19.

Astmul bronsic profesional

DEFINITIE:
Astmul bronsic profesional este un sindrom caracterizat prin
bronhospasm reversibil, cu wheezing, care apare din cauza si dupa
o expunere profesionala la substante prezente la locul de munca.
Astmul bronsic profesional apare mai frecvent si dupa o
perioada mai scurta de expunere profesionala la persoanele atopice
si/sau cu hiperreactivitate bronsica la stimuli variati.
Elementul negativ al definitiei: nu este consecinta unei
afectiuni cardio-vasculare.
Din punct de vedere anatomic este o obstructie bronsiolara
tranzitorie, cu restitutie ad integrum in perioada de acalmie.
Din punct de vedere patogenic, potrivit consensului
international: astmul bronsic este o perturbare inflamatorie cronica
a conductelor aeriene la care participa un numar important de
celule printre care mastocitele si eozinofilele.
Aceasta inflamatie determina simptome asociate cu obstructie
intinsa, dar variabila conductelor aeriene, adesea reversibila
spontan sau sub tratament, precum si cu o reactivitate crescuta a
conductelor aeriene fata de stimuli variati.
ETIOLOGIE
1. Factori etiologici principali:
a). Alergeni profesionali:
pulberi de origine vegetala: cereale, faina de grau, ricin,
bumbac, in, iuta, canepa, tutun, furajere, furaje concentrate,
flori ornamentale, musetel flori, menta flori, fungi:
aspergilus, penicilium, actinomicete, lemn exotic (abanos,
penabuco), guma arabica, cafea, etc;
pulberi de origine animala: lana, par de animale, scuame
epidermice, pene, dejectii de pasari, faina de peste, crustacei
(dafnii), insecte (viermi de matase, albine), etc;
produse biologice: antibiotice, hormoni extractivi, extras de
pancreas, tripsina-antitripsina, enzime proteolitice extrase
din Bacilus subtilis, etc;
metale si sarurile lor: cobalt, crom, nichel, platina, mercur;
compusi chimici organici: parafenilendiamina, sulfamide,
clorpromazina, rasini expodicem izocianati, etc.
b). Iritanti profesionali:
formaldehida, aldehida flalica, cloramina, aldehida maleica
(pot fi si alergeni).
2. Factori etiologici favorizanti:
Terenul atopic
Conditii psihosociale nefavorabile
Conditii de mediu nefavorabile
Infectii repetate ale cailor respiratorii (viroze respiratorii).
CRITERII DE DIAGNOSTIC
1.Stabilirea expunerii profesionale:
Subiectiv: anamneza profesionala
Obiectiv:
determinari de alergeni profesionali si/sau iritanti
profesionali in aerul locului de munca.
documente oficiale privind vechimea in profesia expusa
sau locul de munca(carnet de munca).
vizitarea locului de munca.
2. Examenul clinic:
Istoricul bolii din care sa reiasa:
o debutul bolii: rinita alergica, aparitia primelor crize de
astm la locul de munca.
o evolutia bolii: locul si timpul de aparitie a crizelor,
influenta incetarii expunerii profesionale (concedii)
o tratamente efectuate: ce medicamente, mod de
administrare, continuitate/discontinuitate, perioada,
durata, eficienta, data ultimei administrari.
Anamneza neprofesionala, din care sa reiasa:
terenul atopic: antecedente heredo-colaterale (parinti,
frati, copii cu afectiuni sau manifestari alergice)
antecedente personale (manifestari alergice la
medicamente sau alimente)
prezenta unor alergeni neprofesionali : acvarii (dafnii),
laborator foto (substante de developare), plante
ornamentale in casa, etc.
stari conflictuale in familie (o forma de manifestare a
depresiei mascate este astmul bronsic).
3.Examene de laborator si paraclinice:
Pentru profesionalitatea astmului bronsic:
a). teste cutanate:
cu ce:
cu alergeni profesionali sugerati de anamneza
profesionala (bumbac, faina, etc)
cu alergeni neprofesionali (ubicuitari: praf de casa, fulgi)
ce metoda:
cutireactii
Scarificare scratch test
Intepatura prick test
Intradermoreactii
Patch- test
b). teste bronhomotorii:
nespecifice:
Brohodilatatoare, pozitiv: cresterea VEMS cu mai mult de
15% fata de valoarea initiala a VEMS-ului (Alupent,
Berotec, etc)
Bronhoconstrictoare, pozitiv: scaderea VEMS cu mai
mult de 15 fata de valoare initiala la VEMS-ului
(aceticolina, mecolina, histamina, etc)
specifice:
cu alergenul incriminat, pozitiv: scadera VEMS-ului cu
mai mult de 15 fata de valoare initiala a VEMS-ului; este
cel mai important test de profesionalitate.
c). proba locului de munca:
urmarirea simptomelor si a semnelor, precum si a VEMS-ului
inainte de intrarea la lucru si dupa 4-8 ore de lucru.
Testarile pentru diagst de profesionalitate (etiologic) trebuiesc
efectuate cat mai devreme inaintea instalarii:
extinderii pectrului de sensibilitate
infectiilor secundare
disfunctiilor ventilatorii permanente.
Pentru precizarea mecanismului de actiune alergic :
Eozinofilele in secretia nazala, in sputa, in sange (eozinofilie
crescuta = peste 450/mmc)
Prezenta cristatelelor Charcot- Leyden sau a spiralelor
Curshmann in sputa
Testul latex-histmina (teren atopic)
Dozarea Ig E (determinare dificila si nu intotdeauna
concludenta), totale si specifice
Testul de transformare limfoblastica.

PROFILAXIE:
A) Masuri tehnico- organizatorice:
1) Reducerea concentratiilor de alergeni si iritanti
profesionali in aerul locurilor de munca (nu se mai pune
problema depasirii sau nedepasirii concentratiei admisibile
pentru atopici, dar pentru nonatopici are importanta
marimea concentratiei).
B) Masuri medicale
1. Recunoasterea riscului de astm bronsic profesional in
intreprindere sau in interiorul teritoriului supravegheat:
catagrafia muncitorilor expusi, a locurilor de munca si a
profesiunilor expuse
studii epidimiologice.
2. Examen medical la angajare:
evidentierea persoanelor cu teren atopic (anamneza atenta,
eventual teste cutanate)
excluderea sau urmarirea lor atenta
3. Control medical periodic :
evidentierea rinitei alergice, a primelor semne de astm
bronsic la locul de munca.
4. Informare si formare (educatie sanitara)
prezentarea la medic, la primele semne de rinita alergica
sau astm bronsic.


20. Alveolitele alergice extrinseci profesionale:
FORME ETIOLOGICE:
a). Bisinoza: afectiune care apare la persoanele expuse la
pulberi din industria textila (bumbac, canepa, in).
b). Bagasoza, suberioza, plamanul preparatorilor de malt,
boala fabricantilor de branzeturi: sunt alveolite cauzate de
fungi (Penicillium, Aspergyllus).
c). Plamanul de fermier: cauzat de antigene din specii de
Actinomycetes termofile prezente in fan.
d). Plamanul crescatorului de pasari: are drept sursa de
infectie proteinele din excrementele de pasari.
e). Boala lucratorilor cu lemn exotic.

MECANISME:
Se admite ca inflamatia difuza (predominent mononucleara)
la nivel alveolar, interstitial si bronsic terminal este declansata de
reactii de hipersensibilitate prin complexe imune (tip III) si reactii
de hipersensibilitate de tip celular (IV).
Cea mai precoce reactie este caracterizata de cresterea
leucocitelor polimorfonucleare in alveole si in caile respiratorii
mici. Aceasta leziune precoce este urmata de un influx de celule
mononucleare in plaman si de formarea de granuloame, care par sa
fie rezultatul unei reactii de hipersensibilitate intarziata (mediata
de celulele T) produsa de inhalarea repetata a antigenului si de
materiale adjuvante active.

PRINCIPII TERAPEUTICE:
Tratamentul eficient depinde foarte mult de evitarea
antigenului, fiind esentiala identificarea agentului cauzal si a sursei
sale de provenienta. Medicul realizeaza o anamneza profesionala si
de mediu foarte atenta sau daca, atunci cand este necesar, viziteaza
mediul la care este expus pacientul.
Cel mai simplu mod de a evita agentul incriminat este de a
scoate pacientul din mediu sau sursa agentului din mediul
pacientului. In multe cazuri totusi, sursele de expunere (pasari,
instalatii de umidificare) pot fi usor inlaturate.
Mastile de polen, respiratoarele de pulbere personale, mastile
(coifurile) de oxigen sunt mijloace din ce in ce mai folosite pentru
filtrarea aerului inspirat. Daca simptomele revin sau anomaliile
fiziologice progreseaza in ciuda acestor masuri, atunci se impun
masuri mai drastice pentru evitarea expunerii la antigen.
Pacientii cu forme acute, recurente de pneumonie de
hipersensibilizare se recupereaza de obicei fara ajutorul
glucocorticoizilor. Alveolita alergica extrinseca subacuta se poate
asocia cu simptome si cu alterari functionale severe si poate
continua cateva zile, in ciuda spitalizarii. Diagnosticarea precoce si
instituirea prompta a tratamentului glucocorticoid sunt indicate la
aceasta categorie de pacienti. Prednisonul, in doza de 1 mg/kg pe
zi, sau echivalentele sale, se continua pentru perioade de 7- l4 zile
si apoi se scad in urmatoarele 2 pana la 6 saptamani, cu o rata care
depinde de starea clinica a pacientului.
Pacientii cu alveolita alergica extrinseca cronica se pot
ameliora fara tratament, numai prin controlul expunerilor din
mediul inconjurator. La multi pacienti totusi, o cura de prednison
poate fi utila pentru a obtine reversibilitatea maxima a bolii
pulmonare. Multi pacienti nu beneficiaza si nu au nevoie de o
terapie indelungata, daca expunerea la antigen inceteaza.

PROFILAXIE:
A) Masuri tehnico- organizatorice:
1. Reducerea concentratiilor de alergeni si iritanti profesionali
in aerul locurilor de munca (nu se mai pune problema
depasirii sau nedepasirii concentratiei admisibile pentru
atopici, dar pentru nonatopici are importanta marimea
concentratiei).
B) Masuri medicale
1. Recunoasterea riscului de alveolita alergica extrinseca
profesionala in intreprindere sau in interiorul teritoriului
supravegheat:
catagrafia muncitorilor expusi, a locurilor de munca si a
profesiunilor expuse
studii epidimiologice.
2. Examen medical la angajare:
evidentierea persoanelor cu teren atopic (anamneza
atenta, eventual teste cutanate)
excluderea sau urmarirea lor atenta
3. Control medical periodic :
evidentierea rinitei alergice, a primelor semne de alveolita
alergica extrinseca la locul de munca
4. Informare si formare (educatie sanitara)
prezentarea la medic, la primele semne de rinita alergica
sau astm bronsic.
21. Bronhopneumoniile profesionale prin expunere la agenti
iritanti: oxizii de sulf, amoniacul, oxizii de azot, clorul si
compusii lui.
Gazele i vaporii iritani sunt substane chimice cu mare
reactivitate chimic, care au in comun producerea unei excitri
(iritare) anormale a receptorilor de la nivelul aparatului
respirator, a mucoaselor (conjunctiva bucal, gastric etc.) i
tegumentelor.

ETIOLOGIE
1) Factori etiologici principali
a). Halogenii i acizii lor: clor i acid clorhidric, fluor i acid
fluorhidric, brom i acid bromhidric,
fosfogen (clorura de CO).
b). Compuii sulfului: bioxid de sulf, trioxid de sulf, acid
sulfuric, hidrogen sulfurat, dimetilsulfat.
c). Compuii azotului: oxizii de azot, acid azotic, amoniac.
2) Factori etiologici favorizani:
leziuni inflamatorii ale aparatului respirator, ale
mucoaselor, ale tegumentelor.
3) Timpul de expunere probabil pan la apariia intoxicaiei:
In cazul intoxicaiei acute: minute-ore
4) Locuri de munc, operaii tehnologice, profesiuni expuse
prepararea clorului (industria clorosodic), preparare de
clorai i hipoclorai (industria chimic) inlbirea celulozei
(fabrici de hartie), inlbirea bumbacului (industria textil) etc.
= clor
fabricarea acidului sulfuric, producerea de hartie, de
amidon, de sulfii i tiosulfai, agent de
albire pentru zahr, textile, piele, in industria chimic de
sintez (sulfura de carbon),
conservarea de materiale organice (fabrici de conserve) etc. =
SO2
operaii de nitrare i nitratare, fabricarea de colorani,
explozive, procesele de sudur autogen
i electric, in silozuri prost ventilate, (la scurt timp dup
umplerea lor cu cereale), ca urmare a
fermentaiei cerealelor nematurate sau a celor tratate prealabil
cu ingrminte azotate etc. =
oxizi de azot;
fabricarea ingrmintelor azotoase, a acidului azotic,
industria frigotehnic, sinteza ureei, fabrici de colorani, in
sectorul zootehnic, ca urmare a degradrii unei cantiti mari
de urin, dar cel mai mare pericol il reprezint locurile de
munc unde se gsete amoniacul sub form de gaz
comprimat, deoarece in aceste condiii pot apare brusc
cantiti mari de gaze etc. = amoniac.

PATOGENIE:
a. Factori care condiioneaz gravitatea intoxicaiei
Gravitatea aciunii toxice este in funcie de:
concentraia in aer;
durata de expunere;
solubilitatea in soluii apoase: cu cat sunt mai solubile in
soluii apoase, cu atat aciunea se localizeaz pe cile
aeriene superioare.
b. Principalele fenomene ce apar n comun la toate gazele i
vaporii iritani
Fenomene dureroase: arsuri inepturi etc., localizate la
diferite nivele ale aparatului respirator, dar mai
ales retrosternal.
Fenomene reflexe:
de natur motorie: strnut, tuse, constricie bronic;
de natur secretorie: hipersecreie a glandelor nazale,
bronic, conjunctival etc.;
de natur vascular: congestia mucoasei cilor
respiratorii.

TABLOUL CLINIC
In funcie de concentraie, durat de expunere i solubilitate in
soluii apoase, pot apare urmtoarele
trei sindroame in intoxicatia acuta:
1. Sindromul de iritaie a cilor aeriene superioare (SICAS)
Iritaia mucoasei nazale: senzaie de inepturi i arsur in
nas, obstrucie nazal i rinoree, epistaxis,
iritaia mucoasei sinusurilor (cefalee frontal, senzaie de greutate
de cap);
Iritaia i edemul glotei (tuse spastic, uscciune i arsur in
gat, dificulti de deglutiie i de vorbire); edemul laringelui
(rgual,dispnee, anxietate datorit jenei respiratorii);
Iritaie bronic (bronit iritativ = agravarea tusei, senzaie
de constricie toracic, respiraie uiertoare, expectoraie uneori
striat cu sange etc.).
SICAS este in general benign, dar importana cunoaterii lui,
in special a etiologiei lui (s nu se
diagnostice greit cu viroza respiratorie), const in faptul c el
poate atrage atenia asupra posibilitii
apariiei celorlalte sindroame mult mai grave.
2. Broniolita obliterant (boala de siloz)
Evoluia in trei timpi:
a). SICAS
b). Perioada de sntate aparent : dispar simptomele i
semnele SICAS-ului; dureaz 2-3 sptmani;
c). Perioada de stare de boal : frison, febr, tuse, dispnee,
cianoz, stare general alterat; VSH crescut, leucocitoz;
radiografia: numeroase opaciti de 1-5 mm, uniform
diseminate pe ambii campi pulmonari (apariia brusc).
Evoluia: grav.
Diagnostic: dificil dac nu se cunoate expunerea anterioar la
iritani cu prezena SICAS in urm cu 2-3 sptmani.
Tratament: corticoterapie (30 mg/zi timp de 10 zile)
oxigenoterapie;
bronhodilatatoare;
antibiotice.
Profilaxie: ventilaie bun (silozurile vor fi bine ventilate in cursul
perioadei care urmeaz insilozrii
porumbului, intrarea muncitorilor fiind interzis in primele 7 zile
de insilozare).

3. Edemul pulmonar acut toxic (lezional) (EAP-T).
Evoluia in trei timpi:
a). SICAS
b). Perioada de sntate aparent : dispar simptomele i
semnele SICAS-ului; dureaz 6-48 ore; de aici rezult
necesitatea supravegherii medicale stricte, in aceast perioad
(reinut chiar la nivelul dispensarului), pentru c perioada de
stare poate s apar in condiii in care primul ajutor nu poate fi
acordat in bune condiiuni;
c). Perioada de stare de boal : dispnee intens, tuse,
expectoraie aerat, rozat, cianoz, raluri subcrepitante pe
ambele campuri pulmonare (apariia brusc).
Diagnostic: dificil,dac nu se cunoate expunerea anterioar la
iritani cu prezena SICAS in urm cu 6-48 h.
Tratament:
repaus fizic absolut (mersul pe jos, ortostatismul prelungit pot
agrava brusc evoluia EAP-T);
oxigenoterapie (umiditatea oxigenului prin barbotaj in 2/3 ap
i 1/3 alcool); se recomand
administrarea lui chiar dac nu sunt semne i simptome de
EAP-T, in timpul supravegherii medicale stricte, dac SICAS-
ul a fost accentuat i/sau concentraia toxicului ridicat;
administrarea de diuretice cu aciune rapid: furosemid 2 fiole
a 2 mg intravenos sauintramuscular;
administrarea de antibiotice;
corticoterapie.
Nu se face:
morfina, deoarece deprim centrul respirator
sangerare, deoarece nu exist o cretere a presiunii in
capilarele pulmonare;
tonicardiace.
Efectele cronice ale gazelor i vaporilor iritani
asupra aparatului respirator: bronita cronic iritativ,
laringita cronic, fibroza pulmonar;
asupra tegumentului: dermite iritative, acnee, scderea
rezistenei la infecii;
asupra ochilor: conjunctivite i blefaroconjunctivite cronice,
cheratite cronice;
asupra aparatului digestiv: stomatite, modificri ale smalului
dentar, gastrite (dimetilsulfat).









PROFILAXIE
A) Msuri tehnico-organizatorice
1. Etaneizarea aparaturii
2. Ventilaie general i local
3. Purtarea echipamentului individual de protecie;
4. Instructaj de protecia muncii.
B) Msuri medicale
1. Recunoaterea riscului profesional: in intreprindere sau pe
teritoriul supravegheat prin studiul proceselor tehnologice,
catagrafia locurilor de munc, a profesiunilor i a muncitorilor
expui la gaze iritante la locurile de munc, studii
epidemiologice.
2. Examenul medical la angajare n munc:
Pentru clor i compui (n afara hidrocarburilor clorurate)
a) conform datelor din Dosarul medical
b) examen ORL, PFV (probe functionale ventilatorii)
c) contraindicaii:
conjunctivite i cheratite cronice
boli cronice ale cilor respiratorii superioare
bronhopenumopatii cronice (inclusiv astmul bronic)
(in funcie de rezultatele PFV)
boli cardiace cronice
dermatoze
Pentru dioxid de sulf:
a). PFV
b). contraindicaii:
conjunctivite i cheratite cronice
boli cronice ale cilor respiratorii superioare
bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronic)
(in funcie de rezultatele PFV)
dermatoze
Pentru oxizi de azot (inclusiv acid azotic))
a) conform datelor din Dosarul medical
b) PFV, examenul ochilor i examenul aparatului respirator
c) contraindicaii:
conjunctivite i cheratite cronice
boli cronice ale cilor respiratorii superioare
bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronic) (in
funcie de rezultatele PFV)
3. Controlul medical periodic:
Pentru clor i compui (n afara hidrocarburilor clorurate)
a) examen clinic general anual
b) PFV anual
c) RPA (radiografie pulmonara anterioara) la 5 ani de la
angajare i apoi din 3 in 3 ani

22. Toxicele profesionale:
DEFINITIE
Toxicele profesionale (TP) sunt acele substane chimice
utilizate sau care apar n cursul procesului tehnologic i care
ptrunznd n organismul muncitorilor n timpul activitii
profesionale, perturb starea de sntate i/sau capacitatea de
munc.
cai de patrundere

BIOTRANSFORMARE
Faza I:
Au loc trei reacii principale: oxidare, reducere, hidroxilare.
Rezult trei serii de metabolii:
a). metabolii toxici sau mai toxici decat toxicul iniial
absorbit (de exemplu: alcoolul metilic prin
oxidare se transform in acid formic, formaldehid);
b). metabolii netoxici sau mai puin toxici decat toxicul
iniial (alcoolul etilic prin oxidare se transform in ap i
CO2);
c). metabolii care posed radicali activi (adic -OH, -
COOH, -SH etc.) i pot astfel intra in reacie cu O serie de
substane intalnite in Faza a II-a a procesului de
biotransformare (de exemplu: benzenul trece in fenol, care
posed radicalul activ OH i astfel se poate conjuga cu acidul
glucuronic, formand un produs netoxic glucuronoconjugat i
eliminat astfel din organism).
Faza a II-a:
In aceast faz au loc patru reacii principale: de conjugare, de
sintez, de metilare i de acetilare.
Reaciile de conjugare au loc intre metaboliii rezultai in
prima faz (cu radicali activi) i substane pe
care le furnizeaz organismul: hidrai de carbon (acidul
glucuronic); aminoacizi (cistein, metionin,
glicocol); sulful anorganic.
Bilanul general al biotransformrii TP = detoxifierea
organismului.
Rolul principal in biotransformarea TP = ficatul: in reticulul
endoplasmatic al celulelor hepatice se gsesc:
oxidaze mitocondriale ce efectueaz procesele de oxidare i
hidroxilare;
glucuronil-transferaze, ce catalizeaz sinteza acidului
glucuronic.
In procesul de biotransformare mai particip: rinichii, mucoasa
gastrointestinal, plmanii.
Importana practic a cunoaterii proceselor de
biotransformare a TP:
a) profilactic:
explorarea sistematic a ficatului in cadrul examenului
medical la angajare i a controlului medical
periodic, la cei care vor lucra sau lucreaz in mediu cu TP;
bolile hepatice constituie contraindicaii
in asemenea cazuri din dou motive:
factor favorizant pentru intoxicaii profesionale;
agravarea afeciunii hepatice;
diminuarea consumului de alcool in aceste situaii;
alimentaie i medicaie hepatoprotectoare.
b)diagnostic:
determinarea metaboliilor specific in urin (fenolii in cazul
expunerii la benzen; acidul metil
hipuric in cazul expunerii la toluen).

MONITORIZARE BIOLOGICA A EXPUNERII
Indicatori de efect biologic:
1. modificri de constante biochimice sau hematologice, produse
sub aciunea toxicelor:
- anemie (benzen, plumb etc.)
- hematii cu granulaii bazofile (plumb)
- hematii cu corpusculi Heinz (nitro- i amino-derivaii
hidrocarburilor aromatice);
2. modificri ale unor sisteme enzimatice (scderea activitii
acetilcolinesterazei in intoxicaia cu paration, inhibarea
activitii ALA-dehidrazei in intoxicaia cu plumb etc.);
3. modificri radiologice: pulmonare (pneumonie chimic),
osoase (intoxicaia cu fluor);
4. modificri ale funciei unor aparate, sisteme i analizatori,
determinate prin audiometrie, explorri funcionale
respiratorii, electromiografie etc., in cazul expunerii
profesionale la zgomot, pulberi silicogene, sulfur de carbon
etc.

PROFILAXIE
A) Msuri tehnico-organizatorice
1. Eliminarea toxicului din procesul tehnologic.
2. Automatizarea unor procese tehnologice, care s indeprteze
pe muncitori de sursele de emisie a vaporilor sau pulberilor toxice.
3. Izolarea aparaturii i/sau a proceselor tehnologice
generatoare de vapori sau pulberi toxice de locul unde lucreaz
muncitorul.
4. mpiedicarea ptrunderii vaporilor i pulberilor de plumb n
aerul locului de munc prin: etanerizarea proceselor de topire,
rafinare, mcinare, ventilaie local, utilizarea de procedee umede,
ventilaie general.
5. mpiedicarea sau diminuarea aciunii toxicului asupra
muncitorilor prin:
reducerea efortului fizic;
inzestrarea i obligarea folosirii echipamentului de protecie
individual; intreinerea lui in bun stare;
regim corespunztor (succesiunea perioadelor de munc i a
celor de repaus) cu condiii de repaus
corespunztoare;
realizarea i buna intreinere a anexelor social sanitare
(vestiare, duuri, WC-uri);
reducerea zilei de munc in anumite cazuri (6 ore/schimb)
alimentarea raional i de protecie
instructaj eficient de protecie a muncii i respectarea
disciplinei tehnologice.
Msurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentraii a
toxicelor in aerul locurilor de munc sub
valorile limit.

B) Msuri medicale
1. Recunoaterea riscului profesional de intoxicaie pe teritoriul
intreprinderii prin:
cunoaterea procesului (proceselor) tehnologic cu
precizarea formei chimice i a strii de agregare (vapori,
pulberi).
catagrafia muncitorilor expui, profesiunilor expuse,
locurilor de munc expuse, proceselor tehnologice cu risc;
studii epidemiologice
2. Examenul medical la angajare, care const din:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) hemogram, examen sumar de urin, creatinin sanguin,
uroporfirine urinare
c) contraindicaii:
boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA, boal
cardiac ischemic)
boli cronice ale sistemului nervos central i periferic
afeciuni psihice
anemie
porfirii
nefropatii cronice
femei in perioada de fertilitate
adolesceni
3. Controlul medical periodic:
a). examen clinic general semestrial
b). acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liber
eritrocitar semestrial
c). plumbemie/plumburie semestrial
d). hemogram anual
e). EMG - la indicaia medicului de medicina muncii anual
f). creatinin sanguin - semestrial/anual sau cand consider
medicul de medicina muncii

4. Informarea i formarea n domeniul profilaxiei i acordrii
primului ajutor
pentru manageri: se va avea in vedere realizarea msurilor
tehnico-organizatorice, recomandate
prin proces verbal de constatare cu recomandri, discuii in cadrul
consiliului de administraie al
intreprinderii, consilierea patronului.
pentru muncitori se va avea in vedere in special:
suprimarea fumatului la locurile de munc;
interzicerea consumrii hranei la locul de munc;
respectarea igienei individuale inaintea lurii meselor, a
fumatului la locurile de munc unde aceasta se permite;
purtarea corect a echipamentului de protecie;
respectarea igienei individuale la sfaritul schimbului;
diminuarea consumului de alcool;
cunoaterea primelor semne de boal;
prezentarea obligatorie la examenul medical periodic etc.








23. Intoxicatia profesionala cu plumb:
DIAGNOSTIC POZITIV
1. Stabilirea expunerii profesionale la plumb
Subiectiv - anamneza profesional
Obiectiv:
determinri de plumb n acrul locului de munc, ce arat
depirea concentraiilor admisibile
documente oficiale privind vechimea profesional
vizitarea locului de munc
2. Tabloul clinic - prezena unuia, mai multor, sau a tuturor
sindroamelor clinice:
a). Sindromul asteno-vegetativ
b). Sindromul digestiv
c). Sindrom nervos
d). Sindrom pseudoreumatic
e). Sindrom anemic
3. Examene de laborator sau paraclinice:
Pb-S (plumbemia) - limita biologic tolerabil: 40 g/100
ml
Pb-U (plumburia) limita biologic tolerabil: 150 g/l
Pb n pr - limita biologic
tolerabil: 3 g/cm
PEL (protoporfirina eritrocitar liber) limita biologic
tolerabil: 100 g/100ml eritrocite
ALA-u urin sfarit 10mg/l
schimb
CP-u urin sfarit 300mg/l
schimb
4. I ndicatori de efect biologic:
ALA-U (acid deltaaminolevulinic in urin) limita
biologic tolerabil: 10 mg/l
CP-U (coproporfirine in urin) limita biologic tolerabil:
300 g/l
Hb sczut sub 11 g% la femei
sub 12 g% la brbai
Ht sczut sub 40% la femei
sub 42% la brbai
hematii cu granulaii bazofile (HGB)
- normal = sub 500 HGB la 1 milion hematii
- certitudine de intoxicaie cu Pb = peste 5000 HGB la 1
milion hematii
sideremia = crescut (hipersideremie);
scderea vitezei de conducere motorie in nervul radial: sub
50 m/s.TRATAMENT
5. Proba eliminrii de plumb provocat de EDETAMIN
(eliminare total pe 5 zile, corectat la diureza normal):
normal = sub 2 mg Pb-U
absorbia crescut = intre 2-12 mg Pb-U
intoxicaie cu plumb = peste 12 mg Pb-U.

TRATAMENT
1. Etiologic:
ntreruperea expunerii profesionale la plumb
Administrare de EDETAMIN= sarea monocalcic
disodic a acidului etilendiaminotetraacetic
2 fiole (2 g) intravenos lent, dimineaa i seara, timp de 5
zile, timp in care se strange urina i se determin cantitatea
de plumb total eliminat pe 5 zile;
pauz 3 sau 5 zile;
se repet cura (2 fiole/zi timp de 5 zile) dac cantitatea
total de plumb eliminat pe timp de 5 zile depete 12 mg
(12.000 g), la prima descrcare.


ATENIE:
Inainte de inceperea tratamentului cu EDETAMIN se
face controlul funciei renale = creatinin
sanguin, uree sanguin, sumar de urin.
In caz de existena unei deficiene funcionale renale,
tratamentul se face cu un gram pe o zi (o singur fiol pe
zi) timp de 10 zile i se urmrete evoluia funciei renale
creatinin sau uree sanguin.
Alternative: DMSA (Succiner) = 30 mg/kg (per os),
DMPS (Unithiol) = 30 mg/kg (per os)
2. Patogenic: Vitaminoterapie cu spectru larg (B1, B6, C etc.).
3. Simptomatic:
n colica saturnin pentru calmarea durerii plegomazin
(prozim), 1-2 fiole de 25 mg im.
ATENIE: Avand un efect hipotensor puternic, bolnavul va fi
insoit pentru nevoile fireti sau eventual
pentru a merge la laborator, de o persoan.
n encefalopatia saturnin: Diazepam, Plegomazin,
Fenobarbital.

PROFILAXIE
A) Msuri tehnico-organizatorice
1. Eliminarea plumbului din procesul tehnologic.
2. Automatizarea unor procese tehnologice, care s indeprteze pe
muncitori de sursele de emisie a vaporilor sau pulberilor de
plumb.
3. Izolarea aparaturii i/sau a proceselor tehnologice generatoare
de vapori sau pulberi de plumb de locul unde lucreaz
muncitorul.
4. mpiedicarea ptrunderii vaporilor i pulberilor de plumb n
aerul locului de munc prin: etanerizarea proceselor de topire,
rafinare, mcinare, ventilaie local, utilizarea de procedee
umede, ventilaie general.
5. mpiedicarea sau diminuarea aciunii plumbului asupra
muncitorilor prin:
reducerea efortului fizic;
inzestrarea i obligarea folosirii echipamentului de protecie
individual; intreinerea lui in bun stare;
regim corespunztor (succesiunea perioadelor de munc i a
celor de repaus) cu condiii de repaus corespunztoare;
realizarea i buna intreinere a anexelor social sanitare
(vestiare, duuri, WC-uri);
reducerea zilei de munc in anumite cazuri (6 ore/schimb)
alimentarea raional i de protecie
instructaj eficient de protecie a muncii i respectarea
disciplinei tehnologice.
Msurile tehnice au ca scop principal realizarea unor
concentraii de Pb in aerul locurilor de munc sub
valorile limit.Valorile limit pentru Pb i compuii lui (in afara
PbS sulfura de plumb):
valoarea limit (8 ore): 0,05 mg/m3
valoarea limit (termen scurt: 15 min): 0,1 mg/m3

B) Msuri medicale
1. Recunoaterea riscului profesional de intoxicaie cu plumb pe
teritoriul intreprinderii prin:
cunoaterea procesului (proceselor) tehnologic cu precizarea
formei chimice (oxizi, carbonat bazic de plumb) i a strii de
agregare (vapori, pulberi).
catagrafia muncitorilor expui, profesiunilor expuse, locurilor
de munc expuse, proceselor tehnologice cu risc;
studii epidemiologice
2. Examenul medical la angajare (conform NGPM/2002 Anexa
7, fia 77), care const din:
a) conform datelor din Dosarul medical
b) hemogram, examen sumar de urina, creatinin sanguin,
uroporfirine urinare
c) contraindicaii:
boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA, boal
cardiac ischemic)
boli cronice ale sistemului nervos central i periferic
afeciuni psihice
anemie
porfirii
nefropatii cronice
femei in perioada de fertilitate, adolesceni
3. Controlul medical periodic (conform NGPM/2002 Anexa 2,
fia 77):
a). examen clinic general semestrial
b). acid deltaaminolevulinic sau protoporfirina liber
eritrocitar semestrial
c). plumbemie/plumburie semestrial
d). hemogram anual
e). EMG - la indicaia medicului de medicina muncii anual
f). creatinin sanguin - semestrial/anual sau cand consider
medicul de medicina muncii
4. Informarea i formarea n domeniul profilaxiei i acordrii
primului ajutor
pentru manageri: se va avea in vedere realizarea msurilor
tehnico-organizatorice, recomandate
prin proces verbal de constatare cu recomandri, discuii in
cadrul consiliului de administraie al intreprinderii, consilierea
patronului.
pentru muncitori se va avea in vedere in special:
suprimarea fumatului la locurile de munc;
interzicerea consumrii hranei la locul de munc;
respectarea igienei individuale inaintea lurii meselor, a
fumatului la locurile de munc unde aceasta se permite;
purtarea corect a echipamentului de protecie;
respectarea igienei individuale la sfaritul schimbului;
consumarea alimentaiei de protecie (lapte) in timpul
schimbului;
diminuarea consumului de alcool (atenie mai ales la uica
produs de productorii particulari, care poate conine plumb);
cunoaterea primelor semne de boal;
prezentarea obligatorie la examenul medical periodic etc.


24. Intoxicatia profesionala cu tetraetil de plumb:
DIAGNOSTIC POZITIV
1. Stabilirea expunerii profesionale sau accidentale
Subiectiv: anamneza profesional
Obiectiv:
determinarea TEP - LE in aerul locului de munc
determinarea TEP-LE in lichidul ingerat, vrsat, in lichidul
de vrstur, in lichidul de la baza rezervoarelor de benzin,
in materialul depus pe pereii rezervoarelor.
2.Tabloul clinic
insomnie + agitaie + halucinaii + tendin de suicid +
hipotermie + hipotensiune + bradicardie
3. Examene de laborator
Limita biologic torelabil Pb-U total = 50 g/l.
In intoxicaie: Pb-U atinge concentraii foarte mari (intre 500-
1.000 g/l in mod spontan).
Datorit tipului scurt in care se instaleaz intoxicaia,
indicatorii de efect biologic privind modificri in
sinteza hemului nu pot servi la punerea diagnosticului in
primele zile; ele apar la cateva sptmani de la
debutul intoxicaiei acute.
TRATAMENT
1. Etiologic:
intreruperea rapid a absorbiei toxicului in continuare pe cale
respiratorie, digestiv, cutanat sau
mucoas.
EDETAMIN 2 g/zi, timp de 10 zile (sub controlul ureei sau
creatininei sanguine).
ATENIE: DMP, (BAL) este contraindicat
2. Patogenic: vitaminoterapie cu spectru larg i doze mari.
3. Simptomatic:
repaus in camere linitite (gratii la ferestre);
supraveghere continu zi i noapte pentru evitarea
traumatismelor, sinuciderilor etc.
aport hidric + caloric suficient
Plegomazin (in caz de agitaie)
ATENIE: la hipotensivi.
Contraindicaii: morfin, scopolamin, cloralul.
PROFILAXIE
A) Msuri tehnico-organizatorice
1. Eliminarea toxicului din procesele tehnologice.
2. Automatizarea proceselor tehnologice.
3. Purtarea echipamentului de protecie (mti filtrante sau
izolante, costume de culoare alb, mnui i cizme de cauciuc)
Valoarea limit pentru tetraetil i trietil de plumb:
valoarea limit (8 ore): 0,01 mg/m3
valoarea limit (termen scurt 15 minute): 0,03 mg/m3
Are indicativul P.

B) Msuri medicale
1. Recunoaterea riscului de intoxicaie cu tetraetilen si trietil de
plumb.
2. Examenul medical la angajare
a). conform datelor din Dosarul medical
b). examen neurologic (specialist), examen psihiatric
(specialist)
c). contraindicaii:
boli cronice ale sistemului nervos central
epilepsie
boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste
hepatopatii cronice
dermatoze
3. Controlul medical periodic:
a). examen clinic general semestrial
b). examen neurologic (specialist) anual sau imediat dup o
expunere sever accidental
c). examen psihiatric (specialist) anual sau imediat dup o
expunere sever accidental
d). plumb total, plumb dietil in urin semestrial sau imediat
dup o expunere sever accidental
4. Educaie sanitar (informare i formare) asupra riscului i
simptomelor de debut i asupra acordrii primului ajutor.