Agresivitatea si agitatia

Agresivitatea si agitatia se ntlnesc frecvent la pacientii cu dementa de tip

Alzheimer internati n sectiile de psihiatrie, reprezentnd de altfel unele dintre
cele mai obisnuite cauze de spitalizare a acestor bolnavi, care sunt adusi de
familia aflata n imposibilitatea de a-i linisti.
Exista mai multe tipuri de asemenea comportamente, ele putnd fi clasificate n
doua categorii principale:
comportamente neagresive, care pot fi la rndul lor fizice agitatia
generalizata, plimbatul continuu fara scop, ascunderea lucrurilor, mbracatul sau
dezbracatul necorespunzator! si verbale pacientul este continuu nemultumit, se
plnge mereu, solicita atentia celor din "ur, repeta ntruna aceleasi ntrebari sau
afirmatii!
comportamente agresive, fizice loveste, mpinge, musca alte persoane, este
autoagresiv, distruge diverse obiecte din camera! sau verbale tipa, striga, n"ura,
insulta persoanele din "ur, face zgomote ciudate!
Simptomele psihotice
Ideile delirante
#deile delirante sunt convingeri, idei false, de nezdruncinat, n care pacientul
crede indiferent de dovezile contrare care i se aduc. $ele mai frecvent ntlnite
sunt:
ideea ca persoanele din "ur vorbesc despre pacient
idei de furt bolnavul este convins ca lucrurile i sunt furate sau ascunse% de
multe ori, astfel de convingeri apar ca urmare a tulburarilor de memorie
pacientul uita complet unde si-a pus lucrurile si i acuza pe ceilalti ca i le-au luat!
chiriasul fantoma- ideea ca n casa mai locuiesc si alte persoane% poate sa
apara din cauza halucinatiilor vizuale reprezentnd oameni
convingerea pacientului ca este persecutat, ca i se vrea raul
idei de abandon bolnavul crede ca urmeaza sa fie parasit de familie,
alungat din propria casa% exista nsa si situatii n care asemenea idei au o baza
reala este vorba despre cazurile de abuz al vrstnicilor!
idei delirante de gelozie convingerea ca sotul&sotia are o legatura
extracon"ugala un exemplu este cel al pacientei Auguste '., caz n care boala a
debutat cu astfel de idei ( era convinsa ca sotul are o legatura cu o vecina!% ele
pot sa apara si datorita halucinatiilor vizuale bolnavul vede oameni straini n
casa!
)entru a considera o astfel de idee a pacientului ca fiind deliranta, este nevoie ca
ea sa fie repetata n mai multe ocazii si pe o perioada mai lunga de timp. Este
necesar ca ideile delirante sa fie diferentiate de afirmatiile pe care pacientii cu
dementa le fac pentru a masca faptul ca uita care li se pare stn"enitor!. 'e
exemplu, o persoana cu dementa poate afirma la un moment dat ca nu si
gaseste poseta si ca probabil i-a fost furata de unul dintre membrii familiei.
*ntrebata, admite ca este posibil sa o fi uitat in parcul in care tocmai s-a plimbat,
ceea ce indica faptul ca nu este vorba de o idee de tip delirant.
+n alt exemplu: un bolnav cu dementa Alzheimer uita ca a terminat de mncat,
acuzndu-si sotia ca i-a furat mncarea, fara a putea fi convins de contrariu.
,otusi, afirmatia a fost facuta o singura data, nemaifiind repetata ulterior si nu
constituie prin urmare o idee deliranta.
CE PUTEM FACE PENTRU BOLNAVUL CU ALZHEIMER
'e cele mai multe ori ngri"irea acasa persoanelor cu dementa Alzheimer este o
sarcina dificila pentru familie care trebuie sa faca fata modificarii continue a
comportamentului pacientului. -ama tulburarilor comportamentale variaza de la
comportamente agresive verbal sau fizic la tulburari comportamentale
neagresive *ntrebari repetitive, ratacirea, ascunderea lucrurilor , colectarea de
obiecte inutile, halucinatii, tulburari de somn si apetit!.
.oala Alzheimer erodeaza abilitatile de comunicare lucru ce devine extrem de
frustrant pentru pacient si familie. Este nevoie de multa rabdare pentru a intelege
ceea ce doreste sa spuna. $omunicarea este dificila dar nu imposibila. 'aca nu
intelege intotdeauna ceea ce spunem intelege desigur modul in care o spunem.
Asa ca ramaneti calm si relaxat, interactionati cu bolnavul intr-un mod
prietenos pentru a nu crea si mai multa confuzie.
#ncearca sa nu iei lucrurile in mod personal. /orbeste boala nu pacientul.
Arata-ti interesul pastrand contactul vizual in timpul comunicarii si astfel isi va
da seama ca asculti si incerci sa intelegi
0u grabi, nu corecta, nu critica, nu intrerupe.
1oloseste cuvinte simple si propozitii scurte.
#nterventiile nonfarmacologice sunt importante pentru bolnavul cu dementa.
)utem actiona prin:
'istragerea atentiei
)astrarea rutinelor
Activitati de grup: "ocuri , dans, muzica
Activitati nestructurate: plimbari, sortarea de obiecte de ex. servetele sau
prosoape dupa culori!
Exercitii fizice, aromaterapia
$ontactul cu animale de casa
-radinaritul chiar si intr-un balcon
+tilizarea casetelor video sau audio cu membrii familiei
2ecompensarea pacientului pentru pastrarea linistii sau pentru exprimarea
unor cereri adecvate
Asigurarea usilor de intrare in locuinta cu incuietori adecvate