Calatoria inimii, calea iubirii constiente

Dat fiind ca barbatii si femeile descopera ca nu se mai pot baza pe vechile roluri si formule
pentru a se ntelege, relatia intima reclama un nou tip de onestitate si constientizare,
disponibilitatea de a renunta la tiparele nvechite si de a cultiva noi abilitati. "Calatoria
inimii" ne arata cum putem face fata provocarii nvatnd sa privim dificultatile ca pe
oportunitati de a ne largi viziunea asupra aceea ce suntem si de a ne spori capacitatea inter-
relationare. Aceasta este calea iubirii constiente
Fragmente
Adevarata intimitate este, n primul rnd, o calatorie n necunoscut. Relationarea cu cineva de sex
opus ne face sa ne confruntam cu acel mare altcineva din noi nsine - o ntreaga gama de calitati si
dimensiuni neexplorate ale fiintei noastre, dincolo de "eul" familiar pe care l cunoastem prea bine.
Confruntndu-ne cu marele necunoscut din noi nsine, iubirea ne intensifica simturile si ne
ndeamna sa crestem si sa ne dezvoltam n moduri neprevazute.
Astfel, ca sa gustam adevarata profunzime si bogatie a potentialului iubirii, trebuie sa exploram
teritoriul necartografiat pe cont propriu, nu sa urmam indicatiile de pe hartile turistice. aca
ncercam sa facem o relatie sa se potriveasca cu o imagine fixa din mintea noastra, vom mpiedica
manifestarea celor mai profunde resurse ale noastre, care se dezvolta n confruntarea cu provocarile
reale de pe parcursul drumului. !ucrul de care avem cel mai mult nevoie n prezent nu e un scop
idealist pe care sa-" atingem, ci un simt al aventurii autentice n care ne anga#am. $isul iubirii ne
distrage de la adevarata cale a iubirii, ce duce mereu catre posibilitati vaste si neprevazute.
Calea e un termen care sugereaza marea provocare a existentei umane% nevoie de a ne trezi,
fiecare n felul sau, la posibilitatile mai vaste pe care ni le ofera viata. &atura caii e de a ne conduce
ntr-o calatorie, iar cel mai profund impuls al vietii e sa naintam astfel. Cnd viata noastra are avnt,
simtim un inconfundabil influx de vitalitate, care ne spune ca ne ndreptam catre ceva real. in
pacate nsa, de multe ori nu sntem ancorati n aceasta forta care se misca adnc n interiorul nostru.
Cum descria poetul sufit Rumi situatia noastra, "&oi, cei orbi, credem ca ne-am pierdut calul, n
timp ce el ne poarta nainte ca vntul". esi armasarul vitalitatii noastre ne duce nainte, indiferent
daca ne place sau nu, noi adormim adesea n sa.
Astfel, relatiile pot merge n doua directii - catre somn sau trezire - si toti avem de facut o alegere
individuala n privinta directiei. 'utem ncerca sa le folosim ca sa ne spri#ine, sa ne vindece
nesigurantele sau sa ne demonstreze ca sntem merituosi, acceptabili, demni de a fi iubiti. (ndoindu-
ne ca sntem n mod fundamental buni de la nceput, putem cauta spri#in si consolare n ele. 'utem
chiar sa le transformam ntr-o fortareata mpotriva efemeritatii, ca sa ne aparam de natura perpetuu
schimbatoare a vietii. ar atunci cnd folosim relatiile n primul rnd pentru spri#in si siguranta, ele
nu fac dect sa stagneze, adormindu-ne si mai profund, ntarind tiparele obisnuite de frica si
nencredere n sine.
Cealalta optiune e sa privim intimitatea ca pe o modalitate de a deveni vii mai deplin, ca pe ceva
care sa ne a#ute sa scoatem la lumina bunatatea si puterea mereu prezente n interiorul nostru. (n loc
sa cautam adapost ntr-o relatie, ne-am putea bucura de puterea ei de a ne trezi acele zone n care
sntem adormiti si n care evitam contactul gol, direct cu viata. Aceasta abordare ne deschide n fata
o cale. &e anga#eaza n miscare si schimbare, ne ofera o directie nainte, aratndu-ne unde avem cel
mai mult nevoie sa crestem. (mbratisarea relatiei ca pe o cale de evolutie ne ofera si o practica% sa
nvatam sa folosim fiecare dificultate de pe parcurs ca o oportunitate de a merge mai departe, de a
intra ntr-un contact mai profund, nu numai cu partenerul nostru, ci si cu propria noastra vitalitate.
'rin contrast cu atitudinea aceasta, daca visam ca iubirea ne va salva, ca ne va rezolva toate
problemele, ca ne va oferi o stare constanta de fericire sau siguranta, vom ramne blocati n fantezii,
fara sa cunoastem adevarata putere a iubirii - aceea de a ne transforma. aca vrem ca relatiile
noastre sa fie nfloritoare, trebuie sa le privim ntr-un fel nou - ca pe o serie de oportunitati de a ne
dezvolta o constientizare mai vasta, de a descoperi un adevar mai profund si de a deveni oameni
mai deplini.
)))))))
Cnd ne ndragostim, experienta noastra e att de captivanta, nct trecem usor cu vederea
potentialele probleme dintr-o relatie. *ai trziu nsa, cnd ele se dovedesc dificile sau greu de
gestionat, avem nevoie de ceva mai mult dect simpla inspiratie. Aici intervine problema
anga#amentului. Anga#amentul nseamna sa alegi sa lucrezi cu obstacolele ce interfereaza cu fluxul
liber al iubirii, att n tine, ct si n relatie.
Acum nsa, nu mai e att de clar ca n trecut de ce doi oameni trebuie sa #ure ca vor ramne
mpreuna si sa persevereze cnd apar probleme si obstacole ntre ei. Avem putine exemple ale
felului cum ar arata un anga#ament sanatos si viu ntre doi oameni. $echiul model - bazat pe datorie
- transforma anga#amentul ntr-un fel de adeziv. Att de multi dintre parintii nostri "au ramas
mpreuna pentru copii" sau din teama dezaprobarii familiei, sacrificndu-si evolutia, integritatea si
libertatea, nct nu e deloc surprinzator ca notiunea de anga#ament pe termen lung nu mai trezeste
entuziasmul generatiilor tinere de azi. !a cealalta extrema, multe cupluri decid sa se casatoreasca
dintr-o speranta idealista, fara sa se gndeasca atent la ce presupune acest pas. (si imagineaza ca
sentimentele lor romantice vor fi suficiente ca sa-i tina mpreuna. Apoi, cnd perioada de gratie se
termina si apar conflictele, snt nepregatiti sa faca fata situatiei.
(n trecut, anga#amentul era definit si impus unui cuplu de societate si familie. ntr-o casnicie
traditionala aran#ata, un barbat si o femeie trebuia sa #ure sa ramna mpreuna toata viata chiar fara
sa se cunoasca. 'e un astfel de fond, nu e surprinzator ca anga#amentul e ncon#urat astazi de o aura
att de mare de inconstienta si ca multi dintre noi intra ntr-o casnicie pe #umatate adormiti. Acum,
cnd presiunile exterioare nu mai impun sau sustin anga#amentul unui cuplu, e nevoie de o abordare
mai constienta.
A sta mpreuna e doar o mica parte a ceea ce presupune anga#amentul autentic, doar expresia
exterioara a unei dedicari interioare. +senta unui anga#ament viu este devotamentul a doi oameni
fata de dezvoltarea lor simultana, care se poate baza doar pe un anga#ament primar al fiecarui
individ de a se deschide complet catre viata nsasi.
,nitial, doi parteneri nu pot sti sigur ce cauta mpreuna sau ct de departe poate merge relatia lor.
-estnd nsa forta legaturii dintre ei - profunzimea iubirii lor si capacitatea de a face fata
provocarilor ei - le devine tot mai clar locul relatiei n viata lor si o pot astfel onora si exprima mai
plenar. (n loc sa nceapa cu o promisiune - "pna cnd moartea ne va desparti" - spusa la altarul de
cununie, anga#amentul constient e ceva ce se dezvolta gradat. + un stadiu mai avansat al unei relatii
care a evoluat din depasirea cu succes a multor probe si provocari anterioare. .n astfel de
anga#ament e treaz si viu. /pre deosebire de ceva nascut din datorie, speranta sau idei preconcepute,
se naste organic din nsusi procesul de maturizare a relatiei, si e plin de pasiune, prospetime si
spontaneitate - esenta iubirii.
)))))))
!a fel, cnd cntam din voce sau la un instrument mpreuna cu cineva, ne unim ntr-un singur curent
de energie care ne ridica din sentimentul nostru normal de separare, n timp ce contrastul dintre
vocile sau instrumentele noastre tese o tapiterie mai bogata de sunete dect ar fi putut produce
singur oricare dintre noi. Astfel, n actul iubirii, cmpurile corpurilor subtile ale barbatului si femeii
se amesteca ntr-un #oc mai vast de energii care i scoate din izolare, i mbogateste pe amndoi si n
acelasi timp foloseste si lumineaza diferentele dintre naturile lor.
Cele mai profunde momente de comuniune sexuala snt un #oc sacru de "doi ntr-unui", n care
toate polaritatile vietii se unesc ntr-un dans mai amplu. Aici, n aceasta mare a curgerii, fluxul si
refluxul contrariilor - ridicarea si caderea, furtuna si armonia, suprafata si adncimea, frictiunea si
alunecarea, luarea n stapnire si renuntarea, ferocitatea si blndetea, puterea si vulnerabilitatea,
inspiratia cereasca si placerea pamnteasca - curg n si din fiecare. Cnd cmpurile energetice polare
ale barbatului si femeii se unesc astfel, nu e niciodata doar ceva fizic, emotional sau personal.
*omentele de intimitate sexuala profunda genereaza o transfuzie puternica de energie de la un nivel
aflat dincolo de modurile noastre familiare de relationare. Cnd un barbat devine masculinul pur, iar
o femeie, feminitatea pura, apar zeul si zeita.
0eii si zeitele din mitologia lumii personifica diverse energii primare care actioneaza n lumea
naturala si n corpul nostru. Astfel, cnd zeul ntunecat al rului sngelui intra si se misca n corpul
meu, nu mai snt complexul de personalitate familiar pe care l numesc "eu". /nt luat de torentul
puterii masculine care mi curge prin vene, cu propriile lui ritmuri si melodii, pe care le aud ca
pentru prima oara. 'artenera mea nu mai e un eu, ci femeia primordiala, dincolo de timp si spatiu.
Cnd facem dragoste, am putea fi leu si leoaica, indigeni n #ungla, lord si lad1 sau delfini n mare.
/ntem parteneri n dansul etern.
Ridicndu-ne din carcasa ngusta a personalitatii, comuniunea sexuala ne pune n contact cu
energiile mai vaste ale vietii care curg prin corpul nostru. -unetul, fulgerul, electricitatea, ploaia,
razele lunii si ale soarelui - iubitii care nu au simtit aceste energii cnd au facut dragoste nu au
gustat toata bogatia experientei sexuale. n comuniunea sexuala profunda, mastile noastre lumesti ne
cad de pe fata si spiritul viu poate fi simtit si mpartasit n forma sa pura.
esi aceasta constienta expansiva nu e un substitut pentru realizarea spirituala - trezirea completa
la fiinta noastra neconditionata, dincolo de limitele nguste ale sinelui - ea ne poate oferi o
strafulgerare intensa a acestei posibilitati. si poate inspira doi oameni sa aduca tot mai mult calitatea
sacra a prezentei treze n viata lor de zi cu zi. Comuniunea sngelui, care le permite unui barbat si
unei femei sa se descopere ca zeu si zeita, este si fundamentul sacru al monogamiei. Ca o expresie
pura a energiei feminine, ea nu e doar o femeie, ci toate femeile2 iar cnd el ntruchipeaza
masculinul pur, poate fi toti barbatii din lume pentru ea.
e aceea, cnd mintea moderna reduce sexul la o functie grosiera a corpului sau la un instinct
animalic subordonat eului rational, savrseste o forma de sacrilegiu. Cu ct ncercam sa definim sau
sa manipulam experienta sexuala, cu att pierdem contactul cu capacitatea ei de a nnoi si lumina
naltimile si adncurile experientei umane. &u putem aprecia complet calitatea ei transformatoare
daca nu intram n contact cu spiritul nostru salbatic elementar, care va ramne vesnic de nepatruns
pentru mintea rationala. n acest mister se afla puterea de trezire si sacralitatea sexualitatii.
))))))
3ohn 4el5ood este redactor al 3ournal of -ranspersonal 's1cholog1 si activeaza ca profesor,
mbinnd nvataturile budiste cu practicile psihologice occidentale. !ucrarile sale pornesc de la
premisa ca toate problemele ce snt ncadrate traditional n sfera psihologiei au o baza spirituala,
hotartoare pentru pasii nspre vindecare. A publicat sase carti n care si sustine teza completarii
psihologiei cu prescriptiile orientale si profeseaza ca psihoterapeut.
Carti scrise de acelasi autor%
4el5ood 3ohn - 'sihologia trezirii. 'sihoterapia si calea transformarii personale si spirituale
4el5ood 3ohn - Calatoria inimii, calea iubirii constiente
4el5ood 3ohn - ,ubiri perfecte, relatii imperfecte% Cum sa vindecam ranile sufletului
Editura +lena Francisc 'ublishing
pag. 22-23
Adev6rata intimitate este, n primul rnd, o c6l6torie n necunoscut. Rela7ionarea cu cineva de sex
opus ne face s6 ne confrunt6m cu acel mare altcineva din noi n8ine - o ntreag6 gam6 de calit67i 8i
dimensiuni neexplorate ale fiin7ei noastre, dincolo de "eul" familiar pe care l cunoa8tem prea bine.
Confruntndu-ne cu marele necunoscut din noi n8ine, iubirea ne intensific6 sim7urile 8i ne
ndeamn6 s6 cre8tem 8i s6 ne dezvolt6m n moduri neprev6zute.
Astfel, ca s6 gust6m adev6rata profunzime 8i bog67ie a poten7ialului iubirii, trebuie s6 explor6m
teritoriul necartografiat pe cont propriu, nu s6 urm6m indica7iile de pe h6r7ile turistice. ac6
ncerc6m s6 facem o rela7ie s6 se potriveasc6 cu o imagine fix6 din mintea noastr6, vom mpiedica
manifestarea celor mai profunde resurse ale noastre, care se dezvolt6 n confruntarea cu provoc6rile
reale de pe parcursul drumului. !ucrul de care avem cel mai mult nevoie n prezent nu e un scop
idealist pe care s6-" atingem, ci un sim7 al aventurii autentice n care ne anga#6m. Visul iubirii ne
distrage de la adev6rata cale a iubirii, ce duce mereu c6tre posibilit67i vaste 8i neprev6zute.
Calea e un termen care sugereaz6 marea provocare a existen7ei umane% nevoie de a ne trezi,
fiecare n felul s6u, la posibilit67ile mai vaste pe care ni le ofer6 via7a. &atura c6ii e de a ne conduce
ntr-o c6l6torie, iar cel mai profund impuls al vie7ii e s6 naint6m astfel. Cnd via7a noastr6 are avnt,
sim7im un inconfundabil influx de vitalitate, care ne spune c6 ne ndrept6m c6tre ceva real. in
p6cate ns6, de multe ori nu sntem ancora7i n aceast6 for76 care se mi8c6 adnc n interiorul nostru.
Cum descria poetul sufit Rumi situa7ia noastr6, "&oi, cei orbi, credem c6 ne-am pierdut calul, n
timp ce el ne poart6 nainte ca vntul". e8i arm6sarul vitalit67ii noastre ne duce nainte, indiferent
dac6 ne place sau nu, noi adormim adesea n 8a.
Astfel, rela7iile pot merge n dou6 direc7ii - c6tre somn sau trezire - 8i to7i avem de f6cut o alegere
individual6 n privin7a direc7iei. 'utem ncerca s6 le folosim ca s6 ne spri#ine, s6 ne vindece
nesiguran7ele sau s6 ne demonstreze c6 sntem merituo8i, acceptabili, demni de a fi iubi7i. (ndoindu-
ne c6 sntem n mod fundamental buni de la nceput, putem c6uta spri#in 8i consolare n ele. 'utem
chiar s6 le transform6m ntr-o fort6rea76 mpotriva efemerit67ii, ca s6 ne ap6r6m de natura perpetuu
schimb6toare a vie7ii. ar atunci cnd folosim rela7iile n primul rnd pentru spri#in 8i siguran76, ele
nu fac dect s6 stagneze, adormindu-ne 8i mai profund, nt6rind tiparele obi8nuite de fric6 8i
nencredere n sine.
Cealalt6 op7iune e s6 privim intimitatea ca pe o modalitate de a deveni vii mai deplin, ca pe ceva
care s6 ne a#ute s6 scoatem la lumin6 buntatea i puterea mereu prezente n interiorul nostru. (n
loc s6 c6ut6m ad6post ntr-o rela7ie, ne-am putea bucura de puterea ei de a ne trezi acele zone n
care sntem adormi7i 8i n care evit6m contactul gol, direct cu via7a. Aceast6 abordare ne deschide n
fa76 o cale. &e anga#eaz6 n mi8care 8i schimbare, ne ofer6 o direc7ie nainte, ar6tndu-ne unde avem
cel mai mult nevoie s6 cre8tem. (mbr67i8area rela7iei ca pe o cale de evolu7ie ne ofer6 8i o practic6%
s6 nv676m s6 folosim fiecare dificultate de pe parcurs ca o oportunitate de a merge mai departe, de
a intra ntr-un contact mai profund, nu numai cu partenerul nostru, ci 8i cu propria noastr6 vitalitate.
'rin contrast cu atitudinea aceasta, dac6 vis6m c6 iubirea ne va salva, c6 ne va rezolva toate
problemele, c6 ne va oferi o stare constant6 de fericire sau siguran76, vom r6mne bloca7i n fantezii,
f6r6 s6 cunoa8tem adev6rata putere a iubirii - aceea de a ne transforma. ac6 vrem ca rela7iile
noastre s6 fie nfloritoare, trebuie s6 le privim ntr-un fel nou - ca pe o serie de oportunit67i de a ne
dezvolta o con8tientizare mai vast6, de a descoperi un adev6r mai profund 8i de a deveni oameni
mai deplini.
C9&F!,C-.! CA 9'9R-.&,-A-+
in p6cate, pu7ine cupluri snt preg6tite s6 porneasc6 pe drumul aventuros, s6 foloseasc6
provoc6rile pe care le rezerv6...
pag. 100-101
:. A&;A3A*+&-.! C9&<-,+&-
Cnd ne ndr6gostim, experien7a noastr6 e att de captivant6, nct trecem u8or cu vederea
poten7ialele probleme dintr-o rela7ie. *ai trziu ns6, cnd ele se dovedesc dificile sau greu de
gestionat, avem nevoie de ceva mai mult dect simpla inspira7ie. Aici intervine problema
anga#amentului. Anga#amentul nseamn6 s6 alegi s6 lucrezi cu obstacolele ce interfereaz6 cu fluxul
liber al iubirii, att n tine, ct 8i n rela7ie.
Acum ns6, nu mai e att de clar ca n trecut de ce doi oameni trebuie sa #ure c6 vor r6mne
mpreun6 8i s6 persevereze cnd apar probleme 8i obstacole ntre ei. Avem pu7ine exemple ale
felului cum ar ar6ta un anga#ament s6n6tos 8i viu ntre doi oameni. $echiul model - bazat pe datorie
- transform6 anga#amentul ntr-un fel de adeziv. Att de mul7i dintre p6rin7ii no8tri "au r6mas
mpreun6 pentru copii" sau din teama dezaprob6rii familiei, sacrificndu-8i evolu7ia, integritatea 8i
libertatea, nct nu e deloc surprinz6tor c6 no7iunea de anga#ament pe termen lung nu mai treze8te
entuziasmul genera7iilor tinere de azi. !a cealalt6 extrem6, multe cupluri decid s6 se c6s6toreasc6
dintr-o speran76 idealist6, f6r6 s6 se gndeasc6 atent la ce presupune acest pas. (8i imagineaz6 c6
sentimentele lor romantice vor fi suficiente ca s6-i 7in6 mpreun6. Apoi, cnd perioada de gra7ie se
termin6 8i apar conflictele, snt nepreg6ti7i s6 fac6 fa76 situa7iei.
(n trecut, anga#amentul era definit 8i impus unui cuplu de societate 8i familie. ntr-o c6snicie
tradi7ional6 aran#at6, un b6rbat 8i o femeie trebuia s6 #ure s6 r6mn6 mpreun6 toat6 via7a chiar f6r6
s6 se cunoasc6. 'e un astfel de fond, nu e surprinz6tor c6 anga#amentul e ncon#urat ast6zi de o aur6
att de mare de incon8tien76 8i c6 mul7i dintre noi intr6 ntr-o c6snicie pe #um6tate adormi7i. Acum,
cnd presiunile exterioare nu mai impun sau sus7in anga#amentul unui cuplu, e nevoie de o abordare
mai con8tient6.
A sta mpreun6 e doar o mic6 parte a ceea ce presupune anga#amentul autentic, doar expresia
exterioar6 a unei dedic6ri interioare. +sen7a unui anga#ament viu este devotamentul a doi oameni
fa de dezvoltarea lor simultan, care se poate baza doar pe un anga#ament primar al fiec6rui
individ de a se deschide complet c6tre via7a ns68i.
,ni7ial, doi parteneri nu pot 8ti sigur ce caut6 mpreun6 sau ct de departe poate merge rela7ia lor.
-estnd ns6 for7a leg6turii dintre ei - profunzimea iubirii lor 8i capacitatea de a face fa76
provoc6rilor ei - le devine tot mai clar locul rela7iei n via7a lor 8i o pot astfel onora 8i exprima mai
plenar. (n loc s6 nceap6 cu o promisiune - "pn6 cnd moartea ne va desp6r7i" - spus6 la altarul de
cununie, anga#amentul con8tient e ceva ce se dezvolt6 gradat. + un stadiu mai avansat al unei rela7ii
care a evoluat din dep68irea cu succes a multor probe 8i provoc6ri anterioare. .n astfel de
anga#ament e treaz 8i viu. /pre deosebire de ceva n6scut din datorie, speran76 sau idei preconcepute,
se na8te organic din nsu8i procesul de maturizare a rela7iei, 8i e plin de pasiune, prospe7ime 8i
spontaneitate - esen7a iubirii.
pag. 196-197
!a fel, cnd cnt6m din voce sau la un instrument mpreun6 cu cineva, ne unim ntr-un singur curent
de energie care ne ridic6 din sentimentul nostru normal de separare, n timp ce contrastul dintre
vocile sau instrumentele noastre 7ese o tapi7erie mai bogat6 de sunete dect ar fi putut produce
singur oricare dintre noi. Astfel, n actul iubirii, cmpurile corpurilor subtile ale b6rbatului 8i femeii
se amestec6 ntr-un #oc mai vast de energii care i scoate din izolare, i mbog67e8te pe amndoi 8i n
acela8i timp folose8te 8i lumineaz6 diferen7ele dintre naturile lor.
Cele mai profunde momente de comuniune sexual6 snt un #oc sacru de "doi ntr-unui", n care
toate polarit67ile vie7ii se unesc ntr-un dans mai amplu. Aici, n aceast6 mare a curgerii, fluxul 8i
refluxul contrariilor - ridicarea 8i c6derea, furtuna 8i armonia, suprafa7a 8i adncimea, fric7iunea 8i
alunecarea, luarea n st6pnire 8i renun7area, ferocitatea 8i blnde7ea, puterea 8i vulnerabilitatea,
inspira7ia cereasc6 8i pl6cerea p6mnteasc6 - curg n 8i din fiecare. Cnd cmpurile energetice polare
ale b6rbatului 8i femeii se unesc astfel, nu e niciodat6 doar ceva fizic, emo7ional sau personal.
*omentele de intimitate sexual6 profund6 genereaz6 o transfuzie puternic6 de energie de la un nivel
aflat dincolo de modurile noastre familiare de rela7ionare. Cnd un b6rbat devine masculinul pur, iar
o femeie, feminitatea pur6, apar zeul 8i zei7a.
0eii 8i zei7ele din mitologia lumii personific6 diverse energii primare care ac7ioneaz6 n lumea
natural6 8i n corpul nostru. Astfel, cnd zeul ntunecat al rului sngelui intr6 8i se mi8c6 n corpul
meu, nu mai snt complexul de personalitate familiar pe care l numesc "eu". /nt luat de torentul
puterii masculine care mi curge prin vene, cu propriile lui ritmuri 8i melodii, pe care le aud ca
pentru prima oar6. 'artenera mea nu mai e un eu, ci femeia primordial6, dincolo de timp 8i spa7iu.
Cnd facem dragoste, am putea fi leu 8i leoaic6, indigeni n #ungl6, lord 8i lad1 sau delfini n mare.
/ntem parteneri n dansul etern.
Ridicndu-ne din carcasa ngust6 a personalit67ii, comuniunea sexual6 ne pune n contact cu
energiile mai vaste ale vie7ii care curg prin corpul nostru. -unetul, fulgerul, electricitatea, ploaia,
razele lunii 8i ale soarelui - iubi7ii care nu au sim7it aceste energii cnd au f6cut dragoste nu au
gustat toat6 bog67ia experien7ei sexuale. n comuniunea sexual6 profund6, m68tile noastre lume8ti ne
cad de pe fa76 8i spiritul viu poate fi sim7it 8i mp6rt68it n forma sa pur6.
e8i aceast6 con8tient6 expansiv6 nu e un substitut pentru realizarea spiritual6 - trezirea complet6
la fiin7a noastr6 necondi7ionat6, dincolo de limitele nguste ale sinelui - ea ne poate oferi o
str6fulgerare intens6 a acestei posibilit67i. <i poate inspira doi oameni s6 aduc6 tot mai mult calitatea
sacr6 a prezen7ei treze n via7a lor de zi cu zi. Comuniunea sngelui, care le permite unui b6rbat 8i
unei femei s6 se descopere ca zeu 8i zei76, este 8i fundamentul sacru al monogamiei. Ca o expresie
pur6 a energiei feminine, ea nu e doar o femeie, ci toate femeile2 iar cnd el ntruchipeaz6
masculinul pur, poate fi to7i b6rba7ii din lume pentru ea.
e aceea, cnd mintea modern6 reduce sexul la o func7ie grosier6 a corpului sau la un instinct
animalic subordonat eului ra7ional, s6vr8e8te o form6 de sacrilegiu. Cu ct ncerc6m s6 definim sau
s6 manipul6m experien7a sexual6, cu att pierdem contactul cu capacitatea ei de a nnoi 8i lumina
n6l7imile 8i adncurile experien7ei umane. &u putem aprecia complet calitatea ei transformatoare
dac6 nu intr6m n contact cu spiritul nostru s6lbatic elementar, care va r6mne ve8nic de nep6truns
pentru mintea ra7ional6. n acest mister se afl6 puterea de trezire 8i sacralitatea sexualit67ii.
pag. 214-215
C=/=-9R,A CA R+A!,0AR+
'artea u8oar6 a oric6rei munci creative e inspira7ia. 'artea grea, s6 punem inspira7ia n practic6, s6
o concretiz6m ntr-o form6 p6m>nteasc6, c6ci aceasta ne confrunt6 cu limit6rile materialelor cu care
lucr6m. .n scriitor poate s6 aib6 o viziune m6rea76 asupra unei c6r7i pe care s6 vrea s6 o scrie, dar
g6sirea cuvintelor 8i a formatului potrivit este ntotdeauna preten7ioas6 8i dificil6. .n pianist poate
s6 8tie cum i-ar pl6cea s6 sune o melodie, dar, ca s6-8i fac6 degetele s6 se acordeze cu inspira7ia, e
nevoie de practic6 asidu6. /6 te ocupi de necesit67ile 8i limit6rile practice e umilitor. -otu8i, d6
na8tere unei forme mai bogate de inspira7ie - care cre8te din aducerea viziunii n form6.
*unca creativ6 a c6s6toriei nu e diferit6. + u8or s6 te ndr6goste8ti, dar nu e la fel de u8or s6 pui
iubirea n practic6. &e lovim continuu de limit6rile materiei brute - n acest caz, noi n8ine?
Anga#amentul de c6s6torie treze8te frici de o intensitate pe care n-am mai ntlnit-o pn6 atunci. ar,
dac6 l6s6m cu hot6rre iubirea s6 lucreze cu aceste frici care amenin76 s6 ne contracte inima,
scoatem la suprafa76 surse proaspete de inspira7ie, mult mai adnci dect primele scntei spontane ale
ndr6gostirii. -e inspir6 s6 vezi un b6rbat 8i o femeie dansnd cu energiile con7inute n haosul lor 8i
a#utndu-se unul pe altul s6 se deschid6 mai complet c6tre via76. A8a cum un artist poate s6-i mi8te
pe al7ii doar luptnd cu materialele lui, la fel 8i un cuplu care poate lupta cu haosul 8i dezvolt6 o
for76 8i un umor care i ncura#eaz6 pe al7ii. C6s6toria, ca un poem terminat, este inspira7ie devenit6
manifest6.
*ulte discu7ii asupra dificult67ilor din c6s6toriile de azi nu trec dincolo de superficial 8i lumesc.
+le se concentreaz6 adesea pe ct de greu e pentru cuplul modern s6 "aib6 totul" - intimitate,
anga#ament, copii, dou6 cariere, bani, o bon6, o cas6 8i suficient timp ca s6 se bucure de ele. Chiar
dac6 acestea pot fi preocup6ri practice importante, doar g6sirea unei modalit67i
de a le "avea pe toate" nu va salva sau rennoi o c6s6torie n aceste vremuri complicate.
'utem revitaliza o c6snicie doar privind-o altfel, ca pe o cale sacr6. /acralitatea c6s6toriei nu e
atribuit6 de familie, societate sau biseric6. /e na8te din devotamentul pasional al unui cuplu de a
pune iubirea n practic6. Aceasta implic6 s6 se confrunte unul cu altul f6r6 restric7ii, n spiritul lui
"-e accept 8i snt dispus s6-mi aduc inteligen7a 8i inima s6 lucreze la toate muchiile noastre
necizelate2 8i vreau ca tu s6 faci acela8i lucru pentru mine. @ai s6 cooper6m 8i s6 ne a#ut6m unul pe
altul s6 realiz6m ntregul spectru al puterilor 8i posibilit67ilor noastre." Cnd un b6rbat 8i o femeie 8i
unesc for7ele n felul acesta, toate sui8urile 8i cobor8urile, toate certurile 8i bucuriile lor se
desf68oar6 ntr-un context sacru. C6s6toria le permite s6 realizeze cum "doi devin unul", cum, n
ciuda tuturor diferen7elor 8i separ6rii dintre ele, 8inele 8i altul, b6rbatul 8i femeia snt din acela8i
spirit.
Aceast6 viziune asupra c6s6toriei ca unificare a celor dou6 #um6t67i ale vie7ii - inspira7ia Cerului 8i
caracterul practic al '6mntului - n-a fost niciodat6 realizat6 de un num6r mare de oameni. $echiul
model al c6s6toriei ca datorie de familie era prea adnc fixat n p6mnt, n timp ce ncerc6rile
moderne de a "avea totul" 8i "a tr6i ferici7i pn6 la adnci b6trne7i" snt prea naive 8i nefondate.
'oate c6 doar un mic procent dintre cupluri vor fi capabile s6 experimenteze c6s6toria ca pe o rela7ie
alchimic6, care s6 le a#ute s6 dea na8tere celor mai frumoase calit67i ale lor. Chiar 8i a8a, istoria 8i
evolu7ia ne-au ar6tat de multe ori c6 8i numai c7iva pionieri pot crea o nou6 direc7ie, care arat6
drumul pentru nenum6ra7i al7ii.
))))
!rangerea inimii, o cale de a o deschide
-oate relatiile trec prin momente in care suntem incapabili sa obtinem ce dorim sau sa rezolvam o
disputa cu partenerul. /au cand atingem puncte dureroase, urate sau contractate din noi insine sau
din celalalt, pe care nu le putem suporta. ,n realitate, toti avem si apucaturi pe care partenerii nostri
intimi le vor gasi greu de acceptat, indiferent cat de fermecatori sau de evoluati am fi pe alte
planuri. Chiar si in cele mai bune relatii, doua persoane nu se vor potrivi niciodata perfect.
'entru ca suntem fiinte de pe acest pamant, cu toate limitarile si imperfectiunile pe care le
presupune acest lucru, relatiile umane nu se pot scalda tot timpul in iubirea perfecta, neconditionata,
pe care o cunoastem si o simtim in inima. Cand simtim durerea acestei contradictii intre iubirea
perfecta din suflet si obstacolele pana la realizarea ei completa in forma pamanteasca, inima ni se
frange si ramane larg deschisa. ar acest lucru nici nu este atat de rau. &u e rau deloc. Cand inima
se deschide, suferim. ar in aceasta durere rezida deschiderea noastra fundamentala fata de viata.
,n realitate, inima nu se poate frange niciodata, fiindca de#a este moale si receptiva. Ce se frange si
se deschide, de fapt, e carapacea de aparare din #urul inimii, pe care am construit-o ca sa ne
prote#am miezul moale, unde ne simtim cel mai profund afectati de viata. Cand el este expus,
simtim prezenta vie a realitatii, ca niciodata pana atunci.
,n compania durerii
Cand ne confruntam cu durerea intensa, de multe ori a#uta sa petrecem un timp facandu-i loc,
lasand-o sa existe, "stand la marginea ei" si cercetand-o. 'entru ca deschiderea fata de durere poate
sa ne inspaimante, este bine sa vorbim despre ea cu o persoana draga sau de incredere, sa ne poata
a#uta sa intram in contact cu ea. 'e masura ce ne simtim tot mai comod in compania durerii noastre,
o putem lasa sa ne atinga mai direct.
Adesea, cel mai bun mod de a ne misca printre sentimente atat de intense fara sa ne vatamam, este
sa lasam inima sa se franga, deschizandu-se ca un bara# care se rupe in acele momente in care ne-
am dori cel mai mult sa o inchidem. Cand ne deschidem catre durerea care s-a acumulat in spatele
bara#ului, ne simtim de parca am parcurge cataractele unui rau involburat. /ingurul fel de a naviga
prin cataracte este sa ne lasam in voia fluxului energetic al durerii.
$ulnerabilitate si blandete
Cand ne deschidem prima oara catre durere, avem impresia ca sangeram. ,nsa aceasta hemoragie
emotionala ne a#uta sa trezim inima, sa lasam energiile vitale care s-au coagulat sa circule din nou.
'entru a lasa durerea sa ne miste in acest fel vindecator, avem nevoie de constientizare, cura# si
blandete - sa fim prezenti in durere, in loc sa credem povesti de groaza inventate de mintea noastra
despre unde am putea a#unge, sa ne deschidem catre locul launtric in care ne doare, sa ne apropiem
cu o prezenta duioasa de el si sa-i lasam pe cei pe care ii iubim sa-l vada. ,n acest fel, a#utandu-ne sa
intram in contact cu spiritul nostru razboinic, durerea poate deveni un prieten si un aliat.
in pacate, cuvantul "vulnerabilitate" are o semnificatie peiorativa in cultura noastra. ,l asociem cu
slabiciunea si neputinta si adesea ne gandim la o persoana vulnerabila ca la cineva care e
hipersensibil la durere sau #ignire. ,nsa sensibilitatea la #ignire e ceva foarte diferit de
vulnerabilitatea autentica, in care iti lasi inima expusa.
+ul este intotdeauna fragil si usor de ranit. +ste o carapace sau o fatada friabila, o amagire ca
detinem controlul, ca nimeni nu poate a#unge la noi, ca suntem capitanii propriului destin. + fragila
pentru ca viata ameninta tot timpul sa ne spulbere iluzia ca avem putere asupra ei. 'rin contrast,
recunoasterea vulnerabilitatii fundamentale - deschiderea fata de realitate - este sursa adevaratei
puteri. 'ermitandu-ne fara teama sa fim vulnerabili, intruchipam cura#ul si blandetea unui adevarat
razboinic.
*isterul iubirii
Cruditatea inimii frante si deschise din momentele de dezamagire este forta transformatoare in
alchimia iubirii. Cand ne lasam inima sa se franga si sa se deschida, o anumita dulceata incepe sa
curga din nou, ca nectarul. upa cum scrie invatatorul sufit @azrat ,na1at Ahan, "caldura starii de
spirit a indragostitului, efectul patrunzator al vocii lui, farmecul cuvintelor lui, toate vin din durerea
din inima lui". +ste unul dintre marile secrete ale iubirii. ,n loc sa incerce sa scape de durere, efort
oricum zadarnic, cel care iubeste o poate folosi ca sa se transforme, sa-si dezvolte o tandrete si o
compasiune invincibile si, asa cum au descoperit trubadurii, sa devina un gentilom si un razboinic
in slu#ba iubirii.
!asand inima sa se franga si sa se deschida, devenim constienti de misterul iubirii - de faptul ca nu
ne putem implica sa iubim pe altii, indiferent de durerea pe care ne-o provoaca, pentru nici un alt
motiv decat ca ne misca si ne ating in moduri pe care nu le putem intelege in intregime.
Astfel, la fel cum pietrele dintr-un parau amplifica forta apei care le loveste, obstacolele din calea
iubirii perfecte ne pot a#uta sa realizam puterea capacitatii noastre de a iubi. +le ne obliga inima sa
se extinda pentru a putea imbratisa tot ceea ce suntem. ,ar acest lucru, mai degraba decat gasirea
relatiei perfecte sau de a gasi pe cineva care sa ne ofere tot ce vrem, e ceea ce ne poate vindeca.