Reabilitarea cladirilor prin izolarea

seismica a bazei
1. Aspecte generale privind reabilitarea constructiilor
Reabilitarea unei constructii se refera la readucerea in stare activa, prin refacere,
a anumitor functiuni ale acesteia care au fost deteriorate in procesul de exploatare din
diferite cauze.
Reabilitarea constructiilor este o preocupare permanenta a inginerilor
constructori. Explicatia acestui fapt este asociata atat cu degradarile care pot aparea in
timp, ca urmare a fenomenului de imbatranire a aterialelor, cat si de efectele unor actiuni
extraordinare. Astfel seismele, vantul, alunecarile de teren, incendiile, inundatiile,
exploziile, agentii chimici si procesele tehnilogice sunt numai o parte din factorii care
pot produce avarii. O alta cauza, care tinde sa aiba chiar ponderea cea mai mare, se
refera la dinamica modificarilor din contextual actual.
In mod curent se intalnesc degradari ale constructiilor cauzate de imbatranirea
materialului prin depasirea duratei de viata, apartitia fenomenuli de oboseala, curgere
lenta, fluaj si din incarcari alternante sau din actiunea unor agenti chimici.
Sunt numeroase cazurile cand avariile constructiilor sunt datorate degradarii
terenului de fundare prin ceresterea nivelului panzelor freatice, lipsa masurilor de
protective in cazul pamanturilor sensibile la umezire si a pamanturilor cu umflatii si
contractii mari, infiltratia apelor pluviale si tehnologice sau infiltratia apelor ca urmare a
intretinerii defectuoase a instalatiilor de alimentare cu apa, de canalizare si de incalzire.
u sunt de neglijat nici greselile de proiectare care pot impune procesului de
reabilitare, cum ar fi situatiile cand inginerul proiectant accepta sisteme structural
improprii, ca produs al creatiei arhitecturale, sau cazurile cand beneficiarul schimba
ulterior destinatia constructiei si rezulta o subevaluare a incarcarilor. !neori in procesul
de proiectare pot aparea si erori conceptuale referitoare la alcatuirea structrala, de
modelare sau chiar de calcul.
"oarte frecvente sunt si greselile de executie, cand sunt utilizate materiale de
calitate inferioara, nu se respecta proiectul sau tehnilogiile de punere in opera. #ot
$
aparea deficiente prin solicitarea elementelor structurale inaintea atingerii parametrilor
de rezistenta ai materialelor sau prin efectuarea lucrarilor pet imp friguros fara masuri
adecvate.
Indirect, constructiile pot fi avariate si de o serie de factori externi cum ar fi%
cresterea traficului in zona, realizarea unor constructii noi sau degradarea sistemelor de
infrastructura, cum ar fi canalizarile, aductiunile de apa, etc.
In industrie sunt numeroase procese tehnologice cu degajari de substante
chimice agresive care pot accelera procesul de degradare, mai ales daca umiditatea este
excesiva si lipsesc sistemele de ventilare. !neori modificarile tehnologice pot conduce la
cresterea nivelului de agresivitate chimica sau la cresterea nivelului de vibratii.
Actiunea seismica ramane insa una dintre cele mai importante cause
generatoare de degradari ale constructiilor, cele mai vulnerabile fiind cladirile vechi, la
care nu au fost luate masuri specifice de protectie. !neori nmarul mare de seisme
inregistrate pe durata unei vietii unei constructii duce la pierderea capacitatii portante ca
urmare a oboselii materialului. &ar cel mai grav este atunci cand apar actiuni seimice
extraordinare, nespecifice amplasamentului, care pot cauza distrugeri in masa ale
fondului construit. u trebuie uitat nici conceptul de proiectare ductil, care sta la baza
tuturor codurilor actuale de proiectare la actiuni seismice si care accepta aparitia in
anumite zone a degradarilor structural, in cazul unor actiuni seismice puternice.
Reabilitarea structurala poate fi realizata prin%
a' Schimbarea destinatiei constructiei(
b' Inlocuirea sau modificarea partiala a constructiei(
c' Refacerea structurala locala(
d' )odificarea structurala.
In reabilitarea structurala trebuie parcurse mai multe etape, si anume%
Expertizarea cladirii(
Stabilirea masurilor de interventie si proiectarea lor(
Executia reabilitarii structurale *consolidarii'(
&iagnosticarea experimentala a sistemului reabilitat.
2. Evaluarea cladirilor
Evaluarea cladirilor este efectuata de experti tehnici atestati pentru astfel de
lucrari. Activitatea desf+,urat+ pentru evaluarea cl+dirii, rezultatele examin+rii ,i
studiilor efectuate -n vederea evalu+rii, precum ,i concluziile referitoare la siguran.a
seismic+ a structurii ,i eventuala necesitate a interven.iilor de consolidare structural+ ,i
nestructural+, inclusiv natura ,i propor.iile acestor interven.ii sunt prezentate -n raportul
de evaluare *expertiz+' a construc.iei.
/
Evaluarea implica urmatoarele categorii de lucrari%
a' colectarea informa.iilor despre construc.ia existent+ referitoare la istoria ,i
func.iunea cl+dirii, caracteristicile structurale ,i ale terenului de fundare ,i cele ale
elementelor nestructurale ,i ale finisajelor, instala.iilor ,i echipamentelor
ad+postite.
b' stabilirea propriet+.ilor mecanice ale materialelor, cu un grad adecvat de
-ncredere.
c' identificarea st+rii de afectare fizic+ ,i chimic+ a construc.iei.
d' stabilirea -mpreun+ cu beneficiarul lucr+rii a obiectivelor de performan.+
urm+rite, ,i pe aceast+ baz+ a st+rilor limit+ ,i a cerin.elor seismice ce decurg.
e' stabilirea metodologiei de evaluare -n corelare cu informa.iile disponibile ,i
st+rile limit+ selectate.
f' evaluarea calitativ+ ,i evaluarea prin calcul a construc.iei.
g' -ntocmirea raportului de evaluare cu formularea concluziilor ,i precizarea
m+surilor necesare.
#e baza rezultatelor evalu+rii calitative ,i a evalu+rii prin calcul se stabile,te
vulnerabilitatea construc.iei -n ansamblu ,i a p+r.ilor acesteia, -n raport cu cutremurul de
proiectare si clasa de importanta 0 expunere la cutremur, respectiv riscul seismic.
#ractic, stabilirea riscului seismic pentru o anumit+ construc.ie se face prin -ncadrarea
acesteia -ntr1una din urm+toarele 2 clase de risc%
Clasa Rs I, din care fac parte construc.iile cu risc ridicat de pr+bu,ire la cutremurul de
proiectare corespunz+tor st+rii limit+ ultime.
Clasa Rs II, -n care se -ncadreaz+ construc.iile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot suferi degrad+ri structurale majore, dar la care pierderea stabilit+.ii este
pu.in probabil+.
Clasa Rs III, care cuprinde construc.iile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degrad+ri structurale care nu afecteaz+ semnificativ siguran.a structural+, dar la
care degrad+rile nestructurale pot fi importante.
Clasa Rs IV, corespunz+toare construc.iilor la care r+spunsul seismic a,teptat este
similar celui ob.inut la construc.iile proiectate pe baza prescrip.iilor -n vigoare.
3ontinutul raportului de expertiza precum si modul de intocmire al acestuia il
gasim explicat detaliat in normativul # $44156/447 8#revederi pentru evaluarea seismica
a cladirilor existente9.
5
3. Alegerea solutiei de interventie
In cadrul expertizei se analizeaza de obicei doua sau mai multe scheme
alternative de interventie. #entru fiecare dintre acestea, se evalueaza reducerea
vulnerabilitatii fata de sursele de hazard seismic pe amplasament si se selecteaza cea
mai eficienta solutie pe baza celor mai importante criterii pentru cazul considerat.
Alegerea unei strategii de interven.ie corecte este condi.ionat+ de -ntelegerea c:t
mai complet+ a deficien.elor individuale a elementelor structurale ,i nestructurale, a
efectului combinat al acestora asupra mecanismului comport+rii seismice a cl+dirii,
precum ,i a deficien.elor de ansamblu privind rezisten.a, deformabilitatea, redundan.a,
regularitatea structural+.
)+surile de interven.ie urm+resc s+ elimine sau s+ reduc+ semnificativ
deficien.ele de diferite naturi ale structurii ,i dintre acestea s+ se ob.in+ condi.ia de
siguran.+% cerin.a seismic+ ; capacitatea construc.iei.
Strategia de interven.ie se poate baza pe%
1 reducerea cerin.elor seismice(
1 -mbun+t+.irea caracteristicilor mecanice cu care este -nzestrat+ construc.ia(
1 m+suri combinate.
4. Reabilitarea cladirilor prin izolarea seismica a bazei
4.1. Aspecte generale. &omenii de aplicare.
Izolarea seismic+ reprezint+ o metod+ de -mbun+t+.ire a performan.elor
seismice ale construc.iilor existente, prin reducerea cerin.elor seismice ale elementelor
acestora. <n acest scop se interpun, de regul+, -ntre baza structurii ,i funda.ie dispozitive
cu rigiditate lateral+ mic+. Se ob.ine o perioad+ fundamental+ de vibra.ie mult mai mare
dec:t perioada construc.iei cu baza fix+ ,i dec:t a componentelor dominante ale
mi,c+rii terenului. Sistemul de izolare se deformeaz+ numai -n modul fundamental ,i nu
transmite structurii energia asociat+ modurilor superioare ale mi,c+rii terenului.
&eformarea ansamblului izolatori1structur+ este reprezentat+
schematic -n figura urmatoare%
2
Izolarea seismic+ prezint+ importante avantaje -n raport cu metodele
tradi.ionale de consolidare, cum sunt%
1 pastrarea caracteristicelor arhitecturale in intregime precum si functionarea
neintrerupta in timpul lucrarilor(
1 controlul performan.ei seismice a construc.iei cu un grad -nalt de -ncredere(
1 ob.inerea unui nivel de siguran.+ superior(
1 reducerea cerin.elor seismice ale structurii *for.e ,i deplas+ri relative de nivel'(
1 reducerea cerin.elor seismice ale componentelor nestructurale, ,i ale elementelor
ad+postite -n cl+diri de toate tipurile.
Izolarea bazei este o metod+ de interven.ie mai scump+ dec:t metodele de
consolidare de tip curent. Evaluat+ pe termen lung, .in:nd seama ,i de interven.iile
necesare postseism, metoda poate fi -n multe situa.ii preferabil+.
Se recomand= mai cu seam+ la construc.iile de patrimoniu, -n inten.ia de a
reduce c:t mai mult m+surile de interven.ie asupra suprastructurii care s+ afecteze
elementele de valoare istoric+ ale cl+dirii sau la construc.iile foarte importante, care
trebuie s= r+m:n+ func.ionale dup= atacul unor cutremure puternice. &e asemenea este
indicat s+ se aplice izolarea bazei la construc.ii din materiale neductile, dificil de
consolidat prin alte procedee, cum sunt construc.iile din zid+rie nearmat+.
4.2. Oportunitatea introducerii izolatorilor seismici
Introducerea izol+rii bazei la construc.iile existente reprezint+ o interven.ie
scump+ ,i complex+ ,i din acest motiv eficien.a ei trebuie s+ fie c:t mai mare.
Atunci cand optam pentru solutia de izolare a bazei trebuie sa avem in vedere
urmatoarele aspecte%
Izolarea seismic+ a bazei construc.iilor este mai eficient+ c:nd perioada
fundamental+ a cl+dirii izolate poate fi m+rit+ cu cca / secunde dincolo de
perioada corespunz+toare r+spunsului maxim *perioada >c a spectrului de
r+spuns'. &e ceea, construc.iile rigide sunt cele mai apte pentru aplicarea
izolatorilor. <n schimb construc.iile cu perioada fundamental+ a oscila.iilor proprii
?
peste $,? 0 / sec nu beneficiaz+ prea mult de izolarea bazei, dec:t dac+ nu se
prevede ,i introducerea unei amortiz+ri semnificative prin amortizori ,i disipatori.
&ac+ -n urma izol+rii bazei, cerin.ele seismice dep+,esc capacitatea unor
elemente ale structurii existente de rezisten.+ este necesar+ ,i consolidarea
elementelor structurii. &ac+ interven.iile necesare sunt limitate la c:teva
elemente slabe, iar m+surile de consolidare nu sunt excesive, solu.ia izol+rii
seismice r+m:ne acceptabil+.
Este necesar un spa.iu pentru execu.ia excav+rii incintei( dac+ acest spa.iu
perimetral nu exist+, solu.ia nu poate fi aplicat+.
Izolatorii au o -n+l.ime relativ important+ la care se adaug+ -n+l.imea
structurii *de regul+ grinzi rigide' necesar+ pentru repartizarea -nc+rc+rilor.
Astfel, montarea izolatorilor necesit+ un anumit spa.iu. &ac+ cl+direa
dispune de subsol, ace,tia pot fi monta.i la acest nivel, consum:nd o parte
-nsemnat+ din spa.iul util al acestuia. <n caz contrar sunt necesare excava.ii
suplimentare pentru a plasa izolatorii, funda.iile acestora ,i structura de
distribu.ie a -nc+rc+rilor de deasupra acestora. 3osturile ,i problemele de
execu.ie -n acest din urm+ caz pot s+ duc+ -n unele cazuri la renun.area la
solu.ia izol+rii bazei.
Accesul pentru montarea ,i -ntre.inerea ulterioar+ a izolatorilor reprezint+ o
condi.ie important+. &ac+ nu exist+ subsol, problema accesului este foarte dificil
de rezolvat. 3hiar dac+ instalarea izolatorilor ,i execu.ia funda.iilor acestora se
poate face prin g+uri practicate prin pardoseala subsolului, men.inerea lor pentru
accesul -n vederea -ntre.inerii dispozitivelor izolatoare nu este -ntotdeauna
posibil+.
&easupra izolatorilor trebuie s+ existe o structur+ rigid+ capabil+ s+ transmit+
-nc+rc+rile verticale ,i laterale la izolatori, evit:nd supra-nc+rcarea vreunui
dispozitiv de izolare. &edesubtul interfe.ei de izolare trebuie realizat+ o structur+
capabil+ s+ transfere for.ele laterale de la dispozitivele izolatoarelor la teren. 3ele
dou+ structuri de transfer pot fi alc+tuite din elementele structurii existente *de
exemplu, de re.ele de grinzi existente', consolidate sau nu, dup+ caz. &ac+
asemenea elemente nu exist+, trebuie realizate unele noi cu acest rol.
#entru ca sistemul de izolare s+ fie efectiv, elementele construc.iei nu trebuie s+
intersecteze planul de izolare. Sc+rile de intrare trebuie s+ lucreze -n consol+ sau
trebuie s+ fie rezemate pe supor.i alunec+tori, iar instala.iile trebuie s+ aib+
leg+turi flexibile. &e jur -mprejur trebuie creat un spa.iu liber, acoperit cu gr+tare
sau pl+ci, astfel detaliate -nc:t s+ nu p+trund+ -n spa.iul respectiv pe durata
cutremurelor ,i s+ afecteze deplasarea liber+ pe orizontal+ a izolatorilor.

@
4.3. Alcatuirea sistemului de izolare a bazei
3onfiguratia unei structuri care contine un sistem de izolare a bazei arata ca in
figura de mai jos%
3omportarea unei structuri prevazuta cu un sistem de izolare a bazei este redata
in figura de mai jos%
A
Elementele componente ale sistemului de izolare a bazei sunt%
a' Izolatorii 1poseda flexibilitate laterala pentru a realiza izolarea la miscari laterale
si rigiditate mare pe directie laterala pentru transferul incarcarilor gravitationale
1 Izolatori din cauciuc natural *RB'(
1 Izolatori din cauciuc natural cu miez de plumb *CRB'(
1 Izolatori cauciuc sintetic ce poseda proprietati de amortizare *D&RB'(
1 &ispozitive ce permit alunecarea *SB'.
b' Amortizorii 1 disipatori de energie cu scopul de a reduce deplasarea relativa a
stratului de izolare si de a opri miscarea
1 Amortizori hidraulici 0 amortizori vascosi(
1 Amortizori din plumb 0 amortizori histeretici(
1 Amortizori din otel 0 amortizori histeretici.
Izolatori din cauciuc natural NRB
7

3aracteristici%
1 &iametru% ?44 0 $??4mm(
1 &eformatii de proiectare% ??4 0 744mm(
1 Efort unitar de compresiune de lunga durata% $41$? 6mm
/
(
1 Efort unitar de compresiune de scurta durata% /4154 6mm
/
(
1 Obligatoriu de a fi cuplati cu amortizori(
Izolatori din cauciuc sintetic ce poseda proprietati de amortizare HDRB
Sunt similari cu NRB, diferenta consta in faptul ca a fost inlocuit cauciucul
natural cu cauciuc sintetic, material sintetic care disipa energia.
E
Izolatori din cauciuc natural cu miez de plumb LRB
Au fost inventati in $EA? in oua Feelanda si sunt folositi la scara larga in oua
Feelanda, Gaponia si Statele !nite.
In principiu sunt izolatori NRB cu miez de plumb *@41$?4mm' care disipa
energie histeretica. &in punct de vedere al comportarii se aseamana cu HDRB.

!n izolator la scara normala arata ca in figura urmatoare%
$4
Izolatori ce permit alunecarea SB
3aracteristici%
1 Rigiditate initiala foarte mare(
1 Rigiditate neglijabila dupa initierea miscarii *folosite in conjunctie cu RB,
D&RB, CR&'(
1 In principal sunt adoptati pentru reducerea rigiditatii la deplasari mari a cladirilor
izolate(
1 3oeficientul de frecare depinde in general de presinuea verticala si de viteza
miscarii(
1 Raza suprafetei sferice determina perioada structurii, indiferent de masa acesteia(
3ateva scheme de alcatuire ale acestor dispozitive gasim in figurile urmatoare%
$$

In sistem 5&, o structura cu sistem combinat de izolare a bazei arata ca in figura
de mai jos%
$/
Amortizori hidraulici
3aracteristici%
1 Realizeaza o amortizare vascoasa(
1 "orta de amortizare% ?44 1 $?44 H(
1 &eplasare% ?441A44 mm(
1 Iiteza maxima de miscare% $1$.? m6sec(
1 &iminueaza miscarea pe directia instalarii(
1 Este de preferat folosirea pentru structurile mari *forte mari'.
$5
Amortizori de plumb
3aracteristici%
1 "orma % bara de plumb indoita in forma de !(
1 &iametru% $741/@4 mm(
1 &isipa energie histeretica(
1 Rigiditate initiala mare *rezista la actiunea vantului'(
1 Rezistenta la curgere modesta *$44 0 /54 H'(
1 u prezinta degradari la un numar mare de cicluri de mare intensitate(
1 &eplasari maxime *@44 0 744 mm'(
1 Amortizarea este modesta *folosit de obicei in conjunctie cu alte tipuri de
amortizori 0 in Gaponia cu amortizori de otel'.

Amortizori din otel
$2
3aracteristici%
1 Au form de spirale din otel(
1 &isipa energie histeretica(
1 Rgiditate initiala scazuta(
1 Rezistenta la curgere relativ mare *J 544 H'(
1 &eformatii maxime ?441??4 mm(
5. Concluzii
>ema studiata in aceasta lucrare este de mare interes deoarece izolarea seismica
se foloseste de mai bine de 54 de ani pe plan mondial, in Romania insa fiind o solutie
nou implementata, iar tendin.a de asigurare a protec.iei seismice a structurilor este -n
cre,tere at:t la cl+diri c:t ,i la alte tipuri de structuri, cum ar fi podurile.
Solu.ia de reabilitate la ac.iunea seismic+ prin izolarea bazei este o solu.ie de care
trebuie s+ se .in+ seama -n momentul -n care se stabile,te strategia de reabilitate ,i
consolidare a unei cl+dirii. &e,i prin utilizarea unei astfel de solu.ii de consolidare se
reduce semnificativ nivelul de for.e din suprastructur+ trebuie s+ se .in+ seama c+ nu
acesta este -n mod necesar cel mai mare avantaj al aceste metode. 3el mai mare avantaj
al solu.iei de izolare seismic+ a bazei const+ -n evitarea degrad+rii structurale si
nestructurale a unei cl+diri, cu alte cuvinte structura -.i p+streaz+ func.ionalitatea at:t -n
timpul c:t ,i imediat dup+ evenimentul seismic, fapt extrem de important
mai ales -n cazul structurilor a c+ror func.ionalitate este imperios necesar+ imediat dup+
seism *spitale, sta.ii de pompieri, centre administrative de coordonare -n cazul
calamit+.ilor etc.'. &e asemenea, aceast+ solu.ie de consolidare poate reprezenta un bun
candidat -n cazul reabilit+rii seismice a unor structuri rigide, cu rezistenta la for.a
laterale considerabila, dar cu cedare fragila fara posibilitatea de disipare a energiei
induse de cutremur. Interven.ia este totu,i costisitoare, deasupra stratului de izolare
trebuind construita un sistem de grinzi de fundare. 3heltuielile sunt -nsa justificate in
cazul in care se urm+re,te p+strarea func.ionalit+.ii structurii, sau a protej+rii
con.inutului cl+dirii in cazul atacului unui cutremur important.
$?
. !ibliogra"ie
$. 8Izolarea seismica a bazei, concept, metode si dispozitive9 0 3onf. dr.ing. &an
Famfirescu(
/. # $44156/447 8#revederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente9(
5. 8EarthKuaHe Engineering9 0 Ahmed Elmagal, )ichael "raser(
2. 8Base Isolation SLstems "or Structures9 1 S.G.#atil, M.R.ReddL(
?. "E)A ?2A 0 /44@ Edition, 8>echniKues for the Seismic Rehabilitation of
Existing Buildings(
@. 8Seismic #rotective SLstems% Seismic Isolation9 1 )ichael &. SLmans(
A. NNN.agir.ro(
7. NNN.incerc/442.ro(
E. NNN.buletinulconstructiilor.eu
$4.NNN.encipedia.org
$$.NNN.scribd.com
$@