UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
C A I E T
D E
P R A C T I C A
Pop Nicolae
Grupa 323
0
Activitatea de constructii montaj cuprinde o complexitate de procese
de productie si alte activitati, care incep cu proiectarea obiectelor de constructii si
continua cu activitati de relatii, aprovizionarea si transportul materialelor si al
prefabricatelor, asigurarea fortei de munca si mijloacelor de munca, punerea in opera
a materialelor si prefabricatelor, predarea lucrarilor etc.
Activitatea de realizare a obiectelor de constructii si de montare a
instalatiilor tehnologice se desfasoara in principal in cadrul santierelor de constructii,
cuprinzand de asemenea si productia secundara industriala pentru aprovizionarea
santierelor cu materiale si semifabricate, exploatarea si intretinerea utilajelor si
echipamentelor necesare.
Conform normativelor in vigoare, obiectele de constructii montaj se
clasifica din punct de vedere al destinatiei functionale in 15 grupe, cum sunt :
constructiile industriale, civile, agrozootehnice, drumuri, poduri, montaj utilaje etc. a
realizarea unui obiect de constructie concura una sau mai multe categorii de lucrari,
cuprinzand lucrarile de constructii propriu ! zise, lucrarile de instalatii interioare,
electrice, sanitare, incalzire, finisaje, izolatii, amenajari exterioare etc.
"entru fiecare obiect sau complex de obiecte, conform reglementarilor
in vigoare, se elaboreaza proiecte intrucat productia de constructii montaj este o
productie de unicate. Chiar si in cazul in care se folosesc procese tip #de locuinte,
scoli, crese, hale industriale etc.$, adaptarea la teren precum si celelalte conditii locale
#de exemplu distanta de transport$ duc la deosebiri in ceea ce priveste volumul de
lucrari si implicit costul lor.
Activitatea de proiectare se concretizeaza in:
"iese scrise, care cuprind :
% avizele necesare inceperii executiei, conform legislatiei in vigoare
% studiul geotehnic
% memorii tehnice ! justificative ale solutiilor de arhitectura, rezistenta si
instalatii, cuprinzand conditiile impuse de &ormele de tehnica a
securitatii muncii si a masurilor de paza impotriva incendiilor si de
stingere a incediilor
% note sau breviare de calcul ale structurii de rezistenta, instalatii etc.
% antemasuratoare, devize #generale si pe categorii de lucrari$, calculul
indicilor tehnico ! economici, extrase de materiale, analize de preturi,
forta de munca necesara etc.
% tablouri de tamplarie, liste de prefabricate, baze de preturi, costuri
privind transporturile etc.
% memorii tehnice privind organizarea santierului, tehnologia de executie
#daca nu s%a intocmit un proiect privind tehnologia de executie a
lucrarilor de constructii montaj si instalatii$, grafice de esalonare in
timp a lucrarilor etc.
% indici tehnico ! economici : aria utila, aria construita, aria
desfasurata,aria locuibila, indicele de confort etc.
"iese desenate :
% plan de situatie #scara 1:500, 1:1000$
1
% planul general al terenului, cu indicarea zonei de executie a lucrarilor
#scara 1:500, 1:1000$
% profilul general al terenului #scara 1:500, 1:1000$
% planurile tuturor nivelelor cladirilor, complet cotate, cu amplasamentul
utilajului sau mobilierului respectiv #scara 1:50$
% sectiuni caracteristice cotate #scara 1:50$
% fatade #scara 1:100$
% planuri de rezistenta #planuri fundatii, planuri ale structurii de
rezistenta, cofraj, armare, plan sarpanta, plan montaj prefabricate etc.
#scara 1:50, 1:100$
% planuri privind instalatiile #scara 1:51, 1:100$
% detalii de arhitectura, constructii, instalatii #scara 1:1, 1:', 1:5, 1:10,
1:'0$
% alte piese desenate cum sunt perspectivele, axonometrii, desfasurari
#scara 1:1, 1:', 1:5, 1:10, 1:'0, 1:50, 1:100$
% planul de organizare al santierului #scara 1:500, 1:1000$
% scheme si detalii tehnologice #scara 1:1, 1:', 1:5, 1:10, 1:'0, 1:50,
1:100$
% planuri si detalii ale baracamentelor, instalatiilor, cailor de acces, etc,
aferente organizarii santierului, care se demoleaza dupa realizarea
lucrarii
(ocumentatia tehnico ! economica este ansamblul format din proiectul
propriu ! zis #notele de calcul, plansele de ansamblu si de detalii$ si din documentatia
economica. "iesele economice principale ale proiectului unui obiect de constructii
sunt evaluarile si devizele care se elaboreaza pentru a stabili pretul de vanzare
antecalculat al lucrarilor de constructii montaj. )valuarile se fac pe complexe de
obiecte si pe obiecte de constructii separate, iar in unele cazuri, cand exista indici
corespunzatori, si pe categorii de lucrari si categorii de cheltuieli.
(evizul este piesa economica care se intocmeste de proiectant dupa
intocmirea fazei de proiect de executie, odata cu intocmirea detaliilor de executie.
Astfel, devizele sunt mult mai detaliate si mai exacte decat evaluarile, volumul de
munca necesar elaborarii acestora fiind cu mult mai mare decat cel necesar elaborarii
evaluarilor. *n functie de continutul lor, devizele pot fi : pe categorii de lucrari, pe
categorii de cheltuieli, pe obiect si devize generale #pentru un complex de obiecte$.
Aceasta clasificare a devizelor corespunde tipurilor de lucrari de constructii montaj
mentionate mai sus. (intre cele patru tipuri de devize mentionate, devizele pe
categorii de lucrari sunt cele mai numeroase, necesita volumul cel mai mare de munca
pentru intocmirea lor si cuprind partea cea mai mare din valoarea investitiilor. "entru
fiecare categorie de lucrari de constructii montaj necesara realizarii unui obiect se
elaboreaza cate un deviz pe categorii de lucrari. "e baza devizelor pe categorii de
lucrari si a devizelor pe categorii de cheltuieli, mai simple si mai putine la numar, se
intocmesc devizele pe obiect si devizele generale, care sunt insumari pe obiect sau pe
complexe de obiecte a primelor doua tipuri de devize. Ca atare, pentru a ajunge la
devizul general, documentatia economica se incepe cu elaborarea devizelor pe
categorii de lucrari.
(ocumentatia necesara intocmirii devizelor este alcatuita din:
antemasuratoarea ! reprezinta piesa scrisa prin care se determina cantitatile de
lucrari din fiecare articol de deviz din cadrul unui deviz pentru o lucrare.
Antemasuratoarea trebuie totodata sa furnizeze informatiile necesare in
conducerea productiei#programarea, lansarea si urmarirea lucrarilor$, stabilind
'
cantitatile de lucrari aferente partilor de obiecte de constructie#ansamble,
subansamble, elemente$.
Antemasuratoarea se evalueaza pe parti de obiecte, fiecare parte de obiect de
constructie fiind executabila cu continuitate in aceeasi etapa a procesului de
executie.
)tapele de intocmire a antemasuratorii sunt:
% impartirea obiectului de constructie in ansambluri, subansambluri, elemente
si articole de lucrari
% incadrarea articolelor de lucrari in *&( si transformarea lor in articole de
deviz cu denumire, cod, numar de ordine, incadrarea se refera la localizarea
articolului de lucrare intr%o varianta a articolului de deviz din *&( si afectarea lui
cu un simbol bine definit, extras din *&(
% efectuarea ! in mod ordonat si foarte clar a calculelor ! pentru determinarea
volumului de lucrare, utilizand cotele din piesele desenate ale proiectului.
Calculele se fac in unitatile de masura stabilite pentru fiecare articol in *&(
Antemasuratoarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
% bine organizata#ordonata si sistematizata$
% clara, precisa, exacta
% usor verificabila de toti factorii interesati#beneficiar, executant, proiectant,
banca etc.$
Antemasuratoarea constituie piesa de baza pentru intocmirea devizelor fiindca:
% cuprinde toate articolele de lucrari care urmeaza sa se execute, incadrate in
articole de deviz din *.&.(.
% exprima pentru fiecare articol de deviz volumul de lucrare ce trebuie executat
extrasele de resurse ! principalele resurse pentru care se intocmesc extrase
sunt : materialele, forta de munca si utilajele. )xtrasele de resurse se determina
pe baza cantitatilor din articolele de deviz prevazute in antemasuratoare si
respective a consumurilor specifice de materiale, forta de munca sau utilaje,
prevazute in normele de deviz respective.
Cunoasterea proprietatilor fizico ! mecanice si chimice ale materialelor
este hotaratoare in privinta determinarii domeniilor de utilizare a materialului
respective, calitatea materialului este primordiala in toate cazurile. )ste important de
cunoscut atat proprietatile materialului inainte de punerea lui in opera, cat mai ales
proprietatile materialului in cadrul elementului #in exploatare$.
+tudiul proprietatilor se face corelat cu structural or fizica si
compozitia lor chimica, intrucat acestea le influenteaza foarte mult.
Cunoscand proprietatile materialelor putem aprecia insusirile lor
tehnice, putem aproxima comportarea lor in exploatare atat din punct de vedere al
rezistentei la actiuni mecanice cat si al rezistentei la diversi agenti fizici si chimici
agresivi. (eterminarea acestor proprietati se face prin :
% analiza unui material ! consta in descompunerea lui in parti
componente. Analiza poate fi fizica, cand punem in evidenta caracteristicile fizico !
mecanice #descompunerea agregatelor pe sorturi si stabilirea formei granulelor,
coeficientului volumic$ si chimica cand se pun in evidenta unele proprietati chimice
ale constituentilor materialului si se pot face aprecieri privind proprietatile chimice si
fizice ale materialului #proprietatile constituentilor cimentului dand natura cimentului
alitic, belitic$
% incercarea unui material consta din supunera unor probe din materialul
respective unor actiuni similare acelora in care materialul va fi utilizat #aceste
incercari se realizeaza cu ajutorul unor instalatii si aparate speciale$
,otodata mai trebuie cunoscute pentru fiecare material de constructie
in parte domeniul de utilizare, conditiile de livrare si pastrare, conditiile de calitate,
-
toate acestea fiind foarte importante in vederea realizarii unui obiect de constructii de
o inalta calitate.
ucrarile de constructii montaj se caracterizeaza, printre altele, si
printr%un volum foarte mare de materiale ce se prelucreaza si se pun in opera. Aceste
materiale necesita un complex de lucrari de transport si manipulare, atat pentru
aprovizionarea santierelor cat si a punctelor de lucru de pe santiere in cadrul
proceselor tehnologice de transport loco ! obiect si punere in opera. )ste necesara o
mecanizare cat mai intensa a acestor operatii, utilizarea unor sisteme cat mai ieftine de
manipulare #de tip gravitational$ si limitarea pe cat posibil a operatiilor manuale la
cele care utilizeaza mijloace de inventar si masini de mica mecanizare si care se
desfasoara auxiliar proceselor mecanizate de transport si manipulare.
.ijloacele de transport si de manipulare cunosc o mare diversitate de
tipuri, cu caracteristici tehnice si economice foarte diferentiate. /usta alegere si
exploatare a acestor mijloace in cadrul mecanizarii proceselor de manipulare si
transport trebuie efectuata cat mai rational pentru a reduce pretul de cost si consumul
de energie in conditiile asigurarii unui sistem de transport convenabil proceselor de
punere in opera.
0n flux de transport cuprinde mai multe procese elementare, astfel :
incarcare, transportul propriu ! zis #pe orizontala sau pe verticala$, descarcare,
eventuale transbordari intermediare si depozitari.
1biectele operatiilor de transport si manipulare pot fi :
% de aprovizionare ! de la fabricile producatoare de materiale de constructii si pana
la depozitul de lucru situate langa obiectul de constructii
% de evacuare ! de la obiectul de constructie la un depozit #de exemplu evacuarea
surplusului de pamant rezultat din sapaturi, evacuarea materialelor rezultate din
demolari, evacuarea echipamentelor tehnologice dupa utilizarea lor la obiect etc.$
% tehnologic, loco ! obiect ! de la depozitul de lucru situat langa obiectul de
constructii si pana la locul de punere in opera
+ensul transportului poate fi :
% pe orizontala la distanta mare #21 3m$, in cazul transporturilor de aprovizionare
sau evacuare
% pe orizontala la distanta mica #4100 m$, care se poate desfasura la nivelul solului
sau la nivelul etajului in cadrul transportului tehnologic loco ! obiect
% pe verticala ! in cadrul transportului tehnologic loco ! obiect
,otalitatea materialelor ce se manipuleaza si se transporta se pot grupa
astfel :
% materiale pulverulente #ciment, ipsos, var hidratat etc.$
% materiale granulare #nisip, balast, pamant, pietris, granulit etc.$
% materiale in bucati mici de forma neregulata #var bulgari, piatra sparta, moloz
etc.$
% materiale in bucati mici de forma regulata #caramizi, blocuri si placi 5.C.A.,
bidoane cu vopsele, lazi cu cuie si suruburi, pachete cu faianta sau gresie, pachete
de electrozi etc.$
% materiale in bucati mari #prefabricate din beton armat sau precomprimat, profile
metalice, bare si colaci de otel ! beton, cherestea etc.$
% materiale semilichide sau lichide #beton si mortar proaspat, apa, motorina, bitum
topit etc.$
)xista mai multe tipuri de procedee si containere utilizate la transportul
materialelor. "rocedeele utilizate la transportul materialelor sunt urmatoarele :
transport in vrac, in ambalaje #saci, cutii, bidoane, lazi mici$ si in pachete, containere
si transcontainere. Containerele pot fi clasificate :
6
% dupa forma si alcatuire : pachete sau legaturi, palete, box ! palete
#paleta lada$, containere, transcontainere
% dupa posibilitatile de deplasare si manipulare : containere cu
posibilitati proprii de deplasare, containere care nu au posibilitati proprii de deplasare,
dar pot fi deplasate cu ajutorul unui mijloc de inventar de mica mecanizare adecvat.
(in cauza diversitatii si a volumelor mari de materiale semifabricatesi
prefabricatece se transporta pentru executarea lucrarilor de constructii, s%a ajuns la o
mare diversificare a mijloacelor de transport si manipulare. Alegerea celui mai potrivit
mijloc pentru o situatie data, presupune o cunoastere in detaliu #ca tipuri si
performante tehnice$ a mijloacelor de transport si manipulare existente. Aceasta
cunoastere se realizeaza prin consultarea cataloagelor de utilaje, a prospectelor
uzinelor producatoare de astfel de mijloace sau a cartilor tehnice a acestor mijloace.
*n vederea executarii lucrarilor de terasamente este necesar sa se
realizeze, dupa caz, lucrari pregatitoare care sunt constituite din urmatoarele procese :
% eliberarea amplasamentului de obstacole
% defrisarea terenului
% curatarea terenului
% scarificarea #afanarea$ mecanizata a terenului
% saparea si indepartarea stratului vegetal
% nivelarea
% trasarea axelor constructiilor, implementarea sistemului de cote de referinta,
trasarea sapaturilor
,rasarea axelor constructiilor se realizeaza in vederea transpunerii de
pe planurile de executie, pe teren, a dimensiunilor constructiilor care urmeaza a se
executa. +e compune din urmatoarele operatii :
% fixarea pe teren a reperelor de trasare la care se va raporta orice element al
constructiei, atat in plan cat si ca nivel
% alinierea constructiei si fixarea pe teren a axelor principale ale acesteia
% raportarea pe teren a liniilor dupa care urmeaza sa se efectueze saparea
destinata fundatiilor
Amplasarea reperelor pe teren trebuie efectuata astfel ca vizarea intre
repere cu aparate topografice sa nu fie impiedicata de constructiile care s%ar interpune
ulterior pe directia reperelor. (e asemeni ele nu trebuie amplasate pe locurile unde
ulterior se vor face amenajari pentru organizare de santier.
,rasarea axelor principale ale unei constructii se face dupa un plan de
trasare pe care se precizeaza pozitia exacta a constructiei raportata la reperele
existente deja pe teren #borne topografice, cladiri$.
,rasarea in plan a constructiei incepe cu stabilirea pe teren cu ajutorul
teodolitului a pozitiei axelor constructiei fata de reperul existent care de obicei este
linia fatadei unei cladiri. Cum insa pe acest reper de baza nu se poate cala un teodolit
este necesar un aliniament suplimentar care se materializeaza la distanta de 1,0 m fata
de cel de baza.
a trasare, materializarea punctelor se face cu tarusi din lemn prevazuti
la partea superioara cu un cui, iar materializarea axelor se face pe lungimea lor prin
sarme intinse care se leaga de tarusi. ,arusii se aseaza la o distanta suficient de mare
de constructia care se va executa, pentru a nu fi scosi sau deplasati pe timpul
executarii lucrarilor de terasamente.
(upa terminarea trasarii se inlocuiesc tarusii cu borne care trebuie
astfel concepute si executate, incat ulterior sa poata asigura realizarea trasarii
celorlalte puncte. "e aliniamentele materializate prin sarme intre punctele care
reprezinta colturile cladirii si tarusii exteriori se realizeaza bornele care in mod curent
sunt din beton. Cand betonul din borna incepe sa se intareasca, se marcheaza cu
5
ajutorul firului de plumb pozitia axei, prin infigerea unui cupon de otel ! beton care sa
ramana in exterior -%5 cm. 5ornele se pastreaza pana la terminarea executiei cladirii,
ele folosindu%se si ca reper de cota.
(upa fixarea bornelor si a sarmelor intinse intre acestea, insemnand
materializarea axelor constructiei, se pozitioneaza in afara conturului constructiei
niste repere din lemn sau elemente de inventar *"C numite juguri, capre, porti sau
scune de trasare. &ivelul superior al acestora trebuie sa fie acelasi si notat pe fiecare
in parte. Cu ajutorul acestor repere se poate trasa si marginea sapaturilor. Astfel
transmiterea pe verticala a liniilor #de baza$ perimetrului real al constructiei se
executa in raport cu sarmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb. ,oate liniile care
trebuie trasate in interiorul sau exteriorul suprafetei de referinta, se materializeaza la
nivelul superior al reperelor, prin sarme de otel intinse intre marcajele de pe repere.
ucrarile de terasamente se pot executa cu ajutorul mai multor
mijloace de munca specializate pentru saparea terenului cum sunt :
% excavatoarele cu o singura cupa, avand functionare ciclica :
% excavatoare echipate cu lingura dreapta % din punct de vedere al naturii
terenurilor ce pot fi sapate cu ele, acestea au un larg domeniu de folosire, sapand toate
terenurile pamantoase si incarcand in vehicule materialul rezultat din derocarea
tuturor categoriilor de roci stancoase. (ificultatea de sapare cu excavatorul creste de
la o categorie de teren la alta, necesitand utilizarea unor cupe cu capacitati din ce in ce
mai mari.
% excavatoare echipate cu lingura inversa ! sub aspectul naturii terenului are
acelasi domeniu de folosire ca si cel cu lingura dreapta, difera doar registrele de
sapare.
% excavatoare echipate cu draglina ! domeniul de utilizare al acestora este mai
redus decat al celor cu lingura inversa.
% excavatoare echipate cu graifer ! executa sapaturi in abataje frontale sau
laterale, avand acelasi domeniu de utilizare ca si excavatoarele echipate cu draglina
% excavatoarele cu mai multe cupe, avand functionare continua : sunt masini de sapat
pamantul, utilizandu%se la executarea santurilor necesare instalarii diferitelor conducte
sau a santurilor de scurgere, precum si pentru executarea unor transee de lungime
mare, sapaturi de fundatii continue, la lucrari agrozootehnice.
% masini complexe de sapat, transportat si nivelat : screpere
% buldozere ! au o utilizare complexa, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de
completare intr%o sistema de masini
,ehnologia saparii manuale a pamantului este dintre cele mai simple in
comparatie cu tehnologiile celorlalte procese de lucru folosite in constructii. &ecesita
totusi unele cunostinte privind stabilitatea pamanturilor si in special indemanarea
obtinuta in practica privind folosirea eficienta a mijloacelor de munca : unelte de
taiere #simple$ combinate cu parghii sau unelte de lovire. .ijloacele de sapare
manuala sunt lopata, cazmaua, tarnacopul, spitul, penele, barosul si ranga.
+apaturile manuale, in prezent, se executa in mica masura, deoarece
imobilizeaza forte importante de munca atat datorita productivitatii reduse a
muncitorilor, care trebuie sa depuna un mare efort fizic, cat si datorita volumelor mari
de pamant care trebuie dislocate si mutate. Astfel, se executa manual ultimii cca '0
cm ai sapaturii fundatiilor, politura peretilor sapaturii, lucrarile care au cote de fundare
adanci si impun efectuarea sapaturilor cu pereti verticali #pentru a nu se reduce spatiul
destinat lucrarilor de organizare a santierului si a nu excava suplimentar cantitati mari
de pamant$ a caror stabilitate se asigura cu ajutorul sprijinirilor.
ucrarile auxiliare pentru executarea terasamentelor sunt evacuarea
apei din incinta sapaturilor prin lucrari de epuismente, sprijinirile si umpluturile.
7
+e disting doua metode de lucru pentru executarea lucrarilor de
evacuare a apei din incinta sapaturilor, si anume :
% prin pompare directa si continua ! epuismente directe ! a apei din precipitatii care
cad chiar in incinta sapaturii si pe taluzele acesteia precum sia celei care se infiltreaza
prin peretii sau partea inferioara a sapaturii, in asa fel ca sa se asigure o incinta relativ
uscata
% prin coborarea nivelului panzei freatice ! epuismente indirecte ! sub nivelul
platformei ce trebuie sa se realizeze, astfel incat lucrarile sa se execute in uscat.
+tabilitatea malurilor sapaturilor de pamant se asigura in general prin
realizarea unor taluze a caror inclinare fata de orizontala este mai mica decat unghiul
limita al taluzului stabil, iar in cazul terenurilor necoezive, decat unghiul taluzului
natural.
"entru industrializarea lucrarilor de sprijinire #indeosebi a celor in
spatii inguste$ au fost concepute o serie de elemente metalice de inventar, care
alcatuiesc diferite tipuri constructive de sprijiniri, ce pot fi grupate astfel : dulapi si
spraituri mecanice, cadre verticale cu spraituri hidraulice, panouri portglisiere si
spraituri mecanice, panouri si cadre verticale cu spraituri mecanice, palplanse si cadre
metalice orizontale cu spraituri hidraulice.
0mpluturile de pamant se realizeaza :
% in jurul fundatiilor continue, izolate sau radier, la santuri pentru conducte
% pentru ridicarea cotei terenului natural #la un obiect de constructie$ pana la cota
pardoselii 0,00
% la platforme pentru constructii industriale sau ansamble de locuit, cand se fac lucrari
de sistematizare pe verticala
% la diguri, la infrastructura cailor ferate si rutiere etc.
ucrarile de umplutura cuprind urmatoarele activitati tehnologice :
% aducerea pamantului
% imprastierea acestuia in straturi uniforme
% compactarea terasamentelor
Cofrajul este o constructie temporara care serveste la realizarea formei
si dimensiunilor proiectate pentru elementele din beton sau beton armat monolit,
precum si pentru sustinerea acestora pe durata in care betonul nu are capacitatea de a
se sustine singur. (upa modul de alcatuire cofrajele se pot clasifica in :
% cofraje fixe ! realizate la fata locului din cherestea
% cofraje demontabile ! realizate din panouri mici de cofraj, montate si
demontate manual
% cofraje demontabile ! realizate din ansamble plane sau spatiale, montate si
demontate mecanizat
% cofraje mobile ! executate sub forma de amsamble, care in intregime sau pe
parti mari se deplaseaza in pozitii succesive necesare turnarii betonului. +e deosebesc
doua tipuri de cofraje mobile :
% cofraje glisante, cofraje cataratoare si cofraje pasitoare care se
deplaseaza pe verticala in vederea realizarii unor pereti verticali drepti sau curbi
% cofraje rulante, care se deplaseaza pe orizontala pentru realizarea de
tuneluri, bolti, acoperisuri de hale industriale etc
% cofraje speciale ! dintre care se amintesc : % cofraje pierdute, care
dupa turnarea betonului raman inglobate in elementul de constructie
% cofraje pneumatice,
realizate din cauciuc sau materiale plastice flexibile si care sunt folosite la realizarea
conductelor, a placilor curbe subtiri etc
)tapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt :
8
a$ etapa preliminara ! caracterizata prin verificarea cantitativa si calitativa a
mijloacelor de munca si a echipamentului tehnologic necesar, conform
documentatiilor tehnologice. +e verifica integritatea tabliei panourilor de
cofraj, precum si incadrarea acestora in abaterile limita la dimensiuni
b$ etapa de executie ! in care se executa urmatoarele operatii de control :
% verificari dupa operatia de trasare, privind pozitia marcajelor fata de
axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare executate la etajul inferior
% verificari dupa montarea cofrajelor, cand se urmareste existenta
tuturor elementelor de cofraj prevazute in schitele de cofrare9 fixarea corecta si stabila
a elementelor de rigidizare, sustinere, contravantuire9 pozitionarea corecta fata de axe
si cote in limita abaterilor admisibile
% verificarea starii de curatenie si etanseitate a cofrajelor, de asigurare a
masurilor &.,.+. si ".+.*., a dimensiunilor cofrajului precum si pozitionarea fata de
orizontala si verticala.
c$ etapa finala ! care se efectueaza la terminarea lucrarilor de cofrare de catre o
comisie formata din reprezentantul beneficiarului #dirigintele de santier$ si constructor
#sef brigada, seful punctului de lucru, seful de echipa%dulgheri$. Comisia va efectua
verificarile prevazute la punctul :b; precum si alte verificari. <ezultatele verificarilor
si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna intr%un proces verbal
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
5etonul armat rezulta din asocierea betonului cu otelul si anume prin
inglobarea in beton a unor bare de otel, astfel ca impreuna sa formeze un ansamblu
capabil sa reziste in bune conditii oricaror eforturi.
Conlucrarea dintre cele doua materiale este posibile prin :
% aderenta dintre barele de armatura si beton
% inclestarea in beton a plaselor, a caracselor, a bi%otelului sau a altor forme sub care se
prezinta armatura, in principal datorita prezentei barelor transversale
% imbunatatirea ancorarii in beton a armaturii prin executarea de ciocuri sau a altor
sisteme de ancorare. Armatura se realizeaza in mod obisnuit din otel moale #cu
continut redus de carbon$ sub forma de bare rotunde #15-8, +,&5$, bare rotunde cu
profil periodic #"C5-, "C70$, bi%otel, plase sudate sau profile laminate.
a$ 1telul beton laminat la cald #15-8, "C5', "C70$ se poate livra in :
% colaci ! pentru diametre d=7%1' mm #otelul beton subtire$. >reutatea
colacilor poate varia intre 60 si 700 3g
% legaturi de bare ! pentru diametre d=16%-0 mm #otelul beton gros$. >reutatea
legaturilor este de maximum 5000 3g, iar lungimea barelor este cuprinsa intre ?%1? m
pentru d@'0 mm si de 10%'0 m pentru d2'0 mm
% bare independente ! pentru diametre d2-0 mm
b$ +arma trasa pentru beton armat #+,&5$ se livreaza in colaci, avand :
% diametrul interior de '50%750 mm si greutatea de '0%100 3g, pentru diametre
d@-,55 mm
% diametrul interior de 600%1000 mm si greutatea de '5%150 3g, pentru
diametre d26,00 mm
c$ 5i%otelul se livreaza in colaci, avand diametrul interior cuprins intre 1?00 si '600
mm, iar greutatea cuprinsa intre 60%100 3g
d$ "lasele sudate se livreaza in rulouri sau in pachete de plase plane, bine legate
pentru a nu se deteriora.
Aiecare lot, colac, pachet, trebuie sa fie insotit de un document de
certificare a calitatii.
5etonul este un amestec format din agregate, ciment si apa9 acestea din
urma intrand in reactie chimica leaga agregatele, formand o structura compacta,
rezistenta la solicitarile mecanice si fizico%chimice.
?
(in punct de vedere al varstei se disting trei categorii de beton :
% proaspat ! adica in starea in care se afla acesta din momentul prepararii si pana la
terminarea punerii in opera
% betonul in curs de intarire, starea din momentul terminarii punerii in opera #inceputul
prizei$ si pana la atingerea unei rezistente egala cu cel putin marca prescrisa
% betonul intarit ! starea dupa atingerea varstei limita a betonului in curs de intarire.
"roprietatile betonului depind in foarte mare masura de modul de
preparare a acestuia, respectiv de asigurarea riguroasa a cantitatilor de ciment,
agregate, apa si eventual aditivi dati prin reteta, cat si de gradul de omogenizare prin
malaxare. *n aceste conditii, in etapa actuala nu se mai recomanda folosirea de
malaxoare izolate sau de statii improvizate pentru prepararea betonului, impunandu%se
centralele de beton.
"repararea centralizata sporeste eficienta economica a instalatiilor
izolate #aferente fiecarui obiect in executie$, prin posibilitatea mecanizarii depozitelor,
a transportului materialelor, utilizarii la capacitate a statiei, reducerii manoperei,
cresterii productivitatii muncii etc.
Centralele de beton se pot clasifica dupa gradul de mobilitate la
transport si montare ! demontare, in : centrale mobile,semimobile sau fixe #stabile$,
iar dupa schema tehnologica de organizare, in : centrale de beton intr%o treapta sau in
doua trepte. )le pot fi mecanizate, cand lucrarile de preparare a betonului sunt
mecanizate, iar comenzile diferitelor agregate ! manuale, si automatizate, cand toate
operatiile de dozare, amestecare si descarcare se fac automat.
Cele mai rationale centrale de beton sunt cele la care materialele sunt
ridicate o singura data, iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin caderea
libera #gravitational$. Aceste centrale asigura economie de spatiu si productivitate
mare, se preteaza la automatizare completa, insa dau nastere la dificultati de montaj
#inaltimea lor ajungand la -0 m$ si cheltuieli de instalare considerabile. (in aceste
motive se folosesc si centralele cu doua trepte de ridicare a materialelor, la care
cheltuielile de instalare si de amortizare sunt mai mici, dar si productivitatile mai
reduse.
"entru transportul betonului la distante mai mari de 0,5 3m % distante
intalnite in mod curent in cazul prepararii centralizate a betonului ! se utilizeaza
numai mijloace auto :
% autobetoniere care transporta betonul proaspat sau amestecul uscat, urmand ca apa sa
fie adaugata pe parcurs, in acest ultim caz, distanta de transport este practic nelimitata.
% autoagitatoarecare transporta beton proaspat de lucrabilitate - ! 6, pe distante
limitate pentru ca in respectivul interval de timp sa nu inceapa priza cimentului
% autobasculante care transporta beton proaspat de lucrabilitate 1 ! ' si respectiv
-,cu conditia ca in acest ultim caz la locul de descarcare sa se asigure
reomogenizarea amestecului. (istanta de transport este de asemeni limitata cu durata
maxima de transport a betonului ca si de conditia de a nu se produce segregarea
acestuia.
,ransportul betonului pe orizontala se face in functie de distanta de
transport si de volumul betonului ce trebuie pus in lucrare, cu mijloace nespecifice
ca : roabe, tomberoane, vagoneti, dumpere pitice.
,ransportul betonului numai pe verticala se poate efectua cu un numar
redus de mijloace. .ijloacele de ridicare care efectueaza numai transportul pe
verticala sunt : boburile #platforma, cu chibla, elevatoare$, ascensoarele si macaralele
#de fereastra, "ionier$.
,ransportul betonului pe trasee combinate #pe verticala si orizontala$
se face cu urmatoarele sisteme tehnologice : macarale turn echipate cu bene, cu banda
rulanta, jgheaburi si hoboti.
B
"refabricarea constituie principala cale de industrializare a lucrarilor de
constructii, asigurand transformarea rapida a productiei de constructii intr%un proces
de asamblare si montare a elementelor prefabricate, cu ajutorul mijloacelor de munca
mecanizate.
"refabricarea prin preturnare reprezinta modalitatea de realizare a
elementelor din beton, beton armat sau precomprimat pe o platforma, langapozitia de
punere in opera sau in imediata vecinatate a obiectului in constructie.
)lementele preturnate se executa pe platforme betonate #in masura in
care este posibil pe viitoarele drumuri de circulatie$ : individual, suprapuse #cu un
strat de separatie intre ele pentru a permite o dezlipire usoara$ sau alaturate, folosindu%
se acelasi cofraj.
(ispozitivele de manipulare si de montaj elemente prefabricate sunt
cele care fac legatura intre carligul macaralei si dispozitivul de agatare a elementului
prefabricat #sau chiar direct cu elementul prefabricat$ si se aleg in functie de : tipul,
forma, dimensiunile si greutatea prefabricatului, de tipul utilajului, de modul de
deplasare a prefabricatului in timpul montajului etc. )lementele prefabricate sunt
prinse prin agatare, legare, prin intermediul unor gauri lasate in prefabricat, prin
asezare, pneumatic etc.
.ontarea elementelor prefabricate cuprinde o serie de operatii care pot
fi grupate dupa cum urmeaza : lucrari pregatitoare, asezarea elementelor pe reazeme si
fixarea provizorie, iar in final verificarea pozitiei elementelor dupa asezare si fixarea
definitiva.
Ainisajele reprezinta categorii de lucrari de tipul zugravelilor,
vopsitoriilor, tapetelor sau placajelor aplicate peste tencuieli, ce constituie stratul
suport al acestor lucrari.
*n ansamblul lucrarilor care alcatuiesc obiectul de constructie,
finisajele indeplinesc, in principal, un rol estetic ! decorativ, un element esential in
asigurarea unui grad de confort in interiorul unei incaperi. (e asemenea, unele
finisaje, ca de pilda, vopsitoriile sau placajele, pot indeplini si un rol functional de
protectie a elementelor structurale, anticoroziva, ignifuga sau antiacida.
"rincipalele faze in executarea finisajelor sunt :
% pregatirea suprafetei suport urmarind curatirea si netezirea acesteia
% prelucrarea suprafetei suport in vederea maririi aderentei finisajului de aceasta
suprafata
% executarea finisajului in unul sau mai multe straturi
Ainisajele pot fi executate : manual cu scule sau unelte specifice, cum
sunt periile de sarma, spaclurile, bidinelele si pensulele de diferite forme, sau
mecanizat, cu mijloace de mica mecanizare sau instalatii.
.ecanizarea lucrarilor de finisaje este aplicabila numai la finisaje de
tipul zugravelilor si vopsitoriilor datorita procedeului de executie prin pulverizare a
compozitiei. Ainisajele de tipul tapetelor sau placajelor nu pot fi realizate decat pe cale
manuala.
*zolatiile constituie categoria de lucrari cu rol de protectie a obiectului
de constructii impotriva agentilor naturali ca : apa, frigul, si caldura sau impotriva
unor agenti provocati de procese tehnologice ce se desfasoara in interiorul obiectului,
cum suntsolutiile acide sau alcaline. Corespunzator acestor agenti se disting izolatii :
hidrofuge, termice, fonice, anticorozive sau combinatii intre acestea.
ucrarile de izolatii se realizeaza in general amnual cu ajutorul sculelor
si dispozitivelor specifice meseriei de izolator cum sunt : peria cu coada, cosoroaba
pentru intinderea bitumului, canciocul, galeata cu capac, tavalugul metalic etc. "entru
suprafete mari ce urmeaza a fi izolate este indicata utilizarea diferitelor utilaje in
vederea cresterii productivitatii muncii si realizarea unor lucrari de calitate
10
corespunzatoare. "rincipalele utilaje folosite la lucrarile de izolatii sunt urmatoarele :
topitorul de bitum utilizat la topitul bitumului si prepararea masticului, instalatia
pentru aplicat emulsie de bitum, instalatia pentru topirea cu flacara a bitumului de pe
materialele izolatoare, dispozitivul de intins suluri de foi bituminate, uscatorul de
placa pentru uscarea suprafetelor suport, masina de topit si pompat bitum.
"entru buna desfasurare a proceselor de productie si pentru a asigura o
utilizare eficienta a muncitorilor, este necesar ca acestia sa fie organizati in formatii de
munca.
Aormatiile de munca, de la forma cea mai simpla pana la cea mai
complexa, sunt :
% formatia minima, care se defineste drept cea mai mica formatie de muncitori care
poate executa, in mod independent, un proces elementar de productie
% echipa, care grupeaza mai multe formatii minime de acelasi specific si cu aceeasi
alcatuire, in vederea realizarii unui proces elementar de productie9 echipa reprezinta
celula de baza a formatiilor de muncitori
% brigada de specialitate, formatie organizata pentru executarea proceselor simple,
alcatuita din mai multe echipe care executa fiecare acelasi proces simplu de lucru
% brigada complexa, formatie organizata pentru executarea unui proces complex #a
unui element de constructie$, alcatuita din echipe de diferite specialitati
corespunzatoare proceselor simple care compun procesul complex
% grupul de brigazi complexe, asociate in scopul realizarii unei etape din procesul de
executare a obiectului #infrastructura, suprastructura, elemente de inchidere si
compartimentare, instalatii interioare, finisaj etc$ sau in scopul executarii obiectului
intreg.
*mportanta si necesitatea proiectului de organizare a obiectului de
constructie decurg in mare masura din urmatoarele aspecte :
% produsul activitatii din ramura constructiilor sunt obiectele de constructie obtinute ca
urmare a desfasurarii procesului de productie
% procesele de productie se desfasoara in cea mai mare parte la obiectele de
constructie si intr%o proportie mai redusa la unitatile de productie secundara din bazele
de productie. *n consecinta, influenta si efectul productiei realizate la obiectele de
constructii au o pondere deosebita asupra nivelului cantitativ si calitaiv tehnico !
economic al activitatii santierului, respectiv al intreprinderiide constructii
% realizarea indicatorilor de baza, la nivel superior, presupune realizarea la obiecte a
unor conditii eficiente cu privire la tehnologia si cadrul organizatoric de desfasurare a
proceselor tehnologice. *n consecinta, se acorda o atentie deosebita proiectarii
procedeelortehnologice si schemelor organizatorice cele mai potrivite conditiilor
specifice ale obiectului de constructie
% termenele de predare a investitiei se asigura prin respectarea termenelor de predare
stabilite pentru fiecare obiect de constructie in parte. )ste deci necesara o planificare
riguroasa a executarii lucrarilor si realizarii mijloacelor de productie, fortei de munca
si utilitatilor tehnice, intrucat baza intregii planificari o constituie planificarea de la
obiectele de constructie
% proiectul general de organizare a santierului se intocmeste pe baza proiectelor de
organizare a obiectelor, continutul sau derivand in mare masura din necesitatile
obiectelor de constructie. *n consecinta, calitatea si continutul proiectului de
organizare a santierului depinde de calitatea continutului proiectului de organizare a
obiectelor de constructie
% introducerea sistemelor integrate de conducere, la nivelul intreprinderii si santierelor,
se fundamenteaza la obiectele de constructie prin proiectele de organizare ale
acestora.
11
)tapele intocmirii proiectului de organizare a obiectelor de constructii
sunt urmatoarele :
% intocmirea fiselor tehnologice, etapa 1
% elaborarea programarii executarii lucrarilor de baza, etapa 1
% incheierea programarii executarii lucrarilor de baza #etapa '$
% incheierea fiselor tehnologice #etapa '$
% planificarea mijloacelor de productie, a fortei de munca si a utilitatilor tehnice
% calculul consumurilor globale pentru utilitatile tehnice
% elaborarea listei de amenajari #constructii si instalatii$
% elaborarea planului general de organizare loco ! obiect
% proiectarea amenajarilor si obiectelor de organizare
% incheierea planificarii mijloacelor de productie, a fortei de munca si a utilitatilor
tehnice
% intocmirea planului tehnic
% elaborarea planului productivitatii muncii
% intocmirea planului de masuri cu privire la realizarea sacinii de reducere a costurilor
de deviz.
Asigurarea unor masuri cu caracter general de protectia muncii la
nivelul santierului si obiectelor se realizeaza prin proiectele de tehnologie, fisele si
schemele tehnologice si proiectul de organizare a santierului si obiectelor, care trebuie
sa tina seama de normele de tehnica securitatii muncii.
"e santierele in care lucreaza mai multe unitati, antreprenorul general
este obligat sa elaboreze impreuna cu subantreprenorii masuri generale de tehnice
securitatii muncii, pe care apoi sa le puna in aplicare.
+arcina privind asigurarea unor masuri generale de protectia muncii
revine antreprenorului general daca prin contracte nu se stipuleaza ca aceasta sarcina
revine fiecarui subantreprenor.
1rganizarea locurilor de munca trebuie sa asigure deplina securitate a
muncii. ocurile de munca periculoase trebuie sa fie prevazute cu dispozitive
individuale si colective de protectie.
a toate locurile de munca, pe caile de acces, pe drumurile pentru
autovehicule trebuie sa se afiseze panouri si tablite avertizoare privind tehnica
securitatii.
+antierul trebuie imprejmuit pentru aimpiedica accesul persoanelor
straine.
.asurile de tehnice securitatii muncii sunt reglementate printr%o serie
de acte normative care se revizuiesc periodic, de aceea improspatarea cunostintelor in
acest domeniu este obligatorie.

5ibliografie :
/ullietta (omsa, Cirgil Cescan, Andrei .oga : ,ehnologia
lucrarilor de constructii si tehnologii speciale
). 5eiu, *. <adoslav, ). Alorea, .. +toica, >. (umitrescu,
,. Dossu : 1rganizarea, conducerea, economia si
egislatia constructiilor
1'
1-