1

COLINDUL

EXPRESIE A SPIRITUALITII ROMNETI


Modulul de master : Studii Religioase i Educaie Cretin



Masterand: Radu Cristina
Profesor coordonator: Academ. Prof. Dr. Sabina Ispas









Bucureti
2009

2

Poporul romn se numr printre puinele neamuri care s-au nscut cretine.
Sfntul Apostol Andrei a adus credina cretin nvtura Mntuitorului Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu ntrupat, n secolul I, nainte de cucerire Daciei de ctre
romani, deci nainte ca poporul romn s ia natere prin convieuirea geto-dacilor cu
romanii. Aa cum a caracterizat magistral V. Prvan acest important eveniment
istoric , <<romnismul i cretinismul au crescut, ncet i tainic , n Dcaia lui
Traian>>. Discutarea raporturilor religiei cretine de rit bizantin, a raporturilor cu
formele orale de exprimare a culturii cu folclorul este de prim importan pentru
nelegerea i definirea specificului etnic, a identitii etnice.
1

ntre categoriile folclorice atestate pe aceast larg arie cultural european,
cele performate cu prilejul celebrrilor srbtorilor din timpul iernii sunt, cu
deosebire, importante, dintre acestea evideniindu-se : colindatul de diferite tipuri,
teatrul popular, practicile divinatorii, apotropoice i de propiiere.
2
Colindele sau
textele colindelor au avut i continu s aib un rol deosebit n via cretinilor
romni: ele nu numai informeaz ci i catehizeaz. Cele mai multe dintre ele sunt
purttoare ale unor mesaje impregnate de nvtura religioas- baz a vieii
duhovniceti ale unei comuniti tradiionale. Pentru perioada cnd oficierea
liturghiei n bisericile romneti se desfura n limba slavon educaia religioas a
credincioilor se mplinea prin citirea cazaniei, lectura colectiv a unor texte apocrife,
hagiografii, cuvinte de nvtur, sbornice de diferite tipuri, n limba slavon.
3

Astfel, cum era i firesc, catehizarea se fcea n limba romn. Iar aa cum s-a
amintit mai sus formele de catehizare erau diverse. Se pare c n paralel cu
adoptarea liturghiei n limba slavon se dezvolt un sistem de informare religioas n
limba romn, de factur oral, care s-a mbogit de a lungul secolelor, folosind o
simbolic i o semantic.
4
Dintre toate categoriile de circulaie oral dou, legenda
i colindul, sunt fundamentale n crearea i modelarea mentalitii populare. n
ritualul colindatului i a textelor poetice ale acestuia ne aflm n faa unuia dintre cele
mai bogate depozite de informaie cultural stratificat, care ncorporeaz simboluri
i mesaje doctrinare a cror prezenta o depistam, succesiv, din primele secole ale
erei noastre pn n vremea contemporan.
5

n ceea ce privete termenul colind sau verbul a colinda, G. Dem Teodorescu
consemna mai multe sensuri: a merge pe rnd n toate partile, [...] a nu lsa nimic
necercetat; a merge pe rnd din cas n cas spre cptare; a intona cntece din
cele numite colinde; a felicita pe cineva cntndu-i un colind n onoarea i cu
numele lui.
6
Aceste sensuri pot fi asociate cu ndemnurile date se Sfntul Grigorie
Teologul cu privire la praznicul Naterii Domnului: salt de bucurie [...] mcar ca

1
Constantin Briloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedic, Bucureti, 1998, pp. 16-17
2
Ibidem, pp. 18 -19
3
Ibidem, p. 19
4
Ibidem, p. 20
5
Ibidem, p. 21
6
C. Briloiu, S. Ispas, Sub.... apud G. Dem Teodorescu, Noiuni despre colindele romne de...., Bucureti, 1879,
p. 18-19
3

David, cnd cu oprirea chivotului [...]. Alearg cu steaua i adu daruri cu magii, aur,
tmie i smirn [...]. Slavoslovete cu pstorii, cnt cu ngerii, dnuiete cu
arhanghelii.
7
Astfel prin colind i codindat comunitile cretine afl de marea
bucurie a mplinirii profeiilor mesianice.
Unul dintre colindele care ilustreaz ntruparea Fiului lui Dumnezeu,
evenimente din viaa Sa i nvtura lsat noua prin Sfintii Apostoli este si cea
numita A saracului. l voi reda mai jos
Coborat-or, coboratu
Doamnio. dai Domnului, Doamnie!
Dumnezeu cu Patru Sfantu
Jo la oameni pe pamantu
Sa vada ce-s mai facu.
Can fu la amiaz, un satu,
La casa unui bogatu;
Dederi de bogat prazindu:
- Bun pranzu la dumneavoastra!
- Pranzu-i bun dar nu-i de voi ,
Ca-i de domni mai mari ca voi!
Sa luara si zburara
La marginea satului,
La casa saracului;
Dederi de sarac pranzindu:
- Bun pranzu la dumneavoastra!
- Pranzu-i bun, da putanelu,
Haidat cu toti la elu!
Care nu ne-om saturare,
Om mere s-om capatare.
Si d-acia sa luara,
Sa luara si zburara
Peste vii, peste hotara,
La marginea raiuluie.
- Uite, Petre, -n dreapta meare
S- apa-mi spune ce- i vedeare.
- Vad casa saracului
In mijlocului raiului,
Casa i sa-mpodobeste,
Saracu sa veseleste.
Si d-acia sa luara,
Sa luara si zburara
La marginea iadului.
- Uite, Petre, stanga meare
S-apoi spune-m ce-i vedeare.
- Vad casa bogatului

7
C. Briloiu, S. Ispas, Sub... apud Sfntul Grigorie Teologul, Cuvntri la praznicele mprteti. Cuvntarea a
XXXVIII-a. La Artarea lui Dumnezeu sau Naterea Domnului ( traducere de Preot dr. Gh. Tilea), n Glasul
Bisericii. Revist oficial a Sfintei Mitropolii a Ungro- Vlahiei, Anul XXL, Nr. 1-2, ianuarie-februarie, 1962, p. 22-
23
4

In mijlocul iadului,
Casa lui sa- nscrumeste,
Bogatul sa prapadeste.

Acest colid este originar din zona Hunedoarei , localitatea Mada iar
culegatorul Dl C. Brailoiu.
Mesajul sau este cat se poate de clar : intruparea Fiului lui Dumnezeu
cercetarea lumii si a oamenilor pe i-a facut, invatatuta crestina despre faptele bune si
rele, despre viata de dupa moarte, judecata si rasplata faptelor savarsite.
Coborat-or, coboratu
Doamnio, dai Domnului, Doamnie!
Jo la oameni pe pamantu
Sa vada ce-si mai facu.
Dumnezeu vine, coboara prin actul chenotic al intruparii din inaltul cerului in
mmijlocul oamenilor pe care i-a facut di n dragostea Lui fara de margini. Desi acest
text nu specifica multe colinde vorbesc despre nasterea lui Mesia din Fecioara
Maria. Oamenii stiau si respectau cu sfintenie aceasta invatatura. Insusi verbul a
colinda indica o venire impaciuitoare a Mantuitorului, discreta. Colinda nu spune
daca Dumnezeu a coborat din Cer dar deducem acest lucru pentru ca El vine pe
pamant. Asadar aceste trei versuri reveleaza foarte bine credinta straveche a
poporului roman ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Unul din Treime, Care coboara
pe pamant pentru a ridiaca pe oameni din pacat. Foarte important este ca nimeni
dintre oameni nu-si da seama ca este Dumnezeu Cel Care le vorbeste, desi simt o
autoritate nepamanteasca venind dinspre El. Iata ca de aici percepem smerenia in
care Mesia a venit pe pamant.
Se stie ca neamul romanesc a avut domnitori, Stefan cel mare, Vlad Tepes,
Alexandru Ioan Cuza, care faceau acelasi lucru, oarecum. Mai exact se schimbau in
haine ponosite si umblau prin multime sa observe comportamentul poporului.

Dumnezeu cu Patru Sfantu
In mai toate legendele religioase si in colinde Dumnezeu apare insotit de
Sfantul Apostol Petru. Explicatiile exista si nu sunt putine. In primul rand el este cel
mai in varsta dintre Apostoli, verhovnicul cum i se spune. Apoi il vedem prezent in
foarte multe eveniment importante din viata Mantuitorului: Schimbarea la Fata,
Prinderea, Judecarea, Rastignirea, Invierea, Aratarile de dupa Inviere, Inaltarea la
Ceruri, Pogorarea Duhului Sfant. Prezenta sa in Sfanta Scriptura este accentuata, el
avand si un caracter mai impulsiv iesea mai mult in evidenta. Ii simtim prezenta pe
muntele Tabor la Schimbarea la Fata cand vazand pe Hristos in lumina slaveu Sale,
alaturi de Moise si Ilie, nestiind ce ar mai putea zice, rosteste cuvintele: 1.Si dupa
sase zile a luat Iisus cu sine pe Petru si pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus intr-
un munte inalt, la o parte. 2. Si S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata lui
ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina. 3. Si iata, Moise si Ilie s-au
aratat lor, vorbind cu El. 4. Si, raspunzand, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este
sa fim noi aici; daca voiesti, voi face aici trei colibe: Tie una, si lui Moise una, si lui
Ilie una. 5. Vorbind el inca iata un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iata glas din nor
zicand: <<Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pa Acesta ascultati-
L>>. 6. Si, auzind, ucenicii au cazut cu fata la pamant si s-au spaimantat foarte. 7. Si
Iisus S-a apropiat de ei, si atingandu-i, le-a zis : Sculati-va si nu va temeti. 8. Si
ridicandu-si ochii, nu au vazut pe nimeni, decat numai pe Iisus singur. 9. Si pe cand
se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicand: Nimanui sa nu spuneti ceea ce ati
5

vazut, pana cand Fiul Omului se va scula din morti. ( Matei 17, 1- 9). Tot Sfantul
Petru este cel care Il marturiseste deschis pe Hristos ca Fiul lui Dumnezeu Celui Viu
atunci cand oamenii isi dadeau cu parerea cand era vorba despre originea lui Iisus:
13. Si venind Iisus in partile Cezareii lui Filip, ii intreba pe ucenicii sai, zicand: cine
zic oamenii ca sunt Eu, Fiul omului? 14. Iar ei au raspuns : Unii, Ioan Botezatorul,
altii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre prooroci. 15. Si le-a zis : Dar voi cine ziceti ca
sunt? 16. Raspunzand Simon petru a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui
Viu. 17. Iar Iisus, raspunzand, i-a zis: Fericit esti Simone, fiul lui Iona ca nu trup si
sange ti-au descoperit tie acestea, ci Tatal Meu, Cel din ceruri. 18 . Si eu iti zic tie,
ca tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea pe care portile iadului nu o
vor birui. 19. Si iti voi da cheile imparatiei cerurilor, si oricate vei lega pe pamant vor
fi legate si in cer si oricate vei dezlega pe pamant va fi dezlegat si in ceruri. ( Matei
16, 13- 19). Hristos il fericeste pe Sfantul Petru ca i-a fost descoperita aceasta taina:
ca Hristos este Dumnezeu adevarat. Aceasta este temelia, piatra de fundatie a
religiei crestine. Si tot in acest text avem temeiul scripturistical importantei Preotiei
pentru mantuirea credinciosilor. Petru, putem spune, ca actioneaza la extreme: intr-o
clipa marturiseste ca nu-L va trada pe Hristos chiar de ar fi sa plateasca cu propria
viata iar in cealalta clipa se leapada de El. Avem doua episoade revelatorii in acest
sens. In primul Mantuitorul spala picioarele ucenicilor. 6. A venit deci la Simon Petru.
Acesta i-a zis : Doamne, oare sa-mi speli tu mie picioarele? 7. A raspuns Iisus si i-a
zis: Ceea ce fac Eu , tu nu stii acum, dar vei intelege dupa aceasta. 8. Petru i-a zis:
Nu-mi vei spala picioarele in veac. Iisus i-a raspuns: Daca nu te voi spala, nu ai
parte de Mine. 9. Zis-a Simon Petru Lui: Doamne, spala-mi nu numai picioarele
mele, ci si mainile si capul. ( Ioan, 13, 6-9). In al doilea episod Sfantul Petru spune
lui Hristos ca Il va urma chiar si pana la moarte: 36. Doamne, L-a intrebat Simon-
Petru, unde Te duci? Raspuns-a Iisus: Unde ma duc Eu tu nu poti sa Ma urmezi
acum, dar mai tarziu Imi vei urma. 37. Zis-a Petru Lui: Doamne de ce nu pot sa
urmez Tie acum? Sufletul meu il voi pune pentru Tine. 38. Iisus i-a raspuns: Vei
pune sufletul tau pentru mine? Adevarat, adevarat zic tie, ca nu va canta cocosul
pane ce nu te vei lepada de trei ori de Mine! (Ioan 13, 36- 38). Ceea ce s-a si
intamplat dupa cum ne relateaza Scriptura la Ioan 18, 15- 18, 25-27. Dupa Inviere,
insa Hristos il iarta pe Petru repunandu- l intre Apostoli, Ioan ( 21, 15- 19): 15.
Simone , fiul lui Iona, Ma iubesti tu mai mul;t decat acestia?El I-a raspuns: Da,
Doamne , Tu stii ca Te iubesc . Zis-a lui : Paste mieluseii mei! 16. Simone , fiul lui
Iona, Ma iubesti tu mai mul;t decat acestia?El I-a raspuns: Da, Doamne , Tu stii ca
Te iubesc . Zis-a lui : Pastoreste oile Mele. 17. Iisus i-a zis a trei oara: Simone, Fiul
Lui Iona, Ma iubesti? Petru s- a intristat, ca i-a zis a treia oara: Ma iubesti? si I-a zis:
Doamne, Tu stii toate. Tu stii ca Te iubesc. Iisus i-a zis: Paste oile Mele. (Ioan 21,
15-17). Din clipa aceea viata lui Petru s-a schimbat total: din Simon cel fricos s-a
prefacut in Petru cel plin de barbatie care a predicat pana in fata lui nero, imparatul
roman care il si ratigneste. Moartea lui Petru demonstreaza dragostea sa reala
pentru Hristos caci s-a savarsit din aceasta viata marturisindu-L si fiind mucenicit
pentru el. Prin aceste scurte relatari scripturistice am vrutsa reliefez originea evlaviei
poporului roman fata de Petru dar si faptul ca Biblia, avand in vedere cele spuse, nu
era total necunoscuta, chiar si oamenilor simpli.
Urmatorul vers , Can fu la amiaz, un satu: amiaz , acest cuvant ne arata
momentul venirii lui Mesia: nu la inceputul lumii, nici spre seara, spre amurgul lumii
acesteia, ci vine la amiaza, in plina zi, cand lumina e clara. El nu a venit pe ascuns,
pe inserat ci in plina zi ca toata lumea sa Il poata cunoaste. El vine intr-un satu - o
6

comunitate in care traiesc oamenii in diversitatea lor: saraci, bogati, sanatosi,
bolnavi.
Urmatoarele versuri ale colindului surprind invatatura crestina despre faptele
bune si rele dar si consecintele savarsirii acestora.
La casa unui om bogatu;
Dederi de bogat pranzindu:
- Bun pranzu la dumneavoastra
- Pranzu-i bun, da nu-i de voi,
Ca-i de domni mai mari ca voi.
Mai intai Dumnezeu vine in casa celui pe care l-a ajutat sa dobandeasca
multe bogatii. Pe acesta il gaseste in indestulare trupeasca dar foarte saracit
sufleteste. Refuza sa Il primeasca pe Stapanul Cerului si al pamantului
desconsiderandu-i pe cei mai mici ai Sai. Apoi Dumnezeu si Sfantul Petru zboara
la marginea satului. Vrbul a zbura arata repeziciunea cu care El poate ajunge
dintr-un loc in altul. Saracul se gaseste undeva intr-o margine, dat la o parte de
semenii sai mai instariti tocmai din cauza putinatatii lui materiale.
Sa luara si zburara
La marginea satului,
La casa saracului,
Dederi de sarac pranzindu:
- Bun pranzu la dumneavoastra!
- Pranzu-i bun, da putanelu,
Haidet cu totii la elu!
Care nu ne-om saturare,
Om mere s-om capatare.
Iata cum cei sraci din putinul pe care il au il impart cu ceilalti. Acestui text ii
putem corespondent in Matei 25, 34-46. Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta
Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la
intemeierea lumii. Caci flamand am fost si mi-ati dat sa mananc; insetat am fost ai
Mi-ati dta sa beau; strain am fost si M-ati primit; Gol am fost si m-ati imbracat; bolnav
am fost si m-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine. Atunci dreptii Ii vor
raspunde: Doamne , cand Te-am vazur flamand si Te-am hranit? Sau insetata si Ti-
am dat sa bei? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te am
imbracat? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine? Iar
Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intru-cat ati facut unuia
dintre acesti frati mai mici ai mei, prea mici, mie Mi-ati facut. Atunci va zice celor de-
a stanga Sa: Duceti-va de la Mine, blestematilor , in focul cel vesnic, cae este gatit
diavolului si ingerilor lui. Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat
am fost si nu Mi-ati dat sa beau; Strain am fost si nu M-ati primit; gol si nu M-ati
imbracat; bolnav si in temnita si nu M-ati cercetat. Atunci vor raspunde si ei zicand:
Doamane cand Te-am vazut flamand, sau gol, sau insetat, sau strain, sau bolnav
sau in temnita si nu Ti-am slujit? El insa le va raspunde: Intrucat nu ati facut unui
dintre acestia prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut. Si vor merge acestia la osanda
vesnica, iar dreptii la viata vesnica. Hristos ni se infatiseaza de multe ori sub chipul
oricarui sarac venit la noi sa ne ceara ajutorul. Poporul roman a avut mereu vie
aceasta invatatura in constiinta, lucru care ne reveleaza ca li se vorbea despre
cuvintele mantuitorului cuprinse in Sfanta Scriptura.
Partea ultima a colindului ne relateaza evenimentele ce se vor petrece dupa
trecereaa npastra din aceasta viata.
Sa luara si zburara
7

Peste vii, peste hotara,
La marginea raiuluie.
- Uite, Petre, -n dreapta meare
S- apa- mi spune ce-i vedeare
- Vad casa saracului
In mijlocului raiulu,
Casa i sa-mpodobeste,
Saracu sa veseleste.
Si d-acia sa luara,
Sa luara si zburara
La marginea iadului
- Uite, Petre, -n stanga meare
S- apoi spune-m ce-i vedeare.
- Vad casa bogatului
In mijlocul iadului,
Casa lui sa-nscumeste,
Bogatul sa prapadeste.
Plecand de pe pamant Dumnezeu si Sfantul Petru ajung la marginea raiului
de unde il vad pe saracul ce i-a primit in casa sa cum acum se veseleste de
bogatiile duhovnicesti. Casa sa-mpodopeste sufletul sau se umple de lumina, de
pacea si frumusetea divina, motiv pentru care saracul, acum se veseleste in
Domnul.
In schimb pentru a arata ca faptele rele au consecinte pentru eternitate pentru
sufletul omului Dumnezeu il duce pe Sfantul Petru la marginea iadului de unde
zareste in mijloc pe acel bogat care nu i-a primit la masa, arzand in chinurile
gheenei. In Sfanta Scriptura avem pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar
care ne vorbeste despre aceasta invatatura Luca 16, 20- 31.
Tot Mantuitorul, vorbind ucenicilor despre lepadarea de sine si urmarea Sa
spune: Adevarat va zic voua ca un bogat cu greu va intra in imparatia cerurilor. Si
iarasi va zic voua ca mai lesne este sa treaca camila prin urechile acului decat sa
intre un bogat in imparatia lui Dumnezeu (Matei 19, 23-24).
Ideea cu partea de a stanga si de-a dreapta este preluata tot din Scriptura : Si
va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga Sa. ( Matei 25, 33).
Prin acest colid am dorit sa intaresc cele spuse la inceput : poporul roman
este unul cu puternice radacini crestn- orttodoxe. Dupa cum am vazut colinda
ilustreaza doctrinele crestine pe care le gasimin Scriptira, Traditie, Canoanele
Sfintilor Parinti, Hotarari Sinodale. Este de admirat modul in care intr-un limbaj
simplu s-au conservat invataturi asa de profunde.
In loc de concluzie as vrea sa spun ca orice incercare de schimbare a
mentalitatii acestui neam, din punctul meu de verdere, nu poate avea decat doua
urmari: fie esecul, fie aruncarea sa intr-o nebuloasa, din care este foarte posibil sa
nu mai poata iesi. Radacinile crestin- ortodoxe ale acestui neam sunt foarte adanci
si imposibil de aneantizat. Traditiile populare imbinate cu credinta dreptmaritoare
dau acestui neam o unicitate si stalucire printre celelalte.






8



Bibliografie




***, Biblia sau Sfanta Scriptura, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2000;
Brailoiu, Constantin, Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, 1998