Excitabilitatea neuromusculara.

Excitabilitatea unui tesut consta in

capacitatea unui tesut consta in capacitatea acestuia de a raspun-de la actiunea unui
stimul. In functie de raporturile dintre intensitatea stimulului si raspuns se pot face
aprecieri asupra excitabilitatii neuro-musculare a tesutului respectiv.
Principiul metodei se bazeaza pe studierea celor 3 parametrii caracteristici
excitabilitatii :
Reobaza intensitatea minima a unui curent care poate produce un
raspuns. Se masoara in miliamperi. O valoare mica a reobazei indica o
excitabilitate crescuta si invers.
ronaxia timpul minim necesar unui curent cu intensitatea dubla fata
de reobaza pentru a produce un raspuns din partea tesutului
!impul util timpul minim necesar unui curent de intensitatea reobazei
sa produca raspuns.
"eterminarea cronaxiei ofera cele mai importante date despre excitabilitatea
tesutului respectiv# deoarece valoarea ei este foarte putin influentata de modificari
mai mari de curent.
"eterminarea cronaxiei are importanta pentru dia$nosticarea unor afectiuni neuro-
musculare cat si pentru stabilirea $radului de afectare si a evolutiei terapeutice.
Pentru sportivi# determinarea cronaxiei ofera date importante le$ate de forma
sportiva# $radul de antrenament si aparitia starii de oboseala.
Pe baza le$ii lui %eiss# se definesc parametrii electrofiziolo$ici cecaracterizeaza
excitabilitatea nervului:
Reobaza & intensitatea minima a curentului care poate produce o excitatieinru-un
timp nedefnit.
!impul util. urentul excitator trebuie sa aiba un timp minim necesar transportului
unei cantitati suficient de mare de ener$ie care sa modificepotentialul de repaus la
nivelul membranei excitabile. 'cest timp minim senumeste timp util( cu cat
intensitatea este mai mare# cu atat timpul util este maimic si invers.
ronaxia & timpul util minim necesar pentru a produce o excitatie minima cuun
curent a carui intensitate este e$ala cu dublul reobazei. )aloarea ei este diferita# in
functie de tipurile de fibre nervoase.
Cronaxia motorie. Pentru ca un influx nervos sa treaca dintr-un nerv inmusc*iul sau
efector# trebuie sa existe un izocronism neuro-muscular +cronaxiie$alE, sau un
raport intre cronaxia nervului si cea a musc*iului striat normal.
In functie de valoarea-durata cronaxiei# exista:
- cronaxie scurta
- cronaxie medie
- cronaxie lun$a
.
Explorarea paraclinica de laborator
I. Hemoleucograma este un test screenin$ de baza# fiind unul din cele mai frecvent solicitate teste de
laborator. uantificarea parametrilor *ematolo$ici asociata uneori cu examinarea frotiului de san$e
aduce informatii pretioase.
"eterminarea se face din san$ele venos recoltat pe anticoa$ulan
/emoleuco$rama completa consta din masurarea urmatorilor parametrii:
0umar de leucocite
0umar de eritrocite
oncentratia de *emo$lobina
/ematocrit
Indici eritrocitari:volumul eritrocitar mediu+)E1,# *emo$lobina eritrocitara medie+/E1,#
concentratia medie de *emo$lobina+/E1, si lar$imea distributiei eritrocitare+R"%,
0umar de trombocite si indici trombocitari:volumul trombocitar mediu+)!1, si lar$imea
distributiei trombocitare+P"%,
2ormula leucocitara
3-- numar de reticulocite
d,Indici eritrocitari Sunt utilizati pentru a aprecia dimensiunea si incarcarea cu *emo$lobina a
eritrocitelor. Prin masurare sau calcul se pot determina urmatorii parametrii:
)olumul eritrocitar mediu+)E1,-reprezinta volumul ocupat de un sin$ur eritrocit. Se exprima in
micrometri cubi sau femtolitri+fl,
)E1&/t +4, - 0r. Eritrocite+mil-mm5,x.6
/emo$lobina eritrocitara medie+/E1,- este o masura a continutului mediu de *emo$lobina pe
eritrocit. Se exprima in pico$rame+p$,
/E1 & /b $ +4, - 0r. Erutrocite +mil.-mm5, x .6
oncentratia eritrocitara medie de *emo$lobina +/E1, masoara concentratia medie de /b
dintr-un volum dat de eritrocite sau altfel spus raportul dintre masa de /b si volumul de eritrocite.
/E1 & /b +$-dl, - /t +4, x .66
II. Studiul frotiului de sange periferic ofera elemente utile pentru aprecierea $radului de anemie.
III.Explorari complementare
-VSH-)iteza de sedimentare a *ematiiloSe face citirea la stativ la o ora si la 7 ore.
-Glicemia-evalueaza disponibilul ener$etic pentru contractia musculara )alori normale ( 86-.76m$-dl
-Fibrinogen& 766-966 m$-dl
-Colesterolul total )alori normale : -.#:-7#9 m$-dl
-Ureea sanguina )alori normale : 76-96m$-dl
-Transaminaze serice
)alori normale:!;O&7-76<I( !;P&7-..:<I
-Electroliti : alciu# ma$neziu# fosfor
-Acid lactic
-examen sumar de urina
- p/-ul urinar
- densitatea urinara
- diureza in ml-min in efort
- aparitia proteinuriei# *ematuriei# cilinduriei
- aciditatea totala stabila
IV Explorari pentru profilul muscular
7
1. Creatin- inaza !C" Se $aseste in concentratii mari in musc*iul sc*eletic si miocard# constituind
un indicator specific pentru leziuni ale acestor structuri.
<tilitate clinica: - afectiuni de$enerative +distrofii musculare- dia$nostic preclinic precoce,( -
afectiuni inflamatorii +miozite,( - infarct de miocard.#. Aldolaza Este utilizata ca indicator de
distructie celulara sau crestere a permeabilitatii membranare. O serie de afectiuni musculare se insotesc
de niveluri crescute de aldolaza:
- afectiuni de$enerative +distrofii,( - afectiuni inflamatorii +miozite- dermatomiozita# polimiozita,. $.
Creatinina Este produsul final al de$radarii creatin- fosfatului muscular.
Productia de creatinina este constanta atita timp cit masa musculara nu se modifica. Eliminarea
creatininei se face pe cale renala si reprezinta un indicator fidel al starii functionale renale. Poate fi
utilizata si in dia$nosticul unor afectiuni musculare +distrofii# poliomielita,.
Modificarile sangelui in efort (compozitie, proprietati)
Plasma sufera modificari atat in ceea ce priveste volumul cat si compozitia. In cadrul
efortului din probele de fond# mare fond# mars se pierde cantitate mare de apa prin transpiratie care
poate atin$e 3-= >$# pierderi ce duc la *emoconcentratie falsa. "eci plasma in efort va suferi modificari
cantitative si calitative.
- proteinele totale san$uine cresc in efort cu peste ..4 O$linda catabolismului proteic o reprezinta
ureea san$uina si acidul uric care cresc dupa efortul fizic.
- lipidele +lipemia, sufera o scadere prin intensificarea metabolismului acizilor $rasi - -$lucidele
+$licemia, variaza in $eneral intre limitele normale# existand un ec*ilibru intre $lico$enoliza si
$liconeo$eneza. In eforturile de scurta durata $licemia nu se modifica# in cele de lun$a durata apare .
- sodiul si clorul plasmatic cresc usor in efort
- potasiul plasmatic creste cu .6-3=4 fata de valorile din repaus +*iper$licemie# acidoza metabolica si
respiratorie,. In eforturile de lun$a durata pot apare *ipopotasemii.
Elementele fi$urate sufera si ele o serie de modificari caracteristice in efort# si anume: - numarul
*ematiilor creste pentru satisfacerea cererilor de O7 # ca si cantitatea de *emo$lobina
- leucocitele cresc dupa efort in special pe seama $ranulocitelor neutrofile care cresc
"atorita piederilor prin transpiratie +efort fizic de lun$a durata# conditii de micro si macroclimat
deosebite, ce se realizeaza pe seama volumului plasmatic apare o crestere a densitatii san$uine si a
vascozitatii prin *emoconcentratie secundara scaderii volumului plasmatic.
- p/-ul san$uin vireaza spre aciditate prin acumulare de cataboliti acizi +acid lactic,. )alorile normale
ale p/-ului san$uin sunt de ?.3-?.97( in efort apare deci acidoza metabolica.
- rezerva alcalina +cantitatea de baza din san$e care poate interveni in neutralizarea acizilor ficsi, scade
in timpul efortului
- presiunea coloid osmotica +dependenta de cantitatea de proteine plasmatice, creste(
- presiunea osmotica +dependenta de concentratia diferitelor elemente anor$anice
cristaloide, sufera modificari minore(
- coa$ularea scade proportional cu parametrii efortului in timpul si dupa efort. Se pare ca aceasta
scadere ar fi in le$atura cu activitatea crescuta in efort a $landelor suprarenale ce influenteaza
direct interventia unor factori ai coa$ularii.
Imagistica functionala medical este o specialitate tiinific@ recent@# care reunete o lar$@ varietate de
tiine An scopul studierii modului An care se formeaz@# Anre$istreaz@# transmit# analizeaz@# proceseaz@# percep
i se stoc*eaz@ ima$ini ale or$anelor sau esuturilor# prin diferite te*nici# cu scopul de a le folosi pentru a
3
dia$nostica bolile. 'natomia radiolo$ica are ca obiect studiul or$anismelor pluricelulare cu aButorul razelor C.
Este una dintre metodele curente de explorare in practica medicala.
adiologia!Imagistica medical 2olosete metode fizice pentru a dia$nostica bolile. Subramuri adiologia
"iagnostic - Radiolo$ie convenional@ +folosete raze x,. el mai simplu exemplu: controlul periodic
necesar la an$aBare se realizeaz@ prin radioscopie. - Eco$rafia +sono$rafia,: folosete un emi@tor-receptor de
ultrasunete. 0u iradiaz@ +avantaB fa@ de radiolo$ia convenional@, Ans@ are limite - Radiolo$ia Osteo-articular@
- Radiolo$ie Pediatric@ +patolo$ia copilului, - Radiolo$ia Sistemului 0ervos - Senolo$ia adiologia
Inter#enional - 'n$io$rafie +vase de san$e, - /istero-salpin$o-$rafie +aparat reproduc@tor feminin,
Imagistica medical (Medical imaging) este o ramur@ a in$ineriei biomedicale( are ca surs@ de informaii
date obinute sub form@ de m@suratori sau Anre$istr@ri( Ansumeaz@ te*nici i proceduri folosite pentru a obine
ima$ini cu caracter medical( relev@ aspecte structurale i funcionale normale sau patolo$ice pentru
or$anisme vii( are utilitate clinic@ i medical tiinific@
Rezonanta ma$netic@ constituie prima optiune An ale$erea te*nicii de explorare a articulatiilor
prin posibilitatea evalu@rii elementelor intra-articulare An trei planuri.
Eco "oppler #ascular este un examen ima$istic eco$rafic a vaselor san$uine combinat cu explorare
functionala a circulatiei san$uine in arterele si venele respective cu aButorul sistemului "oppler. Eco$rafia
"oppler vascular este un examen neiradiant# neinvaziv# nedureros care dureaza aproximativ o ora# nu necesita
spitalizare sau pre$atire prealabila a pacientului.
PLANUL DE EXAMINARE A UNEI IMAGINI RADIOLOGICE
Examinarea unei ima$ini radiolo$ice trebuie s@ parcur$@ urmatoarele etape:
$namneza si examenul obiecti# efectuate de c@tre medicul radiolo$.
'precierea te%nicii de examinare:
Identificarea re$iunii examinate
PoziDionarea filmului pe ne$atoscop# pentru citire
RecunoaEterea poziDiei Ei a proiecDiei
'precierea corectitudinii pre$@tirii bolnavului# poziDia pe masa de examinare# proprietaDile foto$rafice ale
filmului
Examinarea imaginii cuprinde:
InspecDia re$iunii in ansamblu
Examinarea amanunDit@ a fiec@rui element normal sau patolo$ic de pe radio$rafie dup@ urmatoarele criterii:
0atura ( Sediul( 0um@r( 2orma ( "imensiuni( ontur( Structura (Intensitate ( Raportul cu elementele
anatomice de vecin@tate
"iagnosticul radiologic. "ia$nostic diferenDial Ei dia$nostic pozitiv.
Fuletinul radiolo$ic este un act medico-le$al# de aceea trebuie s@ ne asi$ur@m c@ datele pe care le conDine sunt
corecte Ei concise.
COMPUTER-TOMOGRAFIA
omputer-tomo$rafia +!, face parte din explor@rile ima$istice secDionale# fiind o metod@ relativ recent@
rezultat@ din combinarea utiliz@rii razelor C Ei a computerului. ! se bazeaz@ pe dou@ principii: m@surarea
atenuarii unui fascicul de raze C ce traverseaz@ un corp Ei calculul coeficientului s@u de atenuare# deci a
densit@Dii sale radiolo$ice
reconstrucDia ima$inii unui obiect plecand de la proiecDiile sale diferite# practic realizand o reproducere
bidimensional@ a realit@Dii tridimensionale.
9
IMAGISTICA PRIN REZONAN MAGNETIC
Ima$istica prin rezonanD@ ma$netic@ +IR1, constituie o metod@ non-invaziv@ de examinare a afecDiunilor
neuro-musculo-sc*eletale. ObDinerea ima$inilor prin rezonanD@ ma$netic@ nuclear@ are la baz@ te*nolo$ia
rezonanDei ma$netice nucleare +rmn, utilizat@ in c*imie pentru determinarea structurii substanDei. Ga baza
IM st@ capacitatea de localizare spaDial@ a atomilor de *idro$en din or$anism# care $enereaz@ campuri
ma$netice de mic@ intensitate.$#ante&ele IM' permit obDinerea unui contrast mai bun decat tomo$rafia
computerizat@( asi$ur@ informaDii mai exacte asupra diferenDelor in structura unui Desut deccele care pot fi
percepute prin diferenDele de atenu@ri ale radiaDiilor C# deoarece utilizeaz@ propriet@Dile spaDiale ale spinilor din
nucleele care alc@tuiesc Desuturile( utilizeaz@ campuri ma$netice intense Ei unde din domeniul radiofrecvenDelor
in locul radiaDiilor ionizante# deci efectele d@un@toare asupra or$anismului sunt semnificativ mai mici.
(imitele examenului IM' timp de examinare relativ lun$( calcific@rile sunt $reu evidenDiabile datorit@
absenDei semnalului acestor structuri.
)ipuri respiratorii
O respiraDie corect@ reprezint@ Ansumarea# Antrun sin$ur act# a celor trei tipuri de respiraDie# respectiv#
tipul abdominal# costal inferior Ei costal superior.
Ti%ul res%irator abdominal mai este denumit i tipul diafra$matic# bazal# fiind
caracteristic pentru b@rbaDi. El se caracterizeaz@ prin coborHrea diafra$mului An inspir# ceea ce
determin@ o creEtere a volumului toracic +lon$itudinal, Ei a circumferinDei bazei toracice 'cest tip
respirator prezint@ mai multe avantaBe# precum: stimularea activit@ii inimii# sc@derea tensiunii
arteriale# stimularea di$estiei i re$larea activit@ii intestinale# fiind Ans@ un tip respirator incomplet#
deoarece aereaz@ doar zonele inferioare ale pl@mHnului.
Ti%ul res%irator costal in&erior determin@# de asemenea# o aerare superficial@# aerul
fiind diriBat c@tre zonele miBlocii ale pl@mHnului. 'cest tip respirator se AntHlneEte An special la b@rbaDii
dup@ vHrsta de 96 9= de ani# datorit@ sc@derii mobilit@Dii la nivelul toracelui. In inspir# coastele
inferioare se ridic@ Ei se Andep@reaz@# determinHnd m@rirea de volum a cutiei toracice An plan lateral Ei#
parDial# An plan anteroposterior.
Ti%ul res%irator costal su%erior determin@ o respiraDie incomplet@# deoarece zonele
superioare sunt mici# cu consum crescut de ener$ie Ei eficienD@ minim@. 'cest tip respirator este
specific femeilor# Ans@# constituie Ei o adaptare a or$anismului la diferiDi factori# precum poziDia
corpului Ei a se$mentelor An acDiune sau efort# avHnd avantaBul de a contribui la Ant@rirea $an$lionilor
limfatici *ilari din pl@mHni. In inspir# cutia toracic@ este ridicat@ de coastele superioare# umeri i
clavicul@# aerul intr@ An vHrfurile pl@mHnilor i diafra$mul se ridic@ Ei Ampiedic@ dilatarea pl@mHnilor An
partea inferioar@.
In timpul unei res%ira'ii corecte toate zonele pl@mHnului primesc An acelaEi timp cantitatea corespunz@toare de
aer Ei se realizeaz@ dilatarea An cele trei planuri ale cutiei toracice.
(ns%irul este un act motor activ determinat de contracDia muc*ilor inspiratori# care modific@ volumul
cutiei toracice An toate cele trei diametre. 1odificarea diametrului vertical este condiDionat@ de acDiunea
muc*iului diafra$m# care prin contracDie se orizontalizeaz@# ceea ce conduce la creterea volumului
cutiei toracice. 1odificarea diametrului transversal i antero-posterior este condiDionat@ de ridicarea
coastelor i sternului prin acDiunea muc*ilor intercostali externi. "iametrul antero-posterior este
modificat prin ridicarea coastelor I - )# iar cel transversal prin ridicarea i rotaDia An afar@ a coastelor )I
- CII. 1usc*ii ce intervin in inspirul linistit sunt: supracostalii# intercostalii externi# scalenii# musc*iul
diafra$m.
=
In condiDiile An care or$anismul are nevoie de o cantitate mai mare de oxi$en sau atunci cand este pus
An situaDia de a efectua o inspiratie forDat@# acDiunea este realizat@ de urm@tori muc*i:
sternocleidomastoidian( pectoral( marele dorsal( marele dintat
reEterea volumului cutiei toracice este AnsoDit@ de expansiunea pl@mHnilor# care este favorizat@ de bo$@Dia
fibrelor elastice din structura parenc*imului pulmonar Ei determinat@ de existenDa aderenDei funcDionale Antre
cutia toracic) *i %l)m+ni.
Ex%irul reprezint@ miEcarea An sens contrar inspiraDiei# An cursul c@reia are loc revenirea la volumul
iniDial a cutiei toracice Ei a pl@mHnului. In condiDii de repaus# expiraDia este un act pasiv care nu necesit@
contracDia musculaturii respiratorii. Revenirea la volumul iniDial al cutiei toracice Ei pl@mHnului este
consecinDa elasticit@Dii cartilaBelor costale Ei a li$amentelor toracice# An prima faz@ Ei a elasticit@Dii
parenc*imului pulmonar# An ultima faz@. In urma acestei reveniri# presiunea intrapulmonar@ creEte cu 7
- 9 mm /$ faD@ de presiunea atmosferic@ Ei aerul se elimin@ din pl@mHni An exterior. In expirul linistit #
act pasiv# intervine relaxarea musc*ilor inspiratori.In anumite condiDii# pentru realizarea expiraDiei
forDate# particip@ la realizarea actului expirator o serie de muEc*i accesorii: muEc*ii drepti abdominali (
micul dintat ( patratul lombelor ( muEc*ii intercostali interni.
E#aluarea clinic a aparatului respirator
Evaluarea funcDiei respiratorii este obli$atorie nu numai pentru dia$nosticarea afecDiunilor respiratorii#
ci Ei pentru alc@tuirea pro$ramelor recuperatorii Ei pentru aprecierea rezultatelor obDinute prin aplicarea
acestora. Evaluarea sau testarea funcDiei respiratorii beneficiaz@ de metode complexe Ei numeroase.
'precierea gradului de dis%nee la efort se poate realiza prin intermediul anamnezei:
"ispneea de $radul I este cea care apare la urcatul treptelor(
"ispneea de $radul al II-lea apare i la mersul pe terenul plat An ritmul impus de o persoan@ s@n@toas@(
"ispneea de $radul al III-lea apare i la mersul pe teren plat# An ritm propriu(
-lea apare Ei la efectuarea activit@Dilor uzuale(
"ispneea de $radul al )-lea care apare Ei An repaus.
Testul con,ersa'iei *i al cititului
In timpul conversaDiei cu bolnavul se observ@ atent modul An care acesta respir@# dac@ se instaleaz@
dispneea# care este intensitatea acesteia Ei dac@ apar fenomene de cianoz@
Testul tele,izorului
onst@ An suprave$*erea i observarea pacientului de c@tre personalul medical sau solicit@m aceast@
observaDie unui membru al familiei An timp ce pacientul urm@reEte atent un pro$ram la televizor. In
aceast@ situaDie sau An altele# An care atenDia este complet deviat@ de la propria respiraDie se poate
constata respiraDia de repaus# influenDat@ numai de condiDiile patolo$ice ale bolnavului Ei nu de factorii
psi*ici.
Testul a%neei
onst@ An a solicita pacientului cu FPO s@ execute o apnee cHt mai lun$@ posibil dup@ un inspir
maxim# constatHndu-se c@ durata apneei va fi cu atHt mai scurt@ sau aproape imposibil@# cu cHt
disfuncDia respiratorie este mai sever@. ronometrat@# durata apneei reprezint@ un test de evaluare a
bolii sau de eficacitate a tratamentului aplicat.
Testul lum+n)rii
Pacientul cu FPO Dine# la o distanD@ oarecare de cavitatea bucal@# o lumHnare aprins@ An care sufl@. u
cHt distanDa la care ine lumHnarea este mai mic@# cu atHt sindromul obstructiv este mai sever#
ameliorarea acestui sindrom permiHnd distanDarea lumHn@rii faD@ de pacient.
-erimetrul toracelui
u o band@ centrimetric@ obiEnuit@ se m@soar@ circumferinDa toracelui An expir Ei inspir maxim# la baza
toracelui# la miBloc Ei subaxilar# notHndu-se nivelele unde s-au executat m@sur@torile. EvoluDia acestor
:
m@sur@tori An dinamic@# mai ales An sindroamele restrictive# reprezint@ o apreciere indirect@ a
amelior@rii capacit@Dii vitale sau a amelior@rii bolii netratate.
E#aluarea paraclinic a aparatului respirator
Explorarea funcDional@ a pl@mHnului este necesar@ pentru:
a, precizarea dia$nosticului An bolile a c@ror not@ dominant@ este de ordin funcDional +astm# emfizem#
FPO# fibroze etc.,(
b, evaluarea deficitelor funcDionale pulmonare Antr-o faz@ precoce# An care m@surile profilactice sau
terapeutice sunt Anc@ eficace(
c, evaluarea deficitelor funcDionale ireversibile# An sensul unui JbilanD funcDionalJ pentru a controla
pierderile funcDionale Ei An expertiza capacit@Dii de munc@ pentru a aprecia concomitent cu rezervele
funcDionale pulmonare restante Ei capacitatea de munc@ a bolnavului(
d, urm@rirea An timp# prin examin@ri periodice# a evoluDiei tulbur@rilor identificate An vederea aplic@rii
m@surilor profilactico-curative necesare +sc*imarea re$imului de munc@# terapia funcDional@ etc.,.
Ex%lorarea imagistic) radiologic) ca metod) de e,aluare &uncional)
Explorarea radiolo$ic@ este util@ An dia$nosticarea bolilor bron*o-pulmonare prin semnele pozitive
pulmonare pe care le Anre$istreaz@# dar i prin absenDa unor semne radiolo$ice# aEa zisele semne
ne$ative# Andep@rtHnd astfel bolile specifice care $enereaz@ o simptomatolo$ie clinic@ asem@n@toare.
Examenul radiolo$ic este folosit pentru dia$nostic Ei pentru evaluarea funcDional@# An practic@ fiind
folosite mai frecvent trei procedee radiolo$ice: radioscopia# radio$rafia i procedee radiolo$ice
speciale.
Ex!"orarea #$n%iona"&
Explorarea funcional@ respiratorie are ca scop evaluarea funciei respiratorii pentru determinarea
prezenei# naturii i extinderii disfunciei pulmonare ventilatorii obstructive prezent@ la pacienii cu
FPO +sindromul obstructiv definete o afectare ventilatorie $enerat@ prin creterea rezistenei la flux
An c@ile aeriene# de obicei An cursul expirului,.
1@surarea )# a volumelor Ei capacit@Dilor pulmonare An $eneral# este esenDial@ pentru interpretarea
unor parametri funcDionali dependenDi de volumul pulmonar# cum sunt: debitele ventilatorii# rezistenDa
la flux An c@ile aeriene# elasticitatea pulmonar@# transferul $azos prin membrana alveolo-capilar@.
Spiro$raful este instrumentul de elecDie pentru determinarea ) Ei a subdiviziunilor acesteia#
spiro$rama fiind prima treapt@ An explorarea funcDional@ pulmonar@.
omportamentul mecanic pulmonar poate fi cuantificat prin urm@torii parametri:
volume i capacit@i +parametri dimensionali predominant statici,(
debite +parametri dinamici,(
parametri biomecanici vHsco-elastici +rezistena la flux# compliana sau elastana pulmonar@,
Te'te #arma%o(inami%e
Pentru confirmarea dia$nosticului# cHnd testele spiro$rafice indic@ prezenDa sindromului obstructiv este
important de determinat re,ersibilitatea total) sau %ar'ial) a %rocesului obstructi, bron*ic. Pentru
acesta se efectueaz@ un test An care pacientul in*aleaz@ un medicament cu ac'iune bron.odilatatoare#
dup@ care la aproximativ .= minute se repet@ Anre$istrarea spiro$rafic@ a )E1S.
O creEtere mai mare de .=4 a valorii )E1S dup@ administrarea substanDei bron*odilatatoare denot@
existenDa unui proces reversibil An cauzalitatea sindromului obstructiv. !estul are importanD@
dia$nostic@ deoarece An FPO reversibilitatea dup@ bron*odilatator este sub .= 4 i peste aceast@
valoare An astmul bronEic# unde sub bron*odilatator se normalizeaz@ complet sau aproape complet
valorile spiro$rafice. In acelaEi timp# testul farmacodinamic pozitiv la bron*odilatator d@ indicaDii
asupra faptului c@ bron*odilatatoarele respective pot fi prescrise An tratament.
Volumele *i capacit+ile pulmonare
?
)olumul curent +).., & introducerea prin inspiraia normal@ An pl@mHni a unui volum de =66 ml aer
care este eliminat prin expiraie( sau cantitatea de aer mobilizata intr-un inspire-expir normal# in
conditii de repaus
)olumul inspirator de rezerv@ +).I.R., & volumul introdus An pl@mHn printr-o inspiraie forat@
+.=66 ml aer,(
)olumul expirator de rezerv@ +).E.R., & volumul de aer expirat printr-o expiraie forat@# care
urmeaz@ dup@ o inspiraie obinuit@ +.666 - .=66 ml aer,(
).. 3 ).I.R. 3 ).E.R. & .).+ capacitatea vital@, & 3=66 ml aer#
)olumul rezidual +).R., & volumul de aer r@mas An alveole# care poate fi expulzat din pl@mHni doar
prin desc*iderea toracelui +.=66 ml,(
.). 3 ).R. & .P.!. +capacitate pulmonar@ total@, & =666 ml aer(
2recvena mic@rilor respiratorii An repaus la K & .:-minut# iar la L & .8-minut(
"ebitul ventilator & ).. +=66 ml, x frecvena respiratorie(
)estele de mers
!estarea de efort standardizat@ cardio-respiratorie furnizeaz@ informaDiii complete asupra mecanismelor
intoleraDiei la effort.Spre deosebire de testarea standardizat@ An laborator# testele de teren +de mers,
folosesc resurse puDine Ei sunt uEor de efectuat. 1ersul este familiar oricui# iar abilitatea de a mer$e
este mai relevant@ clinic pentru viaDa de zi cu zi decHt performanDa maximal@ abDinut@ prin testele de
efort standardizate.
!estele de mers se pot realiza An ritmul de mers al pacientului sau cu ritm impus. !estele desf@Eurate An
ritmul de mers al pacientului +self-paced, m@soar@ distanDa parcurs@ Antr-o perioad@ fix@ de timp. !estul
de .7 minute furnizeaz@ rezultate valide Ei reproductibile# sensibile la intervenDia terapeutic@ Ei care se
coreleaz@ bine cu rezultatele testelor cardio-respiratorii standardizate# dar este prea obositor pentru
pacient. !este de mers cu durat@ mai scurt@ +7 minute, au reproductibilitatea mai slab@# motiv pentru
care ast@zi se practic@ de rutina testul de mers de : minute.
!estele cu ritm impus +externallz-paced,: pacientul mer$e An ritm impus de un semnal auditiv cu
cadenD@ cresc@toare sau cu cadent@ constant@.
Contraindica'iile testelor de mers /
Infarct miocardic recent +o lun@,( 'n$or instabil(
Episod de decompensare respiratorie cu acidoz@(!romboflebit@ evolutiv@ Ei-sau embolie pulmonar@
recent@( Pericardit@ acut@( <r$enD@ *ipertensiv@( riz@ de bron*ospasm( 2ebr@( !a*icardie de repaus
+M.76-min, +contraindicaDie relativ@,( !' N.86-mm/$ An repaus +contraindicaDie relativ@,.
C. A,anta0ele T12
Simplu Ieftin 'plicabil indiferent de vHrst@# sex# nivel de instruire# $radul afect@rii
respiratorii Fine tolerat# comod pentru pacient Reproductibilitate bun@ +dac@ se respect@ protocolul
standard, Relevant pentru nivelul activit@Dii fizice curente
E#aluarea dispneei
"ispneea este un factor fundamental de alterare a calit@Dii vieDii# care Bustific@ punerea An acDiune a unui
pro$ram de antrenare la efort. Stadiile de manifestare ale dispneei de efort pot fi precizate de mai multe
scale de evaluare.
Scala Sadoul i -olu este o scal@ ordinal@# ea atribuind un indice numeric stadiilor de apariDie ale
dispneei: Stadiul 6: absenDa dispneei Stadiul .: dispnee la urcatul a dou@ etaBe Stadiul 7: dispnee la un
etaB sau mers rapid Stadiul 3: dispnee la mersul pe un teren plat Stadiul 9: dispnee la mers lent Stadiul
=: dispnee la efort redus +activit@Di zilnice: a vorbi# a se Ambr@ca# a se sp@la# etc.,
Scala analog ,izual) !SAV" este deBa utilizat@ An evaluarea fenomenului dureros i const@ de asemenea
Antr-o scal@ ordinal@ de m@surare de la 6 la .6# extremele fiind caracterizate prin 6: absenDa dispneei Ei
.6 dispnee maximal@.
8
Scala lui 3org modi&icat) este o scal@ verbal@ asociat@ cu una numeric@ i const@ Antr-o scal@ cu
intervale care introduc o distanD@ aritmetic@ Antre modalit@Dile variabile: .6: dispnee maxim@ O: dispnee
extrem de sever@ 8: ?: dispnee foarte sever@ :: =: dispnee sever@ 9: dispnee aproape sever@ 3: dispnee
moderat@ 7: dispnee leBer@ .: dispnee foarte leBer@ 6#=: dispnee abia notabil@
Te'tarea "a e#ort
RespiraDia pulmonar@ face parte inte$rant@ din complexul de sisteme care concur@ la aprovizionarea
celulelor or$anismului cu O7Ei la depurarea lor de O7produs alarderilor.
4ostul test)rii la e&ort &izic +muscular, este de a furniza informaDii asupra modului An care funcDioneaz@
sistemele inte$rate care iau parte la sc*imbul $azos dintre mediul AnconBur@tor Ei celulele or$anismului#
An condiDiile creEterii cerinDelor metabolice determinate de activitatea muscular@.
Testul la efort poate:
stabili sau preciza diagnosticul; obiectiva acuzele pacientului (n primul rnd
dispneea); releva mecanismul prin care este limitat capacitatea de adaptare la
efort: ventilator cardio!circulator muscular "i preciza natura acestuia (de e#$ limitare
ventilatorie restrictiv ori obstructiv limitare circulatorie etc); evalua severitatea
unui %andicap func&ional; orienta tratamentul( evalua evoluDia bolii( evalua efectul terapeutic(
individualiza reantrenarea la efort.
,arametrii urmri+i sunt'
frecvenDa cardiac@: valoarea frecvenDei cardiace atinse de subiect An timpul probei de efort reprezint@
Ei un parametru de identificare a nivelului maximal +776 vHrsta An ani, sau submaximal +86 8=4 din
valoarea maximal@, atins de pacient An timpul desf@Eur@rii testului(
tensiunea arterial@: se vor determina valorile tensiunii arteriale sistolice Ei diastolice# precum Ei
tensiunea arterial@ diferenDial@(
consumul de oxi$en: evaluarea acestui parametru permite evaluarea nivelului de efort Ei a $radului de
adaptare la solicitare a pacientului.
S,I-ME)I$ reprezint@ inre$istrarea volumelor si a capacit@tilor pulmonare.
.,) normal este /,012,0 litri.
Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) este cantitatea maxim@ de aer expirat in prima
secund@ a unui expir fortat ce urmeaz@ unui inspir fortat. )aloarea normal@ este 7#=-9 litri# reprezentand
?=-86 4). Sc@derea sa sub ?6 4 ) apare in tulbur@rile obstructive +astm bronsic# FPO, si mixte
+!F,.
Indicele )iffneau (indicele de permeabilitate bronsic1 I,3) reprezint@ raportul )E1S-)x.66.
)aloarea normal@ este ?6-864. Sc@derea sa apare in tulbur@ri obstructive.
)II. !ES!E 2'R1'OGO;IE RESPIR'!ORII
.. )este de pro#ocare bronsic sunt utilizate in dia$nosticul *iperreactivit@Pii bronsice
din astmul bronsic.Se administreaz@ substante pe cale in*alatorie# m@surandu-se )E1S
inainte si dup@ administrare. Este pozitiv cand )E1S scade cu mai mult de 764. Poate
identifica si substanta ce produce bron*oconstricPie.
7. )este de bron%odilatatie se utilizeaz@ tot in dia$nosticul astmului. Se administreaz@
substante ce produc bron*odilatatie# testul fiind pozitiv la cresteri peste 764 ale )E1S.
O