I ORIGINILE

1. Pozitia Angliei
Conditiile geografice si climatice erau facute sa incurajeze pe cuceritor;
Situatia in fata frontierei care desparte limbile romanice de cele germanice, era deci pregatita
sa primeasca atat pe mesagerul culturii romane si latine ca si pe cel al culturii teutone;
lta insusirea este combinarea elementelor celor doua culturi;
2. Primele semne umane
!onumente construite in timpuri preistoriei la Wiltshire
"rmele unei catedrale megalitice aproape de satul Avebury;
#opulatii primiti$e carora li s%a dat numele de iberi si se crede ca au $enit din Spania&
3. Celtii
Sec VI IV i.e.n& ' $aluri succesi$e de triburi de pastori si de razboinici care au luat locul
iberilor;
In lunga si inceata in$azie celtica se disting oua valuri principale( 1. format din
goideli)gaeli*, care au dat limba galica si 2. format din britani )pr+toni* a caror limba a
de$enit limba galilor din ,ranta&
#+t-eas, grec din !arsilia, matematician si astronom scrie despre celti&
!. Cucerirea "omana
## i.e.n Cezar face o scurta e.peditie de recunoastere; Operatia a reusit prost,
britanicii, a$ertizati, asteptau pe tarm gata de aparare&
#! i.e.n. o alta tentati$a esuata;
dupa moartea lui Cezar, timp de un secol, /ritania a fost uitata;
!3 e.n Clauiu trimite o e.peditie formata din 0 legiuni )01 mii oameni*
rascoala condusa de $ouicca terminata printr%un masacru al britanicilor&
Cele mai multe orase terminate in c-ester au fost tabere romane)castra*
#. S%arsitul Angliei "omane
#rima jumatate a sec& I2 reprezinta in /ritania apogeul culturii romane;
#utin cate putin, legiunile britane uita legatura lor cu Roma si isi proclama imparat propriu
)&a'imus 3(!*
Incursiunile scotilor si pictilor in nord de$in din ce in ce mai frec$ente;
S)re s%. sec. III apare un nou pericol( in$adarea coastelor de catre barbari franci si sa.oni;
Cucerirea insulei de catre sa.oni a fost lenta;
3. Anglii* iutii si sa'onii
,elul in care erau organizati;
4. Convertirea anglo+sa'onilor
Con$ertirea ngliei a fost opera a doua grupuri de misionari $eniti unii din Irlanda altii din
Roma;
5upa plecarea romanilor 6ara Galilor a ramas in mare parte crestina iar in Irlanda, S%antul
Patric, a con$ertit la crestinism triburile si a fondat manastiri;
Celtii din Scotia au fost crestinati de Sfantul Columba&
5e$ine sef al bisericii Romei Pa)a -rigore cel &are;
#entru crestinarea paganilor papa s%a folosit de femei; )casatorirea regilor britani cu femei
crestine*
6ensiuni intre crestinii britani si catolicii romani care cereau sa sarbatoreasca pastele in
acelasi timp cu ceilalti crestini, ceremonia botezului sa se faca dupa ritualul roman si sa
predice crestinismul paganilor anglo%sa.oni;
Regele Nort-umbriei, .s/y, convoaca un sino in care impaca cele doua parti,
con$ingandu%i pe britani sa sarbatoreasca #astele lui #etru si #a$el;
7& Crestinismul si -ermanismul in Anglia
Incepand din secolul 2III intreaga nglie apartine bisericii romane;
8. Invaziile aneze si e%ectele lor
tacul $i9ingilor care a$eau suprematia pe mare;
Efect al in$aziilor( atenuarea ri$alitatilor dintre regatele anglo%sa.one;
10. 1e la Al%re la Canut
lfred a tinut piept danezilor care domneau in nord%est iar el domnea la sud;
infiintat scoli, legi; a fost scriitor, traducator;
5upa moartea lui lfred incep in$aziile piratilor;
Canut se arata un rege pios, respecta $ec-ile legi anglo%sa.one;
11. Cucerirea 2ormana
3uar este proclamat rege, numit si Confesorul;
William era $arul sau, care a susitinut toata $iata ca Eduard ii promisese tronul;
Eduard construieste batia din :estminster;
!oare in ;133;
<arold, cumnatul lui Ed=ard era singurul concurent a lui :illiam;
$atalia e la 4astings 1055
Obtine coroana si cu ajutorul presiunilor crestinilor;
II "3-II 6"A2C37I

1. WI8438& I 91055 10(:;
#une bazele unei mari monar-ii; nu este su$eran aboslut, jura sa mentina legile si obiceiurile
anglo%sa.one; trebuie sa respecte drepturile feudale acordate oamenilor sai; se teme de
biserica;
Il numeste pe Lanfranc ministru si cap al bisericii;
1omesay $oo, ' >domes? @ lege )anglo%sa.on*; cadastru intocmit de misionarii lui
:il-elm pentru a stii situatia e.acta a pamanturilor si a bunurilor si pentru controlul
impozitelor;
Le%a oferit anglo%sa.onilor siguranta;
<2. WI8438& II 910(:+1100;=
/aiatul lui :il-elm I
Omorat la o $anatoare
3. 432"IC I 91100 113#;
,iul lui :il-elm I i fratele lui :il-elm II;
Obtine $ictoria impotri$a baronilor rasculati;
Organizeaza regatul;
!are jurist;
Perioaa e )ace in $remea domniei lui
La moartea fiului lui, o lasa mostenitoare pe fiica sa, !at-ilda;
!. 432"IC II 911#!+11(>;
,iul !atildei i al lui Geoffre+, comite de njou;
nepotul lui <enric I;
primul rege #LN6GENE6
Obtine coroana fiind primit cu mare entuziasm
Se casatoreste la ;8 ani cu Eleonora de Auitania;
5e$ine puternic si in ,ranta, prin teritorile mostenite, unde petrece cel mai mult timp;
?homas $ec,et e numit cancelar iar mai tarziu e inscaunat si la Canterbur+;
6ensiunile dintre /ec9et si rege sfarsesc cu moartea lui /ec9et;
Instaureaza in toate pro$inciile regatului o curte de justitie;
#. "IC4A"1 I @I2I&A 13 83AB 911(>+11>>;
,iul lui <enric II
Ca$aler ratacitor; trubadur; semana mai mult mamaei sale, Eleonora;
Cruciada a III%a ' a luat parte impreuna cu ,ilip ugust;
La intoarcerea din Cruciada, considerat periculos de su$eranii Europei, e facut prizonier de
catre ducele ustriei care cere rascumparare ngliei;
Normandia e in$adata de ,ilip ugust; Auitania se raz$rateste, njou si #oitou trag spre
,ranta;
Construieste fortareata C-ateau%Gaillard;
!oare intr%un razboi si e inmormantat la Rouen;
5. I.A2 @6ara e taraB 911>>+1215;
,iul lui <enric II;
#ierde Normandia, njou, 6ouraine, !aine si #oitu );B1C%;B13*
In razboi cu regele ,rantei, in relatii proaste cu baronii, se mai cearta si cu biserica;
Incearca sa puna la cale o coalitie continentala impotri$a lui ,ilip ugust;
/aronii refuza sa%l urmeze;
$atalia e $ouvines 121! ' garantia libertatilor engleze; daca Ioan s%ar fi intors
in$ingator, s%ar fi razbunat pe seniorii englezi pt refuzul de%al urma; istoricii o considera un
e$eniment fericit in istoria ngliei, deorece nimicind prestigiul lui Ioan, a fost preludiul
!arii Carte;
#uterea regelui slabeste si in final accepta sa semneze &area Carta;
&area Carta statueaza in termeni generali ca regele trebuie sa respecte drepturile castigate;
/aronii cereau respectarea $ec-ilor pri$ilegii;
Importanta ei consta mai mult in ceea ce a atras dupa sine decat in ceea ce a fost la
momentul acela;
2a fi uitata pe $remea 6udorilor, $a reaparea pe $remea lui Iacob I;
!arc-eaza sfarsitul perioadei anglo%normande a monar-iei necontrolate;
Comunitatile ( Orase si coporatii, uni$ersitatile, calugarii cersetori
Controlul feudal se tranforma incet incet in control parlamentar dupa apritia comunitatilor;
5oua ordine infiintate in sec DIII( franciscanii si dominicanii;
;B18 ' franciscanii ' ordin infiintat de Sf ,rancisc ' traiau din pomeni
;B;0 ' Sf 5ominic ' propune papei sa lupte impotri$a ereziilor nu numai cu sabia, ci si cu
cu$antul;
:. 432"IC A8 III+83A 91215+12:2; si SI&.2 13 &.26."?
fiul lui Ioan fara de tara;
de$ine rege legitim la 8 ani;
pios si nai$, amintea de Eduard;
nepopular;
trasatura originala a acestei perioada este trezirea unei noi paturi la $iata politica( doua
grupuri( ca$alerii de la tara si orasenii din targuri;
cuvantul Parlament este %olosit in Anglia in 123>* ar la ince)ut insemna )ur si
sim)lu actiunea e a vorbiC cavalerii aveau inca oar un rol e in%ormatoriC
in ;B3C, Simon e &ont%ort, il face prizonier pe rege si con$oaca #arlamentul, la care
participa si ca$aleri din fiecare comitat;
in 125#* Convoaca celebru Parlament, la care trebuie sa participe cate doi ca$aleri din
fiecare s-ire si doi reprezentanti din fiecare oras;
este omorat de urmasul tronul Eduard I;
;133 ' ;B4B ' una din cele mai fecunde din istoria ngliei;
III.&A"3?IA SI 13CA13"3A 63A1A8I?A?II
1. 31AA"1 I 912:2+130:;
fiul lui <enric III;
la urcarea pe tron, fuziunea dintre seniorii normanzi si poporul englez este aproape
completa;
tinta sa )rinci)ala nu mai este cucerirea Normandiei ci realizarea unitatii &arii $ritanii*
su)unan ?ara -ailor* a)oi ScotiaC
dez$oltarea #arlamentului;
;B44 ' e.peditie in 6ara Galilor;
nu $a reusi sa iasa $ictorios in lupta impotri$a celtilor din Scotia; dar o casatori pe urmasa la
tron cu fiul sau Eduard; dupa nenumarate batalii pierde Scotia;
2. 31AA"1 II 9130:+132:;
,iul lui Eduard I;
nu a respectat juramantul depus tatalui sau de a cuceri Scotia;
era ciudat si efeminat;
preda coroana fiului sau, Eduard III;
3. 31AA"1 III 9132:+ 13::;
fiul lui Eduard II;
"azboiul e 100 ani
Se contureaza principalele trasaturi ale polticii engleze a*& re ne$oie sa fie stapana marii;
b*& Neputand trimite trupe numeroase pe continent are ne$oie sa lupte impotri$a
ade$arsarilor bunand bazele unor ligii continentale carora le furnizeaza subsidii;
5ebarcarea la La <ougae ' ;EC3
Victoria e la Crecy %13!5C
Victoria e la Poitiers 13#5
Cucerirea Calaisului le asigura dominatia asupra Canalului !anecii;
Ciuma neagra %F despopulare %F taranii au de$nit brusc bogati %F seniorii nu mai gaseau
muncitori %F cauza primordiala si indepartata a nasterii Imperiului britanic caci dez$oltarea
comertului cu lina si necesitatea de a%si pastra stapanirea asupra marii a$eau sa aduca dupa
sine lenta trans%ormare a unei )olitici insulare intr+o )olitica navala si im)eriala;
Ciuma a accelerat procesul de disolutie a $ec-ilor forme de relatii dintre nobili si tarani;
!. "IC4A"1 II 913::+13>>;
5e$ine mostenitor legitim dupa ce tatal sau, Eduard de :oodstoc9)cunoscut si #rintul cel
Negru*, fiul cel mare al lui Eduard III, moare;
Era un copil;
;E7; 'Izbucni o rasmerita tararaneasca in care taranii cereau libertatea persoanei lor si pe
care reuseste s%o domoleasca facandu%si aparitia intr%o piata si $orbindu%le;
dupa 3 ani de domnie inteleapta, s%a lasat ispitit de despotism si a umplut #arlamentul cu
protejati de%ai lui;
#. 432"IC IV 913>>+1!13; 9)rimul rege sus inDtor al casei 8ancaster;
Henry Bolingbroke, ful lui Ioan de Gand;
furG tronul lui RIC<R5 II;
nu era un rege legitim; isi datora coroana parlamentului si nobilior si bisericii astfel incat a
trebuit sa menajeze aceste trei puteri;
in timpul domniei celor 31 ani de domnie a Lancasterilor, puterea #arlamentului $a continua
sa creasca;
5. 432"IC V 91!13+1!22*
fiul lui <enric I2;
isi petrece o mare parte din domnie in afara ngliei;
;C;0 ' reincepe razboiul cu ,ranta;
rein$ie pretentiile lui Eduard III la tronul ,rantei; cere Normandia, 6ouraine, njou, !aine,
#ont-ieu&
#retentiile erau prea mari si incepe a doua parte a Razboiului de ;11 ani;
$atalia e la Azincourt 1!1# ' mor ;1 mii de francezi;
<enric de$ine stapanul ,rantei de Nord, se casatoreste cu Catarina, fiica lui Carol 2I si e
recunoscut ca mostenitor al tronului ,rantei;
!oare dupa cati$a ani de dezinterie si lasa un urmas de numai un an;
:. 432"IC VI 91!22+ 1!51;
,iul lui <enric 2;
5e$ine rege inca din leagan;
E considerat nebun mai tarziu
Asa cum e cnsierata batalia e la $ouvines un eveniment %ericit* la %el si victoria
Ioanei EArc este amirata e istoriciC
5aca nu ar fi fost ea, regele ngliei ar fi stat la #aris si ar fi refuzat sa suporte controlul
supusilor sai;
!ultumita ei s%a spulberat periculosul $is a unui imperiu continental;
Ince)e razboiul rozelorF im)otriva lui se riica 3uar* uce e Gor,C
In jurul trana%irului rosu 98ancaster; si celui alb 9Gor,; se grupeaza seniorii raboinici,
fara alt tel politic decat acela de a se imbogati in urma $ictoriei partidei lor;
Regele era slab, mai mult spectator;
#urta -aine de orasan, a$ea oroare de orice pompa si singurele lui placeri erau sa asculte
liturg-ia si sa studieze istoria si teologia;
Construieste in Cambridge admirabila capela de la HingIs College;
;C0E ' da semne de nebunie
(. 31AA"1 IV 91!51+1!(3;
se trage dintr%o familie de Jor9;
$ictoria de la !ortimerIs Cross );C3;* Kmpotri$a lui <enric 2I;
se introneaza singur la :estminster
$enirea la puterea a casei de Jor9 a fost o lo$itura destul de grea data parlamentului;
a a$ut doi fii, unul din ei fiind Ric-ard III
>. "IC4A"1 III 91!(3+1!(#;
fratele lui Eduard I2;
duce de Gloucester, pune la cale asasinarea nepotilor sai si de$ine rege;
cand poporul afla de masacru se gaseste o cale pentru a lua sfarsit razboiul rozelor( ramases
un Lancaster ' <enric 6udor;
IV 1I2AS?IA ?A1."I8." SAA ?"IA&6A8 &.2A"4I3I
;& 432"IC VII );C70%;018*
dupa $ictoria obtinuta in $atalia e $os/orth 1!(# im)otriva lui "ichar, o ia de
sotie pe Elisabeta de Jor9, si asltfel ia sfarsit razboiul rozelor;
sfarsitul e$ului mediu( esuarea societatii feudale, banul de$ine noul semn al fortei;
prin razboiul celor doua roze marii seniori fusesara imputinati; carenta nobilimii lasa loc
liber monar-iei;
regii 6udori s%au sprijinit pe trei clase( gentr+, +eomeni si comercianti;
legalitatea nu mai e.ista dar nimeni nu se gandea sa se planga deorece dezordinile pro$ocate
de razboaiele ci$ile rezol$asera orice conflict constitutional in fa$oarea coroanei;
?homas &ore ' a $rut sa reformeze biserica impreuna Lo-n Colet si Erasm;
nglia sec& D2I era anticlericala, nu antireligioasa;
fost o domnie pasnica;
B& 432"IC VIII );018%;0C4*
Ia in casatorie pe Caterina e Aragona a Spaniei, $adu$a fratelui sau rt-ur pe care nu o
iubea si nu o alesese el; a fost o casatorie politica pt a pastra relatiile cu Spania dupa moartea
prematura a lui rt-ur;
La inceputul domniei nu a gu$ernat el, ci Wolsey, ministrul pe care l%a ales; apoi l%a numit si
cardinal;
re o fiica, pe !aria;
Se casatoreste in secret cu Anna $oleyn in ;0EE si este e.comunicat; incepe ruptura cu
Roma;
Se naste Elisabeta;
O omoara pe nna /ole+n si o ia in casatorie pe Hane Seymour;
Lane Se+mour naste un baiat care $a domni sub numele de Eduard 2I dar ea moare la
nastere;
O ia in casatorie pe printesa germana Anne e Cleve;
Caterina 4o/ar, gasita $ino$ata de adulter este omorata;
sasea sotie, Caterina Parr, ii supra$ietuieste;
reorganizat flota, a construit arsenale, a ane.at 6ara Galilor si a potolit Irlanda;
E. 31AA"1 VI );0C4%;00E*
Se aliaza cu Elisabeta, fiind amandoi protestanti, impotri$a !ariei care er catolica, careia
Eduard ii interzice de a mai pune sa celebreze liturg-ia;
!oare bolna$;
C& &A"IA ?A1." );00E%;007*
E.emplu jalnic al ra$agiilor pe care le poate produce in inima unei femei dragostea,
fanatismul si atotputernicia;
Inca de la prima sedinta a parlamentului restabileste liturg-ia in limba latina;
I se ofera !ariei pe ,ilip, fiul lui Carol Muintul casatorie prin care isi satisfacea orgoliul de
printesa spaniola, credinta de catolica si dorintele de fata batrana si patimasa;
a$ut o nastere ner$oasa, ,ilip se intaorce in Spania;
#ersecuta protestantii;
B1 ianuarie ;000 se restabileste legea impotri$a ereziei; E11 martiri protestenati au fost arsi
pe rug;
relatari despre suplicii au fost stranse de catre un scriitor protestant, ,o.e, in Cartea
!artirilor;
ura impotri$a reginei si a Spaniolilor crescu;
,ilip a atrenat%o pe !aria intr%un razboi contra ,antei si nglia pierde Calaisul&
;4 noi ;007 ' moare, parasita de toata lumea;
#. 38ISA$3?A );007%;31E*
urcarea pe tron a fost primita cu bucurie aproape unanima;
e$ita pe cat posibil razboiul;
incepand din ;041 au a$ut loc e.ecutari ale catolicilor, in urma unor tensiuni si presiuni ale
ministrilor;
au fost e.ecutati preoti, dar nu pentru erezie ci pt inalta tradare;
nr $ictimelor a fost la fel de mare ca si pe timpul reginei !aria;
1##( castiga su)rematia )e mare in urma bataliei cu %lota s)aniolaC
in Scotia la putere era dinastia regilor Stuarti; pe tron ajunge
&aria Stuart;
corespondenta amicala intre cele doua regine;
dadu nastere unui baiat care a$ea sa fie Iacob I al ngliei;
conspira cu #apa impotri$a Elisabetei;
este intr%un final, e.ecutata;
V. ?"IA&6A8 PA"8A&32?A8AI
1. IAC.$ I sau HA&3S S?AA"? SI P".$83&A "38I-I.ASA 91503 152#;
fiul !ariei Stuart;
catolicii, deceptionati de conditiile impuse de rege au inceput sa comploteze impotri$a lui;
Celebrul complot al prafului de pusca );310* ' aruncarea in aer a Camerei Comunelor,
impreuna cu regele si lorzii iar protestantii fiind lipsiti de conducatorii lor, o rascoala
catolica ar fi a$ut sansa de reusita; )pus la cale de Gu+ ,a=9es* cest complot a atras dupa
sine prabusirea catolicismului o perioada in nglia&
nglicanii trebuiau sa se apare acum de puritani& In ;31C sunt e.pulzati din biserica E11
pastori puritani&
#uritanii emigreaza in merica, in regiunea care se numeste astazi Noua%nglie&
2. P"I&383 C.268IC?3 1I2?"3 "3-3 SI PA"8A&32?
Iacob c-eltuia foarte mult, impatimit al bijuteriilor;
#ropune parlamentului 6-e Great Compact, !arele Contract, potri$it caruia el ar renunta la
toate pri$ilegiile sale feudale in sc-imbul $otarii pe $iata a doua sute de mii de li$re&
#arlamentul refuza compromisul iar regele il dizol$a&
6imp de ;1 ani );3;; ' ;3B;* parlamentul nu $a mai fi con$ocat&
Iacob I, ca sa traiasca fara bani trebuia sa taraiasca in pace ' inc-eie pacea cu Spania&
Spaniolii le recunoasteau englezilor intreaga libertate de nea$igatie pe marile europene&
In ;3B;, Iacob I este ne$oit sa con$oace #arlamentul, a$and ne$oie sa pregateasca un razboi
impotri$a Spaniei care sprijinea casa de ustria in razboiul de E1 ani&
Nu se intelege cu #arlamentul&
La moartea lui, puterea o preia in mod neoficial, mana lui dreapta, /uc9ing-am
3. $ACII2-4A& SI CA".8 I sau C4A"83S 9152#+15!>;
Ii aranjeaza lui Carol I casatoria cu <enrieta%!aria, fiica cea mica a lui <enric al I2%lea,
regina catolica care nu era pri$ita deloc cu oc-i buni&
Parlamentul in 152( ii reaminti regelui ca era dator sa respecte legile regatului&
#arlamentul intocmeste celebra Petitie a Drepturilor, redactata de Sir Ed=ard Co9e,
reafirmare a principiilor !arii Carte& #etitia ingradea drepturile regelui, in special, nu%i mai
ingaduia sa intretina o armata permanenta&
!. "3-383 6A"A PA"8A&32?
Carol isi gaseste doi oameni care%i impartasesc gustul pentru autoritate si care cred ca si el,
ca folosirea ferma a prerogati$elor regale, poate aduce fercirea poporului( unul era 8au,
ar-iepsicop care conduce treburile ecleziastice iar celalalt, 6-omas Went/orth, fost
membru al #arlamentului din ;3B7 s care de$ine conte de Strafford in ;3C1&
Intre rege inc-is la :-ite-all si populatie, se ridica un zid de prejudecati, de ranc-iune si de
taceri& Opinia publica, ostila, nu mai a$ea nicio supapa& Nu mai e.ista parlament, nici
discursuri publice&
Incepeau sa circule tot felul de pamflete impotri$a curtii, oamenii nu $oiau sa mai plateasca
impozite care nu erau $otate de un parlament&
Crestea mania poporului englez, fenomen gra$ in care singura forta a su$eranului consta in
dragostea poporului fata de el;
flat in impas, Carol ii cere sfatul lui Strafford& cesta il sfatuieste sa con$oace
#arlamentul&
Parlamentul convocat in 15!0 pimul dupa ;B ani ' nu uitase ranc-iunile de odinioara iar
Camera Comunelor cerea >repararea prejudiciilor ce i s%au adus?& 5upa sesiune de ;7 zile
acest >#arlament scurt? trebuia dizol$at&
Strafford era de parere ca Carol s%a pus intr%o asemenea situatie, incat putea fi sal$at doar
printr%un despotism nemilos&
#. PA"8A&32?A8 C38 8A2-
,ara bani, fara soldati credinciosi, in$ins de scotieni care ocupau comitate de nord si cereau
in sc-imb libertatea religioasa, lorzii il in$itau sa con$oace un nou parlament&
#+m intemeiaza o petitie cu ;1 mii de semnaturi&
Al oilea Parlament in 15!0 nu mai este un parlament reformist ci unul re$olutionar&
5eputatii erau oameni seriosi, religiosi, culti$ati si a$eau de rezol$at cu Carol doua
conflicte( unul )olitic si un altul religios&
#rima actiune a #arlamentului a fost punerea sub acuzare a lui Strafford pentru inalta tradare
prin impeachment in fata Camerei Lorzilor& Regele ii promitea protectia plus ca acest
impeac-ment nu a$ea nicio $aloare legala dar uzantele constitutionale nu ofereau
parlamentului niciun alt mijloc de a se debarasa de un ministru sustinut de su$eran& Straffard
a fost asasinat in cele din urma&
Sub presiunea populatiei adunate la :-ite-all intr%o duminica, regele semna& Laud a fost
omorat iar incepand de la acel proces, se poate spune ca in nglia, regele a incetat sa mai
intruc-ipeze statul&
#entru a face imposibil pentru totdeauna triumful absolutismului, trebuia de acum sa se
interzica regelui de a gu$erna fara parlament& #artea slaba a adunarilor alese, in cazul cand
intra in conflict cu puterea e.ecuti$a, este ca aceasta poate sa le re$oce& stfel(
#+m il constrange sa semneze( ;& un act asigurand con$ocarea regulata a parlamentului cel
putin o data la trei ani )daca in al treilea an nu il con$oca, con$ocarea se putea face fara a
recurge la el*; niciun parlament nu putea fi dizol$at fara a trai 01 de zile; B& "n act prin care
i se interzce de a percepe impozite fara $otul parlamentului& E& #uterile regelui in cOnsiliul
sau erau mult micsorate&
Problema religioasa( asupra unui singur lucru era marea partea a parlamentarilor de acord(
fiind protestanti, se temeau de papism )catolicism*&
un razboi ci$il era fatal, pentru ca niciun minister responsabil nu se interpunea intre rege si
parlament si astfel cele doua puteri se ciocneau& Regele a agra$at tulburarile facand un joc
dublu& El confirma cu docilitate legile $otate de parlament, iar in secret conspira impotri$a
lui&
5. P"I&A8 "A7$.I CIVI8
$enise timpul ca fiecare englez sa opteze pentru una din tabere& Londra, oras rebel si
protestant se arata fa$orabila parlamentului iar orase sedii erau in fa$oarea episcopilor lor,
deci pentru rege& Cat despre tarani, multi dintre ei erau indiferenti
ar putea starni mirarea ca o tara care in alte imprejurari fusese framantata de patimi atat de
puternice se arata aproape apatica in acesta epoca re$olutionara&
In ;3C;, doctrinele si intentiile parlamentului erau confuze& Nimeni din tabara parlamentara
nu dorea, la inceputul razboiului, sa%l doboare pe Carol Stuart ci doar sa%l desparta de
sfetnicii lui rai&
#rintre englezi era confuzie& "nii, neutri, altii de acord cu ideile politice ale parlamentului,
dar nu $oiau sa se atinga nimeni de cartea lor de rugaciuni, altii, ad$ersari ai bisericii
anglicane, tineau cu regele& tata confuzie nu putea da nastere niciunui fel de entuziasm&
Inceputul razboiului s%a aratat fa$orabil regelui care in urma unei batalii indecise, la
Edge-ill, a putut concentra trei armate impotri$a Londrei&
#arlamentul a incercat sa obtina sprijinul scotienilor, dar acestia consimteau doar cu conditia
ca nglia sa de$ina presbiteriana& #arlamentul so$aia pentru ca cei mai multi soldati erau
independenti si cereau libertatea cultelor& 6otusi, ca sa%si asigure $ictoria, semna in 15!3 '
Covenant-ul, acceptand riscul de a $edea o armata presbiteriana instalata langa zidurile
Londrei& lianta cu Scotia a adus victoria e la &arston &oor* 15!!&
Cel mai bu soldat de la !arston !oor a fost un om nou( .liver Crom/ell deputat in
parlamentul de la ;3B7 si puritan pasionat&
Razboiul dura mult si tara suferea crancen& Crom=ell a a$ut curajul sa spuna parlamentarilor
ca armata lor nu $a fi $ictorioasa decat in ziua cand $or renunta sa mai comande ei insisi
trupele& Este ne$oie de soldati si nu de politicieni& ,u creata o armata dupa model nou
condusa de sir ?homas 6air%a'. Crom=ell a fost autorizat sa ramana locotenentul lui
,airfa.&
Noua armata repurta victoria e la 2aseby* 15!#. Era sfarsitul rezitentei regale& Regele
decide sa se predea in mainile scotienilor&
:. A"&A?A I&P.?"IVA PA"8A&32?A8AI
2ictoria militara, intr%un razboi ci$il, e departe de arezol$a toate problemele& 6ara ramanea
regalista, religia oamenilor lui Crom=ell )purtani*, nu%i era pe plac&
5in nefericire, armata dupa $ictorie astepta o noua era& Era formata in mare din
independenti, oameni pasionati, democrati, predicatori& Ei cereau idenpendenta religioasa si
nu acceptau ca parlamentul sa le impuna o noua biserica ' presibiterianismul sau
anglicanismul, ei fiind in$ingatori&
#arlamentul nu intelegea nici poporul nici armata& Ca orice adunare care ramane prea mult
timp la putere, tindea sa de$ina o autocratie colecti$a& In lipsa lui #+m si a lui <ampden,
#arlamentul isi pierduse o calitate fara de care nimeni nu poate gu$erna si care se numeste
simtul posibilului& #arlamentul a incercat mai intai sa trateze cu regele& Carol nu se credea
obligat sa joace cu cartile pe fata cu niste rebeli& El nici nu accepta nici nu refuza si continua
sa negocieze cu ,ranta, cu Scotia, cu presbiterienii impotri$a independetilor, cu
independentii impotri$a presiberienilor&
5orinta parlamentului era( sa scape de armata, sa%i pastreze pe presbiterieni i sa%i elibereze
pe independenti;
Crom=ell, parlamentar si soldat, dar mai mult soldat, era nelinistit de ura pe care o $edea
crescand la :estminster impotri$a armatei&
rmata luase -otararea sa nu%i lase parlamentului atuul de a%l a$ea pe rege in mana&
Carol, $azand ca dusmanii isi disputa persoana lui, crezu ca a sosit momentul re$ansei&
Crom=ell -otaraste sa paraseasca Londra si sa se alature armatei& B1 mii oameni i se altura&
O scrisoare redactata de Crom=ell, fu adresata lordului%primar al Londrei care ar fi putut
opune rezistenta& Crom=ell cerea libertatea pentru soldatii sai de a%si practica fiecare religia
lui& !anifestul spunea ca poporul este iz$orul oricarei puteri, ca o oligar-ie aleasa poate
de$eni tot atat de periculoasa ca si un monar- tiranic daca pretinde sa fie absolutista si
pentru acesta armata cerea ca parlamentul sa fie curatat de ;; membrii pe care soldatii ii
considerau indezirabili& cestia fugira&
8a 5 ecembrie 15!(, armata porni impotr$a parlamentului si arestara pe suspecti& Nu lasa
la :estminster decat 01 oameni de%ai lor& ceasta ramasita de parlament $a $ota tot ce $or
cere sefii armatei&
20 ianuarie 15!>* Crom=ell lua -otararea subita sa%l puna suba acuzare pe Carol Stuart si
sa%l omoare pentru (?in mod miselesc si cu rea%$ointa a declarat razboi parlamentului?
(. C".&W388 8A PA?3"3
Ramasesera Crom=ell, ramasita de #arlament si armata& nglia era ostila& In ce masura
ramasita de parlament $ec-i de 8 ani, ales nu de popor ci de soldati, reprezenta natiuneaN
Independentii si Crom=ell repetau fara incetare ca fusesera >alesi de 5omnul?;
nglia ar fi trebuit sa fie o republica, dar pentru ca acest cu$ant sa aiba oarecare sens, ar fi
trebuit sa se faca alegeri, si independentii nu le puteau face& Regalistii si presbiterienii s%ar fi
unit ca sa%i alunge& Condamnati sa mentina o dictatura militara cu totul contrara principiilor
lor&
Crom=ell alcatuieste un Consiliu de stat alcatuit din sAuires, a$ocati, osteni care administrau
intr%un mod eficace finantele, armata si marina&
Se alcatuieste o constitutie republicana The Agreement of the People& Ramasita de
parlament primeste documentul formal, apoi nici nu%l mai ia in seama&
Carol II, e proclamat rege la ;8 ani dar fuge din tara;
Crom=ell nu stia ce sa faca; ii era teama de alegeri pt ca stia ca populatia ar c-ema dinastia
Stuart;
8a 20 a)rilie 15#3 izolva )arlamentul.
O noua constitutie numita @Instrument de guvernare ' remarcabila prin indrazneala
ideilor, atat de noi incat nici nu se puteau aplica atunci& Crom=ell de$ine Lord #rotector
)#rotectorat*&
!oare in ;307 de tristete&
Regele Carol II $a fi repus pe tron& )restauratia stuartilot*
IJ. 363C?383 1A"A$I83 A83 PA"I?A2IS&A8AI
Carol II moare, iar fratele sau Iacob II urca pe tron
J. IAC.$ al II+lea SI "3V.8A?IA 1I2 15((
"ltimul rege catolic al ngliei
Incerca sa reinstaureze absolutismul monar-ic, actioneaza in directia sporirii prerogti$elor
regale;
Opozitia ii cere abdicarea;
firmatii cu ca regele e sfant erau din ce in ce mai rare;
Este elaborata >5eclaratia drepturilor? ' ;378 ' act prin care nglia de$ine prima monar-ie
constitutionala din lume;
#rincipalele institu ii politice(% !onar-ia% #arlamentul bicameral % format din Camera
lorzilor )membri ereditari sau numi i de rege* i Camera comunelor )membri ale i prin $ot
cenzitar* % Cabinetul )condus de un prim ministru*2otul rGmOne i dupG aceasta censitar&
Se edificG un sistem al partidelor politice( 6or+, care sus ineau puterea regalG, erau Kn
principal reprezentan i ai marii nobilimi; i :-ig, protestan i i antiabsoluti ti, erau
reprezentan i ai burg-eziei i claselor mijlocii, fiind adep i al liberalismului
Instalarea Kn noiembrie ;377 ca regent al ngliei, fGrG nici un fel de incident, a lui :il-elm
de Orania ginerele lui Iacob II, impreuna cu !aria, fiica lui Iacob II& a intrat Kn istorie sub
numele de ,,Re$olu ia glorioasG?&