Professional Documents
Culture Documents
FACULTATEA DE MANAGEMENT
BUCURESTI,
2001
MOTO : “Scoala cea mai buna e acea in
care inveti, inainte de toate,
a invata.”
(Nicolae Iorga)
3.Cum se planifica studiul individual. Studiul individual se planifica sub forma unui orar
sau program personal de invatare. Astfel, prin organizarea si planificarea activitatii de invatare se
va stabili cat timp se rezerva studiului si cand se va efectua, ce subiecte se vor studia si ce
obiective se urmaresc in cadrul fiecarei sedinte de lucru.
3.Cat timp invatam si cum isi utilizeaza elevii si studentii timpul de studiu.In cadrul
acestui subcapitol sunt stabilite o serie de factori ce trebuie avuti in vedere la efectuarea studiului:
gradul de incarcare zi/saptamana a programului pe nivele de scolarizare; normele psihofiziologice
optimale privind durata studiului individual ( impreuna cu durata timpului petrecut in scoala nu
trebuie sa depaseasca 5-7 ore); nereducerea duratei somnului de noapte etc.
4.Curba oboselii. Oboseala afecteaza functiile psihice. Pe baza unor investigatii s-a
stabilit asa-numitul coeficient ponogenic (ponos=oboseala) al unor discipline de invatamant:
matematica si fizica – foarte solicitante; limbile clasice, gimnastica, desenul (mai putin
solicitante). Acest lucru trebuie luat in seama la asezarea disciplinelor in orarul zilnic de invatare.
5.Prevenirea oboselii intelectuale. Acest lucru se realizeaza prin aplicarea legii varietatii
stimulatorii prin asolamentul intelectual. Astfel trebuie variate si alternate ciclurile de invatare
intensa cu cele de odihna, recreere, distractie... sau intreprinderea unor activitati care sa solicite
alti centri nervosi.
Principalele faze ale actului invatarii sunt : a.) receptionarea vizuala sau auditiva a
cunostintelor ;
b.) prelucrarea mintala a cunostintelor ; c.) memorarea si stocarea cunostintelor insotite de o
uitare selectiva ; d.) reamintirea sau actualizarea cunostintelor. La baza invatarii sta motivatia.
1.Legi, principii si reguli ale invatarii eficiente. Astfel, de principii si reguli sunt : orice
act de invatare este guvernat de legea curbei invatarii si a uitarii ; legea curbei atentiei ; legea
contrastului cu efect retroactiv ; folosirea instrumentelor tehnice moderne pentru invatare ;
formarea unei gandiri structural-sistematice ; promovarea interinvatarii sau invatarea
conversationala etc.
1.Metoda invatarii sintetice (globale). Aceasta metoda se aplica atunci cand materialul de
invatat este unitar ca sens si continut, nu are un volum prea mare si nici un grad ridicat de
dificultate. Presupune urmatoarele etape : o lectura sintetica ( de ansamblu); o lectura analitica
(de profunzime); o lectura analitico-sintetica si evaluativa sau de consemnare ; o repetitie pe baza
de recunoastere ; o repetitie pe baza de reproducere ; o recapitulare generala .
2. Metoda invatarii analitice sau secventiale. Se foloseste atunci cand materialul de invatat
este amplu, cu un grad ridicat de dificultate si lipsit de unitate de ansamblu. Ca etape sunt
mentionate : fragmentarea materialului in unitati logice, unitare si compacte de studiu ; fiecarei
unitati i se aplica metoda globala.
3. Metoda invatarii progresive cu repetari recurente (combinata). Aceasta metoda
presupune o combinare aprimelor doua. Etapele ei sunt : citirea de o data, doua ori a intregului
material ; divizarea materialului in unitati logice ; repetarea dupa structura, in cazul in care avem
“n” unitati logice, a+b+ab+c+abc+d+bcd+...+n ; repetitie a fiecarei jumatati a materialului ;
repetitie globala.
4. Metoda RICAR. Este o metoda de studiu individual caracterizata prin faptul ca fiecare
initiala constituie o etapa a acestei metode : R – rasfoire generala ; I – intrebari ; C – citirea
activa prin cautarea raspunsurilor ; A – amintirea sau rememorarea continutului lecturat ; R –
recapitularea , retinerea esentialului.
6. Invatarea creativa. Presupune sa produci noi cunostinte din cele pe care le-ai invatat si
sa dezvolte gandirea creativa, flexibilitatea si fluiditatea gandirii.
V. MEMORAREA RAPIDA
1.Performantele memoriei. Importante pentru invatare sunt: volumul sau capacitatea de
invatare; viteza de invatare; durata sau capacitatea de retentie numerica; organizarea cunostintelor
inmemorie; flexibilitatea sau capacitatea de reorganizare; fidelitatea, promptitudinea si
completitudinea memorarii.
2.Evolutia capacitatii de memorare. Memoria se restructureaza pe parcursul perioadelor
de varsta ale omului si nu determina singura capacitatea de invatare.
Ribot sublinia in acest sens urmatorul fapt : “ continuturile memoriei se destructureaza in
ordine inversa celei in care au fost structurate.”
3.Principii si reguli ale memoriei eficiente. Aceste principii si reguli sunt: principiul
activismului intelectual si al profunzimiii intelegerii; principiul cunoasterii in memorare;
principiile, generalizarile, schemele si aplicatiile; practicarea memorarii logice, active si creative;
reliefarea gradului de sistematizare si coerente a materialelor de invatare; alternarea textelor cu
scheme, grafice, schite etc.; principiul memorarii globale.
4. Metode, sisteme si procedee mnemotehnice. Mnemotehnica sau tehnica memorarii
artificiale cauta sa organizeze intr-un sistem logic, artificial, informatii disparate, pe baza unor
principii si procedee ce servesc la reconstituirea si reproducerea lor precisa. Aceasta tehnica
raspunde necesitatii de a memora cantitati mari de informatii in perioade cat mai mici de timp si
cu eforturi minime.
7.Procedee mnemotehnice.
Procedeul initializarii semantice – folosind prima litera a cuvintelor dintr-o lista de
lucruri ce trebuie memorate se construieste o propozitie sau o fraza cheie cu o
semnificatie usor de retinut, iar pe baza acestora se poate reconstitui intreaga lista de
termeni;
Procedeul mediatorilor semantici – memorarea unui material sau a unor lucruri este
mult mai usoara cand se face apel la o serie de repere, puncte de sprijin, cadre de
referinta sau mediatori decat atunci camd acestea lipsesc;
Procedeul asocierii prin concatenare – consta in lanturi de cuvinte sau litere inventate
pentru a putea memora usor si reactualiza rapid cunostintele insotite;
Sistemul inlantuirii asociative – se bazeaza pe asociatii logice naturale care leaga
itemii in perechi specifice, grupe, siruri etc;
Procedeul codurilor de figuri – reprezinta un sistem artificial de memorare ce consta
intr-un cuvant ce serveste drept carte reamintirea lucrurilor fara legatura intre ele;
Procedeul asocierii numerice – consta in asocierea numerelor cu diferite date din
viata personala;
Procedeul sintagmei – presupune crearea unor sintagmei pentru memorarea listei de
termeni fara legatura intre ele.
1.Audierea cursurilor si luarea notitelor. Pentru a putea lua notite bune trebuie sa se
concentreze atentia asupra mesajului transmis oral de catre profesor. De asemenea, notitele
trebuie apoi ordonate pentru fiecare obiect si trebuie sa fie luate selectiv. Altfel nu se sesizeaza
esentialul, se intrerupe contactul direct cu profesorul si nu mai poate fi urmarita linia logica a
ideilor etc.
1.1.Cateva reguli generale privind luarea notitelor. Principala regula generala in luarea
notitelor este urmatoarea : ceea ce trebuie notat este esentialul celor expuse de autor.
1.2.Utilizarea prescuratarilor in luarea notitelor. Prescuratarile sunt necesare mai ales
cand ritmul expunerii este accelerat.