8/15/2014

1
GESTIONAREA INTEGRATA A APELOR FLUVIULUI
DUNAREA - CALEA SPRE REALIZAREA
ECHILIBRULUI INTRE DEZVOLTARE SI PROTECTIA
NATURII
Dr. Petre STANCIU, M.C. A.S.A.S.
Dr. ing. Elisabeta OPRISAN
Dr. ing. Ion TECUCI
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
Noiembrie 2010
CONCEPTUL DE GESTIONARE INTEGRATA A RESURSELOR DE APA
o abordare interdisciplinara a managementului apelor;
un proces ce promoveaza un management si o dezvoltare
concordata:
a apei;
a terenurilor si a resurselor inrudite;
amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana;
protectia naturii;
dezvoltarea agricola si silvica,
protectia infrastructurii de transport, a constructiilor;
a zonelor turistice;
protectia individuala si colectiva etc.
intr-o maniera echitabila, in scopul obtinerii unei bunastari economice si
sociale maxime, fara a compromite durabilitatea ecosistemelor.
Noiembrie 2010
8/15/2014
2
FLUVIUL DUNAREA SI LUNCA SA
Importanta Dunarii nu consta numai in faptul ca este o cale
navigabila internationala, ci si in faptul ca ea a constituit si constituie
factorul motor al dezvoltarii si infloririi a numeroase asezari umane
nu numai ca porturi, ci si ca centre urbane si agricole semnificative.
Ca si sectoarele superior si mijlociu ale fluviului si sectorul
romanesc al fluviului a cunoscut numeroase transformari care au
vizat o mai buna utilizare a resurselor acestui fluviu..
Noiembrie 2010
UTILIZAREA PE MAI DEPARTE A RESURSELOR
DUNARII IMPUNE
O atitudine conforma realitatilor actuale economice, sociale si de mediu si
de a privi spre viitor, in sensul de a gandi cum va arata, sau va trebui sa
arate, Dunarea si lunca sa avand in vedere:
cerinta de resurse energetice, mai ales a celor regenerabile cum este
hidroenergia este tot mai mare;
scaderea resurselor de apa ca urmare a schimbarilor climatice;
frecventa tot mai mare a fenomenelor hidrologice extreme;
problema resurselor de hrana si a securitatii alimentare devine tot mai
acuta;
ecosistemele acvatice sunt tot mai afectate.
Noiembrie 2010
8/15/2014
3
SITUATIA ACTUALA A AMENAJARII SI UTILIZARII FLUVIULUI
DUNAREA SI A LUNCII SALE (1)
Fluviul Dunarea a fost si este o importanta sursa de apa pentru zona de sud
a Romaniei, este o cale navigabila internationala si are un potential
hidroenergetic de 18,50 Twh/an, reprezentand cca 29% din potentialul
hidroenergetic al tarii.
Indiguirea Luncii Dunarii a inceput in anul 1904 prin indiguirea
mosiei de balta Chirnogi (1680 ha) si a continuat in ritm mai mult
sau mai putin sustinut, suprafetele indiguite ajungand in anul 1960
la 143000 ha, in prezent fiind indiguite 427600 ha cu diguri
insubmersibile;
Pe Dunare au fost realizate doua sisteme hidroenergetice si de
navigatie Portile de Fier I si II cu debite instalate de 8600 m
3
/s si
putere instalata de 2586 Mw;
Lungimea retelei de cai navigabile a Romaniei este de 1779 km, din
care 1075 km pe Dunarea navigabila, 524 km pe bratele navigabile
ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale;
Noiembrie 2010 Noiembrie 2010
8/15/2014
4
PROFIL LONGITUDINAL PRIN TALVEGUL FLUVIULUI DUNAREA
Noiembrie 2010
Dunarea constituie sursa de apa pentru alimentarea cu apa a
populatiei (11m
3
/s) si apa industriala (249,5 m
3
/s);
In conditiile functionarii la capacitatea maxima a sistemelor de
irigatii, din Dunare se irigau 2,19 mil ha, volumul de apa furnizat
fiind de 5900 mil m
3
/an;
In Lunca Dunarii este amenajata pentru piscicultura o suprafata
de 7500 ha pentru care se preia din Dunare un debit de 13,7 m
3
/s.
SITUATIA ACTUALA A AMENAJARII SI UTILIZARII FLUVIULUI
DUNAREA SI A LUNCII SALE (2)
Noiembrie 2010
8/15/2014
5
LUCRARI DE INFRASTRUCTURA REALIZATE IN DISTRICTUL
HIDROGRAFIC DUNAREA
LACURI DE ACUMULARE
lacuri de acumulare permanente 410; Vac. = 24,94 km
3
;
din care:
pentru producerea energiei hidroelectrice215;
Vac.=20,97 km
3
;
lacuri de acumulare nepermanente 28;
prize si derivatii 122.
Noiembrie 2010 Noiembrie 2010
8/15/2014
6
Nr.
crt.
Tara Lungimea
digurlor
(km)
Lungime
rau
(km)
1 Germania 370 580
2 Austria 300 350
3 Slovacia 230 222
4 Ungaria 454 447
5 Croatia 44,7 N.D.
6 Serbia 410 538
7 Bulgaria 471 N.D.
8 Romania 1200 1200
Noiembrie 2010
LUNGIMEA DIGURILOR REALIZATE PE FLUVIUL
DUNAREA
Navigatia pe Dunare
Statii de pompare
Noiembrie 2010
8/15/2014
7
SOLUTII DE AMENAJARE A DUNARII (1)
S-au elaborat o serie de studii care propun:
solutii de renaturare ecologica a luncii Dunarii;
atenuarea viiturilor de pe Dunare prin realizarea unor poldere
in cascada;
crearea unor brate secundare ale albiei minore a Dunarii;
apararea localitatilor din incinte indiguite prin diguri inelare
sau stramutarea unor localitati etc.
Noiembrie 2010
SOLUTII DE AMENAJARE A DUNARII (2)
In ceea ce priveste atenuarea viiturilor se fac urmatoarele mentiuni:
inainte de indiguire albia majora a Dunarii era inundata la debite mai mari
de 10000 m
3
/s ;
suprafetele inundabile din lunca variau foarte putin cu debitele undelor de
viitura mai mari de 10000 m
3
/s, ramanand practic constante la 450000 ha;
capacitatea de stocare a luncii Dunarii inainte de indiguire era: 2,5 km
3
pe
sectorul Drobeta Turnu Severin Calarasi si de 19 km
3
/s pe sectorul aval
Calarasi (volum viitura 2006 94,74 km
3
);
un studiu (I. Visinescu si M. Bularda 2008) asupra efectelor de atenuare
ale ruperii naturale sau dirijate a digurilor produse la viitura din anul 2006
din care 6 incinte inundate natural si 2 incinte inundate dirijat a ajuns la
concluzia ca ele au avut un efect minor asupra nivelurilor cu valori reduse
sub 15 20 cm localizate in timp pe durata a 1 3 zile dupa eveniment,
unda de viitura deplasandu-se in aval cu modificari neesentiale.
Noiembrie 2010
8/15/2014
8
IMBUNATATIREA NAVIGATIEI O ACTIUNE
CONTROVERSATA
Se sustine ca o asemenea actiune nu se justifica deoarece zona
nu este dezvoltata, ori se stie ca dezvoltarea nu se poate realiza in
lipsa unor infrastructuri de transport care au un puternic rol de
antrenare a altor investitii.
Impactul unor asemenea lucrari asupra mediului este judecat
ingust.
Se stie spre exemplu, ca un slep de 800-1000 t echivaleaza cu
capacitatea de transport a unui tren de marfa, iar un convoi impins
de barje de 20000 30000 tone echivaleaza cu capacitatea de
transport a 1000 de camioane de 20-30 tone.
Transportul fluvial este o alternativa prieteneoasa fata de mediu,
atat ca energie consumata, cat si ca emisii de gaze si zgomot.
Energia consumata pe t km in transportul fluvial reprezinta 17%
din cea din transportul rutier si 50% din cel pe cale ferata.
Noiembrie 2010
GESTIUNEA INTEGRATA A APELOR DUNARII SI LUNCII
SALE
Problema imbunatatirii conditiilor de navigatie pe Dunare,
renaturarea luncii fluviului, reducerea riscului de inundatii,
asigurarea surselor de apa pentru folosinte, trebuie abordata
impreuna cu amenajarea hidroenergetica a fluviului, avand in
vedere ca potentialul hidroenergetic al Dunarii este utilizat doar in
proportie de cca. 54% - deci abordare in conformitate cu
conceptul de gestionare integrata a apelor fluviului Dunarea.
Noiembrie 2010
8/15/2014
9
Dupa cum se cunoaste, in Planul de amenajare al fluviului
Dunarea sunt prevazute trei amenajari hidroenergetice:
amenajarea Turnu Magurele Nicopol care prevede
realizarea unui baraj (km D 581), a unui lac de acumulare cu
un volum de 3400 mil. m
3
si a unei centrale hidroelectrice cu
putere instalata de 402 Mw, productia de energie fiind estimata
in anul mediu la 2006 Gwh/an;
amenajarea Dinogetia, care consta dintr-un baraj la
Dinogetia (amonte oras Macin), un lac de acumulare cu un
volum de 1600 mil. m
3
, o centrala hidroelectrica cu puterea
instalata de 469Mw si o productie de energie de 1572 Gwh/an;
centralele Borcea si Bala, legate de amenajarea Dinogetia,
cu puterea instalata de 191 Mw si o productie anuala de
energie de 1007 Gwh.
Noiembrie 2010 Noiembrie 2010
8/15/2014
10
Amenajarea hidroenergetica a fluviului Dunarea schimba datele
problemei in domeniul navigatiei, reducerii riscului la inundatii si
renaturarea unor zone din lunca Dunarii.
In aceste conditii nu mai sunt necesare lucrari nici in zona Bala
Borcea si nici pe bratul Dunarea Veche.
Numai intr-o asemenea abordare integrata care ia in consideratie
toate folosintele de apa si aici includem si apa pentru
ecosistemele acvatice si zonele umede se pot rezolva echitabil
contradictiile dintre diferitele folosinte de apa.
Cu alte cuvinte, pentru a exista un viitor in utilizarea durabila a
Dunarii si luncile sale, este necesara elaborarea unui Plan General
de amenajare a Dunarii si luncii sale, care sa abordeze nu numai
problemele de gestionare a resurselor de apa, ci si cele de
amenajare a teritoriului (amenajari urbane, rurale, agricole, silvice,
piscicole etc).
Noiembrie 2010
Instituirea unui organ consultativ de genul Grupul Roman de
Coordonare a Proiectelor Dunarene (G.R.C.P.D.) care sa fie
indrituit cu responsabilitati de coordonare stiintifica si tehnica a
proiectelor ce ar urma sa se realizeze pe fluviul Dunarea si in
lunca sa ar fi de mare folos.
Din acest grup ar putea face parte reprezentanti ai Academiei
Romane, A.S.A.S., ai institutiilor de specialitate, ai O.N.G.-urilor
etc.
Regulamentul de organizare si functionare al G.R.C.P.D. ar
putea fi propus de un grup de initiativa din care I.N.H.G.A. ar fi
onorat sa faca parte.
Noiembrie 2010
8/15/2014
11