PLAN DE LECTIE

Unitatea de invatamant: Liceul Tehnologic ,,N. Cioranescu Targoviste

Proesor: Carstea !irela
Clasa: a "I#a
Disci$lina: Istorie
Unitatea de invatare: ,,%elig&a si viata religioasa
Lectia: 'orme de maniestare religioasa
(co$ul lectiei: de a#i determina $e elevi sa inteleaga si sa res$ecte valorile culturale
si religioase, sa acce$te dialogul intercultural
)rgani*area s$atiului de instruire si a resurselor:
a+ Locul de desasurare: sala de clasa
,+ Clasa omogena, cu $otential intelectual normal
!aterial didactic: -i,lia, Coranul, ,,Pelerinul rus, 'ilocalia, documente
!etode de $redare: conversatia euristica, $ro,lemati*area, demonstratia, invatarea
$rin desco$erire, de*,aterea
Com$etente generale:
.. utili*area eicienta a comunicarii si a lim,a/ului de s$ecialitate
0. a$licarea $rinci$iilor si a metodelor adecvate in a,ordarea surselor istorice
Com$etente s$eciice1
.. anali*a diversitatii culturale si de civili*atie in istorie $ornind de la sursele istorice
0. e2$rimarea de o$inii in lim,a/ul adecvat istoriei
),iective o$erationale:
Elevii sa:
.. arate in ce consta actiunea $elerina/ului
0. anali*e*e cau*ele care conduc omul sa aca un $elerina/ la locurile sinte
3. evidentie*e s$iritul $elerina/ului, $ornind de la sursele istorice de care dis$un
4. caracteri*e*e miscarile undamentaliste in lumea contem$orana si sa#si e2$rime
o$inia cu $rivire la acestea
Secventele instruirii Crearea situatiilor de invatare Strategii
didactice
Forme si
instrumente
de evaluare Activitatea profesorului Activitatea elevului
1. Organizarea clasei si
captarea atentiei
Consemnarea absentelor,
enuntarea scopului lectiei si
pregatirea climatului socio-
afectiv necesar actului invatarii.
Elevii de serviciu comunica absentii
Pregatirea fiselor de lucru
. !eactualizarea,
sistematizarea si
esentializarea
cunostintelor
Profesorul va adresa cateva
intrebari frontale"
1. Precizati pozitia !omaniei fata
de razboaiele balcanice
. #umiti doua initiative
diplomatice ale !omaniei pentru
mentinerea pacii in $alcani
%. Care este cauza conflictelor
din Orientul &i'lociu(
1. Elevii arata ca !omania a fost neutra
fata de primul razboi balcanic, dar a
intervenit in cel de-al doilea razboi
balcanic, aceasta insemnand primul pas
spre ruperea relatiilor cu Puterile
Centrale.
. &ica )ntelegere, )ntelegerea $alcanica
%. * escaladarea violentelor dintre
israelieni si arabi, dupa proclamarea
statului independent )srael in 1+,-, pe
teritoriul Palestinei
Conversatia
euristica
Evaluare
formativa
%. .obandirea noilor
cunostinte
Anuntarea lectiei noi , precum si
a obiectivelor sale.
). )dentificati, cu a'utorul
imaginilor cele mai cunoscute
locuri de pelerina'.
)). Ce este pelerina'ul(
))). Care sunt motivele
pelerina'ului(
)/. Prin ce se evidentiaza spiritul
pelerina'elor(
/. Care sunt cauzele
fundamentalismului islamic(
). elevii identifica cu a'utorul imaginilir
locuri de pelerina' " &ecca, At0os,
)erusalim, 1ourdes, Santiago de
Compostella2
)). elevii dau o definitia a pelerina'ului
pornind de la documentele pe care le au
la dispozitie
)). elevii analizeaza documentele si
descopera motive ale pelerina'ului
)/. elevii arata care este spiritul
pelerina'ului, pornind de la documente
/. Pe baza surselor istorice, elevii arata
care sunt cauzele fundamentalismului
islamic .
)nvatarea
prin
descoperire
.emonstra-
tia
)nvatarea
prin
descoperire
Problemati-
zarea
.ezbate-
rea
.emostra-
tia
Evaluare
formativa
Evaluare
formativa
Evaluare
formativa
,. !ealizarea feed-bac3-
ului
&editati asupra fundamenta-
lismului islamic si e4primati un
punct de vedere propriu cu
privire la acest fenomen
Elevii vor e4prima un punct de vedere
propriu cu privire la fundamentalismul
islamic
Problemati-
zarea
Evaluare
formativa si
sumativa
5. 6ema pentru acasa Se fac aprecieri asupra calitatii
prestatiei elevilor si vor fi notati.
L)CU%I DE PELE%INA5

!ECCA

L)U%DE( (ANTIA6) DE
C)!P)(TELLA
1. Carei mari religii apartin pelerinii care a'ung, cel putin o data in viata, la &ecca(
. Ce este 7aaba( Care sunt principalele obligatii ale credinciosului musulman(
%. Carei variante a crestinismului ii apartine locul de pelerina' Santiago de Compostella(

!ANA(TI%EA P)D%)!U !ANA(TI%EA ('.
PANTELI!)N
1. )dentificati pe 0arta trei manastiri8
. Ce loc sfant al crestinatatii este reprezentat in aceste imagini(

PELE%INI LA 7A%NA(I8INDIA+ !ETE)%A

!)%!ANTUL !A%IEI 7IA D)L)%)(A
1.Care este cel mai important loc de pelerina' pentru crestini(
. Care este cea mai raspandita religie in )ndia(
%. Care este fluvial sfant la indieni(
,. Ce sunt &eteorele( 9nde se afla ele(
Pelerina/ul # dimensiune a s$iritualitatii ortodo2e
Actul pelerina'ului tine :si de cer si de pamant:. Pelerina'ul este o poarta desc0isa spre o
cale de acces, rara si diferita, care permite intalnirea cu forte supranaturale sau cu realitati
sacre.
Prin pelerina' se intelege o calatorie ce are ca destinatie un loc sfant, iar la finalul
acesteia, venerarea acordata acestui :centru: spiritual. Sensul termenului e4prima
sacralizarea spatiului si viata unui timp sacru, o ritualizare necesara si implinirea unei
lucrari duble si unice de munca asupra propriei persoane si de acces la transcendenta
sfintitoare. A pleca, a merge, a descoperi orizonturi noi, a trai intr-o colectivitate si, mai
ales, a trai o sc0imbare interioara a carui scop este a merge pe urmele lui ;ristos, aceste
actiuni pot defini pelerina'ul. #umai :mersul ratacitor nu apartine conditiei pelerine.: )n
acelasi timp nu e4ista pelerina' fara atingerea unei limite spatiale, consacrare sensibila a
unui efort fizic, a unei tensiuni sustinute pentru atingerea unui scop. Pelerina'ul
presupune plecarea, mersul, sosirea la locul sfant si actul de venerare.
1. )dentificati in te4t o definitie a pelerina'ului.
. 6ranscrieti din te4t actiunile care pot defini pelerina'ul.
%. Evidentiati, cu a'utorul te4tului, dimensiunea transcendenta a pelerina'ului.
,. Care este cel mai important loc de pelerina' in lumea crestina de <<< de ani(
!otivele $elerina/ului
). Pelerinul poate vedea un loc, moastele unui sfant, o persoana deosebita.
Fericitul )eronim afirma" :Asa cum ii intelegi mai bine pe istoricii greci cand ai vazut
Atena ...la fel intelegi mai bine Sfanta Scriptura cand ai vazut cu oc0ii tai )udeea si ai
contemplat ruinele vec0ilor ei cetati:.
Pe de alta parte este un interes spiritual, care legitimeaza pelerina'ul" vederea locurilor
sfinte trebuie sa conduca la contemplarea realitatilor spirituale si la cresterea
sentimentului de dragoste crestina.
Pelerinul vede, admira, caci frumusetile pe care le vede il apropie de .umnezeu. Ele sunt
izvor de rugaciune.
1. Ce doreste sa vada un pelerin, atunci cand porneste in actiunea de pelerina'(
. Ce finalitate spirituala are vizitarea locurilor sfinte( Aduceti argumente din te4t in
favoarea propriului punct de vedere.
)). :Prosternarea in fata Crucii, ea o adora ca si cum l-ar fi vazut de &antuitorul atarnat
pe lemnul sfant: scria fericul )eronim despre sfanta Paula.
!ugati-va mereu =1uc.1-,1>, in toata vremea =Efes. ?, 1->, neincetat =16es. 5, 1@> este una
din conditiile intrarii in comuniunea lui .umnezeu. !ugaciunea este tovarasul nedespartit
de drum al calatorului in cautarea lui .umnezeu
$isericile intalnite in drum, capelele, troitele, sunt tot atatea indemnuri spre rugaciune.
.in tot timpul, contemplarea locurilor sfinte este insotita de rugaciune, fie individuala, fie
colectiva.
Pentru sfantul Ioan Damaschin aceste locuri sfinte, unde adesea se regasesc
moastele sfintilor, sunt locuri de adorare si venerare pentru ca au fost :receptacole ale
energiei divine si pentru ca .umnezeu prin ei si in ei a dorit sa ne mantuim.: =Cuvantari
la sfintele icoane, )))>
1. Care sunt motivele pelerina'ului, potrivit afirmatiilor de mai sus(
))). 9n pelerina' este si un act de multumire sau de pocainta, o rugaciune de multumire
sau de cainta pentru ispasirea unui pacat. .rumul anevoios al calatoriei este un semn al
legamantului facut lui .umnezeu in cazul rezolvarii favorabile a unei cereri.
1. Care este relatia pe care o stabileste te4tul de mai sus intra pelerina' si pacat(
. !elatati , pe scurt , o e4perienta a unui pelerina' din viata voastra sau a unei persoane
apropiate voua, care a avut o asemenea motivatie.
)/. :.oamne )isuse ;ristoase, care din pricina noastra ai binevoit sa cobori din tronul
ma'estatii tale pe pamant, pentru a mantui neamul omenesc, si care, din locul acesta, pe
care-l vad cu oc0ii mei, te-ai urcat cu vesmantul tau de carne la cerul din care-ai coborat,
ma rog bunatatii tale atotputernice sa ingaduie ca, daca sufletul trebuie sa-mi paraseasca
anul acesta trupul, sa nu mai plec de aici, ci sa se intample c0iar pe locul inaltarii tale.
Cred, cu adevarat, ca, asa cum te-a urmat trupul meu venind pana aici, tot asa sufletul
meu va intra viu, mantuit si bucuros pe urmele tale in Paradis.:
1. Care este dorinta e4primata de pelerin in aceasta rugaciune(
. Care este locul la care se refera rugaciunea(
7. 1a mormantul Sfantului Ioan Botezatorul erau dusi demonizatii =Fericitul
)eronim Epistola 1<-, 1%>.
Arigorie de 6ours povesteste despre leprosii dusi la fantana lui &oise pentru a se vindeca.
)n zilele noastre, atat in lumea catolica, cat si in cea ortodo4a credinciosii merg in
pelerina' la locuri sfinte pentru a obtine binecuvantare si vindecare, sufleteasca si
trupeasca.
1. Potrivit te4tului de mai sus enuntati un alt motiv al pelerina'ului(
. .ati e4emple de locuri de pelerina' din tara noastra8
($iritul $elerina/ului
). Drumul este elementul esential al oricarui $elerina/B acest drum este pentru pelerin :cu
bucuriile si necazurile lui, primul orizont in cautarea sa:, este o lume in sine, o lume separata de
lume.
.rumul pelerinului este :un dar al puterii noastre si al timpului nostru, pe scurt o 'ertfa.: Pelerinul
strabate ultima parte a drumului pe 'os, in semn de umilinta si recunoastere a puterii mantuitoare
a lui ;ristos
.
1. Cum este perceput din punct, de vedere spiritual, drumul pelerinului(
. Care este simbolistica unei asemenea 'ertfe(
)). Pelerina/ul este si tim$ul $retios al catehe*ei. Pe langa noile cunostinte legate de
evenimentele din Vechiul si Noul Testament, despre viata mucenicilor, a sfintilor, pe tot
acest drum si la locul sfant, pelerinul invata sa-si desc0ida inima la cuvantul lui .umnezeu,
invata sa-si impartaseasca sentimentele si cunostintele. Adesea el doreste sa atinga moastele
sfintilor, peretele unei grote, martora a aparitiilor miraculoase, saruta cu veneratie moastele, isi
plange viata pacatoasa, sau pur si simplu se roaga cu lacrimi, aprinde lumanari.
1. Care sunt semnele e4terioare ale credintei pelerinului, ale dorintei sale fierbinti de a se apropia
de .umnezeu(
))).Practici de devotiune: drumul Crucii, $rocesiuni, recitarea rugaciunilor
Procesiunea este un fel de prelungire a mersului care conduce la punctul final al pelerina'ului. 1a
inceput, ca la )erusalim, procesiunea semnifica mersul fizic pe urmele pasilor lui ;ristos si in alte
locuri pe urmele sfantului sau sfintei venerati. )n fruntea multimii participante la procesiune este
Sfanta Cruce, reamintind via dolorosa si faptul ca drumul crestinului pe acest pamant este unul al
sacrificiului. Este un moment de neuitat pentru participanti, moment a carui amintire pelerinul a
va purta cu el multa vreme.
1. &entionati o sarbatoarte , cu care prile', in lumea ortodo4a au loc procesiuni(
. Ce se afla in fruntea multimii participante la procesiune(
%. 6ranscrieti din te4t ce semnificatie are procesiunea in spatiul crestin(
)/. !editatia, $ostul
)n locurile de pelerina'e sunt organizate pentru doritori si momente de meditatie colectiva.
O practica foarte vec0e, ramasa pana in zilele noastre, este scaldatul in apa facatoare de
minuni a unor izvoare, fantani sau piscine =ca la 1ourdes>, spalatul fetei, oc0ilor sau bautul apei
din fantanile cu apa miraculoasa =Constantinopol, 1ourdes etc.>.
1a toate acestea se mai adauga si diverse practici penitentiale ca de e4emplu postul. - lucrul
asupra propriei persoane impus de acest drum, incercarea de transformare launtrica pentru a
corespunde cerintelor acceptarii omului in imparatia cereascaB
1. Care sunt cele patru mari posturi din an, potrivit calendarului ortodo4(
. Cum se numeste luna de post la musulmani(
%. )n ce consta postul, fie ca este vorba de crestini, fie de musulmani(
'undamentalismul islamic
Sursa fundamentalismului islamic ca Ci a terorismului de origine e4tremist-islamicD nu a
constituit-o niciodatD Coranul, S0aria sau alte precepte religioase musulmane, ci
dezvoltarea anacronicD a EDrilor musulmane Fn conte4tul afirmDrii economice Ci politice a
Occidentului creCtin.
.iferenEa esenEialD Fntre fundamentalismul islamic clasic Ci neoterorismul fundamentalist
islamic constD Fn faptul cD primul era Fndreptat Fn special Fmpotriva guvernDrilor
musulmane bDnuite a fi corupte de civilizaEia apuseanD, Fn timp ce neoteroriCtii islamici
FCi propun Fn secolul al GG)-lea sD distrugD Hsursele Ci promotorii corupEiei S0arieiI,
adicD civilizaEia apuseanD.
Osama bin 1aden urmDreCte ca trupele occidentale sD pDrDseascD teritoriile arabe,
rDsturnarea guvernului saudit Ci Fnlocuirea sa cu un stat islamic sub domnia legii sfinte
HS0arJKa.
1. Care sunt cauzele fundamentalismului islamic(
. Care este scopul neoterorismului fundamentalist islamic(
&omentul de vLrf al activitDEilor teroriste ale lui Osama bin 1aden nu este,
parado4al, atacul de la 11 septembrie <<1, ci reunirea Fn 1++- a principalelor organizaEii
teroriste, arabe, indiferent de orientarea acestora, Fn HFrontul )slamic &ondial al !Dzboiul
SfLntI Fmpotriva evreilor Ci cruciaEilor =creCtinillor>.
HA-i lovi pe americani prin acte de terorism este o Fndatorire religioasD, logicD. Mi
suntem recunoscDtori mDritului Alla0 pentru cD ne-a a'utat sD ducem mai departe cauza lui
Fmpotriva atacurilor Americii Ci )sraelului asupra teritoriilor islamice sfinte * se e4prima-
Osama bin 1aden Fntr-un interviu acordat ziarului H#ida ul-)slamI, pe 15 noiembrie 1++?.
1. Care este considerat a fi momentul de varf al activitatilor teroriste ale lui Osama bin
1aden( .e ce(
. Care este ideologia care inspira actele de terorism ale lui Osama bin 1aden(
Ca urmare a atacurilor din septembrie <<1, S9A au declanCat operaEiunea H!Dzboi
Fmpotriva terorismuluiI, Osama bin 1aden Ci organizaEia sa devenind Eintele prioritare ale
americanilor Ci aliaEilor acestora.
Mn discursul Einut cu ocazia comemorDrii a ? luni de la atacurile din 11 septembrie,
Aeorge N. $us0 arDta" Hne confruntDm cu un duCman de o ambiEie nemDsuratD, care nu
este constrLns de lege sau moralitate. 6eroriCtii dispreEuiesc celelalte religii Ci au pLngDrit-
o pe a lor. Ei sunt 0otDrLEi sD e4tindD orizontul crimelor lor. 6eroarea care s-a nDpustit
asupra #eO Por3-ului Ci Nas0ington-ului ar putea lovi, data viitoare, orice alt centru al
civilizaEiei. Mmpotriva unui astfel de duCman nu e4istD imunitate Ci nu se poate vorbi de
neutralitateI.
1. Care au fost tintele vizate de terorisii arabi cu ocazia atacurilor din 11 septembrie
<<1(
. Care este scopul actiunii declansate de americani ,,!azboi impotriva terorismului(
%..ati e4emple de alte state din Europa in care au avut loc atacuri teroriste(
PELE%INA5UL
8$eregrinus+
'UNDA!ENTALI(!UL
I(LA!IC8/idad+



a vedea
!)TI7ELE
PELE%INA5ULUI
a venera
a adora
a ruga
a im$lini un
legamant
a ramane sa
locuiasca intr#
un loc sant
a im$lini
un
legamant
(PI%ITUL
PELE%INA5ULUI
meditatia,
$ostul
drumul9
/erta
$elerina/ul9
tim$ul
catehe*ei
ideologie
religioasa
(co$9 distrugerea
civili*atiei a$usene
actiuni
teroriste1 ..
se$t. 0::.
trasaturi:
intoleranta,
e2clusivism, ura

'UNDANTALI(!UL I(LA!IC

PENTA6)N, ;)%LD T%ADE CENTE%, 6E)%6E -U(C<

PELE%INA5E: ('. PA%A(C<I7A, ('. 'IL)'TEIA

NICULITEL ('. DU!IT%U

$ractici de
devotiune