UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

CHIŞINĂU
2004
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea de Radioelectronică şi Telecomunicaţii
Catedra Fizică

Probleme
de
FIZICĂ

CHIŞINĂU
UTM
2004
 Culegerea de probleme este destinată studenţilor anului întâi
de la toate facultăţile Universităţii Tehnice. Ea poate fi utilizată atât
în cadrul lecţiilor de seminar şi a lucrului individual a studenţilor
de la secţia zi, cât şi în calitate de lucrări individuale pentru
studenţii de la secţia fără frecvenţă.
Problemele au fost selectate în conformitate cu programa la
fizică pentru învăţământul superior tehnic din diferite surse indicate
în bibliografie. Pentru comoditate, la sfârşitul culegerii sînt
prezentate tabelele mărimilor fizice de bază, precum şi unele
formule matematice frecvent utilizate.

Alcătuitori: conf. univ., dr. Alexandru Rusu,

conf. univ., dr. Spiridon Rusu.

Redactor responsabil: prof. univ., dr. Mihai Marinciuc.

Recenzent: conf. univ., dr. Profirie Bardeţchi

© U.T.M., 2004
 1. Mecanică

1. Mişcarea unui punct material este dată de ecuaţia:

r (t ) = 0,5(i cos5t + j sin 5t ) . Determinaţi: a) traiectoria punctului
y ( x) ; b) valorile vitezei liniare şi a acceleraţiei normale.
2. Mişcarea unui punct material este dată de ecuaţia:
r (t ) = ( A + Bt 2 )i + Ctj , unde A = 10 m , B = − 0,5 m/s 2 şi
C = 10 m/s . Determinaţi: a) traiectoria punctului y ( x ) , b) expresiile
vitezei v (t ) şi acceleraţiei a (t ) ale punctului material; c) valorile
vitezei, acceleraţiei totale, tangenţiale şi normale.
3. Lângă un tren, pe dreapta ce trece prin amortizoarele
din faţă a locomotivei, se află un om. La momentul când trenul
începe mişcarea cu acceleraţia a = 0,1 m/s 2 , omul începe să
meargă cu viteza de 1,5 m/s în acelaşi sens cu trenul. Să se
determine: a) timpul, în care trenul ajunge omul; b) viteza trenului
la acest moment; c) drumul parcurs de om.
4. Mişcarea unui punct material este dată de
ecuaţia: x = At + Bt 2 , unde A = 4 m/s, B = −0, 05 m/s 2 . Să se
afle: a) peste cât timp se va opri punctul; b) valorile coordonatei x
şi acceleraţiei a la acest moment. Să se construiască graficele
funcţiilor v (t ) şi a (t ) .
5. Mişcarea unui punct material este dată de ecuaţia:
x = At + Bt 3 , unde A = 3 m/s, B = 0, 06 m/s3 . Determinaţi: a)
valorile vitezei şi acceleraţiei punctului material la momentele de
timp t1 = 0 şi t2 = 3s ; b) valorile medii ale vitezei < v > şi ale
acceleraţiei < a > în primele trei secunde ale mişcării.
3
 6. Mişcarea unui punct material este descrisă de ecuaţia:
s = 2t -10t 2 + 8, (m) . Determinaţi viteza şi acceleraţia punctului
3

material la momentul de timp t = 4 s . Construiţi graficele

dependenţelor v (t ) şi a (t ) .
7. Două puncte materiale se mişcă conform ecuaţiilor:
x1 = A1t + B1t 2 + C1t 3 , x2 = A2t + B2t 2 + C2t 3 , unde A1 = 4 m/s ,
B1 = 8 m/s 2 , C1 = −16 m/s3 , A2 = 2 m/s , B2 = −4 m/s 2 ,
C2 = 1 m/s3 . Să se afle: a) momentul de timp, la care acceleraţiile
punctelor materiale vor fi egale; b) valorile vitezelor punctelor
materiale la acest moment.
8. Două puncte materiale se mişcă rectiliniu conform
ecuaţiilor: x1 = A1 + B1t + C1t 2 , x2 = A2 + B2t + C2t 2 , unde
A1 = 10 m , B1 = 1 m/s , C1 = 2 m/s 2 , A2 = 3 m , B2 = 2 m/s ,
C2 = 0, 2 m/s . Determinaţi momentul de timp, la care vitezele
2

punctelor vor fi egale şi valorile acceleraţiilor acestor puncte la

momentul de timp t = 2 s .
9. Un punct material se mişcă pe o circumferinţă de rază
R = 2 m , conform ecuaţiei s = At 3 , unde A = 2 m/s 2 . Să se afle
momentul de timp, la care acceleraţiile normală şi tangenţială sunt
egale şi acceleraţia totală la acest moment de timp.
10. Mişcarea unui punct material pe o circumferinţă de rază
R = 4 m este descrisă de ecuaţia: s = A + Bt + Ct 2 , unde
A = 10 m , B = −2 m/s , C1 = 1 m/s 2 . Determinaţi valorile
acceleraţiilor normală, tangenţială şi totală ale punctului material la
momentul t = 2 s .
11. Un punct material se mişcă pe o circumferinţă de rază
R = 4 m . Viteza iniţială a punctului material este v 0 = 3 m/s , iar
acceleraţia sa tangenţială aτ = 1 m/s 2 . Să se afle la momentul de
4
timp t = 2 s : a) drumul parcurs de punctul material; b) valoarea
deplasării |Δr | ; c) valoarea vitezei medii < v > a drumului
parcurs.
12. Determinaţi valorile vitezei v şi a acceleraţiei a a
unui punct material în primele 2 s ale mişcării, dacă el descrie o
circumferinţă de rază R = 1 m , conform ecuaţiei s = At + Bt 3 ,
unde A = 8 m/s, B = −1 m/s3 .
13. O piatră aruncată orizontal de la înălţimea de 6 m a
căzut pe pământ la distanţa de 10 m (pe orizontală) de la punctul
de aruncare. Să se afle: a) viteza iniţială a pietrei; b) ecuaţia
traiectoriei şi unghiul de cădere; c) acceleraţiile normală şi
tangenţială ale pietrei după 0, 2 s de la începutul mişcării; d) raza
de curbură a traiectoriei la acest moment.
14. De pe un turn cu înălţimea de 25 m a fost aruncat un
corp cu viteza de 15 m/s sub un unghi de 30o faţă de orizontală.
Determinaţi: a) timpul de zbor al corpului; b) distanţa de zbor a
corpului în direcţia orizontală, c) viteza corpului la momentul
aterizării.
15. Un corp este aruncat cu viteza de 20 m/s sub un unghi
o
de 30 faţă de orizont. Calculaţi viteza şi acceleraţiile normală şi
tangenţială ale corpului după 1,5 s de la începutul mişcării. La ce
distanţă pe orizontală se va deplasa corpul în acest timp şi la ce
înălţime se va afla el?
16. Un corp a fost aruncat cu viteza de 10 m/s sub un unghi
o
de 45 faţă de orizont. Determinaţi acceleraţiile normală şi
tangenţială ale acestui corp după 1 s de la începutul mişcării şi raza
de curbură a traiectoriei la acest moment.
17. O placă cu masa de 5 kg poate aluneca liber pe o
suprafaţă orizontală netedă. Pe această placă se află un corp cu
masa de 1 kg . Coeficientul de frecare dintre placă şi corp
5
este μ = 0,3 . Să se afle valoarea minimă a forţei aplicate asupra
plăcii, la care începe alunecarea corpului.
18. Pe o suprafaţă orizontală se află o placă cu masa de
2 kg . Coeficientul de frecare dintre placă şi suprafaţă μ1 = 0,2 . Pe
placă se află un corp cu masa de 8 kg . Coeficientul de frecare
dintre placă şi corp μ 2 = 0,3 . Asupra corpului este aplicată forţa
orizontală F . Determinaţi: a) valoarea acestei forţe, pentru care
începe alunecarea plăcii; b) valoarea forţei, pentru care începe
alunecarea corpului în raport cu placa.
19. Un corp alunecă cu viteză constantă în jos pe un plan cu
unghiul de înclinare α faţă de orizont. Cu ce acceleraţie va aluneca
corpul în jos, dacă planul va avea înclinaţia ϑ faţă de orizont
(ϑ > α ) ?
20. Un corp alunecă cu viteză constantă în jos pe un plan cu
unghiul de înclinare α faţă de orizont. Determinaţi drumul parcurs
de corpul lansat cu viteza iniţială v 0 în sus pe planul înclinat până
la oprire.
21. De ce forţă orizontală F este nevoie pentru a împinge un
corp de masă m în sus pe suprafaţa unui plan de înclinaţie α cu
acceleraţia a dacă coeficientul de frecare dintre corp şi plan este μ ?
22. Un corp de masă m1 ce se află pe o suprafaţă orizontală
netedă este unit printr-un fir trecut peste un scripete cu un corp
suspendat de masă m2 . Care este acceleraţia sistemului şi forţa de
tensiune în fir? Cum se vor schimba aceste rezultate dacă
coeficientul de frecare dintre corpul de masă m1 şi suprafaţă este μ ?
23. Un corp de masă M care se află pe un plan înclinat
neted, cu unghiul de înclinaţie α faţă de orizont, este unit printr-un
fir trecut peste un scripete cu alt corp suspendat de masă m . Care
este acceleraţia corpurilor şi forţa de tensiune din fir?
6
 24. Un corp de masă m = 20 kg este târât pe o suprafaţă
orizontală cu o forţă F = 120 N . Dacă această forţă este aplicată
corpului sub unghiul α1 = 60o (faţă de orizont), atunci corpul se
mişcă uniform. Cu ce acceleraţie se va mişca corpul, dacă aceeaşi
forţă este aplicată sub unghiul α 2 = 30o ?
25. Pe o masă orizontală sunt legate unul de altul printr-un
fir două corpuri de mase m1 = 5 kg şi m2 = 3 kg . De corpul m1
este legat un corp de masă M = 2 kg cu un fir trecut peste un
scripete ideal, fixat la marginea mesei, astfel încât corpul de masă
M este suspendat. Coeficientul de frecare la alunecare este
μ = 0, 2 . Să se afle acceleraţia sistemului şi forţele de tensiune din
fire. Ce forţă de apăsare se exercită asupra scripetelui?
26. Un corp alunecă pe un plan înclinat de unghi α = 45o
fără viteză iniţială. După ce parcurge o distanţă d = 0,36 m ,
corpul capătă viteza de 2 m/s . Care este coeficientul de frecare?
27. Pentru ce valoare a coeficientului de frecare, un om
poate să urce uniform accelerat (fără viteză iniţială) pe un plan
înclinat de înălţime h = 10 m şi înclinaţie faţă de orizont
α = 0,1 rad în 10 s ? Ce viteză minimă va avea omul care coboară
uniform accelerat acelaşi plan înclinat, coeficientul de frecare
fiind μ = 0,05 ?
28. O platformă de masă M = 140 kg , alunecă liber în jos
pe un plan de înclinaţie α = 6o faţă de orizont, coeficientul de
frecare fiind μ = 0, 2 . Pe platformă stă un om de masă m = 70 kg .
Cum trebuie să meargă omul pe platformă pentru ca ea să alunece
uniform?
29. Pe un plan înclinat de unghi α = 30o este aşezat un corp
de masă M = 3 kg . Coeficientul de frecare la alunecare este
μ = 0, 2 . De corp este legat un fir întins paralel cu planul, trecut
peste un scripete ideal din vârful planului şi legat de alt corp
7
suspendat, de masă m = 4 kg . Care este acceleraţia sistemului şi
tensiunea din fir? Ce forţă de apăsare se exercită asupra scripetelui?
30. Un patinor are viteza de 36 km/h , coeficientul de
frecare la alunecare fiind μ = 0,1 . Cu ce unghi maxim se poate
înclina patinorul fără a cădea? Care este raza minimă de viraj?
31. Care este densitatea unui asteroid, pe care ziua şi
noaptea au durata T = 2 h , iar la ecuator corpurile nu au greutate?
32. La ecuatorul unei planete corpurile cântăresc de 3 ori
mai puţin decât la poli. Densitatea medie a planetei este
ρ = 3,14 g/cm3 . Determinaţi perioada proprie de rotaţie a planetei?
33. Două bărci identice cu masele de 200 kg fiecare
(împreună cu un om şi greutăţile din barcă), se mişcă paralel în
sensuri opuse cu viteze de 1 m/s . Când bărcile se întâlnesc, din
prima barcă în a doua şi din a doua în prima se transmit greutăţi
egale cu masele de 20 kg . Să se afle vitezele bărcilor după
transferul greutăţilor.
34. O barcă cu masa de 150 kg şi lungimea de 2 m se află
în apă stătătoare. În una din extremităţile bărcii se află un om cu
masa de 80 kg . Cu ce viteză minimă şi sub ce unghi faţă de orizont
trebuie să sară omul pentru a ateriza în extremitatea opusă?
35. O bară de lungime l alunecă fără frecare pe o suprafaţă
orizontală cu viteza v . Bara trece pe o altă suprafaţă, care este o
continuare a primei. Coeficientul de frecare la alunecarea pe
suprafaţa a doua este μ . Ce distanţă s va parcurge bara pe
suprafaţa a doua dacă se ştie: a) s > l ; b) s < l ?
36. O greutate pusă pe extremitatea superioară a unui arc
vertical, îl comprimă cu x0 = 1 mm . Cu cât se va comprima acest
arc de aceeaşi greutate, lansată vertical în jos de la înălţimea
h = 0, 262 m cu viteza iniţială v 0 = 1 m/s ?
8
 37. Din vârful (punctul superior) unei emisfere alunecă fără
frecare un corp mic. De la ce înălţime corpul se va separa de la
emisferă? Raza emisferei este R = 0,3 m .
38. O navă cosmică zboară la o înălţime h de la suprafaţa
Pământului şi în urma acţiunii de scurtă durată a instalaţiei de
frânare, se opreşte. Cu ce viteză va cădea ea pe Pământ? Rezistenţa
aerului se neglijează.
39. După ciocnirea absolut elastică a unui neutron cu un
nucleu de carbon, neutronul zboară în direcţie perpendiculară
direcţiei iniţiale. Considerând că masa nucleului de carbon M este
de 12 ori mai mare decât masa m a neutronului, să se afle de câte
ori se va micşora energia neutronului în rezultatul ciocnirii.
40. Un ciocan de masă m = 5 kg , mişcându-se cu viteza
v = 4 m/s , loveşte un detaliu de fier ce se află pe o nicovală. Masa
nicovalei împreună cu detaliul este M = 95 kg . Considerând
lovitura absolut neelastică, să se afle energia consumată la forjarea
detaliului. Care este randamentul procesului de forjare în aceste
condiţii?
41. Un punct material de masă m = 2 kg se mişcă sub
acţiunea unei forţe conform ecuaţiei: x = A + Bt + Ct 2 + Dt 3 , unde
A = 10 m , B = −2 m/s, C = 1 m/s 2 , D = −0, 2 m/s3 . Determinaţi
puterea consumată pentru mişcarea punctului material la
momentele de timp t1 = 2 s şi t2 = 5 s .
42. Două corpuri se mişcă pe o suprafaţă orizontală de-a
lungul unei drepte. Unul de masă m1 = 2 kg se mişcă cu viteza
v1 = 5 m/s şi îl ajunge din urmă pe al doilea de masă m2 = 6 kg , ce
se mişcă cu viteza v 2 = 3 m/s . Care sunt vitezele corpurilor după
ciocnirea lor a) elastică şi b) neelastică? Determinaţi energia
cinetică a primului corp după ciocnire. Rezistenţa aerului şi
frecarea se neglijează.
9
 43. O sferă de masă m1 = 2 kg se ciocneşte cu alta imobilă
de masă m2 = 8 kg . Impulsul sferei mobile este p1 = 10 kg ⋅ m/s .
Ciocnirea sferelor este centrală şi elastică. Să se afle imediat după
ciocnire: a) impulsurile sferelor; b) variaţia impulsului Δp1 a
primei sfere; c) energiile cinetice ale sferelor; d) variaţia energiei
cinetice a primei bile; e) partea energiei cinetice transmisă de către
prima bilă celei de-a doua.
44. O bilă, ce se mişca orizontal, s-a ciocnit cu altă bilă
imobilă, transmiţându-i 64 % din energia sa cinetică. Bilele sunt
absolut elastice, iar ciocnirea este directă şi centrală. De câte ori
masa bilei a doua este mai mare decât masa primei bile?
45. O bilă, mişcându-se cu viteza v1 = 2 m/s , se ciocneşte cu
alta imobilă de aceeaşi masă. Ca rezultat prima bilă şi-a schimbat
direcţia mişcării cu unghiul α = 30o . Considerând ciocnirea elastică,
determinaţi: a) vitezele bilelor după ciocnire; b) unghiul β dintre
vectorul vitezei bilei a doua şi direcţia iniţială a mişcării primei
bile.
46. Un fir, de care este suspendată o greutate, a fost deviat
de la verticală cu unghiul α şi lăsat liber. Cu ce unghi β va devia
firul cu greutatea, dacă mişcarea lui va fi oprită de un cui, situat pe
verticala coborâtă din punctul de suspensie, la mijlocul firului?
47. Să se arate că pentru ca o bilă de masă m să realizeze o
mişcare circulară în plan vertical, trebuie ca firul să reziste la o
tensiune de rupere egală cu 6mg .
48. Un glonte de masă m0 = 20 g loveşte o bilă de lemn de
masă m = 4 kg şi rămâne în ea. Bila de lemn este suspendată la
capătul unui fir de lungime l = 40, 4 cm (pendul balistic) şi în urma
loviturii este deviată cu α = 60o . Ce viteză a avut glonţul?
49. Pe un disc omogen de masă M şi rază R , fixat pe un
ax orizontal, este înfăşurat un fir. De extremitatea liberă a firului
10
este suspendat un corp de masă m . Determinaţi acceleraţia а , cu
care coboară corpul, forţa de întindere T a firului şi forţa de
presiune N a discului asupra axului.
50. Peste un scripete sub forma unui disc omogen de masă
m = 80 g este trecut un fir subţire şi flexibil, la extremităţile căruia
sunt suspendate două greutăţi de mase m1 = 100 g şi m2 = 200 g .
Cu ce acceleraţie se mişcă greutăţile şi care sunt forţele de tensiune
în fir? Forţele de frecare în interiorul scripetelui se neglijează.
51. O bară omogenă subţire de lungime l şi masă m se
poate roti liber în jurul unei axe orizontale ce trece printr-o
extremitate a barei, perpendicular pe ea. Bara a fost aşezată în
poziţie orizontală şi lăsată liber. Să se afle acceleraţia unghiulară şi
viteza unghiulară a barei la momentul iniţial de timp, precum şi la
trecerea prin poziţia de echilibru. Determinaţi pentru aceste poziţii
modulul şi direcţia forţei de reacţiune normală din partea axei
asupra barei.
52. O platformă circulară de rază R = 1 m ce posedă un
moment de inerţie I = 130 kg ⋅ m 2 se roteşte după inerţie în jurul
unei axe verticale cu frecvenţa ν 1 = 1 rot/s . La marginea platformei
stă un om cu masa m = 70 kg . Câte rotaţii pe secundă ν 2 va
efectua platforma dacă omul va trece în centrul ei? Ce lucru
mecanic va efectua el la această trecere? Momentul de inerţie a
omului se va calcula ca pentru un punct material.
53. Un volant sub forma unui disc de rază R şi masă M se
poate roti în jurul unei axe orizontale. De suprafaţa sa cilindrică
este fixată o coardă, la extremitatea inferioară a căreia este
suspendată o greutate de masă m . Prin înfăşurarea corzii pe volant,
greutatea a fost ridicată la înălţimea h şi lăsată să cadă. Căzând
liber, ea întinde coarda şi, în acest fel, pune volantul în mişcare de
rotaţie. Ce viteză unghiulară iniţială ω a căpătat volantul?
11
 54. Pe o suprafaţă orizontală netedă se află o bară omogenă
de lungime l = 1 m şi masă m1 . Pe suprafaţă, perpendicular barei,
se mişcă o bilă de masă m = m1 3 cu viteza de 20 m/s . Cum şi cu
ce viteză se va mişca bara după ciocnire, dacă bila, lovindu-se, se
opreşte? Se vor considera 2 cazuri: a) bila ciocneşte bara la mijloc;
b) punctul de ciocnire se află la distanţa l / 4 de mijlocul barei. Să
se afle ce parte de energie s-a consumat pentru lucrul împotriva
forţelor de deformare neelastică.
55. Două corpuri de mase m1 = 0, 25 kg şi m2 = 0,15 kg
sunt legate cu un fir trecut peste un scripete, fixat la marginea unei
mese. Corpul m1 alunecă pe masă, iar m2 este suspendat. Cu ce
acceleraţie a se mişcă corpurile şi care sunt forţele de tensiune T1
şi T2 de ambele părţi ale scripetelui? Coeficientul de frecare dintre
masă şi corpul m1 este μ = 0, 2 . Masa scripetelui m = 0,1 kg este
distribuită uniform pe obada lui. Masa firului şi frecarea din
interiorul scripetelui se neglijează.
56. Peste un scripete fix de masă m = 0, 2 kg este trecută o
coardă, de extremităţile căreia sunt suspendate greutăţile de mase
m1 = 0, 25 kg şi m2 = 0,5 kg . Ştiind că masa scripetelui este
distribuită uniform pe obada lui, să se afle forţele de tensiune T1 şi
T2 din coardă de ambele părţi ale scripetelui, precum şi acceleraţia
greutăţilor.
57. O bilă de masă m = 0,1 kg şi rază R = 20 cm se roteşte
în jurul unei axe ce trece prin centrul ei. Legea de rotaţie este
ϕ = A + Bt 2 + Ct 3 , unde B = 4 rad/s 2 şi C = −1 rad/s3 . Să se afle
legea variaţiei momentului forţelor ce acţionează asupra bilei,
precum şi valoarea lui la momentul de timp t = 2 s .
58. O bară omogenă subţire de lungime l = 1 m este fixată
la una din extremităţile sale de o axă orizontală. Bara a fost deviată
12
de la poziţia de echilibru cu un unghi ϕ = 60o şi lăsată liber. Să se
afle viteza liniară a extremităţii inferioare a barei la momentul,
când ea trece prin poziţia de echilibru.
59. Un creion de lungime l = 15 cm situat în poziţie
verticală cade pe masă. Ce viteză unghiulară ω şi liniară v va avea
spre sfârşitul căderii: a) mijlocul creionului; b) extremitatea lui
superioară? Se va presupune că frecarea este atât de mare, încât
extremitatea inferioară a creionului nu alunecă în procesul căderii.
60. Pe marginea unei platforme imobile orizontale de forma
unui disc de rază R = 1 m stă un om cu masa m = 80 kg . Masa
platformei este M = 240 kg . Platforma se poate roti în jurul axei
verticale ce trece prin centrul ei. Neglijând frecarea în axa
platformei, să se afle viteza unghiulară ω , cu care ea se va roti,
dacă omul va merge pe margine cu viteza v = 2 m/s în raport cu
platforma.
61. O platformă de forma unui disc se poate roti liber în
jurul axei sale verticale. Pe marginea platformei se află un om,
având masa m = 60 kg . Cu ce unghi ϕ se va roti platforma dacă
omul va merge pe marginea platformei, descriind o rotaţie
completă, întorcându-se în punctul iniţial? Masa platformei este
M = 240 kg . Momentul de inerţie a omului se va calcula ca pentru
un punct material.
62. Un om, care se află pe o platformă orizontală de forma
unui disc, ce se poate roti în jurul axei sale verticale, ţine în mâini o
bară de lungime l = 2,4 m şi masă m = 8 kg . Bara se află în
poziţie verticală de-a lungul axei de rotaţie a platformei. Omul cu
platforma se rotesc cu frecvenţa ν 1 = 1 s -1 . Cu ce frecvenţă ν 2 se va
roti platforma, dacă omul va situa bara în poziţie orizontală?
Momentul total de inerţie a platformei şi a omului este 6 kg ⋅ m 2 .
13
 63. Un om, stând în centrul unei platforme sub formă de
disc ţine orizontal în mâini o bară omogenă de lungime l = 2 m şi
masă m = 8 kg . Platforma se roteşte cu frecvenţa ν 1 = 0,5 s -1 .
Centrul barei se află pe axa de rotaţie a platformei. În urma
stabilirii barei în poziţie verticală frecvenţa de rotaţie a platformei a
crescut până la ν 2 = 0,8 s -1 . Să se afle lucrul efectuat de om la
stabilirea barei în poziţie verticală.
64. Să se afle creşterea vitezei unghiulare de rotaţie Δω a
unei planete în jurul axei sale, în cazul, când pe suprafaţa ei cade
un meteorit de masă m ce zboară în planul ecuatorului planetei cu
viteza v sub unghiul α faţă de normală. Se cunosc: masa planetei
M , raza planetei R şi viteza ei unghiulara ω .
65. Energia cinetică a unui electron este de 10 MeV . De
câte ori masa lui relativistă este mai mare decât cea de repaus? Să
se efectueze acelaşi calcul pentru un proton care posedă aceeaşi
energie cinetică.
66. Pentru ce viteză energia cinetică a oricărei particule este
egală cu energia ei de repaus?
67. La ce viteze energia cinetică clasică a unei particule se
deosebeşte de cea relativistă cu 3 % ?
68. O particulă, având masa de repaus m0 , se mişcă cu
viteza v = 0,8c ( c este viteza luminii în vid) şi se ciocneşte cu alta
identică, aflată în repaus. Determinaţi masa, viteza şi energia
cinetică a particulei ce se formează în rezultatul ciocnirii absolut
neelastice a primelor două.
69. Ce eroare relativă se comite la calcularea energiei
cinetice a unei particule relativiste, dacă în loc de expresia
relativistă (m - m0 )c 2 se utilizează expresia clasică mv 2 / 2 ? Să se
efectueze calculele pentru cazurile: a) v = 0, 2c , b) v = 0,8c .
14
 70. Să se determine energia cinetică (în unităţi m0c 2 ) a unei
particule cu impulsul p = m0c .
71. Energia cinetică a unei particule relativiste este egală cu
energia sa de repaus. De câte ori va creşte impulsul particulei, dacă
energia ei cinetică va creşte de 4 ori?
72. Impulsul unei particule relativiste este p = m0c . Sub
acţiunea unei forţe externe impulsul ei creşte de 2 ori. De câte ori
creşte energia sa: a) cinetică, b) totală?
73. În rezultatul ciocnirii neelastice a unei particule de
impuls p = m0c cu o particulă identică ce se afla în repaus, se
formează o particulă compusă. Să se afle: a) viteza particulei (în
unităţi c ) înainte de ciocnire; b) masa relativistă a particulei
compuse (în unităţi m0 ); c) viteza particulei compuse; d) masa de
repaus a particulei compuse (în unităţi m0 ), e) energia cinetică a
particulei mobile înainte de ciocnire şi energia cinetică a particulei
compuse (în unităţi m0c 2 ).
74. Constanta solară (densitatea fluxului de energie a
radiaţiei electromagnetice a Soarelui la distanţa medie dintre Soare
şi Pământ) este C = 1, 4 kW/m 2 . Să se afle: a) masa pierdută de
Soare într-un an; b) cu cât va varia masa apei din ocean într-un an,
dacă se presupune că oceanul absoarbe 50% din energia incidentă
pe suprafaţa lui? În calcule aria suprafeţei oceanului se va
considera 3,6 ⋅ 108 km 2 .
75. Un proton cu energia cinetică de 3 GeV a pierdut în
timpul frânării o treime din această energie. Determinaţi de câte ori
s-a micşorat impulsul relativist al protonului.
76. Un electron are viteza v = 0,8c . Cunoscând că energia
de repaus a electronului este 0,51 MeV , determinaţi energia lui
cinetică.
15
 77. De câte ori masa relativistă a unui electron cu energia
cinetică de 1,53 MeV este mai mare decât masa sa de repaus?
(Energia de repaus a electronului este 0,51 MeV ).
78. Ce viteză (în unităţi c ) trebuie de comunicat unei
particule pentru ca energia ei cinetică să fie egală cu dublul
energiei de repaus?
79. De câte ori masa deuteronului (nucleul atomului de
deuteriu, care este unul din izotopii hidrogenului) în mişcare este
mai mare decât masa electronului mobil, dacă vitezele lor sunt
0,85c şi, respectiv, 0,95c ? Care sunt energiile lor cinetice?
80. Determinaţi (în procente) eroarea care se obţine,
calculând energia cinetică a unui electron, ce se mişcă cu viteza
v = 0,75c , folosind pentru aceasta formula clasică.

2. Fizică moleculară şi termodinamică

81. Să se afle masa molară a aerului, considerându-l

compus din oxigen O2 şi azot N 2 ce constituie o parte şi, respectiv,
trei părţi din masa totală, adică m1 / m2 = 1/ 3 .
82. Cât timp trebuie să pompăm un gaz dintr-un recipient cu
volumul de 1,5 ⋅ 103 cm3 , pentru ca presiunea lui să se micşoreze de
la cea atmosferică p0 = 760 mm.Hg până la p = 0,1 mm.Hg ? În
intervalul de timp considerat, viteza de funcţionare a pompei se va
considera constantă şi egală cu 50 cm3 /s . Variaţia temperaturii se
neglijează.
83. Un recipient de volum V = 300 cm3 , închis cu un dop
prevăzut cu robinet, conţine aer rarefiat. Pentru măsurarea presiunii
din interiorul recipientului, gâtul lui a fost introdus în apă la o
16
adâncime mică şi s-a deschis robinetul. Ca rezultat, în vas a
pătruns o cantitate de apă cu masa de 292 g . Să se afle presiunea
iniţială din recipient, dacă presiunea atmosferică este p0 = 100 kPa .
84. Un manometru sub forma literei U cu una din ramuri
închisă conţine mercur. Ramura deschisă a manometrului este în
contact cu mediul înconjurător la presiunea atmosferică normală
p0 . Mercurul din ramura deschisă se află la un nivel superior celui
din ramura închisă cu mărimea Δh = 10 cm , iar lungimea porţiunii
fără mercur a ramurii închise este l = 20 cm . Când ramura deschisă
s-a conectat la un balon cu aer, diferenţa dintre nivelele de mercur
din ramurile manometrului a crescut până la Δh1 = 26 cm .
Determinaţi presiunea aerului din balon.
85. Un cilindru orizontal închis la ambele capete este
împărţit în două părţi cu ajutorul unui piston termoizolant, ce se
poate mişca fără frecări. În ambele părţi se află aceeaşi masă de gaz
la temperaturile de 300 K şi, respectiv, 450 K . Să se afle raportul
volumelor părţilor, în care este împărţit cilindrul de către piston.
86. Un cilindru situat vertical este plin cu aer la presiunea
atmosferică de 0,1 MPa . El se închide cu un piston mobil, având
masa de 50 kg şi aria de 49 cm 2 . La temperatura de 27 o C ,
pistonul se opreşte la o anumită înălţime. Cum se modifică poziţia
pistonului, când pe el se pune o greutate suplimentară de 50 kg , iar
temperatura gazului se ridică până la 150 o C ?
87. Un balon cu volumul de 30 l conţine un amestec gazos
de hidrogen şi heliu la temperatura de 300 K şi presiunea de
828 kPa . Masa amestecului este de 24 g . Determinaţi masele de
hidrogen şi de heliu.
88. Într-un balon cu volumul de 22, 4 l se află hidrogen la
condiţii normale. După ce în balon s-a introdus o anumită cantitate
17
de heliu, presiunea a crescut până la 0, 25 MPa , iar temperatura a
rămas constantă. Să se determine masa de heliu introdusă în balon.
89. Un amestec de azot şi heliu la temperatura de 27 o C se
află la presiunea de 130 Pa . Masa azotului constituie 70 % din
masa amestecului. Să se afle concentraţiile moleculelor fiecărui
gaz.
90. Determinaţi viteza medie pătratică, energia cinetică
medie a mişcării de translaţie şi energia totală medie a unei
molecule de azot şi de heliu la temperatura de 27 o C . Să se
determine, de asemenea, energia totală a tuturor moleculelor din
100 g de fiecare gaz.
91. Energia molară de disociaţie (energia consumată la
disocierea tuturor moleculelor unui mol de gaz) a hidrogenului este
de 419 kJ/mol . La ce temperatură energia cinetică a mişcării de
translaţie a moleculelor gazului este suficientă pentru disociaţia lui?
92. Energia totală (energia internă molară) a unui gaz
biatomic este de 6, 02 kJ/mol . Determinaţi energia cinetică medie
de rotaţie a unei molecule a acestui gaz. Gazul se consideră ideal.
93. Să se determine energia a 64 g de oxigen, ce se află la
temperatura de 27 oC . Ce fracţiune din această energie îi
corespunde mişcării de rotaţie? dar de translaţie?
94. Particulele de praf suspendate în aer pot fi considerate
molecule mari. Care este viteza medie pătratică a unei particule de
praf, dacă masa ei constituie 10-10 g ? Temperatura aerului este
27 o C .
95. Să se evalueze temperatura, la care energia mişcării
termice a moleculelor atmosferei este suficientă pentru ca ele să
învingă forţa de atracţie terestră şi să părăsească definitiv planeta.
18
 96. Câte molecule de azot se află în interiorul unui recipient
cu volumul de 1 l , dacă viteza medie pătratică a mişcării lor este de
500 m/s , iar presiunea asupra pereţilor vasului este de 103 N/m 2 ?
97. Un balon cu capacitatea de 20 l ce conţine oxigen la
presiunea de 100 kPa şi temperatura de 7 o C , se încălzeşte până la
27 o C . Ce cantitate de căldură a primit gazul?
98. Ce lucru trebuie efectuat pentru a comprima lent gazul
dintr-un cilindru, a cărui pereţi au o bună conductivitate termică?
Gazul este comprimat cu ajutorul unui piston până când presiunea
lui creşte de 2 ori. Presiunea iniţială este de 760 mm.Hg , iar
volumul iniţial – de 5 l . În decursul comprimării presiunea şi
temperatura mediului ambiant sunt constante. Frecarea şi greutatea
pistonului se neglijează. Câtă căldură cedează gazul?
99. Într-un cilindru închis cu un piston, având aria de
2
20 cm şi masa de 2 kg se află un gaz. Când pe piston se pune o
greutate de 8 kg , gazul ocupă volumul de 1 l . Pereţii cilindrului
sunt netezi şi conduc rău căldura. Dacă se ia brusc greutatea, aerul
se dilată şi ridică pistonul. Determinaţi lucrul de expansiune al
aerului, efectuat în intervalul de timp, în care viteza pistonului
atinge valoarea maximă, precum şi această viteză maximă.
Presiunea atmosferică este de 100 kPa .
100. Un mol de gaz ideal se află într-un înveliş elastic şi
adiabatic la presiunea p1 şi temperatura T1 . Să se determine
temperatura gazului T2 , care se stabileşte după variaţia bruscă a
presiunii externe asupra lui până la valoarea p2 . Să se analizeze
cazurile proceselor de echilibru şi de neechilibru, şi să se
construiască graficele dependenţelor raportului T2 T1 în funcţie de
p2 p1 în ambele cazuri.
19
 101. Un gaz biatomic, care la presiunea p1 = 200 kPa
ocupă volumul V1 = 6 l , se dilată până la volumul V2 = 2V1 .
Procesul de dilatare se realizează astfel, încât pV k = const ,
unde k = 1, 2 . Determinaţi variaţia energiei interne a gazului şi
lucrul efectuat de el la dilatare. Calculaţi căldura molară a gazului
în acest proces.
102. Să se calculeze căldurile specifice cV şi c p ale unui
amestec ce conţine 80 % neon şi 20 % hidrogen din masa
amestecului.
103. Un gaz biatomic, avea iniţial volumul de 0,05 m 3 şi
presiunea de 300 kPa . Gazul a fost mai întâi încălzit la volum
constant până când presiunea lui s-a dublat. Apoi, gazul a fost dilatat
la temperatură constantă până la presiunea iniţială şi, în sfârşit, a fost
răcit la presiune constantă până la volumul iniţial. Determinaţi
pentru fiecare proces: a) lucrul efectuat de gaz; b) variaţia energiei
lui interne; c) cantitatea de căldură primită de gaz.
104. Diferenţa dintre căldurile specifice ale unui gaz este
c p − cV = 260 J/(kg ⋅ K) . Determinaţi masa molară a acestui gaz şi
căldurile lui specifice c p şi cV .

105. Care sunt căldurile specifice c p şi cV ale unui amestec

de gaze ce conţine 10 g de oxigen şi 20 g de azot.
106. Calculaţi căldurile specifice c p şi cV ale unui amestec
ce conţine 2 moli de oxigen şi 4 moli de azot.
107. Vaporii de apă se dilată la presiune constantă. Să se
afle lucrul de expansiune a vaporilor, dacă li se transmite 4 kJ de
căldură.
108. Într-un cilindru cu piston se află 0,6 kg de azot ce
ocupă volumul de 1, 2 m 3 la temperatura de 560 K . Ca rezultat al
20
încălzirii, gazul se dilată şi ocupă volumul de 4, 2 m 3 , în timp ce
temperatura rămâne constantă. Determinaţi: a) variaţia energiei
interne a gazului; b) lucrul efectuat de gaz; c) cantitatea de căldură
comunicată gazului.
109. Într-un cilindru cu piston se află 0,02 kg de hidrogen
la temperatura de 300 K . Mai întâi, gazul se dilată adiabatic,
volumul lui crescând de 5 ori. Apoi, gazul este comprimat izoterm,
astfel încât volumul lui se micşorează de 5 ori. Determinaţi
temperatura la sfârşitul expansiunii adiabatice şi lucrul total
efectuat de către gaz. Construiţi graficul procesului.
110. La comprimarea adiabatică a 20 g de oxigen energia lui
internă a crescut cu 8 kJ , iar temperatura a atins valoarea de 900 K .
Să se afle: a) cu cât a crescut temperatura oxigenului; b) presiunea lui
finală, dacă cea iniţială a fost de 200 kPa .
111. O masă m = 200 g de oxigen ocupă volumul
V1 = 100 l la presiunea p1 = 200 kPa . La încălzire, gazul s-a dilatat
la presiune constantă până la volumul V2 = 300 l , după care
presiunea lui a crescut până la p3 = 500 kPa la volum constant.
Determinaţi variaţia energiei interne a gazului, lucrul efectuat de
gaz şi căldura comunicată lui. Construiţi graficul procesului.
112. Hidrogenul cu masa de 40 g şi temperatura de 300 K
s-a dilatat adiabatic, mărindu-şi volumul de 3 ori. Apoi, la
comprimarea izotermă volumul lui s-a micşorat de 2 ori. Să se afle
lucrul total efectuat de gaz şi temperatura lui finală.
113. Determinaţi numărul Z de ciocniri ce se produc timp
de 1 s între toate moleculele hidrogenului cu volumul de 1 mm3
aflat în condiţii normale.
114. Calculaţi de câte ori se modifică numărul de ciocniri
suferite de o suprafaţă cu aria de 1 cm 2 a peretelui unui recipient
21
timp de 1 s din partea moleculelor unui gaz biatomic la dublarea
volumului său într-un proces: a) izobar; b) izoterm; c) adiabatic.
115. Calculaţi parcursul liber mediu al moleculelor de azot
şi coeficienţii de transport (de difuzie, conductivitate termică şi
viscozitate), dacă gazul se află la presiunea de 100 kPa şi
temperatura de 17 o C . Cum se vor modifica aceste mărimi la
dublarea volumului gazului: a) la presiune constantă; b) la
temperatură constantă?
116. Doi cilindri coaxiali subţiri de lungime l = 10 cm se
pot roti liber în jurul axei comune. Raza cilindrului exterior este
R = 5 cm . Spaţiul dintre cilindri are grosimea d = 2 mm . Ambii
cilindri se află în aer la condiţii normale. Cilindrul interior se pune
în mişcare de rotaţie cu o frecvenţă ν 1 = 20 s -1 , în timp ce cel
exterior se află în repaus. În cât timp cilindrul exterior va atinge
frecvenţa ν 2 = 1 s -1 ? Masa cilindrului exterior este de 100 g .
117. Să se afle numărul mediu de ciocniri a unei molecule
de heliu timp de o secundă, precum şi parcursul liber mediu al
moleculelor acestui gaz, dacă el se află la presiunea de 2 kPa şi
temperatura de 200 K .
118. Determinaţi parcursul liber mediu al moleculelor de
azot dintr-un recipient cu capacitatea de 5 l . Masa gazului este de
0,5 g .
119. Care este viteza medie aritmetică a moleculelor de
oxigen în condiţii normale dacă se ştie că parcursul liber mediu al
moleculelor acestui gaz în condiţiile amintite este de 100 nm ?
120. Parcursul liber mediu al unei molecule de hidrogen în
anumite condiţii este de 2 nm . Care este densitatea hidrogenului în
aceste condiţii?
121. Stabiliţi dependenţa parcursului liber mediu a
moleculelor unui gaz ideal de temperatură în următoarele procese:
a) izocor; b) izobar. Reprezentaţi grafic aceste dependenţe.
22
 122. Stabiliţi dependenţa parcursului liber mediu al moleculelor
unui gaz ideal de presiune în următoarele procese: a) izocor; b) izoterm.
Reprezentaţi grafic aceste dependenţe.
123. Stabiliţi dependenţa numărului mediu de ciocniri a
unei molecule de gaz ideal timp de 1 s de temperatura în
următoarele procese: a) izocor; b) izobar. Reprezentaţi grafic
aceste dependenţe.
124. De câte ori diferă coeficientul de difuzie al
hidrogenului de cel al oxigenului, dacă ambele gaze se află în
aceleaşi condiţii?
125. Determinaţi parcursul liber mediu al moleculelor de
azot aflat în condiţii normale, dacă coeficientul lui de viscozitate
este η = 17 μ Pa ⋅ s.
126. Stabiliţi dependenţa coeficientului de viscozitate η al
unui gaz ideal de temperatură în procesele: a) izobar; b) izocor.
Reprezentaţi grafic aceste dependenţe.
127. Un cilindru de rază R1 = 10 cm şi lungimea de 30 cm
este situat în interiorul altui cilindru de rază R2 = 10,5 cm , astfel
încât axele lor coincid. Cilindrul mic se află în repaus, iar cel mare
se roteşte în raport cu axa sa geometrică cu frecvenţa ν = 15 s -1 .
Coeficientul de viscozitate al gazului în care se află cilindrii este
η = 8,5 μ Pa ⋅ s. Determinaţi: a) forţa tangenţială, ce acţionează
asupra suprafeţei cu aria de 1 m 2 a cilindrului intern, b) momentul
de rotaţie ce acţionează asupra acestui cilindru.
128. Două discuri orizontale de rază R = 20 cm sunt situate
unul deasupra altuia, astfel încât axele lor coincid. Distanţa dintre
planele acestor discuri este d = 0,5 cm . Discul superior se află în
repaus, iar cel inferior se roteşte în jurul axei sale geometrice cu
frecvenţa ν = 10 s -1 . Determinaţi momentul de rotaţie ce acţionează
23
asupra discului superior. Coeficientul de viscozitate al aerului
η = 17, 2 μ Pa ⋅ s.
129. O cantitate de 0, 2 moli de gaz biatomic aflat la
presiunea de 100 kPa , ocupă volumul de 10 l . Gazul este
comprimat, mai întâi izobar până la volumul de 4 l , şi apoi
adiabatic. După compresiunea adiabatică gazul se dilată izoterm
până la volumul şi presiunea iniţială. Construiţi graficul procesului
în coordonatele p, V . Determinaţi: a) lucrul efectuat de gaz în
transformarea ciclică; b) temperatura, presiunea şi volumul gazului
în punctele caracteristice ale procesului ciclic; c) cantitatea de
căldură primită de gaz de la încălzitor şi cantitatea de căldură
cedată răcitorului, precum şi randamentul ciclului.
130. Oxigenul cu masa de 0, 2 kg este încălzit de la 27 oC
până la 127 o C . Să se afle variaţia entropiei, dacă se ştie că
procesul are loc la presiune constantă egală cu cea atmosferică.
131. Un vas cilindric izolat termic şi situat orizontal este
împărţit în două părţi egale cu ajutorul unui piston rigid
confecţionat dintr-un material ce nu conduce căldura. În fiecare din
jumătăţile vasului se află câte un mol al aceluiaşi gaz ideal
triatomic. În partea stângă temperatura este de 500 K , iar în cea
dreaptă de 250 K . Pistonul se înlătură. Să se afle variaţia entropiei
întregului gaz după stabilirea stării de echilibru.
132. Un mol de gaz biatomic efectuează o transformare
ciclică formată din două izocore şi două izobare. Volumele şi
presiunile minime şi maxime sunt Vmin = 10 l , Vmax = 20 l şi,
respectiv, pmin = 246 kPa , pmax = 410 kPa . Construiţi graficul
ciclului şi determinaţi temperatura gazului în punctele sale
caracteristice, precum şi randamentul lui.
24
 133. Un mol de gaz ideal biatomic, aflat la presiunea de
100 kPa şi temperatura de 300 K este încălzit la volum constant
până când presiunea devine 200 kPa . Apoi gazul se dilată izoterm
până la presiunea iniţială, după care se comprimă izobar până la
volumul iniţial. Construiţi graficul ciclului şi determinaţi
temperatura gazului în punctele sale caracteristice, precum şi
randamentul ciclului.
134. 100 moli de gaz monoatomic se află la presiunea
p1 = 100 kPa şi volumul de V1 = 5 m3 . Gazul a fost comprimat
izobar până la volumul V2 = 1 m3 şi, în continuare, comprimat
adiabatic. Mai apoi, gazul a fost dilatat izoterm până la volumul şi
presiunea iniţială. Să se construiască graficul ciclului şi să se afle:
a) temperaturile T1 şi T2 , volumul V3 şi presiunea p3
corespunzătoare punctelor caracteristice ale ciclului; b) căldură Q1
primită de la încălzitor; c) căldură Q2 cedată răcitorului; d) lucrul
efectuat de gaz în transformarea ciclică; e) randamentul ciclului.
135. Un gaz ideal poliatomic efectuează un ciclu format din
2 izocore şi 2 izobare. Valoarea maximă a presiunii gazului este de
2 ori mai mare decât cea minimă, iar volumul maxim este de 4 ori
mai mare decât cel minim. Determinaţi randamentul ciclului.
136. Un gaz ideal efectuează ciclul Carnot. Temperatura
răcitorului este T2 = 290 K . De câte ori va creşte randamentul
ciclului, dacă temperatura încălzitorului creşte de la T1 = 400 K
până la T1′ = 600 K ?

137. O maşină termică ideală funcţionează după ciclul

Carnot. Temperaturile încălzitorului şi răcitorului sunt 500 K şi,
respectiv, 250 K . Să se afle randamentul ciclului, precum şi lucrul
25
A1 al corpului de lucru la expansiunea izotermă, dacă se ştie că la
comprimarea izotermă s-a efectuat lucrul A2 = 70 J .

138. O maşină termică Carnot, corpul de lucru a căreia este

2 moli de gaz ideal monoatomic, funcţionează între două surse de
căldură cu temperaturile de 327 oC şi 27 o C . Raportul dintre
volumul maxim şi cel minim este 8 . Ce lucru efectuează maşina în
decursul unui ciclu?
139. Se amestecă apă de masă m1 = 5 kg la temperatura
T1 = 280 K cu apă de masă m2 = 8 kg la temperatura T2 = 350 K .
Determinaţi: a) temperatura amestecului; b) variaţia entropiei ΔS .
140. O bucată de gheaţă de masă m = 200 g ce se află la
temperatura t1 = −10 o C , a fost încălzită până la t2 = 0 oC şi topită,
după care apa astfel obţinută, a fost încălzită până la temperatura
t = 10 o C . Determinaţi variaţia entropiei ΔS .
141. O masă de 100 g de hidrogen a fost încălzită la
presiune contantă, astfel încât volumul gazului a crescut de 3 ori.
Apoi hidrogenul a fost răcit la volum constant, astfel încât
presiunea a scăzut de 3 ori. Să se afle variaţia entropiei gazului.
142. Două recipiente de volume egale sunt unite între ele
prin intermediul unui tub cu robinet. În unul din recipiente se află
2 moli de azot, iar în celălalt 2 moli de hidrogen. Gazele se află la
temperaturi şi presiuni egale. După deschiderea robinetului are loc
un proces izoterm de difuzie. Să se afle variaţia entropiei
sistemului.
143. Se amestecă două gaze omogene cu volumele de 2 l şi
5 l care nu interacţionează chimic. Determinaţi variaţia entropiei
26
sistemului, dacă iniţial gazele aveau aceeaşi temperatură de 350 K
şi aceeaşi presiune de 150 kPa .
144. 1 kmol de gaz a fost încălzit la presiune constantă,
astfel încât volumul lui a crescut de 4 ori , după care a fost răcit la
volum constant încât presiunea lui a scăzut de 4 ori . Determinaţi
variaţia entropiei gazului în acest proces.

3. Electromagnetism

145. Sarcinile punctiforme q1 = 20 μC şi q2 = −10 μC se

află la distanţa de 5 cm una de alta. Calculaţi: a) intensitatea
câmpului electric în punctul depărtat la distanţa de 3 cm de la
prima sarcină şi de 4 cm de la cea de a doua; b) Forţa ce
acţionează asupra sarcinii q = 1 μC situată în acest punct.
146. Trei sarcini punctiforme de 2 nC fiecare se află în
vârfurile unui triunghi echilateral cu latura de 10 cm . Calculaţi
modulul şi determinaţi sensul forţei ce acţionează asupra unei
sarcini din partea celorlalte două.
147. Două sarcini punctiforme pozitive q şi 9q sunt fixate
la distanţa de 100 cm una de alta. Determinaţi în ce punct pe
dreapta ce trece prin aceste sarcini trebuie să situăm o a treia
sarcină în aşa fel, ca ea să se afle în echilibru. Indicaţi ce semn
trebuie să aibă această sarcină, pentru ca echilibrul să fie stabil.
Deplasările sarcinii sunt posibile numai de-a lungul dreptei ce trece
prin sarcinile fixe.
148. Două bile identice încărcate, sunt suspendate în acelaşi
punct de fire neconductoare de aceeaşi lungime. Firele se abat,
formând unghiul α . Bilele sunt scufundate în ulei. Ce densitate are
27
uleiul, dacă unghiul dintre fire la scufundare rămâne acelaşi?
Densitatea bilelor este de 1,5 ⋅ 103 kg/m3 , iar permitivitatea uleiului
ε = 2, 2 .
149. Patru sarcini punctiforme identice a câte 40 nC
fiecare, sunt fixate în vârfurile unui pătrat cu latura de 10 cm .
Determinaţi: a) forţa ce acţionează asupra unei sarcini din partea
celorlalte trei; b) ce sarcină negativă q trebuie să plasăm în centrul
pătratului, pentru ca forţa de respingere dintre sarcinile pozitive să
fie echilibrată de forţa de atracţie a sarcinii negative?
150. Sarcinile punctiforme q1 = 30 μC şi q2 = −20 μC se
află la distanţa de 20 cm una de alta. Determinaţi intensitatea
câmpului electric în punctul, situat la distanţa de 30 cm de la
prima sarcină şi 15 cm de la cea de a doua.
151. În vârfurile unui triunghi echilateral cu latura de
10 cm se află sarcinile q1 = 10 μC , q2 = 20 μC şi q3 = 30 μC .
Calculaţi: a) forţa ce acţionează asupra sarcinii q1 din partea
celorlalte două; b) intensitatea câmpului electric în punctul, unde se
află sarcina q1 .

152. Două sarcini punctiforme q1 = −50 nC şi q2 = 100 nC

se află la distanţa d = 20 cm . Calculaţi forţa ce acţionează asupra
sarcinii q3 = −10 nC , aflată la distanţa d de la ambele sarcini.

153. Sarcinile punctiforme q1 = 2 nC şi q2 = 4 nC se află la

distanţa de 60 cm una de alta. Determinaţi punctul, în care trebuie
să aşezăm o a treia sarcină q3 astfel, încât sistemul de sarcini să se
afle în echilibru. Determinaţi valoarea şi semnul sarcinii q3 . Cum
va fi echilibrul: stabil sau instabil?
154. O bară subţire cu lungimea de 20 cm este încărcată
uniform cu sarcină de densitate τ = 0,1 μC/m . Calculaţi intensitatea
28
câmpului electric creat de bara încărcată în punctul, situat pe axa
barei la distanţa de 20 cm de la capătul ei.
155. Un semiinel subţire de rază R = 10 cm este încărcat
uniform cu sarcina de densitate τ = 1 μC/m . Calculaţi intensitatea
câmpului electric creat de semiinelul încărcat, în centrul lui.
156. Un inel subţire este încărcat uniform cu sarcina
q = 0, 2 μC . Determinaţi intensitatea câmpului electric, în punctul
situat pe axa inelului, la distanţa x = 20 cm de la centrul lui. Raza
inelului este R = 10 cm . Construiţi graficul dependenţei E ( x) .
Cercetaţi această dependenţă pentru x >> R .
157. O treime a unui inel subţire de rază R = 10 cm este
încărcat uniform cu sarcina q = 50 nC . Aflaţi intensitatea câmpului
electric în punctul ce coincide cu centrul inelului.
158. O bară subţire semiinfinită este încărcată uniform cu
sarcină de densitate τ = 0,5 μC/m . Determinaţi intensitatea
câmpului electric creat de bara încărcată, în punctul situat pe axa
barei, la distanţa de 20 cm de la capătul ei.
159. O pătrime a unui inel subţire de rază R = 10 cm este
încărcată uniform cu sarcina q = 50 nC . Calculaţi intensitatea
câmpului electric creat de sarcina distribuită uniform pe pătrimea
de inel, în punctul ce coincide cu centrul lui.
160. Două treimi ale unui inel subţire de rază R = 10 cm
este încărcată uniform cu sarcină de densitate τ = 0, 2 μC/m .
Calculaţi intensitatea câmpului electric creat de sarcina distribuită
pe porţiunea de inel indicată, în punctul ce coincide cu centrul
inelului.
161. Pe două suprafeţe sferice concentrice, cu razele R şi
2R sunt distribuite uniform sarcini cu densităţile superficiale σ 1 şi
σ 2 , corespunzător. Se cere:
29
 a) utilizând teorema lui Gauss, aflaţi dependenţa intensităţii
câmpului electric E ( r ) de distanţă pentru trei domenii: interiorul
sferei mici, spaţiul dintre sfere şi exteriorul sferei mari. Se va
considera σ 1 = 4σ , σ 2 = σ ;
b) Calculaţi intensitatea câmpului electric, în punctul
depărtat de centru la distanţa r . Indicaţi sensul vectorului
intensităţii câmpului electric. Consideraţi σ = 30 nC/m 2 , r = 1,5R ;
c) Construiţi graficul dependenţei E ( r ) .

162. Vezi condiţiile problemei 161. În p. a) consideraţi

σ 1 = σ , σ 2 = −σ . În p. b) consideraţi σ = 0,1 μC/m 2 , r = 3R .
163. Vezi condiţiile problemei 161. În p. a) consideraţi
σ 1 = −4σ , σ 2 = σ . În p. b) consideraţi σ = 50 nC/m 2 , r = 1,5 R .
164. Vezi condiţiile problemei 161. În p. a) consideraţi
σ 1 = −2σ , σ 2 = σ . În p. b) consideraţi σ = 0,1 μC/m 2 , r = 3R .
165. Două plane infinite paralele sunt încărcate uniform cu
sarcini de densităţile σ 1 şi σ 2 . Se cere:
a) utilizând teorema lui Gauss şi principiul superpoziţiei
câmpurilor electrice, aflaţi expresia E ( x ) pentru intensitatea
câmpului electric în afara planelor precum şi între ele. Consideraţi
σ 1 = 2σ , σ 2 = σ .
b) calculaţi intensitatea câmpului electric într-un punct
situat în stânga planelor şi indicaţi sensul vectorului E ,
σ = 20 nC/m 2 .
c) construiţi graficul dependenţei E ( x ) .

166. Vezi condiţiile problemei 165. În p. a) consideraţi

σ 1 = −4σ , σ 2 = 2σ . În p. b) consideraţi σ = 40 nC/m 2 şi punctul
între plane. Construiţi graficul dependenţei E ( x ) .
30
 167. Vezi condiţiile problemei 165. În p. a) consideraţi
σ 1 = σ , σ 2 = −2σ . În p. b) consideraţi σ = 20 nC/m 2 şi punctul în
dreapta planelor. Construiţi graficul dependenţei E ( x ) .

168. Doi cilindri coaxiali infiniţi de raze R şi 2 R sunt

încărcaţi uniform cu sarcini de densităţi σ 1 şi σ 2 . Se cere:
a) utilizând teorema lui Gauss, determinaţi dependenţa
intensităţii câmpului electric E ( r ) de distanţa de la axa cilindrilor
în interiorul cilindrului mic, între cilindri precum şi în exteriorul
cilindrului mare. Se va considera σ 1 = −2σ , σ 2 = σ .
b) calculaţi intensitatea câmpului în punctul ce se află la
distanţa r = 1,5 R , pentru σ = 50 nC/m 2 .
c) construiţi graficul dependenţei E ( r ) .

169. Vezi condiţiile problemei 168. În p. a) consideraţi

σ 1 = σ , σ 2 = −σ . În p. b) consideraţi σ = 60 nC/m 2 şi r = 3R .
Construiţi graficul dependenţei E ( r ) .

170. Vezi condiţiile problemei 168. În p. a) consideraţi

σ 1 = −σ , σ 2 = 4σ . În p. b) consideraţi σ = 30 nC/m 2 şi r = 4 R .
Construiţi graficul dependenţei E ( r ) .

171. O bilă de ebonită de rază R = 5 cm este încărcată

uniform cu sarcină de densitate ρ = 10 nC/m3 . Aflaţi intensitatea
câmpului electric E şi a deplasării electrice D în punctele: a) la
distanţa r1 = 3 cm de la centrul sferei; b) pe suprafaţa sferei; c) la
distanţa r2 = 10 cm de la centrul sferei. Construiţi graficele
dependenţelor E ( r ) şi D ( r ) .

172. O bilă găunoasă de sticlă este încărcată uniform cu

sarcină de densitate ρ = 100 nC/m3 . Raza sferei interne este
31
R1 = 5 cm , iar a celei externe – R2 = 10 cm . Calculaţi
intensitatea câmpului electric E şi deplasarea electrică D în
punctele, ce se află la următoarele distanţe de la centrul sferei:
a) r1 = 3 cm ; b) r2 = 6 cm ; c) r3 = 12 cm . Construiţi graficele
dependenţelor E ( r ) şi D ( r ) .

173. Un cilindru lung de parafină, având raza R = 2 cm , este

încărcat uniform cu sarcină de densitate ρ = 10 nC/m3 . Determinaţi
intensitatea E şi deplasarea D ale câmpului electric în punctele ce
se află la următoarele distanţe de la axa cilindrului: a) r1 = 1 cm ; b)
r2 = 3 cm . Construiţi graficele dependenţelor E ( r ) şi D ( r ) .

174. O placă mare de grosime d = 1 cm este încărcată

uniform cu sarcină de densitate ρ = 100 nC/m3 . Determinaţi
intensitatea câmpului electric E în apropierea părţii ei centrale, la
o mică distanţă de la suprafaţa ei.
175. O placă de sticlă, având grosimea d = 2 cm , este
încărcată uniform cu sarcină de densitate ρ = 1 μC/m3 .
Determinaţi intensitatea E şi deplasarea D ale câmpului electric,
în punctele ce se află la următoarele distanţe de la mijlocul plăcii:
a) x = 0 ; b) x = 0, 25d ; c) x = 0,5d . Construiţi graficul
dependenţei E ( x ) . Axa Ох este perpendiculară pe suprafaţa
plăcii.
176. Un sistem constă dintr-o bilă de rază R , încărcată
simetric şi mediul înconjurător, încărcat cu sarcină de densitatea
ρ = α r , unde α este o constantă, iar r este distanţa de la centrul
bilei. Aflaţi sarcina bilei, pentru care modulul vectorului intensităţii
câmpului electric în afara bilei nu depinde de r . Care este această
intensitate? Permitivitatea dielectrică a bilei şi a mediului
înconjurător se consideră egale cu unitatea.
32
 177. Un inel subţire de rază R = 10 cm este încărcat
uniform cu sarcină de densitate liniară τ = 10 nC/m . Determinaţi
potenţialul câmpului electric, în punctul aflat pe axa inelului la
distanţa х = 5 cm de la centrul lui. Construiţi graficul dependenţei
ϕ ( х) .
178. O bară conductoare rectilinie şi subţire este încărcată
uniform cu sarcină de densitate liniară τ = 10 nC/m . Calculaţi
potenţialul câmpului electric ϕ , creat de această sarcină în punctul
situat pe axa barei la distanţa, egală cu lungimea ei de la capătul
mai apropiat.
179. O bară subţire cu lungimea de 10 cm este încărcată
uniform cu sarcina de 1 nC . Calculaţi potenţialul câmpului electric
ϕ , creat de această sarcină în punctul situat pe axa barei la distanţa
de 20 cm de la capătul cel mai apropiat al ei.
180. Patru bare subţiri formează un pătrat cu latura a .
Barele sunt încărcate uniform cu sarcină de densitate liniară
τ = 1,33 nC/m . Determinaţi potenţialul câmpului electric ϕ în
centrul pătratului.
181. Un fir subţire infinit lung este încărcat uniform cu
sarcina de densitate liniară τ = 0,01 μC/m . Calculaţi diferenţa de
potenţial Δϕ dintre două puncte situate la distanţele r1 = 2 cm şi
r2 = 4 cm de la fir.
182. Determinaţi potenţialul ϕ până la care poate fi
încărcată o bilă metalică de rază R = 10 cm , dacă intensitatea
câmpului electric, la care are loc străpungerea aerului este de
3 MV/m . Determinaţi, de asemenea, valoarea maximă a densităţii
superficiale de sarcină înainte de străpungere.
183. Două plane paralele infinite se află la distanţa
d = 0,5 cm unul de altul. Planele sunt încărcate uniform cu sarcini
33
de densităţi σ 1 = 0, 2 μC/m 2 şi σ 2 = −0,3 μC/m 2 . Determinaţi
diferenţa de potenţial dintre plane.
184. Două plane paralele infinite se află la distanţa
d = 1 cm unul de altul. Planele sunt încărcate uniform cu sarcini de
densităţi σ 1 = 0, 2 μC/m 2 şi σ 2 = 0,5 μC/m 2 . Determinaţi diferenţa
de potenţial dintre plane.
185. 100 de picături identice de mercur încărcate fiecare
până la potenţialul ϕ = 20 V se contopesc într-o picătură mare.
Determinaţi potenţialul picăturii mari.
186. Două plăci metalice circulare cu razele de 10 cm
fiecare, sunt încărcate cu sarcini de semn contrar şi situate paralel
una în faţa alteia, se atrag cu o forţă de 2 mN . Distanţa dintre plăci
este de 1 cm Determinaţi diferenţa de potenţial dintre plăci.
187. O bilă de parafină cu raza de 10 cm este încărcată
uniform cu sarcină de densitate ρ = 10 μC/m3 . Determinaţi
potenţialul câmpului electric în centrul bilei şi pe suprafaţa ei.
Construiţi graficul dependenţei ϕ ( r ) .

188. O bilă cu raza de 10 cm din dielectric ( ε r = 3) este

încărcată uniform cu sarcină de densitate ρ = 50 nC/m3 .
Intensitatea câmpului electric în interiorul şi pe suprafaţa bilei se
exprimă prin formula E = ρ r 3ε 0ε r , unde r este distanţa de la
centrul bilei. Calculaţi diferenţa de potenţial dintre centrul bilei şi
punctele situate pe suprafaţa ei.
189. Un plan infinit este încărcat uniform cu sarcină
negativă de densitate superficială σ = 35, 4 nC/m 2 . De-a lungul
unei linii de câmp zboară un electron. Determinaţi distanţa minimă
34
la care se poate apropia electronul de plan, dacă la distanţa de 5 cm
el avea energia cinetică de 80 eV .
190. O bilă metalică de rază R este încărcată până la
potenţialul de 400 V . Ce viteză minimă trebuie să aibă un proton
ce zboară radial spre bilă, în punctul situat la distanţa 4R de la
centrul ei, pentru ca protonul să atingă suprafaţa bilei?
191. Un electron a pătruns într-un condensator plan, având
viteza de 10 Mm/s , orientată paralel armăturilor. La momentul
ieşirii din condensator direcţia vitezei electronului alcătuia unghiul
de 35o cu direcţia iniţială a vitezei lui. Determinaţi diferenţa de
potenţial dintre plăci, dacă lungimea lor este de 10 cm , iar distanţa
dintre ele este de 2 cm .
192. Un electron a pătruns într-un condensator plan cu
viteza de 10 Mm/s , orientată paralel plăcilor, prin punctul situat la
distanţe egale de ele. Distanţa dintre plăci este de 2 cm , iar
lungimea lor – de 10 cm . Ce diferenţă de potenţial minimă trebuie
aplicată plăcilor, pentru ca electronul să nu iasă din condensator?
193. O bilă conductoare de rază R1 = 6 cm este încărcată
până la potenţialul ϕ1 = 300 V , iar alta de rază R2 = 4 cm – până la
potenţialul ϕ 2 = 500 V . Determinaţi potenţialul bilelor după ce ele
au fost unite între ele printr-un conductor metalic. Capacitatea
conductorului se neglijează.
194. Într-un condensator plan a fost introdusă o placă de
parafină cu grosimea de 1 cm , care ocupă tot spaţiul dintre plăci.
Cu cât trebuie să mărim distanţa dintre plăci, pentru a obţine
capacitatea electrică precedentă?
195. Între plăcile unui condensator plan se află o placă de
sticlă, care ocupă tot spaţiul dintre plăci. Condensatorul a fost
încărcat până la diferenţa de potenţial de 100 V . Care va fi
diferenţa de potenţial, dacă placa de sticlă va fi înlăturată?
35
 196. Un condensator constă din două sfere concentrice.
Razele sferelor interioară şi exterioară sunt de 10 cm şi, respectiv,
de 10,2 cm . În spaţiul dintre sfere se află parafină. Sferei interioare
i s-a comunicat sarcina de 5 μC . Determinaţi diferenţa de potenţial
dintre sfere.
197. Distanţa dintre plăcile unui condensator plan este de
2 cm , iar diferenţa de potenţial – de 6 kV . Calculaţi energia
câmpului condensatorului şi forţa de atracţie dintre plăci, dacă
sarcina fiecăreia din ele este de 10 nC .
198. Forţa de atracţie dintre plăcile unui condensator plan
cu aer este de 50 mN , iar aria unei plăci – de 200 cm 2 . Calculaţi
densitatea de energie a câmpului condensatorului.
199. Un condensator plan cu aer este alcătuit din două plăci
circulare cu raza de 10 cm fiecare. Distanţa dintre plăci este de
1 cm . Condensatorul a fost încărcat până la diferenţa de potenţial
de 1,2 kV şi apoi deconectat de la sursa de încărcare. Ce lucru
trebuie efectuat, pentru a deplasa plăcile condensatorului una faţă
de alta până la distanţa de 3,5 cm ?
200. Un condensator plan cu aer de capacitate 1,11 nF este
încărcat până la diferenţa de potenţial de 300 V . După deconectarea
de la sursa de încărcare distanţa dintre plăcile condensatorului a fost
mărită de 5 ori. Determinaţi: a) diferenţa de potenţial dintre plăcile
condensatorului după deplasarea lor; b) lucrul efectuat de forţele
exterioare pentru deplasarea plăcilor.
201. Un condensator de capacitate C1 = 556 pF a fost
încărcat până la diferenţa de potenţial de 1,5 kV şi deconectat de la
sursă. Apoi la acest condensator a fost legat în paralel un alt
condensator neîncărcat de capacitate C2 = 444 pF . Determinaţi
energia consumată la formarea scânteii ce apare la legarea
condensatoarelor.
36
 202. Capacitatea unui condensator plan cu dielectric din
porţelan este de 111 pF . Condensatorul a fost încărcat până la
600 V şi deconectat de la sursa de încărcare. Ce lucru trebuie
efectuat pentru a scoate dielectricul din condensator? Frecarea se
neglijează.
203. Spaţiul dintre armăturile unui condensator plan cu
volumul de 100 cm3 este umplut cu porţelan. Densitatea
superficială de sarcină de pe armăturile condensatorului este de
8,85 nC/m 2 . Calculaţi lucrul mecanic necesar pentru înlăturarea
dielectricului din condensator. Frecarea se neglijează.
204. O placă de ebonită cu grosimea de 2 mm şi aria
suprafeţei de 300 cm 2 a fost situată într-un câmp electric omogen cu
intensitatea de 1 kV/m , astfel încât liniile de câmp sunt perpendiculare
pe placă. Determinaţi: a) densitatea superficială a sarcinilor de
polarizare; b) energia câmpului electric concentrat în placă.
205. O bilă metalică izolată cu capacitatea de 10 pF este
încărcată până la potenţialul de 3 kV . Determinaţi energia
câmpului electric concentrat într-un strat sferic mărginit de
suprafaţa bilei şi o suprafaţă sferică concentrică cu raza de 3 ori
mai mare decât raza bilei.
206. Două bile metalice cu razele de 5 cm şi 10 cm au
sarcinile de 40 nC şi, respectiv, de −20 nC . Aflaţi energia
degajată la descărcarea bilelor printr-un conductor lung.
207. O bilă metalică izolată, având raza de 6 cm , are
sarcina q . O suprafaţă sferică concentrică bilei împarte spaţiul liber
în două părţi (interioară finită şi exterioară infinită), astfel încât
energiile câmpului ambelor părţi sunt egale. Determinaţi raza
suprafeţei sferice.
208. O bilă de parafină cu raza de 10 cm este încărcată
uniform cu sarcină de densitate ρ = 10 nC/m3 . Determinaţi
energiile câmpului electric concentrat în bilă şi în afara ei.
37
 209. Calculaţi rezistenţa unui conductor de grafit
confecţionat sub forma unui trunchi de con cu înălţimea de 20 cm
şi razele bazelor de 12 mm şi 8 mm . Temperatura conductorului
este de 20 o C .
210. La un capăt al unui conductor cilindric de cupru de
rezistenţă R0 = 10 Ω (la 0 o C ) se menţine temperatura t1 = 20 o C ,
iar la celălalt – temperatura t2 = 400 o C . Determinaţi rezistenţa
conductorului, considerând constant gradientul temperaturii de-a
lungul lui.
211. Se dau N elemente galvanice identice cu t.e.m. E şi
rezistenţa interioară ri . Din aceste elemente se confecţionează o
baterie ce constă din câteva grupuri conectate în paralel, fiecare
grup constând din n elemente conectate în serie. Pentru ce valoare
a lui n intensitatea curentului I în circuitul exterior, de rezistenţa
R , va fi maximă? Care va fi rezistenţa interioară Ri a bateriei
pentru această valoare a lui n ?
212. Sunt date 12 elemente galvanice cu t.e.m. de 1,5 V
fiecare şi rezistenţele interioare de 0,4 Ω . Cum pot fi conectate
aceste elemente pentru a obţine de la bateria dată un curent maxim
în partea exterioară a circuitului cu rezistenţa de 0,3 Ω ? Aflaţi
valoarea maximă a intensităţii curentului.
213. T.e.m. a unei baterii este de 20 V . Rezistenţa
exterioară este de 2 Ω , iar intensitatea curentului este de 4 A .
Aflaţi randamentul bateriei. Pentru ce valoare a rezistenţei
exterioare randamentul va fi de 99 % ?
214. T.e.m. a unei baterii este de 12 V , iar intensitatea
curentului de scurt circuit este de 5 A . Ce putere maximă se poate
obţine în partea exterioară a circuitului conectat la această baterie?
38
 215. La o baterie cu t.e.m. de 2 V şi rezistenţă interioară de
0,5 Ω este conectat un conductor. Determinaţi: a) rezistenţa
conductorului, pentru care puterea degajată în el este maximă; b) puterea
care în acest caz se degajă.
216. De la o baterie cu t.e.m. de 600 V trebuie de
transportat energia la o distanţă de 1 km . Puterea consumată este
de 5 kW . Determinaţi pierderile de putere în circuit, dacă
diametrul conductoarelor de cupru este de 0,5 cm .
217. De la o sursă cu tensiunea de 800 V trebuie să
transmitem unui consumator, aflat la o oarecare distanţă, puterea de
10 kW . Ce rezistenţă maximă poate avea linia de transmisie,
pentru ca pierderile de energie în ea să nu întreacă 10% din puterea
transmisă?
218. Un motor electric, conectat la o reţea cu tensiunea de
220 V , consumă un curent de 5 A . Determinaţi puterea consumată
de motor şi randamentul lui, dacă rezistenţa bobinei motorului este
de 6 Ω .
219. Se dă un circuit compus dintr-o sursă de curent
conectată la o rezistenţă variabilă. Când rezistenţa exterioară este
de 8 Ω , intensitatea curentului este de 0,8 A , iar când rezistenţa
este de 15 Ω , intensitatea curentului devine 0,5 A . Determinaţi
intensitatea curentului de scurt circuit a sursei de curent.
220. T.e.m. a unei baterii este de 12 V . La valoarea
intensităţii curentului în circuit de 4 A , randamentul bateriei este
de 0,6 . Determinaţi rezistenţa interioară a bateriei.
221. Intensitatea curentului într-un conductor cu rezistenţa
de 10 Ω creşte uniform de la 5 A până la 10 A în timp de 50 s .
Determinaţi cantitatea de căldură degajată în acest timp în
conductor.
39
 222. Intensitatea curentului într-un conductor variază în
timp după legea I = I 0 sin ω t . Determinaţi sarcina ce trece prin
secţiunea transversală a conductorului în jumătate de perioadă,
dacă I 0 = 10 A , iar frecvenţa ciclică este ω = ( 50π ) s -1 .

223. La creşterea uniformă timp de 8 s a intensităţii

curentului într-un conductor cu rezistenţa de 8 Ω , în el se degajă o
cantitate de căldură de 800 J . Determinaţi sarcina ce a trecut prin
conductor, dacă intensitatea curentului la momentul iniţial era egală
cu zero.
224. Intensitatea curentului dintr-un circuit variază în timp
după legea I = I 0e −α t ( α = 0,02 s -1 ). Determinaţi cantitatea de
căldură care se degajă într-un conductor cu rezistenţa de 20 Ω în
timpul, în care intensitatea curentului se micşorează de e ori.
225. Printr-un inel subţire cu raza de 10 cm circulă un
curent cu intensitatea de 80 A . Determinaţi inducţia câmpului
magnetic B pe axa inelului la distanţa x = 20 cm de la centrul lui.
Сonstruiţi graficul dependenţei В ( х ) .

226. Distanţa dintre două conductoare rectilinii lungi şi

paralele este de 5 cm . Prin conductoare circulă curenţi de aceeaşi
intensitate I = 30 A . Calculaţi inducţia câmpului magnetic în
punctul situat la distanţa de 4 cm de un conductor şi de 3 cm de la
cel de-al doilea. Consideraţi cazurile, când curenţii au acelaşi sens
şi când ei au sensuri opuse.
227. Prin două conductoare rectilinii infinite şi reciproc
perpendiculare circulă curenţii de 30 A şi, respectiv, 40 A .
Distanţa dintre conductoare este de 20 cm . Determinaţi inducţia
câmpului magnetic în punctul, situat la aceeaşi distanţă de 20 cm
de la fiecare conductor.
228. Printr-un conductor infinit rectiliniu, care a fost îndoit
sub un unghi de 120o , circulă un curent de 50 A . Determinaţi
40
inducţia câmpului magnetic, creat de acest curent în punctele situate
pe bisectoarea unghiului, la distanţa de 5 cm de la vârful lui.
229. Printr-un contur sub formă de triunghi echilateral cu
latura de 30 cm circulă un curent de 40 A . Determinaţi inducţia
câmpului magnetic în punctul de intersecţie a înălţimilor
triunghiului.
230. Printr-un contur sub formă de dreptunghi cu laturile de
30 cm şi 40 cm circulă un curent de 60 A . Determinaţi inducţia
câmpului magnetic în punctul de intersecţie a diagonalelor
dreptunghiului.
231. Printr-un conductor subţire sub formă de hexagon cu
latura de 10 cm circulă un curent de 25 A . Determinaţi inducţia
câmpului magnetic în centrul hexagonului.
232. Printr-un inel subţire conductor circulă un curent.
Lăsând curentul constant, inelul a fost transformat în pătrat. De câte
ori variază inducţia câmpului magnetic în centrul conturului?
233. Un cadru pătrat este situat în acelaşi plan cu un
conductor rectiliniu infinit astfel, încât două laturi ale pătratului
sunt paralele cu conductorul. Prin cadru şi conductor circulă curenţi
de aceeaşi intensitate I = 50 A . Determinaţi forţa ce acţionează
asupra cadrului, dacă cea mai apropiată de conductor latură a lui se
află la distanţa egală cu lungimea ei.
234. Un conductor sub forma unui semiinel cu raza de
10 cm se află într-un câmp magnetic omogen cu inducţia de
50 mT . Prin conductor circulă un curent cu intensitatea de 10 A .
Determinaţi forţa ce acţionează asupra semiinelului, dacă planul lui
este perpendicular liniilor câmpului magnetic.
235. Prin trei conductoare rectilinii şi paralele, care se află
la aceeaşi distanţă de 10 cm unul de altul, circulă curenţi de
aceeaşi intensitate de 100 A . În două conductoare sensul curenţilor
41
coincid. Calculaţi forţa ce acţionează asupra segmentului cu
lungimea de 1 m al fiecărui conductor.
236. Prin două inele conductoare cu razele de 10 cm
fiecare, circulă curenţi cu intensitatea de 10 A . Determinaţi forţa
de interacţiune dintre aceste inele, dacă planele lor sunt paralele, iar
distanţa dintre centre este de1 mm .
237. Prin două cadre pătrate cu laturile de 20 cm circulă
curenţi de 10 A fiecare. Determinaţi forţa de interacţiune a
cadrelor situate în plane paralele, dacă distanţa dintre ele este de
2 mm .
238. Pe o bară dielectrică subţire cu lungimea de 20 cm
este distribuită sarcina de 240 nC . Bara este pusă în mişcare de
rotaţie cu viteza unghiulară de 10 rad./s în raport cu axa
perpendiculară barei şi care trece prin mijlocul ei. Determinaţi: a)
momentul magnetic pm cauzat de rotaţia barei încărcate; b)
raportul momentului magnetic şi a momentului impulsului pm L ,
dacă masa barei este de12 g .
239. Un inel subţire cu raza de 10 cm este încărcat uniform
cu sarcina de 10 nC . Inelul se roteşte cu frecvenţa de 10 s -1 în
raport cu axa perpendiculară planului inelului şi care trece prin
centrul lui. Determinaţi: a) momentul magnetic pm a curentului
circular creat de inel; b) raportul momentului magnetic şi a
momentului impulsului pm L , dacă masa inelului este de10 g .
240. Un disc din dielectric cu raza de 10 cm este încărcat
uniform cu sarcina de 0, 2 μC . Discul se roteşte uniform cu
frecvenţa de 20 s -1 în raport cu axa perpendiculară planului
discului şi care trece prin centrul lui. Determinaţi: a) momentul
magnetic pm a curentului circular creat de disc; b) raportul
momentului magnetic şi a momentului impulsului pm L , dacă
masa discului este de100 g .
42
 241. Doi ioni de mase diferite şi sarcini egale, pătrunzând
într-un câmp magnetic omogen, au început să se mişte pe
circumferinţe cu razele de 3 cm şi 1, 73 cm . Determinaţi raportul
maselor ionilor, dacă ei au parcurs înainte de a pătrunde în câmpul
magnetic aceeaşi diferenţă de potenţial.
242. Un electron, după ce a parcurs diferenţa de potenţial de
800 V , a pătruns într-un câmp magnetic omogen cu inducţia de
47 mT şi a început să se mişte pe o linie spirală cu pasul de 4 cm .
Determinaţi raza liniei spirale.
243. Un proton, după ce a parcurs diferenţa de potenţial de
300 V , a pătruns într-un câmp magnetic omogen cu inducţia de
20 mT sub unghiul de 30o , faţă de liniile câmpului. Determinaţi
pasul şi raza liniei spirale de-a lungul căreia se mişcă protonul.
244. Un ion, după ce a parcurs diferenţa de potenţial
acceleratoare de 645 V , a pătruns în câmpurile electric şi magnetic
încrucişate sub unghi drept. Intensitatea câmpului electric şi
inducţia câmpului magnetic sunt 200 V/m şi, respectiv, 1,5 mT .
Determinaţi raportul dintre sarcina ionului şi masa lui, dacă ionul
se mişcă rectiliniu în aceste câmpuri.
245. Un electron se mişcă într-un câmp magnetic omogen
cu inducţia de 0,1 T pe o circumferinţă cu raza de 2 cm . Ţinând
seama de dependenţa masei electronului de viteza lui, determinaţi
energia cinetică a electronului.
246. Energia cinetică a unei particule α este de 500 MeV .
Particula se mişcă într-un câmp magnetic omogen pe o
circumferinţă cu raza de 80 cm . Ţinând seama de dependenţa
masei particulei de viteză, determinaţi inducţia câmpului magnetic.
247. Un electron ce posedă energia cinetică de 1,53 MeV
se mişcă pe o circumferinţă într-un câmp magnetic omogen cu
inducţia de 0,02 T . Ţinând seama de dependenţa masei particulei
de viteză, determinaţi perioada de rotaţie a electronului.
43
 248. În acelaşi plan cu un conductor rectiliniu infinit, prin
care circulă un curent de 50 A , este situat un cadru dreptunghiular
astfel, încât laturile lui mai mari cu lungimea de 65 cm sunt
paralele conductorului, iar distanţa de la conductor până la cea mai
apropiată latură este egală cu lăţimea cadrului. Determinaţi fluxul
magnetic Φ ce străpunge cadrul.
249. La o sursă de curent cu t.e.m. de 0,5 V şi rezistenţă
interioară neglijabilă sunt conectate două bare metalice situate
orizontal şi paralel una faţă de alta. Distanţa dintre bare este de
20 cm . Barele se află într-un câmp magnetic omogen orientat
vertical, cu inducţia de 1,5 T . Pe bare, sub acţiunea forţelor
câmpului magnetic, alunecă cu viteza de 1 m/s un conductor
rectiliniu cu rezistenţa de 0,02 Ω . Rezistenţa barelor este
neglijabilă. Determinaţi: a) t.e.m. de inducţie; b) forţa, ce
acţionează asupra conductorului din partea câmpului magnetic;
c) intensitatea curentului în circuit; d) puterea consumată la
mişcarea conductorului; e) puterea consumată la încălzirea
conductorului; f) puterea debitată de către sursă în circuit.
250. Într-un câmp magnetic omogen cu inducţia de 0, 4 T ,
în planul perpendicular liniilor câmpului, se roteşte o bară cu
lungimea de 10 cm . Axa de rotaţie trece prin una din extremităţile
barei. Determinaţi diferenţa de potenţial la frecvenţa de rotaţie de
16 s -1 .
251. Un inel conductor cu raza de 10 cm se află pe o masă.
Ce sarcină va trece prin inel, dacă el va fi întors de pe o parte pe
alta? Rezistenţa inelului este de 1 Ω . Componenta verticală a
inducţiei câmpului magnetic terestru este de 50 μT .
252. Dintr-un conductor subţire de cupru, cu masa se 1 g
este confecţionat un cadru pătrat. Cadrul este situat într-un câmp
magnetic omogen cu inducţia de 0,1 T astfel, încât planul lui este
perpendicular liniilor de câmp. Determinaţi sarcina care va trece
44
prin conductor, dacă pătratul fiind tras de vârfurile opuse va fi
întins într-o linie.
253. La distanţa de 1 m de la un conductor rectiliniu infinit,
prin care circulă un curent de 50 A , se află un inel cu raza de un
1 cm . Inelul este situat astfel, încât fluxul ce îl străbate este maxim.
Determinaţi sarcina ce va trece prin inel, dacă curentul din
conductor va dispărea. Rezistenţa inelului este de 10 Ω , iar câmpul
în limitele inelului se va considera omogen.
254. O bobină înfăşurată pe un cilindru de lemn are
750 spire şi inductanţa de 25 mH . Pentru a mări inductanţa bobinei
până la 36 mH , bobina dată a fost înlocuită cu alta confecţionată
dintr-o sârmă mai subţire astfel, încât lungimea bobinei să rămână
aceeaşi. Determinaţi numărul de spire al bobinei noi.
255. Câte spire de sârmă cu diametrul de 0, 2 mm ,
grosimea izolaţiei căreia este neglijabilă, trebuie să înfăşurăm pe un
cilindru de carton cu diametrul de 2 cm , pentru a obţine o bobină,
având un strat de spire cu inductanţa de 1 mH ? Spirele sunt aşezate
una lângă alta.
256. O sursă de curent a fost conectată la o bobină cu
rezistenţa de 10 Ω şi inductanţa de 1 H . Peste cât timp curentul va
atinge 0,9 din valoarea sa maximă?

4. Oscilaţii şi unde
257. Oscilaţiile unui punct au loc după legea
x = A cos(ω t + ϕ ) . La un moment de timp deplasarea x a punctului
este de 5 cm , iar viteza şi acceleraţia lui sunt 20 cm/s şi,
respectiv, −80 cm/s 2 . Determinaţi amplitudinea A , pulsaţia ω ,
perioada oscilaţiilor T şi faza ω t + ϕ la momentul de timp dat.
258. Se compun două oscilaţii armonice coliniare cu
perioadele T1 = T2 = 1,5 s şi amplitudinile A1 = A2 = 2 cm . Fazele
45
iniţiale ale oscilaţiilor sunt π 2 şi, respectiv, π 3 . Determinaţi
amplitudinea A şi faza iniţială ϕ a oscilaţiei rezultante. Obţineţi
ecuaţia ei şi construiţi diagrama fazorială a compunerii
amplitudinilor.
259. Se compun trei oscilaţii armonice coliniare cu
perioadele de 2 s şi amplitudinile de 3 cm , fiecare. Fazele iniţiale
sunt 0 , π 3 şi, respectiv, 2π 3 . Construiţi diagrama fazorială a
compunerii amplitudinilor. Determinaţi din diagramă amplitudinea
A şi faza iniţială ϕ a oscilaţiei rezultante. Scrieţi ecuaţia ei.

260. Un punct material ia parte simultan în două oscilaţii

armonice reciproc perpendiculare, care sunt descrise de ecuaţiile:
a) x = A sin ω t şi y = A cos 2ω t ; b) x = A cos ω t şi y = A sin 2ω t ;
c) x = A cos 2ω t şi y = A1 cos 2ω t ; d) x = A1 sin ω t şi
y = A cos ω t . Determinaţi ecuaţia traiectoriei punctului şi
construiţi-o indicând sensul mişcării lui. Consideraţi: A = 2 cm şi
A1 = 3 cm .

261. Un punct material ia parte simultan în două oscilaţii

reciproc perpendiculare exprimate prin ecuaţiile x = 2cos ωt şi
y = 3sin 0,5ω t . Obţineţi ecuaţia traiectoriei, construiţi-o şi indicaţi
poziţia iniţială şi sensul mişcării punctului.
262. Pe o bară cu lungimea de 30 cm sunt fixate două
greutăţi identice: una la mijlocul barei, iar alta la un capăt al ei.
Bara cu greutăţi oscilează în jurul axei orizontale ce trece prin
capătul ei liber. Determinaţi lungimea redusă şi perioada
oscilaţiilor armonice ale pendulului fizic dat. Masa barei se
neglijează.
263. Un punct material efectuează oscilaţii armonice
conform ecuaţiei x = 5sin 2t . La momentul de timp când punctul
46
material poseda energia potenţială de 0,1 mJ , asupra lui acţiona
forţa de 5 mN . Aflaţi acest moment de timp.
264. Un cerc subţire suspendat pe un cui, bătut orizontal
într-un perete, oscilează într-un plan paralel peretelui. Raza
cercului este de 30 cm . Calculaţi perioada oscilaţiilor cercului.
265. Un disc omogen cu zara de 30 cm oscilează în jurul
unei axe orizontale ce trece prin una din generatoarele suprafeţei
cilindrice a discului. Aflaţi perioada oscilaţiilor lui.
266. Un disc omogen cu raza de 24 cm oscilează în jurul
unei axe orizontale ce trece prin mijlocul uneia din razele lui,
perpendicular pe planul discului. Determinaţi lungimea redusă şi
perioada oscilaţiilor acestui pendul.
267. Un pendul fizic de forma unei bare subţiri cu lungimea
de 120 cm , oscilează în jurul unei axe orizontale ce trece printr-un
punct situat la distanţa x de la centrul de masă al ei. Pentru ce
valoare a mărimii x perioada oscilaţiilor are valoare minimă?
268. Un corp cu masa de 4 kg , fixat pe o axă verticală
efectuează oscilaţii cu perioada de 0,8 s . Când pe această axă a
fost fixat un disc, astfel încât axa lui coincide cu cea de oscilaţie a
corpului, perioada oscilaţiilor a devenit egală cu 1,2 s . Raza
discului este de 20 cm , iar masa lui coincide cu masa corpului.
Determinaţi momentul de inerţie al corpului faţă de axa de oscilaţii.
269. Un areometru cu masa de 50 g şi diametrul tubului de
1 cm pluteşte în apă. Fiind puţin cufundat, areometrul a început să
oscileze armonic. Determinaţi perioada oscilaţiilor lui.
270. Într-un tub sub forma literei U, deschis la ambele
capete, a fost turnată repede o cantitate de 200 g de mercur.
Determinaţi perioada oscilaţiilor mercurului, dacă aria secţiunii
transversale a tubului este de 0, 4 cm 2 .
47
 271. Printr-un cadru pătrat din sârmă subţire cu masa de
2 g circulă un curent de 6 A . Cadrul este suspendat liber la
capătul unui fir neelastic, de mijlocul uneia din laturi. Determinaţi
perioada oscilaţiilor mici a acestui cadru într-un câmp magnetic
omogen cu inducţia de 2 mT . Amortizarea oscilaţiilor se
neglijează.
272. Un inel confecţionat dintr-o sârmă subţire cu masa de
3 g este suspendat liber la capătul unui fir neelastic într-un câmp
magnetic omogen. Prin inel trece un curent de 2 A . Perioada
oscilaţiilor mici de torsiune a inelului faţă de axa verticală este de
1,2 s . Determinaţi inducţia câmpului magnetic.

273. Decrementul logaritmic al oscilaţiilor unui pendul este

de 0,003 . Determinaţi numărul N de oscilaţii complete, pe care
trebuie să le efectueze pendulul, pentru ca amplitudinea oscilaţiilor
să se micşoreze de două ori.
274. O greutate cu masa de 500 g , suspendată de un arc cu
rigiditatea de 20 N/m , efectuează oscilaţii într-un anumit mediu.
Decrementul logaritmic al amortizării oscilaţiilor este de 0,004 .
Determinaţi numărul N de oscilaţii complete pe care trebuie să le
efectueze greutatea, pentru ca amplitudinea oscilaţiilor să se
micşoreze de trei ori. În cât timp va avea loc această micşorare?
275. Un corp cu masa de 5 g efectuează oscilaţii
amortizate. În timp de 50 s corpul a pierdut 60 % din energia sa.
Determinaţi coeficientul de rezistenţă.
276. Care este perioada oscilaţiilor amortizate T , dacă
perioada oscilaţiilor proprii T0 = 1 s , iar decrementul logaritmic al
amortizării oscilaţiilor este de 0,628 .
48
 277. Determinaţi numărul oscilaţiilor complete ale unui
sistem oscilator, în urma cărora energia lui se micşorează de două
ori. Decrementul logaritmic al amortizării este de 0,01.
278. Un corp cu masa de 1 kg se află într-un vas cu un
mediu vâscos, având coeficientul de rezistenţă de 0,05 kg/s .
Corpul este prevăzut cu o gaură, prin care trece o bară fixată
orizontal. Cu ajutorul a două arcuri fixate de corp şi pereţii vasului,
cu rigidităţile de 50 N/m fiecare, corpul se menţine în poziţie de
echilibru, arcurile rămânând nedeformate. Fiind scos din poziţia de
echilibru, corpul este lăsat liber. Determinaţi: a) coeficientul de
amortizare; b) frecvenţa oscilaţiilor; c) decrementul logaritmic al
oscilaţiilor; d) numărul de oscilaţii, în urma cărora amplitudinea se
micşorează de e ori.
279. Un vagon cu masa de 80 t are patru arcuri. Rigiditatea
fiecărui arc este de 500 kN/m . La ce viteză vagonul va începe să se
clatine mai intens ca rezultat al izbiturilor pe încheieturile căii
ferate, dacă lungimea unui segment de şină este de12,8 m ?
280. Un sistem oscilatoriu efectuează oscilaţii amortizate cu
frecvenţa de 1000 Hz . Determinaţi frecvenţa oscilaţiilor proprii,
dacă cea de rezonanţă este de 998 Hz .
281. Determinaţi cu cât diferă frecvenţa de rezonanţă de cea
proprie a oscilaţiilor, egală cu 1 kHz . Sistemul oscilant este
caracterizat de coeficientul de amortizare egal cu 400 s -1 .
282. Determinaţi decrementul logaritmic al amortizării unui
sistem oscilant, pentru care rezonanţa are loc la o frecvenţă cu
2 Hz mai mică decât frecvenţa proprie de 10 kHz .
283. Perioada oscilaţiilor proprii a unui pendul cu arc este
de 0,55 s . Într-un mediu vâscos perioada aceluiaşi pendul este de
0,56 s . Determinaţi frecvenţa de rezonanţă a oscilaţiilor.
49
 284. Un pendul cu arc, având rigiditatea de 10 N/m şi masa
greutăţii de 500 g , efectuează oscilaţii forţate într-un mediu vâscos
cu coeficientul de rezistenţă de 0,02 kg/s . Determinaţi coeficientul
de amortizare şi amplitudinea de rezonanţă, dacă valoarea maximă
a forţei perturbatoare este de 10 mN .
285. Un corp efectuează oscilaţii forţate într-un mediu cu
coeficientul de rezistenţă de 1 g/s . Considerând amortizarea mică
determinaţi amplitudinea forţei perturbătoare, dacă amplitudinea de
rezonanţă este de 0,5 cm , iar frecvenţa oscilaţiilor proprii este de
10 Hz .
286. Amplitudinile oscilaţiilor armonice forţate la
frecvenţele de 400 Hz şi 600 Hz sunt egale între ele. Neglijând
amortizarea determinaţi frecvenţa de rezonanţă.
287. De un resort cu rigiditatea de 10 N/m a fost atârnată o
greutate cu masa de 10 g . Sistemul obţinut a fost scufundat într-un
mediu vâscos. Considerând coeficientul de rezistenţă al mediului
egal cu 0,1 kg/s , determinaţi: a) frecvenţa oscilaţiilor proprii ale
sistemului; b) frecvenţa de rezonanţă; c) amplitudinea de
rezonanţă, dacă forţa perturbătoare variază după o lege armonică cu
amplitudinea de 0,02 N ; d) raportul dintre amplitudinea de
rezonanţă şi deplasarea statică.
288. De câte ori amplitudinea oscilaţiilor forţate va fi mai
mică decât amplitudinea de rezonanţă, dacă frecvenţa forţei
perturbătoare va fi mai mare decât frecvenţa de rezonanţă: a) cu
10% ; b) de 2 ori ? Coeficientul de amortizare în ambele cazuri
este egal cu 0,1ω 0 , unde ω 0 este pulsaţia oscilaţiilor proprii.

50
 5. Optică ondulatorie

289. Între o placă orizontală de sticlă şi o lentilă plan-

convexă se află un lichid. Aflaţi indicele de refracţie al lichidului,
dacă raza celui de al treilea inel întunecat al lui Newton la
observarea în lumină reflectată cu lungimea de undă λ = 0,6 μm
este de 0,82 mm . Raza de curbură a lentilei este de 0,5 m .
290. Pe o peliculă subţire, în direcţia normalei la suprafaţa
ei, cade lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 500 nm .
În urma interferenţei lumina reflectată este maximal amplificată.
Determinaţi grosimea minimă a peliculei, dacă indicele de refracţie
al materialului peliculei este n = 1, 4 .
291. Distanţa de la fante până la ecran în experienţa lui
Young este L = 1 m . Determinaţi distanţa dintre fante, dacă pe un
segment cu lungimea l = 1 cm se află 10 franje întunecate.
Lungimea de undă este λ = 0,7 μm .
292. Pe o placă de sticlă se află o lentilă plan convexă.
Perpendicular pe ea, cade lumină monocromatică cu lungimea de
undă λ = 500 nm . Determinaţi raza de curbură a lentilei, dacă raza
celui de-al patrulea inel întunecat al lui Newton în lumina reflectată
este r4 = 2 mm .

293. Pe o peliculă subţire de glicerină cu grosimea de

1,5 μm , pe direcţia normală la suprafaţa ei, cade lumină albă.
Determinaţi lungimile de undă λ ale razelor spectrului vizibil
(0,4 ≤ λ ≤ 0,8 μm) , care vor fi atenuate ca rezultat al interferenţei.
294. Pe o placă de sticlă este distribuit un strat subţire din
substanţă transparentă cu indicele de refracţie n = 1,3 . Placa este
luminată cu un fascicol de raze paralele de lumină monocromatică
51
cu lungimea de undă λ = 500 nm , incidente normal pe placă. Ce
grosime minimă trebuie să aibă stratul, pentru ca fluxul reflectat să
aibă luminozitate minimă?
295. Pe o pană subţire de sticlă cade normal un flux paralel
de raze luminoase monocromatice cu lungimea de undă
λ = 500 nm . Distanţa dintre două franje vecine întunecoase în
lumină reflectată este de 0,5 mm . Determinaţi unghiul α dintre
suprafeţele penei. Indicele de refracţie al penei n = 1, 4 .
296. O lentilă plan-convexă cu distanţa focală de 1 m se
află cu partea convexă pe o placă de sticlă. Raza celui de-al cincilea
inel întunecat al lui Newton în lumină reflectată este r5 = 1,1 mm .
Determinaţi lungimea de undă λ a luminii.
297. Între două plăci plan-paralele, la distanţa L = 10 cm de
la graniţa de contact se află o sârmă cu diametrul d = 0,01 mm ,
formându-se o pană de aer. Plăcile sînt iluminate cu lumină
monocromatică ( λ = 0,6 μm ) incidentă normal. Determinaţi
lăţimea franjelor de interferenţă observate în lumină reflectată.
298. Instalaţia folosită pentru observarea inelelor lui
Newton este iluminată cu lumină monocromatică ( λ = 590 nm )
incidentă normal. Raza de curbură a lentilei este R = 5 m .
Determinaţi grosimea stratului de aer d3 în acel loc, unde în
lumină reflectată se observă cel de-al treilea inel luminos.
299. Determinaţi lungimea de undă a luminii folosite în
experienţa lui Young, dacă la introducerea în calea uneia din raze a
unei plăci de sticlă cu grosimea de 3 μm şi indicele de refracţie
n = 1,52 , tabloul de interferenţă se deplasează pe ecran cu 3 franje
luminoase.
300. Două surse coerente, aflate la 0, 2 mm una de alta, sînt
situate la distanţa de 1,5 m de la un ecran. Determinaţi lungimea de
52
undă a luminii, dacă al treilea minim de interferenţă se află pe
ecran la distanţa de 12,6 mm de la centrul tabloului.
301. Determinaţi distanţa dintre al treilea şi al cincilea
minime de interferenţă pe ecran, dacă distanţa dintre sursele
coerente ( λ = 0,6 μm ) şi ecran constituie 2 m , iar cea dintre surse
este de 0, 2 mm .
302. Pe o peliculă subţire de terebentină cade lumină albă.
Privită sub unghiul de 60o în lumină reflectată, pelicula pare
portocalie ( λ = 0,625 μm ). Care va fi culoarea peliculei observată
sub un unghi de 2 ori mai mic?
303. Pe o peliculă subţire de săpun ( n = 1,3 ) cu grosimea de
1,25 μm cade normal lumină monocromatică. În lumină reflectată
pelicula pare luminoasă. Ce grosime minimă trebuie să aibă o
peliculă de terebentină, pentru ca în aceleaşi condiţii ea să pară
întunecată.
304. Pe o pană optică subţire de sticlă ( n = 1,52 ) cu unghiul
de 5′ cade normal un flux de lumină monocromatică cu lungimea
de undă λ = 0,591 μm . Câte franje întunecate se află pe 1 cm al
penei?
305. Ce număr minim de fante N min trebuie să conţină o
reţea de difracţie, pentru ca în spectrul de ordinul doi să se poată
vedea despărţite cele două linii galbene ale natriului cu lungimile
de undă λ1 = 589,0 nm şi λ2 = 589,6 nm ? Ce lungime are această
reţea dacă constanta ei este d = 5 μm ?
306. Lungimea de undă a luminii monocromatice incidente
normal pe suprafaţa unei reţele de difracţie este de n = 4,6 ori mai
mică decât constanta reţelei. Determinaţi numărul total al
maximelor de difracţie, care pot fi teoretic observate cu ajutorul
acestei reţele.
53
 307. Pe o reţea de difracţie cade normal un fascicol de
lumină albă. Spectrele de ordinele 3 şi 4 parţial se suprapun. Care
este lungimea de undă a culorii din spectrul de ordinul 4, pe care se
suprapune marginea ( λ = 780 nm ) spectrului de ordinul 3?
308. Pe o reţea de difracţie ce conţine 600 fante/mm cade
normal lumină albă. Spectrul se proiectează pe un ecran cu ajutorul
unei lentile situate în apropierea reţelei. Determinaţi lăţimea
spectrului de ordinul 1 pe ecran, dacă distanţa de la lentilă până la
ecran este de 1, 2 m . Graniţele spectrului vizibil sunt:
λroşu = 780 nm , λviolet = 400 nm .

309. Pe faţa unui cristal de sare de bucătărie cade un

fascicol paralel de raze Roentgen. Distanţa d dintre planele
atomice este de 280 pm . Sub unghiul ϑ = 65o faţă de planul
atomic se observă maximul de difracţie de ordinul 1. Determinaţi
lungimea de undă a radiaţiei Roentgen.
310. Pe o placă netransparentă ce conţine o fantă îngustă
cade normal o undă monocromatică de lumină ( λ = 780 nm ). Raza
ce corespunde maximului de ordinul 2 se abate sub unghiul
ϕ = 20o . Determinaţi lăţimea fantei.
311. Pe o reţea de difracţie ce conţine 100 fante/mm cade
normal lumină monocromatică. Tubul spectrometrului este orientat
spre maximul de ordinul 2. Pentru a orienta spectrometrul la alt
maxim de acelaşi ordin el trebuie rotit cu unghiul Δϕ = 16o .
Determinaţi lungimea de undă a luminii incidente pe reţea.
312. Pe o reţea de difracţie cade normal lumină
monocromatică ( λ = 410 nm ). Unghiul Δϕ dintre direcţiile spre
maximele de ordinele 1 şi 2 este de 2o 21′ . Aflaţi numărul de
fante/mm a reţelei de difracţie.
54
 313. Constanta unei reţele de difracţie este de 4 ori mai
mare decât lungimea de undă a luminii monocromatice incidente
normal pe suprafaţa ei. Determinaţi unghiul α dintre direcţiile spre
primele maxime de difracţie situate simetric.
314. Distanţa dintre două fante vecine ale reţelei de difracţie
este d = 4 μm . Pe reţea cade normal lumină cu lungimea de undă
de 0,58 μm . Care este cel mai mare ordin al maximului obţinut cu
această reţea.
315. Aflaţi raza minimă a unui orificiu circular într-un ecran
netransparent, dacă la iluminarea lui cu lumină monocromatică în
centrul tabloului de difracţie se observă o pată întunecată, iar raza
celei de a treia zone Fresnel este de 2 mm .
316. Pe un orificiu circular cu raza de 2 mm cade o undă
monocromatică plană de lumină. Determinaţi lungimea de undă a
luminii ce iluminează orificiul, dacă în el încap 5 zone Fresnel şi
din punctul de observaţie orificiul se vede sub unghiul de 5′ .
317. Pe o placă netransparentă, ce conţine o fantă, cade
normal o undă plană ( λ = 0,585 μm ). Aflaţi lăţimea fantei, dacă
unghiul de abatere a razelor ce corespund celui de al doilea maxim
este de 17 o .
318. Ce diferenţă de lungimi de undă poate separa reţeaua
de difracţie cu perioada de 2,7 μm şi lăţimea de 1,5 cm , în
spectrul de ordinul 3 pentru razele verzi ( λ = 0,5 μm )?
319. Un fascicol de lumină monocromatică cu lungimea de
undă λ = 0,575 μm cade normal pe o reţea de difracţie cu perioada
de 2, 4 μm . Determinaţi ordinul maxim al spectrului şi numărul
total al maximelor principale în tabloul de difracţie.
320. Constanta reţelei de difracţie este 2,8 μm . Determinaţi
ordinul maxim al spectrului pentru linia roşie cu lungimea de undă
55
λ = 0,7 μm , numărul total de maxime principale şi unghiul de
abatere a ultimului maxim în tabloul de difracţie obţinut.

6. Elemente de fizică cuantică şi a nucleului atomic

321. Cum şi de câte ori se va modifica fluxul radiant al unui

corp absolut negru, dacă maximul radianţei energetice se va
deplasa de la linia roşie a spectrului vizibil ( λm1 = 780 nm ) la cea
violetă ( λm 2 = 390 nm )?
322. Calculaţi emisivitatea radiantă (coeficientul de
radiaţie) αT a unui corp cenuşiu, al cărui temperatură măsurată cu
pirometrul de radiaţie este Tr = 1, 4 kK , temperatura reala a
corpului fiind T = 3, 2 kK .

323. De pe o suprafaţă de arie S = 2 cm 2 acoperită cu

funingine la temperatura T = 400 K , în intervalul de timp
t = 5 min este radiată energia W = 83 J . Determinaţi emisivitatea
radiantă (coeficientul de radiaţie) a funinginii α T .
324. La creşterea temperaturii unui corp absolut negru de
două ori lungimea de undă λm , la care densitatea spectrală a
radianţei energetice ( rλ ,T ) este maximă, s-a micşorat cu
Δλ = 400 nm . Determinaţi temperaturile iniţială T1 şi finală T2 a
corpului.
325. Ca rezultat al variaţiei temperaturii unui corp absolut
negru, maximul densităţii spectrale a radianţei energetice ( rλ ,T )max
s-a deplasat de la λ1 = 2, 4 μm la λ2 = 0,8 μm . Cum şi de câte ori a
variat radianţa energetică R * şi maximul densităţii spectrale a
radianţei energetice a corpului?
56
 326. Lungimile de undă λm1 şi λm 2 ce corespund maximelor
densităţii spectrale a două corpuri absolut negre diferă cu
Δλ = 0,5 μm . Determinaţi temperatura corpului al doilea, dacă
temperatura primului corp este T1 = 2,5 kK .
327. Radianţa energetică a unui corp absolut negru
este R* = 3 W/cm 2 . Determinaţi lungimea de undă ce corespunde
maximului densităţii spectrale a radianţei energetice a acestui corp.
328. Un filament de wolfram este încălzit în vid cu un
curent de intensitatea I1 = 1 A până la temperatura T1 = 1000 K . Ce
valoare trebuie să aibă intensitatea curentului pentru ca temperatura
filamentului să devină T2 = 3000 K ? Pierderile de energie prin
conductibilitate termică şi variaţiile parametrilor liniari ai
filamentului se neglijează. Coeficienţii de radiaţie ai wolframului şi
rezistivităţile lui la temperaturile T1 şi T2 sunt: αT1 = 0,115 şi
ρ1 = 25, 7 ⋅10−8 Ω ⋅ m ; αT = 0,334 şi ρ 2 = 96, 2 ⋅10−8 Ω ⋅ m .
2

329. Aria suprafeţei filamentului de wolfram al unui bec de

25 W este S = 0, 403 cm 2 . Temperatura la incandescenţă este
T = 2177 K . De câte ori acest bec radiază mai puţină energie decât
un corp absolut negru la aceleaşi valori ale ariei suprafeţei şi
temperaturii? Care este coeficientul de radiaţie a wolframului la
această temperatură?
330. Puterea de radiaţie a unui corp absolut negru este
P = 100 kW . Cu ce este egală aria suprafeţei radiante a corpului,
dacă lungimea de undă pentru care densitatea spectrală a radianţei
energetice prezintă maxim este λ = 0,7 μm ?
331. Maximul densităţii spectrale a radianţei energetice este
( rλ ,T )max = 4,16 ⋅ 1011 W/m2 . La ce lungime de undă apare el?
332. Ca rezultat al variaţiei temperaturii unui corp absolut
negru maximul densităţii spectrale a radianţei energetice s-a
57
deplasat de la λ1 = 2,5 μm la λ2 = 0,125 μm . De câte ori s-a
modificat: a) temperatura corpului; b) radianţa energetică?
333. Într-un vas negru de metal cu pereţi subţiri de forma
unui cub, s-a turnat 1 kg de apă la temperatura t1 = 50 o C care a
umplut vasul. Determinaţi timpul de răcire a vasului până la
temperatura t2 = 10 o C , dacă vasul este aşezat într-o cavitate
neagră, temperatura pereţilor acesteia fiind de zero absolut.
334. În spectrul de radiaţie al sferei de foc cu raza de
100 m , ce apare în urma exploziei nucleare, energia de radiaţie este
maximă la lungimea de undă de 0, 289 μm . Determinaţi: a)
temperatura suprafeţei sferei şi energia radiată de suprafaţa ei în
intervalul de timp de 0,001 s ; b) distanţa maximă la care se vor
aprinde obiectele de lemn, dacă puterea lor de absorbţie este 0,7 .
Căldura de aprindere a lemnului uscat este 5 ⋅ 104 J/m 2 .
335. Cu câte grade ar scădea temperatura globului
pământesc în 100 ani , dacă Pământul n-ar primi energie solară?
Raza Pământului se va lua egală cu 6, 4 ⋅ 106 m , căldura specifică –
200 J/(kg ⋅ K) , densitatea – 5500 kg/m3 , temperatura medie –
300 K , coeficientul de radiaţie – 0,8 . În cât timp temperatura ar
scădea cu 27 K ?
336. O bilă de cupru, având diametrul d = 1, 2 cm a fost
introdusă într-un vas, din care s-a evacuat aerul. Temperatura
pereţilor vasului se menţine aproape de zero absolut. Temperatura
iniţială a bilei este T0 = 300 K . Considerând suprafaţa bilei absolut
neagră, determinaţi intervalul de timp, în care temperatura ei se va
micşora de 2 ori. Căldura specifică a cuprului c = 390 J/ ( kg ⋅ K ) ,
iar densitatea cuprului ρ = 8900 kg/m3 .
58
 337. Determinaţi viteza maximă v max a fotoelectronilor
emişi de un metal sub acţiunea radiaţiei γ cu lungimea de undă
λ = 0,3 nm .
338. Viteza maximă a fotoelectronilor emişi de un metal
iradiat cu fotoni γ este v max = 291 Mm/s . Calculaţi energia
fotonului incident.
339. Fluxul de energie Φ emis de un bec electric este de
600 W . La distanţa r = 1 m de la bec este fixată perpendicular pe
razele incidente o oglindă rotundă şi plană cu diametrul d = 2 cm .
Considerând că radiaţia becului este aceeaşi în toate direcţiile şi că
oglinda reflectă complet lumina incidentă, determinaţi forţa F de
presiune exercitată de lumină pe oglindă.
340. Presiunea p exercitată de lumina monocromatică
( λ = 600 nm ) pe o suprafaţă neagră de aria S = 1 cm 2 aşezată
perpendicular pe razele incidente este egală cu 0,1 μPa . Calculaţi
numărul N de fotoni ce cad pe suprafaţă în t = 1 s .
341. Pe o suprafaţă plană de oglindă cade normal radiaţie
monocromatică cu lungimea de undă λ = 500 nm şi apasă pe ea cu
forţa F = 10 nN . Calculaţi numărul N de fotoni incidenţi pe
această suprafaţă în fiecare secundă.
342. Un fascicol paralel de lumină monocromatică
( λ = 662 nm ) este incident pe o suprafaţă înnegrită şi produce pe
ea presiunea p = 0,3 μPa . Determinaţi concentraţia n a fotonilor
din fascicolul luminos.
343. În efectul Compton, un foton a fost difuzat de un
electron liber sub unghiul ϑ = π 2 . Determinaţi impulsul p
obţinut de electron, dacă energia fotonului incident era
ε = 1,02 MeV .
59
 344. Un foton cu energia ε = 0, 4 MeV a fost difuzat de un
electron liber sub unghiul ϑ = π 2 . Determinaţi energia ε ′ a
fotonului difuzat şi energia cinetică Ec a electronului de recul.
345. Ce parte din energia fotonului în efectul Compton
revine electronului de recul, dacă fotonul a fost difuzat sub un
unghi ϑ = π 2 ? Energia fotonului înainte de împrăştiere este
ε = 0,51 MeV .
346. Un foton cu energia ε = 1,02 MeV a fost difuzat de un
electron liber prin efectul Compton sub unghiul ϑ = 180o . Calculaţi
energia cinetică a electronului de recul.
347. Ca rezultat al efectului Compton un foton cu energia
ε = 1,02 MeV a fost difuzat de un electron liber sub unghiul
ϑ = 150o . Determinaţi energia ε ′ a fotonului difuzat.
348. Determinaţi unghiul ϑ sub care a fost difuzată o
cuantă γ cu energia ε = 1,53 MeV de un electron liber în cadrul
efectului Compton, dacă energia cinetică a electronului de recul
este Ec = 0,51 MeV .
349. Un foton, căruia îi corespunde lungimea de undă
λ = 1 pm , a fost difuzat de un electron liber sub unghiul ϑ = 90o .
Ce parte din energia fotonului a fost transmisă electronului?
350. Lungimea de undă λ a unui foton este egală cu
lungimea de undă Compton a electronului. Determinaţi energia ε
şi impulsul p al fotonului.
351. Energia fotonului incident este egală cu energia de
repaus a electronului. Determinaţi partea ε1 din energia fotonului
incident, pe care o păstrează fotonul difuzat şi, partea ε 2 din
această energie, primită de electronul de recul, dacă unghiul de
difuzie ϑ este egal cu: a) 60o ; b) 90o ; c) 180o .
60
 352. Un foton cu energia ε = 250 keV a fost difuzat sub
unghiul ϑ = 120o de un electron în repaus. Determinaţi energia
fotonului difuzat.
353. Cu cât ar trebui mărită energia cinetică a unei particule
nerelativiste, pentru ca lungimea de undă de Broglie să se
micşoreze de două ori? Efectuaţi calculul pentru un electron
nerelativist cu lungimea de undă λ1 = 10-10 m .

354. Ce energie cinetică trebuie transmisă unui proton,

pentru ca lungimea de undă de Broglie a acestuia să devină egală
cu: a) 10-10 m , b) lungimea de undă Compton.
355. Ce energie cinetică trebuie transmisă unui electron,
pentru ca lungimea de undă de Broglie să devină egală cu lungimea
de undă Compton a electronului?
356. Ce diferenţă de potenţial de accelerare U trebuie să
parcurgă un electron, pentru ca lungimea de undă de Broglie a lui
să fie egală cu 0,1 nm ?
357. Determinaţi lungimea de undă de Broglie λ a unui
proton care a parcurs diferenţa de potenţial de accelerare U :
a) 1 kV ; b) 1 MV .
358. Un electron se mişcă pe o traiectorie circulară cu raza
r = 0,5 cm într-un câmp magnetic omogen cu inducţia B = 8 mT .
Determinaţi lungimea de undă de Broglie a electronului.
359. Calculaţi lungimea de undă de Broglie λ pentru un
electron ce posedă energia cinetică Ec = 13,6 eV (energia de
ionizare a atomului de hidrogen). Comparaţi valoarea obţinută
pentru λ cu diametrul d al atomului de hidrogen (aflând raportul
λ d ). Este oare necesar să se ia în considerare proprietăţile
ondulatorii ale electronului atunci când se studiază mişcarea lui în
61
atomul de hidrogen? Diametrul atomului de hidrogen se va lua egal
cu două raze Bohr ( RB = 5, 29 ⋅ 10-11 m ).

360. Într-un studiu al difuziei particulelor α pe nuclee

(experienţele lui Rutherford) parametrul de şoc s-a luat de ordinul a
0,1 nm . În acest studiu proprietăţile ondulatorii ale particulelor α
( E = 7,7 MeV ) nu s-au luat în considerare. Este admisibilă această
aproximaţie?
361. Calculaţi lungimea de undă de Broglie pentru neutronii
termici ( T = 300 K ). Trebuie oare să se ţină seama de proprietăţile
ondulatorii ale neutronilor atunci când se studiază interacţiunea lor
cu cristalul? Distanţa dintre atomii cristalului se va lua de 0,5 nm .
362. Ce diferenţă de potenţial de accelerare U trebuie să
parcurgă un proton, pentru ca lungimea de undă de Broglie λ să fie
egală cu: a) 1 nm ; b) 1 pm ?
363. Un proton posedă energia cinetică Ec = 1 keV .
Determinaţi energia suplimentară ΔEc , care trebuie să i se
transmită protonului, pentru ca lungimea de undă de Broglie
asociată lui să se reducă de 3 ori?
364. Un electron posedă energia cinetică Ec = 1,02 MeV .
De câte ori se va modifica lungimea de undă de Broglie, dacă
energia cinetică a electronului se va micşora de două ori?
365. Energia cinetică Ec a unui electron este egală cu
valoarea dublă a energiei sale de repaus ( 2m0c 2 ). Calculaţi
lungimea de undă de Broglie λ asociată acestui electron.
366. Determinaţi imprecizia Δx a coordonatei unui electron
ce se mişcă în atomul de hidrogen cu viteza de 1,5 ⋅ 106 m/s , dacă
imprecizia admisibilă Δv , cu care se determină viteza lui este de
62
10 % din valoarea vitezei. Comparaţi imprecizia obţinută cu
diametrul atomului de hidrogen, calculat în conformitate cu teoria
lui Bohr pentru starea fundamentală, şi spuneţi dacă în acest caz e
aplicabilă noţiunea de traiectorie.
367. Un electron, având energia cinetică Ec = 15 eV , se află
într-o particulă metalică cu diametrul de 1 μm . Evaluaţi imprecizia
relativă Δv v , cu care poate fi determinată viteza electronului.
368. De câte ori lungimea de undă de Broglie λ a unei
particule este mai mică decât nedeterminarea Δx a coordonatei ei,
care corespunde unei nedeterminări relative a impulsului de 1% .
369. Considerând că nedeterminarea coordonatei unei
particule în mişcare este egală cu lungimea de undă de Broglie,
determinaţi imprecizia relativă Δp p a impulsului acestei
particule.
370. Utilizând relaţia de incertitudine Δx ⋅ Δpx ≥ obţineţi
expresia, care permite evaluarea energiei minime Emin a unui
electron ce se află într-o groapă de potenţial unidimensională cu
lăţimea l .
371. Considerând că energia minimă a unui nucleon dintr-
un nucleu este de 10 MeV , estimaţi dimensiunile liniare ale
nucleului, folosind relaţiile de incertitudine.
372. Nişte fire de praf, având masa de 10-12 g fiecare, în
stare de suspensie în aer se află în echilibru termodinamic. Se poate
oare constata vre-o deviere de la legile mecanicii clasice, urmărind
mişcarea particulelor? Se va considera că aerul este în condiţii
normale, iar particulele de praf au formă sferică. Densitatea firelor
de praf este de 2 ⋅ 103 kg/m3 .
373. Evaluaţi lărgimea relativă Δω ω a unei linii spectrale,
dacă sunt date durata medie de viaţă a atomului în starea excitată
( τ = 10-8 s ) şi lungimea de undă a fotonului radiat ( λ = 0,6 μm ).
63
 374. Folosind relaţia de nedeterminare, evaluaţi energia
cinetică minimă a electronului ( Ec )min , ce se mişcă într-un
domeniu sferic cu diametrul de 0,1 nm .
375. Estimaţi erorile minime cu care se determină vitezele
unui electron, ale unui proton şi ale unei bile cu masa de 1 mg ,
dacă coordonatele particulelor şi ale centrului bilei sunt stabilite cu
nedeterminarea de 1 μm .
376. Folosind relaţia de nedeterminare, evaluaţi imprecizia
vitezei electronului în atomul de hidrogen, considerând diametrul
atomului de 0,1 nm . Comparaţi valoarea obţinută cu viteza
electronului pe prima orbită Bohr a acestui atom.
377. Demonstraţi că pentru o particulă, a cărei coordonată
are nedeterminarea Δx = λ 2π ( λ este lungimea de undă de
Broglie asociată particulei), nedeterminarea vitezei are ordinul de
mărime al vitezei însăşi a particulei.
378. Un electron liber era iniţial localizat într-un domeniu
cu diametrul l = 0,1 nm . Utilizând relaţiile de incertitudine estimaţi
intervalul de timp, în care lăţimea “pachetului” corespunzător de
unde se va mări de η = 10 ori .
379. Folosind relaţiile de incertitudine, evaluaţi energia
cinetică minimă a unui electron localizat într-o regiune cu
diametrul l = 0, 2 nm .
380. Un electron, având energia cinetică Ec = 4 eV este
localizat într-o regiune cu diametrul l = 0,1 μm . Folosind relaţiile
de incertitudine, evaluaţi imprecizia relativă a vitezei electronului.
381. Un electron se află într-o groapă de potenţial
rectangulară unidimensională cu pereţii infiniţi. Lăţimea gropii este
l . Utilizând relaţiile de incertitudine, estimaţi forţa de presiune
64
exercitată de electron pe pereţii acestei gropi în cazul energiei
minime a electronului.
382. Utilizând relaţiile de incertitudine, evaluaţi lăţimea l a
gropii de potenţial unidimensionale, în care energia minimă a
electronului este Emin = 10 eV .
383. Pentru evaluarea energiei minime a electronului în
atomul de hidrogen se poate presupune, că nedeterminările Δr a
razei r şi Δp a impulsului p ale electronului, satisfac relaţiile
Δr ≈ r şi Δp ≈ p . Utilizând relaţiile de incertitudine, determinaţi
raza orbitei electronului ce corespunde valorii minime a energiei lui
în atomul de hidrogen.
384. Pentru evaluarea energiei minime a electronului în
atomul de hidrogen se poate presupune, că nedeterminările Δr a
razei r şi Δp a impulsului p ale electronului, satisfac relaţiile
Δr ≈ r şi Δp ≈ p . Utilizând relaţiile de incertitudine, determinaţi
valoarea minimă a energiei electronului Emin în atomul de
hidrogen.
385. O particulă se află într-o groapă rectangulară de
potenţial cu lăţimea de 0,5 nm . Aflaţi diferenţa minimă ΔE dintre
nivelele energetice ale electronului.
386. O particulă se află într-o groapă rectangulară de
potenţial cu pereţii infiniţi. Determinaţi raportul dintre diferenţa
energiilor nivelelor energetice vecine ΔEn +1, n şi energia En a
particulei în trei cazuri: a) n = 3 ; b) n = 10 ; c) n → ∞ . Explicaţi
rezultatul obţinut.
387. Într-o groapă rectangulară de potenţial cu lăţimea l se
află o particulă în stare excitată ( n = 2 ). Determinaţi punctele din
intervalul 0 < x < l , în care densitatea probabilităţii de localizare a
particulei este maximă şi minimă.
65
 388. Un electron se află într-o groapă rectangulară de
potenţial сu pereţii infinit înalţi şi lăţimea l . În care din punctele
intervalului 0 < x < l densitatea probabilităţii de a găsi electronul
pe primul şi pe al doilea nivel energetic este aceeaşi? Calculaţi
densitatea de probabilitate pentru aceste puncte. Ilustraţi soluţia
grafic.
389. Într-o groapă de potenţial rectangulară se află o
particulă în starea fundamentală. Care este probabilitatea de a găsi
particula: a) în treimea de mijloc a gropii? b) în treimea extremă a
gropii?
390. Într-o groapă de potenţial rectangulară de lăţimea l se
află un electron. Calculaţi probabilitatea de a găsi electronul pe
primul nivel energetic în intervalul l / 4 , echidistant de la pereţii
gropii.
391. Într-o groapă de potenţial rectangulară de lăţime l se
află o particulă în starea excitată inferioară. Determinaţi
probabilitatea de a găsi această particula în intervalul l / 4 ,
echidistant de la pereţii gropii.
392. Atomul de hidrogen se află în starea fundamentală.
Funcţia de undă proprie ce descrie starea electronului în atom are
forma: Ψ (r ) = Ce- r / a , unde C este o constantă iar a este raza
Bohr. Utilizând condiţia de normare determinaţi constanta C .
393. Funcţia de undă ce descrie starea fundamentală a
electronului în atomul de hidrogen are forma Ψ (r ) = Ce- r / a , unde
a = ε 0 h 2 (π e 2 m ) este raza Bohr. Determinaţi distanţa r , la care
probabilitatea localizării electronului este maximă.
394. Un atom de hidrogen, ce se afla iniţial în starea
fundamentală, a absorbit o cuantă de lumină cu energia
ε = 10, 2 eV . Determinaţi variaţia momentului cinetic orbital al
electronului ΔLl .
66
 395. Calculaţi energia totală E , momentul cinetic orbital
Ll şi momentul magnetic pm al electronului din atomul de
hidrogen în starea 2 p .
396. Determinaţi valorile posibile ale momentului magnetic
orbital pm al electronului din atomul excitat de hidrogen, dacă
energia de excitare este ε = 12,09 eV .
397. Care este numărul maxim de electroni s, p şi d care
se pot afla în învelişurile (straturile) electronice K , L şi M ale
unui atom?
398. Utilizând principiul de excluziune al lui Pauli,
determinaţi numărul maxim de electroni N max din atom care pot
avea aceleaşi valori ale următoarelor numere cuantice:
a) n, l , m, ms ; b) n, l , m ; c) n, l ; d) n ?
399. Un strat electronic complet este caracterizat de
numărul cuantic n = 3 . Determinaţi numărul electronilor din acest
strat, care au aceleaşi valori ale următoarelor numere cuantice: a)
ms = ±1/ 2 ; b) m = −2 ; c) ms = −1/ 2, m = 0 ; d) ms = +1/ 2,
l = 2.
400. Aflaţi numărul N de electroni din nişte atomi aflaţi în
starea fundamentală, care au completate: a) învelişurile K şi L ,
pătura 3s şi pe jumătate pătura 3 p ; b) învelişurile K , L, M şi
păturile 4 s, 4 p şi 4d . Care sunt aceşti atomi?
401. De câte ori numărul electronilor liberi ce revine la
T = 0 K unui atom de aluminiu este mai mare decât numărul
electronilor ce revin unui atom de cupru, dacă nivelele Fermi sunt
ε F 1 = 11,7 eV şi, respectiv, ε F 2 = 7 eV ?
402. Calculaţi energia cinetică medie < ε > a electronilor
din metal la temperatura T = 0 K , dacă nivelul Fermi este
ε F = 7 eV .
67
 403. Un metal se află la temperatura T = 0 K . Determinaţi
de câte ori numărul electronilor ce au energia cuprinsă în intervalul
de la ε F 2 la ε F , este mai mare decât numărul electronilor cu
energia cuprinsă între 0 şi ε F 2 ?
404. Electronii dintr-un metal se află la temperatura
T = 0 K . Aflaţi numărul relativ ΔN N de electroni liberi, a căror
energie cinetică diferă de energia Fermi cu cel mult 2% .
405. Determinaţi raportul dintre concentraţia nmax a
electronilor dintr-un metal (la T = 0 K ), a căror energie diferă de
cea maximă cu cel mult Δε , şi concentraţia nmin a electronilor, a
căror energie nu depăşeşte valoarea Δε . Se va considera
Δε = 0,01ε F .
406. Exprimaţi viteza medie pătratică < v p > prin viteza
maximă v max a electronilor dintr-un metal, ce se află la temperatura
de 0 K .
407. Un metal se află la temperatura T = 0 K . Determinaţi
de câte ori numărul electronilor liberi cu vitezele cuprinse între
v max 2 şi v max este mai mare decât numărul electronilor cu vitezele
cuprinse între 0 şi v max 2 .
408. Determinaţi fracţiunea electronilor liberi dintr-un
metal la temperatura T = 0 K , a căror energie ε este cuprinsă în
intervalul de valori de la ε max / 2 până la ε max .
409. De câte ori va varia energia medie < ε > ce revine
unui grad de libertate al unui oscilator cuantic, la ridicarea
temperaturii de la T1 = θ E 2 la T2 = θ E ? Se va ţine seama de
energia de zero.
410. Calculaţi raportul < ε > < εT > dintre energia medie a
unui oscilator cuantic în modelul Einstein şi energia medie de
68
mişcare termică a moleculelor unui gaz ideal la temperatura
T = θE .
411. Determinaţi eroarea relativă care se va comite, dacă
valoarea pentru căldura specifică calculată după teoria lui Einstein
(pentru T = θ E ) va fi înlocuită cu valoarea dată de teoria clasică a
lui Dulong şi Petit.
412. Calculaţi frecvenţa maximă ω max a oscilaţiilor proprii
din cristalul de aur, dacă temperatura Debye pentru acest cristal
este de 180 K .
413. La încălzirea unei mase de 100 g de argint de la
T1 = 10 K la T2 = 20 K a fost consumată cantitatea de căldură de
0,71 J . Determinaţi temperatura Debye pentru argint considerând
T θD .
414. Determinaţi cantitatea de căldură necesară pentru
încălzirea unei mase de 200 g de potasiu de la T1 = 4 K la
T2 = 5 K . Temperatura Debye pentru caliu este 100 K . Se va
considera T θ D şi M = 39 ⋅ 10-3 kg/mol .
415. În urma unor măsurări s-a constatat că căldura molară
a argintului la temperatura de 20 K este de 1,65 J/ ( mol ⋅ K ) .
Determinaţi temperatura Debye pentru argint, considerând că
T θD .

416. Utilizând aproximaţia T 3 a lui Debye, calculaţi

căldura specifică a clorurii de natriu la temperatura T = θ D 20 .
417. Ce fracţiune din cantitatea iniţială de atomi ai
izotopului radioactiv de toriu 229 Th se dezintegrează în timp de un
an? Se ştie că timpul de înjumătăţire T1/ 2 = 7 ⋅ 103 ani .
69
 418. Ce parte din cantitatea iniţială de atomi radioactivi de
actiniu 225 Ac ( T1/ 2 = 10 zile ) va rămâne peste cinci zile? Dar peste
15 zile?
419. În cât timp se va dezintegra 1/4 din cantitatea iniţială
de nuclee ale unui izotop radioactiv, dacă timpul de înjumătăţire al
acestuia este T1/ 2 = 24 ore ?

420. În timp de t = 8 zile s-a dezintegrat 3/4 din cantitatea

iniţială de nuclee ale unui izotop radioactiv. Determinaţi timpul de
înjumătăţire T1/ 2 a acestui izotop.

421. La dezintegrarea unei mase m = 4,01 kg de poloniu

radioactiv 210
Po în timp de 1 h s-a format un volum V = 89,5 cm3
de heliu 4 He la condiţii normale. Determinaţi timpul de
înjumătăţire T1/ 2 a poloniului.

422. Ce fracţiune din cantitatea iniţială a unui izotop

radioactiv se dezintegrează în intervalul de timp t egal cu timpul
mediu de viaţă al nucleelor acestui izotop?
423. Determinaţi numărul N de atomi ai unui izotop
radioactiv ce se dezintegrează în timpul t = 10 s , dacă activitatea
izotopului este A = 0,1 MBq . Activitatea se va considera constantă
în intervalul de timp dat.
424. Activitatea unui izotop s-a micşorat de la
A1 = 118 GBq până la A2 = 7, 4 GBq în timp de o zi. Determinaţi
timpul de înjumătăţire T1/ 2 a acestui izotop.

425. Cu câte procente va scădea activitatea izotopului de

iridiu 192 Ir în intervalul de timp t = 30 zile ? Timpul de
înjumătăţire a iridiului este T1/ 2 = 75 zile .
70
 426. Determinaţi intervalul de timp τ , în care activitatea
izotopului de stronţiu 90 Sr se va reduce de 10 ori ? De 100 ori ?
Timpul de înjumătăţire a stronţiului este T1/ 2 = 28 ani .
238
427. Să se determine masa m1 de uraniu U
( T1/ 2 = 4,5 ⋅ 10 ani ), ce are aceeaşi activitate ca şi masa m = 1 mg
9

90
de stronţiu Sr . Timpul de înjumătăţire a stronţiului este
de 28 ani .
428. Ce fracţiune din atomii izotopului radioactiv 234 Th ,
având timpul de înjumătăţire T1/ 2 = 24,1 zile , se dezintegrează în:
a) 1 s ; b) o zi; c) o lună?
429. 0,36 % din masa organismului uman o constituie
potasiul. Izotopul radioactiv de potasiu 40 K reprezintă 0,012 %
din masa totală a potasiului. Care este activitatea izotopului 40 K ,
masa corpului fiind de 75 kg ? Timpul de înjumătăţire a izotopului
radioactiv este T1/ 2 = 1, 42 ⋅ 109 ani .
430. Determinaţi cantitatea de plumb, apărută din 1 kg al
izotopului de uraniu pur 238U într-un interval de timp, egal cu
vârsta Pământului ( 2,5 ⋅ 109 ani ). Timpul de înjumătăţire al
izotopului dat de uraniu este 4,5 ⋅ 109 ani .
431. Din fiecare milion de atomi ai unui izotop radioactiv în
fiecare secundă dezintegrează 200 atomi. Determinaţi timpul de
înjumătăţire al acestui izotop.
432. Determinaţi numărul de nuclee N ale izotopului
radioactiv de fosfor 32 P ( T1/ 2 = 14,3 zile ) de masă m = 1 mg , ce se
dezintegrează în intervalul de timp: a) t1 = 1 min , b) t2 = 5 zile .

71
 7. TABELE ALE MĂRIMILOR FIZICE

7.1. Constante fizice

Constanta gravitaţională G = 6, 67 ⋅10-11 m3 /(кg ⋅ s 2 )

Numărul Avogadro N A = 6, 02 ⋅1023 mol-1
Constanta universală a gazelor R = 8,31 J/(К ⋅ mol)
Constanta Boltzmann k = 1,38 ⋅10−23 J К
Constanta Faraday F = 9, 65 ⋅107 C mol
Sarcina elementară e = 1, 6 ⋅10−19 C
Masa electronului me = 9,11⋅10−31 kg
Sarcina specifică a electronului e m = 1, 76 ⋅1011 C кg
Viteza luminii în vid с = 3 ⋅108 m s
Constanta Stefan – Boltzmann σ = 5, 67 ⋅10−8 W ( m 2 × K 4 )
Constanta Wien b = 2,9 ⋅10−3 m ⋅ К
Constanta Planck h = 6, 63 ⋅10−34 J ⋅ s
= 1, 054 ⋅10−34 J ⋅ s
Constanta Rydberg R = 2, 07 ⋅10−18 s-1
R′ = 1,10 ⋅107 m-1
Raza primei orbite Bohr а = 5, 29 ⋅10−11 m
Lungimea de undă Compton a electronului λС = 2, 43 ⋅10−12 m
Magnetonul Bohr μ В = 9, 27 ⋅10−24 J Т
Energia de ionizare a atomului de hidrogen Еi = 2,18 ⋅10−18 J
Unitatea atomică de masă 1 u. = 1, 66 ⋅10-27 кg
Constanta electrică ε 0 = 8,85 ⋅10−12 F m
Constanta magnetică μ0 = 4π ⋅10−7 H m
72
 7.2. Unele date referitoare la Soare, Pământ şi Lună

Raza Pământului 6,37 ⋅106 m

Masa Pământului 5,98 ⋅1024 kg
Raza Soarelui 6,95 ⋅108 m
Masa Soarelui 1,98 ⋅1030 кg
Raza Lunii 1, 74 ⋅106 m
Masa Lunii 7,33 ⋅1022 кg
Distanţa dintre centrele Pământului şi Soarelui 1, 49 ⋅1011 m
Distanţa dintre centrele Pământului şi Lunii 3,84 ⋅108 m

7.3. Densitatea unor solide şi lichide

( 103 кg m3 ori g сm3 )

Solide Lichide (la 15 С )

Alamă 8,55 Acetonă 0,79
Aluminiu 2,70 Acid acetic 1,05
Argint 10,5 Acid sulfuric 1,83
Aur 19,3 Alcool 0,8
Bismut 9,80 Apă (distilată la 4° С) 1,00
Cupru 8,93 Benzină 0,7
Fier (fontă, oţel) 7,87 Eter 0,7
Mangan 7,40 Gaz lampant 0,8
Nichel 8,80 Glicerină 1,26
Platină 21,4 Mercur 13,6
Plumb 11,3 Petrol 0,85
Sare de bucătărie 2,20 Sulfură de carbon 1,26
Uraniu 18,7 Ulei de măsline 0,9
Wolfram 19,3 Ulei de ricin 0,96

73
7.4. Diametrul eficace al moleculelor, coeficienţii de viscozitate
şi conductibilitate termică a unor gaze în condiţii normale
Coeficientul de
Diametrul Coeficientul conductibilitate
Gazul eficace de viscozitate termică
d , nm η , μPa ⋅ s
λ , mW ( m ⋅ К )
Aer 0,27 17,2 24,1
Argon 0,35 21,5 16,2
Azot 0,38 16,6 24,3
Heliu 0,22 18,9 142
Hidrogen 0,28 8,66 168
Oxigen 0,36 19,8 24,4
Vapori de apă 0,30 8,32 15,8

7.5. Coeficientul de viscozitate η al unor lichide la 20 C

(în mPa ⋅ s )
Acetonă 0,32
Apă 1,00
Glicerină 1480
Mercur 1,58
Ulei de ricin 987
Ulei de maşină 100
7.6. Căldurile specifice ale unor substanţe solide şi lichide

Substanţa c, J ( kg ⋅ K ) Substanţa c, J ( kg ⋅ K )
Alamă 380 Plumb 1202
Aluminiu 920 Zinc 400
Cositor 280 Acetonă 180
Cupru 380 Apă 4187
Fontă 550 Benzină 2140
Gheaţă (zăpadă) 2090 Eter 2330
Nichel 460 Glicerină 2430
Oţel 470 Ulei mineral 2093
74
7.7. Căldura latentă de vaporizare (la temperatura de fierbere)

Substanţa T, K λ v ,105 J kg
Acetonă 329,2 5,2
Aer 81 2,1
Alcool etilic 351 8,57
Apă 373 22,6
Benzină 423 3
Eter 308 3,52
Glicerină 629,58 2,72
7.8. Căldura latentă de topire (la temperatura de topire)

Substanţa T, K λ t ,104 J kg
Aluminiu 932 38
Apă (gheaţă) 273 33,5
Cositor 505 5,8
Cupru 1356 18
Fier 1803 27
Fontă 1423 9,7
Naftalină 353 15,1
Plumb 600 2,5
Wolfram 3683 2,6
Zinc 692 11,8
7.9. Permitivitatea relativă ε r a unor dielectrici

Apă 81
Ceară 2,9
Ebonită 3,0
Mică 7,6
Parafină 2,0
Porţelan 5,0
Sticlă 7,0
Textolit 8,0
Ulei (de transformator) 2,2
75
 7.10. Rezistenţa specifică ρ a unor conductoare la 20 С

Substanţa ρ , nΩ ⋅ m Substanţa ρ , nΩ ⋅ m
Aluminiu 26 Grafit 3900
Constantan 500 Nichel 68,4
Crom 189 Nicrom 1400
Cupru 17 Wolfram 50
Fier 98 Zinc 59,2

7.11. Indicele de refracţie n al unor substanţe

Acetonă 1,36
Aer 1,00029
Apă 1,33
Diamant 2,42
Glicerină 1,47
Sticlă 1,50
Sulfură de carbon 1,63
Terebentină 1,48
Ulei de scorţişoară 1,60

7.12. Lucrul de extracţie a electronilor din metal

Metalul L, eV L,10−19 J Metalul L, eV L,10−19 J

Aluminiu 3,74 5,98 Litiu 2,39 3,82
Argint 4,28 6,85 Nichel 4,84 7,74
Aur 4,58 7,33 Platină 5,29 8,46
Bismut 4,62 7,39 Potasiu 2,15 3,44
Cesiu 1,89 3,02 Sodiu 2,27 3,63
Cupru 4,47 7,15 Wolfram 4,50 7,2
Fier 4,36 6,98 Zinc 3,74 5,98
76
 7.13. Unele elemente ale sistemului periodic al elementelor
(Z – numărul de ordine al elementului; А – masa atomică relativă a
elementului chimic)
Simb Simb
Z Elementul А Z Elementul А
olul olul
1 Hidrogen H 1,01 34 Seleniu Se 79,0
2 Heliu He 4,00 35 Brom Br 79,9
3 Litiu Li 6,94 36 Kripton Kr 83,8
4 Beriliu Be 9,01 37 Rubidiu Rb 85,5
5 Bor B 10,8 38 Stronţiu Sr 87,6
6 Carbon C 12,0 42 Molibden Mo 96,0
7 Azot N 14,0 45 Rodiu Rh 103
8 Oxigen O 16,0 46 Paladiu Pd 106
10 Neon Ne 20,2 47 Argint Ag 108
11 Sodiu Na 23,0 48 Cadmiu Cd 112
12 Magneziu Mg 24,4 49 Indiu In 115
13 Aluminiu Al 27,0 50 Staniu Sn 119
14 Siliciu Si 28,1 53 Iod I 127
15 Fosfor P 31,0 54 Xenon Xe 131
16 Sulf S 32,1 55 Cesiu Cs 133
17 Clor Cl 35,5 56 Bariu Ba 137
18 Argon Ar 40,0 74 Wolfram W 184
19 Potasiu K 39,1 78 Platină Pt 195
20 Calciu Ca 40,1 79 Aur Au 197
22 Titan Ti 47,9 80 Mercur Hg 201
24 Crom Cr 52,0 82 Plumb Pb 207
25 Mangan Mn 54,9 83 Bismut Bi 209
26 Fier Fe 55,9 84 Poloniu Po 210
28 Nichel Ni 58,7 86 Radon Rn 222
29 Cupru Cu 63,5 88 Radiu Ra 226
30 Zinc Zn 65,4 89 Actiniu Ac 227
31 Galiu Ga 69,7 90 Toriu Th 232
32 Germaniu Ge 72,6 92 Uraniu U 238
33 Arsen As 74,9 94 Plutoniu Pu 244

77
 7.14. Masele unor atomi neutri (u) ( 1 u = 1,66 ⋅10-27 kg )

Elementul Izotopul Masa Elementul Izotopul Masa

1
H 1,00783 13
N 13,00574
Hidrogen 2
H 2,01410 Azot 14
N 14,00307
3
H 3,01605 15
N 15,00011
3
He 3,01603 16
O 15,99491
Heliu 4
He 4,00260 Oxigen 17
O 16,99913
6
Li 6,01513 18
O 17,99916
Litiu 7
Li 7,01601 Fluor 19
F 18,99840
7
Be 7,01693 22
Na 21,99444
Sodiu
Beriliu 9
Be 9,01219 23
Na 22,98977
23
10
Be 10,01354 Magneziu Mg 22,99414
9
B 9,01333 Aluminiu 30
Al 29,99817
Bor 10
B 10,01294 Siliciu 31
Si 30,97535
11
B 11,00931 Fosfor 31
P 30,97376
10
C 10,00168 Potasiu 41
K 40,96184
12
C 12,00000 Calciu 44
Ca 43,95549
Carbon 13
C 13,00335 Plumb 206
Pb 205,97446
14
C 14,00324 Poloniu 210
Po 209,98297
7.15. Masa şi energia de repaus ale unor particule elementare şi
nuclee uşoare
Masa Energia
Particula m0 , kg m0 , u E0 , J E0 , MeV
−31
Electron 9,11⋅10 0,00055 8,16 ⋅10−14 0,511
π - mezon
2, 41⋅10−28 0,14526 2,16 ⋅10−11 135
neutru
Proton 1, 672 ⋅10−27 1,00728 1,50 ⋅10−10 938
Neutron 1, 675 ⋅10−27 1,00867 1,51⋅10−10 939
Deuteron 3,35 ⋅10−27 2,01355 3, 00 ⋅10−10 1876
Particula - α 6, 64 ⋅10−27 4,00149 5,96 ⋅10−10 3733

78
 7.16. Perioada de înjumătăţire T1 2 a unor izotopi radioactivi

Tipul Tipul
Izotopul dezinteg T1 2 Izotopul dezinteg T1 2
rării rării
Actiniu Radon
225 α 10 zile 222 α 3,8 zile
89 Ac 86 Rn

Iod Stronţiu
131 β -- , γ 8 zile 90 β -- 28 ani
53 I 38 Sr

Iridiu Toriu
192 β -- , γ 75 zile 229 α, γ 7 ⋅103 ani
77 Ir 90Th

Cobalt Toriu
60 β -- , γ 5,3 ani 232 α 1, 4 ⋅1010 ani
27 Co 90Th

Magneziu Uraniu
27 β -- 10 min 238 α, γ 4,5 ⋅109 ani
12 Mg 92 U

Radiu Fosfor
219 α 10−3 s 32 β -- 14,3 zile
88 Ra 15 P
Radiu Sodiu
226 α, γ 1, 62 ⋅103 ani 22 γ 2,6 ani
88 Ra 11 Na

7.17. Unele unităţi folosite împreună cu unităţile SI

1an = 3,11⋅107 s 1А = 10−10 m

1аtm = 101,3 кPa =
1eV = 1,6 ⋅10-19 J
= 760 mm Hg
1bar = 100 кPa 1u = 1,66 ⋅10-27 кg
1 mm Hg = 133,3 Pа 1Ci (curie) = 3,70 ⋅1010 dezintegr. s
1cal = 4,18 J 1 = π 180 rad = 1,75 ⋅10-2 rad

79
 8. Relaţii matematice utile
8.1. Unele identităţi trigonometrice

sin (α ± β ) = sin α cos β ± cos α sin β ;

cos (α ± β ) = cos α cos β ± sin α sin β ;
tgα ± tgβ ctgα ctgβ ∓ 1
tg (α ± β ) = ; ctg (α ± β ) = .
1 ∓ tgα ⋅ tgβ ctgβ ± ctgα
1 1
sin α = ; cos α = .
1 + ctg α
2
1 + tg 2α
α 1 − cos α α
1 + cos α
sin = ; cos = .
2 2 2 2
sin 2α = 2sin α cos α ; cos 2α = cos 2 α − sin 2 α ;
2tgα ctg 2α − 1
tg2α = ; ctg2α = .
1 − tg 2α 2ctgα
α+β α −β
sin α + sin β = 2sin cos ;
2 2
α+β α −β
sin α − sin β = 2 cos sin ;
2 2
α+β α −β
cos α + cos β = 2 cos cos ;
2 2
α+β α −β
cos α − cos β = −2sin sin ;
2 2
sin (α ± β ) sin (α ± β )
tgα ± tgβ = ; ctgα ± ctgβ = ± .
cos α cos β sin α sin β
2sin α sin β = cos (α − β ) − cos (α + β ) ;
2 cos α cos β = cos (α − β ) + cos (α + β ) ;
2sin α cos β = sin (α − β ) + sin (α + β ) .

shα =
(eα
− e−α )
; chα =
(eα
+ e −α )
; thα =
shα
; cthα =
1
.
2 2 chα thα
80
 8.2. Relaţii pentru calcule aproximative

Dacă a 1 , atunci:
1 1 1
≈1∓ a ; ≈1∓ a ;
1± a 1± a 2
(1 ± a )
n
≈ 1 ± na ; ea ≈ 1 + a ;
1
1± a ≈1± a ; ln (1 + a ) ≈ a .
2
Pentru unghiuri α mici, exprimate în radiani, sînt valabile
relaţiile:
sin α ≈ tgα ≈ α , cos α ≈ 1 .

8.3. Valorile unor integrale definite

∞
n − ( ax )
m 1 ⎛ n +1⎞
∫x e
0
dx =
ma n +1
Γ⎜
⎝ m ⎠
⎟ , n + 1, a, m > 0.

Pentru valori n întregi pozitive, funcţia specială Γ ( n ) are

următoarele proprietăţi:
Γ ( n + 1) = nΓ ( n ) ; Γ ( n ) = ( n − 1)!;
⎛1⎞ ⎛3⎞ π
Γ (1) = Γ ( 2 ) = 1; Γ ⎜ ⎟ = π ; Γ ⎜ ⎟ = ;
⎝2⎠ ⎝2⎠ 2
⎛ 1⎞ π
Γ ⎜ n + ⎟ = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ … ( 2n − 3)( 2n − 1) n .
⎝ 2⎠ 2
⎧2,31, n = 1 2 ⎧0, 225, a =1
⎪ 2 ⎪1,18,
⎪π 6, n = 1 a=2
x dx ⎪⎪
∞ n a
x dx ⎪ 3

∫0 e x − 1 = ⎨2, 405, n = 2 ∫0 e x − 1 = ⎨2,56, a=3

⎪ 4 ⎪4,91, a=5
⎪π 15, n = 3 ⎪
⎪⎩24,9, n = 4 ⎪⎩6, 43, a = 10

81
 9. Simbolurile şi denumirile prefixelor factorilor de
multiplicare

Prefixul Prefixul Prefixul

Denumirea

Denumirea

Denumirea
Factorul

Factorul

Factorul
Simbolul

Simbolul

Simbolul
E exa 1018 h hecto 102 μ micro 10−6
P peta 1015 da deca 101 n nano 10−9
Т tera 1012 d deci 10−1 p pico 10−12
G giga 109 с centi 10−2 f femto 10−15
М mega 106 m mili 10−3 а atto 10−18
к кilo 103

10. Alfabetul grecesc

Α, α - alfa Ι, ι - iota Ρ,ρ - ro

Β,β - beta Κ , κ - кapa Σ, σ - sigma
Γ, γ - gama Λ, λ - lambda Τ, τ - tau
Δ, δ -delta Μ,μ - miu ϒ, υ - ypsilon
Ε, ε - epsilon Ν, ν - niu Φ, ϕ - fi
Ζ, ζ - zeta Ξ, ξ - xi Χ, χ - hi
Η, η - eta Ο, ο - оmicron Ψ , ψ - psi
Θ,ϑ ,θ - teta Π, π - pi Ω, ω - оmega

82
 11. Tabelul variantelor pentru lucrările individuale ale studenţilor de la secţia fără frecvenţă
Numărul variantei se alege de către student în baza ultimelor două cifre ale carnetului de note.
Numărul de lucrări individuale se determină în conformitate cu planul de studii al facultăţii. Conţinutul
fiecărei lucrării individuale este determinat de către profesor prin indicarea coloanelor, din care se vor
lua numerele problemelor de rezolvat. De exemplu, dacă numărul carnetului de note este 004505,
atunci studentul alege varianta 05. Dacă planul de studii prevede 2 lucrări individuale, la indicarea de
către profesor a coloanelor 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15 pentru Lucrarea nr.1, şi 17, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 27
pentru Lucrarea nr.2, studentul rezolvă problemele: Lucrarea nr.1 (5, 37, 69, 101, 133, 165, 197,
229); Lucrarea nr.2 (261, 293 325, 341, 357, 373, 389, 421). La facultăţile, unde este prevăzută
numai o lucrare individuală, la indicarea de către profesor a coloanelor 1, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24
studentul cu aceeaşi variantă 05 rezolvă problemele 5, 37, 85, 133, 181, 229, 277, 325, 373.
Varianta

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

01 1 17 33 49 65 81 97 113 129 145 161 177 193 209 225 241 257 273 289 305 321 337 353 369 385 401 417
02 2 18 34 50 66 82 98 114 130 146 162 178 194 210 226 242 258 274 290 306 322 338 354 370 386 402 418
03 3 19 35 51 67 83 99 115 131 147 163 179 195 211 227 243 259 275 291 307 323 339 355 371 387 403 419
04 4 20 36 52 68 84 100 116 132 148 164 180 196 212 228 244 260 276 292 308 324 340 356 372 388 404 420
05 5 21 37 53 69 85 101 117 133 149 165 181 197 213 229 245 261 277 293 309 325 341 357 373 389 405 421
83
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
06 6 22 38 54 70 86 102 118 134 150 166 182 198 214 230 246 262 278 294 310 326 342 358 374 390 406 422
07 7 23 39 55 71 87 103 119 135 151 167 183 199 215 231 247 263 279 295 311 327 343 359 375 391 407 423
08 8 24 40 56 72 88 104 120 136 152 168 184 200 216 232 248 264 280 296 312 328 344 360 376 392 408 424
09 9 25 41 57 73 89 105 121 137 153 169 185 201 217 233 249 265 281 297 313 329 345 361 377 393 409 425
10 10 26 42 58 74 90 106 122 138 154 170 186 202 218 234 250 266 282 298 314 330 346 362 378 394 410 426
11 11 27 43 59 75 91 107 123 139 155 171 187 203 219 235 251 267 283 299 315 331 347 363 379 395 411 427
12 12 28 44 60 76 92 108 124 140 156 172 188 204 220 236 252 268 284 300 316 332 348 364 380 396 412 428
13 13 29 45 61 77 93 109 125 141 157 173 189 205 221 237 253 269 285 301 317 333 349 365 381 397 413 429
14 14 30 46 62 78 94 110 126 142 158 174 190 206 222 238 254 270 286 302 318 334 350 366 382 398 414 430
15 15 31 47 63 79 95 111 127 143 159 175 191 207 223 239 255 271 287 303 319 335 351 367 383 399 415 431
16 16 32 48 64 80 96 112 128 144 160 176 192 208 224 240 256 272 288 304 320 336 352 368 384 400 416 432
17 1 18 35 52 69 86 103 120 137 154 171 188 205 222 239 242 257 275 292 309 326 343 360 377 394 411 428
18 2 19 36 53 70 87 104 121 138 155 172 189 206 223 240 243 258 276 293 310 327 344 361 378 395 412 429
19 3 20 37 54 71 88 105 122 139 156 173 190 207 224 225 244 259 277 294 311 328 345 362 379 396 413 430
20 4 21 38 55 72 89 106 123 140 157 174 191 208 209 226 245 260 278 295 312 329 346 363 380 397 414 431
21 5 22 39 56 73 90 107 124 141 158 175 192 193 210 227 246 261 279 296 313 330 347 364 381 398 415 432
22 6 23 40 57 74 91 108 125 142 159 176 177 194 211 228 247 262 280 297 314 331 348 365 382 399 416 417
23 7 24 41 58 75 92 109 126 143 160 161 178 195 212 229 248 263 281 298 315 332 349 366 383 400 401 418
24 8 25 42 59 76 93 110 127 144 145 162 179 196 213 230 249 264 282 299 316 333 350 367 384 385 402 419

84
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
25 9 26 43 60 77 94 111 128 129 146 163 180 197 214 231 250 265 283 300 317 334 351 368 369 386 403 420
26 10 27 44 61 78 95 112 113 130 147 164 181 198 215 232 251 266 284 301 318 335 352 353 370 387 404 421
27 11 28 45 62 79 96 97 114 131 148 165 182 199 216 233 252 267 285 302 319 336 337 354 371 388 405 422
28 12 29 46 63 80 81 98 115 132 149 166 183 200 217 234 253 268 286 303 320 321 338 355 372 389 406 423
29 13 30 47 64 65 82 99 116 133 150 167 184 201 218 235 254 269 287 304 305 322 339 356 373 390 407 424
30 14 31 48 49 66 83 100 117 134 151 168 185 202 219 236 255 270 288 289 306 323 340 357 374 391 408 425
31 15 32 34 50 67 84 101 118 135 152 169 186 203 220 237 256 271 273 290 307 324 341 358 375 392 409 426
32 16 17 35 51 68 85 102 119 136 153 170 187 204 221 238 241 272 274 291 308 325 342 359 376 393 410 427
33 1 19 37 55 73 91 109 127 129 147 165 183 201 219 237 255 257 275 293 311 329 347 365 383 385 403 421
34 2 20 38 56 74 92 110 128 130 148 166 184 202 220 238 256 258 276 294 312 330 348 366 384 386 404 422
35 3 21 39 57 75 93 111 113 131 149 167 185 203 221 239 241 259 277 295 313 331 349 367 370 387 405 423
36 4 22 40 58 76 94 112 114 132 150 168 186 204 222 240 242 260 278 296 314 332 350 368 371 388 406 424
37 5 23 41 59 77 95 97 115 133 151 169 187 205 223 225 243 261 279 297 315 333 351 353 372 389 407 425
38 6 24 42 60 78 96 98 116 134 152 170 188 206 224 226 244 262 280 298 316 334 352 354 373 390 408 426
39 7 25 43 61 79 81 99 117 135 153 171 189 207 209 227 245 263 281 299 317 335 337 355 374 391 409 427
40 8 26 44 62 80 82 100 118 136 154 172 190 208 210 228 246 264 282 300 318 336 338 356 375 392 410 428
41 9 27 45 63 65 83 101 119 137 155 173 191 193 211 229 247 265 283 301 319 321 339 357 376 393 411 429
42 10 28 46 64 66 84 102 120 138 156 174 192 194 212 230 248 266 284 302 320 322 340 358 377 394 412 430
43 11 29 47 49 67 85 103 121 139 157 175 177 195 213 231 249 267 285 303 305 323 341 359 378 395 413 431

85
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
44 12 30 48 50 68 86 104 122 140 158 176 178 196 214 232 250 268 286 304 306 324 342 360 379 396 414 432
45 13 31 33 51 69 87 105 123 141 159 161 179 197 215 233 251 269 287 289 307 325 343 361 380 397 415 417
46 14 32 34 52 70 88 106 124 142 160 162 180 198 216 234 252 270 288 290 308 326 344 362 381 398 416 418
47 15 17 35 53 71 89 107 125 143 145 163 181 199 217 235 253 271 273 291 309 327 345 363 382 399 401 419
48 16 18 36 54 72 90 108 126 144 146 164 182 200 218 236 254 272 274 292 310 328 346 364 383 400 402 420
49 1 20 39 58 77 96 99 118 137 156 175 178 197 216 235 254 257 276 295 314 333 352 355 374 393 412 431
50 2 21 40 59 78 81 100 119 138 157 176 179 198 217 236 255 258 277 296 315 334 337 356 375 394 413 432
51 3 22 41 60 79 82 101 120 139 158 161 180 199 218 237 256 259 278 297 316 335 338 357 376 395 414 417
52 4 23 42 61 80 83 102 121 140 159 162 181 200 219 238 241 260 279 298 317 336 339 358 377 396 415 418
53 5 24 43 62 65 84 103 122 141 160 163 182 201 220 239 242 261 280 299 318 321 340 359 378 397 416 419
54 6 25 44 63 66 85 104 123 142 145 164 183 202 221 240 243 262 281 300 319 322 341 360 379 398 401 420
55 7 26 45 64 67 86 105 124 143 146 165 184 203 222 225 244 263 282 301 320 323 342 361 380 399 402 421
56 8 27 46 49 68 87 106 125 144 147 166 185 204 223 226 245 264 283 302 305 324 343 362 381 400 403 422
57 9 28 47 50 69 88 107 126 129 148 167 186 205 224 227 246 265 284 303 306 325 344 363 382 385 404 423
58 10 29 48 51 70 89 108 127 130 149 168 187 206 209 228 247 266 285 304 307 326 345 364 383 386 405 424
59 11 30 33 52 71 90 109 128 131 150 169 188 207 210 229 248 267 286 289 308 327 346 365 384 387 406 425
60 12 31 34 53 72 91 110 113 132 151 170 189 208 211 230 249 268 287 290 309 328 347 366 369 388 407 426
61 13 32 35 54 73 92 111 114 133 152 171 190 193 212 231 250 269 288 291 310 329 348 367 370 389 408 427
62 14 17 36 55 74 93 112 115 134 153 172 191 194 213 232 251 270 273 292 311 330 349 368 371 390 409 428

86
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
63 15 18 37 56 75 94 97 116 135 154 173 192 195 214 233 252 271 274 293 312 331 350 353 372 391 410 429
64 16 19 38 57 76 95 98 117 136 155 174 177 196 215 234 253 272 275 294 313 332 351 354 373 392 411 430
65 1 22 43 64 69 90 111 116 137 158 163 184 205 210 231 252 257 278 299 320 325 346 367 372 393 414 419
66 2 23 44 49 70 91 112 117 138 159 164 185 206 211 232 253 258 279 300 305 326 347 368 373 394 415 420
67 3 24 45 50 71 92 97 118 139 160 165 186 207 212 233 254 259 280 301 306 327 348 353 374 395 416 421
68 4 25 46 51 72 93 98 119 140 145 166 187 208 213 234 255 260 281 302 307 328 349 354 375 396 401 422
69 5 26 47 52 73 94 99 120 141 146 167 188 193 214 235 256 261 282 303 308 329 350 355 376 397 402 423
70 6 27 48 53 74 95 100 121 142 147 168 189 194 215 236 241 262 283 304 309 330 351 356 377 398 403 424
71 7 28 33 54 75 96 101 122 143 148 169 190 195 216 237 242 263 284 289 310 331 352 357 378 399 404 425
72 8 29 34 55 76 81 102 123 144 149 170 191 196 217 238 243 264 285 290 311 332 337 358 379 400 405 426
73 9 30 35 56 77 82 103 124 129 150 171 192 197 218 239 244 265 286 291 312 333 338 359 380 385 406 427
74 10 31 36 57 78 83 104 125 130 151 172 177 198 219 240 245 266 287 292 313 334 339 360 381 386 407 428
75 11 32 37 58 79 84 105 126 131 152 173 178 199 220 225 246 267 288 293 314 335 340 361 382 387 408 429
76 12 17 38 59 80 85 106 127 132 153 174 179 200 221 226 247 268 273 294 315 336 341 362 383 388 409 430
77 13 18 39 60 65 86 107 128 133 154 175 180 201 222 227 248 269 274 295 316 321 342 363 384 389 410 431
78 14 19 40 61 66 87 108 113 134 155 176 181 202 223 228 249 270 275 296 317 322 343 364 369 390 411 432
79 15 20 41 62 67 88 109 114 135 156 161 182 203 224 229 250 271 276 297 318 323 344 365 370 391 412 417
80 16 21 42 63 68 89 110 115 136 157 162 183 204 209 230 251 272 277 298 319 324 345 366 371 392 413 418
81 1 24 47 54 77 84 107 114 137 160 167 190 197 220 227 250 257 280 303 310 333 340 363 370 393 416 423

87
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
82 2 25 48 55 78 85 108 115 138 145 168 191 198 221 228 251 258 281 304 311 334 341 364 371 394 401 424
83 3 26 33 56 79 86 109 116 139 146 169 192 199 222 229 252 259 282 289 312 335 342 365 372 395 402 425
84 4 27 34 57 80 87 110 117 140 147 170 177 200 223 230 253 260 283 290 313 336 343 366 373 396 403 426
85 5 28 35 58 65 88 111 118 141 148 171 178 201 224 231 254 261 284 291 314 321 344 367 374 397 404 427
86 6 29 36 59 66 89 112 119 142 149 172 179 202 209 232 255 262 285 292 315 322 345 368 375 398 405 428
87 7 30 37 60 67 90 97 120 143 150 173 180 203 210 233 256 263 286 293 316 323 347 353 376 399 406 429
88 8 31 38 61 68 91 98 121 144 151 174 181 204 211 234 241 264 287 294 317 324 348 354 377 400 407 430
89 9 32 39 62 69 92 99 122 129 152 175 182 205 212 235 242 265 288 295 318 325 349 355 378 385 408 431
90 10 17 40 63 70 93 100 123 130 153 176 183 206 213 236 243 266 273 296 319 326 350 356 379 386 409 432
91 11 18 41 64 71 94 101 124 131 154 161 184 207 214 236 244 267 274 297 320 327 351 357 380 387 410 417
92 12 19 42 49 72 95 102 125 132 155 162 185 208 215 237 245 268 275 298 305 328 352 358 381 388 411 418
93 13 20 43 50 73 96 103 126 133 156 163 186 193 216 238 246 269 276 299 306 329 337 359 382 389 412 419
94 14 21 44 51 74 81 104 127 134 157 164 187 194 217 239 247 270 277 300 307 330 338 360 383 390 413 420
95 15 22 45 52 75 82 105 128 135 158 165 188 195 218 240 248 271 278 301 308 331 339 361 384 391 414 421
96 16 23 46 53 76 83 106 113 136 159 166 189 196 219 225 249 272 279 302 309 332 340 362 369 392 415 422
97 1 28 39 50 77 88 99 126 137 148 175 186 197 224 235 246 257 284 295 306 333 344 355 382 393 404 431
98 2 29 40 51 78 89 100 127 138 149 176 187 198 209 236 247 258 285 296 307 334 345 356 383 394 405 432
99 3 30 41 52 79 90 101 128 139 150 161 188 199 210 237 248 259 286 297 308 335 346 357 384 395 406 417
00 4 31 42 53 80 91 102 113 140 151 162 189 200 211 238 249 260 287 298 309 336 347 358 369 396 407 418

88
 Bibliografie

1. Detlaf A.A., Iavorski B.M., Curs de fizică. – Chişinău,

Lumina, 1991.
2. Трофимова Т.И. Сборник задач по курсу физики. – М.,
Высшая школа, 1991.
3. Чертов А.Г., Воробьев А.А. Задачи по физике. – М.
Высшая школа, 1981.
4. Иродов И.Е. Задачи по общей физике. – М., Наука,
1979.
5. Балаш В.А. Сборник задач по общему курсу физики. –
М., Просвещение, 1978.
6. Горбунова О.И., Зайцева А.М., Красников С.Н.
Задачник практикум по общей физике (оптика, атомная
физика). – М., Просвещение, 1977.
7. Сахаров Д.И. Сборник задач по физике. – М.,
Просвещение, 1967.

89
 Cuprins

1. Mecanică...............................................................................3
2. Fizică moleculară şi termodinamică...................................16
3. Electromagnetism...............................................................27
4. Oscilaţii şi unde..................................................................45
5. Optică ondulatorie..............................................................51
6. Elemente de fizică cuantică şi a nucleului atomic..............56
7. Tabele ale mărimilor fizice.................................................72
7.1. Constante fizice............................................................72
7.2. Unele date referitoare la Soare, Pământ şi Lună..........73
7.3. Densitatea unor solide şi lichide..............................73
7.4. Diametrul eficace al moleculelor, coeficienţii
de viscozitate şi conductibilitate termică a unor
gaze în condiţii normale..............................................74
7.5. Coeficientul de viscozitate al unor lichide..................74
7.6. Căldurile specifice ale unor substanţe
solide şi lichide.............................................................74
7.7. Căldura latentă de vaporizare.......................................75
7.8. Căldura latentă de topire...............................................75
7.9. Permitivitatea relativă a unor dielectrici..........................75
7.10. Rezistenţa specifică a unor conductoare...................76
7.11. Indicele de refracţie n al unor substanţe......................76
7.12. Lucrul de extracţie a electronilor din metal.............76
7.13. Unele elemente ale sistemului periodic
al elementelor.............................................................77
7.14. Masele unor atomi neutri............................................78
7.15. Masa şi energia de repaus ale unor particule
elementare şi nuclee uşoare.......................................78
7.16. Perioada de înjumătăţire a unor izotopi radioactivi....79
90
 7.17. Unele unităţi folosite împreună cu unităţile SI...........79
8. Relaţii matematice utile......................................................80
8.1. Unele identităţi trigonometrice.....................................80
8.2. Relaţii pentru calcule aproximative..............................81
8.3. Valorile unor integrale definite....................................81
9. Simbolurile şi denumirile prefixelor
factorilor de multiplicare....................................................82
10. Alfabetul grecesc................................................................82
11. Tabelul variantelor pentru lucrările individuale
ale studenţilor de la secţia fără frecvenţă...........................83
Bibliografie...............................................................................89

91
 Probleme de fizică

Alcătuitori: Alexandru Rusu

Spiridon Rusu

Bun de tipar 05.07.04 Formatul 60×84 1/16

Hârtie ofset. Tipar ofset. Tirajul 150 ex.
Coli de tipar 5,25. Comanda nr.
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 11