NTREBRI PENTRU SUSINEREA DEPRINDERILOR PRACTICE LA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE I

IMUNOLOGIE, FACULTATEA STOMATOLOGIE

1. Regulile !"i#!$%&igie"i'e (i $egi)ul !"#ie*i+e)i' ," l!-%$!#%!$ele )i'$%-i%l%gi'e ," $!*%$# 'u $i'ul i".e'/i%.
In dependenta de destinatie, laboratoarele microbiologice pot fi bacteriologice, parazitologice, micologice, virusologice,
imunologice si speciale. De regula, laboratorul microbiologic include urmatoarele incaperi:
1) Camera pentru pregatirea vaselor de laborator, prepararea mediilor de cultura si efectuarea altor lucrari auxiliare
2) Camera spalatorie
) Camera pentru autoclavare, in care se sterilizeaza mediile nutritive si vasele de laborator
!) Camera pentru prelevarea materialului de la bolnavi si purtatori de bacterii
") Camere cu una sau 2 boxe pentru investigatii microscopice si microbiologice.
In functie de gradul de contaminare bacteriana a prodului patologic, pot fi:
- Compartiment de Diagnostic Lichide de punctie si prelevate normal sterile,
- Compartiment de Diagnostic Infectii digestive,
- Compartiment Diagnostic Infectii respiratorii non TBC,
- Compartiment Diagnostic Infectii TBC,
- Compartiment Diverse,
- Compartiment preparare Medii de cultura,
- Compartiment terili!are "caldura uscata, vapori sub presiune#,
- $estiar,
- %rup sanitar cu dus,
- Incaperi destinate depo!itarii &eactivilor,
- Incaperi destinate stocarii si depo!itarii tulpinilor i!olate de la bolnavi "B'#,
#eguli
() trict inter!is accesul persoanelor straine in laborator,
*) Toate prelevatele biologice trebuie considerate a fi cu potential infectios,
+) ,bligatorie purtarea echipamentului de protectie "echipamentul de laborator sa fie pastrat separate de
cel utili!at in e-teriorul laboratorului#,
.) /urtarea corecta a manusilor de late- "flacara becului Bunsen#,
0) Inter!is a se manca, consuma bauturi sau a se fuma in incinta laboratorului "in orice incapere din
institutia medicala#,
1) 2u se recomanda purtarea unghiilor false, lentilelor de contact de catre personalul care manipulea!a
tulpini bacteriene,
3) Inter!isa pipetarea cu gura,
4) 2u se depun pe masa de lucru obiecte de u! personal "genti, serviete, caiete, haine etc#, se
depo!itea!a in vestiar,
5) Manipularea produsului patologic se face 6la flacara7 becului Bunsen: orice manevra
implica flambarea gatului recipientelor din sticla, atat la deschidere, cat si la inchidere, a pipetelor etc,
si sterili!area prin incal!ire la incandescenta "6la rosu7# a ansei bacteriologice "bucla si firul8 portansa se
flambea!a pe (9+ din lungimea sa#,
(:) Bucla ansei incarcata cu produs patologic sau cultura bacteriana, se introduce la 6ba!a flacarii7pentru a
fi arsa, unde temperatura este mai sca!uta "la varful flacarii e-ista riscul improscarii cu bacterii inca
nedistruse termic si contaminarea e-ecutantului si mediului#,
(() In momentul manipularii ansei bacteriologice incarcate cu produs biologic sau cultura bacteriana nu se
fac gesture ample, necontrolate, nu se lasa ansa din mana atata timp cat este incarcata cu produs
contaminant);ste recomandat ca aceste manevre sa se e-ecute in interiorul hotelor de biosiguranta,
(*) Inainte de efectuarea unor tehnici de diagnostic bacteriologic, se pregateste protocolul de lucru, se
insusesc etapele, se pregateste tot materialul necesar, se controlea!a mental evolutia pasilor, pentru a
nu e-ista niciun pericol de raspandire a germenilor sau a contaminarilor incrucisate,
(+) 2u se alearga, nu se fac miscari bruste in laborator, pentru a nu creea curenti de aer ce ar putea
antrena bacterii cu transmitere aerogena, cu potential infectios,
(.) /ipetele gradate, pipetele /asteur, lamele, lamelele contaminate, dupa folosirea lor, se imersea!a in
solutii de!infectante proaspete, in cilindrii sau cristali!oare, care sa le acopere in proportie de peste <
din lungimea lor sau in intregime,
(0) Toate obiectele utili!ate in procesul de prelucrare a prelevatelor clinice, in scop diagnostic, contaminate,
se introduc in saci autoclavabili, apoi in galeti cu capac "etichetate: 6ticlarie7 sau 6/lastice7# si
transportate in Compartimentul terili!are, pentru a fi autoclavate,
(1) ,biectele ascutite, taietoare, intepatoare "ace de seringa, lame de bisturiu- unica folosinta# se elimina
fara a fi atinse, in recipiente de plastic galbene "etichetate corect, cu sigla de biosiguranta# inchise
etans si eliminate la Deseuri infectioase, pentru a fi incinerate,
(3) e respecta codul culorilor in laborator: culoarea galbena inseamna material infectios "saci plietilena de
diverse capacitati, cutii carton de transport deseuri infectioase, cutii plastic cu capac pentru obiecte
taietoare, intepatoare etc# si culoarea neagra care inseamna deseuri mena=ere, neinfectioase,
(4) In ca!ul unei contaminari accidentale a unei suprafete de lucru cu produs infectios, se anunta imediat
persoana ierarhic superioara, se acopera suprafata cu tifon, pan!a, peste care se toarna solutie
de!infectanta, proaspata, se mentine cel putin +: min, dupa care se trece a curatarea suprafetei
respective,
(5) e recomanda manipularea cu ma- de atentie a substantelor chimice caustice, to-ice "aci!i, ba!e,
aldehide, cetone, alcooli# folosind echipament adecvat: manusi, masti, ochelari de protectie etc)
*:) Manevrarea ga!elor, a diferitelor aparate elctrice "autoclav, centrifuga, pompa de vid etc#, a sticlariei de
laborator, pentru evitarea oricarui tip de accident de laborator: e-plo!ii, incendii, traumatisme)
*() palarea cu apa calda si sapun lichid de!infectant a mainilor, ori de cate ori se incheie o etapa de lucru8
se recomanda solutii protectoare ale pielii dupa spalare si stergere cu prosop de hartie de unica
folosinta)
#egulile de lucru in laboratorul microbiologic cu regim special
$a intrarea in laborator toti colaboratorii dezbraca %ainele in garderoba, iar in urmatoarea camera cu dulapuri individuale restul
%ainelor si albiturile, imbraca pi&ama, %alatul medical, boneta, ciorapi si ciupici. 'entru lucrul in prosectura se imbraca costum
antipestos, al doilea %alat de necropsie, coiful, masca din vata(tifon, manusile de cauciuc, sortul de musama si minecile de
protectie. 'entru prote&area oc%ilor se folosesc oc%elari de protectie.
0. De ele'#!# u-#!"/ele +e1i".e'#!"#e (i +e +e)%"#$!# #e2"i'! +e1i".e'/iei u*$!.e/el%$ %$i1%"#!le (i 3e$#i'!le,
)4i"el%$ (i ! !e$ului +i" ,"'5*e$e.
)terilizarea(distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o suprafata
sau dintr(un mediu*lic%id sau solid).prin sterilizare se realizeaza asepsia.
Dezinfectia(distrugerea formelor vegetative microbiene*uneori si a sporilor) din anumite medii *lic%ide,solide) sau de pe suprafete.)e
realizeaza cu a&utorul unor agenti fizici sau cu a&utorul substantelor dezinfectante.*realizeaza antisepsia)
Dezinfectante(substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii ,puternic germicide, care se utilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si
suprafetelor*in functie de concentratie unele dezinfectante pot fi folosite si ca antiseptice)
+xemple:alcoolii,%alogenii*clor iod),fenolii,compusi cuaternari de amoniu,alde%ide*glutaralde%ida,formalde%ida),peroxizii*apa
oxigenata,acid peracetic)
T;&ILI>?&;?:
a# Metode de sterili!are prin caldura:
a)() caldura uscata,
a)*) caldura umeda,
b# Metode de sterili!are prin filtrare,
c# Metode de sterili!are fi!ica, cu a=utorul radiatiilor
?2TI;/TIC;, D;>I2@;CT?2T;
Definitie: sunt substante chimice cu actiune antibacteriana neselectiva, care pot altera structuri si functii
comune atat microorganismelor cat si organismelor superioare)
?ntisepticele se aplica pe tegumente si mucoase, in timp ce de!infectantele numai pe suprafete inerte)
Clasificare in functie de mecanismele de actiune:
() ubstante care denaturea!a proteinele:
- alcool etilic 3:A, aci!i, ba!e,
- efect bactericid,
- utili!at in practica atat ca antiseptic "tegumente#, cat si ca de!infectant "suprafete de
lucru#,
*) ubstante care o-idea!a gruparile chimice libere ale en!imelor :
- hipermanganat de potasiu ( B "antiseptic pentru mucoase#,
- pero-id de hidrogen +C in apa "antiseptic pentru plagi#,
- halogenii "Cl*, Br*, I*#: hipocloriti, cloramina, iodura de potasiu9 solutie lugol,
+) ubstante care le!ea!a membranele celulare:
- fenoli,
- detergenti anionici "sapunuri, detergenti#,
- detergenti cationici "saruri cuaternare de amoniu: bromocet#,
.) ubstante care alterea!a aci!ii nucleici:
- coloranti ba!ici: violet de gentiana, albastru de metilen, fucsina ba!ica,
- derivati de acridina: rivanol
2u e-ista un de!infectant ideal)
;-emple de de!infectanti mai frecvent utili!ati:
Dipocloritii:
- preparare periodica "se inactivea!a E *. ore#,
- concentratia de clor stabilita in functie de scopul urmarit,
- au efect germicid pe forme bacteriene vegetative "inclusiv Mycobacterium tuberculosis#,
sporulate, fungi, virusuri,
- efectul diminuat de pre!enta substantelor organice "proteine: albumina#, pe substrat din
mase plastice, in pre!enta detergentilor etc,
- coro!iv pe suprafete metalice,
- iritant pentru piele, ochi, cai respiratorii,
Derivati fenolici:
- fenolii nu se folosesc ca atare, datorita to-icitatii, potentialului carcinogen, coro!ivitatii, ci
sub forma de derivati,
- preparare periodica "inactivare in *. ore#,
- concentratia de *-0 C,
- efect germicid pe forme bacteriene vegetative "inclusiv Mycobacterium tuberculosis#,
sporulate, fungi, unele virusuri,
- ineficienti pe forme sporulate, pe unele virusuri nude,
- nu sunt inactivati de proteine,
- eficienta scade pe suprafete de cauciuc, lemn, material plastic,
%lutaraldehida:
- efect antimicrobian foarte bun "inclusiv pe virusurile hepatitice B si C#, cu indicarea unui
timp de e-punere mai mare pentru Mycobacterium tuberculosis,
- efect neinfluentat de proteine, se utili!ea!a in solutii *C, alcaline,
- indicata pentru de!infectarea suprafetelor metalice pe care nu le corodea!a,
- iritanta pentru ochi, mucoasa respiratorie,
Iodoforii:
- substante care eliberea!a iodul lent, in solutii apoase, cu efect germicid asupra bacteriilor,
"inclusivMycobacterium tuberculosis#, fungilor, sporilor bacterieni, virusurilor cu invelis
lipidic,
- inactivati de substanmte organice, mase plastice, detergenti anionici)
- &ecomandati pentru de!infectia pipetelor, suprafetelor, antisepti!area mainilor )
6. Te2"i'! +e *$ele3!$e, !)-!l!$e (i '%"+i/iile +e #$!"*%$#!$e ! )!#e$i!lului $e'%l#!# ," i".e'/iile i#e)ului
$e*i$!#%$.
)ecretul faringian se recolteaza pe nemincate sau peste 2 ore dupa masa. ,u se recomanda folosirea substantelor dezinfectante
si a antibioticelor pina la recoltarea materialului. -aterialul din faringe si nas e recoltat cu 2( tampoane sterile, care apoi se
introduc in eprubete si se transmit de urgenta in laborator. Daca transportarea dureaza mai mult de (! ore, se folosesc
tampoane imbibate cu solutie de glicerina de ". in solutie izotonica de natriu clorid.
)puta se recolteaza in borcanasespalaturile bronsiale si $C# in eprubete.
)ecretul nazo(faringian se poate recolta cu un tampon special incurbat sub un ung%i. -ai rezultativa e insamintarea imediata a
secretului pe medii nutritive solide, iar pentru separarea maxima a celulelor bacteriene sint folosite 2( cutii cu medii. Daca se
prevede, ca materialul sa fie examinat peste (" ore de la recoltare, el se insaminteaza in mediul nutritiv lic%id apoi se
introduce in baia de apa la /C. Dupa acesta materialul se reinsaminteaza in geloza(ser si se introduce in termostat.
7. Te2"i'! +e *$ele3!$e, !)-!l!$e (i '%"+i/iile +e #$!"*%$#!$e ! )!#e$i!lului $e'%l#!# ," !.e'/iu"i u*u$!#i3e.
Din leziunile desc%ise materialul se recolteaza cu un tampon de vata inlaturarea stratului superficial de puroi in care se pot
intilni stafilococi apatogeni si alte microorganisme saprofite, care populeaza pielea si aerul. Din focarele purulente inc%ise
puroiul se extrage cu seringa prin punctie si se introduce intr(o eprubeta sterila. )ecretia membranelor mucoase se recolteaza
cu un tampon. 0rina, sputa se recolteaza in eprubete si flacoane sterile. )ingele extras cu seringa din vena cubitala si $C#
recoltat in conditii aseptice se insaminteaza la patul bolnavului in flacoane ce contin 111(2111 ml de bulion glucozat *p2/,2(
/,!). )tafilococii se multiplica bine si pe medii simple, insa cea mai potrivita e folosirea bulionului glucozat, fiindca septicemia
poate fi provocata nu numai de stafilococi, dar si de alte mi3o mai pretentioase fata de medii nutritive.
8. Te2"i'! +e *$ele3!$e, !)-!l!$e (i '%"+i/iile +e #$!"*%$#!$e ! )!#e$i!lului $e'%l#!# ," i".e'/i! ge"e$!li1!#5.
Materiale de examinat (prelevate) de la pacieni: Secreii rino-faringiene, Sput, Puroi, Exudate, Sange,
LCR, Urin, Mase fecale,
Bioptate, Material cadaeric
Materiale de examinat din mediul extern: !p, !li"ente, Sol, !er, Laa#e, $ectori
Modul de preleare %recoltare&
- 'n recipiente sterile
- Respectand regulile de autoprotecie
- La de(utul (olii
- Pan la ad"inistrarea anti(ioticelor
)ransportarea
- '"ediat sau utili*and "edii de transport, cu respectarea condiiilor speciale dup necesitate
- 'n a"(ala# special %cutii "etalice, pungi din plastic+++&
'n ,-a de insoire s ,e indicat identitatea pacientului, arsta, sexul, natura preleatului, data, ora prelerii,
scopul inestigaiei+
9. Mi'$%'%*ul %*#i'. P$i"'i*iile '%"#$u'/iei (i #e2"i'! )i'$%'%*iei.
-icroscopul optic este inzestrat cu obiective uscate si de imersie. 4biectivul uscat cu distanta focara relativ mare si cu puterea
mica de marire se foloseste pentru studierea obiectelor biologice si %istologice de dimensiuni mari. $a studierea mi3o se
foloseste obiectibul cu imersie sau cufundare cu o distanta focare mica si cu o putere mare de rezolutie.
$a microscopia cu imersie obiectivul e cufundat in ulei *de cedru, de piersic 5imersaol6 ), indicele de refractie al caruia e
aproape similar cu cel al sticlei. In acest caz fascicolul de luminca, iesit din lama, nu se imprastie si, nemodificindu(si directia,
nimereste in obiectiv. 'uterea de rezolvare a obiectivului cu imersie e in limitele 1,2 m7m. -arimea maxima a microscoapelor
optice contemporane a&unge al 2111(111 ori.
:. Mi'$%'%*ul 'u .%"+ ,"#u"e'!#. P$i"'i*iile '%"#$u'/iei (i #e2"i'! )i'$%'%*iei.
)e refera la metodele ultramicroscopice. $a iluminarea laterala pe fond intunecat se observa obiecte vii cu dimensiunile de
1,12(1,18 m7m. 'entru a obtine o iluminare laterala intensa condensatorul obisnuit e inlocuit cu un condensator paraboloid
special, la care partea centrala a lentilei inferioare e intunecata, iar cea laterala( transparenta. 9cest condensator retine partea
centrala a fascicolului de lumina cu raze paralele, formind un fond intunecat. #azele laterale, tracind prin orificiu inelar,
nimeresc pe partea laterala a condensatorului, se reflecta si se concentreaza in focar. Intilnind in calea sa celulele microbiene
sau alte structuri optice neomogene, raza de lumina se reflecta de la ele si nimereste in obiectiv. Celulele mi3o si alte obiecte in
acest caz lumineaza intens.
Drept surse de lumina artificiala serveste iluminatorul electric. 'entru iluminarea laterala e necesar un fascicul de raze paralele,
care se obtine cu a&utorul oglinzii plate a microscopului.
$a microscopia pe fond intunecat, de regula, se examineaza materialul cu sistemul de obiecte uscate. 4 picatura mica a
materialului de examinat se aplica pe lama si se acopera cu lmela, excluzind formarea bulelor de aer. 'e linza de sus a
condensatorului se aplica o picatura de ulei de imersie, care completeaza spatiul dintre condensator si lama.
$a microscopia cu sistemul de imersie se utilizeaza obiectivul special cu diafragma, care retine razele ce trec liber prin mediul
omogen.
-icroscopia pe fond intunecat se foloseste pentru evidentierea in preparatele native a agentilor cauzali ai sifilisului, tifosului
recurent, leptospirozei si altor boli, precum si pentru studierea mobilitatii mi3o. Insa examenul microscopic pe fond intunecat
nu permite studierea deplina a formei lor si mai ales a structurii interne. Cu acest scop se folosesc alte metode modificate de
microscopie optica.
;. De +e)%"#$!# #e2"i'! *$eg5#i$ii *$e*!$!#el%$ "!#i3e +i" 'ul#u$i *u$e +e -!'#e$ii. Me#%+ele +e #u+ie$e. A*li'!$e!
*$!'#i'5
Preparatele native (umede, necolorate) se pot face dintr-o cultura microbiana sau direct din produs. Ele sunt examinate, de regula,
intre lama si lamela. Se ia cu ansa sau cu o pipeta Pasteur o picatura din cultura lichida sau din cultura suspensionata in solutie salina
fiziologica si se depune pe o lama curata si degresata, peste care se pune o lamela curata.
Pentru examinare se plaseaza preparatul nativ pe platina microscopului, se centreaza lumina, se inchide mult diafragma, se coboara
condensatorul si se aduce in dreptul preparatului un obiectiv uscat. Se apropie mult de preparat lentila frontala a obiectivului cu ajutorul
macrovizei, dupa care se ridica treptat obiectivul pana la aparitia imaginii, care este pusa la punct cu ajutorul vizei micrometrice.
Pe preparatele native sunt evidentiate existenta, forma si mobilitatea microorganismelor (care nu trebuie confundata, insa, cu miscarile
broniene).
!upa examinare, preparatele care contin germeni vii trebuie puse intr-un cristalizator cu amestec sulfocromic.
Preparatele native pot fi examinate si pe fond intunecat, precum si prin procedeul contrstului de faza.
<. De +e)%"#$!# #e2"i'! *$eg5#i$ii .$%#iu$il%$ +i" 'ul#u$i *u$e +e -!'#e$ii (i '%l%$!$e! *$i" )e#%+! G$!).
Pregatirea frotiului. "rotiul se prepara prin etalarea produsului de examinat pe o lama curata si perfect degresata, astfel inacat germenii
sa formeze un strat subtire, uniform. Etalarea culturii sau a produsului se realizeaza cu ajutorul unei anse de platina sau al unei pipete
Pasteur. Se ia o picatura din cultura lichida si se intinde circular pe lama. #and cultura este pe mediu solid, se racleaza cu ansa
sterilizata si racita o prtiune din cultura si se depune pe o lama de sticla, pe care, in prealabil, s-a pus o picatura de solutie salina
fiziologica, dupa care se omogenizeaza si se raspandeste uniform pe o suprafata circulara.
"rotiul astfel confectionat este lasat sa se usuce la temperatura camerei.
Fixarea frotiului. !upa uscare, frotiul este supus operatiei de fixare prin caldura sau prin lichide fixatoare, cum sunt$ alcoolul
metilic, alcoolul etilic, alcoolul-eter, etc. Pentru fixare prin caldura se trece lama de %-& ori cu fata opusa frotiului, prin flacara unui bec
de gaz. 'ncalzirea se face la () - *)
o
# (lama este suportata pe dosul mainii). Prin fixare bacteriile sunt omorate, evitandu-se astfel
pericolul infectarii. 'n plus, se mareste aderenta preparatului de lama, iar afinitatea sa pentru colorant creste. + fixare corecta nu trebuie
sa produca modificari ale formei si ale structurii microorganismului supus acestei operatii.
Mordansarea este tratarea frotiului cu anumite substante chimice, numite mordanti (de exemplu, solutia ,ugol), in scopul de a
intensifica activitatea colorantilor. -ordantii, prin afinitatea puternica pe care o au atat fata de colorant, cat si fata de substratul supus
colorarii, faciliteaza si intaresc legatura dintre acestia, contribuind astfel la obtinerea unei coloratii mai intense si de o calitate mai buna.
Pentru colorantii bazici se folosesc mordanti acizi (acid tanic, acid picric, etc.) iar pentru colorantii acizi se folosesc mordanti bazici
(sulfat de fier, alaun, etc.)
Coloratia Gram. Este o coloratie foarte utilizata in bacteriologie, deoarece imparte bacteriile in doua mari categorii$ bacterii .ram-
pozitive si bacterii .ram-negative.
/ehnica coloratiei este urmatoarea$
frotiul uscat este fixat prin caldura0
se acopera lama cu solutie apoasa de violet de gentiana si se lasa timp de 1-% min.0
se indeparteaza colorantul si se acopera lama cu solutie ,ugol pentru % min.0
se indeparteaza mordantul (solutia ,ugol) si se trateaza frotiul cu alcool-acetona timp de cateva secunde0
se spala rapid lama cu apa de robinet si se acopera cu fucsina diluata 121) in apa timp de &) sec. pana la 1 min0
se indeparteaza fucsina si se spala frotiul cu apa de robinet0 dupa uscare se examineaza la microscop cu obiectivul cu imersie.
3acteriile .ram-pozitive rezista la decolorare, ramanand colorate in violet, dar cele .ram-negative sunt decolorate de alcool-
acetona si recolorate in rosu.
1=. De +e)%"#$!# #e2"i'! *$eg5#i$ii .$%#iu$il%$ +i" 'ul#u$i *u$e +e -!'#e$ii (i '%l%$!$e! *$i" )e#%+! >ie2l&Neele".
Coloratia Ziehl-Nielsen se aplica in cazurile m4cobacteriilor care au in compozitia peretelui celular acid micolic si le confera
impermeabilitate la colorantii folositi in tehnica gram. Pentru acesti germeni numiti acid-alcool rezistenti (55,) se foloseste aceasta
tehnica speciala.
/ehnica folosita pentru coloratie$
frotiul uscat se fixeaza la flacara0
se acopera lama cu fucsina fenicata 6iehl si timp de 1) min se incalzeste intermitent, cu ajutorul unei lampi de alcool sau cu flacara
unui bec 3unsen pana la emiterea de vapori, fara a se ajunge la fierbere0 fucsina evaporata prin incalzire se inlocuieste imediat0
se indeparteaza colorantul, se spala frotiul cu apa de robinet si se decoloreaza cu acid azotic diluat 12& sau acid sulfuric diluat 1270
se indeparteaza acidul si se spala lama cu apa de robinet, dupa care se decoloreaza frotiul cu alcool de 8(o0
se indeparteaza alcoolul si se spala frotiul din nou, cu apa de robinet, dupa care se recoloreaza cu o solutie apoasa de albastru de
metilen 19 timp de 1min.0
se spala frotiul cu apa de robinet, se lasa sa se usuce si se examineaza la microscop cu obiectivul de imersie.
11. De +e)%"#$!# #e2"i'! *$eg5#i$ii .$%#iu$il%$ +i" 'ul#u$i *u$e +e -!'#e$ii (i '%l%$!$e! *$i" )e#%+! Bu$$i&?i".
Metoda Burri. Pe o lama perfect curata se pun o picatura din susopensia de bacterii capsulate si o picatura de tus de #hina. !upa ce
se omogenizeaza, se face un frotiu prin etalarea amestecului cu o alta lama.
Se lasa sa se usuce si se examineaza la microscop cu obiectivul cu imersie. Pe fondul negru al preparatului, bacteriile impreuna cu
capsulele lor apar incolore.
10. De +e)%"#$!# #e2"i'! *$eg5#i$ii .$%#iu$il%$ +i" 'ul#u$i *u$e +e -!'#e$ii (i '%l%$!$e! *$i" )e#%+! Au@e1AB.
)e prepara un frotiu des din cultura, se usuca la aer, se mordeaza cu solutie de 1,". 2C$ si se incalzeste pina la aparitia
vaporilor. 'e urma frotiul se spala cu apa, se usuca, se fixeaza in flacara si se coloreaza prin metoda :ie%l neelsen. )porii se
coloreaza in rosu(roz, iar celula in albastru.
16. De +e)%"#$!# #e2"i'! *$eg5#i$ii .$%#iu$il%$ +i" 'ul#u$i *u$e +e -!'#e$ii (i '%l%$!$e! *$i" )e#%+! Neie$.
Coloratia granulatiilor de volutina prin acesta metoda include urmatoarele etape.
1. ;rotiul fixat se coloreaza cu albastru de metilen acetat 1 min, colorantul se inlatura si se spala cu apa.
2. )e acopera cu aolutia $ugol 21(1 s
. ;ara a fi spalat, frotiul se coloreaza cu vezuvina 1( min, apoi se spala cu apa si se usuca.
17. N%/iu"e +e #e$ili1!$e. O-ie'#ul (i $egi)ul #e$ili15$ii *$i" '5l+u$5 u)e+5. C%"#$%lul e.i'ie"/ii #e$ili15$ii.
)terilizarea este distrugerea complet< a tuturor microbilor cu a&utorul metodelor fizice, c%imice sau mecanice. )e
sterilizeaz< vesela, instrumentele, mediile de cultur< =i alte obiecte. ;olosirea temperaturii >nalte este cea mai efectiv<
metod< de sterilizare.
)terilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea
enzimelor..
-etode:autoclavare*121?,1 min,variante),tindalizarea*8"(/1?,o ora zile succesiv)
'asteurizare si fierberea.
autoclavarea(sterilizare prin caldura umeda
parametri:1," atm la 11"@C,1 atm la 121@C ,1 minute si 2 atm la 1!@C
9utoclavul are ca piesa principala un cazan su pereti rezistenti care se inc%ide etans si in interiorul caruia, vaporii de apa sunt
comprimati la presiunea necasare sterilizarii.+xista mai multe tipuri de autoclave.
'rin autoclavare se pot steriliza(substante in solutie,sticlarie*cu exceptia pipete si lamele),materiale contaminate de
laborator,instrumentare c%irurgical*metalic,cauciuc sau bumbac),medii de cultura,aparate de filtrat.
!utoclaele cu peretele si"plu pot , erticale si ori*ontale+Se sterili*ea*a sticlaria pentru culturi de celule si
aparatele de ,ltrare+
Procedura
Se toarne apa in ca*an,pina la .-/ c",prin incinta de sterili*are
Se asea*a pe suport o(iectele de sterili*at in a"(ala#ul lor+%0acoane,epru(ete,cosuri din
sir"a,cutii,casolete+++&cu capacele
se"idesc1ise
Se inc1ide etans capacul autoclaului
Se conectea*a sursa de caldura
Se desc1ide ro(inetul pentru eacuarea aerului+dupa ce aerul este co"plet eacuat din incinta de sterili*are+++
Se inc1ide ro(inetul de eacuare a aerului
Cind presiunea a#unge la aloarea aleasa se reglea*a sursa de caldura,pentru a "entine o presiune
constanta,pe toata durata ti"pului de
sterili*are+
Se intrerupe sursa de caldura,pentru a se raci aparatul,se desc1id lent ro(inetul de apori,apoi capacul+
Se lasa "aterialele pentru uscare in autoclaa desc1isa
18. N%/iu"e +e #e$ili1!$e. O-ie'#ul (i $egi)ul #e$ili15$ii *$i" '5l+u$5 u'!#5. C%"#$%lul e.i'ie"/ii #e$ili15$ii.
)terilizarea prin caldura uscata are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea structurilor bacteriene
(incalzire la incandescenta*la rosu)(ansabacteriologica,spatulaAflambare*nu se atinge incandescenta)(
portansa,eprubete,flacoane,pipete 'asteur
(sterilizare cu aer cald*in etuva, 1B1?,o ora)(obiecte de sticla,portelan,pulberi inerte termostabile,uleiuri an%idre,instrumentar
c%irugical
(incinerare*ardere cu obtinere de cenusa)(materiale de plastic,reziduuri organice solida,cadavre gunoi.
Sterilizarea cu aer ferbinte(cald):
Indicatii: 2(iecte din sticla %epru(ete, 0acoane, pipete& sau din portelan %"o#are, pistile&, seringi Luer din sticla,
instru"ent c1irurgical,
su(stante grase, pul(eri ter"osta(ile+
Se reali*ea*a in etua la te"perature de 345-365 grade Celsius ti"p de o ora+ Supli"entar inca o ora in ca*ul
a"(ala#elor olu"inoase sau
o(iectelor care se incal*esc greu+ Etua e o incinta cilindrica cu pereti du(li din ta(le ter"oi*olati+Un t1er"ostat
care "entine te"perature+ Un
siste" de entilare care unifor"i*ea*a te"perature+
Procedura: 2(iectele sterili*arii se pun pe rafturi cu spatii intre ele pentru li(era circulatie al aerului cald+ Se
inc1ide etua+ Se desc1id ori,ciile
de entilare si se conectea*a la retea+ Se "arc1ea*a ti"pul de sterili*are+ 2(iectele se scot nu"ai dupa racirea
aparatului+
Controlul efcientei sterilizarii: / tipuri de indicatori7 ,*ici %"ano"etru, ter"o"etru&, c1i"ici %0oare de sulf
%autoclae& se topeste la 338
grade C, acid (en*oic%autoclaa& se topeste la 3.3-3.. grade C, tiouree %etua& se topeste la 365 grade& si
(iologici: tu(uri cu ,re de (u"(ac cu spori, dupa sterili*are se inse"antea*a+
19. N%/iu"e +e #e$ili1!$e. P!#eu$i1!$e!. TB"+!li1!$e!. O-ie'#ul (i $egi)ul #e$ili15$ii. C%"#$%lul e.i'ie"/ii #e$ili15$ii.
Tyndal i z ar e a este sterilirarea fractionara pentru substantele care se degradeaza =i denatureaza usor temperatura de 81 C
*serurile, vitaminele). Incalzirea se repeCa timp de "(8 zile in aparate soeciale cu termoreglatoare sau >n b<ile de ap< obisnuit<
la temperatura de "8("B C, cite o ora.
Pas t e ur i z area *sterilizarea parCial) se folose=te pentru distrugerea formelor asporulate ale microorganismelor, in
special ale speciilor patogene, totodat< sporii >=i p<streaz< viabilitatea. 'rin pasteurizare are loc asanarea diverselor
produse printr(o singur< >nc<lzire la "1(8"?C timp de 81 rnin sau la /1(B1 C "(11 min. $aptele se pasteurizeaz< cu
scopul inactiv<rii bacteriilor acidolactice =i patogene *tifo(paratifoidice. disenterice. streptococilor. stafilococilor). $a
pasteurizarea berei, vinului, sucurilor din fructe se inactiveaz< microorganismele care provoac< fermentarea acestor
b<uturi, totodat< vitaminele nu se altereaz< =i calit<Cile gustative ale produselor se p<streaz< 'rodusele pasteurizate
trebuie p<strate la rece.
1:. N%/iu"e +e #e$ili1!$e. S#e$ili1!$e! )e'!"i'5. O-ie'#ul (i $egi)ul #e$ili15$ii. C%"#$%lul e.i'ie"/ii #e$ili15$ii.
Me t oda me c ani c c e s t e r i l i z are. Fi l t r area
$ic%idurile *mediile de cultur< =i alte solutii), care nu pot fi supuse acCiunii temperaturii >nalte, se sterilizeaz< prin
metoda de filtrare. In laboratoarele microbiologice de producere =i de explor<ri =tiinCifice prin aceast< metod< se separ<
bacteriile de exotoxine =i virusurile *fagi).
Cu acest scop se preg<tesc din azbest, porCelan, sticl<, celuloz< =i alte materiale filtre microporoase *dimensiunile porilor
piu< la 2 mcm). Cu a&utorul filtrelor din colodiu =i de membran< filtrante cu dimensiunile porilor gradate cu exactitate se
determin< dimensiunile particulelor filtrabile.
In experienCa microbiologic< se folosesc pe larg filtrele din asbest )eitz.
In unele explor<ri se folosesc filtre membranice cu diametrul " mm =i grosimea 1,1 mm. +le se preg<tesc din
nitroceluloz< cu pori de anumite dimensiuni *de la 2" p>n< la "1 nm). ;iltrele membranice, se sterilizeaz< >nainte prin
fierbere >n ap< distilat< timp de 1 nun =i se pun pe o plas< metalic< de spri&in cu suprafaCa lucioas< in &os. )ub filtrul
membranic =i pe el se pun inele din guma fin< =i discuri din %>ttie de filtru. 'iesele metalice ale filtrului >n prealabil
se sterilizeaz< =i se monteaz< >n condiCii aseptice.
9ctiune bactericida are radiatia ionizanta si ultrasunetul, care pot fi folosite pentru sterilizarea produselor
alimentare, mediilor de cultura, preparatelor biologice *vaccinuri, seruri s.a.) si dezinfectarea obiectelor.
1;. N%/iu"e +e #e$ili1!$e. S#e$ili1!$e! '2i)i'5. O-ie'#ele (i $egi)ul #e$ili15$ii. C%"#$%lul e.i'ie"/ii #e$ili15$ii.
Ve1i eC 0
1<. Me+iile +e 'ul#u$5. Ce$i"/ele .!/5 +e )e+ii. Cl!i.i'!$e!. Me+iile u1u!le, ele'#i3e, +i.e$e"/i!l&+i!g"%#i'e, +e
,)-%g5/i$e. A*li'!$e! *$!'#i'5.
MC 9 soluii:su(strate solide, asigur nutrienii -i condiiile ,*ico-c1i"ice pt cultiarea (ct+
Pot , utili*ate pt: cultiarea %i*olarea& (acteriilor7 testarea sensi(ilitii la !B7 stocarea sau transportul culturilor
(acreiene+
Cerinele fa de MC:
a+ necesitile nutritie -i energetice (ct
(+ u"iditate opti"al
c+ p; opti"al %<,.-<,=& -i constant %caracter de ta"pon&
d+ potenial de oxido-reducere opti"al %anaero(i - r;.>8, aero(i ? r;.@35&
e+ i*otonic %5,8A BaCl&
f+ steril -i transparent
Clasifcarea MC:
Cup proenien
Empirice, naturale+ !u la (a* produse de origine ani"al sau egetal %sange, ser, lapte, ou, cartof,
extracte din carne, cord,
creier, ,cat, pe-te, leuri, etc&+ Co"po*iia c1i"ic precis nu poate , controlat+
Sintetice ? includ ingrediente c1i"ice pure, co"po*iia c1i"ic este cunoscut cu exactitate
Semisintetice
Cup consisten
Lichide %(ulion&? utili*ate pentru o(inerea (io"asei (acteriene -i a produselor lor %!B, E, toxine&
Solide ? conin 35-38A gelatin sau .-/A agar-agar %poli*a1arid extras din alge ro-ii, tD topire ? 65-355DC,
solidi,care ? =.DC&+
Placa de gelo* in cutii Petri i*olarea culturilor pure7 gelo*a inclinat %in pant& acu"ularea culturilor
pure+
Semisolide ? 5,. ? 5,8 A agar-agar+ Se utili*ea* pentru studierea actiitii (ioc1i"ice sau a "o(ilitii
(acteriilor+
Cup co"po*iia c1i"ic %co"plexitate& -i destinaie
Medii u*uale %uniersale, si"ple&
Ap peptonat %apE3A peptonE5,8A BaCl&
Bulion peptonat ? BP %extract apos din carne E 3A peptonE5,8A BaCl&
Geloza nutritiv %BP E .-/A agar-agar&
Gelatina nutritiv %BP E 35-38A gelatin&
Sunt utili*ate pentru cre-terea (acteriilor nepretenioase la cultiare
Sterili*area prin autoclaare: 3.5DC, .5 "in
Medii co"plexe:
electie
selectie:
pe "ediu solid
pe "ediu lic1id 9 "ediu de i"(ogatire
diferential-diagnostice %CC&
i*olare cultura pura
"ultitest, pt acu"ulare cultura pura si identi,care preli"inara
identi,care ,nala
speciale
de transport
Medii elective ? for"ate din "edii si"ple cu adaos de co"ponente care per"it cre-terea "i:o exigente
nutriti %(ulion-ser, (ulion gluco*at,
gelo*-sange ? streptococi, neisserii7 ser coagulat ? corinebacterii, etc&
Medii selective ? "edii solide cu adaos de co"ponente sau cu condiii ,*ico-c1i"ice particulare care
sti"ulea* cre-terea unor specii -i in1i( cre-terea altor specii %gelo*a salin - staflococi, gelo*a alcalin -
vibrioni, "ediul PlosFire - Salmonella, Shiella, etc!
"ediile de imbo#ire repre*int "edii selectie lic1ide, utili*ate pentru i"(ogirea 0orei patogene -i in1i(area
0orei de asociaie dintr-un preleat pluri"icro(ian %ex: "aterii fecale&
a+ Mediul Muller %BPELugolECaC2/E1iposul,t&
(+ Mediul GauH"ann %"ediul MullerE(ilEerde de (riliant& ? Salmonella
c+ Bulion cu selenit ? Shiella, Salmonella
d+ !p peptonat alcalin %p;96& ?$ibrio cholerae
e+ Gitt-)arro**i %BPE5,8A gluco*E(uci de ,cat& ? pentru anaerobi
Medii diferenial-diagnostice (DD) ? per"it diferenierea speciilor (acteriene in (a*a actiitii lor
(ioc1i"ice %*a1arolitice, proteolitice,
lipolitice, de oxido-reducereI&
Sunt construite dup ur"toarea sc1e": Ba* nutritiEsu(stratEindicator %la necesitate&
"edii %% pentru izolarea culturii pure
Studierea proprietilor *a1arolitice
Endo %gelo*Elacto*EfucsinE1iposul,t de Ba&
Lein %gelo*Elacto*Eeo*inEal(astru "etilen&
PlosFire %gelo*Elacto*Ero-u neutruEsruri de aci*i (iliariEerde de (riliant&
Coloniile lacto*o-po*itie or , colorate %ro&ii pe Endo, PlosFire, albastru'violete pe Lein&
Studierea proprietilor de oxido-reducere
Mediul cu sul,t de Bi ? pentru Sal"onella %colonii nere ? reducerea sul,tului in sulfura de Bi&
Mediul Glau(erg %gelo*-sange cu telurit de G& ?pentru (or)nebacterium diphtheriae
Studierea proprietilor lipolitice
Jelo*a cu gl(enu- de ou ? (acteriile cu lecitina* for"ea* un 1alou opac in #urul coloniei
Studierea proprietilor 1e"olitice
Jelo*a-sange %gelo*aE8-38A sange de,(rinat& ? in ca*ul 1e"oli*ei in #urul coloniilor apare o *on clar
"edii %% multitest pentru acumularea culturii pure &i identifcare preliminar
Russel ?gelo*E3A lacto*, 5,3A gluco*, indicator
Gligler ? identic RusselEsulfat de Ke %detectarea ;.S&
2lFeniFi ? identic GliglerE3A *a1aro*Euree
'ndicatorul !ndrede ? fucsinEBa2;
Scindarea glucidelor %acid - !, acid -i ga* - !J& duce la "odi,carea p; -i ira#ul culorii "ediului din ro-u in
gal(en+ 'n pant
se aprecia* lacto*a:*a1aro*a %oxidare&, in coloan-gluco*a %fer"entare&+
Producerea ;.S ? innegrirea "ediului
"edii %% pentru identifcarea fnal
Lirul pestri ;iss %lic1id sau se"isolid&: tu(uri ce conin soluii 5,8A de diferite glucide -i indicator+ !precierea ?
dup "odi,carea culorii %acid- !& -i apariia (ulelor de ga* %acid -i ga* - !J&
Medii cu !! %li*in, arginin, ornitin& -i indicatori
Medii speciale ? pentru i*olarea unor anu"ite (acterii %Kinn, Popescu, LoMenstein-Nensen ?pentru aen#ii
tuberculozei, Sa(ouraud ? *uni&
Medii de transport ? transportare:stocare "aterial %preleat&+ Menine in ia (acteriile, fr a faori*a
"ultiplicarea lor+ Mediul cu glicerin
/5A7 Soluie ta"pon-fosfat7 Soluie BaCl /A7 Mediul CarO-Blair7 Mediul Stuart %BaCl, 5,8A agar, tioglicolat de
Ba, al(astru de "etilen& ?
pentru anaero(i, neisserii, etc
Pentru cultiarea (acteriilor o cantitate "ic de "aterial ce conine (acterii %inoculu"& se introduce intr-un
"ediu de cultur %ins"anare,
inoculare&, care ulterior a , incu(at in ter"ostat %pentru asigurarea te"peraturii opti"e&+
'n ti"pul incu(rii %36-.=-=6 oreI++& (acteriile cresc -i se diid, for"and o cultur (acterian +totalitatea
bacteriilor acumulate prin multiplicare intr'un mediu!+
",tuberculosis ? /-8 spt"ani
$,cholerae ? 4-3. ore
Cultur pur ? for"at din (acterii de aceea-i specie %indispensa(il identi,crii&
Cultur "ixt ? co"pus din (acterii de specii diferite
)ulpin ? populaie "icro(ian constituit din descendenii unei singure i*olri in cultur pur, care a , studiat
ulterior+
Clon ? populaie care re*ult din "ultiplicarea unei singure celule
Manifestarea cre-terii -i "ultiplicrii (acteriilor
'n "ediu lic1id
-urbiditate uni*orm
.ormarea unei pelicule la suprafaa "ediului %i(rioni, Oersinia - agentul pestei&
.ormarea unui sediment la fundul tu(ului sau pe perei %streptococi, Bacillus anthracis&
'n "ediu solid ? for"area coloniilor
(olonie ? o aglo"erare de (acterii care se de*olt dintr-o singur celul sau un grup de celule %UKC - unitate
for"atoare de colonii& pe
suprafaa unui "ediu solid+ Kiecare specie (acterian for"ea* colonii speci,ce %caracter util in identi,care&+
Caracteristica coloniilor
a+ Ci"ensiuni ? colonii "ici %5,3-3""&, "edii %3-.""&, "ari %.-/""&
(+ Contur %"argini& ? neted, ondulat, *i"at, lo(at, etc
c+ Suprafa ? plat, (o"(at, conex, o"(ilicat, etc
d+ Kor" ? punctifor", circular, ,la"entoas, neregulat
e+ Culoare %pig"entaie& ? al(, gal(en, aurie, etc
f+ Censitate ? opac, transparent, etc
g+ Consisten ? cre"oas, untoas, uscat, "ucoid
)ipurile de colonii: Colonii S %s"out1& ? rotunde, netede, u"ede, lucioase7 Colonii R %roug1& ? "argini
neregulate, suprafaa uscat, rugoas
Caracterele de cultur ale (acteriilor 9 exigenele nutritie %"edii, te"peratur, p;, aerare, etc&, ite*a -i
"anifestarea cre-terii pe "edii lic1ide -i solide
Cina"ica "ultiplicrii (acteriilor in culturi
'n funcie de "odul de de*oltare a culturilor (acteriene se disting:
Culturi discontinue
Culturi continue
Culturi sincrone
(ulturile discontinue se o(in la cultiarea (acteriilor in olu" li"itat de "ediu+ !stfel de culturi sunt o(inute -i
utili*ate in la(oratorul "icro(iologic
Ka*ele de*oltrii unei culturi discontinue
'+ Ka*a de lag ? fa*a de adaptare la condiiile "ediului, (acteriile sunt actie "eta(olic, cresc in di"ensiuni,
dar nu se divid+ Curata este aria(il
%''+=ore&7 depinde de starea (acteriei, condiiile "ediului, etc
''+ Ka*a logarit"ic ? (acteriile cresc -i se divid cu ite* "axi"al constant, cur(a eoluea* exponenial+
Bacteriile sunt foarte sensi(ile la ageni anti"icro(ieni %culturi utile pentru testarea sensibilit#ii la
antibiotice&+ Curata ? 6-35 ore+
'''+ Ka*a staionar ? rata celulelor care se "ultiplic scade treptat, nu"rul celulelor ii r"ane constant
"ai "ulte ore+ Cau*a ? consu"area nutrienilor, acu"ularea "eta(oliilor toxici+ Morfologia (acteriilor este
tipic speciei, apar inclu*iuni, spori %culturi utile pentru identifcare&+
Sensi(ilitatea la agenii anti"icro(ieni scade+ Curata ? 35-3. ore+
'$+ Ka*a de declin %letalitate& ? (acteriile "or progresi+
(ultura continu ? se reali*ea* cand "ediul de cultur este continuu reinnoit -i i"(ogit cu oxigen cu
eacuarea unei cantiti de cultur+ Se reali*ea* in chemostate sau turbidostate, cultura a0andu-se
per"anent in fa*a exponenial+ Se utili*ea* in "icro(iologia industrial+ 'n intestin ? culturi continue+
(ulturi sincrone ? culturi in care (acteriile se diid in acela-i ti"p+ PPP
0=. Me+iile +e 'ul#u$5. Ce$i"/ele .!/5 +e ele. Me+iile ele'#i3e (i +i.e$e"/i!l&+i!g"%#i'e. C%)*%"e"/!, !*li'!$e!
*$!'#i'5.
01. De ele'#!# )e+iile +e 'ul#u$5 (i +e +e'$i *$%*$ie#5/ile 1!2!$%li#i'e !le -!'#e$iil%$.
)peciile care fermenteaza substratul glucidic se recunosc prin acidifierea mediului si producerea de gaz. 9cidifierea e
inregistrata de indicatorul p2.
Studierea proprietilor *a1arolitice
Endo %gelo*Elacto*EfucsinE1iposul,t de Ba&
Lein %gelo*Elacto*Eeo*inEal(astru "etilen&
PlosFire %gelo*Elacto*Ero-u neutruEsruri de aci*i (iliariEerde de (riliant&
Coloniile lacto*o-po*itie or , colorate %ro&ii pe Endo, PlosFire, albastru'violete pe Lein&
00. De ele'#!# )e+iile +e 'ul#u$5 (i +e +e'$i *$%*$ie#5/ile *$%#e%li#i'e !le -!'#e$iil%$.
)peciile proteolitice modifica mediul care contine proteine *gelatina) prin actiunea proteinazelor. 9ceste caractere se mai
studiaza pe ser coagulat si lapte. 'rezenta indolului, %idrogenului sulfurat si amoniacului se evidentiaza in bulionul peptonat
sau pe apa peptonata cu indicatori speciali.
06. De +e)%"#$!# #e2"i'! +e ,"5)4"/!$e *e gel%15&4"ge, gel%15 !li"5 'u %u, )e+iul ?i (i Dligle$. De +e'$i
'!$!'#e$ele +e 'ul#u$5. A*li'!$e! *$!'#i'5.
Jelo*a-sange %gelo*aE8-38A sange de,(rinat& ? in ca*ul 1e"oli*ei in #urul coloniilor apare o *on clar
Geloz-snge sau geloz-ser. $a geloza steril< lic%efiat< =i r<cit< p>n< la !"?C, repartizat< >n eprubete =i flacoane, se adaug< de
la " p>n< la 11. s>nge defibrinat, 21(2". ser sanguin. Deloza >n eprubete se amestec< minuCios =i se >nclin<, iar conCinutul
flacoanelor se toarn< >n cutiile 'etri. $a bulionul steril se adaug< >n aceleia=i cantit<Ci de *ca =i >n gelcz<) s>nge sau ser sanguin.
In mediile descrise, dup< controlul sterilit<Cii, se cultiv< cocii patogeni *streptococii, meningococii, gonococii).
Me d i i l e Hi s s servesc pentru evidenCierea enzimelor, care scindeaz< glucidele. 9ctualmente mediile uscate cu glucide se
preg<tesc la fabrici. +le constau din geloz<, glucid =i indicatorul 9ndradeEE. Din praf uscat se prepar< medii semilic%ide: 2 g
praf se dizolv< >n 111 ml ap< distilat<, >nc<lzind(o p>n< la fierbere, se repartizeaz< >n eprubete sterile, se sterilizeaz< 11 min la
111?C sau cu vapori fluenCi. Indicatorul 9ndrade >n mediul acid cap<t< o culoare ro=ie, >n cel alcalin este incolor, >n neutru (
roz. 0neori se prepar< mediile 2iss lic%ide. Ca baz< pentru aceste medii serve=te apa peptonat< *p2 /,1), >n care se adaug<
1,". de un glucid anumit, indicatorul bromtimolblau sau reactivul 9ndrade etc. 'entru fixarea gazului la fundul eprubetei se
>ntroduc plute *tuburi de sticl< sudate la un cap<t). -ediile 2iss se sterilizeaz< la 111?C 11 min sau cu vapori fluenCi, c>te 1
min, zile la r>nd.
$a fermentarea glucidului cu formarea de acid =i gaz se observ< modificarea culorii mediului, gazul eliminat >n mediul
semilic%id se repartizeaz< >n form< de bule, iar >n mediul lic%id se fixeaz< de plute.
#ussel geloz<F1. lactoz<, 1,1. glucoz<, indicator
Gligler identic #usselFsulfat de ;e *detectarea 22))
4l7eniC7i identic GliglerF1. za%aroz<Furee
Indicatorul 9ndrede fucsin<F,a42
)cindarea glucidelor *acid ( 9, acid =i gaz ( 9D) duce la
modificarea p2 =i vira&ul culorii mediului din ro=u >n
galben.
( Hirul pestriC 2iss *lic%id sau semi(solid) un =ir
de tuburi ce conCin soluCii 1,". de diferite
glucide =i indicator.
9precierea dup< modificarea culorii *acid ( 9)
=i apariCia bulelor de gaz *acid =i gaz ( 9D)
07. De +e)%"#$!# #e2"i'! +e i"5)4"/!$e ," -uli%" *e*#%"!#, gel%15 ," *!"#5, *e *l!'! 'u gel%15, gel%15 e)ili'2i+5.
De +e'$i '!$!'#e$ele +e 'ul#u$5. A*li'!$e! *$!'#i'5.
Iulionul peptonat serveste pentru cultivarea anaerobilor si altor mi3o.
;enomene care au loc in acest mediu:
2idroliza proteinelor
)olubilizarea componentilor
Imbogatirea mediului cu substante solubile usor asimilabile
Insolubilizarea proteinelor reziduale si indepartarea acestora
,eutralizarea acizilor
Distrugerea microbiotei vegetative si sporulate
08. De ele'#!# )e+iile +e 'ul#u$5 (i +e +e'$i e#!*ele +e i1%l!$e ! 'ul#u$il%$ *u$e +e -!'#e$ii !e$%-e.
E!ME"#$ %!C&E'()$)*(C PE"&'# C#$&#'($E !E')%E
Preleatul este supus e/amenului macroscopic +"odi,carea aspectului, a "irosului, etc& - orientare in diagnostic
Cup necesitate, pro(ele sunt supuse pregtirii pentru inestigaie %diluare, o"ogeni*are, centrifugare, etc&
E/aminarea microscopic %preparate natie, Jra", Qie1l-Beelsen, Burri-;inss+++& ? pre*ena "i:o, for"a,
cantitatea, JE:-+
I etap ? 'Q2L!RE! CUL)UR'L2R PURE
Scopul i*olrii - de a o(ine o cultur pur dintr-un "elan# de celule (acteriene sau dintr-un produs patologic+
)e1nici utili*ate:
o Prin epui*area inoculului pe suprafaa gelo*ei din cutia Petri %ins"anare in striuri paralele, ins"anare in
cadrane, etalarea
consecuti pe trei cutii&+
o Metoda diluiilor logarit"ice a inoculului in gelo* topit -i rcit la 85o C %35-3, 35-.,+++&, apoi turnate in cutii
Petri sau epru(ete+
'ncu(are in ter"ostat la /<o C, 36-.= 1 %in funcie de )J&+
Metode speciale de i*olare in culturi pure: (ct sporulate: incl*irea preala(il a preleatului 65o C ? .5 "in7 (ct
acido-re*istente: tratarea
preala(il cu acid a preleatului -i neutrali*area ulterioar cu o (a*7 (ct din asociaii cu nu"r "ini" de "i:o
patogene: i"(ogirea preala(il
a 0orei patogene utili*and "edii de i"(ogire7 (ct cu irulen inalt -i pretenioase la cultiare: inocularea la
ani"alele de la(orator sensi(ile
II etap ? !CUMUL!RE! CUL)UR'' PURE
Exa"inarea "acroscopic a coloniilor crescute %for", culoare, di"ensiuni, etc&
Exa"inarea "icroscopic %frotiu Jra"& a coloniilor suspecte con,r"area puritii culturii
Repicarea coloniilor suspecte pe gelo* in pant acu"ularea culturii pure
)er"ostat, /<o C, 36-.= ore
III etap ? 'CEB)'K'C!RE! CUL)UR'' PURE
$eri,carea puritii culturii %frotiu Jra"&
Identifcarea culturii pure const in eidenierea unor caractere speci,ce ale acestei culturi pentru a o include
intr-o fa"ilie, gen, specie, ariant
Se studia* caracterele: Morfologice7 )inctoriale7 Ce cultur7 Biochimice0 !ntigenice %seroidenti,carea&7 Ce
patogenitate7 Sensi(ilitatea la
(acteriofagi %fago-identi,carea&7 Sensi(ilitatea la !B
IV etap ? E$!LU!RE! REQUL)!)EL2R, K2RMUL!RE! S' EL'BER!RE! RRSPUBSULU'
Co"pararea re*ultatelor o(inute cu caracterele speciilor (acteriene cunoscute pentru a gsi ase"nri+
Exe"plu de rspuns: Cin pro(a exa"inat a fost i*olat tulpina de (or)nebacterium diphtheriae, (ioar ravis,
toxE, sensi(il la ++++, re*istent
la +++++
S&#+(E'E! !C&(,(&-.(( %()C/(M(CE ! %!C&E'(($)'
!ctiitatea *a1arolitic %-irul ;iss, coagularea laptelui, etc&
!ctiitatea proteolitic
Cegradarea proteinelor natie %lic1e,erea gelatinei sau a serului coagulat, peptoni*area laptelui, etc&
Eidenierea en*i"elor speci,ce %urea*, decar(oxila*e, de*a"ina*e, etc& prin detectarea produsele ,nale ale
reaciilor: ;.S, B;/, indolI
o Cepistarea producerii ;.S: for"area sulfurii de fer de culoare neagr in "ediile "ultitest ? Gligler, 2lFeniFi,
etc7 plasarea unei (en*i de
1artie de ,ltru i"(i(at cu acetat de P( deasupra BP in care cre-te cultura studiat %for"area sulfurii de P(
innegre-te 1artia&
o Cepistarea indolului %produs al "eta(oli*rii triptofanului& ? (en*i de 1artie i"(i(ate cu acid oxalic+ 'n
pre*ena indolului indicatorul
irea* in ro*+
o Cepistarea a"oniacului %urea*a& ? 1artia de turnesol se colorea* in al(astru+
o Cepistarea catala*ei %;.2. ++++ ;.2 E 2.&: cultura se a"estec cu o pictur de ap oxigenat ? apariia (ulelor
de ga*
o Cepistarea oxida*ei %detectarea pre*enei citocro"oxida*ei din lanul respirator&
Reacti ? di +tetra!metil'para*enilen'diamin %(en*i sau rondele de 1artie i"(i(ate cu reacti, creioane, etc&
2xidarea reactiului ? culoare iolet-neagr
2xida*oE : Beisseria, $i(rio, Pseudo"onas
2xida*o- : Entero(acteriaceae
o Cepistarea lecitina*ei ? "ediu cu gl(enu- de ou 35A - for"area unui 1alou opac in #urul coloniilor
o Cepistarea lipa*ei ? "ediu cu )Min 65 3A? 1alou opac in #urul coloniilor %precipitarea aci*ilor gra-i&
o Cepistarea 1e"oli*inei ? gelo*-sange 8-35A - *on clar in #urul coloniei
o Cepistarea !CBa*ei, fosfata*ei, etc
Pro(ele sunt incu(ate la /<o C, 36-.= 1
(dentifcarea rapid
Utili*area galeriilor "iniaturi*ate standarde %econo"ie de ti"p, spaiu, "aterial&
Siste"ul !P' ? o galerie din plastic for"at din nu"eroase aleole care conin ,ecare un "ediu des1idratat
diferit %glucide, !!, etc&+ !leolele
sunt inoculate cu o suspensie (acterian testat -i incu(ate+ Ulterior la necesitate se adaug reactie pentru
detectarea "eta(oliilor particulari+
Lectura ? confor" unui cod de cifre sau co"puteri*at
09. De +e)%"#$!# )e#%+ele +e '$e!$e ! '%"+i/iil%$ +e !"!e$%-i%15 *e"#$u 'ul#i3!$e! -!'#e$iil%$ !"!e$%-e.
-etoda fizic< utilizarea anaerostatului
( -etoda c%imic< >n exicator se >ntroduc
substanCe ce fixeaz< oxigenul *pirogalolFbaz<)A
utilizarea gas(pac%etelor
( -etoda biologic< ;ortner cultivarea
concomitent< a aerobilor =i anaerobilor
0:. De ele'#!# )e+iile +e 'ul#u$5 (i +e +e'$i e#!*ele +e i1%l!$e ! 'ul#u$il%$ *u$e +e -!'#e$ii !"!e$%-e.
ES!MEBUL B!C)ER'2L2J'C PEB)RU CUL)UR' !B!ER2BE %clostridiene, neclostridiene&
Condiia principal ? cultiare in a(sena oxigenului
Utili*area "ediilor anaero(e %Gitt-)arro**i regenerat - 355o C, .5 "in, rcit, acoperit cu a*elin7 ins"anarea
in gelo* in coloan&
Crearea condiiilor de anaero(io*
Recoltarea ? cu precauie, eitand contactul cu aerul %in seringi, utili*and "edii speciale&
I etap ? 'MB2JRT'RE! !B!ER2B'L2R
'ns"anarea preleatului in . epru(ete cu "ediul Gitt-)arro**i regenerat
'ncl*irea unui tu( la 65o C, .5 "in ? distrugerea 0orei nesporogene
'ncu(area la /<o C, .=-=6 1 %a aea loc in"ulirea anaero(ilor&
II etap - 'Q2L!RE! CUL)UR'' PURE CE !B!ER2B'
Studierea caracterelor de cultur ? tul(urarea "ediului, desco"punerea (ucilor de ,cat, etc
'*olarea culturii pure de anaero(i prin "etoda Qeissler %ins"anarea a 5,3 "l din "ediul G-) pe / cutii cu
gelo*-sange gluco*at
consecuti&+ 'ncu(area in anaerostat:exicator:gas-pacF, .=-=6 1
Metoda Uein(erg ? diluii succesie a culturii in gelo* gluco*at lic1e,at -i aspirarea in tu(uri lungi -i inguste,
inc1ise er"etic+ 'ncu(area in
ter"ostat, .= 1
III etap - !CUMUL!RE! CUL)UR'' PURE
Studierea "acroscopic a coloniilor
Exa"inarea "icroscopic %frotiu Jra"& a coloniilor suspecte
Repicarea in "ediul G-) regenerat pentru acu"ularea culturii pure
'ncu(area in ter"ostat, .= 1
IV etap - 'CEB)'K'C!RE! CUL)UR'' PURE CE !B!ER2B'
$eri,carea puritii culturii pure %frotiu Jra"&
Studierea caracterelor culturii pure i*olate %cu respectarea condiiilor de anaero(io*&
V etap - E$!LU!RE! REQUL)!)EL2R, K2RMUL!RE! L' EL'BER!RE! RRSPUBSULU'
0;. De +e'$i #e2"i'! +e i".e'#!$e, i1%l!$e, i"+i'!$e ! 3i$uu$il%$ ," 'ul#u$i 'elul!$e (i %ul e)-$i%"!# +e g5i"5.
$irusurile sunt cultiate pentru: Sta(ilirea diagnosticului etiologic7 )estarea infecio*itii irusurilor7 )estarea
preparatelor antiirale7
Producerea accinurilor
S'S)EME CE CUL)'$!RE: Culturi de celule7 2u e"(rionat de gin7 !ni"ale de la(orator
!ni"alele de la(orator se utili*ea* li"itat %receptiitate selecti, preexistena infeciilor, cost aansat&+ Se
recurge nu"ai cand nu exist
alte posi(iliti %$;B, ;'$, CoxsacFie, etc&+ Constituie "odele de cercetare sau de control al accinurilor+
!ni"alele utili*ate curent ?
-oriceii al(i nou-nscui, dar pot , utili*ai -o(olani, co(ai, "ai"ue, etc+
Regulile de lucru cu ani"alele de la(orator %selectare, inoculare, exa"inare& sunt identice cu cele din infeciile
(acteriene+
2ul e"(rionat de gin %8-3/ *ile& repre*int un "ediu de celule nedifereniate, cu "ultiplicare acti, steril -i
lipsit de "i#loace de aprare
antiinfecioas+ Se utili*ea* in prepararea unor accinuri irale %ex+: gripal&
'niial se eri,c ia(ilitatea e"(rionului la ooscop in ca"era o(scur+
Preleatul se inoculea* steril cu seringa in caitatea a"niotic sau alantoidean, sau pe "e"(rana
c1orioalantoidean %utili*and "etoda desc1is sau inc1is&+ 2ri,ciul se para,nea* -i se incu(ea* la /8-/< C
ti"p de =6-<. ore
Culturile de celule+ Celulele proenite din esuturi adulte sau e"(rionare, nor"ale sau tu"orale, plasate intr-un
"ediu adecat %nutrieni, p;, t& r"an ia(ile -i se "ultiplic+ Pentru cultiarea irusurilor se utili*ea* culturile
in "onostrat celular+
)ipurile de culturi de celule:
Culturi pri"are %pri"ar tripsini*ate&+ Sunt o(inute din esuturi adulte sau e"(rionare de origine ani"al sau
u"an+ Suport =-4 pasa#e %su(cultiri&
Culturi diploide+ 2(inute din esut e"(rionar %MRS8, ,(ro(laste u"ane&+ Pot , su(cultiate =5-85 generaii
Linii continui de celule+ 2(inute din esut tu"oral+ Pot , su(cultiate neli"itat+
)binera culturilor de celule primar tripsinizate:
Prelearea esutului %ex+: rinic1i de "ai"u&
Krag"entarea -i splarea cu sol ,*iologic
Ce*agregarea tisular cu en*i"e proteolitice
Separarea celulelor prin centrifugare
Co*area suspensiei 358 ? 354 celule:"l
'ntroducerea celulelor in "ediu nutriti -i reparti*area in recipiente sterile
'ncu(area pan la for"area "onostratului celular %in1i(iie de contact&
Monostratul poate , infectat cu irus sau sere-te drept surs de celule pentru o nou cultiare %pasa#&
Mediile de cultur pentru culturi de celule conin !!, $it, factori de cre-tere, sruri "inerale %Eagle, ;anFs, 3VV,
1idroli*at de lactal(u"in, etc&, ro-u fenol pentru "onitori*area p; %irea* in gal(en in "ediu acid&
Mediile de cre-tere sunt i"(ogite cu ser sangin %u"an, ani"al& ? pentru cultiarea CC
Mediile de intreinere se utili*ea* pentru "eninerea "onostratului in procesul reproducerii irale+ Bu conin
ser+
CC repre*int siste"ul irus-ga*d predilect in irologia clinic -i cercetare+
'nocularea CC7 Se aleg tu(uri cu "onostrat (ine for"at7 Se inltur "ediul de cre-tere, se spal cu sol+ ;anFs
Se inoculea* 5,3 ? 5,. "l de preleat7 Peste /5-45 "in in tu(uri se toarn cate 7 3 "l "ediu de intreinere
Se introduc in ter"ostat la t adecat /-= *ile
)ul embrionat de 0in %8-3/ *ile& repre*int un "ediu de celule nedifereniate, cu "ultiplicare acti, steril
-i lipsit de "i#loace de aprare antiinfecioas+ Se utili*ea* in prepararea unor accinuri irale %ex+: gripal&
- 'niial se eri,c ia(ilitatea e"(rionului la ooscop in ca"era o(scur+
- Preleatul se inoculea* steril cu seringa in caitatea a"niotic sau alantoidean, sau pe "e"(rana
c1orioalantoidean %utili*and
"etoda desc1is sau inc1is&+
- 2ri,ciul se para,nea* -i se incu(ea* la /8-/<DC ti"p de =6-<. ore
(ndicarea virusului in oul embrionat de 0in
2ule se rcesc 36 ore la E= grade C pentru o a*oconstricie "axi", apoi aseptic se taie coa#a, se recoltea*
lic1idul alantoic sau a"niotic, iar
MC! %"e"(rane corioalantoidiana& -i e"(rionul se introduc in cutii Petri sterile+ Se o(ser:
3+ Moartea e"(rionului
.+ !pariia "odi,crilor %1e"oragii, pustule& pe MC!
/+ !cu"ularea de ;! in lic1ide
0<. C%)*%"e"#ele (i #e2"i'! +e#e$)i"5$ii CMI ! !"#i-i%#i'el%$ *$i" )e#%+! +ilu/iil%$ u''ei3e. De i"#e$*$e#!#
$e1ul#!#ele.
C%"e'#$!#i! Mi"i)! I"2i-i#%!$e cea mai mica doza de 9I care in%iba cresterea culturii dupa 2! 2 de incubare *mediu
clar).
Metoda diluiilor
'ntr-un -ir de tu(uri cu 3 "l BP se efectuea* diluia !B %.84 U!, 3.6, 4=, /., 34, 6, =, ., 3, 5,8, etc&+ Se adaug
in ,ecare tu( %cu excepia celui "artor& 5,3 "l de suspensie (acterian 358:"l+ )er"ostat - .=1+
Lectura ? cea "ai "ic do* de !B care in1i( cre-terea culturii dup .=1 de incu(are %"ediu clar& constituie
Concentraia Mini" de 'n1i(iie %CM'& a !B pentru tulpina testat+ CM' "soar efectul (acteriostatic+
Concentraia Mini" Bactericid %CMB& ? cantitatea "ini" de !B care o"oar VV,VA din inoculu" dup 361
de incu(are+ Ceter"inarea
CMB ? din ulti"ele tu(uri fr cre-tere se repic 5,3 "l de "ediu pe placa cu gelo*+ Cup .=1 se co"par
nu"rul celulelor ce au supraieuit cu nr iniial de (acterii %358:"l&+
Pentru a sta(ili dac tulpina i*olat este sensi(il sau re*istent la un !B se cere cunoa-terea Concentraiei
)erapeutice %C)& %cantitatea de !B
pre*ent in focarul infecios in cursul trata"entului cu do*e terapeutice& a ,ecrui !B testat+
)ulpini Sensi(ile ? CM':C) >3, ex+: .:6, .:34 - efect terapeutic posi(il cu do*e u*uale
)ulpini Re*istente ? CM':C)@3, ex+: 6:., efect terapeutic i"posi(il
)ulpini 'nter"ediare ? CM':C)93, efect terapeutic i"prei*i(il+ Pot , utili*ate do*e "axi"e de !B sau
ad"inistrarea lor local
)estarea CM' : CMB este indicat in trata"entul infeciilor grae : "eningite, septice"ii, endocardite, infecii
cronice sau la persoane cu
i"unosupresie+
6=. C%)*%"e"#ele (i #e2"i'! +e#e$)i"5$ii e"i-ili#5/ii -!'#e$iil%$ l! !"#i-i%#i'e *$i" )e#%+! +i.u1i)e#$i'5.
I"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
-etoda difuzimetric< *rondelelor).
0tilizat< uzual in infecCii banale.
CondiCii: mediu standard, concentraCie standard< de mi3o *11"3ml), rondele3discuri *comprimate) cu . standarde de 9I,
condiCii standarde.
-ediul este inoculat cu suspensia bacterian<. Dup< uscare in termostat se aplic< rondelele 2!%, /?C.
$ectura diametrul zonei de in%ibiCie a cre=terii culturii bacteriene este comparat cu diametrele standarde pentru fiecare 9I.
Jalori sub acest diametru tulpina este #, dac< este dep<=it ).
61. C%)*%"e"#ele (i #e2"i'! +e#e$)i"5$ii $!*i+e ! e"i-ili#5/ii -!'#e$iil%$ l! !"#i-i%#i'e *$i" )e#%+! +ilu/iil%$
u''ei3e. I"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
-etodele rapide de determinare a sensibilitatii mi3o la 9I dau posibilitatea de a obtine rezultatul in 2(8 ore de la inceputul
studierii culturilor pure.
)unt " grupe de metode, bazate pe:
1. Determinarea modificarilor activitatii fermentative a mi3o
2. Determinarea modificarilor potentialului oxidativ ( reducator al mediului in care se dezvolta mi3o
. +valuarea citomorfologica a celulelor bacteriene si formarea microcoloniilor
!. Determinarea modificarilor densitatii optice a mediului
". 0tilizarea mediilor speciale cu stimulatori de crestere
'entru 1 grupa: in I' cu glucoza se adauga 9I in concentratia necesara apoi se cultiva tupina microbiana de testat. -I3o
rezistente la acest 9I asimileaza glucoza, astfel sc%imbinduse p2ul mediului.
60. De#e$)i"!$e! '%"'e"#$!/iei !"#i-i%#i'el%$ ," u)%$ile %$g!"i)ului E4"ge, u$i"5 e#'.F. I)*%$#!"/! *$!'#i'5.
IndicaCii:
0tilizarea unui 9I toxicA
In caz cand bolnavul sufer< de deficienCe metabolice sau excretoare *renale, %epatice) )e compar< concentraCiile obCinute cu
C-I a antibioticului testat *sau cu CK).
Copii sub / ani
2. )tudiul activit<Cii in%ibitorii a lic%idelor biologice *,+I ,ivel de +ficienta In%ibitorie)
IndicaCii: infecCii grave care nu r<spund rapid la tratament.
+fectuarea: la diluCii duble *132, ....) ale lic%idului examinat *ser, $C#, urin<) se adaug< suspensia bacterian< *din tulpina
izolat< de la bolnav).
$ectura: dup< 2!% de incubaCie la /? C se apreciaz< diluCia maxim< cu efect bacteriostatic3cid.
,+I L1:B reflect< eficienCa antibioticoterapiei
66. B!'#e$i%.!gul. Ti#$!$e! -!'#e$i%.!gului *$i" )e#%+! A**el)!". I)*%$#!"/! *$!'#i'5. A*li'!$e! -!'#e$i%.!gului ,"
'%*u$i #e$!*eu#i'e (i *$%.il!'#i'e.
Iacteriofagi M virusuri ce infecteaz< bacteriile. 'araziCi intracelulari obligatorii ai bct.
Koate bacteriile pot fi infectate de c<tre bacteriofagi.
In ma&oritatea cazurilor, un fag anume infecteaz< doar celulele unui singur gen, unei anumite specii sau a unei tulpini (
specificitatea fagului ( prezenCa # pt acest fag la suprafaCa bct(gazd<.
)tructura bacteriofagului
)tructura fagilor corespunde regulilor generale ce se refer< la structura virusurilor.
1. 9cid nucleic *9D, sau 9#,, mai frecvent dublucatenar).
2. Inveli= proteic M capsid< protecCie a materialului genetic. 'oseda # la suprafaC< infecCia gazdei. Capsida este constituit<
din
subunit<Ci proteice, capsomere, aran&ate simetric intr(o ordine distinct<, conferind forma fagului.
. 0nii fagi pot conCine =i enzime *ex.: lizozim, neuraminidaza).
+xist< forme morfologice principale de fagi:
N ;ag icosaedric: form< sferic<, 21 feCe triungiulare, 1 muc%ii =i 12 varfuri *simetrie cubic< a capsidei).
N ;ag cilindric: bastona=e proteice formate din capsomere, asamblate intr(o structur< tubular< *simetrie %elicoidal< a capsidei).
N ;ag complex: constituit din cap icosaedric ata=at la o coad< %elicoidal<. Coada este format< din doua tuburi concentrice, un
tub intern
rigid ( canalul axial, care este incon&urat de teaca cozii, un man=on contractil. Dulerul cozii *colul) se afl< la &oncCiunea capului
cu
coada. $a partea distal< a cozii se afl< o plac< %exagonal<, placa bazal<, la fiecare apex fiind ancorate cate un cro=et =i o fibr<.
+le
reprezent< sistemul de fixare a fagului pe bacteria receptoare =i contribuie la in&ecCia materialului genetic in celul<.
,u toCi fagii au o astfel de morfologie. 0nii au coad< lunga =i non(contractila, alCii ( coada scurt<, sau far< coad<. +xist< =i fagi
filamento=i.
InteracCiunea dintre bacteriofag =i celula(gazd<
Iacteriofagii exist< in stare de virioni extracelulari, iar la infectarea unei bacterii ei pot duce la doua tipuri de infecCii:
O InfecCie litic< fagii virulenCi. $a finele ciclului de multiplicare bacteria infectat< este lizat< eliberand fagii nou(formati.
O Infectie nelitica sau lizogen< fagii temperaCi *moderaCi). +i infecteaz< bacteriile f<r< a le distruge.
KIK#9#+9 I9CK+#I4;9DI$4#
+ste utilizat< pentru determinarea num<rului de fagi virulenCi in prelevat sau cultur<.
-etodele de titrare a bacteriofagului
Kitrarea bacteriofagului in mediu lic%id *metoda 9ppelman)
Kitrarea bacteriofagului in mediu solid *metoda Dratia)
9''+$-9, la diluCii logaritmice a culturii de fag *11(1.....11(11) in bulion peptonat se adaug< suspensie bacterian<
omolog< fagului examinat.
Dup< 2! ore de incubare la /? C se apreciaz< titrul fagului: diluCia maxim< a fagului care inc< mai provoac< liza bacteriilor
*mediu clar).
D#9KI9. Dup< diluCia logaritmic< a fagului =i ad<ugarea culturii bacteriene, conCinutul fiec<rui tub se amestec< cu geloz<
topit< =i amestecul se
toarn< in cutii 'etri. Dup< 2! ore de incubare la /?C se num<r< pla&ele formate *coloniile negative de fagi). ,um<rul pla&elor
corespunde cu nr
de fagi virulenCi din materialul de examinat.
9'$IC9#+9 '#9CKICP 9 ;9DI$4#
In domeniul terapeutic
Kratamentul =i profilaxia maladiilor infecCioase
In domeniul diagnostic
;ago(identificarea identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a&utorul fagilor omologi *metoda 4tto, ;urt, etc)
$izotipizarea *fagotipa&ul). 'ermite diferenCierea unor tulpini din cadrul aceleea=i specii *subdivizarea speciei in
lizotipuri3fagovaruri). +ste utilizat pentru tulpini de )tap%Qlococcus aureus, )almonella KQp%i, =.a.
$izotipul reprezint< un mar7er epidemiologic.
;agii reprezint< un model de studiu pentru geneticieni, fagii temperaCi se utilizeaz< in ingineria genetic< *ei pot asigura
transferul de material genetic prin transducCie).
67. B!'#e$i%.!gul. Me#%+ele +e e3i+e"/ie#$e ! -!'#e$i%.!guluiG O##%, Fu$# (i Fi2e$. A*li'!$e! *$!'#i'5 ! -!'#e$i%.!gului
I,DIC9#+9 I9CK+#I4;9DI$4#
-etoda 4KK4. 'e placa de geloz< din cutia 'etri se ins<manCeaz< in gazon suspensia de bacterii omologe fagului. In
continuare se aplic< o
pic<tur< de filtrat care conCine fag *cutia poate fi inclinat< ca pic<tura s< se preling<). Cutia se incubeaz< la /? C timp de 2!
ore.
9precierea: dac< in filtrat se aflau fagi omologi culturii bacteriene, in locul aplic<rii filtratului se observ< o zon< de liz<
*colonie negativ< de
fag).
-etoda ;0#K. ;iltratul ce conCine fagi se amestec< cu geloz< topit< =i se toarn< in cutia 'etri. )uprafaCa cutiei se imparte in !
sectoare. In
fiecare sector se ins<manCeaz< in striuri culturi cunoscute de diferite bacterii. Incubare la /?C 2! ore.
9precierea: lipsa cre=terii bacteriilor intr(un sector indic< prezenCa fagului omolog.
-etoda ;I)2+#
)imilar< cu metoda ;urt, doar c< suprafaCa cutiei se imparte in 11 cadrane, astfel pot fi ins<manCate 11 culturi bacteriene =i pot
fi indicaCi
concomitent mai mulCi fagi.
68. B!'#e$i%.!gul. F!g%#i*!@ul (i .!g%i+e"#i.i'!$e! 'ul#u$il%$ -!'#e$ie"e. I)*%$#!"/! *$!'#i'5. A*li'!$e! *$!'#i'5 !
-!'#e$i%.!gului.
;ago(identificarea identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a&utorul fagilor omologi *metoda 4tto, ;urt, etc)
$izotipizarea *fagotipa&ul). 'ermite diferenCierea unor tulpini din cadrul aceleea=i specii *subdivizarea speciei in
lizotipuri3fagovaruri). +ste utilizat pentru tulpini de )tap%Qlococcus aureus, )almonella KQp%i, =.a.
$izotipul reprezint< un mar7er epidemiologic
;agotipa&ul
'e cutia 'ietri cu mediu nutritiv dens se cultiva cultura pura de agent cauzal, se aplica picaturi de diferiti fagi diagnostici tip(
specifici. ;agovarul bacteriei se determina de acel fag care a determinat liza * formarea unei pete sterile sau colonii negative).
-atoda fagotipa&ului permite de a depista sursa infectiei si de a urmari calea de la sursa la organismul sensibil *mar7a&
epidemiologic).
;agii se pot aplica pentru lecuirea si profilactica unui sir de infectii bacteriale, cel mai des intestinale. )e produc preparate
combinate si fagi tifici, dizenterici, stafilococici. )e administreaza conform instructiounii, peroral sau local sub forma de
luminari, aerosoluri. 4 caracteristica importanta e lipsa efectelor adverse, insa efectul curativ e moderat, astfel se utilizeaza in
complex cu alte masuri curative.
69. De +e'$i e#!*ele )e#%+ei -i%l%gi'e +e +i!g"%#i' (i +e +e)%"#$!# #e2"i'! "e'$%*iei !"i)!lel%$ +e l!-%$!#%$
eC*e$i)e"#!l i".e'#!#e.
-etoda biologica de examinare consta in infectarea animalelor pentru obtinerea culturilor de mi3o, agenti cauzali ai bolilor cu
studierea ulterioara a patogenitatii si virulentei lor.
'regatirea animalelor catre infectare:
a) 9legerea animalelor se efectueaza numai pe animale sanatoase cu blana neteda si lucioasa, activ mobile si cu
alimentatie buna. )e recomanda de a folosi animale de aceeasi virsta, sex, greautate. In prealabil animalele se
cintaresc si li se masoara temperatura.
b) -arcarea animalelor mici( consta in colorarea diverselor sectoare ale blanii cu solutii de coloranti anilinici, acid picric
sau prin aplicarea semnelor de marcare la urec%i.
c) Imobilizarea animalelor in timpul experientei se face cu dispozitive speciale, masa de fixare, cutii sau manoperi, prin
care asistentul fixeaza animalul in pozitia necesara.
Incularea
'er os( se efectueaza prin adaugarea materialului de infectie in alimente sau apa potabila
)ubcutana
Intracutana
Cutana
Intraperitoneala
Intravenoasa
In cord
Intranazala
'rin camera anterioara a oc%iului
Intracerebrala
9utopsia se efectueaza pentru prelucrarea organelor afectate, depistarea agentului care a acauzat pieirea animalului, izolarea
culturii pure a agentului cauzal si determinarea locului de localizare a lui. 9nimalele imbolnavite sunt omorite prin narcoza cu
eter sau embolie gazoasa.
9utopsia se face imediat dupa moarte, deoarece microflora intestinala invadeaza rapid tesuturile, singele si organele. )e face
prin respectarea regulilor asepsiei, folosirea instrumentelor sterile.
#ezultatele autopsiei se inregistreaza clar si amanuntit in protocol, indicind data infectarii si tipul materialului inoculat.
Cadavrul animalului se aseaza pe spate, labele sint extinse in laturi, se examineaza starea invelisului exterior, apreciind
prezenta de ulceratii *la tuberculoza), epilare de par si s%cimbarea culorii pielii *la infectia anaeroba)etc. 9poi cadavrul se
fixeaza de tabla cu ace de preparare sau cu tinte ascutite.
Disecarea tegumentelor incepe prin incizia longitudinala a pielii de la mandibula pina la pubis. 'ielea se separa, se fac incizii
in directia membrelor, inlaturind lambourile in parti si descoperind toata suprafata anterioara a trunc%iului animalului. )e
noteaza starea tesutului subcutanat si ganglionilor limfatici si daca se constata modificari, se efectueaza insamintari pe medii
de cultura si frotiuri(amprente.
Dupa autopsie cadavrul animalului se arde, se sterilizeaza sau se fierbe timp de 1(2 ore in solutie de fenol.
6:. Re!'/i! +e !glu#i"!$e *e l!)5 (i ," #u-u$i 'u '%* +e e$%i+e"#i.i'!$e. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii,
'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
Se$%i+e"#i.i'!$eG Detectarea =i dozarea 9g *element necunoscut ( tulpini microbiene izolate din diferite prelevate) cu a&utorul
9c specifici cunoscuCi.
'ot fi utilizate dou< surse de 9c: 9c monoclonali, absolut omogeni, dar care recunosc doar un singur epitop =i 9c policlonali,
ce se conCin in seruri imune *antiseruri), care permit leg<turi de aviditate inalt< cu 9g.
)erurile imune se obCin prin in&ectarea la un animal de laborator a antigenelor cunoscute. Dup< o perioad< de timp, serul
animalului va conCine anticorpi contra acestor antigene. Dar natura exact< a 9c din acest ser nu poate fi cunoscut< cu exactitate
*9c policlonali).
)pecificitatea serului trebuie s< fie permanent controlat< =i 9c nedoriCi trebuie s< fie eliminaCi prin adsorbCie.
#eacCia 9g(9c se poate manifesta prin aglutinare atunci cand determinantele antigenice sunt purtate de particule figurate *9g
insolubile, corpusculare), iar 9c specifici sunt compleCi *cel puCin bivalenCi).
9glutinarea este determinat< de formarea unei reCele intre 9g =i 9c, ce permite apropierea unui num<r suficient de particule
figurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc%iul liber. 9c Ig- cu 11 epitopi potenCiali aglutineaz< mai activ decat 9c
IgD.
Clasificarea reacCiilor de aglutinare
9glutinare 5activ<6 sau 5direct<6, in care particula figurat< *9g corpuscular) este el insu=i purt<tor de determinante antigenice
specifice
*%ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi, bacterii)
9glutinare 5pasiv<6 sau 5indirect<6, in care particula serve=te doar de suport pentru un determinant antigenic solubil fixat
artificial pe
suprafaCa sa. ;recvent sunt utilizate ca suport %ematii formolate, particule de latex sau microcristale de colesterol.
'entru efectuarea #9 sint necesare componente:
1. 9ntigenul *aglutinogenul)
2. 9nticorpul *aglutinina)
. +lectrolitul
'eacia de a0lutinare pe lamel: pe la"ela degresat se aplic cu pipeta Pasteur citea picturi de ser in
diluii "ici %3:35 ? 3:.5& -i o pic de sol i*otonic de clorid de natriu pentru control+ 'n ,ecare pictur de ser,
inclusi in cea de control se introduce o ans de cultur ie de "icroorganis"e de .= ore de pe suprafaa
"ediului solid sau se adaug cu pipeta Pasteur cite o pic de suspensie de "icroorganis"e o"orite
%diagnosticu"&+ Cultura aplicat se a"estec "inuios pentru a o(ine o suspensie tul(ure o"ogen+ Reacia
decurge la te"peratura ca"erei+ Re*ultatul ei se cite-te cu oc1iul li(er peste 8-35 "in, uneori este folosit lupa+
Cac la"ele se introduc in ca"era u"ed inc1is,
pentru a eita uscarea picturilor re*ultatul reaciei se cite-te -i peste /5-=5 "in+
La reacia po*iti in pictura de ser apar 0ocoane %"ari sau "ici&, u-or i*i(ile la cltinarea la"ei+ La reacia
negati lic1idul r"ine
tul(ure o"ogen+ Cac cantitatea de "icroorganis"e este "ic -i citirea re*ultatului reaciei este di,cil,
pictura de ser cu a"estecul de
cultur se usuc, preparatul se ,xea*se colorea* cu fuxin PfaiHer si se exa"inea* la "icroscop+ La reacia
po*iti toate ci"purile de edere sunt li(ere+ !ceasta este reacia de "icroaglutinare+
'eacia de a0lutinare in tuburi se folose-te pentru deter"inarea serogrupului -i seroarului
"icroorganis"elor+ )oate ingredientele
se reparti*ea* succesi in epru(ete+ Serul este diluat in proporiile 3:355, 3:.55, 3:=55 etc+ 'n ,ecare tu( cu
serul diluat se adaug 3-.
picturi de antigen %suspensie de 3-."lrd de "icroorganis"e la 3"l&, se agit energic -i se incu(ea* in
ter"ostat la /<DC-. ore, apoi se
citesc re*ultatele preala(ile ale reaciei, incepind cu cele de control%al serului -i antigenului&+ !(sena aglutinrii
in tu(urile de control -i
pre*ena de 0ocoane suspendate in tu(urile de experien se aprecia* ca reacie po*iti+ )u(urile se "enin la
te"peratura ca"erei 36-.5
de ore -i dup aceea se constat re*ultatul de,niti al reaciei+ 'ntensitatea reaciei se expri" prin se"ne de
plus+ La aglutinarea co"plet
%EEEE& lic1idul este a(solut transparent, iar la fundul tu(ului se depune sedi"ent din 0ocoane de
"icroorganis"e aglutinate+ Cu cit "ai
puine "icroorganis"e sint aglutinate, cu atit este "ai tul(ure lic1idul -i cu atit "ai puin sedi"ent 0oconos se
inregistrea* la fundul
epru(etei %EEE, EE, E&+ La reacia negati %-& sedi"entul lipse-te, suspensia r"ine unifor" tul(ure -i dup
aspect nu difer de coninutul
de control al antigenului+ '! se utilizeaz pentru diagnosticul serologic al (olilor infecioase ? fe(relor tifo-
paratifoide %reacia Uidal&,
(rucelo*ei %reacia Urig1t, ;uddleson&, tulare"iei -i altor (oli+
!precierea: cea "ai "are dilutie a serului in care se "anifesta aglutinare de cel putin / WEX %EEE& se nu"este
titrul anticorpilor
aglutinanti %titrul serului aglutinant&+
!glutinarea directa este utili*ata pentru deter"inarea grupelor sangine sau in diagnosticul unor "aladii
infectioase %seroidenti,carea !g
sau depistarea -i titrarea !c din serul (olnailor& +
6;. Re!'/i! +e !glu#i"!$e *e l!)5 (i ," #u-u$i 'u '%* +e e$%+i!g"%#i'. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii,
'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
Serodiagnostic: Detectarea i titrarea Ac din serul bolnavilor (component necunoscut) fa de un Ag specific cunoscut (coninut in
diagnosticuri).
Reactia pe lama
Se amesteca o picatura de ser si o picatura de suspensie bacteriana (Ag). Lectura se face la microscop sau cu ochiul liber. In caz de reactive pozitiva apar
conglomerate, iar lichidul se clarifica, in caz de reactive negative lichidul ramine tulbure.
Reactia in tuburi
In eprubeta se amesteca serul si Ag figurate (hematii, bacterii)
Reactia pozitiva se manifesta prin formarea unui sediment cu aspect de umbrella inversata la fundul tuburilor (peste 202! h) si clarificarea lichidului.
Aprecierea intensitatii reactiei se efectueaza dupa "istema de ! plusuri (####).
$elulele neaglutinate se sedimenteaza la fundul tuburilor sub forma de buton sau inel (reactive negative). Lectura se face cu ochiul liber sau folosind
oglinda ocncava a microscopului.
6<. Re!'/i! +e 2e)!glui"!$e i"+i$e'#5. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii, 'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
Uneori !g folosite in reacia de aglutinare sunt atit de "icrodispersate c co"plexul aglutinogen-aglutinin nu
se o(ser cu oc1iul li(er+
Pentru ca aceast reacie s poat , *ut s-au propus diferite ci de a(sor(ire a acestor !g pe particule "ai
"ari cu aglutinarea lor ulterioar cu !c speci,ci+ Ca adsor(ani se folosesc diferite specii de (acterii, corpuscule
de talc, der"atol, colodii, coalin, car"in, latex -+a+ !ceast reacie a cptat denu"irea de reacie de
aglutinare indirect sau po*iti+ 2 capacitate "ai pronunat de adsor(ie au eritrocitele+ Reacia in care se
folosesc eritrocitele se nu"e-te 1e"aglutinare indirect sau pasi %R;!' sau R;!P&+ Pentru efectuarea R;!' se
folosesc eritrocite de (er(ec, cal, iepure, gin, -oarece, o" -+a+ care in preala(il sunt prelucrate cu for"alin
sau glutaralde1id+ Capacitatea de adsor(ie a eritrocitelor cre-te la prelucrarea lor cu soluie de tanin sau
clorid de cro"+
'n R;!' ca antigene pot seri !g poli*a1aridice, extractele accinurilor (acteriene, !g irusurilor -i ricFettsiilor -i
alte su(stane de natur
proteic+
Eritrocitele sensi(ili*ate cu antigene se nu"esc diagnosticu"uri eritrocitare+ Pentru prepararea
diagnosticu"urilor eritrocitare se folosesc frecent eritrocite de (er(ec, care au o capacitate "are de adsor(ie+
R;!' se efectuea* "ai u-or in "icropanourile aparatului )acaci, folosind pentru diluia "aterialului
"icrotitratorul+ Serurile de exa"inat se incl*esc /5"in la te"peratura de 84DC, pentru a inltura
1e"aglutininele nespeci,ce, se prepar diluii du(le in serie in soluie sta(ili*ant -i cite o pictur de
suspensie de 3A de eritrocite sensi(ili*ate, in rindul . aceea-i cantitate de eritrocite de control+ Plcile se
agit "inuios -i se introduc in ter"ostat pentru /5-=5 "in la te"peratura /<DC+ Re*ultatele reaciei se citesc
dup pre*ena 1e"aglutinrii+ Ea este po*iti %u"(rel inersat de culoare (run la fundul godeurilor& in
ca*ul, c titrul de 1e"aglutinare cu eritrocite de experien predo"in cel puin de = ori fa de titrul cu
eritrocitele de control+ E o(ligatoriu controlul cu eritrocitele sensi(ili*ate pentru excluderea aglutinrii spontane+
7=. Re!'/i! +e 2e)!glui"!$e i"+i$e'#5 i"3e$!#5. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii, 'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e!
$e1ul#!#el%$.
)e foloseste pentru indicarea antigenelor bacteriene si virotice in materialul de examinat, pecum si pentru diagnosticul expres
al unor infectii.
)pre deosebire de #.2.9.I., in acesta reactie eritrocitele se sensibilizeaza nu cu 9g, ci cu 9c, aglutinarea carora are loc la
adaugarea 9g.
+ritrocitele in prealabil se fixeaza cu formalina sau gluteralde%ida si apoi se sensibilizeaza cu gamaglobulina, care este
separata din serurile imune si purificata de alte proteine serice. ;ixarea gamaglobulinei pe suprafata eritrocitelor are loc prin
intermediul cloridului de crom. 'entru aceasta la B volume de apa distilata se adauga un volum de imunoglobuline, extrase din
ser imun, un volum de suspensie "1. de eritrocite formalizate si un volum de solutie 1,1(1,2. clorid de crom. 9mestecul se
pastreaza 11(1" min la temperatura camerei, apoi eritrocitele se prelucreaza ca si in reactia de %emaglutinare pasiva.
)pecificul diagnosticumului cu 9c se verifica in reactia de in%ibare a %emaglutinarii pasive cu 9g omolog. #eactia trebuie sa
fie in%ibata cu 9g omolog nu mai putin de 18 ori si sa nu fie in%ibata de 9g %eterolog. )e controleaza lipsa %emaglutinarii
spontane.
Cu a&utorul acestei reactii se efectueaza indicarea agentilor cauzali in materialul recoltat din organele cadavrelor umane si de
animale. )e prepara o suspensie 11. din organele indicate in solutie izotonica de ,9C$, se centrifug%eaza 1(81 min la 1111
rot3min, ca 9g se foloseste lic%idul supernatant.
-etodica: se pregatesc in serii dilutii duble ale materialului de examinat *9g) in solutia stabilizata. )e introduce cate o picatura
de 9g din fiecare dilutie in godeuri vecine ale microplastinei. In fiecare godeu din rindul intii se adauga cite o picatura de
solutie stabilizanta, in godeurile din ridul doi cite o picatura de ser imun omolog in dilutia 1:11, in rindul trei cite o picatura
de ser imun %eterolog. #indurile doi si trei servesc drept martori ai specificitatii reactiei. 9mestecul se pastreaza 21 min la
temperatura camerei.
In toate godeurile se adauga cite o picatura 1. de suspensie de eritrocite sensibilizate *diagnosticumul eritrocitar cu 9c) si se
agita minutios plastinele. #ezultatele reactiei se citesc peste 1(!1 min. In prezenta 9g specific %emaglutinarea se observa in
rindul 1 si *cu ser %eterolog) si lipseste in rindul 2, unde 9g este in prealabil neutralizat cu ser omolog.
#eactia e insotita de controlurile prezentei aglutinarii spontane a eritrocitelor sensibilizate.
71. Re!'/iile +e '%&!glu#i"!$e, l!#eC !glu#i"!$e. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii, 'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e!
$e1ul#!#el%$.
Reacia in care se folosesc eritrocitele se nu"e-te 1e"aglutinare indirect sau pasi %R;!' sau R;!P&+
#eacCia de latex(aglutinare este utilizata in identificarea factorului reumatoid la bolnavi suspecti de poliartrita reumatoida, in
bacteriologie pentru identificarea rapid< a mi3o sau 9g lor in prelevate, sau identificarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru
serodiagnosticul unor infecCii.
#eacCia de Co(aglutinare. $a baza acestei reacCii se afl< proprietatea unei bacterii )tap%Qlococcus aureus *tulpina CoRan) ( ce
are in componenCa peretelui celular proteina 9 ( s< fixeze Ig D prin intermediul fragmentului ;c. 9stfel se formeaz<
diagnosticuri cu 9c, cu a&utorul carora pot fi identificare 9g respective necunoscute. #eacCia se efectueaz< pe lam<.
70. Re!'/i! !"#igl%-uli"i'5 C%%)-. P$i"'i*iul. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
Unii !c %"onoaleni& nu sunt aglutinai in condiii nor"ale, ,ind "onoaleni %ex+ !c anti-R1, responsa(ili de
inco"pati(ilitatea
"aternoEfetal in siste"ul R1&+ Ei pot , depistai graie testelor Coo"(s+ sunt posi(ile . te1nici, in funcie de
preleat: singe de la nou-nscut sau de la fe"eia graid+
&e1nica Coombs direct: la un nou-nscut se caut pre*ena !c "aterni anti-R1 ,xai pe 1e"atii, dac "a"a
este R1- + La aceste 1e"atii suspecte se adaug un ser anti-'g u"an+ !cest ser nu aglutinea* 1e"atiile
nor"ale, din contra, el prooac aglutinarea 1e"atiilor pe care sunt ,xai !c anti-R1+
&e1nica Coombs indirect: la o fe"eie graid R1- !c anti-R1 sunt pre*eni in ser+ 'niial la acest ser se
adaug 1e"atii R1E %ptr for"area co"plexului !g-!c&, apoi se aplic serul anti-'g+
Ce"onstrarea pre*entei de i"unoglo(uline sau a co"ple"entului pe suprafata 1e"atiilor sustine diagnosticul
de distructie eritrocitara "ediate i"un+
Exista doua clase "a#ore de anticorpi care reactionea*a cu eritrocitele+ !nticorpii co"pleti sau salini aglutinea*a
eritrocitele suspendate in
solutie salina7 acestia sunt de o(icei de tip 'gM %cel "ai (un exe"plu de aglutinare salina la te"peratura
ca"erei este cea utili*ata in grupa#ul
!B2&+ In vivo anticorpii 'gM ,xea*a co"ple"entul si produc 1e"oli*a i"ediata intraasculara+ !nticorpii care nu
reactionea*a i*i(il in "ediu salin si produc reactii de aglutinare nu"ai prin utili*area de te1nici speciale sunt
nu"iti aglutinine inco"plete si sunt de o(icei de tip 'gJ %cel "ai (un exe"plu sunt anticorpii anti-R1, care, daca
sunt pre*enti in serul pri"itorului de sange inco"pati(il, produc o reactie 1e"olitica transfu*ionala intar*iata,
extraasculara&+
Pentru a certi,ca faptul ca 1e"atiile unui pacient sunt inelite %sensi(ili*ate& cu i"unoglo(uline, co"ple"ent
sau a"(ele, se adauga la o
suspensie de eritrocite proenite de la pacient antiser cu reactiitate fata de "oleculele de 'g si:sau
co"ple"ent u"ane, care a deter"ina
aglutinarea acestora+ 'nitial testarea se face cu antiseruri polispeci,ce, care contin anti-'gJ, anti-C/d si
oca*ional si actiitate anti-lant usor+
Reactiii "onospeci,ci diferentia*a in continuare intre 'gJ, C/d, existand si seruri "onospeci,ce pentru C/(,
C=(, C=d si lantul greu al 'gJ+
!ntiseruri speci,ce pentru 'gM sau 'g! sunt rar utili*ate, deoarece 'gM nu "ai sunt gasite de o(icei inca atasate
pe suprafata celulara, iar 'g! sunt foarte rar intalnite pe suprafata eritrocitelor+
Utili*and sange recoltat pe EC)! sau pe citrat actiarea in vitro a co"ple"entului de catre autoanticorpii la rece
(enigni este in1i(ata+ Spalarea eritrocitelor indepartea*a glo(ulinele solu(ile sau atasate nespeci,c, ceea ce
per"ite detectia i"unoglo(ulinelor si factorilor co"ple"entului speci,c legate de eritrocite in vivo+ Se foloseste
"etoda de 1e"aglutinare pe la"a+ Specimen recoltat - sange enos+ Stabilitate proba ? testul se
efectuea*a i"ediat, daca acest lucru nu este posi(il, pro(a se pastrea*a =6 ore la .-6o C+ Prelucrare necesara
dupa recoltare - o parte din eritrocite se spala de trei-patru ori cu solutie salina nor"ala, ur"ata de
prepararea unei suspensii eritrocitare in ser ,*iologic steril 8 A+
76. Re!'/iile +e i"2i-!$e ! 2e)!+%$-/iei ERI?A+F (i 2e)!glu#i"5$ii ERI?AF. C%)*%"e"#ele. E3!lu!$e! (i
i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
'eacia de in1ibare a 1ema0lutinrii2 !ceasta repre*int o reacie serologic, in care anticorpii antiirotici
speci,ci, interacionind cu irusul %antigenul&, asigur neutrali*area acestuia -i exclud capacitatea de a aglutina
eritrocite, adic in1i( reacia de 1e"aglutinare+ Speci,citatea inalt a reaciei de in1i(are a 1e" aglutinrii
%R';!& per"ite de a deter"ina, cu a#utorul ei specia -i c1iar tipul de irusuri inregistrate in ti"pul R;!
Co"ponente: !g irale necunoscute, seruri antiirale speci,c, eritrocite
Reactie po*: precipitat rosu granular
Begatia: precipitat co"pact nasture
Partial: precipitat inel
"etodica, 5,.8 "l de ser antiiral se diluea* consecuti de 17 3:35 pin la 3:.845 -i se a"estec cu olu"e
egale de "aterial ce conine irus -i este diluat de = ori in co"paraie cu titrul deter"ina prin R;!+ !"estecul
se agit -i se ter"ostatea* /5 "in, dup cars se adaug cile 5,8 "l suspensie de lY.A de eritrocite+ Reacia e
insoit de / controale+ Eviden#a rezultatelor se efectuea* dup incu(area repetata ii ter"ostat, in decurs de
/5 "in, sau "eninerea ti"p de =8 "in 37 te"peratura ca"erei+ La pregtirea corect a experienei, in controlu
serului -i eritrocitelor
tre(uie s se for"e*e Znasturele[, deci lipse-ti factorul ce condiionea* aglutinarea eritrocitelor, iar in
controlul anti genului se for"ea*
Zu"(rela[, deci irusul a dus la aglutinare7 eritrocitelor+ 'n experien, dac serul este o"olog cu irusul
cercetat+ s> for"ea* Znasturele[, deci serul a neutrali*at irusul, in acest caz titrul serului repre*int diluia
"axi", in care se "ai inregistrea* in1i(area 1e"aglutinrii+
Reactia de in1i(are a 1e"adso(tiei se (a*ea*e pe feno"enul 1e"adsor(tiei, aceasta consta in faptul ca
eritrocitele capata proprietatea de a se adsor(i la suprafata culturilor de celulecare au suferit "odi,cari in ur"a
aparitiei irusurilor in structura glicoproteinelor+ !c serului i"un la interactiunea cu !g irusurilor super,ciale se
leaga, astfel se in1i(a adsor(tia eritrocitelor pe celule+
Co"ponentele reactiei sunt irusurile capa(ile de 1e"adsor(tie, cultura de cellule in care acestea se de*olta,
ser antiiral cu dilutia 3:35 si "ai "ult, 5,=-3A eritrocite de cucos sau o" spalate cu BaCl+ Serurile speci,c
folosite in preala(il sunt tratae cu fer"enti care distrug receptorii pentru a eli(era de in1i(itorii nespeci,ci ai
1e"aglutinarii+
Reactia se pune in epru(ete sau plastine special pe care este "onostratul de cultura celulara+
'n preala(il se infectea*a cultura celulara cu "aterialul iral+ 'n calitate de control se foloseste o cultura
neinfectata+
Reactie po*itia: eritrocitele plustesc li(er in "ediu
Begatia: se adsor( pe cellule
R';!ds se foloseste pentru infecti,care agentilor paragripei, parotitei, irusurilor sincitiali respiratori
77. Te2"i'! e.e'#u5$ii, 'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$ $e!'/iil%$ +e *$e'i*i#!$e i"el!$5, ," gel 'u '%* +e
e$%i+e"#i.i'!$e.
'eacie de precipitare %R+P+& se nu"e-te sedi"entarea antigenului %pretipitinogenului& din soluie la aciunea
serului i"un %precipitinei& -i a electrolitului asupra lui+ Cu a#utorul reaciei de precipitare antigenul poate ,
eideniat in a-a cantiti "ini"e, care nu se deter"in pe cale c1i"ic+
(n reacia de precipitare se folosesc antigene lic1ide -i transparente, care pre*int corpuscule
ultra"icroscopice ale soluiei coloidale de protein, poli*a1aride etc+'n calitate de antigene se folosesc extracte
din celulele "icro(iene, organe -i esuturi, produsele de*integrrii celulelor rnicro(iene - li*ate, ,ltrate -+ a+
Re*istena precipitinogenelor la te"peraturi inalte se folose-te la o(inerea antigenelor din agenii cau*ali ai
antraxului, pestei -+ a+ %"etoda de ,er(ere&+ Serurile precipitante se pregtesc centrali*at prin 1iperi"uni*area
ani"alelor %iepurilor& cu suspensii de (acterii, ,ltrat al culturilor (ulionice, autoli*ate, extracte saline ale
"icroorganis"elor, proteine serice etc+
&itrul serului precipitant, spre deose(ire de titrul altor seruri diagnostice, se deter"in prin diluia "axi" a
antigenului care se precipit cu serul dat+ !ceasta se explic prin faptul, c antigenul care particip in R+P+ are
di"ensiune ultra"icroscopic -i se conine intr-o unitate de olu" in cantiti "ai "ari decit anticorpi in acela-i
olu" de ser+ Serurile precipitante se ela(orea* cu titru nu "ai "ic de 3:355555+
Metodica, 'ntr-o epru(et ingust %d+ 5,8 c"& se toarn 5,/-5,8 "l de ser precipitant nediluat+ Cu pipeta Pasteur
antigenul lent se prelinge pe
peretele epru(etei %in po*iie inclinat& in acela-i olu"+ !poi eitind a"estecul lic1idelor, epru(eta se
aran#ea* ertical+ La suprapunerea
corect a antigenului pe ser se o(ser clar 1otarul dintre cele dou straturi de lic1ide+ R+P+ este insoit
o(ligatoriu de controlurile serului -i ale antigenului+ Re*ultatele reaciei se citesc, in dependena de tipul
antigenului -i anticorpilor, peste 8-35 "in, 3-. ore sau .5-.= ore+ in ca*ul reaciei pozitive in tu(ul de experien
la 1otarul serului -i al extractului de exa"inat apare un precipitat su( for" de inel de culoare al(+
'eacia de precipitate se folose-te pe larg in practica de la(orator pentru diagnosticul (olilor infecioase
(acteriene %antrax, pest, tular"ie -+ a+& -i de natur irotic %ariol, infecia respiratorie acut -+ a+&,
'n "edicina #udiciar R+P+ se folose-te pentru deter"inarea apartenenei de specie a proteinei %pete de singe,
sper" etc+&+
Cu a#utorul R+P+ se a deter"ina atit speci,citatea de specie, cit -i de grup a proteinei+ Prin inter"ediul ei s-a
deter"inat, de exe"plu, gradul de inrudire a dierselor specii de ani"ale -i plante+
!plicarea '23+ in controlul sanitaro-igienic al produselor ali"entare per"ite de a depista falsi,carea
fa(ricatelor de carne, pe-te, finoase, adaosurile ia lapte -+ a+
+ezavanta4e ale R+P+ sint insta(ilitatea precipitatului %inelar&, care dispare ia o agitare u-oar, precu" -i
i"posi(ilitatea de a eidenia cantitatea diferitor antigene ce iau parte la for"area precipitatului+ !ceste
nea#unsuri nu le are reacia de precipitare in gel+
'eacia de precipitare inelar2 'n epru(eta de precipitare, cu a#utorul pipetei Pasteur, se toarn 5,.Y5,/ "l
%8Y 4 picturi& de ser %serul nu tre(uie s ni"ereasc pe peretele epru(etei&+ Pe peretele epru(etei, in ser,
foarte atent, cu a#utorul pipetei su(iri Pasteur, se adaug acela-i olu" de antigen+ 'n acest ti"p epru(eta se
ine in po*iie inclinat+ La strati,carea corect intre ser -i antigen se distinge o li"it clar+ !tent, pentru a
eita a"estecarea straturilor, epru(eta se trece in stati, in ca* de reacie po*iti, la 1otarul dintre antigen -i
anticorp se for"ea* un inel tul(ure, care repre*int precipitatul Reacia este insoit de un -ir de controale+Un
rol deose(it de i"portant aparine consecutiitii introducerii ingredienilor reaciei in epru(eta+ Bu se ad"ite
strati,carea serului pe suprafaa antigenului %in control Y pe soluia i*otonic&, deoarece densitatea serului este
"ai "are decit cea a antigenului -i el se a a-e*a la fundul epru(etei, iar 1otarul dintre antigen -i anticorp nu se
for-ea*+
Evidena rezultatelor se efectuea* peste 8Y/5 "in, iar in unele ca*uri peste o or, intotdeauna incepind cu
controlul+ Z'nelul[ din epru(eta a doua inidic capacitatea serului i"un de a intra in reacia speci,c cu
antigenul corespun*tor, in epru(etele nr+ /Y8 nu tre(uie s apar Zinele[ de precipitare, deoarece lipsesc
anticorpii -i antigenii o"ologi+ Pre*ena Zinelului[ in epru(eta nr+ l indic re*ultatul po*iti al reaciei -ifaptul
c antigenul cercetat corespunde serului i"un folosit in reacie+ Lipsa Zinelului[ %Zinelul[ e pre*ent doar in
epru(eta nr+ .& indic necorespunderea antigenului cu anticorpul, deci a fost o(inut re*ultatul negati al
reaciei+
!g -i !c difu*ea* unul spre altul prin gelo* i in *ona de concentraie opti" a acestora dou reactie se
produce precipitarea su( for" de
linii al(e-cenu-ii+ Cac exist "ai "ulte siste"e !g-!c, se or for"a linii de precipitare distincte+ Poate , utili*at
in anali*a calitati a unui
a"estec de !g intr-o soluie+
co"ponentele: gelul agaros, !g, !c+ ptr control se folosesc test-siste"ul co"pus din !c -i !g cunoscute
o"oloage+
Clasi,care: i"unodifu*ia radial si"pl %te1nica Mancini&7 i"unodifu*ia du(l radial %te1nica 2uc1terlonO&7 test
ElecF7 i"unoelectrofore*a7
contrai"unoelectrofore*a
i"unodifu*ia du(l radial %)e1nica 2uc1terlonO & + !g -i !c difu*a* radial di godeuri practicate la distan
conena(il in statul de gel+Cup
cca .= ore de incu(are, in *ona dintre godeuri, unde reactiii corespondeni in difu*iune au reali*at proporii
ec1ialente, apare o linie de
precipitare+ )e1nica 2uc1terlonO este utili*ate ptr caracteri*area !g in a"estec+
testul ElecF: se poate de"onstra toxigene*a (acilului difteric+ 'ntr-o plac Petri cu "ediu de cultur adecat se
aplic in lungul dia"etrului o
(and din 1irtie de ,ltru cu antitoxina difteric+ Perpendicular pe direcia (en*ii de 1irtie se ins"anea*, in
striu, tulpina de cercetat -i cite o
tulpin toxigen -i netoxigen de (acilul difteric %respecti "artorul po*iti -i cel negati&+ Plcile se incur(ea*
la /<C+ Cup .= -i =6 ore se
ur"re-te apariia in ung1iul dintre striul de cultur -i depo*itul de antitoxin a unei linii de precipitare, care
continu de precipitare toxinantitoxin
a "artorului po*iti+
!plicare practic: 3&ptr diagnosticul (olilor, cau*ate de irusuri, ricFettsi -i (acterii ce eli"in exotoxine+ .&ptr
deter"inarea toxigene*ei
corine(acteriilor difterice+
PREC'P')!RE! 'B MEC'U S2L'C %'B JEL&
'n aceste reacii !g -i !c difu*ea* unul spre altul prin gelo* -i in *ona de concentraie opti" a acestor dou
reactie se produce precipitarea
su( for" de linii al(e-cenu-ii+ Cac exist "ai "ulte siste"e !g-!c, se or for"a linii de precipitare distincte+
Poate , utili*at in anali*a
calitati a unui a"estec de !g intr-o soluie+
'"unodifu*ia si"pl radial %te1nica Mancini&
Se efectuea* pe o plac acoperit cu gelo*, in care sunt incorporai !c speci,ci+ !g este depus in godeurile
din stratul de gelo*+ !g difu*ea*
radial in gelo* pe parcursul a =6 ore+ Cac !g corespunde !c, atunci are loc for"area de discuri de precipitare,
cu suprafaa proporional
concentraiei !g din godeu+ Se utili*e* pentru depistarea -i cuanti,carea 'g, 1or"onilor, en*i"elor, etc+
'"unodifu*ie du(l %te1nicile 2uc1terlonO -i EleF&
Se acoper cu gelo* o plac de sticl sau se toarn gelo*a in cutia Petri+
'n te1nica 2uc1terlonO !g -i !c difu*ea* din godeurile situate la o distan de 38 "" unul de altul+
'n te1nica EleF cele . reactie difu*ea* din (en*ile de 1artie plasate pe suprafaa gelo*ei+
Moleculele difu*ea* in gel in funcie de greutatea lor -i for"ea* linii de precipitare pentru ,ecare siste" !g-!c
ce corespund in *ona lor de
ec1ialen+ Cac dou !g sunt identice, liniile lor se unesc, dac sunt diferite ? se intersectea*+ Utili*area ?
deter"inarea toxinelor
%toxigene*a&, antitoxinelor, !g proteice
Contrai"unoelectrofore*a %C'EK&
Este util la exa"inarea a"estecurilor antigenice co"plexe+ Lectura este posi(ila peste V5 "inute+
Jelo*a este turnat pe o plac de sticl, !g -i !c sunt dispu-i in re*eroare circulare de . "" dia"etru, la o
distan de 35 ""+ 'n ti"pul
electrofore*ei !g, incrcat negati, "igrea* spre polul po*iti, intalnind !c care "igrea* spre catod+ La
interaciunea !g -i !c o"ologi are
loc for"area liniei de precipitare+ C'EK sere-te la exa"inarea co"ponentelor !g din lic1ide (iologice: LCR,
urin, lic1id pleural, ascit, etc+
78. RIF +i$e'#5 (i i"+i$e'#5. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii, 'i#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
'(3 indirect poate , utili*at ptr seroidenti,care -i serodiagnostic+ pe frotiul ce conine !g se aplic !c
corespun*tori ne"arcai+ Peste .5 "in se spal "inu-ios preparatul, apoi se adaug anti- 'g 0uorescent, care
se a co"(ina cu !c din co"plex+ !cest reacti poate , utili*at in nu"eroase reacii+ !nti-'g se o(ine prin
i"uni*area iepurilor%sau altor ani"ale& cu 'g u"oane+
'2(232 indirect are la (a* folosirea a dou antiseruri diferite+ La inceput se aplic anticorpii ne"arcai fa de
antigenul studiat, iar in etapa a doua a reaciei co"plexul for"at antigen-anticorp este prelucrat cu antiser
"arcat cu K+'+)+C %0uresceini*otiocianat+, ce conine anticorpi contra ga"a-glo(ulinelor acelui ani"al, de la care
s-au o(inut antiserurile folosite in pri"a etap a reaciei %ser antigen de specie&+
Ce exe"plu, in ca* c antiserul folosit in pri"a etap a fost o(inut prin i"uni*area iepurilor, in etapa a doua se
folose-te serul antispecie fa de iepure o(inut prin i"uni*area "garilor sau a altor ani"ale cu ga"a-
glo(ulin de iepure, in acest ca* anticorpii antiglo(uliniti "arcai acoper cu un al doilea strat antigenul
exa"inat %pri"ul strat, datorit anticopilor ne"arcai, care la rindul lor seresc ca antigene pentru serul
antiglo(ulin %antispecie&+ Prin ur"are, antigenul deine i*i(il in "icroscopul lu"iniscent, $aloarea R+'+K+
indirecte -i antico"ple"entare const in folosirea unui singur ser lu"iniscent %de antispecie -i corespun*tor
antico"ple"entar& pentru studierea diferitor antigene, ceea ce eident si"pli,c reacia+ Materialul de
exa"inat se aplic pe la" -i se ,xea* %deseori in aceton %35 "in& la te"peratura ca"erei&, apoi se usuc .5
"in la te"peratura de /<DC+ Prelucrarea preparatelor in continuare depinde de arianta R+'+K+ folosite+
(n R.I.F. indirect preparatul ia inceput se prelucrea* cu antiser speci,c ne"arcat in ca"er u"ed %/5 "in&,
la te"peratura .8DC, ulterior se spal cu soluie ta"pon %ca -i 'a R+'+K+ direct&+ 'n continuare preparatul se
colorea* cu ser antispecie "arcat in ca"era u"ed %/5 "in&+ la te"peratura .8DC -i se spal cu soluie
ta"pon+
Pentru a eita re*ultate fals-po*itie reacia este insoit de un -ir de controluri, printre care un rol deose(it ii
reine controlului cu antigen
eterogen %de exe"plu, cu cultura (acterian ce nu corespunde anti-genic antiserului folosit&+ La studierea
culturilor celulare infectate se folose-te o(ligatoriu controlul cu cultura nor"al neinfectat %pentru excluderea
auto0uorescenei -i ,xarea nespeci,c a anticorpilor "arcai de suprafaa celulelor&+ Pentru a frina
auto0uorescena preparatelor poate , folosit al(u"ina (oin, "arcat cu sulfaroda"in+Reacia de
i"uno0uorescena, pstrind speci,citatea reaciilor i"unologice, se caracteri*ea* prin si"plitatea -i
rapiditatea executrii+ $arianta R+'+K+ indirect poate , folosit nu nu"ai pentru studierea antigenelor, cat -i la
deter"inarea cantitii de anticorpi in serul i"un+ )otodat R+'+K+ nu poate , cali,cat ca reacie extre" de
sensi(il+ Cease"enea, nu se exclude posi(ilitatea de adsor(ie nespeci,c a anticorpilor "arcai pe preparat
cu apariia re*ultatelor pseudopo*itie
79. Re!'/i! +e .iC!$e ! '%)*le)e"#ului 'u '%* +e e$%i+e"#i.i'!$e. I"g$e+ie"#ele "e'e!$e, #e2"i'! e.e'#u5$ii, 'i#i$e! (i
i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
RKC se (a*ea* pe feno"enul , confor" cruia co"plexul speci,c dintre !g -i !c intotdeauna leag
co"ple"entul+
RKC cu scop de seroidenti,care preede identi,carea !g cu a#utorul !c+
Co"ponentele: ptr siste"ul de (a*: antigen, extract, 1apten, "ai rar suspensia de "icroorganis"e, anticorp:
ser diagnostic,
co"ple"ent: serul co(aiului+ ptr siste"ul 1e"olitic: antigen: eritrocite de (er(ec7 anticorp: 1e"oli*ina fa de
eritrocitele (er(ecului7 soluie
i*otonic+
Pregtirea ingredientelor:
3+ Serul %(olnaului sau diagnostic& in a#unul efecturii reaciei se incl*e-te in (aie de ap ia te"peratura de
84DC %/5 "in& pentru inactiarea propriului co"ple"ent+
Unele seruri, "ai ales de ia ani"alele i"uni*ate, posed capacitatea antico"ple"entar, adic suit capa(ile de
a ,xa co"ple"entul in lipsa
antigenului o"olog+ !ctiitatea antico"ple"entar a serurilor se lic1idea* prin prelucrare cu (ioxid de car(on,
prin incl*ire la 8<-86\C,
congelare la -.5DC sau -<5DC -i inlturarea sedi"entului prin centrifugare, prin adaos in ser a co"ple"entului in
raport 3:35 -i incl*irea
acestuia dup 36-.5 ore de pstrare la rece+ Pentru a preeni actiitatea antico"ple"entar a serurilor, ele se
pstrea* in stare lio,li*at sau
congelat la te"peraturi #oase+
.+ Ca antigen pentru R+K+C+ pot , diferite culturi >ie "icroorganis"e o"orite, li*atele lor, co"ponentele
(acteriene, ale organelor "odi,cate
patologic -i nor"ale, lipidelor tisulare, irusurile -i "aterialul ce conine irusuri+ Multe antigene "icro(iene se
o(in centrali*at,
!ciunea antico"ple"entar a antigenelor este atenuat prin a-a "etode ca: ter"oli*a %congelare -i
decongelare "ultipl&, tratarea cu su(stane care di*ol grsi"ile %eter, clorofor", aceton&, alcooli %"etanol,
etanol -+ a+&+
/+ 'n calitate de co"ple"ent se utili*ea* serul co(ailor, proaspt recoltat, precu" -i co"ple"entul lio,li*at+
Pentru cptarea soluiei de (a* -i titrarea ulterioara co"ple"entul se diluea* 3:35 cu soluie i*otonic de
BaCl+
=+ Eritrocitele de (er(ec se folosesc in suspensie da /A in soluie i*otonic de BaCl+ Singele %355-385 "l&
recoltat din ena #ugular se
introduce in (orcan steril cu perle de sticl, se de,(rinea* prin agitare ti"p de 35-38 "in -i se ,ltrea* prin /-=
straturi de tifon steril pentru a inltura ,(rina+ Eritrotitele se spal de / ori cu soluie i*otonic de BaCl,
adugand-o la sedi"entul eritrocitelor pin la olu"ul iniial de strige+
Eritocitele pot , pstrate =-4 *ile la te"peratura de 8-4DC, )i"pul de pstrare se "re-te la conserarea lor cu
for"alin %5,3 rol de for"lin nediluat la 65 "l de singe de,(rinat& sau prin alte "etode+
8+ Serul 1e"olitic se o(ine: 'epurii se i"uni*ea* prin ena auricular cu suspensie %preala(il splate& de
eritrocite de (er(ec %cite 3 "l =-4 ori peste o *i&+ Peste < *ile de la ulti"a in#ectare se o(ine ser de pro(+ Cac
titrul este nu "ai "ic de 3:3.55, se recurge la singerare+ Serul se incl*e-te /5 "in la te"peratura de 84DC+
Pentru a preeni conta"inarea (acterian in serul 1e"olitic se include conserrii %"ertiolat 3:35555 sau 3A de
acid (oric&+
4+ Siste"ul 1e"olitic const din a"estec de olu"e egale ale serului ne"o(ilic %in titru intreit& -i /A de
eritrocite de (er(ec+ Sensi(ili*area
eritrocitelor cu 1e"oli*ine are loc la incu(area a"estecului in ter"ostat la te"peratura de /<DC, /5 "in+
Ce ase"enea se efectuea* titrarea co"ponentelor:
)itrarea serului 1e"olitic+ Serul este titrat prin a"estec 5,8 "l %in diluiile 3:455, 3:3.55, 3:3455, 3:/.55 -, a+&
cu 5,8 "l de /A suspensie de
eritrocite -i 5,8 "l de co"ple"ent proaspt in diluia 3:35+ $olu"ul a"estecului pentru reacie in tu(urile de
control se aduce la 3,8 "l,
adugind 5,8 "l de soluie i*otonic de BaCl+ Re*ultatele reaciei se citesc peste l or de incu(are la+
te"peratura de /<DC+ )itrul serului
1e"olitic este apreciat prin diluia "axi" a lui, care "anifest o 1e"oli* deplin+ Serul se pstrea* in stare
lio,li*at+
)itrarea co"ple"entului+ !nterior de efectuarea experienei de (a* soluia iniial a co"ple"entului %3:35&
este reparti*at in tu(uri de la 5,58 "l pin la 5,8 "l -i in ,ecare tu( olu"ul se co"pletea* cu soluie
i*otonic BaCl pin la 3,8 "l+ Epru(etele se includ in ter"ostat la
te"peratura /<DC pentru =8 "in, apoi in tu(uri se adaug siste"ul 1e"olitic -i din nou se "enine in ter"ostat
/5 "in, dup ce se aprecia* titrul co"ple"entului+
)itrul co"ple"entului repre*int cea "ai "ic cantitate a acestuia, la adugarea creia in siste"ul 1e"olititc,
se inregistrea* 1e"oli*a
co"plet in decurs de 3 or, la /<C+ 'n reacie se folose-te do*a de lucru a co"ple"entului, care se ia
ur"toarea "ai "are dup titru deoarece in experien actiitatea co"ple"entului poate ss cad pe contul
adsor(iei nespeci,ce a acestuia de ctre ali co"poneni ai reaciei+
)itrarea antigenului+ Pentru deter"inarea titrului antigenului se reparti*ea* in tu(uri in cantiti descrescinde
de la 5,8 la 5,58 "l aducind
olu"ul in ele la 3 "l prin adaosul soluiei i*otonice de BaCl+ !poi, in ,ecare tu( se adaug 5,8 "l co"ple"ent
in do* de lucru -i se "enine in ter"ostat l or la te"peratura de /<DC+ Ulterior in toate tu(urile se adaug cite
l "l de siste" 1e"olitic, din nou se incu(ea* 3 or in ter"ostat -i se citesc re*ultatele reaciei )itrul
antigenului se deter"in prin cantitatea lui "ini", in pre*ena creia are loc 1e"oli*a deplin, in R+K+C+
antigenul se folose-te in do* de lucru, ce constituie 3:. - 3:/ din titrul lui+
Efectuarea experienei de (a* a R+K+C+ $olu"ul total al ingredientelor reaciei este de .,8 "l, iar olu"ul do*ei
de lucru a ,ecrui din ele - 5,8 "l+ 'n tu(ul l se introduce serul in diluia respecti, antigenul si co"ple"entul,
in tu(ul . - serul in diluia respecti, co"ple"entul si soluie i*otonic de BaCl %controlul serului&, in tu(ul / -
antigen, co"ple"ent -i soluie i*otonic de clorid de natriu %controlul antigenuiui&+ Conco"itent se prepar
siste"ul 1e"olitic, a"estecand . "l de ser 1e"olitic in titru intreit %in co"paraie cu cel indicat pe etic1et& si
/A suspensie eritrocite de (er(ec %referitor la olu"ul iniial al singelui&+ )u(urile se pstrea* in terrnostat la
te"peratura /<DC %l or&, apoi in pri"ele / tu(uri %siste"ul intii&, se adaug cite l "l de siste" 1e"olitic
%siste"ul doi&+ Cup o agitare "inuioas a ingredientelor tu(urile din nou sint incu(ate in ter"ostat %l or& la
te"peratura de /<DC+ Re*ultatele reaciei se citesc in preala(il dup scoaterea tu(urilor din ter"ostat -i
de,niti - dup o "eninere ti"p de 38-36 ore in frigider sau la te"peratura ca"erei+
Lectura: intensitatea reaciei se expri" in plusuri: %EEEE& - reacie eident po*iti, se caracteri*ea* prin
reinerea co"plet a 1e"oli*ei
%lic1idul in tu( e incolor, toate eritrocitele se depun la fund&7 %EEE, EE& - reacie po*iti,\ se "anifest prin
coloraia accentuat a lic1idului in ur"a 1e"oli*ei si reducerii cantitatie a eritrocitelor in sedi"ent, %E& -
reacie sla( po*iti %lic1idul e intens colorat, in sedi"ent se o(ser o cantitate neinse"nat de eritrocite&+ 'n
reacia negati %-& se o(ser 1e"oli*a co"plet, lic1idul in tu( are aspect intens ro* %singe lact&+
!plicarea practic: Prin inter"ediul R+K+C+ se deter"in anticorpii ,xatori de co"ple"ent in serul sanguin al
(olnailor de si,lis %reacia
Uasser"ann&, "or, gonoree cronic, ricFettsio*e, iro*e -+ a+
RE!CT'' CE C')2L'QR 'MUBR %cu participarea co"ple"entului&
!ctiarea fraciilor co"ple"entului %C& duce la li*a particulei purttoare de !g %1e"atii, (acterii, dierse
celule+++&
!ctiarea co"ple"entului: Calea clasic7 Calea alternati7 Calea lectinic
!ctiarea C pe cale clasic
!ctiatorul il constituie co"plexe !g-!c %'gJ, 'gM&
Consecutiitatea actirii C: !g-!c ,xea* fracia C3]rs, care capt ulterior actiitate estera*ic %in pre*ena
o(ligatorie a CaEE&+ C3 actiea* C=, cu for"area co"plexului !g!cC3C=(+ Este apoi actiat C.
%!g!cC3C=(C.a&, co"plexul C=(C.a deenind conerta* ce acionea* asupra C/+ Ur"ea* cliarea C/ in C/a
%ana,lotoxin& -i C/(, care se une-te de co"plex %!g!cC3C=(C.aC/(&, for"and C8-conerta*a, care cliea*
C8 in C8a -i C8(+ C8( se leag de "e"(rana celulei-int+ Ur"ea* ,xarea si"ultan a C,4,<+ La ,nal se ,xea*
C6, apoi CV, for"and Wco"plexul de atac "e"(ranarX+ Kixarea lor produce le*iuni ireersi(ile ? li*a celulei+
Calea alternati de actiare a C
!ctiatori: endotoxine, celule infectate cu irus, leuri, para*ii, enin de co(r, agregate de 'g! sau 'gE+ C3,= -i
. nu interin -i reacia incepe cu C/+ Properdina, factorul B -i ionii de MgEE sunt o(ligatorii in procesul de
actiare pe cale alternati+
Calea lectinic de actiare a C este deter"inat de legarea unor lectine pe unele grupri de "ano*,
car(o1idrat pre*ent in co"ponena "ultor "i:o -i a(sent la "a:o+ Lectina este ec1ialent fraciei C3]+ !lte .
"olecule se asocia*, for"and o en*i" si"ilar C3, ceea ce duce la for"area co"plexului C=(C.a %C/-
conerta*a& Co"ponentele reaciilor de li*: !g %celule (acteriene, 1e"atii, etc&+ !c %li*ine - 'gJ -i 'gM&7
Co"ple"ent? ser proaspt de co(ai sau ser de co(ai lio,li*at
Reacia de 1e"oli* %R;L&: !g ? 1e"atii de (er(ec, suspensie de /A7 !c ? ser i"un de iepure anti-1e"atii de
(er(ec %serul 1e"olitic&
Co"ple"ent: Principiul reaciei: co"plexele !g-!c for"ate ,xea* C -i-l actiea* pe cale clasic, proocand
1e"oli*a+ 'ntensitatea
1e"oli*ei se aprecia* i*ual %EEEE& sau prin "surarea densitii optice a 1e"oglo(inei eli(erate+ Utili*area
practic a R;L: pentru do*area C, precu" -i in "ontarea reaciei de ,xare a co"ple"entului+
RE!CT'! CE K'S!RE ! C2MPLEMEB)ULU' %RKC&+ Este o reacie co"plex, constituit din . siste"e !g-!c -i cu
participarea C+ 'n
RKC particip 'g capa(ile s ,xe*e C ? 'gM -i 'gJ+ RKC se utili*ea* in diagnosticul iro*elor, infeciilor
(acteriene, etc )oate co"ponentele
RKC sunt utili*ate in acela-i olu" ,ind titrate in preala(il pentru aprecierea do*elor de lucru+ Reacia este
insoit de "artori ai tuturor
co"ponenilor
Reacia se efectuea* in . etape utili*and . siste"e+
' etap ? Siste"ul de (a* este constituit din !g3 %diagnosticuri sau !g necunoscute&, !c3 %serul (olnaului sau
serul i"un& -i co"ple"ent
in do*a de lucru+ !"estecul este incu(at 31 la /<D C sau "eninut 34-36 ore la =D C+ Cac !c se co"(in cu !g
o"olog a aea loc -i ,xarea C %efect frecent ini*i(il&+
'' etap ? la siste"ul de (a* se adaog siste"ul indicator %1e"olitic&, constituit din 1e"atii de (er(ec %!g.&
co"(inate cu !c speci,ci
%!c.&+ Peste 31 incu(are la /<D C reacia este ter"inat+
Ealuarea re*ultatelor ? dac co"ple"entul a fost ,xat de pri"ul siste" !g-!c 1e"oli*a nu se o(ser %re*ultat
po*iti&+ Cac !g3 nu corespunde cu !c3, co"ple"entul r"ane disponi(il pentru ,xare pe siste"ul indicator
!g.-!c., proocand 1e"oli*a %re*ultat negati& Co"ple"ent Kixation
7:. Re!'/i! +e -!'#e$i%li15. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii $e!'/iei in vivo. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $1ul#!#el%$.
Reacia de (acterioli* %RBL&+ !g ? suspensie de (acterii ii %i(rioni, leptospire+++&7 !c ? serul i"un sau serul
(olnaului7 Co"ple"ent
RBL in io: !"estecul dintre !g -i !c se inoculea* intra-peritoneal la ani"ale de la(orator %ex+: -oareci al(i&7
Peste ,ecare 35 "in, ti"p de o or, se extrage lic1idul peritoneal, se pregte-te un preparat nati -i se
exa"inea* pe fond negru sau cu contrast de fa*+ Re*ultat po*iti ? nu"rul (acteriilor scade treptat pan la
dispariie+ Utili*area RBL ? diagnosticul 1olerei %R$L&, leptospiro*elor %R!LL&
7;. Re!'/i! +e -!'#e$i%li15. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii $e!'/iei in vitro. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $1ul#!#el%$.
RBL in itro: Se efectuea* diluia succesi a serului7 Se adaog suspensie "icro(ian ie7 Se adaog
co"ple"ent %"artor: !gEser
,*iologicEC&7 'ncu(are . 1 la /<DC7 Reins"anare pe cutii cu gelo* cate 5,3 "l din ,ecare diluie %.=1 ? /<D
C&+ Lectura ? se co"par nr coloniilor crescute din "artor -i pro(ele studiate+ )itrul ? cea "ai "are diluie a
serului in care au fost li*ate cel puin 85A din celule
7<. Re!'/i! +e "eu#$!li1!$e ! eC%#%Ci"el%$ i" vivo. P$i"'i*iul. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e!
$e1ul#!#el%$.
$a baza acestei reactii se afla capacitatea serului antitoxic specific de a neutraliza exotoxina. 'entru efectuarea reactiei
materialul de examinat in care se presupune prezenta exotoxinei se amesteca cu ser antitoxic, se pastreaza in termostat si se
inoculeaza animalelor *cobai, soarece). 9nimalelor de control li se in&ecteaza filtratul materialului de examinat neprelucrat cu
ser. In caz ca are loc neutralizarea exotoxinei de catre serul antitoxic, animalele din grupul de experienta supravietuiesc.
9nimalele de control pier in urma actiunii exotoxinei.
8=. Re!'/i! +e i)%-ili1!$e ! -!'#e$iil%$. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! $e!'/iei. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e!.
0nii 9c bacterieni pot provoca imobilizarea bacteriilor mobile *vibrioni, spiroc%ete).
Capacitatea serului imun de a provoca imobilizarea organismelor mobile e legata de prezenta anticorpilor specifici, care
prezint< efectul s<u >n prezen a complementului. 9nticorpii de imobilizare se g<sesc >n sifilis, %olera i alte boli infec ioase.
0n exemplu de astfel de reactii e reactia de imobilizare a treponemelor palide: la baza ei se afla proprietatea serului bolnavului
sifilis de a imobiliza treponemele palide, pe cind serul oamenilor sanatosi nu poseda aceasta proprietate.
81. Te#ul ELISA )e#%+! +i$e'#5. P$i"'i*iul. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
RIEHELISA
R'E repre*int o interaciune a !g cu !c care este asociat cu o en*i"+ Co"plexul for"at capt o actiitate
en*i"atic -i scindea* su(stratul respecti, exteriori*ind efectul de coloraie pregnant+
R'E direct apreci*ea* pre*ena !g prin inter"ediul !c+ cantitatea de en*i" ,xat de su(strat corespunde
cantitii de !g+
co"ponentele: !g, !c, en*i"a %peroxida*a de 1rean sau fosfata*a (a*ic&
'(E direct %"etoda sandMic1& este utili*at doar in sero-identi,carea !g+ 'n godeurile din placa de polistiren in
care sunt ,xai !c cunoscui se toarn soluia de !g necunoscui+ se incur(ea*a pe 3 or+ dup splare
"inuioas a godeurilor se adaug !c "arcai cu en*i"e, care se ,xea*e pe epitopii li(eri ai !g polialent+ Cup
incur(are de /5 "in+-3 or se spal iar-i godeurile+ Pre*ena co"plexului !c-!g-!c-"arcat se depistea* cu
a#utorul su(stratului cro"ogen %su(stan iniial incolorp,dar care se colorea* su( aciunea en*i"ei,ex+ apa
oxigenat -i ort1ofenilendia"ina&+
Re*ultatele reaciei se aprecia* i*ual sau instru"ental+ la citirea i*ual se deter"in diluia "axi" a
"aterialului de exa"inat, in care
intensitatea coloraiei este "ai pronunat fa de cea de control %al(u"ina seric (oin&+la citirea re*ultatelor
cu spectrofoto"etrul ca po*iti se consider diluia "axi" a "aterialului exa"inat, unde nielul extinciei
prealea* cel puin de . ori nielul extinciei din diluia respectie a co"ponentului eterolog al reaciei+
!plicarea practic: pot , detectai !g in diferite afeciuni u"ane+
80. Te#ul ELISA )e#%+! i"+i$e'#5. P$i"'i*iul. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
'(E indirect este utili*at in serodiagnostic+
!g cunoscut este ,xat la fundul godeurilor+ !c%serul testat& se introduce in godeu, dup 31 se spal totul -i se
adaug ligandul "arcat cu
en*i"%anti-'g sau proteina ! cuplate cu en*i"&+ !cest ligand se ,xea* pe !c testai+ se adaug apoi
su(stana cro"ogen+ Cantitatea de !c se "soar dup densitatea optic a lic1idului din godeuri+
"etoda indirect detectea* anticorpul+ !ntigenul de referin, ,xat pe suprafaa de polistiren, este incu(at cu
serul testat, apoi cu anticorpi antii"unoglo(ulin "arcai cu en*i"+ Cup ,ecare etap, reactiii necuplai sunt
indeprtai prin splarea suportului, in ,nal se adaug su(stratul cro"ogen, iar culoarea de*oltat in interal
de /5 "inute este "surat %,gura 35+3., a&+
^ "etoda competitiv detectea* de ase"enea anticorpi+ !nticorpul din serul testat -i anticorpul o"olog
"onoclonal "arcat cu peroxida*a din 1rean, pipetai in ordinea enunat, intr in co"petiie pentru antigenul
,xat pe suprafaa de polistiren+ !nticorpii necuplai sunt indeprtai prin splare, apoi este adugat su(stratul
cro"ogen pentru testarea en*i"ei restante pe suprafaa de reacie+ 'ntensitatea culorii, "surat dup
stoparea reaciei la /5 "inute, deci actiitatea en*i"ei de "arca# este iners proporional cu concentraia
anticorpului din serul pacientului testat+
86. Te#ul i)u"%-l%#. P$i"'i*iul. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! e.e'#u5$ii. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e! $e1ul#!#el%$.
)e1nica i"uno(lot %Mestern (lot& per"ite identi,carea !g dintr-un a"estec+
' etap ? electrofore*a in gel a pro(ei de !g
'' etap ? transferul electric al !g pe "e"(rana de nitrocelulo*
''' etap ? pe "e"(ran sunt aplicai succesi !c diri#ai contra !g, apoi con#ugatul "arcat cu en*i", care
per"ite depistarea !c ,xai+
Cup o splare se adaog su(stratul cro"ogen+ Kiecare co"plex !g-!c for"ea* *one colorate distincte+
Utili*are: depistarea !c anti-;'$,
caracteri*area !c "onoclonali+++
Proteinele sunt separate electroforetic in gel poliacrila"id+ Su( aciunea ca"pului electric are loc difu*ia
proteinelor confor" greutii
"oleculare, aran#andu-se in *one liniare su(iri diferite: "ai aproape de start se aran#ea* proteinele cu "as
"olecular "are %3.5-385
FCa&, la ,nal se aran#ea* proteinele cu "as "olecular "ic %8-35FCa&+ !poi la"ela de gel este transferat
pe o foaie de nitrocelulo*
a"plasat intre electro*ii unei surse de curent continuu+ Su( aciunea ca"pului electric are loc trecerea
proteinelor din gel pe nitrocelulo*,
unde se ,xea* foarte (ine pe 1artie+ Proteinele ,xate sunt "arcate cu o en*i" %e+g+ alFaline p1osp1atase sau
peroxidase& incolor+
Procedura ulterioar de "ontare a reaciei este si"ilar te1nicii EL'S!+
87. Re!'/i! %*%"%&.!g%'i#!$5. C%)*%"e"#ele. Te2"i'! $e!'/iei. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e!. De#e$)i"!$e! i"+i'elui
%*%"%&.!g%'i#!$.
)e foloseste pentru detectarea opsoninelor 9c ce stimuleaza activitatea fagoitara a leucocitelor, adica serodiagnosticul
infectiilor precum bruceloza.
9mplificarea fagocitozei are loc prin atasarea opsoninelor cu centrul activ la determinantii bacteriilor, apoi la receptorii
fagocitelor. Intr(un ser normal se contine o cantitate mica de opsonine ce isi exercita actiune doar la prezenta complementului.
In serul imun se contin mai multe opsonine si activitatea lor depinde intr(o masura mai mica de prezenta complementului.
Componente:
)erul de testat
)er normal
Cultura microbiana
;agocite suspensie de neutrofile
)e incubeaza la / C timp de 1 min. Din fiecare eprubeta se fac frotiuri ce se coloreaza #omanovsc%i Diemsa. )e calculeaza
la microscop nr de mi3o, adica se detrmina indicele fagocitar.
Indicele fagocitar e numarul de mi3o inglobati de un neutrofil.
Indexul opsonic al indiccelui fagocitar releva imunitatea, cu cit e mai inalt cu atit imunitatea e mai buna, max /".
88. Ale$ge"ii )i'$%-ie"i. N!#u$!. ECe)*le. I"#$!+e$)%$e!'/iile. Me#%+ele +e e.e'#u!$e. Ci#i$e! (i i"#e$*$e#!$e!
$e1ul#!#el%$.
#2) imediate mai sunt numite 5alergie6 sau 5atopie6. 'ersoanele predispuse la astfel de reactii sunt numite 5atopice6.
9ntigenele care declanseaza o %ipersensibilitate imediata sunt calificate ca 5alergeni6.
-anifest<rile patologice survin timp de 1"(1 min dup< reintroducerea alergenului in organismul sensibilizat.
In reacCiile anafilactice particip< Ig +. la persoanele predispuse la alergii intalnirea cu unele 9g determina activarea limf K%2 si
producerea 9c Ig+. ;iind sintetizate in timpul primului contact cu alergenul, Ig+ se fixeaz< pe receptori ai mastocitelor *in
special din Cesutul con&unctiv sau din mucoase), persistand mai multe luni.
$a p<trunderea repetat< *percutan, prin mucoase, intravenos) antigenul omolog leag< incruci=at fragmentele ;ab ale Ig +
vecine de pe mastocite. 9ceasta duce la eliberarea din celule a unor mediatori, substanCe biologic active *%istamin<, serotonin<,
;actorul de ,ecroz< al Kumorilor, prostaglandine, leucotriene). +le se fixeaz< pe receptorii terminaCiilor nervoase inducand
contracCia musculaturii netede *bron=ice, intestinale, uterine), vasodilataCie, cre=terea permeabilit<Cii vasculare cu edem, reacCie
urticarian< in tegument =i %ipersecreCie de mucus la nivelul bron=ic. 9ceste reactii survin la cateva minute de la reintroducerea
9g. 9lti mediatori ai mastocitelor cito7inele recruteaza, pe parcursul al catorva ore, neutrofile si eozinofile la nivelul
localizarii reactiei.
9cest proces inflamator al #2) imediate reprezinta faza tardiva a reactiei. +ste responsabila de leziunile tisulare provocate de
catre atacurile repetate de %ipersensibilitate imediata.
9nafilaxia general< *=ocul anafilactic)
+ste cea mai brutal< =i grav< reacCie declan=at< de un 9g3alergen. )e manifest< in cateva secunde dup< administrarea
parenteral< a dozelor mari de 9g3alergen cu semne clinice sistemice: urticarie, asfixie, colaps circulator =i =oc. 'oate duce la
deces subit.
9g responsabile de =ocul anafilactic: medicamente *analgezice, anestetice, 9I, seruri sangvine de animale, enzime), venin de
viespi, de albine, alimente.
9nafilaxia local< *alergenul administrat in doz< foarte mic< sau depus pe o mucoas<)
$a nivelul mucoaselor: con&unctivita alergic<, rinita, astmul =i tra%eita spasmodic< *alergeni: polenuri, de&ecte de acarieni din
praful de cas<)
;orme cutanate: dermatita atopic< =i urticaria
9lergia alimentar<: manifest<ri extradigestive *urticarie, edem Suinc7e, astm, anafilaxie) =i digestive *diaree, vome)
Depistarea #2) tipul I:
Keste cutanate prin aplicarea cutanat< sau administrarea intradermic< a alergenilor. #eacCie pozitiv< peste 1" min local apare
o reacCie eritemo(papuloas<.
Keste de provocare se efectueaz< la astmatici, prin administrarea alergenului in aerozol *pe cale nazal<, ocular<, oral<) =i
m<surand modific<rile imediate =i tardive a volumului expirat maxim.
Dozarea imunoenzimatic< sau radioimun< a Ig +
'rincipii de tratament: +vitarea alergenuluiA Desensibilizarea prin administrarea repetata a dozelor mici de 9g, care induce
sinteza 9c Ig DA Kratament simptomatic *in%ibitori ai degranul<rii mastocitelor, anti(%istaminice, etc)
Depistarea #2) tipul I:
Keste cutanate prin aplicarea cutanat< sau administrarea intradermic< a alergenilor. #eacCie pozitiv< peste 1" min local apare
o reacCie
eritemo(papuloas<
)ensibilitatea intarziata poate fi demonstrata numai inre 1 si 11 saptamini dupa debutul infectiei, depinzind de agentul
infectios, perioada de incubare, reactivitatea gazdei. Cel mai precoce apare in boli ca %istoplasmoza, limfogranulomatozaA in
infectia tuberculoasa apare abia peste 11 saptamini.
Kestele intradermice de tip intirziat se pot negativa temporar in unele circumstante fiziologice *sarcina) sau patologice
*convalescenta unor viroze) si tratamente imunodepresive.
89. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l i".e'/iei #!.il%'%'i'e E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u
i+e"#i.i'!$eF.
*E"#$ S&!P/5$)C)CC#S
Se disting . grupuri %arieti&:
Sta,lococi coagula*o-po*itii - SCP ? foarte iruleni %S,aureus, S,intermedius&
Sta,lococi coagula*o-negatii ? SCB ? potenial-patogeni %aproxi"ati /5 specii: S,epidermidis, S,
saproph)ticus, S, capitis,
S,haemol)ticus, S,hominis, etc&
/abitat: .5-<5A din populaie sunt purttori: S,aureus - caitatea na*al, intestin, S,epidermidis ? narine,
tegu"ent, S,saproph)ticus ' teument,
tap!"lococcus aureus
Caracterele morfobiolo0ice: Caractere "orfo-tinctoriale: coci gra"E, in frotiu se aran#ea* in gr"e*i
neregulate %greac: staph)los'ciorc1ine, 1o11os ? grunte&, in perec1i sau i*olat + '"o(ili, nesporogeni,
necapsulai %uneori "icrocapsule&
Caractere de cultur: facultati anaero(i, nepretenio-i la cultiare, cresc pe "edii u*uale+ )e"peratura opti"a
/<DC, p;-<,5?<,8+
'n BP ? tur(iditate unifor"
Jelo*a salin cu gl(enu- de ou-JJ2 %/ A BaCl&
Mediul C1ap"an %<,8 A BaCl, "anitol&
Jelo*-sange
Colonii S, opace, pig"entate %auriu, citric, al(&, pe gelo*-sange cau*ea* 1e"oli*+ Pe JJ2 coloniile sunt
incon#urate cu un 1alou opac
%aciunea lecitina*ei&+
Caractere (ioc1i"ice: catala*o-po*itii, fer"entea* "anitolul
Kactori de patogenitate
'+ Factori structurali#
peptido0licanul %induce secreia citoFinelor de ctre celulele li"focitare, responsa(ile de starea de -oc&
acizii lipoteic1oici %induc o 1ipersensi(ilitate tardi&
proteina ! %asigur ,xarea Kc al 'gJ, i"piedic opsoni*area -i fagocito*a&
adezine, care per"it ,xarea S,aureus pe dierse "olecule plas"atice ale ga*dei:
.ibronectin &i laminin+ Ki(ronectina este pre*ent pe suprafee epiteliale -i endoteliale, precu" -i in
c1iaguri sanguine+
.ibrinoen+ Kixarea de ,(rinogen asigur aderarea la c1iaguri -i esuturi le*ate+
(olaen+ )ulpinile ce posed astfel de ade*ine cau*ea* osteo"ielite -i artrite septice
Microcapsula6 rol antifagocitar
II. $o%ine
3+ ! lfa-toxina %alfa-1e"oli*ina&+ Efect citolitic fa de tro"(ocite, "onocite, 1e"atii, cu eli"inarea citoFinelor,
care pot , cau*a -ocului
septic sta,lococic+
.+ Beta-toxina %s,ngo"ielina*a&+ Pre*ent la tulpinile i*olate de la (oine cu "astit+
/+ Ja""a -i delta-toxine + Efect leuco- -i 1e"olitic+
=+ Leucocidina , efect litic fa de leucocite -i "acrofage, factor i"portant in procese der"onecrotice
8+ Exfoliatine %epider"oli*ine& ! -i B+ Manifest tropis" cutanat+
4+ "ecanism: se ,xea* de unele proteine cutanate %pro,lagrin -i ,lagrin&, inducand desprinderea intra-
epider"ic dintre stratum
ranulosum -i stratum spinosum, cu for"area le*iunilor (uloase %impetio bulos, sindromul pielii oprite&+
<+ Enterotoxine: !, B, C3, C., C/, C, E, J + )er"osta(ile, re*istente la aciunea en*i"elor proteolitice ale tu(ului
digesti+ Ceter"in
intoxicaii ali"entare %enterotoxina B poate cau*a -oc toxic&+
6+ )oxina sindro"ului toxic sta,lococic %)SS)-3& + Ceter"in stare de -oc sta,lococic+
)oate toxinele sunt i"unogene+
Enterotoxinele, )SS)-3 repre*int superantigene, actiand .5A de li"focite ) %particip la declan-area strii de
-oc&
III. &oagulazele
Coagula*a li(er - protein extracelular care se leag de protro"(ina ga*dei cu for"area unui co"plex+ !stfel
actiat, tro"(ina deter"in
conersia ,(rinogenului in ,(rin cu coagularea plas"ei+ Repre*int cau*a tro"(o0e(itelor septice -i prote#ea*
cocii de fagocito*+
Coagula*a legat %clumpin *actor& este un deter"inant super,cial al S,aureus ,xator de ,(rinogen+
!ntifagocitar+ Prooac feno"enul de aglutinare a sta,lococilor in pre*ena ,(rinogenului+
'$+ ta'lo(inaza (fbrinolizina) ? actiator al plas"inogenului %asociat cu (acteriofagi li*ogeni&+ Co"plexul
sta,loFina*-plas"inogen "anifest actiitate proteolitic, cau*and di*olarea tro"(ilor %responsa(il de
locali*ri septice secundare&+
$+ Enzi)e de pato0enitate:
;ialuronida*a ? facilitea* dise"inarea (acteriilor
!lte en*i"e: protea*e, lipa*e %inclusi lecitina*a&, !CB-a*e, fosfata*e, etc+
Rol in dise"inarea infeciei -i producerea le*iunilor+
Se disting "ultiple serotipuri de S,aureus, iar receptorii pentru (acteriofagi per"it clasi,carea in li*otipuri %fago-
ariante&+
Epidemiolo0ia infeciilor staflococice
Sursa de infecie: o"ul (olna sau purttori snto-i de ger"eni+
Rareori ? (oinele (olnae de "astit+
Mecanis"ele -i cile de trans"itere:
Contact direct sau dise"inare "anuportat
Contact indirect %ali"ente, praf, i"(rc"inte, etc&
.actori *avorizan#i: dia(et, trata"ent i"unosupresi, arsuri, plgi, etc
3ormele clinice ale infeciilor cu .aureus
(nfecii supurative
' nfecii cutanate : foliculite, furuncule, car(uncule, a(cese, panariiu, infecie de plag %frecent de origine
nosoco"ial&+ Exfoliatina deter"in sindromul pielii oprite +sindromul L)el! la copii, pemfus epidemic la nou-
nscui %(oala Ritter& -i impetio bulos la "aturi+
'nfecii ale "ucoaselor: "astoidite, sinusite, otite, angine+++
'nfecii ale seroaselor: artrite, pleure*ie, peritonit, "eningit+++
'nfecii osoase: osteo"ielit, spondilodiscit, infecie de prote*
'nfecii iscerale: a(ces pul"onar, cere(ral, 0eg"on perirenal, pielonefrite, etc
Septicemii 7i endocardite2 Cau*ate -i intreinute de un focar infecios pri"ar co"plicat de tro"(o0e(it+ 'n
"ediu spitalicesc au c1aracter nosoco"ial %catetere intraasculare, prote*e alulare cardiace, articulare,
sti"ulatoare cardiace+++&
Manifestri di0estive
'ntoxicaii ali"entare %do*a toxic - 3_g la 355 g ali"ent&+ $o"e, diaree, des1idratare, a(sena fe(rei
Enterocolite consecutie unei anti(ioterapii
Sindromul 7ocului toxic staflococic: fe(r, 1ipotensiune arterial, erupie cutanat scarlatinifor", stare de
-oc, le*iuni iscerale %cere(rale, renale, 1epatice, "usculare&+ Cescris in 3V<6 in SU! la fe"ei care utili*au
ta"poane periodice -i sufereau de aginit cu S, aureus+ )ulpini responsa(ile de acest sindro" pot , i*olate din
dierse le*iuni sta,lococice+
(nfecii cauzate de SC"
S,epidermidis deter"in infecii asociate cu prote*e -i catetere, frecent de origine nosoco"ial %endocardite,
endoftal"ii, peritonite la pacieni cu diali* peritoneal, (acterie"ii&+ S,epidermidis produce un poli*a1arid de
ade*iune, care-l ,xea* pe i"plante din plastic+
S,saproph)ticus -i S,haemol)ticus pot cau*a infecii ale tractului urinar
S,ludunensis ? infecii de plag, endocardite
(munitatea antistaflococic este "ixt: celular -i u"oral
+ia0nostic de laborator
Materiale de exa"inat ? in funcie de for"a clinic se exa"inea*a puroiul, secretia "ucoaselor, single, sputa,
urina, LCR
'n ca* de intoxicatii ali"entare ? "asele o"itie, "ateriile fecale, resturile de ali"ente
+ia0nostic direct:
Exa"en "icroscopic direct %Jra", R'K&
Examen bacteriolo0ic2
'n pri"a *i "aterialul de exa"inat se insa"intea*a cu ansa sau spatula pe cutii cu gelo*a-singe %.-8A&, gelo*a
1iperclorurata cu lapte, gelo*a 1iperclorurata cu lapte si ou, care apoi se introduce in t1er"ostat pentru 36-.= 1
la te"perature de /<C+
Pentru i*olarea sta,lococilor se foloseste "ediul electie uscat, care pre*inta un a"estec de 1idroli*ina cu
ter"enul de pastrare expirat si a"inopeptida %3:3&+ Pe acest "ediu sta,lococii se de*olta "ai rapid decit pe
alte "edii nutritie+
! doua *i se exa"inea*a coloniile+ Pe "ediile solide sta,lococii for"ea*a colonii (o"(ate transparente de
di"ensiuni "edii, cu o structura o"ogena sau "icrogranulara+ )ulpinele patogene pe gelo*a singe for"ea*a o
*ona de 1e"oli*a+ La exa"enul "icroscopic in frotiuri se deter"ina sta,lococii tipici JE+ Exa"enul ulterior e
orientat spre i*olarea culturii pure de sta,lococi, pentru ce coloniile se reinsa"intea*a pe gelo*a inclinata+
'n *iua a treia a exa"enului (acteriologic pentru eidentierea plas"ocoagula*ei cultura pura se introduce intr-o
epru(eta cu plas"a citrate de iepure+ 'nsa"intarile se introduce in t1er"ostat la te"perature de /<C, ,xa"
ti"pul coagularii plas"ei+
'entru izolarea hemoculturii de stafilocod bulionul glucozat >ns<( m>nCat cu s>nge se p<streaz< >n termostat la temperatura de /?C
1B(2! ore.
)tafilococul tulbur< mediul uniform. In a doua zi de examen din %e( &nocultur< se prepar< frotiuri, apoi se re>ns<m>nCeaz< pe geloz< >n(
clinat< =i >n cutii cu geloz< s>nge, pentru evidenCierea activit<Cii %emo( litice a stafilococilor. In ziua a treia de examinare cultura de
stafilococi c<p<tat< pe geloz< >nclinat< se studiaz< identic cu cultura izolat< din puroi sau alte materiale.
'entru >ns<m>nCarea exudatului, puroiului din abscese nedesc%ise, flegmonelor se folose=te geloz< sau geloz<(s>nge de "..
>ns<m>nCarea se p<streaz< >n termostat la temperatura de /?C *1B(2! ore), apoi cultura pur< se izoleaz< =i se identific< prin metodele
descrise mai sus.
In cazul intoxicaCiilor alimentare, materialul de examinat se studiaz< >n microscop apoi se >ns<m>nCeaz< >n cutii cu geloz< =i >n bulion
ce conCine 1. glucoz< *pentru >mbog<Cire).
Ins<m>nC<rile se introduc >n termostat la /?C. 9 doua zi se studiaz< coloniile, se izoleaz< cultura pur< de stafilococi =i se identific<.
)tafilococii patogeni, care provoac< intoxicaCiile alimentare, formeaz< un pigment auriu, mai rar alb, lic%efiaz< gelatina, provoac<
%emoliza =i coaguleaz< plasma.
La interpretare se ine cont de datele clinice+ 'n ca* de infecii nosoco"iale sau otrire ali"entar se identi,c
"arFerii epide"iologici %li*otip, serotip, anti(iotip&+ Ceter"inarea anti(iogra"ei este o(ligatorie %tulpini
"ultire*istente&+
'denti,carea aci*ilor nucleici prin te1nici de (iologie "olecular
'n ca*uri particulare se caut pre*ena toxinelor %reacia de latex-aglutinare, EL'S!&
+ia0nostic indirect (serolo0ic): Se exa"inea* seruri sanguine pentru depistarea anticorpilor anti-
sta,loli*ine-alfa %titru@ . U':"l& ? in ca* de infecii profunde sau cronice, sau anti-aci*i teic1oici %titru@ 3:34& ? in
ca* de endocardite sau focare inaccesi(ile+
&ratamentul specifc al infeciilor sta,lococice: autoaccinuri, accinuri inactiate, seruri i"une %in infecii
cronice&
!nti(iotice: peniciline se"i-sintetice %oxacilin&, aug"entin, i"ipene", a"inoside, "acrolide, 0uoroc1inolone,
glicopeptide %anco"icin,
teicoplanin& cotri"oxa*ol, fosfo"icin, rifa"picin, acidul fu*idic, etc
Proflaxia specifc: plas" antista,lococic, 'g anti-sta,lococic, ser 1iperi"un, anatoxin sta,lococic
8:. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l i".e'/iei #$e*#%'%'i'e E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u
i+e"#i.i'!$eF.
*enul Streptococcus2 Reune-te specii facultati anaero(e caracteri*ate prin "orfologie tipic %coci gra"E in
lanuri, i"o(ili, nesporogeni, capsulai&, "eta(olis" fer"entati -i lipsa catala*ei+
Clasifcarea streptococilor
%up aspectul hemolizei pe eloz'sane
Streptococi (eta-1e"olitici %1e"oli* co"plet, *on clar in #urul coloniilor&
Streptococi alfa-1e"olitici %1e"oli* inco"plet, *on er*uie in #urul coloniilor&
Streptococi ne1e"olitici %ga""a-1e"oli*&
(lasifcarea imunoloic Lancefeld
Cup antigenul poli*a1aridic C din peretele celular se disting .5 grupe serologice %! ? ;, G ? U&+ Streptococii
care nu posed acest !g nu se incadrea* in clasi,carea Lance,eld %ex+: S,pneumoniae&+ Ei se identi,c dup
caractere de cultur -i (ioc1i"ice+
%up habitat &i patoenitate
Streptococi pioeni, iruleni, (eta-1e"olitici %aparin grupurilor !,B,C,J&
Streptococi orali, co"ensali, ne1e"olitici sau alfa-1e"olitici, negrupa(ili dup Lance,eld
Streptococi *ecali, specii co"ensale sau condiionat patogene ale tractului digesti u"an -i ani"al
Streptococi lactici, repre*int 0ora laptelui -i produselor lactate
Ciferenierea streptococilor patogeni de cei sapro,i se efectuea* de ase"enea in (a*a criteriilor C1erman:
Cre-terea la 35 -i =8D C
Cre-terea in (ulion cu 4,8A BaCl
Cre-terea in "ediu cu p; V,4
;idroli*a esculinei pe "ediu cu =5A (il
Li*a culturii in (ulion (iliat
Sensi(ilitatea la (acitracin -i optoc1in
;idroli*a 1ipuratului de sodiu
treptococcus p"ogenes (gr. *). Bacterie strict u"an, posi(il porta# oro- -i nasofaringean %.5A&+
Caractere morfolo0ice: lanuri scurte sau perec1i de coci sferici gra"E, i"o(ili, capsulai, nesporogeni+
Caractere de cultur: facultati-anaero(i, culti pe "edii electie+ Pe gelo*-sange, dup 36-.= ore incu(are
la /<D C ? colonii S "ici, cu *on de `-1e"oli*+ 'n (ulion gluco*at, (ulion-ser for"ea* depo*it la fundul -i pe
pereii tu(ului+ S,p)oenes este sensi(il la (acitracin+
3actori de pato0enitate2 3actori de structur: Capsula din acid 1ialuronic, nei"unogen+ Efect
antifagocitar
Proteina M, ade*iune, antifagocitar+ !ci*ii lipoteic1oici, ade*iune la celule epiteliale+ Proteina K, receptor de
,(ronectin
&oxine: Streptoli*inele 2 %oxigen-la(il& -i S %oxigen-sta(il&+ Sunt toxine citolitice+ SL2 "anifest efect
cardiotoxic, 1e"olitic+ 'n1i(
c1i"iotactis"ul PMB -i reduce actiitatea celulelor i"unoco"petente+ 'nduce for"area !c neutrali*ani ?
antistreptoli*ine %!SL2&+ SLS nu
este i"unogen+ Manifest actiitate citolitic -i leucotoxic+
)oxinele eritrogene %pirogene& !, B -i C sunt deter"inate de fagi "oderai+ !u actiitate de superantigen,
producand in0a"aie asociat cu stare de -oc+ Mitogene -i i"unosupresie+ )ulpinile li*ogene deter"in
scarlatina+
Enzime de pato0enitate: 1ialuronida*a, streptodorna*a B %!CBa*a&, lipoproteina*a, streptoFina*a
%,(rinoli*ina&
Epide"iologia infeciilor proocate de S,p)oenes
Sursa de in*ec#ie: (olnaii -i purttorii snto-i %faringe -i a"igdale, "ai rar ? anus, agin, tegu"ent&+
"ecanismele &i cile de transmitere: !erogen %picturi P0ugge&7 Contact direct %le*iuni cutanate&
Patogenia -i for"ele clinice ale infeciilor proocate de S,p)oenes
(nfecii ale mucoaselor2 Sfera 2RL: rinite, faringite, angine erite"atoase %risc de reu"atis" articular acut&,
a(cese peria"igdaliene, adenite cericale, sinusite, otite, "astoidite+
Scarlatina %angin streptococic insoit de erupie cutanat&+
(nfecii cutanate 7i subcutanate: eri*ipel, i"petigo, celulit, fasciit necro*ant, "ionecro* %sindro"ul
MeleneO&, erite"ul nodos, infecii ale plgilor -i arsurilor
Septicemii2 Sindromul 7ocului toxic streptococic, secundar unei infecii locale, in special su(cutanat
!lte infecii: endo"etrite, pneu"onii
(nfecii post8streptococice2 2AA +reumatismul articular acut!, "ai frecent la copii de arst -colar+ !pare
dup infecii faringiene -i este deter"inat de aciunea direct a streptoli*inei, depo*ite de co"plexe i"une
%R;S '''&, precu" -i prin interaciunea auto!c -i al !c antistreptococici cu autoantigene din "io,(rile, alule
cardice -i sinoiale %R;S ''&+ Glomerulone*rita acut +G3A!' Maladie a copilului de arst pre-colar+ Surine
dup 35-.5 *ile de la o infecie cutanat, "ai rar faringean+ Se caracteri*ea* prin pertur(area funciei renale,
ede" -i 1ipertensiune arterial+ Patoenie: efect toxic direct, reacii autoi"une, (a*ate pe ase"narea unor !g
streptococice din MCP -i "e"(rane (a*al glo"erular %R;S '' -i '''&, persistena for"elor L+
'"unitatea antistreptococic este speci,c de tip, asigurat de !c anti-proteina M+ !c anti-eritrotoxin
prote#ea* de erite"ul scarlatinos+
Streptococii negrupa(ili %lipsii de antigene de perete&
Streptococcus pneumoniae %pre*ent pe "ucoasele o"ului -i ale unor "a"ifere, in special in nasofaringe&
!li streptococi negrupa(ili %S,mitis, S,mutans, S,oralis, S,sanuis&+ Pre*eni in caitatea (ucal, #oac rol in
gene*a cariei dentare, in infecii
"aterno-fetale, (acterie"ii -i endocardite
treptococcus pneu)oniae
Caractere morfo8tinctoriale: diplococi ooi*i sau lanceolai, gra"E, i"o(ili, nesporogeni, capsulai+
Caractere de cultur: culti pe "edii electie %gelo*-sange, gelo*-ser, (ulion-ser&, p; opti"al <,6+ Pe
gelo*-sange, peste 36-.= ore de incu(are la /8-/<D C in at"osfer cu 8-35A C2., for"ea* colonii S "ici, cu o
*on de 1e"oli* alfa %er*uie&+ Cin cau*a autoli*ei
pneu"ococilor centrul coloniilor se depri"+ )ulpinile necapsulate for"ea* colonii R+
Structura anti0enic: !ntigene capsulare, de origine poli*a1aridic+ Per"it clasi,carea pneu"ococilor in V5
serotipuri+ !ntigenul proteic R, "ascat de !g capsulare+ !ntigenul proteic M, speci,c de tip+
3actori de pato0enitate: Capsula %rol antifagocitar&7 !de*ine7 s'g! ? protea*7 !cidul lipoteic1oic %i"plicat in
reacii in0a"atoare cu se"en generale -i le*iuni tisulare, posi(il -oc&7 !utoli*inele %eli(erarea unor factori
(acterieni cu rol in irulen&7 Pneu"oli*ina %1e"oli*ina&+ Efect citotoxic asupra celulelor epiteliale -i endoteliale+
Reduce actiitatea (actericid a PMB7 ;ialuronida*a7 Beura"inida*a
S,pneumoniae se diferenia* de ali streptococi prin: Sensi(ilitatea la optoc1in7 Li*a culturii de pneu"ococi in
pre*ena srurilor (iliare
%actiarea autoli*inelor& ? testul de solu(ilitate in (il7 Patogenitatea pneu"ococilor pentru -oarece7 Pre*ena
capsulei7 ;idroli*a inulinei
Epidemiolo0ia infeciilor cu pneumococi
Sursa de in*ec#ie ? purttorii snto-i %naso-faringe& sau (olnaii
(alea de transmitere ? aerogen
In*ec#iile cauzate de S,pneumoniae
'nfecii respiratorii: pneu"onia franc lo(ar acut, (ronc1o-pneu"onii, (ron-ite, otite, sinusite, "astoidite+
Meningite %in special la copii&+
Bacterie"ii cu artrite, peritonit, pericardit, endocardit+
'"unitatea antipneu"ococic este speci,c de tip, prin !c anti-capsulari+
+ia0nosticul de laborator al infeciilor streptococice
Preleate ? in funcie de for"a clinic %ta"pon faringean sau cutanat, puncie a esutului su(-cutanat, LCR,
puroi, sange, etc&
+ia0nosticul direct
Exa"enul "icroscopic %frotiu Jra" ? orientati, R'K&
Examenul bacteriolo0ic (de baz)
'uroiul, secretul mucoaselor, urina, sputa, lic%idul cefalora%idian se >ns<m>nCeaz< >n cutia 'etri cu geloz<(s>nge ". *de preferat s>nge
def>brinat) =i >ntr(o eprubet< cu bulion glucozat.
In ziua urm<toare, dup< incubarea >n termostat la temperatura de /?C, se studiaz< coloniile =i cre=terea >n bulionul glucozat.
Streptococ- cus pyogenes formeaz< colonii mici, plate, puCin uscate, cu o structur< granular<.
)treptococii caKe produc 3>(%emotoxin< *streptolizin<) formeaz< >n &urul coloniilor o zon< de %emoliz<, iar pentru streptococii care
elaboreaz< d(%emotoxin< este caracteristic< apariCia unor zone verzui >n &urul coloniilor, ca rezultat al form<rii met%emoglobinei. In
lipsa %emo( toxinei %emoliza nu se observ<. In bulionul glucozat streptococii cresc pe pereCii sau la fundul eprubetei >n form< de
granule sau fulgi, mediul r<m>n>nd transparent.
In frotiurile din coloniile de streptococi nu se observ< o arangere tipic< a cocilor >n lanCuri. Celulele s>nt distribuite c>te una, perec%i
sau >n aglomeraCii mici. In frotiuri preg<tite din medii lic%ide se evidenCiaz< lanCuri tipice de streptococi. 'e baza rezultatelor obCinute
se poate constata izolarea ). pyogenes. $a etapele ulterioare de examinare se determin< grupul =i serovarul streptococului.
Drupurile de streptococi *$ancefield) se clasific< dup< prezenCa antigenului poliza%aridic, pentru evidenCierea c<ruia se folose=te reac(
Cia de precipitare cu seruri de grup *9, I, C, etc.)
)erovarurile de streptococi *Driffit%) se caracterizeaz< prin prezenCa antigenului proteic specific, care se determin< >n reacCia de aglu(
tinare de tip. In acest scop cultura streptococilor izolaCi >n bulion de 2! ore se supune centrifug<rii =i sedimentul se dilueaz< >n 1,"(1,1
ml de soluCie izotonic< de natriu clorid. 'e lam< se amestec< o pic<tur< de ser cu una de cultur< de examinat. -a&oritatea
streptococilor patogeni aparCin grupului 9.
'entru evidenCierea streptococului beta(%emolitic din grupul 9 se poate folosi reacCia imunofluorescent<. In acest caz se prepar< frotiu
din cultura izolat< de streptococi, se fixeaz< 1" min cu alcool T". =i se coloreaz< 1" min cu ser fluorescent, se spal< cu ap<
curg<toare, se usuc< =i se studiaz< >n microscopul luminiscent.
Examinarea sngelui. )>ngele se >ns<m>nCeaz< >n bulion glucozat, ca =i >n cazul infecCiilor stafilococice. In prezenCa streptococului la
fundul flaconului apare un sediment floconar =i %emoliz<. In frotiuri se evidenCiaz< lanCuri lungi de streptococi. -icroscopia permite
formularea unui r<spuns preliminar despre prezenCa sau lipsa streptococilor. 'entru evidenCierea %emotoxinei se efectueaz<
re>ns<m>nCarea pe cutii cu geloz<(s>nge. 'este 2! ore *a treia zi de examinare) apar colonii mici, tipice, cu o zon< de %emoliz< sau
aureol< verzuie. #ezultatele c<p<tate permit de a face concluzia despre prezenCa S. pyogenes.
'enriu izolarea streptococilor anaerobi Peptostreptococcus anae- to!ius"# care populeaz< mucoasele genitale =i pot provoca sepsisul
postnatal, s>ngele se >ns<m>nCeaz< >n mediul Gitt(Karrozzi. In mediile lic%iide unele tulpini de streptococi anaerobi elimin< gaz.
Cetectarea serologic a !g speci,c prin reactia de ,xare a co"ple"entului la rece+
'denti,carea !CB prin te1nici de (iologie "olecular
+ia0nosticul indirect %util in infecii post-streptococice&
Eidenierea !c !SL2 in ca*ul R!! %titru diagnostic @ .55 U!:"l&
!c antistreptodorna* B %titru diagnostic @ .=5 U!:"l& E !SL2 in ca*ul JB!
Co*area !c anti-1ialuronida* %titru diagnostic @ /85 U!:"l& -i anti-streptoFina* %titru diagnostic @ 345 U!:"l&
+ia0nosticul scarlatinei
Pentru identi,carea erite"ului scarlatinos se utili*ea* reacia Sc1ult*-C1arlton %anti-eritrotoxina inoculat in
erupie deter"in dispariia
exante"ului&+ Reacia CicF pentru depistarea !c anti-eritrotoxin %deter"inarea receptiitii la scarlatin&+
':der"ic se inoculea* 5,3 "l
eritrotoxin+ Re*ultat po*iti: peste .= ore erite" local peste 35 "" %lipsa anti-eritrotoxinei, receptiitate&+
Re*ultat negati: a(sena erite"ului %anticorpi pre*eni, persoan i"un la scarlatin&
Proflaxia specifc a infeciilor streptococice
$accin contra S,p)oenes nu exist %aria(ilitatea proteinei M, !g co"une cu esuturile u"ane&
Ke"eile purttoare de S,aalactiae sunt i"uni*ate cu accin din poli*a1aride capsulare
Exist un accin anti-pneu"ococic, constituit din antigene capsulare "ai frecent intalnite in regiune
&ratamentul infeciilor streptococice
S,p)oenes este sensi(il la penicilina J -i "acrolide+ )rata"entul anginelor preine co"plicaiile post-
streptococice+
S,pneumoniae este sensi(il la peniciline -i cefalosporine+ Exist tulpini re*istente la tetraciclin, eritro"icin,
"acrolide+
8;. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l i".e'/iei )e"i"g%'%'i'e E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u
i+e"#i.i'!$eF.
ursa de infecie ? (olnaii cu "eningit sau rinofaringit "eningococic sau purttorii de ger"eni
$rans)iterea ? aerogen, prin picturi P0ugge, prin o(iecte conta"inate %#ucriiI& - exceptional
Pato0eneza infectiilor menin0ococice
Meningococul ader la epiteliul rinofaringelui, proocand sau o infecie local %rinofaringita&, sau o infectie
inaparent+ 'n ca* de di"inuare
a re*istenei organis"ului, (acteria trece in su("ucoas -i apoi in circulaia sanguin general
%"eningococce"ia&+ !ceast translocaie
este faori*at de in0a"aii rinofaringiene, in special irale+ 'n circulaia general, graie capsulei, (acteria este
prote#at de "i#loacele de
re*isten a organis"ului+ Prin tropis" pentru celulele plexului c1oroid, "eningococul ader la acest niel -i,
prin translocaie, trece in
spaiul "eningean, inducand "eningita cere(rospinal+ 2dat cu dispariia anticorpilor "aterni, 3, meninitidis
deine principala (acterie responsa(il de "eningite la nou-nscui+ Ulterior, i"unitatea anti"eningococic se
instalea* progresi -i frecena "eningitelor
"eningococice di"inuea*+
3ormele clinice de infectii menin0ococice
'inofarin0ita %for"a clinic cea "ai frecent, deseori asi"pto"atic&
Septicemia %"eningococce"ia&+ Repre*int etapa a doua a "aladiei+ (omplica#ii: "eningococce"ie ful"inant
%sindro"ul Uater1ouse-
Krideric1sen& in 35 - .5 A de ca*uri %-oc endotoxinic, purpur extensi indus de coagulopatie de consu"are
%coagulare intra-ascular
dise"inat&&+
Menin0ita cerebrospinal epidemic2 Este precedat de o faringit -i insoit de (acterie"ie+ Este
caracteri*at prin fe(r inalt, cefalee, o", fotofo(ie, 1ipereste*ie cutanat+ Poate , pre*ent po*iia
caracteristic in acoco- de pu-ca dat de sindro"ul de contractur+
Krecent se intalne-te 1erpesul la(ial, pete-ii cutanate sau artralgii+ !fectarea siste"ului neros se face in grade
aria(ile, cu delir, agitaie
psi1o"otorie, so"nolen, uneori co", pare*e -i parali*ii, conulsii+ Evoluia in a(sena trata"entului se face
spre deces in 65-V5A din
ca*uri, restul pre*entand sec1ele grae+
!lte forme: infecii (ron1opul"onare, endocardite, pericardite, osteo"ielite, artrite %deter"inate de for"area
de co"plexe i"une&,
con#unctiite, angine+
+ia0nosticul de laborator al infectiilor menin0ococice
Prelevate: in funcie de for"a clinic se prele exsudatul nasofaringean, sange pentru 1e"ocultur, LCR,
lic1idul articular, etc+ Pro(ele se prele inainte de a se ad"inistra anti(iotice -i se transport rapid la la(orator,
ferite de ariaii de te"peratur -i lu"in+ La necesitate se
utili*ea* "ediul de transport Stuart
+ia0nosticul direct
Examenul $C' este pri"ordial pentru diagnosticul "eningitei+ Preleat in condiii aseptice prin puncie
lo"(ar, in olu" de =-4 "l in .
epru(ete de centrifug+ LCR este tul(ure, conine "ii sau *eci de "ii de ele"ente celulare, cu predo"inana de
V8-355A a neutro,lelor+
!ceast reacie celular este insoit de 1ipoglicora1ie, de 1iperal(u"inora1ie -i p; acid prin acu"ularea de
acid piruic -i lactic+
E%a)enul )icroscopic al sedimentului L(2,.rotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram: diplococi Gram'
neativi rini*ormi in pozitie intra &i e/tracelular, dar densitatea bacterian este sczut, &i e/amenul este
neativ in 456 cazuri, Prezen#a leucocitelor in numr mare pledeaz pentru un pronostic *avorabil, b! 2I.
E%a)enul +acteriologic
Sedimentul din $C' se inse"anea* pe "edii de cultur i"(ogite, cu" sunt gelo*a-sange, gelo*a-
ciocolat, "ediul Mueller-;inton
preincl*ite la /< C+
Exsudatul nazofarin0ean se inse"anea* i"ediat dup recoltare pe "edii cu adaos de anti(iotice
%linco"icin, anco"icin, risto"icin& pentru in1i(area altor specii "icro(iene existente in exsudat+
San0ele pentru 1e"ocultur se inse"anea* direct pe "edii de cultur lic1ide %(ulion gluco*at .A respectand
proporia de 8 A sange&+
Exa"inrile se fac *ilnic ti"p de 8-< *ile prin su(culturi+
(dentifcarea -i diferenierea de neisseriile co"ensale se (a*ea* pe aspectul "orfologic pe frotiuri colorate
Jra", prin testul oxida*ei care este po*iti, scindarea nu"ai a gluco*ei -i "alto*ei, identi,carea serologic prin
R! cu seruri i"une speci,ce de grup+
Decelarea direct in sane &i L(2 a antigenelor poliza!aridice capsulare6 utili*and reaciile de
contrai"unoelectrofore*, EL'S!, latex -i coaglutinare cu antiseruri speci,ce de grup+
Detectarea acizilor nucleici
+ia0nosticul indirect
Diagnosticul serologic2 Pot , titrai !c anti"eningococici utili*and R! sau R;!'+ !re aloare diagnostic
redus
&ratamentul tre(uie instituit extre" de urgent, i"ediat dup internare -i efectuarea punciei lo"(are+
-ratamentul etiotrop const in ad"inistrarea de anti(iotice ti"p de <-35 *ile: Penicilin, !"picilin,
Clora"fenicol, Cefalosporine+
Proflaxia specifc: imunizare activ cu accin poli*a1aridic anti"eningococic "onoalent sau polialent
%!, C, b, U&, care se poate ad"inistra intrader"ic sau su(cutanat, dup arsta de / luni %pentru grupul !&,
oferind protecie de V8-355A pentru o durat de .-/ ani7 poli*a1aridul capsular de grup B este un 1o"opoli"er
al acidului sialic -i nu este i"unogen pentru oa"eni+
Contacii or , supraeg1eai clinic ti"p de 35 *ile+ C1i"iopro,laxia cu Penicilin $, ti"p de < *ile, sau cu
Rifa"picin, / *ile, se aplic
in fa"ilii sau in colectiiti de pre-colari
Purttorii6 depistai in focar, or , tratai ti"p de <-35 *ile cu Penicilin $+
Ca*urile de "eningit sau "eningococce"ie or , declarate in .= de ore de la depistare
8<. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l g%"%$eeiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
)er"enul 7onoreea7, a fost utili*at pri"a data de Jalen in secolul '' -i insea"n 8scurerea semin#eia+ Multe
secole gonoreea -i si,lisul erau confundate+ Paracelsus %38/5& credea ca gonoreea este un si"pto" precoce al
si,lisului+ !ceasta confu*ie a fost intrit de "edicul engle* No1n ;unter, in 3<4<+ ;unter intenionat -i-a
inoculat puroi de la un (olna cu si"pto"e de gonoree, i"(olnaindu-se de si,lisc
!gentul cau*al al gonoreei, 3eisseria onorrhoeae, a fost descris pentru pri"a oar de !+ Beisser in 36<V in
puroi de la un (olna de gonoree+
,eisseria gonorr!oeae
Caractere morfobiolo0ice
3eisseria onorrhoeae este un coc gra"-negati, cu dia"etrul de 5+4 - 3+5 _", u*ual o(serat in perec1i cu
suprafeele concae alturate+ 'n preleate patologice %puroi, exsudate& se locali*ea* frecent intracelular in
leucocite poli"orfonucleare %neutro,le&+ '"o(il, posed ,"(rii cu lungi"ea de caia "icro"etri+ 'n funcie de
pre*ena ,"(riilor se cunosc patru tipuri de 3, onorrhoeae : )3, )., )/, )=
Caractere de cultura
Jonococul este exigent la cultiare+ Pentru i*olarea lui se utili*ea* "edii i"(ogite cu ser sangin, extract de
dro#dii, lic1id ascitic, etc %"ediul ;bL, )1aOer-Martin, gelo*-ciocolat&+ Culturile cresc la /8-/4 C in at"osfer
u"ed cu 8-35 A C2.+ Peste .=-=6 ore apar colonii "ici %5,8-3""&, netede, translucide+
Cup aspectul coloniilor pot , descrise = tipuri: Colonii de tipul ' -i '' apar la i*olare, corespund tulpinilor
irulente, purttoare de pili %,"(rii&, Colonii de tipul ''' -i '$, apar la repicare, "ai "ari, corespund tulpinilor fr
pili
Structura anti0enic: / proteine "a#ore din ME %Por : P', 2pa:P'', P'''& de,nesc "ultiple serotipuri %ariante&+
2pa pre*int o "are
aria(ilitate antigenic, c1iar in interiorul unei tulpini+ Lipopoli*a1aridul din ME+ Proteina ,"(riilor, cu o "are
diersitate antigenic+
Caractere bioc1imice: gonococii sunt oxida*o-po*itii, scindea*a doar gluco*a pana la acid, nu atac "alto*a
3actorii de pato0enitate: !de*inele %,"(riile, unele proteine din "e"(rana extern ? 2pa&+ s'g!-protea*e, cu
rol in coloni*area "ucoaselor+
Proteine ale ME %Por&, care in1i( for"area fagoli*oso"ei %supraieuirea -i "ultiplicarea gonococilor in
fagocite&+ Endotoxina %re*isten la co"ple"ent, secreia citoFinelor&+ Siste"e de captare a Ke %receptori
"e"(ranari pentru transferin -i lactoferin&+ $ariaia antigenic rapid a ,"(riilor de ade*iune -i a proteinei
2pa %conersie, 1iper"utaie, transfor"are&
Jonococul este in1i(at de (u"(acul din ta"poane %1ipoclorit+++&+ Pentru preleri sunt indicate ta"poane cu
alginat de Ca sau din dacron+
Epidemiolo0ia infeciei 0onococice
ursa de infecie ? unica surs este (olnaul cu gonoree, in special cu infecie inaparent
$rans)iterea - la "aturi exclusi prin contact sexual7 la nou-nscut ? la trecerea prin canalul de na-tere al
"a"ei (olnae
Pato0eneza infeciilor cauzate de ,.gonorr!oeae
'nfecia gonococic este in general li"itat la "ucoasele cu epiteliu colu"nar+ Mai frecent i"plicat este
uretra, cerixul, rectul, faringele -i
con#unctia+ Epiteliul scua"os al aginului nu este sensi(il la infecia cu 3, onorrhoeae, )otu-i, la fetie
gonococul poate prooca
uloaginite+ 'nfeciile "ucoaselor sunt caracteri*ate u*ual prin secreii purulente+
Pato0eneza 0onoreei 8 Prin inter"ediul ,"(riilor -i a unor proteine din ME %2pa& gonococii ader la
ilo*itile celulelor epiteliale colu"nare neciliate+ Ur"ea* penetrarea lor in celul %prin endocito*&, apoi
acuola este transportat la (a*a celulei, unde (acteria este eli(erat prin exocito* in esutul su(epitelial+ Pe
parcursul infeciei, lipopoli*a1aridul (acterian %LPQ:L2Q& -i peptidoglicanul sunt eli(erate prin autoli*a celulelor+
!"(ele su(stane actiea* co"ple"entul pe calea alternati, LPQ de ase"enea sti"ulea* producia
factorului de necro* a tu"orilor %)BK&, care prooac distugerea celulelor+ Beutro,lele sunt i"ediat atrase in
focar -i inglo(ea*a (acteriile+ Muli gonococi sunt capa(ili s supraieuieasca in interiorul fagocitelor pan la
"oartea lor, cu eli(erarea (acteriilor ingerate+
Particularitaile 0onoreei la brbai: 'n "a#oritatea ca*urilor decurge acut %68-V8A&, ,ind "anifestat clinic:
9retrita %secreie uretral al( ?gal(uie, durere -i usturi"e la "ictiune, di*urie& 7 Prostatita0 :rhita0 Epididimita
Particularitile 0onoreei la femei: 'n "a#oritatea ca*urilor infecia decurge asi"pto"atic %65A de ca*uri&,
cu eoluie spre cronici*are+
3ormele clinice: (ervicita, 9retrita, Bartolinita, Salpinita, :varita, Endometrita, Peritonita
!lte forme clinice: .arinita &i proctita onococic, Cise"inarea infeciei gonococice %3-/A& deter"in artrite,
leziuni cutanate, septicemii,endocardite, meninite, )ulpinile de 3, onorrhoeae care cau*ea*a infecii
dise"inate sunt u*ual re*istente la co"ple"ent -i la reacia (actericid a serului+ La nou-nscut con;unctivita
purulent cu extinderea rapid a infeciei la glo(ul ocular %ophtalmia neonatorum& poate , ur"are a
conta"inrii la trecerea prin canalul de na-tere
+ia0nosticul de laborator al 0onoreei
Prelevate:
La (r(ai - secreiile uretrale
La fe"ei - secreiile uretrale, aginale, din endocol sau ori,ciile glandelor ulare
Pot , exa"inate coninutul le*iunilor cutanate, exsudat articular, nasofaringean, sange, puroi din con#uncti,
LCR, ta"pon rectal+ Pentru
recoltarea acestor secreii se foloseste un ta"pon de alginat de Ca %sau ansa (acteriologic&, care este apoi
tri"is i"ediat in la(orator pentru
testare %dupa necesitate se foloseste "ediul de transport Stuart cu tioglicolat -i cr(une actiat&+
Caca eli"inrile sunt srace, se procede la sti"ularea secreiei %reactiare, proocare&: !li"entar %cu (auturi
alcoolice ? (ere&7 C1i"ic
%instilaii cu nitrat de !g ? sol+ 3A in uretr, 35A in colul uterin&7 Biologic %inocularea gonoaccinului, recoltarea
secreiilor i"ediat dupa
"enstre la fe"ei&7 Mecanic %"asa# al prostatei&7 )er"ic %diater"ie sau inductoter"ie&
Examenul microscopic %elocent doar in ca*ul uretritelor acute la (r(ai&+
'n frotiuri din puroiul uretral colorate Jra" sau cu al(astru de "etilen se o(ser diplococi gra"- situai intra-
sau extracelular+ R'K
Examenul bacteriolo0ic %este o(ligator in for"e asi"pto"atice sau cronice&
Jonococul ,ind o (acterie foarte fragil, este o(ligator de a ins"ana i"ediat preleatele sau de a utili*a un
"ediu de transport adaptat+ Pentru i*olare se folosesc "edii i"(ogatite %ex+: "ediul )1aOer-Martin, care este
(ogat in factori de cre-tere -i conine anti(iotice %anco"icina, colistina, a"fotericina& care in1i( alte (acterii
din preleat, gelo*a-ciocolata&+ Coloniile apar peste 36 - .= 1 de incu(are in at"osfer cu C2.+
'denti,carea 3,onorrhoeae se efectuea* in (a*a caracterelor "orfotinctoriale, aspectul coloniilor crescute pe
"edii selectie, oxida*a E,
scindarea doar a gluco*ei pan la acid+ Seroidenti,carea cu !c "onoclonali in reacia de Co-aglutinare
Cepistarea direct a 3, onorrhoeae in preleate poate , reali*at prin te1nici EL'S! sau R'K
Cetectarea aci*ilor nucleici prin 1i(ridare sau a"pli,care genic
Examenul serolo0ic (serodia0nosticul) RKC
&ratamentul 0onoreei: Peniciline, Cefalosporine de generaia ''', Kluoroc1inolone, Cotri"oxa*ol
Proflaxia 0onoreei: Bespeci,ca %indiidual sau general&, Preenirea oftal"iei gonococice se efectuea*a
prin instilarea intracon#unctial la nou-nscui a soluiei 3A de nitrat de !g
9=. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l !"#$!CuluiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
Clasifcarea:
Fa)ilia -acillaceae
.enul# -acillus
pecii# -acillus ant!racis %patogen, agentul antraxului&
-acillus cereus %intoxicaii ali"entare&,
-acillus pol")"%a %genul Paeni(acillus&, Bacillus brevis %genul Brei(acillus&, Bacillus subtilis ? (acili
antracoi*i, produceni de !B
Bacillus anthracis a fost pri"a (acterie la care a fost de"onstrat rolul ei in patogenia unei infecii+
'n 36<<, Ro(ert Goc1 a i*olat "icroorganis"ul in cultur pur, de"onstrand capacitatea lui de a for"a
endospori -i a produs antraxul
experi"ental inoculandu-l la ani"ale+
Caracterele morfobiolo0ice ale -.ant!racis
Bacil "are %8-4 _" x 3 _"&, cu extre"itile drepte %tiate&, gra"-po*iti, i"o(il %antracoi*ii sunt "o(ili&, in
produse patologice se pre*int su( for" de lanuri scurte, iar in cultur ? lanuri lungi %Wtulpin de (a"(usX&+
)ulpinile irulente for"ea* capsul polipeptidic %acidul C-gluta"ic&+
Sporul este ooid, in po*iie central, nu defor"ea* celula+ Sporogene*a are loc in cultur, in sol -i in esuturi -i
exsudate din ani"ale "oarte %in pre*ena oxigenului&, dar nu in sange sau esuturi de ani"ale ii+
Caractere de cultur
B,anthracis nu este exigent nutriti, culti pe "edii u*uale+ Kacultati-anaero(, t opti" ? /8-/< grade, p; <-
<,=+
Peste .= ore de incu(are for"ea* colonii R, "ari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase %Wcoa"
de leuX, Wcap de "edu*X&+
Be1e"olitice pe gelo*-sange %antracoi*ii sunt 1e"olitici&+ Pe gelo*-ser, in exces de C2., for"ea* colonii S
%producerea capsulei&+ Pe "ediu cu 5,8-3 U' de penicilin B,anthracis for"ea* lanuri din for"e glo(ulare -
Wcolier de perleX %proprietate a(sent la antracoi*i&+
'n (ulion peptonat for"ea* 0ocoane la fundul epru(etei, cu supernatantul clar+
B,anthracis este sensi(il la fagul ga""a+
Caractere bioc1imice: !ctiitate proteolitic ? lic1e,a* gelatina in for" de W(rad inersatX, peptoni*ea*
laptele, diger serul coagulat, nu produce ;.S+ !ctiitate zaharolitic ? fer"entea* unele glucide: gluco*a,
"alto*a, *a1aro*a, tregalo*a, etc+ Bu fer"entea* lacto*a -i ara(ino*a+
'ezistena in "ediul extern: for"ele egetatie sunt sla( re*istente, sporii r"an ia(ili in sol decenii, se
distrug la ,er(ere in /5-=5 "in+
3actori de pato0enitate
(apsula polipeptidic, codi,ct de plas"ida pS5.+ 'n1i( fagocito*a -i puterea (actericid a sangelui+
Capsula #oac un rol i"portant in etapele iniiale ale infeciei+ Kor"area capsulei are loc in vivo -i in vitro, pe
"edii cu ser -i in at"osfer cu 8 A C2.+
E/oto/ina antraxului, codi,cat plas"idic %pS53&+ Este constituit din / co"ponente: 3actorul (, edemato0en
(E3)6 care este o adenilatciclaz2
!cu"ularea de c!MP duce la "odi,carea per"ea(ilitii "e"(ranare cu producerea ede"ului+ dinta ? celulele
endoteliale %efect - eoc
1ipoole"ic, eoc septic&+ 3actorul (((, letal ($3)6 responsabil de efectele letale ale toxinei ant1rax+ Este o
protea* QnEE dependent care induce producerea citoFinelor de ctre "acrofage -i li"focite %efect ? recfie
in0a"atoare, eoc septic&+ 3actorul ((, anti0en protector (P!), induce sinte*a !c antitoxici protectori+ P! este
responsa(il de ,xarea toxinei pe receptorii celulelor sensi(ile+
!parte, ace-ti factori exercit actiitate (iologic nese"ni,cati la ani"al+ Cin contra, co"(inaii din doi sau
trei factori toxici deter"in
ur"toarele consecine la ani"ale experi"entale: P!ELK 9 actiitate letal7 P!EEK 9 produce ede" 7
P!ELKEEK 9 ede" -i necro* cu eHect letal7 EKELK 9 inacti
!cest experi"ent sugerea* c toxina antraxului are structur clasic de citotoxin (acterian de tip !-B cu P!
in calitate de B-frag"ent %de
,xare pe receptori celulari& -i cu factorii EK -i LK cu funcie de frag"ent ! %acti&, care acionea* in interiorul
celulei+
Structura anti0enic a -.ant!racis# !g polipeptidic capsular %induce !c neprotectori&7 !g poli*a1aridice
so"atice ter"osta(ile %depistate in reacia de precipitare !scoli&7 )oxina %co"ponentul P!&, induce for"area !c
protectori, neutrali*ani
Sursa de infecie ? ani"alele er(iore (olnae de antrax %oine, caprine, (oine, suine&+ Solul conta"inat cu
spori este un re*eror de ger"eni i"portant -i per"anent %decenii&+
&ransmiterea: prin contact direct cu ani"alele (olnae sau produse conta"inate %carne, piei, lan, (lan, etc&,
p-uni -i nutreuri conta"inate, cu ptrunderea agentului prin tegu"entul le*at+ aeroen, prin in1alarea sporilor
de B,anthracis, pe cale alimentar %consu" de carne de la ani"ale (olnae de antrax insu,cient prelucrate
ter"ic&
'n "a#oritatea ca*urilor antraxul se "anifest ca (oal profesional a ingri#itorilor de ani"ale, personalului de la
a(atoare, intreprinderi de prelucrare a produselor ani"aliere, eterinarilor, *oote1nicienilor, "celarilor,
t(carilor, etc+
3ormele clinice de antrax
!ntraxul cutanat , Wpustula "alignX %for"a cea "ai frecent&+ Sporii intr printr-o le*iune a tegu"entului,
ger"inea* -i proliferea* la
poarta de intrare, cu de*oltarea unui ede" gelatinos local caracteristic+
La poarta de intrare, peste 3.-/4 ore de la penetrare, apare o papul, care eoluea* rapid intr-o e*icul, apoi
in pustul cu coninut
sanguinolent+ La spargerea pustulei se for"ea* o le*iune necrotic, pre*entand in centru o escar neagr
incon#urat de e*icule satelite+
Le*iunea se locali*ea* "ai frecent pe "aini, fa, ceaf, etc+
Ptrunderea in sange deter"in dise"inarea siste"ic a (acteriei+
!ntraxul pulmonar apare la in1alarea sporilor de B, anthracis , care sunt inglo(ai de "acrofagele aleolare
unde ei ger"inea* -i se
"ultiplic, deter"inand o pneu"onie foarte gra cu ede"+
Ur"ea* infectarea ganglionilor li"fatici "ediastinali cu de*oltarea unei necro*e 1e"oragice+ Pacientul
"anifest fe(r, stare de ru, "ialgie, tuse ne-producti+ Cin ganglionii li"fatici infecia poate trece in sange+
Cecesul poate sureni in .= 1+
!ntraxul di0estiv apare in ur"a consu"ului de carne infectat+ 'n "ucoasa intestinal se de*olt procese
identice cu cele din antraxul cutanat %enterocolit ulceroas&+ Clinic: o" -i diaree, cu sange in "asele fecale+
Poate ur"a ina*ia ganglionilor li"fatici "e*enterici -i a sangelui, asociat cu prostraie profund, -oc -i
"oarte+
Meningita poate apare %foarte rar& ca ur"are a oricrei for"e de antrax+
Prelevate %in funcie de for"a clinic&: exsudat din le*iunea cutanat, sput, sange, LCR, "aterii fecale,
(ioptate din ganglioni li"fatici, pro(e necroptice, pro(e de la ani"alul suspect -i ele"ente din "ediul extern
Examenul microscopic: direct, R'K+ 'n frotiuri pregtite din preleate -i colorate Jra" sau cu al(astru de
"etilen se o(ser (acili "ari cu "orfologia caracteristic, i*olai sau in lanuri scurte+ Sporii sunt rareori
pre*eni+
Examenul bacteriolo0ic Preleatele "ono"icro(iene se ins"anea* pe gelo* -i gelo*-sange, iar cele
poli"icro(iene se incl*esc in
preala(il 35 "in la <8 grade C+ 'ncu(area la /< C ti"p de .= ore+ Sangele ? in (ulion gluco*at, repicri *ilnice
ti"p de < *ile pe gelo*-sange+
Exa"inarea coloniilor crescute, selecia celor suspecte -i acu"ularea lor+ 'denti,carea culturii pure acu"ulate -i
diferenierea de antracoi*i+
'n cutiile cu gelo*a se o(sera colonii caracteristice rugoase %Wcap de "edu*aX& cu "argini neregulate+ 'n (ullion
se depistea*a cresterea la fundul epru(etei, sedi"entul aind aspectul unui glo"erul de ata, iar "ediul
ra"inind transparent+ Cin sedi"ent se prepara frotiu si preparatul Wpicaturii suspendateX+ 'n frotiu sint o(serati
(acilli acapsulati JE, aran#ati in lanturi lungi+ !gentul antraxului e i"o(il, spre deose(ire de alti (acilli "o(ili din
sol+ Pentru i*olarea culturii pure coloniile se reinsa"intea*a pe gelo*a inclinata+
'n a treia *i de exa"inare are loc identi,carea culturii isolate prin insa"intarea ei in gelatin, gelo*a singe si
infectarea ani"alelor+ Bacilii antraxului cresc tipic in gelatin, lic1e,indo in for"a unui (radut inersat, pe gelo*a
singe nu se o(sera 1e"oli*a+
Examenul biolo0ic 8 Se inoculea* preleatele la co(ai sau -oareci, care sunt foarte sensi(ili la infecie+ Cup
"oartea lor %/4-=61& (acilii sunt depistai in frotiuri din sange -i organe+ Cepistarea !g poli*a1aridice
ter"osta(ile in preleate %reacia de precipitare inelar !scoli&
+ia0nosticul serolo0ic2 Se efectuea*a nu"ai in ca*urile, cand agentul nu e depistta in "aterial+ Pentru
deter"inarea !c in seul (olnaului se folosesc reactiile sensi(ile de latex aglutinare si aglutinare pasia cu !g
protectie al B+ ant1racis+
+ia0nosticul imunolo0ic %pro(a cutanat alergic&+ Se pune in eiden starea de 1ipersensi(ili*are prin
inocularea intrader"ic a 5,3 "l de antraxin %extract din tulpina accinant de B,anthracis!, Reacie po*iti ?
ede" -i 1ipere"ie cu dia"etrul de peste 6 ""+
&ratamentul antraxului: !nti(iotice %peniciline, cefalosporine, 0uoroc1inolone&7 '"unoglo(ulina antiantrax
Proflaxia specifc a antraxului Cepistarea -i i*olarea ani"alelor (olnae, incinerarea ani"alelor "oarte
sau ingroparea adanc a cadarelor -i acoperirea cu ar nestins+ $accinarea ani"alelor+ '"uni*area personalului
expus cu accin iu atenuat , accin acelular %ela(orat din tulpini acapsulate airulente, con inand proteina P!&+
'n curs de ela(orare ? accin f cu P! ei antigen capsular+
91. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l -$u'el%1ei E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u i+e"#i.i'!$eF.
Irucella( I.melitensis,I.abortus.,I.suis
M%$.%l%gie: Irucellele sunt microorganism mici,dispuse separate, in perec%i sau in grupuri mici. Irucellele bovinelor si
ovinelor au forma de coci si cocobacterii, brucellele porcine(bastonase. +le sunt gramnegative,immobile,nu formeaza spori si
capsule.
C!$!'#e$e +e 'ul#u$!: sunt aerobi obligatiA la insamintarea materialului de la bolnav ele se dezvolta lent (11 zile. )e cultiva
la p2 8.8(/.!. Kemperatura optima (/ grade. 'ot creste pe medii obisnuite, geloza %epatica,bullion %epatic, geloza(ser cu
dextroza,geloza(singe,geloza din infuzie de cartof cu ser,mediile lic%ide. Pentru i*olarea (rucellelor se
utili*ea* "edii selectie, ce conin anu"ii colorani -i anti(iotice+
La (rucelle s-a constatat feno"enul de disociere din for"ele S gn for"ele R+ !u
fost puse gn eident -i for"e L, care apar su( in0uenta anti(ioticelor+Ele se pot
adapta relati u-or la cre-terea gn "edii nutritie pe care nu se cultiau gn
generaiile pri"are+gntreinerea gndelungat a (rucellelor pe "edii nutritie este
gnsoit de "ic-orarea considera(il a irulentei lor -i de pierderea antigenului $i+
Caractere enzimatice2 Brucellele nu lic1e,a* gelatina, nu scindea* proteinele+
Unele specii produc 1idrogen sulfurat, scindea* ureea -i asparagina, < reduc nitratii
gn nitrii, 1idroli*ea* proteinele, peptonele -i a"inoaci*ii, for- "gnd a"oniac -i
1idrogen sulfurat %e*i ta(+ .5&+
&oxino0enez2 Brucellele nu produc exotoxin+ Ce pe ur"a de*integrrii corpilor
(acterieni se for"ea* endotox", care posed caractere alergenice speci,ce -i
poate , utili*at la "ontarea pro(elor cutanate alergice+ Brucel lele produc
1ialuronida*, urea*, catala*+
Structur anti0enic2 Brucellele conin antigenele !, M, R+ La (rucellele oinelor
predo"in antigenul M, la (rucellele (oinelor Y antigenul !+ La (rucelle
antigenele sgnt situate "o*aic la suprafaa celulelor+ Brucellele au un antigen
co"un cu (acteriile tulare"iei -i i(rionul 1oleric+ gn afar de antigenul 2,
(rucellele au un antigen ter"ola(il supli"entar $i+ '"uni*area separat cu
antigenele 2 -i $i nu asigur protecia co"plet a ani"alelor contra infectrii, pe
cgnd i"uni*area si"ultan cu toate antigenele d un re*ultat (un+
Brucellele "odi,cate, care nu se identi,c prin "etode o(i-nuite, se diferenia*
cu a#utorul serurilor aglutinante !, M -i a fagului (rucelo*ic+
'ezisten2 Brucellele persist ti"p gndelungat la te"peraturi #oase+ gn sol, urin,
gn excre"ente de ani"ale, gunoi, resturi de fgn, trgte (rucellele supraieuiesc
pgn la =h:. luni, gn g1eat, *pad, unt -i (rgn* Y pgn la = luni, gn lgna oilor Y /Y
= luni, gn praf Y /5, gn carne -Y.5 de *ile+
Brucellele sgnt sensi(ile la te"peratur gnalt -i la su(stanele de*infectante+ Su(
aciunea te"peraturii de 45DC ele "or gn /5 "in+, la ,er(ere Y c gn cgtea secunde+
Brucellele sgnt foarte sensi(ile la fenol, creolin, for"alin, clorur de ar,
clora"in -i alte su(stane de*infectante+ Re*ultate opti"e d soluia de acid
clor1idric 3 A gn asociaie cu soluia de clorur de natriu 6A+
Pato0enitate pentru animale2 La Brucella sgnt receptie oinele %caprele, oile&,
(oinele %acile&, porcii, cer(ii nordici, la"ele, caii, c"ilele, precu" -i cginii, care
p*esc oile -i care "ngnc e"(rionii -i placente gn ca* de aor turi 7 pisicile,
ro*toarele %-o(olanii, -oarecii, tistarii, 1grciogii, iepurii, -oarecii de cg"p, nurcile
etc+&+
Sgnt infectioase excreiile ani"alelor (olnae %urina, excre"entele, lic1i dul
a"niotic -i secreia aginal&, laptele, "ai ales cel de capr -i oaie, produsele
lactate+
Cin ani"alele de la(orator sgnt sensi(ile la Brucella co(aii7 ei (olesc / luni -i "or
cu si"pto"e de afectare a oaselor, articulaiilor, cartila#elor, oc1ilor+
Pato0enia afeciunii fa om2 2a"enii se infectea* de (rucelo* de la ani"ale
%capre, oi, aci, porci, cer(i&, gns gn epide"iologia (rucelo*ei u"ane rolul principal
le reine oinelor %caprelor -i oilor&+
2"ul se infectea* de (rucelo* "ai frecOent pe cale ali"entar prin lapte -i
produse lactate de la ani"alele infectate, precu" -i prin gneli-urile cutanate -i
"e"(ranele "ucoase+ Se infectea* "ai ales personalul eterinar -i *oote1nic,
cio(anii, lucrtorii de la fer"ele de lapte-"arf, (rgn*rii, a(atoare etc+ 'n condiiile
gospodriei ste-ti se rele caracterul se*onier al afeciunii, care apare gn
perioada ftrii oilor -i caprelor %"artieY"ai&+
Perioada de incu(aie durea* 3Y/ spt"gni, uneori cgtea luni+ Cin regiunile de
locali*are pri"ar (rucellele ptrund gn celulele fagocitelor "ono- nucleare, unde
se "ultiplic, iar apoi trec gn torentul sangin, cau*gnd o stare de (acterie"ie de
lung durat+ Pe cale 1e"atogen agenii se rspgndesc prin tot organis"ul,
con\diiongnd o si"pto"atic inter"ediar %or1it, periostit, artrit etc+&+
Pentru (rucelo* u"an -i ani"al este caracteristic apariia gn pri"ele *ile de
(oal a strii de 1ipersensi(ilitate tardi, care se pstrea* gn toat perioada de
(oal, r"gngnd un ti"p gndelungat -i dup gnsnto-ire+
+ia0nostic de laborator
Examenul bacteriolo0ic
Pentru i*olarea culturii pure de (rucele se exa"inea*a singele, punctatul "aduei
osoase, urina, laptele, seg"ente de organe+
'nsa"intarea sangelui pentru i*olarea 1e"oculturii se efectuea*a in pri"ele *ile de
(oala, in pre*enta fe(rei7 in ca*ul re*ultatelor negatie anali*a se repeta de "ai "ulte ori+
Cin ena cu(itala se recoltea*a in "od steril nu "ai putin de 35 "l singe, care se
insa"intea*a cite 8 "l in . 0acoane cu 355 "l (ulion 1epatic sau ascitic %p1 <,3-<,.& ori
(ulion peptonat cu un adaos de 3A gluco*a, .A solutie de glicerina si ser antifagic pentru
in1i(area fagului+ Pentru preinti"pinarea coagularii singelui in "edii se adauga 5,.A citrat
de natriu+ Unul din 0acoane se introduce in conditii aero(e o(isnuite, altul ? intr-un as
er"etic inc1is, ce contine 35A C2. care patrunde dintre un (alon special, in*estrat cu
ga*o"etru+ Concetratia necesara de C2. poate , capatata si in felul ur"ator: un dop de
ata ar*ind se introduce adinc in gitul 0aconului insa"intat, 0aconul se inc1ide cu un dop
de cauciuc si se para,nea*a+ )inind cont de cresterea lenta a (rucelelor, insa"intarile se
"entin in ter"ostat la /<C pina la o luna+ Peste ,ecare =-8 *ile se fac reinsa"intari in
gelo*a 1epatica inclinata si in gelo*a C+ Jelo*a nutritia uscta C, care contine (ulion
nutriti, autoli*at din dro#dii si natriu clorid %p; <,.-<,=&, "areste frecenta i*olarii
(rucelelor+ La apartitia coloniilor "ici i*olate pe "ediul solid se deter"ina puritatea culturii
si specia de (rucele+
Cel "ai frecent (rucelele se i*olea*a la insa"intarea "aterialului de cercetat in
gal(enusul oului de gaina proaspat sau in sacul itelin al oului e"(rionat de gaina+
Singele (olnaului se diluea*a 3:/ cu (ullion citrate si se incu(ea*a in citea oua
cite 5,3 ? 5,. "l+ 2uale infectate se pastrea*a in t1er"ostat 8 *ile la te"perature
de /<C, dup ace o,/-5,8 "l din continutul oualor se transfera in "edii nutritie
solide si lic1ide+ 'nsa"intarile sint cercetate la ,ecare .-/ *ile+
Examenul biolo0ic
Se efectuea*a in la(oratoare special+ Cele "ai sensi(ile ani"ale, indiHerent de
"odul de infectare de "odul de infectare, sint co(aii si soarecii al(i+ Singele
(olnailor se ad"inistrea*a ani"alelor intraperitoneal %co(ailor ? .-/ "l&+ Cupa .5-
/5 *ile de la infectare se recolta single de la co(ia si se efectuea*a R!+
Examenul serolo0ic
'nclude reactia de aglutinare cu serul (olnaului %reactia Urig1t, reactia rapid ape
la"a- ;uddleson, reactia opsono-fagocitara si RKC+
Reactia Urig1t se efectuea*a la inceputul sapta"inii a doua de (oala+ Crept
diagnosticu" se foloseste
o suspensie de (rucele o"orgte, colorat cu iolet de genian sau cu "etil iolet,
ce conine 3 "lrd:"l (rucele incatiate cu for"alin sau fenol+ !ctual"ente pentru
reaciile Urig1t -i ;uddleson se produce un diagnosticu" (ruceloxic colorat unic+
)e1nica reaciei Urig1t este analoag cu alte reacii de aglutinare %e*i pag+ /6& cu
excepia, c serul este diluat succesi du(lu cu soluie i*otonic de natriu clorid,
care conine 5,8A fenol+ Epru(etele se introduc gn ter"ostat pentru 36-.5 ore, apoi
. ore se pstrea* la te"peratura ca"erei+ Re*ultatele aglutinrii sgnt indicate prin
plusuri+ Reacia este po*iti gn titrul 3:.55 -i ec1ioc gn titrul 3:85+ Reacia Urig1t
poate , po*iti la accinai -i (olnai, deaceea pe parcursul (olii ea este repetat,
lugnd gn consideraie cre-terea titrului anticorpilor+
Reacia de aglutinare pe la" ;uddleson %ta(+ 38& este "ai des folosit gn focarele
de (rucelo* %gn condiii de ca"panie& datorit unei te1nici si"ple+ 2 plac de sticl
se g"parte cu creionul gn -ase patrate -i se aplic cu "icropipeta serul exa"inat
nediluat gn cantitatea de 5,56-5,5=-5,5.-5,53-5,5. "l, aduggnd acela-i
diagnosticu", care se folose-te gn reacia Urig1t, cgte 5,5/ "l gn ,ecare do* de ser,
gn afar de ulti"a %patratul 8&, gn care se introduce 5,5/ "l soluie i*otonic
denatriu clorid %controlul serului&+ 'n ptratul 4 se a0 5,5/ "l antigen -i 5,5/ "l
soluie i*otonic de natriu clorid %controlul diagnosticu"ului&+ picturile de ser -i
antigen se a"estec cu un (astona- de sticl -i dup cgtea gnclinri u-oare se
gnregistrea* re*ultatele reaciei, care se "anifest c1iar gn pri"ele "inute prin
apariia unui aglutinat "icrogra- nular colorat+ !(sena aglutinrii gn toate do*ele
serului este apreciat ca o reacie negati, aglutinarea gn pri"a do* %5,56 "l ser&
- gndoielnic, gn a doua %5,5= "l& - sla( po*iti, gn a treia sau a patra do* %5,5.-
5,53 "l& Ypo*iti7 reacia de aglutinare la EEEE gn toate do*ele este apreciat ca
intensi po*iti+ Un de*aanta# al reaciei de aglutinare ;uddleson este faptul, c
pot , gnregistrate re*ultate po*itie cu serurile persoanelor sntoase pe contul
anticorpilor nor"ali+ Cea- ceea cu serurile care au reacionat po*iti pe la" se
efectuea* gn "od o(ligatoriu reacia de aglutinare gn epru(ete+
Pentru diagnosticul rapid al (rucelo*ei este folosit reacia de aglutinare (engal-ro*
cu antigen acid+
Pro!a opsono-$agocitar se efectueaz< >ncep>nd cu a 1"(21 zi de la debutul bolii cu o suspensie de ! mlrd de brucele omor>te.
)e consider<, c< indicele >n limitele 11(2! caracterizeaz< o reacCie slab pozitiv<, 2"(!T ( clar pozitiv<, "1(/" ( pronunCat
pozitiv<. $a persoanele s<n<toase indicele numeric al acestei reacCii, de regul<, este 1 sau 1, mai rar (".
%.F.&. la bruceloz< este destul de specific<. #ezultatul pozitiv, se >nregistreaz< la a 21(2" zi de boal< =i se menCine timp
>ndelungat.
Cu a&utorul #.2.9.I. la bolnavii de bruceloz< acut< =i subacut< aglutininele pot fi evidenCiate >n T1(111. cazuri. In bruceloz<
acut<, subacut< =i cronic< >n serul bolnavului pot fi determinaCi cu a&utorul reacCiei imundfluorescente, care este mai sensibil<
dedt reacCia de aglutinare.
)e recomand< de determinat componenCa imunoglobulinelor seric >n diverse faze de boal<. In periaodele precoce ale bolii apar
Ig.-., mai tardive ( Ig.D. 9ceste imunoglobuline se diferenCiaz< CIU a&utorul probei dsteinice.
'roba alergic< intradermic< Iumet este folosit< pentru aprecierea st<rii alergice la bolnavi =i la persoanele care au suportat
bruceloza. +a se efectueaz< la a 1"(21 zi de boal<. Intradermal, >n regiunea medie a antebraCului se administreaz< 1,1 ml
brucelin< *vezi pag. 82). #eacCia se apreciaz< pozitiv<, dac< peste 2! ore >n locul inocul<rii apare durere, %iperemie =i infiltrat
dermal cu dimensiunile medii x cm, slab po( zitiv<(%iperemie =i infiltrat lxl cm, pronunCat pozitiv< ( %iperemie =i infiltrat
8x8 cm. #eacCia alergic< este pozitiv< >n decursul mai multor ani dup< boal< =i la vaccinaCi.
(munitate2 La persoanele care au suportat (oala apare o re*isten sporit
nespeci,c la reinfecie+ La (a*a i"unitii infecioase -i postinfecioase st
actiitatea "acrofagilor -i )-li"focitelor %i"unitatea celular& 7 un rol deose(it de
i"portant gl au fagocito*a -i starea de alergie, care g"piedic rspgndirea
(rucellelor gn organis"+
La inactiarea (rucellelor particip -i factorii 1u"orali %aglutininele, su(stanele
,xatoare de co"ple"ent, anlicorpii inco"plei& cu capacitatea de a (loca agenii
(rucelo*ei, precu" -i fagul, care apare gn conalescen
&ratament2 Bolnailor de (rucelo* li se ad"inistrea* tetracicline se"isintetice,
rifa"picin+ 'n for"ele cronice re*ultate e,ciente se o(in gn ur"a accinoterapiei,
precu" -i a ad"inistrrii de (rucelin+ Pentru co"(aterea recidielor se reco"and
ga"aglo(ulin anti(rucelo*ic+
Proflaxia const dintr-un co"plex de "suri generale 7i specifce gn cola(orare
cu organi*aiile eterinare+
'n localitile defaora(ile gn sens de (rucelo* ca "etod speci,c de pro,laxie
este considerat i"uni*area oa"enilor cu accin iu+ Catorit faptului c accinul
iu are efecte secundare, se preconi*ea* un accin c1i"ic, care conine un
co"plex proteo-poli*a1aridic din pereii celulari ai (rucellelor
90. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l *e#ei E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u i+e"#i.i'!$eF.
Pesta %din latin pestis, "aladie contagioas& este o "aladie cu "ultiple fafete "ortale
pentru o"+ Ea este cau*at de =ersinia pestis, descoperit de !lexandre bersin de la
'nstitutul Pasteur in 36V=+
Clasifcare Ka"ilia Entero(acteriaceae, Jenul bersinia, Specia =ersinia pestis, Se disting /
arietfi de tulpini - oriental, "edieal ei antic+
Caractere morfotinctoriale ? Oersiniile repre*int (astonaee drepte, uneori coco-(acterii
Jra" negatie, uneori colorate (ipolar, acapsulate, asporulate, i"o(ile la /< C+
Caractere de cultur ? Oersiniile sunt "i:o anaero(e facultatie, culti pe "edii u*uale
la .8-.6 C+
'n BP cultura se "anifest printr-un oal la suprafaf ei un aspect 0oconos in interior+ Pe
gelo* peste =61 apar colonii R "ari, cu "argini
neregulate
!ctiitate (ioc1i"ic ? catala*aE, oxida*a-, fer"entea* gluco*a, reduce nitrafii in nitrifi+
'ezistenta: bersiniile sunt re*istente in "ediul extern -i in cadare de ani"ale+
Cup ineptura unui purice infectat, ger"enul se "ultiplic la locul de inoculare cu
for"area unei e*icule-pustule apoi ptrund in siste"ul
li"fatic ei coloni*ea* ganglionii regionali in care se "ultiplic+ Peste .-8 *ile apar se"ne
de li"fadenit 1e"oragic %(u(onul pestos&+ Pesta bubonic ? V5A din ca*urile de pest+
Cise"inarea 1e"atogen per"ite (acteriilor s ating ansa"(lul organelor cu aparifia
se"nelor clinice de septicemie+ !fectarea pl"anilor duce la pesta pulmonar
secundar, cu expectorafii sanguinolente (ogate in ger"eni, foarte contagioase+ Contactul
cu aceeti pacienfi duce, prin contact direct, la aparifia pestei pulmonare primare care
pre*int o "ortalitate de V5-355A in lips de trata"ent+
Prelevate: punctat din (u(on, sput, sange+ )oate preleatele de la o persoan infectat
sunt foarte contagioase ei "anipularea lor cere "suri special de precaufie+
Examenul direct E/amenul microscopic
Din materialul recoltat se prepar< citeva frotiuri =i se fixeaz< >n amestecul ,i7iforov. ;rotiurile se coloreaz< prin
metoda Dram =i paralel cu albasCru de &netilen $oeffler *vezi anexa col. fig. JI*")). $a evidenCierea microscopic<(.a
bacteriilor gram negative ovoide cu o Vcapsul< fin< =i colorate, bipolar dup< $oeffler se formuleaz< un r<spuns
preliminar cu descrierea morfologiei bacteriilor observate. ;rotiurile pot fi deasemenea prelucrate cu ser
luminiscent anti Y.pestis *#.I.;. ( direct<).
E/amenul bacterioloic
-aterialul de examinat se >ns<m>nCeaz< >n mediile nutritive respectiveA s>ngele >n volum "(11 ml ( >n 111 ml bulion
peptonat *>n flacoane)A conCinutul bubonului, secretul din ulcer, sputa =i alt material ( pe cutii cu geloz< *p2 /,2(
/,). 'entru stimularea cre=terii bacteriilor pestei la geloz< se adaug< 1,1. s>nge de iepure sau cal. 'entru
incativarea fagului pestos pe suprafaCa mediului se aplic< =i se reparizeaz< uniform 1,1 ml ser antifagic. 'entru
in%ibarea cre=terii microflorei de putrefacCie >n materialul de examinat la 111 ml geloza se adaug< 1 ml natriu sulfit
de 2,". Ci 1 ml soluCie alcoolic< saturat< d violet de genCi<na diluat 1:111 >n ap< distilat<. Ins<m>nC<rile se IntroduE
>n termostat la temperatura de 2"(2B?C. 'este 11(12 ore pe cutii pot fi observate colonii de forma # cu un centru
compact, >ncon&urat de c%enar festanat, care aminte=te de dantel<. In bulion, peste 2! ore se formeaz< o pelicul<
friabil< de la care coboar< >n profunzimea mediului filamente, asemenea unor stalactite.
Cultura pur< de bacterii W.pestis se izoleaz< prin metoda obi=nuit<, apoi se identific< dup< caracterele morfologice,
de cultur<, fermen. tative, aglutinabile, fagolizabile =i biologice.
9gentul pestei are o acCiune fermentativ< activ<: fermenteaz< p>nX la acid glucoza, levuloza, galactoza, xiloza,
manitolul, uneori arabinoza, unele tulpini fermenteaz< glicerina. W.pestis nu fermenteaz< adonita, nu lic%efiaz<
gelatina, nu formeaz< indol, reduc nitraCii >n nitriCi.
EC!)e"ul -i%l%gi' se efectueaz< paralel cu cel bacterioscopic =i bacteriologic. Cobaii sau =oarecii se infecteaz< prin diverse
metode(cu( tanat, subcutanat =i intraperitoneal.
EC!)e"ul e$%l%gi' se efectueaz< cu scopul aprecierii diagnozei retrospective, precum =i >n cercet<rile epizootice in focarele
endemice de pest<.
)e efectueaz< #.2.9.I. cu eritrocite sensibilizate cu antigen cap( sular al agentului pestei. #eacCia se consider< pozitiv< >n
diluCia 1:!1 a serului bolnavului sau a roz<toarelor c<zute.
'aralel cu metodele indicate de depistare a agentului se folosesc diverse metode rapide Y fagodiagnostica, #.I.;., metoda
cre=terii rapide a agentului pestei pe medii elective =i de >mbog<Cire =i altele.
&ratamentul pestei: !nti(iotice %strepto"icin, genta"icin, doxiciclin, clora"fenicol&
96. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l -%#uli)uluiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
!0entul cauzal ? (,botulinum
Caractere morfotinctoriale ? (astona- "o(il, sporogen, gra"E+ Sporul este ooid,
su(ter"inal %aspect de rac1et de tenis&, ter"ore*istent, distrus la 3.5 grade ? 38 "inute
%autoclaare&+ Scindea* proteinele -i glucidele cu for"are de ga*e -i aci*i %acetic, (utiric,
lactic, etc&+
3actori de pato0enitate ? toxina (otulinic serotipuri !6%6C,C,E,K,J+ Este de natur
proteic, antigenic, speci,c de tip, transfor"a(il in anatoxin+ Co*a letal pentru o" ?
3-. _g+ Sta(il in "ediu acid -i la aciunea en*i"elor digestie+ Poate , distrus prin
incl*ire 38 "in la 65 grade sau 35 "in la 355 grade+
/abitat mixt ? sol, ape -i 0ora co"ensal a o"ului -i ani"alelor
&ransmiterea: !li"entar %ali"ente conserate in cas: carnai, -unc, #a"(on, pe-te srat
sau afu"at, consere de fructe -i legu"e&
Condiii favorabile toxi0enezei: Salinitate insu,cient %"ai "ic de 35 A&7 -)e"peratura
peste 34 grade7 !naero(io* %ali"ente co"pacte sau a"(ala#e er"etice&7 -Pre*ena
glucidelor %consere de fructe, legu"e&7 )i"p su,cient pentru producerea toxinei %cel puin
6 *ile&
Botulis"ul infantil apare la sugari su( 4 luni %ger"inarea in intestin a sporilor e1iculai prin
ali"ente&
Perioada de incu(aie ? 36-V4 ore
)oxina ingerat este a(sor(it in siste"ul li"fatic intestinal, apoi in sange+ !cionea* la
nielul periferic asupra sinapselor cu acetilcolina ca "ediator %#onciunile neuro-"usculare&+
Mecanis"ul aciunii (otulotoxinei: in1i( eli(erarea acetilcolinei din e*iculele sinaptice
re*ultand (locarea sti"ulrii neroase a "u-c1iului %parali*ii 0asce&+
Semne clinice : Parali*ii in sfera nerilor cranieni: diplopie, pto* palpe(ral, "idria*,
disfagie, disartrie, sen*aie de sete7 Parali*ii descendente7
Cereglri digestie: nausee, o", constipaie7 Lipsa fe(rei -i a dereglrilor cardiace
Cau*a decesului: parali*ie 0asc a "u-c1ilor respiratori sau stop cardiac
+ia0nostic microbiolo0ic
Preleate: ser sangin, extract din ali"ente, "ase o"itie, "ase fecale
Cepistarea toxinei %RB pe -oareci, RP, R;!', RCo!, RL!, EL'S!&
Examenul bacteriolo0ic si biolo0ic
9gentul tularemiei se multiplic< bine >n sacul vitelin al oului embrionat de g<in< de 12 zile, >n medii de nutriCie lic%ide cre=te
mai greu.
'aralel cu >ns<m>nCarea din acela=i material se prepar< frotiuri( amprente, care se coloreaz< dup< #omanovs7i(Diemsa.
Iacteriile tu( laremice prezint< germeni mici *1,2(1,/ mcm) >n form< de coci =i bas( tona=e. In frotiuri din organe ei s>nt
aran&aCi intxacelular >n aglomeraCii form>nd o capsul< fin<. Cultura pur< izolat< este identificat< dup< caracterele morfologice,
antigenice =i biologice.
Di!g"%#i'ul e$%l%gi'. #eacCia de aglutinare cu serul bolnavului *>n diluCii) se efectueaz< >n eprubete, iar >n pic<tura de s>nge
*rapid<) ( pe lam<.
'entru reac'ia de aglutinare des$(urat >n a doua s<pt<m>n< a bolii *a 11(1" zi) de la bolnav se recolteaz< 2( ml s>nge din
vena cubitala.
4 metod< destul de sensibil< >n diagnosticul serologic al tularemiei este #.2.9.I. +a poate fi pozitiv< c%iar la
sf>r=itul primei s<pt<m>ni = >nceputul s<pt<m>nii a doua de boal<. Drept antigen este folosit diag nosticumul
eritrotitar tularemie, care prezint< o suspensie de eritrZ dte de berbec conservate >n formalin< =i sensibilizate cu
antigenul tuia remic. Kitlurile %emaglutinante ale serurilor bolnavilor de tularemii ating 1:12B1 ( 1:2"81 =i mai
mult.
'entru diagnosticul mai precoce al tularemiei se folose=te %.F.&. la rece. )>ngele bolnavului se recolt< >n prima
s<pt<m>n< de boal<, ca antigen se folose=te diagnosticumul respectiv.
'robele alergice se folosesc pentru diagnosticul precoce al tularemiei *de la a "(ea zi a bolii). )e folosesc dou<
tipuri de tularin< =i, respectiv, dou< metode de administrare ( cutanat< =i intracutanat<.
$a vaccinaCi sau la persoanele care au suportat tularemia probele alergice pot r<m>nea pozitive ani la r>nd *reacCie
anamnestic<).
&e1nici de biolo0ie molecular
Exa"enul (acteriologic este supli"entarc
)R!)!MEB)UL L' PR2K'L!S'! B2)UL'SMULU'
&ratament specifc: seroterapie precoce %ser polialent, apoi "onoalent& asociat cu
anatoxinoterapie
97. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l g!"g$e"ei g!1%!e. P$ele3!#ele. Me#%+ele +e +i!g"%#i'.
Particulariti ale (acteriilor anaero(e: 2xigenul este toxic %lipsa superoxid
dis"uta*ei:catala*ei, peroxida*ei&7 Cresc in lipsa oxigenului:potenial redox sc*ut7 Energia
este o(inut prin fer"entare
Circu"stane ce faori*ea* infeciile cu anaero(i: ;ipoxii tisulare %aterosclero*, necro*,
tu"oare "align, corp strin+++&7 )rata"ent prelungit cu a"ino*ide7 Stri de i"unosupresie
sau i"unodepresie
C$!S(3(C!'E! !"!E')%($)'
%acterii telurice (sporo0ene)2 Pre*ente in sol, supraieuesc graie sporilor
ter"ore*isteni+
Ka"ilia Bacillaceae, Jenul (lostridium, (, per*rinens, (,septicum, (,nov)i +oedematiens!,
(,histol)ticum > agenii gangrenei ga*oase7
(,tetani > agentul tetanosului7 (,botulinum > agentul (otulis"ului7 (,di?cile ? agentul
colitei pseudo"e"(ranoase+ Patogene, prooac infecii speci,ce necontagioase
CL2S)R'C''LE J!BJREBE' J!Q2!SE
!0enii cauzali: &.perfringens +serotipuri *, B, (, %, E!0 (,nov)i +oedematiens!0
(,septicum0 (,histol)ticum
Caractere morfotinctoriale: (, per*rinens - (astona- gra"E i"o(il, capsulat, sporogen
%sporul oal sau rotund, central sau su(ter"inal, defor"ea* celula (acterian&+ Alte
clostridii ? "o(ile, necapsulate
Medii de cultur: Gitt-)arro**i regenerat, gelo*-sange gluco*at, gelo* cu gl(enu- de
ou -i lacto*, Uilson-Blair
Colonii ? (,per*rinens ? lenticulare, 1e"olitice, clostridiile "o(ile ? colonii R, pufoase+
Manifest actiitate proteolitic %digestia ca*einei, producerea ;.S, gelatina*a& -i
*a1arolitic cu producere a(undent de ga*+
&)("E: )oxina alfa %lecitina*a& ? "ionecro*, 1e"oli*, tro"(ocitoli*, dereglri de
coagulare, cre-terea per"ea(ilitii asculare, inactiarea !)Pa*ei "usculare, 1ipotensiune,
(radicardie, -oc7 )oxina teta ? necro*ant, 1e"olitic7 )oxina (eta ? necro*a epiteliului
intestinal7
Enterotoxina ? pertur( transportul apei, ionilor -i a gluco*ei prin "e"(rana enterocitelor
E"9(ME +E P!&)*E"(&!&E: colagena*a %toxina Fappa&, proteina*a %toxina la"(da&,
elasta*a, 1ialuronida*a %toxina Mu&, !CB-a*a %toxina Bu&, etc+ C!PS#$! ? rol antifagocitar
/!%(&!& ? sol, ap, aer, praf7 'ntestin, agin, tract respirator superior %o" -i ani"ale&
3orme clinice: Jangrena ga*oas %post-trau"atic, post-operatorie&7 Mionecro*e 7
Celulite, fasciite7 Septice"ii7 )oxiinfecii ali"entare7 Enterita necro*ant
2"ul se conta"inea*: Exo0en - (acteria sau sporul ptrunde in plaga conta"inat cu sol,
ap, praf %accidente rutiere, de "unc, etc+& ?
0an0rena 0azoas post8traumatic: 0an0rena 0azoas uterin %ur"are a aortului
septic&+
Endo0en ? 0ora intern a (olnaului conta"inea* plaga %c1irurgie septic isceral,
c1irurgia ortopedic, etc& - 0an0rena 0azoas postoperatorie2
*an0rena spontan ; in cancer intestinal+
Condiii suplimentare pentru apariia infeciei:
3+ )rau"atis"e cu necro* tisular, 1e"ato", corpuri strine
.+ Penetrare profund a ger"enului
/+ Potenial r;. sc*ut %- 5,8 $&
=+ Multiplicarea (acteriilor aero(e asociate %entero(acterii, enterococi, sta,lococi&
8+ '"unitate de,citar %radioterapie, i"unosupresori, anti(ioticoterapie neadecat, etc&
4+ 'n#ecia su(stanelor asoconstrictie
Multiplicandu-se (acteriile degradea* esuturile, distrugandu-le din aproape in aproape,
,ind responsa(ile de extensia infeciei -i de toxe"ie+
Produsele ga*oase for"ate produc disecia esuturilor+
Clinic: durere local, ede", "ionecro*, crepitaie la palpare, scurgeri sero-1e"oragice,
stare general gra %fe(r, 1ipotensiune, (radicardie,
pertur(ri de coagulare, -oc, posi(il deces&
!lte forme clinice cauzate de &. perfringens ; celulite, fasciite, enterit necro*ant,
toxiinfecii ali"entare
+(!*")S&(C#$ *!"*'E"E( *!9)!SE
Clinic ? crepitaie, "iros fetid, scurgeri 1e"oragice din plag+ Con,r"are prin dia0nostic
microbiolo0ic
Prelevate: puroi, sange, lic1id seros, (ioptate+ Precauii la preleare: excluderea
contactului cu aerul, transportare i"ediat sau utili*area
"ediilor de transport lipsite de oxigen+
Examenul microscopic ? (astona-e gra"E, in cantiti "ari, asociate cu reacie
leucocitar sla( ? 'nterenie c1irurgical i"ediat ccccc
Examenul bacteriolo0ic ? condiii anaero(e %anaerostat, ga*-pac1ete, "edii anaero(e&,
"etode clasice %Qeissler, Uein(erg&+ '"portant: (acterii
aero(e sau facultatie associate
-aterialul se coloreaz< dup< Dram, se efectueaz< microscopia, accentu>nd atenCia la depistarea bas[ tona=elor mari,
sporulate grampozitive sau a sporilor separaCi, apoi se >ns<m>nCeaz< pe medii solide =i lic%ide cu cazein< sau carne
*gelo( z<(s>nge, mediul \ilson(Ilair).
Ins<m>nC<rile se cultiv< >n anaerostat, iar mediile >n coloan< ( >n termostat la temperatura de /?C.
Din >ns<m>nC<ri se preg<tesc preparate colorate dup< Dram, se Cine cont de caracterul cre=terii pe medii nutritive
lic%ide =i materialul se re>ns<m>nCeaz< pe medii solide. ;iltratul din culturi sau centrifugatul s>nt controlate la
prezenCa toxinei >n experienCele pe =oareci sau cobai =i se folosesc >n reacCia de neutralizare cu seruri diagnostice
&l.per$ringens# &)septicum# &l.sordellii# & l*edematiens 9 =i I.
Caracterul cre=terii pe medii nutritive solide se studiaz< >n ziua a treia. Coloniile se >ns<m>nCeaz< >n geloz<
semilic%id< >n coloan<, care conCine 1,". glucoz<. )e determin< morfologia bacteriilor izolate, mobilitatea,
capacitatea de fermentare a glucidelor, sc%imbarea culorii laptelui de turnesol, lic%efierea gelatinei, serului coagulat
=i ovalbumi( nei. )e determin< toxigeneza bacteriilor izolate pe animalele de laborator =i >n microscopia
luminiscent<. 'entru aceasta colonia este emulsionat< pe lam< >ntr(o pic<tur< de acridin oran&, se acoper< cu o
lamel< =i se studiaz< cu sistemul de imersie >n microscopul luminiscent. 'rezenCa >n exclusivitate a bastona=elor
verzi indic< prezenCa germinilor toxigeni.
'rezenCa bastona=elor ro=ii sau verzi cu fragmente ro=ii confirm< toxigeneza slab< a bacteriilor sau lipsa ei.
'entru diagnosticul rapid materialul de examinat este centrifugat =i se efectueaz< cu sedimentul reac'ia de
neutralizare cu serurile anti- toxice speci$ice.
-etode rapide de diagnostic s>nt =i e+iden'ierea lecitinazei n $iltrate (i neutralizarea ei cu seruri tipospeci$ice.
&e1nici de amplifcare 0enic
+ia0nostic rapid ? Mediul Gitt-)arro**i, "ediul cu lapte, "ediul Uilson-Blair
&ratament: C1irurgical %de(ridarea plgilor, eli"inarea "aselor necroti*ate -i a corpurilor
strine, drenarea&7 !d"inistrarea serului antitoxic
polialent %anti'(,per*rinens, (,nov)i, (,septicum&7 !nti(ioterapia cu asociaii de
anti(iotice %(eta-lacta"ine, a"ino*ide, "etronida*ol&7
2xigenoterapia 1iper(ar ? inci*ii cutanate
Proflaxia: prelucrarea "inuioas a plgilor, eli"inarea corpurilor strine -i a esuturilor
necrotice, seroterapie preenti, anatoxina,
anti(ioterapie, supraeg1erea (olnailor
98. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l #e#!"%uluiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
Caractere morfotinctoriale ? (astona- "o(il, cu 0ageli peritric1i, sporogen+ Sporul
rotund este plasat ter"inal %(astona- de to(&+ Jra"E+ 'nert (ioc1i"ic+
'ezistena ? for"a egetati este sensi(il, sporul supraieuie-te in sol decenii+
&oxina tetanic: )etanoli*ina ? 1e"oli*7 )etanospas"ina ? contracturi ai "u-c1ilor striai+
Co"pus din . frag"ente proteice: frag"entul ! %toxic, nei"unogen& -i frag"entul %
%atoxic, i"unogen&+
/abitat ? sol, intestinul o"ului, ani"alelor
Pori de intrare ? teumentul, mucoasele le*ate %plgi, arsuri, "ucoasa uterin post-
partu", interenii c1irurgicale, ulcere aricoase, focare dentare, droguri intraenoase,
etc+&, cordonul ombilical la nou-nscui+
(, tetani este o (acterie ne-ina*i, "ultiplicandu-se la poarta de intrare -i ela(orand
toxina, care difu*ea* in organis"+
Mecanismul de aciune al toxinei: la nielul plcii "otrice neuro-"usculare toxina
co"plet penetrea* intr-o e*icul de endocito*, ,ind transportat pe calea retro-axonal
pan la pri"a sinaps a "duei spinrii+ !ici toxina traersea* spaiul intersinaptic -i
ur"ea* calea spre SBC+ Locul de atac al toxinei il constituie sinapsa dintre "otoneuron -i
neuronii cilor de in1i(iie+ )etanospas"ina bloc1eaz eliberarea 0licinei (in1ibitor al
motoneuronului) de ctre interneuron 7i permite contracia simultan a
perec1ilor de mu7c1i prota0onistanta0onist6 producand paralizie spastic (ri0id)
Clinica tetanosului: 'ncu(aia ? 4-38 *ile %/ *ile-/ spt"ani&+ Se"ne clinice ? tris"us
%contractur dureroas a "u-c1ilor "asticatori&, facies sardonicus %contracii ale "u-c1ilor
feei&, anxietate, contracturi generali*ate cu paroxis"e spontane sau declan-ate de sti"uli
externi %*go"ot, lu"in, etc&, po*iia corpului in for" de arc %opistotonus&, dereglri de
or(ire+ Ke(ra lipse-te+ Moarte prin as,xie %spas" laringean& sau stop cardiac+
+ia0nostic de laborator2 Preleate: secreii din plag, "aterial de pansa"ent,
"edica"ente, etc+ Exa"enul "icroscopic %de orientare&+
Exa"enul (acteriologic %tardi, de con,r"are&+ Exa"enul (iologic %depistarea toxinei prin
infectarea -oriceilor cu apariia se"nelor clinice ale "aladiei peste .=-=6 ore&, identi,carea
toxinei prin RB cu anti-seruri+ Exa"enul serologic ? do*area antitoxinelor pentru studierea
i"unitii populaiei %RP, RL!, R;!', EL'S!&
+xamenul bacterioscopic. +videnCierea >n frotiurile preparate din materialul de la bolnav sau cadavru a unor
bastona=e lungi =i subCiri cu spori terminali sferici grampozitive: *vezi anexa col. fig. JI*/), presupune prezenCa &,.
tetani. 'e baza bacterioscopiei nu se face concluzie despre prezenCa clostridiilor tetanice, deoarece >n material pot fi
microorganisme identice dup< morfologie: &,. tetanomorphurri# &,. pa- ratetanomorphum =i altele.
+xamenul bacteriologic. -aterialul de cercetat se >ns<m>nCeaz< >n mediul de >mbog<Cire Gitt(Karrozzi, care se
p<streaz< >n termostat (! zile, dup< ce se efectueaz< re>ns<m>nCarea pe mediile solide pentru obCinerea coloniilor
izolate. Dup< incubare >n microanaerostat coloniile Cl.tetani pe geloz<(s>nge amintesc pic<turi de rou< sau raid
p<ian&eni, iar >n coloana de geloz< glucozat< amintesc fulgi de vat< sau lin<.
Cultura pur< izolat< se identific< =i se controleaz< toxigeneza ei. Cl.tetani produce toxin< la a !(" zi de cultivare.
Cultura crescut< In mediul Gitt(Karrozzi se centrifug%eaz< =i 1,(1,! ml de lic%id supernaE tant se inoculeaz<
intramuscular la 2 =oareci albi, in r<d<cina cozii. 9ltor doi =oareci de control li se administreaz< aceea=i cantitate de
lic%id >n amestec cu ser antitoxic antitetanic dup< o incubare preliminar< de o or< >n termostat, la temperatura de
/?C. Hoarecii se afl< sub observaCie !(" zile. In a 2(! zi la animalele infectate apar simptomele tetanosului (
rigiditatea cozii =i a mu=c%ilor >n locul administr<rii toxinei, apoi survine moartea rapid<. $a =oarecii de control
aceste simptome lipsesc.
$a administrarea materialului de examinat *paralel cu >ns<m>nCXre a) la =oareci apare acela=i tablou clinic, ca =i la
administrarea toxinei.
&ratament: Ser i"un antitetanic %ga"a-glo(ulin speci,c& intra"uscular, intraenos7
!natoxin tetanic7 )rata"ent si"pto"atic %sedatie, "iorelaxante, anti(ioterapie,
respiraie asistat, etc&
Proflaxie: '"uni*area acti cu anatoxin tetanic %confor" calendarului accinrii ?
!C)P, !C), !)&7 'n ca* de plag: prelucrarea corect, anatoxin, ser i"un antitoxic
99. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l +i.#e$ieiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
C'K)ER'! ? toxiinfecie acut, caracteri*at printr-o angin pseudo-"e"(ranoas cu efecte
toxice la distan %"iocardul, SBC -i rinic1ii&+
Este proocat de "i:o din genul CorOne(acteriu"+
Jenul CorOne(acteriu" se caracteri*ea* prin pre*ena in co"ponena peretelui celular:
o !cidului "e*o-dia"inopi"elic
o !ci*ilor "icolici cu caten scurt %..-/6 ato"i de C&
o Coninutul JC intre =4-<= A+
Pre*int ase"nri cu "i:o din genurile MOco(acteriu" -i Bocardia+
Clasi,carea genului CorOne(acteriu"
Corine(acterii ,topatogene
Corine(acterii patogene pentru ani"ale, care afectea* accidental o"ul:
C+pseudotu(erculosis, C+ulcerans
Corine(acterii cu tropis" u"an:
Specie patogen: C+dip1t1eriae %(ioaruri grais, "itis, inter"edius&
Specii co"ensale %specii pseudodifterice, difteroi*i&: C+xerosis, C+pseudodip1t1ericu",
C+#eiFeiu", etc
Caractere "orfotinctoriale ale C+dip1t1eriae
Bacterii %(astona-e& drepte sau puin incur(ate, cu extre"itile rotun#ite sau ingro-ate
%aspect de 1alter sau de "ciuc&+ 'n frotiuri se aran#ea* ungiular, in palisade sau su(
for"a caracterelor c1ine*e-ti, cifre ro"ane sau litere "a#uscule: b, M, B, $+++ '"o(ile,
asporogene, necapsulate+
Se colorea* JE, pentru eidenierea granulaiilor de olutin - Loeier, Beisser+
Caractere de cultur -i (ioc1i"ice
C+dip1t1eriae este o specie facultati anaero(, posed catala*, citocro"i a,(,c, oxida*o-+
)e"peratura opti" de cultiare /<DC, p; <,=+
Medii de cultur electie: Mediul Loeier %ser (oin coagulat&: colonii S, "ici, netede,
opace, al(e-cenu-ii, apar peste 34-.= ore de cultiare7
Jelo*-sange
Medii de cultur selectie difereniale: Mediul Clau(erg %gelo*-sange cu telurit de potasiu&+
C+dip1t1eriae grais: colonii R, "ari, negre, crenelate, aspect de W0oare de "argaretX,
ne1e"olitice7 "itis: colonii S, "i#locii, negre, (o"(ate, cu *on de 1e"oli*7 Mediul
)insdale %gelo*-ser-cistin-telurit de potasiu-tiosulfat& - colonii negre cu 1alou (run 7 Mediul
Bucin %gelo*-sange cu 1ino*ol& ? colonii al(astre
Medii de transport: gelo*-ser se"ilic1id cu telurit de G7 Mediul 2CS) %ou-cistin-ser-
telurit&
!ctiitatea (ioc1i"ic a C+dip1t1eriae:
Proteolitic: Urea*a- %testul QaFs&, cistina*aE %testul Pi*u&, indol-+ Qa1arolitic: Jrais:
gluco*aE, a"idonE, *a1aro*a-7 Mitis: gluco*aE, a"idon-, *a1aro*a-+ Se disting .. li*otipuri
de C+dip1t1eriae -i "ultiple serogrupuri %antigen 2 poli*a1aridic& -i seroaruri %antigen G
proteic&+
Kactori de patogenitate
3+ )oxina difteric - origine proteic, secretat de tulpinile li*ogene %profagi )oxE&, in
pre*ena unor cantiti reduse de Ke+ Exotoxin tipic %frag"ente polipeptidice ! -i B&+
Mecanis"ul de aciune - stoparea sinte*ei proteice prin inactiarea factorului de elongare
EK-. %actiitate de !CP-ri(o*iltransfera*&+ Conduce la "oartea celulei afectate+ )oxina
difu*ea* in organis" pertur(and funcionarea diferitor organe %SBC, cord, rinic1i&+ Poate ,
transfor"at in anatoxin, utili*at in accinare+
.+ En*i"e de patogenitate: 1ialuronida*a, neura"inida*a
Sursa de infecie: (olnaul cu difterie -i purttorii snto-i de ger"eni %coloni*ea*
rinofaringele, rareori tegu"entul sau con#unctia&+ Mecanis"ele -i cile de trans"itere:
Cirect pe cale aerogen %picturi& sau contact cu plgi conta"inate+ 'ndirect prin o(iecte
%#ucrii, cri&, praf sau ali"ente conta"inate %lactate&+
La poarta de intrare (acteriile se "ultiplic -i prooac un focar in0a"ator local,
deter"inat de aciunea toxinei, care ,ind ulterior difu*at pe cale li"fo- -i 1e"atogen
prooac starea de intoxicaie general+ Kocarul in0a"ator se locali*ea* in faringe %angina
difteric&, "ai rar in laringe %crupul difteric&, nas, urec1i, con#uncti, "ucoasa organelor
genitale, plgi cutanate+ Le*iunile locale se caracteri*ea* prin in0a"aie
,(rinoas+ Exotoxina cau*ea* necro*, dilatarea aselor -i cre-terea per"ea(ilitii,
eli"inarea ,(rinogenului, care coagulea* cu for"area
unei pseudo"e"(rane ,(rinoase+ Ea conine (acterii, 1e"atii, PMB -i celule necro*ate+ Se
deta-ea* di,cil, nu se di*ol in ap, este
reproducti(il in situ in catea ore+ Me"(rana are tendin s se extind+ 'n for"a "align
difteria este insoit de ede" al gatului, se"ne toxice
-i parali*ia lului palatin+ 'ntoxicaia general afectea* SB %disfagie, parali*ii&, siste"ul
cardio-ascular %"iocardite&, suprarenalele
%insu,cien a suprarenalelor&, rinic1ii %nefro*&+ )ulpini de C+ulcerans pot produce toxin
identic cu cea difteric+
Metode de dia0nostic
3+ Exa"enul "icroscopic %Jra", Loeier, Beisser&, "icroscopia i"uno0uorescent
+xamenul bacterioscopic al materialului recoltat de la bolnav se efectueaz< numai la cerinCa medicului. In acest
caz secretul membranei mucoase sau peliculele se recolteaz< cu 2 tampoane: unul se folose=te pentru >ns<mlnCare,
altul ( pentru prepararea frotiurilor. ;rotiu( rile pot fi colorate prin metoda Dram, cu metil violet, acetat albastru de
metilen $oeffler, albastru toluidin dup< ,eisser In frotiuri preparate din pelicul< corinebacteriile difterice au form<
de bastona=e separate, situate sub un ung%i asem<n<tor cifrei J sau degetelor r<sfirate, mai rar formeaz<
aglomeraCii grampozitive, care amintesc o gr<mad< de bolduri >mpr<=tiate. $a colorarea cu metil violet acetat =i
albastru $oeffler se evidenCiaz< granule de volutin< intensiv colorate. Iacteriile pseudodifterice =i difteroizii se
aran&eaz< paralel 6>n form< de palisad<6, =i, de regul<, s>nt lipsite de granulaCii de volutin<.
.+ Exa"enul (acteriologic %i*olarea, identi,carea culturii pure&+ Studierea toxigene*ei ?
o(ligator+ Se efectuea* prin RB cu ser antitoxicin io %co(ai&, in itro %RP EleF&, sau
depistarea genei )ox in preleat sau in cultura pur prin PCR+
Ins<m>nCarea materialului se efectueaz< pe unul din mediile elective: >n eprubete cu ser coagulat =i >n cutii 'etri cu geloz<(
s>nge =i telurit, geloz<(ser cu cistin< =i telurit *Kinsdale()ad>( 7ova), mediul cu %inozol Iucin =i altele. $a izolarea
corinebacteriilor difterice se recomand< folosirea permanent< a unuia din mediile indicate, ceea ce permite c<p<tarea unor
rezultate mai dare =i comparabile.
Ins<m>nCarea materialului este efectuat< ]cu un tampon prin fricCiune la suprafaCa mediului. 'e serul coagulat
corinebacteriile difterice cresc >naintea altor microorganisme, form>nd colonii mici separate *cre=tere =agrenat<). 'este B(
12 ore de incubare se preg<tesc frotiuri, >n caz de rezultat negativ examenul microscopic se repet< peste .1B(2! ore. Dac<
corinebacteriile difterice nu )>nt depistate, >ns<m>nC<rile se menCin >n termostat !B ore, dup< ce se poate formula un
r<spuns nepa( tiv. $a depistarea corinebacteriilor tipice se izoleaz< cultura pur<, (a:. se identific< dup< caracterele
fermentative =i toxigene
Dup< 2!(!B ore se studiaz< coloniile >n cutii. 'e mediile cu teluu( de 7aliu corinebacteriile difterice de tipul gravis formeaz<
coiomi mar. de culoare neagr<(surie, plate, rugoase, cu striaCii radiale =i margini festonate, cu aspect de margareteA coloniile de
tip mitis ( mici, bomba te, lucioase, negre, cu suprafaCa neted< =i margini regulate. Diftexcizii cresc form>nd colonii netede,
bombate de culoare surie sau cafenie. Iacteriile pseudodifterice formeaz< colonii mici, uscate, mucoase, de o culoare surie. 'e
mediul Kinsdale()adi7ova coloniile din corinebacteriile difterice s>nt >ncon&urate de o aureol< caferie >nc%is<, pe mediul Iudn
s>nt de culoare albastr<, difteroizii pe acest mediu formeaz< colonii incolore, iar bacteriile pseudodifterice ( colonii de o
culoare albastr<(desc%is<.
'entru c<p<tarea culturii pure =i determinarea toxigenezei coloniile suspecte se microscopeaz< =i se re>ns<m>nCeaz< pe
mediul cu ser =i >n cutii cu geloz<(peptonat<(fosfat. Culturile pure se >ns<m>nCeaz< >n mediile =irului ]pestriC6 ( *glucoz<,
za%aroz<, amidon), mediul cu cistern< ( proba la cistinaz< *'izu), mediul cu uree *proba la ureaz<).
/+ Exa"enul serologic ? gn diagnosticul difteriei este supli"entar+ Serurile (olnailor -i
conalescenilor se diluea* cu soluie de natriu clorid de /A gn raporturi de 3:355, 3:.55,
3:=55, 3:6557 3:3455 etc+ La diluiile serului se adaug diagnosticu" pregtit special
%cultura dif- teric splat de pe "ediu cu soluie de natriu clorid de /A -i o"orgt cu
soluie de for"alin 5,.A&+ Reacia este considerat po*iti gn dilu- ia serului nu "ai puin
de 3:355+ !glutininele contra corine(acteriilor difterice de o(icei apar gn pri"ele *ile de
(oal -i dispar peste 3.-38 *ile+ Se folose-te R+;+!+l+ cu diagnosticu"ul eritrodtar (acterian:
drept titru diagnostic este considerat diluia 3:6 -i "ai "are gn sp- t"gna a doua de la
gnceputul (olii+
Reacia Sc1icF gn pre*ent este folosit li"itat+ Ea este destinat pentru deter"inarea
i"unitii antitoxice+ 'n acest scop se folose-te toxina difteric diluat, care gn 5,. "l
conine 3:=5 Cl" pentru co(ai+ )oxina se ad"inistrea* intrader"ic gn regiunea "edie pp
suprafaa interioar a ante(raului+ Cac 3 "l ser conine 3:/5 U' -i "ai "ult de antitoxin,
reacia este negati+ Cac lipsesc antitoxinele gn locul ad"inistrrii toxinei, peste =6-V4
ore apare 1ipere"ia -i in,ltratul+
)rata"entul difteriei: Seroterapie precoce %ser antitoxic antidifteric, 'g&+ Beutrali*ea*
actiitatea toxinei, (locand ,xarea ei pe receptorii
celulari+ !nti(ioticoterapie %"acrolide, tetracicline, clora"fenicol, a"ino*ide, (eta-
lacta"ine&+ !sigur eradicarea ger"enilor+ )rata"ent
si"pto"atic
Pro,laxia speci,c a difteriei: $accinarea o(ligatorie a copiilor confor" calendarului de
accinri cu anatoxin difteric+ Exist accinuri
asociate: !C), !C)P+ $accinarea pri"ara cu !C)P la =-8-4 luni, reaccinarea la ..-.= luni cu
!C)P, la 4-<, apoi la 3=-38 ani cu !C)+
Recent a fost o(inut un accin sintetic antidifteric+ Repre*int un polipeptid situat la
#onciunea frag"entelor ! -i B a toxinei difterice, o
"olecul peptidic WpurttoareX -i un ad#uant sintetic+
9:. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l #uei '%"3uli3eG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
Ka"ilia ;alo(acteriaceae
Jenul Bordetella
Specii:
Bordetella pertussis %agentul tusei conulsie&
Bordetella parapertussis %agentul parapertusei&
Bordetella (ron1iseptica %pneu"onii, (acterie"ii&
Bordetella aiu"
Bordetella 1ol"ensii %i*olat din 1e"oculturi&
Bordetella 1in*ii %i*olat din preleate respiratorii&
Bordetella tre"atu" %infecii cutanate -i auriculare&
Caractere "orfo(iologice B+ pertussis
Coco(acterii J-, asporogene, i"o(ile, for"ea* "icrocapsul, in frotiu se dispun separat, in
perec1i sau lanuri scurte+ Repre*int "i:o strict
aero(e, foarte pretenioase la cultiare+
Medii speciale de i*olare: "ediul Bordet-Jengou %gelo*-sange cu a"idon -i glicerin&7
gelo*-ca*ein-sange-cr(une actiat
Mediul de transport Gu*neo %soluie ta"pon fosfat, 5,8A agar-agar, 5,.A cr(une actiat&
Peste /-8 *ile de incu(are in at"osfer u"ed la /<D C apar colonii S "ici, (o"(ate,
lucioase, cu aspect de picturi de "ercur, 1e"olitice
%corespund (acteriilor irulente ? fa*a '&, for"e R ? airulente, fa*a '$+
B+pertussis "anifest actiitate (ioc1i"ic redus: oxida*aE, nu fer"entea* glucidele,
urea*a-, nitrat-reducta*a- +
Structura antigenic a B+pertussis este co"plex: !g capsulare poli*a1aridice7 !g proteice7
!g ,"(rial 7 %1e"aglutinina&7 !g
lipopoli*a1aridic+
Kactorii de patogenitate+ !de*ine: ;e"aglutinina ,la"entoas %purtat de pili&+ Per"ite
ata-area (acteriei la "ucoasa tractului respirator, de
ase"enea se ,xea* pe "acrofagi -i li"focite+ !glutinogene+ Proteine de suprafa situate
pe ,"(rii+ Particip la ata-area B+pertussis la celulele
epiteliale+ Pertactina+ Protein a "e"(ranei externe, per"ite ,xarea pe "e"(rana
celulelor eucariote Su(unitatea B a toxinei pertusice+ Se
,xea* pe leucocite -i i"piedic "igrarea lor spre focarul in0a"ator+ )oxine: )oxina
pertussis %citotoxin de tip !-B&+ !cionea* asupra
diferitor celule eucariote, "rind concentraia intracelular de !MP ciclic %in special in
celulele epiteliale ale )R&+ Prooac 1iperli"focito*,
sensi(ili*are la 1ista"in, 1ipersecreie de insulin+ !denilat-cicla*a-1e"oli*in+ ;e"oli*ina
prooac "oartea "acrofagelor -i "onocitelor,
adenilat-cicla*a pertur( actiitatea (actericid a PMB, "onocitelor -i "acrofagelor -i
sti"ulea* secreia sero-"ucoas a cilor respiratorii+
)oxina der"onecrotic+ Se eli(erea* in ur"a li*ei (acteriene+ )oxina citotra1eal+
Jlicopeptid care in1i( sinte*a !CB, proocand
distrugerea celulelor ciliate Endotoxina
Sursa de infecie ? o"ul (olna, in special in perioada de de(ut al (olii+
Mecanis"ul de trans"itere ? aerogen, prin picturi
B+pertussis "anifest tropis" pentru "ucoasa cilor respiratorii: faringe, tra1ee, (ron-ii,
(ron1iole, c1iar aleole+ !lterarea epitelilului ciliat
i"piedic eli"inarea "ucusului, el ,ind eli"inat doar prin tuse+ )usea surine din cau*a
iritaiei "ucoasei de ctre endotoxina (acterian+
Excitaia de lung durat a receptorilor ter"inali ai nerului pneu"ogastric deter"in un
0ux continuu de i"pulsuri in (ul(ul ra1idian, ce duce
la for"area unui focat de excitaie do"inant+ El atrage excitaii nespeci,ce de la ali
receptori, fapt ce deter"in accesele de tuse, care dein tot
"ai grae -i "ai frecente+ Un sti"ul puternic poate stinge do"inanta, cu atenuarea tusei+
Kocarul este foarte sta(il, persist -i dup dispariia
(acteriei din organis"+ 'n eoluia tusei conulsie se disting = stadii %perioade&:
Perioada de incu(aie %/-38 *ile&
Perioada cataral, foarte contagioas+ Caracteri*at prin tuse seac, rinoree %/-3= *ile&
Perioada conulsi %paroxistic&+ !ccese de tuse spas"odic, epui*ant, asociat cu
ciano*, o", conulsii+ %.-= spt"ani&
Perioada de conalescen %.-= spt"ani&
Co"plicaii grae sunt posi(ile la copiii sugari: (ron1o-pneu"onii, encefalite+ '"unitatea
este dura(il, u"oral+ Rol protector au !c anti-toxin
pertussis -i anti-1e"aglutinin ,la"entoas+
Preleate: "uco*iti nasofaringiene sau (ron-ice, recoltate cat "ai precoce+
Metode de dia0nostic: R'K7 Exa"enul (acteriologic %ins"anare cu ta"ponul sau prin
te1nic Wplcilor tu-iteX&7 )e1nnici de (iologie
"olecular %PCR&7 Exa"enul serologic %R!, RKC, EL'S!&+ Reaciile se po*itiea* din
spt"ana a '' a perioadei conulsie+ Se exa"inea* seruri perec1i preleate la interal
de 3=-.3 *ile+ Se"ni,cati este o cre-tere de cel puin = ori a titrului !c+
In diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive =i parapertusei se efectueaz< >ns<m>nCarea sputei prin metoda
6pl<cilor tu=ite6. 'entru aceasta >n momentul accesului de tus< se apropie de gura bolnavului la !(B cm cutia 'etri
desc%is< cu mediul nutritiv *geloz< glicerinat< cu cartof dup< Iordet, sau geloz< cazein< cu c<rbune).
>nainte de >ns<m>nCare cutiile se prelucreaz< cu penicilin< pentru in%ibarea multiplic<rii microflorei concomitente. Dup< c>teva
impulsuri de tuse cutia se >nc%ide =i se introduce >n termostat. In absenCa tusei secretul membranei mucoase de pe peretele
posterior al faringelui se recolt< cu un tampon prin c<ile nazale inferioare sau prin gur< =i se >n( s<m>nCeaz< >n cutiile cu
mediile nutritive indicate mai sus. 9ceast< examinare se repet< de dou< ori. 'rocentul de cre=tere este mai pronunCat >n primele
dou< s<pt<m>ni de la >nceputul bolii, apoi num<rul rezultatelor pozitive scade.
In a 2(" zi dup< >ns<m>nCarea sputei pe geloz< apar colonii de -.pertussis ( mici, tipice, bombate, umede, lucioase, surii, ce
amintesc pic<turi de mercur. Coloniile bordetelelor parapertuse s>nt puCin mai mari. Din colonii se prepar< frotiuri =i se
coloreaz< prin metoda Dram.
!gentul tusei conulsie pre*int ni-te (astona-e "ici ooide, gra"- negatie+
Re*ultate (une se o(in gn R+'+K+ Cin "aterialul recoltat cu ta"ponul faringian sau din colonii
se prepar dou frotiuri, care se prelucrea* cu glo(uline 0uorescente+ Re*ultatul se cite-te
peste .-4 ore+ 'n ca*ul reaciei po*itie restul coloniilor sgnt folosite pentru efectuarea
reaciei de aglutinare pe la" cu seruri pertusic -i parapetusic, diluate 3:35+ !poi se
i*olea* cultura pur -i se identi,c dup un -ir de testuri %ta(+ 3<&+
Mai sensi(il ca R+!+ este R+;+!+'+ cu utili*area eritrocitelor sensi(ili*ate cu ser i"un
pertusic+ 'n preala(il eritrocitele sgnt prelucrate cu indicatorul al(astru de ali*arin+ Cu
a#utorul unui a-a diagnosticu" eri- trocitar pot , depistate pgn la 385-345 "ii
"icroorganis"e gn 3 "l+
La diagnosticul serologic se folosesc R+!+ -i R+K+C+ 'n legtur cu faptul c efectuarea
accinrilor gn "as care duce la for"area anticorpilor speci,ci, gn sgngele persoanelor
sntoase gn diagnosticul serologic este necesar folosirea serurilor perec1i+ Cre-terea
titrului de anticorpi gn dina"ica (olii con,r" diagno*a+ Crept antigen gn reaciile serologice
sere-te suspensia din cultur de (ordetele ii+ Ca "artor supli"entar la efectuarea
reaciilor se reco"and folosirea serurilor i"une pertusic -i parapertusic+
Mai sensi(il -i "ai co"od gn diagnosticul tusei conulsie este R+;+!+'+
!precierea "odi,crilor i"unologice gn organis"ul copiilor accinai cu accina !+C+P+)+
%asociat antidifteric pertusic& se face gn reacia de neutrali*are a antigenului cu
diagnosticu" eritrocitar cu anticorpi pertusici+ !ceast reacie este "ai sensi(il decit R+!+
)rata"entul: Eritro"icin sau clora"fenicol? cel puin 35 *ile %pan la apariia !c&7
'"unoglo(ulin u"an antipertussis
Pro,laxia speci,c: '"uni*area arti,cial o(ligatorie cu accin !C)P+ Co"ponentul
antipertusic este repre*entat de o suspensie de (ordetele de fa*a ', adsor(ite pe ad#uant+
$accinul acelular conine unele co"ponente (acteriene %anatoxina pertussis, 1e"aglutinina
,la"entoas&+ Este "ai (ine tolerat, dar "ai puin e,cace+ '"unoglo(ulin u"an
antipertussis
9;. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l #u-e$'ul%1eiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
Jenul MOco(acteriu"
Specii:
o Responsa(ile de tu(erculo*a u"an: M+tu(erculosis, M+(ois, M+africanu" %Wco"plex
tu(erculosisX&
o !gentul leprei: M+leprae %strict u"an&
o Mico(acterii WatipiceX, condiionat patogene: M+aiu", M+ulcerans, M+fortuitu",
M+Fansasii, M+"arinu", etc+ Cau*ea* "ico(acterio*e la persoane i"unoco"pro"ise+
o Mico(acterii nepatogene: M+s"eg"atis, M+gastri, M+p1leO
Caracteristica general a "ico(acteriilor: (astona-e JE drepte sau u-or incur(ate,
necapsulate, asporogene, i"o(ile, acido-alcoolore*istente prin te1nica de colorare Qie1l-
Beelsen+
M+tu(erculosis este o (acterie patogen strict u"an, responsa(il de tu(erculo*+ Este
sensi(il la cldur, lu"in solar direct, ra*e U$ sau S+ Re*istent la frig sau desicare+
Este puin sensi(il la aci*i, (a*e %se utili*ea* in deconta"inarea preleatelor& sau
detergeni -i foarte
sensi(il la soluia de alcool de <5D+
Caractere "orfotinctoriale: M+t(c este un (astona- ,n sau u-or incur(at, in frotiu se
o(ser i*olat, in gr"e*i sau cor*i+ Se colorea* in ro-u prin te1nica Qie1l-Beelsen+
Caractere de cultur: M+t(c este o (acterie strict aero(, foarte exigent la cultiare+ )oate
"ediile de i*olare au la (a* ou coagulat+ Mediul de referin ? LoMenstein-Nensen %ou,
glicerin, asparagin&+ !lte "edii solide ? Popescu %acid gluta"ic in locul asparaginei&, Kinn
%gluta"at de
Ba&+ Mediul lic1id Sauton+ Contine saruri "inerale, asparagina, glicerina+ M+t(c creste in 6-
35 *ile su( for"a de oal+ Mico(acteriile patogene cresc lent %perioada de generaie ? .5
ore&, la /<DC, p; 4,6-<,5+ Coloniile de M+t(c apar peste .-= spt"ani, sunt colonii R,
rugoase, fria(ile,
conopidifor"e, opace, de culoare cre"-(e#+ M+(ois -i M+africanu" for"ea* colonii S, "ici,
netede, nepig"entate, i*i(ile peste =-6
spt"ani+
!ctiitatea (ioc1i"ic a "ico(acteriilor patogene: )oate "ico(acteriile patogene produc o
catala* ter"ola(il, distrus la 46DC ti"p de .5 "in+ Celelalte "ico(acterii posed
catala* ter"osta(il+ M+t(s -i M+(ois 1idroli*ea* ureea+ M+t(c produce acid nicotinic
%niacin&, reduce nitraii in nitrii+ M+(ois nu "anifest astfel de actiitate+
Co"po*iia c1i"ic -i factorii de patogenitate ai "ico(acteriilor
Lipidele constituie .5-=8A din "asa celulei+ Sunt repre*entate de aci*i "icolici -i ceruri
%condiionea* transfor"area "acrofagelor in cellule epitelioide -i celule gigante
Lang1ans&+ Cord-factorul %sulfo-lipid& pertur(a respiraia in "itocondrii, induce cultiarea in
cor*i %cosie& a M+t(c+ Poli*a1aridele #oac un rol i"portant in for"area !c serici, conferind
speci,citatea i"unologic+
Proteinele repre*int suportul i"unitii celulare -i a 1ipersensi(ilitii tardie+
Sursa de infecie ? o"ul (olna cu )BC cu le*iuni pul"onare caitare desc1ise in (ronsii
%M+t(c, M+africanu"& sau (oinele (olnae %M+(ois&+
)rans"iterea se efectuea* pe cale aerian %picturi, praf&+ Rareori este posi(il
conta"inarea prin o(iecte, ali"ente %lapte nepasteuri*at& sau "aini conta"inate+
Receptiitatea este in0uenat de arst -i factorii de "ediu: carene nutritie, alcoolis",
trata"ent i"unosupresi, etc
Pri"oinfecia tu(erculoas+ Repre*inta un ansa"(lu de "anifestari clinice, u"orale si
anato"ice care se desfasoara in organis" in ur"a pri"ului contact cu agentul )BC+ Cup
conta"inare %"ai frecent in copilarie&, la poarta de intrare %V5A - tractul respirator&,
(acteriile sunt captate de "acrofage in care se "ultiplic %(acterii facultati intracelulare,
i"piedic for"area fagoli*oso"ei&+ !pare o le*iune in0a"atoare nespeci,c+ Peste catea
spt"ani %=-3.& se de*olt o i"unitate celular -i le*iunea exsudati eoluea* in
le*iune granulo"atoas+ Su(
aciunea unor citoFine "acrofagii actiai se diferenia* in celule epitelioide -i celule
"ultinucleate gigante+ Ele sunt incon#urate de li"focite -i ,(ro(laste+ !cesta este
granulo"ul tu(erculos, se"n caracteristic pri"o-infeciei+ 'nfecia se extinde pe cale
li"fatic, cu afectarea ganglionilor regionali+
Pri"oinfecia inaparent+ La cca 68A le*iunile se indec -i se pot autosterili*a+ Bici o
expresie clinic sau radiologic+ )u(erculo*a pri"ar su(clinic+ Cac "ultiplicarea
(acteriilor este "asi, in le*iunile tu(erculoase se reali*ea* o necro* ca*eoas
%tu(erculo"&+ Krecent are loc calci,erea tu(erculo"ului %le*iunea este i*i(il radiologic&,
cu autosterili*area spontan sau cu persistena unor
(acterii in le*iune+ Consecinele pri"oinfeciei inaparente sau su(clinice: de*oltarea
i"unitii antitu(erculoase -i a sensi(ili*rii tu(erculinice+ )u(erculo*a pri"ar "anifest
neco"plicat+ Pacienii au fe(r, astenie, pierdere in greutate, etc+ Etapa ganglionar poate
, dep-it cu dise"inri 1e"atogene -i afectarea pleurei, "eningelui, "duei osoase,
paren1i"ei organelor+ Le*iunile pot eolua ,e spre agraare, ,e spre
cicatri*are+ Pri"oinfecia cu co"plicaii+ Rareori %35A ca*uri&, eoluia este defaora(il:
"asele necrotice sunt eacuate in (ron-ii, ase sanguine, pleura sau pericard cu for"area
unei caerne, unde (acteriile se "ultiplic intens+ Kistuli*area intr-un as sangin
dise"inea* infecia siste"ic
%tu(erculo*a "iliar&+ Starea general este alterat, apare fe(r, tuse, uneori 1e"opti*ie+
Bolnaul este contagios, eli"inand (acterii cu sputa+ )u(erculo*a secundar+ Se "anifest
in condiii de scdere a reactiitii i"une, reinfecii "asie sau reactiarea unor focare
latente+ Kocarele
noi apar in rit" lent -i eoluea* cronic fr tendin de indecare spontan+
!lte for"e clinice de tu(erculo*: ganglionar, "eningean, osteo-articular, uro-genital+
'"unitatea antitu(erculoas este celular, nesteril+ ;ipersensi(ilitatea tardi insoe-te
i"unitatea celular+ !c circulani nu au rol protector+
+ia0nosticul de laborator al tuberculozei
Preleate: in funcie de for"a clinic
'n ca* de necesitate se efectuea* o"ogeni*area %deconta"inarea& -i concentrarea
preleatelor+
Metode de diagnostic
Exa"enul "icroscopic ? frotiuri colorate Qie1l-Beelsen %(astona-e purpurii i*olate& sau cu
aura"in %(astonase gal(ene pe fondul negru&+
Exa"enul (acteriologic ? i*olarea culturii pure pe "ediile speciale, identi,carea ei, testarea
sensi(ilitii la c1i"ioterapice %prin "etoda diluiilor in "ediu solid&
Exa"enul (acteriologic e "ai efecti decit cel (acterioscopic si per"ite eidentierea in
"aterialul exa"inat a .5-355 "ico(acterii si "ai "ult, precu" si deter"inarea re*istentei
lor la preparatele "edica"entoase, irulentei, tipului+
PCR pentru detectarea rapid a "ico(acteriilor direct in preleate
'ntrader"oreacia la tu(erculin %reacia Mantoux&+ Se cercetea* starea de
1ipersensi(ilitate cutanat la tu(erculin+ )u(erculina repre*int un
,ltrat dintr-o cultur (ulionic autoclaat de M+tu(erculosis+
Pe faa anterioar a ante(raului se in#ectea* i:der"ic ., 8 sau 35 U' de tu(erculin in
olu" de 5,3 "l+ Lectura peste <. ore+ Reacia po*iti se
"anifest printr-o induraie -i congestie cu dia"etrul superior sau egal cu 8 ""+
'nterpretarea se efectuea* in funcie de contextul clinic
Reacia E indic c su(iectul a fost infectat cu "ico(acterii %pri"oinfecie&, a fost accinat
cu BCJ sau este (olna de tu(erculo* %in acest ca*
dia"etrul dep-e-te 35 ""&+
Reacia negati exclude diagnosticul de tu(erculo*+
)rata"entul tu(erculo*ei: !nti(iotice cu spectru larg: rifa"picin, strepto"icin,
Fana"icin7 Kluoroc1inolone7 C1i"ioterapice care in1i(
sinte*a aci*ilor "icolici %'*onia*ida, Pira*ina"ida, Eta"(utolul, Etiona"ida&
Exigenele terapiei antitu(erculoase: a i"piedica selecia "utanilor re*isteni -i a sterili*a
de,niti focarul+
'n acest scop se utili*ea* asocierea a /-= droguri pe o perioad de 4-3. luni+
Pro,laxia speci,c: $accinarea o(ligatorie cu accinul BCJ+ El repre*int o tulpin ie
airulent de M+(ois+ ! fost o(inut de Cal"ette -i
Juerin in 3V.3 dup "ultiple repicri %./5 pasa#e& pe "ediu cu cartof, (il -i glicerin+
$accinul se ad"inistrea* i:der"ic la arsta de =-8 *ile de la na-tere+ Reaccinarea ? la <
ani, apoi peste ,ecare 8 ani %persoanele cu reactia
Mantoux negatia&+ Reaccinarea se efectuea* la < ani persoanelor cu pro(a Mantoux
negati+
9<. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l le*#%*i$%1ei E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u i+e"#i.i'!$eF.
;amilia )eptospiraceae
Denul )eptospira
)pp. ).interrogans *patogen< pentru om =i animale)
).!i$lexa *saprofit<, ape de suprafaC<)
).par+a *saprofit<, apa de conduct<)
C!$!'#e$e )%$.%l%gi'e bacterii fine =i spiralate, cu 11(1 spire strXnse =i regulate, cu capetele >ndoite >n cXrlig *aspect de ),
C,).
#ealizeaz< mi=c<ri de >n=urubare, flexie =i translaCie.
'ot fi examinate la microscopul cu fond negru sau cu contrast de faz<.ColoraCia Diemsa roz(pal
'ri n cer cet <ri el ect ronomi croscopi ce s(a const at at c< st ruct ura l ept ospi rel or est e al c< t ui t < di nt r(un
fi l ament axal , ci l i ndru ci t opl asmat i c, r<suci t uni form > n & urul fi l ament ul ui axal ri gi d, i ne l e
t ransversal e =i membran< pl uri st rat i fi cat <, microfibtile, citoplasm< este microgranulara in culturile b<trine se
observ< vacuole. ,ucleoidul este dispus excentric,contine fibrile fine de 9D, dispuse %aotic. In sens morfologic leptospirele
patogene =i cele saprofite nu difer< >ntre ele. +le se deosebesc dup< conCinutul de acizi gra=i celulari: la speciile patogene se
constat< un nivel mai >nalt de acid oleic, la tulpinile saprofite predomin< acidul miristic+
C!$!'#e$e +e 'ul#u$5
( Me+ii li'2i+e 'u 5$u$i !"%$g!"i'e tamponate cu fosfaCi =i >mbog<Cite cu ser de iepure *mediile Gort%of, )tuart),
medii semisintetice
( Ae$%-i%15
( 0;&6= g$!+e C
$eptospirele se multiplic< >n (11 zile *pXn< la o lun<) .5$5 ! #ul-u$! )e+iul
C!$!'#e$e +e 'ul#u$5. $eptospirele s>nt microbi c%emoorganotrofi, aerobi si stricti, cresc la temperaturile
de 2B^2T?C >n medii lic%ide =i semisolide *mediul fara ser Jervoort(\olff.)
Cre=terea leptospirelor pe medii de cultur< lic%ide se observ< >n a "(/(a zi =i ele pot >i puse in evidenC<
prin examinarea unei pic<turi prelevate din mediu pe fond >ntunecat: mediul de cultur< nu se
>ntunec<.$epiospirele se multiplic< pe medii de cultur< solide ce conCin ser de

iepure *11.), amestec
)orensen, geloz< 1. =i ap< distilat<. Coloniile apar peste !^BA zile.
C!$!'#e$ele e"1i)!#i'e la leptospire nu s>nt stabilite cu certitudine. 'robabil c< enzimele se contin >n
astfel de cantit<Ci, >nc>t nu pot fi decelate >n practica curenta de laborator.
S#$u'#u$! !"#ige"i'5 ! L.interrogans
1. 9ntigene cu specificitate de gen, $':
2. 9ntigene ma&ore de grup *peste 21 serogrupuri)
Ex.: ).icterohaemorrhagia# grippotyphosa# he!domadis# canicola# pomona# autumnalis# etc.
. 9ntigene minore de tip *peste 211 serotipuri3variante) ( proteice
Sursa de infecie: roz<toarele s<lbatice, accidental(roz<toarele peridomestice sau animalele domestice *porci, cXini,
cai, bovine) tu!ii contor'i proximali renali
Poarta de intrare: tegument =i mucoase
Cile de transmitere:
( 9limentar *alimente =i apa contaminat<)
( Contact direct cu animalele infectate
( Contact indirect *cu apa contaminat<)
$eptospirele sunt antrenate >n circulaCia sangvin< f<r< leziuni la poarta de intrare
( IncubaCia 1(2 s<pt<mXni *11 zile)
'relevate: sXnge, $C# *prima s<pt<mXn<), urin< *din s<pt<mXna II de boal<), probe necroptice *secCiuni %istologice renale,
%epatice)
Me#%+e +e +i!g"%#i'
- Examenul microscopic *fond negru, contrast de faz<, coloraCia Diemsa sau impregnaCia argentic< a secCiunilor
%istologice), #I;
( EC!)e"ul -!'#e$i%l%gi'
( 'robele sunt >ns<mXnCate >n cXte (" tuburi cu mediu de cultur<, incubate >n aerobioz< la 2B C pXn< la 1( luni.
Identificarea >n baza caracterelor:
( -icroscopice
( De cultur<
( De patogenitate
( )erologice *#;C, #9$)
( EC!)e"ul -i%l%gi' *inocularea intraperitoneal< la cobai). 'este 1( zile leptospirele pot fi depistate >n exsudatul din
cavitatea abdominal<.
( Te2"i'i PCR *detectarea 9D,)
( Di!g"%'#i'ul e$%l%gi' *din s<pt. II)
1. #eacCii cu specificitate de gen *#;C, #29I, #I;I, +$I)9)
2. #eacCii cu specificitate de tip *de referinC<)(#9$ *#eacCia de aglutinare(liz<)
Kitrul diagnostic ( 13!11 sau cre=trea >n dinamic< de ! ori
T$!#!)e"#G penicilin<, tetraciclin<, gama(globulina antileptospiroas<
P$%.il!CieG deratizarea, igiena =i protecCia muncii, supraveg%erea bazinelor de ap<, vaccinarea selectiv< *vaccin
inactivat, durata imunit<Cii(1 an)
:=. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l e'2e$i'2i%1el%$ E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u
i+e"#i.i'!$eF.
K!M'L'! EB)ER2B!C)ER'!CE!E+ Peste /5 genuri cu 3/5 specii+ ;a(itat: intestinul o"ului,
ani"alelor + Martor al conta"inrii fecale a "ediului+ Ma#oritatea constituie 0ora nor"al
%co"ensal& intestinal
Enterobacterii pato0ene: genurile Shiella, Salmonella, =ersinia, unele ariante ale
speciei Escherichia coli7
Enterobacterii condiionat pato0ene: genurile (itrobacter, Enterobacter, @a*nia,
Alebsiella, "oranella, Proteus, Providencia, Serratia,EdBardsiella, etc+
&este8c1eie ale familiei: Bacterii %(astona-e& gra"negatie7 Besporogene7 Mo(ile-
peritric1e:i"o(ile7 Kacultati-anaero(e7 Ker"entea* gluco*a %!, !J&7 Catala*a-po*itie7
2xida*a-negatie7 Reduc nitraii in nitrii
&este primare %identi,carea genurilor&: Utili*area citratului de Ba %"ediul Si""ons&7
Utili*area "alonatului de Ba7 ;idroli*a ureei %testul Preus&7 Cecar(oxilarea li*inei %LCC&7
Ce*a"inarea fenilalaninei %K!C&7 Producere de ;.S in "ediul "ultitest %ex+: Gligler&7
Ker"entarea gluco*ei pan la aci*i %testul MR&7 Ker"entarea gluco*ei pan la acetoin
%testul $P&7 Mo(ilitatea %in gelo* se"ilic1id&
&este secundare %identi,carea speciilor:ariantelor&: )este (ioc1i"ice %fer"entarea
glucidelor, decar(oxilarea a"inoaci*ilor %arginin, ornitin&, producerea indolului, etc&7
Kagoidenti,carea -i li*otipia7 Colicinogenotipia7 Seroidenti,carea 7 !nti(iogra"a
Caractere morfolo0ice: (astona-e J-, 3 - 4 _" x 5,/ - 3 _", "o(ile peritric1e %Alebsiella,
=ersinia pestis, Shiella ? i"o(ile&, nesporogene, for"ea* "icrocapsule %Alebsiella ?
capsulat&, posed ,"(rii+
Caractere de cultur: !naero(e facultati7 )e"peratura opti" /< grade C %li"ite ? 36 ?
=8 grade& 7 Bepretenioase nutriti7 Colonii S, apar dup 36-.= 1 de incu(are, . - / ""
%dup repicri pot apare colonii R&, Alebsiella ? "ucoide, Proteus ? inadea* suprafaa
"ediului
MEC'' CE CUL)URR
+e transport: glicerin /5A, soluie salin /A, soluie ta"pon-fosfat
+e imbo0ire a (acteriilor patogene: GauH"ann, Muller, (ulion selenit, etc
+iferenial8dia0nostice:
'+ %e izolare
EBC2, LE$'B, PL2SG'RE$
Co"ponena: (a* nutriti, lacto*, indicator
Coloniile LE : colorate Coloniile L- : incolore %frecent 0ora patogen&
Mediul Uilson-Blair cu sul,t de Bi %Salmonella reduce sul,tul in sulfur de Bi ? colonii negre
pe "ediul erde&
''+ %e acumulare &i identifcare preliminar %"edii "ultitest&
Russel, Gligler %gluco*, lacto*, sruri de Ke&
2lFeniFi %gluco*, lacto*, *a1aro*, uree, sruri de Ke&
'''+ %e identifcare fnal +medii cu citrat, malonat, &irul @iss, medii cu aminoacizi, elatina,
etc!
C!R!C)ERE !B)'JEB'CE
!0 ) (')6 de perete, LPQ, ter"osta(il -i re*istent la alcool, sensi(il la for"ol, speci,citate
de gen, specie, grup
!0 /6 0agelar, proteic, ter"ola(il -i inactiat de alcool, re*istent la for"ol, speci,citate de
tip %ariant&
!0 <, super,cial, capsular, ter"oaria(il, speci,citate de specie, tip %"asc1ea* !g 2,
inaglutina(ilitate cu seruri anti-2&+ $ariante ? L, A, B la
E,coli, $i ? la Sal"onella -i Citro(acter
!0 3, ,"(rial, ter"ola(il, nespeci,c
EC! ? antigen co"un fa"+ Entero(acteriaceae %interes taxono"ic& ? !0 <unin
*E"#$ ESC/E'(C/(!
*enul Escherichia
Spp2: E.coli, E,blattae, E,*erusonii, E,vulneris, E,hermanii
/abitat: intestinul o"ului -i ani"alelor %65A din 0ora aero( intestinal&, 35<-35V
(acterii:gra" fecale+
Conta"inea* solul -i apele de suprafa+ Pre*ena E,coli - indicator de conta"inare fecal+
'olul E.coli in fziolo0ia uman
3+ Manifest actiitate antagonist fa de alte (acterii, inclusi cele patogene+
.+ Sti"ulea* de*oltarea esutului li"foid prin inter"ediul !g sale
/+ Particip la procesele de digestie, inclusi in "eta(olis"ul colesterolului -i aci*ilor (iliari
=+ !sigur organis"ul cu ita"ine, sinteti*and ita"ine B, G, acid nicotinic, acid folic, etc+
C!R!C)ERE M2RK2B'2L2J'CE
E,coli ? entero(acterie tipic, "o(il, lacto*aE, fer"entea* glucidele cu for"are de !J
%teste pri"are: MR E, "o(ilitate E, celelalte sunt negatie&
Structura anti0enic: !g 2 ? 365 tipuri %23, 2., 2/++++++2365&7 !g ; ? 45 tipuri %;3, ;.,
etc&7 !g G ? 355 tipuri
Cin co"(inaii re*ult seroariante: ex+ 288:;.:G3
3actori de pato0enitate
3+ Capsula %antifagocitar, !g G3 ? ca"u0a# i"unologic datorit epitopilor co"uni cu
polisialo*il-glicopeptide cere(rale la nou-nscui&
.+ Proteine din ME -i LPQ %anti-co"ple"ent, protecie de factorii (acterici*i ai sangelui,
ade*iune, ina*ie&
/+ Ki"(rii %ade*iune&
=+ )oxine %endotoxina, enterotoxine ter"osta(ile - S) -i ter"ola(ile - L), citotoxine ? WShia'
li1eC to/ine %SL)-3, SL)-.&
8+ ;e"oli*ina
4+ Siderofori %siste"e de captare a Ke&
:1. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l +i1e"#e$ieiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
S1igelele ? strict u"ane+ Cau*ea* infecii intestinale - -igelo*e, cea "ai gra for"?
di*enteria (acterian+
Clasi,carea genului S1i0ella %(ioc1i"ic -i antigenic&:
! ? Shiella d)senteriae %3. s:, 3. (:& Manitol 8
B ? Shiella De/neri %4 s:, 3= ss:, ./ (:&
C ? Shiella bo)dii %36 s:&
C ? Shiella sonnei %3 s:, < (:&
Su(grupele B, C, C ? "anitol E
Entero(acteriaceea tipice, i"o(ile, lacto*o-negatie, scindea* gluco*a pana la aci*i %testul
MRE&, celelalte teste pri"are sunt negatie+
3actori de pato0enitate:
3+ Kactori de ade*iune la "ucoasa colonului %,"(rii, LPQ&
.+ Microcapsula %antifagocitar&
/+ Kactori de penetrare -i "ultiplicare intracelular
=+ )oxine:
S1igatoxina - neurotoxic, enterotoxic, citotoxic ? ela(orat de S,d)senteriae 4
Enterotoxine %S1iga-liFe toxine %SL)&, erotoxine&
Endotoxina
Structura anti0enic: !g 2 -i G cu speci,citate de gen, specie, su(specie, ariant
'ezistena in mediul extern: S,d)senteriae - foarte sensi(il %3-. ore&7 S,De/neri ?
persist 3-/ spt"ani in ap, . luni in lactate7 S,sonnei ?persist -i se "ultiplic in lactate
Sursa de infecie: (olna, reconalescent, purttor
&ransmiterea fecal-oral: Contact direct %"aini "urdare&7 !li"entar %ali"ente, ap&7 Co*a
infectant: 35-35. (acterii7 Bacteriile se "ultiplic in intestin, coloni*ea* epiteliul colonului
-i "acrofagele din foliculii li"foi*i, penetrea* intracelular %prin "acropinocito* diri#at&+
Bacteriile se propag intra- -i entercelular graie poli"eri*rii actinei la un pol al celulei
%caracter deter"inat plas"idic&+ Ur"ea* "ultiplicarea local intracelular cu ina*ia
celulelor ecine proocand "oartea lor+ !ceasta duce la in0a"aie ,(rinoas intens a
colonului, "icro-a(cese -i ulceraii, cu apariia "ucusului, puroiului -i sangelui in "ateriile
fecale+
Perioada de incubaie ? . - = *ile
Semne clinice ? fe(r, dureri a(do"inale, tenes"e %spas"e rectale&, scaune lic1ide
"uco-sanguinolente frecente+
$indecarea in .-8 *ile %clinic, apoi "icro(iologic&+
Kor"e cronice sau porta# sunt posi(ile+
Prelevate: pro(e de scaun %ele"entele "uco-sanguinolente&, apa, ali"ente, laa#e de pe
suprafee
Metode de dia0nostic2 Exa"enul "icroscopic ? R'K+
+xamenul bacteriologic. -ateriile fecale se >ns<m>nCeaz< >n cutii cu mediul 'los7irev pi >n mediul selenit, ce
conCine produsi fenolici beta galacto*ide, care frgnea* cre-terea conco"itent a 0orei, gn
particular E+coli: 'ns"gnrile se introduc gn ter"ostat la /<C %36-.= ore&+ ! doua *i se
studia* caracterul coloniilor+
Coloniile incolore lacto*onegatie se regns"gnea* gn "ediul 53- lceniFi sau pe gelo*
gnclinat pentru g"(ogirea culturii pure+ 'n a treia *i se anali*ea* cre-terea gn "ediul
2lFeniFi -i se face regns"gnarea gn "ediul -irului XpestriX cu "alonat, ara(ino*,
ra"no*, xilo*, duldt, salidn, fenilalanin, -i gn gelo* cu acetjt -i dtrat C1ristensen+ 'n
*iua ur"toare se gnregistrea* re*ultatele actiitii (ioc1i"ice+ S1igelele fer"entea*
glucidele cu for"are de cid+ Pentru identi,carea serologic se folose-te reacia de
aglutinare - la gnceput cu a"estec de seruri fa de spede -i ariantele de s1igele "ai
frecente gn localitatea dat, apoi cu seruri "onoreceptoare de spede pe la"+
Pentru aprederea spedei de s1igele pot , folosite ur"toarele reacii:
3+ R+'+K+ direct -i indirect+
.+ Reacia de coaglutinare, cu a#utorul creia se aprecia* speci,citatea agentului dup
reacia po*iti cu proteina ! a sta,locodlor gncrcai cu anticorpi speci,ci+ Pentru aceasta,
pe colonia suspect se aplic o pictur a sta,lococului auriu cu protein ! sensi(ili*at
spe- d,c, cutia se clatin -i peste 38 "in se studia* gn "icroscop apariia aglutinatului
%aceste reacii pot , efectuate -i gn a doua *i de exa"inare cu "aterial din coloniile
lacto*onegatie&+
/+ R+!+M+E+ este foarte speci,c gn diagnosticul di*enteriei+
Cu scop epide"iologic se deter"in fagoarul -i colicinoarul s1igelelor+
Pentru aprederea apartenenei culturilor i*olate la s1igele se reproduce pro(a
c1eratocon#uncti la co(ai+ Spre deose(ire de ali ageni ai infeciilor intestinale, s1igelele
di*enteriei prooac o c1eratit pronunat+
Confor" datelor cptate se for"ulea* rspunsul despre i*olarea s1igelelor din "aterialul
de exa"inat+
Pentru diagnosticul serologic al di*enteriei se folose-te R+;+!+'+ cu diagnosticu"uri
eritrocitare, titrul crora este de 3:345 -i "ai gnalt, R+;+!+'+ se repet cu interal de < *ile,
i"portan diagnostic are cre-terea titrului de anticorpi de = ori, care se eidenia* gn a
35-3. *i de (oal+ Pentru diferenierea for"elor nepronunate -i a purttorilor de s1igele se
deter"in i"unoglo(ulinele din dasa J+
Pro(a alergic intracutan cu di*enterina TuerFalo are o i"portan supli"entar+ Ea
deine po*iti la (olnaii de di*enterie din a = *i de (oal -i "ai tgr*iu+ Re*ultatele se
gnregistrea* dup .= ore, dup di"ensiunile papulei+
Ciagnosticul serologic %din a 8-< *i de (oal& : R!, R;!' %aduli 3:=55 %S,De/neri&7 3:.55
%S,sonnei&7 copii 3:3557 coproanticorpi %'g ! ? 3:65&7
EL'S!7 R'K'
(munitate: speci,c de tip, 3-. ani, u"oral %'g!&
Proflaxie: accinuri ri(oso"ale, inactiate, atenuate %i"unitate de scurt durat&
&ratament: anti(iotice %tri"etopri", sulfa"ide, tetraciclin, a"picilina, etc&, eu(iotice,
(acteriofagi, accin inactiat %di*enteria cronic&
:0. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' !l .e-$ei #i.%i+e E)e+ii *e"#$u i1%l!$e (i u"ele #e#e )!i i)*%$#!"#e *e"#$u i+e"#i.i'!$eF.
Ge"ul: Salmonella .aniel Elmer Salmon# +eterinar american# care a descoperit !acteria n /001"
S*e'ii: Salmonella enterica Salmonella !ongori "Salmonella su!terranea din 2334""
Su-*e'ii !le speciei S.enterica: enterica# salamae# arizonae# diarizonae# houtenae# indica#!ongori
-a&oritatea tulpinilor izolate din patologii umane *TT,".) aparCin ss S.enterica enterica cu peste 2"11 de serovariante: S.
$ondon, S. +nteritidis, S. KQp%i, ). 'aratQp%i 9, ). 'aratQp%i I, ).C%oleraesuis, etc
Salmonella enterica subspecia enterica serovar KQp%i sau Salmonella KQp%i
)almonella bacterii gram(, mobile peritric%e *).Dallinarum, imobil<), asporogene. Contin cili ce formeaza un nr variat de
fasciuli.,facultativ anaerobe .
C!$!'#e$e +e 'ul#u$5
KM/C , se cultiva pe medii simplecu p2 8.B(/.2. 'e agar peptonat formeaza colonii fine, diafaneA pe agar inclinat peste 1B ore
apare un depozit transparent,umedAiar in I' prezinta opalescenta omogena.
1. -edii de >mbog<Cire : -uller, Gauffmann *medii cu bil<, tetrationat), bulion cu selenit de ,a
2. -edii DD de izolare a culturii pure: +ndo, $evin , 'los7irev *colonii ) semitransparente,roz(pale sau incolore,
lactozo()A mediul cu sulfit de bismut \ilson(Ilair *colonii negre lucioase)
. -edii DD de acumulare =i diferenCiere: 4l7eniC7i, Gligler *glucoza 9D, lactoza(, 22)F, ureaza()
5este primare6 utilizeaz< citratul de ,a, produc 22), -#F, $DCF, mobilitateF, celelalte teste negative.
5este secundare: scindeaz< glucidele 9D, indol(, ornitindecarboxilazaF, etc
+_C+'`I+: ).KQp%i citrat(, 22)(, scindeaz< glucoza pXn< la acidA
).'aratQp%i 9 22)F3(, $DC(
FACTORI DE PATOGENITATE
: ;imbrii *adeziune)
: Capacitatea de a penetra >n celule =i de multiplicare intracelular< *-acrofage, celule epitel)
: +ndotoxina
: Citotoxine *)$K) in%ib< sinteza proteic< *necroz<)
: +nterotoxine *$K, )K) activeaz< adenilat3guanilatciclazele membranare *diaree)
: )iderofori *captarea ;e)
: 9g Ji *antifagocitar, in%ib< activarea C, rezistenC< la activitatea bactericid< a serului)
PRELEVATE: sXnge *perioada febril<, >n special I s<pt<mXn< de boal<), urin< *>ncepXnd cu a II s<pt<mXn<), materii fecale *II(
III s<pt<mXn< de boal<), exsudat din rozeole, ser sangvin *din ziua a /(ea), bil<, m<duv< osoas<
#etoda $emoculturii - izolarea agentului din s>nge, este cea mai precis< metod< >n diagnosticul
bacteriologic. )almonelele tifoparatifoidice se conCin >n s>nge pe parcursul >ntregii perioade de febr< =i
c%iar >n primele zile dup< normalizarea temperaturii. $a >nceputul bolii bacteriemia este mai intens< decXt
la sf>r=itul perioadei de febr<, deaceea, pentru examenul bacteriologic se recolt< 11 ml s>nge, mai t>rziu (
1"(21 ml. )>ngele recoltat steril se >ns<m>nCeaz< la patul bolnavului >n bulion biliat de 11. sau >n mediul
#appoportE, >n raportul 1:11.
;lacoanele >ns<m>nCate se introduc >n termostat la temperatura de /?C *1B(2! ore). $a >nmulCirea
salmonelelor >n rezultatul ferment<rii manitei sau glucozei cu formare de acid se sc%imb< p2(ul =i mediul
cap<t< o culoare ro=ie. -ultiplicarea salmonelelor paratifoide este >nsoCit< de formare de gaz =i acid.
Din mediile de >mbog<Cire materialul se >ns<m>nCeaz< pe geloz< >nclinat< sau mediul 4l7eniC7i =i >n cutia
cu mediul +ndo *a doua zi de examinare). Ins<m>nCarea >n cutia cu mediu +ndo permite izolarea culturii
pure >n cazul impurif>c<rii mediului de >mbog<Cire cu flor< aerogen< *seringa nesteril<, dezinfectarea
insuficient< a pielii >nainte de recoltarea s>ngelui =i altele).11. bulion biliat, 1. menit< sau 2. glucoz<,
1. indicator 9ndradeA >n flacon se introduce o plut< pentru aprecierea gazului.
Dup< 1B^2! ore de incubare se studiaza insamintarile.
In mediul 4l7eniC7i )almonelele tifoide fermenteaza glucoza cu formare de acid *se >ng<lbene=te geloza
in coloan<), nu fermenteaza lactoza *partea >nclinata a gelozei nu se modifica)produc %idrogen sulfurat
*>nnegrirea mediului la liotatu).
)almonelele paratifoide fermenteaz< glucoza au formare de acid*ingalbenire) =i gaz *rupturi >n coloana de
geloz<)
Dup< aprecierea caracterului cre=terii =i determinarea puritatii culturii se trece la identificare.
Cultura izolat< *a zi de examinare) se insaminteaza6pestriC6 =i se efectueaz< #9 cu seruri aglutinante
adsorbente ( tifoid, paratifoid 9 si I paralel se pregatesc preparatele ]pic<turii suspendatebb sau ]strivite6
pentru aprecierea mobilit<Cii mi3o.
2emocultura din salmonelele tifoide =i paratifoide poate contine antigenul Ji. In lipsa aglutinaCiei cu
seruri 4 se recomand< de folosit serurile Ji, sau de inactivat antigenul Ji, cultura >nc<lzindu(se la 81 C
*1 min), sau la 111 C.
In a ! zi de la >nceputul examenului se inregistreaz< modific<rile din =irul ]pestriC6 =i se formuleaz<
r<spunsul.
-ediile de >mbog<Cire ins<minCate cu s>nge se p<streaz< in termostat citeva zile, deoarece uneori
multiplicarea agenCilor >n medii biliate are loc lent. #e>ns<m>nC<rile pe geloz< cnclinat<, mediile 4l7enit7i
=l +ndo trebuie efectuate in fiecare 2!(!B ore, timp de /(11 zile.
Izolarea salmonelelor din slngele purt<torilor cronici este posibil< in cazul modific<rilor pronunCate ale
imunoreactivit<Cii *%elmintoze, tumori maligne =i altele).
#aterialele fecale pentru examinare se recolt< >n eprubete sterile sau >n borcane de "(11 g
$a recoltarea materialului trebuie de exclus acCiunea substanCelelor dezinfectante. -ateriile fecale se
ins<m>nCeaz< >ntr(o cutie cu mediu 'los7irev. )almonelele in fecalii pot fi evidenCiate cu a&utorul #I;
9 2 zi *dup< 1B(2! ore incubare In termostat) sd evidenCiaz< coloniile incolore lactozo(, se studiaz<
morfologia, structura lor =i se re>ns<m>nCeaz< in mediul 4l7eniC7i.
In ziua a cultura pur< de bacterii se Ins<m>nCeaz< in mediul ]pestriC] =i se efectueaz< #9 de orientare,
iar apoi cea desf<=urat<.
In ziua a ! se >nregistreaz< modific<rile din mediul pestriC, rezultatele #.9. =i se formuleaz< r<spunsul. In
a=a fel identificarea culturi pure, izolat< din fecalii(coprocultura, nu difer< de identificarea %emoculturii.
'entru evidenCierea potenCialilor purt<tori de infecCie s>nt examinaCi. bolnavii vindecaCi de febrele
tifoparatifoidice, c>t =i lucr<torii instituCiilor de copii, sistemului alimentar =i al asigur<rii centralizate cu
ap<. >naintea recolt<rii materiilor fecale lor li se administreaz< pe stomacul gol 111 ml soluCie de -g de
1. sau sulfat de ,a cu acCiune colagog<.
-ateriile fecale pentru examinare se recolt< nu mai devreme de 2(! ore dup< administrarea purgativelor.
Ins<m>nCarea se efectueaz< pe mediul 'los7irev =i paralel >n mediul de >mbog<Cire *bulion(biliat, bulion(
selenit, mediul Gauffmann(tetrationat =i altele), din care dup< 8 ore de incubaCie >n termostat materialul se
re>ns<m>nCeaz< >n mediul 'los7irev. +xamenul ulterior are loc conform indicaCiilor de mai sus.
%rina &i sedimentul ei dup< centrifugare se >ns<m>nCeaz< >n mediul 'los7irev =i >n bulion(biliat pentru
>mbog<Cire. $a prezenCa unei cre=teri tipice, identificarea are loc identic, ca =i >n cazul %emo( =i copro(
culturilor.
In acela=i mod se examineaz< =i se identific< conCinutul duodenal, racla&ul rozeolic =i materialul de
autopsie.
Determinarea fagovarurilor, colicinovarurilor de salmonele izolate de la bolnavi =i purt<tori se efectueaz<
pentru aprecierea sursei de infecCie.
Se$%+i!g"%#i' *din II s<pt<mXn<)
1. #9 \idal *la diluCii ale serului bolnavului se adaug< diagnosticuri 42 din ).KQp%i, 'aratQp%i 9 =i I). Kitrul diagnostic
13211 sau cre=terea >n dinamic< a titrului
2. #9 modificarea ;elix *utilizarea separat< a diagnosticurilor 4 =i 2).
9nticorpii anti(4 *Ig -) apar primii *>ncepXnd cu ziua /(B) =i dispar dup< 2( luni *maximum s<pt. II(III).
9nticorpii anti(2 *Ig -, apoi Ig D) apar mai tXrziu *11(12 zi) =i persist< o durat< mai lung<. cn debut de reconvalescenC<
*s<pt<mXna a IJ) titrul 9c anti(4 =i anti(2 se egaleaz<.
.#29I *cu diagnosticuri eritrocitare 4)
E+e.!u$!$eF
Pe"#$u +i!g"%#i'ul e$%l%gi' este folosit< reacCia \idal. 9c faC< de agenCii febrelor tifo(paratifoide 9 si
I pot fi evidenCiaCi in serurile bolnavilor din a B(11 ze de la >nceputul bolii, si mai tirziu pentru efectuarea
reac'iei 7idal se recolt< 2( ml slnge din ven<, lobul urec%ii, sau 1 ml din deget, se cap<t< serul care se
dilueaz succesiv >n trei r>nduri paralele de eprubete de la 1:111 pina la 1:1811 si se introduc 4(
diagnosticumuri *obisnuite sau eritrocitare): In eprubetele din 1 r>nd ( tifoid, al 2 ( paratifoid 9, al (
paratifoid I. ;olosirea diagnosticumurilor (4 permite evidenCierea 9c 4, care apar >n s>nge >n s<pt<mina a
2 a bolii si dispar spre sfirsit. Kitrul diagnostic al anticorpilor >n reacCia \idal la persoanei neimunizate
este 1:111 si mai >nalt.
+videnCierea 9c 2 nu are o importanC< diagnostic<, fiindca ei se identific< la bolnavi spre sf>rCitul bolii si
deasemenea la vaccinati sau la fostii bolnavi.
0neori 9c 4 pot fi evidenCiaCi la persoanele imunizate, deaceea este necesar de a studia reacCia \idal >n
dinamic< pentru determinarea cre=terii titrului.Dac< serul sanguin al bolnavului aglutineaz< 2 sau
diagnosticumuri simultan, atunci se ia >n consideraCie titrul reacCiei. De obice aglutinarea specific< are loc
>n diluCii mai mari, iar de grup ( >n diluCi mai mici ale serului.
9ctualmente, din cauza folosirii precoce a antibioticelor >n trata ment, apar complicaCii >n interpretarea
rezultatelor #9, deoarece la bolnavi titrul de 9c este sc<zut =i nu poate fi apreciat ca diagnostic.
-ai sensibil< =i mai frecvent d< rezultate pozitive #.2.9.I. cu diagnosticumurile eritrocitare
monoreceptoare 4T,112 =i Ji. 9nticorpii faC< de 4(antigeni se evidenCiaz< >ncep>nd cu s<pt<m>na a 2 de la
>n ceputul bolii, iar faC< de antigenii Ji ( mai t>rziu. 9nticorpii Ji se >ntilnesc mai des la purt<tori de
salmonele tifoide. Depistarea purt<torilor se efectueaz< >n #.2.9.I. pentru determinarea anticorpilor din
clasa IgD *metod< semnal).
:6. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l 2%le$eiG *$%+uele *!#%l%gi'e (i $e'%l#!$e! l%$I )e#%+ele +e +i!g"%#i'.
F!)ili!G 8i!rionaceae
Ge"u$i: 8i!rio
)alinivibrio
9liivibrio *9llomonas)
+nterovibrio
Photo!acterium
Drimontia
C!$!'#e$e ge"e$!le E'2eieF !le .!)iliei: bastona=e D(, drepte sau >ncurbate, mobile, reduc nitraCii >n nitriCi, fermenteaz<
glucoza, oxidazaF, catalazaF
?!-i#!#
Jibrionii %olerigeni sunt g<zduiCi >n intestinul omului,purt<torii s<n<to=i , +xist< Ins< un ciclu
extraintestinal al acestor vibrioni, care implic< microzooplanctonul =i crustaceele din apele de lac sau
estuarine din zonele temperate, tropicale sau ecuatoriale. 9cest ciclu extraintestinal favorizeaz<
implantarea endemic< a %olerei in asemenea regiuni litorale.
PATOGENE>A ?OLEREI I MANIFESTRILE CLINICE
: 24$+#9 gastroenterit< acut<, strict uman<.
: 9gentul cauzal 8.cholerae */9*/:;
: )ursa de infecCie bolnav, convalescent, purt<tor s<n<tos
: -ecanismul de transmitere fecal(oral
( 9limentar *ap<, alimente, fructe de mare)
( Contact direct *manual)
: Doza infectant< 11
T
( 11
11
0;C *11
!
pentru persoane cu %ipoaciditate gastric<) P$ele3!#e: mase vomitive, materii
fecale, bil< *purt<tori), de la cadavru fragmente din intestinul subCire =i vezica biliar<, prelevate din mediul extern
*apa, alimente)
-ediile dc transport indicate sunt: ap< peptonat< alcalin< *p2 B,8) sau mediul CarrQ(Ilair.
'relevarea, ambalarea =i transportul probelor la laborator sc vor face cu maxime precauCii, pentru a preveni
r<spXndirea infecCiei prin contaminarea personalului =i mediului.
: Me#%+e +e +i!g"%#i'
1. Di!g"%#i'ul $!*i+
( ;rotiu Dram *bacterii D(, >ncurbate)
( )tudierea mobilit<Cii *preparate native bacterii mobile, grupate >n 5bancuri de pe=ti6
( Imobilizarea =i aglutinarea vibrionilor cu serul anti(41
( Imobilizarea vibrionilor cu bacteriofagi 5C6 =i 5+K6
( #I;
2. EC!)e"ul -!'#e$i%l%gi' *de baz<)
( 'relevatele se >ns<mXnCeaz< >n 9' I *>mbog<Cire) =i D9 I 3 KCI) *izolarea culturii pure) termostat, / grade C
( 'este 8 ore se examineaz< cultura din 9' *v<l la suprafaC<f), utilizat< pentru diagnosticul rapid, apoi se
re>ns<mXnCeaz< pe 9' II =i D9 II.
( 'este 12 ore se examineaz< coloniile de pe D9 I sau KCI). Coloniile suspecte *plate =i transparente cu nuanC<
alb<struie pe D9, galbene pe KCI)) sunt expuse diagnosticului rapid *" teste), apoi repicate pe mediul cu lactoz< =i
za%aroz< pentru acumularea culturii pure =i diferenCiere primar<. 9' II poate fi utilizat< pentru efectuarea testelor
rapide =i >ns<mXnCare pe D9 III
( Culturile lactoza(3za%arozaF sunt identificate morfologic, cultural, bioc%imic, serologic *cu ser 41 sau #4 *colonii
atipice), apoi cu seruri monospecifice 4gaRa =i Inaba). )e efectueaz< fagoidentificarea =i diferenCierea biovariantelor
. De*i#!$e! #%Ci"ei
( ,n +i+o *ansa ligaturat< la iepure, culturi de celule)
( ,n +itro *+$I)9, cu utilizarea gangliozidului D-1A latexaglutinarea)
( Ke%nici de biologie moleculara *'C#, etc)
7. Se$%+i!g"%#i' *retrospectiv)
9nticorpii *aglutinine, vibriocine, antitoxine) apar dup< 11(1" zile de boal<
( #9 *serul bolnavului F diagnostic din 8.cholerae 41 *titrul diagnostic 13B1)
( #29I *serul bolnavului F diagnostic eritrocitar)
( #eacCia de vibrioliz< *serul bolnavului F cultur< de vibrioni F complement). Kitrul diagnostic 11
(!
( Dozarea antitoxinelor *+$I)9, #29I)
JDe.!u$!#K
#etoda rapid de diagnostic
9stfel de metod< se bazeaz< pe microscopie. +ste indicat< In formele tipice de boal< =i permite depistarea
vibrionilor %olerici in scaunul apos cu aspectul fierturii de orez sau >n lic%idul de v<rs<tur< in interval de 1
^2 ore. Include urm<toarele te%nici de examinare a prelevatelor recente:
2. Frotiul colorat GramI care depisteaz<, in absenCa reacCiei inflamatorii, numero=i bacili incurbaCi
gram(
. Preparatul ,ntre lam (i lamel depisteaz< numero=i vibrioni foarte mobili.
!. &olora'ia imuno$luorescent direct cu ser anti(41 depisteaz< =i identific< vibrionii %olerigeni
rapid, cu mare sensibilitate *depisteaz< =i I4
(!
vibrioni3ml) =i specificitate.
". %eac'ia de microaglutinare (i imo!ilizare a +i!rionilor. 'e o lam< de microscop se depun, 2
pic<turi din prelevatul patologic, lntr(una se depune o pic<tur< de ser anti%oleric 4l, iar >n cealalt< o
pic<tur< de soluCie salin< izotona. Dup< 1^2 min de omogenizare atent<, se acoper< fiecare pic<tur< cu
cXte o lamel< =i se examineaz< la microscopul cu fond negru sau cu contrast de faz<. In pic<tura martor se
observ< bacili foarte mobiliA in pic<tura test vibrionii sunt imobilizaCi =i aglutinaCi >n flocoane.
8. %eac'ia de imo!ilizare a +i!rionilor su! ac'iunea !acterio$agilor antiholerici gC[
*clasic) =i V+K6El 5or". In dou< pic<turi separate din materialul de examinat se omogenizeaz< o ans< din
suspensia fagic< gC[, respectiv g+K[. )e acoper< pic<turile cu cXte o lamel< =i, dup< ^" minute, se
examineaz< preparatul la microscop. 'ic<tura in care vibrionii vor fi imobilizaCi indic< biovarul
vibrionului %oleric depistat.
Deci, In cazuri tipice de %oler< cu concentraCii mari ale vibrionilor >n prelevatele examinate, metoda
rapid< descris< permite depistarea agentului cauzal *vibrioni gramnegativi, tipic mobili, aglutinaCi =i
imobilizaCi de serul anti%oleric 4l) =i identificarea biovarului prin sensibilitatea la bacteriofagii
anti%olerici clasic sau El 5or. -etoda rapid< este orientativ< =i rezultatele ei trebuie confirmate prin
izolarea =i identificarea culturilor pure.
'zolarea &i identificarea
)e efectueaz< >n etape de 8^12 sau 1B^2! ore cu utilizarea mediilor elective de >mbog<Cire *e. g. ap<
peptonat< cu p2 B,8^T,1) =i a mediilor selectiv(diferenCiale slab selective *e. g. I)9 ^ bile(salt(agar)
sau moderat selective *e. g. KCI) ^ tiosulfat(citrat( bil<(sucroz<) pentru izolarea vibrionilor in cultur<
pur<.
Etapa ,. )e >ns<mXnCeaz< proba de examinat pe prima ap< peptonat< alcalin< *9'9) in raport de 1:"^
1:11 *v3v) =i, totodat<, se epuizeaz< pe o plac< cu mediu diferenCial( selectiv.
Dup< 8 ore de incubare la /?C in 9'9 apare opalescenC<, mai mult sau mai puCin intens<, =i un v<l la
suprafaC<. 'rin te%nicile de examinare rapid< se determin< prezenCa vibrionilor =i biovarul.
Etapa ,,. )e repic< o ans< din v<lul dezvoltat pe hih I >ntr(un tub cu hih II =i pe o plac< cu mediu
diferenCial(selectiv, =i se incubeaz< la /?C alte 8^12 ore. 9stfel dup< 2! ore de la >nceputul examin<rii:
j se urm<re=te =i se identific< prin metoda rapid< vibrionii din tubul cu hih II =i din coloniile sugestive
ap<rute pe mediul diferenCial selectiv: colonii ) sau )^#, rotunde, u=or bombate, fin granulare,
transparente cu nuanC< alb<struie la iluminarea direct<, opace dup< 2! ore, cu reacCia oxidazei pozitiv<
*testare pe band< de %Xrtie cmbibat< cu tetrametil(pora(fenilendiamin<)A
j se repic< 2^ colonii sugestive pe pant< de geloz< cu lactoz< =i za%aroz<, =i indicator de p2, pentru a
obCine cultura pur< stoc7 necesar< identific<rii definitive.
Etapa ,,,. Izolatele lactozo( care fermenteaz< za%aroza sunt supuse identific<rii conform urm<toarelor
teste minimale posibile In laboratoarele din teren:
a) microscopia pe $rotiu colorat Gram, pentru a determina morfologia vibrionilor =i puritatea culturiiA
b) microscopia intre lam (i lamel la microscopul cu fond cntunecat sau cu contrast de faz<, pentru a
observa mobilitateaA
c) reac'ia de aglutinare pe lam (i in tu!uri cu serurile imune anti%olerice 4l, #4, 4gaRa, Inaba, 11T =i
serurile 12^11B, pentru identificarea rapid< a serogrupului *%oler< sau simpl< diaree vibriogen<)A
d) sensi!ilitatea culturii la !acterio$agii antiholerici <&= (i <E5= determinat pe plac cu geloz nutriti+
identific< biovarurile vibrionilor %olerigeniA
e) !iochimice: fermentarea manozei, arabinozei =i za%arozei pentru determinarea gr fermentativ 2eiberg
*vibrionii %olerigeni aparCin grupului fermentativ I manoz< F, za%aroz< F, arabinoz< ^), decarboxilarea
lizinei =i ornitinei =i lipsa argininde%idrolazei confirm< genul 8i!rio.
Depistarea purt<torilor de vibrioni %olerigeni se face prin izolarea =i identificarea culturilor pure obCinute
din probele de scaun sau aspirat duodenal .
In focarele epidemice de %oler< se practic< metoda rapid de depistare in mas a purttorilor de +i!rioni.
De la grupuri de 11 persoane se prelev< cXte un tampon rectal, care se >ns<mXnCeaz<, pe rXnd, Intr(un
flacon cu 111^211 ml ap< peptonat< alcalin<, care conCine ser anti%oleric 11 aglutinat in titru activ.
#eacCia pozitiv< de acumulare =i aglutinare a vibrionilor dup< !^B ore de incubare la /?C este urmat<
de investigaCii individuale, separate.
'rezenCa vibrionilor %olerigeni in probele de ap< se urm<re=te prin ins<mXnCarea direct< a probei de ap< >n
proporCie de 11. >n 9'9 concentrat< de " ori *e. g. 21 ml ap< in 211 ml mediu concentrat) sau prin
te%nica reacCiei de aglutinare >n 9'9 cu ser anti%oleric 4l, cXnd dup< 8^B ore de incubare la /?C se
urm<re=te apariCia flocoanelor de aglutinare, din care se izoleaz< cultura pur<.
Di!g"%#i'ul e$%l%gi'
9re numai semnificaCie retrospectiv< =i orientativ< pentru investigarea st<rii de purt<tor s<n<tos. )unt
indicate: reacCia de aglutinare =i reacCia banticorpilor vibriocizi.
Kitrul diagnostic semnificativ pentru %oler< al anticorpilor aglutinanCi este de 1:B1A mai mult< baz< se
pune pe cre=terea de cel puCin ! ori a titrului anticorpilor in probe de ser recoltate >n dinamic<, la intervale
de 8^B zile.
Kitrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi*serul bolnavuluiF vibrioni %olerigeni in cultura
vieFcomplement) la bolnavi este 11 k"3 11k8, iar la purtatorii sanatosi intre 11kl3 11k"
:7. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l #i.%ului eC!"#e)!#i'. P$ele3!#ele. Me#%+ele +e +i!g"%#i'. Di.e$e"/ie$e! +e l!-%$!#%$ !
#i.%ului eC!"#e)!#i' e*i+e)i' +e 'el e"+e)i'.
F!)ili! #ic7ettsiaceae
Ge"u$iG #ic7ettsia *care include 2 grupuri)
1. Drupul tifos, constituit din %.pro>aze?ii *responsabil< de tifosul exantematic epidemic, vector p<duc%ele) =i %. typhi
*responsabil< de tifosul exantematic endemic, murin, vector puricele)
2. Drupul febrelor p<tate, transmise prin c<pu=e *%.ric?ettsii# %.conorii# %.australis# %.a?ari# %.si!irica, etc)
Caractere morfotinctorialeG bacterii D(, polimorfe *coco(bacterii, bastona=e, forme filamentoase, etc), imobile, asporogene,
posed< microcapsul<, tr<iesc =i se multiplica exclusiv in celule *citoplasmX =i nucleu) animale, umane =i la vectori. se coloreaz<
bine prin metoda #omanovs7i^Diemsa, :ie%l^,eelsen. 'rin te%nica de colorare -acc%iavello(Dimenez *fucsin<Fverde de
mala%it) ric7ettsiile apar colorate >n ro=u pe fondul verde palid al citoplasmei. ColoraCia Diemsa ro=ii >n citoplasma albastr<
Age"/ii '!u1!li !i #i.%ului eC!"#e)!#i'G
1. (.pro)aze*ii L provoac< tifosul exantematic epidemic
0. (.typ$i L provoac< tifosul endemic, murin
P!#%ge"e1! #i.%ului eC!"#e)!#i' e*i+e)i'G
Su$! +e i".e'/ie L omul bolnav de tifos exantematic sau de boala Irill(:insser
Ve'#%$ul L p<duc%ele uman
'<duc%ele se infecteaz< de la bolnav >n ultimele 2 zile de incubaCie, pe parcursul perioadei febrile =i 2( zile dup< normalizarea
temperaturi. #ic7ettsiile se multiplic< >n celulele epiteliale intestinale ale p<duc%elui fiind eliminate cu de&ectele. 9stfel, omul
se contamineaz< nu prin >nCep<tura p<duc%elui, ci prin leziunile cutanate sau mucoase >n care au nimerit de&ectele insectei.
Infectarea este posibil< =i prin in%alarea prafului >n care se conCin ric7ettsii uscate sau la nimerirea acestui praf pe con&unctiva
oc%iului. cn )09 de la veveriCe zbur<toare prin intermediul ectoparaziCilor acestora.
Dup< inoculare ric7ettsiile trec >n sXnge, penetreaz< >n celulele endoteliale ale vaselor sangvine mici, se >nmulCesc =i le distrug.
#ic7ettsiile secret< factori procoagulanCi care determin< tromboz< cu inflamaCie periadventiCial< a vaselor mici *nodulii 'opov(
;ran7el). $eziunile sunt mai numeroase >n tegument, ),C, miocard.
Pe$i%!+! +e i"'u-!/ie 8(2 zile *11(12 zile)
Debutul este brusc, cu febr< !1(!1 grade C, cefalee, insomnie, sl<biciuni, excitaCie, %iperactivitate nervoas< =i psi%ic<. )e
observ< %iperemia feCei =i faringelui, sclerele sunt in&ectate.
cn ziua a !(8 a maladiei apare o erupCie cutanat< rozeolo(pete=ial< *pe trunc%i, apoi pe membre), >nsoCit< de splenomegalie.
;ebra dispare peste 2 s<pt<mXni. ConvalescenCa este lung< =i astenia durabil<. Dup< vindecare nu r<mXn sec%ele.
I)u"i#!#e! anti(ric7ettsian< este mediat< celular, anticorpii neutralizeaz< efectul toxic al ric7ettsiilor.
cns< imunitatea nu elimin< obligatoriu toate ric7ettsiile prezente >n organismul convalescentului. 9ceste bacterii latente se
manifest< la persoane >n vXrst< >n absenCa pediculozei, atunci cXnd imunitatea scade. 'rocesul infecCios poate fi reactivat sub
influenCa unor maladii intercurente, a stresului, etc *-%!l! B$ill&>i"e$, tifosul de rec<dere, tifosul f<r< p<duc%e).
cn timpul )!l!+iei B&> ric7ettsiemia este de 11 ori mai rar< decXt >n forma epidemic< a tifosului exantematic =i dureaz< cel
mult "(B zile. +voluCia este benign<, erupCia este mai abundent<, roz<, intoxicaCia este redus<. $a b<trXni pot surveni
complicaCii vasculare.
Ti.%ul eC!"#e)!#i' e"+e)i': agentul cauzal este %.typhi, sursa de infecCie =obolanul, iar vectorul puricele. Clinica se
aseam<n< cu cea a tifosului epidemic, dar gravitatea este redus< ( simptome mai puCin severe, erupCia mai s<rac<.
Di!g"%#i'ul +i$e'# EeC!)e"ul )i'$%'%*i', -!'#e$i%l%gi'F e e.e'#ue!15 ," l!-%$!#%!$e *e'i!li1!#e.
P$ele3!#eG sXnge, bioptate din Cesuturile infectate, vectori
EC!)e"ul )i'$%'%*i'G se examineaz< celulele endoteliale circulante >n sXnge sau frotiuri(amprente din Cesutul
infectat. ;rotiurile se coloreaz< Diemsa sau -acc%iavello. #ic7ettsiile apar ro=ii pe fondul albastru *respectiv verde)
al citoplasmei celulei(gazd<. 'oate fi montat< #I;.
EC!)e"ul -!'#e$i%l%gi'G prelevate sunt inoculate la cobai sau =oarece, >n cavitatea vitelin< a oului embrionat de
g<in< sau pe culturi celulare. Kulpina izolat< astfel va fi identificat< prin #I;, #;C, #9#.
EC!)e"ul e$%l%gi'G este bazat pe depistarea 9c din serul bolnavului cu a&utorul 9g din 'roteus 4_ =i 9g
ric7ettsiene *de grup sau de specie).
Re!'/ii "e*e'i.i'eG #eacCia de aglutinare \eil(;elix, folose=te ca 9g suspensii de 'roteus 4_ 1T. )e pozitiveaz< la sfXr=itul
primei s<pt<mXni de boal<. Kitrul aglutininelor atinge valoarea maxim< la >nceputul convalescenCei =i scade la valori
nesemnificative peste cXteva luni dup< boal<. Jaloare diagnostic< are cre=terea titrurilor de cel puCin ! ori pe parcursul bolii.
Re!'/ii 'u !"#ige"e $i'Ae##ie"e E*e'i.i'eFG
1. RFC, 'u Ag $i'Ae##i!" #%#!l. Devine pozitiv< la finele primei s<pt<mXni de boal<, maxim >n s<pt<mXna sau ! =i
persist< mai mulCi ani dup< vindecare. )unt semnificative titruri peste 1:18, cu cre=terea de cel puCin ! ori >n evoluCia
bolii
0. RAR E$e!'/i! +e !glu#i"!$e ! $i'Ae##iil%$F. +ste foarte sensibil< =i specific<, cu utilizarea 9g corpusculare
purificate. Curba aglutininelor evolueaz< paralel cu cea a 9c fixatori de complement. Kitrul diagnostic ( 1:181 =i mai
mult.
6. R?AI. 2emaglutininele pot fi detectate din ziua a ! de boal< >n titruri 1:21 1:!1 care cresc >n s<pt<mXna a 2 atingXnd
cifrele 1:181(1:21. Kitrul diagnostic este de 1:181. 'este luni de la debutul bolii titrul acestor 9c scade pXn< la valori
nesemnificative.
7. RIFI
8. RN ! #%Ci"ei $i'Ae##ie"e. )e efectueaz< pe =oricei. In calitate de toxin< se utilizeaz< o suspensie de ric7ettsii vii, care va fi
neutralizat< cu ser imun >n diferite diluCii.
9. I+e"#i.i'!$e! ADNului $i'Ae##i!" *$i" PCR
J+e.!u$!#F
)e examineaz<, in funcCie de forma clinic< a bolii, eventualele complicaCii =i scopul urm<rii *diagnostic la bolnav, investigaCie
epidemiologic<):
/. )Xnge prelevat in primele zile de boal<. Dup< ziua a /(m, uneori pXn< >n ziua a 12(a, se >ncearc< izolarea ric7ettsiilor
din c%iagul sangvin mo&arat, din sedimentul globular al sXngeluib %eparinat, pentru a elimina anticorpii care pot >mpiedica
izolarea.
B. 9rtropode capturate dup< %r<nirea cu sXnge pe pacienCii suspecCi de ric7ettsioz< *tifos exantematic: p<duc%i ^ vezi
tabelul /.2) sau de pe animale din focarul de infecCie *c<pu=i de pe cXini din locuinCa pacienCilor cu febr< butonoas<, de pe
animale din focare de febr< S sau febre p<tate). 9rtropodele sunt capturate >n recipiente prev<zute cu dop de bumbac sau plut<,
nu de cauciuc.
a De la pacienCii cu febr< S, >n afar< de( sXnge, >n raport cu complicaCiile posibile, se mai prelev<: sput<, exsudat pleural, lic%id
cefalora%idian, probe necroptice *valvule# Cesut %epatic), iar de la animalele din focarul de infecCie: placent<, lapte, urin<,
c<pu=i de pe animale.
Microscopia direct
'e amprente sau secCiuni %istologice din probe bioptice sau necroptice ric7ettsiile apar intracelular ca bacili fini sau cocobacili
alba=tri(purpurii in coloraCia Diemsa sau ro=u viu >n coloraCiile -ac%iavello .
ColoraCia imunofluorescent< identific< rapid %.ric?ettsii pe secCiunile biopsiilor din leziunile cutanate ale pacienCilor cu febr<
p<tat< a -unCilor )tXnco=i, &.!urneti pe secCiuni ale valvulelor cardiace de la pacienCi decedaCi cu endocardit< dup< febra S.
9ceste ric7ettsii pot fi identificate prin coloraCia imunofluorescentX =i pe frotiuri din %emolimfa c<pu=elor infectate.
'zolarea &i identificarea
'relevatele fluide necontaminate se in&ecteaz< intraperitoneal la animalele receptive direct la patul bolnavului. CXnd se prevede
un interval mai mare de o or< pXn< la inoculare, necondiCionat prelevatele trebuie imediat congelate la ^2"?C. >ntotdeauna se
inoculeaz< dou< animale.
Din probele tisulare necontaminate se in&ecteaz< supernatantul suspensiei 11. *greutate3volum) >n sol salin< izoton<
centrifugat< 1" minute la 1 111 rpm.
Koate probele contaminate *sput<, urin<, lapte, suspensii de placent<) se infecteaz< numai dup< tratarea timp de 21^1 minute
cu penicilin< >n proporCie de 1 111^" 111 0I3ml inoculum.
9rtropodele vii se imobilizeaz<, prin refrigerare la ^"?C, se spal< repetat cu ap< distilat< steril< *sau se menCin o or< >n
soluCie 1:1 111 mertiolat de sodiu, dac< gazda de izolare este embrionul de g<in<), dup< care se omogenizeaz< *11^1"
artropode311 ml soluCie salin< izoton< steril<), =i se in&ecteaz< supernatantul tratat cu penicilin< 1 111 0I3ml.
Izolarea ric7ettsnlor prin inocularea direct >n sacul vitelin al embrionului g<in< a prelevatelor patologice de lX om este mai
puCin sensibil<.
0nul din animalele care prezint< semne de boal< este sacrificat. #ic7ettsiile sunt urm<rite, microscopic, >n exsudatul fibrinos
de pe suprafaCa splinei sau @ tunicii vaginale a testiculului, pe amprente colorate -ac%iavello, Diemsa sau imunofluorescent.
#ic7ettsia izolat< la cobai sau =oarece este adaptat< u=or la cultivarea >n sacul vitelin al embrionului de g<in< >n vederea
prepar<rii unui 9g corpuscular, care se identific< prin reacCii cu seruri imune de referinC< *#;C, microaglutinare,
microimunofluorescenta)
Cobaii care nu prezint< semne de boal< sau care supravieCuiesc bolii febrile sunt testaCi serologic, dup< ^! s<pt<mXni de&a
inoculare, pentru apariCia 9c antiric7ettsieni.
%ochalimaea Auintana se izoleaz< din sXnge prin >ns<mXnCate pe geloz< special >mbog<Cit< cu 8. ser de cal inactivat 1 min la
"8?C =i 4B eritrocite de cal lizate. Dup< 12^1! zile de incubare la :l
C
& >n atmosfer< cu ". C42 apar microcolonli *ex(
aminare sub stereoimicroscop) >n care organismul este identificat microscopic pe frotiuri, colorate prin DimCnez =i antigenic
prin ser imun specific anti-%o.Auintana.
#etodele nespecifice + reacCiile de aglutinare cu antigeni Proteus*D .
%eac'ia 7eil-Felix este o reacCie de aglutinare >n tub. )e pozitiveaz< la sfXr=itul primei s<pt<mXni de boal<. Kitrul aglutininelor
a&unge maxim la >nceputul convalescenCei =i scade la valori nesemnificative in interval de la una pXn< la cXteva luni dup<
boal<, f<r< reacCii anamnestice >n ric7ettsiozele de recidiv<. )emnificative pentru diagnostic simt titrurile care cresc de cel puCin
! ori >n evoluCia bolii. )pre exemplu, >n tifosul exantemXtiYY de primoinfecCie titrul aglutininelor anti-Proteus 4_1T poate fi de
1:"11 la sfXr=itul primei : s<pt<mXni de boal< =i cre=te pXn< la 1:11 111 >n convalescenC<.
%eac'ia Eudi?e-Steuer este o reacCie orientativ< prin aglutinare pe lam<. 'e o lam< de microscop se depune o pic<tur< din sXngele
de examinat =i se defibrineaz< prin mi=c<ri circulare cii colCul altei lame. 'e pic<tura de sXnge uscat se depune o pic<tur< din
suspensia de Protem 1_1T. 9glutinarea suspensiei >n interval de maximum 11 minute indic< o reacCie suspect<A *corespunde
unui titru de cca 1:2"1 la aglutinarea In tub) =i trebuie confirmat< prin reacCii specifice.
#etodele specifice
-etode specifice: reacCiile cu antigeni ric7ettsieni.
T. %eac'ia de $ixare a complementului este larg utilizat<. 0zual se utilizeaz< antigenul ric?ettsian total. 9nticorpii fixatori de
complement apar la sfXr=itul primei s<pt<mXni de boal<, ating un maxim >n s<pt<mXna a (a sau a !(m de boal< =i persist<, la
titruri reduse, luni sau ani dup< vindecare. )unt semnificative titruri peste 1:18, cXnd cresc de cel puCin ! ori >n evoluCia bolii.
'entru diagnosticul febrei S >n formele acute se folose=te antigenul de &.!urneti tn $aza ,,. )e urm<resc anticorpii fixatori de
complement, care sunt decelaCi din ziua B^11 de boal< =i urmeaz< o dinamic< similar< celorlalte ric7ettsioze. )emnificative
pentru diagnostic sunt titruri de 1:B^1:18 cu condiCia cre=terii de cel puCin ! ori in eur=ul bolii.
0rm<rirea prin #;C a anticorpilor Ig- permite stabilirea precoce a diagnosticului ric7ettsiozelor de primoinfecCie pe prob<
unic< de ser.
%eac'ia de microaglutinare folose=te antigeni corpusculari puri$ica'i. +ste mai sensibil< decXt #;C. Curba aglutininelor
evolueaz< paralel cu cea a anticorpilor fixatori de complement.
+ndocardita cu &oxiella trebuie suspectat< la pacienCi cu %emoculturi repetate negative =i titruri peste 1:211 >n microaglutinarea
cu antigenul in $aza ,.
%eac'ia de hemaglutinare indirect deceleaz< anticorpi din ziua a !(m de boal<. Kitrul lor cre=te timp de s<pt<mXni pXn<
la 1:2 111(8!111, dup< care scade pXn< la valori nesemnificative *n1:1 111) in intervalul de luni de la debutul
bolii. Deci reacCia de %emaglutinare pasiv< este foarte util< >n regiunile endemice, pentru c< un rezultat pozitiv indic<
>mboln<virea recent< =i este mult mai u=or de interpretat decXt rezultatele #;C sau reacCiei de microaglutinare.
%eac'ia de imuno$luorescen' indirect este rar utilizat<. Ins< depistarea prin aceast< reacCie a anticorpilor Ig9 FGHIJ-
&.!urneti tn $azele , =i ,, poate depista endocardita din febra S.
%eac'iile moderne E),SK (i imuno$luorescen' indirect cu antigen &oxiella !urneti tn$aza ,, depisteaz< rapid =i cu mare sensibilitate
anticorpii Ig- pentru diagnosticul febrei S pe probe unice de ser.
:8. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l g$i*ei. P$ele3!#ele. Me#%+ele +e +i!g"%#i'.
K!M'L''LE 2R);2- L' P!R!MbS2$'R'C!E
Mixoirusurile reunesc irusuri !RB- cu a,nitate pentru "ucoproteine %m)/o ? "ucus&
reparti*ate in . fa"ilii: 2rt1o"Oxoiridae7
Para"Oxoiridae
3!M($(! )'&/)M5),('(+!E
Jenuri: 'n0uen*airus ! %irusul gripal !&7 'n0uen*airus B %irusul gripal B&7 'n0uen*airus
C %irusul gripal C&7 )1ogotoirus %irusurile C1ori -i )1ogoto&
!genii cau*ali ai gripei ? infecie respiratorie acut cu si"pto"e siste"ice i"portante+
)ipul ! prooac pande"ii periodice %3V36 ? .5 "ln decesuri, 3V8<, 3V46, 3V<<&
)ipurile ! -i B ? epide"ii regionale -i locale+ !nual ? /-8 "ln ca*uri grae, /55 ? 855 "ii
decesuri
3V// ? pri"a cultur de irus gripal u"an %S"it1, !ndreMes -i LaidlaM&+
M2RK2L2J'!, C2MP2Q'T'! C;'M'CR ! $'RUSULU' JR'P!L tipul !
Particule rotunde, 65-3.5 n", sau ,la"entoase, constituite din:
3+ Jeno" 9 6 seg"ente de !RB
.+ Capsida %BC& ? tu(ular, de si"etrie 1elicoidal, separat pentru ,ecare seg"ent
/+ Supercapsida:
Cu(lu strat lipidic extern %origine celular&
Strat intern proteic %"atrice, prot+ irale M3, M.& ? asigur legtura dintre JP de suprafa
-i BC7 M.-canal ionic
. tipuri de JP inserate in "e"(ran: 1e"aglutinina - ;! %;& -i neura"inida*a -B! %B&,
distincte "orfologic -i (iologic %irusul gripal C ? doar ;!&
@emalutinina %;!, ;& ;3 ? ;34
)ri"er co"pus din . polipeptide ;!3 -i ;!.
;!3 ? ,xarea speci,c a irionilor la receptori glicopeptidici "e"(ranari %inclusi de pe
1e"atii&, ce conin acid B-acetilneura"inic:acid sialic
;!. ? fu*iunea supercapsidei cu "e"(rana celulei-ga*d
!nticorpii anti-;!: 'n1i( ,xarea irusului de celula-int7 'n1i( 1e"aglutinarea
3euraminidaza %B!& B3 ? BV+ )etra"er, polipeptid unic+ Kuncii : Cliea* legtura dintre
acidul sialic -i glucidul alturat %tratarea celulelor cu neura"inida* i"piedic infecia
celulei cu irus&+ !sigur deta-area irionilor in"ugurii prin eli"inarea acidului
neura"inic:sialic din receptorii celulari
!nticorpii anti-B! li"itea* dise"inarea irionilor
S&'#C&#'! !"&(*E"(C-: !g interne BP -i M, speci,ce de tip !,B,C7 !g externe ;! -i B!,
speci,ce de su(tip -i de ariant+ 34 ariante de ;! %;3-;34& -i V de B! %B3-BV&, asociaiile
lor for"ea* su(tipuri de irus !+ La o" ? B3, B. -i ;3, ;., ;/ %;3B37 ;.B.7 ;/B.&
,ariaii anti0enice ale 1a 7i na:
$aria#ii A minore ? drift %"utaii punctifor"e, "odi,c caia !! din ;! sau:-i B! cu
aparitia unor arieti de serotipuri, c1aracteristic pentru tipurile ! -i B& ? prooac
epide"ii ,ecare /-= ani+
$aria#ii A ma;ore ? s1ift %reco"(inaii genetice, sc1i"(area co"plet a unui sau catora
seg"ente geno"ice ?;!, B!, P, M, etc+ Ceter"ina "utaii i"portante, aparitia serotipurilor
noi& - prooac pande"ii+
Cultivarea virusului 0ripal: 2u e"(rionat de gin %caitatea a"niotic -i alantoic&7
Culturi de celule %,(ro(la-ti de pui, culturi pri"are de rinic1i de "ai"u, etc&7
Reproducerea infeciei la "ai"ue, di1ori
Multiplicarea virusului2 !ta-area %adsor(ia& ? ;!3Eacid neura"inic+ Penetrarea ?
endocito*+ Cecapsidarea ? fu*iunea supercapsidei -i "e"(ranei acuolei de endocito*,
BC penetrea* in nucleu prin porii "e"(ranei nucleare+ Biosinte*a %eclipsa&: )ranscrierea
!RB" %transcripta*e P3, P., P/&, )ranslaia !RB" -i sinte*a proteinelor irale %Ct&,
Replicarea geno"ului %!RB++++!RBc++++!RB&+ !sa"(larea: 'n
citoplas": ;! -i B! se inser in MCt, iar M3 -i M. o cptu-esc din interior, 'n nucleu: BP se
asocia* cu !RB-, for"and BC, apoi "igrea* spre *onele "odi,cate ale MCt %ia !J&+
Eli(erare! ? in"ugurire+ B! a#ut la desprinderea irionilor de MCt -i eit for"area
agregatelor+
Celula r"ane aparent ia(il, dar epui*at -i "oare+ Citoli*a este deter"inat de
rspunsul i"un citotoxic %BG, L)C&+
$irusul gripal ! se intalne-te la o" -i ani"ale: porc, cal, psri, foci, (alene, etc+ $irusul
gripal B ? o" %foci&
$irusul gripal C ? o" %caine, porc&+ Sursa de infecie ? o"ul (olna %ani"aleP Ca*uri
sporadice de grip aiar la o" %;<B3, ;VB., ;8B3& ? .55/:5= in $ietna", 3VV< ? ;ong
Gong&+
$irusul este pre*ent in rinofaringe in pri"ele . *ile de la de(utul (olii+ Mecanis"ul de
trans"itere ? aerogen, prin picturi Klugge %tuse, strnut&+
$irusul se propag in cile respiratorii superioare -i inferioare, inducand o in0a"aie a
"ucoasei -i ede" al laringelui, tra1eii -i (ron1ilor+
Celulele epiteliale ciliate sunt distruse %fr a afecta celulele (a*ale&+ Procesul regenerati
incepe cu *iua a 8 -i repararea co"plet a epiteliului are loc in 3 lun+ (ontinent de risc -
persoane in arst, copii, i"unodepri"ai, (olnai cu "aladii cronice cardioasculare,
respiratorii, insu,cien renal, dia(et+3orme clinice:
o Jripa inaparent, asi"pto"atic
o Jripa comun %(enign, durata =-< *ile&+ 'ncu(aia catea ore - . *ile+ Ce(ut (rutal, cu
frison, fe(r, cefalee, rinoree, tuse, "ialgii,
artralgii, anorexie, astenie %'KBP&+ Co"plicaii %infecii secundare (acteriene&: otite, sinusite,
(ron-ite, (ron1opneu"onii, etc+
Co"plicaii rare: sindro"ul ReOe %encefalit acut cu degenerescena ,catului&7 sindro"ul
Juillain-Barre %poliradiculonerit&+
o Jripa malin %pneu"onie iral pri"iti cu ede" pul"onar -i 'R!&
Preleate: laa#e:aspiraii na*ale, tra1eale, expectoraii (ron-ice %in pri"ele =6 ore&
Examenul virusoscopic ?"icroscopia electronica, R'K
Examenul virusolo0ic
3+ '*olarea in oul e"(rionat de gin de 35-33 *ile sau culturi de celule %MCCG&+
.+ 'ndicarea irusului ? actiitate 1e"aglutinant fa de eritrocite de co(ai, gin, curcan a
lic1idului a"niotic -i alantoic, 1e"adsor(ia lor pe cultura de celule+
/+ 'denti,carea ? R'K, R';!, R';!ds, RB
+etectarea !0 virale in sedi"entul celular %R'K, EL'S!&
+etectarea 0enomului viral
Serodia0nosticul 0ripei: Retrospecti, de con,r"are+ Se exa"inea* seruri perec1i+ Se
deter"in cre-terea titrului de !c de = ori, sau pre*ena !c 'g M+ Reacii: RKC cu !g BP
%deter"inarea tipului&, R';! cu su-a iral circulant, EL'S!, RB '"unitatea: celular %L)C,
BG&, u"oral %'g J, 'g !&, speci,c de su(tip+
&ratamentul 0ripei: Amantadin, rimantadin, '"piedic ptrunderea BC in citoplas"a
celulei infectate cu irus !+ Posi(ilitate re*istenta tulpini+ Eanamivir, oseltamivir, !u
structura si"ilar acidului neura"inic+ 'n1i( actiitatea B!, i"piedicand eli(erarea
irusurilor ! -i B -i dise"inarea lor prin "ucus, deter"in agregarea irionilor+ Inter*eron,
unuent o/olinic,)rata"ent si"pto"atic %antipiretice, anti(iotice, etc&
Proflaxia specifc a 0ripei: $accinuri inactivate: conin . tulpini de irus ! %;3B3 -i
;/B.& -i o tulpin B, cultiate in ovo -i inactiate cu (eta-propiolacton+ 'noculare i:", s:c7 'g
J persist 8-4 luni+ $accinuri vii atenuate: tulpinile sunt cultiate in ovo la .8 C, atenuate
prin pasa#e "ultiple+ !d"inistrare intrana*al prin aero*ol, i"unitate local %'g !&+ $accinuri
subunitare: constituite din ;! -i B!
:9. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l 2e*!#i#ei 3i$!le B. P$ele3!#ele. Me#%+ele +e +i!g"%#i'. M!$Ae$ii (i e)"i.i'!/i! l%$
+i!g"%#i'5.
/%, ? irus !CB, ciclul de replicare co"port o etap de transcripie iners
Extre" de contagios -i pre*ent in titruri "ari in lic1ide (iologice+ Prooac 1epatite acute,
c1iar ful"inante, 1epatite cronice, ciro*, 1epatocarcino"+
Peste /85 "ln persoane infectate in lu"e+
Peste 3,8 "ln decesuri anual+
Clasifcare: Ka"ilia ? ;epadnairidae7 Jenul ? 2rt1o1epadnairus7 Specia ? $irusul
1epatitei B %;B$&
Morfolo0ia: Particule sferice de =. n" %particulele Cane&, infecioase ? irionul co"plet
%35V part:"l&+ Particule sferice, lipsite de acid nucleic, de .. n", neinfectioase7 Structuri
tu(ulare, .55-<55 n" lungi"e, neinfectioase
Structura /%, (particula +ane)
*enomul: !CB circular (icatenar parial %.:/&+ Posed catena lung L%-& -i catena scurt
S%E&+ Se disting 6 genotipuri %! ? ;&+
"ucleocapsida %BC, core& ? icosaedric, co"port !g ;Bc, asociat cu !g ;Be %solu(il&+ 'n
BC se a0 -i !CB-poli"era*a -i ti"idin Fina*a+
Supercapsida ? du(lu strat lipidic asociat cu proteine irale %!g ;Bs&+ Un receptor pentru
al(u"in din supercapsid interine la etapa de penetrare a irusului+
'ezistena : ;B$ este re*istent la aciunea eterului, la desicare -i cldur+
;B$ i-i pstrea* infecio*itatea "ai "uli ani la -.5 grade, catea luni la E/5 grade,
catea ore la E45 grade+ Este distrus la ,er(ere -i cu 1ipoclorit de sodiu+ !ni"ale
experi"entale ? "ai"ue ci"pan*ei+
Structura anti0enic a /%, (mar=eri epidemiolo0ici)
!g ;Bs, de suprafa+ Posed deter"inani de grup %a& -i de tip %d5) -i B5r&+ Serotipuri ale
!g ;Bs : a)B, a)r, adB, adr, etc+ !nticorpii anti-;Bs au rol protector+
!g ;Bc, din BC, nu este detecta(il in ser, doar in nucleul 1epatocitelor infectate+
!g ;Be, solu(il, co"ponent al BC+ Pre*ent in ser -i "artor de infecio*itate %replicare
iral&+
!CB poli"era*a
)i"idin Fina*a
!g suscit sinte*a !c anti-;Bs, anti-;Bc, anti-;Be, anti-!CB poli"era*+
Multiplicarea /%,
$irusul penetrea* in 1epatocit de(arasat de supercapsid datorit receptorului su pentru
al(u"in+ Cup decapsidare !CB este co"pletat de poli"era*a iral, deenind (icatenar+
!CB-ul iral ptrunde in nucleul celulei+
!RB poli"era*a ga*dei transcrie catena !CB L%-& in !RB-pregeno"ic %E& -i !RB"+ 'n
citoplas" are loc translarea !RB" -i sinte*a proteinelor irale+ !RB-pregeno"ic %E& este
incorporat in capsid -i !CB poli"era*a iral sinteti*ea* catena L %-& ? activitate de
reverstranscriptaz, Pe "atricea catenei L %-& este sinteti*at catena S %E&+ Poli"era*a
"anifest actiitate de RBa* ; -i degradea* !RBpregeno"ic+
BC capt supercapsida la nielul MCt -i irionul nou for"at este eli(erat prin in"ugurire
%particulele Cane, infecioase&+
Proteinele externe %;Bs& sunt produse in exces -i se asa"(lea* in ser in particule sferice
sau tu(ulare, neinfecioase+ ;B$ nu este citolitic+
;epatocitoli*a este deter"inat de rspunsul i"un al ga*dei+ ;epatocitele infectate
pre*int pe suprafaa lor antigene irale, ce sti"ulea* un rspuns i"un+ Li"focitele ) CC6
-i celulele BG atac -i distrug celulele (olnae, iar anticorpii speci,ci neutrali*ea* irusul
circulant+
CE RET'BU) ccc
3+ !CB iral du(lu catenar este extre" de sta(il, poate persista su( for" de plas"id in
1epatocit, ,ind la originea porta#ului cronic -i
feno"enelor de reactiare+
.+ !CB iral se poate integra in cro"o*o"ul 1epatocitelor %aciune oncogen posi(il&+
/+ '"plicarea transcripta*ei inerse se a0 la originea unei rate de "utaii crescute
%re*isten la c1i"ioterapice, e-ec in cursul
seroterapiei sau accinare, "utante fr !g ;Be&+
Pato0eneza 1epatitei virale %
Sursa de infecie ? o"ul+ ;B$ este pre*ent in sangele (olnaului, secreii genitale -i
sper", sali, lapte, urin, lacri"i+
Cile de transmitere a /%,:
3+ Parenteral prin sange -i deriate %transfu*ii, trata"ent cu produse sangine, actiitate
profesional, in#ecii cu seringi conta"inate
-toxico"ani, tatua#, piercing, acupunctur&+
.+ Sexual %1o"o-:1etero-&+
/+ $ertical ? de la "a" la copil %la na-tere sau in perioada neonatal&+
=+ )rans"iterea direct %contact, srut& nu este exclus+
8+ Riscul infeciei prin in#ecie ? .5-/5A
4+ Contagio*itate sangin extre" ? de 35 ori superioar infeciei cu ;C$ -i de 355 ori ?
;'$+
Perioada de incubaie 8 /5?365 *ile %35 spt"&
Perioada de stare ? si"pto"atic la .5-/5A pacieni %for"e anicterice <5-65A&
,indecare ? V5A
;epatita iral B poate eolua spre cronici*are %35A la persoane i"unoco"petente&+
;epatita ful"inant ? 5,3 - 3A
Ciro*a 1epatic sau cancer ? .5A
C'BE)'C! M!RGER'L2R
/epatita acut
o !0 /%s este pri"ul "arFer depistat in ser dup 3-/ luni de la contagiu, persist 3-. luni
-i dispare peste catea spt"ani dup nor"ali*area transa"ina*elor+ Persist la purttorii
cronici+
o !0 /%e apare i"ediat dup ;Bs, "arFer de replicare iral, dispare inaintea !g ;Bs+
o !c anti8/%c ((0M) apar peste .-= spt dup !g ;Bs+
o !c anti8/%e apar dup incetarea replicrii irale, odata cu dispariia !g ;Be+ MarFer de
pronostic faora(il+
o !c anti8/%s apar peste .-/ spt"ani dup dispariia !g ;Bs %*ereastr imunoloic&+
Beutrali*ani+ MarFeri ai indecrii+Lipsesc la purttorii cronici+
Evoluie favorabil: dispariia !g ;Bs -i !g ;Be, apariia succesi a !c anti-;Bc, anti-
;Be -i anti-;Bs+
/epatita fulminant ? pre*ena constant a 'gM anti-;Bc in titru inalt+
/epatite cronice %eoluie peste 4 luni&+
/epatit cronic activ %persistena !g ;Bs, !g ;Be -i !c anti-;Bc - 'gJ&+
/epatit cronic persistent %!g ;Bs, !c anti8/%e, anti-;Bc& - purttor cronic de !g
;Bs+ %Reactiri sunt posi(ile, supraeg1ere necesar&+
Jirusul conCine antigene ( superficial 2Is9g =i dou< interne: 9Dc9g *medular) =i 9Ic9g care posed< propriet<Ci
ale 9.#.,. ( polimerozei. In organismul bolnavilor la fiecare din antigene, >n diferite perioade de boal<, se
formeaz< anticorpi anti( 2Is, anti( 2Ic, anti( 2Ie.
Diagnosticul expres. $a %epatita virotic< acut< 2Is9g de obicei apare >n serul sanguin al bolnavilor >n perioada de
incubaCie cu 2(B s<pt<m>ni >nainte de modific<rile bioc%imice =i m<rirea activit<Cii aminotransferazelor. Krebuie de
menCionat, c< 2Is9g poate fi evidenCiat numai la "1(B1. din bolnavi, din acest motiv rezultatul negativ nu
exclude %epatita virotic< I.
+xist< diverse metode de evidenCiere a 2.Is9g >n serul sanguin. 0na din cele mai simple este #.'.D. cu
specificitatea >nalt<, dar cu sensibilitate mai mic< decit alte metode *#9-+, 9#I, #29I). )e folose=te totodat< =i
contra imunoelectroforeza *CI+;). 'entru m<rirea sensibilit<Cii acestor reacCii se recomand< concentrarea serului
prin uscare >n termostat la temperatura de /EC =i diluCia ulterioar< >ntr(un volum mai mic de ap< distilat<.
Dintre metodele cu sensibilitate pronunCat< un spectru larg de utilizare pentru diagnosticul expres ai %epatitei I au
c<p<tat 9#I si #29I
+xamenul serologic. 'entru determinarea anticorpilor la antigenul 2IJ. se folosesc #.'.D.,
contraununoelectroforeza. Cele mai sensibile =i specifice s>nt 9.#.I., #.9.-.+., precum =i #2.9I, folosind
eritrocite sensibilizate cu 2.Is9g.
Determinarea antigenelor 2.I.J. =i anticorpilor lor are o importanC< mare nu numai >n diagnosticul %epatitei virale
I, dar =i pentru prognozarea sf>r=itului bolii, deoarece >n diferite perioade de boala se evidenCiaz< diver=i marc%eri
2IJV 'entru perioada de incubaCie este caracteristic< prezenCa 2Is9g >n s>nge, care se p<streaz< timp de 2(" luni,
iar la evoluarea cronic< ( mult mai >ndelungat. >n perioada acut< a bolii apar 2Ic9g =i 2Ie9g, ultimul circul< >n
serul sanguin timp de 1(/ s<pt<m>ni, iar prezenCa lui >n primele s<pt<mbi de la >nceputul bolii este pronostic
nefavorabil<. )tadiul de convalescenC< precoce se caracterizeaz< prin dispariCia din seruri sanguine 2Ie9g =i
2Ie9g =i apariCia >n ele a anti(2Ic *>n titre m<rite), pot ap<rea anti(2Ie. >n stadii de convalescenC< >n serul
sanguin se evidenCiaz< anticorpi faC< de toCi antigeni 2IJ.
2epatita I cronic< agresiv< se caracterizeaz< prin drcularea 2Is9g =i 2Ie9g >n s>nge, titruri mari de an< 2Ic
Ig- *aceasta demonstreaz<, c< replicarea virusului se prelunge=te).
$a purt<torii de 2Is9g, >n afar< de acest antigen, >n ser se evidenCiaz< =i anticorpi *anti(2.Ic, anti(2UIe, Ig- =i
anti(2Ic IgD m titruri &oase, rar ( anti(2Is).
$a aceast< form< de %epatit< frecvent se evidenCiaz< m afar< de I corpusculele Deina, >nc< o form< de corpuscule
virotice ( delta corpus( cule *sau delta antigen). 'roprietatea caracteristic< a corpusculeloi (delta este dependenCa
reproducerei lor de reproducerea corpusculeloi Deina. 9cestea reprezint< 9.D.,.(virusuri miri, a c<ror protein<
superficial< *din capside) este reprezentat< prin 2Is9g.
::. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l 2e*!#i#ei 3i$!le D. P$ele3!#ele. Me#%+ele +e +i!g"%#i'. M!$Ae$ii (i e)"i.i'!/i! l%$
+i!g"%#i'5.
!gent iral defecti, satelit al ;B$, /4-/< n"+ Cescoperit in 3V<<+
*enul Celtairus
*enom ? !RB-, circular %/ genotipuri&+ Capsida ? sferic, . proteine, !g Celta+
Supercapsid ? deriat din ;B$, cu / for"e de !g ;Bs
Se replic in nucleu, independent de ;B$, dar care ii asigur supercapsida cu !g ;Bs+
Manifest efect citopatic direct sau ia rspunsul i"un celular+
Mar=erii /+, ; !0 /+,6 !c anti8/+,6 !'" viral (asociai cu mar=eri ai /%,)2
Mecanismele 7i cile de transmitere ? identice cu ;B$+
'nfecia Celta se poate "anifesta in acela-i ti"p cu 1epatita B %co-infecie, eoluie acut,
risc de for"e ful"inante& sau surine la un purttor cronic %suprainfecie, risc de 1epatit
cronic acti cu eoluie rapid in ciro*, for"e ful"inante sunt posi(ile&+
+(!*")S&(C#$ +E $!%)'!&)' !$ /EP!&(&E$)' ,('!$E
+ia0nostic paraclinic: do*area transa"ina*elor, (iliru(inei, raportul al(u"ine:glo(uline+
)ro"(openie, leucocito*, di"inuarea protro"(inei ? factori de WalertX+
+ia0nostic etiolo0ic
Cetectarea irionilor %ME, 'ME& sau !g irale %EL'S!, R'K& in (ioptate 1epatice sau sange+
Cetectarea !B irali intra1epatic sau in sange %1i(ridare, PCR&+
Eidenierea anticorpilor antiirali in serul sangin prin te1nici EL'S!, !R', i"uno(lot, R'K'
+ia0nosticul 1epatitei !
Eidenierea 'g M anti-;!$ %'g J ? i"unitate&
+ia0nosticul 1epatitei %
Cepistarea !g ;Bs, !g ;Be, !c anti-;Bc, anti-;Bs, anti-;Be, anti-poli"era* in ser7 !g ;Bc
? in 1epatocit&
+ia0nosticul 1epatitei C
Cepistarea !c anti-;C$ %65A peste 38 spt de la expo*iie, V8A - 8 luni, V<A - 4 luni &
+ia0nosticul 1epatitei +
Eidenierea !c anti-;C$
P')3($!(! /EP!&(&E$)' ,('!$E
3+ Control e,cace al donatorilor de sange, esuturi, organe, sper", preenirea MS) -i
no*oco"iale, utili*area "aterialelor de u*a# unic, a"eliorarea condiiilor sanitare, etc+
.+ (munizarea activ
!nti-1epatita ! ? accin inactiat %35-.5 ani&+
!nti-1epatita B %accin reco"(inant !g ;Bs&+
$accin anti-1epatita C -i E? in curs de studiu+
/+ (munizarea pasiv
'"unoglo(uline speci,ce anti- ;!$, anti-;B$, anti-;E$+
&ratament specifc al 1epatitelor ! 7i E nu exist+
&ratamentul specifc al 1epatitei %: 'nterferon alfa7 $idara(in, la"iudin, entecair,
tel(iudin, adefoir %ccc Selecia tulpinilor re*istente&7
'"unoterapie
:;. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l $!-iei. P$ele3!#ele. Me#%+ele +e +i!g"%#i'.
Jirusul rabiei aparCine genului )yssa+irus# familiei %ha!do+iridae. $a rable se afecteaz< sistemul nervos central,
din care cauz< diagnosticul bolii este bazat pe evidenCierea >n Cesutul cerebral a corpusculilor Iabe=(,egri *>n
regiunea %ipocampului), antigenului viral sau a virusului. $a cercetarea animalului, care a provocat mu=care, se
determin< prezenCa virusului sau antigenului viral >n Cesutul glandei salivare cu a&utorul #.I.;. =i probei biologice.
'entru izolarea virusului >n perioadele timpurii se folose=te lic%idul cefalora%idian, sputa, urina, saliva de sub
limb<. +a se recolt< cu tampon de vat<, care se cl<te=te >n ciCiva ml de soluCie izotonic< clorid de natriu steril< =i se
stoarce.
$a examinarea materialului >n primele zile probele se p<streaz< la temperatura de !?C. -aterialul care trebuie
transportat se congeleaz< =i se expediaz< >n g%eaC< uscat<. 'entru o p<strare mai >ndelungat< *la temperatura de
(81?C) din material se preg<te=te suspensia de 21..
Diagnosticul expres. Cea mai r<sp>ndit< metod< de examinare este evidenCierea corpusculilor Iabe=(,egri >n
preparatele din Cesutul cerebral la microscopia optic<. Cu acest scop se examineaz< Cesutul %ipocampului, scoarCei
cerebrale, cerebelului. $ama se atinge fin de suprafaCa secCiunii Cesutului t<iat, frotiul amprent se coloreaz< prin me(
toda #omanovs7i(Diemsa, Kurevid, -uromCev, se usuc< =i se examineaz< la microscop *cu preparatele trebuie de
lucrat atent, ca =i cu materialul infecCios). Corpusculii Iabe=(,egri se observ< >n dtoplasma neuronilor mari =i
prezint< formaCiuni sferice =i alungite de culoare roz(violet< cu diametrul de 2(! mcm, cu structura intern<
evidenCiat< *vezi anexa col. fig. JI3T).
Jirusul se evidenCiaz< >n preparatele din creier prin microscopie electronic<. 9ntigenul virotic din Cesutul cerebral,
amprentele din glandele salivare submandibulare, mucoasa cavit<Cii bucale se evidenCiaz< cu a&utorul %.,.F.#
folosind seruri de la animalele %iperimunizate.
Izolarea virusului. 'entru izolarea virusului se infecteaz< =oareci albi *de 1(2 zile) cu suspensie din Cesutul
creierului =i altor organe de la persoane ce au decedat de infecCie, deasemenea =i lic%idul cefalora%idian =i saliv< de
la bolnavi.
In caz pozitiv la =oared apare tremor muscular, deregl<ri de coordonare, exdtare sau paralizii. De regul<, animalele
pier >n decurs de " zile.
'entru confirmarea diagnozei se examineaz< creierul =oarecilor bolnavi la prezenCa corpusculilRf Iabe=(,egri sau
antigenului virusului rabiei >n %.,.F.. Identificarea se efectueaz< cu a&utorul %.L. pe =oared.
+xamenul serologic. 'entru evidenCierea anticorpilor >n serul sanguin al bolnavilor se folose=te %.L. pe =oared,
%.,.H.K.# %.F.&.# %.,MF.# %.K.M.E.. -etodele indicate se utilizeaz< deasemenea pentru determinarea gradului de
imunitate postvacdnal< la oameni =i animale.
:<. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l ?IV i".e'/iei. P$ele3!#ele. Me#%+ele.
Retroiridae ? fa"ilie nu"eroas de irusuri !RB dotate cu o en*i" nu"it
reerstranscripta*: !RB !CBd+c
CL!S'K'C!RE! K!M+ RE)R2$'R'C!E
Su(fa"ilia 2rt1oretroirinae
Jenurile: !lp1aretroirus, Betaretroirus, Ja""aretroirus, Celtaretroirus,
Epsilonretroirus %induc tu"ori -i leuce"ii&, Lentiirus %irusul ;'$&
Su(fa"ilia Spu"aretroirinae
Jenul: Spu"airus %nepatogeni&
C!R!C)ERE M2RK2S)RUC)UR!LE JEBER!LE !LE K!M'L'E' RE)R2$'R'C!E
Ci"ensiuni ? 65-3/5 n"
Kor" ? sferic
Jeno" ? dou "olecule de !RBE, capacitate de integrare in nucleu su( for" de !CB
proiral
En*i"a ? reerstranscripta*a
Capsid ? icosaedric
Supercapsid ? deriat din MCP, lipidic cu JP irale inserate
Ciclul replicati este identic+
$'RUSUL ;'$+ S)RUC)UR! L' 2RJ!B'Q!RE! JEB2MULU'
;'$-3 -i ;'$-. ? responsa(ili de Sindro"ului '"uno-Ce,cienei !c1i*iionate %S'C!&
;'$-3 ? repartiie "ondial
;'$-. ? li"itat la !frica de $est
Structura irusului ;'$-3 : ;'$-.
Jeno"ul: diploid ? . "olecule de !RBE identice, nu sunt utili*ate in calitate de !RB"
En*i"e: reerstranscripta*a %R)&, integra*a, protea*a
Capsida: in for" de trunc1i de con, constituit din . proteine p.=:.4 C! %intern, "a#or&
-i p<,V BC %a nucleocapsidei, asociat !RB&
Supercapsida: du(lu strat lipidic de origine celular in care sunt inserate . JP irale
Jp3.5:3.8, de suprafa, asigur ,xarea irusului la receptorul celular CC=+ Regiunea $/
este responsa(il de ata-are -i induce
anticorpi neutrali*ani speci,ci
Jp=3:/4, trans"e"(ranar, legat de gp3.5, responsa(il de fu*iunea supercapsidei cu
"e"(rana celular
Proteina p3<:34, "atrice, cptu-e-te stratul intern al SC, asociat cu protea*a
Jeno"ul, proteinele interne %p.=, p<, p3<& -i en*i"ele constituie nucleoidul %core& iral+
Structura geno"ului %apr+ 35 "ii nucleotide&
Jena gag %group antisens& prot+ structurale interne %p.= -i p3<&
k Jena pol %poli"erase& / en*i"e: R) %p44&, integra*a %p/3&, protea*a %pV&
k Jena en %eneloppe& o prot+ precursor gp345, cliat ulterior in gp=3 -i gp3.5
k Jene regulatoare tat, re, nef, if, pr -i pu %;'$-3& sau px %;'$-.&
2"ologia dintre ;'$-3 -i ;'$-. este de =.A, "ai inalt la nielul genelor gag -i pol %peste
85A& -i redus la nielul genelor en %/VA&+
Se disting / grupe geno"ice ale ;'$-3: M, 2 -i B+ Jrupul M %"a#or& co"port 35 su(tipuri
%!-;, N -i G&, reparti*ate geogra,c neunifor" %"a#oritatea ? in !frica, B ? Europa occidental
si !"erica de Bord, K ? Ro"ania, J ? Rusia, etc&+
Structura antigenic ? toate proteinele -i glicoproteinele irale sunt i"unogene+
Re*istena ;'$: ;'$ este sensi(il la soleni lipidici -i detergeni, la 84 grade C este inactiat
in /5 "in, in 8 "inute - 5,. A 1ipoclorit de Ba,
<5A etanol, 5,.A glutaralde1id+ La(il la p;-uri extre"e, radiaii U$ -i RS
Cultiarea: Celule "ononucleate de la persoane sntoase7 Linii celulare din L) ? M).7
!ni"ale sensi(ile ? "ai"uele ci"pan*ei %;'$-3&,
R1esus %;'$-.&
Ciclul de replicare+ !ta-area ;'$ la celula-ga*d prin legarea gp3.5 la receptorul celular
CC=+ Re*ult o "odi,care confor"aional a gp3.5, ce per"ite (uclei $/ a acestei gp s se
,xe*e de coreceptori de pe suprafaa celulei: CCR8 -i CSCR=, CCR/, CCR.( -+a+ Penetrarea
BC prin
fu*iunea supercapsidei %gp=3& cu MCt+ Cecapsidarea -i eli(erarea !RB iral asociat cu R)+
Retrotranscrierea !RBE in !CB- %R)&+ R) degradea* !RBE, apoi transcrie !CB- in !CBd+c+,
care a , circulari*at, apoi integrat %integra*a& in cro"o*o"ul celular, constituind
proirusul+ )ranscrierea !CB in !RB" prin inter"ediul !RB-poli"era*ei '' celulare+ Sinte*a
proteinelor irale su( controlul factorilor
celulari -i proteinelor reglatoare+ Poliproteina gag:pol 345 Fd %p3< M!, p.= C!, p< BC, p35
%protea*a&, p44 %R)&, p/3 %integra*a&+ Poliproteina
en 345 Fd %gp=3 -i gp3.5&7 )ranscrierea !RB iral %!RBE&7 !sa"(larea BC7 Eli(erarea prin
in"ugurire la nielul MCt "odi,cat prin inserarea gp irale: 35 "lrd de irioni:*i:o
persoan infectat+
$aria(ilitatea ;'$ este deter"inat de erorile co"ise de R) %o eroare la ,ecare 35 "ii (a*e&+
Mutaiile surin in special la nielul genei en %(ucla $/ din gp3.5, care interine in ,xarea
;'$ de coreceptori, repre*int epitopul "a#or de neutrali*are&+ Bu exist . su-e irale
identice+ La (olna este pre*ent o populaie iral poli"orf, cu geno"uri diferite+
Consecine: di,cultatea de a o(ine accin e,cient7 selecia "utantelor re*istente la
antiretroirale Celulele-int -i re*erorul celular: Li"focite )CC=E %)1& %VVA de replicare,
ECP-sinciii&7 CP!: "onocite:"acrofage tisulare %replicare sla(, ECP "ini"&, celulele
dendritice %pre*ente in ti"us, tegu"ent, "ucoase, organe li"foide, SBC -i sange perif+&+ Ele
au rol de ector -i re*eror de irus %adsor( ;'$ la suprafaa lor -i il transport in organele
li"foide, unde el se replic in celulele CC=E&+ Se disting su-e cu tropis" "acrofagic %M, sau
R8&, utili*ea* coreceptorul CCR8, -i su-e cu tropis" li"focitar %), sau S=&, coreceptorul
CSCR=+ Li"focitele ) pot , infectate cu a"(ele su-e %pre*int a"(ii receptori&+
'n pri"o-infecie ? su-e R8, in stadiu de S'C! ? su-e S=+
Mecanis"ele de distrugere a li"focitelor ) CC=:
3+ Li*a direct a celulelor infectate %ECP&+
.+ Li"focitele ) CC6 pot distruge li"focitele ) CC= infectate+
/+ !popto* in ur"a sti"ulrii antigenice a celulelor care au fost in contact cu !g ;'$+
=+ Li"focitele infectate, acoperite cu gp3.5 pot prooca ,xarea, fu*iunea -i "oartea
li"focitelor neinfectate+
8+ ;ipersti"ulare celular cu de*oltarea anergiei celulare+
P!)2JEBEQ! L' CL'B'C! 'BKECT'E' CU ;'$
)rans"iterea:
Cale sexual %1etero-:1o"o-&+
Cale sangin %toxico"ani, 1e"o,li, transfu*ii de sange sau transplante de organe,
"anopere "edicale penetrante-in#ecii, acupunctur, tatua#, pearcing&+
Cale ertical %in utero in ulti"ele spt"ani de sarcin, in ti"pul na-terii sau in ti"pul
alptrii&+
Eoluia "aladiei
Pri"o-infecia %peste .5 *ile dup conta"inare&+ Curata .-= spt"ani+ !re loc:
3+ "ultiplicarea intens -i dise"inarea irusului,
.+ scderea nu"rului de li"focite ) CC=,
/+ cre-terea nu"rului li"focitelor CC6+
Ci"inuarea -ar#ei irale este deter"inat de rspunsul i"un speci,c celular -i u"oral %!c
anti-gp3.5, gp=3, p.=&+ Eoluia poate , asi"pto"atic sau si"pto"atic %85A&:
adenopatie cerical, fe(r, faringit, o(oseal, "ialgii, erupii cutanate+
Ka*a asi"pto"atic, de laten clinic %durata aproxi"ati 35 ani&+
$irusul se replic in organele li"foide, nu"rul L) CC= di"inuea* lent sau r"ane sta(il+
!par ariante noi de irus care se "ultiplic, S' le recunoa-te -i reacionea* speci,c, ciclul
se repet de "ultiple ori+ !ceasta duce la di"inuarea progresi a L) CC= -i epui*area S',
ur"at de "ultiplicarea necontrolat a ;'$ -i dispariia co"plet a li"f+ ) CC=+ Ka*a clinic
%S'C!& ? incu(aia 6-35 ani Bu"rul L) CC= 855-.55 celule:"l+
Se "anifest clinic prin fe(r cronic, pierdere in greutate, diaree, afeciuni ale tuturor
organelor -i siste"elor, infecii oportuniste, tu"ori %sarco"ul Gaposi, li"fo"e&+
Para*ii: )oxoplas"a, ;istoplas"a, Leis1"ania
Bacterii: MOco(acteriu", Sal"onella, etc
Kungi: Pneu"ocOstis carinii, CrOptococcus neofor"ans, CrOptosporidiu", Candida, etc
$irusuri: ;S$, ;Q$, CM$+
8-35A de infectai sunt Wasi"pto"atici de lung duratX+
k Lar# iral redus+
k Bu"rul L) CC= sta(il %peste 855:"l&+
k Rspuns i"un celular -i u"oral constant+
k !(sena se"nelor clinice+
Rspunsul i"un:
U"oral ? !c anti-gp3.5 i"piedic ,xarea ;'$+
Celular ? L) CC6 recunosc -i distrug celulele infectate %in special L) CC=, )1&+
)este indirecte de depistare
)este EL'S! de depistare a !c %dup .. *ile de la contagiu&
)este co"(inate !g - !c %detectarea !g p.= -i !c anti-p.= prin te1nici EL'S!&
)este rapide %R! cu particule de gelatin sensi(ili*ate&
)este de con,r"are %in ca* de reacie po*iti&+ )e1nica de referin ? Uestern-(lot
%separarea el-for+ a proteinelor irale, transferarea lor pe o (and de nitrocelulo*, tratarea
cu serul cercetat, apoi efectuarea R'E&+ Pot , detectai !c contra tuturor !g+
Criterii de apreciere: un ser este considerat po*iti dac sunt pre*eni !c contra cel puin .
!g de suprafa %gp345, gp3.5, gp=3&, asociai cu !c contra cel puin o protein intern
%p.=, p3< sau a en*i"elor&
)este directe
Cetectarea !g p.= %"arFer direct al infeciei ;'$& prin te1nici EL'S!+ Poate , detectat in
pri"o-infecie pan la seroconersie, apoi dispare -i reapare in "o"entul eoluiei spre
S'C!+
Cetectarea !RB-lui plas"atic sau !CB prin teste de a"pli,care genic+
Pre*ena !RB in ser denot replicarea constant a irusului+ Ceter"inarea -ar#ei irale
este utili*at pentru "onitori*area unui pacient infectat+ '*olarea ;'$ in cultur
Se reali*ea* prin inocularea cu plas" sau celule "ononucleate de la (olna a unei culturi
de celule "ononucleate de la donatori snto-i+ Replicarea este detectat prin eidenierea
!g p.=, R) sau a !RB+
Ciagnosticul pri"o-infeciei %"arFerii irali&
3+ !RB plas"atic %apare dup 6-3< *ile de la contagiu&
.+ !g p.= in ser %pn la apariia !c anti-p.=&
/+ !c anti-;'$ %dup / spt"ani de la contagiu&
=+ Monitori*area irologic a seropo*itiilor
8+ Para"etrii i"uno-1e"atologici %for"ula sangin, deter"inarea su(populaiilor de L)
%alori a(solute, raport ) CC=:) CC6&,
do*area 'g, "icroglo(ulinei (eta.&
4+ MarFerii irali %-ar#a iral plas"atic %!RB&, !g p.=, !c anti-p.=&
C;'M'2)ER!P'! !B)'RE)R2$'R!LR
Cup "ecanis"ul de aciune:
'n1i(itori nucleo*idici -i nucleotidici ai R) %!(acair, Cidanosin, La"iudin, Staudin,
Qalcita(in, Qidoudin, )enofoir&
'n1i(itori nenucleo*idici ai R) %Celairdin, Efairen*, Beirapin&
'n1i(itori ai protea*elor %!"prenair, 'ndinair, Lopinair, Bel,nair, Ritonair, San]uinair
'n1i(itorii ade*iunii -i penetrrii ? in curs de ealuare %CC=, ).5&
'n1i(itor al asa"(lrii -i eli(errii - 'nterferonul alfa
)rata"entul este indicat tuturor (olnailor de S'C! -i persoanelor cu nu"rul L) CC=E "ai
"ic de /85:"l+
Este indicat asocierea a / c1i"ioterapice: . 'BR) E 3 'P7 . 'BR) E 3 'BBR), / 'BR), 3
'BR)E3 'BBR)E'P
Ci,culti: Curata -i costul trata"entului7 )oxicitatea preparatelor7 Ce*oltarea re*istenei
Monitori*area terapiei antiretroirale: Msurarea -ar#ei irale %copii !RB in plas"&7
Ceter"inarea nu"eric a L) CC=E
PR2K'L!S'!: Msuri nespeci,ce: preenirea trans"iterii ;'$+ Pro,laxia speci,c ? di,cil:
Existena a . irusuri ;'$-3 -i ;'$-. cu nu"eroase su(tipuri genetice -i antigenice+
'nfecia natural nu este stopat de rspunsul i"un, iar "e"oria i"unologic este
"ediocr+
Bu este de,niti clar rolul L) CC6E %)c&+
Lipsa unui "odel ani"al satisfctor+
;=. Te2"i'! $e'%l#5$ii *$%-el%$ +e !*5 +i" $%-i"e#. De#e$)i"!$e! NTG. N%$)!#i3ele.
'robele de ap< se recolteaz< in flacoane sterile prev<zute cu dopuri de sticl< sau de vat< in tifon =i capac de %Xrtie legat
cu sfoar< in &urul gXtului.
Kpa de conduct se recolteaz< in volum de "11 ml direct la robinet. In prealabil se frambeaz< robinetul cu un tampon de
vat< >mbibat cu alcool, apoi se desc%ide complet =i se a=teapt< s< curg< apa 11 minute. )e scoate dopul =i se menCine
flaconul sub coloana de ap< pentru a(1 umple pXn< la cca 1 cm sub dop. 9pa clorinat< se recolteaz< in flacoane cu
declorator. 11 mg %iposulfit de sodiu pentru "11 ml ap<. )e astup< flaconul cu dopul, se fixeaz< cu sfoar< capacul de
%Xrtie =i se etic%eteaz<. In documentul >nsoCitor se indic<: locul, data *ziua, luna, anul) =i ora recolt<rii, analizele solicitate
=i numele persoanei care a recoltat proba.
Din iz+oare se recolteaz< proba direct din curentul de ap< sau din mi&locul izvorului, la adXncime de 11^1" cm de la
suprafaC<. De la aceea=i adXncime se recolteaz< =i apa din $NntNni sau din $NntNni arteziene.
Din !azinele deschise se recolteaz< o serie de probe la distanCe diferite de mal =i la diferite adXncimi cu a&utorai unor
!atometre# care sunt flacoane cu suport metalic. In acest caz, In documentul de >nsoCire se indic< distanCa de la mal,
adXncimea, distanCa surselor de poluare, viteza scurgerii, temperatura apei =i aerului.
Jolumul apelor reziduale recoltat pentru analiz< este diferit in funcCie de scopul analizei =i locul recolt<rii *la etapele de
epurare, dup< dezinfectare, la locul scurgerii) =i variaz< de la 11 la "11 ml.
Ghea'a se recolteaz< in buc<Ci de 2 7g, iar in laborator se spal< cu ap< steril< =i, din profunzime, se taie cu instrumente
sterile cXteva buc<Ci cu masa total< de "11 g, care se introduc in vas steril, se menCin la temperatura camerei pXn< la
topire, apoi se examineaz<.
'entru depistarea microorganismelor patogene, in funcCie de gradul prezumptiv de impurificare, se recolteaz< litri de
ap< de robinet, 1 litru ap< din bazinele desc%ise, "1^111 ml ape reziduale.
'robele de ap< se transport< >n truse frigorifice sau in l<zi termoizolate >n care se menCine temperatura de 1^2?C.
9naliza apei trebuie f<cut< >n cel mult 2 ore din momentul recolt<rii. Kemporizarea examenului pXn< la 8 ore se admite
excepCional dac< se p<streaz< proba la F!?C. 'robele primite >n laborator se >nregistreaz< in registre speciale.
,um<rul total de microorganisme include germenii mezofili saprofiCi, facultativ anaerobi, care populeaz< rezervorul de
ap< =i sunt capabili s< formeze, pe mediile de cultur<, colonii vizibile cu oc%iul liber sau cu lupa la m<rire de 2^"_.
CXnd se examineaz< apa curat<, se pipeteaz< aseptic cXte 1 ml, din probele nediluate, in dou< cutii 'etri sterile, >n care se
toarn< imediat cXte "^/ ml geloz< nutritiv< topit< =i r<cit< la !"?C. )e omogenizeaz< conCinutul cutiilor =i se
repartizeaz< uniform pnn mi=c<ri u=oare de rotaCie, f<r< a ridica cutia de pe suprafaCa mesei. Dup< solidificarea gelozei,
cutiile se introduc in termostat, cu capacul >n &os, pentru incubare.
Dac< se examineaz< ap< mai impurificat< *din rezervoare desc%ise, ape reziduale), se preg<tesc diluCii decimale
succesive: se pipeteaz< 1 ml ap< nediluat< >ntr(o eprubet< cu T ml ap< de robinet steril<, se omogenizeaz< amestecul =i se
obCine diluCia 11b A 1 ml din aceast< diluCie se transfer< >n alt< eprubet< cu T ml ap< steril<, pentru a obCine diluCia 11b etc.
'entru fiecare diluCie se utilizeaz< o pipet< aparte. In funcCie de gradul impurifi( c<rii se preg<tesc diluCii de la 11b
1
la 11 .
Din fiecare diluCie, folosind pipete noi, sterile, se >ns<mXnCeaz< cXte 1 ml >n 2 cutii 'etri sterile =i se toarn< geloz<
nutritiv< ca =i la analiza apei nediluate.
C<nd se examineaz< apa $urnizat de instala'iile centrale sau din surse de apro+izionare cu ap pota!il (i menaOer#
din zonele de recrea'ie# !azinele de not# se determin< numrul de microorganisme sapro$ite capa!ile s se dez+olte la
:PQ& ,n 24 ore. Dar cXnd se selecteaz< o surs nou de apro+izionare cu ap# trebuie s< determin<m dou< grupe de
microorganisme: numrul microorganismelor sapro$ite care se dez+olt la 23^22Q& ,n 40 ore =i numrul celor care
cresc la :PQ& ,n 24 ore. Deci trebuie s< >ns<mXnC<m cu fiecare diluCie 2 seturi de cXte 2 pl<ci.
$a temperatura de 21^22?C cre=te un num<r considerabil mai mare de microbi mai activi in procesul de autoepurare a
rezervorului de ap<. In cazul unei polu<ri cu ape reziduale ambele grupe de microorganisme apar in cantit<Ci apropiate =i
de aceea dinamica numeric< a acestui indice este considerat< ca un undicator sensibil al polu<rii rezervorului de ap< cu
substanCe organice.
Dup< incubare se num<r< toate coloniile crescute atXt la suprafaCa, cXt =i >n profunzimea gelozei. 'entru num<rare se aleg
pl<cile >ns<mXnCate cu diluCiile din care au crescut >ntre !1 =i 11 de colonii, procedeu care minimizeaz< eroarea.
,um<rarea se face pe fundul cutiei, marcXnd cu creionul fiecare colonie. Dac< nu ne putem >ncadra >n aceast< condiCie =i
pe pl<ci au crescut mai mult de 11 colonii, recurgem la dispozitive speciale de num<rare: o plac< de sticl< >mp<rCit< >n
p<trate cu latura de 1 cm. )e num<r< coloniile din 11 p<trate in diferite sectoare ale pl<cii =i se determin< num<rul mediu
de colonii intr(un p<trat. ,um<rul total de colonii reiese din formula:
X~S F R
2
,
unde:
X ^ num<rul de colonii pe toat< suprafaCa pl<ciiA
S ^ num<rul de colonii per p<tratA
n ( ,1!A
% ^ raza pl<cii.
+.g., dac< S este egal cu 11 =i raza cu " cm, atunci num<rul de colonii crescute pe suprafaCa pl<cii este 11 x ,1! x 2" (
/B".
,um<r<toarea coloniilor se simplific<, dac< folosim dispozitive cu contor automat: la contactul electrostiloului cu
suprafaCa pl<cii, unde este colonia, impulsul se transmite la contorul care >nregistreaz< colonia, iar pe ecranul contorului
apare cifra >nsumat< a coloniilor.
,um<rul total al bacteriilor3ml prob< se calculeaz< ca produs al num<rului mediu de colonii per plac< cu inversul diluCiei
>ns<mXnCate.
;1. Te2"i'! $e'%l#5$ii *$%-el%$ +e !*5 +i" $%-i"e#. De#e$)i"!$e! i"+e'elui '%li (i #i#$ului '%li *$i" )e#%+!
)e)-$!"el%$ .il#$!"#e. N%$)!#i3ele.
9ceste bacterii p<trund in mediul ambiant, inclusiv in ap<, cu materiile fecale ale omului =i animalelor, din care cauz<
prezenCa lor indic< o impurificare fecal<. ,um<rul coliformilor >n ap< caracterizeaz< gradul de poluare =i, respectiv,
pericolul epidemiologie de infecCii intestinale.
Determinarea coliformilor se efectueaz< prin dou< metode: metoda membranelor filtrante =i metoda titr<rii *ferment<rii).
Metoda mem!ranelor $iltrante
'rin aceast< metod< se determin< indicele coli6 cantitatea de bacterii coliforme intr(un litru de ap<. -etoda este precis<,
accesibitX =i economic<. )e bazeaz< pe capacitatea membranelor filtrante de a reCine pe suprafaC< bacteriile din apa
examinat< cu cultivare ulterioar< pe medii diferenCiale =i identificarea lor.
cntrebuinC<m membrane filtrante din nitroceluloz< ,2 =i ,. In prealabil membranele, examinate macroscopic pentru a le
exclude pe cele cu orificii sau fisuri, se fierb 11 minute in ap< distilat<. ;ierberea se repet< de ^" ori cu sc%imbarea
apei, pentru a >nl<tura resturile de solvenCi utilizaCi la fabricarea lor. )e p<streaz< membranele uscate >n ap< distilat<, iar
>n ziua analizei se mai fierb o dat< timp de 11 minute. ;iltrarea se efectueaz< cu dispozitivul filtrant )eitz sterilizat prin
flambare cu un tampon de vat< >mbibat cu alcool etilic. Cu o pens< steril< se monteaz< membrana filtrant< pe o reCea
metalic<, apoi se fixeaz< pXlnia cu =uruburile de a&ustare. )e acCioneaz< sistemul de vacuum *pomp< de vid, tromp< de
ap<) =i se filtreaz< un volum de ap< calculat >n a=a mod ca pe membrana filtrant< s< creasc< cel mult 1 de colonii
izolate. +.g se filtreaz< un volum de ml de ap< furnizat< din instalaCii centrale sau 111 ml de ap< din surse
necentralizate ori din bazinele de >not. 4 prob< se filtreaz< fracCionat prin 2^ membrane. ;iecare membran<, scoas< cu
pens< steril<, se aplic<, cu suprafaCa pe care s(au fixat bacteriile >n sus, pe o plac< cu mediul +ndo. 'e aceea=i plac< se
pot aplica ^! membrane. Dup< ce se marc%eaz< volumul filtrat prin fiecare membran<, num<rul probei =i data, se
incubeaz< pl<cile 2! ore la /?C. Dac< in volumul de ap< filtrat< sunt prezenCi coliformi, pe suprafaCa membranelor
filtrante cresc colonii tipice pentru bacterii coli: ro=ii(>nc%is cu luciu metalic sau roz cu centrul ro=u. Din colonii se
efectueaz< frotiuri, care se coloreaz< Dram =i se examineaz< microscopic. 'rin testul oxidazei se diferenCiaz< coloniile de
Entero!ac- teriaceae *oxidazonegative) de cele de Pseudomonadaceae *oxidazopozitive). 'entru aceasta se transfer<, cu
pens< steril<, membrana filtrant< cu colonii pe o %Xrtie de filtru >mbibat< cu reactivul a(naftoldimetilparafenilendiamin<.
Coloniile de coliformi sunt oxidazonegative *nu >=i modific< culoarea ro=ie) =i semnific< o poluare fecal< a apei.
Coloniile care In interval de 2^" minute devin albastre sunt oxidazopozitive =i nu se iau in consideraCie.
In cazuri nesigure *colonii roz sau incolore, dar oxidazonegative) se studiaz< suplimentar capacitatea de fermentare a
glucozei la /?C cu formare de acid =i gaz.
'entru determinarea indicelui coli, num<rul de colonii tipice pentru coliformi se >nmulCe=te cu 1111 =i se >mparte la
volumul de ap< filtrat<. +. g., se filtreaz< 11 ml ap< prin 2 membrane pe care au crescut 2 =i, respectiv, ! colonii.
Indicele coli va fi egal cu *8 x 1111) : 11 M 21.
5itrul coli# cantitatea minim< de ap< care conCine o bacterie coliform<, se calculeaz< >mp<rCind 1111 la valoarea indicelui
coli. ContinuXnd exemplul de mai sus: 1111 : 2 ( "1 ml.
Conform cerinCelor )K9), indicele coli maxim admis pentru apa potabil< este , iar pentru bazinele de >not 11.
;0. Te2"i'! $e'%l#5$ii *$%-el%$ +e !*5 +i" $%-i"e#. De#e$)i"!$e! i"+e'elui '%li (i #i#$ului '%li *$i" )e#%+! #i#$5$ii.
N%$)!#i3ele.
9ceast< metod< const< In determinarea titrului coli =i a indicelui coli prin ins<mXn( Carea anumitor volume de ap< in
medii de >mbog<Cire incubate la /?C cu repicare ulterioar< pe mediul +ndo =i identificarea culturilor izolate. Ca mediu
de >mbog<Cire serve=te bulionul peptonat cu glucoz<3lactoz<, indicator de p2 =i tuburi Dur%am pentru indicarea gazului.
Jolumele de ap< >ns<mXnCate difer< >n funcCie de gradul impurific<rii. 9stfel din probele prelevate:
11. la intrarea >n reCeaua de aprovizionare central< =i de la robinet se >ns<mXnCeaz< cXte volume de 111 ml,
volume de 11 ml =i volume de 1 mlA
11. la etapele de epurare =i dezinfectare se >ns<mXnCe<z< 111A 11A 1 =i 1,1 mlA
12. din apa bazinelor de suprafaC< se >ns<mXnCeaz< 11A 1A 1,1 =i 1,11 mlA
1. din apele reziduale pXn< la epurare se >ns<mXnCeaz< cXte lml din fiecare diluCie decimal< de la 11]

pXn< la I4]
8
,
iar dup< epurare 1 =i 1,1 ml din proba ca atare =i cXte 1 ml din diluCiile 11b
2
=i I4]

. Jolumele de 111 =i 11 ml se
>ns<mXnCeaz< >n flacoane cu mediu dublu concentrat, iar volumele de 1 =i 1,1 ml >n eprubete cu mediul normal con(
centrat. #ecipientele >ns<mXnCate se incubeaz< 2! ore la /?C.
In etapa a doua, din eprubetele cu turbiditate, acid =i gaz, se efectueaz< repic<ri >n sectoare pe pl<ci cu mediul +ndo, care,
de asemenea, se incubeaz< 2! ore la /?C. Coloniile cu aspecte tipice pentru coliformi se controleaz< prin proba
oxidazei. 'rezenCa bacililor gramnegativi =i oxidazonegativi permite formularea unui r<spuns pozitiv. 9partenenCa la
grupul coliformilor a coloniilor atipice *roz, incolore) se apreciaz< prin confirmarea c< sunt bacili gramnegativi, care nu
produc oxidaz<, dar degradeaz< glucoza cu acid =i gaz la /?C. #ezultatele le exprim<m prin indicele coli =i titrul coli,
consultXnd tabelele speciale *tabelul "/.1 =i "/.2).
Din grupul coliformilor se diferenCiaz< coli$ormii $ecali: bacili gramnegativi, nesporulaCi, care nu produc oxidaz< =i
degradeaz< lactoza cu producere de acid =i gaz dup< 2! ore la /?C. ,um<rul coliformilor fecali indic< gradul polu<rii
fecale a apei =i demonstreaz<, indirect, pericolul epidemiologie >n ce prive=te agenCii patogeni ai infecCiilor intestinale.
Escherichia coli este un indicator suplimentar, care demonstreaz< o poluare fecal< recent<. )e izoleaz< in bulion biliat cu
lactoz< =i acid boric sau bulion biliat cu verde briliant =i lactoz<. Drept E. coli consider<m bacteriile lactozopozitive, care
degradeaz< lactoza cu formare de acid =i gaz la temperatura de !! o1,"?C In prezenCa in%ibitorilor florei de asociaCie =i
produc indol la aceea=i temperatur<.
Tabelul 57.1. Ceter"inarea colifor"ilor per litru de ap pota(il furni*at centrali*at
,um<rul rezultatelor pozitive din volume, ml Indicele coli Kitrul coli
111 11 1
1 1 1 n p
1 1 1
1 1 1
1 1 1 ! 2"1
1 1 1 / 1!
1 1 1 / 1!
1 1 1 11 T1
1 2 1 11 T1
2 1 1 T 111
2 1 1 1! /2
2 1 . 1 1" 8/
2 1 1 21 "1
2 2 1 21 !B
2 2 1 2B B8
1 1 2 !
1 1 T 28
Tabelul 57.2. Ceter"inarea colifor"ilor per litru de ap la etapele de epurare
Jolumul de ap< examinat<, ml
Indicele coli Kitrul coli
111 11 1 1,1
nT p111
^ ^
F
^
T 111
^
F
^ ^
11 11"
E
^ ^ ^
2 !
E
^
E
^
T! 11
E E
^ ^
21 !
E E
^
E T81 1
E E E
^
2B1 1,!
E E E E
p2B1 n1,!
;6. Te2"i'! $e'%l#5$ii *$%-el%$ +e !e$. De#e$)i"!$e! NTG. N%$)!#i3ele.
Criterii de apreciere a aerului din ncperi
Indicatorii
Jara Iama
curat impuriflcat curat impurificat
,K- la 1 m

< 1"11 p2"11 E!"11 ":/111

)treptococi la I m n18 n8 n8 n12!
'entru analiza microbiologic< a aerului din >nc<peri >nc%ise se prelev< probe la fiecare 21 m de suprafaC<, din " puncte *!
puncte la colCuri =i >n centru) situate la 1," m de la pereCi =i la o >n<lCime de 1,8^1,B m de la podea *nivelul respiraCiei >n
>nc<perile de locuit), =i la nivelul patului >n saloanele de spital. #ecoltarea se face ziua >n perioada activit<Cii intensive a omului
=i dup< cur<Cenia umed< =i ventilarea >nc<perii.
9erul atmosferic din zonele de locuit se recolteaz< de la o >n<lCime de 1,"^2 m de la sol, >n apropierea surselor de
impurificare, precum =i >n zonele verzi *parcuri, gr<dini etc.).
'robele de aer pot fi recoltate prin metoda de sedimentare sau de aspiraCie.
j Metoda de sedimentare# de=i mai puCin exact<, este >nc< destul de frecvent aplicat<, din cauz< c< este simpl< =i accesibil<.
-etoda a fost propus< de #obert Goc% =i const< In capacitatea microorganismelor de a se sedimenta pe suprafaCa mediului de
cultur< In cutia 'etri desc%is<. )edimentarea se face atXt gravitaCional, cXt =i sub influenCa mi=c<rii aerului >mpreun< cu
particulele de praf =i pic<turile de aerosoli. Cutiile trebuie plasate orizontal >n punctele de recoltare. 'entru determinarea
num<rului total de germeni se folosesc cutii cu geloz< obi=nuit<, pentru stafilococi geloz< %iperclorurat< cu lapte sau cu lapte =i
ou, iar pentru streptococi mediul Darro *geloz< cu sXnge defibrinat de iepure =i violet de genCian<). 'entru depistarea
microorganismelor patogene se utilizeaz< medii speciale corespunz<toare. -etoda de sedimentare are mai multe dezavanta&e:
sedimenteaz< numai fracCiunile macrodisperse ale aerosolului, deseori coloniile se formeaz< din aglomeraCii de celule =i nu din
celule aparte, pe medii cresc numai o parte din microorganismele microflorei aerului. -etoda nu este util< pentru analiza
aerului atmosferic.
j Metoda de aspira'ie este mai avanta&oas<. In aceast< metod< are loc sedimentarea forCat< a microorganismelor din aer pe
suprafaCa mediului de cultur< sau in lic%idul de captare *bulion peptonat, soluCie tampon, soluCie salin< izoton< =. a.). 'entru
aceasta se folosesc aparatul Grotov, captatorul #ecimens7i, diverse dispozitive propuse de Gi7ten7o, Dia7onov, 9ndersen =. a.
'entru examinarea aerului atmosferic pot fi utilizate =i membranele filtrante ,!, prin care aerul se aspir< cu a&utorul aparatului
)eitz.
Kparatul Eroto+ se folose=te pentru analiza aerului din >nc<perile >nc%ise. 'rincipiul de funcCionare: aerul aspirat printr(o fant<
din capacul aparatului se love=te de suprafaCa mediului de cultur<, iar particulele de praf =i aerosoli se lipesc de mediu =i o dat<
cu ele microorganismele pe care le ve%iculeaz<. Cutia 'etri cu mediul de cultur< se monteaz< pe m<suCa rotativ< a aparatului,
ceea ce asigur< repartizarea uniform< a bacteriilor pe suprafaCa mediului. 'robele se recolteaz< cu o vitez< de 21^2"
li>ri3minut timp de " minute. 'entru depistarea indicatorilor microbiologici, se recolteaz< probe de aer de pXn< la 2"1 litri.
&aptatorul %ecimens?i const< dintr(un cilindru cavitar din sticl< in interiorul c<ruia este sudat< o pXlnie cu un capilar care
comunic< cu rezervorul. >nainte de recoltarea probei, se introduce >n rezervor ^" ml lic%id de captare. 9paratul #ecimens7i
lucreaz< dup< principiul pulverizatorului: la trecerea aerului prin orificiul >ngust din pXlnie, lic%idul din rezervor se ridic< prin
capilar in cilindru sub form< de pic<turi. 'ic<turile de lic%id se pulverizeaz< prin impactul cu pereCii vasului =i cu lop<Cica de
sticl<. 9=a se formeaz< un noura= de pic<turi mici, pe care se adsorb microorganismele din aer. 'ic<turile de lic%id saturate cu
bacterii se scurg in rezervor, apoi, din nou, sunt dispersate, ceea ce asigur< o captare maxim< a bacteriilor. 9paratul trebuie s<
funcCioneze sub un ung%i de 1"^21?, pentru ca lic%idul s< se scurg< in rezervor. Jiteza recolt<rii probelor este de 11^21
litri3minut. Dup< recoltare, 1,2 ml de lic%id aspirat din rezervor, cu o pipet< steril<, se epuizeaz< pe suprafaCa mediului de
cultur< adecvat.
Kparatul .ia?ono+ asigur< foarte simplu captarea bacteriilor >n lic%id. +ste un cilindru din sticl< in care, prin dop, trec 2
tuburi, dintre care unul se termin< sub dop, iar al doilea se monteaz< pXn< la fundul cilindrului, unde p<trunde aerul aspirat. In
cilindru se toarn< soluCie salin< izoton< sau ap< de robinet steril< prin care se aspir< un anumit volum de aer. $a fundul
dispozitivului se introduc perle din sticl<, pentru a mic=ora dimensiunile bulelor de aer =i totodat< pentru a m<ri suprafaCa de
contact a aerului cu lic%idul. Dup< aspiraCie, se >ns<mXnCeaz< 1,1^1,2 ml de lic%id pe geloz< sau 1,^1," ml pe mediile
selective.
CXnd se presupune o concentraCie mic< a bacteriilor >n aer sau cXnd se urm<resc bacterii patogene =i potenCial patogene, se
filtreaz< lic%idul de captare prin membrane filtrante ,2 sau ,, care sunt >ns<mXnCate ulterior pe geloz< sau pe medii selective.
Mem!ranele $iltrante. -ai frecvent se utilizeaz< membrane filtrante din nitroceluloz<. In prealabil se fierb de dou< ori, cXte 21
minute >n ap< distilat<, dup< care se usuc<, aseptic, la /? >n cutii 'etri Intre dou< straturi de %Xrtie de filtru. 9stfel preg<tite,
membranele filtrante sunt montate >n aparatul )eitz =i se aspir< aerul cu aspiratorul. Dup< recoltarea probei, se transfer<
membranele filtrante pe suprafaCa mediului de cultur< solid. -embranele trebuie s< fie uscate, deoarece >n stare umed< prin ele
nu trece aerul.
;7. Te2"i'! $e'%l#5$ii *$%-el%$ +e !e$. De#e$)i"!$e! #$e*#%'%'il%$. N%$)!#i3ele.
)tafilococii sunt relativ rezistenCi la diver=i factori ai mediului =i sunt foarte r<spXndiCi >n aerul din >nc<perile >nc%ise.
Depistarea stafilococilor patogeni in aer indic< o situaCie epidemiologic< nefavorabil<.
)e prelev<, cu aparatul Grotov, probe de aer in volum de 2"1 litri pe 2^ cutii cu geloz< %iperclorurat< cu lapte sau cu lapte =i
ou =i cu geloz<(sXnge, care sunt incubate !B ore la /?C. )tafilococii patogeni formeaz< colonii cu diametrul de 2^ mm,
>ncon&urate cu o zon< de %emoliz< clar<. 'e geloza %iperclorurat< cu lapte =i ou coloniile sunt >ncon&urate de o zon<
transparent< cu un %alou opac. )e verific< microscopic, pe frotiu colorat Dram, coloniile suspecte, apoi se repic< pe geloz<
>nclinat<. Dup< 2! ore de incubare la /?C, se testeaz< coagulaza prin repicarea culturii pure intr(o eprubet< cu 1," ml de
plasm< citratat< =i diluat< 1:!. )tafilococii patogeni coaguleaz< plasma in 2^2! ore, formXnd un coagul gelatinos la fundul
eprubetei. )e calculeaz< num<rul 0;C de stafilococi la 1 m

de aer.
'entru determinarea sursei =i c<ilor de r<spXndire a infecCiei, trebuie efectuat fagotipa&ul culturii izolate.
;8. Te2"i'! $e'%l#5$ii *$%-el%$ +e !e$. De#e$)i"!$e! #!.il%'%'il%$. N%$)!#i3ele.
9erul se polueaz< cu streptococii eliminaCi de bolnavii cu scarlatin<, amigdalite, piodermite, precum =i de purt<tori. 9l<turi de
stafilococi ei sunt indicatori microbiologici. 'entru depistarea streptococilor se recolteaz<, cu a&utorul aparatului Grotov, 211^
2"1 litri de aer >n cutii 'etri cu geloz<(sXnge sau cu mediul Darro, care sunt incubate 1B^2! ore la /? C, apoi !B ore la
temperatura camerei. 'e geloz<(sXnge streptococii formeaz< colonii mici, punctiforme, albe(cenu=ii, 3(%emolitice sau a(
%emolitice. -ai eficient este mediul Darro, pe care microflora asociat< este in%ibat< prin violetul de genCian<.
;9. P$ele3!#ele (i *$i"'i*iile +i!g"%#i'ului )i'$%-i%l%gi' ! #%)!#i#ei g%"%'%'i'e.
)tomatita gonococcica e o boala foarte contagioasa venerica acuta, caracterizata prin afectarea mucoasei cavitatii bucale,
faringelui, amigdalele ce se dezvolta pe fonul semnelor clinice evidente sau atenuate ale afectarii cailor urogenitale.
9gentul cauzal ,eisseria gonorr%oeae
Cauza: contact orogenital
'erioada de incubatie e foarte scurta, 2 zile
$a inceput pacientii se pling pe uscaciune in gura, arsuri in zona buzelor, gurii si limbii, ulterior pe %ipersalivatie.
Diagnosticul se face doar prin metoda bacteriologica si 'C#. )emnificatie orientativa are determinarea 9c prin #I;.
;:. P!$#i'ul!$i#5/ile +i!g"%#i'ului +e l!-%$!#%$ ! i.iliului 'u l%'!li1!$e *$i)!$5 ! !ge"#ului ," +i3e$e $egiu"i !
'!3i#5/ii -u'!le.
F!)ili! )piroc%aetaceae
Ge"ul 5reponema
S*e'ii : ( 5.pallidum *patogen<)
subspecii *variante):
5.pallidum pallidum *agentul sifilisului)
E3i+e"/ie$e! :
( preparate native *microscopul cu fond negru, contrast de faz<)
( ,u se coloreaz< dup< Dram
( #omanovs7Q(Diemsa roz(pal
( Impregnare cu s<ruri de argint *filamente negre(brune pe fondul galben)
( ;rotiuri Iurri necolorate pe fondul negru
Su$! +e i".e'/ie omul bolnav
C5ile +e #$!")i#e$e:
1. )exual
2. Contact indirect *s<rut, obiecte, instrumente c%irurgicale recent contaminate, transfuzii de sXnge,.)
. Kransplacentar *vertical)
Poarta de intrare tegumentul lezat, mucoasa genital<, bucal<, anal<
Perioada de incu!a'ie 2(8 s<pt<mXni
Sifilisul primar *!(8 s<pt<mXni)
la poarta de intrare apare =ancrul sifilitic: ulceraCie cu baza indurat<, nedureros, bogat >n treponeme *TT. localizare genital<
=i anal<, 1. ( bucal<).
( 9denopatie satelit<
( Jindecare spontan< a =ancrului *imunitatea local<)
P$ele3!#e: serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncCii din ganglioni limfatici, serul sangvin, $C#
Me#%+e +e +i!g"%#i'
1. +xamenul microscopic
( -icroscopia pe fond negru, contrast faz<
( #I;
( Impregnare argentic<, coloraCia Diemsa
EC!)e"ul e$%l%gi' *sifilis secundar, terCiar)
Re!'/ii "e*e'i.i'e *cu 9g cardiolipinice)
( #eacCia JD#$ 8eneral .isease %esearch )a!oratory" - reac'ie de precipitare
O Ieftin<, facil<, specificitate redus<
O #eacCii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
( #;C *\assermann)
Re!'/ii *e'i.i'e *cu 9g treponemice)
( #;C \assermann sau Golmer
( #29I *9g lizat din tulpina ,ic%ols fixat pe %ematii)
( #I;I *9g suspensie de 5.pallidum fixat< pe lam<)
( #IK *testul ,elson) *9g tulpina ,ic%ols a 5.pallidum)
( #I+ *+$I)9)
( 'C# *detectarea 9D,) >n $C#, lic%idul amniotic, Cesut
;;. Te2"i'! +e $e'%l#!$e ! *$ele3!#el%$ ," #%)!#i#ele -!'#e$ie"e. Di!g"%#i'ul )i'$%-i%l%gi' ! #%)!#i#el%$ #!.il%&
#$e*#%'%'i'e.
;<. P$ele3!#ele (i *$i"'i*iile eC!)e"ului )i'$%-i%l%gi' ," +i'i.$!$e! e#i%l%gi'5 ! #%)!#i#ei ul'e$%&"e'$%#i'e
E.u%*i$%'2e#%1eiF.
"orma grava de stomatita, cauzata de spirochetele cavitatii bucale (fusospirochetoza).
Se manifesta, morfologic prin ulceratii si necroze intinse ale mucoasei bucale.
<=. Di!g"%#i'ul +e l!-%$!#%$ !l '!"+i+%1ei *eu+%)e)-$!"%!e E)5$g5$i#5$eluluiF.
9gent patogen: Candida albicans
Diagnosticul de laborator al candidozei const< >n microscopie, izolarea culturii pure de ciuperci =i efectuarea reacCiilor serologice =i probelor
alergice. $a afectarea pielii ca material de examinat servesc scuamele ei =i racla&ul ung%iilor, elimin<rile purulente de pe membrana mucoas<
a buzelor =i comisurilor bucale, vaginei, canalului urinar, peliculele din cavitatea bucal< *limb<, faringe, esofag), canalului auditiv extern, de
asemenea de pe con&unctiv<. $a forma visceral< a bolii se cerceteaz< stngele, lic%idul cefalora%idian, sputa, materii fecale, urina, bila,
frotiurile de pe membranele mucoase, fragmentele Cesuturilor de biopsie, punctatele abceselor. De la cadavre pentru examinare se recolt<
s>ngele din cord =i organele interne.
+xamenul microscopic include studierea preparatelor incolore =i colorate. Intr(o pic<tur< de soluCie de baz< *G42, ,a42) "(11. se introduc
scuamele pielii, racla&ul ung%iilor, Cesuturile necrotizate, se nclzesc atent la flac<r< timp de 1 min =i se acoper< cu o lamel<. -aterialul de
consistenC< lic%id< se cerceteaz< >ntr(un amestec de alcool cu glicerin< *glicerin< ( ! p<rCi, alcool etilic ( 2 p<rCi, ap< distilat< ( ! p<rCi) sau >n
amestec din soluCia $ugol cu glicerin<. 'entru evidenCierea membranelor =i conglomeratelor de glicogen se >ntrebuinCeaz< soluCia $ugol de
concentraCie dubl<, care se adaug< >n volum egal la suspensia omogen< din materialul de examinat. $a >nceput se examineaz< cu obiectivul
Bx, a=oi !1x. In cazurile pozitive >n preparate se evidenCiaz< celule levuriforme >nmugurite sterile sau ovale cu dimensiunea de la p>n< la 8
mcm =i pseudomicelii cu lungimea de 21(1 mcm =i mai mare *fig. 21). .
'entru cercetarea preparatelor colorate se preg<te=te un frotiu subCire pe lam<, se usuc< la aer =i se fixeaz< cu alcool met0ic sau ames(
tecul ,i7iforov, dup< Dram Candida se coloreaz< >n culoare violet(>n( c%is<, uneori centrul celulei e roz, dup< :ie%l(,eelsen ( >n
albastru cu incluziuni lipide roz(g<lbui, dup< #omanovs7i(Diemsa ( >n galben(roz cu incluziuni de volutin< violet(>nc%is< =i substanC<
de cromatin< ro=ie.
+xamenul micologic. Izolarea culturii pure se efectueaz< pe mediile ( )abouraud, geloz<(must de bere. 'entru in%ibarea cre=terii bacteriilor
concomitente, >nainte de >ns<m>nCare >n aceste medii m adaug< penicilin<, streptomicinft =i alte preparate antlmlcrobiene. InsXmlnC<( rile se
cultiv< la temperatura de 1EC. Coloniile Candida au culoarea galben<(alburie, >n procesul cre=terii =i m<ririi dimensiunilor ele cap<t< o
nuanC< sidefie =i forma de cupol<. 'entru evidenCierea pseudomiceliului cultura pur< izolat< se >ns<m>nCeaz< In mediile lic%ide ( ap< de
cartof, decoctul de morcov =. a. In mediile nutritive lic%ide Candida formeaz< o turbiditate uniform< sau sediment, deseori pelicul< ia
suprafaCa mediului. In cazul rezultatelor pozitive pseudomiceliul se poate evidenCia la a (" zi, uneori la a 11(1" zi de cultivare =i mai tirziu,
folosindu(se de obiectivul mic.
'entru identificarea speciei din genul Candida[ se determin< tipul de filamentare, prezenCa %lamidosporilor, se studiaz< activitatea fer(
mentativ<.
+xamenul sexologie se aplic< de obicei la formele viscerale ale can( didozei =i include #.;.C., #.9. =. a., care se efectueaz< cu serurile pe(
rec%i, dup< metodele obi=nuite. #ezultatele cercet<rii s>nt pozitive la cre=terea titlului anticorpilor >n dinamica bolii. 9ntigenele pentru aceste
reacCii se preg<tesc din culturi de Candida, de preferinC< ( din auto( tulpin<. 'entru #.;.C. se iau 2( antigene diverse *vaccinul, fracCia po(
liza%arid< a culturii de ciuperci, antigenele de tipul lizatelor). $a efectuarea #.9. vom folosi o suspensie vie de cultur< de ciuperc< >n concen(
traCie de 2 mlrd celule >n 1 ml. 4 sensibilitate >nalt< posed< #U;$9.$, #.'.D. =i C.I.+.;.. 'entru cercetarea serologic< a candidozei, de obicei,
se >ntrebuinCeaz< nu una, ci 2( reacCii, ceea ce permite aprecierea exact< a diagnozei. DiferenCierea ciupercilor patogene >n materialul de
examinat se efectueaz< cu a&utorul #.I.;..
$a efectuarea probei alergice >n calitate de alergen se folose=te vaccinul polivalent, care conCine 211 mln celule de ciuperci Intr(un ml =i
>nc<lzit la temperatura B1?C, timp de 2 ore. Jaccinul se administreaz< intracutanat >n volum de 1,1 ml, pentru copiii sl<biCi el se dilueaz< de
11 ori. #ezultatele reacCiei *%iperemia, papula) se citesc peste 2!(!B ore.
'entru determinarea patogenit<Cii Candida se folose=te proba biologic< inocularea intravenoas< a culturii izolate la =oarecii albi =i iepuri.
Culturile, care >n doza 1 mln celule provoac< moartea =oarecilor albi timp de " zile, iar a iepurilor cu greutatea de 2 7g ( T zile, sXnt
considerate patogene.