You are on page 1of 3

-

Romanul de tiP subiectiv


odern,
psihologie)
Ultima
noaPte de dragoste, intaia
de raaboi
*
Camil Petrescu
cele doua
planuri utopia si realia'
multitudine
ds directii si sen$uri
materializatc
p* io*uoot, specie a gcnului epic ip
nroS'
d1
a uc- nrai multc
planuri trarative
si
"aie
gratie trasaturilor
de caracter'
[n
*
pi-'A*-t"t"l vatorilor
romancierul Camil
ian al epocii, *[e caror di{*ctii
lu?lq.scop
lde lance pentru acaastaperioada
{noriloay
noapte de dragoste,
intaia nogpte ds rMDol.
'
biiiotgftiOiu,-
pti* intre -doua
oxperidnte
la conturarea
rnesajutui
poetic' se inscriu
cele
,rL **",*iit"
in to$puri bine determiuate
(Cluj'
Jtu"uti""f"i,
printre care se
"*"YIl
htalionul
si
a romanticq
ce accentueaza
trairlte
interne ale
inselatoria
na.dajul,Aceasta--i$19-S,S"-9-"-4.
,(tit"l
operei cste unul simbolic, prefigur:ind inca
'
,r{tajia
naafxe de razboi"
,cele
doua experiente esential
Altcmanta termenilor,,ultinra-fu$aia7'
stlbliniaza ftonti
psilLlogic, a'mcituhli in care timpul
gronologic si c'
utttaou. IncipiQrl propriu-zis dstluteaza cu o prbcizie
toposurile specifice iitmosferei de razboi
,,frontul'
Prlahovei, in asteptarea'vestilor
de in*are in razboi,
iunratate'de
casnicie cu Ela,'supusa esecului datorita
iscate la popota ofiterilor.pe
rnarginea unui articol di
Nu trebuie omisa pirspectisa garativa' care confen
incdita intre trecut si prezent.rDaca'in prima pa$e s
iubire,
ttt
cea de-a doua partd a rornanului, verbele
constructia cotrfesiva, de tip
jurnal,,,nti'pot vorbi
la nivelui titlului
",Ultima
noapte de dragoste,
ats lui Stlfan Glrcopghi<liu" iubirea si razboiul"
rc temporalc ale unor epoci diferitc prin viztun"c
si traire, iar pe de alta parte anticipeaza finalul
d.raga, daca ne-am. desparti?"- Tgtodat4 titlul
de iubire dintre trla si Stefrn,,Ce-ai zice, fhta
poato fi considerat o metafora a timpului
cxterioaro sunt asimilate de constiinta
ista" fi xand coordonaLcle spatio-temporale ale
qctiuaii
,in
prirnavara anului
1916--. 16 f-srtificarea i Prahovci, intre Busteni si Predeal", precum st
valea fortificata'"- Concentfat fiind in valetr
Gheorglidiu
reRlemoreaza cei doi'ani si
i mosteiriri
neasteptate, in urma unei discutii
ziar
,,Mostcnirea
trezise in femeia mea ponurl
care donnilau latent in ea, dirl stranrosi"-.
,l
trecut" prill instrainarea totala de fiinta iubita
simetric incipitului, prezinta un
personaj
este adevarat ca ma, inseala, daca din nou am
caracterul sau de inadapta! de invins in planul
unut dpschis, lasand loc interpretarilor multiple,
o trasaftua definitorie a tornrlui,
irin
pedularea
frecvente retrospectiile ce sustin povestca de
prezent intretin autenticitatea evenimentelor
si
onest decat la persoana intai"'
!'laratorul
este
intradiegetig,onrpiscient
si subiectiv,este"un i.
actantial ce participa diftrct la faptele si
evenimentele narate,
prezentandu-si viziunea,si
Gheorghidiu
iamane insa sub semnul incertitudinii' i
prisma personajului-narator.
La nivel structural, se ordoneaza cele, doua
macinarilor intense datorate starilor contradictorii in
ce arnplifica drama traita. Se evidentiaza de
timp al actiunii" alcatuit din evenirnentele
subiectiv, al spirinralitatii. Ex,ista o sqrie
{e
repere
iilea proprie- Relatia dintre Ela si Stcfan
ncatpeatitate i se dezvaluie cititorului doar prin
plit de
admiratia
pe care Q avea nrai toata lurnea
. timpul celirt doi ani si
ju.rnatate de casnicie, si
it femeia ideala
,;o
iubire mare este un proces de
re intr-o adevarata boala, macinand.constiinta si
ire din duiosig iubesti pen&$ ca stii ca asta
se destrama cdata cu instatarea sentimeEtelor de
care ajdgq iri urma experientei de rarzboi, sa
1 ei, de tot zbuciumul de-atunci, mi-aduc arninte
inntia finala a felatiei surprinde indiferenta'si
Odobesti.
Relatia.dintre Elp si Stofan Gheorghidiu estel lectprului doar din perspec'tiva personala si
estebazataexclusiv
pe orgoliul neasumat atr i masculin" atat in cladirea
,cat
si in destraarea
ei. In
,,Diagonalelg
unr.i testaent'',
naratorultrrrezi sitiratia initala a relatiei de iubire
nascuta in
experientelor
de
,pe
front
,cuprinse
intre lunile
evenimentelor legate de mariajul esuat la doar 3 sitr,
principal din admiiatie
,,ilcepusem
totusi sa fiu
pentru rnine'l- Stefan isi cladeste
o lume ituzorie i
investeste o serie de sentirnente amagindu-so ca a g
autosugestie". fubirea se transforma treptat din rati
intimitatea
personajului
,,iubesti
inta; din mil4din i
o face fericita". Echilibrul aparent perfect Ia i
gelozie si ura.in sufletul lui Stefrn Gheorghidfur,
minimizere drarna iubirii
,,f)e
sotia mea, de amant
cu-adevara!
ca de, o intamplare din copilarie"-
incercarea de detasare a lui Stefan de Ela,, ii las
fapt starea tui de invins in planul ernotional.
tot-. tot trecuhrl',
insa acest lucru accenfuear-a de
r doua s *c ve 1') [s. reprszeiitilti ve ce ar;np rcrltea7jr
ygelozia inrclcctualui Gheorghidiu, ce isi ima$r
.corllune ale victii sociale. Cca dintai secvcnta o
Stcfan o primeste la mohrtea unclriului sau avar Tacl
starneste in sufletul barbatului sentimente de
dCIesuprd. adestor dieeutii vutgof6"", Arrroiogiat
"on-rpii*t
joc
al autosugesti'ci, cstc si 'scsra
Irnparati Constantiq si Elenq, capd Elaii aconla
pcrsonajului, portretul lui Gheorghidiu 6te
desprinde din,fapts, ganduri, limbaj, gestuii si reletii
si;pp--------------Joc-4-q4glg;i3^g-ea ,,erani
alb pa un om fara
nrai larziu anlant, in acccptia sfrlluiei
/
Filozof
.si
irrtelectual luci{ inadaptat supcrior,
mateiaL, pe care a filtrcaza totusi'prin'propria
hr ceea ce priveste
-c..3pgfirut9scilnt
a!p9,-{p.g'"gg,j}l
invins si inviugator
iie*'mai
rnulte paticre- ln ceoa ce
pq#gl*o"gig'rpodornprecum?919.1g*lif.,**ffi
{a,,,$im
muri"si introspectia
,,nu'pot
gandi nirnic- Creierul
r6aliZata prin replici, dcurte,
-piovenite'lle'Ie""idi
imposibila" atunci cand Glreorghidiu ii
Odobesti, iar unchiul Tache ii nimiceste cullura
nu faciin afaceri nici o branza"
sau legat de Ela in,u1ma,,,ii las tot ce e in cixa-.
razboiulhi, personajul carnilpetr'escian este un invir
ca traieste cu ideea ca rnariajul sau este unu['bun,
ilustrate deosebit, in capitolul
,,Ne-a
acoperit
supravietuieste dramei razboiultri, incadrandu-se
se dovedsste un inadaptat, un'invins al societatii
lumea afrcerilor murdare- In plan filczofic,
rcalize,az.a mai apoi faptul ca Utopia cste,foarte
aspiratie.
Neindoielnic, Canil Pefrescu reuseste sa contu
viziune amanuntita a tlrarnei ioterioare traita de
cat si in planul razboi"ului, ce schirnba
rtin temelii
rut.ia cupluhii Stdan-Ela sunt legate in principal
rclalia perfcetar crr llla dcparte de conlirrgenteLe
ituic ap;rritia mostenirii ncastoptale
,
pe ci:lJ:o
llla sc implica irr discutiile despre bani" lhpt ec
:ic si indignare
,.As
{i vrut-o morcu femiuina,
r tqodtil in c*it in na$tere gclozia, pfint,r'"un
la Oclobesti, prijcluita de sat'batoa"r:e Sfintilor
c cxagcfata unui anumit domn G."ice ii v:i dr:verli
Glreorghicliu artl iluzia detasarii de luilron
iinta"'Dirrtre mocl*litatile dc car*cte;ipprc ale
rnai alss
lrin
'canictefizarca- iiidiicita, care se
cu celelalte personaje:. ba' acea$td'$b mai adauga
le rosiii', dar si procedeele specifice romanului
*pl,
d{1,.
ri in
*i;*utjtjifd pe'G,g1i[.meq, ca voi
lrca mi s*a zsmuit"- Caracterizarea directa cste
personilc.. Solia sa ii atribuie
,p
sensilrilitato
cornportaincntul ei din timpul excursiei la
,,cu
Kaat ala al drrmitale $i cu Schriponlnuer
i, acesta penduleaza permanent intre stadiul de
ivesto iubirea, Stefas cste un invins prin lhptul
devine un invingatoE rcrrsind sa lase trecutul
de la obiecte personale,,la amintiri". In planul
datorita fragilitatii si spairnei in fata mortii, stari
I lui Dumnezeu". Cu toate acestea, Stcfan
in categora invrngatorilor. Pe palierul social,
;
insi reuseste sa Se Susftaga la timp din
se dovedestg
.a
fi un ridevara;idealist,'insa
de Realia, iar absolutul visat rarnane doar o
apeland,la inotatie, autenticitatg si luciditale, o
iul
principaf atat in planul iilbirii'salo cu Ela,