Familia antic n Grecia i Roma.

Modelul familiei-cetate

Familia extins a societii antice.Structura grupurilor de rudenie
n antichitate, familia desemna, dup Fustel de Coulanges,grupul de oameni adunai n jurul
vetrei sau n jurul mormintelor neamului. Este o definiie spaial, dar care se refer la o
spaialitate sacr, ntruct att vatra sau altarul casnic, ct i mormintele eraulocuri sacre.
Herodot sau Plutarh au folosit, n scrierile lor, n loc determenul familie pe acela de cas sau
cmin(greac epistion, ceeace se afla lng o vatr sacr).Vechii greci cunoteau patru nivele
de rudenie: fratria (phrater ),clanul aristocratic (genos), rudenia (anchisteis)i
locuina (oikos).Fratria i clanul grupau familiile care i revendicau nrudire comun i drepturi
ereditare comune (n special religioase, adica inerea cultului acelora i diviniti protectoare familiale
38).Rudeniile (anchisteis)includeau legturile de snge pnla verii de gradul II; acesta
eracadrul n care era posibil motenirea.Familia romanera o unitate economic integrat
unui sistem derudenie patriliniar, condus de unul sau mai muli efi, n care ereditatea masculin avea ntietate.
Nivelele organizrii f amiliale erau reprezentatede gentes/curii/triburi. Ginta era forma lrgita familiei antice,
careavea un cult particular, srbtori religioase deosebite de ale altor familii, un altar propriu i
mormnt pentru strbuni. Membrii si puteauprelua, unii de la alii, motenirile, la fel ca n rudenia
greac(anchisteis).Solidaritatea ntre membrii ginilor se baza pe responsabilitatea comun i pe supunerea
fa de un ef,pater familias, care cumula funciile demagistrat, preot al cultului familial i
comandant militar. La greci,conductorul grupului de rudenie se numea arhonte
. Un grup de rudenie