1

Referat

La sociologia familiei


Tema: femeia intre traditie si modern. Viata familiala si profesionala a femeii




Efectuat: Ginga Silvia
Controlat: Emilia Laposin




2




Cuprins:
1. Statutul femeii in societate...3
2. Status si rol in familia traditionala.14
3. Evolutia rolurilor in familia moderna.16
4. Cauzele modificarii structurii traditionale de rol conjugal.17
5. Trasaturi ale familiei moderne...22
6. Analiza funciilor familiei evideniind particularitile acesteia n familia
tradiional i cea moderna.27
7. Conceptul de emancipare a femeii.28
8. Viata profesionala si familiala a femeii..............................................................32
9. Concluzii35












3


1.Statutul femeii in societate
Statutul femeii a variat considerabil de la o societate la alta. Femeile au avut inca din
antichitate, in societatea si viata politica a statelor europene, un statut si functii subordonate.In
antichitate, majoritatea oamenilor isi castiga existenta din agricultura, care era de fapt o afacere
de familie. Cel mai cunoscut loc de munca pentru femei era cel de menajera.Casatoria era o
componenta importanta a sistemului economic si social al lumii antice.Cu exceptia barbatilor din
Atena, care puteau amana casatoria pana la varsta de 30 de ani, restul - atat femei cat si barbati -
se casatoreau putin dupa varsta pubertatii.O femeie singura isi putea gasi de lucru intr-un templu
sau ca servitoare intr-o casa.Un barbat singur putea sa-si procure hrana, dar nu prea avea timpul
necesar sa si-o prepare sau sa-si confectioneze hainele. Viata era grea si moartea pandea la
fiecare colt, ca atare pentru supravietuirea societatii era necesara o rata ridicata a natalitatii.
Femeile in Egiptul antic
Pozitia sociala a femeii in Egiptul antic era determinata in mod decisiv de pozitia tatalui sau a
sotului, insa ea avea drepturi egale cu cele ale barbatului.Chiar daca barbatul era considerat capul
familiei, femeia era tratata mult mai bine comparativ cu celelalte civilizatii antice: egiptencele
aveau mai multa libertate, mai multa putere si mai multe drepturi.Femeii ii era permis sa ocupe
orice pozitie in ierarhia sociala si putea chiar sa conduca tara.

4


Avand dreptul sa detina cladiri si proprietati, femeile nu erau dependente de sotul lor din
punct de vedere economic. Ele aveau dreptul sa imprumute bani, sa semneze contracte, sa
intenteze divort si sa apara in tribunal ca martori. Bineinteles, ele aveau si responsabilitatile ce
decurgeau din aceste drepturi.Necunoscandu-se nici o forma de ceremoniere a casatoriei din acea
vreme, se presupune ca barbatul si femeia deveneau sot si sotie atunci cand hotarau sa traiasca
sub acelasi acoperis, iar divortul era un fapt obisnuit asemenea recasatoririi.
Barbatii se ocupau frecvent de politica si de problemele administrative, in timp ce femeile
ramaneau acasa pentru a avea grija de copii si de gospodarie. Ele preparau mancarea, dar
confectionau si articolele de imbracaminte.
Femeile in Roma antica
In legislatia romana, dupa casatorie, femeia trecea de la autoritatea tatalui la cea a
sotului. De abia in secolul I i.e.n., femeile romane au inceput sa aiba o mai mare libertate.
Femeilor romane nu le era permis sa detina afaceri proprii. Dupa o lunga perioada de timp, in
care femeilor nu le-au fost permise nici macar sugestiile, barbatii au inceput sa fie interesati de
opiniile si sfaturile nevestelor.

5


Roma Antica
Femeile ce apartineau familiilor instarite nu erau nevoite sa lucreze, munca fiind
rezervata sclavilor si claselor inferioare.Principala ocupatie a femeii era ingrijirea casei si
cresterea copiilor, insa femeile sarace erau nevoite sa si munceasca pentru a putea trai. Femeile
sclave lucrau ca servitoare sau ca menajere personale ale doamnelor din clasele superioare.
Femeile in Grecia antica
In Grecia antica, femeile erau considerate fiinte inferioare, cu un nivel de inteligenta
putin mai ridicat decat cel al copiilor. Filosofii credeau ca femeile aveau emotii puternice si
minti slabe. Din acest motiv ele trebuiau protejate de ele insele.Fiecare femeie avea un gardian
(sotul, sau cel mai apropiat barbat nascut in familie) care detinea controlul asupra vietii ei.Ea
putea sa detina imbracaminte, bijuterii, sclavi personali si putea sa achizitioneze lucruri marunte,
necostisitoare. Cetatenia ii oferea femeii dreptul de a se casatori cu un barbat, dar nu-i oferea nici
un drept politic sau economic.


6

Grecia Antica

Varsta medie de casatorie a fetelor din Atena era de 13-14 ani, pe cand a barbatilor era in
jur de 30 de ani. Datoria nevestelor era sa nasca copii legitimi si sa aiba grija de casa. Ele ieseau
in afara casei, doar foarte rar si numai insotite de catre sclave, cu ocazia participarii la diferite
festivaluri sau funerarii. Despre o femeie vazuta singura pe strada se credea ca este sclava,
prostituata sau concubina.
Femeile in Evul Mediu
Femeile Evului Mediu au fost renumite ca sotii, mame si calugarite (femei ale bisericii), dar
au mai fost cateva care s-au indepartat de traditiile acelor vremuri; acelea au fost scriitoarele,
poetele, educatoarele si chiar cele care au practicat vrajitoria. In intregul Ev Mediu situatia
femeii era intr-o umbra deasa si grea a pacatului originar. Femeile erau vazute ca fiind inferioare
barbatilor si nu se bucrau de afectiunea lor. Biserica le invata pe femei ca trebuie sa fie
ascultatoare si supuse tatilor si barbatilor lor.La oras, femeile aveau o varietate de ocupatii:
faceau comert, coceau paine si torceau. Atat femeile casatorite cat si cele necasatorite erau
nevoite sa munceasca pentru a trai si de multe ori ele lucrau in mai multe locuri, deoarece erau
platite mai putin decat barbatii. Proprietarii, fie ei barbati sau femei erau figuri importante in
societatea medievala iar o femeie nemaritata proprietara avea drepturi egale cu cele ale unui
barbat.Ea putea sa-si faca testament si avea drept de semnatura. Dar din momentul casatoriei, ea
ii ceda pamantul si drepturile sotului ei. Doar la moartea lui avea dreptul la o treime din pamant,
pentru a se intretine.De cele mai multe ori, casatoria nu era alegerea femeii, ci era mai
degraba determinata de vointa parintilor.Inca de la o varsta frageda, fetele erau obisnuite cu
gandul ca se vor casatori si erau invatate cum sa devina neveste bune pentru viitorii lor soti: sa le
faca pe plac si sa le creasca copiii. Era de neconceput pentru o femeie sa-si urmareasca propriile
idealuri sau sa aiba dorinte, acestea fiind privilegiile barbatilor.

7


Femeia trebuia sa aiba grija de barbat si de copii
Femeile erau crescute pentru a se marita, unica lor alternativa fiind intrarea intr-o
manastire de maici. Femeile puteau fi date la o manastire de catre propria familie, dar puteau
intra si de bunavoie, indiferent de varsta.Pentru multe femei manastirea era locul in care scapau
de saracie, in care li se oferea oportunitatea de a avea o viata pioasa, de a obtine o educatie si
anumite responsabilitati care le erau refuzate in lumea exterioara.

8


Femeile se refugiau la manastire
De abia spre sfarsitul secolului al 18-lea, in societatea burgheza s-au facut auzite si
primele voci care revendicau drepturi egale pentru femei. Acest lucru a avut mai multe cauze. In
primul rand, Declaratia Drepturilor Omului, elaborata pe baza dreptului natural in Franta si
Statele Unite, au facut ca si femeile sa emita pretentia unor drepturi egale. Prin dezvoltarea
activitatii capitaliste de productie, locul de munca si cel de domiciliu au devenit entitati din ce in
ce mai diferite. Societatea burgheza nu permitea femeilor sa devina concurente directe in cadrul
procesului de productie. Ele erau excluse de la multe decizii de ordin economic, politic si chiar si
privat.
Femeile aveau posibilitati limitate de educatie, nu dispuneau de bunurile lor, nu puteau
semna contracte si nici nu puteau sa lucreze fara consimtamantul sotului lor. In divorturi si in

9

hotararile judecatoresti cu privire la custodia copiilor, femeile erau dezavantajate in mod clar. In
acelasi timp, femeile care munceau primeau cele mai mici salarii si erau exploatate la maximum.
Aceasta situatie generala a constituit sursa din care s-au nascut primele revendicari publice
pentru dobandirea de drepturi si posibilitati egale pentru femei.
Franta - "Declaratia drepturilor femeii si ale cetatencei"
Femeile au jucat un rol important in procesele de schimbare sociala din Franta secolului al
18-lea. Revoltele care izbucneau in Franta pe timpul foametei erau conduse in mod traditional
de catre femei. Multe femei au luptat cot la cot cu barbatii lor pe baricade, in timpul Revolutiei
Franceze. Totusi, dorinta lor de a fi considerate egalele barbatilor nu s-a implinit. Femeile au
ramas in afara drepturilor proclamate. Acesta a fost contextul istoric in care scriitoarea Olympe
de Gouges a formulat "Declaratia drepturilor femeii si ale cetatencei".

Olympe Gouges

10

Documentul este inspirat puternic din "Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului",
proclamat in anul 1789. Ceea ce este revolutionar in continuturile acestei Declaratii este
implicarea consecventa a femeii in formularile si articolele legii: "Femeia are dreptul sa urce
pe esafod. La fel, ea trebuie sa aiba dreptul sa se urce la tribuna pentru a se adresa multimii."
Olympe de Gouges a trimis aceasta declaratie Adunarii Generale spre ratificare, dar a
zacut multa vreme neobservata prin arhive, nefiind inclusa pe lista oficiala a documentelor
vremii. De abia odata cu aparitia miscarii feministe ea a fost redescoperit si confirmat in
statutul ei de document istoric unic si valoros.
In 1848, in localitatea Seneca Falls din statul New York (SUA), Elizabeth Cady Stanton si
Lucretia Mott au organizat o conferinta pe a carei ordine de zi s-a aflat pentru prima data
discriminarea femeilor. Majoritatea femeilor de la acea intrunire se implicase deja mai inainte in
miscarea pentru drepturile negrilor. Miscarea anti-sclavagista a ascutit constiinta femeilor care
si-au dat seama ca si ele erau discriminate.
Adeptele miscarii pentru drepturile femeii cereau, printre altele:
- dreptul de a dispune de proprietatea si veniturile proprii;
- dreptul de a primi custodia copiilor in cazul unui divort;
- posibilitati mai extinse de a le si aproba divortul;
- drepturi legale si economice mai bune pentru femeile divortate;
- acces sporit la educatie si activitati profesionale;
- dreptul la vot.
Cu toate ca "Declaration of Sentimen" cat si autoarele ei au avut de indurat in cele ce au
urmat remarci sarcastice si interpretari nedrepte, acest moment constituie inceputul miscarii
feministe din SUA, care a intrat in lupta pentru impunerea drepturilor femeii mult mai devreme
decat cele de pe continentul european si care a detinut cu siguranta o functie

11

exemplara."Primamiscare feminista

Miscarea Feminista
Primele incercari ale miscarii feministe, aparute pe parcursul secolului al 19-lea, au fost
de a ameliora situatia femeilor in domeniul civil si sa devine mature legal (divort, custodie,
desfiintarea statutului de fiinta superioara a barbatului in casnicie etc).Prima miscare feminista a
insistat din ce in ce mai mult asupra dobandirii dreptului de vot. Feministele s-au asociat in
organizatii proprii, autonome sau partial autonome. Aceste femei care s-au impus pe firmamentul
vietii publice pot fi impartite in trei categorii distincte: moderatele, radicalele si socialistele.
Moderatele - este vorba de o grupare eterogena de asociatii de femei, ale caror membre
incercau sa impuna anumite schimbari intr-o mai mica masura sau treptat, in cadrul societatii
burgheze preexistente.
Radicalele - aceasta era o categorie relativ restransa de burgheze care se impuneau pentru
o transformare radicala a societatii. Ele au fost forta motorie principala a luptei pentru obtinerea
dreptului de vot la femei. Aceste femei sustineau din rasputeri egalitatea dintre sexe, femeile
trebuind sa dispuna astfel de aceleasi drepturi ca si barbatii.
Socialistele - aceasta era gruparea femeilor organizate in mod relativ autonom in jurul
miscarii socialiste si, mai tarziu, al miscarii comuniste. Revendicarile principale ale femeilor

12

socialiste corespundeau revendicarilor socialiste mai generale de dupa desfiintarea diferentelor
dintre clase si a proprietatii private asupra mijloacelor de productie.
Cele mai importante revendicari politice ale feministelor, mai ales dreptul de vot, au
fost pana la urma solutionate.
Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, atentia societatii s-a concentrat din nou
asupra familiei si maternitatii, soldatii deziluzionati intorsi din razboi trebuiau ingrijiti, scaderea
ratei natalitatii trebuia compensata. De abia 60 de ani mai tarziu au fost reluate ideile generatiei
bunicilor noastre."8 martie" - Ziua Internationala a femeii

8 martie a fost proclamata Ziua Femeii
In anul 1977, Adunarea Generala a ONU a proclamat - printr-o rezolutie - Ziua Natiunilor
Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala. O sarbatoare a femeilor, recunoscuta
international, dar fara a se preciza o zi anume, a fost hotarata inca din 1910, de Internationala

13

Socialista reunita la Copenhaga. Dupa primul razboi mondial Adunarea Generala a ONU a fixat
data de 8 martie ziua internationala a femeii. Femeile au inceput din nou sa demonstreze pentru
drepturi egale si dreptul de vot al femeilor. Urmatorul pas in instituirea unei zile dedicate femeii
l-a constituit proclamarea, in 1975, de catre ONU, a Anului International al Femeilor si
declararea perioadei 1976 - 1985 ca Deceniu ONU pentru conditia femeii.
Secolul 20, situatia femeilor se amelioreaza treptat
Acest lucru s-a intamplat prin modificarea constitutiilor nationale si prin elaborarea unor
declaratii si documente internationale. In multe tari au fost desfiintate limitarile juridice,
astfel incat femeile au capatat acces la educatie, la sistemul sanitar si au putut sa participe si ele
la viata politica. In ciuda acestor fapte s-a vazut ca drepturile femeii nu sunt intotdeauna
garantate, indiferent de contextul cultural.

Victorie! Barbatul, la picioarele femeii... dar nu peste tot in lume
Actele de incalcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe ale uzului de violenta. Cel mai
important drept al omului, dreptul la viata si la integritate corporala, este de foarte multe ori
refuzat femeilor din intreaga lume.
In Arabia Saudita, cea mai traditionalista dintre tarile arabe, femeile n-au inca drept de vot,
n-au voie nu numai sa conduca o masina, dar nici macar sa mearga pe bicicleta. In autobuze, au
locuri rezervate in spate, separat de ceilalti calatori, iar interactiunea cu barbati e considerata
generatoare de promiscuitate si trebuie evitata cu orice pret.

14


In lume, multe femei sufera inca de pe urma discriminarii
Desi emanciparea femeii nu este finalizata, caci discriminari continua sa existe, si desi
inca exista societati in care femeile suporta tratamente umilitoare, ele fiind obligate sa accepte
casatoria sotului si cu alte femei, in acelasi timp, sau sa fie supuse pana la moartea barbatului, in
majoritatea societatilor moderne aceasta schimbare s-a produs intr-un timp destul de scurt, dar
eficient, iar lupta pentru perfectionarea egalitatii continua sa fie purtata in fiecare zi, prin
infiintarea organizatiilor impotriva violentei in familie si prin emiterea de noi legi tot mai
specifice si explicite ce protejeaza femeia casatorita si le pun n vedere sotilor ca o nevasta nu
este o achizitie.
Cu toate ca, probabil, vor mai trece multe secole pana ce barbatii vor accepta la nivel
global egalitatea dintre ei si sotiile lor, in majoritatea societatilor evoluate mentalitatea s-a
schimbat in general radical, astazi opinia publica privind agresarea unei femei, fie ea chiar si
propria nevasta, ca un act barbar, lipsit de onoare si injustificabil.
2.Status si rol in familia traditionala
Familia traditionala era o unitate foarte bine inchegata, cu o structura bine
determinata in care fiecare isi avea rolul bine stiut pe care nu il putea neglija nicio clipa.
Cu toate astea oricand in trecutul vietii familiale au existat crize partiale declansate fie de
existenta unor conflicte intre familie si societate, fie de conflicte interne familiei. In

15

societatile traditionale, singurul criteriu de valorificare era traditia ea regland si oferind
armonie tuturor activitatilor specifice vietii de familie si vietii sociale in general. Viata
religioasa, economica, juridica, politica, morala, publica si privata formau un singur tot in
jurul familiei. Cu unele mici exceptii, in traditionalism cel mai adesea oamenii traiau in
familii cu mai multe generatii functionand ca unitate de productie economica autosuficienta.
Statusurile si rolurile erau foarte bine determinate sotul fiind seful absolut cu
responsabilitati economice, femeia sotie si mama cu responsabilitati in gospodarie, ingrijirea
si educarea copiilor. Chiar si copiii in corelatie cu varsta si capacitatile dobandite aveau
responsabilitati in ceea ce privea munca pamantului si ingrijirea vitelor.
Inainte insa de a detalia ar trebui sa ne oprim putin asupra notiunilor de rol si status pentru a
clarifica semnificatia acestora.

Statusul reprezinta "totalitatea atitudinilor, opiniilor, reactiilor comportamentale la care
un individ se asteapta din partea celorlalti in virtutea pozitiei pe care o ocupa "[14].
Rolul, strans legat de status, reprezinta "asteptarile celorlalti fata de o persoana ce detine
o anumita pozitie.In cuvinte mai simple putem spune ca ne asumam roluri in functie de
statusurile pe care le detinem.Statusurile sunt aceleasi pentru membrii oricarei familii si
anume: sot/sotie, fiu/fiica, bunic/bunica, etc.
In familia traditionala rolurile erau puternic diferentiate, ele fiind clar precizate si
atribuite, fiind indispensabile pentru gestionarea patrimoniului familiei si asigurarea instruirii
copiilor.
Pentru a intelege mai bine cum era totul organizat vom lua un exemplu de familie
traditionala romaneasca.In principal, in satele noastre familiile mergeau pe "modelul
vlastar".Mai concret, atunci cand baietilor le venea vremea casatoriei plecau din casa
parinteasca primind o parte din loturile de pamant detinute de familie si fiind ajutati de
parinti sa isi construiasca propria casa. Baiatul cel mai mic avea obligatia morala de a ramane
alaturi de parinti el mostenind casa acestora dar numai respectand conditia de a-i ingriji pana
la moarte si de a se ocupa si dupa aceasta de slujbele si pomenile lor.

16

Traditiile aveau un caracter aproape sfant, totul se facea conform unor norme
clare, cunoscute de toata lumea. Nu numai functionalitatea familiei era sustinuta de aceste
norme ci chiar si formarea familiilor tinere. Astfel, parintii erau cei care aveau rolul de a
alege cei mai potriviti soti pentru copiii lor, soti care trebuiau, in primul rand, sa ofere
perspectiva sporirii averii casatoria find privita uneori chiar ca afacere.
Epoca traditionala, preponderent patriarhala, "era o lume de proportii mici si reduse dominata
de fortele naturii - aceasta fiind putin modificata de om - ducandu-si viata in cadre modeste,
cu structura simpla, omogena, unificata si stationara"
Aceasta afirmatie devine adevarata si datorita preponderentei obiceiurilor care, asa
cum mentionam mai devreme, reglau totul pana in amanunt dar si a spiritului colectiv care
accentua comunul in defavoarea individualului. Astazi ne va fi foarte greu sa mai gasim acest
stil de viata intrucat el mai exista doar in regiunile mai izolate unde modernitatea inca nu a
patruns.
3. Evolutia rolurilor in familia moderna
Voit sau mai putin voit, omul evolueaza sau involueaza in functie de societatea in care
traieste. Asadar putem fi fericiti: odata cu modernitatea, si rolurile conjugale au fost
modificate. Mariajul modern este echivalent cu libertatea optiunii. Ratiunea ia locul traditiei
indrumand actiunile indivizilor.
Schimbarile sociale aparute au creat o diferenta semnificativa a rolurilor daca facem o
comparatie cu cele traditionale.
Toffler facea urmatoarea afirmatie in ceea ce priveste schimbarile ce apar permanent in
structura si obiceiurile familiei "sfasiate de migratia spre oras, lovite de furtuni economice,
familiile s-au micsorat, au devenit mai mobile si mai adaptate la noile cerinte"
Si daca ne gandim un pic, Toffler ilustreaza foarte bine realitatea sociala, familia
intotdeauna a fost in pas cu schimbarile aparute in societate si in mentalitate.
In societatile contemporane, s-a modificat, in primul rand functia economica a familiei
nemailucrandu-se in familie sau pe camp ci in intreprinderi. Daca in trecut femeile jucau
rolul sclavilor principala lor activitate constand in a se asigura de bunastarea "sefului
suprem" si de a face copii, astazi, desi uneori apar reticente, se accepta si se faciliteaza

17

cresterea rolului femeii atat in familie cat mai ales in afara ei. In familie creste
importanta afectivitatii, a emotiilor, relatiile si mai ales, calitatea acestora devin primordiale
la fel si increderea intre parteneri. Viata de familie se democratizeaza fiecare avand dreptul la
opinie, copiii participand chiar la luarea deciziilor impreuna cu adultii, parerea lor fiind
ceruta si chiar tinandu-se cont de ea atunci cand se dovedeste matura si sustinuta cu
argumente demne de luat in seama.
Maria Voinea face o sintetizare a factorilor ce stau la baza schimbarilor ce le putem
observa cu usurinta in familia moderna:
- angajarea femeii in activitati exterioare familiei ceea ce duce la o reducere
semnificativa a autoritatii barbatului;
- mobilitatea teritoriala avand in vedere aici migratiile definitive in principal dar si
pe cele temporare;
- aparitia alternativelor familiale generate in principal de urbanizare si modernizare;
- cresterea nivelului de instruire, referindu-ne aici in special la femei deoarece
aceasta crestere a dus la modificari in ceea ce priveste varsta casatoriei, diviziunea
autoritatii, schimbarea atitudinilor referitoare la maternitate si la planificarea
familiala.
Analizand vom observa ca schimbarea majora intre familia traditionala si cea
moderna consta in importanta acordata rolurilor si afectiunii.
Punctul de interes devine acum familia nucleara, Rolurile conjugale sunt extrem de
complexe si antreneaza sentimente, gesturi, actiuni dintre cele mai diverse. Relatiile sexuale
nu mai au caracterul de obligatie ele avand rolul de a-i apropia pe soti, de a le da sentimentul
implinirii dragostei si a echilibrului.
4.Cauzele modificrii structurii tradiionale de rol conjugal
Structura tradiional de rol- sex a fost modificat prin aciunea mai multor factori. Dintre acetia
cei mai importani ar fi:
1. Emanciparea femeii

18

Emanciparea femeii a reprezentat motorul schimbrii structurii de rol conjugal. Femeia
supus, fr ambiii, asociat familiei tradiionale, este azi din ce n ce mai puin prezent n
statistici. Foarte puine femei mai accept subordonarea total fa de brbat, tolerana excesiv
i dependena material-afectiv. Contientizarea ideii potrivit creia femeile pot decide singure
cum i direcioneaz viaa, cariera i relaia de parteneriat au generat eliminarea discriminrii n
cariera profesional i au permis accesul femeii la ocuparea unor funcii publice.
2. Independena economic a femeii
A devenit din ce n ce mai evident. Femeile sunt mai bine educate dect n trecut i au
anse mai mari de a obine o slujb, astfel nct ele nu mai sunt dependente de cstoria-
parteneriat economic. Astfel, e mai puin probabil ca ele s se cantoneze ntr-un mariaj dificil,
meninut doar de o necesitate pur economic i e mult mai sigur c vor pleca atunci cnd triesc
experiene nefericite n csnicie. Posibilitatea realizrii unui venit propriu n momentul n care
implicarea femeii n sfera public a devenit concret a adus acesteia un sentiment de siguran,
linite i confort.Diminuarea considerabil, pn la dispariie, a dependenei economice fa de
brbat a redimensionat radical raporturile dintre sexe, dar independena economic a femeii a
generat i modificri profunde n structura de roluri familiale. Brbatul ajunge spreia o serie de
activiti, pe care le ndeplinea doar femeia altdat.
3. Implicarea femeii n viaa social
Necesitatea de afiliere a femeii contemporane a fost generat de relativa izolare de ali aduli,
caracteristic familiei nucleare de azi, izolare care se cere compensat de activiti sociale. n
familia tradiional, casnicele fceau parte dintr-o reea suportiv de rude. n plus, lipsa de
recunoatere pentru munca fcut n gospodrie amplificsentimentul actual de izolare. Femeia
ncepe s caute satisfacii n exterior, societatea oferind recunoaterea pe care familia nuclear nu
mai putea s i-o ofere.
4. Cariera profesional a femeii
Impulsionate de micarea feminist, femeile au nceput s contientizeze c pot fi mai mult
dect mame, soii sau gospodine. Munca profesional a femeilor a devenit un instrument de
mplinire personal, transformndu-se din necesitate n activitate revendicat. Conceptul de
carier a nceput s fie popularizat odat cu dezvoltarea feminismului. Specialitii arat c
femeile au ajuns s triasc n zilele noastre experiena omajului cu acelai sentiment de ruine
i nemplinire personal, ca i brbaii.

19

Implicaiile carierei profesionale a femeilor n viaa de familie nu au ntrziat s apar :
a) cariera profesional a femeilor reprezint o surs de conflict pentru majoritatea brbailor.
b) modificarea raportului de autoritate i de putere dintre cele dou sexe, prin demolarea
imaginii brbatului ca fiind capul familiei i singurul aductor de venituri. Adic singurul capabil
s organizeze i s conduc familia.
c) implicarea partenerilor n viaa de familie n cazul familiilor cu dubl carierpresupune
preluarea alternativ a sarcinilor domestice.
d) creterea sentimentului de competen a femeii revalorizeaz sentimentul de competen al
brbatului
e) scderea natalitii.
f) apariia relaiilor extraconjugale
Procesul de modernizare a instituiei familiale este un proces de adaptare la schimbrile
produse de revoluia industrial, de revoluiile politice - dar, n acelai timp, familia a fost un
participant activ, cu un rol esenial n cristalizarea economiei, valorilor i comportamentelor
moderne.
Astfel, Emmanuel Todd demonstreaz c societile au intrat mai devreme pe calea
modernizrii n funcie de ce tip dominant de familie exist n societatea respectiv. Astfel, sunt
analizate: Anglia (familia nuclear, liberal, inegalitar); Germania (Familia-tulpin, autoritar,
inegalitar); Frana (familia nuclear, liberal, egalitar); Italia (familia comunitar, autoritar,
egalitar). Dintre aceste tipuri de familie, cea mai apt pentru modernitate este familia nuclear,
liberal i inegalitar, dominant n Anglia, deoarece acest tip asigur n mod optim mobilitatea
indivizilor prin sistemul ei individualist, ce a permis ruperea cu uurin de cminul familial i,
n final, dizolvarea ntregii clase rneti i a structurii feudale n Anglia, ce a devenit astfel
prima putere industrial. Germania, dei dup invenia tiparului era mai dezvoltat din punct de
vedere cultural, nu a devenit prima putere industrial din raiuni antropologice: tipul su
dominant de familie cuprinde trei generaii, cu copii strns legai de familie, de patrimoniul ei
economic i cultural. Aceast familie era astfel prea puin adaptabil la transformri i deplasri
masive ca cele cerute de revoluia industrial.

20

Descrieri i explicaii "clasice" ale fenomenelor de dezintegrare a familiei tradiionale n
decursul modernizrii societii occidentale gsim n operele lui Karl Marx (de exemplu
"Manifestul Partidului Comunist") i Max Weber.
Astfel, Weber [2] face o conexiune ntre decderea familiei tradiionale i naterea
"spiritului calculativ" i a ntreprinderii capitaliste, unificnd astfel nivelurile microsocial i
macrosocial; spaiul privat i cel public. Principalii factori ai acestei transformri, n optica lui
Weber, sunt:
a - Creterea mijloacelor i resurselor economice.
b - Dezvoltarea diferenierii sociale, ce a dus la geneza aspiraiilor individuale, n defavoarea
celor de grup.
c - Autoritatea parental (sau a clanului) apare ca iraional, independent de condiiile
economice (nu mai e dublat de puterea economic).
d - Diviziunea proprietii; de la proprietatea familial extins, la ferme mici, individuale, paralel
cu reducerea dimensiunii familiei.
e - Decderea pmntului ca valoare economic (bunul cel mai important devine banul).
f - Protecia individului ncepe s fie exercitt de autoritatea politic, ce nlocuiete astfel rolul
familiei n aceast privin.
g - Separarea ecologic a activitii economice (ocupaiei) de gospodria familial: Ocupaia se
exercit n birouri, magazine, ateliere etc.; familia devine predominant unitate de consum, nu de
producie.
h - Eliminarea dependenei firmei (ntreprinderii) de familie (reglementarea juridic a proprietii
private, a falimentului, a registrelor comerciale, contabilitii).
i - Educaia nu se mai face predominant n familie: locul acesteia este luat de coli, biblioteci,
teatre, concerte, cluburi, grupuri de socializare. Valorile culturale ale individului pot deveni
diferite de cele ale familiei de origine.
Observm, din aceast analiz, restrngerea rolului social al familiei, rol preluat, n mai multe
domenii, de alte insitutii (piaa, statul, coala etc.). Familia nu mai domin viaa social. Totui,

21

chiar i n epoca modern, familia rmne o instituiie social fundamental, avnd un rol
esenial n: socializare, protecie, consum, reproducere, dup cum observm i din
urmtorul Tablou comparativ ntre societile tradiional i modern:
TABLOU COMPARATIV A: Societatea tradiional i societatea modern

FUNCII
SOCIALE
TIP DE SOCIETATE

TRADIIONAL
(puin difereniat)

MODERN
(mai difereniat)

COMUNICARE

familia, clanul mass-media
PRODUCIE

grupuri familiale

instituii economice

DISTRIBUIE

familia extins,
piee locale
piaa, instituii de
transport

PROTECIE
(instrumental
i emoional)

familia, satul,
tribul
familia, armata,
poliia, securitatea
social, instituiile
de asisten medical

familia
familia, coala,
instituii religioase

22

REPRODUCERE
(biologic i
social)
alte instituii culturale

CONTROL
SOCIAL

familia
familia, religia,
instituiile statului

Sursa: Kornblum, op. cit, p. 357.
5.Trasaturi ale familiei moderne
Ca urmare , ncercnd s definim principalele trsturi ale familiei moderne, vom
observa c majoritatea acestor trsturi se integreaz complexul de valori, atitudini, norme i
comportamente ce caracterizeaz, n general, civilizaia modern.

1. Familia nu mai este o unitate de producie economic (vezi punctele e, g, h din analiza lui
Weber).
2. Reducerea dimensiunii familiei prin restrngerea numrului de copii ai unui cuplu i prin
quasigeneralizarea familiei nucleare. Familiile restrnse sunt mai apte pentru mutaiile sociale
ale modernizrii. Micorarea dimensiunii familiei a provocat schimbri importante n stilul de
via, n comportamentele familiale.
3. Mobilitatea matrimonial, scderea autoritii parentale a clanului, n general) i creterea
rolului individului n decizia asupra momentului cstoriei i a alegerii partenerului. Datorit
transferrii unor funcii ale familiei ctre alte instituii sociale, raiunile economice i politice ale
cstoriei ncep s-i piard din importan. Dei considerentele legate de avere joac un rol mai
puin important, similitudinea statusurilor socio-culturale ale soilor predomin n constituirea
cuplurilor. Aceasta homogamie nu mai este att de riguroas ca n societile tradiionale.
Analiznd motivele ce duc la castorie, un rol important ncepe s capete n mentalitatea
modern, ca o valoare n sine, "dragostea romantic". Tinerii nu mai sunt obligai s moteneasc
poziiile prinilor, pot scpa de sub autoritatea acestora i s devin independeni din punct de

23

vedere economic. Dragostea romantic devine un suport emoional, altdat oferit de clan, de
familie.
O alt consecin a sporirii rolului individului n orientarea propriei viei de familie (i a
scderii autoritii i controlului exercitate prin legturile de rudenie) este i
rspndireaneolocalitii (cuplurile nou formate pot locui unde vor nu neaprat n familia soiei -
matrilocalitate sau a soului - patrilocalitate).
4. Intrarea masiv a femeilor n populaia ocupat a fost favorizat de cererea de for de
munc. Salariul femeii ncepe s devin o component esenial a veniturilor familiei i s i
confere femeii o anumit independen economic. Paralel, a crescut nivelul de colaritate la
brbai i la femei. Femeia are un rol nou n societate i n familie. Distribuia rolurilor i
sarcinilor n gospodrie se modific i ea, inclusiv n educaia copiilor. Exist o tendin de
realizare a "societii simetrice". Fa de statutul social tradiional de inferioritate femeia
modern ncepe s capete drepturi sociale i politice mergnd pn la legiferarea egalitii cu
brbatul n toate sferele vieii sociale.
Munca n afara domiciliului face ca spaiul acordat comunicrii ntre soi, ntre prini i
copii, s se micoreze. Prinii ncearc s compenseze acest fapt prin "rsful" copiilor
(cadouri, bani de buzunar). Presai de obligaiile vieii profesionale, prinii tind s transfere
prematur copiilor iniiativa i responsabilitatea.
Cu ct copii evolueaz n vrst, cu att modelele de petrecere n comun a timpului liber
devin mai ocazionale. La aceasta contribuie i orarele activitii profesionale a prinilor care
sunt decalate fa de ritmurile copilului. Lipsa de comunicare (redus uneori la un simplu schimb
de informaii utilitare) provoac rupturi i ascute conflicte din cadrul familiei, inclusiv conflictul
ntre generaii.
5. Schimbarea locului copilului n familie.Pe msura ce mijloacele de producie ncep s
devin mai complicate din punct de vedere tehnologic, munca copiilor ncepe s-i piard din
importan, paralel cu scderea ratelor de natalitate [3] . Obligai n societatea tradiional s
lucreze de la vrste fragede (n gospodria rural sau n ateliere), copii ncep treptat s fie
percepui nu ca for de munc ci ca valoare n sine.
Una din cauzele determinante ale valorizrii statutului copilului, ale creterii costului su
(financiar, afectiv i de timp investit) este generalizarea i obligativitatea educaiei colare.

24

Prelungirea acestei perioade n viaa copilului determin centrarea problematicii copilului asupra
formrii sale colare.
6. Schimbri n solidaritatea familialDac n Evul Mediu, cauza principal a dezorganizrii
familiei era decesul unuia dintre soi, n epoca modern principala cauz ncepe s devin
divorul.De exemplu, la mijlocul secolului al XVIII-lea jumtate din cstorii se sfreau prin
decesul unuia dintre soi n Suedia, 60% n Frana, 70% n India [4].Pe msur ce ratele de
mortalitate decad, divorul devine forma major de disoluie a familiei, Intre 1860 i 1984 rata
divorurilor n S.U.A. a crescut de la 1, 2/l.000 cupluri cstorite la 23,1. Simultan s-au modificat
i normele, valorile i atitudinile referitoare la divor. Cum explicm rspndirea divorurilor?
a - Scderea funciei economice a familiei: soii nu mai desfoar munca productiv n
gospodrie, aceast legtur economic, care s-i in mpreun practic nu mai exist.
b - Scderea autoritii i controlului exercitat de "clan" i independena individului n luarea
deciziilor legate de viaa de familie.
c - Ameliorarea statutului social al femeii (independen economic, drepturi social-politice) care
nu mai este obligat s accepte o via de cuplu nesatisfctoare. De altfel, cu ct o societate
recunoate mai multe drepturi femeilor, cu att instabilitatea conjugal crete.
TABLOU COMPARATIV B: FAMILIA TRADIIONAL I FAMILIA MODERN

FAMILIA TRADIIONAL FAMILIA MODERN

1. Dimensiune mare

Dimensiune redus

2. Numr mare de copii

Numr redus de copii

Coabitri intergeneraionale rare

25

3. Coabitri intergeneraionale
frecvente


4. Autoritate parental

Autonomia individului

5. Homogamie mai relativ

Homogamie mai strict

6. Patri sau matrilocalitate

Neolocalitate

7. Funcie de producie

Limitarea funciei economice

8. Femeile muncesc n cmin
(munc casnic, agricultur,
meteuguri)

Creterea ratei de ocupare a femeilor (femeile
muncesc n afara cminului)

9 Ce mai mare parte a
sarcinilor gospodreti revine
femeii

Distribuie mai echilibrat a rolurilor n
gospodrie

26


10. Decalaj mare de nivel de
colarizare ntre brbai i
femei

Decalaj redus de colaritate ntre brbai i femei
11. Copii particip la
activitatea economic

Copii sunt exclui din fora de munc

12 .Educaia copiilor are loc
predominant n familie

Educaia se face predominant n instituii
specializate

13. Protecia instrumental i
emoional e asigurat de
familie

Protecia individului se face prin instituii
exterioare familiei

14. Stabilitate i coeziune
familial

Conflictualitate frecvent ntre soi (divoruri) i
ntre generaii


d - O durat (speran) mai mare de via, ceea ce duce la un mai mare risc de divor.
ncercnd s sintetizm deosebirile dintre familia tradiional i cea modern, propunem
TABLOUL COMAPARATIV B.

27

Acest tablou nu epuizeaz toate diferenele i nici nu statueaz obligativitatea lor total n
conturarea unei multitudini de forme de tranziie ntre cele dou tipuri ideale - forme care
pstreaz doar unele sau altele dintre trsturi.De asemeni exist diferene interne - diferene
ntre clase sociale, rase, etnii.
6.Analiza funciilor familiei evideniind particularitile acesteia n familia
tradiional i cea moderna
Cercetarea familiei traditionale moldovenesti a reliefat ca valoarea focala a stilului de viata o
constituie autoritatea. In general, autoritatea implica raporturi de inegalitate. Din acest punct de
vedere, in familia traditionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidirectionale, si
aceasta datorita faptului ca femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite in functie de ierarhie,
conformism, putere. Acestea definesc un stil de viata a familiei ce consacra superioritatea
parintilor asupra copiilor, varstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai
mari asupra celor mai mici etc. Putina lume se intreaba: De ce trebuie sa fie asa?, pentru ca
lumea considera normal ca asa trebuie sa fie. Autoritatea barbatului este rar pusa sub semnul
intrebarii pentru ca asa se perpetueaza modelul, preluat prin imitatie, si orice atitudine de negare
a acestuia duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare. Opus, dar nu totalmente, familiei
traditionale este familia moderna
Functia economica
Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme atipice ale ei, s-au reformulat
componentele functiei economice. Aceasta are loc atat in ceea ce priveste producerea de bunuri,
cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. Si familia nu mai este o unitate
productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de venituri castigate in afara gospodariei.
Apoi, s-a redimensionat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor.
Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar. Aceasta se
intampla datorita deplasarii locului de munca al individului din interiorul familiei in exterior, in
intreprinderi si servicii sociale.
Nu in ultimul rand, latura financiara a cunoscut si ea importante modificari. Astfel, familia
contemporana este caracterizata print-un buget dezechilibrat, datorat surselor sporadice de venit
si/sau cheltuielilor exagerate intr-o anumita directie, de obicei, cheluieli pentru subzistenta.
Functia de socializare
Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a
inlocuit, in mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei. In acest caz, putem aminti

28

faprul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor. Ei nu le mai pot
satisface nevoia de instuctie la standardul exigentelor actuale. Din motive financiare, in marea
majoritate din familiile moldovenesti, lipseste computerul, atat de necesar in conditiile de astazi.
In alta ordine de idei, lucrand in afara familiei, de multe ori chiar plecati peste hotare, parintii
sunt mai putin timp impreuna cu copiii. Iar copiii sunt dusi - de la cele mai fragide varste in
institutii specializate (crese, gradinite), sau sunt lasati in grija buneilor, rudelor sau vecinilor care
de multe ori nu pot oferi conditii necesare dezvoltarii normale a copilului. Astfel, parintii nu
numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei socializari firesti dar, de multe ori, nici nu
realizeaza necesitatea actiunilor educative.
Functia de solidaritate familiala
Diminuarea acestei functii se datoreaza, in special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face
ca locul de munca sa difere de cel rezidential. Aceasta nu face decat sa influenteze negativ
solidaritatea familiala, care este macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii
familiei.
Pe de alta parte, relatia conjugala datorita unui complex de factori ca emanciparea femeii,
diviziunea moderna a rolurilor in cadrul familiei, satisfactia legata de viata sexuala, au inceput sa
fie dominate de framantari si contradictii. Acelasi lucru se intampla si cu relatia parentala, din
cauza adancirii diferentelor dintre modelele culturale apartinand diferitelor generatii.
Functia sexuala si reproductiva
Ca si celelalte functii, functia sexuala a cunoscut importante schimbari. A inceput sa se
acorde o tot mai mare importanta performantelor sexuale. Niciodata nu s-a discutat ca acum
despre "satisfactie sexuala", "apetit sexual" etc. Imortanta acordata acestor aspecte face ca
indivizii sa adopte o serie de comportamente ce cad de multe ori, in cele doua extreme (dorinta
de a poseda versus inhibitia sau teama de a nu fi destul de "bun/buna" in actul sexual). Aceste
componente sunt, de regula, "vinovate" de satisfactia/insatisfactia indivizilor fata de relatia de
cuplu, de insasi continuitatea si viabilitatea mariajului.

6.Conceptul de emancipare a femeii
Conceptul de "emancipare a femeii" a strnit mereu o serie nesfrsita de argumente pro
si contra si un val de nemultumire din partea barbatilor. Confundat adesea cu feminismul
extrem, el a reprezentat aproape instantaneu baza de plecare a ideii de "familie moderna".

29

Rolul traditional al femeii era acela de sotie. Ca sotie, ea trebuia sa se ocupe de
cresterea si educatia copiilor, de bunul mers al gospodariei (curatenie, mncare) si, de
asemenea, de bunastarea sotului sau. Probabil ca aceste ndatoriri nu suna att de rau, nsa ele
erau doar simple responsabilitati nglobate n obligatia suprema: supunere totala. n anumite
societati, femeia era fortata chiar sa si venereze sotul, un exemplu cutremurator fiind ritualul
pe care trebuia sa l urmeze orice nevasta din vechile societati hinduse, care consta n
sinuciderea de bunavoie prin ardere pe rug n cadrul slujbei de nmormntare a sotului ei. ntr-
o lume a barbatilor care ocupau posturile cele mai importante, remunerate pe masura, femeile
se multumeau cu joburile care extindeau, binenteles, rolul de a 848d35i casa: doica,
croitoreasa, femeie de serviciu, etc., neoferindu-li-se ocazia de a si dezvolta si fructifica
aptitudinile ascunse.
De-a lungul timpului, destinul femeii a fost conditionat de istoria proprietatii private.
Barbatul, ca proprietar al pamntului si nsusea prada capturata n lupta, astfel s-a conturat
rolul sau n economie si dreptul ereditar la mostenire. n societatile patriarhale, casatoria nu
semnifica dect trecerea femeii din proprietatea tatalui n cea a sotului. Astfel, chiar si n
societatile emancipate cum era cea ateniana, femeia traia ferecata n gineceu, alaturi de sclave
si copii, iar n anumite societati din Egiptul antic, ideea de femeie ca proprietate si simplu
obiect era dusa att de departe nct atunci cnd sotul murea, femeia era ngropata de vie
alaturi de el pentru ca acesta sa poata fi ngrijit de ea si pe lumea cealalta.
Miscarea de emancipare a femeii a demarat abia n secolul al XVIII-lea, n cadrul
curentului iluminist, n ciuda ideilor care sustineau ca femeia trebuie sa fie la dispozitia
barbatului si a copiilor, ca ea ar fi capabila sa creeze numai la nivelul legilor naturii, adica
aducnd pe lume copii.. n acele timpuri, femeia maritata era lipsita total de drepturi, ea intra
n patrimoniul de bunuri al sotului, odata cu zestrea si i datora acestuia "supunere oarba si
fidelitate absoluta, n caz contrar sotul, care avea drept la adulter, putea sa-i administreze
orice pedeapsa, chiar si moartea." (Sima,Tudora, 2004, p. 19). Accesul la nvatamntul
superior le-a fost permis femeilor abia n cea de-a doua jumatate a secolului XIX. n
Romnia, miscarea pasoptista propune un program de modernizare a societatii romnesti, cu
influente asupra ntregului proces de dezvoltare economica, politica si sociala si pune mare
accent pe emanciparea femeii prin cererea de drepturi egale pentru ambele sexe, n acelasi an
miscarile pentru drepturile femeii au capatat amploare n mai multe tari, chiar si n Statele
Unite, astfel lupta pentru egalitate devenind un fenomen global. Nicolae Balcescu "si
exprima speranta ca emanciparea femeii va deschide portile unei noi civilizatii" (Zamfir,

30

Elena; Zamfir, Catalin., 2002, p. 14 ). nsusi Auguste Comte este de acord cu ierarhia sexelor,
ntre care acesta este de parere ca exista "diferente radicale, n acelasi timp fizice si morale,
care, la toate speciile animale si mai cu seama n interiorul rasei umane, le separa profund".
Din pacate, chiar si cei mai mari scriitori din literatura universala ncurajau discriminarea
femeii si pastrarea acesteia ntr-o supunere totala. Totusi cel care a fondat feminismul este
chiar un barbat, Leon Richer, care a creat n 1869 "Drepturile femeii" si a organizat
"Congresul international al dreptului femeilor" n anul 1878.
La sfrsitul secolului al XX-lea femeile au nceput sa detina roluri centrale n toate
aspectele vietii, tinerele fiind ncurajate si educate sa faca tot ceea ce mamele sau bunicile lor
nu au putut realiza dect n mica parte. Este recunoscut legal faptul ca emanciparea femeii a
contribuit la mbunatatirea calitatii vietii familiale, la cresterea din punct de vedere economic
si la marirea fortei de munca prin potentarea calitatii muncii din fiecare domeniu de activitate.
Pe lnga participarea femeii n munca, promovarea unui tratament nediscriminatoriu pentru
femei la locul de munca, stimularea participarii scolare fara niciun fel de discriminare de gen
si a participarii femeii cu drepturi egale n toate sferele vietii (dreptul la vot, la autorealizare,
etc) n Romnia, dar si n lume, s-a promovat si o politica de dezvoltare a vietii de familie
mpotriva unor modele traditionale. Mai exact a fost promovata, mai ales prin mijloacele
propagandei, o noua diviziune a rolurilor n familie. Astfel, procedura de divort a fost mult
simplificata, fiind eliminate formele de discriminare a femeii n procesul de divort, ba chiar
mai mult de att, femeia este acum n general cea favorizata, putnd obtine chiar si dreptul
asupra celei mai importante avutii a sotului, copiii.
Dar oare numai emanciparea femeii a schimbat modelul traditional familial sau
progresul tehnologic si progresul n general le-a determinat pe femei sa fie n pas cu
vremurile si, practic, sa se adapteze noilor cerinte? Oare nu cumva societatea a cerut si a
ncurajat aceasta emancipare a femeii, iesirea ei din "rolul" de baza din cauza ca se ajunsese
undeva la o rascruce, la plafonare din punct de vedere profesional, iar implicarea femeii n
viata economica a dat un nou sens evolutiei pe plan profesional? Acest aspect va ramne
mereu incert: daca femeia a dobndit drepturile ei profesionale ca o urmare logica a noii
identitati sociale sau pur si simplu pentru ca societatea a cunoscut o lipsa de forta de munca
ce nu putea fi compensata dect prin angajarea lor. Este posibil ca raspunsul sa nu fie
aflat niciodata, mai ales pentru ca cel mai probabil motivul concret pentru care femeile au fost
acceptate n tot mai multe posturi si domenii de lucru a fost o combinatie a celor doua cauze.

31

" Evolutia industriala si urbana din ultimele secole, n cazul unor societati, si din
ultimele decenii, n cazul altor societati, a impus ca tip principal de familie - sau chiar ca tip
unic - familia nucleara " ( Mihailescu, Ioan, 2003, p. 167). Acest tip de familie este frecvent
ntlnit, caci "ndeplineste functii socio-afective, biologice, economice si educationale"
(idem, pag. 167) si presupune existenta unui sot si a unei sotii.
n societatea contemporana, mass-media reprezinta un instrument extrem de
important n formarea mentalitatii colective, iar presa cotidiana prezinta tendinta de a
promova stereotipuri legate de apartenenta de gen. Presa pare populata de urmatoarele tipuri
de femei:
a. Femeile ca obiecte sexuale (folosirea femeilor ca profesioniste n industria de exploatare
sexuala, prezentarea prostitutiei ntr-o lumina negativa, astfel aparnd tendinta de
"nvinovatire a victimei" si prezentarea femeilor obisnuite ca obiecte sexuale);
b. Femeile victime, obiecte ale violentei;
c. Femeile din clasa superioara- prezentate ca beneficiind de importante resurse materiale
oferite de persoane de sex masculin (sotii lor de exemplu), ntarindu-se imaginea de femeie
dependenta, care se bucura de conditii deosebite de viata fie din ntmplare (succesul sotului),
fie datorita calitatilor sale fizice.
Aceasta tendinta a presei este, ntr-un fel, o ramasita a discriminarilor dintre sexe
demult alungate din societatile evoluate, fiindca, desi aparent, aceasta este scandalizata de
felul n care sunt tratate femeile, nu promoveaza destul motive concrete pentru care acestea
merita sa fie respectate. De altfel, femeile sunt de obicei categorizate n presa mai ales prin
prisma relatiilor de familie, n termeni domestici, iar barbatii n termeni ocupationali, eventual
n termeni de succes politic. nca se promoveaza n diferite productii media stereotipul
"femeii ca proprietate a barbatului- tata sau sot", mitul "domesticitatii" si diferite modele n
care femeia trebuie sa se ncadreze, iar multe femei nu se pot desprinde de toate acestea si se
complac n aceste situatii, poate si pentru ca nu pot ntelege ca o femeie trebuie sa fie mai
mult dect o sotie perfecta, o "gospodina desavrsita n bucatarie, o iubita nfocata n dormitor
si o doamna stilata n sufragerie, cu musafirii" (Bradeanu, Adina; Dragomir, Otilia; Roventa-
Frumusani, Daniela; Surughiu, Romina, 2002, p. 106)
Desi emanciparea femeii nu este finalizata, caci discriminari continua sa existe, si
desi nca exista societati n care femeile suporta tratamente umilitoare, ele fiind obligate sa

32

accepte casatoria sotului cu alte femei sau sa fie supuse pna la moartea barbatului, n
majoritatea societatilor moderne aceasta schimbare s-a produs ntr-un timp destul de scurt, dar
eficient si lupta pentru perfectionarea egalitatii continua sa fie purtata n fiecare zi, prin
nfiintarea organizatiilor mpotriva violentei n familie si prin emiterea de noi legi tot mai
specifice si explicite ce protejeaza femeia casatorita si le pun n vedere sotilor ca o nevasta nu
este o achizitie. Cu toate ca vor mai trece multe secole probabil pna ce barbatii vor accepta la
nivel global egalitatea dintre ei si sotiile lor, n majoritatea societatilor evoluate mentalitatea
s-a schimbat n general radical, astazi opinia publica privind agresarea unei femei, fie ea chiar
si propria nevasta, ca un act barbar, lipsit de onoare si injustificabil.
Referitor la atitudinea legii cu privire la pozitia femeii n cadrul casatoriei,
schimbarile care au avut loc de la societatea antica pna la cea moderna sunt aproape
incredibile, nevasta avnd acum egalitate absoluta garantata si numeroase drepturi: drept de
proprietate personala asupra bunurilor ce i apartineau pna la ncheierea casatoriei, dreptul la
securitate, ce i interzice categoric sotului sa o batjocoreasca n orice fel si probabil cel mai
impresionant, care persista chiar si dupa divort, dreptul la ntretinere - de a i cere sotului sa o
ntretina atunci cnd este incapabila sa munceasca pe motiv de boala sau cnd este gravida,
sau de a l obliga pe sot sa i ntretina att pe ea ct si pe copil ct timp aceasta creste copilul
comun pna la vrsta de 3 ani sau chiar pna la 18 ani n anumite cazuri. De asemenea, astazi
este posibil ca sotul sa fie cel care poate alege sa stea acasa dupa nasterea copilului pentru a-l
ngriji, n timp ce sotia se va ntoarce la serviciul pe care l detine, lucru care nu era nici
acceptat si nici posibil acum cteva decenii. Astfel, este recunoscuta capacitatea femeii de a
se ntretine si a barbatului de a i prelua rolul n casa
8.Viata profesionala si familiala a femeii
Femeile inca pastreaza mult mai multe responsabilitati, consecinta a modelului
traditional sau comoditate a barbatului ele sunt considerate mult mai potrivite pentru anumite
sarcini, in special in gospodarie, in relatia cu proprii copii asa ca li se ofera "privilegiul" de a
le face singure asa cum stiu ele mai bine. Fundatia Gallup ne ofera posibilitatea de a afla
rezultatele sondajelor efectuate de ei si nu pot spune ca sunt deloc imbucuratoare pentru noi
femeile.

33


Sursa: Barometrul de gen, 2000;
Inca se considera ca suntem mult mai potrivite la treburile casnice iar daca vrem si
cariera suntem libere sa o construim insa numai cu obligatia de a ne indeplini si celelalte
indatoriri. Se pare ca incepe sa se miste ceva insa cu foarte mare dificultate si numai in
familiile tinere si cu un nivel de instructie ridicat. In mediul rural, cu toate ca lucrurile au mai
evoluat, inca femeia este considerata responsabila in gospodarie.
Privind aceste "statistici" ne gandim ca poate egalitatea femeii cu barbatul pentru care
luptam cu atata ardoare nu a adus numai lucruri bune. E lesne de observat ca munca femeii s-
a dublat. Ne-am capatat dreptul de a ne construi o cariera, nimeni aproape nu ne mai interzice
acest lucru insa aceasta cariera nu ne elibereaza neaparat ci se adauga muncii pe care deja o
depunem in gospodarie. "Cu o floare nu se face primavara" spune o vorba din popor, asa si
cu un barbat care nu impune toate aceste lucruri, care participa alaturi de sotia sa la treburile
casnice, la ingrijirea copiilor (pentru ca sunt si asemenea barbati, trebuie sa o recunoastem)
nu putem spune ca s-a schimbat mentalitatea. Poate doar putem spera ca suntem pe drumul

34

cel bun insa se pare ca ne miscam mult prea greu pentru rapiditatea cu care evolueaza
lucrurile in societate.

Sursa: Barometrul de gen, 2000;
Petru Ilut,intr-un tabel adaptat dupa Beth et all 1985, condenseaza caracteristicile
grupului familial traditional precum si pe ale celui modern, oferindu-ne o perspectiva
generala asupra diferentelor.


Societati traditionale
Societati moderne
Numar de
parteneri conjugali
concomitenti

Unul (monogamie)
Mai multi poligamie)
Unul (monogamie)
Alegerea
partenerului
Facuta de parinti sau rude
pentru a intari neamul
Relativ libera, facuta de
parteneri
Rezidenta Patrilocala,matrilocala, Neolocala

35

avuncolocala,etc
Relatia de putere in
cuplu
Diferite grade de dominatie a
barbatului
O mai mare apropiere de
putere barbat/femeie
Relatia parinti -
copii
Autoritate si dominanta
parinteasca
Mai mare toleranta si
egalitate parinti - copii
Functiile familiei Concentrarea pe protectia
grupului de rudenie ca intreg
Specializate in a oferi un
mediu de siguranta cresterii
copiilor si suport emotional
membrilor
Structura Extinsa Nucleara
Grad de stabilitate Ridicat Mult mai scazut, creste
divortialitatea
Ponderea in
ansamblul societal
Foarte mare Se practica alternative
nonmaritale

9.Concluzii:
De-a lungul anilor, cuvntul "femeie" a fost perceput de societate sub forme diferite, caci ea,
femeia nsasi a suferit numeroase schimbari de ordin profesional, functional, economic si, de
asemenea, familial. Totodata, femeia a contribuit la mbunatatirea calitatii vietii familiale, iar
acum, avnd posibilitatea deciziei n acest sens (si control), copiii se pot bucura de un viitor
prosper. As putea spune chiar ca emanciparea femeii a fost o piesa importanta din puzzle-ul
evolutiei, deschiderii si progresului societatii. Desi familiile si-au pierdut formele traditionale,
familia de azi este ntemeiata pe temei rational, afectiv, iar noua pozitie a femeii att n cadrul
ei ct si n lumea profesionala va avea cu siguranta un rol esential n mbunatatirea relatiilor
interumane, facnd oamenii sa se respecte reciproc tot mai mult.
Modernitatea este diferita sau chiar opusa perceptiilor traditionale. Familia moderna se
bazeaza pe individualism ca valoare (ceea ce explica cresterea spectaculoasa a numarului
divorturilor si toleranta din ce in ce mai mare fata de acest fenomen social, femeia capata
independenta economica, copiii au un mai mare control asupra propriului destin, obidienta si
conformismul devin nefunctionale).
De asemenea nu putem ignora faptul ca, intr-o perioada relativ scurta de timp, s-a trecut de
la familia extinsa, din punct de vedere numeric, la cea restransa. Numarul de copii a scazut

36

continuu, ajungandu-se la 1-2 copii in societatea contemporana. Plus la asta, se contureaza tot
mai clar tendinta cuplurilor de a renunta la copii si de a trece la un alt mod de viata - "familia
axata pe adulti".
" Schimbarile n comportamentele nuptiale si n modelele familiale au consecinte importante
asupra relatiilor dintre familie si societate, dintre individ si societate si asupra posibilitatilor
de realizare a functiilor familiei. " (Mihailescu, Ioan, 2003, p. 171).