DESIGNUL INTELIGENT

1
La cererea autorului, au fost publicate 10 editii limitate pentru colectionari ale acestei carti.
Fiecare copie este marcata cu un numar de la 1 la 10.

D E S I G N U L I N T E L I G E N T
!ES"# DE L" DESIGNE$I
$"EL
%
Copyright @ Fundatia Raeliana 2005
Dreptul lui $ael de a fi identificat ca autor al acestei munci a fost impus de el in concordanta cu
"ctul de &atente, Desi'nuri si (op)ri'*t 1+,,, toate drepturile re-er.ate. Nici o parte a acestei
publicatii nu poate fi reprodusa, pastrata intr/un sistem de recuperare sau transmisa sub orice
forma sau prin orice mi0loace, electronice, mecanice, fotocopii, inre'istrari sau orice altce.a, fara
permisiunea prealabila a editorului si a detinatorului cop)ri'*t/ului.
"ceasta editie reintitulata in Limba $omana este o retraducere noua combinata si o editie
updatata a celor trei carti ori'inare ale lui $ael, Le Livre Qui Dit La Verite1(artea carea
spune "de.arul2 care a aparut mai intai in Franta in 1+34, Les Extra- errestres !"ont
E##ene $ur Leur %lanete&E5traterestrii m/au luat pe &laneta Lor2 si '((ueillir les
Extra"erretres&Sa le uram bun .enit E5traterestrilor2. Editii similare de brosuri in en'le-a
au fost printate in #aponia in 1+,6, sub titlurile he !essage )iven o #e *y Extra-
errestrials&primele doua carti combinate2 si Lets +el(o#e ,ur Fathers -ro# $pa(e.
In 1++,, primele doua carti combinate au fost publicate in "n'lia de catre Ta'man &ress,
intitulate he Final !essage si din nou in US" sub titlul he rue Fa(e o- )od in 1+++
si he !essage )iven /y Extra"errestrials in 001.
IS7N 8 /+409/0/%
E"N 8 +3,+40906
Editor8 No.a Distribution
Editorul poate fi contactat la 8 publis*in':rael.or'
(redite
Editor sef si !ana'er al &roiectului8 (ameron ;anl)
"sistent de &roiect8 Line Gareau
Traducerea8 !arinescu Toma/(ristian
<erificare8 Daniel !ican
"lcatuire si Desi'n8 (ameron ;anl) si $ob (*alfant
Desi'nul (opertii8 $ael si (ameron ;anl)
4
(=NTINUT
&refata
&$I!" ("$TE8 ("$TE" ("$E S&UNE "DE<"$UL
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
1. INT"LNI$E"
. "DE<"$UL
Gene-a>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
&otopul>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Turnul 7abel>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Sodoma si Gomora>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Sacrificiul lui "bra*am>>>>>>>>>>>>>>>>>
%. SU&$"<EG;E$E" (EL=$ "LESI
!oise>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Trambitele Ieri*onului>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Samson, telepatistul>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
&rima re-identa>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Ilie, mesa'erul>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
!ultiplicarea painii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
Farfuriile -buratoare ale lui Ie-ec*iel>>>>>>>>>>>.....
#udecata de apoi>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Satan>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
=amenii nu puteau intele'e>>>>>>>>>>>>>>>>
4. $=LUL LUI ;$IST=S
(onceptia>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Initierea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Umanitatile paralele>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
!iracolele stiintifice>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
!eritarea mostenirii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
9. SF"$SITUL LU!II
1+468 &rimul an al noii Ere>>>>>>>>>>>>>>>>...
Sfarsitul 7isericii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.>.
(rearea statului Israel>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Greselile 7isericii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
La radacinile tuturor $eli'iilor>>>>>>>>>>>>>>>.
9
=menirea8 o boala a Uni.ersului>>>>>>>>>>>>>>..
E.olutia8 un mit>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
6. N=ILE &=$UN(I
Geniocratia>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Umanitarismul>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Gu.ernul !ondial>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
!isiunea ta>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
3. EL=;I!II
"rmele nucleare>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
Suprapopularea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Secretul eternitatii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Educatia c*imica>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
!iscarea $aeliana>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
("$TE" " D=U"8 E?T$"TE$EST$II !/"U DUS &E &L"NET" L=$
Introducere>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>......
1. <I"T" !E" &"N" L" &$I!" INT"LNI$E
Trecusera doi ani>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..>....
(opilaria@ un =AN pe deasupra "mbertului>>>>>>>>>>..>..
&apa Drui-ilor>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
&oe-ia>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.......
Intalnirea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Sarcinile publice>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
. " D=U" INT"LNI$E
$eperarea de pe %1 iulie, 1+39>>>>>>>>>>>>>>>>>>
!esa0ul8 &artea a doua>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
7udd*ismul>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..>>
Nici Dumne-eu si nici suflet>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
&aradisul pe &amant>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..>..
Lumea (ealalta>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Intalnindu/i pe .ec*ii &rofeti>>>>>>>>>>>>>>>>>......
= anticipare a &aradisului>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Noile &orunci>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
&entru oamenii din Israel>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
6
%. (;EILE
Introducere>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
=menirea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
Nasterea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Educatia>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Educatia Sen-uala>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
$eali-area1auto/reali-area2>>>>>>>>>>>>>>>>>>......
Societatea si 'u.ernul>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
!editatia si ru'aciunea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
"rtele>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
!editatia Sen-uala>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
#ustitia umana>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Stiinta>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
(reierul uman>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
"pocalipsa>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
(omunicarea telepatica>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
$ecompensa>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
G*idul>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
" T$EI" ("$TE8 S" LE U$"! 7UN <ENIT E?T$"TE$EST$IL=$
1. INT$E7"$I &USE F$E(<ENT...........................................................................
"parente contradictii>>>>>>>>>>>>>>>>>>............
Datarea muncii Elo*imilor>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
=amenii Israelului B E.reii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
!iscarea $aeliana si banii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.
Nimic nu este constant in Timp B Spatiu>>>>>>>>>>>>>..
Transmisiunea planului celular>>>>>>>>>>>>>>>>>...
Este &amantul un atom al de'etului lui Dumne-euC......................................
"rca lui Noe/ = na.a spatialaC.......................................................................
<iata de apoi / sau un .is si realitate>>>>>>>>>>>>>>......
Ni.elul de de-.oltare stiintifica al Elo*imilor>>>>>>>>>>>>
Nici Dumne-eu si nici suflet>>>>>>>>>>>.............................
$eli'ia Infinitului>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
<iitorul reli'iilor traditionale>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
$aelismul B DGeniocratiaD>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
(ine i/a creat pe creatorii creatorilorC.............................................................
(are este scopul .ietiiC....................................................................................
(e este placereaC..............................................................................................
(e este moarteaC..............................................................................................
Libertatea se5uala B si non/obli'atia>>>>>>>>>>>>>>>..
3
$aelismul B *omose5ualitatea>>>>>>>>>>>>>>>>>.....
Deistii B e.olutionistii>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..
Sinuciderea>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
. N=ILE $E<EL"TII
Dia.olul nu e5ista, l/am intalnitE.......................................................................
Tatal meu care este in (eruri>>>>>>>>>>>>>>>>>..>....
!esa0 de la Fa*Ge* pentru toti oamenii de pe &amant >>>>>>>>>.
%. = $ELIGIE "TEIST"
In'eri fara aripi>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
DDeresponsabili-areaD>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>......
4. (=!ENT"$II si !"$TU$II "LE $"ELIENIL=$>>>>>>>>>>.
$aelismul prin prisma stiintei>>>.>>>>>>>>>>>>>>>....
Impresiile unui D&reotD>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
Da... sunt raelianE................................................................................................
(onsacrarea preotiei mele>>>>>>>>>>>>>>>>>>>.>..
Sa fim acti.i pentru a nu de.eni radioacti.i>>>>>>>>>>>>>....
De la !ar5ism la $aelism>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
= noua arta de a trai>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>....
!esa0ul primit de la Elo*im pe 1% decembrie, 9 d.;iros*ima11++32>>>...
&ostscriptul autorului>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>..>
9. "NE?"....................................................................................................................................................
Intalnirea din 3 octobrie, 1+36>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
!esa0ul Elo*imilor8 14 iulie, 1+3,>>>>>>>>>>>>>>>>>
!odificarea Noilor &orunci>>>>>>>>>>>>>>>>>>>...
!esa0ul Elo*imilor, 1% decembrie, 1++3............................................................
Natiunile Unite/ $ael, septembrie, 009..............................................................
%os(riptul autorului
0n-or#atii aditionale
$e#inarii si (onta(te
!ultu#iri
'lte (arti s(rise de Rael
1ote si re-erinte
*i/liogra-ie
0ndex
,
&$EF"T"
de
'nthony )rey
Nu.elist, best seller international, 0urnalist si crainic
"cest e5traordinar .olum de scrieri, sunt si'ur, contine informatii re.elate, de cea mare
importanta pentru umanitate. (ombinand pentru prima data trei carti importante intr/una sin'ura
si scrisa intr/o maniera foarte simpla, in termeni realisti, aceasta noua naratiune compre*ensibila
imi ofera sin'ura e5plicatie cu ade.arat persuasi.a pe care am descoperit/o, care datea-a
ori'inile noastre fi-ice, istoria noastra planetara, locul si po-itia noastra pre-enta in uni.ersul
nostru cunoscut si in final dar nu ultima data, moti.ele aflate in spatele credintelor noastre
reli'ioase 'lobale di.i-ate si potential auto/distructi.e.
Din toate aceste moti.e eu cred ca aceasta noua carte, impreuna cu alte patru scrise de $ael,
au puterea sa transforme intele'erea lumii noastre 'reu napastuita si dec*ide caile catre o noua si
fara precedenta era a pacii 'lobale, a armoniei si a unui fara precedent pro'res stiintific si social.
Deasupra tuturor lucrurilor, scrierile lui $ael aflate in aceste co.er/uri afirma faptul ca noi
nu suntem sin'uri in uni.ers. Ele demonstrea-a ca in pre-ent noi suntem un membru foarte
0unior dar destul de potent al unui mare clan de umanitati 'alactice la fel ca si noi / suntem iubiti,
obser.ati si '*idati atata timp cat noi ne permitem sa fim, de catre o ci.ili-atie umana a.ansata
superioara care a conceput si proiectat intrea'a noastra e5istenta de pe aceasta planeta.
(u toate ca aceste % carti re'rupate intr/una nu spun totul e5*austi. si nici nu raspund la
orice fel de intrebare care poate fi pusa in le'atura cu uni.ersul nostru si cu noi, ele umbresc
orice alta scriere publicata in domeniul =ANHspatiu prin oferirea unor subiecte perspicace
autoritare la fel de di.erse ca si infinita natura a tuturor lucrurilor .ii, a istoriei noastre planetare,
a 'eneticii umane si a plantelor, a se5ualitatii, sen-ualitatii, psi*olo'iei, politicii si asupra
ade.aratei naturi a criminalitatii. Ea arunca de asemenea o fascinanta noua lumina asupra multor
alte probleme pamantesti, inclu-and dreptul de proprietate, educatia copiilor dotati, in.ec*itele
.alori ale sistemului nostru con.entional de maria0 si e5traordinara importanta a sportului, c*iar
a sporturilor .iolente, in crearea si sustinerea societatilor umane armonioase si pasnice.
&in raportarea detaliilor pri.itoare la modul in care toate formele de .iata de pe Terra,
inclusi. ecolo'ia si noi insine, au fost proiectate de catre oameni de stiinta dintr/o alta parte a
'ala5iei, $ael efecti. demistifica si redirectionea-a toate .ec*ile scripturi ale reli'iilor ma0ore ale
lumii. In timp ce sublinia-a ca toate credintele, traditiile si culturile lor istorice merita inca
respectul nostru, el punctea-a clar modul in care acestea au de.enit demodate, in acelasi timp
continuand sa testifice obscur aceasta noua realitate practica stiintifica re.elata. Si mai
contro.ersant, acest .olum desfiintea-a notiunea conform careia pe deasupra noastra pre-idea-a
un Dumne-eu bine.oitor, a/tot/stiutor, a/tot/puternic, spiritual, misterios si imaterial.
Scripturile tuturor reli'iilor ma0ore, sublinia-a el, sunt repre-entari ale acestei ci.ili-atii
ultrasofisticata si inalt rafinata / fiinte umane la fel ca si noi /carora le pasa adanc de noi, pentru
ca aici au descoperit acestea prima data si si/au de-.oltat propriile 'enii pentru a transforma
+
.iata de pe o planeta pe alta prin stapInirea "DN/ului. &e scurt, aceasta carte de importanta
masi.a ne setea-a trecutul, pre-entul si .iitorul pe o ba-a stiintifica *otarata, fara a diminua
frumusetea, bucuria si spiritualitatea e5istentei noastre. De fapt, intensifica puternic intele'erea si
practicarea unei noi spiritualitati practice ba-ata pe meditatie si pe obtinerea pacii interioare si a
armoniei care sunt eminamente aproape de noi in aceasta noua era a calatoriilor spatiale, a
modificarii noastre 'enetice si a mediului nostru incon0urator.
"utorul acestor unice scrieri s/a nascut sub numele (laude <oril*on in Franta, in septembrie
1+46. Si/a sc*imbat numele in $ael, care inseamna Jmesa'erK in ebraica, dupa ce a intalnit o
fiinta umana de pe o alta planeta, atunci cand o mica aerona.a a ateri-at intr/o re'iune .ulcanica
i-olata din sud/centrul Frantei, in decembrie 1+3%. In timpul cator.a intalniri a.ute loc in -ile
succesi.e, ocupantul na.etei i/a dictat .erbal cea mai mare parte a primei carti a acestui .olum,
spunand ca era J un mesa0 adresat intre'ii umanitati J. El i/a spus lui $ael ca tuturor marilor
profeti ai reli'iilor ma0ore le/au fost date de/a lun'ul istoriei noastre informatii adec.ate
ni.elului educational al timpului lor in aceeasi maniera si l/a in.itat pe $ael sa accepte misiunea
de a face cunoscut peste tot ceea ce a numit Jmesa0ul nostru finalK. $ael a acceptat sarcina si a
scris si publicat rapid de unul sin'ur cartea in limba france-a sub titlul de-armant de simplu
J(artea care spune "de.arulK.
"proape doi ani mai tar-iu, in octombrie 1+39 a a.ut loc o a doua intalnire in -ona
impadurita de lan'a 7rantome, din re'iunea &eri'ord a Frantei, iar de data asta $ael a fost in.itat
la bordul a.ansatei na.e spatiale si luat intr/o minunata calatorie re.elatoare. $ael descrie asta in
intre'ime in cea de/a doua editie a cartii intitulate JE5traterestrii m/au luat pe planeta lorK, care a
fost de asemenea publicata ori'inal ca .olum separat in france-a spre sfIrsitul lui 1+39.
".and in .edere faptul ca astronautii americani, rusi, c*ine-i si europeni se stie ca au reusit
pana acum sa se a.enture-e doar pana in cele mai apropiate mar'ini ale spatiului/adica pe orbita
pamantului si a lunii noastre / ar putea parea bi-ar poate la prima .edere pentru a se accepta ca
fara un costum spatial sau alte aparate speciale, $ael ar fi putut fi luat rapid dintr/o poiana
impadurita europeana pe o alta planeta aflata la mare departare in 'ala5ia noastra. Dar asta
descrie el aici in aceiasi termeni detasati, practici, detaliind multe e5periente e5traordinare traite
pe planeta 'a-delor sale care se numesc JElo*imK. (unoscandu/l de apro5imati. 1% ani, nu am
niciun dubiu ca el descrie aici e5periente reale si factuale.
Intr/o a treia carte intitulata JSa le uram bun/.enit E5raterestrilorK, publicata initial in 1+3+
si acum pentru prima data impreuna cu primele doua carti in acest .olum imbunatatit, $ael
raspunde la unele intrebari comune care i/au fost puse in mod repetat, in le'atura cu primele
scrieri din anii timpurii, de catre 0urnalisti sau altii. Foarte si'nifiant, el adau'a de asemnea in
aceasta a treia carte un nou material amplificat despre trecutul personal, care , spune el, i/a fost
cerut de catre informatorii sai in 1+39 sa/l nu/l faca public pentru inca trei ani. "lte scrieri de
importanta e'ala au urmat in carti succesi.e, intitulate J!editatia Sen-ualaK, KDa clonarii
umaneK, KGeniocratiaK si J!aitre)aK. &entru a a.ea o ima'ine ade.arata si completa a acestor
re.elatii si cunoasteri fara precedent este important sa cititi toate aceste carti.
In relatarea acestei succinte sc*ite a po.estii lui $ael, nu am inserat niciun cu.ant calificant
u-ual cum ar fi JneconfirmatK sau J-.onitK pe care s/ar putea ca unii 0urnalisti responsabili/ si in
special corespondenti e5terni care au raportat din 7ei0in' si 7erlin printre altele/sa le an'a0e-e
pentru a se distanta de orice informatie contro.ersata sau improbabila pe care o cara cu ei. Eu fac
asta destul de intentionat pentru a sublinia con.in'erea mea ca $ael este un om de o inalta
inte'ritate care descrie e5periente .eritabile intr/o maniera sincera si total ade.arata.
Un 0urnalist international asa cum am fost eu este de obicei obisnuit sa e.alue-e si'uranta
10
celor pe care ii citea-a pentru informatii, c*iar si atunci cand ascunde identitatea de incredere in
spatele unei e5presii cum ar fi Jo sursa de obicei bine informataK sau Jo sursa de obicei de
incredereK. Din acest punct de .edere, estimarea mea in le'atura cu $ael este aceea ca este un
eminent martor de incredere in le'atura cu ceea ce a e5perimentat, cu toate ca poate parea
fantastic adesea. Eu cred ca este de fapt Jo sursa unica, bine informata si de incredereK, si, dupa
ce l/am au-it .orbind in lecturi publice de/a lun'ul unei perioade de treispre-ece ani si dupa ce
am re.a-ut propriul meu inter.iu si altele inre'istrate cu el, am impresia ca poate c*iar si acum el
spune mai putin decat tot ceea ce a in.atat in timpul acestor e5traordinare si necautate intalniri
din mi0locul anilor L30 de pe aceasta planeta si de dincolo. !ult mai important poate, profunda
lo'ica si rationalitate a ceea i/a fost spus de catre informatorii lui imi pare incontestabila.
L/am inter.ie.at pe $ael de doua ori in pre'atirea unei serii de documentare radio
in.esti'ati.e pentru 77( Morld Ser.ice si intitulata J=AN/urile/Fapt, Fictiune sau Fante-ieCK
De asemenea l/am inter.ie.at pe france-ul rational, responsabil, care l/a intalnit si care a decis
sa/l spri0ine pe durata imediat urmatoare celor doua intalniri e5traordinare din anii L30. "m a0uns
sa cunosc si sa respect de asemenea ca prieteni multi alti conducatori si membri ai or'ani-atiei
sale internationale. In pre-entarea in mod succint a po.estii lui $ael unei audiente radio
mondiale ca fiind doar un aspect al comple5ului fenomen =AN, am putut obser.at 0urnalisti
onorabili practicand detasarea partiala/ dar aici nu am nici o e-itare in a declara public
con.in'erea mea ca $ael a scris niste carti de o importanta si si'nifianta ma5ime pentru
intele'erea noastra in le'atura cu noi si cu uni.ersul cunoscut in care traim.
Daca asta este asa, este le'itim sa intreb@ din ce cau-a nu este cunoscut continutul uni.ersal
al acestei carti inca in intrea'a lume dupa cei apro5imati. trei-eci si doi de ani dupa ce prima
dintre ele a fost publicataC &e scurt, a e5istat o a'itatie ascutita a interesului publicului in Franta
dupa ce $ael a anuntat conspectul a ceea ce a reusit sa spuna la un s*oG c*at de tele.i-iune
imediat ce terminase prima carte. Dar cum.a, remarcabilei po.esti nu i/a crescut imediat
raspandirea in Europa si nici nu a calatorit mai departe in acele momente prin intermediul
canalelor de stiri. = e5plicatie pentru asta este faptul ca mi0loacele de stiri nationale si
internationale sunt curios de conser.atoare in demersul de a reporta stiri fara precedent. &o.estile
cliseu destul de u-ate care sunt si'ure si solide isi 'asesc intotdeauna locul in buletinele de stiri si
in -iare, in timp ce orice altce.a cu ade.arat radical se do.edeste ca trebuie sa treaca printr/o
lun'a perioada de pre-entare in mod bat0ocoritor. Defaimarea mai de'raba a ade.arului unor
informatii fara precedent este un siretlic care seamana cu con.ulsia 'enunc*ilor, pe care multi
0urnalisti il an'a0ea-a *abitual din nou si din nou pentru a e.ita orice fel de suspiciune cum ca
or'ani-atia lor ar fi credula. In mare parte asta s/a intamplat cu informatiile e5traordinar de
importante ale lui $ael de/a lun'ul celor trei-eci si doi de ani, iar mass/media lumii in 'eneral a
dat 'res in informarea publicului sau despre ele pe o ra-a lar'a.
Sunt semne, totusi, ca asta incepe sa se sc*imbe in sfarsit. "cest lucru este de apreciat din
moment ce din puctul meu de .edere, continutul acestei carti constituie o po.este de prima
pa'ina, un titlu banner, un cap de stiri careia nu i/a fost data niciodata proeminenta sa 'lobala.
&utin cate putin, dupa cum au trecut anii din 1+3%, noile descoperiri stiintifice au confirmat
.eridicitatea informatiilor ori'inale ale lui $ael. "tunci cand se .or do.edi in intre'ime
ade.arate, corpul informatiilor care este pre-entat in pa'inile urmatoare .a fi .a-ut, simt asta, ca
cea mai mare re.elatie din istoria inre'istrata a umanitatii. Dar bineinteles ca pana acum au
e5istat doua moti.e e.idente pentru care nu a fost recunoscuta in felul acesta.
!ai intai, nu e5ista nici o do.ada fi-ica incontro.ersabila care sa ateste ceea ce a scris $ael.
Si in al doilea rand, natura a ceea ce spune el deran0ea-a adanc inradacinatele sisteme de credinta
11
reli'ioase, stiintifice, academice, si alte institutii de pe tot cuprinsul 'lobului.
(a indi.i-i, noi suntem cu totii inconstient influentati de catre con.entiile educatiei noastre,
de catre cresterea noastra si de climatul limitat al 'andirii culti.at de catre conser.atorii lumii si
de stirile media nea.enturoase.
Toate acestea nu sunt surprin-atoare din moment ce este cerut un efort considerabil din
partea indi.i-ilor, pentru ca acestia sa de.ina independenti si desc*isi la minte si sa ra-bata
influentele. Din aceste moti.e, aceasta e5traordinara informatie s/a strecurat doar incet in toata
lumea in ultimii trei-eci si doi de ani, in cea mai mare parte datorita eforturilor neintrerupte,
nefastuoase ale !iscarii $aeliene Internationale care, in clipa in care scriu, sustine ca are
apro5imati. 60,000 de membri in aproape noua-eci de tari.
De mai mult de trei-eci de ani, $ael insusi, cu amabilitate si un bun umor, si/a e5plicat
po.estea sa din nou si din nou, cu si'uranta de mii de ori la radio, tele.i-iune si in fata -iaristilor,
in cele mai multe tari din lume. "tunci cand a fost sfidat sau luat in deradere, dupa cum s/a
intamplat de multe ori li.e sau in inter.iurile inre'istrate in studio, inter.iuri la care am fost
pre-ent in calitate de publicist comercial al sau pentru limba en'le-a si ca suporter al
e5traordinarei sale misiuni, acesta s/a comportat intotdeauna cu aceeasi politete si aceeasi
incredere de ne-druncinat. Niciodata nu l/am .a-ut pier-andu/si calmul unui om care care stie
fara nici un dubiu ca spune ade.arul.
In ceea ce pri.este do.e-ile, totusi, $ael spune ca Elo*im deliberat nu ne pre-inta nici o
urma de do.e-i fi-ice care sa/i spri0ine re.elatiile/ in afara de faptul ca na.ele lor spatiale .or
aparea din ce in ce mai frec.ent pe cerul nostru, odata cu trecerea timpului. Este foarte
important, spun ei, sa luam in considerare toate informatiile lor fara do.e-i/lo'ica si
rationalitatea a ceea ce au re.elat ei contin propria sa do.ada a ade.arului.
Indiferent ca .om accepta sau nu informatiile si in.atamintele lor filosofice, spun ei, este un
test .ital al inteli'entei si al puterii noastre de perceptie, si in functie de reactiile noastre ei .or
0udeca daca suntem sau nu indea0uns de maturi pentru a ne fi incredintate cunostintele lor
stiintifice si sociale cu mult superioare, care sunt cu 9.000 de ani in a.ans fata de ale noastre.
Ei e5plica faptul ca nu ale' sa ateri-e-e desc*is si oficial in nici o tara deoarece asta .a
implica .iolarea spatiului nostru planetar, atat la ni.el national cat si international. "teri-area in
orice loc ar putea de asemenea insemna aprobarea acelui 'u.ern al tarii respecti.e si a filosofiei
sale/ iar ei nu aproba nici o natiune e5istenta pe Terra. De aceea ei au ne.oie de o proprie
ambasada diplomatica a lor cu aferentele drepturi e5trateritoriale de care trebuie sa se bucure
orice diplomat .i-itator si respectat intr/un stat strain. Din moment ce prima ambasada a lor de
pe &amant a fost primul templu al Ierusalimul, acestia au cerut ca noua lor ambasada moderna sa
fie construita pe cat de aproape posibil fata de cele mai .ec*i orase din inima Israelului.
In ciuda minimei acceptari a mediei de a/l aminti pe $ael si de a relata pentru ce se -bate el,
pasa0ul de timp i/a furni-at de0a propria sa confirmare in crestere a ceea ce a scris.In 1+34/39,
atunci cand el a inceput sa spuna ca toate formele de .iata de pe Terra au fost create in
laboratoare de catre sa.antii Elo*im .ia mesterirea "DN/ului, proprii nostri cercetatori
'eneticieni erau cu mult mai putin a.ansati in munca lor decat sunt asta-i. In februarie 1++3, la
aproape un sfert de secol de la prima intalnire a lui $ael cu .i-itatorul din spatiu, a .enit anuntul
unei istorice si 'lobale reali-ari in campul biolo'iei, reusita la Edinbur'* in Scotia, re.eland
faptul ca embriolo'ii britanici au reusit sa clone-e artificial o oaie numita Doll).
(loarea fiintelor umane, a fost spus atunci, .a de.eni posibila in doi ani, iar $ael a tinut
promt o conferinta de presa spunand8 KToate acestea demonstre-a ca te*nolo'ia care era
considerate imposibila in timpul re.elatiilor mele ori'inale este acum perfect reali-abilaK.
1
&redictia cum ca .a fi posibil sa se clone-e o fiinta umana in doi ani nu s/a do.edit in cele
din urma precisa. Totusi, $ael a fondat o companie noua, denumita (lonaid, in acelasi an, care a
de.enit prima companie comerciala din lume care oferea ser.icii de clonare publicului/ iar in
decembrie 00, la 9 ani dupa anuntul nasterii oii Doll), Dr. 7ri'itte 7oisellier, presedinta
(lonaid, a anuntat la o conferinta de presa suprapopulata din !iami ca s/a reusit nasterea primei
clonari umane a unei fetite numita E.a. Dr. 7oisellier a anuntat mai tar-iu ca s/a reusit la
(lonaid o succesiune de alte nasteri clonate intr/un numar de tari din intrea'a lume.
(omplicatiile le'ale au ordonat proiectului (lonaid sa pre-inte do.e-i medicale si stiintifice
imediate ale acestor nasteri clonate lumii, si asa au ramas lucrurile in toamna lui 009, atunci
cand aceasta carte urma sa fie lansata. D. 7oisellier a e5plicat public faptul ca dorinta companiei
(lonaid de a prote0a intimitatea si securitatea copiilor clonati si a parintilor lor este prima
preocupare, dar ca do.e-ile reali-arilor companiei (lonaid .or fi facute publice la timpul
potri.it.
Intre timp, noile a.ansuri in intele'erea clonarii, a "DN/ului si a celulelor stem continua sa
apara re'ulat in -iarele noastre, contribuind in felul acesta la spri0inirea lucrurilor pe care le/a
scris sau spus $ael de/a lun'ul ultimilor trei-eci de ani. Intr/un e5emplu notabil, sa.antii
0apone-i au anuntat ca cercetarile lor indica faptul ca fondul de 'ene al tuturor raselor de pe
Terra isi au ori'inea intr/o surprin-atoare mica ba-a comuna care datea-a de acum apro5imati.
1%,000 de ani. "ceasta dia'rama suna ca ecoul a ceea ce $ael a scris cu o stranie preci-ie, din
moment ce Elo*im au spus ca si/au inceput munca lor de aici acum 9,000 de ani si ca au
petrecut cam 1,000 de ani pana sa pre'ateasca planeta si sa cree-e ecolo'ia, .iata marina,
pasarile si apoi mamiferele pana sa se apuce sa cree-e in final fiintele umane Jdupa c*ipul si
asemanarea lorK.
$ael spune ca liderii Elo*imilor au trait in continuu in timpul acestor 9,000 de ani, stiind cu
mult inainte cum sa recree-e 'enetic corpul uman cu memoria si personalitatea intacte. In
curand, afirma ei, noi .om fi capabili sa ne e5tindem media duratei noastre de .iata la
apro5imati. 1,000 de ani, in procesul nostru de a/i emula pe ei. $ael sustine ca ei monitori-ea-a
de asemenea 'andurile si faptele fiecarui indi.id de pe Terra prin intermediul computerelor si ca
pot recrea pe fiecare dintre noi de .oie, in momentul mortii, printr/o mostra recoltata a unei
sin'ure celule din corpul nostru. El ne raportea-a faptul ca in 0ur de ,,000 de indi.i-i de pe Terra
au fost de0a recreati pe planeta lor pe care a fost dus si el in 1+39.
In afara cercetarii practice din laboratoarele stiintifice, o si'nificant de inalta de-.oltare in
campul academic a furni-at un nou spri0in mesa0ului lui $ael. &e 4 au'ust 004, cea mai
compre*ensi.a pro.ocare a Teoriei E.olutiei lui DarGin,cunoscuta sub numele de Desi'n
Inteli'ent, a fost pre-entata discret lumii. "ceasta noua teorie ipotetica, cum ca nici o entitate .ie
noua nu poate sa apara datorita sansei, a fost pre-entata formal de catre Dr. Step*en (. !e)er,
Directorul (entrului Institutional Disco.er) pentru SiintaB(ultura intr/un articol publicat in
0urnalul de biolo'ie de catre !u-eul National al Istoriei Naturale, la Institutul Smit*sonian din
Mas*in'ton D.(.
#urnalul, K&rocedeele Societatii 7iolo'ice ale Mas*in'tonuluiK1.olumul 113, numarul ,
pa'inile 1%/%+2, a purtat un articol intitulat J=ri'inea Informatiei biolo'ice si (ate'oriile
Ta5onomice InalteK, in care Dr. !e)er ar'umentea-a faptul ca nici o teorie curenta a e.olutiei
nu poate relata ori'inea informatiei necesare pentru construirea a noi forme animale. El a propus
Jdesi'nul inteli'entK ca o e5plicatie alternati.a. "cest articol a repre-entat o reali-are istorica
pentru cei care au c*estionat de mult timp teoria nedemonstrata a lui DarGin, deoarece a fost
publicat intr/un 0urnal de stiinta academic nobil, si a fost folosit in crestere de atunci ca referinta
1%
de catre sa.antii care inainte erau obli'ati sa se refere doar la teoria e.olutiei pentru a e5plica
descoperirile lor.
(omentand aceasta de-.oltare la acel moment, Dr. 7oisselier a spus ca cei care il spri0ina pe
$ael pe tot cuprinsul lumii au un moti. de bucurie datorita acestui e.eniment din moment ce este
posibil pentru biolo'i sa pri.easca entitatile .ii nu ca pe re-ultatul mutatiilor intamplatoare, ci
mai mult ca pe niste creatii sofisticate al caror fiecare detaliu a fost 'andit si care au un moti.
pentru care e5ista.K7iolo'ia .a e.olua asa de repedeK, a spus ea,Kincat biolo'ii .or inceta sa mai
fie orbiti de teoria e.olutiei. Sunt si'ura ca in -ece ani de acum oamenii de stiinta se .or uita
inapoi si se .or minuna de ce au acceptat e.olutia atat de mult timp.K
"cest e.eniment academic de *otar a adus un nou termen conceptual al JDesi'nului
Inteli'entK in atentia publicului si a desc*is o noua era de de-bateri in ceea ce pri.este teoria
e.olutiei si ori'inile noastre. De.enind repede cunoscuta pe scurt ca I.D.,Kintelli'ent desi'nK,
incepe acum sa fie studiata si de-.oltata in unele uni.ersitati respectate. (*iar si presedintele
Geor'e M. 7us*, care este recunoscut pentru inter.entiile sale in de-baterile pur intelectuale, a
declarat Jdesi'nul inteli'entK ca pe o e5plicatie la fel de potri.ita ca si teoria e.olutiei.
Inseamna asta ca &resedintele 7us* a facut primul pas spre calea sa de a de.eni $aelianC
&oate, poate nu. Indiferent care se .a do.edi a fi ade.arul, aceasta este o alta ilustratie a i.irii
'raduale a puternicei confirmari a po.estii lui $ael. Fireste ca am putea specula ca tocmai esenta
Jdesi'nului inteli'entK al Elo*imilor este aceea ca ei tre-esc lumea pe care au creat/o la intre'ul
ade.ar foarte lent, din moment ce faptul de a fi socati brusc si instantaneu si adusi la .i'ilenta
plina direct dintr/un somn adanc este intotdeauna neplacut si uneori daunator.
Totusi, precis din aceste moti.e i/a fost dat titlul JDesi'n Inteli'ent/!esa0ul de la
Desi'neriK. Intr/un i-bitor nou &ostscript al "utorului acestei carti, $ael de-.olta aceasta tema la
un nou ni.el. El spune ca unica si ori'inala e5plicatie $aeliana a ori'inii .ietii de pe &amant
ofera efecti. o " Treia (ale intre DarGin si Gene-a, iar asta poate fi cel mai bine descrisa ca
Desi'nul Inteli'ent ateist, care repre-inta creatia stiintifica a .ietii pe Terra reali-ata de catre o
ci.ili-atie umana a.ansata. Si, unic, aceasta a Treia (ale este reproductibila in laborator.
Spunand asta, trebuie sa marturisesc ca niciun sumar scurt nu poate face 0ustitie marii
importante a acestei carti intre'i. Sesi-area intre'ii si'nifiante a tuturor asertiunilor sale cere o
considerare masurata a fiecareia dintre ele in functie de conte5tul lor. De aceea am incredere in
faptul ca scrierea acestei prefate pe care ceilalti o .or citi ii .a incura0a sa/i acorde intre'ii carti o
lectura atenta. In ca-ul in care totul este ade.arat, si sunt si'ur ca a fost reportat onest si sincer,
atunci nimic nu ar putea fi mai important pe lumea asta.
Lumea cercetarii fenomenului =AN este inundata de multe marturii 'ro-a.e si adesea
conflictuale si cu afirmatii despre .iata de dincolo de planeta noastra, toate dintre ele fiind .irtual
nedemonstrate. (eea ce a scris $ael nu reconcilia-a toate aceste conflicte intr/o clipa/si nimeni
nu ar putea. In afara fenomenelor deran0ante si inca nee5plicate ale pretinselor e5periente de
rapiri care au fost .estite in intrea'a lume, alti oameni au iesit in fata de/a lun'ul ultimilor
patru-eci sau cinci-eci de ani pentru a insista asupra faptului ca ei au a.ut parte de contacte
personale prietenoase cu .i-itatori e5traterestri pe planeta noastra. Lista JcontactatilorKcontine
unii sarlatani la fel ca si unii care sunt e.ident sinceri. Dar niciunul dintre ei nu s/au apropiat nici
pe departe de $ael in ceea ce pri.este continutul informatiilor raportate oferite/iar $ael este de
neclintit in asertiunea ca el este sin'urul caruia i/a fost incredintata comunicarea acestor
ade.aruri.
Nu sunt decat treispre-ece ani din momentul in care scriu de cand am citit eu insusi pentru
prima data continutul acestei carti. Fiindu/mi pre-entata o copie combinata ale primelor doua
14
carti de catre un administrator de afaceri france- pe care l/am intalnit la o conferinta, am inceput
sa le citesc dupa ce am intrat in pat intr/o seara tar-ie/ si am citit pe tot cuprinsul noptii pana le/
am terminat, neadormind deloc atunci si nici pe tot cuprinsul -ilei urmatoare.
"m fost cuprins aproape imediat de un sentiment de e.la.ie pe care l/am a.ut, din noroc,
balbait pe lan'a cele mai marete ade.aruri posibile/ iar acest sentiment nu m/a mai parasit
niciodata de atunci.
Dupa ce am reflectat si meditat cu 'ri0a asupra enormelor implicatii de/a lun'ul ultimilor
treispre-ece ani, inca mai cred in mod ferm, dupa cum am mai indicat mai sus, ca ele au
potentialul de a ne transforma pe noi si lumea noastra dincolo de asteptarile noastre pre-ente. La
ni.el pur practic, daca liderii nationali ar lua in serios aceasta carte si s/ar cali pe 'andul ca
lumea noastra este in comparatie o intar-iata Jtara in curs de de-.oltareKcu multe probleme
aparent nesolutionabile, si ca sunt disponibile nelimitate asistente si a0utoare din partea unei
.ietati foarte de-.oltate si Superputernice de dincolo de planeta noastra, atunci lucrul la o
intalnire istorica cu repre-entantii Elo*imilor la prima ambasada e5traterestra aproape de
Ierusalim poate fi .a-ut ca un obiecti. international merituos si sensibil.
La fel de important este cred si re.elatia mie-ului cartii despre ade.arata natura a realitatii in
care traim. Lucrurile infinitului minuscul, spun Elo*im, au e5act aceeasi structura ca si lucrurile
infinitului .ast/ iar ei il asi'ura pe $ael ca au demonstrat asta stiintific. "sta poate suna
incredibil, deoarece stiinta noastra nu poate concepe toate astea inca, dar ei spun ca atomii si sub/
atomii aflati in celulele corpului nostru sunt ima'ini reflectate ale uni.ersului de deasupra
noastra@ ele contin minuscule sisteme planetare si 'ala5ii in care e5ista forme de .iata comple5e
si inteli'ente la fel ca si noi.
In mod similar, propria noastra planeta, sistemul solar, 'ala5ia si uni.ersul nu sunt decat
niste insi'nifiante particule care fac parte dintr/un atom al unei imense fiinte or'anice, si in felul
acesta toata materia se reflecta la diferite ni.eluri in felul acesta. !ateria si timpul nu au un
inceput si nici un sfarsit, spun ei, iar totul este ciclic.
Triunc*iurile intretaiate ale Stelei lui Da.id care simboli-ea-a aceste ade.aruri
fundamentale/care sunt ilustrate si e5plicate in sectiunea foto'rafiilor printate in aceasta carte/
au fost inscriptate pe prima na.eta e5traterestra care a ateri-at in fata oc*ilor lui $ael in Franta.
In cursul celei de/a doua intalniri lui i/au fost predate te*nici de meditatie inradacinate in aceste
compre*ensiuni pe care acesta le/a transmis mai departe in mod asiduu pe durata seminariilor
anuale tinute pe toate cele cinci continente ale lumii. Numite Jmeditatia sen-ualaK sau Jmeditatia
tuturor simturilorK, aceste te*nici sunt proiectate pentru tre-irea mintii indi.idului la cel mai
mare potential prin tre-irea in intre'ime mai intai a sensibilitatilor corpului.
7eneficiile fara dubiu ale oricarui tip de meditatie sunt recunoscute din ce in ce mai mult de
catre profesiile medicale, dar te*nicile predate de $ael ii a0uta pe indi.i-i in mod specific sa aiba
o mareata sen-atie de armonie cu infinita natura a tuturor lucrurilor si in acest fel si cu ceilali.
$eactii c*imice benefice sunt stimulate in interiorul corpului, sanatatea este sporita, pacea
interioara fi-ica si mentala sporeste. &e scurt, ceea ce este unic in le'atura cu aceste in.ataturi si
practici este faptul ca ele combina spiritualul cu stiintificul intr/o maniera practica, promitand
transformarea societatii care incepe de acolo de unde trebuie sa inceapa orice sc*imbare
ade.arata/ adica de la indi.id.
In .i-iunea mea, datorita multiplelor moti.e enumerate aici, publicarea cartii JDesi'n
Inteli'ent/!esa0ul de la Desi'neriK marc*ea-a sfarsitul unei lun'i ere de incompre*ensiune si
i'noranta in le'atura cu noi si cu scopul e5istentei noastre. Eu nu cred ca potentiala sa
importanta poate fi e5a'erata8 dupa parerea mea este pur si simplu cea mai importanta carte care
19
poate fi publicata oriunde in lume de doua mii de ani incoace. Daca .a primi atentia pe care o
merita, cred ca poate anunta si desc*ide o fara precedent era a iluminarii si a sc*imbarii
mondiale.
Toamna lui 009
NorGic*, "n'lia
'nthony )rey este -ostul (orespondent international al Reuters in Europa de Est si in China-
a(olo unde a -ost tinut ostati( pentru doi ani in ti#pul Revolutiei Culturale-si autorul
ro#anelor istori(e /est-seller-uri internationale2 3$aigon32 3%e4in3 si 5o4io *ay3.
&666.anthonygray.(o.u47
% R 0 ! ' C ' R E
//////////////////////////////////////////////////////////////////
16
C'RE' C'RE $%81E 'DEV'R8L
1
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
N
INT"LNI$E"
(*iar de la .arsta de + ani am a.ut doar o pasiune/cursele de masini. "m infiintat o re.ista
speciali-ata in sporturile auto in anul 1+30 pur si simplu pentru a trai in mediul unui sport in care
omul incearca sa se auto/depaseasca in mod constant, in acelasi timp -batandu/se sa ii
depaseasca si pe altii. Inca din anii timpurii ai copilariei mele am .isat la -iua in care .oi de.eni
un pilot de curse auto, calcand pe urmele cui.a faimos, precum Fan'io. !ultumita contactelor pe
care le/am reali-at prin intermediul re.istei pe care am creat/o, mi s/a oferit oportunitatea de a
participa in competitii, si apro5imati. 10 trofee impodobesc acum apartamentul meu ca re-ultat
al acestor curse.
&e data de 1% decembrie 1+3%, totusi, m/am dus pe un .ulcan, admirand de sus (lermont/
Ferrand/ul, in sud/centrul Frantei. !/am dus acolo mai mult pentru a lua o 'ura de aer proaspat
dacat pentru o tura cu masina. !a mancau picioarele dupa un an intre' de frec.entare a curselor
din circuit in circuit, mai tot timpul traind pe 4 roti, ca sa spun asa.
"erul era rece in acel moment, iar cerul mai de'raba mo*orat, cu ceata pe fundal. "m mers si
am marsaluit putin, parasind locul in care masina mea era parcata, in dorinta de a a0un'e in
centrul craterului numit &u)/de/Lassolas, acolo unde .eneam des pentru picnicuri .ara, impreuna
cu familia mea.
(e loc superb si sanatos eraEEE Sa te 'andesti ca acum mii de ani, c*iar in locul unde stau, la.a
tasnea afara la temperaturi incredibil de ridicate. D7ombeD .ulcanice decorati.e mai pot fi inca
'asite printre sfaramaturi. <e'etatia saracacioasa semana cu re'iunea &ro.ence din Franta, dar
fara stralucire.
Tocmai .roiam sa plec si m/am uitat pentru ultima data peste .arful muntelui circular, care s/
a format prin acumularea cenusei .ulcanice. Imi aminteam de cate ori am coborat pe aceste pante
abrupte, ca si cum as fi fost la sOi. Deodata am .a-ut in ceata o lumina rosie intermitenta@ apoi un
13
fel de elicopter cobora catre mine. Un elicopter scoate un -'omot de obicei, dar in acel moment
nu am au-it nimic, nici macar cea mai mica suieratura. Un balon poateC =biectul era de0a la
apro5imati. 0 de metri deasupra pamantului, si am reusit sa obser. ca a.ea o forma putin
turtita.
Era o farfurie -buratoare.
Intotdeauna cre-usem in e5istenta lor, dar nici nu .isasem .reodata ca am sa .ad .reuna.
!asura cam 3 metri in diametru, in 0ur de .9 m inaltime, era plata pe dedesubt si in forma de
con. Sub ea, o lumina foarte puternica emitea flas*/uri, in timp ce deasupra o lumina alba
intermitenta imi amintea de camera cubica, cu flas*/uri. "ceasta lumina alba era asa de intensa,
incat nu ma puteam uita la ea fara sa nu ma orbeasca.
=biectul continua sa coboare fara cel mai mic -'omot pana cand s/a oprit si a ramas nemiscat
la apro5imati. metri de sol. Nu mi/a fost frica, ci dimpotri.a, eram plin de bucuria de a trai un
asemenea moment. "m re'retat cu amar ca nu/mi adusesem camera .ideo cu mine.
"poi incredibilul s/a produs. = trapa s/a desc*is sub masina si un fel de scarita/co.or s/a
desfasurat pe sol. !i/am dat seama ca o .ietate trebuia sa apara si ma intrebam cum .a arata.
La inceput au aparut doua picioare care m/au calmat, din moment ce in aparenta urma sa
intalnesc un om. La inceput am cre-ut ca cel care coboara scarita si .ine catre mine este un copil.
"m obser.at atunci cu certitudine ca nu era un copil c*iar daca forma era inalta de doar patru
picioare 11. metri2. =c*ii sai erau subtiri, de forma mi'dalata, parul sau era ne'ru si lun', si
a.ea o mica barba nea'ra. $amasesem inca nemiscat iar el s/a oprit la apro5imati. 10 metri de
mine.
&urta un fel de costum .erde dintr/o bucata, care ii acoperea intre'ul corp, si cu toate ca
intre'ul sau cap parea sa fie liber, am putut obser.a in 0urul lui un fel de *alo ciudat. Nu era c*iar
un *alo, dar aerul ce/i incon0ura fata stralucea usor si palpaia. &area un fel de scut in.i-ibil, ca un
balon de sapun, asa de finut incat cu 'reu il puteam obser.a. &ielea sa era alba, cu o usoara
nuanta de .erde, ca a cui.a care are probleme cu ficatul.
!i/a -ambit cu sfiala si m/am 'andit ca este cel mai bine sa ii intorc -ambetul. !/am simtit
mai de'raba alinat, asa ca am -ambit si am lasat capul usor in 0os, ca de primire. !i/a raspuns cu
acelasi 'est. Gandindu/ma ca trebuie sa aflu daca ma poate au-i, l/am intrebat8DDe unde .enitiCD
!i/a raspuns cu o .oce puternica, articulata care era usor na-ala8 DDe foarte departe.D
D<orbiti france-aCD m/am interesat.
D<orbesc toate limbile de pe Terra.D
D<eniti de pe o alta planetaCD
DDaD, a raspuns.
In timp ce .orbea, s/a apropiat si statea la apro5imati. metri de mine.
1,
DEste pentru prima data cand .i-itati &amantulCD
D=*, nuED
D"ti .enit adesea aiciCD
DFoarte des/ pe putin spus.D
DDe ce ati .enit aiciCD
D"sta-i, pentru a .orbi cu dumnea.oastra.D
D(u mineCD
DDa, cu dumnea.oastra, (laude <oril*on, editorul unei mici re.iste despre sporturile
motori-ate, casatorit si tata a doi copii.D
DDe unde stiti toate acesteaCD
D</am urmarit de multa .reme.D
DDe ce pe mineCD
D"sta .reau sa .a spun cu preci-ie. De ce ati .enit aici in aceasta dimineata racoroasa de
iarnaCD
DNu stiu... am simtit ca trebuie sa iau aer curat...D
D<eniti adesea aiciCD
D<ara da, dar aproape deloc in acest se-on.D
D"sadar, de ce ati .enit asta-iC "ti planuit aceasta plimbare dinainteCD
DNu. Nu stiu si'ur. (and m/am tre-it in dimineata asta, am a.ut un impuls brusc de a .eni
aici.D
D"ti .enit pentru ca am dorit sa .a .ad. (redeti in telepatieCD
DDa, desi'ur, este ce.a care intotdeauna m/a interesat/la fel ca si subiectul farfuriilor
-buratoare. Dar niciodata nu m/am 'andit ca o sa .ad una cu oc*ii mei.D
DEi bine, m/am ser.it de telepatie pentru a .a face sa .eniti aici pentru ca am multe lucruri sa
.a spun. "ti citit 7ibliaCD
DDa, dar de ce intrebatiCD
D"ti citit/o de mult timpCD
DNu, de fapt am cumparat/o acum cate.a -ile.D
DDe ceCD
D(*iar nu stiu de ce. Dintr/o data mi/a .enit sa o citesc...D
DDin nou am folosit telepatia pentru a .a face sa o cumparati. </am ales pentru o misiune
foarte dificila, si am multe lucruri sa .a spun. "sa ca .eniti in na.a mea unde putem .orbi mult
mai confortabil.D
L/am urmat, suind mica scara de sub masina care la o pri.ire mai amanuntita arata mai mult
ca un clopot plat, cu partea inferioara bombata si plina. In interiorul ei stateau doua scaune
po-itionate fata in fata, iar temperatura era potri.ita, cu toate ca trapa era inca desc*isa.
Nu era nici o lampa, dar o lumina naturala emana de peste tot. Nu era niciun instrument
dintre cele care se 'asesc intr/un cocOpit de a.ion. &odeaua era facuta dintr/un amestec
scanteietor, care era usor albastrui. Scaunele erau incolore si translucide, dar foarte confortabile
si facute dintr/o sin'ura bucata de material. !/am ase-at pe cel mai mare, care era re'lat aproape
de podea, asa incat fata micului om din fata sa fie la acelasi ni.el cu a mea.
" atins un punct de pe -id si toata masina a de.enit transparenta cu e5ceptia partii de sus si a
1+
fundului ei. Era ca si cum as fi fost in aer liber, dar temperatura era potri.ita. !/a in.itat sa imi
dau 0os *aina, ceea ce am si facut, iar apoi a inceput sa .orbeasca.
D<a pare rau ca nu ati luat camera .ideo cu dumnea.oastra pentru ca sa puteti .orbi lumii
intre'i despre intalnirea noastra/ cu do.ada in mainiCD
DDa, desi'ur...D
D"scultati/ma cu atentie. Le .eti spune oamenilor despre aceasta intalnire, dar le .eti spune
ade.arul despre cine sunt ei si despre cine suntem noi. #udecand dupa reactiile lor .om sti daca
putem sa ne aratam liber si oficial. "steptati pana .eti stii totul inainte de a .orbi in public.
"tunci .eti fi capabil sa .a aparati cum se cu.ine impotri.a celor care nu .a .or crede si .eti
putea sa le aduceti do.e-i incontestabile.<eti scrie tot ce .a .oi spune si .eti publica scrierile sub
forma unei carti.D
DDar de ce m/ati ales pe mineCD
DDin multe moti.e. !ai intai de toate, a.eam ne.oie de cine.a dintr/o tara in care noile idei
sunt bine primite si in care este posibil sa se .orbeasca desc*is despre asemenea idei. Democratia
s/a nascut in Franta si aceasta tara are reputatia asupra lumii ca fiind tara libertatii. De asemenea,
a.eam ne.oie de cine.a care este inteli'ent si destul de desc*is la tot. &e deasupra, a.eam ne.oie
de cine.a care este liber/cu'etator, fara a fi o persoana antireli'ioasa. &entru ca dumnea.oastra
./ati nascut dintr/un tata e.reu si o mama catolica, .a consideram a fi o punte ideala de le'atura
intre doua lumi foarte importante in istoria omenirii. In plus, acti.itatile dumnea.oastra nu .a
sunt in nici un fel predispuse pentru a face re.elatii incredibile, iar acest lucru .a .a face
cu.intele mult mai credibile. Din moment ce dumnea.oastra nu sunteti un om de stiinta, nu .eti
complica lucrurile si le .eti e5plica simplu. Nefiind un om de litere, nu .eti compune propo-itii
elaborate, care sunt 'reu de inteles pentru foarte multi oameni. In fine, ne/am decis sa ale'em pe
cine.a care s/a nascut dupa prima e5plo-ie atomica, din 1+49, iar dumnea.oastra ./ati nascut in
1+46. </am urmarit de fapt din momentul nasterii, si c*iar si inainte. De aceea ./am ales. ".eti
.reo intrebareCD
DDe unde .enitiCD
DDe pe o planeta indepartata despre care nu o sa .a spun nimic datorita fricii ca oamenii de pe
Terra ar putea fi indea0uns de neintelepti pentru a ne distru'e linistea.D
DEste foarte departe planeta dumnea.oastraCD
DFoarte departe. Daca .a spun distanta, .eti intele'e ca este imposibil sa o atin'eti cu ni.elul
dumnea.oastra actual de cunostinte stiintifice si te*nice.D
D(um sunteti numitiCD
DSuntem oameni ca si dumnea.oastra, si traim pe o planeta similara Terrei.D
D(at timp .a ia sa a0un'eti aiciCD
D"tat cat imi ia sa ma 'andesc la asta.D
DDe ce .eniti pe &amantCD
D&entru a monitori-a si a supra.e'*ea de-.oltarea umanitatii. Fiintele umane de pe Terra sunt
.iitorul, noi repre-entam trecutul.D
DSunt multi oameni pe planeta dumnea.oastraCD
DSunt mai multi decat pe planeta dumnea.oastra.D
D"s .rea sa .i-ite- planeta dumnea.oastra. &otCD
0
DNu. Inainte de toate, nu ati putea trai aici deoarece atmosfera este diferita de a
dumnea.oastra, si nu sunteti antrenat pentru o asemenea calatorie.D
DDar de ce ne/am intalnit aiciCD
DDeoarece craterul unui .ulcan este un loc ideal, departe de oamenii suparatori. Trebuie sa .a
parasesc acum. <eniti maine la aceeasi ora cu biblia si ce.a de luat notite. Nu aduceti niciun
obiect metalic si nu .orbiti cu nimeni despre con.ersatia noastra, altfel nu ne .om mai intalni
niciodata.D
!i/a inmanat paltonul, lasandu/ma sa cobor scara si mi/a facut semn cu mana. Scara s/a
infasurat si usa s/a inc*is fara nici un sunet. Nefacand inca nici cel mai fin -'omot, na.eta s/a
ridicat usor la o inaltime de apro5imati. 400 de metri, apoi a disparut in ceata.

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
1
"DE<"$UL
GENEA"
In -iua urmatoare am fost la locul intalnirii din nou, pre'atit, cu un caiet, un condei si cu
7iblia. !asina -buratoare a aparut la timp si m/am 'asit din nou fata in fata cu micutul om, care
m/a in.itat sa intru in masina, si ne/am ase-at in aceleasi scaune confortabile.
Nu .orbisem cu nimeni nimic despre asta, nici macar cu prietenii apropiati si a fost fericit sa
afle ca am fost discret. !i/a su'erat sa iau notite, apoi a inceput sa/mi .orbeasca.
D(u foarte mult timp inainte, pe planeta noastra indepartata am atins un ni.el de de-.oltare
te*nico/stiintifica comparabil cu cel pe care il .eti atin'e si .oi curand. =amenii nostri de stiinta
au inceput sa cree-e forme de .iata primiti.e, embrionare, adica celule .ii in eprubete. Toti au
fost entu-iasmati de faptul acesta.
=amenii de stiinta si/au perfectionat te*nicile si au inceput sa cree-e mici animale bi-are,
dar 'u.ernul, sub presiunea opiniei publice, a ordonat acestora sa opreasca e5perimentele, de
frica faptului ca .or crea monstri, lucru de-astruos pentru societate. Intr/ade.ar, unul dintre
aceste animale a scapat si a omorat cati.a oameni.
Din moment ce in acelasi timp e5plorarile interplanetare si inter'alactice au facut si ele
pro'rese, sa.antii s/au *otarat sa caute o planeta indepartata pe care sa e5iste conditiile necesare
pentru a/si desfasura e5perimentele. "u ales &amantul pe care traiti .oi. "cum as dori sa ma
refer la 7iblie, unde .eti 'asi urme despre ade.arul trecutului dumnea.oastra. "ceste urme au
fost distorsionate desi'ur intr/un fel de catre translatorii succesi.i, care nu puteau intele'e
asemenea te*nolo'ii si nu puteau din cau-a asta sa descrie tot ce ceea .edeau decat ca pe o forta
supranaturala sau mistica.
Doar partile din 7iblie pe care .i le .oi interpreta sunt importante. "lte parti sunt pur si
simplu e5presii poetice despre care nu o sa spun nimic. Sunt si'ur ca .eti aprecia faptul ca
multumita le'ii care spune ca 7iblia a trebuit sa fie intotdeauna recopiata fara a sc*imba nici cel
mai mic detaliu, sensul de ba-a a ramas intact odata cu trecerea anilor, c*iar daca te5tul a fost
apro.i-ionat cu propo-itii mistice si inutile.
Sa incepem deci cu primul capitol din (artea Gene-ei8
DLa inceput Elo*im a creat cerurile si pamantul.D Gene-a 181
DElo*imD, tradus fara 0ustificare in unele 7iblii prin cu.antul DDumne-euD, inseamna in
ebraica Dcei care .in din cerD si cu atat mai mult, cu.antul repre-inta o forma de plural. "sta
inseamna ca sa.antii din lumea noastra au cautat o planeta care sa fie propice continuarii

proiectelelor lor. "u DcreatD, sau in realitate au descoperit &amantul, si au reali-at ca acesta
contine toate elementele necesare crearii .ietii artificiale, c*iar daca atmosfera nu era c*iar la fel
ca a noastra.
DSi du*ul lui Elo*im se purta pe deasupra apelor.D Gene-a 18
"sta inseamna ca oamenii de stiinta au facut -boruri de recunoastere si ceea ce .oi numiti
sateliti artificiali au fost plasati in 0urul &amantului pentru a/i studia constitutia si atmosfera.
DSi au .a-ut Elo*im ca este buna lumina.D Gene-a 184
&entru a crea .iata pe &amant era important sa se stie daca soarele trimitea ra-e daunatoare
pe suprafata sa, problema care a fost cercetata in intre'ime.S/a do.edit ca soarele incal-ea corect
Terra, fara sa trimita ra-e daunatoare. In alte cu.inte,Dlumina era bunaD.
DSi a fost seara si a fost dimineata@ -iua intai.D Gene-a 189
"ceasta cercetare a durat ce.a timp.DAiuaD mentionata aici corespunde perioadei in care
soarele .ostru rasare consecuti. sub acelasi semn in -iua ec*inoctiului de prima.ara, cu alte
cu.inte, apro5imati. ,000 de ani pamanteni.
D"u despartit apele de sub ceruri de apele de deasupra cerului.D Gene-a 183
Dupa ce au studiat ra-ele cosmice de deasupra norilor, sa.antii au coborat sub nori, dar au ramas
pe deasupra apelor. "sta inseamna ca erau printre nori,Dapele de deasupra firmamentuluiD si ca
oceanul acoperea intrea'a planeta, Dapele de sub ceruriD.
DSa se adune apele cele de sub cer la un loc si sa se arate uscatul.D Gene-a 18+
Dupa ce au studiat suprafata oceanului, au .erificat fundul marii si au a0uns la conclu-ia ca
nu era foarte adanc si ca era la fel de ni.elat peste tot. "sa ca dupa aceea, prin aplicarea unor
e5plo-ii foarte puternice, care au actionat precum buldo-erele, au inaltat materia de la fundul
oceanului si au in'ramadit/o intr/un sin'ur loc pentru a forma un continent.
La inceput pe Terra a fost un sin'ur continent si recent, sa.antii .ostri au reali-at ca toate
continentele care s/au indepartat acum cat.a timp se potri.esc perfect pentru a forma o sin'ura
masa.
DSa dea pamantul din sine .erdeata, iarba si pomi, care sa dea rod cu samanta intr/insa dupa
specia lor.D Gene-a 18 11
In acest laborator ma'nific si 'i'antic ei au creat celule .e'etale din nimic altce.a decat din
c*imicale, care dupa aceea s/au transformat in diferite tipuri de plante. Toate eforturile sa.antilor
s/au concentrat pe reproducere. !icutele firicele de iarba pe care le/au creat trebuiau sa se
%
reproduca sin'ure.
Sa.antii s/au imprastiat pe toata suprafata acestui imens continent in mici ec*ipe de cercetare.
Fiecare indi.id a creat .arietati diferite de plante in acord cu propria lui inspiratie si cu clima. S/
au intalnit la inter.ale re'ulate de timp pentru a/si compara cercetarile si creatiile. =amenii de pe
planeta lor ori'inara au urmarit pro'resul lor de la distanta, cu pasiune si amu-ament. (ei mai
straluciti artisti au .enit si s/au alaturat oamenilor de stiinta pentru a da unor plante roluri pur
decorati.e si placute, fie prin infatisarea lor, fie prin parfum.
DSa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumine-e pe pamant, sa desparta -iua de noapte si sa
fie semne care sa deosebeasca anotimpurile, -ilele si anii.D Gene-a 1814
&rin intermediul obser.arii Soarelui si a stelelor, au putut masura durata -ilelor, lunilor si
anilor pe Terra. "cest lucru i/a a0utat ca sa/si re'le-e propria .iata pe noua planeta / atat de
diferita de a lor, unde -ilele si anii nu au aceeasi durata. (ercetarile astronomice le/au permis sa
se locali-e-e cu preci-ie si sa intelea'a &amantul mai bine.
DSa misune apele de .ietati, fiinte cu .iata in ele pe &amant, si pasari sa -boare pe intinsul
tariei cerului.D Gene-a 180.
"poi au creat primele animale ac.atice, de la planctoni la pesti mici, apoi pesti mari. "u mai
creat de asemenea si coralii pentru a ec*ilibra aceasta mica lume, asa incat micii pesti sa se poata
*rani cu ei iar, la randul lor, pestii mai mari sa ii poata manca pe cei mici.
In acest fel a putut fi obtinut ec*ilibrul, pentru ca speciile sa poata supra.ietui. "ceasta este
ceea ce .oi acum numiti Decolo'ieD, si a fost obtinuta cu succes. Sa.antii si artistii se intalneau
des si or'ani-au competitii pentru a determina care dintre ec*ipe au creat cele mai frumoase si
interesante animale.
Dupa pesti au creat pasarile. "cest lucru a fost facut sub presiune, trebuie spus, de catre
artisti, care s/au straduit sa cree-e cele mai nemaipomenite forme, in cele mai trasnite culori.
Unele dintre ele au a.ut mari probleme cu -borul, deoarece minunatele lor pene erau foarte
'reoaie. (oncursul a mers c*iar mai departe, punctandu/se nu numai caracteristicile fi-ice dar si
comportamentul acestor animale, in particular minunatele lor dansuri ale ritualurilor nuptiale.
"lte 'rupuri de sa.anti au creat animale infricosatoare, .eritabili monstri, ceea ce le/au dat
dreptate celor care s/au opus planului de creatie de pe propria lor planeta. "cestia erau dra'onii,
sau ceea ce .oi numiti dino-auri si bronto-auri.
DSa scoata pamantul fiinte .ii, dupa felul lor8 animale, taratoare si fiare salbatice, dupa felul
lor.D Gene-a 184
Dupa or'anismele marine si pesti, oamenii de stiinta au creat animalele de uscat pe o planeta
pe care .e'etatia de.enise acum ma'nifica. E5ista o multime de alimente pentru ierbi.ore.
"cestea au fost primele animale de uscat create. "poi au fost create carni.orele pentru a
ec*ilibra populatia de ierbi.ore. Si aici, speciile au trebuit sa mentina ec*ilibrul. "cei oameni de
4
stiinta care au au facut toate acestea au .enit de pe aceeasi planeta ca si mine. Eu sunt unul dintre
acesti oameni care au creat .iata de pe Terra.
"cela a fost momentul in care cei mai iscusiti dintre noi au .rut sa cree-e o fiinta umana
artificiala e5act ca si noi. Fiecare ec*ipa s/a pus pe lucru, si foarte curand am fost capabili sa ne
comparam creatiile. Dar pe planeta noastra de acasa oamenii au fost scandali-ati atunci cand au
au-it ca faceam Pcopii in eprubetaK, care ar fi putut sa le ameninte lumea lor. Ei se temeau ca
aceste noi fiinte umane ar putea de.eni un pericol in ca-ul in care capacitatile lor mentale sau
puterile lor se do.edeau a fi superioare celor a.ute de creatori. "sa ca noi am ca-ut de acord sa
lasam noi oameni sa traiasca intr/un mod foarte primiti., fara a/i lasa sa cunoasca nimic
stiintific, si am mistificat actiunile noastre. Este usor sa reali-ati cat de multe ec*ipe de creatori
au facut asta/ fiecare rasa de pe Terra corespunde unei ec*ipe de creatori.
DSa facem omul dupa c*ipul si dupa asemanarea Noastra8 ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile
cerului, animalele domestice, toate .ietatile care se tarasc pe pamant, si tot pamantul.D Gene-a
186.
DDupa c*ipul NostruED &oti .edea ca asemanarea este i-bitoare. In acel moment au inceput
problemele pentru noi. Ec*ipa locali-ata in tara pe care acum o numiti Israel, care in acele
timpuri nu era departe de Grecia si de Turcia pe continentul ori'inar, era compusa din creatori
'eniali care formau probabil cea mai talentata ec*ipa dintre toate.
"nimalele lor erau cele mai frumoase iar plantele a.eau cele mai dulci parfumuri. "cesta era
ceea ce .oi numiti Dparadisul pe &amantD. Fiintele umane pe care le/au creat aici erau cele mai
inteli'ente. "sa ca au trebuit sa se faca asi'urari pentru ca aceste fiinte create sa nu isi
depaseasca proprii creatori. (ei creati trebuiau din aceasta cau-a tinuti departe de marile secrete
stiintifice, in timp ce erau educati in scopul masurarii inteli'entei lor.
DDin toti pomii din rai poti sa manaci, dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu
mananci, caci in -iua in care .ei manca din el, .ei muri ne'resitED Gene-a 813.
"sta insemna ca .oi / cei creati/ puteati in.ata tot ce doriti, citi toate cartile pe care .i le
puneam aici la dispo-itie, dar ca nu .a puteati niciodata atin'e de cartile stiintifice, pentru ca
altfel urma sa muriti.
DI/a adus omului toate animalele pentru a .edea cum le .a numi.D Gene-a 8 1+.
=amenii trebuiau sa posede o intele'ere amanuntita a plantelor si a animalelor, modul lor de
.iata si felul in care pot obtine mancare de la ele. (reatorii i/au in.atat numele si puterile a tot ce
e5ista in 0urul lor, din moment ce botanica si -oolo'ia nu erau considerate periculoase pentru ei.
Ima'inea-a/ti bucuria acestei ec*ipe de creatori, a.and doi copii, un barbat si o femeie aler'and
de 0ur impre0ur si in.atand cu in.ersunare ceea ce le era predat.
DSarpele...a -is catre femeie...din fructul copacului care este in mi0locul 'radinii...nu .eti
muri, pentru ca Elo*im stiu ca in -iua in care .eti manca, .i se .or desc*ide oc*ii si .eti fi
precum -eii.D Gene-a %8 1/9
9
Unii oameni de stiinta din aceata ec*ipa simteau o dra'oste adanca pentru aceste fiinte
umane, DcreaturileD lor, si .roiau sa le dea o educatie completa cu scopul de a/i transforma in
oameni de stiinta, la fel ca si ei. "sa ca le/au spus acestori tineri, care de.enisera aproape adulti,
ca isi pot reali-a studiile stiintifice si ca in acest fel .or de.eni la fel de in.atati ca si creatorii lor.
D"tunci li s/au desc*is oc*ii la amandoi si au cunoscut ca erau 'oi.D Gene-a %8 3.
Noile fiinte umane au inteles atunci ca pot de.eni si ele creatori la randul lor si au de.enit
furioase pe DparintiiD lor pentru ca le/au ascuns cartile stiintifice, considerandu/le in acest fel ca
pe niste animale periculoase de laborator.
DFa*Ge* Elo*im a spus catre sarpe8 blestemat sa fii...pe pantecele tau sa te tarasti si tarana
sa manaci in toate -ilele tale.D Gene-a %8 14.
DSarpeleD era micul 'rup de creatori care au dorit sa le spuna ade.arul lui "dam si E.ei, si
ca re-ultat au fost condamanti de 'u.ernul de pe propria lor planeta sa traiasca in e5il pe Terra,
in timp ce toti ceilalti sa.anti au trebuit sa isi opreasca e5perimentele si sa paraseasca &amantul.
DSi au facut Elo*im pentru om si pentru sotia sa imbracaminte de piele si i/au imbracat .D
Gene-a %8 1.
(reatorii le/au dat creatiilor lor elementele strict necesare pentru supra.ietuire, indea0uns
pentru a se descurca, fara a mai fi ne.oia unui contact .iitor cu ei. 7iblia a pastrat o propo-itie
care se apropie de documentul ori'inal8
D"cum ca omul a de.enit unul dintre Noi, multumita stiintei..."cum trebuie sa ne asi'uram
ca nu isi .a pune mana si .a lua din Dpomul .ietiiD, ca sa mance si sa traiasca in .eci.D Gene-a
%8 .
<iata umana este foarte scurta dar e5ista o cale stiintifica pentru a o prelun'i. =amenii de
stiinta care studia-a toata .iata nu pot sa inceapa sa inma'a-ine-e cunostinte suficiente pentru a
putea sa faca descoperiri interesante decat doar atunci cand imbatranesc, moti. pentru care si
pro'resul uman este asa de incet. Daca oamenii ar putea trai de 10 ori mai mult, cunostintele
stiintifice ar face o saritura 'i'antica inainte.
Daca atunci cand le/au creat, aceste fiinte ar fi trait mai mult, atunci ar fi de.enit repede
e'alii nostri pentru ca facultatile lor mintale le sunt cu putin superioare celor alor noastre. Ei nu
erau constienti de propriul lor potential. "cest lucru se aplica in special oamenilor din Israel care,
asa cum am mentionat anterior, fusesera alesi intr/un concurs drept cel mai reusit tip de umanoi-i
de pe &amant, datorita inteli'entei si 'eniului lor. "ceasta e5plica de ce ei s/au considerat
intotdeauna drept Dpoporul alesD. Intr/ade.ar, ei au fost oamenii alesi de catre ec*ipele de sa.anti
care se stran'eau impreuna pentru a/si 0udeca creatiile. &oti .edea si tu numarul 'eniilor care s/
au nascut din aceasta rasa.
DSi i-'onind pe om, l/a ase-at in estul Gradinii din Eden, si a pus *eru.imi cu sabie de foc
.al.aietoare, sa pa-easca drumul catre pomul .ietii.D Gene-a %8 4.
6
Soldati cu arme cu de-inte'rare atomica au fost plasati la intrarea re-identei creatorilor
pentru a impiedica fiintele umane sa mai fure cunostinte stiintifice mai multe.D
&=T=&UL

DSa trecem la al patrulea capitol al Gene-ei.
DDar dupa un timp, (ain a dus 0ertfa Elo*imilor din roadele pamantului, si "bel a adus de
asemenea din cele intai/nascute oi ale sale.D Gene-a 48 %/4.
(reatorii, care se aflau in e5il sub supra.e'*ere militara au solicitat fiintelor umane sa le
aduca alimente cu scopul de a le arata superiorilor lor ca noii oameni creati erau buni, si ca nu se
.or mai intoarce niciodata impotri.a creatorilor. In acest fel au reusit sa obtina de la conducatorii
lor permisiunea pentru ca oamenii sa beneficie-e de Dpomul .ietiiD. Iar asta e5plica in ce fel au
trait atat de mult8 "dam a trait +%0 de ani, Set* +1 ani si Eno* +09 ani, si tot asa, dupa cum sta
scris in Gene-a. (apitolul 9, .ersurile 1/11.
DIar dupa ce au inceput a se inmulti oamenii pe pamant si li s/au nascut fiice, fiii lui
Elo*im,.a-and ca fiicele oamenilor sunt frumoase, si/au ales dintre ele sotii, care pe cine a
dorit.D Gene-a 68.
(reatorii care traiau in e5il au luat cele mai frumoase fiice ale umanitatii si le/au facut sotiile
lor.
DNu .a ramane du*ul meu pururea in oamenii acestia, pentru ca sunt numai trup, deci -ilele
lor sa mai fie o suta doua -eci de ani.D Gene-a 68 %.
Lon'e.itatea nu este ereditara si mai mult, datorita autoritatilor de pe planeta indepartata,
copiii noilor fiinte umane nu au beneficiat automat de Dpomul .ietii.D In acest fel, secretul .ietii a
fost pierdut, iar pro'resul uman a fost incetinit.
D(and fii Elo*imilor au inceput a intra la fiicele oamenilor si acestea incepusera a le naste
fii8 acestia erau .estitii .ite0i din .ec*ime, oamenii faimei.D Gene-a 68 4.
"ici a.eti do.ada relatiilor intre creatori si fiicele umanitatii pe care le creasera dupa propria
lor ima'ine, producand in felul acesta copii e5ceptionali. "ceste actiuni li s/au parut foarte
periculoase oamenilor de pe planeta indepartata. &ro'resul stiintific de pe Terra era fantastic, asa
ca au *otarat sa distru'a ceea ce creasera.
DSi a .a-ut Fa*Ge* ca rautatea omului s/a marit pe pamant si ca toate 'andurile si
inclinatiile sale sunt rele.D Gene-a 68 9.
D$aulD in c*estiune era dorinta fiintelor omenesti de a de.eni oameni stiintifici si
3
independenti, e'ali cu creatorii lor. Fiind DbuniD, a.and in .edere in'ri0orarea celor de pe planeta
Elo*imilor, insemna ca noii oameni sa ramana primiti.i, .e'etand pe &amant. D$aulD lor era
dorinta de a pro'resa, acest lucru permitandu/le probabil sa ii prinda din urma pe creatorii lor
intr/o buna -i.
Gu.ernul de pe planeta indepartata a *otarat sa distru'a toata .iata de pe &amant, prin
e5plo-ii de rac*ete nucleare. In orice ca-, atunci cand creatorii din e5il au aflat despre proiect, i/
au cerut lui Noe sa construiasca o na.a spatiala care sa orbite-e &amantul in timpul
cataclismului, si care sa contina o perec*e din fiecare specie care urma sa fie conser.ata.
"cest lucru era ade.arat, .orbind la fi'urat, dar in realitate / si cunostintele .oastre
stiintifice .a .or permite foarte curand sa intele'eti asta / o sin'ura celula .ie din fiecare specie,
barbateasca si femeiasca, era tot ce trebuia pentru a recrea o fiinta intre'a. "ceasta este ce.a
asemanator cu prima celula .ie a unui fetus din uterul mamei, care contine de0a toate informatiile
necesare crearii unei fiinte umane pana la culoarea oc*ilor sai si a parului. "ceasta a fost o
sarcina colosala, dar cu timpul a fost reali-ata.
In momentul in care e5plo-ia a a.ut loc, .iata fusese de0a coser.ata la cate.a mii de
Oilometri deasupra &amantului. (ontinentul a fost scufundat de un imens .al seismic, care a
distrus toate formele de .iata de pe suprafata sa.
D"rca s/a inaltat deasupra &amantului.D Gene-a 38 13.
Dupa cum poti si tu .edea, este spus ca arca a fost ridicata DdeasupraD &amantului si nu DpeD
apa.
"poi a fost necesar sa se astepte pana cand nu au mai fost precipitatii radioacti.e
periculoase8
DIar apa a crescut mereu pe pamant, o suta cinci-eci de -ile.D Gene-a 38 4.
Na.a spatiala a.ea trei sectiuni8
DSa faci intr/insa trei randuri de camari8 0os, la mi0loc si sus.D Gene-a 68 16.
!ai tar-iu a ateri-at pe Terra si, pe lan'a Noe, a purtat un cuplu din fiecare rasa umana
pamanteana.
DElo*im i/au amintit lui Noe. ...si a incetat apa de a mai creste.D Gene-a ,81.
Dupa ce au monitori-at ni.elul de radioacti.itate si l/au eliminat 'ratie stiintei, creatorii i/au
spus lui Noe sa dea drumul animalelor pentru a .edea daca pot supra.ietui in atmosfera. "ceasta
operatie a reusit, iar ei au putut sa indra-neasca sa intre in aer desc*is. (reatorii le/au cerut apoi
oamenilor supra.ietuitori sa munceasca, sa se inmulteasca, si sa le arate multumirile lor
binefacatorilor care i/au creat si sal.at de la distru'ere. Noe a fost de acord sa le dea o portie din
recolta si din .itele lor creatorilor drept multumire.
,
DNoe a facut un 0ertfelnic pentru Elo*im si a luat din animalele cele curate si din pasarile
cele curate, si le/a adus ardere de tot pe 0ertfelnic.D Gene-a ,8 0.
(reatorii au fost fericiti sa constate ca oamenii le doreau binele si au promis sa nu mai
distru'a niciodata creatia lor. "u inteles ca era normal pentru ei sa isi doreasca sa pro'rese-e
stiintific.
D=rice inclinatie a inimii omului este rea.D Gene-a ,8 1.
Fiecare rasa a umanitatii a fost returnata in locul ei de ori'ine si fiecare animal a fost recreat
din celulele care au fost conser.ate pe "rca.
DDe atunci s/au raspandit popoarele pe pamant dupa potop.D Gene-a 108 %.D

TU$NUL 7"7EL
Dar rasa cea mai inteli'enta, cea din Israel, reali-a un asemenea pro'res incat au fost curand
capabili sa reuseasca cucerirea spatiului cu a0utorul creatorilor e5ilati. !ai tar-iu acestia au .rut
ca noile fiinte umane sa se duca pe planeta creatorilor pentru a le cere scu-e, aratandu/le nu
numai ca sunt inteli'enti si stiintifici, dar de asemenea si recunoscatori si pasnici. "sa ca au
construit o rac*eta imensa /Turnul 7abel.
DIata, toti sunt de un neam si o limba au si iata ce s/au apucat sa faca si nu se .or opri de la
ce si/au pus in 'and sa faca.D Gene-a 118 6.
=amenii de pe planeta noastra s/au infricosat cand au au-it despre asta. Supra.e'*eau inca
&amanatul si stiau ca .iata nu fusese distrusa.
D;aidem dar, sa Ne coboram si sa amestecam limbile lor, ca sa nu se mai intelea'a unul cu
altul. Si i/a imprastiat Fa*Ge* pe toata suprafata pamantului.D Gene-a 118 3.
"sa ca au coborat si i/au luat pe e.reii care posedau cele mai multe cunostinte stiintifice si i/
au imprastiat pe tot continentul printre triburi primiti.e, in tari in care nimeni nu ii putea intele'e,
pentru ca limba0ul lor era diferit, si le/au distrus toate instrumentele stiintifice.D

S=D=!" SI G=!=$"
D(reatorilor din e5il le/au fost cerute scu-e si li s/a permis intoarcerea pe planeta ori'inara,
acolo unde au pledat ca-ul ma'nificei lor creatii. (a re-ultat, toti cei de pe planeta indepartata si/
+
au fi5at oc*ii spre &amant, pentru ca era acum locuit de oameni pe care i/au creat ei.
Dar printre oamenii dispersati pe suprafata &amantului, cati.a *raneau dorinta de ra-bunare,
asa ca s/au adunat in orasele Sodoma si Gomorra si reusind sa sal.e-e cate.a secrete stiintifice,
au preparat o e5peditie cu scopul pedepsirii celor care au incercat sa/i distru'a. Simultan,
creatorii au trimis doi spioni sa in.esti'*e-e ceea ce se intampla.
DSi cei doi in'eri au a0uns la Sodoma seara.D Gene-a 1+8 1.
(ati.a oameni au incercat sa/i omoare, dar spionii au reusit sa/si orbeasca a'resorii cu o
arma atomica de bu-unar8
DI/au lo.it cu orbire, de la mic pana la mare.D Gene-a 1+8 11.
I/au a.erti-at pe cei care erau pasnici sa paraseasca orasul pentru ca urmau sa il distru'a cu
a0utorul unei e5plo-ii atomice.
DSculati/.a si iesiti din locul acesta8 pentru ca Fa*Ge* .a distru'e orasul.D Gene-a 1+8 14.
In timp ce oamenii paraseau orasul, nu se 'rabeau prea tare pentru ca nu reali-au ce putea sa
insemne o e5plo-ie atomica.
D!antuieste/ti sufletul8 sa nu te opresti si sa nu te uiti inapoi.D Gene-a 1+8 13.
Si bomba a ca-ut deasupra Sodomei si Gomorrei.
D"tunci Fa*Ge* a slobo-it peste Sodoma si Gomorra ploaie de pucioasa si foc din cer. Si a
stricat cetatile acestea, toate impre0urimile lor, pe toti locuitorii cetatii si toate plantele tinutului
aceluia. Femeia lui Lot insa s/a uitat inapoi si s/a prefacut in stalp de sare.D Gene-a 1+8 4/6.
Dupa cum stiti acum, arsurile pro.ocate de o e5plo-ie atomica ii omoara pe cei aflati prea
aproape si ii face sa arate ca niste statui de sare.D
S"($IFI(IUL LUI "7$";"!
D!ai tar-iu, dupa ce ma0oritatea liderilor lor intelectuali au fost distrusi si au reca-ut intr/un
stadiu semi/primiti., creatorii au dorit sa .ada daca oamenii din Israel si in special liderii lor mai
au inca sentimente po-iti.e fata de ei. "cest lucru este relatat in para'raful in care "bra*am .rea
sa isi sacrifice propriul fiu. (reatorii l/au testat pentru a obse.a daca sentimentele lui fata de ei
erau suficient de puternice. Din fericire, e5perimentul s/a sfarsit cu bine.
DSa nu/ti ridici mana asupra copilului, nici sa/l atin'i. (aci acum stiu ca te temi de Elo*im.D
Gene-a 8 1.
%0
"ici am terminat. "similati totul si scrieti tot ce ./am spus. <a .oi spune mai multe maine.D
Inca o data, micutul om a plecat de lan'a mine si na.eta lui s/a ridicat usurel in aer. &entru
ca cerul era curat, de data asta am reusit sa .ad cu mult mai multa claritate decolarea. " ramas
suspendat la o inaltime de apro5imati. 400 de metri, apoi fara cel mai mic sunet, .asul s/a
transformat in rosu ca si cum ar fierbe, apoi in alb precum un metal alb fierbinte si apoi, in final,
intr/un fel de purpura albastruie precum o scanteie enorma la care era imposibil sa te uiti. Dupa
aceea a disparut complet.


%1
%
SU&$"<EG;E$E" &=&=$ULUI "LES

!=ISE
In -iua urmatoare l/am intalnit din nou pe .i-itatorul meu care si/a continuat imediat
istorisirea.
DIn Gene-a, capitolul ,, este o alta descriere a pre-entei noastre8

D= scara spri0inita pe pamant, iar cu .arful atin'ea cerul, si in'erii lui Elo*im se suiau si se
po'orau pe ea.D Gene-a ,8 .
Datorita distru'erii centrelor pro'resului, precum Sodoma si Gomorra, si a eliminarii celor
mai inteli'enti indi.i-i, fiintele umane reca-usera intr/o stare primiti.a si incepusera sa adore
prosteste piese de piatra si idoli, uitandu/i pe cei care i/au creat.
DLepadati -eii ciudati care se afla la .oi.D Gene-a %98 .
In E5odul i/am aparut lui !oise.
DIar acolo i s/a aratat in'erul lui Fa*Ge* intr/o para de foc, ce iesea dintr/un ru'@ si a .a-ut
ca ru'ul ardea, dar nu se mistuia.D E5odul %8 .
= rac*eta a ateri-at in fata sa, iar aceasta descriere poate corespunde identic cu cea a unui
membru de trib bra-ilian din -iua de a-i, daca ar fi sa ateri-e-e in fata lui o masina -buratoare
care sa ilumine-e copacii fara sa ii arda.
=amenii considerati drept cei mai inteli'enti isi pierdusera cele mai inteli'ente minti si
de.enisera scla.i ai triburilor .ecine, care erau mult mai numeroase din moment ce nu trecusera
prin asemenea distru'eri. Era deci necesar sa se restabileasca demnitatea oamenilor din Israel,
prin redarea tarii lor.
Inceputul DE5oduluiD descrie tot ce am facut noi pentru a a0uta la eliberarea oamenilor lui
Israel. =data eliberati, i/am '*idat catre tara pe care le/am destinat/o.
DIar Fa*Ge* mer'ea inaintea lor8 -iua in stalp de nor, aratandu/le calea, iar noaptea in stalp
de foc, luminandu/le, ca sa poata mer'e si -iua si noaptea.D E5odul 1%8 1.
%
&entru a incetini marsul e'iptenilor care incepusera sa/i urmareasca8
DSi s/a ridicat stalpul cel de nor inaintea lor si a stat in urma lor...si era ne'ura si intuneric
pentru unii si pentru ceilalti lumina, noaptea.D E5odul 148 1+/0.
Fumul emis in spatele oamenilor din Israel facea o perdea, care ii incetinea pe urmaritori.
"poi trecerea prin apa a fost facuta posibila printr/o ra-a de repulsie, care a format un canal8
DSi s/a facut marea uscat, ca s/au despartiti apele..."sa a sal.at Fa*Ge* pe Israel.D E5odul
148 1 si %0.
In timp ce trecea desertul, poporului ales i s/a facut foame8
DIata, se afla pe fata pustiei ce.a marunt, ca niste 'raunte, si albicios, ca 'rindina pe pamant.D
E5odul 168 14.
Grindina nu era nimic altce.a decat alimente sinteti-ate c*imic, pul.eri-ate, care cand se
raspandeau pe pamant se umflau odata cu roua de dimineata.
(at despre toia'ul care i/a permis lui !oise sa Dscoata apa din piatraD, dupa cum este scris in
E5odul 138 6, nu era decat un detector subteran de apa similar celor pe care le folositi asta-i
pentru a 'asi petrol, de e5emplu. Din moment ce apa este locali-ata, oricine poate sa sape.
"poi, in capitolul 0 al E5odului sunt citate un numar precis de re'uli.
&entru ca Israelitii erau asa de primiti.i, a.eau ne.oie de le'i pri.ind morala si in special
i'iena. "cestea au fost sc*itate in porunci.
(reatorii au .enit pentru a/i dicta le'ile lui !oise pe !untele Sinai si au sosit intr/o na.a
-buratoare.
DErau tunete si ful'ere si nor des pe !untele Sinai, si sunet de trambite foarte puternic...Iar
!untele Sinai fume'a tot, ca Fa*Ge* se po'orase pe el in foc8 si se ridica de pe el fum, ca fumul
dintr/un cuptor, si tot muntele se cutremura puternic. Si sunetul trambitei se au-ea din ce in ce
mai tare.D E5odul 1+8 16/1+.
(reatorilor le era frica sa nu fie in.adati sau maltratati de catre fiintele umane. De aceea era
esential pentru ei sa fie respectati, sau c*iar .enerati pentru a nu fi in pericol.
DNu se poate ca poporul sa se suie pe !untele Sinai...dar preotii si poporul sa nu
indra-neasca a se sui la Fa*Ge*, ca sa nu/i lo.easca.D E5odul 1+8 %/4.
De asemenea, mai este scris8
DNumai !oise sin'ur sa se apropie de Fa*Ge*8 dar .arstnicii lui Israel si poporul sa nu se
suie deloc cu el.D E5odul 48 .
%%
Ei l/au .a-ut pe Aeul lui Israel8
DSub picioarele Lui era ce.a, asa, ce semana cu un lucru de safir, curat si limpede ca seninul
cerului.D E5odul 48 10.
"ici ai descrierea piedestalului pe care s/a pre-entat unul dintre creatori si care era facut din
acelasi amestec de substanta albastruie ca si podeaua masinii in care ne aflam acum.
D(*ipul sla.ei lui Fa*Ge* de pe .arful muntelui era in oc*ii fiilor lui Israel , ca un foc
mistuitor.D E5odul 48 13.
"ici ai descrierea Dsla.eiD/ in realitate .asul -burator/ si dupa cum ai obser.at si tu de0a,
odata decolat are coloratia similara focului.
Ec*ipa aceasta de creatori urma sa traiasca pe Terra pentru ce.a .reme si doreau sa consume
mancare proaspata. Din aceasta cau-a le cereau Israelitilor sa le aduca pro.i-ii proaspete re'ulat,
si de asemenea bo'atii pe care .roiau sa le duca inapoi pe planeta lor. (red ca poti sa numesti
aceasta coloni-are.
DSa/mi aduca prinoase@ de la tot omul pe care/l lasa inima sa dea. Iar prinoasele ce le .ei
primi de la ei sunt acestea8 aur, ar'int, arama, matase .ioleta, purpurie si staco0ie.D E5odul 98 /
4.
Ei au mai decis de asemenea ca .or trai mai confortabil, asa ca le/au cerut fiintelor umane sa
le construiasca o re-identa in concordanta cu planurile pe care le/au desenat. &lanurile sunt
descrise in (apitolul 6 al (artii E5odului. In aceasta re-identa urmau sa intalneasca
repre-entantii oamenilor. " fost un loc de intalnire unde oamenii au adus *rana si cadouri, ca un
an'a0ament de submisie.
D" intrat in cortul adunarii...(and !oise a intrat in el, stalpul de nor se po'ora si se oprea la
intrarea in cort in timp ce Fa*Ge* ii .orbea lui !oise...Si Fa*Ge* ii 'raia lui !oise fata in fata,
cum ar 'rai cine.a cu prietenul sau.D E5odul %%8 +/11.

La fel cum asta-i eu .orbesc cu tine si tu .orbesti cu mine, de la om la om.
DFata mea insa n/o poti .edea, ca nu poate omul sa .ada fata mea si sa traiasca.D E5odul %%8
0.
"ici ai o referinta despre atmosferele diferite ale planetelor noastre. =amenii nu/si pot .edea
creatorii decat daca cei din urma sunt prote0ati de un costum presuri-at, pentru ca atmosfera
terestra nu este potri.ita pentru ei. Daca .ei .eni pe planeta noastra .ei .edea creatorii fara
costum spatial, dar .ei muri pentru ca atmosfera nu iti este propice.
Intre'ul inceput din DLe.iticulD e5plica felul in care alimentele oferite creatorilor trebuiau
aduse. De e5emplu, in Le.iticul 18 13 este scris8
%4
DNimeni din neamul tau in .iitor sa nu se apropie sa aduca daruri Dumne-eului sau, de .a
a.ea .reo metea*na pe trupul sau.D
"cest lucru era clar pentru a/i opri pe oamenii bolna.i sau deformati, care erau simboluri ale
esecului si de aceea insuportabili oc*ilor creatorilor, sa se mai pre-inte in fata lor.
In D(artea NumerilorD 118 3/,, e5ista o descriptie foarte precisa a manei pe care c*imistii
.ostri ar putea/o produce foarte usor.
DIar mana era ca samanta de coriandru, si infatisarea ei era ca infatisarea cristalului...iar
'ustul ei era ca 'ustul turtelor cu untdelemn.D
"ceasta mana nu era nimic altce.a decat *rana c*imica, dar creatorii preferau fructele si
.e'etalele proaspete.
DEi ii .or aduce lui Fa*Ge* cele dintai roade ale fructelor din toata productia tarii lor.D
Numerii 1,8 1%.
!ai tar-iu, creatorii i/au in.atat pe oameni cum sa se in0ecte-e pentru a trata muscaturile de
sarpe.
DFa/ti un sarpe de alama si/l pune pe un stalp, asa incat tot cel muscat care se .a uita la el .a
trai.D Numerii 18 ,.
De indata ce cine.a era muscat, se DuitaD la Dsarpele de alamaD, cu alte cu.inte i se aducea o
serin'a pentru ca sa poata sa se in0ecte-e cu ser.
In fine, calatoria care '*idase Dpoporul alesD catre Tara &romisa a0unsese la sfarsit. Urmand
sfatul creatorilor, au distrus idolii oamenilor locali primiti.i si le/au ocupat teritoriile.
DSa distru'eti toate statuile cioplite ale lor, toti idolii lor cei turnati din ar'int...si sa luati in
stapanire pamantul.D Numerii %%8 9/9%.
D&oporul alesD a0unsese in sfarsit in Tara &romisa.
D&entru ca el i/a iubit pe parintii tai si ./a ales pe .oi urmasii lor.D Deuteronomul 48 %3.
In D(artea lui IosuaD, (apitolul %, .ersul 19, citim despre trecerea Iordanului.
DIndata ce preotii, cei ce duceau c*i.otul au intrat in Iordan... apa care cur'ea din sus s/a
oprit si s/a facut perete pe o foarte mare departare...apele au secat de tot si oamenii au trecut de
partea opusa Ieri*onuluiD.
"stfel, creatorii i/au a0utat pe Doamenii cei alesiD sa treaca Ieri*onul fara sa/si ude nici macar
picioarele la fel cum au facut cand i/au scapat si de e'ipteni, utili-and aceeasi metoda de repulsie
%9
a apei.D
T$"!7ITELE IE$I;=NULUI
DLa sfarsitul capitolului 9 al (artii lui Iosua este pre-entata o intalnire intre un militar creator
si poporul ales, pri.ind impotri.irea orasului Ieri*on.
DEu sunt capetenia ostirilor lui Fa*Ge*.D Iosua 98 14.
Un consultant militar le/a fost trimis e.reilor pentru a/i asista in asedierea Ieri*onului. Este
usor de inteles cum au fost doborate -idurile.Tu stii ca o .oce foarte puternica a unui cantaret
poate crapa un pa*ar de cristal. &rin intemediul unor unde supersonice amplificate cine.a poate
dobori un -id de caramida. "cest lucru s/a intamplat folosindu/se un instrument foarte complicat,
care in 7iblie este numit o DtrambitaD.
D(and .or suna din trambita de corn de berbec si cand .eti au-i sunetul de trambita...si cand
.or stri'a ei, -idurile cetatii se .or prabusi.D Iosua 68 9.
La un moment stabilit, undele supersonice au fost emise pe o cale sincroni-ata si -idurile au
ca-ut. &utin mai tar-iu au a.ut loc bombardamente ade.arate.
DFa*Ge* a aruncat din cer asupra lor 'rindina mare, si cei ce au murit de 'rindina au fost
mai multi decat cei ucisi de fii lui Israel cu sabia in burta.D Iosua 108 11.
"cest bombardament de proportii, dupa cum este indicat, a omorat mai multi oameni decat
sabiile israelitilor. Unul dintre cele mai neintelese pasa0e este in Iosua, capitolul 10, .ersul 1%,
unde este formulat8
DSi s/a oprit soarele, si luna a stat pana ce oamenii s/au ra-bunat pe inamicii lor.D
"sta insemna pur si simplu ca ra-boiul a fost ful'erator, care a durat o sin'ura -i/ de fapt
este scris mai tar-iu ca lupta a ocupat Daproape o -i intrea'aD. " fost asa de scurt, cand te
'andesti la marimea tarii cucerite, incat oamenii s/au 'andit ca soarele s/a oprit.
In (artea D#udecatoriiD, capitolul 6, .ersetul 1, unul dintre creatori intra din nou in contact
cu un om numit G*edeon care continua sa il apro.i-ione-e cu alimente.
D"tunci in'erul lui Fa*Ge*, intin-andu/si .arful toia'ului ce/l a.ea in mana sa, s/a atins de
carne si de a-ime8 si a iesit foc din piatra si a consumat carnea si a-imile@ Si in'erul lui Fa*Ge*
s/a facut ne.a-ut de la oc*ii lui.D
(reatorilor le era imposibil sa se *raneasca in aer liber din cau-a costumelor presuri-ate, dar
daca era necesar, folosind o te*nica stiintifica, se puteau *rani e5tra'and esenta din aceste
ofrande, folosind un tub fle5ibil, sau Kun toia'K. &rocesul radia flacari, ceea ce ii facea pe
%6
oamenii timpului sa creada ca erau facute sacrificii lui DDumne-euD.
In (apitolul 3 al cartii D#udecatoriiD, %00 de oameni cu DtrambiteD au incercuit campul
inamicului si utili-and instrumente de amplificare supersonica le/au descarcat in acelasi timp, cu
scopul de a/i innebuni pe toti cei din acel camp. Tu stii acum ca anumite sunete foarte stridente
impinse la e5trem pot innebuni pe oricine.
Intr/ade.ar, soldatii care au fost incercuiti au de.enit salbatici, au inceput sa se lupte intre ei
si au luat/o la fu'a.D

S"!S=N, TELE&"TUL

DIn #udecatorii, capitolul 1%, e5ista un alt e5emplu de intalnire intre creatori si femeile
umane8
D=data s/a aratat in'erul lui Fa*Ge* femeii si i/a -is8 Iata tu esti stearpa si nu nasti@ dar .ei
-amisli si .ei naste fiu.D #udecatorii 1%8 %.
Era necesar ca fructul acestei uniuni sa fie sanatos cu scopul studierii comportamentului
copilului. De aceea el ii spune ei8
D&a-este/te dar, sa nu bei .in, nici sic*era si nimic necurat sa nu mananci, ca iata ai sa
-amislesti si ai sa nasti un fiu, si nu se .a atin'e briciul de capul lui, pentru ca pruncul acesta .a
fi c*iar din pantecele mamei na-ireu al lui Dumne-eu.D #udecatorii 1%8 4/9.
!ai tar-iu este scris8
DSi in'erul Elo*imilor a .enit din nou la femeie@ insa sotul ei nu era cu dansa.D #udecatorii
1%8 +.
Este usor de inteles ce s/a intamplat in timpul in care sotul a lipsit..." fost o sarcina usoara
pentru oamenii de stiinta sa/i .indece sterilitatea. In acest fel ea a fost instiintata ca .a da nastere
unui indi.id e5ceptional, si ca trebuie sa aiba cea mai mare 'ri0a de .iitorul ei copil. " fost
minunat pentru creatori sa se imperec*e-e cu o fiica a umanitatii. "cest lucru le/a permis sa aiba
fii directi conducatori pe &amant, acolo unde atmosfera nu le era propice.
&asa0ul in care se stipulea-a neatin'erea briciului de capul copilului este foarte important.
(reierul uman este ca un transmitator urias, capabil sa trimita o multitudine de unde si de
'anduri foarte precise. De fapt, aceasta nu este nimic altce.a decat telepatia.
Dar acest tip de transmisie are ne.oie de antene, iar parul si barba sunt aceste antene. De
aceea nu trebuie sa .a taiati parul sau sa .a barbieriti daca .reti sa .a folositi transmitatorul. "i
notat cu si'uranta ca multi dintre oamenii .ostri de stiinta au parul lun', si adesea si barba.
%3
&rofetii si alti oameni intelepti au si ei la fel. "cum poti intele'e de ce.
(opilul s/a nascut. Era Samson, a carui po.este o stiti. El era capabil sa comunice direct cu
DDumne-euD prin telepatie, multumita antenelor sale naturale, adica parului sau. Iar creatorii il
puteau a0uta atunci, in timpul momentelor dificile, sa produca minuni care urmau sa ii
reimputerniceasca autoritatea.
Dar Dalila i/a taiat parul si nu a mai putut cere a0utor. "poi i/au fost scosi oc*ii de catre
inamicii lui, dar cand i/a crescut parul din nou si/a recapatat DfortaD. In alte cu.inte, putea sa
ceara din nou a0utor creatorilor, care apoi au demolat templul ale carui coloane fusesera atinse cu
mana de el. Toate aceste au fost atribuite DforteiD lui Samson.
In Samuel, capitolul %, il 'asim pe Ilie initiindu/l pe Samuel in telepatie. (reatorii doreau sa/
l contacte-e pe Samuel, dar el credea ca Ilie ii .orbea. D"u-ea .ociD.
DDu/te inapoi si te culca si cand cel ce te c*eama te .a mai c*ema, tu sa -ici8 .orbeste
Fa*Ge*, ca robul Tau te asculta.D 1 Samuel %8 +.
"sta seamana putin cu comportamentul operatorilor radio amatori care pot spune,DDa/i
drumul, te pot au-i tare si clarD. Si con.ersatia telepatica incepe8
DSamuel, Samuel...si Samuel a -is8 .orbeste Fa*Ge*, ca robul tau asculta.D 1 Samuel % 10/
11.
In episodul in care Da.id il infrunta pe Goliat este o propo-itie destul de interesanta care se
termina astfel8
D...de bat0ocoreste asa ostirea Dumne-eului cel .iuCD 1 Samuel 138 6
"ceasta propo-itie arata realitatea pre-entei in acea epoca a unui DDumne-euD destul de
tan'ibil. Telepatia, ca un mi0loc de comunicatie intre creatori si fiintele umane, era posibila
numai atunci cand Elo*im erau in apropierea &amantului.
"tunci cand erau pe planeta lor distanta sau altunde.a, nu puteau comunica in acest fel.
Din acest moti. au asamblat un transmitator/ receptor care a fost transportat in D(*i.otul lui
Dumne-euD, un aparat care continea celule atomice puternice. De aceea in prima carte a lui
Samuel, (apitolele 9 si 6, atunci cand filistenii au furat (*i.otul, idolul lor Da'on a ca-ut cu fata
la pamant, in urma unei descarcari electrice cau-ate de folosirea lui neindemanatica.
&e de alta parte radiatiile periculoase ale compo-antelor radioacti.e le/au cau-at arsuri8
DI/a pedepsit cu bube usturatoare.D 1 Samuel 98 6.
(*iar si e.reii care nu si/au luat precautii in timp ce utili-au (*i.otul au fost raniti8
%,
D (arul s/a oprit si U-a si/a intins mainile sale asupra (*i.otului Domnului ca sa/l
spri0ine.Fa*Ge* s/a maniat pe U-a si l/a lo.it c*iar acolo pentru imprudenta sa. Si a murit el
acolo lan'a (*i.otul Domnului.D Samuel 68 6/3.
(*i.otul aproape ca-use si U-a, incercand sa/l sustina, a atins o parte periculoasa a masinii
si a fost electrocutat.
In prima (arte a $e'ilor11 $e'i 18 90 si 1 $e'i 8 ,2 citim in mai multe locuri despre
indi.i-i care Dse apucau cu mainile de coarnele 0ertfelniculuiD.
"sta se refera la manipularea manetelor transmitatoro/receptorului, lucru necesar in ca-ul in
care doreau sa comunice cu creatorii.D
&$I!" $EAIDENT" &ENT$U "/I &$I!I &E EL=;I!
D!arele re'e Solomon a construit o re-identa somptuoasa pentru a/i primi pe creatori, atunci
cand .i-itau &amantul.
DFa*Ge* a -is ca locuieste intr/un nor. (onstruiesc cu ade.arat o casa pentru tine.D 1 $e'i ,8
1/1%.
DGloria lui Fa*Ge* incon0urase casa lui Fa*Ge*.D 1 $e'i ,8 11.
DNorul acoperise casa lui Fa*Ge*.D 1 $e'i ,8 10.
D<oi locui printre fii lui Israel.D 1 $e'i 68 1%.
Deci, creatorii traiau intr/un nor, sau mai de'raba intr/o na.eta care era in orbita deasupra
norilor. Ima'inea-a/ti incercarea de a/i face pe oamenii primiti.i sa intelea'a lucrul acesta.
DUn om al lui Dumne-eu trimis de Fa*Ge* a .enit din Iudeea la 7etel..." spus...altarul se .a
spar'e. Iereboam si/a intins mana lui de la 0ertfelnic -icand8 D&uneti mana pe elE DDar mana i/a
inlemnit...si n/a mai putut sa o tra'a inapoi si cenusa de pe altar s/a imprastiat.D % $e'i 1%8 1/9.
(u a0utorul inui de-inte'rator atomic, unul dintre creatori a distrus altarul si a ars mana celui
care nu a aratat respect fata de creatori . S/a retras catre taberele terestre ale Elo*imilor pe un alt
drum pentru a pastra secreta resedinta acestora.
DSa nu te intorci pe acelasi drum pe care ai .enit. "sa ca s/a dus pe alt drum.D % $e'i 1%8 10.
In % $e'i, capitolul 13, .esetul 6, este un e5emplu de control radio al 'andurilor animalelor
prin utili-area electro-ilor, la fel cum si .oi incepeti sa descoperiti.
D(orbii ii aduceau paine si carne dimineata, paine si carne seara.D
%+
In acest moment, in urma unor descoperiri, creatorii au *otarat sa apara mai rar. Ei doreau sa
le dea fiintelor umane oportunitatea de a se de-.olta sin'ure, cu scopul de a .edea daca .or
atin'e perioada cunostintelor stiintifice fara a0utorul nimanui. Deci, creatorii au inceput sa
utili-e-e mai de'raba cai discrete de comunicare cu oamenii / ca in ca-ul *ranirii lui Ilie prin
utili-area corbilor D'*idatiD.
"cesta a fost inceputul unui e5periment 'i'antic prin toata 'ala5ia, in care mai multe
umanitati sunt in competitie. (reatorii au decis sa apara mai rar, dar in acelasi timp intarind
autoritatea si reputatia ambasadorilor lor /profetii/ prin utili-area miracolelor. In speta, cai
stiintifice care erau de neinteles oamenilor din acea epoca8
DIata, fiul tau traieste..."cum cunosc si eu ca esti omul lui Dumne-eu.D % $e'i 138 %/ 4.
Ilie .indecase un copil care era pe moarte. !ai tar-iu a ordonat ca doua piei de bou sa fie
puse pe buturu'i la !untele (armel, una sa fie dedicata idolului 7aal si cealalta creatorilor. (ea
care se .a aprinde sin'ura .a repre-enta sin'urul ade.arat DDumne-euD.
7ineinteles, la un moment stabilit dinainte intre Ilie si creatori, Elo*im au ales sa transforme
buturu'a in flacari, c*iar daca lemnul era ud. "cest lucru a fost reusit multumita unei ra-e
puternice similara unui laser, emisa dintr/o na.a ascunsa in nori8
DSi s/a po'orat foc de la Fa*Ge* si a mistuit arderea de tot si lemnele si pietrele si tarana si a
mistuit si toata apa care era in sant.D 1 $e'i 1,8 %,.
ILIE, !ES"GE$UL
D(reatorii ii acordau o atentie particulara lui Ilie.
DUn in'er l/a atins si a spus8 DScoala/te de mananca si bea, ca lun'a/ti este caleaD. La capatul
lui era o turta coapta in .atra. Toate acestea s/au intamplat in desert.D % $e'i 1+8 9/6.
D(a iata Fa*Ge* .a trece@ si inaintea lui .a fi .i0elie naprasnica ce .a despica muntii si .a
sfarama stancile, dar Fa*Ge* nu .a fi in .i0elie@ si dupa .i0elie .a fi cutremur dar Fa*Ge* nu .a
fi in cutremur@ dupa cutremur .a fi foc dar Fa*Ge* nu .a fi in foc@ si dupa foc .a fi o mica adiere
de .ant lin.D % $e'i 1+8 11/ 1.
(*iar aici ai o descriere e5acta a ateri-arii unei masini similare uneia dintre rac*etele
.oastre. "poi, mai departe, o aparitie a creatorilor este descrisa.
DL/am .a-ut pe Fa*Ge* stand pe tronul sau si toata ostirea cereasca statea lan'a el.D % $e'i
8 1+.
(reatorii au folosit din nou telepatia / de aceasta data telepatia in 'rup / asa incat niciunul
dintre profeti sa nu poata pre-ice ade.arul re'elui8
40
D!a duc sa ma fac profet mincinos in fata tuturor proorocilor lui.D % $e'i 8 .
In a patra carte a $e'ilor, este o alta do.ada a protectiei pe care creatorii i/au oferit/o lui Ilie8
DDe sunt omul lui Dumne-eu, sa se coboare foc din cer si sa te arda pe tine si pe cei cin-eci
ai taiE DSi s/a coborat foc din cer si l/a ars pe el si pe cei cinci-eci ai sai.D 4 $e'i 18 1.
"ceasta operatiune s/a intamplat din nou, dar a treia data8
D"tunci in'erul lui Fa*Ge* i/a -is lui Ilie8 Du/te cu el si nu te teme de el.D 4 $e'i 18 19.
In cartea a patra a $e'ilor, (apitolul , Ilie este in.itat in interiorul unei na.e spatiale, care a
decolat cu el la bord8
D(and Fa*Ge* a .rut sa/l inalte pe Ilie la cer in .arte0 de .ant.D 4 $e'i 8 11.
Deasemenea, mai tar-iu este adau'at8
DDeodata s/a i.it un car si cai de foc si, despartindu/i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie in
.arte0 de .ant la cer.D 4 $e'i 8 11.
"ceasta este o descriere clara a unei na.e spatiale care decolea-a, iar cand naratorul .orbeste
de caii de foc se refera la focul si la fumul care erau emise de te.ile de ardere. Daca le/ati arata
unor oameni dintr/un trib sud/american sau african o rac*eta care decolea-a, ar fi incapabili sa
intelea'a acest fenomen stiintific intr/un mod rational, si l/ar considera ca supranatural, mistic si
di.in. (and se .or intoarce la triburile lor .or .orbi despre cai si car de foc.
!ai departe, in a patra carte a $e'ilor, (apitolul 4, .ersetele %/%3, Elisa, la fel ca si tatal ei,
reuseste o in.iere. Ea .indeca si reda .iata unui copil care era mort. "cest lucru se intampla
frec.ent in -ilele .oastre cand respiratia 'ura la 'ura si masa0ul cardiac readuc la .iata o
persoana al carei musc*i cardiac incetea-a sa mai functione-e.
In acest fel a procedat Elisa la multiplicarea respiratiei.D
!ULTI&LI("$E" &"INII

DUn om...si a adus omul lui Dumne-eu doua-eci de paini de or-...8 ce sa dau eu de aici la o
suta de oameni...Elisa a -is...Se .or satura si .a mai si ramane. Si a dat si s/au saturat si a mai
ramas, dupa cum spusese Fa*Ge*.D 4 $e'i 48 4/ 44.
(reatorii le adusesera mancare sintetica des*idratata, careia atunci cand ii era adau'ata apa, ii
crestea .olumul ori'inalL de 9 ori. Deci, cu 0 de paini mici de o.a-, a fost destula mancare
pentru 100 de oameni.
41
Tu esti de0a familiari-at cu micutele pilule de .itamine care au *ranit primii .ostri astronauti.
Ele ocupau un spatiu foarte mic dar contineau toate elementele nutriti.e necesare. = pilula este
suficienta pentru a *rani o persoana. = cantitate ec*i.alenta ca .olum unei paini mici de o.a-
este de a0uns pentru a *rani 9 persoane. De aceea, 0 de paini sunt suficiente pentru a *rani 100
de oameni.
Dar oamenii lui Israel au incepusera sa adore idoli de metal@ au de.enit de asemenea si
canibali si erau cu totul imorali, intr/un mod prea de-'ustator pentru creatori8
DSi a fost stramutat Israel din pamantul acela pana in "siria, unde se afla pana in -iua de
asta-i.D 4 $e'i 138 %.
"cesta a fost momentul dispersarii israelitilor, a caror ci.ili-atie in loc sa pro'rese-e, re'resa
constant in comparatie cu .ecinii lor care au profitat de a.anta0ele situatiei.
In (artea lui Isaia 'asim din nou8
DIn anul mortii re'elui =-ia, am .a-ut pe Domnul stand pe un scaun inalt si maret si poalele
*ainelor lui umpleau templul...serafimi stateau inaintea Lui, fiecare a.and cate sase aripi8 cu
doua isi acopereau fetele, cu doua picioarele, iar cu doua -burau.D Isaia 68 1/.
"sta este descrierea creatorilor imbracati in costumul lor spatial dintr/o bucata, instalat cu 6
motoare mici, doua la spatele lor, doua pe brate si doua pe picioare, toate folosite pentru directie.
D"scultati acest -'omot surd in munti, .uiet al unui neam fara de numar@ au-iti aceasta -ar.a
de imparatii, de neamuri adunate. Fa*Ge* cercetea-a ostirea 'ata de lupta. Ele .in dintr/un tinut
indepartat, de la capatul cerului. <ine Fa*Ge* si uneltele maniei lui, ca sa nimiceasca tot
pamantul.D Isaia 1%8 4/9.
Intre'ul ade.ar este re-umat in acest citat, este doar o c*estiune de citit printre randuri pentru
a intele'e. DEle .in dintr/un tinut indepartat, de la capatul cerului.D Nimic nu ar putea fi mai clar.
DTu care -iceai in cu'etul tau8 $idica/ma/.oi in ceruri si mai presus de stelele Dumne-eului
cel puternic .oi ase-a 0iltul meu.D Isaia 148 1%.
"sta se refera la sa.antii umani care au acumulat cunostinte suficiente pentru a intreprinde
calatoria spre planeta creatorilor, dar care au fost distrusi la Sodoma si Gomorra. "rmata cerului
descrisa aici este cea din acele timpuri, cand au sosit cu armele maniei pentru a distru'e toata
tara. "u fost sa.antii umani din Sodoma si Gomorra cei care au spus8
DSui/ma/.oi deasupra norilor si asemenea cu (el &reanalt .oi fi.D Isaia 148 14.
Dar distru'erea i/a impiedicat pe oameni sa/si e'ale-e creatorii, pe Dcei preainaltiD.
D&refacea lumea in pustiu.D Isaia 148 13.
4
E5plo-ia nucleara este descrisa mai tar-iu8
DTipetele au facut incon0urul !oabului@ .aietele sale au a0uns pana la E'laim@ 0eluirea lui
pana la 7eer/ Elim...ca apele Dionului sunt pline de san'eED Isaia 198 ,/+.
(ati.a au fost sal.ati pentru ca s/au adapostit in buncare.
DDu/te poporul meu, intra in camarile tale si inc*ide usa dupa tine@ ascunde/te putine clipe,
pana cand mania .a fi trecut.D Isaia 68 0.
F"$FU$IILE A7U$"T="$E "LE LUI IEAE(;IEL
DEste in cartea lui Ie-ec*iel, (apitolul 1, inceputul .ersetului 4, cea mai interesanta descriere
a uneia dintre masinile noastre, pe care o 'asim aici8
DEu pri.eam si iata .enea dinspre mia-anoapte un .ant .i0elios, un nor mare si un .al de foc,
care raspandea in toate partile ra-e stralucitoare@ iar in mi0locul focului stralucea ca un metal in
.apaie. Si in mi0loc am .a-ut ce.a ca patru fiare, a caror infatisare semana cu c*ipul omenesc.
Fiecare din ele a.ea patru fete si fiecare din ele a.ea patru aripi. &icioarele lor erau drepte,
iar copitele picioarelor erau cum sunt copitele picioarelor de .itel si scanteiau ca arama
stralucitoare, iar aripile lor erau sprintene. Din cele patru parti ele a.eau sub aripi maini de om si
toate patru isi a.eau fetele lor si aripile lor. "ripile lor se atin'eau una de alta, si cand mer'eau,
fiarele nu se intorceau, ci fiecare mer'ea drept inainte.
Fetele lorC/ Toate patru a.eau cate o fata de om inainte, toate patru a.eau o fata de leu la
dreapta, toate patru a.eau cate o fata de bou la stan'a si toate patru mai a.eau si cate o fata de
.ultur in spate. Fetele lor si aripile lor erau despartite in partea de sus, si, la fiecare, doua din
aripi erau intinse, iar doua le acopereau trupul. Fiecare fiara mer'ea drept inainte si mer'ea
incotro ii dadea du*ul sa mear'a si din mersul sau nu se intorcea.
Infatisarea acestor animale se asemana cu infatisarea carbunilor aprinsi, cu infatisarea unor
faclii aprinse@ printre fiare cur'ea foc, iar din foc tasneau ra-e si ful'ere. Fiarele aler'au inainte
si inapoi iute ca ful'erul. (and ma uitam eu la fiare, iata am .a-ut 0os, lan'a aceste fiare,cate o
roata la fiecare din cele patru fete ale lor. "ceste roti, dupa infatisarea lor, parca erau de crisolit,
iar dupa faptura toate a.eau aceeasi infatisare. Si dupa alcatuirea si dupa faptura lor ele parca
erau .arate una in alta. Ele inaintau in toate cele patru parti, si in timpul mersului nu se intorceau.
=be-ile lor formau un cerc lar' si de o inaltime infricosatoare si aceste obe-i la toate patru erau
pline de oc*i de 0ur impre0ur. (and mer'eau fiarele mer'eau si rotile de lan'a ele, si cand se
ridicau fiarele de la pamant, se ridicau si rotile. Ele mer'eau incotro le da du*ul sa mear'a si
rotile se ridicau impreuna, caci du* de .iata era si in roti. (and mer'eau acelea, mer'eau si
acestea, si cand acelea se opreau, se opreau si acestea@ iar cand acelea se ridicau de la pamant,
atunci impreuna cu ele se ridicau si rotile, pentru ca du* de .iata era si in roti.
Deasupra capetelor fiarelor se .edea un fel de bolta, intinsa sus, deasupra capetelor lor, care
semana cu cristalul cel curat@ iar sub bolta aceasta erau intinse aripile fiarelor una spre alta, si
fiecare fiara mai a.ea cate doua aripi, care le acopereau trupurile@ (and mer'eau fiarele, au-eam
4%
falfaitul aripilor lor, ca un .uiet de ape mari, ca 'lasul (elui "totputernic/-'omot strasnic, ca
-'omotul dintr/un la'ar obstasesc@ iar cand ele se opreau, isi lasau aripile in 0os. Dupa ce fiarele
se opreau si isi lasau aripile in 0os, -'omotul se au-ea inca sub bolta ce se intindea deasupra
capetelor lor.
&e bolta de deasupra capetelor fiarelor era ce.a care semana cu un tron si la infatisare era ca
piatra de safir@ iar sus pe aceasta piatra de tron era ca un c*ip de om.K Ie-ec*iel 18 1/6.
"ici ai o descriere, care nu ar putea fi mai precisa, a ateri-arii creatorilor in masinile lor
-buratoare.D<antul .i0eliosD este urma de fum sau urma de .apori pe care a.ioanele din pre-ent o
lasa in spatele lor la altitudini mari. "poi masina a aparut cu lumina ei orbitoare,Dmetalul in
.apaieD si Dra-ele stralucitoareD. !ai tar-iu, patru creatori au aparut purtand costume
anti'ra.itationale ec*ipate cu mici motoare pe in0ectie, directionale. "cestea sunt descrise ca
DaripileD pe costumele lor de metal si Dpicioarele lor...scanteiau ca arama stralucitoare.
DDumnea.oastra ati obser.at cu si'uranta cat de stralucitoare sunt costumele astronautilor
.ostriK.
(at despre Dfarfuriile -buratoareD sau DrotileD, infatisarea lor si operarea lor nu au fost asa de
rau descrise, luind in considerare faptul ca este o persoana primiti.a cea care .orbeste. D(a si
cum era o roata in mi0locul unei roti...si in timpul mersului nu se intorceau.D

In centrul farfuriei -buratoare, foarte asemanatoare celei in care stam acum, era sectiunea
*abitata, bolta.DToate cele patru bolte erau pline de oc*i, de 0ur impre0ur. DIn acelasi fel in care
*ainele noastre au e.oluat si nu mai purtam acele costume spatiale 'reoaie, na.ele noastre a.eau
atunci *ublouri/ Doc*iiD din 0urul boltelor/pentru ca nu descoperisem inca atunci cum sa .edem
prin peretii metalici prin modificarea structurilor lor atomice dupa preferinta.
Farfuriile -buratoare stateau aproape de creatori 'ata sa ii a0ute daca rasarea ne.oia, din
moment ce incarcau pro.i-ii si sustineau intretinerea de rutina pe marea na.eta inter'alactica de
deasupra lor. "lti creatori dinauntrul na.elor le directionau.DDu* de .iata era in rotiD. "sta este
destul de clar. (ostumul descris cu cele patru *ublouri era similar cu primele .oastre costume de
scafandri. DFiecare dintre ele a.ea patru fete... si nu se miscau in timp ce se miscau.D
Farfuriile -buratoare cele mici erau ce.a ca LE!/urile .oastre8 module pentru e5cursii
lunare / .e*icule mici, de distanta scurta, folosite pentru misiuni de e5plorare. Deasupra lor
astepta na.eta inte'alactica cea mare.
D&e bolta de deasupra capetelor fiarelor era ce.a care semana cu un tron si la infatisare era ca
piatra de safir@ iar sus pe acest tron era ca un c*ip de om.D Ie-ec*iel 1.6.
Ultimul indi.id de pe na.eta cea mare super.i-a si coordona miscarile creatorilor.
Infricosat de toate acestea, Ie-ec*iel a ca-ut cu fata la pamant pentru ca aceste e.enimente
misterioase nu puteau sa .ina de la nimeni altcine.a decat de la DDumne-euD. Dar unul dintre
creatori i/a spus8
DFiul omului, scoala in picioare, ca am sa/ti .orbesc...asculta ce .oiesc sa iti spun...mananca
ce am sa/ti dau.D Ie-ec*iel 8 1 si ,.
44
"ceasta este o ima'ine, la fel ca si 'ustarea din marul stiintei binelui si raului. Era mancare
intelectuala, cea care ii era data. In acest ca-, era o carte.
DSi am .a-ut o mana intinsa spre mine si in ea o *artie stransa sul... era scrisa si pe o parte si
pe alta.D Ie-ec*iel 8 +/10.
Era scrisa pe ambele parti, un lucru foarte surprin-ator in acele timpuri, atunci cand, de
obicei, doar pe o sin'ura parte a foii se scria.
"poi sulul este DmancatD. "sta inseamna ca Ie-ec*iel i/a absorbit continutul. (e a in.atat
este ceea ce si tu in.eti acum despre ori'inile umanitatii. " fost atat de e5citat si de alinat incat a
spus8
DSi am mancat/o, si era dulce ca mierea.D Ie-ec*iel %8 %.
"poi Ie-ec*iel este transportat in na.eta creatorilor catre locul in care urma sa raspandeasca
.estile bune.
D"tunci m/a ridicat Du*ul...si am au-it la spatele meu un 'las mare ca de tunet.D Ie-ec*iel
%8 1.
!ai departe, profetul este transportat inca o data de masina -buratoare a creatorilor8
D!/a ridicat Du*ul intre pamant si cer, si m/a dus, in .edenii dumne-eiesti, la Ierusalim.D
Ie-ec*iel ,8 %.
Ie-ec*iel a notat dupa asta ca pe sub DaripileD lor, *eru.imii a.eau maini ca si oamenii8
DSi la *eru.imi se .edeau sub aripi un fel de maini omenesti.D Ie-ec*iel 108 ,.
DIar *eru.imii, intin-and aripile, s/au ridicat de la pamant inaintea oc*ilor mei, si s/au dus
insotiti de roti...D Ie-ec*iel 118 1+.
D"tunci m/a ridicat Du*ul, si m/a dus...D Ie-ec*iel 118 1.
D Sla.a lui Fa*Ge* s/a ridicat din mi0locul cetatii si a stat deasupra muntelui,care se afla la
est de cetate. Dupa asta, Du*ul m/a luat si m/a dus in (aldeea, la cei robiti...D Ie-ec*iel 118 %/
4.
"ici ai unele din multele calatorii ale lui Ie-ec*iel in masinile -buratoare ale creatorilor. !ai
tar-iu, o alta e5perienta este descrisa8
D!/a ase-at Fa*Ge* in mi0locul unui camp, plin de oase.D Ie-ec*iel %38 1.
Si aici un miracol s/a intamplat. (reatorii au inceput sa in.ie-e fiintele umane ale caror
49
ramasite erau doar oasele.
"sa cum am mentionat mai inainte, fiecare celula a unei fiinte umane contine toate
informatiile pentru a o in.ia. Tot ce trebuie facut este sa plase-i o sin'ura celula, de e5emplu din
ramasitele osoase, intr/o masina care furni-ea-a toata materia .ie care este necesara pentru
reconstructia acelei fiinte ori'inale.
!asina furni-ea-a materialul, si celulele furni-ea-a toate informatiile necesare pentru a crea
o fiinta la fel ca cea dinainte, de la culoarea parului pana la cea a oc*ilor.
DFiul omului, .or in.ia oasele acesteaC...s/a facut un .uiet si o miscare de oase...erau pe ele
.ine si crescuse carne si pielea le acoperea pe deasupra...au in.iat si multime foarte multa de
oameni s/au ridicat pe picioarele lor.D Ie-ec*iel %38 %/10.
Toate acestea sunt foarte usor de facut si o sa le faceti si .oi intr/o -i. "ceasta este ori'inea
.ec*ilor ritualuri in care ca.ouri complicate de protectie erau construite pentru a in'ropa marii
oameni asa incat sa poata fi readusi la .iata intr/o buna -i, pentru a trai pentru totdeauna. "ceasta
este o parte din secretul Dpomului .ietiiD/ secretul eternitatii.
D!/a dus acolo...si am fost ase-at pe un munte foarte inalt, pe care erau un fel de -iduri de
cetate pe partea de mia-a-i...si iata, era un om a carui infatisare era ca infatisarea aramei
stralucitoare.D Ie-ec*iel 408 /%.
D(etateaD era una dintre ba-ele &amantene pe care creatorii le foloseau in acele .remuri.
Erau intotdeauna locali-ate pe munti foarte inalti, cu scopul de a nu fi deran0ati de oameni. =mul
Da carui infatisare era ca a arameiD purta desi'ur un costum metalic. De asemenea datorita staturii
noastre mici, eram adesea confundati cu copiii sau cu *eru.imii.
&reotii care ii ser.eau pe creatori in -onele lor terestre / templul .i-itat de Ie-ec*iel / purtau
imbracaminte sterili-ata atunci cand isi prestau indatoririle si *ainele acelea trebuiau sa ramana
intotdeauna in templu, pentru a nu fi contaminate cu 'ermeni periculosi pentru creatori8
D(and preotii intra acolo, nu se cu.ine sa iasa din acest loc sfant in curtea cea din afara, pana
nu lasa acolo *ainele lor cu care au fost imbracati la slu0ba, ca acestea sunt sfintite.D Ie-ec*iel
48 14.
Ei trebuiau sa scrie, Dpentru ca *ainele sunt pure si sterileD, dar asta era de neima'inat pentru
oamenii primiti.i care di.ini-au tot ceea ce le era aratat sau spus in acea perioada.
In Ie-ec*iel, capitolul 4%, na.a cea mare, numita cu respect D'loria lui Dumne-euD, s/a
apropiat8
DIata sla.a Dumne-eului lui Israel .enea dinspre rasarit@ 'lasul lui era ca 'lasul de ape multe
si pamantul stralucea de sla.a Lui.D Ie-ec*iel 4%8 .
(reatorii nu .roiau sa fie deran0ati, asa ca au impus o directi.a8
46
D&oarta aceasta .a fi inc*isa, nu se .a des*ide si nici un om nu .a intra pe ea@ pentru ca
Domnul Dumne-eul lui Israel a intrat pe ea. De aceea .a fi inc*isa.D Ie-ec*iel 448 .
Doar unui DprintD ii este permis sa .ina si sa .orbeasca cu creatorii8
DDoar printul este sin'urul care poate sta inauntru portii sa manace in pre-enta lui Fa*Ge*.D
Ie-ec*iel 448 %.
Dar printul trebuia sa treca printr/o camera unde era de-infectat cu ra-e speciale.
D&e calea portii .a intra si pe aceeasi cale .a iesi.D Ie-ec*iel 448 %.
&reotii le.iti erau aici pentru a/i slu0i pe creatori.
DSe .or apropia de mine, ca sa/mi slu0easca si .or sta inaintea fetei mele, ca sa/mi aduca
'rasime si san'e...ei .or sta in locasul !eu cel sfant si se .or apropia de masa !ea, ca sa/mi
slu0easca...D Ie-ec*iel 448 13/1,.
Este o descriere care arata si felul in care continua apro.i-ionarea Elo*imilor cu produse
proaspete.
D&ar'a din toate roadele .oastre si din tot felul de prinoase....par'a din cele treierate ale
.oastre sa o dati preotului, ca sa odi*neasca binecu.antarea asupra casei .oastre.D Ie-ec*iel 448
%0.
In capitolul % al (artii lui Daniel, re'ele Nabucodonosor a condamnat trei oameni la ardere
pe ru' pentru refu-ul de a se inc*ina unei piese de aur in locul creatorilor. Dar cei trei, care stiau
de e5istenta creatorilor, au fost sal.ati de unul dintre ei care le/a .enit in a0utor, inarmat cu o ra-a
repulsi.a si refri'eranta. I/a prote0at de ardere si de flacari si le/a permis sa fu'a ne.atamati.
DEu .ad patru barbati de-le'ati, umbland prin mi0locul cuptorului, ne.atamati, iar c*ipul
celui de/al patrulea, ca fata unuia dintre fii -eilor.D Daniel 68 .
!ai departe, Daniel este aruncat leilor, dar acestia nu ii fac rau. "ici din nou , nu a fost
folosit nimic prea complicat, doar o ra-a parali-anta care i/a dat timpul necesar lui Daniel pentru
a scapa ne.atamat.
DDumne-eu a trimis pe in'erul sau si a astupat 'ura leilor.D Daniel 68 %.
In capitolul 10 al lui Daniel, .ei 'asi o alta descriere interesanta a unui creator.
DSi mi/am ridicat oc*ii mei si iata un om imbracat in .esminte de in...iar coapsele lui incinse
cu aur curat si de pret, trupul lui ca si crisolitul si fata lui ca ful'erul, iar oc*ii lui ca oc*ii de foc,
bratele si picioarele lui straluceau ca arama lustruita si sunetul cu.intelor lui ca .uietul unei
multimi.D Daniel 108 9/6.
43
#UDE("T" DE "&=I
Daca E.reii au fost dominati de &ersi si de Greci, asta s/a intamplant din cau-a lipsei lor de
credinta. In acelasi timp, Elo*im i/au pedepsit pe e.rei trimitand pe unii dintre Din'erii lorD
printre &ersi si Greci, pentru a a0uta aceste natiuni sa pro'rese-e te*nolo'ic.
"sta e5plica marile momente din istoria acestor doua ci.ili-atii. "r*an'elul !i*ail era
liderul dele'atiei care ii a0uta pe &ersi.
D!i*ail, cel dintai dintre in'erii pa-itori, a .enit in a0utorul meu si eu l/am lasat acolo la
in'erul pa-itor al re'elui &ersilor.D Daniel 108 1%.
In (apitolul 1 din DDanielD, in.ierea este din nou mentionata8
DSi multi dintre cei care dorm in tarana pamantului se .or scula, unii la .iata .esnica, iar altii
spre ocara si rusinea .esnica.D Daniel 18 .
D#udecata de "poiD .a permite marilor indi.i-i sa traiasca din nou. "cei oameni care au
actionat po-iti. pentru omenire si care au cre-ut cu ade.arat in creatorii lor si le/au urmat
poruncile, .or fi bine primiti cu mare bucurie de catre oamenii timpului, atunci cand asta se .a
intampla.
&e de alta parte, toti oamenii rai .or simti rusinea inainte de 0udecata lor si .or trai in re'ret
.esnic, ca un e5emplu pentru intrea'a omenire.
DSi cei intelepti .or lumina ca stralucirea cerului si cei care .or fi indrumat pe cei multi pe
calea dreptatii .or fi ca stelele in .ecii .ecilor.D Daniel 18 %.
Geniile .or fi cel mai mult pretuite si cele mai recompensate. "cei indi.i-i care le/au permis
'eniilor sa se de-.olte, sau ade.arului sa triumfe, .or fi de asemenea recompensati.
DIar tu, Daniele, tine ascunse cu.intele si pecetluieste cartea pana la sfarsitul .remii. !ulti
.or cerceta/o cu de/amanuntul si .a creste stiinta.D Daniel 18 4.
"ceste cu.inte .or fi intelese doar atunci cand omenirea .a atin'e un ni.el suficient de
intele'ere stiintifica / adica acum. Toate acestea se .or intampla8
D(and se .a ispra.i de sfaramat puterea poporului celui sfant .D Daniel 18 3.
"sta .a fi cand oamenii din Israel isi .or recapata tara dupa lun'a lor Diaspora. Statul lui
Israel a fost creat acum cate.a decade, in acelasi timp cu e5plo-ia cunostintelor stiintifice ale
umanitatii.
4,
DDu/te Daniele, ca sunt inc*ise si pecetluite cu.intele acestea pana la sfarsit.D Daniel 18 +.
Toate acestea nu puteau fi intelese in acele timpuri. "cum poate fi totul inteles. In anii
recenti, pro'resul stiintific si inceputul e5plorarii spatiului de catre fiintele umane au facut in
asemenea fel ca totul sa para posibil pentru omenire. Nimic nu ii mai surprinde acum pe oameni
pentru ca sunt obisnuiti sa .ada multe minuni intamplandu/se in fata propriilor oc*i la tele.i-or.
&ot in.ata fara nici o uimire ca sunt intr/ade.ar facuti dupa asemanarea lui DDumne-euD,
creatorul atotputernic, cu atat mai mult cu cat abilitatile lor stiintifice sunt implicate. In aceste
-ile, miracolele au de.enit inteli'ibile.
In DIonaD, pestele cel mare care l/a in'*itit pe profet este c*iar foarte interesant. Iona a fost
aruncat in apa dintr/un mic .as8
DSi Fa*Ge* a dat porunca unui peste mare sa in'*ita pe Iona. Si a stat Iona in pantecele
pestelui trei -ile si trei nopti.D Iona 18 13.
D&estele cel mareD era de fapt un submarin, dupa cum tu cunosti asemenea na.e acum. Dar
pentru oamenii de atunci nu putea fi decat un peste mare, c*iar daca sucul 'astric al unui
asemenea peste ar fi di'erat repede un om fara nici o speranta pentru acesta de a se reintoarce la
mal. (*iar si mai mult, Iona ar fi a.ut ne.oie de o5i'en pentru a respira...In acel submarin,
creatorii au putut sa aiba o con.orbire cu Iona, pentru ca acesta sa in.ete despre de-.oltarile
politice care erau necesare in acele timpuri.
DSi Fa*Ge* a dat porunca pestelui , si pestele a aruncat pe Iona la tarm.D Iona 8 11.
Submarinul s/a apropiat de tarm si Iona a fost lasat pe pamant. In DAa*ariaD, (apitolul 9, este
o alta descriere a unei masini -buratoare8
D!/am uitat din nou si am .a-ut un sul -burator, lun' de doua-eci de coti 1 + metri2 si lat de
-ece1 4.9 metri2.D Aa*aria 98 1/.
&utin mai incolo, femeile apar pentru prima data printre creatori8
DSi am ridicat oc*ii mei si am pri.it si iata ca au iesit doua femei. Si .antul batea in aripile
lor, iar aripile lor erau ca de bar-a...D Aa*aria 98 +.
"ceste doua femei insotitoare acompaniau creatorii si amandoua erau ec*ipate cu costume
autonome de -bor atunci cand au aparut in fata lui Aa*aria.
In &salmi ,, .ersetul 9 este spus despre fiintele umane8
D!icsoratu/l/ai pe dansul cu putin fata de Elo*im.D
Fiintele umane sunt .irtual la fel de puternice ca si creatorii lor. "ceia care au copiat te5tul
nu au indra-nit sa scrie De'aliD Elo*imilor, dupa cum fusese dictat ori'inal.
4+
D$asaritul sau se afla la capatul cerurilor, si drumul sau atin'e cele mai indepartate capete
ale lor.D &salmi 1,8 6.
(reatorii au .enit de pe o planeta foarte indepartata de orbita &amantului.
DIn ceruri si/a pus lacasul sau in soare.D &salmi 1,8 9.
"ici este o alta alu-ie la masa pamantului, care a fost creata pentru a forma continentul
ori'inar, atunci cand oceanul acoperea Terra.
DDin cer a pri.it Fa*Ge*, .a-ut/a pe toti fii oamenilor@ pri.it/a pe toti cei care locuiesc
pamantul.D &salmi %8 1%/14.
(reatorii urmaresc comportamentul umanitatii, dupa cum au facut/o dintotdeauna, din
na.ele lor -buratoare.D

S"T"N
DIn (artea lui DIo.D , (apitolul 1, ai o e5plicatie in ceea ce/l pri.este pe Satan8
DDar intr/o -i in'erii lui Elo*im s/au infatisat in fata lui Fa*Ge* si Satan a .enit si el printre
ei.D Io. 18 6.
Elo*im inseamna literar Dcei care .in din cerD in ebraica. DFii Elo*imilorD, in alte cu.inte,
creatorii care urmareau fiintele umane, raportau re'ulat pe planeta lor ori'inara, indicand ca in
cea mai mare parte, fiintele umane ii .enerau si ii iubeau pe Elo*im. Dar unul dintre acei
Elo*imi, numit Satan, facea parte dintr/un 'rup care a condamnat dintotdeauna crearea unor
fiinte inteli'ente pe o planeta apropiata ca &amantul, .a-and in asta o posibila amenintare. De
aceea, .a-and de.otamentul lui Io., care era unul dintre cele mai bune e5emple de fiinte umane
care isi iubea creatorii, a spus8
D=are de'eaba se teme Io. de Elo*imC...Dar ia intinde mana ta si atin'e/te de tot ce este al
lui, sa .edem daca nu te .a blestema pe fata. "tunci Fa*Ge* i/a -is lui Satan8asa sa fie, tot ce are
el este in puterea ta@ numai asupra lui Io. sa nu intin-i mana ta.D Io. 18 +/1.
"scultand asertiunea lui Satan, cum ca daca Io. nu ar mai fi bo'at, nu si/ar mai iubi
creatorii, 'u.ernul i/a dat putere totala lui Satan pentru a/l ruina pe Io.. Se .a fi .a-ut dupa aceea
daca inca isi .a .enera creatorii lui, si de aceea a fost inter-isa omorarea sa.
<a-and de.otamentul lui Io. in respectarea creatorilor, c*iar daca fusese ruinat, 'u.ernul a
triumfat in fata opo-itiei, adica a lui Satan. Dar Satan a -is apoi ca, c*iar daca Io. a pierdut multe
lucruri, era un inca om sanatos. "sa ca 'u.ernul i/a dat lui Satan Dcartea albaD, atata timp cat nu/l
90
.a omora pe Io..
DIl dau in puterea ta, numai nu te atin'e de .iata lui.D Io. 8 6.
Din nou, in (artea lui #ob, o mica propo-itie din capitolul %3 este foarte interesanta8
D&oti sa intin-i la fel cu el boltitura cerului, ca o o'linda turnata din metalCD Io. %38 1,.
In alte cu.inte, sunt fiintele umane capabile sa construiasca Dboltituri ale ceruluiC/ in
realitate na.e -buratoare metaliceC =amenii din acele .remuri creadeau ca nu era posibil pentru
nimeni altul decat DDumne-euD.
In sfarsit, .a-and umilinta lui Io., creatorii l/au .indecat si i/au dat inapoi a.utiile, copiii si
sanatatea.D
="!ENII NU &UTE"U INTELEGE
DIn (artea lui Tobit in "pocrifia, unul dintre robotii creatorilor numit $afael a .enit de
asemenea sa teste-e reactiile umanitatii fata de creatori lor.
=data ce si/a terminat misiunea, a plecat, dupa ce a do.edit cine era8
DIn toate -ilele am fost .a-ut de .oi, dar eu n/am mancat nici n/am baut, ci numai oc*ilor
.ostri .i s/a parut aceasta. Scrieti intr/o carte toate cele ce s/au sa.arsit.D Tobit 18 1+/0.
Toate astea sunt usor de .a-ut in scriere. Dar inca o data, trebuie sa incercati sa intele'eti.
DIti .oi spune ce este intelepciunea, si care este ori'inea ei, si nu .oi ascunde de tine misterul
Elo*imilor, dar .oi re.ela de la inceputul nasterii, si .oi aduce cunostintele ei la lumina, si nu .oi
trece pe alaturi de ade.ar.D &ildele lui Solomon 68 .
"tunci cand timpul .a .eni DintelepciuneaD, adica stiinta care .a permite tuturor acestora sa
se intample, .a fi inteleasa de omenire. Scrierile 7iblice .or fi do.ada tuturor acestora.
D!aretia si frumuseatea lucrurilor create ne dau o idee potri.ita despre creatori.D &ildele lui
Solomon 1%8 9.
"sa ca este simplu sa .e-i ade.arul, recunoscand creatorii prin obser.area creatiilor lor.
DSi pe care dintre aceste lucruri ale Domnului care sunt .a-ute, nu .ei intele'e ca el este.D
&ildele lui Solomon8 1%8 1.
&entru a e.ita sa fie deran0ati de fiintele umane, creatorii si/au construit ba-ele pe munti
inalti, acolo unde acum 'asiti urme ale unor mari ci.ili-atii 1in ;imala)a si &eru, de e5emplu2,
91
dar de asemenea si pe fundul marii. Treptat, statiile montane au fost abandonate in fa.oarea celor
submarine, mai putin accesibile oamenilor. (reatorii care au fost e5ilati la inceput s/au ascuns in
oceane.
DIn -iua aceea Fa*Ge* se .a napusti cu sabia Sa 'rea, mare si puternica asupra Le.iatanului,
a sarpelui care fu'e@ si .a nimici balaurul cel din mare.D Isaia 38 1.
In acea perioada, 'u.ernul de pe planeta lor dorea sa ii distru'a pe cei care creasera oamenii.
Nu le/a fost usor sa .ada clar printre toate acele minuni asa ca bineinteles, creatorii au fost
di.ini-ati si toate acestea transformate in ce.a abstract pentru ca fiintele umane nu erau capabile
sa intelea'a fenomenele stiintifice.
DSi daca o dai cui.a care nu stie carte si/i -ici8 (itesteE, el iti .a raspunde8 Nu stiu carteED
Isaia +81.
&entru multa .reme omenirea a a.ut ade.arul in mainile sale dar nu l/a putut intele'e pana
nu a fost suficient de e.oluata stiintific pentru a/l decoda.
D=rice om este salbatic in absenta stiintei...D Ieremia 108 14.
Stiinta le/a permis creatorilor sa cree-e si le .a permite fiintelor umane sa faca la fel.
DFa*Ge* m/a -idit la inceputul lucrarilor lui@ inainte de lucrarile Lui cele mai demult. Eu am
fost din .eac intemeiata de la inceput, inainte de a se fi facut pamantul...cand el a intemeiat
cerurile eu am fost acolo...cand el a pus *otar marii ca apele sa nu mai treaca peste
tarmuri...atunci eu eram ca un copil mic pe lan'a El, .eselindu/ma in fiecare -i si desfatandu/ma
fara incetare in fata lui. De-mierdandu/ma pe rotundul pamantului Lui si 'asindu/mi placerea
printre fiii oamenilor.D &ilde ,8 /%, 3, +/ %1.
Inteli'enta si stiinta, acestea sunt cele doua .irtuti care le/au permis creatorilor sa cree-e
masa terestra / continentul ori'inar / si pe fiintele umane pe care le/au lasat pe el. Si acum,
aceasta inteli'enta si acest spirit indeamna creierul uman sa repete actiunea creatorilor.
Dintotdeauna a fost asa, oamenii au creat alti oameni ca si ei pe alte planete. (iclul continua.
Unii mor, altii le iau locul. Noi suntem creatorii .ostri, iar .oi .eti crea alte umanitati.
D(eea ce este a mai fost si ceea ce .a mai fi a mai fost si in alte .remuri.D Ecclesiastul %8
19.
"nimalele au fost de asemenea create si .or fi recreate. La fel ca si fiintele umane, nici mai
mult, nici mai putin. Speciile care dispar .or trai din nou atunci cand .eti stii cum sa le recreati.
DDa, toti au un sin'ur du* de .iata@ iar omul nu are nimic mai mult decat dobitocul. Si totul
este desartaciune.D Ecclesiastul %8 1+.
9
Noi, creatorii, ne .om arata oficial doar daca omenirea ne este recunoscatoare pentru faptul
ca am creat/o. Ne temem ca fiintele umane ar putea sa ne poarte dusmanie /ceea ce nu putem
accepta.
Ne/ar place sa incepem sa a.em contact cu .oi si sa .a dam beneficiile considerabilului
nostru a.ans in cunostinte stiintifice / atata timp cat putem fi si'uri ca nu .a .eti intoarce
impotri.a noastra si ca ne .eti iubi la fel ca pe parintii .ostri.
D<ai de cel ce se cearta cu Aiditorul sau. =are lutul -ice olarului8 Q(e faci tuCR Si lucrul
catre mester8 QTu nu esti iscusitRE <ai de cel ce -ice catre parinte8Q&entru ce dai nastereRC Isaia
498 +/10.
Frica de a nu fi iubiti de catre fiintele umane i/a indrumat pe creatorii .ostri sa .a permita sa
pro'resati stiintific de unii sin'uri, fara niciun a0utor aproape.
Emblema pe care o .e-i intiparita pe aceasta masina si pe costumul meu repre-inta ade.arul.
Este de asemenea si emblema E.reilor, Steaua lui Da.d, care inseamna8Q(eea ce este deasupra
este si dedesubt R iar in centru ei este sGastiOa, care inseamna ca totul este ciclic, .arful de.ine
fund, si fundul de.ine .arf. =ri'inea si destinul creatorilor si ale fiintelor umane sunt similare si
le'ate.
DNu stiti .oi, oare, n/ati au-it, nu .i s/a spus oare de la inceput, n/ati inteles .oi oare ce .a
in.ata intemeierea lumiiCD Isaia 408 1.
Urme ale ba-elor creatorilor de pe muntii inalti sunt mentionate in (artea lui "mos.
DEl este cel care a intocmit muntii si a faurit .antul.D "mos 48 1%.
(reatorii a.eau sapte ba-e cu totul8
DIar cele sapte candele sunt oc*ii lui Fa*Ge* care cutreiera tot pamantul.D "mos 48 10.
"ceasta este ori'inea candelei ramificata in sapte, sens care a fost pierdut. La inceput in
cartierele 'enerale ale creatorilor era un tablou de comanda cu sapte lumini semnali-atoare care
le permiteau sa stea in contact cu alte ba-e si cu na.eta interplanetara care orbita &amantul. In
&salmii 1%,8 4/6 este o alu-ie la telepatie8
D(a inca nu este cu.ant pe limba mea, o Fa*Ge*, tu le/ai cunoscut pe toate si pe cele din
urma si pe cele de demult@ Tu m/ai -idit si ai pus peste mine mana ta. !inunata este stiinta ta,
mai presus de mine@ este prea inalta si n/o pot a0un'e.D
In acele timpuri telepatia era inima'inabila, de unde si Dstiinta Ta este prea inalta pentru
mineD. "stronomia si calatoriile interplanetare erau de asemenea de neima'inat atunci.
D(el care numara multimea stelelor si da tuturor numele lor. !are este Domnul nostru si
mare este Taria lui si priceperea lui nu are *otar.D &salmii 1468 4/9.
9%
Fiintele umane erau de asemenea incapabile sa intelea'a telecomunicatiile.
D(el ce trimite cu.antul Sau pamantului@ repede alear'a cu.antul lui.D &salmii 1438 4/9.
"cum atin'em o turnura decisi.a in opera creatorilor. S/au *otarat sa lase omenirea sa
pro'rese-e stiintific fara sa mai inter.ina direct. Ei au inteles ca au fost creati in acelasi fel, si ca
prin crearea unor fiinte asemanatoare permit ciclului sa continue.
Dar mai intai, cu intentia ca ade.arul sa fie raspandit pe 'lob s/au decis sa trimita un !esia
care sa poata sa comunice in toata lumea ceea ce oamenii lui Israel stiau numai ei pe .remea
aceea. "ceasta a fost in scopul pre'atireii -ilei in care misterul ori'inar .a fi e5plicat la lumina
pro'resului stiintific / in alte cu.inte, re.elatia. "sa ca l/au anuntat8
DSi tu 7etleeme Efrata...din tine .a iesi Stapanitor peste Israel, iar obarsia lui este dintru
inceput, din -ilele .esniciei...El .a fi .oinic si .a paste poporul prin puterea lui Fa*Ge*...pana la
mar'inile pamantului, si el insusi .a fi pacea noastra.D !i*eia 98 %/9.
D7ucura/te foarte, fiica Sionului, .eseleste/te fiica Ierusalimului, caci iata Imparatul .ine la
tine...smerit si calare pe asin...el .a .esti pacea popoarelor, si imparatia lui se .a intinde de la o
mare pana la cealalta.D Aa*aria +8 +/10.
4
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
$=LUL LUI ;$IST=S
94
(=N(E&TI"
In dimineata urmatoarea ne/am intalnit din nou in acelasi loc si oaspetele meu a spus8
D$olul lui ;ristos a fost sa raspandeasca ade.arul Scripturilor 7iblice in toata lumea pentru a
ser.i ca do.ada pentru intrea'a omenire atunci cand anii stiintei .or e5plica in sfarsit totul. De
aceea, creatorii s/au *otarat sa faca in asa fel incat un copil sa fie nascut dintr/o femeie de pe
&amant si unul dintre proprii lor oameni. 7aiatul in cau-a urma sa mosteneasca din acest moti.
anumite facultati telepatice, care oamenilor le lipseau.
DS/a aflat a.and in pantece de la Du*ul Sfant.D !atei 18 1,.
!aria a fost femeia aleasa si bineinteles ca lo'odnicul ei a acceptat cu 'reu aceste .esti.
DIata, in'erul Domnului i s/a aratat.D !atei 18 0.
Unul dintre creatori a aparut pentru a/i e5plica faptul ca !aria .a naste un fiu al lui
DDumne-euD. &rofetii care erau in contact cu creatorii au .enit de foarte de departe sa .ada
copilul di.in. Una dintre na.ele spatiale i/a '*idat8
D(aci am .a-ut la rasarit steaua Lui si am .enit sa ne inc*inam Lui...Steaua pe care o
.a-usera in rasarit mer'ea inaintea lor, pana ce a .enit si a stat deasupra, unde era &runcul.D
!atei 8 si +.
(reatorii supra.e'*eau copilul8
DIn'erul Domnului s/a aratat in .is lui Iosi., -icand8 QScoala/te, ia &runcul si pe mama Lui
si fu'i in E'ipt, si stai acolo pana ce/ti .oi spune, fiindca Irod are sa caute &runcul ca sa/L
ucida.D !atei 8 1%.
$e'ele nu a fost incantat de copilul/ re'e care s/a nascut pe teritoriul sau, dupa cum
spusesera profetii. Dar dupa ce re'ele Irod a murit, creatorii i/au spus lui Iosi. ca se poate
intoarce in Israel.
DDupa moartea lui Irod, iata ca in'erul Domnului s/a aratat in .is lui Iosi. in E'ipt...-icand8
QScoala/te, ia &uncul si pe mama Lui si mer'i in pamantul lui Israel, caci au murit cei ce cautau
sa ia sufletul &runcului R.D !atei 8 1+/0.
INITIE$E"
D(and a inaintat in .arsta, Iisus a fost condus la creatori pentru ca acestia sa/i poata re.ela
99
identitatea sa, sa/l pre-inte tatalui sau, sa/i de-.aluie misiunea sa, si sa/l in.ete diferite te*nici
stiintifice.
DIndata cerurile s/au desc*is si Du*ul lui Dumne-eu s/a .a-ut po'orandu/se ca un porumbel
si .enind peste El@ Si iata un 'las din ceruri -icand8 Q"cesta este Fiul !eu cel iubit intru care am
bine.enit..."tunci Iisus a fost dus de Du*ul in pustiu ca sa fie ispitit de catre dia.ol.D !atei %8
16/13 si 48 1.
Dia.olul,DSatanD, creatorul despre care .orbisem mai inainte era intotdeauna con.ins ca
nimic bun nu poate iesi din omenire pe &amant. Era DSatan, scepticulD si era sustinut de opo-itia
'u.ernului de pe planeta noastra indepartata.
"sa ca l/a testat pe Iisus pentru a afla daca inteli'enta sa era po-iti.a si daca isi iubea si isi
respecta cu ade.arat creatorii. Descoperind ca pot a.ea incredere totala in el, i/au acordat
permisiunea sa mear'a si sa/si indeplineasca misiunea.
(u scopul de a/si aduna oamenii, Iisus facea DmiracoleD care in realitate nu erau nimic
altce.a decat aplicarea te*nicilor stiintifice aratate de catre creatori.
DSi aducea la el pe toti cei ce se aflau in suferinte, fiind cuprinsi de multe feluri de boli si de
c*inuri, pe demoni-ati, pe lunatici , pe slabano'i, si El ii .indeca.D !atei 48 4.
DFericiti cei saraci cu du*ulD. !atei 98 %.
"ceasta propo-itie a fost incorect interpretata ca Dsaracii sunt fericitiD. Dar sensul ori'inar
era ca daca saracii au spirit, .or fi fericiti / ceea ce este cu totul altfel.
Iisus le/a spus apostolilor sai ca trebuie sa raspandeasca ade.arul in lumea intrea'a. In
ru'aciunea intitulata D$u'aciunea LorduluiD sau in DTatal nostruD, ade.arul este postat literar8
D<ie Imparatia Ta...precum in cer, asa si pe pamant.D !atei 68 10.
In D(erD, pe planeta creatorilor, sa.antii au de.enit 'rupul conducator si apoi au creat alte
fiinte umane. "celasi lucru se .a intampla si pe &amant. Stafeta .a fi preluata din nou.
$u'aciunea aceasta, care a fost repetata de atatea si atatea ori fara ca nimeni sa/i intelea'a
sensul profund, isi arata acum intrea'a semnificatie8
D&e pamant... ca si in ceruri.D
&rintre altele, Iisus a fost in.atat sa .orbeasca intr/un fel con.in'ator folosind o *ipno-a
telepatica in 'rup8
DIar cand Iisus a sfarsit cu.intele acestea, multimile erau uimite de in.atatura Lui...ca ii
in.ata pe ei ca Unul care are putere, iar nu cum ii in.atau carturarii lor.D !atei 38 ,/ +.
96
El continua sa .indece oameni bolna.i cu a0utorul creatorilor care directionau ra-e
concentrate de la distanta8
DSi iata un lepros apropiindu/se...Si Iisus ,intin-and mana, S/a atins de el -icand8 Q<oiesc,
curateste/te.R Si indata s/a curatit lepra lui.D !atei ,8 /%.
Si a facut acelasi lucru pentru un om care era complet parali-at. =peratia a fost reali-ata de
la distanta, utili-andu/se o ra-a concentrata, ce.a ca un laser, care ardea numai un anumit loc
prin mai multe straturi.
DScoala/te si umbla... si s/a sculat.D !atei +8 6/,.
!ai departe, in E.an'*elia dupa !atei, Iisus si/a anuntat misiunea8
DN/am .enit sa c*em pe drepti, ci pe pacatosi la pocainta.D !atei +8 1%.
El nu .enise pentru oamenii din Israel, care stiau de e5istenta creatorilor, ci ca sa faca in asa
fel incat aceste cunostinte sa fie raspandite in tot restul lumii.
!ai tar-iu au mai fost mai multe DmiracoleD similare intr/un fel, toate fiind medicale. In
-ilele .oastre sunt transplanturi de inima si alte or'ane@ lepra si alte boli similare sunt .indecate
si oamenii sunt adusi din coma prin in'ri0ire apropiata. In timpul acela fiintele umane erau
primiti.e si creatorii erau similari oamenilor din natiunile .oastre Dci.ili-ateD de a-i, doar putin
mai a.ansati stiintific.
!ai departe 'asim o alu-ie despre care dintre creatori este ade.aratul tata al lui Iisus8
D=ricine .a marturisi pentru !ine inaintea oamenilor, marturisi/<oi si Eu pentru el inaintea
Tatalui !eu, (are este in ceruri.D !atei 108 %.
DInaintea tatalui meu care este in ceruriD / asta spune totul. De fapt DDumne-euD nu este
intan'ibil sau imaterial. El este in DceruriD. "sta era bineinteles inima'inabil oamenilor care pe
.remea aceeas credeau ca stelele erau le'ate pe o bolta cereasca la fel ca niste beculete
luminoase, toate rotindu/se in 0urul centrului &amantului. "cum, din moment aparitiei
calatoriilor spatiale si intele'erii imensitatii uni.ersului, te5tele .ec*i sunt aduse la lumina intr/
un fel total diferit.
U!"NIT"TI &"$"LELE
In E.an'*elia dupa Sfantul !atei, (apitolul 1%, este un pasa0 important in care Iisus e5plica
intr/o parabola cum creatorii si/au parasit planeta proprie pentru a crea .iata pe alte lumi.
93
DIata a iesit semanatorul sa semene...si pe cand semana, unele seminte au ca-ut lan'a drum
si au .enit pasarile si le/au mancat...altele au ca-ut pe loc pietros, unde n/a.eau pamant mult si
indata au rasarit...iar cand s/a i.it soarele, s/au palit de arsita...altele au ca-ut intre spini, dar
spinii au crescut si le/au innabusit...altele au ca-ut pe pamant bun si au dat roade8 una o suta, alta
sai-eci, alta trei-eci...(ine are urec*i de au-it sa auda.D !atei 1%8 %/+.
Toate acestea sunt o alu-ie la numeroasele incercari de a crea .iata pe alte planete / iar trei
dintre ele au esuat.
&rima a ratat din cau-a pasarilor, care au .enit si au mancat semintele. De fapt, acesta a fost
un esec din cau-a distantei prea mici a planetei respecti.e fata de planeta ori'inara a creatorilor.
(ei care au fost impotri.a creatiei de fiinte umane au .a-ut in acest e5periment o posibila
amenintare si de aceea au distrus creatia.
" doua incercare a fost facuta pe o planeta prea apropiata de soare, care era prea fierbinte@
de aceea creatia a fost distrusa de radiatiile noci.e.
" treia incercare a fost facuta Dprintre spiniD, pe o planeta care era prea umeda, unde .iata
plantelor era asa de puternica incat a distrus ec*ilibrul si lumea animalelor. "ceasta lume
alcatuita numai din plante inca mai e5ista.
Dar a patra incercare a fost in sfarsit reusita pe Dpamant bunD. Si este important de mentionat
ca au fost de fapt trei succese in toate. "sta inseamna ca pe alte doua planete, care sunt relati.
aproape de .oi, sunt fiinte umane asemanatoare .oua, care au fost create de aceiasi creatori.
DSa auda, cei care au urec*iD... cei care sunt in stare, sa intelea'a. (and .a .eni .remea, cei
care cauta sa intelea'a .or i-bandi. (eilalti, care pri.esc fara sa intelea'a cu ade.arat, si aud fara
sa asculte cu ade.arat, asemenea oameni nu .or intele'e niciodata ade.arul. &e de alta parte, cei
care isi .or do.edi inteli'enta prin propriile lor eforturi si in acest fel se .or arata .rednici de
creatorii lor, .or fi a0utati.
D(aci celui ce are i se .a da si/i .a prisosi, iar de la cel ce nu are, si ce are i se .a lua.D !atei
1%8 1.
=amenii care nu .or putea sa/si do.edeasca inteli'enta nu .or supra.ietui. =amenii au
do.edit aproape intotdeauna ca merita sa fie recunoscuti de creatorii lor ca fiind e'alii acestora.
Le lipseste doar.... putina iubire. Iubirea pentru ceilalti, si in particular pentru creatorii lor.
D... .oua .i s/a dat sa cunoasteti tainele imparatiei cerurilor.D !atei 1%8 11.
(ele trei planete pe care .iata a fost creata, au fost lansate in competitie una impotri.a
celeilalte. &laneta pe care omenirea face cel mai mare pro'res stiintific, si prin aceasta
do.edindu/si inteli'enta, .a primi beneficiile mostenirii creatorilor in -iua D0udecatii de apoiD/
atata timp cat nu se comporta a'resi. fata de creatorii ei.
"ceasta .a fi -iua in care cunostintele lor .or atin'e un ni.el suficient de ridicat. In pre-ent,
9,
fiintele umane de pe Terra nu sunt foarte departe de aceasta -i. Geniul uman este8
D... este mai mic decat toate semintele, dar cand a crescut este mai mare decat toate le'umele
si se face pom, incat .in pasarile cerului si salasluiesc in ramurile lui.D !atei 1%8 %.
D &asarile cerului D se refera aici la creatorii care .or .eni si .or locui in ramuri@ adica, .or
.eni pentru a da cunostintele lor umanitatii, atunci cand aceasta se .a arata .rednica de ele.
D"semenea este Imparatia cerurilor aluatului pe care, luindu/l, o femeie l/a ascuns in trei
masuri de faina, pana ce s/a dospit toata.D !atei 1%8 %%.
"sta este inca o alu-ie la cele trei lumi, pe care creatorii asteapta ca stiinta sa e5plode-e.
DDesc*ide/.oi in pilde 'ura !ea, spune/.oi cele ascunse de la intemeierea lumii.D !atei
1%8 %9.
"ici a.em ce.a fundamental de important. &lanetele au durata de .iata, si intr/o -i nu .or
mai putea fi locuite. &ana atunci, omenirea trebuie sa atin'a un suficient ni.el stiintific ori pentru
a intreprinde o calatorie pe o alta planeta, sau daca nu se poate adapta altunde.a, sa cree-e o
forma de .iata umanoida capabila sa supra.ietuiasca intr/o alta lume. Daca mediul nu poate fi
adaptat sa sustina oameni, atunci trebuie creati oameni care sunt compatibili cu noul mediu
ambient.
De e5emplu, inainte ca omenirea sa dispara, .oi trebuie sa creati o alta rasa de oameni
capabila sa traiasca intr/o atmosfera total diferita si care .or trebui sa .a mosteneasca
cunostintele .oastre pana sa dispareti. &entru ca aceasta mostenire sa nu dispara, creatorii au
plantat .iata pe trei planete, si doar cea mai buna .a fi intitulata pentru mostenire.
D"sa .a fi la sfarsitul .eacului8 .or iesi in'erii si .or desparti pe cei rai din mi0locul celor
drepti.D !atei 1%8 4+.
&asa0ul pri.itor la multiplicarea painii a mai fost e5plicat de0a. Se refera la produse
alimentare concentrate sub forma unor pilule mari, la fel ca cele care contin toate elementele
.itale pe care le utili-ea-a astronautii. D&ainea SfantaDcea de toate -ilele a .ostra este amintirea
acestor pilule. (u ec*i.alentul cator.a paini, este suficienta mancare pentru a *rani o suta de
oameni.D
!I$"(=LE STIINTIFI(E
"tunci cand Iisus mer'ea pe apa, creatorii il ridicau folosind o unda anti/'ra.itationala care
9+
anula efectul 'reutatii intr/un moment precis.
D" .enit la ei Iisus, umbland pe mare.D !atei 148 9.
Unda, de fapt, crease o turbulenta, care este descrisa in cele ce urmea-a8
DDar .a-and .antul, s/a temut &etre... si suindu/se ei in corabie, s/a potolit .antul.D !atei
148 %0/%.
D<antul s/a opritD cand s/au suit in barca, deoarece unda a fost oprita atunci cand Iisus a
a0uns la barca. Inca un DmiracolD cat se poate de stiintific.
In realitate nu e5ista miracole, doar diferente intre ni.elurile de ci.ili-atie. Daca
dumnea.oastra ati fi ateri-at pe .remea lui Iisus intr/o na.a spatiala, sau c*iar intr/un simplu
elicopter, c*iar daca ni.elul dumnea.oastra de de-.oltare ar putea fi limitat, ati sa.arsi miracole
in oc*ii oamenilor acelor timpuri.
Doar prin simplul fapt de a produce lumina artificiala, de a .eni din cer, de a conduce o
masina, de a urmari tele.i-orul sau c*iar de a omori o pasare cu o pusca, din cau-a faptului ca ar
fi incapabili sa intelea'a mecanismul din spatele unor asemenea fenomene, oamenii acelor
timpuri ar .edea in toate acestea o forta supranaturala sau di.ina. De asemenea, nu uitati ca
aceeasi prapastie stiintifica care e5ista intre dumnea.oastra si oamenii din timpul lui Iisus, e5ista
de asemenea acum intre noi si dumnea.oastra. Noi putem face inca lucruri pe care
dumnea.oastra le/ati considera miracole.
Dar pentru cei mai a.ansati indi.i-i dintre .oi, nu .or fi c*iar miracole din moment ce in
ultimele decade, ati urmat calea stiintei si incercati sa 'asiti ratiunea din spatele lucrurilor in loc
sa .a intindeti la pamant muti in credintele .oastre si sa aduceti 0ertfe.
(unostintele noastre oricum raman la un ni.el atat de inalt incat daca ne *otaram sa reali-am
cate.a miracole c*iar si cei mai eminenti sa.anti ai .ostri .or fi incapabili sa intelea'a cum le
facem. E5ista cate.a minti bine de-.oltate care .or fi capabile sa faca fata unor asemenea
lucruri, dar oamenii in 'eneral .or intra pur si simplu in panica si noi suntem inca in stare sa
uimim oamenii, c*iar daca nu mai este asa de simplu sa/i socam.
Este necesar pentru oameni ca sa intelea'a ca nu e5ista niciun DDumne-euD eteric, ci doar
oameni care au creat alti oameni dupa asemanarea lor.
In (apitolu 13 al En.an'*eliei dupa !atei creatorii au aparut din nou.
D Iisus a luat cu Sine pe &etru si pe Iaco. si pe Ioan,fratele lui , si i/a dus intr/un munte
inalt...si S/a sc*imbat la fata inaintea lor, si a stralucit fata lui ca soarele, iar .esmintele lui s/au
facut albe ca lumina...si iata, !oise si Ilie s/au aratat lor, .orbind cu el...si iata 'las din nor
-icand8 "cesta este Fiul !eu (el iubit, in (are am bine.oit@ pe "cesta ascultati/l.D !atei 138 1/
9.
60
Scena aceasta se intampla noaptea si apostolii au fost infricosati sa il .ada pe Iisus iluminat
de catre puternicele lumini de recunoastere ale na.ei spatiale din care !oise si Ilie au coborat,
inca in .iata multumita pomului .ietii de care au beneficiat. Imortalitatea este o realitate
stiintifica, c*iar daca nu corespunde cu ideea de imortalitate a umanitatii. In (apitolul 1+,
.ersetul %0 din !atei este o propo-irie8
D Si multi dintai .or fi pe urma, si cei de pe urma .or fi intai..D
"sta inseamna ca cei creati .or de.eni creatori la fel cum si creatorii au fost creati.D
!E$IT"$E" !=STENI$II
D In (apitolul 9 al E.an'*eliei dupa !atei, este spus ca cele trei planete trebuie sa faca
pro'rese stiintifice si ca .or fi 0udecate intr/o -i. (itim in parabole8
DSi mai este ca un om care, plecand departe, si/a c*emat slu'ile si le/a dat pe mana a.utia
sa...unuia i/a dat cinci talanti...altuia, doi...altuia unul. Indata, mer'and, cel ce luase cinci talanti
a lucrat cu ei si a casti'at alti cinci...de asemenea, si cel cu doi a casti'at alti doi...dar cel ce luase
un talant a redat doar un talant...Luati deci de la el talantul si dati/l celui ce are -ece talanti. (aci
tot celui ce are i se .a da si/i .a prisosi, iar de la cel ce n/are si ce are i se .a lua.D !atei 98 14/
+.
Dintre cele trei lumi unde .iata a fost creata, cea care .a face cel mai mare pro'res .a primi
mostenirea. (ele care nu .or pro'resa, .or fi dominate de cealalta, si eliminate. "cest lucru este
de asemenea ade.arat si pe Terra, intre natiuni.
In E.an'*elia dupa !atei, (apitolul 6, Iisus si/a re.elat importanta mortii sale si a
scrierilor care .or ser.i mai tar-iu ca do.ada. "tunci cand unul dintre apostolii lui a incercat sa/l
apere cu o sabie, a -is8
DIntoarce sabia ta la locul ei, ca toti cei ce scot sabia, de sabie .or pieri...sau ti se pare ca nu
pot sa ro' pe Tatal !eu si sa/mi trimita acum mai mult de douaspre-ece le'iuni de in'eriC...Dar
cum se .or implini Scripturile, ca asa trebuie sa fieC !atei 68 9/ 94.
!oarte lui Isus a fost necesara pentru ca ade.arul sa fie cunoscut in intrea'a lume asa incat,
mai tar-iu, cand creatorii .ostri se .or reintoarce pe &amant, sa nu fie considerati ca u-urpatori
sau in.adatori. "cesta este scopul scrierilor 7iblice si E.an'*elice, de a pastra urme ale muncii
si pre-entei creatorilor .ostri, pentru a fi recunoscuti atunci cand se .or intoarce.
Dupa moartea sa, Iisus a fost rein.iat cu a0utorul creatorilor.
DSi iata s/a facut cutremur mare, ca in'erul Domnului, coborand din cer si .enind, a pra.alit
piatra si sedea deasupra ei...Si infatisarea lui era ca ful'erul si imbracamintea lui alba ca -apada.D
61
!atei ,8 / %.
(reatorii au a.ut 'ri0a de Iisus si l/au rein.iat. Si el a spus8
D !er'eti, in.atati toate neamurile...in.atandu/le sa pa-easca toate cate ./am poruncit .oua.D
!atei ,8 1,/ 0.
!isiunea lui Iisus se apropia de sfarsit8
DDeci, Domnul Iisus, dupa ce a .orbit cu ei, s/a inaltat la cer.D !atei 168 1+.
(reatorii l/au luat dupa ultima si cea mai importanta fra-a8 DSerpi .or lua in mana si c*iar
ce.a datator de moarte de .or bea nu/i .a .atama, peste cei bolna.i isi .or pune mainile si se .or
face sanatosi.D !arcu 168 1,.
"sta se refera la descoperirea serului anti/.enin de catre omenire si a antidoturilor, si
descoperirea c*irur'iei si tot asa / dupa cum se intampla acum.
In scopul pre'atirii sosirii lor pe &amant, creatorii .or aparea din ce in ce mai frec.ent,
pentru a da mai multa importanta re.elatiilor. "sta se intampla de asemenea c*iar acum.
D<edeti smoc*inul si toti copacii...cand infrun-esc acestia, .a-andu/i, de la .oi insi.a stiti ca
.ara este aproape.D Luca 18 +/ %0.
(and obiectele -buratoare neidentificate .or incepe sa apara intr/un numar mare, dupa cum
fac in pre-ent, inseamna ca a sosit momentul. In "ctele "postolilor este spus putin mai departe,
in (apitolul 8
DSi cand a sosit -iua (inci-ecimii, erau toti impreuna in acelasi loc...si din cer fara de .este,
s/a facut un .uiet, ca de suflare de .ant ce .ine repede, si a umplut toata casa unde stateau ei...si
li s/au arata impartite, limbi de foc si au se-ut pe fiecare dintre ei...si s/au umplut toti de Du*ul
Sfant si au inceput sa .orbeasca in alte limbi...D "cte 8 1/ 4.
&entru a face posibil ca apostolii sa raspandeasca ade.arul in lumea intrea'a, creatorii i/au
e5pus la o e5plo-ie de in.atatura, trimisa de unde telepatice amplificate, asemanatoare unor
electro/socuri, care le/a impre'nat memoria cu elemente din alte limba0e.
In "ctele "postolilor puteti obser.a numeroasele aparitii facute de creatori / Din'eriiD/ mai
ales cand l/au eliberat pe &etru, care fusese inc*is de Irod8
DSi iata un in'er al Domnului a .enit deodata, iar in camera a stralucit lumina@ si lo.ind pe
&etru in coasta, in'erul l/a desteptat -icand8 Soala/te de'raba. Si lanturile i/au ca-ut de pe maini
si a -is in'erul catre el 8 QIncin'e/te si incalta/te cu sandaleleR. Si el a facut asa. Si i/a -is
lui8Q&une *aina pe tine si .ino dupa mine...R. Si el l/a urmat, dar nu stia ca ceea ce s/a facut prin
in'er este ade.arat, ci i se parea ca .ede .edenie.D "cte 18 3/ +.
6
&etru, asa primiti. cum era, a cre-ut ca a.ea o .i-iune atunci cand lanturile i/au ca-ut. El nu
stia nimic despre aparatul de sudura electric cu laser care fusese folosit de catre unul din creatori.
(and se intamplau asemenea lucruri e5traordinare, oamenii credeau ca .isea-a. De aceea, s/a
spus des ca oamenii care au .a-ut creatorii trebuiau sa fi a.ut o .i-iune si ca .isau. In acelasi
timp, se spune ca oamenii care ne/au .a-ut farfuriile -buratoare trebuie sa fi a.ut *alucinatii. In
aceasta scriere este e5plicat clar ca &etru credea ca totul este un .is, dar totul era foarte real.
DSi trecand de stra0a intai si de a doua, au a0uns la poarta cea de fier care duce in cetate, si
poarta s/a desc*is sin'ura...si in'erul s/a departat de la el.D "cte 18 10.
Un alt semn ca momentul a sosit e atunci cand oamenii lui Israel isi .or reprimi tara.
DDupa acestea, !a .oi intoarce si .oi ridica iarasi cortul cel ca-ut al lui Da.id.D "cte 198
16.
= alta propo-itie importanta se 'aseste in "cte, cap. 138,.
D(aci al Lui neam suntem.D
"cest lucru a fost spus de un apostol in timp ce .orbea de DDumne-euD.
Nu mai trebuie sa citim mai departe in E.an'*elii, in care sunt mult mai multe referinte
despre creatori, pentru ca sunt mai putin importante. &oti sa le interprete-i sin'ur pentru cei care
pun intrebari, in lumina e5plicatiilor pe care tocmai ti le/am dat.D
Si spunand asta, a plecat la fel ca si in primele oca-ii.

9
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
SF"$SITUL LU!II
6%

1+46, &$I!UL "N "L N=II E$E
In -iua urmatoare s/a intors la fel ca si inainte si a inceput sa .orbeasca.
DTimpul sfarsitului lumii a sosit. Nu sfarsitul lumii intr/o catrastofa care sa distru'a Terra, ci
sfarsitul lumii bisericii, care si/a indeplinit munca. Si/a 0ucat rolul cu o anumita eficacitate. "
fost o sarcina de populari-are, facand posibila recunoasterea creatorilor in momentul
reintoarcerii. Dupa cum ati remarcat, biserica (restina este pe moarte. Este sfarsitul acestei lumi
pentru ca misiunea sa a fost implinita, desi cu anumite 'reseli pentru ca a incercat prea mult sa ii
di.ini-e-e pe creatori.
Aeificarea a fost acceptabila pana atunci cand au inceput anii stiintei. Din acel moment ar fi
trebuit sa fie indepartata in intre'ime. "cest lucru ar fi putut fi posibil daca ade.arul ar fi fost
pastrat sau daca oamenii ar fi fost capabili sa citeasca printre randuri. Dar prea multe 'reseli au
fost facute.
Lucrul acesta a fost pre.a-ut de catre creatori, iar 7iserica se .a prabusi, pentru ca nu mai
este de niciun folos. In tarile de-.oltate stiintific oamenii sunt de0a consumati de un fel de
suparare pentru ca nu le/a mai ramas nimic in care sa creada. Nimeni nu mai poate crede inca
intr/un DDumne-eu (erescD, care sta pe un nor, cu o barba alba, atot/stiutor si omnipotent, ceea
ce doreste 7iserica sa ne faca sa credem. De asemenea, nimeni nu mai crede in mici in'eri
'ardieni minunati, nici intr/un dia.ol cu coarne si copite. "sa ca nimeni nu mai stie in ce sa
creada. Numai cati.a oameni tineri au inteles ca dra'ostea este esentiala. "ti atins anii de aur.
=ameni de pe &amant, .oi -burati in ceruri si .ocile .oastre sunt purtate in cele patru colturi
ale Terrei pe calea undelor radio. "sa ca a .enit timpul sa cunoasteti ade.arul.
Dupa cum a fost intuit, totul se intampla acum pentru ca &amantul a intrat in Era
<arsatorului. (ati.a oameni au scris de0a despre asta, dar nimeni nu i/a cre-ut. "cum .reo
,000 de ani, creatorii s/au decis sa inceapa munca pe &amant si tot ce s/a intamplat de atunci a
fost anticipat, pentru ca miscarea 'ala5iei implica aceasta cunoastere.
Era &estilor a fost Era lui (ristos si a pescarilor sai, iar Era <arsatorului care urmea-a a
inceput in 1+46. "ceasta este era in care oamenii lui Israel isi .or recapata tara8
DSi se .a ridica in -iua aceea un stri'at de la &oarta &estilor, urlete din cetatea cea noua si
mare larma de pe coline.D Tefania 18 10.
&oarta &estilor este calea de trecere catre Era <arsatorului. "cesta este momentul in care
Soarele rasare deasupra &amantului in -iua Ec*inoctiului de prima.ara, in constelatia
<arsatorului. Urletele cele mari repre-inta sunetul care acompania aceasta re.elatie.
64
Nu este o intamplare ca dumnea.oastra ./ati nascut in anul 1+46.
SF"$SITUL 7ISE$I(II
D"ceasta re.elatie, multumita iluminarii pe care o contine, .a aduce o noua speranta
oamenilor care sunt suparati. Dar .a accelera de asemenea si caderea 7isericii, in afara de faptul
in care aceasta isi .a recunoaste 'reselile si se .a pune in slu0ba ade.arului.
D(a apasatorul nu .a mai fi, cel bat0ocoritor .a pieri, distrusi .or fi cei ce pandeau sa faca
rau. (ei care 'aseau .ina oricui, pentru un cu.ant in fata lumii intind cursa 0udecatorului si
pentru nimic rapesc dreptul celui cinstit.D Isaia +8 0/ 1.
Este sfarsitul acelor oameni care .or sa ne faca sa credem in pacatul ori'inar si sa ne simtim
.ino.ati@ sfarsitul oamenilor care intind curse celor care raspandesc ade.arul la sfarsitul Erei
&estilor si inceputul Erei <arsatorului@ sfarsitul celor care incearca sa sal.e-e 7iserica in timp ce
ii elimina pe cei 0usti, pe cei care .orbesc de dreptate si pe cei care scriu sau predica ade.arul.
"cestia sunt e5act ca cei care l/au crucificat pe Iisus. "cei oameni erau con.insi ca aparau ceea
ce era bine fara sa incerce sa intelea'a si erau infricosati ca .or fi ruinati si distrusi la inceputul
Erei &estilor.
D =c*ii celor care .ad nu .or fi inc*isi si urec*ile celor care aud .or lua aminte... nebunului
nu i se .a mai -ice ca e de neam bun@ si celui .iclean ca e mare la suflet...(a nebunul 'raieste
nebunii si inima lui 'andeste raul ca sa sa.arseasca nele'iuiri, sa rosteasca cu.inte mincinoase
impotri.a lui Fa*Ge*, sa lase nemancat pe cel flamand si celor insetati sa nu le dea sa
bea...Uneltele celui ticalos sunt ticaloase, el plasmuieste uneltiri ca sa piarda pe cei smeriti prin
cu.inte mincinoase, pe cel sarac care/si cauta dreptate. Dar omul de .ita buna sfatuieste cele
cu.incioase si staruieste in cu.iinta lui.D Isaia %8 %/ ,.
Toti .or intele'e in acest ca- cu.intele Doc*ii celor care .ad nu .or fi inc*isiD. Este 7iserica
cea care .orbeste despre Fa*Ge* in mod mincinos si lasa 'oale sufletele celor carora le e foame
de ade.ar.
Este 7iserica cea care nascoceste planuri nemernice pentru a ruina saracii asa incat cei care
nu sunt in stare sa intelea'a, sau care indra-nesc sa nu intelea'a, .or ramane credinciosi ei
datorita fricii pacatului, e5comunicarii sau altor nonsensuri. In timp ce saracii isi pledea-a ca-ul,
cei care duc lipsa de inteli'enta pentru a pricepe ade.arul stau in picioare in fata minciunilor
7isericii, la poruncile aceleiasi 7iserici. Dar cei cu o minte nobila, care proclama ade.arul cu
.oce tare, fac acte nobile c*iar daca .or trai fara aprobarea 7isericii or'ani-ate.
D Nu stiti .oi, oare, n/ati au-it, nu .i s/a spus oare de la inceput, n/ati inteles .oi ce .a in.ata
intemeierea lumiiCD Isaia 408 1.
D Iata Slu'a !ea pe (are o spri0in, "lesul !eu, intru (are bine.oieste sufletul !eu. &us/am
peste El Du*ul !eu si El .a propo.adui popoarelor le'ea !ea.D Isaia 48 1.
69
Dumnea.oastra sunteti cel care .a raspandi ade.arul in toata lumea, acest ade.ar care ./a
fost re.elat pe parcursul -ilelor trecute.
DTrestia franta nu o .a -drobi si festila ce fume'a nu o .a stin'e.D Isaia 48 %.
Nu .eti fi in stare sa distru'eti 7iserica si minciunile ei complet, ci e.entual se .a ofili
sin'ura. E5tinctia ei a inceput de ce.a .reme.Trestia se -druncina. Si/a indeplinit misiunea si
trebuie sa dispara. " facut 'reseli si s/a imbo'atit pe spatele ade.arului fara sa incerce sa/l
interprete-e intr/un mod destul de clar pentru oamenii acestei Ere. Dar nu fiti asa de aspru cu ea,
pentru ca a raspandit prin toata lumea cu.antul 7ibliei, care este un martor al ade.arului.
Greselile ei au fost mari, mai ales atunci cand a in0ectat prea mult supranatural in ade.ar, si
cand a tradus 'resit Scripturile in 7ibliile comune. " inlocuit termenul DElo*imD, care se refera
la creatori, cu un termenul sin'ular, DDumne-euD, cand de fapt Elo*im este pluralul lui Elo*a in
ebraica.
In acest fel, 7iserica i/a transformat pe creatori intr/un sin'ur si de neinteles DDumne-euD. =
alta 'reseala a fost sa/i faca pe oameni sa adore o cruce de lemn in memoria lui Iisus ;ristos. =
cruce nu este ;ristos. = piesa de lemn sub forma unei cruci nu inseamana nimic8
D (u toate acestea el nu isi face socoteala in inima sa, ca este simplu si fara pricepere, si nu
-ice8Q#umatate l/am pus pe foc si am copt paine, pe carbuni am fript carne si am mancat/o, iar cu
cealalta 0umatate care a mai ramas, .oi face un idol uracios si ma .oi inc*ina la un trunc*i de
copacR.D Isaia 448 1+.
($E"$E" ST"TULUI IS$"EL
D$eintoarcerea e.reilor in Israel dupa cum a fost intuit, este un semn al erei de aur.
DDe la rasarit .oi aduce semintia ta si de la apus te .oi stran'e pe tine. "duceti pe fiii !ei
din tinuturi indepartate si pe fiicele !ele de la capatul pamantului8 pe toti cei care poarta numele
!eu, si pentru sla.a !ea i/am creat, i/am -idit si i/am pre'atit.D Isaia 4%8 9/ 3.
Este .orba de crearea statului Israel, primind pe E.reii din nord si din sud. 7iblia conser.ata
de E.rei pastrea-a marturia .enirii creatorilor, dupa cum este scris in Isaia, (apitolul 4%, .ersetul
108 D<oi sunteti martorii !ei.D
D Sa .ina poporul cel orb care are oc*i si cel surd care are urec*i. Neamurile toate laolalta sa
se adune si sa se stran'a popoarele.(are dintre ele ne/au dat de stire aceasta si ne/au facut
prorociiC Sa/si aduca martorii si sa do.edeasca, sa auda toti si sa -ica8 Q"de.aratER. <oi sunteti
martorii !ei , -ice Fa*Ge*, si Slu'a pe care am ales/o, ca sa stiti, sa credeti si sa pricepeti ca Eu
sunt...<oi sunteti martorii !ei, -ice Domnul, eu sunt Dumne-eu si din -ilele de demult sunt Unul
si "celasi.D Isaia 4%8 ,/ 1%.
66
D<oi sunteti martorii !eiD. "sta este destul de e5plicit, nu/i asaC Si iti pot spune inca o data
in -iua de a-i / Ddin -ilele de demult sunt unul si acelasiD / multumita marturiei pe care o tii in
mana8 7iblia.
D = clipa te/am parasit, dar cu mari indurari te iau lan'a !ine.D Isaia 948 3.
E.reii si/au redobandit tara dupa ce au participat la pastrarea ade.arului in si'uranta.
Timpul in care omenirea .a .indeca bolile prin metode stiintifice este intuit8
DSa nu mai fie acolo copii care mor in floarea .arstei si nici batrani care nu a0un' la capatul
.ietii lorE "sa ca cine .a muri la o suta de ani .a fi tanar si cine nu o .a a0un'e .a fi blestemat.D
Isaia 698 0.
!edicina ii a0uta pe oameni sa triumfe asupra bolilor si in special asupra mortalitatii
infantile.
D&e bu-ele omului priceput se afla intelepciunea@ toia'ul este pentru spatele celui lipsit de
c*ib-uinta.D &ilde 108 1%.D
G$ESELILE 7ISE$I(II
7iserica a 'resit prin faptul de a/i face pe oameni sa se simta .ino.ati si sa/i faca sa se roa'e
fara sa incerce sa intelea'a. Deoarece este scris in E.an'*elie8
D (and .a ru'ati, sa nu bolborositi aceleasi .orbe, ca pa'anii, carora li se pare ca, daca spun
o multime de .orbe, .or fi ascultati.D !atei 68 3.
Si in ciuda a.ertismentelor E.an'*eliei, 7iserica s/a imbo'atit foarte mult de asemenea8
DNu .a adunati comori pe pamant... Nimeni nu poate slu0i la doi stapani. (aci sau .a uri pe
unul si .a iubi pe celalalt@ sau .a tine la unul, si .a nesocoti pe celalalt8 Nu puteti slu0i lui
Dumne-eu si lui !amona.D !atei 68 1+/ 4.
"ltunde.a este spus8
DSa nu a.eti nici aur, nici ar'int, nici bani in cin'atorile .oastre, nici traista pe drum, nici
incaltaminte, nici toia'.D !atei 108 +/ 1+.
Dar cu stupidele lor re'uli si posturi de .ineri nu isi asculta propriile lor E.an'*elii8
DNu ceea ce intra pe 'ura spurca pe om, ci ceea ce iese din 'ura, aceea spurca pe om.D !atei
198 11.
63
(um pot indra-ni ei, acesti oameni care sunt numai oameni, sa se rasfete in bo'atia si lu5ul
<aticanului, cand E.an'*eliile le spun sa nu posede Dnici aur, nici ar'intD / nici macar o *aina
saracacioasaC
DSi Iisus a -is ucenicilor sai8 Q "de.arat .a -ic .oua ca un bo'at cu 'reu .a intra in
imparatia cerurilor.RD
D (a lea'a sarcini 'rele si cu ane.oie de purtat si le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu
de'etul nu .oiesc sa le miste. Toate faptele lor le fac ca sa fie pri.iti de oameni... si le place sa
stea in capul mesei la ospete si in bancile dintai, in sina'o'i, le place sa le faca oamenii
plecaciuni prin piete, si sa le -ica8 ,$abiE $abiE Si , Tata sa nu numiti pe nimeni pe pamant@
pentru ca Unul sin'ur este Tatal .ostru8 "cela care este in ceruri. Sa nu .a numiti , Dascali@ caci
Unul sin'ur este Dascalul .ostru8 ;ristosul. (el mai mare dintre .oi sa fie slu0itorul .ostru.D
!atei %8 4/ 11.
Toate acestea sunt scrise in propriile lor E.an'*elii. (um indra-neste 7iserica sa
impo.are-e oamenii cu asa numitele lor pacate, care nu sunt decat concepte diferite de moralitate
si de stiluri de .iata@ cum indra-nesc ei sa .orbeasca de bunatate in timp ce traiesc in opulenta la
<atican, in timp ce oamenii mor de foame@ cum indra-nesc ei sa caute in.itatii si onoruri in timp
ce predica smerenia@ cum indra-nesc ei sa le ceara oamenilor sa/i numeasca D&arinteD, DEminenta
<oastraD, sau DSfintenia <oastraD, cand propriile lor E.an'*elii le inter-ic in mod e5pres toate
aceste lucruriC
Daca de maine &apa .a mer'e pe drum ca un cersetor, 7iserica .a fi rein.iata, dar ar a.ea un
tel umanitar total diferit celui urmarit pana acum / adica propa'area a ceea ce trebuie sa
ser.easca drept do.ada a-i.
"ceasta misiune s/a sfarsit, dar 7iserica se poate reorienta catre bunatate prin a0utorarea
celor care sunt nefericiti, a0utandu/i sa raspandeasca realul ade.ar al acestor scrieri, care pana
acum au fost modificate sau tinute secrete. In aceste -ile, spiritul 'eneros al multor preoti isi .a
'asi reali-area. &entru ca asta sa se intample, oamenii de la <atican .or trebui sa dea un e5emplu
prin .an-area tuturor bo'atiilor lor pentru a a0uta la finantarea tarilor sub/de-.oltate. Ei ar trebui
sa se duca in tarile acestea si sa/i a0ute pe oamenii de aici sa pro'rese-e, oferindu/le a0utor
practic cu propriile maini, nu doar cu D.orba bunaD.
Este inacceptabil de asemenea sa e5iste diferite cate'orii de maria0e si mai ales de
inmormantari, in functie de a.erea persoanei. "sta este o alta 'reseala a bisericii.
Dar timpul a sosit.
L" $"D"(IN" $ELIGIIL=$
Nu sunt numai in 7iblie sau in E.an'*elii urme ale ade.arului@ testamente pot fi 'asite
6,
practic in toate reli'iile. Sabala este una dintre cele mai bo'ate in testamente, dar nu .a .a fi
usor sa faceti rost de una.
Daca intr/o -i .eti putea 'asi o copie, .eti putea sa obser.ati ca sunt un numar mare de alu-ii
despre noi. Important de notat este o descriere a planetei creatorilor si a distantei care o separa de
Terra in D(antarea (antarilorD192.
Este scris ca Dinaltimea creatorilorD este de %6,000 Dparasan'iD si ca Dinaltimea calcaielor
lorD este de %0,000,000 de Dparasan'iD. &arasan'ul este o unitate de masura la fel ca cea care este
pentru distanta pe care lumina o poate parcur'e intr/o secunda, care este de apro5imati. %00,000
de Oilometri. &laneta noastra este la %0,000,000 de parasan'i departare de &amant sau la aproape
noua mii de miliarde de Oilometri, doar cu putin sub un an lumina.
!iscandu/.a cu .ite-a luminii, sau cu %00,000 de Oilometri pe secunda, ./ar lua aproape un
an sa a0un'eti pe planeta noastra. (u rac*etele .oastre din pre-ent care calatoresc cu 40,000 de
Om pe ora, ./ar lua cam 6,000 de ani sa a0un'eti la noi.
"sa ca puteti sa .edeti ca inca nu a.em de ce sa ne temem. Noi putem sa calatorim pana pe
planeta .oastra in mai putin de doua luni printr/o metoda de propulsie atomica care ne permit sa
ne miscam la .ite-a unor ra-e care sunt de sapte ori mai rapide decat .ite-a luminii.
"ceste ra-e Dne poartaD. &entru a fi purtati de ele, parasim fereastra optica, care repre-inta
spectrul ra-elor detectate de oc*i, pentru a ne racorda la ra-ele purtatoare. Din aceasta cau-a
oamenii de pe &amant care ne/au obser.at na.etele spatiale le/au descris ca de.enind luminoase,
apoi de un alb foarte stralucitor, apoi albastre, si in final disparand. E.ident ca atunci cand o
na.eta trece peste .ite-a luminii, dispare si nu mai este .i-ibila cu oc*iul liber. "ceasta este D
inaltimea picioarelor creatorilorD, distanta la care picioarele lor, ca sa spun asa, stau pe o planeta.
&laneta creatorilor este la %6,000 de parasan'i de soarele ei / o stea foarte mare / sau
sapte-eci de miliarde, opt sute de milioane de Om. "sta inseamna DinaltimeaD creatorilor.
Sabala este cea mai apropiata carte de ade.ar, dar aproape toate cartile reli'ioase fac alu-ii
la noi cu diferite 'rade de claritate. Este mai ales ade.arat in acele tari in care creatorii au a.ut
ba-e / in "n-i, in ;imala)a, in Grecia unde mitolo'ia contine de asemenea importante do.e-i la
fel ca si in reli'ia 7ud**ista, Islamica si printre !ormoni. </ar lua multe pa'ini pentru a numi
toate reli'iile si sectele care marturisesc pe o cale mai mult sau mai putin obscura munca
noastra.
=!ENI$E"8 = 7="L" " UNI<E$SULUI
Iata, acum stiti ade.arul. Trebuie sa il scrieti si sa/l faceti cunoscut in toata lumea. Daca
oamenii de pe Terra doresc sa/i a0utam cu e5perienta noastra si cu a.anta0ul celor 9,000 de ani
de cunostinte stiintifice, .or trebui sa ne arate ca doresc sa ne intalneasca si mai presus de orice
sa do.edeasca faptul ca merita, astfel incat totul sa fie facut fara niciun pericol pentru noi.
6+
Daca dam cunostintele noastre umanitatii trebuie sa fim si'uri ca le .a folosi in mod po-iti..
=bser.atiile noastre din anii recenti nu ne/au aratat ca intelepciunea face le'ea pe &amant.
E.ident ca se fac pro'rese, dar unii oameni inca mor de foame si un spirit de ra-boi inca e5ista in
toata lumea. Noi stim ca .enirea noastra ar putea imbunatati multe lucruri si uni natiunile, dar
trebuie sa simtim ca oamenii .or cu ade.arat sa ne .ada si ca sunt cu ade.arat pre'atiti sa fie
uniti.
De mai multe ori a.ioanele de ra-boi umane au incercat sa urmareasca na.ele noastre,
considerandu/ne drept inamici.
Trebuie sa le spuneti lor cine suntem asa incat sa ne aratam fara niciun risc de a fi raniti sau
omorati / ceea ce nu este ca-ul in pre-ent / sau sa creem o panica uriasa si periculoasa.
Unii cercetatori .or sa ne contacte-e prin radio. Dar nu raspundem, pentru ca in acest ca- ne
pot locali-a planeta. &e de alta parte, timpul de transmisie ar fi prea lun' si sistemul nostru de
radiodifu-iune foloseste unde pe care te*nolo'ia .oastra nu le poate capta, pentru ca nu le/ati
descoperit inca. Sunt de sapte ori mai rapide decat undele radio si e5perimentam acum noi unde
care sunt de o data si 0umatate mai rapide decat acestea.
&ro'resul continua, si cercetarile noastre continua cu scopul intele'erii referitoare la .asta
fiinta a carei parte suntem, si pe ai carei atomi noi suntem para-iti. "cesti atomi sunt planetele si
stelele.
De fapt am fost capabili sa descoperim fiinte inteli'ente in infinitul mic, care traiesc pe
particule care lor le sunt planete si sori. Ei isi pun aceleasi intrebari ca si noi.
=menirea este o boala inauntrul acestei 'i'antice fiinte, iar planetele si stelele sunt atomii ei.
De asemenea, aceasta fiinta imensa este la randul ei si ea un para-it pe alti imensi atomi. In
ambele directii infinitul e5ista. Dar lucrul important este fim si'uri ca boala, care este omenirea,
continua sa e5iste si ca nu .a muri niciodata.
Noi nu am stiut cand ./am creat pe .oi ca am indeplinit o misiune secundara DscrisaD in noi,
repetand in felul acesta ceea ce a fost facut si pentru noi.
Din ceea ce am creat si prin modul cum s/a de-.oltat ne/am descoperit propriile ori'ini.
&entru ca si noi am fost creati de alti oameni care intre timp au disparut. Lumea lor s/a
de-inte'rat cu si'uranta, dar multumita lor am fost capabili sa le continuam pasii si sa .a cream
pe .oi.
&utem disparea intr/o -i, si atunci .oi ne .eti inlocui si ne .eti prelua rolul. Deci .oi sunteti
urmatoarea le'atura in lantul pretios al continuitatii umane. "lte lumi e5ista si omenirea se
de-.olta cu si'uranta in alte parti ale uni.ersului.
Dar in aceasta re'iune din uni.ers lumea noastra este sin'ura care a reali-at noi creatii.
"cest lucru este important deoarece fiecare lume trebuie sa aduca pe lume copii inumerabili care
30
sunt .itali pentru conser.area continuitatii. "sta ne permite sa speram ca intr/o -i omenirea nu .a
mai fi in pericol de a disparea in intre'ime.
Nu suntem si'uri ca omenirea se .a putea .reodata stabili-a in abundenta. Lantul a continuat
dintotdeauna, dar nu trebuie sa dam peste cap ec*ilibrul imensului corp in care noi suntem un
para-it, pentru ca putem declansa o catastrofa care in cel mai bun ca- poate aduce aproape o
recesiune si in cel mai rau ca- cau-a distru'erea completa.
Intr/un corp sanatos cati.a 'ermeni pot trai fara niciun pericol, dar daca se de-.olta prea
mult cau-ea-a o boala care incurca or'anismul. "poi or'anismul .a reactiona pentru a distru'e
'ermenii responsabili, fie pe cale naturala, fie cu a0utorul medicatiei. Lucrul important este faptul
de a crea suficiente lumi asa incat omenirea sa nu se auto/distru'a@ apoi, sa ne asi'uram cu orice
pret ca ec*ilibrul nu se rupe prin concentrarea eforturilor noastre, inca o data, in cautarea de a/i
face fericiti pe cei care traiesc.
&e planul acesta .a putem a0uta foarte mult.
E<=LUTI"8 UN !IT
!ai intai de toate, trebuie sa .a imprastiati din minte toate incertitudinile in ceea ce pri.este
e.olutia. Sa.antii .ostri care au elaborat teorii ale e.olutiei nu 'resesc in intre'ime cand spun ca
omenirea se tra'e din maimuta, si maimuta din pesti si tot asa. Intr/ade.ar, primele or'anisme
create pe Terra erau unicelulare, care apoi au permis crearea altor forme de .iata mai comple5e.
Dar acest lucru nu s/a intamplat datorita *a-arduluiE (and am .enit pe &amant pentru a crea
.iata, am inceput prin a face creatii foarte simple si apoi ne/am imbunatatit te*nicile de adaptare
la mediul incon0urator. "sta ne/a permis sa cream apoi pesti, amfibieni, mamifere, pasari,
primate si in final omul insusi, care este doar un model imbunatatit al maimutei, careia i/am
adau'at ceea ce ne face pe noi oameni in esenta.
In felul acesta am facut fiinte umane dupa asemanarea noastra, dupa cum este descris in
7iblie, in Gene-a. Dumnea.oastra trebuie sa .a fi dat seama sin'ur ca este o foarte mica sansa a
unei serii de accidente care sa produca o asa de mare di.ersitate de forme de .iata / culoarea
pasarilor si elaboratele ritualuri nuptiale, sau forma coarnelor antilopelor de e5emplu.
(e ne.oie naturala le/ar putea permite antilopelor sau caprelor salbatice sa/si de-.olte
coarneC Sau pasarilor sa aiba pene albastre sau rosiiC Si cum ramane cu pestii e5oticiC
Toate astea repre-inta munca artistilor nostri. Sa nu uitati si .oi de artisti cand .eti crea
.iata. Ima'inati/.a o lume fara ei / fara mu-ica, filme, pictura sau sculpturi... <iata ar fi foarte
plictisitoare si animalele foarte urate daca trupurile le/ar corespunde doar ne.oilor si functiilor.
31
E.olutia .ariatelor forme de .iata pe &amant repre-inta cu ade.arat e.olutia te*nicilor
creatiei si a cresterii rafinamentului muncii creatorilor. "sta i/a condus la sfarsit la crearea de
fiinte umane similare lor. &uteti 'asi cranii ale oamenilor preistorici care au fost primele
prototipuri umane.
"cestea au fost inlocuite de fiecare data de alte modele mai e.oluate. "sta a continuat pana
la forma .oastra actuala, care este replica e5acta a creatorilor .ostri carora le/a fost teama sa
cree-e ce.a superior lor, cu toate ca unii au fost tentati sa faca lucrul acesta.
Este posibil, dar cu ce risc enormE De fapt, unii creatori si/au facut 'ri0i ca oamenii de pe
&amant ar putea fi cu putin superiori parintilor lor. DSatanD este unul dintre cei care intotdeauna
au cre-ut, si inca o face, ca oamenii de pe &amant sunt un pericol pentru planeta noastra pentru
ca sunt un pic mai inteli'enti. Dar marea ma0oritate dintre noi cred ca ne .eti do.edi ca ne iubiti
si ca nu .eti incerca niciodata sa ne distru'eti. (el putin asta este ceea ce asteptam inainte de a
.eni sa .a a0utam.
Este posibil c*iar ca la fiecare creatie a unei umanitati de catre o alta omenire sa aiba loc o
mica imbunatatire, o ade.arata e.olutie a rasei umane, 'raduala, asa incat creatorii sa nu se simta
amenintati cand .or fi fata in fata cu creatiile lor.
"sta face posibila cresterea .ite-ei pro'resului. (u toate ca nu credem ca in pre-ent .a
putem da mostenirea noastra stiintifica, simtim ca putem a.ea si'uranta de a .a da cunostintele
noastre politice si umanitare.
"sta nu ne .a ameninta planeta, dar .a .a permite sa fiti fericiti pe &amant. !ultumita
acestei fericiri .eti pro'resa mai repede si .a .a putea a0uta de altfel sa ne aratati mult mai repede
ca meritati a0utorul nostru si mostenirea noastra, prin staruinta de a atin'e un ni.el de ci.ili-atie
inter'alactica.
"ltfel, daca omenirea nu isi poate calma a'resi.itatea, daca pacea nu .a de.eni sin'urul
.ostru scop si .eti permite oamenilor sa promo.e-e ra-boiul, sa produca arme, teste nucleare si
sa mentina armele doar pentru a confisca sau mentine puterea, atunci .om opri asemenea oameni
sa de.ina un pericol pentru noi si .a fi o alta Sodoma si Gomora.
(um nu ne putem teme de oamenii de pe &amant, cand acestia isi ataca proprii lor frati / noi
care suntem dintr/o alta lume si putin diferitiC
Dumnea.oastra, (laude <oril*on, .eti raspandi ade.arul sub numele dumnea.oastra pre-ent
pe care il .eti inlocui pro'resi. cu $"EL. Sensul literar al lui D$aelD poate fi simplu interpretat
ca Dmesa'er.D
!ai mult, 'ratie telepatiei ./am facut sa .a numiti fiul $amuel, care inseamna Dfiul celui
care aduce luminaD, pentru ca este intr/ade.ar fiul mesa'erului nostru, al ambasadorului nostru.D
Si a plecat ca si in celelalte dimineti.
3
6
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
N=ILE &=$UN(I

GENI=($"TI"
3%
L/am intalnit in -iua urmatoare si din nou a inceput sa .orbeasca.
D!ai intai de toate, *ai sa ne uitam la aspectele politice si economice ale .ietii. (e fel de
oameni permit umanitatii sa pro'rese-eC Geniile. De aceea lumea .oastra trebuie sa isi aprecie-e
'eniile si sa le permita sa 'u.erne-e &amantul.
La inceput puterea a fost in mainile celor brutali, care erau superiori celorlalti datorita
puterii lor musculare. Urmatorii la putere au fost bo'atasii, care isi foloseau banii pentru a an'a0a
multe DbruteD in ser.iciul lor. "poi au .enit politicienii care au impo.arat oamenii tarilor
democratice cu propriile lor sperante / ca sa nu mai mentione- militarii, al caror succes s/a ba-at
pe or'ani-ariea rationala a brutalitatii.
Sin'urul tip de oameni pe care nu i/ati plasat niciodata la putere sunt cei care a0uta omenirea
sa pro'rese-e. Fie ca au descoperit roata, praful de pusca, motorul cu ardere interna sau atomul,
'eniile le/au permis intotdeauna oamenilor mai putin inteli'enti, aflati la putere, sa beneficie-e
de in.entiile lor. De multe ori, asemenea oameni au folosit in.entii pacifiste in scopuri criminale.
Toate acestea trebuie sa se sc*imbe.
&entru ca asta sa se intample, trebuie sa .a desfiintati toate sistemele politice si electorale,
pentru ca in forma lor pre-enta sunt complet inadec.ate de-.oltarii umane. Fiecare persoana este
o celula folositoare in acest imens corp pe care il numim omenirea. (elula din piciorul tau nu ar
trebui sa decida daca mana ta poate sau nu sa ridice un anumit obiect. Este creierul cel ce trebuie
sa decida, iar daca obiectul in c*estiune este bun, celula piciorului tau .a beneficia de el. Faptul
de a .ota nu este pentru picior. !eseria lui este sa transporte corpul / inclusi. creierul/ si nu este
capabil de a 0udeca daca ceea ce ia mana este bun sau nu.
<otatul are un efect po-iti. numai atunci cand este un ec*i.alent al cunoasterii si al
intelectului. (opernic a fost condamnat de catre o ma0oritate de oameni incompetenti deoarece a
fost sin'urul care in acele timpuri a a.ut un ni.el suficient inalt de intele'ere. (u toate ca
7iserica (atolica / adica ma0oritatea/ credea ca &amantul era centrul Uni.ersului, s/a do.edit ca
s/a inselat. &amantul se in.artea cu ade.arat in 0urul Soarelui, iar (opernic / minoritatea/ s/a
do.edit ca a.ea dreptate.
(and primele masini au fost in.entate, daca era sa ceri oricui sa .ote-e daca ar trebui sa fie
autori-ate, ma0oritatea care nu stia nimic despre masini si careia nu/i pasa ar fi raspuns ne'ati. si
ati fi calarit si mers cu carutele si acum. "sadar, cum puteti sc*imba toate acesteaC
In -iua de a-i a.eti psi*iatri care sunt capabili de a crea teste pentru a e.alua inteli'enta si
aptitudinile fiecarui indi.id. "ceste teste ar trebui aplicate sistematic din copilarie, pro'resi.,
pentru a defini fiecare orientare indi.iduala a subiectului studiat.
"tunci cand indi.i-ii atin' o .arsta responsabila, coeficientul lor intelectual poate fi masurat
si inclus pe buletinul sau pe cardul lor de .otare. Doar cei cu o capacitate intelectuala cu cel
34
putin 90T peste medie ar trebui sa fie eli'ibili pentru un post public. &entru a .ota, indi.i-ii ar
trebui sa aiba un coeficient intelectual cu cel putin 10T peste medie. Daca un asemenea sistem ar
e5ista acum, multi dintre politicienii lumii din pre-ent nu ar ocupa po-itiile pe care le ocupa
asta-i.
"cesta este un sistem democratic total. Sunt multi in'ineri, de e5emplu, care au un ni.el a
inteli'entei sub medie, dar care au o memorie foarte buna si au obtinut diferite 'rade academice
datorita acestui lucru.
&e de alta parte, sunt multi muncitori sau fermieri care nu au o educatie speciali-ata deloc,
dar ale caror inteli'enta este cu 90T peste medie. (eea ce este total inacceptabil acum, este
faptul ca .ocea cui.a pe care l/ati putea numi popular Dun cretinD .alorea-a la fel de mult ca a
unui 'eniu care se 'andeste intr/un fel matur la modul in care el sau ea .a .ota. In unele orase
mici ale'erile sunt casti'ate de candidati care le cumpara oamenilor cea mai multa bautura / si nu
de catre indi.i-ii a caror politica este cea mai interesanta.
De aceea, c*iar de la inceput, dreptul la .ot trebuie sa fie re-er.at acelor oameni ale caror
creiere sunt cele mai apte pentru a 'andi si pentru solutionarea problemelor / in alte cu.inte unui
'rup de elita, cu un ni.el inalt de inteli'enta. "cest lucru nu/i include in mod necesar pe cei care
au studiat cel mai mult.
<orbim despre plasarea 'eniilor la putere, si puteti numi asta DGeniocratia.D
U!"NIT"$IS!UL
In al doilea rand8 Lumea .oastra este parali-ata de profit, iar (omunismul a dat 'res in
incercarea de a asi'ura conditiile suficiente pentru a moti.a oamenii si a/i incura0a sa pro'rese-e.
Suntem toti nascuti e'ali iar asta este scrisa de asemenea si in 7iblie. Gu.ernele .oastre ar
trebui sa se asi'ure ca oamenii sa se nasca in-estrati cu apro5imati. aceleasi ni.eluri de resurse
financiare. Este inacceptabil ca tinerii neinteli'enti pot trai in lu5 datorita norocului de a a.ea
parinti bo'ati, in timp ce 'eniile mor de foame si prestea-a orice munca 0osnica, doar pentru a
a.ea ce sa manance.
In acest fel, ei isi abandonea-a ocupatiile in care ar putea sa faca descoperiri de care ar
beneficia intrea'a umanitate. &entru a e.ita lucrul acesta proprietatea personala ar trebui abolita,
fara a instala insa comunismul.
"ceasta lume nu este a .oastra / asta este scrisa de asemenea in 7iblie. In acest fel, toate
bunurile ar trebui arendate pe 4+ de ani. "cest lucru .a elimina in0ustitia mostenirii. "de.arata
.oastra mostenire si cea a copiilor .ostri este intrea'a lume, daca ati stii sa .a or'ani-ati pentru a
o face placuta. =rientarea asta politica a omenirii nu este comunista8 preocuparea ei este .iitorul
umanitatii. Daca .reti sa ii dati un nume, numiti/o DUmanitarismul.D
39
Luati de e5emplu un om care si/a terminat studiile la .arsta de 1 de ani si doreste sa
munceasca. Isi ale'e profesia si casti'a un salariu. Daca doreste sa/si 'aseasca o locuinta unde sa
traiasa in timp ce parintii lui sunt in .iata, isi DcumparaD o casa / dar desi'ur ca in realitate
inc*iria-a o casa sau un apartamant pentru 4+ de ani, de la statul care a construit/o.
Daca .aloarea casei este estimata la 100,000 de franci, el poate plati aceasta suma di.i-ata in
rate lunare timp de 4+ de ani. La .arsta de 30 de ani 1 1U4+2 el isi .a termina de platit casa si
poate trai aici pana la moarte, fara sa mai plateasca din nou.
Dupa moartea sa, casa se .a reintoarce statului, care .a trebui atunci sa le permita copiilor
sai, daca acestia e5ista, sa beneficie-e de ea 'ratis. Supunand ca e5ista un sin'ur copil, atunci
acesta poate trai 'ratis toata .iata sa in casa tatalui sau. La moartea sa, copilul sau .a beneficia la
randul lui de casa familiei si tot asa la nesfarsit. !ostenirea trebuie complet abolita, e5ceptand
casa familiala. "sta nu impiedica, oricum, pe fiecare persoana sa fie recompensata indi.idual
pentru meritele sale.
Sa luam un alt e5emplu. (ine.a are doi copii. Unul este un bun muncitor iar altul este lenes.
La .arsta de 1 de ani, ei se decid sa mear'a pe cai separate in .iata. "mandoi inc*iria-a o casa
de 100,000 de franci.
!uncitorul .a casti'a repede mai multi bani decat cel lenes. El .a putea sa inc*irie-e apoi o
casa care .alorea-a dublu fata de prima. Daca doreste, .a fi capabil sa inc*irie-e amandoua
casele, una fiind ca o casa la tara.
Daca economiile lui sunt rodnice, .a putea sa construiasca o casa si s/o inc*irie-e pentru 4+
de ani, in acest fel casti'and bani dupa urma ei. Dar la moartea sa, totul se .a intoarce inapoi la
comunitate, cu e5ceptia casei familiale, care .a fi destinata copiilor.
In acest fel, indi.i-ii pot face o a.ere pentru ei depin-and de propriile lor merite, dar nu si
pentru copii. Fiecare dupa meritele sale. "celasi lucru trebuie aplicat in intreprinderile
comerciale si industriale.
Daca cine.a porneste o afacere, este a sa pentru intre'a .iata si o poate inc*iria, dar
niciodata pe mai mult de 4+ de ani. "celasi lucru este .alabil si pentru fermieri. Ei pot inc*iria si
culti.a pamant pentru 4+ de ani, dar dupa aceea totul mer'e inapoi la statul care .a putea sa/l
inc*irie-e din nou pentru inca 4+ de ani. (opiii lor pot sa/l inc*irie-e de asemenea pentru 4+ de
ani.
"ceasta metoda ar trebui aplicata tuturor bunurilor care raman e5ploatabile, iar cat despre
.aloarea lucrurilor, nimic nu trebuie sc*imbat. Tot ceea ce este de .aloare, cum ar fi actiunile,
aurul, intreprinderile, banii sau cladiri, sunt toate detinute de comunitate, dar pot fi inc*iriate
pentru 4+ de ani de cei care si/au oferit posibilitatea prin propriile lor merite si prin munca.
In acest fel, o persoana care a facut o a.ere in 0urul .arstei de 40 de ani .a putea sa
construiasca locuinte, sa le inc*irie-e pe 4+ de ani, si sa se bucure de bani pe tot restul .ietii.
36
Dupa asta, banii care au .enit din c*irie, se .or intoarce la comunitate. "cest umanitarism
este de asemenea prescris in 7iblie8
DSa numeri apoi sapte ani de odi*na, adica de sapte ori cate sapte ani, ca sa ai in cei de sapte
ori cate sapte ani, patru-eci si noua de ani.D Le.iticul 98 ,.
DDe .ei .inde ce.a aproapelui tau sau de .ei cumpara ce.a de la aproapele tau, sa nu insele
nimeni pe aproapele sau. Dupa numarul anilor trecuti de la cel din urma 0ubileu sa cumperi de la
aproapele tau, si dupa numarul anilor de cules sa/ti .anda el. Daca au mai ramas ani mai multi
pana la 0ubileu, sporeste pretul, iar daca au ramas putini ani, micsorea-a pretul, caci un anumit
numar de secerisuri iti .inde el.D Le.iticul 98 148 16.
D&amantul sa nu/l .indeti de .eci, ca pamantul este al !eu@ iar .oi sunteti straini si .enetici
inaintea !ea.D Le.iticul 98 %.
Daca 'eniile .or .eni la putere .or intele'e utilitatea acestor reforme. De asemenea, trebuie
sa faceti in asa fel incat toate natiunile de pe Terra sa se uneasca pentru a forma un sin'ur
'u.ern.
GU<E$NUL !=NDI"L
(rearea unei noi monede mondiale si a unui limba0 comun .a .a a0uta sa or'ani-ati un
'u.ern mondial. Dialectul "u.er'ne nu mai este .orbit in (lermont/Ferrand, si foarte curand
france-a nu .a mai fi .orbita in &aris, nici en'le-a in Londra, nici 'ermana in FranOfurt. Sa.antii
si lin'.istii .ostri trebuie sa se uneasca pentru a crea un nou limba0 in toate scolile din lume.
"celasi lucru trebuie facut cu banii. <aloarea monetara mondiala nu trebuie sa se ba-e-e pe
franci, dolari, sau )eni, ci trebuie ba-ata pe o noua moneda creata pentru ne.oile intre'ului
&amant, asa incat oamenii sa nu mai fie ofensati si fortati sa intrebe de ce o alta moneda a fost
aleasa in locul monedei lor.
In final, mecanismul de declansare cerut pentru a aduce o astfel de uniune este oprirea
incorporarii militare, care ii in.ata numai a'resi.itatea pe tineri. "rmatele profesioniste trebuie
apoi bre.etate pentru protectia ordinii publice.
"sta trebuie sa se intample in acelasi timp in toate tarile asa incat sa asi'ure o 'arantie de
securitate indispensabila.
!ISIUNE" T"
33
Dupa cum ./am mai spus, stim ca sosirea noastra .a accelera multe lucruri. Dar .om astepta
pana .om .edea ca fiintele umane doresc cu ade.arat sa .enim, ca ne iubesc si ne respecta ca pe
parintii care suntem cu ade.arat / si pana cand na.ele noastre nu .or mai fi amenintate de catre
fortele .oastre armate distructi.e.
&entru a a0un'e la asta, faceti sa fie cunoscut in toata lumea faptul ca m/ati intalnit si repetati
ceea ce ./am spus. =amenii intelepti .a .or asculta. !ulti .a .or considera nebun sau ca pe un
.i-ionar, dar ./am mai e5plicat de0a ce trebuie sa 'anditi despre ma0oritatea absurda.
Dumnea.oastra stiti ade.arul, iar noi .om ramane in contact cu dumnea.oastra prin telepatie
pentru a .a da incredere si informatii aditionale, daca 'andim ca este necesar.
(eea ce .rem este sa .edem este daca sunt indea0uns de multi oameni intelepti pe &amant.
Daca un numar suficient de oameni .a .or urma, atunci .om .eni direct.
UndeC In locul pe care il .eti amena0a pentru .enirea noastra.
Sa fie o re-identa construita intr/o tara placuta, cu un climat moderat, formata din sapte
camere oricand 'ata pentru a primi oaspeti, fiecare dintre ele cu o baie separata, o sala de
conferinte capabila sa acomode-e doua-eci si una de persoane, o piscina si o sufra'erie capabila
sa 'a-duiasca doua-eci si unu de oameni.
"ceasta re-identa trebuie construita in mi0locul unui parc si trebuie prote0ata de pri.itorii
curiosi. &arcul trebuie sa fie in intre'ime incon0urat de pereti pentru a impiedica pe oricine sa
.ada re-identa si piscina.
"ceasta re-identa trebuie situata la o distanta de cel putin 1,000 de metri de -idurile din 0urul
parcului. <a a.ea ma5im doua eta0e si .a trebui sa fie adapostita mai departe de e5punerea
.i-uala printr/o bariera interioara de arbori si arbusti. !ontati doua intrari in -idurile
incon0uratoare, una pe partea sudica si cealalta pe cea nordica. "ceasta re-identa .a a.ea de
asemenea doua intrari.
<a fi o terasa pe acoperis, acolo unde poate ateri-a o na.a spatiala cu diametrul de 1 metri.
"ccesul de pe terasa in interior este esential.
Spatiul aerian de deasupra si din 0urul re-identei nu .a trebui sa fie sub supra.e'*ere radar
sau militara.
<eti incerca sa .a asi'urati ca aria pe care re-identa este construita / daca este posibil, mai
mare decat cea stipulata aici / .a fi tratata ca un teritoriu neutru de catre celelalte natiuni si de
natiunea pe a carei teritorii este locali-ata, prin .irtutea de a fi ambasada noastra pe &amant.
&uteti trai cu sotia dumnea.oastra si cu copiii in re-identa, care .a fi sub conducerea
dumnea.oastra, si .eti putea sa a.eti ser.itori aici si sa in.itati musafirii pe care ii doriti.
=ricum, aria care contine cele sapte camere trebuie sa fie direct sub terasa si .a trebui separata
de sectiunea folosita de fiintele umane printr/o usa masi.a de metal, blocabila din interior, care
3,
.a fi permanent inc*isa. = camera sterili-anta .a trebui construita la intrarea catre sala de
conferinte.
Finantarea proiectului .a fi posibila cu a0utorul pe care il .eti primi de la acei oameni care
cred in dumnea.oastra, si de aceea si in noi. Ei .or fi intelepti si inteli'enti si .or fi recompensati
atunci cand .om .eni.
De aceea, tineti o inre'istrare a celor care contribuie financiar la constructia si intretinerea
re-identei, oricat de modesta ar fi contributia.
De asemenea, in fiecare tara numiti un indi.id care .a fi responsabil cu comunicarea acestor
ade.aruri si care ii .a a0uta pe altii sa se uneasca pentru a le raspandi.
= data pe an, pe un munte aflat in apropierea re-identei, adunati/.a impreuna din toata
lumea toti acei oameni care au au-it despre noi si doresc sa .enim. "dunati cel mai mare numar
posibil de oameni, care trebuie sa se 'andeasca intens la noi si sa spere in .enirea noastra.
"tunci cand .or fi indea0uns oameni si cand .or dori destul de intens sa .enim fara nici un
misticism reli'ios, ci ca oameni responsabili care isi respecta creatorii, atunci .om ateri-a si .om
da cunostintele noastre stiintifice ca pe mostenirea noastra, tuturor oamenilor de pe &amant.
Daca temperamentele ra-boinice .or fi reduse la o inofensi.itate totala peste tot, atunci
lucrul acesta se .a intampla. Daca iubirea pentru .iata si iubirea umanitatii pentru noi si deci si
pentru ea insasi sunt destul de puternice, da, .om .eni.
<om astepta si .om .edea E Dar daca fiintele umane raman a'resi.e si continua sa
pro'rese-e intr/un mod care este periculos pentru alte lumi, atunci .om distru'e aceasta
ci.ili-atie si pe detinatorii bo'atiei stiintifice, si .a fi o alta Sodoma si Gomora pana in timpul in
care omenirea .a fi demna din punct de .edere moral de ni.elul ei stiintific.
<iitorul umanitatii este in propriile ei maini, iar ade.arul in ale dumnea.oastra.
(omunicati/l in toata lumea si nu fiti descura0at. Nu .a .om a0uta niciodata desc*is, sau in
orice fel care le/ar da .reo do.ada scepticilor, din moment ce scepticismul mer'e adesea mana in
mana cu a'resi.itatea. =amenii inteli'enti .a .or crede, deoarece tot ceea ce spuneti nu contine
nimic mistic.
Este important pentru noi sa fiti cre-ut fara nici o do.ada materiala. "sta ne .a do.edi, mai
mult ca orice altce.a, faptul ca sunt inteli'enti si ca in acest fel merita sa primeasca cunostintele
noastre stiintifice.
"cum duceti/.a. Nu .eti fi uitat daca .eti reusi in timpul .ietii pe &amant / si c*iar dupa.
Daca este necesar, putem astepta pana in timpul descendentilor dumnea.oastra pana sa ateri-am,
deoarece .a putem face sa traiti din nou stiintific, la fel cum i/am in.iat si pe cei care au condus
omenirea pe calea 'eniilor umane, '*idati de iubirea pentru creatorii lor / atata timp cat
ramasitele lor sunt conser.ate in morminte sau sicrie.
3+
Sin'urul a0utor pe care .i/l .om da .a fi faptul ca .om aparea mult mai frec.ent pe cer de
acum incolo cu scopul de a/i face pe oameni constienti de probleme, si de a/i face sa doreasca sa
in.ete mai mult despre ade.arul pe care il transmiteti.
Gradual, multumita fenomenelor in crestere, opinia publica .a fi sensibili-ata de asemenea,
iar pre-enta noastra nu .a mai declansa adoratii stupide, ci o dorinta adanca a populatiei de a
a.ea un contact cu noi.
<a .eti numi miscarea D!"DE(;D/ Dmiscarea pentru bine primirea Elo*imilor, creatorii
umanitatiiD, care poarta in initialele sale un mesa0, D!oise a de.ance Elie et le (*ristD care
inseamna8 !oise le/a precedat lui Ilie si lui ;ristos.D
In france-a asta este8
!8 mou.ement pour 1miscare pentru2
"8 lLaccueil 1urarea de bun .enit2
D8 des 1a2
E8 Elo*im 1Elo*imilor2
(8 createurs de 1creatorii2
;8 lL*umanite 1 umanitatii2D

3
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
,0
EL=;I!II

"$!ELE NU(LE"$E
/Inainte ca sa ne parasim fiecare pentru ultima data, a spus, a.eti sa/mi puneti cum.a unele
intrebariC
/"ti interpretat ca in .i-iunea lui Ie-ec*iel e5ista oameni ec*ipati cu costume spatiale, am
raspuns, si mi/ati spus ca atmosfera de pe planeta dumnea.oastra nu este la fel cu cea de pe
&amant. "tunci, de ce nu purtati un costum presuri-at acumC
/&entru ca si noi am pro'resat stiintific si acum putem re-ista si fara ele. Fata mea pare sa
stea in aer liber, dar in realitate este prote0ata de un camp in.i-ibil compus din ra-e repulsi.e in
interiorul caruia respir un aer diferit celui pe care il respirati .oi. "ceste ra-e lasa undele sa
treaca, dar nu si moleculele de aer. Seamana putin cu felul in care .oi impiedicati depo-itele de
combustibil sa scape din anumite porturi prin te*nolo'ia .oastra care foloseste baloane de sulf.
/Sunt armele nucleare un pericol pentru omenireC
/Da, un mare pericol. Dar faptul acesta ne .a permite sa nu a.em mult de facut in ca- de
ne.oie pentru a distru'e ci.ili-atia aceasta, daca oamenii nu de.in mai intelepti. &oate ca .a .eti
auto/distru'e c*iar.
Daca nu doriti asta, si daca .eti de.eni o amenintare pentru noi, nu .a trebui decat sa .a
distru'em depo-itele de bombe fara a trimite arme ofensi.e impotri.a .oastra. &utem face asta
prin ra-e sau c*iar prin telepatie, actionand in asa fel incat una dintre cele mai mari puteri .a
de.eni a'resorul, iar asta .a 'enera automat o ra-bunare fatala.D

Daca oamenii nu doresc sa mai fie e5pusi acestui pericol, tot ce trebuie sa faca este sa
confisce armatei armele nucleare. "semenea arme nucleare folosite cu 'ri0a ar putea permite
tarilor care duc lipsa de ener'ie sa faca mari pasi inainte. Trebuie sa opriti de ur'enta testele cu
arme nucleare, pentru ca nu stiti nimic despre riscurile la care .a e5puneti. =ricum, daca
omenirea continua sa se 0oace cu armele atomice, ne .a simplifica sarcina daca .rem sa .a
reducem la tacere.
/ Sunt femei pe planeta dumnea.oastraC
,1
/ Da, acest lucru este mentionat in 7iblie si ./am e5plicat acest citat.
/ Sunt si copiiC
/ Da, putem a.ea copii e5act ca si .oi.

SU&$"&=&UL"$E"
/ !i/ati spus ca sunteti nemuritori intr/un fel. (um pre.eniti suprapopulareaC
/ "ceasta problema .a aparea e.ident foarte rapid si pe Terra. &entru a o re-ol.a / si trebuie
sa o re-ol.ati imediat pentru ca de0a sunteti suficient de numerosi / trebuie sa stimulati
contraceptia si sa instaurati le'i stricte care sa le permita femeilor sa aiba cel mult doi copii.
Daca fiecare cuplu nu face decat doi copii, populatia .a a0un'e la un punct in care nu .a mai
creste. <a .om urmari pentru a .edea cum .a .eti ocupa si de problema asta. <a fi inca un test al
inteli'entei .oastre, care ne .a a0uta sa ne dam seama daca meritati mostenirea noastra. "ceasta
solutie pe care o ofer este pentru omenirea de acum, unde oamenii traiesc doar 39 de ani in
medie. &roblema este diferita pentru noi. Nu suntem .esnici, dar putem sa traim de 10 ori mai
mult decat .oi, multumita unei mici a0ustari c*irur'icale, care are ca re-ultat D&omul <ietiiD din
7iblie. ".em copii, si aplicam re'ula, pe care tocmai ti/am e5plicat/o8 doi parinti, doi copii. "sta
ne mentine populatia constanta.
/ (at de multi sunteti acoloC
/ ".em o populatie de apro5imati. sapte miliarde.
/ Ne/am intalnit timp de sase -ile consecuti.e, dar ./ati intors intotdeauna pe planeta
dumnea.oastraC
/ Nu, m/am reintors pe na.a inter'alactica pe care o folosim ca pe o ba-a, in care stam
constant in apropierea &amantului.
/ (at de multi sunteti pe acea na.aC
/ Sapte, iar pe planeta noastra sunt sapte pro.incii. Fiecare dintre ele are un repre-entant pe
aceasta na.a. Daca ii adau'am pe cei doi care sunt responsabili pentru na.a spatiala, sunt
permanent noua dintre noi.
/ Daca oamenii de pe &amant .or face e5act ce doriti, ce se .a intamplaC
/ <om .eni oficial si .om ateri-a la re-identa pe care o .eti pre'ati. <a .om cere sa in.itati
,
aici repre-entantii oficiali ai celor mai importante tari ale umanitatii, cu scopul de a reali-a
unificarea totala a oamenilor de pe &amant. Daca totul mer'e bine, .om permite umanitatii sa
beneficie-e pas cu pas de a.ansul nostru stiintific. Depin-and de aplicatiile care se .or face cu
acest a.ans, .om .edea daca putem da umanitatii toate cunostintele noastre si sa .a permitem sa
intrati in era inter'alactica, impreuna cu cei 9,000 de ani de pro'res stiintific, mostenirea
noastra.
/ Sunteti sin'ura lume care a obtinut un ni.el asa de a.ansat in stiintaC
/ In aceasta re'iune a uni.ersului, da. Sunt un numar infinit de lumi locuite de fiinte de tip
umanoid ale caror ni.eluri stiintifice sunt inferioare celui al nostru, cu toate ca .a sunt mult
superioare .oua. (eea ce ne face sa ne temem de disparitia noastra este faptul ca nu am 'asit inca
nici o planeta cu o ci.ili-atie la fel de e.oluata precum a noastra. ".em relatii economice cu
multe alte planete pe care .iata a fost creata de catre alti oameni care trebuie sa fi atins un ni.el
stiintific ec*i.alent cu al nostru, deoarece scripturile lor reli'ioase ne/au do.edit asta.
Din pacate, nu am i-butit sa 'asim ci.ili-atiile care l/au creat pe cele mai apropiate dintre
aceste lumi. Dar poate ca le .om 'asi mai departe, in timp ce .om continua sa cercetam
uni.ersul, de fiecare deplasandu/ne din ce in ce mai departe. In cele mai multe ca-uri planetele
lor s/au apropiat de soare prea mult si .iata a de.enit imposibila, sau soarele lor a e5plodat, sau a
de.enit prea rece. (u toate ca nu am consemnat nimic anormal in pre-ent in sistemul nostru
solar, toate acestea ne fac sa ne temem cel mai mult.
/ Deci nu este nici o reli'ie unde locuitiC
/ Sin'ura noastra reli'ie sunt 'eniile umane. (redem numai in asta, si iubim in particular
memoria propriilor nostri creatori pe care nu i/am .a-ut niciodata si pe a caror lume nu am reusit
sa o 'asim niciodata. Trebuie sa fi disparut. =ricum, au a.ut 'ri0a sa puna o imensa statie spatiala
pe orbita planetei noastre, continand toate cunostintele lor si aceasta a ateri-at automat atunci
cand lumea lor a fost distrusa. !ultumita lor am preluat stafeta / si ne/ar placea sa .edem aceasta
stafeta luata de catre oamenii de pe &amant.
/ Si ce s/ar putea intampla daca planeta .oastra ar fi distrusaC
/ In ca- ca lumea noastra .a fi distrusa, aceleasi aran0amente au fost facute dinainte asa incat
.eti mosteni automat toate cunostintele noastre.
SE($ETUL ETE$NIT"TII
/ (*iar traiti de 10 ori mai mult decat noiC am intrebat.
/ (orpul nostru traieste in medie, de 10 ori mai mult decat al .ostru, a raspuns.
,%
La fel ca si primii oameni din 7iblie, asta inseamna intre 390 si 100 de ani. Dar mintea
noastra, ade.arata personalitate, poate fi cu ade.arat nemuritoare. </am e5plicat de0a ca
incepand de la orice celula a unui corp putem recrea toata persoana cu materie .ie noua. (and
suntem in deplina posesie a facultatilor si cand creierul este la ni.elul ma5im al eficientei si al
cunoasterii, e5tra'em c*irur'ical o micuta monstra a corpului, pe care apoi o pastram. "poi,
dupa ce murim cu ade.arat, luam o celula din aceasta monstra pastrata si recream intre'ul corp,
la fel cum a fost in timpul in care a fost luata monstra.
"m -is , Dasa cum a fost in acel timpD, intele'and prin asta, cu toate cunostintele stiintifice
si, desi'ur, cu toata personalitatea sa. Dar in acest ca-, corpul este facut din noi elemente cu
potentialul pentru inca o mie de ani de .iata / si tot asa pana la infinit. Dar, cu scopul de a limita
cresterea populatiei, doar 'eniile au dreptul la eternitate.
Tuturor celor de pe planeta noastra le este luata o monstra la o anumita .arsta, in speranta ca
.or fi alesi pentru recreare dupa moartea lor. De fapt nu doar se spera lucrul acesta, ci se incearca
sa fie casti'at in timpul .ietii. =data ce au murit, un consiliu mare al .esnicilor se aduna pentru a
decide intr/o Dultima 0udecata 10udecata de apoi2D, care dintre acei care au murit in timpul anului
merita sa traiasca o alta .iata. &entru o perioada de % .ieti eternalul este probat, iar la sfarsitul
acestui timp consiliul .esnicilor se intruneste din nou pentru a 0udeca cine, in lumina muncii sale,
merita sa de.ina participant in consiliul .esnicilor ca un membru permanent.
Din momentul in care .or dori sa traiasca din nou, nu .or mai a.ea dreptul de a a.ea copii,
cu toate ca asta nu impiedica iubirea. "sta e5plica de ce sa.antii care au fost membri ai
consiliului de .esnicilor, au dorit sa cree-e .iata pe alte planete. Si/au transferat instinctele
procreati.e pe alte planete.
/ (um .a numitiC
/ Daca doriti sa ne dati un nume, c*iar daca noi ne spunem oameni in limba0ul nostru, ne
puteti numi Elo*im, din moment ce am .enit intr/ade.ar din cer.
/ (e limba0 folositi pe planeta dumnea.oastraC
/ Limba0ul nostru oficial este mult apropiat .ec*ii limbi ebraice.
/ In fiecare -i am .orbit aici, nu .a e frica de faptul ca alti oameni ne/ar putea surprindeC
/ Un sistem automat m/ar fi a.erti-at imediat daca s/ar fi apropiat oameni pe o ra-a
periculoasa, pe calea aerului sau pe uscat.
/ (um este stilul dumnea.oastra de .iata si munca, acolo unde traitiC
/ La noi, predominanta este munca intelectuala la fel cum si de-.oltarea stiintifica ne
permite sa folosim roboti pentru tot. !uncim numai cand simtim inclinatia / si asta numai cu
creierul. Numai artistii si sporti.ii nostri muncesc cu corpurile, si doar pentru ca au ales asta.
,4
Ener'ia noastra nucleara cea mai inalt de-.oltata este aproape inepui-abila, indeosebi pentru
ca am descoperit o cale de a folosi atomul intr/un circuit inc*is. !ai a.em de asemenea multe
alte surse de ener'ie inclu-and si ener'ia solara si nu folosim neaparat uraniul in reactoarele
noastre nucleare, folosind in sc*imb multe alte materiale simple si neprime0dioase.
/ Dar daca traiti asa de mult, si nu munciti, nu .a plictisitiC
/ Nu, niciodata, deoarece intotdeauna facem lucrurile care ne plac / si dra'oste in special.
Gasim femeile noastre foarte frumoase si facem cel mai mult asta.
/ (asatoriile e5istaC
/ Nu. 7arbatul si femeia sunt cu totul liberi. (uplurile e5ista. (ei care au ales sa traiasca asa
o pot face, dar pot a.ea libertatea in a face tot ce/si doresc. (u totii ne iubim unul pe altul.
Gelo-ia nu e5ista, din moment ce fiecare are totul, iar proprietatea este ine5istenta. Nu este
criminalitate acolo unde traim, si in acest fel nici inc*isori si nici politie. Totusi, sunt multi
doctori, si .i-ite re'ulate pentru minte.
(ei care arata cel mai mic semn de de-ec*ilibru psi*olo'ic, care ar putea ameninta .iata sau
libertatea celorlalti sunt imediat tratati pentru a fi adusi la normal.
/ &oti sa descrii -iua unui indi.id mediu acolo unde traitiC
/ Dimineata se pot scula si sa faca o baie, din moment ce sunt piscine peste tot, sa ia micul
de0un iar apoi sa faca orice le place. Toata lumea DmuncesteD, dar doar pentru ca simt ca trebuie
sa munceasca, a.and in .edere ca nu e5ista bani acolo unde traim. In acest fel cei care muncesc o
fac intotdeauna bine, din moment ce este .ocatia lor.
Doar .esnicii au sarcini specifice, de e5emplu sa supa.e'*e-e creierele electronice si
computerele folosite pentru reali-area functiilor .itale cum ar fi ener'ia, alimentele si
or'ani-area. &entru cei sapte miliarde de locuitori sunt doar 300 de .esnici, si ei traiesc cu totul
separat de acestia. Ei au pri.ile'iul de a fi .esnici, dar asta inseamna si datoria de a face totul
pentru ceilalti care nu sunt obli'ati sa munceasca.
"cestor 300 de .esnici trebuie sa le adau'am 10 candidati1 aproape 30 in fiecare an, adica,
10 din fiecare pro.incie2. Din cei sapte miliarde de locuitori, doar apro5imati. patru-eci de
milioane sunt copii. Doar atunci cand a0un' adulti / intre 1, si 1 de ani, in functie de indi.id / se
efectuea-a copiilor operatia care le ofera o durata de .iata mai mare de 390 de ani. Din acel
moment, pot a.ea si ei copii.
"sta le permite celor mai batrani dintre locuitorii non/.esnici sa/si cunoasca proprii
descendenti de la mai mult de 90 de 'eneratii.
Dintre cei 3 miliarde de locuitori, aproape un milion de oameni sunt inacti.i, si cei mai multi
dintre ei sunt sub tratament pentru tulburari psi*ice. Doctorii nostri ii tratea-a pe o perioada de
sase luni. (ei mai multi oameni sunt interesati de arte si pictea-a, sculptea-a, canta, scriu, produc
,9
filme si participa in sporturi. ".em o ci.ili-atie de timp liber in intre'ul sens al cu.antului.
=rasele noastre au in medie o populatie de 900,000 de oameni, raspanditi pe o arie foarte
mica. Un oras este de fapt o casa imensa situata intr/un loc inalt, in interiorul careia oamenii pot
dormi, se pot iubi, si pot face tot ce/i multumeste.
"ceste case/oras au aproape 1 Om in lun'ime si in inaltime si sunt tra.ersate in toate
directiile de unde folosite de toti pentru a calatori. Te le'i cu o centura, iar apoi te plase-i pe o
unda de curent care te .a transporta foarte rapid oriunde doresti sa mer'i.
=rasele sunt in forma de cub asa incat sa nu in'*ita pro.incia, asa cum se intampla acolo
unde traiti .oi. De fapt, unul dintre orasele .oastre cu o populatie de, sa -icem, 900,000 de
locuitori, acopera o suprafata de 0 de ori mai mare decat orasul nostru. $e-ultatul este ca atunci
cand doresti sa mer'i la tara, .a trebui sa calatoresti multe ore, in timp ce in ca-ul nostru suntem
acolo in doar 10 secunde. "ceiasi ar*itecti concep un intre' oras pentru a fi placut oc*iului si
pentru a fi armoni-at perfect cu decorul care/l incon0oara.
/ Dar oamenii care nu au nimic de facut nu se plictisescC

/ Nu, deoarece le asi'uram numeroase acti.itati. <aloarea indi.iduala ade.arata este
recunoscuta si toti .or sa arate ca sunt .alorosi.
Fie ca este .orba despre arta, stiinta sau sporturi, fiecare persoana doreste sa straluceasca
pentru a de.eni eterna, sau simplu pentru a fi admisa de comunitate / sau de o femeie. Unora
dintre oameni le place sa riste si daca i/am impiedica de a lua riscul de a muri le/am lua bucuria
de a trai, si de aceea sporturile periculose sunt foarte populare.
&utem aduce din nou la .iata o persoana .atamata, dar cei care practica aceste sporturi pot
face asta doar daca dau scris ca sunt de acord ca sa nu fie in'ri0iti daca .or muri in timpul
acti.itatilor lor sporti.e. ".em un fel de curse cu automobile atomice care ./ar fascina si multe
acti.itati .iolente ca bo5ul, si c*iar si mai .iolente, un fel de ru'b) care este 0ucat in nud, si unde
totul este permis / bo5, Grestlin' si tot asa. Toate astea s/ar putea sa .i se para barbare, dar sa nu
uitam ca toate e5tremele trebuie ec*ilibrate pentru a e.ita prabusirea.
= ci.ili-atie e5trem de sofisticata trebuie sa aiba o contrabalanta primiti.a. Daca oamenii
nostri nu ar fi a.ut idolii lor in sporturile lor fa.orite, nu ar mai fi a.ut decat o sin'ura dorinta@ sa
moara. <iata altui indi.id trebuie respectata, dar si dorinta lui de a muri sau de a se 0uca cu
moartea trebuie de asemenea respectata si permisa in interiorul unor specialitati bine structurate
si definite.
D"colo unde traim, se tin in fiecare an concursuri in toate domenile de acti.itati, printre care
se afla si un concurs mondial, care ne permite sa/i ale'em pe cei mai buni indi.i-i care merita
.iata eterna. Toti traiesc numai pentru asta.
In fiecare an, fie ca este .orba de pictura, literatura, biolo'ie, medicina sau oricare alta
speciali-are in care creierul uman se poate e5prima, o competitie se lansea-a in fiecare pro.incie.
,6
Dupa un .ot de la .esnicii acelei pro.incii, DcampioniiD sunt re'rupati in capitala pentru a fi
supusi la .ot de catre un 0uriu de .esnici care ii .a desemna pe cei care .or de.eni Dcampionii
campionilorD.
"cesti oameni sunt apoi pre-entati consiliului .esnicilor, care ii ale' in final pe cei care sunt
.rednici de a de.eni .esnici sta'iari. "cesta este telul si idealul fiecaruia. Distractia poate lua un
aspect secundar cand, de fapt, telul suprem este asa de inalt.
/ "sta inseamna ca .esnicii au un mod de .iata total diferit fata de ceilalti locuitoriC
/ =*, da. Ei traiesc separat, in orase re-er.ate lor, si se intalnesc re'ulat pentru a lua deci-ii.
/ (e .arsta are cel mai batranC
/ (el mai batran, presedintele consiliului .esnicilor, este in .arsta de 9,000 de ani si il a.eti
acum in fata oc*ilor. "m trait in 9 de corpuri pana asta-i si am fost primul pe care acest
e5periment a fost reali-at cu succes.
/ "tunci insemna ca stiinta dumnea.oastra este nemasurabilaC
/ Da, am acumulat o multime de informatii si nu .oi mai putea sa asimile- mult. In felul
acesta oamenii de pe &amant ne/ar putea fi superiori noua, pentru ca .olumul acestei parti a
creierului care acumulea-a informatii, memoria, este mai mare. Fiintele umane de pe &amant
.or fi capabile sa acumule-e mai multe cunostinte decat noi, si de aceea .or putea sa
a.anse-e mai departe stiintific, daca au aceasta intentie. "sta i/a infricosat pe cei care s/au
opus consiliului .esnicilor. =amenii de pe Terra .or fi capabili sa pro'rese-e mai repede
decat noi, daca nimic nu/i opreste.
EDU("TI" (;I!I("
/ (unostintele pe care studentii au ne.oie sa le acumule-e trebuie sa fie enorme, si trebuie
sa le ia mult timpC
/ Nu. !ultumita unei importante descoperiri stiintifice, pe care de fapt sa.antii .ostri de pe
Terra incep sa o ia in considerare, ii putem in.ata unui student lectiile c*irur'ical. Sa.antii .ostri
au descoperit ca daca in0ecte-i lic*idul din memoria unui sobolan educat in creierul unui sobolan
needucat, acesta .a in.ata ceea ce stia si celalalt.
&utem transmite informatii prin in0ectarea de materie de memorie ner.oasa, in acest fel
copiii nostri nemaia.and aproape nici o munca de facut. Suporta re'ulat in0ectarea de materie
ner.oasa luata de la oamenii care poseda informatiile necesare pentru instruire. De aceea copiii
isi pot petrece timpul facand doar lucruri interesante, pe care si le decid sin'uri, dupa cum ar fi
,3
reconstructia lumii in teorie sau reali-area prin sport si prin arte.
/ Nu a.eti niciodata ra-boaie intre pro.inciile lumii .oastreC
/ Niciodata. (ompetitile sporti.e sunt suficient de de-.oltate pentru a elimina instinctul de
ra-boi. &e lan'a asta, faptul ca tinerii isi pot risca .iata in sporturi in care sistematic sunt multe
decese inabuse instinctul de ra-boi.
"sta le permite celor care simt acest instinct prea puternic sa si/l sature pe raspunderea
propriei .ieti, fara sa ii implice pe cei care nu doresc sa mear'a pe cai asa de periculoase. Daca
pe Terra sporturile si 0ocurile ar fi mult mai periculoase dar bine or'ani-ate, s/ar reduce cu mult
sansele de a se crea conflicte internationale.
/ Sunt similare cele sapte pro.incii ale lumii .oastreC
/ Nu, ca si pe &amant sunt diferite rase si culturi. &ro.inciile noastre au fost create si ba-ate
pe aceste rase si culturi, respectandu/se in sc*imb libertatea si independenta fiecareia.
/ "r fi posibil ca un om de pe &amant sa .i-ite-e planeta .oastraC
/ Da, dar .a trebui sa portati un costum spatial adaptat pentru respiratia dumnea.oastra. "ti
putea trai fara un asemenea costum intr/o re-identa speciala in care am putut reproduce
atmosfera de pe &amant. "ici, multi oameni de pe Terra traiesc, inclusi. !oise, Ilie si Iisus
;ristos impreuna cu multe alte do.e-i .ii ale creatiei noastre. <om putea sa/i aducem pe acesti
oameni inapoi pe &amant cand .a .eni timpul pentru a .a spri0ini afirmatiile.
/ De ce nu ii aduceti imediat inapoiC
/ Deoarece in lumea .oastra ciudata, daca Iisus ;ristos s/ar reintoarce, ar fi plasat intr/un
a-il psi*iatric. Ima'inati/.a pe cine.a care ateri-ea-a printre .oi spunand ca este ;ristos. <a fi
cu si'uranta prins si inc*is repede. Daca am inter.eni pentru a efectua minuni stiintifice pentru a
arata ca el este cu ade.arat ;ristos, asta ar readuce inapoi reli'iile ba-ate pe Dumne-eu. <a
acredita de asemenea si idea de supranatural sau de misticism, iar noi nu .rem nici aceste lucruri.
Spunand asta, micutul om m/a salutat pentru ultima data si mi/a spus ca se .a reintoarce
doar atunci cand tot ceea ce mi/a fost cerut .a fi indeplinit. "poi s/a urcat inapoi in masina sa si
a decolat, iar dupa aceea a disparut la fel cum facuse si in celelalte dimineti.
!IS("$E" $"ELI"N"
(e po.esteE (e re.elatieE
,,
Dupa ce m/am intors acasa si am clasificat si copiat notitele pe care le/am luat, am reali-at
imensitatea sarcinii care mi/a fost incredintata si mi/am dat seama de slabele sanse pe care le am
de a reusi.
Dar din moment ce nu este necesar sa speri pentru a te in*ama la o sarcina, m/am *otarat sa
fac ce mi s/a cerut cu riscul de a fi considerat ca un iluminat. La urma urmei, daca a fi iluminat
inseamna sa .e-i lumina, atunci nu ma deran0ea-a. Este mai bine sa fi numit iluminat si sa
cunosti ade.arul, decat sa fi considerat un om cu mintea limpede si sa nu/l stii.
"s .rea sa le marturisesc scepticilor de toate felurile ca nu beau alcool si ca dorm foarte bine
noaptea. (ine.a nu poate nici sa .ise-e pentru sase -ile consecuti.e si nici sa in.ente-e toate
astea.
(elor care refu-a sa ma creada, le spun8 Urmariti cerul si .eti .edea din ce in ce mai multe
semne pe care nici sa.antii, nici armata nu .or putea sa le e5plice / cu e5ceptia stupi-ilor
pala.ra'ii care urmaresc sa sal.e-e reputatia pe care ei cred ca o .or pierde daca ade.arul nu
i-.oraste de la cine.a din cercul lor restrans. (um ar putea fi posibil ca un Pom de stiintaK sa nu
stieC
(ei care l/au condamnat pe (opernic / pentru ca a indra-nit sa spuna ca &amantul nu era
centrul uni.ersului / nu puteau admite niciodata ca altcine.a decat ei ar putea de-.alui faptul
acesta.
Dar toti dintre .oi care ati .a-ut sau .eti .edea obiecte -buratoare neidentificate, pe care unii
oameni le .or e5plica intotdeauna ca pe niste .ise, sau baloane meteorolo'ice, sau c*iar
*alucinatii, si toti dintre .oi care nu indra-nesc sa .orbeasca despre asta din frica de a nu fi
ridiculi-ati, .eti putea sa .orbiti desc*is numai in ca-ul in care .a .eti intalni cu cei care cred.
Toate aceste re.elatii mi/au adus un mare sentiment de buna/stare si o mare pace interioara
in aceasta lume in care nu mai stii in ce sa cre-i, unde nu putem sa credem intr/un Dumne-eu cu
barba alba si nici intr/un dia.ol cu copite, si in care sa.antii oficiali nu pot da e5plicatii precise
ale ori'inii noastre si nici ale scopului nostru pe aceasta planeta.
In lumina acestor uimitoare re.elatii, totul de.ine asa de clar si se do.edeste a fi asa de
simplu. Sa stim ca unde.a in uni.ers, este o planeta plina de oameni care ne/au creat pe noi
pentru a le semana, care ne iubesc si care in acelasi timp se tem de faptul ca ar putea fi a0unsi din
urma de creatia lor / nu este profund miscatorC !ai ales cand intele'em ca in curand .a fi
pri.ile'iul nostru de a participa in e.olutia umanitatii din care facem parte mai departe, prin
propria noastra actiune de a crea .iata pe alte planete.
"cum ca ai citit cartea pe care am scris/o, in care am incercat sa aran0e- cat se poate de clar
tot ceea ce mi/a fost spus, daca tu c*iar cre-i ca am o ima'inatie bo'ata si ca aceste scrieri au
fost produse doar pentru a te amu-a, in acest ca- as fi foarte de-ama'it.
Dar poate ca pe de alta parte, aceste re.elatii iti .or da incredere in .iitor si iti .or permite sa
,+
intele'i misterul creatiei si destinul umanitatii. &oate ca iti .or raspunde la multe dintre
intrebarile pe care ti le puneai noaptea c*iar din timpul copilariei, cand te intrebai de ce e5istam
si care este scopul nostru pe acest &amant. Daca s/ar intampla asta, as fi c*iar foarte fericit.
In fine, daca intele'i ca tot ce am spus aici este ade.arul profund si doresti, la fel ca si mine,
sa/i .e-i pe acesti oameni ateri-and foarte curand aici, oficial, pentru a ne oferi mostenirea lor si
daca .rei sa 0oci un rol in reali-area tuturor lucrurilor care mi/au fost cerute, atunci mi/am
indeplinit misiunea.
Daca este ca-ul, scrie/mi si iti .om ura bun .enit in !iscarea $aeliana. <om construi
ambasada pe care ei o doresc si, atunci cand .om fi suficient de numerosi din punct de .edere
international pentru a le ura bun .enit cu respectul si dra'ostea pe care cei care ne/au creat le
merita din plin, .or ateri-a oficial si .om de.eni beneficiarii imenselor lor cunostinte.
Tuturor celora dintre .oi care credeti in Dumne-eu sau in Iisus ;ristos, .a spun ca ati fost
indreptatiti sa a.eti aceasta credinta. (*iar daca toate parerile .oastre nu au fost e5act ca cele pe
care 7iserica ./a pus sa le a.eti, aici a fost fundatia ade.arului. "ti facut bine sa credeti in ba-ele
Scripturilor, dar ati 'resit cand ati sustinut 7iserica. Daca .eti continua sa .a distribuiti banii
pentru a .a in-estra cardinalii cu cele mai fine .esminte si, pe ba-a banilor .ostri, continuati sa
autori-ati e5istenta armatei si a amenintarii nucleare, atunci inseamna ca doriti sa ramaneti
primiti.i si ca nu sunteti interesati sa intrati in Epoca de "ur la care a.eti dreptul.
Daca, oricum, doresti sa participi pasi. sau acti., in functie de posibilitatile tale, in crearea si
de-.oltarea !iscarii $aeliene, ia un pi5 si scrieti/mi. <om fi foarte curand destul de numerosi
pentru a 'asi o bucata de pamant pe care ambasada .a fi construita. Daca inca ai dubii, citeste
-iarele si uita/te pe cer. <ei .edea ca aparitiile misterioaselor na.e de.in din ce in ce mai
numeroase si asta iti .a da cura0ul de a/mi trimite scrisoarea, adresata la8
$ael,
cHo8 International $aelian !o.ement
(.&. 9, (;111
Gene.a ,
SGit-erland
Sau prin e/mail la *eadVuarters:rael.or'
+0


" D = U " ( " $ T E
E?T$"TE$EST$II !/"U LU"T &E &L"NET" L=$
+1


1
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
<I"T" !E" &"N" L" &$I!" INT"LNI$E
INT$=DU(E$E
(and am inceput aceasta a doua carte am .rut pur si simplu sa relate- care a fost .iata mea
pana la intalnirea fantastica din 1% decembrie 1+3%. Lucrul acesta a fost necesar pentru a
raspunde multor oameni care m/au intrebat in primul rand ce am facut inainte de asta, si in al
doilea rand pentru a .edea daca mi s/a intamplat cum.a ce.a e5traordinar in timpul copilariei,
+
ce.a care putea sa/mi pre-ica un asemenea destin.
In timp ce cautam in amintiri am fost surprins de faptul ca, desi credeam ca nu a aparut
nimic e5traordinar la inceputul .ietii mele, am 'asit scene iesite din nou la i.eala, scene care
formau un intre' pe masura ce erau puse impreuna, si am .a-ut ca .iata mea a fost cu ade.arat
'*idata pentru a fi ceea ce sunt si pentru a ma afla acolo unde eram, pe 1% decembrie 1+3%.
"proape terminasem de scris aceasta istorisire, cand a doua intalnire a a.ut loc. "m re-umat
cat mai pe scurt te5tul amintirilor cu intentia de a lasa cat mai mult loc celui de/al doilea mesa0 si
pentru a asi'ura o descriere detaliata a celui de/al doilea contact, care s/a do.edit a fi si mai
fantastic decat primul.
T$E(USE$" D=I "NI
Doi aniE Timp de aproape doi ani ma stradui sa fac sa radie-e ade.arul, care e mult prea
mare pentru mine. Timpul trece, si simt ca nu mer' nicaieri. De0a, incetul cu incetul, un cor solid
de oameni se formea-a in 0urul meu, oameni care au inteles ca de fapt J(artea care spune
ade.arulD c*iar o face cu ade.arat.
Sunt sapte sute in timpul in care scriu aceste randuri, si intele' cum repre-inta si mult si
putin in acelasi timp. &utini cand ii luam in considerare pe cei patru miliarde de oameni care
populea-a &amantul si multi, cand consideram cat de putini oameni s/au *otarat dupa doi ani sa/l
urme-e pe omul care, acum ,000 de ani, a a.ut aceeasi sarcina 'rea de a fi initiat si care apoi i/a
initiat pe oamenii primiti.i ai timpului sau.
(ine sunt acesti sapte suteC Sunt ei, dupa cum bat0ocoritorilor fara dubii le/ar placea sa
creada, niste imbecili mediocri care ar fi facuti sa in'*ita totulC (*iar deloc.Unii dintre ei sunt
licentiati uni.ersitari sau oameni absol.enti in psi*olo'ie, fi-iolo'ie, teolo'ie, sociolo'ie,
medicina, fi-ica si c*imie.
&oate ca admiratia mea mer'e la fel de mult catre cei care nu au 'rade, din moment ce, cu
toate ca nu au acumulat prin studiu cunostinte care le/ar fi permis sa reali-e-e ca materia .ie si
oamenii ca noi pot fi create stiintific, sunt totusi capabili sa simta asta intuiti., la fel ca si
oamenii capabili sa mestereasca materia si sa se puna in armonie cu uni.ersul din care fac parte.
Trebuie sa spun ca sunt optimist in mare masura, si cred ca am reusit sa conduc misiunea
destul de departe pe calea cea buna. &entru ca orice s/ar intampla cu mine, !"DE(; 1asociatia
din care s/a nascut !iscarea $aeliana in 19 mai 1+362 este in crestere si nimic nu o .a putea opri
.reodata.
In doi ani am tinut aproape patru-eci de conferinte, si din moment ce anumite intrebari
.eneau re'ulat, ma 'andesc ca unele parti din mesa0e trebuiesc clarificate. Deci .oi incerca sa fac
asta acum.
!ai intai de toate, ce fel de .iata duceam inainte de 1% decembrie, 1+3%C
+%
Trebuie sa recunosc ca doar acum foarte putin timp am inceput retrospecti.a .ietii mele,
pentru a .edea e5act cum a fost '*idata pentru ca sa fiu capabil si 'ata sa intru in actiune pe
planul spiritual, psi*ic si emotional.
"numite e.enimente din copilarie nu pareau sa aiba nici cea mai mica semnificatie atunci
cand erau luate separat / dar a.eau atunci cand am inceput sa fac o sinte-a.
"cum totul mi se pare foarte clar, si sunt emotionat cand imi amintesc lucruri pe care le
consideram nesemnificati.e in momentul respecti.. Departe de mine este 'andul de a spune
po.estea .ietii mele intr/un fel care su'erea-a ca fiecare e.eniment a fost e5ceptional, dar se
pare ca multi oameni doresc sa afle mai multe despre ce s/a intamplat cu mine inainte. De
asemenea, decat sa o las pe 'ura lumii, prefer sa o spun eu.
(=&IL"$I"8 UN =AN DE"SU&$" "!7E$T/ULUI
Fiind copil cu tata necunoscut, nu pot spune ca am a.ut o copilarie tipica. "m fost ceea ce
este numit un Dcopil naturalD/ ca si cum toti ceilalti ar fi fost copii DartificialiD.
Nasterea mea a fost un accident / cel putin pentru micutul oras "mbert, care este asa de
de.otat (atolicismului incat este cunoscut sub porecla de Dcapitala mondiala a matanieiD. Si mai
mult, tatal necunoscut, care nu a fost total necunoscut, era dupa cate se pare un refu'iat e.reu. (e
sacrile'iuE
Nasterea mea a fost ascunsa pe cat de mult posibil / nu intr/o pestera, ci intr/o clinica in
apropiatul <inc*). S/a produs la %0 septembrie 1+46, aproape la ora doua dimineata, si a fost
una foarte dificila. Dar lucrul important este ca am fost conceput pe 9 decembrie 1+49.
(onceptia, momentul in care o fiinta incepe cu ade.arat sa e5iste si sa se de-.olte in uterul
mamei, este ade.arata data de nastere a fiecarui indi.id. 9 decembrie a fost o data foarte
importanta acum aproape ,000 de ani. &entru cei care cred in coincidente, .iata mea a inceput
cu o coincidenta.
(and ne/am reintors la "mbert, sarmana maica/mea a incercat pentru o .reme indelun'ata
sa ma pre-inte ca pe Dfiul unui prieten de care a.ea 'ri0a pentru un timpD. Traiam sub acelasi
acoperis cu tatal ei care, in loc sa fie impotri.a ei atunci cand a aflat ade.arul, s/a do.edit a fi cel
mai simpatic dintre toti bunicii cu mine, pentru scurtua perioada in care l/am cunoscut. Trist, a
murit atunci cand eram inca un copil foarte tanar. !i s/a spus mai tar-iu cat de amu-ant a fost
cand, .a-andu/l cum aran0a arborii fructiferi, am luat o perec*e de foarfece si i/am taiat...salata.
"m fost crescut de catre bunica si matusa mea care traiau si inca mai traiesc impreuna. !/au
in.ata sa citesc si m/au a0utat sa fac primii pasi, pe care mi/i amintesc foarte clar / cu si'uranta,
cea mai timpurie amintire a .ietii mele.
+4
Nu de mult, bunica mea mi/a spus ca in 1+43 a .a-ut o na.a ciudata -burand foarte repede si
silentios deasupra "mbert/ului, prin apropierea casei sale. Nu a indra-nit niciodata sa spuna
cui.a despre lucrul acesta de frica de a fi acu-ata de *alucinatii. Numai dupa ce mi/a citit cartea
s/a *otarat sa .orbeasca cu mine despre asta...si in acelasi timp sa se alature !"DE(;/ului.
Deci-ia ei de alaturare a fost de fapt una dintre cele mai importante forme de incura0arare pe care
le/am primit.
&"&" D$UIAIL=$

In "mbert era un batran de care copiii mici se temeau, si de care adultii radeau. Il poreclisera
DIisus ;ristosD deoarece a.ea un par foarte mare prins intr/un coc, si o barba ma'nifica.
Era intotdeauna imbracat intr/o pelerina lun'a care/i .enea pana la 'le-ne, si traia la
apro5imati. 100 de metri de casa in care maica/mea 'asise un apartament mic. Nu muncea si
nimeni nu stia cum putea sa/si permita sa traiasca in casa minuscula din fata scolii 'ramaticale
municipale.
&e masura ce cresteau, copiii isi pierdeau frica si ca si parintii lor incepeau sa se amu-e pe
seama lui, radeau si faceau fete in timp ce/l urmarea si/i faceau semne.
!ie nu/mi placea sa ma 0oc cu ceilalti, preferand sa contemple- insectele si sa ma uit prin
carti. L/am intalnit pe acest om pe strada de mai multe ori si am fost surprins de fata sa, care
radia o mare bunatate, si de -ambetul *otoman pe care il scotea in clipa in care se uita la mine.
Nu stiam de ce, dar nu ma speria si nu am 'asit nimic de ras la el. De asemenea, nu intele'eam
de ce radeau de el ceilalti copii.
Intr/o dupa/amia-a l/am urmarit curios sa aflu unde se duce si l/am obser.at ducandu/se in
casa, lasand desc*isa o usa care ducea catre o bucataria mica si foarte intunecata. !/am apropiat
si l/am .a-ut stand pe un scaunel, cu -ambetul sau smec*er pe fata, ca si cum m/ar fi asteptat.
!i/a facut semn sa ma apropii. "m intrat in casa si m/am diri0at catre el.
Si/a pus mana pe capul meu si am a.ut o sen-atie stranie. In acelasi timp s/a uitat in sus si a
pronuntat niste .orbe pe care nu le/am inteles. Dupa cate.a minute m/a lasat sa plec fara sa -ica
.reo .orba, si cu acelasi -ambet misterios pe fata.
Toate astea m/au -apacit pe .remea aceea, dar am uitat totul foarte repede. Numai in .ara lui
1+34, cand citind o carte despre misterele din "u.er'ne pe care mi/a dat/o maica/mea, am aflat
ca &arintele Dissard, batranul in c*estiune, era ultimul DDissardD / adica ultimul D&apaD al
Drui-ilor in .iata pe atunci / si ca murise intre timp de cati.a ani.
+9
"poi mi/am reamintit scena din copilarie, si m/am 'andit din nou la misteriosul -ambet pe
care batranul om obisnuia sa mi/l acorde de fiecare data cand il intalneam pe strada / ceea ce se
intampla in fiecare -i, din moment ce eram aproape .ecini. "cum stiu cui se i adresa atunci cand
se uita in sus si rostea fra-ele acelea misterioase, la fel cum stiu acum si ce era aparatul silentios
si luminos pe care il .a-use bunica/mea.
Un alt lucru mi/a .enit in minte, de asemenea. Dupa scena care a a.ut loc in casa &arintelui
Dissard, m/am dus la culcare si toata seara am numarat pana la noua de mai multe ori.
"cesta este un numar de care m/am lo.it frec.ent in .iata mea, la fel ca un cod care imi
fusese stabilit. Nu am putut niciodata sa e5plic acest obicei neasteptat, care a inceput la cati.a ani
dupa ce am in.atat sa numar mai sus de cifra noua, si de aceea nu putea sa fie re-ultatul in.atarii
memorate. ".eam sapte ani atunci cand e.enimentul a a.ut loc.
&=EAI"
&e .remea aceea animalele contau cel mai mult in .iata mea, le iubeam si le desenam toata
-iua, atunci cand nu or'ani-am curse cu melci. Eram fascinat de .iata animala si .isam numai la
faptul de a de.ini un e5plorator pentru a putea sa ma apropii de misterioasa fauna a padurilor
.ir'ine.
Dar la .arsta de noua ani / iarasi numarul noua/ totul se .a sc*imba. !ai intai de toate am
descoperit ceea ce a de.enit o ade.arata pasiune pentru mine / .ite-a. "sta era, .ite-a pe tot ce
a.ea roti, cu sau fara motor. <ite-a si ec*ilibrul, sentimentul de miscare si de lupta cu sine,
impotri.a propriilor refle5e. De fapt, autoritatea fundamentala a mintii asupra corpului.
" inceput cu intreceri salbatice pe panta dealului pe o bicicleta mica si care nu a.ea aproape
nici frana, si m/am mirat cum de nu am ca-ut nici macar o sin'ura data. &entru a mai anima
lucrurile, ma po-itionam pe .arful unui deal si asteptam sa treaca o masina rapida. "poi ma
lansam intr/o urmarire ametitoare, ma intreceam cu masina si o depaseam / spre marea
surprindere a soferului/ si, odata a0uns la poalele dealului, ma intorceam si mer'eam inapoi
pentru a astepta din .arf o alta masina.
(ate.a luni mai tar-iu, am asistat din intamplare la cursa auto a Turului Frantei, si a fost ca o
dra'oste la prima .edere. Era posbil, am reali-at atunci, sa cunosc bucuriile .ite-ei mari fara sa
mai fie ne.oie sa mai pedale- pentru a ma intoarce pe un deal. Si puteti numi asta o meserie.
!/am *otarat, in felul in care te poti *otari atunci cand esti in .arsta de noua ani8 .oi de.eni
un pilot de curse.
Din -iua aceea .iata mea a fost canali-ata doar catre cursele motori-ate. Nimic altce.a nu
ma interesa si nu intele'eam rostul tuturor lucrurilor pe care le in.atam la scoala, din moment ce
trebuia sa a0un' un pilot de curse. $e.istele pentru copii au fost repede inlocuite de cele auto
+6
serioase si, nerabdator, am inceput sa numar anii care ma separau de .arsta la care puteam sa
obtin carnetul de conducere.
" fost la .arsta de noua ani de asemenea cand am a.ut prima e5perienta a scolii la internat.
!aica/mea era disperata pentru ca nu mai .roiam sa fac nimic la scoala si ii spuneam constant ca
astfel de studii erau nefolositoare pilotilor de curse auto. "sa ca s/a *otarat sa ma trimita la
internatul scolar de la Notre/Dame/de/France, in &u)/en/<ela).
Spera ca fara re.istele despre cursele auto ma .oi abandona muncii scolii, si intr/un fel nu
prea a 'resit. Dar am amintiri foarte urate din aceasta prima scoala cu internat, deoarece eram
prea tanar atunci cand am fost trimis aici.
Imi amintesc ca am petrecut multe nopti plan'and intr/un dormitor imens, si cred ca ce/mi
lipsea mai mult era sansa de a fi sin'ur si de a medita.
Lipsa aceasta, ca orice ne.oie nee5primata pe plan emotional a facut din copilul sensibil care
eram un copil cu o sensibilitate si mai mare. "m descoperit poe-ia.
Intotdeauna am fost mai mult atras de literatura decat de matematici, dar cu toatea astea
numai intr/un mod pasi., ca un cititor. "poi a aparut dorinta, ne.oia de a scrie / in .ersuri, daca
era posibil. "m ramas neinteresat de matematici si totusi acumulam acum o medie solida la acest
obiect la fel ca la toate celelalte. Dar la limba france-a, si in special la scris, eram primul cu
re'ularitate atata timp cat imi placea subiectul stabilit. "m scris c*iar o colectie intre'a de poeme
si am casti'at premiul intai intr/o competitie de poe-ie.
(el mai surprin-ator lucru era ca, desi nu fusesem bote-at, eram intr/un internat scolar
condus de calu'ari catolici, cu toate ru'aciunile pe care le implica / ru'aciune inainte de masa si
de a mer'e in pat, dimineata dupa rasarit, dupa studii / si in timpul slu0belor -ilnice cu
comuniune. (and, dupa sase luni de comuniune -ilnica, calu'arii au descoperit ca nu fusesem
bote-at, au fost in'ro-iti de/a binelea. &entru mine era amu-ant@ era de fapt sin'ura parte a
slu0bei care imi placea, 'ustarea bucatelelor de paine moale.
" fost de asemenea la .arsta de noua ani cand am atins pubertatea. !/am bucurat de ea
foarte mult si am descoperit placeri necunoscute si secrete, pe care niciun alt baiat de noua ani
din dormitor nu parea sa le fi descoperit inca, si era un fel de consolare pentru sin'uratatea mea
incompleta.
In sfarsit, tot la .arsta de noua ani m/am indra'ostit pentru prima data / si a fost 'enul intens
de iubire pe care il au copiii la .arsta aceasta. Datorita re-ultatelor scolare imbunatatite, maica/
mea a fost de acord sa nu ma mai trimita inapoi la internatul scolar si m/am tre-it in clasa a patra
la Scoala Gramaticala !unicipala din "mbert. Iat/o, ea era, a.ea noua ani sau aproape, si se
numea 7ri'itte. Eram foarte timid si rusinos, deci destul de ridicol. = pri.ire fu'ara in timpul
unei .i-ite medicale, un 'est de modestie pentru a ascunde un piept unde bineinteles nu era nimic
de .a-ut au fost de a0uns pentru a elibera in mine sentimente de tandrete si o mare dorinta de a
prote0a fiinta aceasta in aparenta atat de fra'ila.
+3
In anul urmator m/am re'asit la aceeasi scoala, in clasa a cincea, in compania primei mele
iubiri careia nu am indra-nit nici macar sa/i .orbesc. Totusi, am reusit sa termin prin a sta cu o
banca in fata ei la inceputul anului scolar pentru ca sa/mi intorc capul din cand in cand si sa/i
admir fata frumusica. ".eam numai -ece ani si ma 'andeam tot timpul la ea.
Faptul ca eram apropiat de ea in clasa m/a impintenit si m/am pus pe treaba destul de
puternic pentru a e.ita sa repet anul. In felul acesta am trecut in clasa a sasea fara sa fi a.ut cel
mai mic interes pentru studii.
Din pacate, acum sc*imbam foarte constant clasele si a.eam profesori diferiti in loc de unul
sin'ur. Efectul a fost ca eram aproape intotdeauna separat de ea, si nu faceam practic nici o
acti.itate / asa incat in anul urmator m/am re'asit inapoi in internatul scolar in micul oras
(unl*at, care este la apro5imati. trei-eci de Oilometri de "mbert.
" fost si mai rau decat fusese la &u)/en/<ela). Eram toti in'*esuiti intr/un dormitor mic
care era aproape infierbantat si, mai rau decat toate, nu era efecti. nici o disciplina. "sa ca
baiatul cel mai mare si mai puternic isi impunea propria le'e. (red ca aici mi/am de-.oltat o ura
foarte mare impotri.a .iolentei.
Intr/o -i, deran0at de faptul ca fusesem bat0ocorit de niste baieti impotri.a carora nu fusese
luata nici o masura disciplinara, am plecat *otarat sa parcur' cei trei-eci de Oilometri care ma
separau de casa mea natala. Nimeni nu a sesi-at lipsa mea, iar cand directorul scolii m/a luat cu
el in masina, facusem de0a aproape 10 Om.
Spre marea mea multumire am fost dat afara din scoala si trimis inapoi la fratii catolici din
"mbert la mi0locul anului scolar, ca un ele. la -i. (e bucurieE = puteam .edea acum pe 7ri'itte
in fiecare -i pe strada. Dar acum a.ea 1 ani, micutul ei piept de.enea delicios, si era mai
frumoasa ca niciodata pentru mine.
De.enisem din ce in ce mai putin interesat de studii si am inceput sa 'ust bucuriile c*iulului,
mai ales pentru ca nu imi placea sa ma 'asesc printre preoti, care imi sfatuisera mama sa ma dea
repede la bote-. Din fericire, a preferat sa astepte sa a0un' la o .arsta la care sa intele', pentru ca
sa poata sa imi ceara parerea.
(eea ce/mi placea atunci era sa de.in un mecanic auto pentru ca am au-it ca lucrul acesta
poate fi folositor pentru pilotii de curse. !aica/mea, care spera sa de.in un in'iner, dorea cu tot
dinadinsul ca sa/mi continui studiile asa incat a refu-at sa ma lase sa de.in ucenic la un 'ara0.
"ceasta interdictie mi/a dat dorinta de a scrie din nou poe-ii, si am inceput sa *oinaresc la
tara cu un blocO/notes in mana, in loc sa particip la ore.
La 14 ani m/am tre-it la internatul scolar inca o data, de data asta in !ont/Dore, la o scoala
'ramaticala care primea copiii care nu erau doriti de celelalte scoli din re'iune.
!/am 'asit in compania unei colectii interesante de natan'i si a unor Dca-uri problemaD.
Unul din capetele astea patrate, o persoana foarte influenta in internat, a a0uns sa fie responsabil
+,
si sa influente-e directia pe care a luat/o .iata mea in urmatorii -ece ani. Numele lui era #acVues
si canta la c*itara electrica, ceea ce m/a impresionat foarte mult. De indata ce au .enit sarbatorile
de (raciun mi/am pus bunica sa/mi cumpere o c*itara electrica minunata, iar #acVues m/a in.atat
cate.a acorduri. "poi am inceput sa/mi pun poemele pe mu-ica si am obser.at ca a.eam succes.
De indata ce a sosit .acanta de .ara am inceput sa particip la unele concursuri radio de mu-ica,
pe care le casti'am aproape intotdeauna.
" fost de asemenea tot in timpul .acantei de .ara cand am descoperit iubirea fi-ica pentru
prima data / cu o c*elnerita care era incantata de melodiile mele. ".ea 0 de ani si nu m/a
in.atat prea mult in afara efectelor pe care c*itara le poate a.ea asupra femeilor.
In anul urmator implinisem 19 si doream mai mult ca niciodata sa/mi traiesc propria mea
.iata. Intr/o buna -i mi/am luat c*itara la subsuoara, impreuna cu o mica .ali-a, mi/am luat bun
ramas de la internatul scolii cu studiile sale neinteresante si am facut autostopul catre &aris.
".eam ,000 de franci .ec*i in bu-unar si o inima plina de speranta. In sfarsit, urma sa/mi casti'
propria e5istenta, sa/mi stran' destui bani pentru a/mi lua carnetul de conducere la 1, ani si sa
de.in un pilot de curse.
(u un dram de noroc, m/a luat un om care conducea o masina care a.ea o acceleratie
formidabila ascunsa sub o caroseria destul de discreta. "tunci cand mi/a spus ca fusese un pilot
de curse si cand mi/a dat numele, am fost in stare sa/i spun ce masina a condus si premiile pe
care le/a casti'at. " fost flatat si surprins, asa putin cunoscut cum era, sa intalneasca un tanar
care sa/si aminteasca toate reali-arile sale. !i/a spus ca odata fusese cloGn, si ca acum detinea
un 'ara0 in sud/.est. (and am sosit in &aris m/a in.itat la cina, si c*iar mi/a oferit o camera in
*otelul in care statea.
In barul *otelului am stat de .orba putin cu doua tinere femei care erau dansatoare 'a-da
intr/un bar si care isi terminasera munca pe -iua aceea. "m cantat unele melodii si apoi am mers
fiecare in pat cu cate una din sarmantele noastre insotitoare. "ici am fost initiat cu ade.arat in a
face dra'oste fi-ic.
In dimineata urmatoare am plecat discret, pentru ca doream sa 'asesc o camera si unele
cabarete care puteau fi interesate de cantecele mele. Nu am 'asit nici una, nici alta si mi/am
petrecut a doua noapte in &aris in pasa0ul de metrou, impreuna cu .a'abon-ii.
Nu/mi mai ramasese niciun ban si in dimineata urmatoare eram infometat. !i/am petrecut
-iua pier-andu/mi .remea si disperand in orice fel dupa orice altce.a. Dar in seara aceea am
.a-ut un om cantand la acordeon pe o terasa, iar clientii ii aruncau mone-i. !/am *otarat sa
incerc acelasi lucru si mer'ea foarte bine c*iar de la inceput. Eram sal.at.
"m trait asa .reo trei ani, dormind adesea oriunde si mancand un sandGic* din cand in cand.
Dar am facut pro'rese imense, si intr/o -i am fost an'a0at de un mic cabaret pe $i.e Gauc*e.
Faceam 10 franci pe fiecare noapte si a.eam ne.oie de 19 pentru a ma reintoarce la !ontmartre,
unde traiam intr/o camera mica. Totusi a.eam numele meu pe poster / c*iar daca pe un afis micE
De0a imi ima'inam numele meu ridicat sus pe poster, cu litere mari, ima'inandu/mi in fiecare
noapte succesul pe care urma sa il am.
++
Intr/o -i l/am intalnit pe actorul #ean/&ierre Darras, care m/a sfatuit si iau ore de teatru
pentru a/mi imbunatati pre-enta scenica. Din moment ce nu a.eam posibilitatea sa le platesc, a
aran0at cu amabilitate ca sa frec.ente- 'ratis un curs la Teatrul National din &aris. "sadar, pentru
trei luni am fost la cursurile lui Dullin / si dupa aceea am renuntat pentru ca nu simteam deloc o
atractie fata de teatru.
=bisnuiam sa ma introduc din cand in cand sub numele de (laude (eller, pe care il alesesem
ca un tribut pentru sOiorul si campionul de curse auto, Ton) Sailer. "m modificat orto'rafia asa
incat initialele mele sa de.ina (( / retinandu/mi primul meu nume.
"m inceput sa casti' o multime de concursuri radio si, cantand in mai multe cabarete, am
reusit sa traiesc re-onabil si bine, si cel mai important sa/mi stran' destui bani pentru a/mi lua
carnetul de conducere e5act la 1, ani, dupa cum planuisem.
Dar asta nu era de a0uns pentru a a0un'e un pilot de curse. !ai intai de toate trebuia sa/mi
fac un nume in speranta de a fi an'a0at de o companie mare, si pentru asta a.eam ne.oie de o
masina de competitie, sa particip in unele curse independent si daca era posibil, sa le casti'. =
masina de curse este foarte scumpa, si continuam sa stran' bani in speranta ac*i-itionarii unui
asemenea .e*icul. "m continuat cu cantatul si am incercat sa pun unii bani deoparte. !ulti
prieteni autori/compo-itori facusera inre'istrari si se parea ca faceau destui bani pentru ei. "sa
ca m/am decis sa incerc sa inre'istre- si eu, a.and pana acum nu mai putin de 190 de melodii in
'eanta mea.
&rima firma de inre'istrari la care am apelat mi/a oferit un contract pe trei ani, pe care l/am
semnat. Directorul firmei era Lucien !orisse, directorul postului de radio Europe No. 1, care
lansase un numar imens de cantareti faimosi. &rima mea inre'istrare a a.ut destul succes, iar a
doua, multumita unui cantec numit D Le miel et la (anelleD 1!iere si scortisoara2 / a fost c*iar
mai populara. Era des au-ita la radio8
Le miel et la cannelle

Wa sent> le miel et la cannelle
Wa sent la .anille et lKamour
Wa sent le miel et la cannelle
Filles Vue 0Kaimerai tou0ours
La premiXre Ytait brune
Et sKappelait !ar'ot
Le soir au clair de lune
Nous 0ouions du flZtieau
!oi, 0e pris la route
De ses )eu5
Et le c*emin sans doute
De ses c*e.eu5
100
La deu5iXme Ytait blonde
Et sKappelait !arielle
Les sentiers de sa ronde
Son corps, 0e me rappelle
!oi, 0e suis sur la route
De ses )eu5
Sur le c*emin sans doute
De ses c*e.eu5

La troisiXme Ytait rousse
Et sKappelait !arion
&our sa 0olie frimousse
Et son coVuin 0upon
!oi, 0e prendrai la route
De ses )eu5
Et le c*emin sans doute
De ses c*e.eu5
Ne pleure pas, lKami
Demain, cKest le printemps
Elles sont si 0olies
Et tu nKas pas .in't ans
#Kai le c*emin sans doute
Des c*armilles
Toi, tu prendras la route
Des trois filles
"m a.ut multe performante si luam parte la multe turnee. Totul mer'ea bine si am a.ut c*iar
placerea de a fi selectionat pentru a participa la concursul Trandafirul de "ur, tinut in "ntibe.
Dar cei care ma '*idasera nu .roiau cu ade.arat ca sa de.in un artist faimos. "cest sta'iu al
.ietii mele a fost planuit pentru a/mi de-.olta sen-iti.itatea, sa ma obisnuiasca sa ma e5prim in
public si nu mai mult de atat.
(*iar daca eram printre concurentii selectati pentru Trandafirul de "ur, Lucien !orisse a
.enit la mine intr/o -i si mi/a e5plicat ca trebuie sa ma retra'a din concurs. !i/a spus ca .oi
intele'e de ce mai tar-iu, dar nu a putut sa -ica mai multe in acel moment.
"sa ca pana la urma nu am mai participat in acel concurs Trandafirul de "ur, si trebuia sa
traiesc din ceea ce puteam casti'a din cantatul meu care, mi/am dat seama, nu/mi .a fi niciodata
de a0uns pentru a cumpara o masina cu care sa particip in curse.
De aceea, atunci cand mi s/a oferit oportunitatea de a de.eni repre-entantul companiei la
care am facut inre'istrarile, am acceptat imediat, con.ins ca .oi putea sa/mi stran' destui bani
101
pentru o masina in cate.a luni.
!/am intors la 7ordeau5, unde eram a'ent comercial insarcinat cu super.i-area a 19
re'iuni. "m stat aici pentru un an si am plecat atunci cand am a.ut destui bani pentru a/mi
cumpara sin'ur o masina de competitie. "m a.ut c*iar timp sa -drobesc aceasta masina.
=ricum, am compus noi cantece in timpul anului petrecut la 7ordeau5 si un prieten instarit m/a
indemnat sa fac o alta inre'istrare, pe care urma sa o finante-e c*iar el.
"m petrecut inca un an traind cu poe-ia mea si apoi, ca si cum pentru a/mi sc*imba radical
stilul de .iata, am fost implicat intr/un foarte serios accident de masina.
Intr/un tur foarte obositor, am adormit la .olanul masinii mele si m/am ciocnit de un perete,
la aproape 100 Om pe ora. !ai mult de 10 oameni murisera de0a in acel loc. "m suferit mai
multe fracturi, dar am supra.ietuit. "m fost imobili-at pentru trei luni sau mai mult, mi s/au dus
toate economiile si inca nu facusem nici o cursa. Eu, cel care .isase sa inceapa la 1, ani, inca nu
participasem in nici o cursa pana la .arsta de de ani.
&articipand ca spectator de multe ori pe circuitele de curse, obser.and cat de fermecati sunt
tinerii din acest sport, si de asemenea numarul baietilor care doreau sa de.ina piloti de curse fara
a sti cum trebuie procedat, mi/am spus ca cea mai buna cale pentru mine de a intra in curse .a fi
sa 'asesc o cariera care .a profita de entu-iasmul lor. Stiam cum sa scriu, asa ca solutia era
e.identa.
<oi de.eni reporter pentru un !a'a-in Sport "uto.
"m luat le'atura cu numerosi specialisti in ma'a-ine, dar in .an deoarece foarte multi
entu-iasti .enisera cu aceeasi idee. "poi am obser.at un mic anunt in sectiunea auto a -iarului
DLL EVuipeD de la cine.a care cauta un foto/reporter, fara a se cere e5perienta.
"m scris, iar persoana care facea reclama mi/a raspus si mi/a -is ca solicitarea mea .a fi
luata in considerare, dar ca trebuie sa trimit 190 de franci pentru costuri administrati.e. In
sc*imb, .oi primi o pelicula pentru a face un reporta0 test pe un subiect la ale'ere. "m trimis
banii, am reali-at filmul si am scris raportul / despre o cursa auto, bineinteles / si l/am trimis
imediat la adresa indicata.
Foarte curand dupa asta, am primit o scrisoare care imi cerea sa apele- un numar in Di0on,
acolo unde seful biroului firmei care plasase anuntul era locali-at. L/am intalnit pe seful
companiei / un om de aproape trei-eci de ani care sustinea ca a facut o a.ere din reali-area de
foto'rafii in Statele Unite.
&area ca este foarte interesat de ideile mele despre crearea unei re.iste sport auto destinata
tinerilor care sperau sa de.ina piloti de curse, si s/a oferit sa ma an'a0e0e ca editor/sef al unui
-iar care urma sa apara in cate.a luni. !i/a aratat intreprinderea pe care urma sa o cumpere
pentru a amena0a oficiul imprimeriei, m/a pre-entat tipo'rafului din Di0on pe care il an'a0ase ca
director, si mi/a aratat casa in care eu si sotia mea urma sa traim, care era situata la o aruncatura
de piatra de biroul meu.
10
I/am raspuns ca as dori sa particip si in curse pentru a ma re.ansa pentru conditiile oferite.
El mi/a spus apoi ca era de asemenea in cautarea cui.a care sa fie capabil sa conduca
departamentul de competitii, deoarece intentiona sa lanse-e noul -iar printr/o cursa cu cate.a
masini pictate cu propriile culori ale -iarului. "sta imi .a permite sa fiu direct in mi0locul
actiunii, si am acceptat sa de.in directorul departamentului de competitii al companiei sale.
= saptamana mai tar-iu, m/am mutat de la &aris la Di0on impreuna cu sotia mea, !arie/
&aul. Eram casatoriti de aproape trei luni, si astepta o fetita. "m intalnit/o pe !arie/&aul in luna
iunie, si nu ne/am mai despartit din -iua in care ne/am intalnit. Ne/am casatorit dupa trei luni,
numai de placerea familiei sale care a fost socata au-ind la inceput ca nu planuiam sa ne
casatorim la biserica. Familia ei era foarte de moda .ec*e si la inceput ma ru'am impreuna cu ei
inainte de masa.
Domiciliul meu in Di0on, oricum, a durat doar doua luni si nu am primit niciun salariu. Se
au-ea ca Dbo'atasul americanD care dorea sa cree-e -iarul de fapt tocmai iesise din inc*isoare
fara nici unban. E5crocase mai mult de 900 de oameni, oameni .isatori asa ca mine sa de.ina
foto/reporteri, cu sume de bani cuprinse intre 190 si %00 de franci.
!uncisem doua luni pentru nimic, si m/am 'asit plin de idei, dar fara niciun ban. De data
asta m/am decis sa/mi fac sin'ur startul in marea lume a publicitatii. !/am mutat in (lermont/
Ferrand, aproape de mama, care se pre'atea pe .remea aceea sa de.ina bunica si mi/am
inau'urat propria casa de publicitate pentru a produce o re.ista dupa propria mea dorinta. (opii
ale acestei re.iste au fost curand .andute, multumita unui tipo'raf care iubea de asemenea
sporturile auto, si care a fost de acord sa riste si sa imi acorde un credit, cu toate ca nu puteam sa/
i ofer nici o forma de 'arantie.
$e.ista a pornit la drum repede si in curand a de.enit unul din liderii in domeniu. !i/am
re-er.at cea mai interesanta sarcina / test/dri.in'/ul noilor modele pe minunatul circuit !as/du/
(los, in (reuse, si pe sosea. "sta insemna ca am casti'at intrarea in lumea sporturilor cu motor si
imi erau imprumutate masini pentru a concura. In sfarsit, .isul meu de.enise realitate si, c*iar
mai mult, mi/am dat seama de la inceput ca eram un pilot de competii in-estrat, obtinand multe
.ictorii cu masini care nu imi erau familiare.
&entru trei ani minunati am trait in felul acesta, pro'resand tot timpul in te*nica sofatului, si
concentrandu/ma 100T in domeniul pe care il iubeam / masinile de sport. Trebuie sa spun ca am
simtit o ade.arata placere in a/mi impin'e cat mai departe limitele si imbunatatindu/mi constant
controlul refle5elor si al reactiilor. =ricum, nu mi/a pasat nici de -'omotul motorului sau de
mirosul de combustibil ars si .isam la -ilelele in care fabricilor masinilor de curse li se .a cere sa
produca masini nemirositoare si silentioase. Doar atunci ma .oi putea bucura din plin de sen-atia
sofatului la cel mai pur ni.el.
Dar toate acestea au fost date peste cap catre sfarsitul anului 1+3%.
INT"LNI$E"
10%
In -iua aceea e5traordinara, 1% decembrie 1+3% / ma 'aseam intr/un crater al unui .ulcan din
"u.er'ne, &u)/de Lassolas. "ici, dupa cum am descris de0a, am intalnit pentru prima data un
e5traterestru sau mai precis, un Elo*a / sin'ularul lui Elo*im/ pe care urma sa/l intalnesc in
acelasi loc pentru sase -ile consecuti.e si care, pentru apro5imati. o ora de fiecare data, mi/a
dictat fantasticele re.elatii ale primei parti ale acestui Dmesa0D.
In primele cate.a -ile care au succedat acestei e5periente trebuie sa marturisesc ca mi/am
pus de cate.a ori intrebarea8 .oi indra-ni sa/i spun macar cui.a despre astaC In primul rand am
facut ordine in notitele pe care le luasem destul de bine, dar totusi cu prea multa 'raba in timp ce
interlocutorul meu imi .orbea. (and am terminat, am trimis manuscrisul oficial unui editor
serios care dupa cunostinta mea nu publica lucruri e-oterice sau science fiction. E.ident ca nu
doream ca acest mesa0 de o importanta asa de mare pentru omenire sa fie pierdut printre colectii
de po.esti si a.enturi misterioase sau printre carti oculte care erau oferite celor interesati in
stiintele alternati.e.
!arcel #ullian, cel care conducea editura, m/a in.itat la &aris si mi/a spus ca manuscrisul era
sen-ational. Dar a spus ca trebuie sa spun po.estea .ietii mele inainte de a .orbi despre mesa0, si
ca Dar mai fi de facut cate.a mici sc*imbariD.
Nici nu se punea problema sa fac asta. Nu .roiam sa reali-e- sute de pa'ini pentru a/mi
po.esti .iata si apoi sa pre-int mesa0ul pe care/l primisem, ca si cum personalitatea mea ar fi fost
la fel de importanta ca si aceste lucruri pe care mi/a fost cerut sa le re.ele-. Doream ca mesa0ul
sa fie publicat, dar numai mesa0ul, c*iar daca nu era o carte 'roasa si deci lipsita de interes
pentru editori. "sa ca i/am cerut domnului #ullian sa/mi returne-e manuscrisul. !i/a raspuns ca
nu/l mai a.ea, pentru ca un cititor il imprumutase, dar ca atunci cand il .a returna mi/l .a trimite
imediat.
Tocmai ma intorsesem in (lermont/Ferrand cand am primit o tele'rama care ma in.ita sa
ma intorc la &aris pentru a aparea intr/un s*oG de tele.i-iune numit Le 'rand Ec*iVuier,
pre-entata de #acVues (*ancel. Era directorul unui serial la editura careia trimisesem
manuscrisul. Il citise si a inteles ca era absolut fantastic, c*iar daca .oi fi cre-ut sau nu de
altcine.a. "sa ca am particiat la s*oG, iar miile de scrisori pe care le/am primit dupa asta au
aratau ca, in timp ce unii radeau, multi luau foarte in serios ceea ce am spus si doreau sa a0ute.
Dar -ilele treceau si manuscrisul nu/mi era returnat. "m trimis o scrisoare inre'istrata
editorului, care mi/a raspuns ca manuscrisul imi .a fi trimis, dar ca nu l/au 'asit inca. Dupa -ece
-ile m/am intors la &aris pentru a .edea daca pot face ce.a personal pentru ca nimeni nu dorea
sa/mi mai raspunda la intrebari atunci cand intrebam despre problema.
Faimosul desi'ner (ourre'es, care ma contactase dupa s*oG/ul de tele.i-iune pentru ca era
interesat, a fost de acord sa .ina cu mine pentru a/l .edea pe editor, cu scopul de a afla ce se
intamplase e5act cu manuscrisul.
!arcel #ullian ne/a spus ca cititorul care a.ea manuscrisul il luase cu el in .acanta, dar ca nu
104
stiau unde se afla sau cum sa dea de el.
In cele din urma, manuscrisul a fost recuperat de !onsieur (ourre'es si mi l/a returnat
personal. Inca ma intreb daca c*iar a fost pierdut sau pus deoparte pentru a se e.ita publicarea
lui. Daca editura c*iar a pierdut manuscrisul asa de usor, atunci ii .oi descura0a pe ceilalti autori
care doresc sa le trimita ori'inalele.
"larmata de pierderea de timp si de mormanul crescand de scrisori de la cei interesati in a/
mi cumpara cartea care continea mesa0ul, de indata ce urma sa fie publicata, !arie/&aulle s/a
oferit sa renunte la slu0ba sa de asistent medical pentru a ma a0uta in publicarea si distribuirea
acestui document e5ceptional.
"m acceptat, deoarece eram si'ur ca doar in acest fel .oi putea fi capabil sa controle-
permanent utili-area pentru care aceste scrieri erau destinate. Din moment ce era incompatibila
cu serio-itatea misiunii care imi fusese incredintata am oprit imediat munca pentru re.ista
sporti.a, iar in toamna lui 1+34 cartea a iesit in final din editura.
Socul ner.os cau-at de rasturnarea aceasta nepre.a-uta a .ietii mi/a cau-at dureri de stomac
si mi/a adus aproape un ulcer. Toata iarna am suferit de un ca- serios de 'astrita. Niciun
medicament nu isi facea efectul, si doar dupa ce am decis sa o iau usor, facand cate.a meditatii si
e5ercitii de respiratie, durerea a disparut ca prin minune.
In iunie am fost la un s*oG de tele.i-iune 'a-duit de &*ilippe 7ou.ard. Se numea PSambata
SearaK si sarcastic asa cum era, domnul 7ou.ard si/a de'*i-at cealalta 'a-da in !artian cu
antene ro- si costum .erde si m/a intrebat daca arata ca persoana pe care o intalnisem.
Dar multi oameni, interesati de putinul pe care fusesem in stare sa/l spun, i/au scris lui
&*ilippe 7ou.ard, reprosandu/i lipsa de serio-itate. (onfruntat cu miile de scrisori pe care le/a
primit, s/a *otarat sa ma in.ite inapoi pentru a face un alt s*oG in care urma sa pot spune mai
multe. (on.ins ca nu mi se .a permite sa spun indea0uns, m/am *otarat sa inc*irie- Sala &le)el
pentru o data care urma c*iar dupa s*oG/ul de tele.i-iune si sa anunt pri.itorii interesati ca .oi
tine o conferinta peste cate.a -ile. "m inc*iriat o sala pentru a 'a-dui 190 de persoane cu o
optiune pentru alta capabila sa primeasca 900, pentru ca nu stiam cati oameni .or a.ea c*ef sa se
deran0e-e sa .ina pentru a ma asculta.
In cele din urma, mai mult de %,000 de oameni au .enit. &roblema era ca nu puteam
acomoda decat 900 de persoane in sala pe care o comandasem si atunci cand aceste locuri au fost
ocupate i/am anuntat pe ceilalti ca .oi tine o alta conferinta peste cate.a -ile, in sala cea mare
care a.ea ,000 de locuri. Era limpede ca multi oameni nu erau multumiti sa plece, unii dintre ei
calatorind cate.a sute de Oilometri.
Totul a mers bine si am reali-at ca un numar mare de oameni era 'ata sa ma sustina si sa ma
a0ute, in afara desi'ur de acei cinici ale caror intrebari, prin .irtutea superficialitatii lor, am fost
capabil sa le do.edesc ca fiind ridicole.
(*iar daca am a.ut scene de frica 'roa-nice, mult mai multe decat am a.ut .reodata in
109
timpul in care cantam, totul mer'ea fara nici o -'altaiala, iar raspunsurile la cele mai dificile
intrebari pareau sa/mi .ina pe bu-e de la sine. "m simtit cu ade.arat a0utor de sus, la fel cum
Elo*im imi promisesera. ".eam impresia ca ma au-eam dand raspunsuri pe care nu le 'aseam
sin'ur.
" doua conferinta a a.ut loc cate.a -ile mai tar-iu. !a temeam ca cei care nu putusera sa
intre in sala pentru prima data nu .or .eni pentru a doua oara si ca ma .oi 'asi impo.arat cu o
sala foarte scumpa si 'oala pe trei sferturi. Nu fusese facuta nici o publicitate e.enimentului dupa
emisiunea de tele.i-iune, cu e5ceptia unui scurt para'raf de trei randuri in France Soir, sin'urul
-iar care a fost de acord sa publice aceasta a doua conferinta.
Ei bine, au .enit mai mult de ,000 de persoane si sala a fost plina. " fost un triumf.
Incepand din acel moment nu am mai a.ut indoieli in le'atura cu misiunea mea.
(=NFE$INTELE
Din luna septembrie 1+34 incolo, in timpul celor aproape patru-eci de conferinte am putut sa
.ad ce intrebari intampinam cel mai des. "m obser.at de asemenea numarul membrilor
!"DE(;/ului crescand constant, concomitent cu formarea departamentelor re'ionale din toate
marile orase ale Frantei in 0urul celor mai dinamici si mai acti.i dintre ei.
"m .a-ut de asemenea si pe unii reporteri care isi faceau meseria cinstit si bine, datoria lor
fiind sa informe-e publicul scriind sau spunand e5act ceea ce .edeau sau citeau. =ricum unii,
precum cei de la -iarul Le &oint, scriau minciuni. (*iar dupa ce le/au fost trimise scrisori
inre'istrate pentru a le aminti ca trebuie sa rectifice un articol incorect in conformitate cu dreptul
la replica, nu au facut asta cum se cu.ine.
"ltii, precum cei de la -iarul La !onta'ne, au refu-at pur si simplu sa/si informe-e cititorii
ca urma sa se tina o conferinta in (lermont/Ferrand, si au speculat faptul ca repre-entau sin'urul
-iar -ilnic din acea re'iune. Directorul lor de stiri m/a intalnit de fapt si mi/a spus ca niciodata nu
.or fi mentionate acti.itatile mele sau eu in -iarul sau. Toate astea se intamplau din cau-a
faptului ca nu le/a placut ca atunci cand am aparut initial la tele.i-iune nu i/am informat mai
intai pe ei inainte sa .orbesc unei mari or'ani-atii de radiodifu-iune france-e. = po.este trista si
un e5emplu delicat de libertate de e5primare. "u refu-at c*iar sa publice o reclama platita care
anunta conferinta aceea, cu toate ca in acelasi -iar erau pa'ini intre'i de reclame la filme
porno'rafice.
(at despre -iarul Le &oint, acesta a transformat pur si simplu o e5cursie a membrilor
!"DE(; in locul unde a a.ut loc intalnirea, intr/o intalnire ratata cu Elo*imii.
Escroc*eriile acestea erau facute in incercarea de a ridiculi-a o or'ani-atie care incerca sa
iasa la suprafata. "pare clar ca este mult mai simplu si mai putin periculos pentru un -iar cu un
numar e5tins de cititori sa faca lucrul acesta cu o or'ani-atie noua ca !"DE(;, decat cu
106
7iserica, cu cei ,000 de ani ai istoriei sale.
Dar .a .eni si -iua in care cei care au incercat sa ascunda sau sa deforme-e ade.arul isi .or
re'reta 'reselile.

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
" D=U" INT"LNI$E
Fenomenul din %1 iulie, 1+39
" fost in timpul lunii au'ust 1+39 cand am *otarat sa demisione- din functia de presedinte al
!"DE(;/ului, in primul pentru ca se parea ca se descurca foarte bine si fara mine, si in al
doilea rand pentru ca eu cred ca am facut o 'reseala in faptul de a structura o or'ani-atie capitala
pentru omenire dupa o le'e din 1+01, asemuind/o cu un club de 0ucatori de petanVue sau de fosti
soldati din ra-boiul mondial.
!/am 'andit ca era necesar sa cree- o miscare mult mai in armonie cu fantasticul mesa0
transmis de Elo*im. "sta cerea o miscare care respecta in detaliu tot ceea ce creatorii nostri ne
sfatuiau / adica 'eniocratia, umanitarismul, renuntarea la toate practicile reli'iilor deiste si asa
mai departe.
= asociatie ba-ata pe o le'e din 1+01 mer'ea contra intelesului mesa0elor Elo*imilor prin
103
definitie, cel putin in felul in care o structurasem. Din moment ce toti membrii asociatiei puteau
.ota, nu raspundeam principiului 'eniocratiei, potri.it caruia numai cei mai inteli'enti oameni
puteau participa in luarea deci-iilor. "sa ca a trebuit sa corecte- 'reseala aceasta fundamentala,
nu neaparat desfiintand !"DE(;/ul ci aducandu/i anumite transformari, in asteptarea mai
multor modificari efecti.e ale structurii sale. "cest lucru nu era impotri.a re'ulilor le'ii din
1+01.
In acest fel !"DE(;/ul .a de.eni o or'ani-atie care .a sustine ade.arata miscare pe care o
.oi crea impreuna cu membrii cei mai lipsiti de pre0udecati / adica o con're'atie a '*i-ilor
!"DE(;. "ceasta noua asociatie ii .a re'rupa pe cei care doreau sa desc*ida mintea celorlalti
catre infinit si eternitate si sa de.ina '*i-i pentru omenire, aplicand cu meticulo-itate ceea ce era
cerut in mesa0ele primite de la Elo*im. "sadar, intr/o societate care cauta sa inc*ida mintea
oamenilor in orice fel prin reli'iile deiste, educatie soporifica, pro'rame t. -apacite si
neinsemnate batalii politice, .oi incerca sa initie- oameni care .or iesi in lume pentru a incerca
sa desc*ida mintile celorlalti. In acest fel, !"DE(;/ul isi .a mentine importanta si .a de.eni o
or'ani-atie de suport care .a fi primul punct de contact al celor care decopera mesa0ele
Elo*imilor.<a fi formata din membri practicanti, iar con're'atia '*i-ilor .a de.eni o miscare
alcatuita din Dcalu'ariD, '*idand membrii practicanti.
Stiam ca erau printre membrii !"DE(; oameni care erau capabili de a conduce or'ani-atia
si am primit confirmarea in timpul acestor ale'eri de la consiliul administrati.. Inlocuitorul meu
ca presedinte, (ristian, era un fi-ician cu .iitor promitator, iar restul consiliului era constituit din
oameni care erau cu totii repre-entati.i si competenti.
Eram tot in luna iulie cand Francois, unul dintre cei mai de.otati membrii !"DE(; si unul
dintre cei mai desc*isi la minte a .enit sa ma .ada in (lermont/Ferrand. I/am .orbit despre
dorinta mea de a 'asi o casa la tara intr/un loc cat mai retras posibil pentru ca sa ma odi*nesc
putin si sa scriu in liniste o carte in care sa relate- tot ce mi s/a intamplat pana la 1% decembrie
1+3%, inainte ca cine.a sa in.ente-e mai multe lucruri fara sens despre trecutul meu. !i/a spus
ca a.ea o ferma in re'iunea &eri'ord, si ca daca imi .a placea locul as putea sa petrec aici o luna
sau doua sau c*iar as putea sa stau aici cat doresc, din moment ce nimeni nu locuia acolo.
"m pornit imediat sa .i-itam locul, si inspirat de pacea si de linistea de aici m/am decis sa
stau doua luni. Dupa doua saptamani mi/a placut asa de mult incat m/am 'andit serios sa .in aici
mult mai des.
Francois ni s/a alaturat la sfarsitul lui iulie si am inceput sa planuim mutarea dupa intalnirea
din (lermont/Ferrand, de pe 6 au'ust. Inca nu ma *otarasem si'ur pentru ca mi/a fost frica sa nu
rate- misiunea mea cum.a daca m/as fi mutat din locul minunatei mele intalniri. =ricum, pe %1
iulie, in timp ce sotia mea !arie/&aul, Fran[ois si cu mine am iesit afara sa luam niste aer curat,
am .a-ut o na.a imensa trecand silentios si cu miscari sacadate aproape pe deasupra casei.
Din timp in timp se misca, cu .ite-a inima'inabila sau se oprea brusc de cate.a ori, desenand
un -i'/-a' la distante de apro5imati. 900 de metri. "m fost incantat ca si alti oameni erau cu
mine martori la e.eniment, si un indescifrabil sentiment de fericire m/a cuprins. Fran[ois mi/a
spus ca i s/a ridicat parul pe cap de emotie. &entru mine era un semn clar al permisiunii
Elo*imilor sa ma mut in re'iunea aceea.
In dimineata urmatoare am remarcat ca a.eam un semn ciudat pe bicepsul unui brat, aproape
de indoitura cotului. Nu am facut imediat cone5iunea cu fenomenul din -iua trecuta, dar mai
tar-iu multi oameni mi/au spus ca nu putea fi decat un semn facut de Elo*im. Era un cerc rosu cu
diametrul de apro5imati. % centrimetri, 9 milimeri 'rosime si inauntru erau % cerculete.
"cest semn a stat nesc*imbat urmatoarele saptamani, apoi cele % cerculete din interior s/au
10,
unit intr/unul sin'ur, re-ultand doua cercuri concentrice. "poi dupa inca saptamani cele doua
cercuri au disparut, lasand o pata alba pe care inca o am pe brat. <reau sa sublinie- faptul ca
niciodata nu am suferit din cau-a semnului si nu am simtit nici cea mai mica mancarime tot
timpul cat am a.ut/o. Unii oameni de stiinta carora le/am aratat semnul au speculat ca ar putea fi
facut in timp ce o proba a fost luata cu a0utorul unui laser perfect.
$euniunea din 6 au'ust a a.ut loc in final asa cum era planuit, in craterul din &u)/de/
Lassolas, aproape de (lermont/Ferrand si la acea intalnire a domnit un splendid sentiment de
fraternitate si de armonie.
!/am *otarat sa tin aceasta intalnire a membrilor !"DE(; la data respecti.a fara sa stiu cu
ade.arat de ce, dar de fapt Elo*im m/au '*idat pentru ca in -iua intalnirii, unii membri m/au
informat ca era cea de/a %0/a ani.ersare a e5plo-iei bombei atomice de la ;iros*ima si ca mai
era de altfel si o sarbatoare (restina, Sc*imbarea la Fata.
Ne'*iobii .or -ice ca este o coincidenta.
Dupa aceasta intalnire, anumiti membri ai !"DE(;/ului m/au a0utat sa ma mut si am
inceput sa traiesc in &eri'ord.

!ES"#UL8 &"$TE" " D=U"

&e 3 octombrie 1+39, in 0ur de ora 11 seara am simtit o c*emare neasteptata de a iesi afara si
de a ma uita pe cer. !/am imbracat calduros pentru ca era mai de'raba fri' si am inceput sa
mer' prin intuneric. !er'eam intr/o anumita directie fara sa fiu constient de asta si deodata am
simtit ne.oia sa mer' intr/un loc pe care Fran[ois mi/l aratase in timpul .erii / un loc desertic
situat intre doua paraie si impre0urat de padure. Se numea $oc &lat. L/am atins pe la 1 si %0
noaptea intrebandu/ma ce fac aici, dar urmandu/mi intuitia din moment ce mi/am spus ca as
putea fi '*idat telepatic.
(erul era ma'nific si stelele straluceau peste tot pentru ca nu se .edea niciun sin'ur nor. In
timp ce pri.eam nemiscat stelele, tot locul s/a luminat brusc, si am .a-ut o imensa min'e de foc
aparand printre unii arbusti. !/am miscat catre locul unde aparuse min'ea de foc, plin de
fericire, din moment ce eram aproape si'ur de ceea ce urma sa 'asesc.
"ceeasi aerona.a pe care o .a-usem in sase oca-ii in luna decembrie 1+3% era in fata mea, si
aceeasi persoana pe care am intalnit/o doi ani mai de.reme .enea catre mine cu un -ambet plin
de bunatate. "m notat o diferenta imediat. Nu mai a.ea costumul spatial care parea ca facea un
*alo in 0urul fetei sale. Dupa tot timpul pe care l/am petrecut incercand sa fac lumea sa intelea'a
ca spun ade.arul, am fost e5traordinar de fericit sa .ad inca o data persoana care era responsabila
pentru sc*imbarea radicala a cursului .ietii mele. "m in'enunc*iat in fata lui, si el a .orbit.
D$idicati/.a si urmati/maD a -is.DSuntem foarte satisfacuti de dumnea.oastra si de tot ce ati
facut in ultimii doi ani. "cum este timpul sa treceti la urmatorul sta'iu, din moment ce ne/ati
do.edit ca putem a.ea incredere in dumnea.oastra.
10+
"cesti doi ani au fost de fapt o proba. &uteti sa .edeti ca asta-i nu am nici o protectie in 0urul
fetei, si ca aerona.a mea ./a aparut dintr/o data si ca nu a fost ec*ipata cu lumini intermitente.
Toate acestea au fost reali-ate asa pentru a .a calma, si de aceea a trebuit sa apar intr/un mod
care corespundea ima'inii pe care o a.eati, in 'eneral, despre calatoriile spatiale. Dar acum ca
sunteti suficient de initiat incat sa nu .a speriati, nu .om mai folosi asemenea te*nici de
apropiereD. Urmandu/l in interiorul na.ei, am constatat ca acesta arata foarte similar cu ceea ce
am 'asit la prima intalnire / pereti cu aceeasi infatisare metalica precum afara, nici o planseta de
bord sau instrumente, niciun *ublou, si o podea facuta dintr/o substanta albastra translucida pe
care stateau doua scaune. "cestea erau facute dintr/un material transparent care imi aminteau
putin de scaunele de plastic 'onflabile, dar fara sa fie de-a'reabile.
!/a in.itat sa stau 0os pe unul din scaune, care era spate in spate cu celalalt, si mi/a cerut sa
nu ma misc. "poi a pronuntat cate.a .orbe intr/un limba0 de neinteles, si am simtit aparatul
clatinandu/se usor. "poi, dintr/o data am a.ut o sen-atie de raceala crancena, ca si cum intre'ul
corp se in.artea intr/un cub de '*eata, sau mai curand ca si cand mii de cristale de '*eata
penetrau prin toti porii pielii mele, pana in madu.a oaselor. " durat un timp foarte scurt, cate.a
secunde poate, si nu am mai simtit nimic dupa asta.
"poi companionul meu a spus8 D&uteti .eni, am a0unsD.
L/am urmat in 0os pe scarita. Na.a statea fi5ata fara miscare intr/o camera metalica circulara
de aproape 19 metri in diametru si 10 metri in inaltime. = usa s/a desc*is, iar '*idul meu mi/a
-is sa mer' inauntru si sa ma de-brac complet. Dupa asta .oi primi instructiuni aditionale. "m
intrat intr/o noua camera circulara care nu a.ea nici cel mai mic un'*i, si trebuia sa aiba in 0ur de
4 metri diametru. !/am de-bracat si o .oce mi/a spus sa intru in camera care era in fata mea. In
acel moment o usa s/a desc*is, si am intrat intr/o camera similara celei in care m/am de-bracat,
dar era mai lun'a si semana putin cu un coridor. De/a lun'ul coridorului am trecut pe sub lumini
de culori diferite si sc*imbatoare. <ocea mi/a spus apoi ca urmand sa'etile pictate pe pereti, .oi
a0un'e in interiorul inca unei camere, unde ma asteapta o cada.
In camera urmatoare am 'asit intr/ade.ar cada de baie scobita in sol. "pa era calduta, tocmai
buna si putin parfumata. <ocea m/a sfatuit sa imi satisfac ne.oile personale, ceea ce am si facut,
apoi mi/a cerut sa beau continutul unui pa*ar po-itionat pe un mic raft de pe peretele metalic.
Era un delicios lic*id alb combinat cu mi'dale si foarte rece. "poi cate.a lucruri catifelate, ca
pi0amalele si care pareau ca matasea mi/au fost oferite. Erau albe, foarte mulante si ma asteptau
'ata pentru mine pe un alt raft. In sfarsit, o ultima usa s/a desc*is si am 'asit '*idul meu din nou.
Era escortat de doi oameni care ii erau similari ca aparenta, dar cu diferite infatisari si erau
fiecare la fel de primitori. !/am realaturat lor intr/o sala imensa unde am descoperit minune
dupa minune. Era aran0ata pe mai multe ni.eluri si trebuia sa masoare 100 metri in diametru. Era
acoperita de o bolta absolut transparenta, asa de transparenta incat la prima .edere nu era clar ca
era c*iar o bolta. !ii de stele erau pe cer, si totusi intre'ul salon era luminat cu o lumina
delicata, naturala, ca si cum ar fi mi0locul -ilei. &odeaua era acoperita cu co.oare si blanuri cu
par lun' de culori minunate, incantatoare. (ele mai admirabile opere de arta erau peste tot,
fiecare mai frumoasa decat alta, iar unele a.eau culori sc*imbatoare si animate. "ltunde.a erau
plante / unele rosu stralucitoare si altele albastre, la fel de frumoase ca pestii e5otici si inalte de
cati.a metri. &e fundal se au-ea mu-ica, dar suna ca si or'a sau un fierastrau mu-ical,
acompaniat cu .oci de bas si un cor oca-ional producand .ibratii e5traordinare.
"ceasta mu-ica facea florile sa ondule-e si sa se le'ane in ritmul ei, si sa isi sc*imbe culorile
cu fiecare sc*imbare a stilului mu-ical.
De fiecare data cand cine.a .orbea, mu-ica isi micsora .olumul asa incat ne puteam au-i unul
110
pe celalalt fara dificultate si fara sa trebuiasca sa ridicam .ocea. "erul era parfumat cu mii de
mirosuri, care de asemenea se sc*imbau odata cu mu-ica si cu po-itia noastra in camera. Intrea'a
arie era impartita in circa 10 colturi, separate pe diferite ni.eluri, si fiecare colt a.ea un caracter
particular. Un parau serpuia printre toate acestea.
(ei doi companioni ai '*idului meu ii aratau un mare respect si urmatorul lucru pe care el mi
l/a spus a fost8 DUrmati/ma. Trebuie sa ne facem como-i, deoarece am multe lucruri sa .a spunD.
L/am urmat inspre un 'rup de fotolii si canapele facute dintr/o blana nea'ra foarte catifelata,
unde ne/am ase-at toti patru. "ici, '*idul meu a .orbit din nou8
D"sta-i .a .oi da un al doilea mesa0, care il .a completa pe cel pe care .i l/am trimis in
decembrie 1+3%. Nu a.eti nimic la dumnea.oastra pentru a lua notite, dar nu .a faceti 'ri0i, tot ce
.a .oi spune .a .a ramane intiparit in minte, pentru ca aici a.em o te*nica ce .a permite sa .a
amintiti tot ce au-iti.
!ai intai de toate, dorim sa .a felicitam pentru tot ceea ce ati facut in ultimii doi ani, dar
dorim de asemenea sa .a atentionam ca restul misiunii ar putea fi mult mai dificil. Dar nu fiti
descura0at in nici un ca-, pentru ca .eti fi rasplatit pentru eforturile dumnea.oastra indiferent de
ce se intampla de acum incolo.
&entru a incepe, trebuie sa corectati un pasa0 din primul mesa0 pe care .i l/am dat, pe care l/ati
transcris 'resit, pri.int o e.entuala inter.entie a noastra pentru a distru'e omenirea. Trebuie spus
clar ca noi nu .om inter.eni. =menirea a0un'e acum la un punct de rascruce in istoria sa, si
.iitorul ei depinde doar de ea. Daca .a puteti controla a'resi.itatea intre .oi si inspre mediul
.ostru, atunci .eti atin'e o epoca de aur a ci.ili-atiei interplanetare, in care fericirea uni.ersala si
reali-area .or fi posibile. Daca pe de alta parte, ci.ili-atia .oastra .a da frau liber .iolentei,
atunci se .a autodistru'e, fie intr/un fel direct, fie indirect
Nici o problema stiintifica sau te*nica nu este insurmontabila pentru 'eniile umane, atata timp
cat 'eniile umane controlea-a lumea. Dar cine.a cu un creier deficient poate ameninta pacea
mondiala, la fel cum o persoana 'eniala poate aduce fericirea mondiala.
(u cat .eti stabili mai repede 'eniocratia, cu atat mai repede .eti anula posibilitatea unui
cataclism distru'ator cau-at de oameni a caror minte nu este foarte e.oluata. In e.entualitatea
unui cataclism care .a distru'e omenirea, doar oamenii care te/au urmat .or fi sal.ati si .or
trebui sa repopule-e &amantul de.astat cand tot pericolul a disparut, asa cum s/a intamplat in
timpul lui NoeD.

7UDD;IS!UL
G*idul meu s/a oprit pentru cate.a momente, apoi a continuat8
D7udd*ismul e5plica faptul ca in momentul mortii, sufletul unei persoane decedate trebuie sa
fie destul de .i'ilent pentru a scapa de numerosi demoni, altfel .a fi reincarnat si .a cadea inapoi
in acelasi ciclu. &e de alta parte, daca reuseste sa scape de acesti demoni infami, .a fi eliberat din
ciclu si .a atin'e o stare de e5ta- prin desteptare.
De fapt, aceasta este o foarte buna descriere care se aplica nu numai indi.idual, dar si
umanitatii ca un intre'. Trebuie sa re-iste acestor demoni, care o pot face sa cada inapoi in ciclu
de fiecare data cand este in po-itia de a ale'e. KDemoniiK acestia sunt a'resi.itatea impotri.a
semenilor sau impotri.a naturii si Dstarea de e5ta- prin tre-ireD este o epoca de aur a ci.ili-atiei
in care stiinta ser.este oamenii, in acest fel producand un paradis pamantean, unde orbii pot
111
.edea si sur-ii pot au-i prin mi0loace stiintifice.
Daca omenirea nu este suficient de .i'ilenta fata de acesti demoni, .a cadea inapoi in ciclul
reincarnarii, de unde trebuie sa porneasca din nou de la o stare primiti.a si sa a.anse-e pro'resi.
catre o societate mai e.oluata, intr/o lume ostila, cu toate suferintele pe care le .a atra'e aceasta.
De aceea apare sGastiOa in simbolul nostru, ca si in numeroase scripturi antice, simboli-and
ciclul. Este ale'erea intre paradis, pe care utili-area stiintei intr/un mod pacific il face posibil si
infernul reintoarcerii la un stadiu primiti. unde omenirea se supune naturii in loc sa o domine si
sa profite de ea.
Intr/un fel, este o selectie naturala la ni.el cosmic pentru speciile capabile de a/si parasi
planeta lor. Numai cei care isi controlea-a perfect a'resi.itatea pot atin'e acest ni.el. De aceea
noi nu ne temem niciodata de cei care .in din alta parte pentru a ne contacta. !ii de contacte au
confirmat aceasta re'ula absoluta a uni.ersului / oamenii capabili de a/si parasi propriul sistem
planetar sunt intotdeauna pasnici.
(and o specie este capabila sa/si paraseasca propriul sistem solar inseamna ca a trecut Dciclul
pro'res/distru'ereD care se poate intampla atunci cand stapanirea tendintelor a'resi.e lipseste. In
acelasi timp in care .eti descoperi surse de ener'ie suficient de puternice care .a .or permite sa
calatoriti in afara sistemului solar, de asemenea .eti fi capabili sa fabricati arme ofensi.e cu o
putere distructi.a ire.ersibila.
$e'iunea de unde .eniti, Franta, este de0a pe calea buna prin incercarea de a uni Europa, si ar
trebui sa fie prima tara fara o armata. Franta .a de.eni astfel un e5emplu pentru intrea'a lume.
!ilitarii ei de cariera .or trebui atunci sa puna ba-ele unei armate pacifiste Europene, e.entual
transformand/o intr/un corp al pacii mondiale. In loc sa fie 'ardienii ra-boiului, militarii .or fi
atunci 'ardienii pacii, un titlu care merita un respect infinit mai mare.
Este necesar pentru ca o tara importanta sa arate celorlalti calea, iar tarile .ecine Frantei nu o
.or in.ada pentru ca ea a abolit ser.iciul militar obli'atoriu si isi foloseste armata profesionista
in ser.iciul Europei pe care incearca sa o construiasca.
Din contra, aceasta .a cau-a foarte repede o imitatie a Frantei din partea celorlaltor tari. =data
ce Europa .a fi unita, crearea unei sin'ure monede Europene ii poate uni economia.
"poi acelasi proces .a trebui aplicat in toata lumea, adau'and ceea ce ./am spus de0a in
primul mesa0, un sin'ur limba0 mondial care .a de.eni obli'atoriu in toate scolile de pe &amant.
Daca o tara trebuie sa arate calea, atunci Franta este aceasta tara. &rin folosirea Dunei forte de
intimidareD, acumulam armele propriei noastre distru'eri.
(u fiecare tara care doreste sa ameninte pe celelalte, si practic fara macar sa stie pe care
dintre ele, o actiune nefericita poate ameninta transformarea acestei Dforte de intimidareD intr/o
forta de inter.entie, care poate fi fatala intre'ii lumi.
=menirea .ede .iitorul prin prisma trecutului. "sta este o 'reseala. "r trebui sa fiti mai
de'raba critici cu trecutul si sa construiti pre-entul pentru .iitor decat sa construiti pre-entul pe
ba-a trecutului. Trebuie sa intele'eti ca acum numai %0 de ani, locuitorii tarilor care sunt acum
a.ansate erau inca primiti.i. Tocmai iesiti la lumina. Sunt milioane de oameni pe &amant care
sunt inca primiti.i si incapabili sa .ada ce.a care .ine din cer fara sa considere lucrul acesta ca
pe o manifestare di.ina. !ai mult ca oricand, stiti ca reli'iile deiste sunt inca foarte puternice in
tarile mai putin de-.oltate.
Nu trebuie sa a.eti Pcultul .arsteiK, ci Kcultul inteli'entei, dar in timp ce trebuie sa faceti in
asa fel incat cei batrani sa aiba o .iata a'reabila. Stramosii nu numai ca n/ar trebui respectati, ci
ar trebui sa fie dati ca e5emplu de oameni sarmani, limitati si primiti.i care nu erau capabili sa se
dec*ida catre uni.ers si care erau incapabili sa transmita un standard de .aloare de la o 'eneratie
11
la altaD.

NI(IUN DU!NEAEU S"U SUFLET
G*idul meu a inceput sa spuna8

D(u cat o societate este mai primiti.a, cu atat .or inflori mai multe reli'ii deiste in sanul ei.
"ceste reli'ii sunt culti.ate in pre-ent de catre .i-itatori de pe alte planete, care nu au alte cai
pasnice de a .i-ita lumi care nu si/au biruit inca a'resi.itatea.
Daca .eti atin'e sta'iul in care .eti de.eni .i-itatori e.oluati pe planete primiti.e, .eti fi
fortati sa folositi un astfel de sistem, care este de altfel foarte amu-ant si care .a face sa fiti
.a-uti ca -ei in oc*ii lor. De fapt, asta este e5trem de usor, din moment ce pentru oamenii
primiti.i daca .ii din cer nu poti fii decat di.in. Desi'ur, trebuie sa te forte-i putin ca sa fii
respectat si primit cu placere, ceea ce nu daunea-a. <om continua sa facem aparitii pe &amant
pentru a .edea daca inca mai mer'e si pentru a .edea reactiile autoritatilor publice, a 'u.ernelor
si a presei. Ne amu-am adesea foarte mult...
"sa cum de0a ./am e5plicat in prima parte a mesa0ului, nu e5ista Dumne-eu si e.ident nici
suflet. Dupa moarte nu este nimic, doar daca stiinta este folosita pentru a crea ce.a. "sa cum
stiti, este posibila recrearea unui or'anism dintr/una din celulele proprii, care contine planul sau
fi-ic si intelectual. " fost remarcat faptul ca un or'anism pierde cate.a 'rame in momentul
mortii / asta este doar ener'ia pe care toate .ietuitoarele o detin, care este eliminata in acel
moment. Dupa cum stiti, ener'ia, ca si materia, are 'reutate.
De asemenea dumnea.oastra stiti ca noi am descoperit ca e5ista .iata or'ani-ata si inteli'enta
la ni.elul infinitului mic, cu si'uranta la fel de e.oluata ca si noi si comparabila cu ceea ce
suntem noi. Suntem in stare sa demonstram asta.
De aici, am descoperit ca stelele si planetele sunt atomi ai unei fiinte imense, care cu
si'uranta contemplea-a alte stele cu curio-itate. Este de asemenea foarte posibil ca oamenii ce
traiesc in ni.elurile infinitului mic ale unei persoane a infinitului mare, au a.ut momente cand au
cre-ut intr/un DDumne-euD imaterial.
Trebuie sa intele'eti clar ca totul este in totul. In acest moment, intr/un atom al bratului
.ostru, milioane de umanitati se nasc, iar altele mor, cre-and sau nu intr/un DDumne-euD si in
suflet, si cand un mileniu .a trece peste tine, 'i'antica fiinta al carei soare este doar un atom a
a.ut timp sa faca numai un pas.
Timpul este de fapt in.ers proportional cu masa, sau mai e5act cu ni.elul formelor de .iata.
Dar totul in uni.ers este .iu si in armonie cu infinitul mare si cu cel mic.
&amantul traieste la fel ca si celelalte planete, si pentru micul muce'ai care este omenirea
11%
lucrul acesta poate fi 'reu de priceput, din cau-a decala0ului in timp datorat imenselor diferente
in masa, care .a impiedica sa ii percepeti palpitatiile. Nu poate una din 'lobulele noastre rosii,
sau mai bine -is un atom care formea-a corpul nostru, sa isi ima'ine-e ca impreuna cu ceilalti
formea-a o .ietuitoare.
In cele din urma, orice s/ar intampla cu fiecare indi.id, ec*ilibrul uni.ersal ramane constant.
Dar daca .rem sa fim fericiti la ni.elul nostru, trebuie sa traim in armonie impreuna cu infinitul
mare, cu cel mic si cu ceilalti oameni.
Niciun ar'ument care sa sustina e5istenta oricarui tip de dumne-eu sau suflet nu poate e5ista
atunci cand putem sa percepem infinitatea uni.ersului. Nici un rai nu poate e5ista intr/un loc
particular deoarece, din moment ce uni.ersul este infinit, nu poate a.ea un centru. &e deasupra,
si ./am e5plicat de0a, nu poate e5ista niciun fel comunicare intre o entitate din infinitul mare si
alta din infinitul mic, deoarece diferenta de masa este foarte mare, astfel creandu/se o diferenta
in scur'erea timpului ec*i.alent.
In sfarsit, daca cine.a isi poate ima'ina un suflet imortal scapand din corp dupa moarte / o
ima'ine care este mai de'raba poetica din moment ce .ine din mintea unor primiti.i / acela nu
isi poate ima'ina unde se .a duce, pentru ca uni.ersul este infinit.
(antitatea de ener'ie care se scur'e in momentul mortii se dispersea-a la intamplare,
pier-andu/si toata identitatea si se amesteca impreuna cu toate ener'iile din aerul incon0urator.
"ceasta identitate este e.ident inscrisa doar in materia or'ani-ata, cum sunt celulele unei fiinte
care tocmai a murit. "ceasta materie este or'ani-ata conform planului pe care 'enele barbatesti
si femeiesti l/au determinat la conceptie, in timpul formarii primei celule.
(u pri.inta la ori'inea .ietii pe &amant, unii oameni pot spune8 DE5plicatia ta nu sc*imba
nimic, deoarece nu poti spune ce a fost la inceputD.
"cesta este un comentariu stupid, care demonstrea-a ca persoana care l/a facut este
inconstienta de infinitul care e5ista in spatiu si in timp. Nu e5ista niciun inceput si niciun sfarsit
al materiei pentru ca Dnimic nu este pierdut, nimic nu este creat, totul este transformatD dupa cum
ati au-it de0a. Numai forma materiei poate fi sc*imbata dupa dorintele celor care au capatat un
ni.el stiintific care le permite sa reali-e-e lucrul acesta.
Este la fel si pentru infinitele ni.eluri ale .ietii. "sta repre-inta a doua parte a emblemei
noastre. Steaua lui Da.id, care este compusa din doua triun'*iuri suprapuse, insemnand Dprecum
deasupra, asa si dedesubtD. Impreuna cu SGastiOa, care semnifica faptul ca totul este ciclic, in
mi0locul unei stele cu 6 colturi, ai emblema noastra, care contine toata intelepciunea din lume.
&oti 'asi de asemenea cele doua simboluri in .ec*ile scripturi ca 7ardo T*odol sau in (artea
Tibetana a !ortilor, si in multe alte scrieri de asemenea.
Este e.ident foarte 'reu pentru un creier uman finit sa fie constient de infinit, ceea ce e5plica
ne.oia de a limita uni.ersul in timp si spatiu prin credinta in unul sau mai multi -ei care sunt
responsabili pentru tot ce se intampla.
Fireste, cei care nu pot atin'e un ni.el suficient de intele'ere al uni.ersului au probleme in
faptul de a accepta notiunea de infinit, care presupune ca omenirea nu este nimic e5ceptional, ci
numai oameni situati intr/un anumit timp si loc in uni.ersul infinit.
=amenii prefera limpede ca lucrurile sa fie bine definite, bine incadrate, limitate intr/un fel, la
fel cum este si mintea lor. (ei care se intreaba daca daca este posibil ca sa fie .iata si pe alte
planete sunt cel mai bun e5emplu al acestor minti limitate, si noua ne/a placut foarte mult
comparatia pe care ati facut/o in timpul uneia din conferinte, asemuind oamenii cu broastele de
pe fundul unui ia-, care se intreaba daca e5ista broaste si in alteleD.
114

&"$"DISUL &E &"!"NT

D<eti putea trai foarte curand intr/un .eritabil paradis terestru cu conditia sa folositi
te*nolo'ia pe care o a.eti asta-i pentru a ser.i oamenii, in loc sa ser.easca .iolentei, armatelor
sau profitului personal al cator.a.
Stiinta si te*nolo'ia pot elibera in intre'ime omenirea nu doar de problema foametei, dar si de
obli'atia de a munci pentru a trai, deoarece masinile pot a.ea 'ri0a foarte usor de sarcinile 'rele,
'ratie automati-arii.
De0a, in unele dintre cele mai moderne fabrici ale .oastre, care cereau cand.a munca a
cator.a sute de oameni pentru a construi o masina, o sin'ura persoana este necesara pentru a
supra.e'*ea un computer care comanda si super.i-ea-a toate operatiunile de construire a
masinii. In .iitor, c*iar si aceasta persoana nu .a mai fi necesara. Uniunile muncitoresti nu sunt
foarte fericite pe c*estia asta, deoarece fabricile au din ce in ce mai putina ne.oie de muncitori si
dau din ce in ce mai multa lume afara.Totusi, uniunile se inseala / aceste masini fantastice care
fac munca a 900 de oameni ar trebui sa le permita acestor 900 sa traiasca intr/ade.ar, in loc sa
imbo'ateasca doar o persoana, pe patron.
Niciun indi.id nu ar trebui sa il ser.easca pe altul, nici sa munceasca pentru altul pentru
salariu. !asinile pot e5ecuta foarte usor toate muncile si pot a.ea 'ri0a de tot, permitandu/le
oamenilor sa se consacre-e lucrurilor pentru care au fost facuti / sa 'andeasca, sa cree-e si sa
infloreasca. "sta se intampla pe planeta noastra. (opiii .ostri n/ar mai trebui sa fie crescuti
conform principiilor primiti.e ale muncii, familiei si patriei. Din contra, ei ar trebui crescuti
pentru a urma principiile perfectionarii, libertatii si fraternitatii uni.ersale.
D!uncaD nu este sfanta cand este moti.ata numai de casti'ul necesar unei .ieti pline de
'reutati. Este si mai de'radant a te .inde, sau de a/ti .inde propria .iata pentru a putea manca,
prin a presta munci pe care masini simple le pot face usor.
DFamiliaD nu a fost nimic altce.a decat o cale a .ec*ilor si a modernilor suporteri ai scla.iei
pentru a forta oamenii sa munceasca din 'reu pentru un ideal ilu-oriu.
In sfarsit,DpatriotismulD este inca un mod suplimentar de a crea competitii intre oameni si de
a/i sili sa isi indeplineasca munca lor sfanta cu mare ardoare in fiecare -i.
(u atat mai mult, aceste trei concepte/ munca, familia si patria/ au fost intotdeauna sustinute
de reli'ile primiti.e. Dar acum nu mai sunteti oameni primiti.i. A'uduiti principiile astea .ec*i,
prafuite si traiti/.a .iata cat mai bine pe &amant, pe care stiinta il poate transforma intr/un
paradis.
Nu ii ascultati pe cei care .a .orbesc de inamici potentiali si permit fabricilor de armament, in
sc*imbul unui salariu prost, sa ii obli'e pe muncitori sa produca arme de distru'ere in masa care
aduc profituri uriase marilor industriasi. Nu ii ascultati pe cei care .a .orbesc cu 'roa-a de
scaderea natalitatii, pentru ca tinerii au inteles ca e mai bine sa aiba cati.a copii si fericiti, in loc
de multi pe o planeta de0a suprapopulata.
Nu ii ascultati pe cei care constant flutura remarci pe sub nasul .ostru, -icand lucruri ca8
D.ecinii se inmultesc si ar putea de.eni un pericolD. Ei sunt cei care aproba stocurile de arme
nucleare sub prete5tul de DamenintareD.
In fine, sa nu ii ascultati pe cei care .a spun ca ser.iciul militar o sa .a permita sa in.atati
cum sa folositi o arma si ca Dpoate fi intotdeauna folositorD, in timp ce continua sa construiasca
119
rac*ete nucleare.
<or sa .a in.ete .iolenta, sa .a in.ete sa nu a.eti frica sa omoriti un semen, folosind scu-a ca
poarta o uniforma diferita, sa .a antrene-e pana de.ine un mecanism refle5, dupa multiple
repetari asupra tintelor de antrenament.
Sa nu .a lasati influentati de cei care .a spun ca trebuie sa luptati pentru tara .oastra. Nici o
tara nu merita asta. Sa nu .a influente-e cei care -ic8 DDaca inamicul in.adea-a tara, nu trebuie
sa .a aparatiCD. $aspundeti/le ca non.iolenta este intotdeauna mai eficienta decat .iolenta.
Nu s/a do.edit ca cei care au murit pentru Franta au a.ut dreptate, indiferent cat de ostili au
fost in.adatorii lor. &ri.iti la triumful lui Gand*i in India.
(ei care .a .or spune ca trebuie sa luptati pentru libertate uita ca 'alii au pierdut ra-boiul
impotri.a romanilor si ca Franta nu a iesit rau din faptul ca a fost descendenta cuceritorilor,
beneficiind de ci.ili-atia lor. Traiti deci in implinire, libertate si iubire, in loc sa ascultati toti
oamenii in'usti la minte si a'resi.i.
Unealta care .a poate permite sa construiti o pace uni.ersala lun'a si trainica este
tele.i-iunea, sursa unei autentice tre-iri planetare, care face posibila .i-ionarea a tot ce se
intampla in lume -ilnic, si permite sa descoperiti ca DbarbariiD care traiesc de partea cealalta a
'ranitelor au aceleasi bucurii, aceleasi neca-uri si probleme ca si .oi, care arata si pro'resele in
stiinta, ultimele creatii artistice, si tot asa.
Desi'ur, este foarte importanta 'arantia ca acest obiect minunat de difu-iune si comunicatie
sa nu cada in mainile indi.i-ilor care .or sa o foloseasca pentru a conditiona masele de oameni
prin pre-entarea de informatii distorsionate.
&uteti sa considerati tele.i-iunea ca un ade.arat sistem ner.os al omenirii, care ii permite
fiecarei persoane sa fie constienta de e5istenta celorlalti si de felul in care ei traiesc. De
asemenea pre.ine raspandirea de informatii distorsionate despre altii, lucru care crea-a frica de
straini. Demult e5ista frica de tribul .ecin, apoi frica de orasul .ecin, de pro.incia .ecina si de
statul .ecin.
"cum este o frica permanenta de rasa .ecina, iar daca aceasta nu ar e5ista, atunci ar fi frica de
un potential a'resor .enind de pe o alta planeta.
Este necesar sa inlocuiti aceasta atitudine si sa fiti desc*isi la tot ce .ine din afara, deoarece
toate temerile de straini sunt do.ada unui ni.el primiti. de ci.ili-atie. In sensul acesta
tele.i-iunea este de neinlocuit, si este probabill cea mai importanta de-.oltare a oricarei
ci.ili-atii deoarece, in acelasi fel ca radioul, permite tuturor celulelor i-olate ale omenirii, adica
oamenii, sa fie informate tot timpul de ceea ce fac ceilalti. "sa cum de0a am indicat, functionea-a
e5act ca sistemul ner.os al unei .ietuitoareD.
LU!E" (E"L"LT"
D<a intrebati probabil unde .a aflatiD, mi/a spus '*idul meu.DDe fapt acum sunteti intr/o ba-a
aflata relati. aproape de &amant. In primul mesa0 ati notat ca noi calatoream de sapte ori mai
rapid decat .ite-a luminii. " fost ade.arat acum 9,000 de ani cand am ateri-at pe &amant. De
atunci am facut pro'rese mari si acum calatorim mult mai rapid prin spatiu. Ne iau numai cate.a
momente sa facem calatoria care ne luase aproape luni in acele timpuri, si continuam sa
pro'resam. Daca ma .eti urma, .om face o calatorie mica impreunaD.
116
!/am ridicat si i/am urmat pe cei trei '*i-i. "m trecut printr/un coridor si intr/o .asta
incapere am remarcat o na.eta similara celei care m/a adus de pe &amant, dar era mai mare.
E5teriorul trebuie sa fi a.ut 1 metri in diametru, iar in interior a.ea patru locuri e5puse fata in
fata in loc de doua. Ne/am ase-at ca si inainte, si din nou am a.ut acea sen-atie de raceala
puternica, dar a durat mai mult de data asta / cam 10 minute. "poi na.a s/a clatinat usor, si am
coborat prin trapa de iesire.
In fata mea s/a i.it un peisa0 paradisiac si de fapt, nu imi pot 'asi cu.intele pentru a descrie
incantarea la .ederea florilor uriase, fiecare mai frumoasa decat cealalta si a animalelor de o
infatisare inima'inabila, care mer'eau printre ele. Erau si pasari cu un pena0 multicolor, .e.erite
ro- si albastre cu capete de ursuleti urcandu/se pe cren'ile copacilor care purtau in acelasi timp
fructe imense si flori 'i'antice.
La aproape %0 de metri de na.eta ne asteptau un mic 'rup de Elo*imi si printre copaci am
reusit sa .ad cladiri care semanau cu niste scoici colorate stralucitoare, care se armoni-au perfect
cu .e'etatia. Temperatura era foarte a'reabila, iar aerul era parfumat cu nenumarate arome de
flori e5otice. "m mers catre .arful unui deal, si o panorama minunata a inceput sa apara8 parauri
fara numar despicau .e'etatia lu5urianta, iar in departare o mare a-urie scanteia sub soare.
De.enind mai constient, am descoperit cu mare uimire un 'rup de oameni similari mie, adica
.reau sa spun oameni asemanatori celor care traiesc pe &amant, nu Elo*im. (ei mai multi dintre
ei erau 'oi sau purtau .esminte facute din matasuri multicolore. S/au inc*inat respectuos in fata
celor trei si apoi ne/am ase-at cu totii.
Fotoliile noastre pareau ca sunt sculptate in piatra si erau acoperite cu o blana 'roasa care
ramanea racoroasa si comfortabila in ciuda caldurii. (ati.a oameni au iesit dintr/o 'rota mica
locali-ata c*iar lan'a noi si s/au apropiat, purtand cu ei ta.ite umplute cu fructe, carnuri fripte si
acompaniate de cele mai incredibile sosuri, si bauturi cu niste arome de neuitat.
&e lan'a fiecare in.itat, dintre oamenii care purtau ta.ite stateau in 'enunc*i 'ata sa
satisfaca cea mai mica dorinta a celor care mancau. &uteau sa le ceara cel mai mic lucru pe care
il doreau fara nici macar sa se mai uite la ei.
In timpul mesei, o mu-ica minunata a inceput sa se auda, nu pot spune de unde, si minunate
tinere de-bracate, cu fi'uri la fel de sculpturale ca cele ale ser.itorilor au inceput sa danse-e cu o
'ratie incomparabila pe pa0istea incon0uratoare.
(red ca erau .reo 40 de in.itati similari celor care traiesc pe &amant in afara de cei trei '*i-i.
Erau barbati si femei albi, 'albeni si ne'ri care .orbeau un limba0 pe care nu il cunosteam, dar
care semana cu ebraica.
Stateam la dreapta Elo*a/ului pe care l/am intalnit cu doi ani inainte, si la stan'a celorlalti
Elo*imi. In fata mea statea un om tanar, cu barba, foarte aratos si subtirel. ".ea un -ambet
misterios si o e5presie plina de un sentiment fratern. In dreapta sa era un om cu o fata nobila,
purtand o barba nea'ra care era foarte densa si foarte lun'a. La stan'a sa era un om mai
corpolent, cu o fata asiatica. ".ea capul ras.
INT"LNINDU/I &E <E(;II &$=FETI
(atre sfarsitul mesei, '*idul mi/a .orbit din nou8
DIn primul meu mesa0 ./am spus de o re-identa locali-ata pe planeta noastra unde oamenii de
113
pe &amant continua sa traiasca multumita secretului stintific al eternitatii care se ba-ea-a pe o
sin'ura celula.
&rintre acesti oameni se numara Iisus, !oise, Ilie si asa mai departe. "ceasta locatie este, de
fapt, foarte mare, din moment ce membrii (onsiliului <esnicilor au o intrea'a planeta la
dispo-itie pentru a o locui. Numele meu este Fa*Ge* si sunt presedintele acestui (onsiliu al
<esnicilor.
,,400 de oameni de pe &amant traiesc acum pe planeta pe care ne aflam. Sunt oameni care in
timpul .ietii lor au atins un ni.el suficient de desc*idere a mintii catre infinit, sau care au permis
umanitatii de pe &amant sa pro'rese-e de la stadiul sau primiti. prin intermediul descoperirilor,
scrierilor, felului in care au or'ani-at societatea si al e5emplarelor lor acte de fraternitate, iubire
si altruism. &e lan'a ei traiesc 300 de membri ai (onsiliului <esnicilor.
=ricare ar fi re-ultatul misiunii dumnea.oastra, a.eti locul asi'urat aici printre noi in acest
.eritabil &aradis unde totul este simplu, multumita stiintei, si unde traim fericiti si .esnic. (u
ade.arat pot sa spun pentru totdeauna, pentru ca la fel ca si pe &amant, am creat toata .iata si aici
si incepem sa intele'em perfect .iata infinitului mare, adica a planetelor, asa ca putem detecta
semnele imbatranirii sistemelor solare, ceea ce ne .a permite sa ne parasim planeta la timp
pentru a crea un alt &aradis altunde.a, de indata ce .om de.eni sceptici in ceea ce pri.este
supra.ietuirea ei.
<esnicii care traiesc aici, respecti. oameni de pe &amant si Elo*imi, pot sa se reali-e-e cum
doresc, fara sa trebuiasca sa faca nimic in afara de ceea ce le place / cercetare stiintifica,
meditatie, mu-ica, pictura si tot asa.
Sau nu pot face absolut nimic daca doresc.
Ser.itorii pe care i/ati .a-ut carand ta.itele cu putin timp inainte, precum si dansatoarele sunt
doar roboti biolo'ici. Ei au fost creati conform aceluiasi principiu pe care l/am folosit cand am
crea oamenii pe &amant, pe o cale total stiintifica. Dar au fost limitati si ne sunt total supusi.
Sunt de asemenea incapabili sa actione-e fara ordine din partea noastra, si sunt foarte
speciali-ati. Nu au aspiratii proprii, si nici dorinte de placere, cu e5ceptia celor pe care
speciali-area lor o cere. Imbatranesc si mor ca si noi, dar masina care ii fabrica poate face mult
mai multi decat a.em ne.oie. Sunt incapabili de suferinte sau de sentimente si nu se pot
autoreproduce.
Durata lor de .iata este similara noua / adica in 0ur de 300 de ani cu a0utorul unei mici
inter.entii c*irur'icale. "tunci cand unul din ei trebuie distrus datorita .arstei, masina care i/a
produs poate crea unul sau mai multi, in functie de ne.oile noastre. Ies din masina 'ata pre'atiti
pentru a intra in functiune si cu inaltimea normala, pentru ca nu au nici copilarie si nici crestere.
Stiu cum sa faca doar un sin'ur lucru8 sa asculte oamenii de pe &amant si pe Elo*imi, si sunt
incapabili de cea mai mica .iolenta.
&ot fi toti recunoscuti dupa mica piatra albastra pe care si femeile si barbatii o au intre oc*i.
"u 'ri0a de muncile murdare si fac toate muncile neinteresante. Sunt produsi, in'ri0iti si distrusi
sub pamant, unde de fapt este facuta toata munca de intretinere de asemenea de roboti si de
computere uriase care aran0ea-a toate problemele *ranei , li.rarea de materiale neprelucrate, de
ener'ie si alte lucruri. Fiecare dintre noi a.em in medie 10 roboti la dispo-itia noastra, si cum noi
suntem putin peste +,000 / oameni de pe &amant si Elo*imi / e5ista permanent un numar de
+0,000 de roboti feminini si masculini.
La fel ca si Elo*imii membri ai (onsiliului <esnicilor, cei de pe pamant nu au dreptul de a
a.ea copii. Sunt de acord sa aiba o mica operatie care ii sterili-ea-a, dar aceasta poate fi usor
re.ersibila. Lucrul acesta e facut cu scopul de a nu lasa fiinte care nu o merita sa .ina in
11,
uni.ersul acesta minunat. In orice ca-, .esnicii feminini si masculini se pot uni liber dupa cum
doresc, iar toata 'elo-ia este eliminata.
In plus, oamenii care doresc sa aiba una sau mai multe relatii in afara celor de e'alitate care
e5ista intre femei si barbati .esnici, sau care nu doresc sa traiasca impreuna cu o femeie cu la
e'alitate, pot a.ea unul sau mai multi roboti feminini cu totul supusi si cu infatisarea pe care si/o
doresc. "celasi lucru se aplica si pentru femei, care pot a.ea unul sau mai multi roboti masculini
supusi.
!asina care crea-a robotii da entitatilor pe care le crea-a e5act speciali-area si aparenta
fi-ica dorite. Sunt mai multe tipuri de femei sau barbati KidealiK in ce pri.este forma si
fi-ionomia, dar inaltimea, masurile, forma fetei, si tot asa, pot fi modificate dupa cum doreste
fiecare. (ine.a poate c*iar propune po-a cui.a admirat sau iubit de pe &amant de e5emplu, iar
computerul .a produce o replica e5acta. In acest fel, relatiile intre .esnicii de ambele se5e sunt
mult mai fraterne si respectuoase, iar uniunile dintre ei sunt minunat de pure si de ni.el inalt.
Datorita ni.elului e5traordinar de desc*idere a mintilor celor admisi aici, nu se i.este
niciodata .reo problema intre ei. !a0oritatea isi petrec aproape tot timpul meditand, facand
cercetari stiintifice, in.entii si compo-itii artistice si creand tot felul de lucruri. &utem trai in
orase diferite, cu multiple stiluri ar*itecturale in amplasamente foarte .ariate pe care le putem
modifica dupa cum dorim. =amenii se reali-ea-a dupa cum doresc, facand doar ce le place.
Unii 'asesc placere in a face e5perimente stiintifice, altii in a interpreta mu-ica, altii in a crea
animale si mai minunate si unii in a medita sau in a nu face nimic altce.a decat dra'oste in timp
ce se bucura de numeroasele placeri ale acestui mediu paradisiac, profitand de nenumaratele
fantani si mancand fructele suculente care cresc peste tot, in permanenta. "ici nu e5ista iarna,
traim cu totii intr/o re'iune comparabila cu ecuatorul .ostru, dar din moment ce putem controla
stiintific climatul, intotdeauna este o .reme buna, fara sa fie prea cald. Facem ca ploaia sa cada
noaptea, unde si cand dorim. Toate acestea si multe alte lucruri, pe care nu le/ati putea intele'e
deodata, fac din aceasta lume un ade.arat $ai. "ici toti sunt liberi si in totala si'uranta, pentru ca
merita aceasta libertate.
Toate lucrurile care aduc placere sunt po-iti.e, atata timp cat aceasta placere nu .atamea-a pe
cine.a in niciun fel. De aceea, toate placerile sen-uale sunt po-iti.e, pentru ca sen-ualitatea este
intotdeauna o dec*idere catre lumea e5terioara si toate aceste feluri de desc*ideri sunt bune. &e
&amant doar acum incepeti sa scapati de toate tabu/urile primiti.e care incercau sa faca sa apara
rau tot ceea ce a.ea le'atura cu se5ul sau nuditatea, cu toate ca nimic nu ar putea fi mai pur
posibil.
Nimic nu este mai de-ama'itor pentru creatorii .ostri dacat sa auda oamenii spunand ca
nuditatea este ce.a rau@ iar cei imbracati in *aine 1cei de pe planeta Elo*imilor2 le poarta
deoarece sunt opere de arta primite de la ceilalti .esnici, facute cu mainile lor, sau pentru
ele'anta si ornament.
"tunci cand oamenii de pe &amant sunt admisi aici in aceasta lume a .esnicilor, incep prin a
primi o anumita educatie c*imica asa incat nimic sa nu ii surprinda si in acest fel intele' mai bine
unde se afla si de ceD.
G*idul meu, Fa*Ge*, s/a oprit pentru un moment si apoi a spus8 D"cum, dumnea.oastra stati
direct fata in fata cu omul caruia acum ,000 de ani i/a fost data responsabilitatea de a crea o
miscare pentru a raspandi cat mai departe mesa0ul pe care l/am dat oamenilor din Israel la
inceput / un mesa0 care .a .a permite dumnea.oastra sa fiti inteles acum. !a refer la Iisus, pe
care am putut sa il recream dintr/o celula pe care am conser.at/o inainte de crucificarea luiD.
Tanarul c*ipes si barbos care statea in fata mea mi/a oferit un -ambet plin de fraternitate.
11+
DIn dreapta sa este !oise, la stan'a Ilie, iar in stan'a lui Ilie sta cel care este recunoscut pe
&amant sub numele de 7udd*a. &utin mai departe il poti obser.a pe !o*amed, in scrierile caruia
eu sunt numit "lla*, pentru ca din respect, nu au indra-nit sa imi spuna pe nume. (ei 40 de
oameni pre-enti la aceasta masa sunt toti repre-entanti ai reli'iilor create dupa contactele noastre
de pe &amantD.
Tot cei pre-enti s/au uitat la mine cu niste e5presii care erau foarte prietenoase si amu-ate,
probabil pentru ca isi aminteau de propriile surpri-e atunci cand au sosit in aceasta lume.
G*idul meu a continuat8 D"cum am sa .a arat cate.a din instalatiile noastreD. S/a ridicat si l/
am urmat. !/a in.itat sa imi pun o centura foarte lata care a.ea o catarama mare. El si cei doi
prieteni si/au pus acelasi fel de podoabe. Imediat m/am simtit ridicat de la sol si purtat la
apro5imati. 0 de metri de iarba, la aproape acelasi ni.el cu .arful copacilor, la o .ite-a foarte
mare, probabil peste 100 Om pe ora. (ei % insotitori erau cu mine,Fa*Ge* in fata si ceilalti doi
prieteni ai sai in spate. Un lucru curios, pe lan'a altele, era ca nu am simtit niciun fel de curent
adiandu/mi fata.
"m ateri-at intr/o mica -ona defrisata, aproape de intrarea intr/o pestera mica. Eram de fapt
inca purtati de centurile noastre, dar la o inaltime de doar 1 metru deasupra pamantului, si ne
miscam usurel. "m trecut prin 'alerii cu pereti metalici si am a0uns intr/o *ala .asta, in centrul
careia era o masina uriasa incon0urata de apro5imati. 10 roboti biolo'ici reconoscibili dupa
ornamentele din frunte. "ici am ateri-at din nou la sol, si ne/am scos centurile.
Fa*Ge* a spus atunci8 D"ici este masina care face roboti biolo'ici. <om crea unul pentru
dumnea.oastraD.
" facut un semn unuia dintre robotii locali-ati lan'a masina, iar robotul a atins unele parti ale
sale. "poi mi/a facut semn sa ma apropie- de o fereastra care masura cam metri pe 1 metru.
Intr/un lic*id albastrui am .a-ut apoi ima'inea unui sc*elet luand .a' forma. Forma sa de.enea
din ce in ce mai clara, in final a0un'and un ade.arat sc*elet. "poi au inceput sa se forme-e ner.i
deasupra oaselor, dupa aceea musc*i si in final piele si par. Un atlet splendid statea acum acolo
unde, cu cate.a momente inainte, nu era nimic.
Fa*Ge* a .orbit din nou8 D<a amintiti descrierea aceasta din <ec*iul Testament din
Ie-ec*iel, (apitolul %38 DFiul omului,.or in.ia oasele acesteaC...S/a facut un .uiet si o miscare si
oasele au inceput sa se apropie, fiecare os la inc*eietura sa. Si am pri.it si eu si iata ca erau pe
ele .ine si crescuse carne si pielea le acoperea pe deasupra...si a intrat in ei du*ul si au in.iat si
multime foarte multa de oameni s/au ridicat pe picioarele lorD.
Descrierea pe care o .eti da acesui fenomen .a fi cu si'uranta similara celei a lui Ie-ec*iel /
in afara de -'omot, pe care am reusit sa il eliminamD.
Intr/ade.ar, ceea ce am .a-ut corespundea perfect descrierii lui Ie-ec*iel. Dupa asta, persoana
alun'ita a alunecat spre stan'a si a disparut complet din ra-a mea .i-uala. "poi o trapa s/a
desc*is, si am .a-ut creatura la a carei formare asistasem stand dedesubtul unei carcase albe.
Era inca imobil, si dintr/o data si/a desc*is oc*ii, s/a sculat, a coborat cei cati.a pasi care il
separau de ni.elul nostru si dupa a sc*imbat cate.a .orbe cu un alt robot, a .enit catre mine. !i/
a dat mana, ceea ce m/a socat, si i/am simtit mana moale si calda.
D".eti .reo foto'rafie a .reunei persoane iubite la dumnea.oastraCD a intrebat Fa*Ge*.
DDaD,am raspuns, Dam o foto'rafie a mamei mele in portofel, pe care il am in *ainele mele.D
!i/a aratat/o, intrebandu/ma daca era cea corecta. (and i/am spus ca era cea buna i/a dat/o
unuia dintre roboti, care a introdus/o in masina si a atins unele parti ale ei. &rin fereastra am fost
martor la o alta creatie a unei .ietati. "tunci, cand pielea incepea sa acopere carnea, am reali-at
ce se .a intampla8 e5ecutau o replica e5acta a mamei din foto'rafia pe care le/o dadusem...
10
"de.arat, cate.a momente mai tar-iu am fost in stare sa imi sarut mama care era mai tanara cu
10 ani, dupa foto'rafia pe care o facusem cu 10 ani in urma.
Fa*Ge* mi/a spus atunci8 P"cum permiteti/ne sa facem o foarte mica punctie in fruntea
dumnea.oastra.K
Unul dintre roboti a .enit catre mine, si cu a0utorul unui mic instrument similar cu o serin'a
mi/a intepat fruntea asa de finut incat cu 'reu am simtit ce.a.
"poi a introdus serin'a in imensa masina si a atins alte parti ale ei. Din nou o entitate a luat
forma in fata mea. In timp ce pielea acoperea carnea, am .a-ut un alt DeuD formandu/se. Intr/
ade.ar, fiinta care se forma in masina era o replica e5acta a mea.
PDupa cum .edetiK Fa*Ge* mi/a spus, Dacest alt dumneata nu poarta mica piatra intre oc*i
asa cum se intampla cu robotii sau cu replica mamei dumitale, de asemenea.
Dupa o foto'rafie putem face o replica fi-ica a corpului, fara nici o personalitate psi*olo'ica,
pe cand dintr/o simpla celula precum cea luata dintre oc*ii dumitale putem crea o replica totala a
indi.idului respecti., cu memoria completa, personalitatea si cu caracterul sau. &utem acum sa
trimitem pe &amant pe celalalt dumneata, si oamenii nu .or obser.a nimic neobisnuit. Dar .om
distru'e aceasta replica imediat, pentru ca nu ne foloseste in niciun fel.
KIn acest moment sunt doi de dumnea.oastra care ma asculta pe mine, iar personalitatile celor
doi incep sa fie diferite, deoarece dumnea.oastra stiti ca .eti continua sa traiti iar el stie ca .a fi
distrus. Dar asta nu il deran0ea-a, din moment ce stie ca el nu este nimic altce.a decat
dumnea.oastra. "ceasta este inca o do.ada, daca este ne.oie, a ine5istentei sufletului / sau a
unei entitati spirituale unice fiecarui corp/ in care oamenii primiti.i cred cate'oric.K
Dupa aceea am parasit incaperea care 'a-duia imensa masina, si printr/un coridor am intrat
in alta camera, continand alt ec*ipament.
Ne/am apropiat de o alta masina.

PIn aceasta masina sunt pastrate celulele oamenilor rau/.oitori care .or fi recreati pentru a fi
0udecati atunci cand .a .eni timpul. "cestea sunt celule ale celor de pe &amant care au predicat
.iolenta, rautatea, a'resi.itatea si obscuratismul. In ciuda faptului ca au a.ut in posesie toate
elementele pentru a intele'e de unde .in, acesti oameni nu au a.ut luciditatea de a recunoaste
ade.arul. <or fi recreati pentru a suporta pedeapsa pe care o merita dupa ce .or fi 0udecati de
catre cei pe care i/au facut sa sufere sau de stramosii sau urmasii lor.K
D"cum meritati cu prisosinta sa .a odi*niti. "cest robot .a .a fi '*id si .a .a indeplini tot ce
doriti pana maine dimineata. "tunci .om mai a.ea cate.a .orbe sa .a spunem, si dupa asta .a
.om acompania inapoi pe &amant. Dar pana atunci .a .eti face o idee mai buna despre ce .a .a
astepta atunci cand .a .eti termina misiunea de pe planeta dumnea.oastraD.
In urmatoarea clipa un robot s/a apropiat de mine si m/a salutat respectuos. Era inalt, atletic,
brunet, fara barba si foarte c*ipes.
= "NTI(I&"$E " &"$"DISULUI
$obotul m/a intrebat daca .reau sa imi .ad camera si dupa ce am fost de acord, mi/a inmanat
una din centurile folosite pentru calatorii. !/am tre-it transportat din nou deasupra solului si
cand am ateri-at inca o data eram in fata unei case care semana mai mult cu o scoica decat cu o
11
re-identa. Interiorul era complet captusit cu blanuri cu par lun', si era un pat imens, cel putin la
fel de mare ca 4 paturi pamantene, aratand ca si cum ar fi fost scobit in sol. Era sesi-abil doar
datorita diferitelor culori ale blanurilor care il acopereau. Intr/unul din colturile imensei camere
era o cada de baie la fel de mare ca o piscina, incon0urat de .e'etatie cu forme si culori
minunate.
D</ar placea niste femei insotitoareCD a intrebat robotul.D<eniti, puteti sa .a faceti propriile
ale'eriD.
!i/am pus din nou centura si am fost din nou transportat inapoi la masina care crea roboti.
Un cub luminos a aparut in fata mea.
!i/a fost indicat un fotoliu ase-at fata in fata cu cubul si mi s/a dat o casca. (and m/am
ase-at, o minunata bruneta cu proportii miraculos de frumoase a aparut tridimensional in
interiorul cubului luminos. Se misca in asa fel incat sa se arate toata, si daca n/ar fi fost intr/un
cub plutitor la 1 metru inaltime, as fi cre-ut ca este reala.
$obotul m/a intrebat daca mi/a placut si daca .reau sa ii modific forma sau fata. I/am spus ca
o consider perfecta.
!i/a raspuns ca, estetic .orbind, era femeia ideala, sau mai de'raba una dintre cele % tipuri de
femei ideale definite de computer in functie de 'usturile ma0oritatii re-identilor de pe planeta.
Dar ca pot cere orice fel de modificare doresc.
La refu-ul meu de a sc*imba ce.a la acea ma'nifica creatura, o a doua femeie, de data asta
blonda si fascinanta, a aparut in cubul luminos. Era diferita dar la fel de perfecta ca si prima. Nici
la ea nu am a.ut nimic de sc*imbat. In final, o a treia tanara femeie, de data asta o roscata mult
mai sen-uala decat primele doua, a aparut in ciudatul cub. $obotul m/a intrebat daca mai doresc
sa .ad si alte modele, sau daca aceste trei tipuri ideale din rasa mea imi sunt de a0uns. I/am
raspuns destul de natural ca 'andeam ca acestea % erau e5traordinare.
In acel moment, o ne'resa ma'nifica a aparut in cub, apoi o foarte finuta femeie c*ine-oaica,
si in final inca o tanara de tip oriental, .oluptoasa.
$obotul m/a intrebat pe care dintre ele as dori/o in companie.
Din moment ce am raspuns ca toate imi plac, s/a dus catre masina producatoare de roboti si a
.orbit putin cu unul dintre cole'ii lui. "poi masina s/a pus in functiune si am inteles ce urma se
sa intample.
(ate.a minute mai tar-iu m/am intors inapoi la re-identa mea impreuna cu insotitoarele mele.
"ici am a.ut cea mai de neuitat baie pe care am trait/o, in compania acestor roboti sarmanti, total
supusi tuturor dorintelor mele.
Dupa asta, '*idul meu robot m/a intrebat daca .reau sa cree- niste mu-ica. (and am spus da,
a luat o casc*eta similara celei pe care am purtat/o inaintea proiectiei modelelor robotice
feminine.
P"cumK, a spus,Kima'inati/.a niste mu-ica pe care ati dori sa o ascultati.K.
Imediat un sunet s/a au-it, corespun-ator e5act mu-icii la care ma 'andeam, si in timp ce
construiam o melodie in capul meu, aceeasi melodie de.enea realitate, cu sunete de o
amplitudine si o sensibilitate mult mai e5traordinare dacat oricare alta melodie pe care am
ascultat/o .reodata. <isul oricarui compo-itor de.enise realitate / abilitatea de a compune
mu-ica direct, fara a mai fi ne.oia de a se trece prin laboriosul proces de scriere si orc*estrare.
"poi, companioanele mele au inceput sa danse-e dupa mu-ica in cele mai .oluptoase si mai
fermecatoare feluri.
1
Dupa o .reme, robotul meu m/a intrebat daca doresc sa compun, de asemenea, unele ima'ini.
= alta casc*eta mi/a fost data si am stat in fata unui ecran semicircular. !/am concentrat pentru
a/mi ima'ina unele scene si acestea de.eneau toate .i-ibile pe ecran. &ri.eam, de fapt,
.i-uali-area tuturor 'andurilor care imi .eneau in cap. "m inceput sa ma 'andesc la bunica mea,
si ea a aparut pe ecran. !/am 'andit la un buc*et de flori, si a aparut, iar cand mi/am ima'inat
un trandafir cu petale .er-i, a aparut si el la fel de bine. "ceasta masina facea posibila
.i-uali-area tuturor 'andurilor cui.a instantaneu, fara ca acesta sa mai fie ne.oit sa le mai
e5plice. (e minuneE
P(u antrenament, cine.a poate crea o po.este si poate sa o derule-eK, mi/a spus robotul.
K!ulte performante de acest fel, performante de creatie directa, au loc aiciK.
In sfarsit, dupa o .reme, m/am dus in pat si am petrecut cea mai e5tra.a'anta noapte a .ietii
mele cu minunatele mele insotitoare.
In -iua urmatoare am facut inca o baie parfumata, iar dupa asta un robot ne/a ser.it un mic
de0un delicios. "poi mi/a cerut sa il urme-, pentru ca Fa*Ge* ma astepta. !i/am pus cureaua
transportoare din nou, si in curand m/am pomenit in fata unei masini ciudate, unde presedintele
(onsiliului <esnicilor ma astepta.
Nu era la fel de mare ca aceea care crea roboti, dar era totusi foarte mare. Un scaun
considerabil era incastrat in centrul ei.
Fa*Ge* m/a intrebat daca am petrecut o noapte placuta, si apoi mi/a e5plicat8 P"ceasta
masina .a tre-i anumite facultati care stau inacti.e in dumnea.oastra. (reierul dumnea.oastra .a
fi capabil sa isi e5ploate-e potentialul sau la ma5im. "se-ati/.a aiciK.
!/am ase-at pe scaunul pe care mi l/a indicat si un fel de carapace mi/a acoperit craniul. "m
cre-ut ca imi pierd cunostinta pentru un moment, si apoi m/am simtit ca si cum capul mi/ar
e5ploda.
"m .a-ut flas*/uri multicolore trecandu/mi prin fata oc*ilor. In final totul s/a oprit, iar un
robot m/a a0utat sa ma ridic de pe scaun. !/am simtit teribil de sc*imbat.
".eam impresia ca totul era simplu si usor.
Fa*Ge* mi/a .orbit din nou8 DDe acum incolo .om .edea prin oc*ii dumnea.oastra si .om
.orbi prin 'ura dumnea.oastra. <om fi capabili c*iar sa .indecam prin intermediul mainilor
dumnea.oastra, precum am facut de0a la Lourdes si in multe alte locuri din lume. #udecam ca
anumiti oameni bolna.i merita a0utorul nostru din cau-a dorintei de a radia mesa0ul pe care .i l/
am dat si datorita efortului lor de a de-.olta o minte cosmica prin desc*iderea lor catre infinit.D

DIi obser.am pe toti. (omputere uriase asi'ura o supra.e'*ere constanta asupra tuturor
oamenilor care traiesc pe &amant. = marca este atribuita fiecaruia, in funcite de natura actiunilor
lor8 catre iubire sau ade.ar sau catre ura si obscuratism.D
D(and .a .eni .remea e.aluarii, cei care au mers in directia corecta .or a.ea dreptul la .iata
.esnica pe planeta aceasta paradisiaca, cei care nu au atins nimic po-iti. si nici ne'ati., nu .or fi
recreati, iar celor ale caror actiuni au fost predominant ne'ati.e, o celula din corpul lor .a fi
conser.ata, ceea ne .a permite sa ii recream cand .a .eni .remea pentru ca ei sa fie 0udecati si sa
sufere pedeapsa pe care o merita.D
1%
DTu, cel care citesti acest mesa0, intele'e clar ca poti a.ea acces in aceasta lume minunata,
acest paradis. <ei fi bine.enit, tu, cel care il urmea-a pe mesa'erul nostru, (laude $ael,
ambasadorul nostru spre calea iubirii uni.ersale si a armoniei cosmice, tu, cel care il .ei a0uta sa
reali-e-e ceea ce ii .om cere / pentru ca noi .edem prin oc*ii lui, au-im prin urec*ile lui si
.orbim prin 'ura sa.D

DIdeea dumnea.oastra de a crea o con're'atie a '*i-ilor pentru omenire este foarte buna. Dar
sa fiti foarte atent la selectia lor asa incat mesa0ul nostru sa nu fie niciodata distorsionat sau
tradat.D
D!editatia este indispensabila pentru desc*iderea mintii cui.a, dar asceticismul este fara
folos.Trebuie sa .a bucurati de .iata cu toata forta simturilor .oastre, pentru ca tre-irea
simturilor mer'e impreuna cu tre-irea mintii.D
(ontinua sa practici sporturi daca doresti si daca ai timp, pentru ca toate sporturile sunt bune
indiferent ca de-.olta musculatura sau si mai bine, autocontrolul, asa cum fac cursele de masini
sau de motociclete.K
D= persoana care se simte sin'ura poate intotdeauna sa comunice cu noi telepatic, in timp ce
incearca sa fie in armonie cu infinitul8 el sau ea .or a.ea un imens sentiment de buna dispo-itie.
(eea ce ati sfatuit dumnea.oastra in ceea ce pri.este intalnirea oamenilor care cred in noi in
fiecare re'iune duminica dimineata la ora 11 este foarte bine. (ati.a membri fac asta in pre-ent.D
D!ediumurile sunt folositoare, asa ca incercati sa le 'asiti. Dar ec*ilibrati/le, pentru ca
in-estrarea lor ca mediumuri / care sunt numai daruri de telepatie / ii de-ec*ilibrea-a, si incep sa
creada in ma'ie, supranatural, si in alte lucruri incredibil de stupide, inclusi. intr/un corp eteric,
care este un nou mod de a incerca sa creada in suflet, care nu e5ista. De fapt, ceea ce ei fac acum
este sa intre pe frec.enta oamenilor care au trait acum cate.a secole, si pe care i/am recreat pe
aceasta planeta paradisiaca.D
DEste o importanta re.elatie, pe care o aflati acum. E.reii sunt descendentii nostri directi pe
&amant. De aceea un destin specific le este re-er.at. Ei sunt descendentii Dfiilor Elo*imilor si ale
fiicelor oamenilorD, dupa cum este mentionat in Gene-a.D
Greseala lor ori'inala a fost ca s/au imprietenit cu creatiile lor stiintifice. De aceea au suferit
asa de mult.
DDar pentru ei a .enit timpul iertarii, si acum .or putea sa traiasca in pace in tara lor re'asita,
daca nu cum.a .or face o alta 'reseala si nu .a .or recunoaste ca fiind mesa'erul nostru. Noi
dorim ca ambasada noastra de pe &amant sa fie construita in Israel pe o suprafata de pamant data
dumnea.oastra de catre 'u.ern. Daca .or refu-a, puteti sa o construiti altunde.a, iar Israelul .a
suferi o noua pedeapsa pentru ca nu a recunoscut mesa'erul nostru.D
DTrebuie sa .a dedicati total misiunii dumnea.oastra. Nu .a faceti 'ri0i, .eti putea sa .a
intretineti familia. =amenii care cred in dumnea.oastra .a .or a0uta. Dumnea.oastra sunteti
mesa'erul nostru, ambasadorul nostru, profetul nostru, si in orice ca- ai locul asi'urat printre toti
ceilalti profeti.D
DDumnea.oastra sunteti cel care trebuie sa adune oameni din toate reli'iile. &entru ca
miscarea pe care ati creat/o, !iscarea $aeliana, trebuie sa fie reli'ia reli'iilor. Insist ca este cu
ade.arat o reli'ie, cu toate ca una ateista, dupa cum de0a ati inteles.D
D(ei care .a .or a0uta nu .or fi uitati, la fel cum si cei care .a crea-a probleme nu .or fi uitati
14
nici ei. Nu .a temeti si sa nu a.eti frica de nimeni, pentru ca orice s/ar intampla a.eti locul
dumnea.oastra asi'urat printre noi. (at despre cei care isi pierd increderea, -druncinati/i putin.D
D"cum ,000 de ani, cei care au cre-ut in mesa'erul nostru Iisus au fost aruncati in cusca
leilor. "sta-i ce riscatiC Ironia prostilorC Sarcasmul celor care nu au inteles nimic si prefera sa isi
pastre-e credintele primiti.eC (e sunt toate astea comparati. cu cusca leilorC (e sunt astea
comparati. cu ceea ce ii asteapta pe cei care .a urmea-aC (u ade.arat este mai usor ca niciodata
sa .a urmati intuitia dumnea.oastraD.
In Soran, !o*amed, care este printre noi, a .orbit de0a despre subiectul profetilor8
DS/a apropiat de oameni socotirea pentru ei@ insa cu neba'are de seama se intorc ei 1de la
creatorul lor2.
Indemnarea, ce a .enit din nou de la Domnul lor, o asculta numai in bat0ocura.
Si inimile lor sunt amu-ate de asta.
Si cei nele'iuiti .orbesc intr/ascuns -icand8
Este acesta mai mult decat un om ca .oiC
Este un .isator aiurit. El le/a plasmuit. Este un poet,
Dar lasati/l sa ne aduca un miracol precum cei trimisi inainte.
Soran,Surata 181/9
(*iar si !o*amed a trebuit sa sufere de sarcasmul unora, si Iisus a trebuit sa sufere la fel.
(and era pe cruce, unii au -is8 DDaca esti Fiul lui Dumne-eu, coboara de pe cruce 1!atei
3.L402D.
DSi totusi, dupa cum ati obser.at, Iisus este intr/o forma 'ro-a.a si .a fi asa intotdeauna, la fel
ca si !o*amed si toti cei care i/au urmat si au cre-ut in ei. &e de alta parte, cei care i/au criticat
.or fi recreati pentru a/si primi pedeapsa.D
D(omputerele care ii monitori-ea-a pe acei oameni care nu au au-it de acest mesa0 sunt
conectate la un sistem care, in timpul mortii si de la o anumita distanta, e5tra' automat o celula
monstra prin intermediul careia pot fi recreati daca merita.D
DIn timp ce dumnea.oastra asteptati construirea ambasadei, creati un seminar pentru G*i-ii
!iscarii $aeliene aproape de aria in care locuiti. Din acest loc, dumneata, care esti profetul
nostru, G*idul G*i-ilor, .ei putea sa ii antrene-i pe cei responsabili pentru raspandirea mesa0elor
noastre pe intre' &amantulD.
N=ILE &=$UN(I
Fa*Ge* a spus atunci8

D(ei care doresc sa .a urme-e, .or aplica le'ile pe care .i le .oi da dumnea.oastra.
12 <ei aparea cel putin odata in .iata in fata G*idului G*i-ilor pentru ca sa iti poata transmite
codul celular prin contact manual, sau prin intermediul unui '*id initiat, computerului care care
.a tine cont de el la ora 0udecatii finale a .ietii tale.
2 Te .ei 'andi cel putin o data pe -i la Elo*im, (reatorii .ostri.
%2 <ei incerca pe toate caile sa raspandesti mesa0ul Elo*imilor.
42 <ei face o data pe an o donatie G*idului G*i-ilor, care .a fi e'ala cu cel putin 1T din .enitul
tau anual, pentru a/l a0uta sa se dedice in intre'ime misiunii sale si sa calatoreasca in 0urul lumii
19
pentru a raspandi acest mesa0.
92 <ei in.ita cel putin o data pe an G*idul din re'iunea ta si .eti reuni persoanele interesate, ca
sa le e5plice mesa0ul in toate dimensiunile sale.
Daca G*idul G*i-ilor .a fi sa dispara, noul G*id al G*i-ilor .a fi cel care .a fi stabilit de
catre fostul G*id al G*i-ilor. G*idul G*i-ilor .a fi 'ardianul ambasadei Elo*imilor pe &amant si
.a putea sa traiasca aici cu familia lui si cu oamenii preferati de el.
Dumnea.oastra, (laude $ael, dumne.oastra sunteti ambasadorul nostru de pe &amant, si
oamenii care cred in dumnea.oastra trebuie sa .a asi'ure tot ceea ce trebuie pentru a .a indeplini
misiunea.
Dumnea.oastra sunteti ultimul dintre profeti pana la #udecata, dumnea.oastra sunteti profetul
reli'iei reli'iilor, demistificatorul si pastorul pastorilor. Dumnea.oastra sunteti cel care a fost
anuntat in toate reli'iile de .ec*ii profeti, repre-entantii nostri.
Dumnea.oastra sunteti cel care .a aduce inapoi turma pastorita pana ce apele se .or aduna,
cel care care .a aduce inapoi creatorilor pe cei pe care i/au creat. (ei care au urec*i pot au-i, cei
care au oc*i pot .edea. Toti cei care au oc*ii desc*isi .or .edea ca dumnea.oastra sunteti primul
profet care poate fi inteles numai de catre fiintele e.oluate stiintific.Tot ceea ce .orbiti
dumnea.oastra este de neinteles pentru oamenii primiti.i.
"cesta este un semn care .a fi sesi-at de catre cei care au oc*ii desc*isi / semnul $e.elatiei,
"pocalipsaD.

&ENT$U ="!ENII DIN IS$"EL
DStatul Israel trebuie sa ofere unele teritorii locali-ate lan'a Ierusalem G*idului G*i-ilor asa
incat el sa poata construi aici re-identa, ambasada Elo*imilor. Timpul a .enit, oameni din Israel,
pentru a construi Noul Ierusalim, asa cum a fost pre.a-ut. (laude $ael este cel care a fost
pre.estit. $ecititi .ec*ile .oastre scrieri si desc*ideti/.a oc*ii E
Noi dorim ca sa a.em ambasada printre descendentii nostri, iar oamenii din Israel sunt
descendentii copiilor nascuti din impreunarea fiilor Elo*imilor cu fetele oamenilor.
=ameni din Israel, ./am mutat departe de ner.o-itatea e'iptenilor si nu ./ati aratat .rednici
de increderea noastra@ ./am incredintat un mesa0 destinat pentru intrea'a omenire si 'elo-ia
.oastra ./a facut sa il pastrati, in loc sa il raspanditi peste tot.
"ti suferit mult timp pentru a .a rascumpara 'reselile, dar timpul iertarii a .enit, si asa cum
era pre.a-ut, noi am spus8 D<oi -ice catre mia-anoapte8 QDami/iER si catre mia-a-i8 QNu/i opriE
RD."m adunat fii si fiicele .oastre Dde la capetele &amantuluiD, dupa cum este scris in Isaia, iar
.oi ati fost capabili sa .a re'asiti tara iarasi. <eti putea trai aici in liniste daca il .eti asculta pe
ultimul profet, cel care ./a fost pre-is, si daca il .eti a0uta sa indeplineasca ceea ce ii cerem.
"sta este ultima .oastra sansa, altfel, o alta tara il .a intampina pe G*idul G*i-ilor si
ambasada se .a construi pe teritoriile ei, iar aceasta tara .a fi apropiata de a .oastra@ .a fi
prote0ata si fericirea .a triumfa, dar Statul Israel .a fi distrus inca o data.
<oi, copiii lui Israel care nu ./ati intors inca in locurile .oastre .ec*i, asteptati sa .a
reintoarceti aici pentru a .edea daca 'u.ernul .a fi de acord ca ambasada noastra sa fie construita
aici. Daca refu-a, nu .a intoarceti, si .eti fi cei care .or fi sal.ati de la distru'ere, iar
descendentii .ostri .or fi capabili sa isi 'aseasca tara promisa iarasi, cand .a .eni timpul.
16
=ameni din Israel, recunoasteti pe cel pre.estit .oua, dati/i teritoriul pentru a construi
ambasada si a0utati/l sa o construiasca. Daca nu, asa cum s/a intamplat acum ,000 de ani, .a fi
construita in alt loc si daca .a fi costruita acolo, .eti disparea inca o data. Daca acum ,000 de
ani l/ati fi recunoscut pe Iisus, ca este intr/ade.ar mesa'erul nostru, toti (restinii din lume nu ar
fi (restini, ci E.rei. Nu ati fi a.ut probleme, si ati fi ramas ambasadorii nostri. Dar, in loc de
asta, sarcina le/a fost data altor oameni care au ales ca ba-a $oma.
"cum ,000 de ani nu ati recunoscut mesa'erul nostru si $oma a fost cea care a stralucit, nu
Ierusalimul. "cum a.eti o noua sansa ca Ierusalimul sa straluceasca din nou. Daca nu profitati de
ea, o alta tara .a adaposti ambasada noastra si nu .eti mai a.ea nici un drept in tara pe care ./am
ales/o .oua.
"ici, am terminat. <eti putea sa .a notati toate acestea de unul sin'ur de indata ce .eti a0un'e
pe &amant. "cum bucurati/.a de acest paradis cat mai mult, si .a .om intoarce inapoi pentru a
.a completa misiunea pana sa .a intoarceti la noi pentru totdeaunaD.
"m mai ramas aici pentru mai multe ore, sa.urand multiplele placeri ale acestei lumi,
ratacind printre numeroasele fantani si bucurandu/ma de compania marilor profeti pe care i/am
intalnit cu o -i inainte in timpul sesiunilor de meditatie. "poi, dupa o ultima masa luata impreuna
cu cei din -iua precedenta, m/am re'asit din nou in marea na.eta, care m/a lasat la statia de
obser.atie. De aici, am facut ruta in.ersa -ilei trecute, si m/am re'asit cu *ainele mele in mica
na.a care m/a lasat 0os de unde ma luase, la $oc &lat. !/am uitat la ceas / era mie-ul noptii.
!/am intors acasa, unde am inceput imediat sa scriu tot ce mi se spusese. Totul era perfect
clar in mintea mea si am fost surprins sa .ad ca scriam totul dintr/o data, amintindu/mi fara
e-itare propo-itiile pe care le au-isem. (u.intele imi ramasesera inscriptate in minte asa dupa
cum mi se spusese la inceput.
Dupa ce am terminat sa adau' ceea ce se intamplase, am inceput sa simt foarte clar ca ce.a
fusese transmis in interiorul meu. "sta nu se mai intamplase niciodata inainte. "m inceput sa
scriu din nou, obser.and tot timpul ceea ce puneam pe *artie, ca si cum simultan descopeream ca
un cititor. Scriam, dar de data asta nu ma simteam ca autorul a ceea ce aparea pe foaie. Elo*im
incepusera sa .orbeasca prin 'ura mea sau, mai de'raba, sa scrie prin mana mea.
(eea ce era scris in fata mea a.ea de a face cu toate ariile cu care o persoana se confrunta pe
tot timpul .ietii sale si calea corecta de a reactiona cand se lo.este de asemenea probleme. De
fapt era un cod al .ietii / o noua cale de a te comporta in fata e.enimentelor .ietii, sau de a te
purta ca un adult ca sa spun asa, ca o fiinta e.oluata si de a incerca de aceea pe orice cale sa iti
desc*i-i mintea catre infinit si sa te plase-i in armonie cu el.
"ceste re'uli marete dictate de catre Elo*im, creatorii nostri, D&arintii nostri care sunt in
(eruriD, dupa cum stramosii nostri obisnuiau sa spuna, sunt toate in urmatoarele pa'ini, in
intre'ime.
13

%
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
(;EILE
INT$=DU(E$E
Scrierile acestea repre-inta c*eile care ne dau posibilitatea sa ne eliberam mintea pe care mii
de ani de intunecime au inc*is/o intr/o 'an'a primiti.a.
Usa catre mintea umana este inc*isa cu multe lacate, care trebuie desc*ise toate in acelasi
timp, daca cine.a doreste sa de.ina capabil sa se apropie de infinit. Daca este folosita numai o
c*eie, celelate lacate .or ramane inc*ise, si daca nu sunt toate desc*ise in acelasi timp, atunci, in
timp ce al doilea lacat este dec*is, primul se .a inc*ide din nou, impiedicand usa sa se desc*ida.
Societatii umane ii este frica de ceea ce nu stie, asa ca se teme de ceea ce este ascuns dupa
aceasta usa / c*iar daca este fericita prin decoperirea ade.arului. De aceea, aplica presiuni pentru
a impiedica oamenii sa desc*ida aceasta usa, si prefera sa/i pastre-e in nefericire si i'noranta.
Este un obstacol suplimentar care se 'aseste in pra'ul usii prin care mintea trebuie sa treaca
1,
pentru a se elibera. Dar dupa cum si Gand*i spunea8DNu este din cau-a ca nimeni nu .ede
ade.arul care de.ine o eroareD. Deci, daca incerci sa desc*i-i aceasta usa, i'nora sarcasmul celor
care nu au .a-ut nimic / si a celor care au .a-ut, dar care pretind ca nu au .a-ut, datorita fricii lor
de necunoscut.
De asemenea, daca desc*iderea usii ti se pare dificila, cere a0utorul unui '*id, din moment ce
'*i-ii au desc*is de0a usile mintilor lor si cunosc dificultatile implicate. Nu .or reusi sa iti
desc*ida usa ta pentru tine, dar .or putea sa iti e5plice diferite te*nici care iti .or permite sa
reusesti. &e lan'a asta, ei sunt martori .ii ai fericirii care poate fi obtinuta prin desc*iderea usii,
si do.edesc celor carora le este frica de ceea se 'aseste in spatele acesteia ca se insala.
=!ENI$E"
In orice impre0urari trebuie intotdeauna sa consideri lucrurile in functie de 4 ni.eluri8
In relatie cu infinitul,
In relatie cu Elo*im, parintii si creatorii nostri,
In relatie cu societatea umana, si in final8
In relatie cu indi.idul.

(el mai important ni.el este cel in le'atura cu infinitul si in relatie cu acest ni.el totul trebuie
0udecat / dar intotdeauna cu un factor constant8 iubirea. "sta inseamna luarea in socoteala a
celorlalti carora trebuie sa le oferim iubire, deoarece trebuie sa traim in armonie cu infinitul, iar
pentru a face asta trebuie sa fim in armonie cu ceilalti, care sunt de asemenea o parte din infinit.
"poi trebuie sa luam in considerare sfatul dat de catre creatorii nostri, Elo*im, si sa actionam
in asa fel incat societatea umana sa asculte sfatul celor care au creat/o.
Dupa asta trebuie sa luam in socoteala societatea, care le permite indi.i-ilor sa infloreasca pe
calea ade.arului. Dar cu toate ca societatea trebuie luata in considerare, nu trebuie urmata@ din
contra, societatea trebuie a0utata sa scape din c*in'ile primiti.e printr/o c*estionare a tuturor
traditiilor si obiceiurilor, c*iar daca acestea sunt sustinute de le'e, pentru ca de asemenea, le'ile
pot si ele sa ne inc*ida mintile in cocioabele obscuratismului.
In final, trebuie sa luam in seama implinirea indi.iduala. Fara asta, mintea nu isi poate atin'e
potentialul ma5im si este imposibil sa te armoni-e-i cu infinitul si sa de.ii o noua persoana.
N"STE$E"
Nu trebuie niciodata sa impui niciun fel de reli'ie unui copil, care este inca o lar.a, incapabil
sa intelea'a ca se intampla cu el. "sa ca nu trebuie sa bote-i sau sa ii faci circumci-ie unui copil,
1+
sau sa il forte-i sa faca ce.a ce nu accepta de unul sin'ur. Trebuie sa astepti sa atin'a o anumita
.arsta a ale'erii, si daca o reli'ie ii .a placea in acel moment, atunci trebuie sa fie lasat liber sa o
alea'a.
Nasterea trebuie sa fie o sarbatoare, caci Elo*im ne/au creat dupa ima'inea lor, capabili de a
ne reproduce. &rin crearea unei noi .ieti, .a conser.ati propria specie si respectati munca facuta
de creatorii .ostri.
= nastere trebuie sa fie de asemenea un act de iubire, facuta in armonie, cu sunete, culori si
temperatura, asa incat copilul care intra in .iata sa isi de-.olte obiceiul de a fi in armonie.
Trebuie sa fie obisnuit imediat sa respecte libertatea celorlalti, iar atunci cand plan'e noaptea
du/te la el discret, fara sa reali-e-e ca plansul ii aduce confortul de a fi in'ri0it. Din contra,
trebuie sa te duci si sa te uiti la el cand nu face nici un -'omot si sa nu te duci la el / cel putin sa
nu fie constient de asta / atunci cand plan'e. In acest fel se .a obisnui sa ii mear'a totul bine
cand este in armonie cu ceea ce/l incon0oara.D"0uta/te, si cerul te .a a0uta.D
De fapt, parintii trebuie sa intelea'a ca de indata ce copilul se naste este intai de toate un
indi.id, si ca nici un indi.id nu trebuie tratat precum un copil.
(*iar si creatorii nostri nu ne tratea-a ca pe niste copii, ci ca pe indi.i-i. De aceea, nu inter.in
in mod direct pentru a ne a0uta sa ne re-ol.am problemele si ne lasa cu a0utorul anali-ei noastre
de persoane responsabile sa trecem peste obstacole.
EDU("TI"
!inuscula creatura care este inca lar.a unei fiinte umane trebuie obisnuita din copilarie sa
respecte libertatea si linistea celorlalti. Din moment ce copilul mic este prea tanar pentru a
intele'e ce se intampla cu el si a rationa, pedeapsa corporala trebuie ri'uros aplicata de cei care il
cresc, asa incat sa sufere cand cau-ea-a suferinta sau deran0ul altora prin aratarea unei lipse de
respect.
&edeapsa corporala trebuie aplicata doar copiilor foarte tineri, si apoi pe masura ce copilul
rationea-a si incepe sa intelea'a trebuie redusa pro'resi., pana la disparitia totala. De la .arsta
de 3 ani pedeapsa corporala ar trebui sa fie e5ceptionala, iar de la .arsta de 14 ani nu mai trebuie
aplicata niciodata.
<ei folosi pedeapsa corporala doar cand .ei pedepsi copilul pentru nerespectarea libertatii si
linistii altora sau a ta.
Iti .ei in.ata copilul sa se de-.olte si sa aiba intotdeauna o atitudine intero'atoare fata de
lucrurile pe care societatea si scoala .or sa i le insufle. Nu iti .ei forta copilul sa in.ete lucruri
care nu sunt folositoare si ii .ei lasa pe el sau pe ea sa isi urme-e caile dorite deoarece, sa nu uiti,
cel mai important lucru este auto/reali-area.
1%0
Iti .ei in.ata copilul sa 0udece intotdeauna lucrurile in urmatoarea ordine cu respect pentru
infinit, pentru creatorii .ostri, pentru societate, si cu respect pentru sine.
Nu ii .ei impune nici o reli'ie copilului tau, dar in sc*imb il .ei in.ata impartial .ariatele
credinte care e5ista pe tot 'lobul /sau cel putin cele mai importante in ordine cronolo'ica8 reli'ia
Iudaica, reli'ia (restina si cea !usulmana. <ei incerca sa in.eti orientarile ma0ore ale reli'iilor
estice, daca poti, pentru a fi capabil sa le e5plici copilului tau. In final, le .ei e5plica lui sau ei
principalele puncte ale mesa0elor date de catre Elo*im ultimului dintre profeti.
(el mai presus, iti .ei in.ata copilul sa iubeasca lumea in care traieste si prin aceasta lume, pe
creatorii nostri.

Il .ei in.ata sa se desc*ida catre infinit si il .ei a0uta sa traiasca in armonie cu infinitul.
Il .ei in.ata despre minunata munca reali-ata de catre Elo*im, creatorii nostri, il .ei in.ata sa
se 'andeasca si sa cercete-e in mod constant, pentru ca omenirea sa de.ina capabila de a repeta
intr/o -i ceea ce creatorii .ostri au facut / adica sa cree-e alte umanitati altunde.a pe cai
stiintifice.
Iti .ei in.ata copilul sa se cosidere ca o parte din infinit, adica mult si putin in acelasi timp.
DDin tarana suntem facuti, si in tarana ne intoarcem.D
Iti .ei in.ata copilul ca raul facut altora nu poate fi sters prin nici o spo.edanie sau iertare de
pacate odata ce este facut, si ca nu trebuie sa se 'andeasca la faptul ca atunci cand se .a apropia
de moarte este suficient sa inceapa sa creada in Elo*im sau in orice alt dumne-eu pentru a a.ea
dreptul la .iata .esnica.
Iti .ei in.ata copilul ca suntem 0udecati pentru ce facem in timpul .ietilor noastre, ca
parcursul care duce catre intelepciune este lun' si ca ia o intrea'a .iata pentru a/l modela
suficient. = persoana care nu a mers in directia corecta in timpul .ietii nu .a a.ea dreptul la
in.ierea stiintifica pe planeta .esnicilor doar pentru ca face o neasteptata ultima sc*imbare catre
calea corecta / asta este doar daca persoana re'reta cu ade.arat si el sau ea actionea-a cu mare
sinceritate, re.ansandu/se pentru ultima data, fortandu/se sa fie iertata de cei pe care i/a .atamat,
si se de.otea-a din toate puterile pentru a le aduce iubire si fericire.
Si asta nu .a fi inca de a0uns pentru persoana care i/a facut pe altii sa sufere, c*iar daca el sau
ea sunt iertati de ei si le ofera iubire@ 'reselile au fost sterse, dar nimic po-iti. nu a fost
indeplinit.
"ceasta persoana .a trebui atunci sa o ia de la capat, si sa aduca fericire unor noi oameni pe
care nu i/a ranit niciodata si sa/i a0ute pe cei care raspandesc ade.arul, '*i-ii.

Dar este prea tar-iu pentru cine.a care re'reta doar in momentul mortii sau cu putin inainte.
"ceasta persoana nu .a fi iertata.
1%1
EDU("TI" SENAU"L"
Educatia sen-uala este unul dintre cele mai importante lucruri si in acest moment practic nu
e5ista deloc.
<ei tre-i mintea copilului tau, dar ii .ei tre-i de asemenea si corpul sau, pentru ca tre-irea
corpului este le'ata de tre-irea mintii. Toti cei care cauta sa isi adoarma corpul, isi adorm si
mintea de asemenea.
(reatorii ./au dat simturile pentru ca sa le folositi. Nasul este pentru a mirosi, oc*ii pentru a
.edea, urec*ile pentru a au-i, 'ura pentru 'ust, si de'etele pentru atin'ere. Trebuie sa .a
de-.oltati simturile asa incat sa .a bucurati cat mai mult de toate aceste lucruri, pe care creatorii
.ostri .i le/au pus acolo pentru asta.
Unui indi.id sen-ual ii este mult mai usor sa fie in armonie cu infinitul, pentru ca aceasta
persoana il poate simti fara sa fie ne.oita sa medite-e sau sa se 'andeasca la asta.
=ricum, meditatia si reflectia ii .or permite acestui indi.id sa intelea'a aceasta armonie mai
bine si sa o radie-e in 0urul lui prin in.ataminte.
" fi sen-ual inseamna a lasa mediul incon0urator sa iti ofere placere. Educatia se5uala este de
asemenea foarte importanta, dar in.ata numai functiile te*nice si folosirea or'anelor. Educatia
sen-uala pe de alta parte, ne in.ata cum sa obtinem placere de la or'anele noastre doar de dra'ul
placerii, fara sa folosim neaparat or'anele acestea intr/un scop utilitar.
Sa nu spui nimic copiilor tai despre or'anele lor se5uale este 'resit, si cu toate ca este bine sa
le e5plici la ce folosesc, asta nu este inca de a0uns.Trebuie sa le e5plici cum pot obtine placere de
la ele.
Sa le e5plici doar functionarea lor ar fi ca si cum le/ai spune ca mu-ica este pentru defilare,
ca a sti sa scrii este folositor doar pentru a scrie reclamatii, sau ca filmele sunt folositoare doar
pentru a face cursuri audio/.i-uale, si alte ma'arii. Din fericire, multumita artistilor si prin
desteptarea simturilor noastre, putem obtine placere prin ascultare, citire sau pri.irea operelor de
arta care au nu fost facute din nici un alt moti. decat pentru a oferi placere. "celasi lucru este
.alabil si pentru or'anele se5uale. Ele nu sunt doar pentru a ne satisface ne.oile naturale sau de
reproductie, dar de asemenea pentru a ne oferi placere noua sau altora. !ultumita stiintei, am
scapat in sfarsit de -ilele cand aratarea corpului cui.a era un DpacatD si cand contactele se5uale
aduceau pedepse / conceperea unui copil.

"cum, datorita te*nicilor contracepti.e e5ista libertatea ca uniunile se5uale sa fie posibile
fara sa de.ina un an'a0ament definiti. / sau ramane posibil sa de.ina. Iti .ei in.ata copilul
despre asta fara rusine ba c*iar din contra, cu dra'oste, e5plicandu/i clar ca el sau ea au fost
facuti pentru a fi fericiti si a se de-.olta din plin / adica, pentru a se bucura de .iata cu toate
simturile si cu toata forta lor.
1%
Nu iti .a fi niciodata rusine de corpul sau de nuditatea ta, pentru ca nimic nu supara mai mult
pe creatori decat sa ii .ada pe cei pe care i/au creat simtindu/se 0enati de infatisarea care le/a fost
data.
Iti .ei in.ata copiii sa isi iubeasca trupul si fiecare parte a creatiei Elo*imilor, pentru ca prin
iubirea creatiei, ii iubim pe ei.
Fiecare din or'anele noastre au fost create de parintii nostri, Elo*im, asa incat le putem
utili-a fara 0ena, cu fericirea de a folosi ce.a care a fost proiectat pentru asta. Daca actiunea de a
folosi unul din or'anele noastre ne ofera placere, asta inseamna ca Elo*im doresc sa a.em
aceasta placere.
Fiecare indi.id este o 'radina care nu trebuie sa ramana neculti.ata. = .iata fara placere este
ca o 'radina neculti.ata. &lacerea este fertili-antul care desc*ide mintea. "sceticismul este
nefolositor, in afara de ca-ul cand este o incercare temporara menita sa antrene-e mintea sa
domine corpul. Dar odata ce am reusit in incercarea pe care ne/am ales/o / care trebuie
intotdeauna sa fie limitata in timp / trebuie sa ne bucuram si mai mult de placerile .ietii.
"sceticismul poate fi acceptat ca perioada de nei'ri0ire a acestei 'radini care este un indi.id /
adica, o pau-a momentana in cautarea placerii, care ne .a permite sa o apreciem mai bine in
.iitor.
Trebuie sa obisnuiesti copiii sa aiba din ce in ce mai multa libertate tratandu/i intotdeauna ca
pe niste indi.i-i. Le .ei respecta 'usturile si inclinatiile, asa cum si tu ai .rea ca ei sa le respecte
pe ale tale. Si spune/ti bine8 copilul tau este ceea ce este, diferit de tine, si ca nu .ei putea sa/l
transformi cum .rei tu, tot asa cum el nu te poate transforma pe tine dupa 'ustul lui. $especta/ti
copilul pentru ca si el sa te respecte si respecta/i 'usturile asa incat si el sa ti le respecte pe ale
tale.
$E"LIA"$E" 1"UT=/$E"LIA"$E"2
"UT=/$E"LIA"$E" trebuie cautata in functie de 'usturile si aspiratiile repecti.ului, fara
niciun fel de preocupare fata de ceea ce 'andesc ceilalti atata timp cat nimeni nu sufera.
Daca simti ca .rei sa faci ce.a, mai intai asi'ura/te ca lucrul acest nu raneste pe nimeni, apoi
fa/o fara sa iti faci probleme fata de ceea ce 'andesc ceilalti despre tine. Daca .rei sa ai o
e5perienta sen-uala sau se5uala cu unul sau mai multi indi.i-i indiferent de ce se5 ar fi ei, poti sa
o faci, atata timp cat tu doresti asta si ei la fel. =rice este permis pe calea auto/reali-arii, a tre-irii
corpul, deci a desteptarii mintii.
Scapam in sfarsit de conceptele primiti.e in care femeile erau .a-ute ca niste simple obiecte
de reproducere pentru societate. !ultumita stiintei, femeile sunt acum libere sa se auto/reali-e-e
sen-ual, fara sa se mai teama de pedeapsa sarcinii. In sfarsit, femeia este cu ade.arat e'ala
barbatului, din moment ce se poate bucura de corpul ei fara sa traiasca cu in'ri0orarea de a indura
1%%
sin'ura nedoritele consecinte ale actelor.
(onceperea unui copil este ce.a foarte important pentru a fi lasat in slu0ba *a-ardului. De
aceea, faceti asta doar la ale'ere, dupa o considerare matura, intr/un act minunat de iubire, fiind
in intre'ime constienti de ceea ce faceti si fiti si'uri ca doriti cu ade.arat asta. La urma urmei, un
copil nu poate fi un indi.id reusit decat daca este cu ade.arat dorit in primul moment al
conceptiei.
!omentul conceptiei este mult mai important pentru ca repre-inta momentul in care prima
celula, adica planul indi.idului, este -amislita.
De aceea trebuie dorit acest moment, asa incat prima celula sa fie creata in armonie perfecta,
cu mintile celor doi parinti 'andindu/se puternic si constiincios la fiinta umana pe care o concep.
"cesta este unul dintre secretele noului indi.id.
Daca te 'andesti numai la placerea corpului tau, si astfel a mintii tale, foloseste metodele pe
care stiinta ti le/a pus la dispo-itie, incepand cu contraceptia. (oncepe un copil numai atunci esti
reali-at, asa incat .iata pe care o concepi sa fie re-ultatul uniunii a doi oameni reali-ati.
&entru a atin'e reali-area, foloseste metodele pe care ti le pune la dispo-itie stiinta pentru a/ti
permite sa iti tre-esti corpul prin placere fara niciun risc. &lacerea si pro/crearea sunt doua
lucruri diferite care nu trebuie confundate. &rima este pentru indi.id, iar a doua pentru specie.
Doar atunci cand un indi.id este reali-at poate crea o fiinta umana reali-ata.
Daca accidental ai conceput un copil fara sa il doresti, foloseste metoda pe care stiinta ti/a
pus/o la dispo-itie / a.ortul. Un copil care nu a fost dorit in momentul conceptiei nu se poate
reali-a complet deoarece nu a fost creat in armonie. Nu ascultati pe cei care .or sa .a sperie
spunandu/.a despre consecintele fi-ice si in special etice ne'ati.e pe care un a.ort le poate
declansa. Nu .or e5ista daca esti tratat de oameni competenti. Din contra, faptul de a pastra un
copil nedorit poate lasa traumatisme fi-ice si morale de care .a suferi si copilul.
" a.ea un copil nu inseamna neaparat ca trebuie sa fii casatorit sau c*iar sa traiesti cu un
barbat. De0a, multe femei au *otarat sa aiba unul sau mai multi copii fara sa se casatoreasca sau
sa traiasca impreuna cu un barbat. Educatia unui copil, care este un indi.id c*iar din nastere, nu
trebuie neaparat sa fie reali-ata de ambii parinti. "r fi cu ade.arat de preferat ca educatia sa fie
incredintata oamenilor speciali-ati care .or contribui mai mult decat unii parinti la reali-area
copiilor.
Daca doresti sa ai copii fara sa traiesti cu un barbat, fa asa cum doresti. "uto/reali-ea-a/te
precum doresti, fara sa te in'ri0ore-e ce 'andesc altii.
Daca ale'i sa faci asta, nu te 'andi ca esti condamnata sa traiesti sin'ura pentru totdeauna.
&rimeste cu bine pe barbatul care iti place si el .a ser.i de model masculin al copilului tau.
&oti c*iar decide intr/o -i sa traiesti cu un barbat / asta nu .a crea nici un fel de problema
pentru copilul tau. Din contra, .a contribui la reali-area sa. = sc*imbare de mediu este
intotdeauna benefica unui copil.
1%4
Societatea ar trebui sa fie or'ani-ata in asa fel incat sa aiba 'ri0a de educatia copiilor, partial
sau total, asta depin-and de dorintele parintilor. "cei parinti care doresc sa munceasca ar putea
sa isi lase copiii in custodia unor oameni competenti iar cei care doresc sa isi .ada copiii primind
o educatie data in intre'ime de astfel de oameni ar trebui sa poata sa isi incredinte-e copiii in
intre'ime institutiilor create in acest scop. In acest fel, daca dai nastere unui copil dorit, dar dupa
aceea te desparti de partenerul tau sau nu mai doresti copilul din orice alt moti., .ei putea sa iti
incredinte-i copilul societatii, asa incat aceasta sa ii ofere armonia necesara reali-arii lui. Un
copil care creste in antura0e unde nu este cu ade.arat dorit, nu poate inflori si nu se poate reali-a.
(resterea unui copil trebuieste sa repre-inte o reali-are comuna. Daca un copil de.ine o
pacoste, oricat de mica, isi da seama de asta si reali-area ii este afectata. De aceea un copil
trebuie pastrat lan'a tine doar daca pre-enta e traita ca o reusita in .iata.
"ltfel, copilul trebuie dus in centre pe care societatea trebuie sa le cree-e pentru a incura0a
reali-area, si plasat aici fara niciun re'ret.

Din contra, parintii ar trebui sa aiba un profund simt de bucurie pentru ca incredintea-a copiii
altor oameni mult mai capabili decat ei in a/i a0uta pe micii copii sa se reali-e-e.
<i-ite re'ulate pot a.ea loc doar daca pruncii, ale caror dorinte contea-a in primul rand, .or
dori acest lucru. &ersoanele responsabile de educatia acestor copii ar trebui intotdeauna sa ii
descrie pe parinti ca pe niste oameni e5ceptionali, care au dat importanta mai mare reali-arii
copiilor lor decat placerii lor e'oiste de a/i creste de unii sin'uri, incredintandu/i unor persoane
mult mai competente decat ei.
"le'e/ti partenerul liber, daca doresti unul. (asatoria ci.ila ori reli'ioasa, nu este de niciun
folos. Nu poti semna un contract care uneste doi indi.i-i .ii, care se .or sc*imba amandoi,
pentru ca sunt in .iata.
$espin'eti casatoria, care nu este nimic altce.a decat proclamarea publica a proprietatii
asupra altei persoane. Un barbat sau o femeie nu pot fi proprietatea altcui.a. =rice contract nu
poate decat sa distru'a armonia e5istenta intre cele doua persoane.
"tunci cand ne simtim iubiti, ne simtim liberi sa iubim, dar cand am semnat un contract, ne
simtim ca pri-onierii care sunt obli'ati sa se iubeasca unul pe altul si mai de.reme sau mai tar-iu
.om incepe sa ne uram. Deci, .ei trai impreuna cu persoana pe care ai ales/o doar atat timp cat te
simti fericit cu el sau cu ea.
In momentul in care nu .a mai mer'e bine impreuna, nu mai ramaneti impreuna, pentru ca
uniunea .oastra .a de.eni un infern.Toate .ietuitoarele e.oluea-a si este bine asa. Daca e.olutia
personala a fiecarui indi.id este similara, uniunea durea-a, dar daca e.olutia lor este diferita,
uniunea nu mai este posibila. Nu/l mai placi pe indi.idul pe care obisnuiai sa il placi, pentru ca
unul dintre .oi s/a sc*imbat. Trebuie sa .a despartiti pastrand o amintire placuta a timpului
petrecut impreuna, in loc sa .a departiti cu certuri fara sens care duc la ostilitate. Un copil se
imbraca cu *ainele care i se potri.esc si cand creste le sc*imba cu altele, altfel acestea sunt mici
si se .or face bucati. &entru relatii e acelasi lucru8 trebuie sc*imbate inainte de a a0un'e la
rupturi.
1%9
Deasupra tuturor, nu iti face 'ri0i in pri.inta copilului tau. Este mai bine pentru el sa fie cu un
sin'ur parinte in armonie decat cu amandoi in discordie sau in lipsa armoniei perfecte. Nu uita ca
inainte de toate copiii sunt indi.i-i.
Societatea trebuie sa se asi'ure ca batranii sa aiba o .iata fericita fara nici o 'ri0a materiala.
Dar cu toate ca trebuie sa respectam batranii si sa facem totul pentru ai face fericiti, nu trebuie sa
ii ascultam doar datorita senioritatii lor.
= persoana inteli'enta poate da un sfat bun la orice .arsta, dar una stupida c*iar daca are 100
de ani, nu merita sa fie ascultata nici macar o secunda. Si mai mult, aceasta persoana nu are nici
o scu-a, a.and intrea'a .iata la dispo-itie pentru a se destepta, in timp ce pentru un tanar stupid
mai sunt inca sanse. Dar, in orice ca-, o persoana stupida si batrana trebuie sa traiasca intr/un
mod comfortabil. "ceasta este o datorie a societatii.
!oartea nu trebuie sa fie o oca-ie pentru intruniri triste@ din contra, ar trebui sa fie un moment
bucuros de celebrare, deoarece este momentul in care cel iubit ar putea atin'e paradisul
.esnicilor in compania creatorilor nostri, Elo*im.
De aceea .ei cere sa nu fii in'ropat reli'ios, ci iti .ei dona corpul stiintei sau .ei cere ca sa iti
fie distrus cat se poate de discret, cu e5ceptia osului fruntii / mai precis partea locali-ata
deasupra inceputului nasului, la %% de milimetri deasupra mi0locului a5ei care lea'a pupilele
oc*ilor tai. (el putin un centimetru patrat din acest os .a trebui sa fie trimis G*idului G*i-ilor,
asa incat el sa il poata pastra in ambasada noastra de pe &amant.
Fiecare persoana este monitori-ata de un computer care inre'istrea-a toate actiunile sale si
face un taler din ele la sfarsitul .ietii ei. Dar oamenii care stiu despre acest mesa0 pe care (laude
$ael il comunica .or fi recreati din celulele pe care le/au lasat in ambasada. In ca-ul lor,
recreatia .a a.ea loc doar daca se .or asi'ura ca partea ceruta din corpurile lor .a fi trimisa
G*idului G*i-ilor dupa moartea lor.
!ecanismul din computerul care inre'istrea-a informatiile care .or folosi la 0udecata
indi.i-ilor ramane in functiune dupa ce ei au aflat de mesa0. Dar mecanismul care permite
e5tra'erea unui specimen de celula in momentul mortii este deconectat. "sa ca doar cei care
reali-ea-a ceea ce este cerut de indata ce au cunoscut mesa0ul .or fi recreati.
"si'ura/te ca cel putin o data in .iata ta il .ei .edea pe G*idul G*i-ilor sau pe un '*id
autori-at de el pentru a/ti transmite planul celular catre Elo*im, pentru ca sa iti tre-easca mintea
si sa te a0ute sa ramai trea-.
In acord cu ceea ce este scris mai inainte in acest mesa0, nu .ei lasa o mostenire copiilor tai,
cu e5ceptia casei familiale sau a apartamentului. $estul il .ei oferi din dorinta ta G*idului
G*i-ilor si daca te temi de faptul ca descendentii tai nu iti .or respecta ultima dorinta si
testamentul si .or incerca sa recupere-e proprietatea ta prin tribunale, poti sa o acor-i G*idului
G*i-ilor cand esti inca in .iata, pentru a/l a0uta sa raspandeasca mesa0ul creatorilor nostri pe
&amant.
1%6
(ei dintre .oi care ramaneti dupa moartea unui om iubit, nu fiti tristi si nu .a lamentati.
Incercati in sc*imb sa oferiti dra'oste celor pe care ii iubiti cat timp sunt in .iata, pentru ca odata
ce au murit, ce .a face cel mai nefericiti este 'andul ca nu i/ati iubit indea0uns si ca acum este
prea tar-iu.
=ricine care a fost bun in .iata sa are dreptul la 'radina Elo*imilor pentru eternitate si .a
cunoaste fericirea, iar cel care nu a fost bun nu merita sa fie re'retat.
Dar c*iar daca un indi.id nu este printre cei alesi pentru recreare, el sa ea nu .or disparea cu
ade.arat. !oartea nu este un lucru foarte important si nu trebuie sa ne fie frica de ea. Este la fel
ca si cum am adormi, cu e5ceptia ca este un somn fara sfarsit. Din moment ce suntem o parte din
infinit, materia din care suntem alcatuiti nu dispare. (ontinua sa traiasca in sol, in plante sau
c*iar in animale, pier-andu/si bineinteles omo'enitatea si toata identitatea. &artea asta a
infinitului, care a fost or'ani-ata de catre creatorii nostri dupa o structura foarte precisa, se
reintoarce infinitului, in timp ce .a ramane o parte a acestei min'i minuscule numita &amant, si
care traieste.
Toti au dreptul sa traiasca, sa iubeasca si dreptul sa moara.Toti sunt directorii propriilor lor
.ieti sau a mortii. !oartea nu este nimic, dar suferinta este teribila si trebuie facut totul pentru a
o e.ita. (ine.a care sufera foarte mult are dreptul de a se sinucide. Daca actiunile acestei
persoane au fost po-iti.e in timpul .ietii sale, el sa ea .or fi admisi pe planeta .esnicilor.
Daca cine.a pe care il iubesti sufera foarte mult si doreste sa moara, dar nu are puterea sa
comita sinuciderea, a0uta/l sa isi ia .iata.
In momentul in care stiinta .a fi capabila sa elimine suferintele umane, atunci oamenii se pot
intreba daca este corect sau nu sa comiti sinucidere.
S=(IET"TE" SI GU<E$NUL
La fel cum si corpul uman are un creier, este esential ca si societatea sa aiba un 'u.ern care sa
ia deci-ii. "sa ca .ei face tot ceea ce poti pentru a stabili un 'u.ern care practica 'eniocratia,
care pune inteli'enta la putere.
<ei participa de asemenea in crearea unui partid mondial care .a spri0ini umanitarismul si
'eniocratia, asa cum sunt descrise in prima parte a mesa0ului Elo*imilor si ii .ei spri0ini
candidatii. Doar prin 'eniocratie omenirea poate sa treaca din plin in epoca de aur.
Democratia totala nu este buna. Un corp in care toate celulele comanda nu poate supra.ietui.
Doar oamenii inteli'enti ar trebui sa aiba permisiunea de a lua deci-iile care implica omenirea.
De aceea .ei renunta sa .ote-i, in afara de ca-ul in care un candidat care repre-inta 'eniocratia si
umanitarismul este pre-ent in ale'eri.
Nici ale'erile uni.ersale si nici sonda0ele de opinie nu sunt cai .alide de a 'u.erna lumea. "
'u.erna inseamna a intui, nu a urma reactiile unei populatii ca oaia, printre care doar un mic
numar sunt suficient de tre-iti pentru a '*ida omenirea. Din moment ce sunt foarte putine
persoane tre-ite, daca ne ba-am deci-iile pe sufra'ii uni.ersale sau sonda0e de opinie, deci-iile
de.in ale'erea ma0oritatii / si de aceea a celor care nu sunt tre-iti. "semenea oameni raspund
intereselor imediatei lor recompense, sau ca re-ultat al unor reactii instincti.e care sunt
inconstient inc*ise intr/o carapace a conditionarii obscuratiste.
Doar 'eniocratia, care este o democratie selecti.a, este meritorie. "sa cum a fost spus in
1%3
prima parte acestui mesa0 de la Elo*im, doar oamenii al caror ni.el net de inteli'enta este cu
90T peste medie ar trebui sa fie eli'ibili pentru a participa in ale'eri si doar cei al caror ni.el de
inteli'enta este cu 10T peste medie ar de.eni eli'ibili pentru a .ota. =amenii de stiinta de-.olta
de0a teste care masoara inteli'enta neta. Folositi sfatul lor si actionati intr/un asa fel incat cele
mai pretioase minerale ale planetei / care sunt copiii e5ceptional de dotati / sa poata primi o
educatie la un ni.el apropiat 'eniului lor, din moment ce educatia normala este destinata doar
copiilor de inteli'enta medie.
Factorul care arata inteli'enta nu este numarul de diplome pe care cine.a l/a obtinut, din
moment ce acestea au le'atura mai de'raba cu facultatea neinteresanta a memoriei pe care
masinile o pot inlocui usor. Inteli'enta in starea ei naturala repre-inta calitatea care poate face
fermierii sau muncitorii mult mai inteli'enti decat in'inerii sau profesorii. "cesta poate fi numit
simtul practic, la fel ca si 'eniul creator, pentru ca cele mai multe in.entii nu sunt nimic altce.a
decat o c*estiune de simt practic.
"sa cum a fost de0a spus, a 'u.erna inseamna a anticipa, iar toate marile probleme cu care se
confrunta omenirea do.edesc faptul ca 'u.ernele din trecut nu au a.ut anticipatie si de aceea, au
fost incompetente. &roblemele nu apar datorita oamenilor care 'u.ernea-a, ci din cau-a
te*nicilor care sunt folosite pentru a/i ale'e8 problema este modul in care ii selectam pe cei care
ne .or 'u.erna. Democratia fundamentala trebuie sa fie inlocuita cu o democratie selecti.a /
aceasta este 'eniocratia, care pune oamenii inteli'enti la putere. "ceasta este o conditie foarte
fundamentala.
Le'ile umane sunt indispensabile, si le .ei respecta, in timp ce .ei cauta sa sc*imbi cele care
sunt incorecte sau demodate. =ricum, nu e-ita in a prefera le'ile creatorilor nostri celor umane,
pentru ca pana si le'ile umane .or fi 0udecate intr/o buna -i de catre creatorii nostri.
&olitia .a fi esentiala pana in momentul in care societatea .a descoperi metodele medicale
pentru a eradica .iolenta si .a impiedica criminalii, sau pe cei care ataca libertatea altora, sa
actione-e.
In contrast cu soldatii, care sunt pa-itorii ra-boiului, ofiterii politisti sunt pa-itorii libertatii si
.or fi indispensabili pana cand stiinta .a re-ol.a aceasta problema.
In tarile in care e5ista ser.iciu militar obli'atoriu .ei refu-a sa participi la el. <ei cere in
sc*imb statutul de contestatar constiincios, care iti .a permite sa ser.esti intr/o di.i-ie care nu
cara arme, asa cum ai dreptul in ca-ul in care con.in'erile tale reli'ioase sau filosofice iti
inter-ic sa omori pe ceilalti oameni, adica pe ceilalti frati. "sta este .alabil in ca-ul celor care
cred in Elo*im, creatorii nostri si care doresc sa urme-e directi.ele G*idului G*i-ilor, ale
!iscarii $aeliene.
(ontrar celor ce cred multi tineri, contestatarii constiinciosi nu sunt trimisi in inc*isoare, ci
ser.esc in loc de asta unele roluri ci.ile sau intr/o di.i-ie neinarmata, pentru o perioda care este
dubla duratei normale a ser.iciului militar.
Este mai bine sa iti petreci doi ani muncind intr/un birou decat sa fii antrenat un an in te*nici
care iti .or permite sa ii omori pe altii.
1%,
Ser.iciul militar trebuie eliminat imediat din toate tarile lumii.Toti soldatii profesionisti
trebuie transformati in 'ardieni ai pacii mondiale, care sa lucre-e pentru libertate si pentru
drepturile omului.
Sin'urul sistem 'u.ernamental care este .iabil este 'eniocratia, aplicand si umanitarismul.
(apitalismul este o 'reseala, pentru ca sub0u'a oamenii banilor, cati.a beneficiind pe spatele
altora. (omunismul este de asemenea 'resit, din moment pune un accent mai mare pe e'alitate
decat pe libertate. Trebuie sa fie e'alitate intre oameni la inceput, la nastere, dar nu si dupa
aceea.
(u toate ca fiecare are dreptul de a a.ea suficiente resurse pentru a trai decent, cei care fac
mai mult pentru celelalte fiinte umane au dreptul de a primi mai mult decat cei care nu fac nimic
pentru comunitate.
"ceasta este clar o re'ula temporara pana cand robotii .or fi capabili sa reali-e-e toate
muncile. "poi, dupa abolirea totala a banilor, toti oamenii se .or putea de.ota e5clusi. auto/
reali-arii. In acelasi timp este rusinos ca, in timp ce unii oameni mor de foame, altii arunca
mancarea pentru a e.ita colapsul preturilor. In loc sa arunce aceasta *rana, ar trebui sa o dea
celor care nu au ce manca.
!unca nu trebuie considerata ca fiind sfanta. =ricine are dreptul sa traiasca comfortabil, c*iar
daca nu munceste si trebuie sa se reali-e-e si sa propaseasca in orice domeniu care il atra'e.
Daca oamenii sunt or'ani-ati, nu le .a lua mult sa mecani-e-e si sa automati-e-e toate muncile
indispensabile. &e urma toti .or putea sa fie capabili sa e.olue-e liber si sa atin'a un sentiment
de reali-are.
Daca toti oamenii si/ar pune mintile la un loc, in doar cati.a ani .a fi atinsa libertatea de a nu
mai munci. (e este cerut, este o minunata e5plo-ie de entu-iasm si de solidaritate in munca
pentru eliberarea umanitatii de constran'erile materiale.
Toate resursele te*nice si stiintifice ale umanitatii ar trebui facute re-er.e comune si toti cei
care lucrea-a in aceste domenii ar trebui sa isi puna mintile la un loc pentru a se -bate impreuna
pentru bunastarea intre'ii comunitati si nu a intereselor ma'natilor. Folositi toate resursele, care
in pre-ent sunt consumate pe bu'ete militare sau ale stupidei de-.oltari a armelor nucleare / sau
c*iar -borului in spatiu. "ceste lucruri ar putea fi planuite mai bine si obtinute mult mai usor de
indata ce omenirea .a fi eliberata de toate constran'erile materiale.
".eti computere si ec*ipamente electronice care pot inlocui cu bine puterea mainii. &uneti/le
pe toate la munca asa incat aceasta te*nolo'ie sa poata opera cu ade.arat in beneficiul omenirii.
In cati.a ani puteti construi o lume cu totul diferita. "ti atins epoca de aur.
Faceti tot posibilul pentru a crea roboti biolo'ici care .a .or scuti de toate muncile 0osnice si
.a .or permite sa .a auto/reali-ati.
De-.oltarea urbana trebuie reconsiderata, dupa cum este scris in prima parte a acestui mesa0
1%+
al Elo*imilor. Trebuie sa construiti cladiri foarte inalte situate in pro.incii dec*ise, asa incat
casele indi.iduale sa nu Dde.ore-eD natura. Niciodata nu uitati ca, daca fiecare ar a.ea o curte a
sa, nu ar mai e5ista re'iuni rurale. "ceste cladiri comune trebuie sa fie niste orase care sunt
ec*ipate cu tot ceea ce au ne.oie oamenii si sa poata primi comod cam 90,000 de locuitori
fiecare.
&ana in -iua in care .eti de.eni creatori si .eti putea sa o recreati, trebuie sa respectati natura.
&rin respectarea naturii, respectati pe cei care au creat/o / pe parintii .ostri, EL=;I!.
Nu .ei face niciodata animalele sa sufere.<ei putea sa le omori pentru a le consuma carnea,
dar fa asta fara ca ele sa sufere. Dupa cum a mai fost indicat, moartea nu este nimic, suferinta
este 'roa-nica, iar tu trebuie sa e.iti sa faci animalele sa sufere, si trebuie sa impiedici suferinta
oamenilor.
(u atat mai putin, nu consuma prea multa carne, si te .ei simti mai bine asa.
&oti trai cu tot ceea ce iti ofera pamantul.Nu trebuie sa urme-i o dieta speciala@ poti sa
mananci carne, -ar-a.aturi, fructe, deci si animale si .e'etale. Este prostesc sa urme-i o dieta
.e'etariana sub prete5tul ca nu .rei sa traiesti pe ba-a carnii altor .ietati. &lantele sunt in .iata la
fel ca si tine, si sufera la fel ca si tine. "sa ca nu trebuie sa cau-e-i suferinta plantelor.
Nu te into5ica cu bauturi alcoolice. &oti bea putin .in in timp ce mananci, .in care pentru asta
e5ista pe pamant. Dar niciodata nu te into5ica. &oti bea alcool in ca-uri e5ceptionale, dar in mici
cantitati si insotit de mancare solida, pentru a nu te imbata niciodata. (el care este beat nu mai
este capabil sa fie in armonie cu infinitul si nici sa se controle-e. "cest lucru este ce.a 'roa-nic
in oc*ii creatorilor nostri.
Nu .ei fuma, pentru ca or'anismul uman nu a fost facut pentru a in*ala fum. "cesta are un
efect in'ro-itor asupra corpului si in'reunea-a total reali-area si armoni-area cu infinitul.
Nu .ei lua dro'uri. Nu te .ei dro'a in niciun fel, pentru ca mintea tre-ita nu are ne.oie de
nimic din afara pentru a se apropia de infinit. Este o uraciune in oc*ii creatorilor ca oamenii sa
creada ca trebuie sa consume dro'uri pentru a se imbunatati. Fiintele umane nu au ne.oie sa se
imbunatateasca, pentru ca toate sunt perfecte, fiind facute dupa ima'inea creatorilor.
" spune ca o fiinta umana este imperfecta inseamana sa insulti pe creatorii nostri care ne/au
facut dupa ima'inea lor. Dar cu toate ca suntem perfecti, incetam sa fim asa daca ne 'andim la
noi ca la niste oameni imperfecti si ramanem resemnati cu astfel de 'anduri.
&entru a ramane perfecti asa cum Elo*im ne/au creat, trebuie sa facem un efort in fiecare
moment al -ilei pentru a ne pastra intr/o stare trea-a.
!EDIT"TI" SI $UG"(IUNE"
Trebuie sa medite-i cel putin o data pe -i, locali-andu/te in relatie cu infinitul, in relatie cu
140
Elo*im, cu societatea si cu tine.Trebuie sa medite-i dimineata la tre-ire, asa incat intrea'a ta
fiinta sa de.ina pe deplin constienta de infinit, si in felul acesta .ei fii in posesia tuturor
facultatilor tale.
Trebuie sa medite-i inainte de orice masa, asa incat fiecare parte a corpului tau sa manance
cand tu mananci@ si cand te *ranesti, 'andeste/te la ce faci.
!editatia ta nu trebuie sa fie una 'oala, ci din contra, una sen-uala. Te .ei lasa in'*itit de
pace si armonie, pana cand de.ine o placere delicioasa. Este mai bine sa nu medite-i deloc decat
sa medite-i fara sa .rei sa faci asta.
Nu impune meditatia copiilor sau familiei tale. Dar e5plica/le placerea pe care o da si
sentimentul de bunastare pe care il aduce si daca ei simt ca .or sa medite-e, incearca sa ii in.eti
ce stii.
Gandeste/te intens la Elo*im, creatorii nostri, cel putin odata pe -i, si incearca sa iei le'atura
cu ei telepatic. In acest fel .ei decoperi sensul ori'inal al ru'aciunii. Daca nu stii cum sa o faci,
poti sa te inspiri din ru'aciunea Tatal Nostru, cu.inte care sunt perfect apropiate pentru
comunicarea cu creatorii nostri.
(el putin o data pe saptamana ia parte la o comunicare telepatica cu Elo*im in colecti.itate,
impreuna cu alti oameni din re'iunea ta, care cred in ei. Daca este posbil ar trebui sa fii
acompaniat de un G*id.
Fa tot posibilul ca in fiecare an sa te intalnesti cu toti cei care cred in Elo*im si in mesa0ul pe
care l/au dat ultimului dintre profeti.
TE;NI(I &ENT$U " $E"LIA" (=NT"(TUL
TELE&"TI( (U EL=;I!

"ici este un model a ceea ce poti sa spui in timp ce te uiti la cer si te 'andesti intens la aceste
cu.inte.
Elo*im, sunteti acolo unde.a aproape de aceste stele.
Elo*im, sunteti acolo si stiu ca ne obser.ati.
Elo*im, sunteti acolo si as dori asa de mult sa .a intalnesc.
Elo*im, sunteti acolo si ce sunt eu sa sper ca merit un contactC
Elo*im, .a recunosc ca pe creatorii mei si ma pun cu umilinta la ser.iciile .oastre.
Elo*im, il recunosc pe (laude $ael mesa'erul .ostru, ca '*idul fiind meu si cred in el si in
141
mesa0ul pe care i l/ati dat lui.
Elo*im, .oi face tot ce pot pentru a face mesa0ul cunoscut celor de lan'a mine, pentru ca stiu
ca nu am facut destul.
Elo*im, iubesc toate fiintele umane ca pe fratii si surorile mele, deoarece sunt facute dupa
ima'inea .oastra.
Elo*im, incerc sa le aduc fericirea prin desc*iderea mintilor lor catre infinit si sa le re.ele-
ceea ce mi/a fost re.elat si mie.
Elo*im, incerc sa le opresc suferinta punandu/mi intrea'a fiinta in se.iciul omenirii din care
fac si eu parte.
Elo*im, .oi incerca sa/mi folosesc la ma5im mintea pe care mi/ati dat/o, pentru a a0uta
omenirea sa scape din intuneric si suferinte.
Elo*im, sper ca .eti 0udeca putinul pe care l/am facut pana la sfarsitul .ietii ca fiind suficient
pentru a/mi 'aranta dreptul la .iata .esnica pe planeta celor intelepti.
<a iubesc, asa cum a trebuit sa iubiti fiintele umane pentru a le admite pe cele mai bune dintre
ele printre cei .esnici.
"$TELE
Fa tot posibilul sa incura0e-i artistii si sa iti a0uti copilul daca el sau ea sunt atrasi de arte. "rta
este unul din lucrurile care iti permite cel mai bine sa te armoni-e-i cu infinitul. (onsidera
fiecare lucru natural o arta si fiecare arta un lucru natural. Incon0oara/te de lucruri de arta, care iti
stimulea-a oc*ii, simturile atin'erii, ale mirosului sau ale 'ustului.
Tot ceea ce stimulea-a simturile, este artistic. Este mai mult decat mu-ica, pictura, sculptura
si toate artele recunoscute oficial.
Gastronomia este de asemenea o arta, la fel ca si reali-area de parfumuri, din moment ce
amandoua au le'atura cu simturile. Stand deasupra tuturor, iubirea este o arta.
Toate artele u-ea-a de armonie si de aceea le permit celor care le aprecia-a sa fie diri0ati catre
ce.a armonios, deci ofera conditii pentru a se armoni-a.
Literatura este importanta intr/un mod special pentru ca ea contribuie la desc*iderea mintilor
oamenilor prin aratarea de noi ori-onturi. Dar literatura de dra'ul literaturei este doar
sporo.aiala8 ce contea-a nu este scrierea de propo-itii frumoase, ci transmisia noilor idei altora,
prin scris. (aile audo.i-uale sunt c*iar mai importante, pentru ca ne tre-esc simturile .i-ual si
auditi. in acelasi timp. &ot inlocui literatura cu bine pentru ca sunt mai complete. Intre timp,
14
literatura este folositoare pentru timpul liber.
!EDIT"TI" SENAU"L"
Daca .rei sa atin'i un ni.el superior de armonie cu infinitul, aran0ea-a un loc al tau pentru
meditatie sen-uala. &une in el opere de arta, picturi, tapiterie, postere, sculpturi, desene,
foto'rafii sau orice altce.a ce repre-inta iubirea, infinitul sau sen-ualitatea, pentru bucuria
oc*ilor tai.
"ran0ea-a/ti un colt unde poti sta la pamant, pe perne, de e5emplu. Sau lasa/te 0os pe o
canapea sau pe o blana, pentru placerea de a o atin'e. E.apora miresme a'reabile si uleiuri
pentru a/ti multumi nasul. Sa ai o caseta inre'istrata cu mu-ica placuta urec*ilor tale.
Sa ai ta.ite si sticle umplute cu mancare si bautura placute 'urii tale si in.ita una sau mai
multe persoane pe care le iubesti, care iti impart 'usturile si cu care te simti in alinare si armonie@
apoi *raniti/.a simturile impreuna si desc*ideti/.a corpurile pentru a .a desc*ide mintile, cu
dra'oste si fraternitate.
Daca cine.a te atra'e fi-ic si simti ca lucrul acesta este reciproc, in.ita persoana in acest loc.
&uteti sa atin'eti o stare sublima de armonie impreuna, care .a permite sa simtiti infinitul prin
satisfacerea celor 9 simturi ale .oastre. "cestei stari ii .a fi adau'ata sinte-a tuturor acestor
placeri / uniunea fi-ica in armonie totala si in iluminarea actului iubirii.
7ineinteles, trebuie sa fie mai intai armonia spirituala. In alte cu.inte, trebuie sa fie o atractie
mutuala intre mintile si corpurile indi.i-ilor, in felul in care se apropie unul de altul si se
respecta. Dar o dra'oste spirituala este intotdeauna adusa la o stare sublima de o iubire fi-ica
reali-ata. " iubi inseamna a da ce.a si a nu astepta nimic in sc*imb. Daca iubesti o persoana,
trebuie sa i te dai in intre'ime acestei persoane, daca aceasta doreste.
Nu fii niciodata 'elos, pentru ca 'elo-ia este emotia opusa iubirii. "tunci cand iubesti pe
cine.a trebuie sa cauti fericirea sa in primul rand, si in orice fel. " iubi inseamna a urmari
fericirea altora, si nu a ta insuti.
Daca persoana pe care o iubesti este atrasa de altcine.a, nu fii 'elos@ din contra, fii fericit ca
aceasta este fericita, c*iar daca din cau-a altcui.a.
Iubeste de asemenea si persoana care, ca si tine, .rea sa aduca fericire persoanei pe care o
iubesti si care are, de asemenea, acelasi tel ca si tine. Gelo-ia este frica de faptul ca altcine.a
poate face mai fericita pe persoana pe care o iubesti decat tine si ca poti pierde persoana pe care
o iubesti. Dar in loc sa fim 'elosi, ar trebuie sa incercam sa facem tot posibilul pentru ca
persoana pe care o iubim sa fie fericita, iar daca altcine.a reuseste asta mai bine, trebuie sa fim
fericiti de acest lucru. (eea ce contea-a nu este ca persoana iubita sa fie fericita din cau-a
noastra, ci pur si simplu sa fie fericita, oricine ar fi responsabil de asta.
14%
"sa ca, daca aceasta persoana pe care o iubesti este fericita cu altcine.a, bucura/te de aceasta
fericire. <ei recunoaste persoana care te iubeste daca el sau ea nu se .or opune fericirii tale cu o
alta persoana.
Este datoria ta sa iubesti persoana care te iubeste asa de mult si sa ii dai fericirea ta. In aceasta
directie mer'e calea catre iubirea uni.ersala.
Nu respin'e pe cine.a care .rea sa te faca fericit, pentru ca acceptandu/l il faci fericit, iar
acesta este un act de iubire. 7ucura/te de fericirea altora, pentru ca si ei sa se bucure de a ta.
#USTITI" U!"N"
Le'ile umane, asa cum am mai spus, sunt esentiale. Dar le trebuie aduse imbunatatiri
deoarece nu iau suficient in consideratie iubirea si fraternitatea.
&edeapsa cu moartea trebuie abolita, deoarece niciun indi.id nu are dreptul de a/l ucide pe
altul cu san'e rece intr/o maniera premeditata, or'ani-ata. &ana in momentul in care, prin
intermediul stiintei societatea .a fi capabila sa controle-e .iolenta care e5ista intr/unii oameni si
ii poate .indeca de aceasta boala, .eti tine criminalii departe de societate. "poi dati/le dra'ostea
care le/a lipsit, in timp ce ii .eti face sa intelea'a natura monstruoasa a actiunilor lor. Dati/le de
asemenea si dorinta de a se indrepta.
Nu amestecati marii criminali / care sufera de o boala care poate fi conta'ioasa / cu oamenii
care au comis doar mici ofense. In acest fel .eti e.ita contaminarea celor mai putini a'resi.i.
Niciodata nu uitati ca toti criminalii sunt bolna.i si considerati/i intotdeauna asa. Suntem
socati cand ne amintim ca odinioara oamenii erau sufocati intre saltele daca sufereau de con.ulsii
de isterie.
Intr/o -i , cand .om putea sa .indecam si, mai important, sa pre.enim boala crimei, .om fi la
fel de socati cand ne .om uita indarat la cum se obisnuia sa fie e5ecutati criminalii.
Iertati/i pe cei care ./au facut rau neintentionat si nu purtati pica celor care ./au facut/o cu
intentie. Ei sunt nesanatosi, pentru ca cine.a trebuie sa fie bona. daca isi raneste .ecinul. &e
lan'a astea, 'andeste/te la cat de '*inionisti sunt cei care fac rau altora, pentru ca nu .or a.ea
dreptul la .iata .esnica in 'radina Elo*imilor.
Dar daca cine.a .rea sa iti faca rau tie sau persoanelor iubite, incearca sa il supui.
Daca nu poti, atunci ai dreptul de a te apara pentru a/ti sal.a .iata sau pe ale celor iubiti.
=ricum, nu lo.i cu intentia de a omori, c*iar si in le'itima aparare. Incearca sa in.in'i persoana
144
fara suferinta / facand/o OnocO/out, de e5emplu. Daca lo.itura se transforma intr/una fatala, nu
ai nimic pentru care sa te in.inuiesti, atata timp cat nu ai a.ut intentia sa omori.
<ei in'enun'*ea oamenii .iolenti cu forta, si, daca este necesar, prin actiune directa.
(omportamentul .iolent este de neacceptat si nu il .ei tolera, c*iar daca .a trebui sa ii opresti cu
forta pe cei .iolenti. Dar intotdeauna foloseste o forta non/.iolenta, adica o forta ec*ilibrata
aplicata fara intentie rea, suficienta pentru a/i opri pe cei care incearca sa faca rau.
=rice amenintare cu .iolenta trebuie tratata la fel de serios ca si o fapta .iolenta. " ameninta
cu .iolenta inseamna a o considera posibila si a .edea/o ca pe o cale acceptabila pentru a/si
atin'e telurile. = persoana care este capabila sa o ameninte pe alta cu .iolenta este la fel de
periculoasa ca si una care a comis de0a un act de .iolenta. &ana cand .om 'asi un medicament
pentru cei care care recur' la asemenea amenintari, acestia trebuie tinuti departe de societate si
trebuie sa ii facem sa intelea'a ca felul lor de a se purta este in'ro-itor.
(and a.eti de a face cu cei care iau ostatici, 'anditi/.a mai intai la .ietile oamenilor inocenti
care nu se 'asesc in mainile rapitorilor. =amenii care iau ostatici sunt bolna.i si nu trebuie sa le
dati ceea ce solicita. Societatea nu trebuie niciodata sa le dea ce doresc pentru ca procedand in
felul acesta incura0ati si alti criminali sa copie-e asemenea actiuni si acordati o .aloare actiunilor
lor.
Toate fiintele umane trebuie sa aiba drepturi si oportunitati e'ale la nastere, indiferent ce rasa
ar fi ele. Fiti discriminatori impotri.a idiotilor, de orice culoare ar fi pielea lor.Toate rasele care
populea-a Terra au fost create de catre Elo*im si trebuie respectate la e'alitate.
Intrea'a omenire trebuie sa se uneasca pentru a forma un 'u.ern mondial, asa cum este scris
in prima parte a acestui mesa0. Impuneti de asemenea si un nou limba0 mondial in toate scolile
din lume. Esperanto e5ista, si daca nimeni nu propune nimic mai bun, atunci ale'eti Esperanto.
&ana cand .a fi posibil ca banii sa dispara, creati o noua moneda mondiala pentru a le inlocui
pe cele nationale. In asta re-ida solutia fata de cri-a monetara. Daca nimeni nu poate propune
altce.a mai bun, folositi sistemul federal. (reati o federatie din toate tarile din lume. Garantati
independenta acestor re'iuni, care trebuie sa fie capabile sa se or'ani-e-e sin'ure, dupa cum
doresc.
Lumea .a trai in armonie atunci cand nu .a mai fi compusa din tari separate, ci alcatuita din
re'iuni unite intr/o federatie care se .a ocupa de .iitorului Terrei.
STIINT"
Stiinta este cel mai important lucru pentru toata omenirea. <ei fii la curent cu toate reali-arile
oamenilor de stiinta, deoarece acestia .a pot re-ol.a toate problemele. Nu lasati descoperirile
oamenilor de stiinta sa cada in mana celor care se 'andesc doar la profit, nici in mainile armatei,
care pastrea-a unele in.entii secrete pentru a mentine o suprematie ipotetica asupra unui inamic
149
ilu-oriu.
Stiinta .a trebui sa fie reli'ia .oastra, pentru ca Elo*im ./au creat stiintific.
&rin a fi stiintifici .a faceti creatorii multumiti, deoarece actionati asa cum si ei au facut/o si
le aratati ca intele'eti ca ati fost facuti dupa ima'inea lor si ca sunteti nerabdatori sa profitati de
tot potentialul pe care il a.eti in .oi. Stiinta trebuie sa fie folosita pentru a ser.i si a elibera
lumea, nu sa o distru'a si sa o instraine-e. ".eti incredere in oamenii de stiinta care nu sunt
manipulati de interese financiare si numai in acestia.
&uteti participa in sporturi pentru ca sunt foarte bune pentru ec*ilibrul .ostru / in particular
sporturile care de-.olta auto/controlul. Societatea trebuie sa permita de asemenea si sporturile
.iolente si foarte .iolente. "cestea sunt .alori si'ure. = societate e.oluata si non/.iolenta trebuie
sa aiba sporturi .iolente care sa mentina o ima'ine de .iolenta, permitandu/le tinerilor care
doresc sa fie .iolenti cu altii care doresc acelasi lucru sa urmareasca aceste e5*ibitii .iolente, si
in acest fel sa isi descarce ener'iile a'resi.e.
&oti participa de asemenea in 0ocuri care cer 'andirea si folosirea mintii. Dar atata timp cat
banii nu au disparut, niciodata nu 0uca pentru a casti'a bani@ 0oaca in sc*imb pentru placerea de
a/ti pune mintea in functiune.
Iti .ei data scrierile, considerand anul 1+46 ca Danul 1D, dupa (laude $ael, ultimul dintre
profeti. 1+36 este deci anul %1 dupa (laude $ael, sau anul %1 al erei <arsatorului, ori anul %1 al
epocii "pocalipsei, sau anul %1 al epocii de aur.
($EIE$UL U!"N
!ai a.eti inca o cale lun'a pana sa intele'eti din plin potentialul creierului uman. De
e5emplu, al saselea simt, perceptia directa, ar trebui de-.oltat la copii. "sta este ceea ce noi
numim telepatie. Telepatia iti permite sa comunici direct cu Elo*im, creatorii nostri.
Numeroase mediumuri au .enit la mine intrebandu/ma ce ar trebui sa faca, deoarece au primit
mesa0e de la ce ele numesc Dde dincoloD, cerandu/le sa intre in contact cu mine pentru a ma a0uta,
iar eu sa le lumine- in sc*imb. !ediumurile sunt persoane foarte importante pentru au un dar
superior al telepatiei si mintile lor sunt de0a pe calea catre o stare de tre-ire. "r trebui sa practice
meditatia pentru a/si controla in intre'ime potentialul.
Eu, (laude $ael, astept cu nerabdare pe toate mediumurile acestea care au primit mesa0e
pentru a intra in le'atura cu mine ca sa putem or'ani-a intalniri re'ulate. "de.aratele mediumuri
care cauta sa fie informate .or primi toate instructiuni. &uterea unui creier este mare, dar puterea
mai multor creiere este infinita. Fie ca cei care au urec*i, sa auda.
Nu uitati ca toate aceste lucruri pe care nu le intele'eti si pe care oamenii de stiinta nu le pot
e5plica, au fost create de Elo*im. (easornicarul cunoaste toate partile ceasului pe care l/a
146
construit.
"&=("LI&S"
Nu uitati ca "pocalipsa /literar Janii re.elatieiK/ a sosit asa cum am pre-is. S/a spus ca atunci
cand .or .eni timpurile, .or fi multi profeti falsi. Trebuie doar sa te uiti in 0ur pentru a/ti da
seama ca timpul a sosit intr/ade.ar. Falsii profeti sunt cei care scriu *oroscoapele, de care -iarele
sunt pline si mai sunt de altfel altii care respin' beneficiile stiintei si se atarna de fiecare ultima
pa'ina a scrierilor reli'ioase .ec*i, care au fost mesa0e transmise de Elo*im oamenilor primiti.i
din timpurile stra.ec*i.
"semenea falsi profeti prefera sa creada ceea ce oamenii primiti.i si inc*isi la minte au copiat
cu frica acum mult timp, in timp ce ii ascultau pe cei pe care ii considerau -ei pentru ca .eneau
din cer. "r trebui in sc*imb sa asculte mesa0ul de la Elo*im care a fost destinat acum oamenilor
care nu mai se inc*ina stupid in fata tuturor celor care .in din cer. "cestia din urma incearca sa
intelea'a uni.ersul si pot fi numiti adulti.
Dar daca te uiti impre0ur, .ei .edea multimi fanatice si obscuratiste de secte, care atra' un
numar impresionant de tineri insetati dupa ade.ar.
Un filosof a -is odata8 DIisus a .enit pentru a arata oamenilor calea de urmat si toti s/au uitat
la de'etul luiD. !editati asupra acestei propo-itii. Nu este mesa'erul cel care contea-a, ci
persoana care trimite mesa0ul si mesa0ul in sine.
Nu te rataci printre sectele din Est / ade.arul nu sta in .arful ;imala)ei, nici in &eru sau
altunde.a. "de.arul este in tine.
Dar daca .rei sa calatoresti si iti plac locurile e5otice, du/te in aceste tari indepartate.<ei
intele'e atunci ca ti/ai pierdut timpul si ca ceea ce cautai era in interiorul tau.
(alatoreste in tine, altfel esti doar un turist / cine.a care imbatraneste si 'andeste ca .a 'asi
ade.arul pri.indu/i pe altii cautandu/l in sine. Il .or 'asi poate, dar cei care ii urmaresc nu o .or
face, cu si'uranta. &entru a calatori in tine nu este ne.oie sa iei un a.ion.
Estul nu are nimic sa/l in.ete pe <est despre intelepciune si tre-irea mintii. !ai curand,
opusul este ade.arat. (um poti 'asi intelepciune printre oamenii care mor de foame, in timp ce
urmaresc cire-ile de .aci sacre trecand pe lan'a eiC
Din contra, este <estul cu intelectul si stiinta sa care .ine in a0utorul oamenilor care de mult
timp au fost impiedicati de credinte primiti.e si criminale. Nu este din cau-a norocului ca tarile
din <est nu mai sunt confruntate cu aceleasi probleme precum cele din Lumea a Treia. "colo
unde mintea functionea-a, corpul nu moare de foame. Unde obscuratismul este la putere, corpul
143
nu poate supra.ietui. &ot oamenii primiti.i sa re-ol.e problema foametei din lume si sa dea de
mancare celor care flaman-escC Ei au de0a destul de multe dificultati in incercarea de a se *rani
pe ei si tu te astepti sa 'asesti intelepciune aiciC
Toti oamenii de pe Terra au a.ut aceleasi sanse la inceput. Unii si/au re-ol.at problemele si
au obtinut c*iar mai mult decat au a.ut ne.oie, in timp ce altii nu au posibilitati de a supra.ietui
pur si simplu. In opinia ta, care dintre ei ii pot a0uta pe altiiC =amenii din <est mai au inca o
distanta enorma de urmat pe calea desc*iderii mintii, dar oamenii din Est nu au atins nici o
-ecime din ceea ce au reali-at oamenii din <est.
(=!UNI("$E" TELE&"TI("
D!intea si materia sunt acelasi lucru pentru eternitateD este scris in 7ardo T*odol, (artea
!ortilor din Tibet, iar aceast citat este o introducere reusita catre aceasta sectiune.
Daca .rei sa ai o comunicare telepatica de o calitate foarte inalta, nu iti taia parul sau barba.
Unii oameni au un or'an telepatic care este suficient de de-.oltat pentru a functiona bine c*iar
daca au capul ras la -ero. Dar daca .rei sa atin'i re-ultatele cele mai bune, atunci nu taia ceea ce
creatorii tai ti/au lasat sa creasca pe cap si pe fata. Daca ce.a creste, e5ista un moti., pentru ca
nici una dintre caracteristicile tale fi-ice nu ti/a fost data fara un moti.. Daca respecti creatia,
atunci respecti si creatorii.
(el mai bun moment pentru a intra in comunicare cu creatorii nostri este dupa tre-ire,
deoarece in momentul in care corpul tau se tre-este din somn si mintea ta se retre-este. Un
mecanism se porneste in acel moment, un mecanism pe care tu trebuie sa il acti.e-i deliberat
prin desc*iderea mintii tale atat cat poti de mult catre tot ce te incon0oara si catre infinit. <a
trebui sa iti iei masuri speciale pentru ca sa nu intrerupi procesul.
Stai 0os cu picioarele impreunate, sau mai bine alun'este/te pe spate pe sol. Daca este posibil,
po-itionea-a/te in aer liber si uita/te sus catre cer.
!intea este precum o floare. Dimineata incepe sa se desc*ida, dar tu adesea o rete-i cand
incepe sa infloreasca. Daca .ei astepta putin, .a inflori. " practica fitness fi-ic este bine, dar a
practica fitness/ul psi*ic este si mai bine.
Nu fii inca speriat daca nu obtii re-ultate imediat. (and un or'an nu este folosit, se atrofia-a.
(and ai un membru in '*ips de mult timp ai ne.oie de multa terapie fi-ica pentru a/i reda
utili-area normala.
Uita/te catre cer si 'andeste/te la po-itia ta in raport cu tot ce te incon0oara. <i-uali-ea-a/te in
relatie cu casa in care locuiesti, o mica bucatica pierduta printre -iduri de piatra. &ri.este/te in
relatie cu toti oamenii care se tre-esc in acelasi timp cu tine si in relatie cu cei care, in alte parti
ale 'lobului, se duc la culcare. Gandeste/te la toti cei care se nasc, la cei care se unesc fi-ic, la cei
care sufera, muncesc sau mor in acest timp. Gandeste/te la toate si situea-a/te prin urmare pe
14,
propriul tau ni.el de e5istenta.
Situea-a/te in relatie cu infinitul mare de asemenea. Gandeste/te la orasul in care te afli, o
mica picatura pierduta in peisa0ul care este tara, continentul sau insula pe care traiesti. "poi
-boara in mintea ta, ca si cum ai fii intr/un a.ion calatorind din ce in ce mai departe de sol, pana
cand orasul si apoi continentul nu sunt decat niste minuscule urme pe *arta.
Fii constient de faptul ca esti pe &amant, o mica min'e pe care omenirea este doar un para-it.
Se roteste intotdeauna cu toate ca tu nu reali-e-i ca asta se intampla. Situea-a/te in relatie cu el si
in relatie cu Luna, care se roteste in 0urul &amantului si in relatie cu &amantul, care se roteste in
0urul Soarelui si apoi in relatie cu Soarele, care se roteste si el in 0urul centrului 'ala5iei.
Situea-a/te de asemenea in relatie cu stelele care sunt de asemenea sori care au planete care le
orbitea-a. &e aceste planete, un numar infinit de fiinte traiesc si printre ele este planeta
creatorilor nostri, Elo*im, si de altfel si planeta .esnicilor, unde .ei putea fi admis intr/o -i
pentru eternitate.

Locali-ea-a/te in relatie cu toate aceste lumi pe care traiesc alte fiinte umane / unele mult mai
a.ansate si unele mai primiti.e si in relatie cu aceste 'ala5ii, care si ele se in.art in 0urul
centrului uni.ersului. In sfarsit, situea-a/te in relatie cu tot uni.ersul, care el insusi este o
particula a unui atom al unei molecule locali-ate poate in bratul cui.a care se uita la cer,
intrebandu/se daca e5ista .iata si pe alte planete...
"ceasta este totul in relatie cu infinitul mare.
"poi situea-a/te de asemenea in relatie cu corpul tau, cu toate or'anele sale .itale si cu
celelalte parti care il compun. Gandeste/te la toate aceste or'ane care functionea-a fara sa iti dai
seama, c*iar in acest moment.
Gandeste/te la inima, care bate fara ca tu sa ii ceri, la san'ele tau, care circula si iti iri'a tot
corpul si la creierul tau, care iti permite sa te 'andesti si sa fii constient de asta. Gandeste/te la
toti corpusculii care constituie san'ele tau si la toate celulele care se nasc in corpul tau, la cele
care simt placere in timp ce se reproduc si la cele care mor fara sa reali-e-i si care poate nu sunt
constiente ca a0uta la formarea indi.idul care esti.
Gandeste/te la toate moleculele care constituie aceste celule, si la atomii care costituie aceste
molecule, miscandu/se ca sorii fata de centrul unei 'ala5ii, la particulele care formea-a acesti
atomi si la particulele acestor particule in care e5ista .iata care se intreaba daca e5ista .iata pe
alte planete...
"sta este totul in relatie cu infinitul minuscul.
&lasea-a/te in armonie cu infinitul mare si cu infinitul minuscul, radiind iubire catre ce este
deasupra si catre ce este dedesubt si fiind constient ca tu insuti esti o parte din infinit. "poi,
'andindu/te intens, incearca sa transmiti mesa0ul tau de iubire catre creatorii nostri, Elo*im,
incearca sa le transmiti dorinta ta de a/i .edea, de a li te alatura, de a a.ea puterea de a casti'a
recompensa de a fi printre cei alesi. "poi te .ei simti luminat si 'ata sa faci bine in 0urul tau cu
toata puterea, toata -iua, pentru ca .ei fi in armonie cu infinitul.
14+
&oti, de altfel sa faci e5ercitii in incaperea pentru meditatie sen-uala in timpul -ilei, sin'ur sau
cu alte persoane. Dar momentul in care .ei fii aproape de armonia perfecta .a aparea atunci
atunci cand e5ercitiul .a a.ea loc in camera ta de meditatie sen-uala cu cine.a pe care il iubesti,
te .ei uni fi-ic cu el sau cu ea, si .eti fi armoni-ati cu infinitul in timpul uniunii.
Seara, cand cerul este plin de stele si temperatura este placuta, intinde/te pe pamant. Uita/te la
ceruri si 'andeste/te intens la Elo*im, dorindu/ti ca intr/o buna -i sa meriti a fi printre ei, si
'andeste/te intens ca esti disponibil si 'ata de a face e5act ceea ce ei iti pot cere, c*iar daca nu
intele'i clar de ce iti cer asta. &oate .ei .edea un semnal, daca esti suficient de atent.
In timp ce te 'asesti intins pe spate, fii constient de 'radul limitat al perceptiei or'anelor tale,
ceea ce e5plica dificultatea pe care o poti a.ea in a intele'e infinitul. = forta te tine le'at la sol,
nu poti -bura catre stele dintr/o smucitura, si inca nu obser.i nici o fran'*ie tinandu/te 0os.
!ilioane de oameni asculta mii de posturi de radio si urmaresc sute de pro'rame de
tele.i-iune care sunt difu-ate in atmosfera \ inca, tu nu poti .edea aceste unde sonore si .ideo si
nu le poti au-i. 7usolele toate au indicatorul catre nord, si inca nu poti percepe sau au-i fortele
care actionea-a asupra lui.
"sa ca repet din nou / or'anele tale de perceptie sunt foarte limitate, iar ener'iile apartinand
uni.ersului sunt infinite. Tre-este/te si tre-este or'anele din tine care iti .or permite sa percepi
unde pe care inca nu le percepi sau pe care nici macar nu le suspecte-i. Simpli pin'uini sunt in
stare sa 'aseasca nordul si tu, o fiinta umana, nu poti. Gandeste/te la asta pentru un moment.
In plus, in.ata/ti copiii, ale caror or'ane se de-.olta, spunandu/le totul despre asta. In acest
fel se .a naste Dnoua omenireD, iar facultatile lor .or fi infinit superioare fiintelor umane din
pre-ent.
(and cresterea lui se termina, un om care nu a in.atat niciodata sa mear'a .a fi intotdeauna
un infirm si c*iar daca .a in.ata mai tar-iu, intotdeauna .a fi *andicapat, c*iar daca este foarte
talentat. De aceea, din timpul cresterii trebuie sa desc*ideti mintile copiilor .ostri, asa incat
facultatile lor sa poata rasari, iar ei se .or transforma in niste indi.i-i care nu .or a.ea nimic in
comun cu ceea ce suntem noi8 niste oameni sarmani, in'usti la minte si primiti.i.
$E(=!&ENS"
Fie ca aceasta carte sa ii '*ide-e pe cei care ii recunosc si ii iubesc pe creatorii nostri, Elo*im.
Fie ca sa ii '*ide-e pe cei care cred in ei si care isi amintesc sa comunice cu ei, in acest fel
redescoperind sensul ori'inar al ru'aciunii. Fie ca sa ii '*ide-e pe cei care fac bine celorlalte
fiinte umane. Fie ca sa ii '*ide-e pe cei care cred in ceea ce mi/a fost re.elat si in ceea ce a fost
re.elat inaintea mea, si pe cei care sunt si'uri ca reincarnarea stiintifica este o realitate. Toti
acesti oameni au un '*id si un scop in .iata, si sunt fericiti.
190
(at despre cei care nu sunt tre-iti, nu are niciun sens sa le .orbesti despre acest mesa0 de la
Elo*im. (ine.a care doarme nu poate au-i, iar mintile neconstiincioase nu se tre-esc in cate.a
momente / in special daca persoana care doarme 'aseste somnul ei foarte comfortabil.
$aspandeste acest mesa0 in 0urul tau celor care fac bine celorlalti oameni. $aspandeste/l mai
ales celor care, folosindu/si mintea pe care Elo*im le/au dat/o, eliberea-a societatea de lipsa de
*rana, de boli si de po.ara eforturilor -ilnice. Ei fac asta dandu/le altora timpul necesar auto/
reali-arii si al infloririi, si pentru astfel de indi.i-i este re-er.ata 'radina de pe planeta .esnicilor.
&entru ca nu este de a0uns doar sa e.iti sa ii ranesti pe altii fara sa le faci niciun bine. =ricine
a carui .iata a fost neutra, .a fi intitulat ca neutru. (u alte cu.inte, nu .a fi recreat, nici sa
plateasca pentru crimele pe care nu le/a comis, nici sa primeasca recompensa pentru lucrurile
po-iti.e non/e5istente.
=ricine care a facut pe multi oameni sa sufere in timpul .ietii sale si care apoi se reabilitea-a
facand la fel de mult bine ca si raul pe care l/a sa.arsit, .a fi de asemenea neutru. &entru a a.ea
dreptul la reincarnarea stiintifica pe planeta .esnicilor, acel cine.a .a trebui sa aiba un
comportament cu ade.arat po-iti. la sfarsitul .ietii sale.
" fi satisfacut facand bine la o scara mica in 0urul sau este de a0uns pentru o persoana care nu
are o inteli'enta superioara, sau care nu este sanatoasa, dar nu este indea0uns pentru cine.a care
este foarte inteli'ent sau puternic. = persoana foarte inteli'enta are datoria de a/si folosi mintea
data de Elo*im pentru a aduce fericire altora, pentru a in.enta noi te*nici care sa imbunatateasca
conditiile de .iata ale acestora.
"ceia care .or fi alesi pentru recrearea stiintifica pe planeta .esnicilor .or trai intr/o lume in
care mancarea le .a fi adusa fara sa fie ne.oiti sa faca nici cel mai mic efort si unde .or fi
parteneri feminini si masculini creati stiintific pentru sin'urul scop de a le satisface placerile.
<or trai aici pentru totdeauna, cautand doar sa se reali-e-e si facand tot ce le place. (at despre
cei care i/au facut pe altii sa sufere, .or fi si ei recreati, iar suferinta lor .a fi e'ala cu placerea
.esnicilor.
(um nu poti sa cre-i in toate acestea acum cand stiinta si .ec*ile reli'ii se e5plica una pe
altaC Nu esti nimic altce.a decat materie, tarana pura, si totusi Elo*im te/au transformat intr/o
fiinta capabila sa domine materia. !ai tar-iu .ei de.eni din nou tarana, iar ei te .or face sa mai
traiesti inca o data, la fel cum te/au si creat, stiintific.
Elo*im au creat primele fiinte umane fara sa stie ca au facut acelasi lucru care a fost facut
de0a si pentru ei. S/au 'andit ca reali-ea-a un minor e5periment stiintific si de aceea au distrus
aproape toata omenirea prima data.
Dar in momentul in care au inteles ca si ei au fost creati e5act ca si noi, au inceput sa ne
iubeasca la fel ca pe proprii lor copii si au 0urat sa nu ne mai distru'a niciodata, lasandu/ne sa ne
depasim propria noastra .iolenta, de unii sin'uri.
191
(u toate ca Elo*im nu au inter.enit direct pentru sau impotri.a umanitatii ca intre', au
e5ercitat, oricum, influente asupra unor anumiti indi.i-i ale caror actiuni le/au placut sau nu.<ai
de cei care care pretind ca i/au intalnit pe Elo*im sau ca au primit un mesa0 de la ei si nu este
ade.arat. <iata lor .a de.eni un cosmar, si isi .or re'reta minciunile in timp ce li se .or i.i o
'ramada de probleme.
De asemenea, toti care actionea-a impori.a G*idului G*i-ilor si incearca sa ii in'reune-e
misiunea sau mer' impreuna cu el pentru a semana .ra0ba printre cei care il urmea-a, isi .or
.edea de asemenea .ietile transformate intr/un cosmar.
Fara nici o influenta clara .enind de sus, .or .edea boala, dificultati familiale si profesionale,
suferintele emotionale si alte probleme ce le .or in.ada e5istenta pamanteana, in timp ce isi .or
astepta pedeapsa eterna.
Tu, cel care -ambesti in timp ce citesti aceste randuri, esti printre cei care l/ar fi crucificat pe
Iisus daca ai fi trait in timpul sau. Si inca, acum, tu .rei sa .e-i membrii familiei tale nascandu/
se, casatorindu/se si murind sub emblema lui deoarece aceasta a de.enit o parte a moralitatii si a
traditiei tale. &urtandu/te la fel ca cei care s/au dus sa/i .ada pe primii (restini de.orati de lei,
arunci -ambete ironice celor carora cred in aceste scrieri, -icand ca ar trebui sa petreaca un timp
in spitalele psi*iatrice. In -iua de a-i, cand cine.a are idei deran0ante, nu mai este crucificat / asta
este prea barbar. In sc*imb, asemenea oameni sunt trimisi in a-ilele psi*iatrice. Daca aceste
comple5e ar fi e5istat acum ,000 de ani, Iisus si toti cei care credeau in el ar fi fost inc*isi
acolo. (at despre cei care cred in .iata .esnica, intreaba/i de ce plan' cand pierd pe cine.a dra'.
"tata timp cat omenirea nu a fost capabila sa intelea'a munca Elo*imilor din punct de .edere
stiintific era inteles ca oamenii sa creada intr/un DDumne-euD impalpabil. Dar acum, cand
multumita stiintei puteti intele'e materia, infinitul mare si infinitul mic, nu mai a.eti nici o scu-a
sa credeti in DDumne-eulD in care credeau stramosii .ostri. Elo*im, creatorii nostri, intentionea-a
sa fie recunoscuti de catre cei care sunt capabili acum sa intelea'a cum poate fi creata .iata si
care pot face comparatiile apropiate cu .ec*ile scrieri. "cesti oameni .or a.ea dreptul la
eternitate.
(restinilorE "ti citit de o suta de ori ca Iisus se .a intoarce/ cu toate acestea, daca s/ar intoarce
acum, il .eti pune intr/un a-il psi*iatric. ;aideti, desc*ideti/.a oc*iiE
Fii ai Israelului, .oi inca il asteptati pe !esia / si inca nu dec*ideti usa.
7udd*istilorE Scrierile .oastre indica faptul ca noul 7udd*a .a fi nascut in <est. $ecunoasteti
semnele premer'atoare.
!usulmaniE !o*amed ./a reamintit ca E.reii au facut o 'reseala in uciderea profetilor si ca
si (restinii au facut de altfel o 'reseala in a/l adora pe profetul lor mai mult decat pe cel care l/a
trimis. "sa ca spuneti/i D7un .enitD ultimului profet si iubiti/i pe cei care l/au trimis.
Daca ii recunosti pe Elo*im ca pe creatorii tai si daca ii iubesti si doresti sa ii primesti, daca
incerci sa faci bine altor oameni, folosindu/ti la ma5im potentialul, daca te 'andesti la creatorii
19
tai re'ulat, incercand sa ii faci telepatic sa intelea'a ca ii iubesti, daca il a0uti pe G*idul G*i-ilor
sa isi indeplineasca misiunea,.ei fi fara indoiala ales pentru reincarnarea stiintifica pe planeta
celor .esnici.
(and omenirea a descoperit formele necesare de ener'ie pentru a calatori pe luna, a intrat de
asemenea in posesia suficientei ener'ii pentru a distru'e toata .iata de pe &amant.
DS/a apropiat -iua, si luna s/a despicatD sta scris in Soran, Surata 94, .ersul 1. De aceea, in
fiecare -i de acum incolo, omenirea se poate auto/distru'e. Doar cei care l/au urmat pe ultimul
profet .or fi sal.ati de la distru'ere.
"cum mult timp oamenii nu l/au cre-ut pe Noe si au ras de el cand facea pre'atiri pentru
distru'ere. Dar nu ei au fost cei care au ras ultimii.
(and Elo*im au spus locuitorilor Sodomei si Gomorei sa paraseasca orasele fara sa se uite
inapoi, unii nu au urmat aceste a.ertismente si au fost distrusi. "cum, ca am atins stadiul in care
omenirea insasi poate distru'e toata .iata de pe Terra, doar cei care/i .or recunoaste pe Elo*im
ca fiind creatorii nostri .or fi sal.ati de la distru'ere. &oti sa nu cre-i nimic din toate astea, dar
cand .a .eni timpul, te .ei 'andi la aceste randuri din nou si .a fi prea tar-iu.
(and cataclismul .a a.ea loc / si sunt sanse mari ca sa se intample curand, datorita felului in
care se comporta fiintele umane in pre-ent / .or fi doua feluri de oameni8 cei care nu i/au
recunoscut pe creatorii lor si nu l/au urmat pe ultimul profet si ceilalti, care si/au desc*is oc*ii si
urec*ile si au recunoscut ceea ce a fost cunoscut acum mult timp.
&rimii .or trece prin suferinta si prin distru'ere in clipa finala si ceilalti .or fi sal.ati si luati
impreuna cu G*idul G*i-ilor pe planeta .esnicilor. "ici se .or bucura de o .iata minunata de
placere si auto/reali-are, impreuna cu inteleptii din .ec*ile timpuri. Ei sunt cei care .or fi
asteptati de atleti ma'nifici cu minunate structuri corporale care le .or aduce mancaruri
sofisticate, pentru a fi sa.urate in compania unor barbati si femei de o frumusete si de o
fascinatie fara e'al, care le .or fi supusi in totalitate dorintelor lor.
Intinsi pe tronuri impodobite cu aur si bi0uterii,
Intinsi pe ele fata in fata,
Ii .or astepta tineri, care nu .or imbatrani,
(arand ulcioare si potire si cu un pa*ar de la i-.or,
Nu/i .a durea capul de la aceasta si nu se .or imbata,
Si carand roduri, din care ei isi ale',
Si carnea pasarilor pe care o doresc,
Si .or fi fecioare oac*ese, cu lar' desc*isi,
!inunati oc*i,
(a mar'aritarele, pe care le pastram,
Drept rasplata pentru faptele lor.
Soranul, Surata 96, .ersetele 19/4
19%
Tu, cel care crede in ceea ce sta scris aici, atunci cand G*idul G*i-ilor te con.oaca unde.a,
lasa totul deoparte, pentru ca inseamna ca a primit niste informatii referitoare la sfarsit. Daca esti
aproape de el in acel moment, .ei fi sal.at si luat cu el, departe de suferinta.
Tu, cel care cre-i, nu 0udeca faptele sau poruncile Elo*imilor. (el creat nu are dreptul de a/i
0udeca pe creatorii sai. $espectati profetul nostru, si nu 0udecati actiunile si munca sa, pentru ca
au-im prin urec*ile sale, .edem prin oc*ii sai si .orbim prin 'ura sa. Daca nu arati respect
profetului, nu ii respecti nici pe cei care l/au trimis, pe creatorii .ostri.
!esa0ele care au fost date demult de Elo*im au fost corecte, si toti cei care au aderat din plin
la ele de/a lun'ul secolelor, au a.ut dreptate. Dar sistemul obscuratist care s/a construit pe
spinarea acestor mesa0e, folosindu/i pe cei care au simtit ce.a pentru ele, a fost eronat. 7iserica
este intr/un proces de disparitie si merita sa dispara.
(at despre barbatii si femeile 7isericii, sa/i lasam pe cei care au urec*ile si oc*ii desc*isi sa il
urme-e pe ultimul dintre profeti si sa/l a0ute sa raspandeasca in 0urul lumii ultimul mesa0 care i/a
fost dat. El ii .a primi cu bratele desc*ise, iar ei .or putea sa infloreasca si sa se auto/reali-e-e in
intre'ime, in timp ce .or ramane mesa'erii celor in care au cre-ut dintotdeauna. Dar de data asta
ei .or intele'e cu ade.arat, in sfarsit, care a fost sarcina Elo*imilor atunci cand au creat
omenirea si cand l/au trimis pe Iisus.
Ei .or fi cu ade.arat in stare sa se reali-e-e, eliberati de constran'erile 7isericii care este
fosili-ata si incrustata cu crime si cu inc*i-itii .ec*i de mii de ani. <or putea sa faca ceea ce
trebuie sa faca / sa foloseasca or'anele primite de la creatori, pentru ca Elo*imilor nu le place
neutili-area or'anelor cu care ne/au in-estrat.
7arbatii si femeile 7isericii .or fi capabili sa se bucure de cele 9 simturi si sa se uneasca fi-ic
pentru totdeauna, sau pentru o placere imediata cu oricine le place, fara sa se simta .ino.ati.
"cum ar trebui sa se simta .ino.ati / .ino.ati de a nu/si folosi ceea ce le/a fost dat de creatorii
lor. Dar odata scapati de .ec*ile constran'eri, .or desc*ide cu ade.arat mintile oamenilor in loc
sa le puna sa doarmaE
"cum, cu 'reu mai sunt de 'asit .reunii studenti in seminariile $omano/(atolice, acolo unde
sunt antrenati preotii. Dar si acolo sunt unii oameni nefericiti care simt .ocatia de a raspandi
iubire si de a desc*ide mintile oamenilor. "cum 90 de ani, in 0ur de 90,000 de seminaristi erau
antrenati la orice ora, dar acum au mai ramas doar 900. "sta inseamna ca sunt cel putin 4+,900
oameni nefericiti care au in ei potentialul pentru a radia ade.arul si armonia plasate in ei de catre
creatorii nostri, dar care nu sunt atrasi de o biserica in.aluita in crime si intuneric.
Tu, cel care esti printre cei 4+,900 de oameni care simt ne.oia de a radia ade.arul si de a face
ce.a pentru ceilalti oameni, tu, cel care doresti sa ramai credincios creatorilor tai si lui Iisus, cel
care ./a spus sa .a iubiti unul pe altul si sa ii respectati pe creatorii .ostri, D&e Tatal care este in
ceruriD, tu, cel care simti ca acest mesa0 este ade.arat, .ino cu noi si fii G*id.
<eniti si de.otati/.a Elo*imilor in traditia lui !oise, Ilie si Iisus si a raspandirii mesa0elor lor
in timp ce continuati sa a.eti o .iata normala, auto/reali-andu/.a cu ade.arat si bucurandu/.a de
194
toate simturile pe care creatorii .i le/au dat.
<oi, cei care sunteti in pre-ent membrii ai 7isericii, dati/.a 0os acele *aine care sunt la fel de
triste ca si culoarea lor, culoarea crimelor care au fost comise sub fatada lor. <eniti cu noi si
de.eniti '*i-i pentru omenire, pe calea pacii si a iubirii uni.ersale.
Lasati la o parte aceste biserici care nu sunt nimic altce.a decat niste monumente construite
de catre oamenii primiti.i, temple in care puteau adora lucruri fara nici o .aloare / piese de lemn
sau de metal. Elo*imii nu au ne.oie de temple in orice localitate pentru a se simti iubiti. Este
suficient ca fiintele umane sa incerce sa comunice cu ei telepatic, in acest fel redescoperind
sensul ori'inar al ru'aciunii, desc*i-andu/se catre infinit in loc sa se i-ole-e in cladiri de piatra,
obscure si mistice.
Ipocri-ia si mistificarea au durat destul. Folosind mesa0e sincere la ba-a lor, or'ani-atii au
fost construite si s/au in'rasat pe spinarea lor, ase-andu/se 'resit in lu5 si folosind frica
oamenilor pentru a/si stran'e propriile boarfe. (*iar si ra-boaie au fost purtate sub prete5tul
raspandirii acestor mesa0e peste *otare.
$usineE
7anii saracilor au fost folositi pentru a construi o puternica ba-a financiara.
$usineE
Dra'ostea pentru .ecinul cui.a a fost predicata cu arma in mana.
$usineE
E'alitatea umana a fost predicata, desi dictatura era sustinuta.
$usineE
DDumne-eu este cu noiED, s/a spus pentru a incura0a oamenii sa se lanse-e in ra-boaie
fratricide. $usineEEE
De multe ori au fost pomenite urmatoarele pasa0e din E.an'*elie8 DSi tata al .ostru sa nu
numiti pe pamant8 ca Tatal .ostru este unul, (el din ceruriD. !atei %8 +
(u toate acetea, se asi'ura sa fie numiti constant D&arinteD sau D!onsi'norD, ori DLordul
meuD. $usineEEE
"lte te5te care spun urmatoarele sunt citite si rascitite8 DSa nu luati nici aur, nici ar'inti, nici
bani in cin'atorile .oastre. Nici traista pe drum, nici macar o simpla perec*e de pantofi, nici
doua *aine, nici toia' si nici doa'eD. !atei 108 +/10
Si inca, ei se balacesc in lu5ul de la <atican. $usineEEE
&apa, daca nu .inde toate proprietatile <aticanului pentru a/i a0uta pe cei fara noroc in .iata,
nu .a fi admis printre cei corecti de pe planeta .esnicilor. Este rusinos sa te balacesti in lu5ul
reali-at pe spinarea celor saraci, folosind mesa0e ade.arate si e5ploatand nasterile, casatoriile si
199
decesele fiintelor umane.
Daca toate astea se .or sc*imba, si daca acesti oameni, care au facut parte din aceasta
monstruoasa or'ani-atie fara sa isi intelea'a 'reseala, renunta acum si isi re'reta eroarea, .or fi
iertati si .or fi alesi pentru eternitate. &entru ca Elo*im, creatorii nostri, ne iubesc si ii iarta pe
toti cei care isi re'reta sincer erorile.
7iserica nu mai are niciun drept sa e5iste, pentru ca ea a fost mandatata cu raspandirea
mesa0elor lui Iisus pentru anticiparea anilor "pocalipsei, iar acesti ani au sosit. De asemenea,
7iserica a folosit metode de distorsionare a informatiei de care ar trebui sa ii fie rusine. (u toate
ca si/a indeplinit misiunea, 7iserica .a fi 0udecata pentru toate crimele sale, iar cei care inca ii
poarta *ainele patate cu san'e .or fi printre cei 'asiti .ino.ati.
Tre-este/te, adormitule ce estiE "ceasta nu este o po.este in.entata. $eciteste toate scrierile
.ec*ilor profeti, informea-a/te despre cele mai recente descoperiri stiintifice /in special in
biolo'ie / si uita/te pe cerEEE
Semnele cele pre.estite sunt aici. =AN/urile / obiectele -buratoare neidentificate / pe care
oamenii le/au denumit Dfarfurii -buratoareD, apar in fiecare -i.
D<or fi semne pe cerD / asta a fost scris acum multa .reme. De indata ce te/ai informat despre
aceste lucruri, inte'rea-a/le pe toate in minte si tre-este/te. (laude $ael e5ista, este cu ade.arat
in .iata si el nu a scris ceea ce au scris !oise, E-ec*iel, Ilie, Iisus, !o*amed, 7udd*a si toti
ceilalti. Nu este un biolo', dar este ultimul din linia profetilor, profetul "pocalipsei / adica, al
timpului cand totul poate fi inteles.
Traieste printre .oi c*iar acum@ sunteti norocosi pentru ca ii sunteti contemporani si pentru ca
puteti sa ii primiti in.atamintele. Tre-iti/.aEEE "dunati/.a si porniti la drum.<eti fi unii dintre
pionierii reli'iei finale, reli'ia reli'iilor si .a .eti a.ea locul orice s/ar intampla printre cei drepti
pentru eternitate, sa.urand deliciile de pe planeta celor eterni, in compania minunatelor fiinte
care sunt 'ata sa .a reali-e-e toate dorintele.

G;IAII
Il .ei urma pe G*idul G*i-ilor, pentru ca el este ambasadorul Elo*imilor, creatorii nostri,
D&arintii nostri care sunt in ceruriD. <ei urma toate sfaturile care sunt date in aceasta carte pentru
ca ele apartin creatorilor, transmise de (laude $ael, ambasadorul nostru, ultimul profet, pastorul
pastorilor, si il .ei a0uta ca sa construiasca reli'ia reli'iilor.
E.rei, (restini, !usulmani, 7udd*isti si toti dintre .oi care a.eti alte reli'ii, desc*ideti/.a
oc*ii si urec*ile, recititi/.a sfintele scrieri si .eti intele'e ca aceasta carte este ultima, cea pre-isa
196
de proprii .ostri profeti. <eniti si alaturati/.a noua pentru a pre'ati sosirea creatorilor nostri.
Scrieti/i G*idului G*i-ilor, iar el .a .a pune in le'atura cu alti oameni care sunt la fel ca tine,
$aelieni / adica oameni care intele' mesa0ele transmise de (laude $ael. El .a .a pune in
le'atura cu un '*id in re'iunea .oastra asa incat sa .a puteti intalni re'ulat pentru a medita si
pentru a actiona pentru raspandirea acestui mesa0, asa incat sa fie cunoscut in lumea intrea'a.
Tu, cel care citeste aceste randuri, fii constient ca esti o persoana pri.ile'iata si 'andeste/te la
cei care nu au aflat inca despre ele. Fa tot ce poti pentru a fi si'ur ca nimeni nu .a fi i'norant in
le'atura cu aceste re.elatii fantastice, fara sa fiti ne.oiti macar sa il con.in'eti pe cel caruia ii
.orbiti. "duceti/le la cunostinta aceste mesa0e si daca sunt pre'atiti, se .or desc*ide de unii
sin'uri.
$epetati constant aceasta ma5ima a lui Gand*i8 DNu, pentru ca nimeni nu .ede ade.arul care
de.ine o eroareD.
Tu, cel care simti o asa bucurie citind acest mesa0 si care doresti sa radie-i acest ade.ar si sa il
faci sa straluceasca in 0urul tau, tu, cel care doresti sa traiesti de.otandu/te total creatorilor nostri
prin aplicarea scrupuloasa a tot ceea ce iti cer, prin antrenarea pentru '*idarea umanitatii catre
calea infloririi si reali-arii, ar trebui sa de.ii un G*id daca .rei sa fi capabil sa reusesti.
Scrie/i G*idului G*i-ilor, lui (laude $ael, iar el te .a primi si .a aran0a o initiere pentru a/ti
permite sa radie-i din plin acest ade.ar. &entru ca nu poti desc*ide mintile altora decat daca si
mintea ta este desc*isa.
Dra'ostea creatorilor pentru munca lor este imensa, iar tu ar trebui sa le intorci aceasta
dra'oste. Trebuie sa ii iubesti asa cum te iubesc ei, si sa do.edesti asta prin asistarea
ambasadorului si a a0utoarelor sale, punandu/ti toate mi0loacele si toate puterile in ser.iciul lor
asa incat sa poata calatori in toata lumea pentru a raspandi acest mesa0 si sa construiasca o
ambasada pentru a le spune D7un .enitD (reatorilor nostri.

Daca doresti sa ma a0uti sa reali-e- obiecti.ele stabilite de Elo*im scrie/mi mie, $ael, la8
T*e International $aelian !o.ement
(ase postale 9, (; 111
Gene.a ,
SGit-erland
Sau prin e/mail, la8 *eadVuarters:rael.or'
GGG.rael.or'
&entru intrebari in limba .oastra sau le'ate de tara .oastra si pentru a intalni oameni cu
aceeasi mentalitate in aria .oastra, .a ru'am sa contactati !iscarea $aeliana din tara .oastra
accesand urmatoarea adresa de internet8
193
*tttp8HHGGG.rael.or'HintHen'lis*HcontactHaddresses.*tml
Si nu uitati de asemenea ca intalnirile re'ulate ale oamenilor care cred in acest mesa0 final se
tin in prima duminica din "prilie, pe 6 au'ust, in 3 =ctombrie si pe 1% Decembrie, in fiecare an.
Locurile de intalnire ale acestor manifestatii .or fi anuntate in buletinul de le'atura al !iscarii
$aeliene din tara .oastra, iar unele adrese care .a pot a0uta sa faceti contacte sunt listate la
sfarsitul acestei carti.


19,
" T $ E I " ( " $ T E
S" LE U$"! 7UN/<ENIT E?T$"TE$EST$IL=$


19+
1
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN

INT$E7"$I &USE F$E(<ENT
"cest capitol aduce raspunsurile la intrebarile care au rasarit cel mai frec.ent in timpul
inter.iurilor radio si de la tele.i-iunile din toata lumea la care a participat $ael, in anii imediat
urmatori publicarii primelor sale doua carti, adica la mi0locul anilor 1+30.

(=NT$"DI(TII "&"$ENTE INT$E &$I!UL SI
(EL DE/"L D=ILE" !ES"#
INT$E7"$E8
&ima contradictie care aparea intre primul si cel de/al doilea mesa0 a fost 'asita in inceputul
dialo'ului intre Elo*im si tine. In primul mesa0, atunci cand l/ai intrebat daca ar fi posibil sa le
.i-ite-i planeta, a raspuns8 DNu, nu ai putea sa traiesti aici pentru ca atmosfera este foarte diferita
de a .oastra, si nu esti suficient de pre'atit pentru a face fata calatorieiD. (u toate acestea, in
timpul celei de/a doua intalnire din 3 octombrie, 1+39 1%12 ai fost luat intr/una din masinile lor si
ai petrecut aproape 4 de ore pe planeta <esnicilor.
<om remarca faptul ca la primul contact masina a aparut pro'resi., aratand o lumina
intermitanta rosie la o altitudine de apro5imati. 10 m si a coborit incet. "tunci cand masina a
fost indea0uns de 0os pentru a .edea partea superioara, o lumina puternica alba emitea flas*/uri
intermitente, in timp ce la al doilea contact care a furni-at al doilea mesa0, masina a aparut brusc
printre arbusti la $oc &lat fara nici o lumina intermitenta si la ni.elul solului. De asemenea, cand
s/a intors, a disparut dintr/o data, imediat dupa ce ai iesit din ea, ca si cum s/ar fi de-inte'rat.
= alta contradictie8 In timpul primului contact, Elo*a a.ea fata incon0urata de un fel de *alo,
pe care mai tar-iu l/a e5plicat ca fiind un fel de casca spatiala compusa din unde, in timp ce in
momentul celei mai recente intalniri nimic nu ii incon0ura fata. "ceasta contradictie este
sustinuta altunde.a prin ceea ce este scris in pa'ina %3 din primul mesa08 D Nu poti sa .e-i fata
mea pentru ca nu poate omul sa imi .ada fata si sa traiasca.D E5odul %%8 0 si acest pasa0 7iblic
este e5plicat asa8 DDaca omul ar .eni pe planeta noastra ar putea sa/i .ada pe creatori fara
costum spatial dar ar muri, deoarece atmosfera nu ar fi propice lui.D (um e5plici astaC
$aspuns8
E5plicatia acestor contradictii aparente este foarte simpla si poate fi redusa la un sin'ur
cu.ant8 psi*olo'ie.
(and cine.a se *otaraste sa .ina si sa contacte-e o persoana care traieste pe o planeta
primiti.a, c*iar daca aceasta persoana a fost creata pentru a implini o misiune specifica, sunt
160
cate.a precautii care trebuie luate pentru a nu/i a.aria ire.ersibil psi*icul acestuia. Faptul de a
.edea o masina aparand pe cer ec*ipata cu lumini intermitente nu este ce.a traumatic pentru un
om care traieste intr/o tara a -ilelor noastre, de-.oltata stiintific. Este obisnuit mai mult sau mai
putin sa .ada sateliti si rac*ete la tele.i-or, si a .a-ut de0a a.ioane si elicoptere din timpul
copilariei si intele'e, pana la un anumit punct, cum operea-a. (ea mai buna cale de a face o
aparitie fara a/l infricosa este sa faca o apropiere treptata prin intermediul unei masini ec*ipate
cu lumini intermitente, la fel ca propriile sale elicoptere si a.ioane, bine cunoscute lui. =mul ar
'asi asta cat se poate de normal si nu .a fi foarte surprins de absenta sunetului de la o masina
care pare facuta din metal, si in acelasi timp foarte 'rea. &ersoana care i se .a arata .a trebui sa
apara imbracata intr/un fel care sa semene in sensul asteptarilor omului in ceea ce pri.este
ec*iparea lui, asemanatoare pilotilor de a.ioane si a astronautilor. Tipul casc*etei spatiale care ii
.a acoperi fata ii .a da incredere, reamintindu/i de pilotii masinilor -buratoare pamantene cu
care e obisnuit. In acest fel ei isi .or putea atin'e obiecti.ele fara sa sperie persoana contactata si
in acelasi timp sa ii permita sa obser.e te*nolo'ii care le sunt necunoscute inca oamenilor de pe
&amant, asa incat sa reali-e-e ca a descoperit .i-itatori de pe o alta planeta.
In timpul celei de/a doua intalniri, atunci cand masina -buratoare a aparut mult mai brutal,
Elo*im si/au folosit te*nolo'iile fara camufla0 in fata unui martor pe care il stiau suficient de
pre'atit psi*olo'ic asa incat sa nu fie traumati-at. Daca ar fi aparut asa de brutal prima data,
socul ar fi putut sa fie foarte puternic, iar ec*ilibrul meu mental ar fi fost foarte tulburat in
momentul acela, cand nu m/as fi asteptat la asa ce.a. In ciuda tuturor precautiilor pe care si le/au
luat, socul ner.os mi/a adus la inceput ulcer la stomac, care a necesitat mai multe luni pentru a se
.indeca. "cest mesa0 a fost Ddulce in 'ura mea, dar amar in stomacul meuD. &utea fi mult mai
'ra. fara precautiile apropierii pe care si le/au luat.
&ana in pre-ent, creatorii au incercat intotdeauna sa isi impresione-e creatiile de fiecare data
cand apareau. =mul nu putea intele'e cine erau acesti .i-itatori .eniti din cer. Scopul Elo*imilor
a fost sa/l faca pe om sa creada in ei din moment ce nu intele'ea. "cum suntem in "nii
"pocalipsei, care inseamna "nii $e.elatiei, anii in care putem sa intele'em totul si nu sfarsitul
lumii dupa cum unii ./au putut face sa credeti. &uteti .erifica asta intr/un dictionar bun. S/au
*otarat sa apara cu scopul de a fi intelesi, dupa cum se fac referiri in toate scripturile reli'ioase
din intrea'a lume, cum ar fi 7iblia, pe care ei au dictat/o primilor oameni acum cate.a mii de ani
si in care au fost numiti DElo*imD. "u lasat aceste urme cu scopul de a fi recunoscuti cate.a mii
de ani mai tar-iu, atunci cand cunostintele umane .or pro'resa suficient, adica acum. In acest fel,
le .om putea ura bun .enit celor care .in din cer fara sa ne mai ase-am in 'enunc*i pentru a ne
inc*ina, si fara sa mai stri'am DmiracolD.
In cele din urma, trebuie amintit ca Elo*im s/au *otarat sa ma teste-e pana sa imi dea
mesa0ul in intre'ime, asa ca au procedat foarte pro'resi..
In ciuda dorintei mele insistente de a face o calatorie cu na.a lor, mi/au refu-at cererea
spunandu/mi ca era imposibil, la fel cum si oamenii le spun copiilor cateodata ca daca beau
alcool .or inceta sa mai creasca. "u adau'at .ersetul din E5odul pe care l/au adresat oamenilor
primiti.i asa incat sa stea la departare. &rimiti.ii credeau fara sa incerce sa intelea'a.

161
D"T"$E" !UN(II EL=;I!IL=$
Intrebare8
Elo*im -ic ca au creat .iata pe &amant acum 9,000 de ani. (um se face ca 'asim urme de
oase de animale .ec*i de multe sute de mii de aniC
$aspuns8
Elo*im au e5plicat ca nu au creat planeta noastra. (and au *otarat sa/si reali-e-e
e5perimentele de creare stiintifica a .ietii in laborator, au inceput sa cercete-e uni.ersul in
cautarea unei planete care sa fie propice din punct de .edere atmosferic, care sa le permita sa
lucre-e mai usor. &amantul s/a do.edit a fi po-iti. dupa multe teste si anali-e.
"poi ei au coborat pe planeta noastra si au creat formele de .iata pe care le stim acum,
inclusi. oamenii.
"sta inseamna ca puteau e5ista alte forme de .iata pe &amant acum 10,000 sau 0,000 de
ani, o alta creatie care putea sa fie distrusa de o catastrofa naturala sau artificiala.
Ima'inati/.a ca un ra-boi atomic porneste maine si ca toata .iata de pe &amant este distrusa.
"poi, dupa 10,000 de ani, e5traterestrii se apuca sa cree-e noi or'anisme .ii, fiinte inteli'ente
care .or descoperi urme ale ci.ili-atiei noastre dupa un pro'res stiintific lent@ acelorasi fiinte le
.a fi foarte 'reu sa creada ca niste oameni au .enit din cer i/au creat stiintific, folosind ca do.ada
oasele pe care le/au 'asit ca fiind mai .ec*i de 9,000 de ani, oasele noastre. <or putea sa
'aseasca si oase mai .ec*i c*iar de mamuti pe care noi insine inca le mai 'asim in 'ro*otisurile
timpurilor noastre. <iata care e5ista in pre-ent pe &amant nu este prima creata, si nu .a fi nici
ultima.
" e5istat o infinitate de creatii pe planeta noastra, dar de asemenea si o infinitate de
distru'eri, datorate in cea mai mare parte datorita lipsei de intelepciune a celor care ec*i.alau cu
omenirea noastra.
="!ENII IS$"ELULUI B E<$EII
Intrebare8
In primul mesa0, la pa'ina , este scris ca oamenii lui Israel au fost alesi la una dintre
competitiile Elo*imilor, ca fiind tipul umanoid cel mai reusit in ceea ce pri.este inteli'enta si
'eniul. "poi, in al doilea mesa0, la pa'ina 0 este scris8D E.reii sunt descendentii nostri directi
pe &amant. De aceea lor le este pre'atit un destin special. Sunt descendentii fiilor Elo*imilor si ai
fiicelor oamenilorD. Nu este asta contradictoriuC
$aspuns8
=amenii care au fost alesi de catre creatorii nostri, Elo*im, ca fiind cei mai reusiti, erau
oamenii din Israel, care fusesera creati intr/un laborator unde.a pe planeta noastra. &oate ca din
cau-a ca acesti oameni erau cei mai reusiti fiii Elo*imilor au fost tentati de femeile lor si au a.ut
copii cu ele, din care se tra' e.reii. In acest fel, cei din rasa care popula solul din Israel au
de.enit oamenii e.rei.
16
!IS("$E" $"ELI"N" SI 7"NII

Intrebare8
In prima carte este scris la pa'ina +68D Niciun om nu poate ser.i la doi stapani, caci sau pe
unul il .a ura si pe celalat il .a iubi, sau de unul se .a lipi si pe celalalt il .a dispretui. Nu puteti
sa ser.iti lui Dumne-eu si lui !ammona. Nu .a osteniti sa stran'eti a.eri pe &amant.D !atei 68
4. Si <aticanul este atacat cu .i'oare pentru bo'atiile sale, in timp ce !iscarea $aeliana cere
bani de la membri sai. Nu mer'eti la celasi ni.el cu <aticanulC
$aspuns8
(ine.a nu trebuie sa/i compare pe acesti u-urpatori din $oma care traiesc in lu5 si opulenta,
recomandandu/le credinciosilor lor sa traiasca in saracie, care folosesc banii saracilor pentru a
mentine o miriada de episcopi si de cardinali, pentru a le creste in continuare proprietatile
imobiliare, pentru a mentine un palat dintr/o alta era cu 'ardieni care poarta *alebarde, cu o
miscare care nu a platit si nu .a a.ea niciodata o ta5a de cler8 care nu a detinut si nu .a detine
niciodata trei cartiere de case si proprietati imobiliare intr/o capitala in care oamenii au probleme
in a/si cauta locuinte adec.ate, asa dupa cum este ca-ul in $oma, unde refu-a sa inc*irie-e orice
ar fi, de frica de.alori-arii in.estitiei@ care nu a a.ut si nu .a a.ea niciodata un palat somptuos
sustinut pe 'reutatea aurului si a ar'intului.
Noi a.em intr/ade.ar ne.oie de o multime de bani, dar .or fi folositi pentru a indeplini
aceste obiecti.e precise8
1. Traducerea mesa0elor de la Elo*im in toate limbile, pentru a le aduce in atentia tuturor
oamenilor de pe &amant.
. (onstruirea unei ambasade in care Elo*im .or putea sa intalneasca oamenii oficial.
"ceasta ambasada nu .a fi nici un palat somptuos si nici o catedrala, dar mai de'raba o casa
simpla care sa posede confortul la care toti oamenii moderni sunt indreptatiti, cu imunitate
diplomatica si in care c*iar si cel mai mic stat isi .a a.ea ambasadorul.
In fine, daca din noroc, .om reusi sa obtinem mai multi bani decat a.em ne.oie, pentru a
reali-a primele doua obiecti.e pe care le/am amintit, .om utili-a atunci e5cesul de bani pentru a
construi un centru de cercetare in apropierea ambasadei. "cest centru .a reuni toti oamenii de
stiinta care .or dori sa munceasca pentru crearea .ietii in laborator, permitand in acest fel
umanitatii sa/si e'ale-e creatorii. (rearea robotilor biolo'ici .a permite abolirea muncii si in
acelasi timp a banilor. De asemenea, planuim sa construim si o scoala pentru 'enii si pentru cei
in-estrati. "ceste ec*ipe de cercetare .or putea sa lucre-e liber, in afara laboratoarelor
e5ploatate, a trusturilor multinationale si a sufocarii 'eniilor de catre sistemul de stat.
In acest fel, ei .or a.ea oportunitatea de a munci fara frica de a/si .edea in.entiile ca-and in
mainile puterii politico/militare, care cauta sa foloseasca noile descoperiri pentru a construi arme
mult mai distructi.e.
16%
NI!I( NU ESTE (=NST"NT IN TI!& SI S&"TIU
Intrebare8
In prima carte, la pa'ina ++, ai scris ca planeta Elo*imilor este la mai putin de un an lumina
departare, asta fiind distanta pe care lumina o poate parcur'e intr/un an, sau +,000 de miliarde de
Oilometri. Lumina se deplasea-a cu apro5imati. %00,000 de Om pe secunda. Sa.antii din pre-ent
sustin ca cea mai apropiata stea de soarele nostru este locali-ata la patru ani lumina distanta.
(um e5plici aceasta diferentaC
$aspuns8
Elo*im nu .or ca noi sa stim unde este e5act locali-ata planeta lor. "sta este de inteles daca
luam in considerare persistenta oamenilor pentru distru'eri, c*iar daca ni.elul te*nolo'ic de pe
&amant este inca destul de primiti..
Toate acestea .or fi re.elate mult mai detaliat atunci cand .or sosi oficial la ambasada pe
care o .om construi pentru ei. Intre timp, nu putem decat sa ne punem intrebari.
!embrii miscarii noastre care sunt oameni de stiinta au lansat o ipote-a8 distanta dintre
planeta lor si a noastra ar putea fi de apro5imati. 4 ani lumina, lumina care s/ar putea misca intr/
o curba pronuntata, dar ar putea fi doar de un an lumina daca ar calatori in linie dreapta. "sta
este o posibilitate.
Trebuie sa adau' ca lumina nu se deplasea-a cu aceeasi .ite-a in toate straturile uni.ersului,
deoarece nimic nu este in.ariabil, nici in spatiu si nici in timp. "sta este una dintre cele mai mari
erori pe care o comit oamenii de stiinta din pre-ent. Ei incep cu o obse.atie ba-ata pe o perioada
limitata de timp pentru a tra'e conclu-iile cu pri.ire la miile de ani trecuti sau a timpului care
.ine, sau isi ba-ea-a conclu-iile pe un spatiu limitat, pentru a tra'e conclu-iile despre infinitatea
spatiului. =mul a facut mereu aceeasi 'reseala de a 0udeca in functie de cunostintele sale. (ei
care obisnuiau sa foloseasca ori-ontul ca o ba-a 'andeau ca &amantul trebuie sa fie plat...
"sta este de asemenea ade.arat si pentru datarea istorica, cum ar fi metodele ba-ate pe
radioacti.itate numite D(arbon 14D, potasiu ar'on, uraniu plumb/toriu sau alte asemenea metode.
E5ista o carte foarte interesanta care e5plica toate acestea foarte serios, pentru sa.antii care ar
putea fi interesati8 ma refer la DE.olutieD sau D(reatieD. &e scurt, eroarea acestor metode de
datare este de a incepe cu principiul ca miscarea atomica din pre-ent a fost dintotdeauna la fel si
incepand de acolo, sa facem calcule ba-ate pe informatii false, deoarece nimic nu este in.ariabil
in timp si spatiu.
&entru a ilustra aceasta eroare, sa luam ca e5emplu un tanar de 9 de ani si sa/i masuram
cresterea intr/un an, cam un milimetru este media de ba-a pentru cei mai multi subiecti. Incepand
de aici, putem stabili ca omul este un batran 1,390 de ani, deoarece masoara 1.39 m. <om uita
ca, de fapt, cresterea acestui tanar nu a fost niciodata in.ariabila. In primul an a crescut mai mult
de 900 de milimetri 1de la conceptie2, intre 4 si 9 ani doar 60 de mm, intre 3 si , ani doar %0mm,
dar intre 14 si 19 ani cam ,0 de mmE Dupa cum .edeti, nimic nu este constant, toate eforturile de
a determina .arsta subiectului, ba-ate pe o obser.atie particulara a cresterii sale, .or fi o
nereusita totala... Se poate obser.a ca daca pornim de la 60 de centimetri in primul an de crestere
pentru a estima .arsta persoanei, in 1 de ani de crestere acest indi.id .a masura 1.6 metri.
164
Intrebare8
In prima carte, la pa'ina ,, ai scris ca Elo*im au creat continentul ori'inar acum 9,000 de
ani, din care s/au detasat fra'mente pentru a forma mai tar-iu continentele pe care le stim acum.
(ontinentul "merican continua sa se separe de Europa cu cati.a centimetri in fiecare an dupa
unii oameni de stiinta, sau cu apro5imati. un metru pe an dupa altii. Fie c*iar asa, c*iar daca este
un metru pe an, in doua-eci si cinci de mii de ani .om atin'e 9,000 de metri sau 9 de Om, dar
acum continentul Nord "merican este la multe mii de Om de Europa. (um se poate e5plica astaC
$aspuns8
$aspunsul la aceast intrebare este identic cu cel de la intrebarea precedenta. In tiparul de
crestere al unei fiinte umane, relatia intre primul an si cel de/al 1/lea este de 600 la unu. Este de
mii de ori mai mare cand .orbim despre separarea continentelor.
In ca-ul acesta de asemenea nimic nu este in.ariabil nici in spatiu si nici in timp. In pre-ent,
continentele se departea-a cu doar cati.a centimetri pe an poate, dar la inceput s/au separat cu
multe sute de Om pe an.
$ecent a a.ut loc un cutremur in apropiere de peninsula "raba si oamenii au fost surprinsi sa
note-e ca s/a creat o falie, separand doua re'iuni cu un metru intr/o sin'ura noapte.
Si inca suntem intr/o perioada relati. calma a istoriei &amantului, iar efectele secundare ale
DfurtuniiD crearii continentului ori'inar de catre &arintii nostri trebuie sa fi a.ut timp sa se
calme-e in 9 de milenii. In infinitatea timpului si spatiului, nimic nu este in.ariabil, nici in
materie, nici in ener'ie.
T$"NS!ISI" &L"NULUI (ELUL"$
SI =SUL DIN F$UNTE
Intrebare8
Le este cerut tuturor celor care il recunosc pe $ael ca fiind trimis de catre creatorii nostri
Elo*im si ca fiind ultimul dintre profeti, sa li se transmita planul celular de catre el sau de un
'*id calificat de el pentru a oficia asta / toate acestea pentru ca fiecare raelian sa aiba codul
'enetic pastrat, pentru a fi posibila o e.entuala recreare pe planeta <esnicilor. &e de alta parte, de
ce fiecarui raelian ii este cerut de asemenea sa/si ia precautiile necesare asa incat osul din frunte
sa fie trimis G*idului G*i-ilor dupa moarte din moment ce transmisiunea codului 'enetic a a.ut
de0a locC
$aspuns8
Transmisia planului 'enetic este o recunoastere a Elo*imilor ca fiind creatorii nostri,
efectuata de fiecare raelian cat timp este in .iata. (onser.area osului fruntii este o recunoastere a
faptului ca Elo*im sunt creatorii nostri, dupa moarte. Impreuna ele constituie o recunoastere Din
.iata precum si in moarteD. &lanul celular, sau codul 'enetic al fiecarui indi.id, este inre'istrat
intr/un imens computer care inma'a-inea-aa toate actiunile noastre, din timpul conceptiei, de la
169
intalnirea o.ulului cu spermato-oidul, din momentul in care un nou cod 'enetic este acti.at si
de.ine un indi.id. "cest indi.id .a fi urmarit in tot timpul .ietii, iar la sfarsit computerul .a sti
daca are dreptul la .iata eterna pe planeta pe care Elo*im ii accepta doar pe cei mai merituosi
dintre barbati si femei.
Intrebare8
(e se intampla cu un raelian care moare intr/un accident si al carui corp este complet
distrusC
$aspuns8
Daca raelianul in cau-a si/a luat precautii dupa dorinta sa, cerand ca osul sau din frunte sa
fie trimis G*idului G*i-ilor nu este nici o problema, din moment ce .a fi inre'istrat de catre
computerul care supra.e'*ea-a pe toti dintre noi in tot timpul e5istentei noastre. In acelasi fel,
nu este nici o problema pentru raelienii care mor fara ca autoritatile sa le respecte ultima dorinta
si testamentul. (eea ce este important este ca fiecare raelian sa/si e5prime aceasta doleanta dupa
cum este cerut.
"tunci cand .or fi milioane de raelieni, 'u.ernele .or fi fortate sa se asi'ure ca ultima lor
dorinta si testamentul le .or fi respectate de le'e. De altfel, ultima dorinta si testamentul primilor
crestini nu au fost respectate, atata timp cat au repre-entat o minoritate. $aelismul .a fi reli'ia
dominanta in lumea !ileniului trei si atunci ultima dorinta si testamentele tuturor raelienilor .or
fi respectate.
Intrebare8
!a0oritatea oamenilor mor batrani. Sunt recreati batrani, si .or trai etern batraniC
$aspuns8
E.ident ca nu. = persoana care are norocul de a fi recreata pentru a trai etern pe planeta
<esnicilor, este recreata tanara cu un corp in toata posesia fortelor si resurselor sale. La fiecare
recreare, .or fi recreati in acelasi fel, pentru eternitate.
Intrebare8
Este scris ca doar cei care te .or urma .or fi sal.ati. Daca o persoana a a.ut o .iata
indreptata catre fericirea si inflorirea umanitatii, dar care nu a au-it de mesa0ele de la Elo*im,
acesta persoana nu are nici o sansa sa fie sal.ataC
$aspuns8
"ceasta persoana este printre cei drepti si .a fi sal.ata. &artea mesa0elor ii pri.este pe cei
care au citit mesa0ele. &rintre ei, doar cei care au decis sa urme-e re'ulile date de catre creatorii
nostri .or fi sal.ati. Dar daca sunt oameni pe &amant care traiesc a.and ca scop principal sa a0ute
omenirea sa pro'rese-e sau sa/si a0ute fratii cu toata forta si care mor fara sa stie de mesa0ele
&arintilor nostri, .or fi printre cei drepti si .or fi sal.ati. <a fi cu mult mai scu-abil pentru cei
care nu stiu nimic despre mesa0e si care actionea-a po-iti. decat pentru cei care stiu despre ele,
pentru ca ultimii nu au nici o scu-a pentru ca nu si/au sc*imbat comportamentul sau pentru ca nu
au acordat mai multa atentie actiunilor lor.
166

ESTE &"!"NTUL UN "T=! "L DEGETULUI LUI
DU!NEAEUC
Intrebare8
!esa0ul e5plica faptul ca planeta noastra este doar un atom al unei molecule a imensei fiinte
din care suntem doar o pate, la fel cum e5ista .iata inteli'enta si in atomii moleculelor din care
suntem compusi. Dar marea fiinta din care noi repre-entam doar o parte, poate fi considerata ca
DDumne-euDC
$aspuns8
Totul depinde de ceea ce intele'em prin cu.antul DDumne-euD. Daca ne 'andim la Infinit,
atunci da, dar numai intr/un anumit fel@ deoarece aceasta 'i'antica fiinta din care noi suntem
doar o parte, traieste de asemenea pe o planeta care este un atom al unei alte 'i'antice fiinte si tot
asa la infinit.
Daca intele'em prin DDumne-euD o fiinta care are putere asupra noastra, atunci deloc, pentru
ca nu e5ista un asemenea DDumne-euD.
Fiinta imensa in care &amantul nu repre-inta decat un atom nu are nici o putere asupra
noastra, pentru ca nu trebuie uitat faptul ca pentru acea fiinta timpul trece mult mai incet. Timpul
care/i este necesar acelei fiinte pentru a se 'andi la ce.a, pentru noi repre-inta cate.a milenii.
Timpul necesar fiintelor care traiesc intr/unul dintre atomii moleculelor noastre pentru a se 'andi
la ce.a, repre-inta pentru noi o miliardime de miliardime de secunda. "ceasta fiinta a infinitului
minuscul poate 'andi ca noi suntem DDumne-euD si asta ar fi la fel de 'resit daca si noi am
considera ca fiinta din care facem parte este ce.a di.in. Uni.ersul fiind infinit nu poate a.ea un
centru, ceea ce elimina posibilitatea e5istentei unui Dumne-eu atotputernic si omnipre-entE
Infinitul este omnipre-ent si noi suntem o parte din el, asa dupa cum si el este o parte din
noi. Dar nu are nici o putere asupra noastra si ii sunt DinfinitD de indiferente comportamentul si
deci-iile noastre. In fond si la urma urmei, nu e5ista nici o do.ada ca imensa fiinta, pe ale carei
particule noi suntem doar niste para-iti, este una umana. Este poate un caine sau un .ierme
1sin'urul lucru care poate fi do.edit de catre Elo*im este ca este ce.a in .iata2.
163
"$(" LUI N=E / = N"<ET" S&"TI"L"C
Intrebare8
!esa0ele sustin ca "rca lui Noe era o na.a spatiala. =ricum, s/a descoperit acum cati.a ani
intr/un '*etar al muntelui "rarat ramasitele unei barci, care dupa cum unii sustin ar fi ramasitele
"rcei lui Noe. (um e5plici astaC
$aspuns8
7ucatile de lemn care au fost 'asite au fost anali-ate recent si se estimea-a ca nu ar fi mai
.ec*i de sapte sute de ani, ceea ce ar pune "rca lui Noe in anul 1,00 dupa ;ristos. (*iar daca
admitem ca sistemul de datare face o eroare imensa si ca multiplicam datarea cu trei, se .or
obtine doar ,000 de ani, ceea ce ar plasa barca la inceputul erei (restine si iar nu are nici un
sens. (*iar daca intr/o -i .or fi 'asite ramasitele unei barci de lemn care ar a.ea in 0ur de 9,000
de ani, ceea ce ar corespunde perioadei &otopului, asta nu ar do.edi faptul ca "rca lui Noe era o
barca de lemn. (ine.a ar putea 'asi cu si'uranta o barca de lemn datata din epoca ade.aratului
&otop, deoarece in timpul in care Noe a construit na.a spatiala destinata sal.arii cator.a oameni
de la distru'ere, in porturile din tara e5istau unele barci de lemn care au fost purtate de catre
imensul .al tsunami in timpul imenselor e5plo-ii responsabile de distru'erea tuturor formelor de
.iata de pe Terra. La fel cum asta-i putem 'asi in Florida, nu prea departe de locurile moderne de
lansare a rac*etelor care duc astronautii pe Luna barci de na.i'at ma'nifice construite din lemn
si superbele )a*turi care apartin milionarilor americani.
In ca-ul unui ra-boi atomic, anumite e5plo-ii ar putea acti.a .aluri mareice imense care ar
putea arunca barcile pe .arful muntilor apropiati ca pe niste fire de paie.
E.entualii supra.ietuitori ar putea, dupa ce .or 'asi ramasitele acestor barci dupa cate.a
secole, sa deduca faptul ca a fost un potop imens care le/a adus acolo@ si din moment ce anumite
scrieri .estesc faptul ca unii oameni s/au sal.at din acest potop, fiind prote0ati la bordul unei
na.e, .or fi si'uri ca aceasta ar fi na.a in c*estiune.
Este un indiciu foarte important care ne a0uta sa intele'em cu claritate ca potopul nu a fost
re-ultatul unei furtuni continue asa cum se crede in 'eneral, ci re-ultatul unui cataclism colosal,
care a intors complet si intr/o maniera brutala suprafata &amantului. Daca ar fi fost cau-at de o
ploaie continua, toate ambarcatiunile ar fi fost sal.ate si cu si'uranta toti na.i'atorii acelei epoci
ar fi supra.ietuit fara cea mai mica problema. "cum este scris clar ca doar cei care au fost in
"rca lui Noe au supra.ietuit, ceea ce ii da sens .ariantei ca nu putea sa fie decat o na.a spatiala.
<I"T" DE "&=I / S"U <IS SI $E"LIT"TE

Intrebare8
= carte care relatea-a marturiile oamenilor care au fost readusi la .iata dupa ce fusesera in
coma a fost publicata recent si aproape toti au spus aceeasi po.este a .i-iunilor pe care le/au a.ut
16,
in momentul in care se apropia moartea / o .i-iune despre oameni armoniosi purtand .esminte
albe si cantand. = .i-iune despre oameni care erau disparuti etc. Tu sustii ca nu este nimic dupa
moarte, in afara de ca-ul in care Elo*im ar inter.eni pentru a/i recrea pe cei care mor. (um
e5plici aceasta consistenta in marturii si nu demonstrea-a asta e5istenta unui sufletC
$aspuns8
Tot ceea ce se intampla in creierul uman este re-ultatul reactiilor electro/c*imice. Fie ca este
.orba despre iubire, ura, placere, suferinta, ima'inatie sau despre alte stari ale mintii, despre
sentimente sau despre boli@ procesul depinde in fiecare ca- de reactiile c*imice produse in
interiorul creierului, si de re-ultatul impulsurilor electrice sau mesa0elor, fie ele .i-uale, auditi.e,
ba-ate pe memorie, sau pe interpretarea noilor intamplari pe ba-a elementelor pe care acel
indi.id le are in memorie.
"tunci cand respiram foarte adanc si rapid, incepem sa 0ubilam repede si daca punem 100 de
oameni sa faca acelasi lucru, e5perienta lor .a fi foarte asemanatoare. Daca facem 100 de oameni
sa aler'e un Oilometru, .or ramane toti fara suflu. Fiecarui anumit fenomen ii corespunde o
anumita reactia fi-ica, care .a fi aceeasi pentru toti. "tunci cand un indi.id intra in coma,
creierul sau este iri'at de san'e intr/o anumita maniera, iar celulele creierului sunt o5i'enate in
acest ca- intr/un anumit fel, aceste circumstante c*imice producand unele reactii care sunt
aproape la fel pentru noi toti.
Daca turnam acid in carbonat de calciu, .a re-ulta intotdeauna spuma. Daca lo.im capetele a
100 de oameni suficient de tare pentru a/i trimite in coma, .or a.ea cu totii impresia ca au .a-ut
acelasi lucru. Intr/ade.ar, ei .or descrie doar ceea ce au a.ut depo-itat in memorie in urma
reactiilor c*imice care au a.ut loc. Seamana putin cu felul in care .isam. Nimeni nu se .a 'andi
sa -ica asta pentru ca a intalnit pe alti 10 oameni care au .isat cu totii ca au fost urmariti de un
taur care a.ea marimea de 10 metri si care scotea flacari si ca din moment ce mai multi oameni
au reportat acelasi lucru, acest fel de taur trebuie sa e5iste. (u totii am .isat, intr/un moment sau
altul, ca putem -bura, doar impin'and putin din picioare@ dar nimeni nu crede cu ade.arat ca asta
do.edeste ca noi putem -bura impreuna cu randunicile sau ca un asemenea lucru ar fi posibil
pentru ca mii de oameni au a.ut acelasi .is. "cest .is nu trebuie interpretat ca o realitate, c*iar
daca stiinta incearca sa o reali-e-e te*nic, prin construirea unui aparat care ne .a permite intr/o
-i sa -buram cu ade.arat. Un lucru pe care cei care erau in coma si/l amintesc bine este faptul ca
nu erau nerabdatori sa se intoarca in corpul lor, iar asta nu este cu ade.arat surprin-ator. "r fi
mult mai precis sa spunem ca ei nu a.eau dorinta sa fie constienti din nou de corpul lor, la fel
cum si noi ne tre-im dintr/un .is placut in compania cui.a de se5 opus, spre e5emplu si incercam
sa adormim din nou pentru a recapata fericirea pe care o e5perimentasem inainte.
Faptul ca toti oamenii care ies din coma descriu aproape aceeasi e5perienta do.edeste faptul
ca reactii c*imice identice au fost produse in creierul uman si de aici reactiile fenomenelor lor
electrice sunt de asemenea identice. Daca implantam electro-i in 1000 de creiere umane, in e5act
aceeasi locatie si le trimitem aceeasi sarcina electrica, ei .or simti acelasi lucru si .or a.ea
aceleasi .i-iuni. "sta este e5act ce se intampla in momentul mortii. Daca anumiti oameni
pri.ile'iati merita recreatia pe planeta <esnicilor dupa moarte, asta se .a intampla numai atunci
cand moartea a sur.enit in totalitate si nimic nu se .a intampla atata timp cat aceasta persoana
este inca in .iata.
16+
NI<ELUL DE DEA<=LT"$E STIINTIFI("
"L EL=;I!IL=$
Intrebare8
Nu pare sa fie o prea mare intar-iere la care ne putem astepta intre creatorii nostri si noi,
c*iar daca au 9,000 de ani inaintea noastra. &ro'resul lor incetinit ne da impresia ca noi .om fi
capabili sa reali-am aceleasi lucruri intr/un timp mult mai scurt. (um .ine astaC
$aspuns8
(u.intele pe care le/am folosit pentru a descrie tot ceea ce am .a-ut au fost selectate asa
incat cel mai mare numar de oameni din tarile de-.oltate te*nolo'ic sa le poata intele'e. De fapt,
nici nu putem sa incepem sa ne ima'inam capacitatea ni.elului te*nolo'ic al creatorilor nostri.
(eea ce facem noi la inceputul secolului 0 al erei (restine ar parea miraculos pentru europenii
care traiau acum 100 de ani, la fel ca si pentru indienii din -ona "ma-onului care traiesc acum in
padurile din 7ra-ilia. "celasi principiu se aplica e.olutiei Elo*imilor in raport cu cei mai
a.ansati oameni de stiinta pamanteni. Elo*im au ales ca sa nu isi re.ele-e maretia te*nolo'iei lor
pentru ca in ca- contrar ne/ar fi pus intr/o stare de confu-ie care ar fi adus inapoi credintele
mistice si consec.ent reli'iile primiti.e. In acest fel Elo*im spera ca .om continua, mai presus
de orice, sa cautam sa intele'em sin'uri materia si fortele care ne incon0oara.
In aceeasi maniera in care mi/au aparut mie cu lumini intermitente si un fel de costum
spatial pentru a nu ma -apaci la prima intalnire si a doua oara la $oc &lat au aparut brusc si la
ni.elul pamantului, de asemenea ar putea sa arate umanitatii artificii te*nolo'ice pe care c*iar si
cei mai ima'inati.i sa.anti nu le/ar putea intele'e.
Sunt capabili sa faca anumite lucruri cu particulele infinitului .ast, cum ar fi planetele si
c*iar si sisteme solare intre'i, in timp ce pentru noi este inca 'reu sa facem cu particule ale
infinitului minuscul, cum ar fi neutroni si electroni. (eea ce .reau sa spun este ca sunt capabili sa
modifice miscarile planetelor din sistemele solare, sau c*iar sa deplase-e unele sisteme solare in
intre'ime. Sunt in stare sa faca asta prin utili-area anumitor unde de care noi nu suntem
constienti inca.
Sa ne intoarcem la ceea ce a fost scris in primele doua mesa0e. Trebuie sa admitem ca intre
ni.elul pre-ent al stiintei de pe Terra si te*nica recrearii stiintifice care sa permita .iata eterna de
e5emplu, este un pas imens, pentru atin'erea caruia oamenilor nostri de stiinta le .a fi necesar
mult timp, c*iar daca nu este in intre'ime de neinteles pentru cei mai desc*isi la minte dintre ei.

130
NI(I DU!NEAEU SI NI(I SUFLET,
(I EL=;I! SI (=DUL GENETI(
Intrebare8
Este scris in mesa0e ca nu e5ista Dumne-eu din moment ce uni.ersul fiind infinit in spatiu
nu poate a.ea un centru si ca nu e5ista nici sufletul, din aceleasi moti.e. Dar nu se poate spune
ca Elo*im il inlocuiesc pe DDumne-euD in mintile multor raelieni si ca posibilitatea de a fi
recreati pe &laneta <esnicilor inlocuieste ideea unui DsufletD, permitand accesul spre DparadisDC
$aspuns8
Da, nu e5ista niciun DDumne-euD. Uni.ersul este infinit si de aceea nu poate a.ea un centru
prin definitie, deoarece este infinit. Totusi, este necesar sa facem diferenta intre cei pentru care
DDumene-euD este un concept, insemnand infinitul, ce.a etern, omnipre-ent, impalpabil si
nea.and nici o putere asupra omului si cei pentru care DDumne-euD este o fiinta cu o barba alba
stand pe un nor si care a creat oamenii dupa c*ipul sau.
(*iar de la inceput a fost o con'lomerare intre doua concepte, intre doua lucruri total
diferite, care au fost puse impreuna sub aceeasi etic*eta si care acum si/au pierdut intelesurile lor
separate. Elo*im le/au e5plicat oamenilor ca pe de o parte este infinitul, care este omnipre-ent si
etern si din care noi suntem o parte si care este o parte din noi si pe de alta parte, ei insisi,
Elo*im, care ne/au creat pe noi dupa c*ipul lor.
&utin cate putin, proprietatile infinitului au fost asociate Elo*imilor, si in parte este ade.arat
pentru ca ei sunt .esnici, iar infinitului i/a fost asociata puterea de a se manifesta prin !esa'erii
(eresti, ceea ce este iarasi ade.arat in parte, pentru ca intr/un fel Elo*im pot fi considerati ca
intrumente ale Infinitului in procesul de creare de fiinte inteli'ente, dupa c*ipul lor.
Dar Infinitul nu ne supra.e'*ea-a direct sau permanent, nu are cunostinta si nu manifesta
interes fata de comportamentul nostru indi.idual. (*iar daca omenirea atin'e Epoca de "ur sau
se auto/distru'e, asta nu are importanta pentru infinit, nu mai mult decat am da noi atentie
moleculei din mainile noastre pe care o depunem pe o tesatura atunci cand o atin'em. In relatie
cu Infinitul, este destul de normal ca sa e5iste o selectie naturala la toate ni.elurile, la fel si
pentru omul sau pentru cainele pentru care &amantul nu este decat un atom al craniului sau al
un'*iei, si acelasi lucru pentru soarele care ii luminea-a, sau pentru miliardele de planete locuite
care pot fi 'asite in un'*ia de'etului nostru cel mare.
(ei care il considera pe DDumne-euD ca pe Infinit, dupa cum in.ata cele mai multe reli'ii
orientale, au dreptate atata timp cat repre-inta un concept fara identitate si fara constiinta despre
e5istenta noastra sau a oricarei alteia.
(ei pentru care DDumne-euD este repre-entat de creatorii nostri, Elo*im, nu 'resesc nici ei
prea mult atata timp cat nu se 'andesc la ei ca la niste fiinte carora trebuie sa li se inc*ine in
'enunc*i sau se-and cu fata in noroi, ci ca la niste frati mai in .arsta din Infinit, pe care ar trebui
sa/i iubim asa dupa cum am dori si noi sa fim iubiti de catre fiintele pe care le .om crea intr/o -i.
Spiritul este un concept al carui etimolo'ie .a trebui sa o amintim, cu scopul de a/i intele'e
mai bine sensul. (u.antul spirit .ine din latinescul DspirareD care inseamna Dsa respiriD, iar
cu.antul suflet are aceeasi radacina ca si frantu-escul DsouffleD, de asemenea insemnand
respiratie. &utem anali-a compo-itia e5acta a corpului uman, si apoi sa mi5am impreuna toti
constituentii c*imici, dar tot nu .om obtine o fiinta din toate acestea. (e.a .a lipsi, ce.a care .a
face ca toata aceasta materie sa fie asamblata, articulata si or'ani-ata dupa un plan bine definit.
131
Luati tot ceea ce este ne.oie pentru a construi casa .iselor .oastre, cum ar fi 10 tone de piatra, o
tona de ciment, 100 O' de .opsea, doua c*iu.ete, o baie etc, si in'ramaditi totul. (u toate
acestea, nu .om obtine casa deoarece lipseste cel mai important lucru8 planul. (rearea unei
persoane se face dupa acelasi principiu, trebuie sa fie un plan. "cest plan este codul 'enetic, ceea
ce inseamna ca prin asamblarea unei infime cantitati de materie pentru formarea primei celule
care contine planul celular, putem considera ca aceasta persoana este de fapt aproape completa.
"ceasta celula primordiala .a folosi materia pe care i/am dat/o ca *rana pentru a se multiplica in
doua, apoi in patru, dupa aceea in opt celule si tot asa, urmand un plan precis pana cand
informatiile continute in specificatiile 'enetice au fost indeplinite in totalitate.
Fiecare fiinta care traieste poseda un cod 'enetic, care difera in functie de specie sau de
indi.i-ii apartinand aceleasi specii in anumite detalii, cum ar fi culoarea oc*ilor, parului,
caracterului, etc. (*iar si 7iblia spune foarte clar ca fiecare .ietate poseda un DsufletD si nu doar
omul. DNumai carne cu san'ele ei, in care e .iata ei, sa nu mancati. (aci Eu sunt san'ele .ostru,
in care e .iata .oastra, il .oi cere de la orice fiara@ si .oi cere .iata omului si din mana omului,
din mana fratelui sau.D Gene-a +8 4/ 9.
D&entru ca .iata a tot trupul este in san'eD Le.iticul 138 11, de aceea nu este niciun suflet
eteric care -boara 'ratios din corp dupa moarte, ci este codul 'enetic care repre-inta
personaliatea fiecarui indi.id. &rin intermediul acestui cod 'enetic, Elo*im recur' la recrearea
oamenilor a caror .iata pe &amant este .rednica de .iata .esnica pe planeta lor.
Nu e5ista niciun D Dumne-euD, dar sunt Elo*im, creatorii nostri, care doresc sa le uram bun
.enit asa dupa cum si merita, si in care a.em credinta, sau mai de'raba incredere. De asemenea,
nu este niciun suflet autonom care -boara din corp dupa moarte, ci este codul 'enetic cel care ne
permite accesul la .iata .esnica.
$ELIGI" INFINITULUI
Intrebare8
!iscarea $aeliana este o reli'ie ateista ale carei scopuri sunt difu-area mesa0elor
demistificatoare date de catre Elo*im populatiei &amantului si construirea unei ambasade unde
acestia sa faca un contact oficial cu 'u.ernele de pe &amant. &resupunand ca omenirea da
do.ada de intelepciune si e.ita auto/distru'erea, ca mesa0ele .or fi difu-ate in toate limbile si ca
ambasada .a fi construita si ca Elo*im .or sosi@ care .a fi functiunea reli'iei $aeliene atunci, si
care/i .a fi misiuneaC
$aspuns8
Daca toate astea se .or intampla si eu sunt de parere ca se .or intampla, c*iar daca este doar
o sin'ura sansa in o suta ca omul sa alea'a calea intelepciunii, reli'ia umanitatii .a de.eni cea a
Elo*imilor / Infinitul. !isiunea G*i-ilor $aelieni .a fi atunci in.atarea te*nicilor care permit
omului sa traiasca in armonie cu Infinitul. "ceste te*nici sunt e5plicate sumar in Dc*eiD, in cel
de/al doilea mesa0 si in D!editatia Sen-ualaD. In alte cu.inte, tot ceea ce ii .a permite omului sa/
si ridice ni.elul constiintei, sa/si perfectione-e perceptia reactiilor electro/c*imice produse in
creierul sau.
13
$eli'ia Infinitului este reli'ia absolutului si este ine.itabil eterna. Simplul fapt ca oameni
inaintati din punct de .edere stiintific cu 9,000 de ani fata de noi sunt inca fideli acestei reli'ii,
este do.ada ca aceasta este reli'ia absoluta, reli'ia eterna pentru toate speciile .ii care au atins
un ni.el uni.ersal al constiintei, adica infinit.
Seminarile de desteptare pe care le or'ani-am re'ulat constituie o apropiere de aceasta
reli'ie a Infinitului, prin meditatie sen-uala.
<IIT=$UL $ELIGIIL=$ T$"DITI=N"LE
Intrebare8
Daca Elo*im .or .eni la ambasada acompaniati de catre !oise, Iisus, 7udd*a si !o*amed,
si de toti marii profeti care traiesc pe planeta <esnicilor, ce .or de.eni reli'iile e5istenteC
$aspuns8
!a0oritatea s/ar ralia !iscarii $aeliene, cel putin acei oameni bisericosi care sunt fideli
scripturilor acestor reli'ii si care sunt suficient de inteli'enti si de desc*isi la minte pentru a
intele'e. Din pacate, un mare numar de fanatici in'usti la minte, '*idati de preotii acestor reli'ii,
infricosati de pierderea surselor de .enit, se .or opune curentului 'eneral. <or pretinde ca
Elo*im sunt u-urpatori sau ca au fost trimisi de Ddia.olD si aflandu/se fata in fata cu ;ristos il
.or crucifica cu bucurie din nou, la fel cum si preotii Inc*i-itiei l/ar fi ars pe Iisus ca pe un
.ra0itor, in propriul sau nume, daca acesta ar fi a.ut '*inionul de a cadea in mainile lor in epoca
aceea.
$ecent, am a.ut oportunitatea sa iau micul de0un cu unul dintre repre-entantii comunitatii
E.reiesti din !ontreal, ]uebec. In timpul mesei l/am intrebat ce ar face daca insusi !oise i/ar
spune sa faca altce.a decat ceea ce este scris in <ec*iul Testament. " raspuns D <oi continua sa
aplic ceea ce este scris in 7iblie.D
!ulti oameni sunt ca el si asta este una dintre problemele le'ate de recunoasterea
Elo*imilor. Ei .or trebui sa fie mai puternici decat credintele pe care le/au 'enerat.
Daca maine Elo*im ar ateri-a unde.a in lume si ar e5plica 'u.ernatorilor care .or .eni sa/i
intalneasca si mass/mediei, ca DDumne-euD nu e5ista, nici sufletul si l/ar pre-enta pe Iisus in
carne si oase spunand cine este, credeti ca <aticanul isi .a pune bo'atia la dispo-itia luiC (u
si'uranta nu, pentru ca sistemul si/a pus dominatia peste obiecti.ele fundamentale ale 7isericii
(atolice.
Toate calu'aritele sunt sotiile lui Iisus. Se .or pune ele la dispo-itia lui atunci cand se .a
intoarceC Sa fii sotia cui.a care nu e5ista material si in acelasi timp sa cre-i ca traieste unde.a si
sa iti faci 'ri0i daca se .a reintoarce cu ade.arat8 asta este problema calu'aritelor.
"sa dupa cum a -is un 'anditor odata8 nu putem sa sc*imbam mintile oamenilor, ei mor pur
si simplu si sunt inlocuiti de altii mai e.oluati, care au o opinie diferita. Timpul este de partea
noastra.
(u si'uranta ca .a fi intotdeauna un mic nucleu de fanatici in'usti la minte, dar .or muri, la
fel ca si in ca-ul reli'iilor pre/(restine, care i/au maltratat pe primii crestini si ale caror credinte
nu au disparut total.
13%
&roblema se .a i.i doar daca Elo*im .or sosi inainte ca aceste credinte primiti.e din pre-ent
sa dispara in intre'ime.

$"ELIS!UL SI DGENI=($"TI"D
Intrebare8
"i publicat o carte intitulata Geniocratia, din care s/a format o miscare politica numita
!iscarea pentru DGeniocratiaD in lumea intrea'a. Nu incerci sa folosesti o miscare reli'ioasa
pentru a impune o doctrina politicaC
$aspuns8
!ulti raelieni au fost interesati in particular de capitolul din primul mesa0 care e5plica tipul
de or'ani-are politica de pe planeta Elo*imilor si mi/au cerut sa de-.olt aceasta idee intr/un
manifest care ii .a a0uta sa cree-e o miscare politica in spiritul acestei ideolo'ii.
Dat fiind faptul ca Elo*im doresc implantarea D'eniocratieiD pe &amant si in acelasi timp ca
oamenii sa in.ente-e ce.a mai bine daca se poate, m/a determinat sa fiu de acord sa scriu acest
manifest. !ai tar-iu cati.a raelieni mai interesati in particular de D'eniocratieD au creat partidul
in c*estiune si au pre-entat c*iar si un candidat in ale'eri, la doar cate.a luni de la crearea lui.
&o-itia mea este foarte clara in toate tarile in care D'eniocratiaD pro'resea-a. Eu sunt pe
&amant in primul rand pentru a/mi indeplini misiunea care este raspandirea mesa0elor creatorilor
nostri si sa construiesc ambasada pe care mi/au cerut/o. (ei care sunt implicati in D'eniocratieD
stiu ca imi de.ote- tot timpul misiunii mele si c*iar daca le doresc cele mai bune re-ultate,
problemele lor nu ma interesea-a. Le/am cerut c*iar tuturor G*i-ilor care au infiintat aceste
miscari politice sa 'aseasca cat de curand posibil alti non/raelieni capabili sa/i inlocuiasca, asa
incat G*i-ii in c*estiune sa se poata de.ota lucrului care in opinia mea este mult mai important8
munca lor ca G*i-i.
Daca in timpul ale'erilor se .or pre-enta candidati 'eniocrati, ii .oi sfatui intotdeauna pe
raelieni sa .ote-e pentru ei. De.ine destul de e.ident ca o persoana poate sa fie raeliana si
D'eniocrataD la fel cum cine.a poate fi democrat si crestin@ oricine poate a.ea o reli'ie si o opinie
politica. $aelienii nu trebuie sa fie implicati in partidul D'eniocratD, ci c*iar din contra. Sunt
con.ins ca oamenii nu pot face con.enabil decat un lucru in acelasi timp, asa ca/i sfatuiesc pe
raelieni sa nu de.ina acti.i in partidul 'eniocrat, ci sa lase asta pe mana non/raelienilor. "tunci
cand cine.a munceste opt ore pe -i si isi petrece tot timpul liber cu difu-area mesa0elor, fiecare
moment liber de.ine pretios. Niciun sin'ur minut nu trebuie pierdut cu D'eniocratiaD cand ar
putea fi c*eltuit pe difu-area mesa0elor. (ine.a trebuie sa alea'a ce.a, iar o ideolo'ie politica nu
cantareste prea mult in comparatie cu mesa0ele Elo*imilor. "m pornit un tren, cel al Geniocratiei
si acum ii las pe non/raelieni sa/l conduca. &oate ca se .a de-.olta si se .a transforma in ce.a
enorm care .a sal.a omenirea, sau poate ca omenirea se .a auto/sal.a fara D'eniocratieD, c*iar
daca .or a0un'e la ea mai tar-iu. Sin'urul lucru important este ca ambasada sa fie construita
curand@ asta este unica mea preocupare si ar trebui sa fie unica preocupare a tuturor raelienilor
ade.arati. &rioritatea prioritatilor este construirea ambasadei, asa incat sa putem sa le uram bun
134
.enit in compania .ec*ilor mesa'eri8 !oise, Iisus, 7udd*a si !o*amed. "cesta este sin'urul
moti. pentru care eu sunt pe acest &amant. "cesta ar trebui sa de.ina sin'urul moti. de a trai
pentru toti acei oameni care .or sa ma a0ute.
(INE I/" ($E"T &E ($E"T=$II ($E"T=$IL=$C
Intrebare8
Elo*im ne/au creat pe noi, iar oameni de pe o alta planeta i/au creat pe ei. (ine i/a creat pe
creatorii creatorilor Elo*imilorC
$aspuns8
Infinitul spatial este mai usor de inteles pentu om decat infinitul in timp.
=data ce am atins un ni.el suficient de desc*idere a mintii, putem intele'e ca in spatiu,
&amantul nu este decat o particula a unui atom al unei molecule a mainii unei fiinte imense, care
contemplea-a un cer instelat care compune mana, stomacul sau piciorul unei fiinte c*iar cu mult
mai 'i'antice, care ea insasi se 'aseste sub un cer instelat, etc., etc., la infinit. "celasi proces se
aplica si pentru infinitul minuscul, in particulele atomilor mainilor noastre e5istand fiinte
inteli'ente pentru care aceste particule sunt planetele si stelele si care, la randul lor sunt compuse
din atomi ale caror particule sunt stelele si planetele pe care e5ista fiinte inteli'ente, etc., etc., de
asemenea tot la infinit.
Infinitul in timp de.ine mult mai dificil de inteles pentru om deoarece acesta se naste intr/o
-i, traieste pentru un anumit numar de ani si apoi moare, dar el ar .rea ca totul sa fie limitat in
timp si in uni.ers, asa dupa cum este el. &entru un om care nu este e.oluat, ideea ca ce.a din
uni.ers ar putea fi etern este imposibila, c*iar daca ar fi .orba despre uni.ersul insusi. Sa.antii
din -ilele noastre raman fideli aceleasi re'uli si spun ca uni.ersul trebuie sa masoare asa de multi
Oilometri si ca trebuie sa aiba .arsta de atatea milioane de ani. Fie ca este .orba despre spatiu sau
timp, nu putem masura decat partea de uni.ers pe care o putem obser.a.
Totul este etern, fie sub forma de ener'ie fie sub forma de materie si noi insine suntem
compusi din materie eterna.
Elo*im au fost creati de catre alti oameni de pe o alta planeta, care au fost creati de oameni
.enind de pe o alta planeta, si tot asa la Infinit.
Este o prostie incercarea de a cauta inceputul uni.ersului in timp, la fel ca si in ca-ul
inceputului in spatiu.
Dar sa ne intoarcem la e5emplul in care fiinte inteli'ente traiesc pe particula unuia dintre
atomii mainii noastre si pentru care aceasta particula repre-inta o planeta. In relatie cu spatiul,
sa.antii de pe aceasta planeta microscopica locali-ata spre e5emplu in mi0locul madu.ei osoase a
primei falan'e a aratatorului drept, .or sustine prima data ca alte particule pe care le pot obser.a
cu oc*iul liber se rotesc in 0urul centrului lumii lor, planetei lor, particula pe care sunt locali-ati.
"cestor oameni de stiinta le este clar ca planeta lor este centrul uni.ersului. Dar ei .or pro'resa
si intr/o -i un 'eniu .a demonstra ca soarele lor nu se roteste in 0urul planetei lor si ca stelele de
139
asemenea nu se rotesc in 0urul micii lor lumi, ci ca mai de'raba planeta lor este cea care se
in.arteste intr/un cer aproape nemiscat, la fel dupa cum se roteste si in 0urul soarelui lor in
acelasi timp. El .a fi probabil ars pe ru' pentru teoriile sale eretice de catre .anatorii de .ra0itori
ai inc*i-itiei de pe Dplaneta lor particulaD, dar .a .eni o -i cand oamenii, descoperind instrumente
mult mai sofisticate de obse.are, .or do.edi ca acesta a a.ut dreptate.
"poi, sa.antii in.atati ai acelei perioade .or incepe sa masoare uni.ersul, cu toata modestia,
spunand ca se intinde de la cea mai indepartata stea particula locali-ata la unul dintre sfarsiturile
cerului, pana la cea mai departata stea particula locali-ata la celalalt sfarsit. "ceasta masuratoare
.a repre-enta doar o miliardime de miliardime din aria de'etului nostru, acolo unde se intampla
sa fie locali-ati. Dar, din moment ce nu pot .edea mai departe, ei isi .or sustine ca uni.ersul se
opreste acolo unde nu/l mai pot obser.a.
Dar te*nicile de obser.atie .or pro'resa si mai mult si multe alte noi 'ala5ii .or fi
descoperite. Fie doar si asa, asta .a do.edi doar ca uni.ersul este mai mare decat s/a anticipat si
.a masura intotdeauna asa de multi Om sau ani lumina, putin mai mult ca inainte, de 10 sau de
100 de ori mai mult e.entual, dar cu toate astea intotdeauna .a masura ce.a. Noi am atins acest
punct in pro'resul nostru pe Terra. Dar sa ne intoarcem pe planeta locali-ata in interiorul
de'etului nostru. Stiinta pro'resea-a in continuare, iar locuitorii falan'elui nostru sunt acum 'ata
sa se lanse-e in e5ploratii spatiale din ce in ce mai sofisticate. Ei atin' in sfarsit o noua frontiera,
osul in care planeta lor nu este decat o particula a unui atom. In acest fel ei pot fi si'uri ca
uni.ersul masoara atat si atat de mult. Do.ada este aceea ca dupa acel punct nu mai este nimic ce
poate fi obser.at.
Un pic mai tar-iu ei reusesc sa treaca imensitatea care separa osul de musc*i, iar uni.ersul
lor atin'e noi dimensiuni inca o data.
Isi imbunatatesc na.etele spatiale si in final atin' stratul de piele care acopera de'etul
nostru. "u atins sfarsitul uni.ersului lor, care atin'e un centimetru si 0umatate pe scara noastra,
dar care pentru ei masoara multi ani lumina.
Dar ei .or fi inca in stare, totusi, sa/si desfasoare e5plorarile spatiale in restul corpului
nostru.<or urma anumiti curenti in care stelele se misca misterios si la .ite-e foarte mari.
Gi'antice coridoare, pe care ei le .or sc*emati-a pentru a .eni si a pleca nestin'*eriti de pe
planeta lor, dar .or fi putine sanse ca ei sa stie ca circula prin .asele noastre de san'e. Uni.ersul
lor .a fi masurat, demarcat. <a a.ea o inaltime, o latime si o adancime foarte e5acte. Un
incredibil numar de ani lumina pe scara lor, dar doar 1.39 m pe scara noastra. Ei nu au descoperit
inca faptul ca picioarele noastre, de e5emplu, stau pe o planeta care ea insasi este alcatuita dintr/
un mare numar de 'ala5ii, pe care creierul lor limitat nici nu are capacitatea de a si le ima'ina.
&entru ca numarul atomilor continuti de &amant este nemasurabil in comparatie cu numarul
atomilor continuti de corpul nostru.
Ei .or trebui de asemenea sa de.ina constienti de faptul ca e5ista si alti Doameni uni.ersuriD
asa ca noi, care circula pe aceasta planeta si ca pe cerul nostru e5ista alte stele si alte 'ala5ii si tot
asa la Infinit.
Doar cei mai intelepti dintre ei, atin'and un ni.el superior al ni.elului de constiinta care le
permite sa fie pe aceeasi frec.enta cu uni.ersul, .or fi capabili in acest fel sa/si in.ete toti
discipolii intr/un timp in care, pentru sa.antii oficiali, uni.ersul masoara doar o miliardime de
miliardime de milimetru din osul de'etului nostru, pe care il pot obser.a doar dinauntru...
(onceptul Infinitului in timp este c*iar acelasi lucru. =amenii de stiinta ai acestei mini/lumi
.or putea descoperi .arsta uni.ersului lor prin masurarea .arstei moleculei in a carei parti
planeta lor nu este decat un atom. &e urma .or obser.a ca .arsta celulei in care se 'aseste
136
molecula respecti.a este mai inaintata iar uni.ersul .a a.ea .arsta celulei. "poi .or descoperi ca
membrul din care aceasta celula face parte este cu mult mai in .arsta si ca .arsta fiintei al carei
membru este doar o parte este cu mult mai mare inca, si tot asa fara sfarsit.
("$E ESTE S(=&UL <IETII
Intrebare8
(are este scopul .ietiiC
$aspuns8
Este spus in mesa0e ca totul trebuie estimat in functie de patru ni.eluri. <iata noastra nu
inseamna nimic in comparatie cu Infinitul. Daca murim, daca toata omenirea dispare, asta nu .a
sc*imba nimic in Infintul timpului si al spatiului. Imensa fiinta in care suntem un para-it al unei
particule a unuia dintre atomii ei, nu .a simti moartea noastra, iar toata istoria umanitatii noastre
incepand cu momentul creatiei nu .a dura decat o miliardime de miliardime de secunda pentru
aceasta fiinta.
Fiintele de pe atomii moleculelor mainii noastre .or continua sa e5iste ca si cum nimic nu s/
ar fi intamplat, c*iar daca atomul pe care uni.ersul lor este locali-at este in'ropat adanc in
&amant, in san'ele care .ine de la mana noastra distrusa de o e5plo-ie, de e5emplu. (*iar daca
aceasta picatura de san'e este in'*itita de un .ierme care retine atomul in care este locali-at
uni.ersul lor, pentru a forma noi celule in de-.oltarea sa, asta nu .a afecta .iata de pe aceasta
mica lume, la fel de mult cum nu le .a afecta nici pe fiintele care traiesc pe atomul care
constituie celulele propriilor ei de'ete...
In relatie cu Elo*im, .iata noastra este foarte importanta, deoarece noi suntem copiii lor si
pentru ca trebuie sa le aratam ca suntem mandri de pri.ile'iul de a fi creati dupa asemanarea lor.
In alte cu.inte, capabili sa de.enim constienti de Infinit si de asemenea, capabili sa cream intr/o
-i oameni dupa asemanarea noastra, la randul nostru.
In relatie cu societatea umana, .iata noastra este la fel de importanta, deoarece noi suntem
re-ultatul unei lun'i liste de supra.ietuitori care au scapat de epidemii si de ra-boaie, care ne/au
transformat in recolta unei lun'i selectii naturale. Suntem datori sa contribuim la intrarea
omenirii in Epoca de "ur pe care o merita si in care suntem aproape sa intram. Noi suntem
celulele acestei imense .ietati care este =menirea si la nasterea acestei umanitati fiecare celula,
fiecare dintre noi este important, pentru ca fiecare are un rol de 0ucat.
In fine, in relatie cu noi insine, .iata noastra are doar importanta pe care i/o dam. Daca/i
recunoastem pe Elo*im ca pe creatorii nostri si daca dorim sa contribuim la raspandirea
mesa0elor asa incat sa fie cunoscute pe tot &amantul pentru ca omenirea sa intre in Epoca de "ur
si daca ne bucura participarea la incercarea aceasta 'i'antica, atunci ne bucuram de .iata din
acest moti..
Intrebarea a fost, Dcare este scopul .ietiiCD. <iata a fost creata pentru a ne bucura de ea. Fie
ca 'asim placere in difu-iunea mesa0elor creatorilor nostri, sau placere in contribuirea la intrarea
umanitatii in Epoca de "ur, sau placere prin a ne pune pe aceeasi frec.enta cu Infinitul, sau prin
133
alte feluri.
(E ESTE &L"(E$E"C
Intrebare8
(e este placereaC
$aspuns8
&lacerea este reactia unui or'anism care a reali-at un proces care produce reactii c*imice
placute.
Un copil e5perimentea-a placerea in timp ce su'e sanul mamei deoarece infometarea sa este
apasatoare si pentru ca reactiile c*imice produse de lapte pe papilele limbii ii produc o sen-atie
placuta. Toate simturile noastre sunt acolo pentru a ne oferi placere, iar !editatia Sen-uala se
ba-ea-a pe o imbunatatire a perceptiei placerii re-ultate din reactiile pro.ocate de reactiile
c*imice transmise de simturile noastre.
Tot ceea ce facem in decursul .ietii, facem pentru ca ne ofera placere. Nu este nici macar o
actiune reali-ata in cursul intre'ii .ieti care sa nu fi fost facuta pentru placere. &ersoana care/si
plateste ta5ele pe .enituri face asta pentru ca ii place sa nu fie trimisa in puscarie pentru ca nu le
plateste. Femeia care se arunca sub rotile unei masini pentru a/si sal.a copilul, face asta pentru
a/si .edea copilul scapat, c*iar daca asta inseamna ca se .a rani din aceasta cau-a. Si soldatul
care se pune sub tirul inamicului pentru a/si sal.a batalionul, face asa pentru ca ii place sa moara
pentru camara-ii sai. &ilotii sinuci'asi sau OamiOa-e 0apone-i sunt e5emplul fundamental al
acestui tip de eroism/placere.
E5ista o diferenta intre placerile directe, cum ar fi satisfactia sen-uala imediata si placerile
indirecte, cum ar fi ale'erea comportamentului despre care am .orbit mai inainte si care sunt o
reactie la inter.entiile e5terioare fara ca sa se transforme intr/o de-.oltare constienta a cailor de
perceptie a mediului incon0urator.
Numai atunci cand placerea constienta este obtinuta in i-olare, intr/o incercare de a
imbunatati calitatile perceptiilor unui indi.id, are loc ade.arata inflorire. Noi suntem le'ati de
Infinit prin intermediul simturilor. (ine.a care nu poate .edea, au-i, mirosi, 'usta sau atin'e ar fi
mort, c*iar daca inima sa ii .a batea inca. El nu .a fi constient de mediul incon0urator si de
aceeea nu .a poseda nici o inteli'enta.
Este important de notat ca cei care sunt lipsiti de un simt isi .or de-.olta simturile ramase la
un ni.el mai mare decat oamenii care poseda toate simturile. =amenii orbi de e5emplu, isi
de-.olta un acut simt al au-ului sau pot citi cu a0utorul pielii de'etelor.
E5perimentele stiintifice au demonstrat ca centrul placerii este locali-at in creier. "sta s/a
reali-at prin implantarea de electro-i in acea parte a creierului si prin trimiterea de mici
descarcari electrice. =amenii care au fost testati au simtit ce.a apropiat de or'asm, satisfactia de
a face o noua descoperire sau placerea de a fi onorati in public, toate deodata. S/a do.edit atunci
prin masuratori complementare ca a fost acelasi centru acti.at, fie ca cine.a a atins or'asmul
se5ual, sau ca si cand ar fi descoperit ce.a, sau cand un artist a terminat o capodopera, sau cand
un soldat a primit o medalie.
13,
(*iar mai mult, un alt e5periment a demonstrat ca artistii care erau stimulati se5ual, in timp
ce creau, au notat o crestere a potentialului lor de creati.itate.
Nimic nu ar putea fi mai lo'ic. &lacerea creste potentialul creati.itatii, pentru ca stimulea-a
toate simturile, iar un artist trebuie sa fie conectat la Infinit pentru a putea crea o capodopera
armonioasa.
Noi trebuie atunci sa ne -batem pentru imbunatatirea calitatii perceptiilor noastre sen-uale
prin cresterea sen-iti.itatii tuturor simturilor noastre.
(a un re-ultat direct, in afara de faptul de a a.ea mai multa placere, cresterea sen-iti.itatii
ne .a de-.olta intre'ul potential de creati.itate asa incat restul umanitatii .a beneficia de
creatiile noastre, in acest fel imbunatatindu/se ni.elul 'eneral al constiintei.
"ceste lucruri se in.ata la seminariile de tre-ire pe care le or'ani-am pentru raelieni.
&rin imbunatatirea ni.elului indi.idual de constiinta imbunatatim si ni.elul de constiinta al
Umanitatii si in felul acesta crestem sansele de a intra in "nii de "ur.
(u scopul de a sc*imba societatea, trebuie sa/i sc*imbam mai intai pe indi.i-ii din care este
compusa.<iolenta este produsa intotdeauna de catre cei care nu sunt fericiti.
&rin imbunatatirea fericirii indi.i-ilor minimali-am potentialul pentru .iolenta. &e deasupra
si destul de des, .iolenta este produsa de catre indi.i-i care cred ca sunt nefericiti, iar arta
politicienilor este sa intareasca aceasta credinta asa incat sa/i rastoarne pe cei aflati la putere,
pentru a le lua locul. "poi primii folosesc aceleasi tactici pentru a atin'e aceleasi obiecti.e,
mentinand in acest fel un sentiment de insatisfactie care ar putea intr/o -i, prin amplificarea
rasturnarilor succesi.e, sa re-ulte intr/un sentiment 'eneral ca moti.ul insatisfactiei este in alta
tara. In acest fel sunt pornite ra-boaiele.
Fiecare indi.id de.ine constient de Infinit prin de-.oltarea propriei lui sen-ualitati, iar apoi
toata societatea se .a transforma. "sta .a incepe cu tre-irea constiintei oamenilor mai de-.oltati,
care de indata ce au atins un anumit ni.el, .or de.eni G*i-i pentru oamenii din 0ur si le .or
permite altora sa de.ina tre-iti din plin, iar acestia ii .or tre-i pe altii, si tot asa. In acest fel,
treptat, ni.elul constiintei Umanitatii .a creste pana la un asemenea punct incat un conflict
mondial .a fi imposibil.
&rocesul a inceput de0a si mii de mici manifestatii non/.iolente au loc in toata lumea,
or'ani-ate de studenti sau intelectuali in fa.oarea pacii, a de-armarii unilaterale a acelor tari si
este amplificat de tele.i-iune, sistemul ner.os central al Umanitatii.
Fiecare indi.id contribuie in fiecare moment al .ietii lui la tre-irea sau la inabusirea
constiintei planetare. Nu trebuie sa te temi sa/i influente-i pe altii, din moment ce suntem aici
pentru acest scop. Dar trebuie sa ne orientam toate eforturile si toate cu.intele pe care le spunem
in fiecare moment, asa incat tot ceea ce spunem si fiecare actiune pe care o intreprindem sa aiba
o influenta po-iti.a pentru cursul istoriei umane.
Nimeni nu trebuie sa incerce niciodata sa/i con.in'a pe altii, deoarece oamenii care isi dau
seama ca incercam sa/i con.in'em au tendinta de a ramane pe po-itie. &e de alta parte, daca
cine.a descopera un punct in comun cu filosofia celorlalti, atunci acela se poate concentra pe
punctul comun si de aici, sa descopere o noua cale pentru ascultatorii sai, asa incat sa aiba
impresia ca l/au 'asit de unii sin'uri.
Este un nonsens sa spui cu incapatanare ca nu .om influenta pe nimeni altcine.a, urmandu/
ne propria cale si ca o sa/i lasam pe ceilalti sa/si urme-e caile lor. Simplul fapt de a nu incerca
sa/i influentam pe ceilalti ii influentea-a si mai mult c*iar decat daca ar fi sa luam o po-itie
fanatica in le'atura cu un lucru. =amenii se tem de fanatism din ce in ce mai mult, indiferent de
subiect si au dreptate sa o faca. "cesta este de fapt inceputul intelepciunii.
13+
&e &amant sunt oameni care care cauta ade.arul si il arata si altii care cauta ade.arul si il
ascund, dar nu este nici macar o sin'ura persoana care sa nu/l caute. "poi sunt oamenii care
pretind ca au 'asit ade.arul si care il arata, pentru a pastra traditiile, iar ultimii sunt oamenii care
au 'asit realul ade.ar si care il arata8 $aelienii.
Noi suntem foarte interesati de acesti oameni care cauta ade.arul si care il si arata, pentru ca
asta arata ca ei sunt sinceri si desc*isi la minte, foarte inteli'enti in 'eneral si relati. foarte
armoniosi.
In acest ca-, in cea mai mare parte, ei sunt 'ata sa accepte o noua .i-iune asupra lumii fara
sa se teama de faptul ca aceasta sc*imbare ii .a traumati-a pana la punctul de a/i innebuni.
"cesti oameni repre-inta marea ma0oritate a raelienilor -ilelor noastre@ ei sunt pionierii.
"cei oameni care cauta ade.arul si il ascund, sunt de asemenea foarte importanti pentru noi,
dar ei ne .or urma cu mare placere in momentul in care isi .or depasi auto/constiinta si nu isi .or
mai face probleme despre ceea ce 'andesc ceilalti oameni despre ei.
"ceia care pretind ca au 'asit ade.arul si care il arata, .or .eni cu noi cand .a fi e.ident
faptul ca nimic nu este constant in uni.ers si de aceea este un non/sens incercarea de a pastra
traditiile care nu mai inseamna nimic de mult timp. Ei isi iubesc pur si simplu traditiile, dar nu le
pasa despre ce sau cine este cu ade.arat DDumne-euD.
Toti acesti oameni fac asta din placere. (ei din urma simt placere in momentul in care se
'andesc la faptul ca proprii lor copii se .or inc*ina in acelasi mod in care o fac si ei si ca, la
randul lor, copiii lor ii .or in.ata pe fiii lor aceleasi metode de ru'aciune, c*iar daca scoala ii .a
in.ata ca omul se tra'e din maimuta. Si totusi, daca este o 'resealaC (eea ce este important
pentru ei este ca ceea ce se in.ata la scoala sa fie respectat si ceea ce spun preotii trebuie sa fie
respectat de asemenea. Faptul ca sunt amandoua contradictorii nu contea-a nici aici si nici acolo,
ce este important este faptul ca amandoua sunt traditii si potri.it acestor iubitori ai traditiilor nu
este de competenta noastra sa ne intrebam care este cea corecta.
(restinii l/ar crucifica cu si'uranta pe Iisus pentru a doua oara daca Iisus insusi le/ar cere sa
nu se mai duca la biserica duminica sau sa nu/si mai bote-e copiii pana cand acestia nu .or
atin'e .arsta adulta. "ceasta este po-itia adoptata de catre adoratorii traditiei.
"cei oameni care cauta ade.arul si il ascund, 'asesc placere in a se 'andi ca ceea ce ei par a
fi este mult mai important decat ceea ce sunt cu ade.arat. "cei oameni nu l/ar crucifica pe Iisus,
.or fi totusi impotri.a lui, dar tot nu ar inter.eni si nici nu .or spune nimic. Ei nu doresc sa fie
implicati in nimic, c*iar daca asta ar insemna apararea a ceea ce ei cred ca repre-inta ade.arul.
"tunci cand toata =menirea se .a bucura de sen-ualitatea ei la ma5im, riscul unui conflict
mondial .a disparea. La radacinea .iolentei sunt intotdeauna oameni nesatisfacuti din punct de
.edere sen-ual. Din acest moti., noi trebuie sa in.atam sa ne bucuram de toate simturile si sa/i
a0utam pe toti cei din 0urul nostru sa/si descopere sen-ualitatea, incepand cu copiii. Nu este
suficient sa le aratam Dcum mer'eD, asa dupa cum incearca sa faca educatia se5uala, ci trebuie
sa/i in.atam Dcum sa o folosimD pentru a obtine si oferi in acest fel mai multa placere.
Educatia se5uala ar trebui sa fie inlocuita de educatia sen-uala.
&lacerea este intotdeauna reali-atoare@ este .orba despre placerea directa si nu placerea
soldatului care moare pentru camara-ii sai. &lacerea directa de-.olta in fiecare indi.id caile de a
intra pe canalul Infinitului si sa se simta cu ade.arat o parte din Infinit.
(orpul nostru nu este nimic altce.a decat o acumulare de atomi or'ani-ati potri.it planului
maiestuos, codul 'enetic, care interactionea-a cu mediul printr/o infinitate de reactii c*imice de
care nu suntem intotdeauna constienti. (resterea ni.elul nostru de constiinta corespunde cu
sesi-area unui numar si mai mare al acestor reactii c*imice, asa incat sa ne situam mai bine in
1,0
Infinit si in acest fel sa de.enim mult mai armoniosi. "tunci cand ne simtim conectati cu
uni.ersul etern si infinit nu putem fi niciodata nefericiti, pentru ca .om descoperi atunci placerea
de Da fiD.
(E ESTE !="$TE"C
Intrebare8
(e este moarteaC
$aspuns8
!oartea nu inseamna nimic in relatie cu Infinitul. !ateria din care suntem compusi este
eterna. De aceea, noi suntem compusi din eternitate. &articulele infinitului minuscul care ne
compun nasul au e5istat inainte de a de.eni o parte din noi. Unele din aceste particule au fost
continute in 'ratarul pe care mama noastra la mancat in timp ce eram in uter, iar aceste particule
au trecut prin corpul ei si au de.enit o parte a fetei noastre. "lte particule au fost in fructul pe
care l/am mancat ieri, au intrat in stomacul nostru si au calatorit prin su.oaiele de san'e pentru a
a0un'e in nasul nostru. Dupa moarte, reactia .a fi aceeasi. &articulele se .or intoarce pe &amant
pentru a fi reciclate, iar unele dintre ele .or ateri-a in animale, dar cele mai multe dintre ele .or
ramane in pamant pentru ca Desti tarana si te .ei intoarce in tarana.D
!oartea, totusi, este cataclismul final pentru masa formata prin acumularea materiei
or'ani-ate, cea care ne face ceea ce suntem.
!oartea este inceputul procesului de dispersare a materiei din care suntem alcatuiti.
Dar pentru a intele'e moartea, cine.a trebuie sa intelea'a mai intai ce este .iata. <iata nu
este nimic altce.a decat or'ani-area de-or'ani-arii. Elo*im au .enit pe &amant intr/un timp in
care .iata nu e5ista. "ici e5ista numai materie neor'ani-ata in comparatie cu ceea ce suntem si
cu ceea ce noi numim Dbiolo'icD.
"u luat aceasta materie, au Dframantat/oD dupa cum este scris in 7iblie si Di/au dat formaD
pentru a crea fiinte .ii. "cest lucru a fost facut in totalitate la ni.el molecular, dar pentru oamenii
primiti.i asta a fost imposibil de inteles, asa ca l/au atribuit olariei. Ei au cre-ut in faptul ca
Elo*im au luat o mica bucatica de ar'ila si au creat =mul dupa felul in care .oi puteti sa faceti
un '*i.eci de flori. Este ade.arat ca Elo*im au luat componente c*imice de pe &amant, dar le/au
combinat stiintific intr/un asemenea fel incat neanimatul a de.enit animat.
=rice .ietate de pe &amant a fost creata de catre Elo*im, incepand de la fundamentala
DcaramidaD, o structura moleculara compusa din atomi asamblati cu c*ib-uinta. Sa.antii nostri
incep sa descopere faptul ca toate fiintele, animale sau .e'etale, oameni sau dobitoace, au
aceleasi componente fundamentale. Este ca un fel de alfabet in care fiecare litera este un atom
care formea-a codul 'enetic al fiecarei specii, dar literele alfabetului .or ramane intotdeauna
aceleasi. "sadar, cu o DcaramidaD relati. simpla creatorii nostri au reusit sa cree-e o imensa
cantitate de DcaseD care erau diferite dupa infatisarea lor, dar care erau toate identice dupa
componentele lor de ba-a. "tunci cand speciile se reproduc nu fac nimic altce.a decat sa
reproduca codul 'enetic al primului model creat de catre Elo*im.
"sa ca, in acest fel, .iata este or'ani-area de-or'ani-arii iar moartea este de-or'ani-area
1,1
or'ani-arii.
<iata este ca o casa care se construieste sin'ura incepand de la propriul plan si care mai
departe se .a intretine sin'ura, automat. !oartea este sfarsitul acestei intretineri automate si
inceputul dispersiei materialelor de ba-a din care aceasta casa este facuta, terminandu/se in final
cu distru'erea planului pe care l/a continut.
!arii "r*itecti ai uni.ersului nostru, care au proiectat planurile acestor DcaseD, au proiectat
un tip care .a fi capabil intr/o buna -i sa/si e'ale-e creatorii si sa de.ina ei insisi ar*itecti, prin
crearea de alte planuri care .or fi capabile sa se auto/construiasca. "cest tip de DcasaD superioara
este =mul, care .a fi in curand in stare sa cree-e noi coduri 'enetice sintetice, planuri noi,
incepand de la materia neanimata.
Fiinta .ie a fost creata cu abilitatea de a se situa sin'ura in mediul incon0urator prin
intermediul captorilor, adica al simturilor sale.
=amenii nu sunt nimic altce.a decat computere biolo'ice auto/pro'ramabile si
reproducatoare.
Nu este nici o diferenta intre oameni si computerele biolo'ice foarte sofisticate, asa cum sunt
acum cele capabile sa produca, doar ca ordinatoarele pot fi cateodata mult mai perfectionate si
pot presta cu mai multa acuratete decat oamenii.
(omputerele pot fi ec*ipate cu mi0loace care sa le permita sa se situe-e sin'ure in mediul
incon0urator. $ecent, un computer a fost ec*ipat cu roti care l/au facut capabil sa se deplase-e
sin'ur pe lan'a obstacole, multumita unei camere .ideo conectata la DcreierulD sau. &oate
D.edeaD e5act asa cum si noi .edem cu oc*ii nostri si se poate deplasa in mediul sau.
Un computer face numai ce este pro'ramat sa faca, si asa face si =mul@ dar sa continuam
comparatia intre om si computer.
In ceea ce pri.este au-ul, este usor sa in-estram un computer cu un microfon care .a capta
sunetele, la fel cum facem si noi cu urec*ile noastre.
Este de asemenea posibil sa/i dam un anali-ator care sa indentifice mirosurile care il
incon0oara, asa dupa cum facem noi cu nasul nostru.
"poi este de asemenea posibil sa/i punem la dispo-itie un anali-ator de 'usturi care/i .a
indica 'ustul .ariatelor substante, la fel cum se intampla si cu 'ura noastra.
In final, este posibil sa ec*ipam computerul cu captori capabili de functiunile pe care le
e5ecutam cu mainile noastre, cum ar fi masurarea temperaturii, asprimii si a 'reutatii.
(*iar si mai mult de atat, computerul poate fi ec*ipat cu Dor'aneD infinit superioare
or'anelor umane. Sa luam .ederea ca e5emplu. (amera folosita de catre computer poate fi
ec*ipata cu lentile multiple, inclusi. o lentila pentru -oom care/i .a permite sa .ada clar ceea ce
se intampla la multi Oilometri departare, sau poate obser.a un obiect microscopic@ lucruri pe care
oc*iul uman nu este in stare sa le .ada doar daca este ec*ipat cu prote-e artificiale, cum ar fi
binoclurile sau microscoapele.
"celasi lucru se aplica la simtul au-ului. =amenii pot au-i doar o cate'orie in'usta de
sunete. "nimalele sunt mult mai bine ec*ipate decat noi. Sa luam un caine, de e5emplu. Deci,
computerul nostru poate fi ec*ipat cu receptori sen-iti.i la ultra/sunete si la micro/semnale,
permitandu/i sa auda sunete care sunt la multi Om distanta si sa le determine locatia cu e5actitate.
$e.enind la .edere, camera ar putea fi ec*ipata cu un receptor de ultra.iolete sau de ra-e
infrarosii, permitandu/i sa .ada noaptea, deci ce.a ce noi nu suntem capabili sa facem cu .ederea
noastra limitata.
Iar in ceea ce pri.este simtul mirosului, anali-atorul odori-ant poate identifica mirosurile si
sa transmita instant compo-itia lor c*imica sau a 'a-elor incon0uratoare, ce.a ce nasul nostru nu
1,
ar putea niciodata sa reali-e-e.
"nali-atorul de arome poate face o anali-a c*imica detaliata a oricarei substante date.
In fine, pentru simtul atin'erii, ii putem adau'a captori, un mecanism de atin'ere care ii .a
permite sa anali-e-e cu preci-ie temperatura, 'reutatea si asprimea obiectului sau a substantei,
altce.a decat a spune ca este fierbinte sau 'reu. <a putea fi de asemenea capabil sa manipule-e
lucruri la temperaturi pe care pielea noastra nu le poate suporta, sau lucruri mai 'rele de o mie de
ori decat pot ridica saracii nostri musc*i umani.
&utem mer'e c*iar mai departe si sa ec*ipam computerul nostru cu simturi pe care omul nu
le poseda sau pe care nu este capabil sa le de-.olte. Ei bine, putem adau'a un radar, care/i .a
permite sa se deplase-e in intuneric total, un sonar, un detector de ra-e ?, o busola, un detector
de 'ra.itatie, un sistem de comunicare radio asa de multe simturi pe care corpul nostru nu le
poseda si pe care de altfel nu le putem sesi-a, cu e5ceptia ec*ipamentului electronic pe care rar il
a.em cu noi in locul si momentul necesar .
;aideti sa comparam ener'ia ceruta de catre computerul uman si de catre masina. "tunci
cand un om are ne.oie de ener'ie spune Dimi este foameD, cauta mancare si se *raneste. =amenii
de stiinta au reali-at recent un computer ec*ipat cu baterii electrice. !er'e, iar camera lui ii
permite sa se deplase-e si sa apro.i-ione-e, iar apoi sa miste cutii 'rele la fel ca si un ele.ator.
Dintr/o data, sarcina bateriei de.ine prea slaba si isi pierde eficienta. Indicatorul sau de
ener'ie arata ca a .enit timpul pentru reincarcarea bateriei. "poi, de unul sin'ur, se .a deplasa
catre o borna electrica, se .a auto/conecta si .a astepta linistit pana cand incarcarea este
suficienta, iar apoi se .a auto/deconecta si se .a intoarce la munca. "sta nu este diferit fata de
omul care spune Dmi/e foameD si care se duce la bufetul de auto/ser.ire la ora mesei, iar apoi se
intoarce la munca.
(e se intampla atunci cand omul este .atamatC Se opreste din munca, primeste asistenta
medicala, iar apoi se intoarce la munca. Un computer poate fi pro'ramat pentru auto/intretinere
la fel dupa cum fusese pro'ramat pentru Dauto/*ranireD. Daca una din partile lui de.ine
neoperationala, se .a duce la un atelier de reparatii, isi .a muta partea .atamata si o .a inlocui cu
una noua, iar asta o .a face fara a0utorul uman. "cest computer .a de.eni atunci etern si nu .a fi
niciodata pus fata in fata, asa cum se intampla cu omul, cu problema mortii.
=mul este in stare sa se auto/reproduca si la fel se intampla si cu computerul. Nu trebuie
decat ca sa fie pro'ramat pentru asta. Daca un computer este pro'ramat sa cree-e replici ale sale,
care au abilitatea sa faca aceleasi lucruri atunci, intr/un timp foarte scurt, .om a.ea o populatie
crescatoare de computere. Din aceasta cau-a, computerele nu trebuie pro'ramate sa se
reproduca@ pentru oameni asta se numeste instinctul de conser.are al speciei, inconstientul
doreste sa se reproduca. =amenii 'asesc placere in a se reproduce, nefiind constienti de faptul ca
raspund la un impuls, instinctul de conser.are al speciei. Daca nu ar fi placere in copulare, atunci
aceasta nu ar mai e5ista in lume. (odul 'enetic uman a fost pro'ramat asa incat placerea sa fie
obtinuta prin copulare, cu scopul ca aceasta reproducere sa aiba loc. =amenii care folosesc o
metoda contracepti.a, cum ar fi pastilele, pre-er.ati.ul, etc. dau o fantastica Dlo.itura peste nasD
codului lor 'enetic. Ei obtin constiinciosi placere fara teama de a se reproduce. &lacerea aduce
intotdeauna o e5pansiune a mintii, dar suprapopularea este cu si'uranta un pericol serios pentru
=menire@ contraceptia este o metoda ma'nifica prin care oamenii arata ca sunt constienti de ei si
constienti de importanta actiunilor lor pentru intrea'a omenire.
Dar sa ne intoarcem la computerul nostru@ poate fi de asemenea pro'ramat sa simta placerea
de a face anumite lucruri. =rice computer care reali-ea-a ceea ce a fost pro'ramat sa reali-e-e,
e5perimentea-a placere din acest lucru. "tunci cand computerul DsimteD ca ni.elul sau de
1,%
ener'ie este sca-ut isi spune8 Dasta nu e bineD, apoi alear'a pentru reincarcare. (and simte noua
ener'ie aler'andu/i prin circuite, poate spune Dasta este bineD si facand asa, Dsimte placereD.
(e intra in pro'ramul unui computerC Infomatiile continute intr/o ma'a-ie de memorie care
.or conduce comportamentul computerului. Daca este pro'ramat sa calcule-e, .a calcula@ daca
este pro'ramat sa desene-e, .a desena@ daca este pro'ramat sa cante, .a canta. Dar nu .a canta in
ca-ul in care este pro'ramat sa calcule-e, sau .ice .ersa, doar daca desi'ur a fost pro'ramat
pentru amandoua functiile.
(um este un om pro'ramatC &e de o parte codul sau 'enetic, care este plin de informatii
le'ate de comportamentul sau, de caile lui sen-uale, care/i permit sa comunice cu mediul sau@
le'ate de caile lui fi-ice, asa incat sa se poata misca, *rani, reproduce, etc. "ceste lucruri le
primeste fiecare om la nastere 1mai mult sau mai putin in functie de ereditate2, iar acestea
repre-inta -estrea 'enetica. &e de alta parte, educatia sa ii asi'ura un limba0, asa incat sa poata
comunica cu ceilalti frati umani, le'i care/i .or re'la comportamentul, un set de D.alori moraleD,
o conceptie despre lume, credinte reli'ioase, etc. Toate aceste lucruri .or determina
comportamentul indi.idului. Indi.idul .a a.ea impresia ca il interpretea-a pe al lui, ca traieste
intr/o lume in care .alorile lui sunt cele pe care si le/a ales, dar de fapt .or fi doar cele pe care
educatia i le/a impus, acele idei primite de la acei oameni care au 0ucat rolul de educator sau de
pro'ramator. "sta este numita e5perienta.
=amenii obisnuiti, oamenii inconstienti, nu sunt in stare sa faca nimic altce.a decat ceea ce
au fost pro'ramati de catre 'enetica sau de catre e5perienta lor. D=mul totalD, omul care/si ridica
ni.elul de constiinta pentru a se situa in spatiu si timp, de.ine un computer auto/pro'ramator. El
poate c*estiona pro'ramul care i/a fost impus prin prisma educatiei fara sa fie intrebat si il
inlocuieste total sau partial cu un set de .alori mult mai apropiat de el insusi, care i se .a parea
mai bun, in relatie cu standarde mai inalte, decat acele conceptii antice care i/au moti.at familia
si mediul. "ceste standarde au a.ut in 'eneral scopul de a/l conditiona pentru a pastra in .iata
traditiile trecutului, ale timpurilor in care oamenii erau total primiti.i, cu un ni.el al constiintei
sca-ut in ceea ce pri.este conceptia lor asupra uni.ersului si rolul oamenilor in lume.
Un om obisnuit care doreste sa de.ina un Dom totalD, un om cu un ni.el inalt de constiinta
care ii .a permite sa/si e5ploate-e putin mai mult decat acel 10 T din creierul sau / procenta0
folosit de catre oamenii ordinari si partiali/ trebuie sa fie in stare sa/si faca propria Dspalare de
creier in profun-imeD. "ceasta operatiune ii .a permite sa se uite la tot ce este in creierul sau, sa
puna deoparte ceea ce pare ca este bun si sa nu ia in considerare ceea ce pare a fi rau. El isi .a
pastra propriile idei si .a scapa de cele pe care le/a primit fie de la alti oameni, de la familia sa
sau din mediul sau, idei pe care le/a primit de la acei oameni care doreau sa/l modele-e dupa
propriile lor con.entii si pentru propriile lor interese. "cest lucru este aplicabil
comportamentului lui, reactiilor lui la e.enimentele mondiale, felului in care se tre-este, in care
se pre'ateste, se imbraca, munceste, .orbeste cu altii si ii asculta, inflorirea .ietii lui se5uale, etc.
totul, fiecare 'est, indiferent cat de mic si insi'nifiant ar putea parea. Un om total este constient
de fiecare miscare a sprancenelor sale si de efectul pe care il poate a.ea asupra oamenilor care il
incon0oara.
Este destul de si'ur ca aceasta Dspalare prima.araticaD cu scopul de a fi eficient, trebuie
facuta in compania cui.a care a trecut de0a linia care separa pe Doamenii ordinariD de uni.ersul
infinit al Domului totalD. (ine.a care stie toate caile diferite si care este capabil sa/l conduca pe
acest nou calator in directia corecta si sa/l '*ide-e fara sa/l forte-e, lasandu/l sa/si urme-e
propria cale, liber.
(onstiinta unui om este o casa care a fost construita de catre alti oameni, ba-ata pe niste
1,4
standarde care nu au fost niciodata c*estionate din moment ce acelasi lucru a fost .alabil pentru
ei si pentru parintii dinaintea lor. =mul total .a distru'e aceasta casa si .a construi una noua,
adaptata 'usturilor si ima'inatiei sale. <a recupera dintre .ec*ile ruine anumite lucruri care par
refolosibile si le .a combina cu noile componente, deci .a construi o noua casa, potri.ita perfect
noii sale personalitati. =mul are case construite in conformitate cu ni.elul lui de constiinta.
(asele au fost intotdeauna patrate sau rectan'ulare, cu acoperisuri cu .arfuri, oblice si nimic nu
poate sc*imba asta. Ei construiesc acelasi tip de case din nou, din nou si iarasi din nou. Fiecare
casa este ca Templul Grecesc cu pereti .erticali, ca stalpii, si un .arf oblic, ca o piramida stand in
.arful stalpilor 'recesti. Te*nicile moderne de constructie permit o mai mare personali-are a
constructiei caselor. De e5emplu, poate fi rotunda, poate a.ea forma unei min'i sau a unui ou
sau a unei piramide E'iptene sau a unei pasari sau a unui copac, etc. (asele care sunt construite
in serie arata toate e5act la fel si formea-a orase cu o aratare uniforma si bolna.icioasa, sunt
refle5ia ni.elului de constiinta al locatarilor. Si, parado5al, casa este un e5emplu tipic a
capacitatii de auto/pro'ramare a =mului. !ierla si/a construit intotdeauna cuibul in acelasi fel si
nu poate sc*imba asta pentru ca asa este pro'ramat codul ei 'enetic. =mul, totusi, este capabil sa
isi adapte-e adapostul mediului incon0urator. &oate construi temple 'recesti, piramide, cabane,
i'luu/ri, case de lemn, -'*irie/nori facuti din fier si ciment, catedrale facute din piatra si turnuri
facute din metal sau sticla.
Simplul fapt ca omul este un computer auto/pro'ramabil nu il diferentia-a de masina. Toate
computerele pot fi pro'ramate sa faca acelasi lucru pe care il facem si noi, si ca si noi, pot fi
pro'ramate sa se auto/reproduca. &oate fi de asemenea posibil sa pro'ramam un computer asa
incat el sa de.ina auto/pro'ramabil. <a fi capabil sa traiasca, sa munceasca, sa se reproduca pe
ba-a unui pro'ram fundamental ba-at pe e5perientele sale si sa transmita aceasta informatie
descendentilor sai, computerelor care se .or reproduce.
Ne putem ima'ina c*iar un computer De5tensibil mintalD care .a a.ea abilitatea de a tre-i
pro'ramele computerelor de0a e5istente, care au fost create ca non auto/pro'ramabile, asa incat
aceasta trasatura sa le fie transmisa si lor...
=mul incepe sa descopere din acest moti., prin intermediul masinii, ca nu este nimic
misterios in le'atura cu el, nici in le'atura cu ori'inile sale si nici ale comportamentului sau.
=rice omul poate face si un computer poate face si ceea ce este important este ca ultimul poate
face cu mult mai bine. "sta se aplica tuturor lucrurilor care pot fi facute de om si include si
creati.itatea artistica. E5ista computere care pot sa compuna mu-ica, sa desene-e si tot asa.
Nu .om putea 'asi niciodata o abilitate umana care sa nu poata fi pro'ramata intr/un
computer, c*iar si trecerea pe frec.enta Infinitului poate fi pro'ramata. Toate acestea sunt
fantastice pur si simplu, iar omul poate sa se uite la el ca la o masina minunata si sa se
concentre-e cu toata puterea pentru cautarea fericirii si a propasirii totale, pentru indeplinirea
propriilor sale ne.oi si ale fratilor umani, cu scopul de a construi o lume in care toti oamenii se
.or bucura de sen-atia ca sunt infiniti si eterni.
LI7E$T"TE" SE?U"L" SI N=N/ =7LIG"TI"
Intrebare8
1,9
!esa0ul mentionea-a libertatea se5uala totala. Dar pentru un cuplu care citeste cartile, iar ei
doresc sa de.ina raelieni, de.ine obli'atoriu sa practice sc*imbul de parteneriC
$aspuns8
Libertatea de a face ce.a si obli'atia sunt doua lucruri diferite care nu trebuie confundate.
Un cuplu raelian in care cei doi se iubesc adanc si in care amandoi partenerii nu doresc sa
imparta o e5perienta se5uala cu altii, trebuie sa stea impreuna. Daca ei se simt fericiti unul cu
celalalt fara sa mai fie ne.oie sa mai e5perimente-e nimic altce.a, asta este foarte bine. Fiecare
trebuie sa faca ceea ce lui sau ei ii place. Libertatea se5uala de a ale'e un sin'ur partener, odata
ce ai descoperit cine esti cu ade.arat si odata ce ai 'asit un partener care iti umple toate ne.oile
si pe ale carui ne.oi se pare ca le umplii, faptul de a trai impreuna de.ine o c*estiune de ale'ere.
Totusi, destul de des, o e5perienta cu o alta persoana iti .a acorda o apreciere mult mai mare a
companiei partenerului tau. In ceea ce pri.este implicarea contactelor se5uale, totul este posibil,
totul este permis. Trebuie sa insist asupra cu.antului permis, pentru ca nu inseamna obli'atoriu.
De la inceputul crearii !iscarii $aeliene am a.ut oportunitatea de a .edea multe cupluri
incepand noi relatii. Unele dintre acestea par sa aiba asa de mult succes incat nu as .edea ce ar
'asi la alti parteneri in afara de confirmarea ca sunt facuti cu ade.arat unul pentru celalalt. Unii
oameni sunt suficient de constienti pentru a intele'e ca e5perienta in sine nu este cu ade.arat
necesara. "tunci cand un om este total constient nu mai este ne.oie sa mai faca ce.a pentru a
.edea care urmea-a sa fie re-ultatul, il stie, il poate simti. Doar daca e5perienta are scopul tre-irii
unui discipol sau daca este simtita ca fiind esentiala pentru pro'resul sau personal. Fiecare
persoana este libera sa/si urme-e propria cale atata timp cat urmatoarele trei re'uli sunt
respectate8
Sa se respecte libertatea de ale'ere a tuturor oamenilor in ceea ce pri.este partenerii si
'usturile lor@ sa fie constienti din plin ca nici o fiinta umana nu ne poate apartine in sensul unei
proprietati@ si intotdeauna sa cautam fericirea celor pe care pretindem ca ii iubim.
&e aceasta ba-a totul este posibil, cupluri, trio/uri, c.a/cupluri si Dmulti/cupluriD de raelieni
care traiesc in armonie indiferent ca sunt *omose5uali, *eterose5uali sau bise5uali.

$"ELIS!UL SI ;=!=SE?U"LIT"TE"
Intrebare8
(are este po-itia !iscarii $aeliene in le'atura cu *omose5ualitateaC
$aspuns8
Este destul de simplu8 fiecare indi.id are dreptul sa faca ceea ce i se potri.este corpului sau.
;omose5ualitatea nu este un mod de comportament normal sau anormal. Fiecare persoana
trebuie sa traiasca o .iata se5uala corespun-atoare 'usturilor si tendintelor naturale.
Diferentierile se5uale din uterul mamei sunt simtite la un sta'iu foarte tar-iu al de-.oltarii. Sunt
barbati foarte masculini si oameni care sunt mai mult feminini, la fel cum sunt femei care sunt
.irile si altele care sunt foarte feminine, cu toate .ariatiile dintre ele.
Este o prostie sa condamni un *omose5ual pentru ca este *omose5ual, la fel cum ar fi o
1,6
prostie sa condamni un om pentru ca este un om, sau o pisica pentru ca este o pisica, atata timp
cat toate aceste lucruri sunt 'enetice. !ulte tipuri de animale sunt *omose5uale si la tara se pot
.edea frec.ent caini, bo.ine si pui de 'aina rasfatandu/se in comportamente *omose5uale.
Indiferent ca este un pui de 'aina, un caine sau un om, ramane faptul ca *omose5ualitatea este
naturala.
(eea ce nu este natural este sa/i forte-i pe altii sa/ti imparta ideile tale in ceea ce pri.este
c*estiunea se5uala. $asistii, traditionalistii si militaristii sunt printre acei oameni care ii .or
tortura pe cei care sunt diferiti.
"'resiunea indreptata impotri.a oamenilor *omose5uali este o forma de rasism. <ine de
obicei de la oameni care duc o .iata se5uala mi-erabila si fiind 'elosi, nu pot tolera faptul ca altii
se pot de-.olta in timp ce traiesc ce.a diferit.
"cesti oameni care condamna se5ualitatea .or uita foarte usor un om 0udecat pentru .iolarea
unei femei, c*iar daca asta este o crima abominabila. &rintre G*i-ii $aelieni sunt femei si barbati
*omose5uali, sunt *eterose5uali si bise5uali. (u totii se de-.olta deoarece sunt constienti de
faptul ca sunt iubiti pentru ceea ce sunt, cu oportunitatea de a se auto/reali-a dupa cum doresc,
intr/o comuniune de 'andire fraterna pe care nici o alta reli'ie nu le/o poate da. (um mai poate fi
cine.a inca un credincios al 7isericii (atolice atunci cand il aude pe DU-urpatorul <aticanuluiD
condemnand *omose5ualitatea in timp de depri.a femeile de dreptul de a de.eni preoteseC
"cestea sunt doua do.e-i de rasism si de se5ism care ii pot a0uta pe cei care au oc*i sa .ada
ade.arul.
DEISTII SI E<=LUTI=NISTII8
F"LSII &$=FETI
Intrebare8
Este scris, D (and .or sosi anii "pocalipsei, .or fi multi profeti falsi.D (ine sunt eiC
$aspuns8
Sunt multi profeti falsi in timpul nostru. "de.aratul inteles al profetului, sursa sa
etimolo'ica, este 'recescul Dprop*etesD care inseamna Dcel ce re.elea-aD, dupa cum am spus mai
de.reme. Falsii profeti ai -ilelor noastre, in alte cu.inte, cei care re.elea-a sau in.ata informatii
false, sunt toti acei oameni care incearca sa aduca omenirea inapoi la credintele primiti.e intr/un
DDumne-euD a/tot/puternic, imaterial si impalpabil, care urmareste fiecare fiinta umana pentru a
o pedepsi sau a o recompensa. Este un concept care mi5ea-a infinitul, care este intr/ade.ar
impalpabil in totalitatea sa deoarece e infinit in spatiu si etern in timp, dar fara sa fie constient de
sine insusi si in felul acesta fara nici o putere asupra umanitatii si nici c*iar asupra unei sin'ure
persoane, si Elo*imii, care sunt creatorii nostri, care sunt intr/ade.ar a/tot/puternici in acest
sector al uni.ersului, dar care ne iubesc pe noi, copiii lor, si care ne permit sa e.oluam liberi pe
calea pro'resului nostru stiintific si spiritual.
" doua cate'orie de falsi profeti contemporani sunt toti acei oameni, de stiinta sau nu, care
1,3
pretind ca .iata de pe &amant si =menirea sunt re-ultatul unor e.enimente succesi.e,
intamplatoare si norocoase, care au a.ut loc toate in momentul a ceea ce ei numesc e.olutie.
Dupa cum spunea si Einstein, nu poate fi un ceas fara un ceasornicar. Toti acei oameni care cred
ca noi ne tra'em din maimuta, printr/un proces lent al e.olutiei, cred ca minunatul ceas care
suntem noi s/a construit sin'ur si accidental. "sta este ca si cum am -ice ca daca punem toate
componentele unui ceas intr/o 'eanta si o scuturam pentru o .reme, .om obtine e.entual un ceas
perfect functional. Incercati pentru un milion de ori daca doriti, daca .a indeamna inima...
E.olutionistii sunt de asemenea falsi profeti, falsi informatori, oameni care conduc
ma0oritatea populatiei departe de ade.arul despre creatorii nostri, Elo*im. "ceasta populatie care
in'*ite cu usurinta si crede in tacere tot ce este spus de catre acesti preoti inalti ai comunitatii
stiintifice, imbracati in alb / dintre care cei mai multi sunt fara nici o speranta si in'usti la minte /
cred ine.itabil ca ceea ce se spune oficial este ade.arat. &uteti incepe sa .a ima'inati cum se simt
Elo*im atunci cand .ad ca oamenii le atribuie capodoperele lor sanselor intamplatoareC
SINU(IDE$E"
Intrebare8
Este spus in cel de/al doilea mesa0 ca cine.a care sufera prea multa durere, are dreptul de a
comite sinuciderea. Inseamna asta ca sinuciderea este un lucru bunC
$aspuns8
Noi .om fi toti 0udecati in functie de actiunile din timpul .ietii noastre de pe &amant.
&ersoana care are actiuni mai mult po-iti.e decat ne'ati.e .a fi intitulata pentru .iata .esnica pe
planeta Elo*imilor. Daca o persoana sufera prea mult fi-ic si daca stiinta umana nu este capabila
sa o elibere-e de durerea sa, atunci are dreptul sa/si puna capat .ietii. Daca cele mai multe din
actiunile .ietii sale au fost po-iti.e, ea .a fi recreata pentru a trai etern. Daca au fost indeosebi
ne'ati.e, nu .a fi recreat si nu .a mai fi nimic pentru el. Totusi, daca ma0oritatea actiunilor sale
au fost ne'ati.e, ar putea fi recreat pentru a fi 0udecat mai tar-iu de catre aceiasi oameni pe care
i/a facut sa sufere.
(ine.a care nu sufera fi-ic, sau care nu are niciun *andicap, nu trebuie sa comita
sinuciderea, pentru ca noi toti a.em o misiune de indeplinit pe acest &amant, in special raelienii.
Ei trebuie sa/si dedice .iata difu-arii mesa0elor date de Elo*im, si prin aceasta sunt oamenii prin
care Elo*im .orbesc. Sinuciderea cui.a este ca un act de tradare, este ca si cum acesta ar fu'i de
la o lupta in plina desfasurare. !a refer la batalia care .a tre-i omenirea si care ii .a permite sa
supra.ietuiasca pentru a atin'e Epoca de "ur. Elo*im contea-a pe fiecare dintre noi si fiecare
raelian este foarte pretios pentru creatorii nostri.
&ermiteti/mi sa ma repet8 sin'ura .arianta in care sinuciderea este permisa este cea in care o
persoana are o durere fi-ica e5trema, care nu poate fi alinata de stiinta, sau cea in care facultatile
sale au diminuat pana in punctul in care nu mai poate 'andi, efecti..
Toti ceilalti oameni sunt mesa'eri ai parintilor nostri care sunt in cer si trebuie sa isi dedice
cu totii .ietile pentru raspandirea bunelor .estiri.
1,,

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
N=ILE $E<EL"TII
"cest capitol contine re.elatii pe care Elo*im i/au cerul lui $ael sa le tina secrete timp de
1,+
trei ani de la calatoria in timpul careia i/a fost re.elat cel de/al doilea mesa0.
Din moment ce acum suntem in anul %% 11+3+2, a .enit timpul pentru ca oamenilor sa le fie
aduse la cunostinta aceste noi re.elatii.
DI"<=LUL NU E?IST", L/"! INT"LNITE

Sa nu fiti in'ri0orati 'andindu/.a ca o creatura cu coarne si cu copite despicate, bine ascunsa,
asteapta momentul potri.it ca sa .ina si sa .a intepe in spate cu o furca. Din moment ce nu e5ista
nici un DDumne-euD care sta pe un nor alb, tinand ful'erul in mana sa dreapta, atunci nici
dia.olul nu e5ista.
=amenii obisnuiti folosesc cu.inte cum ar fi Satan, Lucifer sau demon pentru a descrie
fortele raului, la fel cum se 'andesc si la faptul ca D"pocalipsaD inseamna Dsfarsitul lumiiD.
Dar sa cautam urme ale ade.aratului inteles al acestor cu.inte. Satan este cel mai .ec*i din
punct de .edere cronolo'ic. "tunci cand Elo*im au creat primele fiinte .ii complet sintetice in
laboaratoarele de pe planeta lor mama, un anumit 'rup de oameni din lumea lor a protestat
impotri.a acestor manipulari 'enetice pe care le considerau periculoase pentru planeta lor. Ei se
temeau de faptul ca oamenii de stiinta .or crea monstri care .or scapa din laboratoare si care .or
comite crime in randul populatiei. Frica lor a de.enit din pacate realitate, iar 'rupul de
protestatari s/a do.edit ca a.usese dreptate@ asa ca 'u.ernul de pe planeta Elo*imilor le/a
ordonat sa.antilor sa/si intrerupa e5perimentele si i/a fortat sa/si distru'a toate acti.itatile.
"cest 'rup de protestatari, care era impotri.a manipularilor 'enetice, era condus de un
Elo*a numit Satan.
Sa.antilor le/a fost permis in final sa se duca pe o alta planeta si sa/si reali-e-e
e5perimentele. = descriere a acestui e.eniment este pre-entata in !atei 1%8 %. Este o parabola
care descrie munca de creatie a .ietii pe alte planete de catre Elo*im.
DIata a iesit semanatorul sa semene. Si pe cand semana, unele seminte au ca-ut lan'a drum si
au .enit pasarile si le/au mancat.D
&asarile sunt mesa'erii trimisi de Satan, care 'andea ca planeta aleasa pentru reali-area
e5perimentelor era prea apropiata de a lor, si ca daca din intamplare fiintele create in laborator
erau mai inteli'ente decat proprii creatori, urmau sa de.ina .iolente si se .or do.edi a fi
periculoase pentru populatia de pe planeta Elo*imilor. Gu.ernul le/a dat inca o data permisiunea
de a distru'e munca oamenilor de stiinta.
"u trebuit sa porneasca in cautarea unei alte planete care sa fie potri.ita pentru crearea
.ietii, dar au dat 'res si a doua oara. In primul ca-, planeta aleasa era prea apropiata de o stea si
creatia a fost arsa de catre ra-ele noci.e .enite de la stea, iar in al doilea ca- au fost in.adati de
.e'etatie. In fine, au 'asit o planeta care oferea toate elementele necesare asa incat creatia sa
poata supra.ietui si era locali-ata destul de departe incat sa nu arate nici un semn de pericol in
oc*ii asociatiei pre-idate de catre Satan.
DSi pe cand semana, unele seminte au ca-ut lan'a drum si au .enit pasarile si le/au mancat.
"ltele au ca-ut pe loc pietros, unde n/a.eau pamant mult si indata au rasarit, ca n/a.eau pamant
adanc@ iar cand s/a i.it soarele, s/au palit de arsita si, nea.and radacina, s/au uscat@ altele au
ca-ut intre spini, dar spinii au crescut si le/au inabusit. "ltele au ca-ut pe pamant bun si au dat
rod8 una o suta, alta sai-eci, alta trei-eci. (ine are urec*i de au-it, sa auda.D
1+0
Noi stim ca Elo*im au creat de asemenea .iata pe alte doua planete la acel moment, de unde
si alu-ia la cele Dtrei recolteD.
!ai stim de asemenea ca permisiunea de a .eni pe &amant pentru a crea .iata le/a fost
acordata sa.antilor cu sin'ura conditie de a nu crea oameni dupa asemanarea lor. &rimul mesa0
e5plica in ce mod au incalcat ei acest ordin si mai arata de asemenea si reactia 'u.ernului. Le/a
inter-is sa le re.ele-e primilor oameni pe care/i fabricasera modul in care fusesera creati, si li se
cerea ca acesti primi oameni sa fie educati sa se teama de creatori. In acest fel, Elo*im s/au aratat
ca niste fiinte supranaturale, intr/un fel fiinte di.ine.
Satan a considerat ca nu se poate astepta la nimic bun de la aceste creaturi fabricate stiintific,
si ca din oameni numai raul poate iesi.
Satan era precum seful unui partid politic pe planeta Elo*imilor, care se opunea crearii
fiintelor artificiale de catre alti Elo*im, cei care credeau ca pot crea fiinte dupa asemanarea lor
care .or fi po-iti.e si non/.iolente.
"poi a aparut Lucifer, care inseamna Daducatorul de luminaD. Lucifer este unul dintre
Elo*imii care au creat .iata pe &amant, si deci =mul.
Lucifer conducea un mic 'rup de oameni de stiinta care munceau intr/unul dintre
laboratoarele de in'inerie 'enetica ocupat cu studiul comportamentului primilor oameni sintetici.
Notand aptitudinile e5traordinare aratate de catre creatiile lor, Lucifer s/a *otarat sa incalce
ordinul si le/a re.elat acestor prime fiinte umane ca cei pe care/i luasera 'resit drept DDumne-eiD
erau de fapt oameni la fel ca si ei, alcatuiti din carne si san'e, si care .enisera de pe o alta planeta
in masini -buratoare reali-ate din material palpabil. Lucifer si 'rupul sau de Elo*im au simtit
dra'oste si afectiune fata de oamenii lor creati stiintific. Le/au iubit ca si cum ar fi fost proprii lor
copii pe aceste fiinte umane pe care le studiau toata -iua si care erau fortate sa se uite la Elo*im
ca la niste DDumne-eiD.
Nu puteau suporta sa/si .ada creaturile lor, care pareau reusite fi-ic, psi*olo'ic si care erau
frumoase si inteli'ente, in 'enunc*i si in maini adorandu/i ca si cum ar fi fost idoli, toate astea
din cau-a unui ordin dat de catre presedintele 'u.ernului de acasa, Fa*Ge*, care le/a inter-is sa
le spuna creatiilor lor ade.arul, si care i/a fortat pe Elo*imi sa 0oace rolul de fiinte supranaturale
in permanenta.
Lucifer, Daducatorul luminiiD, i/a luminat pe primii oameni atunci cand le/a de-.aluit faptul
ca de fapt creatorii nu erau DDumne-eiD, ci oameni la fel ca si ei. "ceasta atitudine este direct
opusa celei a lui Satan care credea ca numai raul poate fi asteptat din partea oamenilor, si de
asemenea si celei lui Fa*Ge*, presedintele consiliului <esnicilor, care 'u.erna planeta
Elo*imilor.
&ana aici, nici o creatura cu coarne.
Fa*Ge* i/a condamnat pe oamenii de stiinta care nu dadusera ascultare ordinului sau. Ei au
fost condamnati ca sa/si traiasca restul .ietii in e5il pe &amant. DSarpeleD urma sa se tarasca pe
&amant, dupa cum este scris asa de poetic, iar oamenii au fost alun'ati din laboratoare, D'radina
EdenuluiD, acolo unde erau *raniti, imbracati si adapostiti fara sa faca nici cel mai mic efort.
Dar Satan nu era inca satisfacut. El dorea ca toti oamenii sa fie distrusi, ca intrea'a creatie sa
fie distrusa, deoarece 0udeca faptul ca ei sunt periculosi, .a-and cat de .iolenti erau. (u trecerea
timpului, Satan acumula do.e-i ale a'resiunii =amenilor, obser.and felul in care acestia se
omorau unul pe altul cu armamentul dat de catre Fii Elo*imilor care traiau in e5il. Grupul lui
Lucifer era implicat in relatii 'in'ase cu fiicele oamenilor, care reuseau sa obtina arme in
sc*imbul farmecelor lor sub falsul prete5t ca le .or da parintilor sau fratilor lor pentru a .ana cu
scopul de a obtine *rana. De fapt, oamenii ale'eau sa se lupte intre ei cu acest arsenal.
1+1
=bser.and do.e-ile aduse de catre Satan, ca un asemenea macel are loc pe &amant, Fa*Ge*
s/a decis sa faca ceea ce Satan ii cerea, in alte cu.inte, sa distru'a total creatia de pe &amant si in
acest fel i/a permis 'rupului lui Lucifer sa se intoarca pe propria lor planeta si sa fie iertati,
punand punct e5ilului lor.
Dar atunci cand 'rupul lui Lucifer a aflat ca fabuloasa lor creatie urma sa fie distrusa in
curand, nu au admis lucrul acesta. Erau con.insi ca printre oameni erau unii care erau po-iti.i si
non/.iolenti, plini de iubire si fraternitate. &rintre acestia era Noe pe care l/au a0utat sa
construiasca o na.a spatiala ce urma sa/i prote0e-e de distru'ere, stand pe orbita in 0urul
&amantului. "ceasta na.a a continut cati.a barbati si femei, precum si codurile 'enetice ale
anumitor specii de animale pe care urmau sa le recree-e dupa cataclism.
In acelasi moment Elo*im au descoperit ca si ei fusesera creati in aceeasi maniera in care
creasera si ei oamenii, stiintific, in laboratoare, de catre alti oameni care .eneau de pe o alta
lume. S/au *otarat atunci sa nu mai distru'a niciodata omenirea, si au a0utat 'rupul lui Lucifer sa
reimplante-e formele de .iata pastrate in DarcaD. Satan este inca con.ins de raul =mului, dar se
inc*ina in fata ma0oritatii celor care, pe lan'a Fa*Ge*, 'andesc contrariul in consiliul <esnicilor.
Fa*Ge* a inteles, prin intermediul mesa0ului continut in na.a spatiala fara oameni la bord, care
.enea de pe o alta planeta si care a ateri-at pe planeta lor, ca in ca-ul in care oamenii sunt
.iolenti, se .or Dauto/distru'eD in momentul in care .or descoperi ener'ii care le .or permite sa
intre intr/un ni.el de ci.ili-atie interplanetara.
Elo*im au decis sa/i lase pe =ameni sa pro'rese-e de unii sin'uri, dar ale'eau anumiti
oameni, sau ii faceau sa se nasca pe &amant, care urmau sa fie responsabili cu crearea reli'iilor,
care au fost planuite pentru a pastra urme ale muncii lor pe &amant, asa incat creatorii =mului sa
poata fi recunoscuti atunci cand .a .eni timpul in care omenirea .a e.alua suficient stiintific, si
cand .a fi capabila sa intelea'a totul rational.
!esa0ele de o asemenea importanta urmau sa fie date numai oamenilor de incredere, iar mai
intai de toate, Elo*im trebuiau sa se asi'ure ca cei alesi erau credinciosi creatorilor lor, asa incat
sa nu trade-e ceea ce le era re.elat. Satan urma sa fie responsabil cu testarea profetilor.
(um urmau sa teste-e fidelitatea acestor oameniC
De indata ce o persoana era contactata de catre mesa'erii Elo*imilor, spunandu/i misiunea
sa, Satan sau unul dintre oamenii sai il contactau pe profetul in cau-a si, prin defaimari, urmau sa
ii murdareasca pe Elo*imi in mintea sa, incercand sa/l faca pe acel om sa/si ab0ure parintii, sau
sa accepte sa/si trade-e misiunea in sc*imbul unor a.anta0e materiale, de e5emplu. (e inseamna
cu.antul calomniator in 'receascaC Simplu, DDiabolosD. "ici este faimosul nostru dia.ol, dar
inca nu are coarne sau copite...
Iisus, de e5emplu, a fost luat in desert timp de 40 de -ile, pentru perioada de initiere si s/a
confruntat mult timp cu Ddia.olulD pentru a se .edea daca isi .a ne'a tatal.
D"tunci Iisus a fost dus de Du*ul in desert, ca sa fie ispitit de catre dia.olul.D !atei 48 1.
DIisus a fost dus in desert pentru a fi testat de catre calomniator.D
!ulte teste impuse de Ddia.olD sunt descrise de asemenea. !ai intai de toate i/a cerut lui
Iisus sa transforme pietrele in paine pentru a do.edi ca este fiul lui DDumne-euD8
DDe esti tu fiul lui Dumne-eu, -i ca pietrele acestea sa se faca paini.D Dar el a raspuns si a
-isD. DScris este8QNu numai cu paine .a trai omul, ci cu tot cu.antul care iese din 'ura lui
Dumne-euR.D. !atei 48 %/ 4.
Iisus i/a spus lui Satan ca este mult mai important sa fii credincios Elo*imilor decat sa
manaci. Dia.olul il tenta cu paine din moment ce Iisus flaman-ise de ce.a .reme. "poi Iisus este
dus pana pe culmea templului si ii este cerut sa sara asa incat Din'erii lui Dumne-euD ii .or
1+
atenua caderea pentru a/l impiedica sa fie ranit 8
DDaca tu esti fiul lui Dumne-eu, arunca/te 0os ca este scris8QIn'erii sai .or porunci pentru
tine si te .or ridica pe maini, ca nu cum.a sa i-besti de piatra piciorul tauR. Iisus i/a raspuns8
Iarasi este scris8QSa nu ispitesti pe Domnul Dumne-eul tau.RD !atei 48 6/3.
Iisus i/a replicat dia.olului ca nu a fost adus pe &amant pentru e5ercitii inutile de testare a
creatorilor sai, do.edind in acest fel ca el nu le cere a0utorul in orice moment.
"poi Satan l/a condus pe Iisus pe .arful unui munte foarte inalt si i/a aratat toate imparatiile
lumii si 'loria lor. Si i/a spus, DIti .oi da toate aceste lucruri daca .ei cadea inaintea mea si te .ei
inc*ina mieD.
"poi Iisus a raspuns8 DDu/te, SatanE &entru ca scris este8QDomnului Dumne-eului tau sa te
inc*ini si Lui sin'ur sa/I slu0estiRD. !atei 48 ,/ 11.
Iisus si/a aratat loialitatea fata de Elo*imi, pe care prefera sa/i ser.easca in loc sa de.ina un
om puternic si bo'at. Trebuieste notat in .ersete ca Iisus se refera la calomniator pe numele sau,
din moment ce/l stri'a Satan. Din moment ce testul s/a terminat cu succes, Din'eriiD, mesa'erii
lui Elo*im, au coborat la Iisus pentru a/i completa initierea.
Iisus nu a fost sin'urul care urma sa fie testat de catre Ddia.olD, Io. a fost testat de asemenea
de catre Satan. Inceputul (artii lui Io. este destul de eloc.ent, din moment ce arata in ce relatii
bune, sau c*iar relatii fraternale erau Fa*Ge* si Satan.
DDar intr/o -i in'erii lui Dumne-eu s/au infatisat inaintea Domnului si Satan a .enit si el
printre ei. "tunci Domnul a -is catre Satan8QDe unde .iiCR. Iar Satan i/a raspuns Domnului si a
-is8Q "m dat tarcoale pe pamant si m/am plimbat in sus si in 0osR. Si Domnul a -is catre
Satan8QTe/ai uitat la robul meu Io., ca nu este nici unul ca el pe pamant fara pri*ana si drept si
temator de Dumne-eu si care sa se fereasca de ce este rauCR. Dar Satan a raspuns Domnului si a
-is8Q=are de'eaba se teme Io. de Dumne-euCR. N/ai facut Tu 'ard in 0urul lui si in 0urul casei
lui si in 0urul a tot ce este al lui, in toate partile si ai binecu.antat lucrul mainilor lui si turmele lui
au umplut pamantulC Dar ia intinde mana Ta si atin'e/Te de tot ce este al lui, sa .edem daca nu
Te .a blestema in fataE "tunci Domnul a -is catre Satan8QIata, tot ce are el este in puterea ta@
numai asupra lui sa nu intin-i mana taR. Si Satan a plecat din fata DomnuluiD. Io. 18 6/ 1.
&utem .edea foarte clar ca Fa*Ge* este peste Satan in ierar*ia Elo*imilor. Dar inca i/a
autori-at lui Satan, in capacitatea sa de Dlider al partidului opo-itieiD sa faca ceea ce doreste,
dandu/i/l pe Io., ca sa spun asa, incat sa poata do.edi ca poate lua un om care ii iubea pe
Elo*imi profund si sa/l faca sa/i urasca, daca este afectat de ruinare, boli si nenorociri.
Intr/ade.ar, Satan l/a ruinat in totalitate, dar Io. a continuat sa ii iubeasca si sa le arate
respect Elo*imilor.
D"tunci Io. s/a sculat, si/a sfasiat .esmantul , s/a ras pe cap si, ca-and la pamant, s/a
inc*inat. Si a rostit8QGol am iesit din pantecele mamei si 'ol ma .oi intoarce in pamantE Domnul
a dat, Domnula luat@ fie numele Domnului binecu.antatER. Si intru toate acestea, Io. nu a
pacatuit si nu a rostit nici un cu.ant de *ula impotri.a lui Dumne-eu.D Io. 18 0/ .
Satan nu este inca satisfacut si raportea-a presedintelui consiliului <esnicilor8
DSi iarasi au .enit intr/o -i in'erii lui Dumne-eu sa se infatise-e inaintea Domnului si Satan
a .enit si el printre ei sa se infatise-e inaintea Domnului. Si Domnul a -is catre Satan8Q De unde
.iiCR Iar Satan a raspuns Domnului si a -is8Q "m dat tarcoale pe pamant si m/am plimbat in sus
si in 0osR. Si Domnul a -is catre Satan8Q "i luat tu seama la robul !eu Io.C (a nu este nici unul
ca el pe pamant, fara pri*ana si drept si temator de Dumne-eu si care sa se fereasca de ce este
rau. El se tine cu putere in statornicia lui si tu !/ai intaratat pe nedrept impotri.a lui ca sa/l
prapadescR. Dar Satan a raspuns Domnului si a -is8Q(o0oc peste co0ocE (a tot ce are omul da
1+%
pentru .iata lui. Dar ia intinde/Ti mana si atin'e/Te de osul si de carnea luiE Sa .edem daca nu
Te .a blestema pe fataER. Si Domnul a -is catre Satan8Q Il dau in puterea taE Numai nu te atin'e
de .iata luiR.D Io. 8 1/6.
De aceea Fa*Ge* i/a permis lui Satan sa/i ruine-e sanatatea lui Io. pentru a .edea daca isi
.a iubi intotdeauna creatorii sai. Iar Io. a continuat sa/i respecte pe Elo*im. Doar in momentul
acela a inceput sa/l intrebe pe Fa*Ge* de ce a fost adus pe lume, din moment ce urma doar sa fie
afectat de tot felul de nenorociri. Intr/un final Fa*Ge* a inter.enit si i/a e5plicat pe scurt lui Io.
ce se intamplase.Fa*Ge* i/a spus lui Io. ca 'reseste cand isi 0udeca proprii creatori care
conduceau testul si cand re'reta ca se nascuse. Fa*Ge* i/a redat sanatatea lui Io. si c*iar si mai
multe posesii decat a.ea inainte sa fie ruinat.
La sfarsitul intalnirii pe care am a.ut/o cu Fa*Ge* pe na.a de le'atura, s/a oprit pentru
cate.a momente spunandu/mi ca ma .a intalni mai tar-iu. "poi, unul dintre ceilalti doi Elo*imi
mi/a cerut sa/l urme-. !/a dus intr/o incapere splendid decorata. &eretii erau ca interiorul unei
piramide circulare, iar acei pereti erau acoperiti cu .aluri luminoase de sunete care dadeau
impresia .alurilor de apa multicolore. Totul se misca intr/un ritm mu-ical de .ibratii e5traordinar
de rela5ante. !i/a fost spus sa ma ase- intr/un fotoliu comfortabil care era acoperit cu blana
nea'ra, dand impresia ca este in .iata. "poi, acel Elo*a / sin'ularul lui Elo*im / a inceput sa
.orbeasca8
DTrebuie sa .a a.erti-e- ca printre Elo*imi nu este doar o opinie in le'atura cu .iitorul
Umanitatii pe &amant. Fa*Ge* crede ca oamenii sunt buni si simte ca ar trebui sa/i lasam sa
pro'rese-e sin'uri, con.ins ca daca ei .or fi ne'ati.i, se .or auto/distru'e. Toti adeptii mei si eu
'andim ca oamenii sunt rai si ca ar trebui sa a0utam omenirea sa/si 'rabeasca auto/distru'erea.
Noi propunem ca dumnea.oastra sa ne a0utati sa 'rabim cataclismul final care .a purifica
uni.ersul de fiinte care sunt re-ultatul unui e5periment nereusit.D
DDaca .eti incerca sa indepliniti misiunea data dumnea.oastra de catre Fa*Ge*, .eti ramane
intotdeauna un om sarac si .a trebui sa .a confruntati cu sarcasmul tuturor. <eti suferi, poate .eti
fi trimis c*iar la inc*isoare, sau c*iar mai rau, condamnat la moarte de catre proprii
dumnea.oastra frati de san'e. Daca acceptati oferta mea si indepliniti planul meu, ba-at pe
cresterea tendintelor rasiste e5istente in fiintele umane asa incat un conflict rasist mondial sa
erupa, .a .oi face foarte puternic si bo'at. $olul dumnea.oastra .a consta in publicarea cartilor
pe care .i le .oi dicta eu, si care .a .or permite sa creati .ariate miscari politice si spirituale care
sa predice distru'erea rasei "rabe, a rasei 'albene si a celei ne're, care au preluat toate bo'atiile
si materialele brute de care rasa alba are ne.oie si pe care merita sa le aiba, din moment ce au
fost eforturile oamenilor albi cele care le/au permis sa de-.olte te*nici pentru a le cauta si a le
utili-a in prima fa-a. De indata ce acest conflict planetar incepe, dumnea.oastra si toti acei
oameni care ./au a0utat sa il determinati, .eti fi sal.ati. <a .om lua in si'uranta la bordul uneia
dintre na.ele noastre si e.entual .a .om permite sa .a intoarceti pe &amant cand totul a fost
distrus, asa incat sa puteti incepe o noua omenire. Dumnea.oastra .eti 'u.erna aceasta ci.ili-atie
dupa cum doriti, si cu a0utorul nostru bineinteles.D
D&ana atunci, de indata ce .a .eti intoarce pe &amant, .a fi o suma de 1 miliard, 9 miliarde,
10 miliarde, sau c*iar mai mult daca doriti, depo-itati pe numele unei fundatii dintr/o banca
El.etiana, pentru a .a a0uta sa incepeti. Spuneti/ne cat trebuie sa fie suma si daca nu este
suficienta, alte depo-ite .or fi facute imediat.D
DSi mai mult, daca acceptati sa ne a0utati, dumnea.oastra si toti acei oameni care ./au a0utat
.eti a.ea dreptul la .iata .esnica.D
DSin'urul lucru pe care il cerem este ca =menirea sa distru'a aceasta oribila ci.ili-atie care
1+4
e5ista acum pe &amant. &entru asta, dumnea.oastra .a trebui de asemenea sa le spuneti ca ati
intalnit un e5traterestru care ./a a.erti-at in le'atura cu o in.a-ie a &amantului de catre ei. <a
.om da do.e-ile necesare ale e5istentei noastre si nimeni nu se .a indoi de ceea ce .eti spune. In
acest fel, =menirea isi .a creste inarmarea pentru a se pre'ati impotri.a unui posibil atac din cer.
"cest lucru il .a pre.eni pe Fa*Ge* de o alta incercare de a opri oamenii de a se omori unul pe
celalalt sau de a construi c*iar si mai multe arme nucleare si de a creste a'resiunea pe &amant.D
DDumnea.oastra trebuie sa luati in considerare pe de o parte, ca unii .a cer sa munciti pentru
o cau-a de0a pierduta, din moment ce mai de.reme sau mai tar-iu oamenii de pe fata &amantului
tot se .or arunca sin'uri in aer. Trebuie sa faceti asta fara do.e-i pentru a .a a0uta sa .a
con.in'eti fratii si fara niciun spri0in financiar. <eti fi lasat prada sarcasmului, politiei si
presiunilor 0udiciare care ./ar putea trimite la inc*isoare, fara sa .a mai 'anditi c*iar la
posibilitatea ca unii fanatici sa .a poata omori deoarece sustineti ca nu e5ista DDumne-euD. &e de
alta parte, propunerea mea .a face un om foarte bo'at si foarte puternic imediat, un om care .a
accelera doar un curs caruia oamenii ii sunt de0a destinati.D
DDeci, care este raspunsul dumnea.oastraC <reti sa .a 'anditi cate.a -ile la asta inainte de a/
mi da un raspunsCD
Si eu am raspuns8 DNu sunt deloc con.ins de faptul ca =menirea se .a autodistru'e, c*iar
daca este o sansa de noua din -ece ca o .a face. (*iar daca ar fi o sansa din o mie ca Umanitatea
sa/si in.in'a a'resi.itatea si sa scape de distru'ere, 'andesc ca merita sa lupt pentru aceasta
sansa. <reau sa cred ca oamenii .or intele'e pana nu .a fi prea tar-iu. Si c*iar daca un cataclism
final .a a.ea loc, Fa*Ge* mi/a spus ca toti oamenii care .or lupta pentru pace si non.iolenta .or
fi sal.ati, cu scopul de a repopula &amantul si de a forma o lume iubitoare. &ropunerea
dumnea.oastra nu ofera nimic mai mult, cu e5ceptia poate a faptului ca in planul dumnea.oastra
doar acei oameni care au contribuit la e5plo-ia .iolentei .or fi sal.ati. Noua ci.ili-atie care se .a
structura atunci nu .a putea e.ita sa fie .iolenta, din cau-a caracteristicilor predominante ale
fondatorilor ei, in acelasi timp directe, sociale si ereditare.
DSimplul fapt de a spune Umanitatii despre in.a-ia &amantului de catre e5traterestri .a fi
suficient pentru a declansa si mai multa frica si apoi cresterea a'resiunii pe planeta noastra.
"sadar, c*iar daca este doar o sansa dintr/o mie ca &amantul sa fie sal.at in acest timp, aceasta
sansa .a fi taiata pe din doua la au-ul stirilor despre posibila inter.entie din partea .oastra. Unul
dintre cei mai importanti factori care pot contribui la diminuarea .iolentei intre oameni este
tre-irea mintii catre uni.ers si catre infinit. Daca toti oamenii s/ar uita la cer cu speranta si
fraternitate, atunci .or fi mult mai apropiati unul de celalalt.K
DNu sunt interesat sa de.in bo'at si puternic. Nu am aproape nimic, dar putinul pe care il am
este tot ce imi trebuie pentru a fi fericit. !isiunea pe care trebuie sa o indeplinesc imi umple
.iata cu fericire. Tot ce am ne.oie este *rana pentru copiii mei si un acoperis deasupra capului
lor. Toate acestea mi/au fost date de catre credinciosii mei discipoli care doresc sa ma a0ute sa
aduc ade.arul tuturor oamenilor de pe &amant. Nu pot trai in doua case in acelasi timp, nici nu
pot conduce doua masini simultan si c*iar daca imi apartine casa, asta nu inseamna ca pot dormi
mai bine, nici ca focul ar fi mai aprins in .atra. (at despre misiunea incredintata mie de catre
Fa*Ge*, .a fi mult mai bine daca .a fi reali-ata prin efortul colecti. a celor care doresc sa le
ure-e bun/.enit Elo*imilor 1decat celor care care ii .ad ca pe o amenintare2 din moment ce
aceasta .a fi cu si'uranta cea mai frumoasa do.ada de iubire pe care le/o putem oferi creatorilor
nostri.D
DDeci, imi refu-ati propunereaCD a intrebat Elo*a.
DDa, si pentru toate moti.ele pe care le/am mentionat, din moment ce sunt fundamental opus
1+9
.iolentei.D
DSunteti si'ur ca nu .eti re'reta niciodata astaCD a intrebat el. DNu este mai bine sa mai
asteptati si sa .a mai 'anditi la astaCD
DNu ma .oi ra-'andi niciodata, indiferent ce se .a intampla cu mine. (*iar daca .iata mea
este in pericol, imi .oi canali-a eforturile mai de'raba pentru ca iubirea si fraternitatea sa/i
uneasca pe oameni, asa incat ei sa le ure-e bun/.enit creatorilor lor, dupa cum Elo*im si merita
ca sa fie bine primiti.D
In acel moment, usa s/a desc*is si Fa*Ge* a intrat, impreuna cu celalalt Elo*a. S/a intors
catre mine si a spus8 DSunt foarte fericit de reactiile pe care le/ati a.ut la propunerile care ./au
fost facute. "m fost con.ins de reactiile dumnea.oastra, dar Satan, fratele nostru, care tocmai ./a
testat, nu .a fi con.ins ca poate fi asteptat ce.a bun de la oameni pana nu sunt uniti, si pana cand
banii si toate armele nucleare nu .or fi distruse. "l doilea insotitor al meu care este asa de fericit
de comportamentul dumnea.oastra este Lucifer, care a fost primul care a a.ut incredere in
omenire c*iar inainte ca eu sa intele' ne.oia Umanitatii de a pro'resa, si de a lasa =mul sa
mear'a sin'ur pe drumul catre testul final al re-ol.arii .iolentei fara o inter.entie din partea
noastra.D
Satan mi/a spus atunci ca el credea ca nu e5ista mai mult de o du-ina de oameni ca mine pe
&amant. Dra'oste si fraternitate ieseau stralucind din fata lui si era de opinia ca era asa deoarece
e5istau unele rare e5ceptii pentru care =menirea are dreptul sa e5iste.
"poi ne/am reintors catre celelalte doua na.e mai spatioase, catre cea care ma .a duce pe
planeta <esnicilor, unde initierea mea urma sa fie terminata. Toate acestea sunt relatate in cartea
care contine cel de/al doilea mesa08DE5traterestrii m/au dus pe planeta lorD.
T"T"L !EU ("$E ESTE IN (E$U$I
De la prima intalnire cu .i-itatorii din afara spatiului, cel pe care nu/l stiam ca fiind
Fa*Ge*, presedintele (onsiliului <esnicilor, ma intrebam de ce ma alesesera pe mine pentru a
de.eni mesa'erul lor pe &amant. El mi/a spus atunci ca s/au decis sa Dalea'aD pe cine.a care s/a
nascut dupa prima e5plo-ie atomica de la ;iros*ima, care a a.ut loc pe 6 au'ust, 1+49. "poi a
adau'at8 D Te/am urmarit din copilaria ta si c*iar si inainte.D1$eferire la primul mesa02.
La inceput am 'asit foarte intri'ant acest raspuns si in timpul celor doi ani dintre prima si
cea de/a doua intalnire, am meditat des asupra acestui subiect.
" trebuit sa astept pana cand l/am intalnit pe Fa*Ge* din nou pentru a clarifica aceasta
problema in totalitate.
" re.elat ade.arul despre ori'inile mele la sfarsitul remarcilor sale adresate oamenilor din
Israel, dupa cum sunt e5puse in cel de/al doilea mesa0, atunci cand eram pe planeta <esnicilor.
Inca o data, mi s/a spus sa/mi pun o centura speciala cu o catarama lar'a, care/mi permitea
sa calatoresc prin aer urmand anumite unde de curenti. !/am tre-it -burand la apro5imati. 0 de
1+6
metri pe deasupra unei .e'etatii lu5uriante dupa o iesire plana din laborator, acolo unde mintea
mea a fost modificata in ciudatul scaun sub forma de scoica.
In -ece secunde sau cam asa ce.a, am atins o panorama paradisiaca in care stateau cati.a
profeti pe care ii intalnisem mai de.reme. La cate.a sute de metri dedesubt am putut sa .ad
imense si ma'nifice pla0e de nisip, incon0urand marea care era de o apa albastra de o asa
profun-ime si frumusete, incat nici unul dintre 'olfurile !arii !editerane nu puteau sa se
compare cu ea, sau nici macar sa se apropie. "lbastrul apelor era ca acela al unei piscine
(aliforniene, dar se intindea la ori-ont, cu marete arii ro- si .er-i in profun-imea marii albastre.
"tunci cand m/am uitat cu mai multa atentie, am putut sesi-a urme ale fiecarei culori, fiecare
dintre ele mai frumoasa decat celelalte, ca si cum fundul marii era pictat pe o suprafata de
apro5imati. 10 Om. "m intrebat de unde .eneau aceste e5traordinare culori si mi s/a spus ca
recifurile de corali ii dadeau apei coloratia. (oralii fusesera creati artistic si implantati pentru a
produce efectele speciale pe care le obser.am.
(ureaua mi/a permis sa cobor delicat, in mica poiana, in apropierea 'rupului celor 10
profeti, cu apro5imatie. (el care ne/a fost introdus ca fiind Iisus a .enit sa ne intampine.
Urmandu/l pe Fa*Ge*, am mers cu totii si ne/am ase-at pe unele canapele cioplite in piatra.
Toate canapelele erau acoperite cu acea minunata blana nea'ra care parea ca este .ie. Ne aflam
locali-ati pe o fale-a, pri.ind deasupra marii.
Fa*Ge* m/a intrebat daca, in timpul celor doi ani de la prima noastra intalnire, erau unele
intrebari care ma preocupau intr/un mod particular. Fara nici o e-itare, i/am spus ca m/am
intrebat foarte des ceea ce .roia sa/mi spuna atunci cand a e5plicat Dte urmarim din copilarie si
c*iar dinainteD.
Intrebarea mi s/a rasucit de mai multe ori in cap, 'andindu/ma daca asta insemna ca parintii
mei fusesera alesi inainte de conceperea mea, si daca fusesera '*idati telepatic pentru a ma naste
pe mine, sau daca se cunosteau de0a atunci cand fusesera alesi, sau daca am fost conceput atunci
cand fusesera alesi sau mai de'raba atunci cand embrionul pe care il creasera fusese ales.
Fa*Ge* a raspuns la aceasta intrebare care era foarte importanta pentru mine. $aspunsul sau
a fost c*iar cu mult mai e5traordinar decat anticipasem.
Din acel moment, a incetat sa mi se mai adrese-e in france-a cu forma de politete D.ousD si a
inceput sa mi se adrese-e cu forma personala DtuD. "poi a spus8
D&ersoana pe care o pri.eai ca pe tatal tau nu era ade.aratul tau tata. Dupa e5plo-ia de la
;iros*ima, am *otarat ca este timpul pentru a trimite un nou mesa'er pe &amant. El urma sa fie
ultimul profet, dar primul care trebuia sa se adrese-e Umanitatii cerandu/i sa intelea'a si nu sa
creada. "m ales atunci o femeie, la fel cum facusem si pe .remea lui Iisus. "ceasta femeie a fost
luata la bordul uneia dintre na.ele noastre si inseminata, la fel cum s/a procedat si cu mama lui
Iisus. "poi a fost eliberata, dupa ce i/am sters in totalitate din memorie toate urmele celor
intamplate.D
DDar inainte ca toate acestea sa se intample, am aran0at in asa fel incat ea sa intalneasca un
barbat care sa poata intretine copilul financiar si care sa/l creasca decent. "cest om trebuia sa fie
dintr/o reli'ie diferita decat cea a femeii, asa incat copilul sa fie crescut fara conditionari
reli'ioase puternice. Din aceasta cau-a, omul pe care tu l/ai considerat da fiind tatal tau era un
e.reu.D
DTatal tau ade.arat este si tatal lui Iisus de asemenea, iar asta .a face frati. Tu te uiti in
momentul de fata la tatal tau. Tatal tau adopti. a fost precum Iosif, urma sa aiba 'ri0a de tine si
de mama ta pana in momentul in care te .ei descurca sin'ur.D
DDin acest moment ma poti c*ema DTataD, deoarece esti fiul meu.D
1+3
"cesta a fost cel mai miscator moment din intrea'a calatorie. Si am putut sa .ad in oc*ii lui
Fa*Ge* o emotie si o sen-atie de iubire la fel de mari. Si Iisus parea ca este la fel de miscat de
aceleasi sentimente. "poi mi/am sarutat tatal si pe fratele meu pentru prima data.
Dupa aceea, Fa*Ge* mi/a cerut sa nu de-.alui aceata le'atura parinteasca pana ce nu .or
trece trei ani. "ceste este moti.ul pentru care niciodata nu am .orbit despre asta pana acum.
In orice ca-, nu este de nici o importanta, nu trebuie sa facem aceeasi 'reseala pe care au
facut/o cei care l/au recunoscut pe Iisus ca pe mesa'erul care .enea din ceruri. Nu este
mesa'erul cel care este important, ci mesa0ul in sine.
DIisus a .enit pe &amant pentru a arata calea, dar oamenii inca se uitau la de'etul luiD a -is
un mare 'anditor, si din pacate este ade.arat.
Eu, $ael, .a arat de asemenea calea de urmat, prin re.elarea mesa0elor date mie de catre tatal
meu Dcare este in ceruriD. Este mult mai important sa/i recunoasteti pe Elo*im ca pe parintii
.ostri si sa le pre'atiti ambasada lor pe &amant, dupa cum au cerut, decat sa dati atentie
mesa'erului. Doar mesa0ele sunt importante si prin ele recunoasterea celor care le/au trimis, nu
mesa'erul.
Nu .a uitati la de'etul meu, ci mai de'raba la directia spre care este indreptat.

!ES"# DE L" F";ME; ("T$E T=TI ="!ENII
DE &E &"!"NT8 "&=("LI&S" ("T"(LIS!ULUI
NU(LE"$ FIN"L
Eu, Fa*Ge*, prin intermediul cu.intelor profetului meu $ael, ma adrese- tuturor oamenilor
de pe &amant.
Este, din pacate, doar o sansa dintr/o suta ca =menirea sa nu se auto/distru'a, si fiecare
$aelian trebuie sa actione-e ca si cum =menirea .a fi indea0uns de inteleapta pentru a intele'e si
sa se a'ate de aceasta minuscula sansa de a scapa de cataclismul final, asa incat sa intre in Epoca
de "ur. Si mai mult, fiecare $aelian, prin munca sa de tre-ire a mintilor, contribuie la intarirea
acestei infime sanse de supra.ietuire, impiedicand/o sa de.ina c*iar si mai slaba.
Este imposibil sa pre-ici .iitorul si de aceea este imposibil sa calatoresti in timp, dar este
intotdeauna posibil sa pre-ici .iitorul unei entitati biolo'ice. Daca o femeie primiti.a este
inseminata de catre un om de stiinta, ultimul poate pre-ice .iitorul acestei femei. El poate pre-ice
ca in noua luni ea .a da nastere unui copil si poate mer'e c*iar mai departe si sa determine se5ul
copilului.
In acelasi fel, noi, care suntem obisnuiti sa creem .iata pe o infinitate de planete, stim ce
1+,
urmea-a sa se intample cu o =menire care a atins ni.elul .ostru de te*nolo'ie, fara a atin'e si
ec*i.alentul ni.elului de intelepciune.
Din aceasta cau-a, cu toate ca nu putem pre-ice .iitorul indi.i-ilor, putem pre-ice ce
urmea-a sa se intample in mod normal cu un or'anism .iu in timpul perioadei 'estante, sau cu o
=menire in cursul de-.oltarii ei.
"tunci cand prima celula este creata in uterul mamei, prin intalnirea spermato-oidului si a
o.ulului, aceasta prima celula contine toate informatiile necesare pentrua crea fiinta completa in
stare sa reali-e-e o multime de functii. Si cu cat celulele sunt mai numeroase, cu atat mai
numeroase .or fi si functiile de-.oltate. Numarul de functii este proportional cu numarul de
celule obtinut prin di.i-iunile succesi.e, pana cand copilul este 'ata sa se nasca, si doar atunci el
de.ine un or'anism complet, cu toate or'anele care .or fi cerute pentru efectuarea tuturor
functiilor care ii .or satisface toate ne.oile.
Este e5act acelasi lucru si pentru o omenire , considerand fiecare om ca fiind o celula a unei
imensei fiinte in perioada de 'estatie.
Numarul de functii, de descoperiri si ni.elul te*nolo'ic al Umanitatii sunt proportionale cu
numarul oamenilor. In acest fel, putem pre-ice cu usurinta ca anii "pocalipsei .or fi atinsi atunci
cand omul .a putea sa/i faca pe orbi sa/si recapete .ederea prin intermediul prote-elor
electronice, atunci cand .ocea =mului .a fi purtata peste oceane prin intermediul satelitilor de
comunicatii si cand =mul .a fi e'alul celor pe care i/a luat 'resit de DDumne-eiD, prin crearea de
fiinte sintetice in laboratoare, etc...
Toate aceste predictii constau intr/o cunostere in profun-ime a biolo'iei speciilor. Noi stim
ca un fetus isi .a de-.olta oc*ii intr/o anumita luna a cresterii sale si or'anele se5uale intr/o alta
luna, iar aceeasi re'ula se aplica tuturor speciilor care se de-.olta. Stim ca .a face descoperiri
care sa/i permita reali-area unor anumite indemanari stiintifice dupa asa de multe sute sau mii de
ani. Este e5act acelasi lucru.
Noi am dictat mesa0ele noastre profetilor din .ec*ime, pentru a fi recunoscuti de catre
oameni atunci cand .a .eni timpul sa ne aratam desc*is, fara ca asta sa implice crearea de noi
reli'ii deiste, adica atunci cand toti oamenii .or fi capabili sa intelea'a.
&rintre aceste te5te este si D"pocalipsaD, pe care am dictat/o lui Ioan. I/am aratat prin
intermediul unui .i-uali-ator similar tele.i-oarelor .oastre, e.enimentele care se .or putea
intampla oamenilor atunci cand .or atin'e "nii "pocalipsei.
Te5tul "pocalipsei lui Ioan a fost din pacate impo.arat si distorsionat de catre traducatorii
primiti.i care nu puteau fi altce.a decat oameni cu frica de Dumne-eu.
Ioan isi incepe po.estea spunand despre intalnirea sa cu noi8
D"m fost in du* in -i de duminica si am au-it, in urma mea, 'las mare de trambita.D
$e.elatii 1810.
"ici el e5plica ca incerca sa comunica cu noi telepatic, asta inseamna ceea ce el descrie ca
Dam fost in du*D duminica, referindu/se la noi ca la DAiua DomnuluiD, ca au-ea o .oce metalica
Dca o trambitaD, asta este ce.a ce .oi toti stiti cu totii8 Sunetul produs de un me'afon electric.
"poi Ioan se intoarce pentru a .edea ce este in spatele sau.
DSi m/am intors sa .ad al cui este 'lasul care .orbea cu mine si, intorcandu/ma, am .a-ut
sapte sfesnice de aur, si in mi0locul sfesnicelor pe (ine.a asemenea cu Fiul =mului, imbracat in
.esmant lun' pana la picioare si incins pe sub san cu un brau de aur.
D(apul Lui si parul Lui erau albe ca lana alba si ca -apada, si oc*ii Lui, ca para focului,
picioarele Lui erau asemenea aramei arse in cuptor, iar 'lasul Lui era ca un .uiet de ape multe.D
DIn mana Lui cea dreapta a.ea sapte stele@ si din 'ura Lui iesea o sabie ascutita cu doua
1++
taisiuri, iar fata Lui era ca soarele, cand straluceste in puterea lui.D $e.elatii 18 1/ 16.
Ioan .a-use sapte masini -buratoare facute din metal auriu,Dsapte sfesniceD, in mi0locul
carora statea o mica fiinta@ Dcine.a asemenea cu Fiul =muluiD, ec*ipat cu un costum de -bor care
era mulat pe corpul sau pana pe picioare si purta o centura lar'a. &ielea lui si parul sau sunt albe,
casca sa era ec*ipata cu doua mici proiectoare pe care Ioan le/a interpretat 'resit ca fiind oc*i.
&icioarele lui stateau pe doua pin'ele etanse din metal 'alben si .orbea cu o .oce puternica,D'las
mare de trambitaD.
In mana sa, micuta persoana tinea un aparat facut din sapte semnale luminoase care erau
unite cu cele sapte na.e plasate lan'a el. Sabia ascutita cu doua taisuri este doar un detaliu
adau'at de catre traducatorii tematori de DDumne-euD, pentru a creste puterea DDumne-euluiD si
frica de DDumne-euD a primilor crestini. !icuta persoana care a aparut in fata lui Ioan era intr/
ade.ar unul dintre noi.
Ioan, coplesit de panica, a ca-ut cu fata la pamant.
DSi cand L/am .a-ut, am ca-ut la picioarele Lui ca un mort. Si El a pus mana dreapta peste
mine, -icand8QNu te temeE Eu sunt (el dintai si (el de pe urma. Si (el ce sunt .iu. "m fost mort
si, iata, sunt .iu, in .ecii .ecilor, si am c*eile .ietii si ale iaduluiRD.
DScrie, deci , cele ce ai .a-ut si cele ce sunt si cele ce au sa fie dupa acestea.D
I/am cerut lui Ioan sa se scoale si i/am spus ca trebuie sa scrie tot ceea ce a .a-ut si tot ce ii
.a fi dictat, asa incat oamenii sa poata 'asi aceste scrieri atunci cand .a .eni timpul. I/am spus ca
noi suntem Dprimii si ultimiiD, adica primii pe &amant si ultimii daca oamenii se .or auto/
distru'e in momentul in care .or descoperi ener'iile care sa le permita sa faca asta. I/am e5plicat
ca cel care ii .orbea a cunoscut moartea, dar ca fusese recreat, multumita procesului e5plicat in
primul mesa0, care ne permite sa traim .esnic prin intermediul mai multor corpuri.
DDupa acestea, m/am uitat si iata o usa era desc*isa in cer si 'lasul cel dintai / 'lasul ca de
trambita pe care l/am au-it .orbind cu mine / mi/a -is8 Suie/te aici si iti .oi arata cele ce trebuie
sa fie dupa acestea.D
DIndata am fost in du*@ si iata un tron era in cer si pe tron sedea (ine.a.D $e.elatii 48 1/.
Ioan .ede o Dusa desc*isa in cerD, usa uneia dintre na.ele noastre este desc*isa, si este dus
inauntru cu a0utorul unei ra-e purtatoare. "cest lucru este total de neinteles pentru el, si de aceea
a -is Din du*D.
"ici el il .ede pe cine.a stand pe un tron si impre0urul lui un total de alti 4 de <esnici,
stand de asemenea pe DtronuriD.
Eu, Fa*Ge*, eram aceasta persoana care statea pe tron, si in 0urul meu stateau 4 de alti
<esnici, repre-entand (onsiliul <esnicilor, corpul 'u.ernant al planetei noastre.
"poi m/am intors catre aparatul destinat .i-uali-arii 'andurilor, iar el a .a-ut ce se .a
intampla in mod normal cu =menirea si de asemenea ce se .a intampla atunci cand timpul .a
.eni.
DSi m/am uitat si iata un cal alb si cel care sedea pe el a.ea un arc@ si i s/a dat lui cununa si a
pornit ca un biruitor ca sa biruiasca.D $e.elatii 68 .
"sta are le'atura cu prima dintre cele sapte peceti sau, daca preferi, cele sapte capitole ale
istoriei Umanitatii. "cesta este de fapt triumful (restinatatii pe &amant si care .a permite
<ec*iului Testament sa fie re.elat tuturor. "poi cea de/a doua pecete este desc*isa8
DSi a iesit alt cal, rosu ca focul@ si celui ce sedea pe el i s/a dat sa ia pacea de pe pamant, ca
oamenii sa se 0un'*ie intre ei@ si o sabie mare i s/a dat.D $e.elatii 68 4.
"cest cal rosu repre-inta ra-boaiele reli'ioase si ra-boaiele in 'eneral, care .or fi una dintre
principalele cau-e in intar-ierea cresterii numerice a oamenilor. "poi a treia pecete .ine8
00
DSi m/am uitat si iata un cal ne'ru si cel care sedea pe el a.ea un cantar in mana lui.D
DSi am au-it in mi0locul celor patru fiinte, ca un 'las care -icea8 !asura de 'rau un dinar, si
trei masuri de or- un dinar. Dar de untdelemn si de .in sa nu te atin'i.D $e.elatii 68 9.
(alul ne'ru repre-inta foametea care .a lua un considerabil numar de .ieti pana ca
=menirea sa/si re-ol.e problemele. Iar dupa asta .ine cea de/a patra pecete8
DSi m/am uitat si iata un cal 'alben/.anat si numele celui ce sedea pe el era8 !oartea.D
$e.elatii 68 ,.
"cest cal 'alben repre-inta marile epidemii si pla'ile multor altora care au decimat
=menirea. "poi cea de/a cincea pecete este sparta8
DSi cand a desc*is pecetea a cincea, am .a-ut, sub 0ertfelnic, sufletul celor in0un'*iati pentru
cu.antul lui Dumne-eu si pentru marturie pe care au dat/o.D
DSi stri'au cu 'las mare si -iceau8 &ana cand, Stapane sfinte si ade.arate, nu .ei 0udeca si nu
.ei ra-buna san'ele nostru, fata de cei ce locuiesc pe &amantCD
DSi fiecaruia dintre ei i s/a dat cate un .esmant alb si li s/a spus ca sa stea in ti*na, inca
putina .reme, pana cand .or implini numarul si cei impreuna/slu0itori cu ei si fratii lor, cei ce
a.eau sa fie omorati ca si ei.D $e.elatii 68 +/ 11.
"ceasta scena repre-inta ce s/a intamplat atunci cand marii profeti, care traiau .esnic in
compania noastra pe planeta noastra, ne/au cerut sa le permitem oamenilor, care au dus o .iata
po-iti.a, sa fie recreati inainte de 0udecata de apoi. "m dat permisiunea pentru ca un numar de
cate.a mii de oameni de pe &amant sa fie recreti pentru a trai printre noi, cu toate ca in prima
fa-a ne/am decis sa le pastram codurile 'enetice pentru a/i recrea numai atunci cand =menirea
isi .a completa e.olutia. "poi a sasea pecete a fost desc*isa8
DSi m/am uitat cand a desc*is pecetea a sasea si s/a facut cutremur mare, soarele s/a facut
ne'ru ca un sac de par si luna intrea'a s/a facut ca san'ele@D
DSi stelele cerului au ca-ut pe pamant, precum smoc*inul isi leapada smoc*inele sale .er-i,
cand este -'uduit de .i0elie.D
DIar cerul s/a dat in laturi, ca o carte de piele pe care o faci sul si toti muntii si toate insulele
s/au miscat din locurile lor.D
DSi imparatii pamantului si domnii si capeteniile ostilor si bo'atii si cei puternici si toti robii
si toti slobo-ii s/au ascuns in pesteri si in stancile muntilor.D $e.elatii 68 1/ 19.
" sasea pecete repre-inta pericolul final pentru =menire, cel mai mare pericol, cel care o
poate distru'e complet, ra-boiul atomic.D!arele cutremurD este e5plo-ia in sine, Dsoarele ne'ruD
este intunecarea cerului de catre ciuperca atomica, iar caderea cenusei, pe care cu totii o stiti, .a
intuneca luna.D(erul facut sulD este atunci cand norii sunt indepartati de catre supra/tensiunea
brusca a aerului fierbinte re-ultat din e5plo-ie. =amenii ascunsi in pesterile muntilor sunt
oamenii care se adapostesc in buncarele anti/nucleare. Este in ca-ul acestui cataclism, daca .a fi
sa se intample, ca acei oameni care l/au urmat pe profetul nostru, sa fie sal.ati. "cei oameni care
.or a.ea codul 'enetic transmis dupa ce au citit sau au au-it despre mesa0e.
"cei oameni .or fi selectati de catre imensul nostru computer, cel care ii supra.e'*ea-a pe
toti oamenii de la conceptie si pana la moarte.
DSi am .a-ut un alt in'er care se ridica de la $asaritul Soarelui si a.ea pecetea <iului
Dumne-eu8 In'erul a stri'at cu 'las puternic catre cei patru in'eri, carora li s/a dat sa .atame
pamantul si marea.D
DAicand8 Nu .atamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu .om pecetlui, pe
fruntile lor, pe robii Dumne-eului nostru.D $e.elatii 38 / %.
=amenii care .or fi pecetluiti pe frunte .or fi cei care .or a.ea planul celular transmis prin
01
contactul manual dintre profetul nostru si osul fruntilor lor, care contine cel mai pur si mai e5act
cod 'enetic. Totalul celor care .or fi Dpecetluiti pe frunteD .a fi apropiat de 144,000, numar care
.a include oamenii de0a recreati pe planeta noastra, acei oameni care au dus o .iata dedicata
infloririi Umanitatii fara sa fi au-it macar de mesa0e, si de asemenea pe acei oameni care il .or
recunoaste pe $ael ca pe mesa'erul nostru dupa ce au citit mesa0ele.
"tata timp cat totalul acestor oameni nu .a atin'e numarul 144,000, .a .om a0uta sa amanati
cataclismul final, pentru a a.ea un numar suficient pentru a implanta o noua 'eneratie pe
&amant, atunci cand .a de.eni din nou un loc propice pentru ca oamenii sa traiasca.
Daca a sasea pecete repre-inta descoperirea si prima folosire a bombei nucleare, a saptea
pecete repre-inta cataclismul final, un ra-boi atomic mondial care se .a inc*eia cu distru'erea
.ietii pe Terra.
(and prima trambita a celei de/a saptea pecete s/a au-it8
D...si s/a pornit 'rindina si foc amestecat cu san'e si au ca-ut pe &amant8 si a ars din &amant
a treia parte, si a ars din copaci a treia parte, iar iarba .erde a ars de tot.D $e.elatii ,8 3.
= treime din &amant este arsa de catre radioacti.itate, copacii si iarba .erde nu mai cresc.
D" trambitat apoi al doilea in'er, si ca un munte mare ar-and in flacari s/a prabusit in mare
si a treia parte din mare s/a prefacut in san'e@ si a pierit a treia parte din fapturile cu .iata in ele,
care sunt in mare, si a treia parte din corabii s/a sfaramat.D $e.elatii ,8 ,/ +.
E5plo-ia produce o imensa eruptie de la.a care se scur'e in ocean, distru'and o treime din
.iata marina si o treime din ambarcatiuni.
D Si a trambitat al treilea in'er, si a ca-ut din cer o stea uriasa, ar-and ca o faclie, si a ca-ut
peste a treia parte din rauri si peste i-.oarele apelor@...si a treia parte din ape s/a facut ca pelinul
si multi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru ca se facusera amare.D $e.elatii ,8 10/
11.
E5plo-iile atomice urmate ca replica la primul atac, marile rac*ete, Dmarile stele care cad din
cerD, cad peste tot. (ea mai mare parte din apa potabila de.ine poluata si multi oameni mor din
cau-a ei.
DSi a trambitat al patrulea in'er@ si a fost lo.ita a treia parte din soare, si a treia parte din
luna, si a treia parte din stele, ca sa fie intunecata a treia parte a lor si -iua sa/si piarda din lumina
a treia parte, si noaptea tot asa.D $e.elatii ,8 1.
&raful si cenusa ridicate de catre e5plo-iile nucleare succesi.e sunt asa de dense incat cerul
de.ine intunecat, acoperind Soarele, Luna si stelele, ceea ce da impresia ca -iua si noaptea sunt
mai scurte.
DSi a trambitat al cincilea in'er, si am .a-ut o stea ca-uta din cer pe pamant si i s/a dat c*eia
fantanii adancului.D
DSi a desc*is fantana adancului si fum s/a ridicat din fantana, ca fumul unui cuptor mare, si
soarele si .a-du*ul s/au intunecat de fumul fantanii.D $e.elatii +8 1/.
"ceasta este descrierea unei rac*ete tele'*idate care cade si a ciupercii de fum pe care o
crea-a.
DSi din fum au iesit lacuste pe pamant si li s/a dat lor putere precum au putere scorpiile
pamantului.D
DSi li s/a poruncit sa nu .atame iarba pamatului si nici o .erdeata si nici un copac, fara
numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumne-eu pe fruntile lor.D
DSi nu li s/a cerut ca sa/i omoare, ci ca sa fie c*inuiti cinci luni@ si c*inul lor este la fel cu
c*inul scorpiei, cand a intepat pe om.D
DSi in -ilele acelea .or cauta oamenii moartea si nu o .or afla si .or dori sa moara@ moartea
0
insa .a fu'i de ei.D $e.elatii +8 %.
Lacustele sunt a.ioanele incarcate cu bombele atomice care .or cadea asupra marilor orase
si, datorita e5punerii la radioacti.itate, .or pricinui suferinte teribile acelor oameni care .or
supra.ietui e5plo-iilor. Ei .or fii otra.iti de catre radioacti.itate, la fel ca si in ca-ul inteparii de
catre un scorpion.
DIar infatisarea lacustelor era asemenea unor cai pre'atiti pentru ra-boi, pe capetele lor a.eau
cununi ca de aur, si fetele lor erau ca niste fete de oameni.D
DSi a.eau par ca parul de femei si dintii lor erau ca dintii leilor.D
DSi a.eau platose ca platosele de fier, iar .uietul aripilor lor era la fel ca .uietul unor multimi
de care si de cai, care alear'a la lupta.D
DSi a.eau co-i si bolduri asemanatoare scorpiilor@ si puterea lor e in co-ile lor, ca sa .atame
pe oameni cinci luni.D $e.elatii +8 3/ 10.
"ceste PlacusteK acoperite cu metal aratau ca niste cai care mer' la ra-boi, in oc*ii unui om
primiti.. Ele a.eau un cocOpit in interiorul caruia se poate .edea o fata de om precum Dniste fete
de oameniD, si, -burand la inaltimi foarte mari, a.eau o dara de fum alb pe care Ioan o numeste
par, iar Dco-ileD lor repre-inta rac*etele tele'*idate remorcate sub aripile lor. D&latosele de fierD
repre-inta fusela0ul, iar -'omotul .ine de la motoarele cu reactie, dupa cum bine le cunoasteti.
&uterea din Dco-ile ca ale scorpionilorD este repre-entata de catre radiatiile produse de rac*etele
care sunt lansate asupra populatiei tarilor atacate.
DSi a trambitat al saselea in'er. Si am au-it un 'las, din cele patru cornuri ale altarului de
aur, care este inaintea lui Dumne-eu.D $e.elatii +8 1%.
Ioan descrie cele patru difu-oare locali-ate in fata mea, in timp ce il faceam sa .ada asta.
DSi asa am .a-ut, in .edenie, caii si pe cei care sedeau pe ei, a.and platose ca de foc si de
iac*int si de pucioasa@ iar capetele cailor semanau cu capetele leilor si din 'urile lor iesea foc si
fum si pucioasa,D
DDe aceste trei pla'i8 de focul si de fumul si de pucioasa, care iesea din 'urile lor, a fost
ucisa a treia parte din oameni.D
D&entru ca puterea cailor este in 'ura lor si in co-ile lor@ caci co-ile lor sunt asemenea
serpilor, a.and capete, si cu acestea .atama.D $e.elatii +8 13/ 1+.
Din nou, asta este descriptia mai multor a.ioane, Dcapetele cailorD sunt motoarele cu reactie
din care ies flacarile si fumul. (oada cu Dcapetele care .atamaD repre-inta rac*etele nucleare si
poti intele'e ca de fapt, DcapeteleD se refera la .arful rac*etelor, indiferent ca sunt tele'*idate
sau nu. I/am dat lui Ioan cea mai detaliata descriere posibila, iar aceasta po.este reflecta ceea ce
el a putut .edea cu oc*ii sai primiti.i. Luati aceeasi po.este si spuneti/o unui indian "ma-onian,
iar apoi ru'ati/l sa o scrie in propriile lui cu.inte si .eti obtine apro5imati. acelasi tip de amintire
si c*iar mai mult, daca le cereti altor 10 membri ai tribului sau sa transcrie po.estea in timp ce
primul om nu este pre-ent.
DSi cand au .orbit cele sapte tunete, .oiam sa scriu, dar am au-it o .oce care -icea din cer8
&ecetluieste cele ce au spus cele sapte tunete si nu le scrie.D $e.elatii 108 4.
In acel moment i/am aratat clar lui Ioan ca nu e5ista niciun DDumne-euD si ca eram oameni
la fel ca si el si i/am e5plicat de asemenea ca trebuie sa tina asta secret si sa nu o scrie, pentru a
nu crea o mare confu-ie printre oamenii care inca a.eau ne.oie de o ba-a pe care sa se spri0ine,
pana in -iua in care =menirea .a atin'e ni.elul suficient de te*nolo'ie care le .a permite tuturor
sa poata intele'e ceea ce spuneam.
D(i, in -ilele cand .a 'rai al saptelea in'er / cand .a fi sa trambite-e / atunci .a fi sa.arsita
taina lui Dumne-eu, precum bine a .estit robilor Sai, prorocilor.D $e.elatii 108 3.
0%
I/am e5plicat cu e5actitate ca atunci cand .a .eni timpul, omul .a intele'e ca nu e5ista
niciun DDumne-euD si pe aceeasi cale .a intele'e de asemenea ca noi am fost creatorii
Umanitatii.
D... fiindca dia.olul a coborat la .oi a.and manie mare, caci stie ca timpul lui e scurt.D
$e.elatii 18 1.
"le'erea intre auto/distru'ere si intrarea in epoca de aur este ultimul pas decisi. care .a
do.edi daca Satan a a.ut dreptate spunand8 Ddin =m numai raul poate iesi.D
Daca =menirea depaseste cu succes ultima ispita si reuseste sa obtina de-armamentul total
pe planeta, atunci oamenii se .or do.edi .rednici de a primi mostenirea noastra, din moment ce
.or arata ca sunt non/.iolenti. D7estiaDcare este descrisa mai departe in te5t, repre-inta pur si
simplu decoperirea ener'iei atomice si folosirea sa in scopuri ra-boinice.
D"ici este intelepciunea. (ine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei@ caci este numar de
om. Si numarul ei este sase sute sai-eci si sase.D $e.elatii 1%8 1,.
De fapt, 666 este numarul 'eneratiilor care au e5istat pe &amant din momentul creatiei
primilor oameni in laboratoarele ori'inale. &rimii oameni au fost creati acum apro5imati. 1%,000
de ani, iar o 'eneratie umana este estimata la o medie de 0 de ani, deci daca se multiplica 666
cu 0, re-ulta 1%,%0 de ani.
Generatia nascuta la inceputul "nilor "pocalipsei in 1+49 al erei (restine, a fost de fapt a
666/a de la momentul creatiei primilor oameni intr/un laborator de catre Elo*im. "ceasta
'eneratie coincide precis cu prima folosire a ener'iei nucleare in scopuri distructi.e, la
;iros*ima, pe 6 au'ust 1+49.
Inca o data, interpretarea nu a fost ceruta pentru a intele'e. =ricine trebuie doar sa citeaca
ceea ce a fost scris. 666 era efecti. Dnumarul de =mD, numarul oamenilor care s/au nascut
incepand de la creatie, in alte cu.inte, numarul de 'eneratii.
DSi s/au pornit ful'ere si .uiete si tunete si s/a facut cutremur mare, asa cum nu a mai fost,
de cand este omul pe pamant, un cutremur atat de puternic.D $e.elatii 168 1,.
&ost/socurile unei e5plo-ii atomice sunt inspaimantatoare si cresc daca urmea-a o reactie in
lant.
DSi toate insulele pieira si muntii nu se mai aflaraD $e.elatii 168 0.
!onstruoasa e5plo-ie datorata rectiei in lant .a deplasa continentele cu brutalitate, in'*itind
insulele si .a matura muntii ca pe niste fire de paie.
DSi 'rindina mare, cat talantul, se pra.ali din cer peste oameni.D $e.elatii 168 1.
In acele parti ale &amantului neatinse de catre bombe, stanci cad din cer, la mii de Oilometri
distanta de unde ca-usera bombele.
DSi am .a-ut cer nou si pamant nou. (aci cerul cel dintai si pamantul cel dintai au trecut@ si
marea nu mai este.D $e.elatii 18 1.
Ioan a .a-ut cum arata &amantul in timp ce statea intr/o rac*eta lansata de la sol. I se parea
ca &amantul era cel care se retra'ea decat faptul ca rac*eta insasi se departa. "poi rac*eta
calatoreste pe un cer instelat, lucru nefamiliar unui om de pe &amant, un Dcer nouD. "poi na.eta
spatiala atin'e o alta planeta, un Dpamant nouD.
DSi am .a-ut cetatea sfanta, noul Ierusalim, po'orandu/se din cer de la Dumne-eu, 'atita ca
o mireasa, impodobita pentru mirele ei.8 $e.elatii 18 .
"poi, omul primiti. are sen-atia opusa decolarii, na.a ateri-ea-a, si asta ii da impresia ca
insasi planeta se misca catre el. E.ident ca se intampla tocmai contrariul.
DSi am au-it din tron, un 'las puternic care -icea8 Iata cortul lui Dumne-eu este cu oamenii
si El .a salaslui cu ei si ei .or fii poporul Lui si insusi Dumne-eu .a fi cu ei.D $e.elatii 18 %.
04
DSi .a ster'e orice lacrima din oc*ii lor si moarte nu .a mai fi@ nici plan'ere, nici stri'at, nici
durere nu .or mai fi, caci cele dintai au trecut.D $e.elatii 18 4.
"ceasta este descrierea planetei <esnicilor, acolo unde toti oamenii sal.ati din cataclismul
final .or astepta ca atmosfera &amantului sa se linisteasca, pentru a fi reimplantata o alta
ci.ili-atie de oameni pasnici.
"cesta este re-ultatul cu care =menirea se confrunta, daca nu atin'e un ni.el de intelepciune
ec*i.alent cu ni.elul de te*nolo'ie.
Toate acestea au fost .a-ute de un primiti., caci in comparatie cu noi Ioan era foarte primiti.
la fel precum au fost si !oise si Iisus, dupa cum au fost toti profetii nostri pana le/am dat
suficiente informatii pentru a fi in stare sa intelea'a ca tot ce facusem era, de fapt, dobandirea
unei anumite maiestrii in arta transformarii materiei. (ei mai a.ansati sa.anti ai .ostri pot fi
considerati de asemenea primiti.i in comparatie cu noi, la fel cum si indienii de pe "ma-on pot
fi considerati primiti.i fata de oamenii de stiinta de la (ape (ana.eral. "sa ca la tot ceea ce Ioan
a pri.it s/a uitat cu oc*ii unui om primiti..
"sta este din pacate ceea ce o asteapta pe =menire, cu o probabilitate de reusita de ++T.
"sa ca toti dintre .oi care ne recunosc ca pe creatorii .ostri si care il recunosc pe $ael ca
fiind ultimul nostru mesa'er pe &amant, toti acestia trebuie sa luptati pentru a .a asi'ura ca
=menirea se .a a'ata de aceasta mica sansa, prin re.elarea mesa0elor noastre intre'ii =meniri.
Daca faceti lucrul acesta puteti trai in pace, si incercand in tot acest timp sa .a de-.oltati si sa .a
reali-ati c*iar si mai mult, pentru ca sunteti printre cei drepti, care fac tot ce le sta in putere asa
incat ade.arul si non/.iolenta sa poata triumfa la sfarsit, puteti sa fiti asi'urati de faptul ca .a
.om sal.a de cataclismul final, daca acesta se .a intampla .reodata. (autati iubirea, cautati
fraternitatea, cautati inteli'enta, dar nu disperati daca .edeti ca marea ma0oritate a oamenilor
raman .iolenti, a'resi.i si stupi-i. Din orice un'*i ati pri.i asta, eforturile .oastre .or fi
recompensate. Fie ca =menirea isi .a de-.olta o constiinta interplanetara si .a intra in "nii de
"ur, sau ca planeta se .a auto/distru'e, noi .a .om sal.a atunci asa incat sa puteti reconstrui o
lume noua.
Eu, Fa*Ge*, alfa si ome'a, cel care a fost primul pe &amant si care .a fi de asemenea si
ultimul, trimit acest mesa0 tuturor oamenilor de pe Terra prin intermediul cu.intelor profetului
meu $ael, tuturor oamenilor pe care i/am creat si pe care am incercat sa/i conducem catre Epoca
de "ur, si pe care ii iubim ca si cum ar fi copiii nostri.
&ace pe &amant tuturor oamenilor de buna/credinta si tuturor celor care doresc sa fie fericiti.
!ostenirea noastra este pre'atita, sa speram ca pruncul nu .a muri la nastere.
E randul .ostru sa miscatiE
%
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
= $ELIGIE "TEIST"
09
INGE$I F"$" "$I&I

DUn in'er din cer m/a contactat. " -is ca era !esia "pocalipsei si mi/a spus sa ma duc si sa
e.an'*eli-e- &amantul, si sa cree- o biserica al carei papa si pontif .oi fi eu, profetul reli'iei
(atolice.D
"cei oameni care ma cunosc, .or -ice probabil in timp ce citesc aceste randuri8 D"sta este,
acum a de.enit irational, imensitatea sarcinii sale i/a cau-at o serioasa dere'lare ner.oasa si isi
tradea-a cau-a.D
"ceasta introducere poate fi interpretata la inceput ca8
D= fiinta cu aripi, care .enea din cer, m/a contactat. !i/a spus ca eram o fiinta di.ina,
trimisa pentru a anunta sfarsitul lumii, si ca ar trebui sa incep sa predic E.an'*elia pe toata
suprafata &amantului, si sa construiesc o biserica din piatra si ciment, al carei papa cu o mitra si
pontif care sta pe tron .oi fi, iar eu, profetul acestei reli'ii (atolice, .oi anunta ce se .a intampla
in secolele urmatoare.D
Dar *aideti acum sa incercam sa 'asim ade.aratul inteles ascuns al cu.intelor continute de
aceasta fra-a.
Dupa cum am facut pentru cu.intele DElo*imD si D"pocalipsaD, trebuie mai intai de toate sa
cautam etimolo'ia, sau sensul ade.arat al fiecarui cu.ant important.
In timp ce ne ocupam de asta, sa incepem cu etimolo'ia cu.antului DEtimolo'ieD, adica,
ade.aratul sens din 'recescul DeutemosD care inseamna Dade.aratD si Dlo'osD care inseamna
stiinta. DStiinta acelui cu.ant care este ade.aratD sau Dstiinta ade.aruluiD. (e poate fi mai natural
pentru oamenii adunati in 0urul D(artii care spune ade.arulD decat sa fie etimolo'i, cautatori ai
ade.aruluiC
DElo*imD a fost tradus 'resit prin cu.antul DDumne-euD din moment ce, de fapt, inseamna Dcei
care .in din cerD in ebraica, iar D"pocalipsaD a fost tradusa ca Dsfarsitul lumiiD cu toate tot timpul
insemnase D$e.elatieD, dupa cum suntem cu totii constienti acum. "sa ca *aideti sa luam unul
cate unul cu.intele din aceasta introductie mistica in aparenta.
DUn in'er a .enit din cer si m/a contactatD. ;ai sa ne uitam in dictionar8 DIn'erD, din
'recescul Dan'elosD inseamna Dmesa'erD. "cest sin'ur fapt sc*imba intre'ul inteles. &utem citi
acum8 DUn mesa'er din cer m/a contactatD. Supranaturalul de.ine inteli'ibil. Dar sa continuam8
DEl mi/a spus ca eu eram !esia "pocalipseiD. D!esiaD, din aramaicul D!esc*iOaD inseamna
Danuntat de LordD1sei'neur in france-a2 sau Dales de LordD. Sa ne uitam mai intai la cu.antul
DLordD/ Senior pentru o mai buna intele'ere a cu.antului DmessiaD, din latinescul DseniorD.
DLordulD sau Seniorul in france-a/ inseamna Dcel mai in .arstaD. In timpurile medie.ale,
DLordulD/ in france-a DSeniorulD/ era o persoana care conducea o pro.incie. DDumne-eulD pe
care 7iblia ne face sa credem ca este .esnic, trebuie sa fie doar Dcel mai in .arstaD si la fel si
DLordulD care conduce &amantul... (u trecerea timpului, cu.antul a fost transformat, iar reli'ia
(atolica a adoptat DDomnul meuD/ !onsei'neur in france-a, ec*i.alentul cu.antului en'le-esc
DsireD.
"tunci cand re.olutia a .enit / in Franta / inlocuind pe toti Lor-ii, din pacate a inceput sa le
fie re-er.at celor din interiorul reli'iei, moti. pentru care inca ne adresam episcopilor etc, cu
D!) lordD sau D!onseniorD.
"sadar, atunci DmesiaD insemna Dales de Dumne-euD, si mai stim ca DDumne-euD este
traducerea 'resita a cu.antului DElo*imD care inseamna Dcei care .in din cerD, deci putem spune
de aceea ca, de fapt, DmesiaD inseamna Dcel ales de catre cei care .in din cerD. Dupa cum am mai
06
.a-ut de0a, D"pocalipsaD, inseamna D$e.elatieD, asa ca putem sa scriem cu claritate8
DEl mi/a spus ca am fost ales de catre cei care .in din cer pentru $e.elatieD. Totul este clar.
Dar sa continuam8
Dsa mer' si sa e.an'*eli-e- &amantulD.
DE.an'*eli-areD, din 'recescul Deua''elionD care inseamna D.esti buneD. "tunci putem citi8
Dsa mer' si sa raspandesc .estile bune pe &amantD, iar apoi, Dsa cree- o biserica.D
D7isericaD/ e'lise in france-a/ DeOOlesiaD in 'reaca, care inseamna DadunareD. "poi .a
de.eni8
Dpentru a crea o adunareD.
"poi este scris8
Dal carei papa si pontif .oi fi.D
D&apaD, din 'recescul DpappasD, inseamna DtataD, iar pontif, din latinescul Dpontifle5D,
inseamna Da le'aD, la fel cum un pod lea'a doua tarmuri, sau doua locuri de pe &amant, sau o
planeta de o alta planeta.
In felul acesta putem citi cu claritate8
D al carei tata si persoana de le'atura intre planeta creatorilor si &amant .oi fi.D
Si ultima data8
DEu, profetul acestei reli'ii (atolice.D
D&rofetD, din 'recescul Dprop*etesD inseamna Dacela care re.elea-a.D
D$eli'ieD, care in latina inseamna Dcea care lea'aD sau Dle'aturaD care uneste pe creatori de
creatia lor. D(atolicD din 'recescul DOat*oliOosD care inseamna Duni.ersalD.
De aceea, sfarsitul fra-ei inseamna8
DEu, cel al carui misiune este sa re.ele-e le'atura uni.ersala care ii uneste pe oameni cu
creatorii lor.D
Sa punem toate bucatile impreuna si citim8
DUn mesa'er din cer m/a contactat. El mi/a spus ca am fost ales de catre cei care .in din cer,
pentru re.elatie, pentru a mer'e sa raspandesc .estile bune pe &amant, sa cree- o adunare, al
carei tata si persoana de le'atura intre planeta creatorilor si &amant .oi fi eu, cel a carui misiune
este sa re.ele-e le'atura uni.ersala care ii uneste pe oameni cu creatorii sai.D
Daca scoatem misticismul din cu.inte, atunci fra-a de.ine rationala pentru toata lumea. Si
cu toate acestea, fra-a de la inceputul acestui capitol are e5act acelasi inteles. In mintea unui
mistic, a unui primiti. in'ust la minte, dupa cum se .ede, e5emplul nostru demonstrea-a cu
claritate cat este de usor sa se sc*imbe ade.aratul sens al unei fra-e, daca intelesul precis al
cu.intelor nu este respectat.
In acest fel de.ine clar faptul ca !iscarea $aeliana este o reli'ie, ea ii lea'a pe creatorii
Umanitatii de creatia lor, c*iar daca este de fapt o reli'ie ateista, in sensul ca nu adora o
di.initate. D"teisticD, din 'recescul Dat*eosD care inseamna Dne'area e5istentei oricarei forme de
di.initate.D
!ulti oameni spun ca practicarea unui cult defineste caracterul unei reli'ii. (e este un cultC
Deri.at din latinescul DcultusD, care inseamna Dtribut inc*inat unui AeuD. Dar noi .om -ice atunci
Dtribut inc*inat creatorilorD, din moment ce Elo*im este o forma de plural. In acest sens ade.arat
al cu.antului noi a.em un cult $aelian8 contactul telepatic de duminica dimineata, la ora 11,
obli'atia de a ne 'andi cel putin o data la Elo*im 1al doilea mesa0, noile porunci2, obli'atia de a
in.ita un '*id re'ional la o masa pentru a putea .orbi despre mesa0e cel putin o data pe an,
intalnirea lunara cu '*idul re'ional, adunarea anuala de la 6 au'ust, pentru a celebra intrarea in
"nii "pocalipsei. Toate aceste ceremonii pot fi calificate drept culturi, pentru ca fiecare dintre
03
ele sunt menite platirii unui tribut creatorilor nostri, la inter.ale re'ulate, sin'uri sau in 'rup.
(*iar daca $aelienii nu cred intr/un DDumne-euD, ei totusi ii recunosc pe Iisus ca fiind un
mesa'er trimis de catre creatorii nostri, la fel ca si in ca-ul lui !oise, 7udd*a, !o*amed, #osep*
Smit*, si toti ceilalti mari profeti care au trait pe acest &amant, si care se .or intoarce in
compania Elo*imilor, dupa cum au pre-is scripturile. $aelienii cred in ade.aratul inteles al
scripturilor, particular in Gene-a 7iblica, dar de altfel si in (oran si in multe alte scrieri
reli'ioase.
!esa0ele date de catre creatorii nostri au de-bracat aceste scrieri de intelesul lor mistic, si le/
au dat intelesul lor ori'inal. De aceea, $aelienii i'nora le'ile umane care au fost insuflate
scrierile reli'ioase, aceste le'i fiind facute de catre =m, asa incat sa forte-e respectul 'u.ernelor
si al le'ilor care erau pur umane.
Tributul pe care il inc*inam Elo*imilor poate fi numit un DcultD, de ce nuC (ultul nu este
'resit in sensul sau, atata timp cat nu este reali-at de catre oameni care se 'andesc la Elo*im ca
la niste di.initati, ci mai de'raba de oameni care ii iubesc cu sinceritate pentru e5traordinarul act
de iubire pe care l/au reali-at atunci cand ne/au dat .iata si cand ne/au lasat sa pro'resam de unii
sin'uri pana in timpul in care le .om e'ala performantele.
Nu este ne.oie sa in'enun'*em sau sa ne lasam in 0os cu fata in namol, sub stele, ci
dimpotri.a sa ne uitam la cer, stand drepti, mandri de a fi constienti de pri.ile'iul de a trai in
aceste -ile si timpuri in care suntem capabili sa intele'em si sa aratam dra'oste creatorilor nostri
care ne/au dat acest fantastic potential de a crea .iata prin transformarea si mesterirea
minusculelor particule de materie. (reatorii nostri au facut de asemenea posibil pentru ca noi sa
ne uitam la 'ala5ii, insa plini de iubire, si sa speram sa/i intalnim intr/o buna -i pe cei carora
=menirea le datorea-a e5istenta si de asemenea pe cei carora le datoram abilitatea noastra de a
reali-a de ce suntem aici si de a intele'e misiunea noastra pe &amant, si de a pricepe infinitul in
spatiu si timp.
&ana de curand, =menirea ii adora pe cei care au creat pe fiecare om cu abilitatea de a/i
intele'e pe creatori, dar acum =mul trebuie sa/i intelea'a pe creatori, pentru a putea sa/i
iubeasca c*iar si mai mult.
Daca =menirea foloseste stiinta ne'ati. si un cataclism nuclear final .a a.ea loc, toti acei
oameni care s/au straduit sa e.ite aceasta catrastofa prin incercarea de a constienti-a =menirea
de 'reselile pe care le/a comis in numele Elo*imilor, acei oameni trebuie sal.ati de catre
creatorii nostri. "cei oameni care au incredere in parintii nostri .or fi recompensati de catre
Elo*im care au oferit de0a accesul la .iata .esnica pe planeta lor, acolo unde traiesc in pre-ent
toti marii profeti trimisi pe &amant pentru a tre-i =menirea. (u.antul DcredintaD .ine din
latinescul DfidesD care inseamna Dan'a0amentD. "sa ca, de aceea, de.ine imposibil sa cre-i fara sa
intele'i, si in tot acest timp sa iti pui increderea in Elo*im. (ei care au fost indea0uns de
inteli'enti sa isi puna credinta si increderea in creatorii nostri .or fi recompensati.
In timp ce incearca sa impiedice =menirea sa comita ire.ocabila eroare, un $aelian are
incredere in Elo*im, deoarece acesta stie ca ei nu il .or uita in ca-ul unui cataclism final.
DDE$ES&=NS"7ILIA"$E"D
0,
Daca ar fi e5istat un -iar in Ierusalim acum ,000 de ani, ar fi raportat despre soma0, despre
cri-a de ener'ie datorata lipsei de scla.i si de asemenea despre costul din ce in ce mai crescut al
.ietii datorat e5orbitantelor ta5e $omane. "ceste titluri ar fi fost subiectele -ilei. "poi ar mai fi
fost cate.a randuri scrise de catre Doamenii de stiintaD oficiali ai .remii, sau de catre un editor
care cauta recunoastere, despre acest fals profet care pretindea ca este Dre'ele e.reilorD, si ar fi
su'erat autoritatilor ca acest om sa fie arestat imediat deoarece aduna o *oarda de oameni
creduli, DadeptiiD din 0urul lui. (ine.a nu ar trebui sa abu-e-e de credibilitatea publica in felul
acesta...
Deci, aceasta Dpersoana iluminataD este apoi arestata, 0udecata si condamnata la moarte.
"cest om care si/a dedicat .iata raspandirii mesa0elor creatorilor nostri .a fi crucificat intre doi
banditi. (e crima comiseseC &racticarea ile'ala a ade.arului re-er.ata doar repre-entantilor
reli'iilor inre'istrate oficial8 cele care e5istau de cel putin doua/trei sute de ani. &uteti numi asta
ca un fel de Dcalificati. controlatD.
DInsa ar*iereii si batranii au atatat multimile ca sa/l ceara pe 7araba, iar pe Iisus sa/l piar-a.D
!atei 38 0.
D&reotii cei inaltiD ai reli'iilor oficiale si mass/media au con.ins masele ca o reli'ie trebuie
sa fie .ec*e de cate.a mii de ani pentru a fi DacceptabilaD si ca, in felul acesta, toate celelalte nu
sunt decat niste secte periculoase.
Toti acesti oameni stau intre =m si ade.ar, permitand omului sa creada in reli'ia Dpreotilor
inaltiD ai Statului / acesti oameni de stiinta care sustin ca =mul se tra'e din maimuta dar care, pe
de alta parte, isi botea-a copiii si plasea-a o cruce pe mormintele parintilor lor. Ei
obstructionea-a ade.arul de asemenea, permitand =mului sa creada in reli'ia traditiilor care
permit marilor principii fundamente ale societatii nostre putrede sa mai re-iste cati.a ani in plus,
care promo.ea-a si prote0ea-a familia ca un platitor de ta5e, ca un sistem inc*is sta'nant si ca un
stran'ulator de personalitati, care incura0ea-a natiunile care *ranesc oamenii politici, care sunt
capabili de a face orice pentru a continua sa fie platiti. "rmata face de asemenea acelasi lucru,
dupa cum fac, in final, toti an'a0atii prost platiti ai 'u.ernelor care au fost in.atati sa nu se simta
responsabili pentru propriile lor actiuni si care cred ca prote0ea-a societatea atunci cand
condamna, torturea-a sau c*iar cand omoara pe cine.a.
"ceastea sunt reli'iile pe care 'u.ernele le spri0ina, nu cele care pot face tanara 'eneratie sa
.ibre-e de bucurie atunci cand descopera ade.arul, care ii poate duce la 'andul de a distru'e
structurile in.ec*ite si primiti.e si sa le inlocuiasca cu unele noi, mult mai adaptate lumii
te*nolo'ice futuriste in care traim.
&rioritatea numarul unu a tuturor acelor oameni care doresc sa manipule-e populatia este sa
distru'a responsabilitatea umana, este ceea ce se poate c*ema Dderesponsabili-areaD ma5ima.
Sunt bine constienti din ce cau-a trebuie sa fie asa. Ei stiu ca un soldat nu .a omori pe altcine.a
numai daca este total con.ins ca o face pentru o cau-a, in acelasi fel in care un soldat nu .a
tortura un pri-onier doar daca este con.ins ca asta .a a0uta unei cau-e marete. Ei mai stiu de
asemenea ca un cetatean se .a opune platirii unor ta5e mari, in ca-ul in care nu i se spune ca
acestea sunt pentru a0utorarea taranilor sau a .ictimelor secetei.
=amenii .or face orice pentru o cau-a. "rta 'u.ernarii este de a con.in'e oamenii de
maretia tarii lor.
=amenii de stiinta americani au condus recent un e5periment con.in'ator in ceea ce pri.este
responsabilitatea. "u an'a0at actori care urmau sa simule-e ca sunt subiecte intr/un e5periment
dedicat potentialului .iolentei umane. "poi, prin mici anunturi, au recrutat oamenii care doreau
0+
sa participe intr/un e5periment pentru e5plorarea posibilitatilor creierului uman. =amenii au fost
plasati unul cate unul la un birou ec*ipat cu diferite manete care urmau sa trimita incarcaturi
electrice intr/un mic dormitor in care actorii simulau ca primeau incarcaturile. Erau trei-eci de
manete cu totul, care erau presupuse ca trimiteau cate 19 .olti fiecare, asa ca impreuna puteau
trimite incarcaturi de la 19 la 490 de .olti. "u fost plasate de la stan'a la dreapta, si indicau ca
incarcatura electrica .a fi mica, mi0locie, puternica sau foarte puternica. &e de alta parte, actorul
putea .edea luminile pe panoul din fata lui, aratindu/i intensitatea socului pe care il .a primi de
la scaunul electric de care era le'at, si putea actiona de aceea in consecinta. Daca socul era mic,
urma sa simule-e o reactie usoara, daca era unul moderat urma sa sara un pic mai mult si sa
scoata un mic urlet, iar apoi continua prin faptul de a protesta, spunand ca nu mai doreste sa
continue e5perimentul. Daca intensitatea crestea, trebuia sa tipe si sa implore sa fie eliberat, iar
in final, cand .olta0ul ma5im de 490 de .olti era atins, urma sa simule-e ca a intrat in colaps.
Socurile au fost trimise actorilor de catre acei oameni care fusesera recrutati prin adau'arile
clasificate. Totusi, recrutii nu isi dadeau seama ca ceilalti erau actori si credeau ca trimit socuri
ade.arate acestora. "ctorul primea o intrebare simpla de la un om de stiinta, iar atunci cand
raspundea incorect, recrutii il atentionau prin prin aplicarea unui soc electric. "celasi om de
stiinta ii solicita trimitatorului sa creasca .olta0ul, fara sa mai asculte la implorurile actorului,
spunandu/i trimitatorului ca e5perimentul .a a0uta stiinta sa pro'rese-e imens, si de aceea
intrea'a omenire.
"cest e5periment, in care obser.atorul era cel cu ade.arat obser.at, a fost repetat de mai
multe ori, asa incat sa fie stabilite statistici pentru a se sti cat de multi oameni .or mer'e atat de
departe incat sa omoare pe alti oameni in numele pro'resului stiintific. " fost reali-at de
asemenea in mai multe tari, cu scopul ca toate re-ultatele sa fie comparate si anali-ate.
(ontrar asteptarilor oamenilor de stiinta care au reali-at aceste e5perimente si ale
psi*olo'ilor pe care i/au consultat, nu erau doar o minoritate de oameni cei care erau destul de
de-ec*ilibrati pentru a mer'e asa de departe incat sa impin'a maneta de 490 de .olti.
In SU", 60T dintre oameni s/au supus oamenilor de stiinta, care le/au spus sa nu asculte la
tipetele celor care erau electrocutati si au continuat sa administre-e socuri, c*iar si atunci cand
cei care erau electrocutati nu mai puteau spune nimic, lucru care conta ca un raspuns incorect. Si
asta de trei ori pe linie, dupa care un nou electrocutor era selectat. "cest e5periment a fost
condus de asemenea in multe tari Europene, acolo unde mai mult de 30T dintre oameni au mers
atat de departe pana la .olta0ul ma5im. $ecordul cel mai inalt a fost atins in Germania, acolo
unde ,9T dintre oameni au fost responsabili pentru omucidere prin electrocutare...
(onclu-ia profesorului Stanle) !il'ram de la Departamentul de &si*olo'ie al Uni.ersitatii
Fale este pre-entata in cele ce urmea-a8
D"tunci cand indi.i-ii sunt plasati intr/o po-itie de control ierar*ic, mecanismul care asi'ura
in mod normal re'larea actiunilor indi.iduale incetea-a sa mai functione-e, iar actiunile sale
de.in controlate de catre oamenii care ocupa po-itii superioare...D
DDisparitia simtului raspunderii este cea mai mare consecinta a submisiei fata de
autoritate...D
D(ei mai multi dintre subiecti si/au plasat comportamentul intr/un conte5t lar' de
promisiuni, folositoare societatii8 cercetarea ade.arului stiintific. Un laborator de psi*olo'ie
poate cu claritate pretinde aceasta le'itimare si in felul acesta inspira incredere celor care au fost
in.itati sa munceasca.D
DUn act asa cum ar fi electrocutarea unei .ictime, care pare rau cand se ia in considerare
actul in sine, ia o turnura complet diferita atunci cand este plasat in acest mediu.D
10
D!oralitatea nu dispare, dar este focali-ata pe o cale radical diferita8 persoana subordonata
e5perimentea-a rusinea si mandria in functie de buna sau proasta e5ecutie a actului comandat de
catre autoritati. Limba0ul ofera un mare numar de termeni pentru a e5emplifica acest tip de
moralitate8 loialitate, simtul datoriei, disciplina...D
D"ceasta este fara dubii lectia fundamentala a studiului nostru8 oamenii obisnuiti, facandu/si
simplu treaba lor si fara .reo ostilitate particulara de partea lor, pot de.eni a'enti intr/un proces
distructi. teribil.D
DSi mai mult, c*iar si atunci cand efectele distructi.e ale muncii lor de.in absolut e.idente,
iar cine.a la cere sa e5ecute actiuni incompatibile cu normele fundamentale de moralitate, relati.
putini oameni au resursele interioare necesare pentru a re-ista autoritatii.D
DEste un defect moral care pare sa fie natural in cei mai multi oameni si care , pe termen
lun', lasa specia noastra doar cu o mica sansa de supra.ietuire.D
Submisia la "utoritate
S. !il'ram, &aris, 1+34
Este destul de clar. "cum putem intele'e de ce a fost crucificat Iisus, de ce milioane de
oameni au murit in mainile Inc*i-itiei, in timpul ra-boaielor ci.ile sau reli'ioase, in masacrele
na-iste. De.ine usor de inteles cum un simplu ne'ustor de le'ume sau un banc*er pot fi
crucificatori, sau cum pot sa arda .ra0itoare sau sa de.ina soldati SS, trimitand femeile si copiii
in camerele mortii. Ei credeau cu totii ca fac ce.a pentru binele Umanitatii. &rimii urmau sa
scape de un om DiluminatD care .roia sa le rastoarne traditiile, iar altii simteau ca oamenii care
traiau diferit erau cu si'uranta responsabili pentru proastele recolte sau aparitia ciumei sau c*iar
a cri-ei economice. Idiotii pot fi scu-ati pentru ca se 'andesc la asemenea idei, dar nu si
'u.ernele care dau asemenea idei monstruoase maselor, controlandu/le si manipulandu/le dupa
propriile lor interese.
Liderii france-i au actionat in "l'eria conform aceluiasi principiu. Ei si/au fortat ofiterii sa ii
torture-e pe cei din "frica de Nord sub prete5tul de a obtine informatii folositoare tarii lor. "cei
ofiteri care au aplicat torturile au considerat c*iar ca Dse sacrificauD, actionand in acest fel
D.ite0esteK, in interesul cel mai bun al tarii lor.
=ameni ai acestui &amant, fiti foarte atenti la cele mai mici actiuni ale .oastre si intrebati/.a
daca 'estul care .a este cerut pentru a/l indeplini nu este contrar respectului profund pentru fiinta
umana. $efu-ati orice ierar*i-are care implica o reprimare a responsabilitatii actiunilor pe care le
reali-ati.
=rice na-ist a fost un criminal, dar in timpul procesului s/a aparat cu buna credinta,
sustinand ca nu urma decat ordine. =mul care a lansat bomba de la ;iros*ima urma doar ordine.
In orice tara puternica e5ista oameni care sunt 'ata sa lanse-e rac*ete nucleare cu buna credinta
si cu o buna constienta, stiind ca isi fac doar Ddatoria de a e5ecuta ordinele primiteD. Dar cu totii
suntem responsabili pentru actiunile noastreE In orice -ona din Germania Na-ista, barbati, femei
si copii au fost torturati pentru ca oamenii indeplineau ordine si dupa parerea lor, sin'urul om
care era responsabil pentru toate acestea era ;itler. "r fi mult mai usor daca era asaE De
e5emplu, sunt sute de rac*ete nucleare 'ata de lansare din Franta si destinate altor tari in care mii
de femei si copii traiesc, iar daca masacrul este sa se intample, sin'urul responsabil pentru asta ar
fi presedintele $epubliciiC Desi'ur ca nuE Fiecare om care detine puterea de a/i ucide pe altii este
responsabil personal pentru utili-area acestei puteri. =mul care aprindea cuptorul crematoriu in
care copiii suspinau este mult mai responsabil decat acela care a dat ordinul in prima fa-a, la fel
cum si omul care lansea-a o bomba asupra unui oras este mult mai responsabil decat omul care a
11
ordonat asta.
=rice persoana este total responsabila pentru actiunile sale si nu .a putea niciodata sa se
ascunda in spatele scu-ei ca urma doar ordinele care i/au fost date de catre superiorii sai.
Daca maine .oi cere cui.a dintre .oi sa omoare pe cine.a asa incat miscarea noastra sa
poata pro'resa mai repede, nu trebuie sa o faceti. Si mai mult c*iar, daca un Elo*a ar fi sa .a
ceara sa omorati un alt om, .a trebui sa refu-ati sa o faceti, pentru ca acesta .a fi probabil Satan
care .a incerca sa le demonstre-e <esnicilor ca toti oamenii sunt rai.
Toate actiunile .oastre trebuie sa se ba-e-e pe un adanc sentiment de respect pentru .iata
celorlalti, pentru ideile lor, si pentru 'usturile lor. Noi ne luptam cu ideolo'iile celelalte fara ca
macar sa folosim actiuni fi-ice .iolente impotri.a celor care nu sunt de acord cu noi.
Tre-iti/i pe oamenii din 0urul .ostru, aratati/le cum sa de.ina respectuosi cu ceilalti si cum
sa refu-e Dderesponsabili-areaD, al carei propa'ator cel mai periculos sunt fortele armate.
"duceti/.a aminte, ,9T in Germania si doar 60T in SU". Trebuie sa .a folositi de toate
ener'iile .oastre asa incat maine sa nu mai fie decat 10T oameni atat de slabi psi*ic incat sa fie
de acord sa efectue-e actiuni .iolente ordonate de o ierar*ie politica sau militara.
(ei care l/au omorat pe Iisus au facut/o cu toata seninatatea. Ei nu erau responsabili@ ei
urmau doar ordine. &ontius &ilat insusi a refu-at sa/si asume responsabilitatea pentru crima sa si
Ds/a spalat pe mainiD de toata aceasta treaba. Le/a permis fanaticilor, care erau conditionati de
catre rabini, sa/l crucifice pe Iisus la fel cum si SS a conditionat populatiei 'ermane fanatismul.
Daca ar fi sa/i intrebam pe toti acesti oameni daca se simt responsabili, probabil ca nici unul nu
s/ar simti. Si/ar Dspala mainileD cu totii dupa cum au facut si romanii. $abinii .or sustine ca au
respectat le'ea si un sef, fanaticii la fel, si in acest fel .om 'asi poate o persoana responsabila,
c*iar daca intrea'a populatie este cea care a comis crima, crima de a nu inter.eni pentru a
impiedica asasinarea unui om ne.ino.at.
(ei care i/au trimis pe primii (restini in 'roapa leilor indeplineau de asemenea ordine. (ei
care ardeau .ra0itoare, cei care i/au martiri-at pe protestanti, la fel ca si na-istii de la "usc*Git-,
indeplineau de asemenea numai ordine, la fel ca si pilotul a.ionului care a carat bomba deasupra
;iros*imei, sau a pilotilor elicopterelor care au ars orasele din <ietnam.
Noi a.em cu totii o ale'ere de facut in fiecare moment al .ietii nostre8 .om ramane
responsabili de actiunile noastre sau .om de.eni niste oameni iresponsabili. Dar cei iresponsabili
sunt totusi responsabili pentru actiunile lor si intr/o buna -i .or da socoteala, pentru ca ei cu totii
comit crime impotri.a Umanitatii.
In.atati asta din 'reu daca trebuie, dar refu-ati sa ascultati o ierar*ie care pare sa .a faca sa
reali-ati actiuni de care nu ./ar place sa fiti responsabili. Fortele armate sunt cel mai periculos
e5emplu. <a fi mult mai bine sa muriti pentru refu-ul de a lupta, decat sa omorati sub prete5tul
ca indepliniti ordine. (el care e5ecuta aceste ordine monstruoase este de fapt mult mai
responsabil decat cel care le/a dat.
Nici o cau-a nu poate 0ustifica impunerea durerii altora. Daca supra.ietuirea intre'ii
Umanitati depinde de durerea impusa unui om, unui sin'ur om non/.iolent, atunci .a fi mai bine
ca =menirea sa fie lasata sa piara. (*iar si mai mult, daca asta inseamna supra.ietuirea unei
sin'ure tari, sau mai de'raba o frontiera trasata arbitrar pe un 'lob care apartine tuturor
oamenilor.
$espectul absolut pentru acest principiu este sin'ura cale de a impiedica alunecarea
imperceptibila a Umanitatii catre deresponsabili-area indi.i-ilor.
Urmatoarea propo-itie ar trebui sa ne fie pre-enta intotdeauna in minte8
DSunt in totalitate responsabil pentru tot ceea ce fac celorlalti, c*iar daca mi se ordona sa fac
1
asa.D
DNici o cau-a nu .a putea sa 0ustifice .reodata aplicarea durerii sau mortii unei persoane
non/.iolente, c*iar daca supra.ietuirea intre'ii Umanitati ar depinde de asta.D "ceasta este cea
de/a doua propo-itie care trebuie sa ne fie pre-enta intotdeauna in mintile noastre.
Este e.ident, desi'ur, ca aceasta re'ula nu se aplica in ca-ul le'itimei auto/aparari, care este
e5plicata in mesa0e si care permite posibila coplesire, c*iar prin forta, a celui care incearca sa
utili-e-e .iolenta impotri.a persoanei .oastre sau a celei iubite. Daca un om militar ameninta sa
distru'a =menirea cu rac*etele nucleare, ar fi 0ustificabil atunci sa/l coplesim cu forta si c*iar sa/
l e5ecutam daca nu mai sunt alte .ariante optionale.<iolenta poate fi aplicata doar celor care
ameninta =menirea cu .iolenta, incercand sa/l de-armam si sa/l imobili-am.
E5ista, in orice ca-, o cale foarte buna de a/i controla pe acei oameni care au puterea atunci
cand indeplinesc ordinele de lansare a rac*etelor nucleare, capabile sa distru'a orase in cate.a
secunde. Identitatea lor ar trebui facuta cunoscuta pe o lista precisa si ar trebui sa fie instiintati de
faptul ca, in ca-ul utili-arii unor asemenea rac*ete, .or fi 0udecati impreuna cu cei care au dat
ordinele. "sta este ceea ce incercam sa facem cu criminalii na-isti asta-i@ dar daca o astfel de
lista ar fi e5istat, cu dispo-itiile similare in 1+%+, multi oameni s/ar fi 'andit de doua ori inainte
de a/si tortura .ictimele.
(i.ilii non/.iolenti ar trebui sa aiba dreptul de a plasa obser.atori neutri printre fortele
militare, pentru a nota identitatile celor care se dedau la acte crude folosind drept scu-a faptul ca
indeplinesc ordine, asa incat misiunile inumane sa nu fie reali-ate doar sub prete5tul ca au fost
date ordine. E5ista o politi-are a politiei, dar nu e5ista si o politi-are a armatei. Ei sunt liberi sa
condamne, stiind foarte bine ca in ca- de ra-boi un soldat poate fi impuscat pentru refu-ul de a
indeplini un ordin.
&ana in momentul in care &amantul nu .a scapa de arme si de ra-boi, obser.atorii neutri se
.or opune e5ecutarii soldatilor care refu-a sa comita crime impotri.a Umanitatii. U.N. poate
impune acesti obser.atori in toate armatele din lume, apoi un militar nu .a mai putea fi
condamnat pana in momentul in care nesupunerea sa nu este 0udecata de un consiliu al acestor
obser.atori, pentru ca acestia sa in.esti'*e-e daca ordinul pe care a refu-at sa/l indeplineasca
poate constitui o crima impotri.a Umanitatii.
Din cau-a faptului ca in acest fel oamenii sunt fortati sa e5ecute ordine pe care le de-aproba,
le este frica de faptul ca .or fi pedepsiti daca nu le asculta. Ei prefera sa omoare oameni inocenti
sau sa/i torture-e, decat sa fie inc*isi sau omorati ei insisi. $efu-ati sa urmati autoritateaE Fiti
ade.aratii eroi ai umanitatii, preferand sa fiti inc*isi sau omorati decat sa e5ecutati oameni
inocenti. "tunci cand .eti moti.a milioane de oameni sa .a imite, cei care dau ordine .or .edea
o armata de oameni care refu-a sa indeplineasca crimele pe care ei le/au ordonat, iar apoi .a .eni
timpul pentru a/i pedepsi pe cei care dau asemenea ordine.
=amenii au a.ut destula ener'ie pentru a refu-a munca nesindicali-ata, cum era inainte de
1+%6, atunci cand toti patronii cei mari ii e5ploatau pe oameni ca pe niste .ite, c*iar daca asta
insemna moartea pentru multi dintre ei, in mana politistilor, asa/numitii protectori ai le'ii. Este
posibil sa 'asim aceeasi ener'ie pentru a lupta impotri.a ultimei forme de tiranie impusa
locuitorilor acestei planete8 militarismul.
!ulti oameni cu puteri si onoruri sunt deran0ati de ceea ce am de spus. Din pacate pentru ei,
au intar-iat prea mult in a/mi nota pre-enta. !i/am facut 'ri0i in primii doi ani ai misiunii mele,
dar acum nu mai sunt in'ri0orat. La inceput, daca as fi fost trimis in puscarie, nu as mai fi putut
sa/mi reali-e- misiunea mea pe &amant. Din fericire, cei de la putere au -ambit atunci cand l/au
.a-ut pe acel tanar cu parul lun' .orbind despre !artieni -buratori cu antene ro-... "cum ei
1%
intele' ca, de fapt, continutul mesa0elor de la creatorii nostri sunt destinate unei re.olutii pasnice,
c*estionand si desfiintand tot ceea ce au folosit ei pentru a mentine puterea8 reli'ie, politica,
fortele armate, munca, familia, tara. "sa ca ei incearca sa ma opresca acum prin folosirea
D0ustitieiD lor, dupa cum au folosit/o si impotri.a fratelui meu, Iisus .
E5ista intotdeauna un rationament pentru a 0ustifica cea mai mare in0ustitie. &rimii (restini
au fost condamnati de catre tribunalele oficiale, la fel si pentru arderea pe ru' a .ra0itoarelor, sau
a trimiterii e.reilor in la'arele de e5terminare, sau a di-identilor so.ietici in spitalele psi*iatrice
sau in la'arele de munca@ toti acesti oameni erau Dnon/ comformistiD, ei erau refulati deoarece
refu-au sa fie DnormaliD si sa se comforme-e. Din pacate, s/au tre-it prea tar-iu. (*iar daca s/ar
intampla sa fiu trimis intr/una din inc*isorile lor, inca .or fi mii de mesa'eri ca .oi in multe tari
ale lumii, pentru a transmite mesa0ele creatorilor nostri. Nu mai sunt sin'ur, sunt %,000 de mine.
<oi intra atunci in celula cu un -ambet, 'andindu/ma la faptul ca in intrea'a lume, alti $aelieni
muncesc impreuna asa incat ambasada sa poata fi construita, pentru ca =menirea sa intre in
Epoca de "ur.
In carcera mea, .oi simti fericirea cui.a care si/a indeplinit misiunea pentru care a fost creat
si c*iar daca a fost scos din actiune, tot ceea ce a inceput .a continua sa a.anse-e fara el.
Sperand de asemenea ca tatal sau .a intele'e ca nu mai este ne.oie de el pe acest &amant si ca ii
.a permite sa se alatura fratilor lui, profetii, pe planeta <esnicilor.
"cest sin'ur 'and este suficient sa ma faca sa/mi doresc sa cant 'loria parintilor nostri, sa
rostesc din nou acele cu.inte pe care oamenii le repeta fara sa fie in stare sa le intelea'a8
D"lleluiaE "lleluiaED care inseamna Dsla.it fie Fa*Ge*D in ebraica. Da, sla.it fie Fa*Ge*, cel
care mi/a dat puterea de a/mi purta misiunea pana la sfarsit.
Fratii mei $aelieni, .a transmit acum torta asa incat sa .a reali-ati misiunea. (*iar daca
momentul in care ade.arul .a triumfa nu a sosit inca, puteti sa ramaneti asi'urati ca acesta nu
este foarte departe si ca .eti a.ea oportunitatea de a/l trai. Este scris in 7iblie8 D"ceasta 'eneratie
nu .a trece fara ca totul sa fie re.elat.D
"ceste cu.inte sunt adresate celor care .or a.ea oportunitatea de a trai in acesti "ni ai
"pocalipsei, in care am intrat in 1+49. <oi repre-entati aceasta 'eneratieE Fie ca .eti cunoaste
"nii de "ur pe &amant multumita eforturilor .oastre care au contribuit la pacea mondiala si la
tre-irea =menirii, sau fie ca =menirea se .a auto/distru'e si atunci .eti cunoaste Epoca de "ur
printre marii profeti care sunt de0a pe planeta <esnicilor.
Elo*im contea-a pe fiecare si pe toti dintre .oi ca sa raspanditi lumina. Ultimul meu cu.ant
.a fi din nou o demistificare etimolo'ica8 D"minD care in ebraica inseamna8 D"sa sa fieD.
Iar celor dintre .oi care citesc aceasta carte fara a a.ea cunostinte complete despre mesa0ele
de la creatorii nostri, asi'urati/.a ca .eti citi si celelalte carti cat de curand posibil, iar apoi
alaturati/.a noua pentru a face =menirea constienta de ele, si pentru a construi re-identa in care
Elo*im .or contacta oficial 'u.ernele &amantului si unde .or .eni in compania marilor profeti,
!oise, Iisus, 7udd*a, !o*amed si altii, dupa cum au anuntat Scripturile.
"poi scrieti/mi. <a .oi raspunde personal la scrisori si .a .oi indica unde si cand .a poate fi
transmis planul celular, prima .oastra actiune de recunoaste a Elo*imilor ca fiind creatorii
nostri, numele si adresa '*idului .ostru re'ional si datele in care se .or desfasura cursurile
$aeliene de tre-ire, cele care .a pot face '*id, un mesa'er eficient al reli'iei noastre ateiste
ba-ata pe Infinit, pe inflorirea reali-arii si a iubirii pentru =menire.
Ia un pi5 si de.ino un actorE Nu ramane spectatorul .ietii taleE De.ino un actor pe scena
aceasta a .ietii tale de -i cu -i, asa incat sa poti fii iluminat cu o mie de culori de constiinta
absoluta.
14
Ia un pi5 si o foaie si scrie/mi foarte simplu, cu cu.intele tale obisnuite. Spune/mi daca
descoperirea ade.arului a fost un soc pentru tine. Urmea-a impulsul care iese din tine si care
spune8 D"*E Nu este rau, dar ce .oi fi in stare sa sc*imb, sunt doar o sin'ura persoana si apoi, ce
.or -ice .eciniiCD
Nu/ti ascunde capul in nisip, iesi din coc*ilia fra'ila pe care societatea ti/a lipit/o pe spateE
(apul tau arde de0a de nerabdare si se simte minunat, dar iti este frica de faptul ca .a fi doar o
alta ilu-ie, o placere de foarte scurta durata, care iti .a aduce numai probleme dupa aceea.
Neade.aratE Traieste in intre'ime fantastica e5altare pe care ai simtit/o. <ei intra intr/o lume
noua, in care .ei intalni sute de oameni ca tine, care au citit mesa0ele intr/o sin'ura noapte si
care, la fel ca si tine, au e-itat sa se implice in difu-area mesa0elor. "cesti oameni te .or a0uta,
e5plicandu/ti cum au pro'resat, iar tu te .ei simti umplut de fericire, in timp ce te .ei .edea prin
ei si in timp ce .ei .orbi fara piedici de an5ietatile tale fara in'ri0orarea de a mai fi .a-ut ca un
nebun, din moment ce esti asi'urat ca oamenii care te incon0oara iti impartasesc conceptiile tale
despre uni.ers8 conceptia pe care o a.eai in tine, cu toate ca nu ti/ai e5primat niciodata
'andurile, din cau-a fricii de a fi ridiculi-at.
&eter, unul dintre '*i-ii nostri, a -is odata8 D(ine.a nu de.ine $aelian8 cine.a descopera ca
fusese asa dintotdeauna, atunci cand acel cine.a descopera mesa0ele.D
Daca si tu ai descoperit ca esti un $aelian, atunci astept scrisoarea ta si Elo*im de asemenea
asteapta de la tine sa o arunci in cutia postalaE "dresa mea este8 $ael, International $aelian
!o.ement, (ase &ostale 9, (;/111, Gene.a ,, SGit-erland.^
Sau puteti sa/mi trimiteti un e/mail la *eadVuarters:rael.or' .
4
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
(=!ENT"$II SI !"$TU$II "LE
$"ELIENIL=$
19
$"ELIS!UL &$IN &$IS!" STIINTEI
!arcel Terusse/ In'iner in c*imie B G*id $aelian
18E<=LUTI", =7S(U$"TIS!UL SI !ITUL
NE=/D"$MINI"N
!ultora dintre noi le/a fost predata la scoala teoria e.olutiei, si c*iar am suferit influenta ei
care a patruns prin lectiile istoriei noastre catre filosofie si c*iar reli'ie. &entru a/l cita pe #ean
$ostand8D "m fost imbibati, saturati si conditionati cu aceasta idee... am in.atat asta in bancile
scolii, repetand precum papa'alii ca .iata a e.oluat si ca or'anismele s/au transformat sin'ure in
altele.D Din pacate, c*iar si cei care nu au mers la scoala si au trecut prin acest proces de in.atare
prin *ranire cu lin'urita sau cei care au facut/o dar care nu au inteles teoria, inca mai cred in ea
mult mai fanatic decat cei care au studiat/o. La sfarsit, aceasta indoctrinare continuata, 'eneratie
dupa 'eneratie, ine.itabil trebuie sa ne fi predispus mintile, mai ales atunci cand imensele
cantitati de do.e-i impotri.a ei nu sunt pre-entate niciodata ele.ilor.
(at de multi oameni .or a.ea cura0ul sa fie .a-uti ca eretici daca indra-nesc sa c*estione-e
e.olutia din moment ce atat de multi oameni de stiinta cunoscuti, profesori si preotii sustin ca
aceasta este un faptC
"sta este o mare problema mai ales pentru cei care doresc sa urme-e o cariera stiintifica, dar
din fericire pentru ei, unii oamenii de stiinta clar luminati inca mai e5ista in comunitatea
stiintifica, cum ar fi eminentul biolo' mentionat mai sus, #ean $ostand. In cartea sa DE.olutiaD,
scrisa in 1+60, a scris@ Dsuntem cu ade.arat asa de si'uri dupa cum cu si'uranta ar fi dorinta neo/
darGinienilor, ca problema e.olutiei este cu ade.arat re-ol.ataC !utatiile care ne sunt familiare
si pe care ei doresc sa le considere responsabile pentru aducerea la .iata a intre'ii .ieti pe
&amant nu sunt altce.a decat pierderi or'anice, deficiente si pierderi sau adau'ari de pi'menti,
sau dublarile or'anelor pree5istente. In nici un ca-, ele nu aduc nimic cu ade.arat nou sau
ori'inal din punct de .edere or'anic, nimic din ceea ce am putea crede ca ar fi inceputul unui
nou or'an sau inceputul unei noi functiuni. Nu, cate'oric nu pot admite ca aceste 'reseli de
ereditate pot construi intrea'a lume .ie in toata bo'atia sa, a delicatetii sale structurale si a
uimitoarelor adaptari, c*iar cu factorul competiti. al selectiei naturale si cu a0utorul imenselor
durate de timp.D
!ulte e5perimente au fost proiectate in ultima decada pentru a intele'e mecanismul
mutatiilor si din nou aceleasi conclu-ii sunt trase.
Unul dintre primii pionieri in acest domeniu de studiu a fost casti'atorul premiului Nobel
din 1+46, ;.#. !uller, care s/a concentrat in particular asupra unei simple muste de fructe,
Drosop*ila !elano'atser. El a tras conclu-ia ca Deste asa de rar ca o mutatie poate permite
supra.ietuirea incat le putem considera ca de-a.anta0e.D
"proape toate mutatiile, implicandu/le pe cele care au loc in salbaticie si pe cele din
laborator, au ca re-ultat boli ereditare, deteriorari ale .alorii de supra.ietuire si monstruo-itati
'enetice. &lanul cromo-omial al or'anismelor .ii este e5trem de comple5 si orice modificare .a
16
re-ulta ine.itabil in de-or'ani-area sa.
In laboratoare, am fost capabili sa producem 'aini fara pene pe 'at sau c*iar pe intre'ul
corp, sau sa sc*imbam culoarea aripilor insectelor, oc*ilor, membrelor posterioare sau a altor
or'ane, dar in conditii naturale nici o mutatie nu a fost a.anta0oasa. Un accident de acest fel nu
poate niciodata sa creasca or'ani-area, in sc*imb .a re-ulta intr/o deteriorare, la fel cum si
aruncarea unui ceas de pamant nu ii poate creste niciodata preci-ia si la fel cum si nici lo.irea
unui computer cu o c*eie uni.ersala nu il in-estrea-a cu niste e5tra/calitati de calcul. Iar factorul
timp nu .a sc*imba nimic, din moment ce ceea ce era imposibil ieri .a fi de asemenea imposibil
si asta-i.
!utatiile in sine .or fi locali-ate intotdeauna in sanul speciilor, spre e5emplu, printre
numeroasele mutatii pro.ocate Drosop*ilei nici una nu a produs o specie diferita sau orice
altce.a diferit fata de stramosii ei. Talia, culoarea si morfolo'ia pot .aria, dar nici macar o serie
de mutatii nu au produs .reodata un nou or'anism cu atribute care nu au mai e5istat pana atunci.
(elulele .ii sunt compuse din molecule e5trem de comple5e, ele la randul lor fiind constituite
din mai multe combinatii de atomi. (um ar putea simpli atomi imprastiati sa se 'rupe-e si sa se
asamble-eC !ateria neanimata nu pare sa se complice, ci dimpotri.a, tinde catre de-or'ani-are si
destabili-are. Nu este de niciun folos sa se spuna ca se .a intampla intr/o buna -i din moment ce,
cu trecerea timpului .ine descompunerea si de-inte'rarea.
Tendinta pe care fiecare structura or'anica o are sa se intoarca la de-or'ani-are este inscrisa
in le'ea termodinamicii care defineste functiunea entropiei. Nu este niciodata obtinut un casti'
fara inter.entia unei forte din afara. De aceea, materia neanimata, necontinand nici o ener'ie sau
miscare, .a ramane intotdeauna inerta in absenta oricarei maini calau-itoare care sa o or'ani-e-e
sau sa o diri0e-e. "stfel, teoria e.olutiei se afla in contradictie directa cu le'ea entropiei.
!etodele care au fost folosite pentru construirea teoriei e.olutiei sunt total nestiintifice si
.or continua sa fie asa atata timp cat e.olutionistii .or continua sa forte-e faptele.
"de.aratele a.ansuri se .or intampla doar atunci cand cautarea 'loriei, ar'umentele
marunte, frica de a pierde o reputatie si e'ocentrismul .or disparea pentru a permite conclu-iilor
oneste sa fie e5puse, ba-ate pe fapte solide in loc de idei preconcepute.
<iata pe &amant nu este re-ultatul sansei intamplatoare, ci este fructul unei inter.entii din
afara, a Elo*imilor, creatorii nostri.
8 = N=U" I&=TEA" &ENT$U IST=$I"
U!"NIT"TII
"tunci cand (.I."., "'entia (entrala de Inteli'enta a "mericii, i/a dat institutului din
;udson sarcina de a studia distributia resurselor naturale ale lumii, cum ar fi petrolul, 'a-ul si
carbunii, &rofesorul Nebrin', cel care fusese insarcinat cu asta, a descoperit un fenomen mai
de'raba ciudat.
" pus impreuna continentele asa cum ar fi fost la sfarsitul perioadei 'eolo'ice tertiare,
inainte sa se desparta, si a aflat ca toate puturile de petrol cum ar fi cele din -ona "rctica si
"lasOa, asfaltul nisipos din "lberta, sistul bituminos din (olorado, !e5ic si <ene-uela, si
13
petrolul 'reu din =renoc, Ni'eria, Sa*ara de Sud, "rabia, Iran si Siberia formau toate un cerc.
Studiile pre-ente efectuate petrolului au aratat ca acesta este re-ultatul a ceea trebuiau sa fie
or'anisme .ii, cum ar fi plante, animale etc., care s/au descompus in conditii anaerobe, adica in
absenta aerului, acolo unde bacterii speciale le micsorea-a si le transforma proteinele si
'rasimile. "rborii morti sunt sursa principala a acestor proteine si 'rasimi, dar ceea ce se
intampla in mod normal atunci cand acestea mor este ca bacteriile aerului respirant normal ii
descompun si ii reciclea-a in lantul *ranei padurilor, fara sa produca petrol, asa ca pentru ca
aceasta sa se intample, copacii trebuiesc in'ropati imediat pentru a impiedica accesul aerului.
Dar atunci cand campurile de petrol au fost e5aminate, s/a obser.at ca erau e5trem de adanci
1 ,000 de metri adancime in nordul Frantei 2 si ca acopereau arii considerabile 1 1,,000 de Om in
"ppalasi, US"2, asa ca .olumul actual de material care trebuie sa fi fost in'ropat cu brutalitate
dintr/o data fusese enorm.
Nici o teorie nu a putut sa dea o e5plicatie satisfacatoare pentru aceste fapte pana acum, dar
noi, $aelienii, detinem c*eia acestei eni'me.
"tunci cand Elo*im au decis sa/si distru'a ba-ele, laboratoarele si tot ceea ce creasera pe
Terra, trebuie sa fi folosit metode de distru'ere foarte puternice, care dupa cum au rupt
continentul, trimitand fiecare fra'ment in afara centrului impactului, trebuie de asemenea sa fi
maturat intre'ul sol. Din moment ce impactul trebuie sa se fi raspandit in afara punctului de
impact al bombei, toata materia .ie, inclu-and paduri imense, animale si c*iar oameni, trebuie sa
fi fost in'ropate adanc, imediat si toate impreuna sub tone de pamant, intr/o forma inelara,
incercuind e5plo-ia centrala.
"sta ar putea e5plica cum .olume e5trem de mari de materie .ie au fost in'ropate suficient
de brusc pentru a permite conditii anaerobe in lar'a formatie circulara care l/a intri'at pe
Nebrin' asa de mult, atunci cand a pus impreuna din nou toate fra'mentele celui care a fost odata
unicul nostru continent.
In perioada dintre momentul in care Elo*im au construit primul continent si pana l/au spart,
ero-iunea trebuie sa fi acumulat sedimente bo'ate in materie animala, cum ar fi corali si scoici in
oceane, mai cu seama in 0urul muc*iei continentului. (eea ce mai tar-iu au de.enit placile
continentale ale "mericii de Sud si ale celei de Nord s/au ni.elat pe lun'imea fundului
oceanului, iar toate sedimentele s/au adunat pentru a forma "n-ii si lantul !untilor Stancosi.
La fel s/a intamplat si in ca-ul sub/continentului Indian care s/a desprins din "frica, si care a
alunecat catre nord/est, tra'and dupa el cantitati enorme de material pe care acum le stim sub
numele de ;imala)a. (ontinentul "ntarctica, la randul lui a deri.at spre sud si a fost acoperit cu
un imens strat de '*eata, pre-entand pana asta-i urme de .e'etatie tropicala. Tot in acel moment,
"ustralia, parte a "fricii si a Indiei s/a deplasat catre sud/est, acumuland de/a lun'ul mar'inilor
sale sedimentele care au a0utat la formarea (ordilierei "ustraliei.
Distru'erea a fost cataclismica si nu a pro.ocat doar mari sc*imbari 'eolo'ice, dar si
climaterice de asemenea, distru'and inumerabile forme de .iata, in'ropandu/le sub straturi de
nisip, ar'ila, pamant si un fel de '*eata tulbure, care le/a pastrat pana asta-i. De altfel, din cand
in cand, ies la lumina eliberate din mormintele lor in'*etate din imensitatea marelui nord
siberian, mamuti si alte soiuri de animale.
Doar cati.a oameni au fost prote0ati in arca in timpul DpotopuluiD. =data ce s/au intors, au
'asit continentul cu totul sc*imbat si de.astat de distru'ere, rasturnarile 'eolo'ice au decapitat in
anumite parti cruta terrestra si au cau-at aparitia crapaturilor, acestea cau-and acti.itatea
.ulcanica.
Este usor de inteles cum po.estea continentului unic ce a fost spart in mai multe fra'mente
1,
Dunde odata a fost pamant dar acum este apaD si .ice .ersa a de.enit distorsionata in le'endele
"tlantida sau !u, acolo unde un continent este presupus a fi disparut in mare. De fapt nu s/a
scufundat, ci pur si simplu a fost mutat intr/o alta parte.
Nu toate or'anismele .ii au fost recreate dupa potop, unele considerate a fi prea monstruoase
si in detrimentul balantei ecolo'ice, cum ar fi marile reptile si dino-aurii, au fost lasate asa@ lucru
care e5plica disparitia brusca si simultana a acestor bestii antedilu.iene 1inainte de potop2.
Dupa DpotopD, Elo*im au coabitat cu oamenii de pe &amant, iar urme ale pre-entei lor pe
care inca le mai putem 'asi in toata lumea sunt postdilu.iene.
;aideti sa in.atam sa ne desc*idem oc*ii, a.em totul in 0urul nostru pentru a ne permite sa
intele'em. Suntem in anii apocalipsei, anii in care putem spera inca o data ca sa/i intalnim pe
creatorii nostri, Elo*im.
%8T$"NS!ISIUNE" &L"NULUI (ELUL"$
IN LU!IN" STIINTEI
&ana in clipa de fata, studiile speciale care au in.esti'at relatiile dintre materie si ener'ie ne/
au permis sa atin'em o anumita intele'ere a structurii si a prepararii moleculelor. (u toate ca
materia pare sa fie omo'ena oc*iului uman, fie ca este .orba de materie 'a-oasa, lic*ida sau
solida, ea este de fapt construita din multe blocuri numite molecule, care si ele la randul lor sunt
alcatuite din atomi.
Un atom poate fi comparat cu un sistem solar in miniatura, care are un nucleu po-iti. in
mi0loc, in 0urul caruia se rotesc electronii, fiecare fiind capabil sa se in.arta de unul sin'ur la fel
cum face si &amantul in calatoria sa in 0urul soarelui. !iscarea electronilor este descrisa de patru
numere Vuantice 1 principala, secundara, ma'netica si de rotatie2. !ecanica ondulatorie este
asociata cu o .ibratie particulara a tuturor particulelor in miscare, aceasta din urma putand fi
anticipata de ecuatia lui S*rodin'er.
Un atom poate sa emita si sa absoarba ener'ie numai pe frec.ente particulare. "sta este
acompaniata de un spectru de radiatii separate si distincte care sunt in le'atura directa cu starea
ener'etica a atomului. De aceea, orice tip de atom are propriul sau tip de spectru atomic.
$e-onanta ma'netica atomica poate de oferi asemenea informatii detaliate despre natura
le'aturilor care tin atomii impreuna, astfel formandu/se molecula.
In interiorul moleculei, atomii .or .ibra de astfel unul in le'atura cu altul. Daca este .orba
de numai doi, .a e5ista doar o frec.enta fundamentala care urmareste alaturarea celor doi centri
de 'ra.itatie ai celor doi nuclei, si de aceea aceasta este liniara.
!oleculele compuse din mai multi atomi .or a.ea un numar mai mare de principii
fundamentale.
"tomii se pot in.arti de asemenea in 0urul propriilor lor a5e. Ener'iile lor .ibratorii si
rotati.e pot .aria numai intr/o maniera discontinua. Saritura de la un anumit ni.el de ener'ie la
altul este reali-ata fie prin absorbtie, fie prin emitere de ener'ie. Fiecare reactie c*imica se
ba-ea-a pe aceste sc*imburi de ener'ie, iar emisia re-ultata din aceste transformari ale materiei
poate fi masurata si inre'istrata ca Dspectru molecular rotati. si electro/.ibratoriuD. Fiecare
molecula a corpului nostru .ibrea-a in felul acesta si de aceea, emite o intrea'a .ibratie a
elementelor de ba-a care la prima .edere poate aparea ca o cacofonie uriasa. In felul acesta
corpul uman este un emitator de unde electrice si electroma'netice.
1+
"sta-i, te*nolo'ia noastra nu ne permite inca sa inre'istram un asemenea fenomen pe un
or'anism asa de comple5, dupa cum este cel uman. In acest moment, metodele noastre de anali-a
nu sunt indea0uns de fine pentru a distin'e emisia .enita de la o molecula anumita sau de la cea
din spatele nasului, dar cu timpul .om reusi...
"mintiti/.a de faptul ca ;ert- a descoperit undele care au fost denumite dupa el doar in anul
1+0, iar re-onanta nucleara ma'netica a fost cunoscuta doar din 1+46, asa ca unde .om fi in 90,
100 sau in 1,000 de aniC Sa nu uitam ca Elo*im au 9,000 de ani a.ans fata de noi.
&rincipiul bote-ului, transmisiunea planului celular al unei persoane de.ine rationala pentru
noi asta-i, iar aceasta ceremonie este e5plicata stiintific in cele ce urmea-a8 fiecare indi.id are un
plan celular cromo-omial, specific lui, care .ibrea-a cu propriile sale emisii spectrale
elecroma'netice.
Un '*id, a carui proprie frec.enta a fost luata in considerare de catre Elo*im in timpul
initierii lui sau a ei, poate actiona ca un releu intre noii $aelieni si satelitul Elo*imilor care
inre'istrea-a toate 'andurile umane.
Intre fruntea noilor $aelieni si mainile '*idului este folosita apa pentru a oferi un bun
contact electric, iar bote-ul $aelian indica Elo*imilor faptul ca noul $aelian a inteles mesa0ele si
ca traieste in functie de ele. Este un act de recunoastere.

I!&$ESIILE UNUI D&$E=TD
<ictor Le'endre / G*id re'ional pentru ]uebecul de Est
si e5/preot $omano (atolic
"m fost in Europa in .acanta atunci cand am au-it de mesa0ele date de catre e5traterestri
1 Elo*im2 lui (laude <oril*on, D$aelD. <i-itasem de0a Franta, Spania si Italia, din 10 iunie 1+36,
atunci cand am pus mana pe primul mesa0, D(artea care spune ade.arulD pe %0 iunie si cate.a
-ile mai tar-iu, pe iulie, am luat si DE5traterestrii m/au dus pe planeta lorD. &e prima carte am
'asit/o in Gene.a, iar pe a doua in (lermont Ferrand, in Franta.
(u 'reu poate fi descris in cu.inte ceea ce am simtit in timp ce citeam aceste mesa0e8
surprin-ator, admiratie mi5ata cu teama, un soc de bucurieE "sta este o descriere foarte
saracaciosa@ m/am simtit transportat cu bucurie intr/o stare de beatitudine sau de euforie
indescriptibila si un profund sentiment de pace, cu o noua perspecti.a. NuE "m inlocuit
perspecti.a tuturor lucrurilor. Daca cu.antul resentiment 1 din frantu-escul DressentimentD,
insemnand de asemenea sa simti din nou2 nu a.ea niciun sens depreciati., il .oi folosi pentru a
e5plica .ariatele sentimente pe care le/am trait asa de intens.
(u doua -ile inainte de despartirea de Europa, am .i-itat un prieten de/al meu mu-ician care
mi/a cerut sa aduc inapoi (artea care spune ade.arul, pentru ca nu o 'asise in (anada, din
moment ce nu stia cine este editorul. !/a facut sa ascult un inter.iu inre'istrat pe care (7(
0
International il alesese pentru Europa si care fusese transmis de mai multe ori in timpul se-onului
1+39/36. ".eam doar o idee .a'a despre mesa0e atunci@ si pentru a/mi multumi prietenul, i/am
promis ca o sa/i aduc inapoi cartea.
Inainte ca perioada sa de asteptare fie recompensata, la intoarcerea mea urmatoare de pe 10
iulie, eu am fost cel care am fost recompensat mai presus de toate asteptarileE " fost ca si cum
descoperisem o perla pretioasa, fara ca macar sa o cautE !a refer bineinteles la ceea ce contineau
mesa0ele. " fost doar dupa intoarcerea mea cand am inceput sa in.esti'*e- acest mesa0 cu
inteli'enta, daca pot spune asta, am incercat sa intele' esenta mesa0elor un pic Dla intamplareD.
!/am uitat la scrierile 7iblice pe care le studiasem in teolo'ie in perioada preotiei mele@ apoi in
Sabbala care imi era nefamiliara cu e5ceptia cator.a cu.inte in ebraica pe care le in.atasem in
teolo'ie@ de asemenea si in istoria reli'iilor, in paticular in istoria (restinismului@ si in final in
domeniul stiintific. !i/am format opinia mea pe ba-a acestor cercetari. (e m/a uimit cel mai
mult in aceste mesa0eC (e m/a impresionat cel mai multC
Fara prea multe comentarii, .oi sc*ita cele mai importante puncte, intr/o sinte-a a
impresiilor mele, cu toate ca aceste subiecte ar trebui discutate mai amplu8
7iblia ori'inara, scrisa in ebraica, .orbeste de Elo*im, care inseamna literar Dcei care .in din
cerD. Elo*im este un cu.ant care a fost tradus fara 0ustificare ca Dumne-eu in bibliile curente.
"sa ca nu este nici un Dumne-eu imaterial, supranatural sau atot/puternic8 dar sunt Elo*im,
constant pre-enti in 7iblie si care, pe lan'a altele, au creat .iata in laboratoare, inclusi. .iata
umana, prin intermediul c*imicalelor inerte asociate cu "DN/ul. De aceea, Elo*im sau
E5traterestrii, sunt pre-enti cu claritate in diferitele epoci ale diferitelor ci.ili-atii. In felul acesta,
noi suntem departe de conceptiile acelea in'uste la minte care spun ca De5traterestrii si 7iblia nu
ar trebui mi5ateD.
Nu este niciun suflet care paraseste corpul dupa moarte, ci este codul 'enetic care este
principiul .ietii.
Titlul primului mesa0 a fost anuntat in Ie-ec*iel 8 +/ 10, in $e.elatii 98 1 si in Daniel 108
1.DSi iti .oi .esti tie ceea ce este scris in cartea ade.aruluiD.
Si in Daniel 18 4 DSi tu, Daniele, tine ascunse cu.intele si pecetluieste cartea pana la
sfarsitul .remii. !ulti .or cerceta/o cu de/amanuntul si .a creste stiinta.D
Notiunea infinitului mare si a infinitului mic, tre-irea mintii catre infinit este locul unde se
afla ade.arul. E.olutia prin noroc sau e.enimentele succesi.e la intamplare repre-inta un mit.
Din contra, e.olutia a fost mai intai in mintea creatorilor nostri.
Nimeni nu poate apartine cui.a@ nu poti sa fii propietatea cui.a, fie in relatii, in munca,
casatorie sau in alte situatii.
"firmarea si de-.oltarea obiecti.elor umane de ba-a pe care fiecare din noi suntem c*emati
sa le urmam in .iata noastra sunt8 sa 'andim, sa cream si sa ne de-.oltamE
Solutia propusa pentru re-ol.area marilor probleme ale umanitatii8 pe lan'a alte lucruri,
democratia selecti.a sau 'eniocratia care se poate aplica umanitarismului8 'eniile fiind
materialul natural al umanitatii@ procedura de a urmari crearea unui 'u.ern mondial 'eniocrat8
crearea de roboti pentru a aboli munca manuala@ o moneda unica mondiala pana cand banii .or
disparea in totalitate@ o a doua limba uni.ersala, fiecare re'iune conser.andu/si limba0ul/mama@
abolirea ser.iciului militar si plasarea soldatilor de cariera in ser.iciul pacii mondiale8 nu putem
sa cautam pentru Dpace si securitateD in acelasi timp, dupa cum a spus &aul din Tarsus in
(apitolul 9 al primei Epistole catre Tesaloniceni.
Intelesul perfect al stiintei si al reli'iei in epoca noastra, anii "pocalipsei 1sau ai re.elatiei2,
unde amandoua se imbina asa de perfect8 toate scrierile reli'ioase, mai ales 7iblia, au anuntat
1
intoarcerea marilor profeti / aproape 40 cu totii / in compania creatorilor nostri, Elo*im.
"tunci cand am terminat de citit aceste prime doua mesa0e, am simtit intens in mine
ipocri-ia (restinilor care se roa'a doar din bu-e, in timp ce principiul iubirii .ecinilor este
aproape intotdeauna uitat. "m simtit aceasta dominatie temporala si spirituala a 7isericii prin
banii si bo'atiile pe care le/a acumulat.
"ceaste dominatie este mentinuta si incura0ata de puterile politice care .ad numai a.anta0e
in asta@ am simtit aceasta mistificare care nu ii face pe oameni decat sa doarma@ suntem departe
de .i'ilenta recomandata de Iisus, sa citim semnele timpului si sa le recunoastem atunci cand se
.or intampla@ dar este cultul traditiei cel care ii orbeste pe oameni. Imi amintesc acele cu.inte din
cartea Eclesiastul, 38 10, DNu spune niciodata8 Q(um se face ca -ilele de altadata au fost mai
bune decat acesteaCR (aci nu din intelepciune intrebi una ca aceasta.D Din punctul meu de
.edere, am simtit culpabili-area constiintei accentuata de ideea ca =mul este un pacatos, ca
=mul este imperfect, e5plicata de respin'erea inteli'entei, adica =mului ii este spus sa creada
fara sa intelea'a si mentinuta de ideea ca placerea se5uala si c*iar sen-ualitatea sunt .rednice de
dispret.
"m facut le'atura semnelor timpului din epoca noastra anuntate in scrierile reli'ioase si pe
care le .edem intamplandu/se. "ceasta epoca este a noastra, "nii "pocalipsei sau "nii
$e.elatiei, in care totul poate fi inteles. Semnele timpului re.elea-a misterul ori'inar in lumina
pro'resului stiintific. =ricine cercetea-a 7iblia in particular, si compara predictiile cu reali-arile
anilor nostri stiintifici, de-.aluie, constata si intele'e doar care este Dintemeierea lumiiD si ca asta
a fost tinuta ascunsa din momentul Dintemeierii lumiiD.
&ermiteti/mi sa enumar unele dintre aceste semne cu reali-area lor8 =mul .a fi e'al
Elo*imilor 1creatori de .iata2, sur-ii .or au-i, orbii .or .edea, infirmii isi .or recapata folosirea
membrelor 1prote-ele electronice2@ =mul isi .a au-i .ocea purtata in cele patru colturi ale
&amantului 1telecomunicatii si radiotelefonie2@ .indecarea oamenilor otra.iti 1antidoturi, ser anti/
.enin2@ .indecarea oamenilor bolna.i cu a0utorul mainilor 1de-.oltarea c*irur'iei2@ prelun'irea
duratei .ietii@ poporul lui Da.id isi .a 'asi tara din nou 1crearea Statului Israel2, numeroase
semne pe cer 1=AN/urile2@ mii de profeti falsi care incearca sa afunde =menirea in fanatism,
obscuratism si misticism 1reli'iile si sectele2.
(*iar daca 7iserica $omano (atolica nu ma mai recunoaste ca preot din momentul in care
am aderat la !iscarea $aeliana, cu toate acestea .oi ramane un preot. !i/a fost incredintata o
misiune fantastica, raspandirea mesa0elor la un numar cat mai mare de oameni posibil@ sunt inca
un DpreotD din moment ce, la fel ca si $ael, sunt mesa'erul celor in care intotdeauna am cre-ut
1Elo*im2 in timp ce doar acum le intele' cu ade.arat munca, crearea =mului si misiunea lui
Iisus. Sunt inca un DpreotD, dar sunt .i'ilent@ din moment ce mi/am desc*is mintea, am de.enit
de asemenea si un Ddesc*i-ator de mintiD si nu mai sunt inca acela care punea constiinta umana
sa doarma@ sunt si .oi ramane un DpreotD, in alte cu.inte un '*id pentru =menire, pe calea pacii
si iubirii uni.ersale.

D"... SUNT UN $"ELI"N
!arcel Terrusse / In'iner in (*imie si G*id $aelian

Da, sunt un $aelian, un discipol al reli'iei infinitului in timp si spatiu, un copil al

&amantului care a descoperit urme ale parintilor nostri din stele si care incearca sa ii faca stiuta
restului Umanitatii aceasta fabuloasa po.este a noastra.
Din pacate, eu cred ca cine.a nu de.ine $aelian@ intr/o buna -i acela descopera mesa0ele si
simte un ecou al propriilor sale 'anduri, al propriilor sale preocupari.
Intr/o anumita -i sau alta, -apaciti in fata impenetrabilului abis al timpului si spatiului, cu
totii am incercat sa disipam misterul ori'inilor noastre si nesi'uranta .iitorului nostru. !esa0ele
mi/au oferit raspunsurile la aceste preocupari.
Desi'ur, cui.a care a primit o educatie te*nica si stiintifica, anumite pasa0e din mesa0e nu
apar ca fiind foarte Dortodo5eD si nu sunt in concordanta cu in.ataturile traditionale. Dar *aideti
sa aplicam sfatul lui !ontai'ne Dsi sa lasam totul sa treaca prin sita si sa nu mai adapostim nimic
in minte din cau-a autoritatii si pe creditD.
Daca incepem sa studiem prin anali-e critice toate elementele mesa0elor, .om de.eni repede
constienti de faptul ca a.em de a face cu un monument e5trem de solid.
Intotdeauna am intuit ca e5ista o le'atura intre toate po.estile mai mult sau mai putin
fabuloase care .eneau din timpurile stra.ec*i si ca e5ista in fiecare dintre ele unele pepite de aur
in amestecul de non/sensuri...
"m inceput sa caut firul "rianei, si am a.ut confirmarea contactelor cu Elo*im, care au
e5istat intotdeauna. "m 'asit urme in miturile si amintirile ci.ili-atiilor stra.ec*i8
!itolo'ia 'reaca ne relatea-a o intrea'a serie de Aei, Semi/Aei si 'i'anti ai timpurilor
stra.ec*i@ !a*ab*arata, poemul mistic din India, cu cele doua parti ale sale8 <eda si $ama)ana@
/ G*il'ames/ul, poemul epic 7abilonian
/ So0iOi din #aponia care relatea-a ce s/a intamplat la inceput
/ &opol <u* si (ronica lui "OaOor din "merica Latina
/ Si mai aproape de noi, cartea lui Eno*, Sabbala, 7iblia
/ Unele urme fi-ice pot fi .a-ute in .alea de la Na-ca 1'ra.uri2, la 7aalbecO si unele in
Tia*uanaco, Insulele de est 1Ile de &aVues2 si in ma0oritatea altor locuri din toata lumea.
".em la dispo-itie toate piesele pu--le/ului pentru a construi po.estea ori'inii noastre.
In timpul lecturii mesa0elor am a.ut anumite oca-ii de a/mi pune unele intrebari fata de
unele contradictii aparente care puteau e5ista intre anumite fapte citate si cunostinte comune. Se
pare ca noi consideram a fi reali-ari stiintifice ceea ce sunt de fapt ipote-e fra'ile si contestabile,
iar eu 'asesc contradictii insurmontabile in in.ataturile stiintifice de asta-i.
Intotdeauna am 'andit ca toate fenomenele naturii care sunt susceptibile de a fi intelese in
uni.ers sunt coerente si ca ele toate depind unul de celalat, intr/un mod mai mult sau mai putin
comple5.
De-.oltarea unor instrumente matematice din ce in ce mai abstracte a orientat fi-ica pe o
cale care este lo'ica intr/un mod bi-ar, dar in afara realitatilor materiale.
In felul acesta a pretins Einstein ca .ite-a luminii este o limita insurmontabila a tuturor
.ite-elor din uni.ers, comitand monumentala eroare de a lua ca principiu faptul ca spatiul este
uniform 'ol si identic in orice parte a cosmosului, in afara de stele si planete.
Dincolo de norii care incon0oara planeta noastra, densitatea moleculelor 'a-oase scade
pro'resi. odata cu altitudinea, pana atin'e un ni.el pe care noi il numim D.idD.
Dar D.idulD interstelar este strabatut de ra-e de toate felurile8 ra-e 5, infrarosii, unde radio,
etc. "sa ca toate ondulatiile implica e5istenta unui mediu ambiental care ondulea-a, spatiul
interstelar nu este .id, dupa cum ne/ar face aparentele sa credem, ci este plin de substante
%
capabile sa ondule-e8 o sub/cuanta compusa dintr/o infinitate de particule comparabile cu
marimea atomului, asa dupa cum o stim.
=ndularea implica miscare, iar miscarea, ener'ie. Intr/un secol in care credem ca
ec*i.alentul masei si al ener'iei este absolut ade.arat, nu este lo'ic sa ne'am e5istenta unei
mase a spatiului interstelar si inter'alactic.
Spatiul este etero'en, iar caracteristicile locale ale acestui spatiu depind de 'radul ener'etic
al partii aflate sub obser.atie. &amantul si sistemul solar se scalda intr/un mediu ener'etic difu-
de particule Dsub/cuanticeD, a carui presiune este responsabila pentru ceea ce noi numim fortele
de atractie.
Spatiul 'ra.itational este comparabil cu o atmosfera 'a-oasa, similara cu atmosfera aeriana.
<ite-a propa'arii undelor este in functie de densitatea locala si nu o constanta, dupa cum
cred relati.istii, asa ca toate distantele cosmice trebuie recalculate.
Toate distantele in ani lumina calculate de catre metodele traditionale sunt supraestimate.
Stelele care ne incon0oara sunt mult mai apropiate decat credem. Si mai mult, de-.oltarea
teoriilor care confunda dimensiunile spatiului si ale timpului sunt ridicole.
Factorul timp, care este para-itar tuturor formulelor si ecuatiilor fi-icii, este un element
arbitrar.
Timpul nu are o e5istenta proprie@ notiunea pe care o a.em este subiecti.a si este deri.ata
din propria noastra or'ani-are biolo'ica si mentala. = proiectam in lumea e5terioara, lansand o
ire-istibila ilu-ie a unui Dtimp absolut uni.ersalD.
DTimpul stiintific este con.entional@ se ba-ea-a pe standarde fi-ice susceptibile de a fi
coordonate sub forme diferite, intr/un mod arbitrarD.
(onceptia noastra despre cosmos este in totalitate falsa, impreuna cu conceptele noastre
filosofice.
Gasesc peste tot in 0ur confirmari ale mesa0elor. Este suficient sa .a desc*ideti oc*ii pentru a
intele'e aceasta po.este fabuloasa a .enirii Elo*imilor pe &amant si creatia stiintifica a .ietii in
laboratoare, pe care noi insine o .om repeta in curand.
Fara dubii, cunostintele mele de c*imist m/au familiari-at cu afinitatea e5istenta intre
elementele c*imice si structurile biolo'ice care participa in mecanismul .ietii. Dar c*iar si pentru
o persoana obisnuita cu o minte curioasa, citirea rapida a retrospecti.elor stiintifice populare ne
permite sa intuim directia catre care mer' cercetarea bioc*imica si medicala.
De.eniti constienti de faptul ca am reusit sa sinteti-am anumite 'ene prin combinarea de
nucleotide@ acele se'mente al moleculelor de "DN/ului au fost implantate in interiorul
cromo-omilor unor bacterii@ ca transferul materialului 'enetic de la un or'anism la altul ne
de.ine din ce in ce mai familiar...
&ri.iti la directia luata de catre cercetatorii casti'atori ai ultimului &remiu Nobel...
Intele'erea structurii moleculare si a mecanismului pe care aceasta il controlea-a desc*ide
posibilitatea re'enerarii tesuturilor si inlocuirea de or'ane si a crearii de noi specii de animale si
cu timpul, a sinteti-arii de oameni dupa asemanarea noastra... si ciclul porneste din nou.
Studierea mecanismelor de codificare a informatiilor "DN/ului din molecule ne permite sa
intele'em si sa utili-am memoria substantelor din creierul nostru... substante care pot fi
transferate de la un indi.id la altul. De.eniti constienti de re.olutia biolo'ica in desfasurare si a
felului in care consecintele acesteia .or crea o sc*imbare fundamentala in toate structurile
noastre sociale si politice.
Tre-iti/.a, aici nu este .orba despre science/fiction.
" fi $aelian nu inseamna a fi inc*is intr/un D'rup auto/centratD, con.insi ca au 'asit
4
ade.arul, simtindu/se superiori la nu stiu ce@ !iscarea $aeliana este pentru mine e5act opusul
unei secte.
&rocedurile noastre au un tel ambitios, dar noi pro'resam cu umilinta, fiind constienti ca
=menirea este penali-ata de a'resiune, or'oliu, .anitate si e'oism.
Iubesc filosofia e5istentei noastre, de-.oltata de !iscare, deoarece cauta de-.oltarea
completa a indi.i-ilor. Ne in.ata sa ascultam ceea ce a.em in adancimea noastra si sa scoatem la
suprafata tot ce a.em mai bun in noi.
<iata e5ista peste tot in uni.ers, dar .iata noastra este unica si este important ca sa facem un
succes din ea8 D<iata asta/i bun pierdut, cand n/o traiesti cum ai fi .rutD 1Eminescu2.
"m 'asit o inflorire prin studierea in adancime a mesa0elor, printr/o intele'ere mai buna a
celorlalti si a mea, si ele mi/au permis sa de.in mult mai constient de 'radul nostru de
solidaritate.
Filosofia !iscarii este o filosofie a iubirii .ietii si a creatorilor sai, o filosofie toleranta si
pacifista, care tinde sa inlocuiasca culpabili-area sen-ualitatii si eliberarea de toate tabu/urile,
pro*ibitiile si in*ibitiile le'ate de se5ualitate.
"derarea la !iscare nu este o comanda, fata de care am a.ut intotdeauna o mare
neincredere, ci un act .oluntar si imbo'atitor care mi/a adus o mare placere prin propasirea
personala pe care am obtinut/o si prin bucuria difu-arii mesa0elor in 0urul meu.
(red ca noi nu trebuie sa comitem eroarea / cea care s/a intamplat cu ;ristos / de a atribui o
mai mare importanta mesa'erului decat mesa0elor. Lucrul esential este sa de.enim constienti ca
e5traterestrii au 0ucat intotdeauna un rol in istoria noastra si ca nu doresc nimic mai mult decat sa
reinnoiasca contactul cu noi.
Istoria Umanitatii ne arata ca fiecare sta'iu de de-.oltare a necesitat o de-radacinare si o
reinnoire a credintelor fundamentale in conceptiile noastre stiintifice, sociale, filosofice si
reli'ioase. Din pacate, Dun nou ade.ar stiintific nu se impune de obicei sin'ur prin con.in'erea
ad.ersarilor sai@ triumful sau re-ulta din e5tinctia pro'resi.a a ad.ersarilor sai si prin aparitia
unei noi 'eneratii careia acest ade.ar i/a fost intotdeauna familiar.D 1!. &lancO2.
Eu cred ca ar trebui sa a0utam oamenii sa se ridice pe propriile picioare si sa descotoroseasca
de aceste atele care sunt credintele si reli'iile@ ar trebui sa cautam sa disipam obscuratismul prin
ridicarea ni.elului de constiinta. &entru ca, de/a lun'ul secolelor, reli'ia a cerut si cateodata a si
impus credinciosilor sa DcreadaD misterele si cele mai delirante fabule, dar asta-i istoria noastra
este usor de inteles si depinde de noi ca sa ne desc*idem oc*ii si mintile pentru a ne pre'ati
.iitorul.
In pre-ent sunt continute inceputurile .iitorului nostru. =menirea este in a0unul nasterii sale
si poate a mortii sale, iar cei care nu au inteles sensul cu.antului DapocalipsaD .or a.ea poate
dreptate mai mult ca oricand.
Noi, raelienii, participam la tre-irea Umanitatii si la de-.oltarea constiintei cosmice.
"ceasta este directia implicarii mele in aceasta munca ambitioasa, care este prepararea
Umanitatii in .ederea urarii unui bun/.enit Elo*imilor.
(=NS"($"$E" &$E=TIEI !ELE
F.an Girou5/ e5/&reot $omano (atolic si &rofesor de
cate*ism. G*id $aelian pentru ]uebec
9
"s .rea sa fie cunoscut faptul ca am de.enit interesat de tot ce era le'at de =m si Dumne-eu
de la fra'eda .arsta da 1 ani. I/am .a-ut ca doua similaritati, =mul si DDumne-euD, constituiti
din infinitate si constituind infinitatea. "poi am de.enit cu ade.arat interesat de DDumne-euD si
de relatia mea cu El. !/am lasat curand in mainile contemplarii, ale misticismului, ca si cum as
fi incercat sa scap de pe acest &amant pentru a atin'e cerurile.
"sa ca am citit, am pus intrebari, am cercetat si am meditat. "m intreprins ani lun'i de
studiu pentru a mer'e c*iar mai adanc in subiect. "m studiat DomenireaD, filo-ofie, teolo'ie si in
final, Dreli'iolo'iaD, deoarece a.eam incredere in =m 1inca mai am2 si in inteli'enta sa.
Din moment ce sunt o persoana completa si totala, am plecat in cautarea unei familii unde
imi .oi putea dedica in intre'ime toata .iata acestui DDumne-euD caruia ii puneam intotdeauna
intrebari, dupa care ma uitam, pe care il materiali-am in meditatii si contemplari, acest
Dumne-eu cu care a.eam lun'i con.ersatii ca si cum ar fi fost un .ec*i prieten. Dar am tinut in
secret aceasta parte deoarece s/ar fi spus ca sunt nebun.
"m 'asit o comunitate reli'ioasa de parinti careia i/am de.otat sase ani ai .ietii mele, ca
student si pastor 1seminarist2 si am petrecut minunate momente de descoperiri si de formare in
interiorul acestei comunitati. Dar in curand am de.enit constient de un lucru pe care l/am 'asit
superficial. Era ce.a care nu parea sa imi satisfaca cele mai profunde aspiratii ale mele.
Iubeam sa ma ro' 1inca mai iubesc asta2, cum ar fi contactul cu creatorii mei, sursa mea de
infinitate. !i s/a spus de catre multi oameni sa fiu mistic, dar l/am .a-ut pe tatal lui Iisus ca fiind
om, dupa cum si Iisus a spus Dtatal meu care este in (eruri...D Gandul meu de a fi mai multi
creatori decat unul a fost ade.arat in acel moment. Si mai mult, am cercetat 7iblia si am a0uns la
conclu-ia ca Iisus nu fusese Dumne-eu si am fost febrili-at de un aspect al teolo'iei, Dteolo'istii
mortii lui Dumne-euD sau Dteolo'ia mortii lui Dumne-euD. Intr/un anume fel eram un ateu, dar
mi/a fost frica sa admit acest ade.ar.
"m detectat in aceste scoli cu 'andire teolo'ica o alta forma de mistificare.
Nu am putut sa 'asesc satisfactia completa la intrebarile mele numeroase, intero'atiile
asupra =mului si a credintei sale, asupra omului in implicarile lui reli'ioase si sociale, asupra
acestei 7iserici pe care am 'asit/o ca fiind complet in afara subiectului, c*iar falsa, din cand in
cand.
(u toate acestea, am lucrat in mi0locul D7isericiiD -isa ca fiind a lui ;ristos, in numeroasele
miscari pe care le include si in acelasi timp m/am speciali-at in stiinta reli'iilor 1re'iolo'ie2
pentru a cerceta si mai adanc.
Studiile mele mi/au dat aripi sa muncesc in interiorul mediului meu, sa/l c*estione- si de
altfel sa/l a'it putin. Inca simteam neintele'erea.
"ceasta cercetare, care mi/a luat inca trei ani, m/a condus catre un fel de 'oliciune, un fel de
intristare. Nu puteam tolera asa de mult misticism, asa de multa orbire. Imi placea sa studie-, dar
atinsesem punctul in care nu mai simteam o ba-a solida. "m simtit ca lentul proces rational
folosit pentru a 0ustifica unele structuri pastorale si ecle-iastice, misticismul sau obscuratismul,
era irele.ant, scos din tema, si il respin'eam din ce in ce mai mult. "cei oameni care nu imi
impartaseau .i-iunile 'andeau despre mine ca eram critic si superficial. Se acomodasera cu idei
banale in credinta si in reli'ia lor, si inca o mai fac si asta-i.
In acel moment m/am decis sa fac un pas in spate pentru un an si sa caut ade.arul in
DsufletulD meu. Inca predam, dar nu eram implicat in nici o miscare. L/am intrebat pe Iisus, si am
6
simtit ca incep sa .ad lumina.
&e + noiembrie 1+36, am luat parte la o conferinta tinuta la &lateau "uditorium, in !ontreal,
de (laude <oril*on D$aelD. In acea noapte, am simtit cu ade.arat ca anii mei de studiu nu
fusesera in .an. "m inteles multe lucruri, pe lan'a altele pentru care am fost intotdeauna un
DateuD in adancul meu, si ca eram profund reli'ios de asemenea. "m fost interesat in c*estiune,
iubeam =mul, ru'aciunea ma tinuse in comunicare constanta cu 'rupul de e5traterestri, creatorii
nostri, Elo*im, pe care/i demistificam din ce in ce mai mult in fiecare -i. "m inteles totul intr/o
clipa. Eram fericit, l/am recunoscut in $ael pe DIisus .orbind in propria lui era.D (e.a s/a
intamplat cu mine, m/a luminat, am ca-ut topit lui@ in +0 de minute, tot ce era in interiorul meu a
fost reconstruit din nou, totul era conectat, totul de.enise armonios din nou, si niciodata nu a mai
incetat de atunci. "m fost .ra0it si s/a .a-ut.
In fond si la urma urmei, din 'ura lui am au-it ade.arul, asa de simplu, asa de clar si cu
asemenea do.e-i, acest ade.ar pe care l/am cautat pentru asa de multi ani pe calea cea 'rea. "
fost ca si cum un bloca0 mintal ar fi fost inlocuit instantaneu.
!/am dus la conferinta cu cati.a prieteni, dar s/a confirmat mai tar-iu, nu a declansat o asa
reactie si in ei. In seara aceea ei au notat o sc*imbare in mine, si au .a-ut/o si mai mult dupa
aceea. Era ca si cum mesa0ele pro.ocasera un DclicOD in mine, dar ei nu admiteau ce .a-usera.
"m de.enit linistit, fericit si luminos. Ii pot au-i cum incearca sa respin'a, sa distru'a prin
ratiuni mistice, acest ade.ar minunat, simplu si eliberator, care a de.enit mu-ica delicata in
urec*ile mele, aceste .esti bune in toata plenitudinea lor, in toata intre'imea lor, in toata
claritatea lor. Ei l/au respins pe $ael si mesa0ele lui de la Elo*im, in acelasi fel in care oamenii
au incercat sa/l respin'a pe Iisus si mesa0ele sale.
"ceste cate.a momente cu D$aelD au re.elat sinte-a a mai mult de 1 ani de cercetare,
anali-e, an'a0amente, suferinte si darul meu.
"cum .oi fi capabil sa/mi dedic intre'a fiinta pentru raspandirea acestor marete .esti, a
acestei marete eliberari, iar asta se .a intampla prin intermediul inteli'entei, intele'erii, armoniei
si ec*ilibrului mintii mele -'altaite. Nu a fost usor sa ma descurc cu relatiile familiei mele, sotiei
mele, prietenilor mei, mediului meu profesional, cu 7iserica si cu prietenii care sunt inca preoti.
Dar am primit mult a0utor de la asa de multi prieteni tre-iti si prin '*idarea pe care am primit/o
in timpul sesiunilor de tre-ire a corpului si a mintii. !/am uitat la toti anii mei de studiu ca si
cum i/as fi petrecut intr/un laborator, o pre'atire directa pentru .iata pe care in pre-ent o
indrume- ca '*id in aceasta minunata miscare, in aceasta DciudataD dar minunata DnouaD reli'ie,
aceasta tanara reli'ie ateista. Nu simt ca a fost o rupere de lucrurile din trecut, deoarece continui
ceea ce am inceput ca si copil8 intele'erea inceputurilor =mului, 'ene-a, faptul de a fi in stare sa
umblu prin lumina si sa construiesc pre-entul, intotdeauna sa demistific si intotdeauna sa
transform si sa scot la suprafata ade.arul dupa aproape ,000 de ani de incrustare, prin adancirea
intele'erii numeroaselor mele aspecte teolo'ice, filosofice si reli'ioase date lui $ael de catre
creatorii Umanitatii, Elo*im, asa incat sa traim pre-entul si sa ne uitam inainte catre un .iitor
splendid.
In acea noapte am fost -'uduit de mesa0e, asa de mult pentru ca le simtisem de asa de multi
ani, intr/un fel inconstient. De atunci am simtit mesa0ele in fiecare parte a .ietii mele, c*iar si in
cele mai ascunse colturi, in munca mea profesionala ca educator, .iata mea familiala, sociala si
politica. !i/au dat toate credintele mele peste cap, dar eram pre'atit de multa .reme. Il
asteptasem, si c*iar predicasem despre acest profet al Elo*imilor. Dar nu puteam intele'e foarte
bine. "poi... dintr/o data totul a de.enit clar8 mesa0ele m/au tre-it, m/au pri.it in fata. "m putut
intele'e dintr/o data 7iblia cu totul, pe Iisus si pe Fa*Ge*.
3
"m fost asa de fericit ca un asemenea e.eniment s/a intamplat incat am .ibrat de bucurie.
Era ca o ploaie torentiala rece in mi0locul fierbintelii, umeda, in perioda de .ara.
L/am intalnit pe $ael cate.a -ile dupa conferinta, pentru prima data. Intr/o saptamana am
citit cele doua mesa0e de doua ori. $ael mi/a spus8 D"i totul in tine pentru a 'asi raspunsurile la
problemele tale. Din moment ce .or fi re-ol.ate, .ei fi cu ,0T mai eficient. &roblemele tale
familiale te coplesesc, te opresc si te parali-ea-a.D "cum intele' ce a .rut sa spuna. Sunt asa de
fericit ca am ales calea catre .i'ilenta si constiinta.
Din acel moment, am citit mesa0ele de multe ori, iar faptul ca am de.enit un G*id a fost
consacrarea preotiei mele pe care intotdeauna o cautasem. "m inteles ca nu asteptasem de'eaba
si ca am continuat biserica ade.arata, din moment ce urma sa il urme- pe ultimul mare profet al
"nilor "pocalipsei si urma sa muncesc la difu-area mesa0elor Elo*imilor, creatorii nostri,
mer'and la munca in aceasta DarmonieD careia i/am dedicat de0a .iata mea, din moment ce aceste
mesa0e anuntau D reli'ia reli'iilorD, reli'ia infinitului, reli'ia inteli'entei =mului si a eternitatii
materiei.
In acest fel, atunci, a fost sfarsitul si inceputul meu. Si sunt fericit si iubesc. "m fost eliberat
de indatoririle mele ca specialist in reli'ie. &redau matematica si france-a ca subiectele mele de
ba-a si reli'ia si comportamentul moral ca subiecte secundare. Nu am .orbit niciodata desc*is
despre mesa0e in mediul meu profesional, dar oamenii le pot simti in comportamentul meu, si
sunt respectat pentru asta. Este aproape timpul in care cole'ii mei ma .or intreba despre mesa0e,
o simt pur si simplu, sunt si'ur de asta. =riunde m/as duce in alta parte, difu-e- mesa0ele prin
pre-enta mea si prin cu.intele mele. "m DapostatD de biserica $omano (atolica c*iar daca mai
sunt con.ins ca nu a fost nici o ruptura, ci mai de'raba o continuare a ade.arului. "sta ma
reintinereste si ma 'ratifica.
Intrea'a mea .iata este dedicata re.elarii tuturor oamenilor de buna credinta a acestui ade.ar
demistificator, acestui mesa0 de iubire, fraternitate si pace@ aceastei serenitati, acestui mesa0 unic
si re.olutionar, celor care cauta sa/l intelea'a cu oc*ii inteli'entei, pe care creatorii nostri Elo*im
ne/au dat/o, cu oc*ii intelepciunii, creata si infinita.
S" DE<ENI! "(TI<I &ENT$U " NU DE<ENI
$"DI="(TI<I.
!ic*el 7eluet / G*id National Formator pentru US"
"ici este marturia mea, in care .oi elabora moti.ele profunde si fundamentale care m/au
condus sa de.in '*id in !iscarea $aeliana, dupa ce am luat in serios implicatiile pe care le .a
'enera ade-iunea mea. !esa0ul dat lui (laude <oril*on D$aelD
de catre Elo*im, implica o reconsiderare totala la toate ni.elurile, indi.idual, social, politic,
stiintific, filosofic si reli'ios. "ceste lucruri permit implicarea uni.ersala in construirea societatii
de maine. (um am a0uns la aceste conclu-iiC
De 1 ani am fost interesat intr/o serie ciudata de teme si am incercat sa fiu informat de
orice lucru care se intampla, de asemenea de tot ce se intamplase in trecut, pana am atins un
sta'iu in care ma c*estionam despre e.olutia Umanitatii. Si eu, ca multi altii, anali-am totul in
timp ce .isam la o lume perfecta. (e am descoperit si care sunt sperantele meleC Sunt sinteti-ate
,
aici8

=$IGINILE <IETII
Nu eram satisfacut de teoria creatiei di.ine, cu toate ca aparea sa e5iste o constanta8 in toata
lumea, toate reli'iile si mitolo'iile .orbeau de creatia =mului de catre unul sau un numar mai
mare de Aei care .enisera din (eruri. "m a0uns atunci la conclu-ia ca trebuie sa fie un anumit
ade.ar in acest prim 'and, palpabil si material, ceea ce insemna ca =mul .ine de altunde.a decat
de pe &amant. Teoria e.olutiei care sustine ca =mul este re-ultatul mutatiilor succesi.e incepand
de la materia anor'anica care s/a transformat in fiintele or'anice care suntem, parea sa aiba prea
multe lipsuri pentru a fi o teorie .aloroasa. Si mai mult, ea este c*estionata in pre-ent de catre
oameni de stiinta eminenti.
=!UL
"m notat ca inca de la inceputul timpului =mul a aratat o lipsa de toleranta, iubire, respect si
fraternitate, in relatiile sale cu altii. Doream ca aceste deficiente sa fie eliminate dintre relatiile
umane.
S=(IET"TE"
In timpul istoriei, repetarea oricarui tip nereusit de 'u.ernare care incerca sa re-ol.e
problemele fundamentale ale Umanitatii m/au fortat sa ma 'andesc la un sistem care sa permita
ale'erea celor mai calificati oameni de pe &amant, care sa fie interesati numai de imbunatatirea
societatii noastre.
"sta urma sa implice faptul ca nu se .a mai plati pentru trusturile politice, militare si
industriale care au permis un mare numar de ra-boaie mortale si o crestere fara sfarsit a armelor
de distru'ere in masa, in numele unor .alori precum tara mama, munca si familia, si ser.irea
=mului de catre =m. "m de.enit constient ca =menirea a atins o epoca cruciala, decisi.a in
e.olutia sa, in care .iitorul =mului a de.enit o mi-a.
$ELIGIILE
"m simtit ca a e5istat, la ba-a tuturor reli'iilor, un ade.ar fundamental si accesibil, dar si de
asemenea ca sistemul primiti. si obscuratismul au folosit acest ade.ar pentru a inrobi omul la
restrictii absolute. "m simtit, de altfel, ca acest ade.ar, dupa cum fusese re.elat de profeti,
trebuia sa fi .enit de la fiinte care atinsesera un ni.el foarte inalt de intelepciune. !/am opus
ideii ca =mul trebuie sa fie .ino.at datorita naturii sale carnale si eram impotri.a tuturor celor
care cautau sa diminue-e oamenii sub prete5tul ca .or fi mai mareti dupa moarte, intr/o alta
dimensiune. Eram con.ins ca omul poate atin'e un ni.el superior de constiinta in timp ce .a
ramane in armonie completa cu natura sa umana.
STIINT"
"ceasta curio-itate ori'inara pe care =mul a transformat/o intr/un studiu sistematic al lui
+
insusi in mediul in care traieste, a permis Umanitatii sa impin'a frontierele ine5plicabilului. "m
stiut ca folosirea stiintei pentru a re-ol.a problemele cu care ci.ili-atia noastra se confrunta este
posibila, daca stiinta este folosita cu intelepciune. &oluarea, suprapopularea, foametea, cri-a de
ener'ie / toate aceste probleme pot fi re-ol.ate de stiinta in armonie cu Natura, si este imperati.
ca acest ideal sa fie atins cat mai curand posibil. Eram la fel de constient de aspectul temporar al
cunostintelor noastre si ca fiecare teorie este doar o tentati.a de interpretare a faptelor, care ele
insele sunt incontestabile.

NE(UN=S(UTUL
Eram constient de tot ceea ce era ine5plicabil pe &amant si care ne permitea noua sa credem
ca fiintele inteli'ente e5traterestre inter.enisera in cursul istoriei noastre. Toate acestea fiindu/mi
destul de naturale mie, stiind ca intr/o buna -i .om putea e5plica totul.
"m fost constient apoi de pre-enta stare de lucruri si speram intr/o lume mai buna, intr/o
e.olutie a Umanitatii catre o mai multa armonie si non/.iolenta, mai multa fraternitate, si nu
puteam fi satisfacut de nici o or'ani-atie e5istenta, fie ea reli'ioasa, politica sau sociala. !/am
simtit neputincios si sin'ur. " fost atunci, in 1+3,, cand am au-it despre mesa0ele pe care
e5traterestrii i le incredintasera lui (laude <oril*on in decembrie 1+3%, care erau continute in
D(artea care spune "de.arulD si in a doua carte, DE5traterestrii m/au dus pe planeta lorD. Eram
umplut de bucurie in timp ce citeam aceste doua carti, in care erau sinteti-ate toate sperantele
mele de a atin'e aceasta armonie, aceasta pace si aceasta fraternitate care au lipsit dintotdeauna
de pe &amant. (artile pre-inta de asemenea si caile folosite de catre &arintii nostri pentru a trece
peste aceleasi probleme cu care suntem si noi confruntati. Dar ca buni parinti ce sunt, ei ne lasa
liberi sa ale'em, deoarece ne considera ca fiind indi.i-i capabili de a ale'e.
"m decis sa de.in un '*id asa incat sa fiu in stare sa comunic aceasta speranta a lumii,
pentru ca =menirea sa fie capabila sa atin'a Epoca de "ur in care =mul .a putea sa se reali-e-e
in totalitate. Nu .roiam sa raman un martor pasi. la e.olutia umanitatii catre o posibila auto/
distru'ere, ci mai de'raba un om acti., pentru a putea e.ita posibilitatea ca intr/o buna -i sa
de.enim radioacti.i.
DE L" !"$?IS! L" $"ELIS! / "DEAIUNE"
#ean/ 7ernard Nd0o'a/ "Girond0o'o/ Licentiat in Stiinte &olitice
si e5/!ar5ist
Nu era usor, pentru cine.a obisnuit sa ratione-e in termeni ai e.olutiei, ai claselor si a luptei
intre clase sa intelea'a si sa accepte ca ce.a fantastic, minunat si reconfortant e5ista dincolo de
DtraditiiD.
Dar prin intermediul mesa0ele Elo*imilor, toate absurditatile aparente ale scrierilor 7iblice
au de.enit dintr/o data, pentru mine, nobile, practice si de o importanta infinita.
<estea ca omul nu este re-ultatul unei sansa intamplatoare, ci a unei creatii stiintifice si
intelepte a cui.a care l/a facut dupa c*ipul Sau si dupa asemanarea SaE (e ade.ar sublimE
Si sa 'andim ca intr/o -i oamenii de pe &amant isi .or e'ala creatorii, pe e5traterestriE
"cum, timpul anuntat a sosit.
%0
$ael, lumina Elo*imilor pentru oameni, si/a inceput misiunea.
"cum el sta cu noi, '*i-ii, care il .om a0uta
prin raspandirea mesa0elor creatorilor nostri ceresti, mai mult ca niciodata.
"sa incat &amantul la randul sau se .a alatura concertului ci.ili-atiilor inter'alactice care
e5ista in infinitatea uni.ersului...
= N=U" "$T" DE " T$"I
!ic*el De)dier / &si*olo' si G*id $aelian
E5ista in uni.ers un numar infinit de entitati psi*osomatice sau daca preferati, personalitati,
cu respecti.ele lor acti.itati biolo'ice, ener'etice si mentale. $elatiile sociale dintre aceste
entitati necesita o foarte importanta adaptare a in-estrarii, fara de care =mul nu poate forma un
'rup social. 7o'atia mentala a omului este conditionata de aptitudinile sale, care ii permit in
orice moment sa c*estione-e tot din ceea ce este alcatuita .iata, iar asta il face fericit sau
nefericit.
"m u-itat de aceeasi resursa cand am incercat sa trase- calea care ma putea duce catre
constiinta personala si pro'res. (unostintele omului sunt o c*estiune de .ersatilitate. (ine.a
trebuie sa se strecoare in cea mai mica desc*idere a constiintei, apoi sa e.olue-e in cele mai
adanci straturi ale subconstientului, fara sa distru'a fauna lor, Draul isi ia frustarileD, dar acel
cine.a trebuie mai mult ca oricand sa in.ete, Dte frustre-, ma frustre-iD. &o.estea nu se sc*imba
niciodata si .a fi intotdeauna la fel.
Daca doresti sa te catari in interiorul capului tau, .a trebui sa in.eti mai intai sa te -'arii in
timp ce urci, sunt asa de multe lucruri pe care nu doresti sa le .e-i. Deci, infrunta/le si incepe sa
ra-i de tine, .a-and cat de inutil poti sa fii, cat de constient .ei de.eni de stupiditatea si .anitatea
ta, de mareata persoana care .ei de.eni si nu te .ei mai .atama niciodata, deoarece te/ai asumat
tie in totalitate, pana sa te iubesti.
In aceasta stare a mintii am recunoscut finalitatea mesa0elor@ prima data am recunoscut, apoi
am di'erat intr/un lun' proces di'esti., care a a.ut periodele sale de acti.itate, trebuie sa
marturisesc.
&rima data nu a fost o simpla coincidenta, ci o reala coli-iune, in care o imensa spalare de
creier, mai mult sau mai putin constienta, s/a produs, punand inapoi fiecare lucru la locul sau. Un
psi*olo' fiind prin definitie o persoana de-or'ani-ata pe dinafara 1dar destul de or'ani-ata in
interior2, am fost uluit sa .ad cum informatiile re.elate de e5traterestri nu doar si/au 'asit locul
in mintea mea, dar de asemenea au stabilit o incredibila sinte-a intre elementele .ietii mele. (e
este c*iar si mai incredibil sunt sc*imbarile creati.e pe care acum le .oi folosi pentru a/mi a0uta
pacientii.
"ctiunile cau-ea-a reactii@ am fost condus sa .erific unul cate unul principalele elemente ale
mesa0elor. Destul de onest, am a0uns la un numar de conclu-ii8 unele erau absurde, altele mai
putin. "m refu-at sa urme- un cre-, deoarece operatiile mentale le'ate de credinta nu au nimic
de a face cu operatiile care re-ulta in ratiuni lo'ice, c*iar si cu .erificari subiecti.e.
Nu cred orbeste in e5traterestri, le intele' cu ade.arat rolul si pre-enta intr/o maniera
ade.arata si reflectata, prin intele'erea completa a decorului. In acest fel, sustinut de aceste
conclu-ii, am aruncat o a doua pri.ire la punctele importante ale studiilor mele. !/am intors ca o
%1
clatita de pe o parte pe alta si spre marea mea surprindere, nu am 'asit prea mare bran-a. Se
presupunea ca eu remedie- bolile mintii si tocmai am descoperit cat de ridicol si de limitat eram.
"m descoperit ca psi*oterapia sta pe o ba-a Iudeo/(restina care este bine mascata. Daca te uiti la
ea din acest un'*i, acest 'and nu este foarte linistitor si nici nu este foarte curat. Dar pe de alta
parte, cine nu a fost niciodata inselat de SocietateC Fie si asa, oricine trebuie sa reactione-e la
aceste u-urpari@ asa ca iata/ma pe aceasta mica ambarcatiune care cara ade.arul, frumos, sanatos
si care construieste un proces de eliberare.
!esa0ul dat lui (laude <oril*on de catre e5trateresti repre-inta, in propria mea minte, cel
mai inteli'ent raspuns pe care l/am putut 'asi .reodata despre ori'inile Umanitatii, la fel ca si
despre destinul ci.ili-atiei noastre si iluminarea unei noi arte de a trai.
"der la acest impuls fara nici o e-itare.
$efu- sa/mi concentre- .iata pe o ideolo'ie indi.iduala e'oista. Un instinct profund m/a
condus sa studie- acest raport, un .ec*i instinct putin uitat, care ii da omului puterea de a se
inalta din nou. Fiecare om il are, fiecare din noi poate participa in reno.area .ietii colecti.e, la
propriul sau ni.el, in timp ca isi .a folosi facultatea de adaptare si instinctul sau de supra.ietuire.
"ici sunt cele doua lucruri care il fac pe =m creatura care este cea mai apta sa isi modifice
mediul sau terestru si cosmic, si care il autori-ea-a sa faca ultima ale'ere in marile momente
umplute cu pasiune ale istoriei.
Niciodata nu a fost asa de aproape societatea de tintele sale, si este doar natural pentru ca ea
sa fie asa de deran0ata.
Istoria trecuta abunda de e.enimente, do.e-i incontestabile ale .alorilor e.olutionale ale
suferintei. &re-entul arata problemele lo'ice ale marilor re'uli ale e.olutiei. <iitorul ofera o
panorama ple-nind de posibilitati, datorate unirii .alorilor morale cu .alorile capitalului, te*nice
si stiintifice.
"cestea sunt moti.atiile care mi/au permis sa intele' mesa0ele date de catre e5traterestri. Si
sunt fericit ca am a.ut oportunitatea sa/mi ofer marturia. Imi dau spri0inul ferm mesa0elor, fara
nici o re-er.a, iar aspiratiile mele sunt dupa ima'inea pasilor care au facut posibila crearea .ietii
pe planeta noastra.
5
--------------------------------------------------------------------------------------------
--------
'1E9'

0ntalnirea din : ,(to#/rie2 ;<:=>
%
&e data de 3 octombrie 1+36, in 0ur de 90 de $aelieni au fost la La Ne'rie, lan'a $oc &lat, in
Dordo'ne in sud/ .estul Frantei pentru prima ani.ersare a contactului din 3 octombrie 1+39,
comemorand timpul in care $ael a fost luat pe planeta <esnicilor si a primit mesa0ul continut in
cea de a doua carte8 D E5traterestrii m/au luat pe planeta lorD. Intalnirea trebuia sa aiba loc la ora
19.00. La ora 14.49 toti sosisera si se adunasera in 0urul lui $ael. Era un sentiment profund de
armonie printre participanti, care erau e5citati sa petreaca aceste momente in compania ultimului
dintre marii profeti. Dintr/o data cine.a a inceput sa stri'e8 D (e este ceea ce cade din cerCD Ful'i
mari cadeau din cerul senin. &areau sa fie facuti dintr/o substanta ca de bumbac, iar cand
atin'eau pamantul, se topeau in cate.a secunde. "poi cine.a a stri'at8 DIata, este ce.a foarte
stralucitor pe cerED Doua obiecte luminoase, amandoua foarte stralucitoare, erau c*iar deasupra
noastra. (aderea ful'ilor a durat in 0ur de -ece minute, apoi obiectele au disparut brusc. $o'er,
un '*id din Toulouse care lucra intr/un laborator de cercetare, a reusit sa obtina o monstra din
ful'ii ca de bumbac, dar pana sa o duca la anali-e s/au .apori-at.
Toti oamenii care au a.ut pri.ile'iul sa traiasca aceasta e5perienta e5traordinara nu au fost
de-ama'iti, c*iar daca asta insemna un drum lun' de/a curme-isul Frantei pentru unii, iar pentru
altii c*iar si mai departe, pentru a le fi transmis planul celular de catre $ael. La momentul precis
si in e5acta locatie in care a.ea sa aiba loc intalnirea, Elo*imii au oferit un semn celor pre-enti,
semn pe care nu/l .or uita niciodata.
&entru prima data, $ael nu a fost sin'urul martor la acti.itatile Elo*imilor. "u fost 90 de
oameni cu el, care pot marturisi acest fenomen.
&*ilippe, '*idul din 7el'ia, a aflat mai tar-iu din citirea unei carti ca acelasi fenomen a fost
obser.at in 7ra-ilia, 7el'ia si mai cu seama in Italia, in timpul unei partide de fotbal care a
trebuit sa fie intrerupta. "u fost de fiecare data aceleasi na.e stralucitoare si ful'ii ca de bumbac.
$ael insista ca intalnirile nu au ca scop faptul de a fi martori la fenomenele =AN, dar cu
toate acestea, multi participanti inca doresc ca Elo*imii sa le ofere iarasi placerea de a aparea...
!esa?ul pri#it de la Elohi#2 ;@ !artie2 ;<:A>
Transmis telepatic lui $ael la mie-ul noptii8
DEu, Fa*Ge*, prin intermediul cu.intelor mesa'erului meu $ael, adrese- oamenilor de pe
&amant urmatorul mesa0.D
DFiti pre'atitiE Nu este imposibil ca alti E5traterestri sa faca un contact foarte curand cu
oamenii de pe &amant. Ei sunt oameni pe care i/am creat de asemenea stiintific intr/o alta parte a
uni.ersului si cu care nu a.em nici o comunicare directa in pre-ent, din moti.e pe care nu .i le
putem e5plica acum fara sa cream o tulburare serioasa. Trebuie sa stiti pur si simplu ca noi
contam pe .oi ca sa le re.elati acelor oameni ade.arata lor ori'ine, pentru ca ei sunt fratii .ostri
din spatiu si, la fel ca si .oi, sunt in cautarea creatorilor lor. Spuneti/le ade.arul re.elat in
mesa0ul din 3 octombrie, din anul %0 al Erei "pocalipsei continut in (artea care spune ade.arulD.
%%
Este important de notat ca acesta este primul si sin'urul mesa0 pe care $ael l/a primit
telepatic in trei ani. Tot ce oamenii ar trebui sa stie, sau aproape totul, a fost spus in primele doua
mesa0e.

!odi-i(ari ale 1oilor %orun(i
" sasea dintre noile porunci care se 'aseste in cel de/al doilea mesa0 este modificata. (u
scopul de a e.ita imbatranirea e5a'erata a capilor !iscarii $aeliene, G*idul G*i-ilor .a fi ales
pentru o perioada de sapte ani de catre '*i-i de ni.elul 9, care trebuie sa fie cel putin 1 la .ot.
&ana in momentul in care .or fi cel putin 1 '*i-i de ni.elul 9, ni.elurile 4 si 9 se .or uni pentru
a .ota si trebuie sa fie un total de 1 oameni pentru a decide. Daca nu sunt suficienti '*i-i la
aceste doua ni.eluri, '*i-ii de ni.elul % .or fi admisi pentru a .ota. G*idul G*i-ilor .a fi ales
dintre ni.elurile 4 si 9 si .a fi eli'ibil pentru reale'ere la sfarsitul mandatului sau de sapte ani.
"ceasta modificare implica de altfel si o modificare a celei de/a patra dintre noile porunci,
continuta de asemenea in cel de/al doilea mesa08 donatia anuala, care este e'ala cu cel putin 1T
din .enitul net anual trebuie platita Fundatiei $aeliene. "sta .a asi'ura ne.oile G*idului G*i-ilor
si/i .or permite sa/si dedice tot timpul misiunii sale8 raspandirea mesa0elor. "ceasta modificare
su'erata de $ael a fost acceptata de creatorii nostri care intele' ne.oia de sc*imbari, asa incat
!iscarea sa poata de.eni mai eficienta si sa accelere-e difu-ia mesa0elor.
!esa?ul pri#it de la Elohi#2 ;B De(e#/rie2 ;<<:
"cum 4 de ani, am dat !esa0ul nostru final barbatilor si femeilor de pe acest &amant prin
'ura profetului nostru $ael, fiul nostru iubit. (el care, dupa cum a fost profetit, .a .eni si .a
distru'e Dmitul lui dumne-euD.
Timp de 4 de ani .oi, $aelienii, care i/ati recunoscut oficial si public pe creatorii .ostri, ati
muncit pentru ca noi sa fim primiti cu bine in "mbasada ceruta. De.otamentul si eforturile
.oastre ne/au incal-it inima si cei mai credinciosi dintre .oi .or fi printre cei care .or fi
recompensati.

In toate reli'iile sunt oameni care merita iubirea noastra, dar $aelienii sunt cei care ne sunt
cei mai apropiati. Ei sunt noul &opor "les si intr/o -i .or a.ea o noua Tara &romisa, pentru ca
%4
Dra'ostea lor se ba-ea-a pe constiinta si intele'ere si nu pe o credinta oarba.
(ei care ne iubeau ca pe unul sau mai multi -ei au fost pretiosi in oc*ii nostri si nu a.eau o
alta alternati.a in erele prestiintifice, dar cei care \ stiind a-i ca nu suntem supranaturali, ci dupa
c*ipul lor \ continua sa ne iubeasca sau c*iar ne iubesc si mai mult, ne induiosea-a si mai tare si
.or fi recompensati si mai mult, pentru ca ne iubesc cu constiinta si nu numai cu credinta. Iar
constiinta ii face sa ne semene.
"m cerut sa fie construita o "mbasada pentru a ne primi in apropiere de Ierusalim, dar
autoritatile poporului cu 'at intepenit au refu-at de multe ori sa acorde autori-atiile si
e5trateritorialitatea necesare.
&referinta noastra pentru Ierusalim era pur si simplu sentimentala, pentru ca pentru noi
Ierusalimul este peste tot unde oamenii ne iubesc, ne respecta si doresc sa ne primeasca cu
respectul care ne este datorat. Si &oporul "les, stiind cine suntem, este acela care .rea sa ne
primeasca, adica raelienii. "de.aratii e.rei pe &amant nu mai sunt poporul lui Israel, ci toti cei
care ne recunosc drept creatori si .or sa ne .ada din nou.
Le'atura pe care o a.eam cu poporul lui Israel este 'ata sa se rupa, si noua "lianta a0un'e la
sfarsit. Le ramane foarte putin timp sa/si intelea'a 'reseala inainte de a fi din nou imprastiati.
In asteptare, autori-atiile si e5trateritorialitatea necesare pentru edificarea "mbasadei
noastre trebuie cerute tuturor natiunilor si ra-a de un Oilometru poate fi compusa din apa la fel ca
si din pamant, cu conditia ca na.i'atia sa fie inter-isa.
(and o tara .a accorda autori-atia, Israel .a a.ea o ultima sansa de a acorda aceasta
autori-atie cu o perioada limitata de 'andire si .a conser.a prioritatea, sau "mbasada .a fi
construita in alta parte si poporul lui Da.id .a pierde din nou protectia noastra si .a fi imprastiat.
Tara pe teritoriul careia .a fi edificata "mbasada, sau care a dat sau .andut un teritoriu in
scopul acesta acordand e5trateritorialitatea necesara, isi .a .edea .iitorul asi'urat si infloritor, .a
beneficia de protectia noastra si .a de.eni centrul spiritual si stiintific pentru mileniile urmatoare.
=ra Intoarcerii noastre e apropiata si .om sustine si .om prote0a pe cei mai de.otati dintre
.oi. Inamicii .ostri .or .edea din ce in ce mai mult bratul nostru atotputernic lo.indu/i, si in
special u-urpatorul din $oma, cardinalii sai si toti cei care actionea-a in numele nostru fara sa fi
fost mandatati.
"nul ,000 nu repre-inta nimic pentru noi si pentru ma0oritatea celor care traiesc pe &amant
si care nu sunt crestini, dar multi profeti falsi .or incerca sa foloseasca aceasta sc*imbare de
mileniu pentru a/i induce in eroare pe oameni. Lucrul acesta a fost pre.a-ut si este o selectie a
celor mai constienti. Urmati/l pe G*idul G*i-ilor, el .a .a spune cum sa e.itati capcanele acestei
perioade de tran-itie, pentru ca el este (alea, "de.arul si <iata.
7udd*ismul are din ce in ce mai mult succes pe &amant, si este foarte bine deoarece aceasta
este reli'ia care se apropie cel mai mult de "de.ar si de noua balanta stiintifico/spirituala care
este necesara oamenilor epocii noi. 7udd*ismul, odata usurat de po.ara mistica din trecut de.ine
%9
$aelism, si din ce in ce mai multi 7udd*isti .or de.eni $aelieni.
Fie ca bucuria de a .edea Intoarcerea noastra sa .a dea aripi pentru a trece peste ultimele
curse de pe parcurs. Suntem asa de aproape de aceasta -i si de .oi incat, daca meditati, ar trebui
sa ne simtiti pre-enta...
Iar aceasta sen-atie .a .a lumina -ilele si noptile si .a .a face .iata minunata, indiferent de
obstacolele care mai raman de trecut. &lacerea de a ne intalni .a fi mai mica decat placerea de a
fi muncit pentru ca acest lucru sa se intample, in implinirea misiunii .oastre fiind cea mai mare
placere, nu in re-ultat.
Intre timp, Lumina si Dra'ostea noastra .a .or '*ida prin 'ura &rofetului Nostru Iubit. Si nu
uitati ca desi .a .edem in permanenta, de fiecare data cand el se uita la .oi, .a .edem si mai
bine, pentru ca infrumusetea-a ceea ce pri.este prin Iubirea pe care ./o daruieste.
(u cat il iubiti mai mult, cu atat ne iubiti pe noi mai mult, pentru ca el este o parte din noi pe
&amant. Daca este cateodata dificil sa ne aratati dra'ostea, asta este datorita faptului ca nu ati
fost constienti ca Fiul Nostru Iubit calca din nou pe acelasi sol ca .oi.
Nu ne puteti iubi pe noi si sa/l ne'li0ati pe el deoarece, inca o data, nimeni nu mer'e la Tata
decat prin Fiu, pentru ca este printre .oi, manaca atunci cand mancati, doarme cand dormiti, rade
cand radeti si plan'e cand plan'eti.
Nu pretindeti ca ne iubiti daca nu il tratati ca pe cel mai pretios dintre noi.

Dra'ostea sa pentru .oi asa de mare incat ne roa'a fara intrerupere sa iertam lucruri pe care
le consideram de neiertat. E cel mai bun a.ocat pe care il a.eti in fata (reatorilor. Si pe planeta
.oastra unde Iubirea si Iertarea sunt din ce in ce mai rare, intr/o societate din ce in ce mai barbara
din lipsa acestor .alori, el este bunul .ostru cel mai pretios.
".eti ne.oie de IubireC Uitati/.a la el, e .iu printre .oiE
Fie ca Lumina sa sa .a G*ide-e pana la noi, c*iar daca ne intoarcem sau nu, caci in toate
ca-urile, .a asteptam printre <esnicii nostri.
&ace si Iubire tuturor =amenilor de buna .ointa.

1^2 D. ;. se refera la Ddupa ;iros*imaD8 In $aelism, data de 6 au'ust 1+49, cea la care
bomba atomica a fost lansata asupra ci.ililor #apone-i, marc*ea-a inceputul anului 0 al noii ere,
timpul cunoscut sub numele de "pocalipsa 1re.elatie in limba 'reaca2, in care =mul este pus fata
in fata cu abilitatea de a obtine o Epoca de "ur a pacii, sau autodistru'erea datorata puterilor care
%6
pot fi armate prin stiinta si te*nolo'ie. De aceea, asta-i este anul 9+, dupa ;iros*ima 1d. ;.2.
1atiunile 8nite-Rael2 septe#/rie 2005
Natiunile Unite trebuie sa dispara pentru a fi inlocuite
de o or'ani-atie mult mai democratica
"sta este ceea ce am spus in ultimii %0 de ani. Natiunile Unite nu sunt o or'ani-atie
democratica. Sunt un club elitist condus de cate.a superputeri imperialiste moderne si e5/
coloniale, toate .enind din tarile albe si de .est.
&entru ca U.N. sa fie democratice, fiecare natiune ar trebui sa fie intitulata la un .ot
proportional cu populatia, ceea ce inseamna ca India si (*ina, care repre-inta aproape 90T din
omenire cu o populatie cumulata de aproape % miliarde, .a a.ea o Jputere de .otK corespondenta
de 90T. S.U."., pe de alta parte, cu numai %00 de milioane de locuitori, care repre-inta numai
9T din populatia lumii, ar trebui sa aiba o putere de .ot de numai 9T, iar !area 7ritanie, cu
numai 60 de milioane de locuitori, repre-entand doar 1T din populatia lumii, ar trebui sa aiba o
putere de .ot de numai 1T. Dar in sc*imb, U.N. sunt conduse de catre un mic 'rup de tari
.estice bo'ate care repre-inta mai putin de 10T din omenire, mai ales cele din asa numitul
Jconsiliu de securitateK>
In ca-ul in care 7us*, 7lair si ceilalti lideri ai tarilor e5/colonialiste, imperialiste, doresc cu
ade.arat ceea ce pretind ca doresc, adica sa promo.e-e democratia, atunci acestia trebuie sa
accepte niste Natiuni Unite cu ade.arat democratice.
Dar realitatea este ca acestia nu doresc cu ade.arat asta@ ceea ce doresc ei cu ade.arat este sa
continue sa domine lumea, atat economic cat si spiritual. Dupa cum a ar'umentat si re'larea
mea a I("((I 1(omitetul international impotri.a imperialismului (alendarului (restin/
GGG.icacci.or'2, de ce foloseste U.N., care se presupune ca repre-inta intrea'a omenire,
calendarul crestin in ca-ul tuturor documentelor sale oficiale a.and in .edere ca numai 9T din
omenire este (restinaC De ce ar trebui sa fie fortati musulmanii, e.reii, budd*istii si s*int*oistii,
care au propriul lor calendar, sa semne-e *artiile U.N. folosind calendarul (restinC
Natiunile Unite ar putea adopta un calendar neutru, folosind ca anul -ero anul propriei sale
intemeieri sau anul in care a fost bombardat orasul ;iros*ima, ca simbol al pacii. Dar in sc*imb,
acestea inca mai folosesc calendarul care fortea-a statele non/(restine, care se intampla sa
repre-inte ma0oritatea, sa recunoasca presupusa nastere a lui Iisus atunci cand semnea-a
documenetele /fara niciun fel de sensibilitate fata de sentimentele celor ai caror stramosi au fost
masacrati, obli'ati la scla.ie sau e5crocati de catre cruciade in numele (restinismului.
U.N. nu au decat doua .ariante8 sa se sc*imbe complet si sa de.ina o ade.arata or'ani-atie
democratica, non/reli'ioasa sau sa fie distrusa si inlocuita de o or'ani-atie cu ade.arat neutra si
democratica. &oate ca cea de/a doua .arianta repre-inta cea mai buna solutie, a.and in .edere ca
este intotdeauna foarte dificil sa fie sc*imbate lucrurile e5istente. &oate ca noul corp mondial
care .a inlocui U.N..a costa mult mai putin si .a fi mult mai democratic8 Kreali-at de catre
oameni pentru oameniK. <a putea fi c*iar un 'u.ern mondial ba-at pe internetul .irtual, in care
oamenii isi .or putea e5prima ale'erile online. "ceasta democratie online .a putea a.ea in plus
%3
a.anta0ul tra'erii la raspundere a celor mai periculosi, de neincredere si costisitori oameni de pe
Terra8 politicienii. &ropunerea mea in le'atura cu instaurarea unui 'u.ern Geb
1GGG.upGorld'o..or'2 ar putea fi solutia potri.ita pentru a inlocui in.ec*itele Natiuni Unite.







%osts(riptul 'utorului
(am trei-eci de ani au trecut din momentul in care am scris cele trei carti care alcatuiesc
acum aceasta noua editie reintitulata JDesi'n Inteli'ent \ !esa0ul de la Desi'neriK. <oi relata
moti.ele aflate in spatele acestui nou titlu putin mai incolo, dar intre timp, este important sa
o'lindesc faptul ca s/au intamplat multe lucruri importante de/a lun'ul ultimilor trei-eci de ani.
Lumea noastra a continuat sa se sc*imbe foarte repede in timpul acestei perioade, intotdeauna in
directia informatiilor re.elate pe care le/am dat prima data la inceputul si spre mi0locul anilor
30L. Din acest moti. cartile sunt reproduse nesc*imbate aici, pentru a demonstra faptul ca
e5traordinarele ade.aruri re.elate acum trei decade sunt do.edite 'radual si succesi. de catre
noile de-.oltari si descoperiri stiintifice.
"m publicat oficial prima parte a acestei carti sub titlul J(artea care spune ade.arulK in
limba france-a la inceputul anului 1+34. Dupa o calatorie spatiala neasteptata si de neuitat
petrecuta in octombrie 1+39, primei carti i/a urmat cea intitulata JE5traterestrii m/au luat pe
planeta lorK, in 1+36. In 1+3+ am scris si publicat JSa le uram bun/.enit E5traterestrilorK, facand
cunoscute pentru prima data informatiile pe care mi/a fost cerut mai de.reme de catre Elo*im sa
le tin secrete timp de trei ani. "m scris alte patru carti, una intitulata JGeniocratiaK11+3,2, care
descrie o a.ansata forma de democratie pledata de catre Elo*im,K!editatia Sen-ualaK11+,02, o
carte de in.ataminte pentru o practica meditati.a .itala, proiectata de Elo*im pentru a ne tre-i
simturile la ma5im si a ne a0uta sa obtinem ade.arata armonie interioara,KDa clonarii
umaneK10002, care enumera ad.ansurile stiintifice care .or face in curand parte din .iata
noastra in ariile clonarii si ale nanote*nolo'iei, si J!aitre)aK, o antolo'ie a conferintelor si
lecturilor mai recente selectate de catre conducatorii $aelieni.
"ceste carti au fost traduse pana acum in aproape trei-eci de limbi de catre suporteri raelieni
.oluntari. (u totul, mai mult de doua milioane de copii ale cartilor mele au fost .andute pe intre'
'lobul. <asta ma0oritate au fost printate, publicate si distribuite sub controlul a diferite branse
nationale ale !iscarii $aeliene Internationale 1I.$.!..2.
In cei trei-eci si doi de ani ai e5istentei sale, I.$.!. a crescut constant. In pre-ent,
or'ani-atia are un total de mai mult de 69,000 de membri in toata lumea si acum sunt stabilite
branse nationale in aproape +0 de tari, inclu-and toate marile natiuni ale lumii. "cum, !iscarea
este puternica in Franta, (anada, #aponia, Sorea de Sud si "frica. Se e5tinde de asemenea
puternic in Statele Unite, "ustralia, 7ritania, "sia de Sud/Est, "merica Latina si in cea mai mare
parte din tarile Europei. !ult mai recent, noi branse nationale au fost fondate in 7ul'aria,
%,
!on'olia si Lituania.
(u oca-ia seminariilor re'ulate tinute pe fiecare continent al lumii, in.atamintele
Elo*imilor, asa dupa cum sunt pre-entate ele in aceste carti, au fost oferite multor mii de oameni
de toate .arstele de mine insumi si de catre membrii seniori ai !.$.I. (u totii, acum sunt mai
mult de 00 de '*i-i sau preoti raelieni, in toata lumea. !iscarea are doua mari publicatii in care
eu si alti lideri $aelieni scriem in le'atura cu de-.oltarile curente8 K"pocalipsaK, o re.ista
internationala care este publicata de doua ori pe an si J(ontactK, o scrisoare de stiri electronica,
saptamanala, care este distribuita online pe GGG.raelianeGs.or' . "ceste publicatii a0uta la
diseminarea mai adanca a filosofiei si a cunoasterii Elo*imilor.
Nasterea oii Doll) a fost un e.eniment reper in istoria stiintifica umana si este destul de clar
faptul ca, foarte curand, clonarea fiintelor umane .a de.eni le'ala peste tot. La fel ca si pe
planeta Elo*imilor, clonarea de pe Terra .a de.eni un mi0loc prin care fiintele umane .or obtine
.iata eterna.
Dupa clonarea oii Doll) din 1++3, am initiat un proiect numit (lonaid pentru a atra'e atentia
asupra problemei clonarii umane. &utin dupa aceea, Dr. 7ri'itte 7oisselier, un stralucit om de
stiinta si Episcopa $aeliana, s/a ocupat de proiect si a creat compania. !/am indepartat complet
de orice implicare, din moment ce scopul meu initial a fost pur si simplu de a promo.a conceptul
clonarii umane, asa ca I.$.!. nu are nici o cone5iune directa cu (lonaid. <oi continua totusi sa o
spri0in pe Dr. 7oisselier si compania (lonaid din punct de .edere filosofic in continuarea muncii
lor si m/am bucurat in special atunci cand aceasta a anuntat oficial in decembrie 00 pe primele
pa'ini ale -iarelor de stiri internationale ceea ce a fost poate cea mai mare reali-are a celor % de
ani de misiune8 (lonaid a reusit nasterea asistata a primei fiinte umane clonate, o micuta fetita
numita JE.aK.
(u toate ca, in timpul in care scriu, comple5itatile le'ale au intar-iat publicarea do.e-ilor
stiintifice ale acestei clonari umane reusite, nu este nici o indoiala fata de faptul ca numele
!iscarii $aeliene si lucrurile pentru care pledea-a au de.enit bine cunoscute pe tot cuprinsul
planetei
Urmatorul pas cerut .a fi sa se faca posibila transferarea informatiilor mentale, a memoriei si
a personalitatii de la un indi.id batran intr/o noua clona tanara fi-ic. "cest transfer de memorie
direct in adultii tineri inseamna efecti. ca acelasi indi.id poate trai la infinit. Le'ile umane .or
trebui adaptate culturii noastre sc*imbatoare si a cresterii a.ansului te*nolo'ic si sunt foarte
mandru ca am creat (lonaid, prima companie de clonare umana care poate fi contactata acum pe
internet pe site/ul sau GGG.clonaid.com . Sunt inca timpurii -ilele pentru astfel de c*estiuni, dar
noi le'i .or trebui adoptate pentru a defini criteriile care .or stabili cui i se .a permite sa
beneficie-e de aceste te*nolo'ii. "ici, la fel ca si pe planeta Elo*imilor, numarul de clone .a
trebui de asemenea limitat la una pe indi.id / si asta numai dupa moarte.
"nul acesta a a.ut loc un alt pro'res de o ma'nitudine similara poate, dupa cum este
mentionat pe scurt in &refata acestei carti, atunci cand un articol dintr/o re.ista stiintifica aparut
intr/un 0urnal stiintific din Mas*in'ton anunta efecti. acceptarea de catre academie a unei noi
teorii a JDesi'nului Inteli'entK. "ceasta publicatie a marcat prima pro.ocare academica de inalt
ni.el a in.ec*itei si nedemonstratei teorii e.olutioniste a lui DarGin. Drept urmare, de/a lun'ul
unui an sau cam asa ce.a, Desi'nul Inteli'ent sau I.D., a atras cresterea atentiei si a inspirat o
mare disputa in cercurile academice si dincolo de ele in "merica, Europa si in intrea'a lume. In
particular, in timp ce scriu aceste randuri, o de-batere furioasa este iminenta in Statele Unite,
pri.ind introducerea teoriei Desi'nului Inteli'ent in scoli ca alternati.a a teoriei E.olutiei lui
DarGin.
%+
=ponentii acesteia .ad asta ca pe o incercare de a/l reintroduce pe JDumne-euK oficial in
scolile natiunilor, in ciuda refu-ului (urtii de a permite asta acum aproape 90 de ani sub
prete5tul ca in (onstitutie este scrisa clara separatie dintre stat si biserica. Intr/ade.ar este foarte
e.ident faptul ca in pre-ent conser.atorii reli'iosi din "merica folosesc in definti. acest
camufla0 pentru a/si infiltra .i-iunile reli'ioase do'matice din nou in scoli.
Dar foarte ori'inala si unica noastra e5plicatie $aeliana a ori'inii .ietii de pe Terra ofera
efecti. o a treia optiune, si una care nu poate fi ne'ata de catre (urtea Suprema, din moment ce
nu promo.ea-a reli'ia in scoli. &oate fi descrisa cel mai bine ca Desi'nul Inteli'ent ateist, care
repre-inta creatia stiintifica a .ietii de pe &amant reali-ata de catre o ci.ili-atie umana a.ansata
de pe o alta planeta. "sta aduce la .iata o noua teorie rationala, e5plicand ori'inile noastre, teorie
care este reproductibila actual in laboratoare, dupa cum a demonstrat recentul anunt al
cercetatorului stiintific (rai' <enter, potri.it caruia acesta a inceput procesul de creare al
primului or'anism unicelular sintetic. &remisa esentiala pentru ca ce.a sa fie stiintific este aceea
ca poate fi reprodus in laborator. E.olutia nu a fost niciodata reprodusa in nici un laborator@ din
aceasta cau-a este denumita Jo teorieK si acelasi lucru este .alabil, desi'ur, pentru teoria lui
JDumne-euK. "ceasta a treia cale, Desi'nul Inteli'ent ateist, este sin'ura care poate fi reprodusa
intr/un laborator c*iar acum, si este aproape sa se intample.
Ideea conform careia e5ista miliarde de planete similare Terrei in uni.ers este de asemenea
acceptata de catre cei mai multi oameni de stiinta, la fel ca si faptul ca planeta noastra nu este
neaparat cea mai a.ansata din uni.ers. "sadar, a.and o ci.ili-atie umana mult mai a.ansata care
a .enit pe &amant acum mult timp pentru a crea .iata, aceasta este cea mai rationala e5plicatie
asupra ori'inii noastre. In sfarsit, merita sa fie predata in scoli ca a o alternati.a a teoriei
E.olutiei si nici o scoala nu poate ne'a accesul la o teorie ateista a Desi'nului Inteli'ent sub
prete5tul separarii bisericii si statului. (*iar si cei care cred in JDumne-euK isi .or tra'e foloase
din e5licatia noastra ca pe un J(al TroianK pentru a intra in sistemul scolar ca o alternati.a a
monoliticei, do'maticei si intolerantei teorii e.olutioniste a lui DarGin.
Spunand asta, este de asemenea important de spus ca pre'atirile pentru construirea
ambasadei cerute de Elo*im pro'resea-a de asemenea bine.
"mbasada si re-identa trebuie sa fie prote0ate de drepturi e5trateritoriale ca orice misiune
diplomatica internationala normala, si in acord cu instructiunile precise ale Elo*imilor, ar*itectii
$aelieni au terminat de0a sc*itarea comple5ului cladirilor unde .a a.ea loc cea mai e5traordinara
intalnire a liderilor mondiali din istorie. Nu cu mult dupa ce am construit un model la scara
redusa al ambasadei ba-at pe sc*itari, a aparut in "n'lia o picto'rama 1in lanurile de 'rau2 care
seamana uimitor de mult cu ea.
Dar trebuie sa spun ca nu finantele repre-inta obstacolul principal in reali-area acestui
proiect. &roblemele diplomatice si politice repre-inta o problema spinoasa si pentru a trece de ele
este ne.oie de rabdare si perse.erenta.
In aceasta directie, !iscarea $aeliana Internationala a facut mai multe pre-entari Gu.ernului
Israelian si Sefului $abin in Ierusalim incepand din 1++1, cerand ca e5trateritorialitatile necesare
sa fie acordate asa incat ambasada sa poate fi construita in apropiere de Ierusalim, acolo unde
Elo*im au creat primele fiinte umane. &rimul templu al reli'iei Iudaice a fost de fapt o prima
ambasada in 0urul careia .ec*iul oras a fost construit. Elo*im asteapta acum ca Statul Israel sa
ofere asemenea conditii e5trateritoriale speciale pentru noua ambasada / al treilea templu / dar
pana acum nu a fost nici un raspuns po-iti. din Israel.
&rima intalnire a a.ut loc pe , noiembrie 1++1 la "nul Nou E.reiesc si o alta cerere oficiala
a fost facuta Sefului $abin al Israelului cate.a luni mai tar-iu. (ererea a fost luata in considerare
40
si un studiu al aplicarii a inceput. In .ara lui 1++% o comisie a 'u.ernului Israelian a a0uns la
conclu-ia ca !iscarea $aeliana era pasnica in intentii si ca nu ameninta securitatea Israelului. In
acest raport, doi rabini au conclu-ionat ca Dar fi bine sa nu se faca nimic impotri.a lui $ael in ca-
ca este cu ade.arat !essia cel asteptat.D
In noiembrie 1++% o alta cerere a fost facuta prim/ministrului israelian Fit-*aO $abin, cand
acesta se afla in (anada, luand parte la (on.entia E.reilor din !ontreal. Dar dupa o luna !r.
$abin a raspuns prin unul din repre-entantii sai ca nu o poate accepta.
Daca se declina in cele din urma permisiunea de a oferi e5trateritoriile, dupa cum a mai fost
indicat, atunci .om construi ambasada cel mai probabil pe teritoriul &alestinian sau E'iptean sau
intr/un alt stat .ecin. De fapt, pantele 0oase ale !untelui Sinai .or fi o alternati.a e5celenta, din
moment ce aici a fost locul in care Fa*Ge*, liderul Elo*imilor, a aparut prima data in fata lui
!oise.
Si mai mult, Elo*im .or prefera sa ii dea Israelului oportunitatea de a fi de acord cu aceasta
cerere din moment ce acesta este intre'ul scop al Statului Israel. Din momentul mesa0ului primit
de la Elo*im pe 1% decembrie 1++3, am inceput ne'ocierile cu alte tari si de indata ce .om primi
JpermisiuneaK, .a mai fi facuta o ultima cerere Israelului.
Inca din 1++0, ca un semn al sentimentelor speciale indreptate catre oamenii din Israel, au
fost de acord cu su'estia mea de a modifica semnul ori'inal al Infinitului folosit de catre bransele
!iscarile $aeliene din <est. SGastiOa centrala, care inseamna Dbuna/stareD in sansOrita si care de
asemenea repre-inta infinitatea in timp, a fost inlocuita cu o forma de 'ala5ie in .arte0. "ceasta
sc*imbare a fost facuta intr/un efort de a a0uta ne'ocierile pentru construirea ambasadei
Elo*imilor in Israel si de asemenea din respect pentru sensibili-area .ictimelor care au suferit si
au murit sub sGastiOa na-ista in timpul celui de/al Doilea $a-boi !ondial. In "sia, acolo unde
sGastiOa poate fi 'asita in cele mai multe din templele 7udd*iste si unde repre-inta infinitul in
timp, simbolul ori'inal nu este o problema.
"ceasta modificare a simbolului I$! pentru .est a fost, desi'ur, facuta cu dra'a inima si
cand ma uit inapoi acum si supra.e'*e- pro'resul nostru din 1+3%, pot .edea ca totul mer'e
conform planului.
!iscarea $aeliana Internationala isi .a atin'e intr/o -i toate obiecti.ele stabilite de Elo*im /
cu sau fara participarea mea. Stiu ca a de.enit auto/suficienta si acum poate functiona perfect de
bine si fara mine.
!ulte raman inca de facut si c*iar daca marea -i .a sosi in sfarsit si Elo*im .or ateri-a
oficial in fata liderilor mondiali si a unei multimi de camere de tele.i-iune si repre-entanti
media, unii sceptici, ma astept, .or continua sa aiba dubii daca aceste foarte a.ansate fiinte
puteau sa fi creat cu ade.arat artificial toata .iata pe planeta noastra. !embrii conducatori ai
!.$.I. si eu suntem constienti ca s/ar putea intampla asta. Dar asta nu ne intimidea-a / din
contra.
Elo*imii insisi .or ateri-a aici pe &amant in .iitorul nu prea indepartat, in 0urul momentului
Psin'ularitatiiK dupa cum o numesc unii, atunci cand totul .a fi inteles multumita stiintei. Nu .a
fi mai tar-iu de %0 de ani de acum incolo si poate fi mult mai curand / daca ade.arul pe care l/am
descris in aceasta carte se raspandeste mult mai repede in 0urul lumii.
Elo*im ii .or aduce cu ei pe toti marii profeti ai trecutului, inclusi. pe !oise, Ilie, 7udd*a,
Iisus ;ristos si !o*amed. "cest e.eniment indelun' asteptat .a fi cea mai frumoasa -i din
istoria umanitatii. Sper ca .ei fii pre-ent cand .or ateri-a la ambasada lor si ca .ei fii capabil sa
imparti bucuria de a sti ca ai luat parte la aceasta minunata a.entura si ca ai a0utat financiar la
construirea ei. "ria pe care .a fi construita ambasada .a de.eni centrul spiritual al lumii pentru
41
urmatoarele milenii. =ameni din toate natiunile .or .eni in pele'rina0 la acest loc sfant. = replica
a ambasadei .a fi construita in apropierea celei ade.arate si .a fi desc*isa publicului, asa incat
acesta sa .ada cum arata inauntru.
Dar se .a sfarsi misiunea !iscarii $aeliene odata cu .enirea creatorilor nostriC Deloc. Din
contra, .a fi ade.aratul inceput al misiunii noastre. =data cu disparitia tuturor reli'iilor primiti.e,
'olul .a trebui sa fie umplut cu o noua spiritualitate / una care este pe aceeasi frec.enta cu
re.olutia te*nolo'ica care sta sa .ina.
Noi suntem acum fiinte umane care folosesc te*nolo'ia de maine, reli'iile de ieri si 'andirea
de ieri. !ultumita Elo*imilor, .om putea sa atin'em noi ni.eluri spirituale prin inbratisarea
propriei lor reli'ii / una ateista / cea a infinitului dupa cum este repre-entat si in simbolul lor.
G*i-ii !iscarii $aeliene .or de.eni preotii acestei noi reli'ii, permitandu/le fiintelor umane sa se
simta in armonie cu infinitul minuscul si infinitul mare, facandu/le posibil sa isi dea seama ca
suntem praf cosmic si ener'ii pentru totdeauna.
Laboratoare si uni.ersitati .or fi construite aproape de ambasada, si aici, sub indrumarea
Elo*imilor, sa.antii umani .or putea sa/si imbunatateasca cunostintele. In acest fel .om atin'e
'radat ni.elul stiintific al Elo*imilor. "sta ne .a permite sa ne a.enturam pe alte planete pentru a
crea .iata noi insine si .om de.eni noi insine la randul nostru DElo*imiD pentru cei pe care ii
.om crea. &e propria noastra planeta, 7ri'itte 7oisselier si alti sa.anti cu .i-iuni realiste au
inceput de0a sa paseasca pe calea spre a de.eni Jdesi'neri inteli'entiK care, lucrand pentru .iitor,
.or fi in intre'ime constienti de ade.arata natura a trecutului si a ori'inilor noastre. &rin
intermediul nostru si al lor, spiritualitatea si stiinta .or mer'e pasnic mana in mana, eliberate in
sfarsit de fricile medie.ale care ne/au c*inuit in trecutul nostru. "sta ne .a permite sa de.enim si
noi insine J-eiK, dupa cum a fost scris acum mult timp in scripturile stra.ec*i / dar poate mai
de'raba niste J-ei ateistiK amu-anti.
Totusi, sa nu uitam ca mareata noastra sarcina este construirea ambasadei pentru Elo*im, asa
incat acestia sa .ina in sfarsit aici si sa ateri-e-e oficial si desc*is printre noiE Iar ei .or aduce
foartei incurcatei dar inca foarte capabilei noastre lumi profundele lor in.ataminte ale iubirii si
ale stiintei.

$ael
]uebec, (anada
Toamna lui 009
4
4%
INF=$!"TII "DITI=N"LE
(ititorii pot contacta autorul sau aceasta or'ani-atie, !iscarea $aeliana Internationala 1I$!2,
pentru informatii aditionale despre aceasta carte si pentru alte probleme le'ate de aceasta.
&rincipala adresa pentru autor este8
cH o T*e International $aelian !o.ement
(ase &ostale 9, (; 111
Gene.a ,
SGit-erland
"dresele oficiale de internet ale !iscarii $aeliene Internationale si ale or'ani-atiilor asociate cu
aceasta sunt8
GGG.rael.or'
GGG.raelianeGs.or'
GGG.rael/science.or'
GGG.raelafrica.or'
GGG.apostas)noG.or'
GGG.sub.ersions.com
GGG.icacci.or'
&entru a .a inscrie la ser.iciul rael/science, care distribuie prin e/mail o selectie a stirilor
stiintifice aflate in le'atura cu aceasta carte, .a ru'am sa trimiteti un e/mail 'ol catre8
su/s(ri/e@rael-s(ien(e.org
44
SEMINARII SI CONTACTE
In fiecare an se tin cate.a seminarii in 0urul lumii, unde $aelienii se intalnesc sa auda
in.atamintele Elo*imilor, oferite de catre &rofetul lor, $ael. Daca doriti sa participati la unul
dintre aceste seminarii sau doar sa intrati in le'atura cu un $aelian aflat in apropierea
dumnea.ostra, .a ru'am sa contactati una dintre !iscarile $aeliene de mai 0os. &entru o lista
completa a contactelor $aeliene din mai mult de ,6 de tari, .a ru'am sa .i-itati Gebsite/ul8
GGG.rael.or' .
EU$=&"
3 Leonard Street
London, En'land, US
"F$I(" Tel8 U%%102 6 16 49 4 ,9
Email8 europe:intelli'entdesi'n.com
09 7& 1444, "bid0an 09,
(ote dLI.oire, "frica
Tel8 1U92 03.,.,%.00
Email8 africa:intelli'entdesi'nbooO.com
"!E$I(" =(E"NI"
G.&.=. 7o5 %+3
&.= 7=? 930+%9 S)dbe), NSM 001
Topa- Station "ustralia
Las <e'as, N< ,+10,, US" Tel8 U6110241+ +66 1+6
Tel8 1U12 ,,, $"ELI"N Tel8 U6110240+ %36 944
Tel8 1U12 ,,, 3% 946 Email8 oceania:intelli'entdesi'nbooO.com
Email8 usa:intelli'entdesi'nbooO.com
Email8 (anada:intelli'entdesi'nbooO.com
"SI" US
ToOio/To, S*ibu)a/Su 7(! !instrel
S*ibu)a /1/1 London M(IN %??
!iOi 7iru 401, #apan 190/000 En'land, US
Tel8 1U,12 % %4+, 00+, Tel8 U44102334+61,4%
Fa58 1U,12 % %4,6 +%94 Email8 uO:intelli'entdesi'nbooO.com
Email8 asia:intelli'entdesi'nbooO.com
49
$E(UN="STE$I
!ultumim !u-eului JT*e Fi-GilliamK, Uni.ersitatii (ambrid'e, US pentru permisiunea de a
reproduce JT*e baptism of (*ristK de "ert de Gelder, 1310. &ictura in ulei, 4,.% 5 %3.1 cm.
!ultumiri similare mer' catre Galeria Nationala din Londra, pentru acordarea permisiunii de a fi
reprodusa JT*e annunciation, Git* Saint EmidiusK de (arlo (ri.elli, 14,6. &ictura in acuarea de
ou transferata din lemn, 03 5 146,3 cm.
Ii multumim lui (olin "bdre-s 1GGG.(rop(ircleInfo.com2 pentru permisiunea de a fi folosita
foto'rafia aeriana a picto'ramei din lanurile de 'rau facuta la (*eesefoot ;ead in Milts*ire,
"n'lia in au'ust 1++0.
!ultumim lui !arcus Menner pentru funi-area traducerii ori'inale in En'le-a a cartilor JT*e
messa'e Gi.en b) E5tra/TerrestrialsK si JLetLs Melcome t*e E5tra/TerrestrialsK, care formea-a
ma0oritatea acestei noi editii tradusa si re.i-uita.
&entru multiplele citatii biblice 'asite in aceasta carte au fost folosite ca referinte J$estored
Name Sin' #ames .ersionK, J"merican Standard <ersionK, JDarb) TranslationK, J;ebreG
Names <ersionK, J T*e Mebster 7ibleK si JNeG Sin' #ames <ersionK.
Scriptura luata din JNeG Sin' #ames <ersionK este (op)ri'*t : 1+, de T*omas Nelson, Inc.
folosita cu permisiune. Toate drepturile re-er.ate.
46
"LTE ("$TI S($ISE DE $"EL
!EDIT"TI" SENAU"L"
Un insotitor important al .olumului JDesi'nul Inteli'ent8 !esa0ul de la Desi'neriK.
&entru a ne desc*ide mintile catre .iitor si a ne reali-e ade.aratul nostru potential, trebuie sa
in.atam sa ne tre-im corpurile mult mai mult catre placerile tuturor simturilor noastre> aceasta
este lectia .itala pe care $ael a adus/o inapoi din calatoria sa catre o alta planeta.
In acest .olum, el detalia-a te*nicile de meditatie pe care Elo*imii le/au proiectat pentru a
ne a0uta sa atin'em armonia cu infinita natura a tuturor lucrurilor.
"0utandu/ne sa ne bucuram mult mai intens de sunete, culori, 'usturi, mirosuri si man'aieri,
aceste in.ataminte ne permit sa 'asim o noua creati.itate in noi insine.
GENI=($"TI"
%ri#a tradu(ere in EngleCa a unei -oarte (ontroversate teCe politi(e.
Democratia este o forma imperfecta de 'u.ernare destinata sa faca loc conducerii reali-ata
de catre 'enii \ JGeniocratiaK. Sub acest sistem, niciun candidat pentru o functie importanta nu
poate lua parte la ale'eri daca ni.elul sau de inteli'enta nu este cu cel putin 90T peste medie. Si
mai mult, pentru a fi ele'ibil de a .ota, un elector trebuie sa aiba un ni.el de inteli'enta cu cel
putin 10T peste medie. Geniocratia este, de aceea, o democratie selecti.a.
"ceste concepte pro.ocatoare sunt aplicate de0a pe planeta Elo*imilor. Numai daca nu
putem .eni cu ce.a mai bun, ei ne sfatuiesc sa incepem sa pre'atim implementarea unui sistem
similar, din moment ce pro'resul uman depinde in cele din urma de munca 'eniilor.
In aceasta prima editie a cartii care urmea-a a fi publicata in limba En'le-a, $ael descrie in
ce fel ar putea functiona aici un asemenea proces/ de indata ce testele de inteli'enta .or fi
de-.oltate suficient.
D" (L=N"$II U!"NE
= minunata pri.ire catre .iitor.
In aceasta carte, $ael, care a inspirat formarea (lonaid/ului, prima companie oferita sa
clone-e fiinte umane, e5plica in ce fel te*nolo'ia de asta-i repre-inta primul pas catre atin'erea
.ietii eterne.
(u .i-iune e5ceptionala, el ne permite o e5traordinara pri.ire catre un minunat .iitor si
43
e5plica felul in care te*nolo'ia noastra nascanda .a re.olutiona lumea noastra si ne .a
transforma .ietile.
"ceasta este o carte pentru a ne pre'ati pentru o inima'inabil de minunata lume transformata
intr/un paradis, in care nanote*nolo'ia .a face a'ricultura si industria 'rea inutile, in care super
inteli'enta artificiala .a depasi foarte repede inteli'enta umana si .a reali-a toate sarcinile
plictisitoare, in care .iata eterna .a fi posibila atat intr/un computer cat si intr/o serie de corpuri
umane re/intinerite constant, si in care lumea .a putea fi un loc al timpului liber si al iubirii, in
care nimeni nu .a mai trebui sa munceasca .reodataE
!"IT$EF"
Extra(te din invata#intele sale
$ael, pre.a-utul J!aitre)a din <estK, impartaseste in.atamintele si intelepciunea sa in aceasta
minunata carte de e5tracte luate din multiplele seminarii $aeliene in care a predat de/a lun'ul
ultimilor trei-eci de ani. = multitudine de subiecte sunt continute in aceasta carte, dupa cum ar fi
Iubirea, Fericirea, Serenitatea, Spiritualitatea, (ontemplarea, !itul &erfectiunii, Non/<iolenta,
Stiinta, $elatiile de iubire, si multe altele. = e5celenta resursa pentru oricine care este interesat in
de-.oltarea de sine si care doreste sa traiasca o .iata mult mai reali-atoare si .esela.
4,
Note si $eferinte
Notele de mai 0os sunt ale editorului, nu ale autorului.
1. &entru referintele biblice din aceasta carte, in ca-ul in care nu este declarat altce.a, a fost
folosita 7iblia restaurata a $e'elui #ames 1NS#<2, care utili-ea-a numele E.reiesti
Elohi# si Dah6eh, in loc de Du#neCeu si Do#nul.
. In multe biblii Frantu-esti si in ec*i.alentul ori'inal Frantu-esc al acestei carti, cu.antul
stiinta este folosit in loc de /ine si rau.
%. seara in Noua <ersiune a 7ibliei $e'elui #ames 1NS#<2.
4. de-e(t in Noua <ersiune a 7ibliei $e'elui #ames 1NS#<2.
9. Este scris Co#andantul ar#atei in multe biblii.
6. <ersiunea Greaca si cea Latina <ul'ata ofera tu#ori.
3. Este scris nor intune(at in Noua <ersiune a 7ibliei $e'elui #ames 1NS#<2.
,. &asa0 luat din 7iblia Mebster 1MebsterLs2, datorita folosirii e5presiei pe pa#ant, in loc
de in pa#ant.
+. In multe biblii, cu.antul ar#ate este pus adesea in locul cu.antului ostire.
10. $NS#< foloseste EliDah, dar a fost folosita .arianta mult mai populara Eli?ah.
11. <ersiunea Numelor E.reiesti 1;N<2, ba-ata pe 7iblia !ondiala En'le-easca, si
imbunatatita de catre <ersiunea "mericana Standard din 1+01.
1. Noua <ersiune a $e'elui #ames 1NS#<2.
1%. In acest pasa0, ingeri poate fi inlocuit cu Elohi#, dupa cum se 'aseste in .ersiunea
E.reiasca. "cest lucru este notat de asemenea in notele traducerii 7ibliei NeG Li.in'
1NLT2.
14. " fost folosita Noua <ersiune a $e'elui #ames 1NS#<2 . (itatul biblic al bibliei
Frantu-esti scrisa de Eduouard D*orme .a reda ce.a de 'enul 8 Vei raspandi2 (u el2
nori (are sunt soliCi (a o oglinda de #etal topit E
19. 7iblia Frantu-easca a lui Edouard D*orme, dupa cum este citat in !esa0ele Frantu-esti
ori'inale, reda urmatoarea e5presie 8 Fie(are ,# este stupid in lipsa stiintei.
16. Dahushua, dupa cum este folosit in <ersiunea $estaurata a $e'elui #ames, a fost
inlocuit cu 0isus, termen care apare in alte 7iblii.
13. <ersiunea Standard "mericana 1"S<2 a 7ibliei.
1,. Ec*i.alentul Frantu-esc incepe cu Les te#ps seront venus Fuand, in traducere
i#pul va veni atun(i (and.
4+
1+. (u.antul peste a fost inlocuit cu ec*i.alentul Frantu-esc pis(es.
0. "cest citat este din Traducerea Darb) 1Darb)2 a 7ibliei. " fost aleasa datorita folosirii
cu.antului natiuni in loc de )entiles, din moment ce 7iblia citata in !esa0ele
Frantu-esti foloseste de asemenea natiuni. "lte traduceri ale 7ibliei care folosesc
natiuni pentru acest pasa0 sunt 8 NLT, N"S7 si $S<.
1. Traducerea Darb) 1 Darb)2 a 7ibliei.
. din ti#puri strave(hi $unt unul si a(elasi este un citat din e5tractul biblic initial
din .ersiunea France-a. In bibliile En'le-esti, este scris de obicei 8 dinaintea Cilei
'# -ost a(ela.
%. In 1+39, cu autori-atia Elo*imilor, $ael a sc*imbat numele miscarii in !is(area
Raeliana 0nternationala.
4. "cest pasa0 a fost modificat din citatul ori'inal 7iblic. (ele mai multe biblii En'le-esti
folosesc cu.antul viata in acest pasa0, in timp ce biblia Frantu-easca a lui Edouard
D*orme, cea pe care a a.ut/o $ael cu el in timpul primei sale intalniri, contine cu.antul
a#e, sau soul &su-let7 in En'le-a.
9. Te5t tradus din $u/#isia -ata de autoritate, S. !il'ram, &aris 1+34.
6. (ele mai multe 7iblii En'le-esti folosesc cu.antul heaven &paradis7 in acest citat, in
timp ce biblia France-a si !esa0ele Frantu-esti se refera amandoua la (ieux- s4ies
&(eruri7 in En'le-a. "cest lucru este confirmat de catre 7iblia Latina <ul'ata din anul
490 D.;., care spune 8 (ora# %atre #eo Fui est in (aelis, sau tatal #eu (are
este in (eruri.
3. In timp ce ma0oritatea bibliilor En'le-esti folosesc in acest pasa0 cu.antul pustietate,
!esa0ele Frantu-esti si biblia Frantu-easca folosesc ec*i.alentul desert. 7iblia Latina
<ul'ata din 409 D.; foloseste cu.antul desertu#.
,. Se refera adesea la strasni( sau Cgo#otos.
90
7I7LI=G$"FIE
Darb), #.N., radu(erea Dar/y &Dar/y72 1,+0.
Fiori, #ean, Evolution ou Creation2 publicata de catre Editions S.D.T., 331+0, Dammarlie/
les/L)s, Franta.
!il'ram, S, $u/#ission to 'uthority, &aris, 1+34.
Domeniu &ublic, Versiunea 1u#elor Evreiesti &G1V7 a *i/liei !ondiale
EngleCesti.
Domeniu &ublic, 1u#ele Restaurat al Versiunii Regelui Ha#es &R1IHV7-
666.eliyah.(o#J$(riptureJ
$ostand, #ean, L"Evolution, &aris, $obert Delpire Editeur, 1+60.
T*omas Nelson B Sons, Versiunea '#eri(ana $tandard &'$V7, 1+01.
T*omas Nelson, Inc 1oua Versiune a Regelui Ha#es &1IHV7, 1+,.
Mebster, Noa*, *i/lia +e/ster 1 MebsterLs2, 1,%%.
91
INDE?
"
"bra*am
"ctele "postolilor
Era &estilor
"mbasador
"mos
Scrieri stra.ec*i
In'er
"nimale
"ntene
"pocalipsa
"pocrifia
<arsatorului
"rca
"rtisti
"stronauti
"tmosfera
"tomi
7
7estia
7iblia
=s
(artea !ortilor
7ou.ard, &*ilippe
(reier
7udd*a
7udd*ism
7udd*ist
7udd*isti
(
(andela
(arbon
9
(atolic
&lanul celular
(*imic
(opil
=amenii alesi
;ristos
(restini
7iserica
(lermont/ Ferrand
Nori
&orunci
(omunicare
(ommunism
(omputer
(omputere
(onstiinta
(opernic
(onsiliul .esnicilor
(riminali
D
Daniel
Darras, #ean/ &ierre
!oartea
Dalila
Deuteronomul
Dia.olul
7oala
"DN
Drui-ilor
E
Eclesiastul
Educatie
E'ipteni
Ilie
Elisa
Elo*a
"mbasada
Enos
<iata .esnica
<esnicii
<esnicia
E.olutia
E.olutionistii
E5odul
Ie-ec*iel
9%
F
Familia
Foametea
&este
Farfurie -buratoare
Frunte
&atru ni.eluri
Franta
Libertatea
Fructul
G
Gala5ie
Gand*i
Gene-a
(odul 'enetic
Geniocratia
Geniu
Dumne-eu
Aei
Epoca de aur
E.an'*elie
E.an'*elii
Gu.ernare
Greaca
G*idul G*i-ilor
G*i-ii
;
(er
Ebraica
Iad
(asca
Irod
;iros*ima
;omose5ual
Umanitarismul
;ipno-a
I
Idoli
Imortalitatea
Infinitul .ast
Infinitul marunt
Infinitul
!ostenirea
Inteli'enta
In.entiile
94
Isaia
Islamica
Israel
#
Ieri*on
Ierusalim
Iisus
E.reu
E.rei
Iona
#udecatori
Iullian, !arcel
S
Sabala
$e'ele Solomon
$e'i
(unostinte
Soran
L
La !onta'ne
Laboratoare
Laborator
Laser
#udecata de "poi
Latina
Le.iticul
Lumina
Lordul
Iubire
Lucifer
!
!asini
!adec*
!aria0
!aria
!atei
(arne
!editatie
!esa'er
!esia
!etal
!il'ram, Stanle)
"rmata
!iracole
7ani
99
!orisse, Lucien
!ount (armel
!o*amed
!u-ica
!usulman
!usulmani
!itol'ie
N
Noe
Nuclear
"rme nucleare
=
<ec*iul Testament
&
&arabole
&aradis
&atriotism
&arfumuri
&laneta .esnicilor
&lanete
&lacere
&apa
$u'aciune
&rofet
&rofeti
&ro.erbe
&salmi
&edeapsa
&u)/de/Lassolas
&iramida
$
(ursa
$"EL
$aelieni
$ecreat
$eincarnare
$eli'ii
$ein.iere
$e.elatie
$oboti
S
Sampson
Samuel
Satan
Scoala
96
Stiinta
=m de stiinta
=ameni de stiinta
!editatia sen-uala
Sen-ualitate
Sarpele
Ser.itori
Set
Sin'ularitate
Scla.ie
Smit*, #osep*
Sodoma si Gomora
Fiul omului
Suflet
Spirit
Sporturi
Steaua lui Da.id
Submarin
Supranatural
SGastiOa
T
(ontact Telepatic
Telepatie
Tele.i-iune
Teorie
(ei care .in din cer
Tobit
Turnul 7abel
Transmisiune
Transmitator
&omul .ietii
Trambita
U
=biecte -buratoare neidentificate
<
<atican
Na.eta
<iolenta
M
$a-boi
$a-boaie
"rme
!artor
Uter
!oneda mondiala
93
Limba0 mondial
F
Fa*Ge*
A
Aa*aria








9,