1

ELEMENTE DE ISTORIA RELIGIILOR

O. Baban

A.

Definiie i metodologie

Definiie
Religo, religare. Relegare de Dumnezeu. Un procedeu sau o sum de procedee
valide teologic i social de raportare la Dumnezeu. Nu doar conceptul de frumos
i podoab este distinctiv pentru oameni, ci i sentimentul religios. Autoritatea
moral i sentimentul afilierii la o for superioar. Ieirea din coordonatele
simple ale existenei comunitare i forarea ntrebrilor despre identitate, despre
existen nainte i dup viaa uman cunoscut pe pmnt, despre puteri
spirituale, despre accesul la supravieuire n lumea de dincolo, etc. Religia are un
rol existenial de raportare la univers i de descoperire sau afirmare a esenei
noastre umane. Este i un instrument de control social. Este i un instrument
psihologic de descoperire i afirmare a identitii. Este i un domeniu de
experiene inefabile, de descoperire, de explorare.
Uneori, poate fi doar o filosofie. Fa de o filosofie, totui, religia are elemente de
cult, de disciplin spiritual.
Perspective generale
n tratatele de istorie a religiilor exista doua mari conceptii in ceea ce priveste
metodologia acestui studiu:
1. Perspectiva evolutionist
2. Perspectiva biblic
Ele reprezint de fapt, dou cazuri particulare ale unei abordri mai generale,
conform crei istoria religiilor poate fi urmrit din dou perspective majore:
1. Printr-un filtru ateu sau cel puin nereligios, eventual, neutru
2. Prin filtrul cultural al unei religii, anume, date.

Neutralitatea n materie de religii este greu de atins poate, mai degrab, ar

putea fi atins o anumit obiectivitate n prezentare. Pe de alt parte, nici
gndirea atee nu este pe deplin neutr, deoarece adopt principii cvasireligioase
n concepia ei despre via (principii apriorice suficiente, adoptate printr-un fel
de credin, nu lipsit de asemnare cu credina sau cu devotamentul religios: cu
privire la crearea lumii, la sensul vieii, la destin, la valorile spirituale, etc. ).
Problematica dinamicii religiilor: un proces de la simplu la complex, sau cicluri
istorice?
Cnd se studiaz istoria religiilor se presupune, de cele mai multe ori, ca religiile
s-au dezvoltat de la simplu la complex, de la o gandire de tip politeist
(neabstractizata), la o gandire de tip monoteist, cu grad inalt de abstractizare.
Istoria religiilor, ca enciclopedie, ca sum a cunotinelor despre apariia i
dezvoltarea fenomenului religios, pune un accent deosebit pe etnologie, etnografie
(studiul civilizatiilor omenesti, a culturii) i pe antropologie (ce e omul si cum se
dezvolta el). Aceasta din cauz c religia i dezvoltarea ei se mpletete cu cultura
unei societi, ntr-o anumit zon, pentru un anumit grup de popoare (este
contextualizat cultural, etnic i geografic, foarte adesea).
M. Eliade in Istoria credintelor religioase, vorbeste despre evoluia oamenilor i
despre religia lor, despre primii oameni completi, aa cum i privete el. Eliade
aduce in discutie problema hominizariii omului, a evoluiei din formele de
primate, inferioare omului, la stadiul de homo sapiens. El ii numeste paleantropi
pe primii oameni complei spiritual i biologic. Din punct de vedere stiinific, azi
exist o perspectiva diferit, evoluionismul fiind supus unei critici foarte
puternice. Recunoaterea dimensiunilor diversitii de cultur uman, precum i
a unitii biologice a omenirii (unitatea de genom), conduce la o concepie de tip
mozaic despre culturi, religii i civilizaii, nu neaprat la o concepie de tip
evoluionist.
S-ar mai putea vorbi, atunci, despre o dezvoltare sau o evoluie n timp a
religiilor? Era religia oamenilor primitivi o religie simpla, sau complexa ?
Privind inapoi, n istorie, vedem ca acesti oameni primitivi aveau un cult simplu,
dar care includea un cult al mortii, ritualuri, elemente care indic existena
concepiei despre viaa dup moarte. Apoi, unde exist ritual, exist i o gndire
simbolic.

Pesterile si desenele din Franta (desenele rupestre) dovedesc cultura primitv,

dar, n acelai timp, ele arata o capacitate extraordinara a oamenilor din acele
vremuri de a-i imagina, de a prepara materiale, de a picta n mod expresiv (ex.
din vegetale faceau culori extrem de durabile in timp, desenele arata talent i
elegan artistic, via cultural, umor, obiceiuri religioase: preoti sau vrajitori
stnd la sfat, scene de vntoare, imagini in care apar oameni in prezena
dinosaurilor aici apare ideea coexistenei celor dou specii, nu de succesiune).
Primitivismul tehnologic i religios este, n felul acesta, supus unei relativiti
observabile.
Se poate observa, apoi, un numr de corespondene ntre gndirea religioas din
diverse zone i civilizaii, unele din ele surprinztoare, avnd n vedere lipsa de
comunicare ntre aceste zone, altele explicabile n baza relaiilor existente ntre
comuniti (concepii egiptene transferate la greco-romani, legatura dintre
hinduism si budism, dintre crestinism si islamism).
Este dificil de aflat cum s-au conditionat unele pe altele religiile (interacia
cultural a putut s beneficieze de factori diveri cum ar fi legturile economice,
explorri geografice, cuceriri militare, dominaii politice, etc.). Totui, ideea de
baz este c varietatea de forme religioase poate avea i alte explicaii dect un
proces de avansare treptat a contiinei, un fel de evoluionism al religiilor.
Din acest punct de vedere se poate pune o ntrebare pertinent: ce sugereaz
Biblia cu privire la istoria religiilor? Exist vreo perspectiv valid, biblic,
asupra acestor expresii de via religioas? S-ar prea c, n ce privete dinamica
general, relatrile biblice favorizeaz o istorie a religiilor cu dou mari
componente: o micare liniar n timp i o pendulare ntre cicluri istorice
asemntoare pn la un punct (progres i revenire n form de u). Conform
Bibliei, succesiunea religiilor ar cunoaste urmatoarele etape:
Un timp al pre-religiei, cand nu exista o religie organizat
Adam, Eva, Cain, Abel nu au viata religioasa, ca atare, o religie. Ei pot comunica
cu Dumnezeu, dar nu a aparut nici un intermediar ; nici Adam nu e preot.
ntlnirile cu Dumnezeu din Eden pot fi interpretate ca echivalent al rugciunii ?
Primul act religios este jertfa. Cain si Abel incep sa gandeasca un act religios,
jertfa, insa despre Adam si Eva nu se spune asta. Crima lui Cain duce la un nou
pas n comunicarea cu Dumnezeu : exilul i proto-legmntul. In aceasta

perioada apare scrisul (Gen. 4:15). Dumnezeu i d un semn lui Cain, aa nct el
sa nu fie omorat. Nu avem alte semne de viata religioasa, creste salbaticia,
paganismul, moartea nefiind cunoscuta decat in urma crimelor lui Cain si
Lameh. Dupa pacat, apar deci noi elemente ale religiei, dar nu fac parte dintr-un
sistem organizat de nchinare.
Un timp al religiei
Apare Set (Inlocuit). Atunci oamenii au inceput sa cheme Numele Domnului Gen
4. 26, pe vremea lui Enos. Acesta este primul semn al religiei. Oraele par s se
dezvolte, totui, pe alt linie, prin contribuia urmailor lui Cain. Se dezvoltase
astfel muzica (Iubal), se confectioneaza arme, se dezvolta cultura, aceasta fiind
un substitut de viata spiritual, deaoarece nu exista credinta.
Trebuie precizat faptul ca primilor oameni nu le-au fost cunoscute mbtrnirea
i moartea, confom Bibliei, pentru o perioada de aproximativ cteva sute de ani
(cu excepia lui Abel i a tnrului omort de Lameh).
Pe linia lui Set sunt oameni credinciosi : Enoh (5. 12), care a dus o viata de
ascultare si de comunicare cu Dumnezeu: este aceasta o forma de religie?
El nu a fost vazut murind; Dumnezeu le da o idee despre inviere (atunci
incepusera sa vada ca oamenii imbatranesc si mor).
Potopul vine la cca 2000, sau poate 3000 de ani de la facerea lumii. Urmaii lui
Cain au murit la potop. Noi ne tragem din Noe, cu bune , dar si cu rele.
Dumnezeu a aratat ca e posibil un alt final, nu moartea (Enoh). A dat, apoi, un
semn despre sfarsitul omenirii de atunci harul avea s se sfreasc odat cu
sfritul vieii lui Metusala.
Metusala = Judecata, calamitate; moare in anul potopului
Noe = Mangaiere, Salvare, Speranta (pentru omenire)
Dumnezeu le da revelatia oamenilor din linia de oameni credinciosi.
Viata religioasa inainte de potop:
- exista jertf
- existau oameni care au inceput s cheme Numele Domnului in mod organizat
- Dumnezeu dadea revelatii in chip profetic

Un timp al monoteismului general

Noe i legmintele omenirii
Abia Noe, la iesirea din corabie, se apropie de ceea ce se poate numi o religie: el
face un altar (Gen. 8:20), aduce ardere de tot (animale curate si necurate), nca
nu aparuse Legea lui Moise care stabilea care animale erau curate si care nu. El
ofer concepte clare de via religioas, de raportare la Dumnezeu.
Dumnezeu introduce elementele religioase dupa ce a adus jertfa in Gen. 9.
Legamantul noahic (curcubeul) este premergator celui mozaic (Dumnezeu face
cu poporul evreu la muntele Sinai un legamant cu deschidere mare spre
Neamuri, dar in timp, nu atunci).
Dumnezeu da principii premergatoare legii mozaice :
autoritatea omului asupra animalelor
regim alimentar
reguli de igiena (aduc aminte de Levitic)
reguli morale ( Dumnezeu contabilizeaza vietile :cine ucide, nu va fi pedepsitpune capat scutirii de moarte data lui Cain) ;
paradox : Dumnezeu restrange violenta sau nu ?
Inceputul religiei este datorat constientizarii pacatului, a departarii de
Dumnezeu, a interventiei oamenilor credinciosi care sunt nevoiti sa aduca jertfe
intr-un anume fel.
Dumnezeu ia decizia ca omul sa traiasca doar 120 ani, reducand astfel timpul de
viata cu cca 90% si aduce potopul.
n concluzie, concluzie putem spune ca prima perioada este fara religie, iar in cea
de-a doua intalnim doua tipuri de organizare sociala :
a) oamenii exceleaza in cultura si merge din ce in ce mai rau
b) ei il cauta pe Dumnezeu; dintre toti Dumnezeu l salveaza pe Noe si familia
lui
c) - de la Noe ncolo se gandeste in termeni universali; exist o preoie de tip unic,
preoie lui Melhisedec (posibil Set)...
- apar popoarele pagane
- Iov, desi era credincios, nu pare sa fi fost din poporul evreu
- n cazul lui Israel, Dumnezeu forteaza aparitia unui popor, caruia ii da si o
religie. Fara interventia lui Dumnezeu nu aparea poporul lui Israel

RELIGII MONOTEISTE

Istoria religiilor-istoria gandirii religioase a omului.

Crestinii cred intr-un Dumnezeu unic. Dumnezeu S-a revelat omului in trei
Persoane, Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Nu intelegem un comitet de trei Persoane, ci
in termenii de azi, intelegem un singur Dumnezeu cu trei centre de constiinta.
Aceasta nu inseamna ca este un singur Dumnezeu cu trei modalitati de
exprimare sau cu trei roluri in timp. Intelegem ca Dumnezeu Se descopera prin
trei Persoane care sunt Una si nu pot fi separate. Acest concept este greu de
inteles fara revelatia Domnului Isus Hristos.
Ilustraia familiei: o ilustraie dintre cele mai interesante este faptul ca
Dumnezeu a lasat in plan uman o paradigma; in familie, cei doi: sot si sotie,
ating o unitate surprinzatoare, care la modul ideal e o unitate pe toate planurile,
in special pe plan spiritual si fizic. Cuvantul Scripturii ne spune ce cei doi sunt
una. Ce a unit Dumnezeu, omul sa nu desparta.
In natura exista modele mai greu de inteles: spatial are trei dimensiuni care nu
se pot separa; timpul are trei perspective: trecut, prezent si viitor.
Noi suntem in fata unei mari revelatii care a fost si este zguduitoare, dar cu care
noi ne-am obisnuit. In crestinism, avem o comunicare cu Dumnezeu destul de
libera, care nu se conformeaza unui sistem religios; exista niste reguli foarte
serioase, dar care nu formeaza un sistem religios.
In Eden apare ideea jertfei, dar era un mod de a te apropia de Dumnezeu; este
inceputul unui system religios:exista un fel de ambivalenta a jertfei: multumirea
se imbina cu sacrificiul, era o jertfa de recunostinta pentru rezultatele muncii
omului. Dumnezeu a apreciat mai mult jertfa lui Abel: arata credinta,
maturitate. Dumnezeu Se face cunoscut in perioada de pana la potop prin
descendentii lui Set, darnici acestia nu sunt un neam de oameni incoruptibili; ei
supravietuiesc doar prin Noe si familia lui. La vremea aceea putem vorbi de doua
mii de ani de civilizatie umana si probabil ca erau cateva mii de oameni, dintre
care sunt salvati numai opt: un bilant tragic.
Primul sistem religios inchegat apare in timpul lui Noe cand s-a instituit
legamantul noahic. In mintea oamenilor ramasese inradacinata ideea de jertfa si
altar. Piramida este un arhetip probabil cu radacini noahice; oamenii aseaza
altarul pe inaltimi. Putem aduce un argument pentru aceasta.

FUNDAMENTELE RELIGIILOR
Cnd vorbeste de fundamentele religiilor, Mircea Eliade aduce in discutie cateva
concepte, anume: ideea de sacru si ideea de symbol. Langa acestea se poate aduce
ideea de ritual. Ideea de sacru sse refera la elemente, idei, locuri, care inseamna
mai mult decat lumea inconjuratoare, au o semnificatie mai inalta, o semnificatie
a altei lumi, a existentei lui Dumnezeu, a unei lumi la care accesul este dificil si
este mediat prin ritual si prin mediatori: preot, shaman, un om cu chemare
deosebita.
Sacrul si lumea aceasta se comunica prin simboluri. Prima cale de acces la
simboluri este fiinta umana si spatiul in care traieste. Fiinta umana este fiinta
care organizeaza spatiul; au sens notiunile sus-jos, stanga-dreapta. Fiinta
umana, pe baza intuitiilor despre bine-rau, creeaza notiu-nile de dreptate,
sfintenie, pamant, cer. Cf.: Mircea Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase,
vol I
Omul traieste conform acestei conceptii evenimentele care il marcheaza si de care
se apropie prin ritual :nastere, casatorie, moarte. Exista anume ritualuri
ocazionate de nastere, casatorie, moarte.
Daca n-ar fi fost Domnul Isus, misterul mortii ar fi fost mare; aproape toate
civilizatiile descoperite au ritualuri, evidente sunt cele de inmormantare. Faptul
acesta ne arata o intuitie fundamentala, primordiala, despre viata dupa moarte.
ntr-un fel neclar, toi neleg c viaa trebuie s continue.
Noi ne bazam pe Cuvantul lui Dumnezeu, modelul nostru este Domnul Isus
Hristos. Putem lua in discutie si situatia lui Enoh si Ilie. , despre careBiblia
afirma:Enoh a umblat cu Dumnezeu. Apoi nu s-a mai vazut, pentru ca l-a luat
Dumnezeu. (Gen 5:24) si :Ilie s-a inaltat la cer intr-un vartej de vant. (2 Imp
2:11b) Restul de oameni inviati au inviat revenind in acelasi plan de existenta; si
dupa un timp au murit.
Ritualurile de inmormantare vorbesc despre diferite imagini pe care oamenii, in
timpuri si culturi variate le au despre viata dupa moarte.

ELEMENTELE ESENTIALE ALE UNEI RELIGII

(se regasesc si la noile religii nu numai la vechile religii)
O religie, ca sa existe, cere un set de simboluri, concepte despre sacru, despre
viata umana si despre viata dupa moarte, la care omul poate sau nu sa aiba
Exista un profet major, un fon -dator care defineste ritualul, invataturile de baza,
organizarea comunitatii dupa valorile religiei
Religia are si functia de a-l apropia pe om de divinitate, de natura; religia ajuta
la reglementarea vietii, cu principii, a unei comunitati, mai mult decat viata unei
personae.
Exista o tendinta in omenire de a urma un invatator care are acces la sacru. O
persoana profet care explica simbolurile si da invatatura de baza, care defineste
ritualul (modul in care ne apropiem de Dumnezeu), este urmat de mai In general,
acest tip de organizare sociala se poate regasi in orice societate primitiva. Intr-un
sistem foarte bine dezvoltat, profetul major trebuie sa transmita, de la o
generatie la alta, autoritatea altui profet. Caracterul de fondator ramane in gene
ral unic, dar se transmit prerogativele.
Un aspect important este consemnarea invataturii. Daca socieatea este mai
dezvoltata si cu noaste scrierea, fondatorul sau altcineva scrie: apare textul
sacru. Vorbim in acest caz de o religie avansata. Apare o clasa de exegeti ai
textului, urmasi ai profetului, care este fondatorul.
Se ridica o problema: textul sacru poate fi inchis sau deschis. In hinduism/
budism, seria de texte sacre este deschisa;se pot scrie in continuare noi texte
sacre. Transmiterea prerogativelor se poate face in diferite feluri. Cand Dalai
Lama moare, se cauta tanarul (rimpace) in care el s-a reincarnat. Odata gasit, se
considera ca invatatura acestuia din urma este adevarata. In acest fel apare un
nou profet, in care se pretinde ca este cel vechi: un mod interesant de a se
transmite autoritatea.
In cazul crestinismului/ iudaismului, Scrierile Sfinte s-au incheiat. Exista ideea
de canon. S-au mai scris lucruri valoroase, dar nu sunt puse pe acelasi plan cu
Sfintele Scripturi. Apare o presiune, prin traditie; in Biserica Ortodoxa si in cea
Catolica, exista tendinta de a forta putin spre a pune traditia pe picior de
egalitate cu Scriptura.

O tendin asemntoare exist i n BAZS, unde la loc de cinste i inspirate

sunt i lucrrile autoarei Ellen G. White. Este adevarat ca Scriptura ar fi mult
mai greu de inteles fara comentariile Parintilor Bisericii, i c multe scrieri
ulterioare sunt de mare folos. S observm c, n asemenea cazuri, apare o clasa
de exegei care rspund sau ghideaz nelegerea corect a Scripturii sacre. O
realitate asemntoare era i n iudaism, pe timpul domnului Isus. Domnul Isus
a fost ispitit de farisei;carturarii( exegetii), scribii, se considerau experti in
intelesul Scripturii. Domnul Isus S-a confruntat cu un system religios bine pus la
punct.

O schema de acest fel, putin mai dezvoltata, se gaseste in cartea lui John R.
Hinnells, The Handbook of Living Religions, pag 587, fig 14. 2

FONDATOR
Vindecator

Profet

Crturar

Preot

Persoan
carismatic,
asigur asisten
i servete
clientela religioas

D direcii morale,
are mesaje cu
autoritate,
cluzete
comunitatea.

Este specialistul
n Scriptur.
Pstreaz
scriptura, o
exegeteaz, o
aplic, o
transmite.

Este intermediar
umano-divin,
asigur cultul
religios.

Dupa schema aceasta a aparut si Islamul. Ca sa dai o unitate unei societati,

trebuie sa-i dai o viata spirituala. Cand o societate se organizeaza, cauta valori.
Exemplu istoric: Pana la Mahomed, triburile arabe erau risipite. Mahomed este
fondatorul Islamismului, el defineste conceptele de sfintenie, a dat societatii o
Scriptura. o ierarhie de profeti: cei 12 califi, numar care aminteste de simbolistica
iudaica: cele 12 semintii ale lui Israel, cei 12 apostoli ai Domnului Isus. Imamii
sunt persoanele care explica Coranul, ei sunt exegetii in societatile islamice si au
putere foarte mare. De o deosebita importanta in ce priveste impactul imamilor,
aiatolahilor asupra oamenilor. sunt talentul oratoric, calitatile carismatice.

10

Exemplu istoric: Hanul mongol (1300) a trimis ambasadori la Vatican, sa afle

cum pot deveni crestini. Raspunsul a fost ca trebuie sa recunoasca suprematia
Papei, ceea ce a fost de neacceptat;in schimb, mongolii au primit Islamismul, desi
la Curtea Hanului erau oameni crestinati. Gengis Khan era amanist, dar tolera
alte religii. Fiii si erau cstorii cu prinese crete, de credin nestorian, din
clanul Kerait. ntre 1300 i 1350 au fost mai multe delegaii din Europa la
mongoli, i invers (9 versus 12). Tot 1300, au fost numii episcopi catolici n
China. Cretinismul catolic a ncercat s controleze politic lumea, de aceea, a
pierdut imperiul mongol i, se pare, a pierdut i Japonia.
Exist religii dezvoltate n societi literare, unde apar scripturi specifice, i
religii dezvoltate n societi preliterare, unde ritualul i comunicarea oral
domin viaa religioas. nainte de a studia cteva religii necretine care
beneficiaz de propriile scripturi sacre, urmtoarele paragrafe vor trata problema
religiilor pre-literare.

RELIGIILE SOCIETATILOR PRELITERARE

Societatile preliterare se regsesc n triburile aborigine din Australia si cateva
triburi din America, Africa: Kenia, tribul Ameru; aborigenii din Australia,
indienii Kueciua, Peru, Bolivia, etc.
Caracteristicile religiilor din societile preliterare
- sunt RELIGII HOLISTE, integraliste (holos =total, intreg-gr). Au o imagine
integrata despre lume, si ce se vede si ce nu se vede, si cunoscutul si
necunoscutul, misterul. Intr-un fel, religia este un mod de a cauta si de a gasi
sensul lumii, alaturi de filosofie, stiinta, dar intr-o noua dimensiune : cauta
supranaturalul. Din nefericire, frecvent, proiectul religios esueaza in occult.
Alteori cautarea supranaturalului poate sa se opreasca in filosofie si ateism; se
fereste de prezentele oculte dar nu mai crede in nimic. Budismul are o ramure
atee.
- sunt RELIGII SPIRITUALE, incearca sa descopere cauzele spirituale ale
existentei lumii, din aceasta cauza este nevoie de specialisti: vrajitori, preoti,
shamani, care pot media. Sunt dominate de frica de entitatile spirituale
necunoscute; din acest motiv se incearca un control asupra fortelor spirituale si

11

asupra societatii prin magie. Crestinismul nu este magic si nu pune accentual pe

magie [incantatii, icoane, trebuie sa dovedesti ca Dumnezeu lucreaza prin icoane,
moaste] Noi Il rugam pe Dumnezeu sa intervina, prin binecuvantarea Lui. Noi nu
avem mijloace ce sa asiguram accesul la vindecare. Domnul Isus Hristos, cand l-a
inviat pe Lazar nu a rostit o formula magica, El a cerut de la Dumnezeu
interventia Sa.
- sunt RELIGII MITICE. Mitul nu este neaprat neadevr, minciun, ci este o
povestire conceptuala prin care se explica intr-un mod imaginar, nu neaparat
nerealist, diverse mecanisme, fenomene din lume, ce tin fie de istorie, fie de
prezent.
- sunt RELIGII RITUALISTE: se bazeaza pe ritualuri. Se apropie de existenta
prin evenimente aranjate in mod special, cu ajutorul unor reguli si tabu-uri.
- sunt RELIGII RITMICE: sarbatoresc o structura a timpului, in viata omului
sau a naturii. Viata impune ritmuri; le observam in succesiunea zi/ noapte,
anotimpuri, fazele lunii. Traim intr-un univers dominat de ritmicitate. Originea
ritmicitatii, a sacralizarii timpului se afla in Creatie:fixarea zilei a saptea ca timp
de inchinare pentru Dumnezeu.
Asta ne atrage atentia ca si o sociatate preliterara are teme religioase destul de
complexe, integrate, intuitive, care subliniaza unitatea omului cu natura. Nu
sunt sisteme religioase primitive; se intelege existenta lui Dumnezeu-mai mare
peste toti, se intelege existenta sacrului in natura, legatura dintre om si fortele
din natura.

B.

Marii religii necretine

12

I.

Hinduism

Generaliti
Hinduismul este o religie care isi are originile in India, fiind una dintre cele mai
vechi religii ale lumii si avand o varsta de cca. 3500-4000 de ani. 1 Cuvantul
hindus provine din limba sanscrita, de la termenul sindhu (ru, mai precis rul
Indus), nume dat de poporul persan celor care proveneau din tara Indusului.
Hinduismul a nceput s creasc n importan n jurul anului 2000 .H., cnd
arienii au cucerit Valea Indului, aducndu-i aici religia lor, o religie a imnurilor,
rugciunilor i cntrilor care au fost scrise cu timpul n ceea ce se numete acum
literatura Vedic (1500-1100 H).2 Hindusii isi definesc comunitatea ca cei ce
cred in Vede, sau cei ce urmeaza calea (dharma) celor patru clase (varnas) si
ascend pe treptele vietii (ashramas). Sau, simplu, sanatana Dharma, Legea
etern. Literatura vedic este considerat nelepciune revelat 3, fiind pentru
hindui la fel de sacr ca Biblia pentru cretini.
Hinduismul este o religie importanta nu numai din prisma vechimii, ci si din
pricina numarului de adepti aproximativ 700 milioane acestia fiind
concentrati pe aproape intreaga suprafa a Indiei (nsumnd cca. 65% din
totalul adeptilor), dar si rspndii n diverse alte zone ale pamantului (cca.
35%). Prin capacitatea de a adopta, de a integra diverse influene, hinduismul
este o religie sincretica i o religie deschisa.
Cile de mntuire includ filosofia, ritualul i devoiunea (bahti). Cei mai muli se
nchin lui Shiva, sau unui avatar, Vinu. Cele mai folosite Scripturi sunt :
Baghavat-vita i Puranele. Salvarea e posibil prin ciclul de rencarnri, numit
Mocsa i e considerat o form de har. Karma (calea) i rencarnarea sunt dou
concepte fundamentale n hinduism.

Scripturile Hinduse
Autoritatea canonica suprema pentru toti hindusii sunt Vedele, o serie de patru
colecii de imnuri, aranjate pe autori i subiecte, ce dateaza din perioada 15001000 i.Hr, i au fost compuse ntr-o form arhaic a limbii sanscrite. Cea mai
veche dintre cele patru Vede este Rig-Veda, urmata de Yajur-Veda si Sama-Veda,
1

Walter Martin, mpria Cultelor Eretice, p. 443

Fritz Ridenour, De fapt care este diferena, p. 70
3
Ibid. 70
2

13

iar in cele din urma de Atharva-Veda, o carte cu caracter magic; toate cele patru
scrieri au fost memorate si transmise pe cale oral. Ele nu au fost puse n scris
dect n secolele 4-6 dH, cnd alfabetul Brahmi s-a rspndit n India (perioada
Gupta). Cele mai vechi manuscrise dateaz in perioada de mijloc a evului mediu.
Datorit vehiculrii ndelungate pe cale oral, exist mai multe variante ale
Vedelor (Padapatha, Samhitapatha), i evidente urme de redactare i adugire.
Limba Vedelor indic influene iraniene strvechi (de exemplu, similitudini cu
Avesta), iar imnurile fac referine la cucerirea Indusului de ctre invadatorii
arieni (2000-1500; n Rig Veda sunt referine c populaia de culoare nchis,
Dasyus, a fost cucertit de Manu, sub puterea lui Indra, zeul arian, RV 1.53).
Conform invataturilor indiene, Vedele sunt considerate apaurueya (creatii nonumane).
Rig-Veda (sau Veda Imnurilor) contine 1028 de imnuri; acestea erau recitate de
un preot in timpul jertfelor, prin intermediul lor invocandu-se zeitatile.
Sama-Veda are 1810 versuri, cntece i melodii pentru preoi. Cu exceptia a 75 de
versuri, toate celelalte se afla si in Rig-Veda.
Yajur-Veda conine incantatii folosite in cadrul jertfelor. Textul ei este mprit n
dou seciuni: Veda alb (shukla veda) si Veda neagr (krishna veda); prima
parte coninnd texte scripturistice, iar a doua instructiuni privind oficierea
jertfelor.
Atharva-Veda este formata din 731 de imnuri cu caracter magic. Aceasta colectie
este una aparte pentru ca prezinta un caracter mistic foarte accentuat, in mare
parte bazandu-se pe teorii speculative.
Pe lng aceste patru Vede, ulterior au aparut alte cateva scrieri, menite sa
completeze seria. Acestea sunt de asemenea considerate divine, fiind denumite
ruti (ceea ce a fost auzit de la zei), in aceasta categorie fiind incluse Brahmana
(sec. X-VII H, scrieri despre jertfe i ritualuri), Upanishadele (sec. V-IV, meditatii
filozofico-mistice asupra sensului existentei si a naturii universului), Smirti (o
colectie ce include doua povestiri sanscrite: Mahabharata si Ramayana, cele 18
mari Purane si multe alte Purane subordonate, si multe Dharmashastre si
Dharmasutre, dintre care una ii este atribuita lui Manu (primul om pe pamant,
in credinta hindusa) si care este cea mai frecvent citat).

14

Upanishadele dateaz din aproximativ anii 600-500 H, i completeaza Vedele,

incercand in acelasi timp sa instaureze un nou spirit cel al contemplatiei prin
care jertfelor le este diminuata valoarea, n fav oarea meditaiei. n mod special,
ele sprijin nvtura rencarnrii.
Cele 18 Mari Purane sunt istorisiri arhaice care trateaza cinci subiecte
principale: creatia, a doua creatie, genealogia zeilor si a sfinilor, descrierea
perioadelor marilor patriarhi si istoria familiilor regale.
Mahabharata si Ramayana sunt doua povestiri ce se aseamana destul de mult cu
celebrele epopei ale Greciei Antice: Iliada si Odiseea.
Ramayana contempleaza in cele 24.000 de distihuri ale sale faptele de vitejie ale
lui Rama (Rama-chandra), dragostea lui Rama pentru sotia sa Sita, violul Sitei
savarsit de Ravana, regele demon al Ceylonului, razboiul intreprins de Rama si
maimuele aliate impotriva lui Ravana, distrugerea acestuia, salvarea Sitei,
repunerea lui Rama pe tronul Ayodhya, gelozia sa si alungarea Sitei. In India si
Asia de Sud-Est,aceastt poveste a triumfului binelui aupra raului este jucat n
fiecare an.
Mahabharata contine 220.000 de versuri, fiind atribuita lui Krishna Dwaipayana,
cel care a aranjat Vedele. Tema principala a epicului este lupta dintre doua
familii descendente din Kaurava prin Bharata: kauravasiti (condusi de
Duryodhana) si pandavasi (condusi de Yudhishthira). Zeul Vishnu apare sub
chipul lui Krishna, prietenul celor cinci frai Pandava..Fratii sunt eroii marii batalii
dintre semintiile Pandava si Kaurava. Krishna si ine un mesaj vestit, n aceast
lucrare, numit Bhagavad Gita, - n fata lui Arjuna,naintea bataliei.

Credina
S-ar putea argumenta c hinduismul este la baz monoteist, adic invit la
credina n Marele Zeu - Brahman, Absolutul - care conduce lumea cu ajutorul
unor zei inferiori, asimilai n timpurile moderne ngerilor. De fapt, exist mai
multe feluri de hinduism: monist, dualist (materie i spirit), politeist. n
hinduism se pot distinge cteva curente principale:
1. Monitii abstraci, care accentueaz unitatea filozofic a universului n
locul ideilor religioase sau teiste.

15

2. Adepii lui Vishnu, care sunt devotai nchinrii n diferite feluri naintea
zeului Vishnu ca form suprem a divinitii, expresie a meditaiei i a
sacrificiului Vishnu are mai multe ntrupri (avataruri), dintre care
Krishna este cea mai important (celelalte sunt: Matsya, pestele; Kurma,
broasca testoasa; Varaha, mistretul; Narasimha, omul-leu; Vamana,
piticul; Parasurama, Rama cu securea, Rama, prinul; Buda, ultimul
avatar istoric pentru istoria mai recent; Kalki, avatarul care va veni).
Soia lui Vishnu, sau partea sa feminin, este Lakshmi. Vishnu pzete
ordinea universului.
3. Adepii lui Shiva, devotai nchinrii naintea zeului Shiva. 4 Partea
feminin a lui Shiva este Parvati. Shiva este diferit de Vishnu, i este
adesea privit ca zeu al distrugerii. Natura sa are o parte ntunecata si
feroce,care pare sa provina de la Rudra, zeul vedic al muntelui si al
furtunilor. Deseori,Shiva este reprezentat ca stpnind n locuri
ntunecate, nconjurat de spirite malefice, purtnd o ghirland de cranii,
alteori ca un ascet n meditaie. Preoii i fac rni n timpul jertfelor.
4. Adepii zeiei Shakti, zeia mam, creatoare a universului. Ea reprezint
energia feminin Prakriti, care este identic cu cea a lui Shiva i Vishnu.
i ea are forme respingtoare sau pline de graie (Durga, Kali, Parvati,
Uma).
Lista zeilor veneraie este mult mai lung i include zei cum sunt Ganesh, zeulelefant,Hanuman,zeul-maimuta, Surya, zeul-soare, etc.

Walter Martin, op. cit. , p. 445

16

Brahman este zeul, sau realitatea ultim, suprem, zeul creator. Atman este
fora derivat din Brahman care asigur existena sufletului, a individualitii,
contiina. n fiecare individ sau lucru exist o scnteie de Brahman, iar scnteia
se numete Atman.
Legea universal, care asigur ordinea universului se numete Dharma. Ca s
ajungi la nivelul spiritual superior, ultim, trebuie s foloseti cele trei ci:
devoiune (bhakti), aciune (karma), cunoatere (jnana).
Calea devoiunii, nseamn nchinare la Brahman sau avatarurile sale, prin
nchinare individual i familial, prin ngrijirea statuii zeului (puja).
Calea aciunii (karma) se bazeaz pe sistemul de 4 caste. Pstrarea sistemului
nsemna dreptul rencarnri ntr-o cast superioar, iar n final, dreptul de a
accede la lumea zeilor. Nepstrarea sistemului nsemna retrogradare.
Calea cunoaterii (jnana), nsemna iniiere, studiu, meditaie, disciplin de tip
yoga. nvtorii se numesc guru.

17

La nivel fundamental exist o legtur ntre cei trei zei principali, Brahma,
Vishnu, Shiva. Cnd Vishnu se trezete din meditaie, Brahma renate i
recreeaz lumea. Shiva este zeul distrugerii. Ei au creat lumea ca printr-un joc,
sau un dans (lila).
Exist mai multe niveluri de concepii ale zeitilor. n general exist zeii
strvechi, deva i asura (deva i-au nvins pe asura i acetia au devenit asimilai
cu demonii). Varuna este un zeu suprem dintre asura. Indra, zeul conductor al
zeilor deva, reflect victoria arienilor, a populaiei iraniene care au nvins pe
primii locuitori din zona indusului.
De zei te apropii prin cuvnt, prin sunetele fundamentale ale numelui zeului sau
ale unei mantre fundamentale (vasat, hum, om, etc.) i prin jertf (care
ntruchipeaz ciclul vieii i al morii, creaia). Jertfa reprezint o nchinare
fundamental care reflect creaia i regenerarea vieii.

Societatea
Conform legendei, din capul, braele, coapsele i picioarele zeului creator Brahma
au ieit patru clase (caste) : Brahmanii sau preoii, Katria sau rzboinicii i
nobilii, Vaiia sau ranii, i udra sau sclavii. 5 Primele trei clase se puteau
bucura de tot ce oferea religia lor, pe cnd ultimilor nu le era permis nici mcar
s asculte citirea Vedelor.
Existena castelor este afirmat de scrierile sacre. Bhagavad Gita, 4.13, spune:
Cele patru case au fost create de mine, potrivit diferenelor Guna i Karma
Bhagavad Gita, 18.40 spune:
Nu este nici o fiin pe pmnt ori n ceruri, ntre zei, care s fie liber de aceste
trei caliti nnscute ale Naturii.
Bhagavad Gita, 18.41, spune
Despre Brahmanas, Kshtriyas i Vaishyas, ca i despre Sudras, O, Arjuna,
datoriile lor le sunt distribuite conform calitilor nnscute ale propriei lor
naturi.
Chiar i culorile pielii sunt explicate prin caste:
5

Fritz Ridenour, op. cit. , p. 71

18

Dialogurile dintre doi brahmani, Brigu i Bharadwaja, ating i acest subiect.

Brigu spune: Creatorul a creat fiine umane n patru categorii, Brahmanas,
Kshatriyas, Vaisyas i Sudras. Faa Brahmanilor e alb, a celor din Kshatriya
este roie, a celor din Vaisya e galben, iar a celor din Sudra este neagr.. Ceea
ce vrea s spun acest pasaj este c Brahmanii au buntatea (Sattwa), ceilali au
atributul pasiunii (Rajas), ceilali au un ameste de buntate i pasiune (Sattwa i
Rajas), iar ultima categorie are ntunericul (Tamas). Bharadwaja contest aceste
atribute, spunnd c toi oamenii au defecte i caliti, pasiune i buntate, sau
rutate.

Yoga
Yukti n sanscrit nseamn jug sau uniune. Primele reguli ale disciplinei yoga
au aprut n sec. II H, scrise de Pataniali. n vest, a fost privit mai mult ca o
form de exerciiu fizic, de relaxare, dect ca o disciplin spiritual pentru toat
viaa.
Sunt mai multe tipuri de yoga, hatha, raja, karma, bhakti, jnana, tantra. Hatha
yoga este o disciplin a trupului. Raja yoha is disciplina renunrii la sine, a
simplitii. Karma yoga este disciplina slujirii altora, a compasiunii. Bhakti yoga
este disciplina nchinrii, a iubirii lui Dumnezeu. Jnana yoga este disciplina
gndirii, a discernerii. Tantra yoga conduce la ritual de nchinare, la o folosire a
senzualitii n nchinare.
Cele trei metode folosite n yoga:
- Asana- poziii ale trupului ce favorizeaz circulaia energiei
- Pranayama- controlul respiraiei
- Mantra rostirea unui cuvnt sau succesiune de cuvinte prin care s
intre n comuniune cu energiile lumii spirituale
Yoga, nu e un exerciiu n sine; este un sistem spiritual care folosete exerciiul
fizic, dar merge spre meditaie filosofic yoghin i nchinare la zeii hindui.

Cteva personaliti hinduse influente n istoria modern

RHAMANANDA- 1400-1470 d. Hr.
- I-a nvat s se nchine la Rhama, avatar al lui Vinu. A fost un fel de
reformator, i-a nvat pe oameni nu n sanscrit, ci n limba lor obinuit.
- Iubete umanitatea i a ncercat s o salveze prin ntruparea n Rhama.

19

- El a atacat mprirea pe caste.

KAITANIA ( 1486- 1553)
- Se nchina lui Krina, alt avatar al lui Vinu. L-a declarat ca manifestarea
suprem a divinului i a identificat n El toate calitile divinitii, zeitii.
RAMMOHAN ROI (1772- 1833)
Preot brahmin, educat n sanscrit, englez, persan. A avut o nvtur cu
character reformat, modernist, a avut o contribuie n crearea unei forme
moderne de Hinduism, mai puin legat de tradiie i mai multe culte. A
cunoscut influena Imperiului englez. Era strict monoteist, l admira pe Isus, dar
nu L considera divin.
El credea c Hinduismul a fost la origine o religie a moralitii i monoteismului,
dar a fost corupt de-a lungul vremii. El a nfiinat Brahmo Samaj, Adunarea lui
Dumnezeu, n ncercarea de a scoate n eviden asemnrile cu normele morale
ale cretinismului vestic. A condamnat politeismul, imaginile, sistemul de cast,
practica sati a arderii soiilor la moarte soilor lor. A nceput s publice Vedele
n traduceri accesibile ale limbilor vorbite, n loc s le publice n sanscrit.
Succesorul lui Rammohan Roy, Keshub Chander Sen a devenit cretin.
DAYANANDA SARASVATI (18241883)
A fondat Arya Samaj, i a i-a ncurajat pe hindui s se ntoarc la Vede. El
afirm superioritatea Vedelor fa de cretinismul vestic. Vedele ar putea s
includ i tiina vestic i cretinimsul. Hinduii nu au de ce s se simt
inferiori vesticilor.
RAMA KRISHNA (1836- 1886)
Reformator ce trezete la via hinduismul. Era considerat un geniu, sfnt,
iluminat, numit Paramahansa- Lebda Suprem. A nceput s nvee c toate
religiile conduc la acelai zeu (monoteismul, hinduismul, cretinismul). A
nfiinat misiunea Ramakrishma, care s-i duc nvtura mai departe.
SWAMI VIVEKANANDA ( 1836- 1902)
Apostolul Indiei n lumea vestic. A avut o influen puternic asupra societii
americane. Dup moartea lui Ramakrishna a cltorit i a predicat nvtura
acestuia.

20

Era mpotriva sistemului de caste. Susine femeia i copilul. Recomanda tiina i

tehnologia vestic. Punea accent pe filosofia Vedanta. Organizeaz societi
Vedanta n toat America, a rmas ca un simbol. S-a evideniat prin discursul
vorbit ntr-o englez perfect la o conferin din 1893, i a surprins prin roba
roie cu care era mbrcat. nvturile hinduse au intrat prin oamenii educai,
cei ce adopt filosofia, tiina i metodele vestice de nchinare: studierea unui text
la o coal duminical, predicarea, etc.)
MAHARISHI MAHESH YOGI ( 1911-2008)
A studiat fizica n 1941. A fost maestru al disciplinei yoga. Influen mare
asupra vestului (cf. Beatles). A avut reedina n India, iar mai trziu n Elveia
Priceput n a prezenta nvturile hinduiste ntr-o form vestic (Mc Donald- ul
meditaiei hinduse)
nvturile lui : meditaia transcedental, tiina inteligenei creative, o metod
de practicare a disciplinei yoga, pentru o sntate mai bun, un fel de yoga
popular. Meditaia transcedental trecea drept tehnica cea mai cunoscut
pentru nlturarea stresului. A dezvoltat o gndire ntre filosofie i introspecie, o
analiz psihologic, pentru nlturarea stresului.

BAKHTIVEDANTA SWAMI PRABHUPADA (1896-1977)

A pus bazele n 1965, International Society for Krishnas Consciousness,
Societii Internaionale pentru Contiina lui Krina ( Hari Krina )
A fost un om de succes n industria farmaceutic ce i-a dedicat viaa nchinrii
lui Krina. A scris mult despre venirea unui avatar important al lui Vishnu, n
viitor, numit Tal Kin. A scos o revist- napoi la Dumnezeire, denumire paralel
cu a altor reviste cretine Back to the Bible
A stabilit temple peste tot n USA. A murit n India n 1977 dup ce i-a lsat
discipoli care s conduc organizaiile lui
Hinduismul i budismul n Tibet supravieuiesc i se rspndete datorit unor
donaii din lumea ntreag (ex. Richard Gere, budist). Cei din gupul Hari Krina
cred n trei zei importani, Brahma- Creatorul, Shiva Distrugtorul, Vinu -

21

Pstrtorul, considerat primul nscut al creaiei, nu are nceput i nici sfrit,

generaz universul n fazele sale succesive, ciclice.
n final, dou caracterizri din interior ale religiei hinduse. N. Smart face
urmtoarea observaie cu privire la diversitatea teologiei hinduse:
n mijlocul unei astfel de varieti de puncte teologice, ce mai rmne ca fiind
esena credinei hinduse ? Cu certitudine doctrina renaterii i cea a unui suflet
etern. Imaginea lumii ca locul unde duhul nemuritor al omului este implicat la
nesfrit n ciclul rencarnrilor a dominat imaginaia indian timp de aproape
trei milenii. n plus , de-a lungul unei lungi perioade de timp, un sistem social
complex a dat form religiei actuale a Indiei.

i o alt caracterizare:
Diferitele secte hinduse, dei par practic a fi religii diferite, n realitate se
consider unele pe altele ca fiind secte i diviziuni diferite ale Singurei Religii
Eterne a Indiei, dintre care, se nelege, fiecare se consider pe sine a fi canalul
cel mai bun i mai privilegiat de exprimare i interpretare. 7

n prezent, dup instaurarea unui stat secular care s ajute la reformarea

societii hinduse, rmase n urm datorit agnosticismului inerent, se
nregistreaz o revenire a naionalismului hindus.
Cei trei H: hindu, hindi, hindustan (religie, limba, cultura). Hindutva: a fi
hindus. Hinduie...
.

II.

Buddhism

Generaliti istorice
Buddhismul este o religie aprut pe fondul hinduismului i care a reinut multe
din conceptele acestuia, dei a luat o direcie nou. Pn la un punct, ar putea fi
considerat un fel de reform, sau o nou form de hinduism.
6

Ninan H. Smart, The Religious Experience of Mankind, New York, Charles Scribners Sons, 1976, pag. 155,
156
7
Yogi Ramacharaka, The Philosophies and Religions of India, Chicago, IL, The Yogi Publication Society, 1930,
pag. 271, 272

22

Conform traditiei, fondatorul buddhismului a fost Siddharta Gautama (aprox.

563-483 .Hr.) Ceea ce se stie despre viata si doctrina sa se bazeaza pe scrierile
buddhismului Theravada. Acestea au fost redactate n vechea limba pali, la vreo
400 de ani dupa moartea lui Gautama. Pna atunci,ele fusesera pastrate n
memoria unor generatii succesive de discipoli (pna n secolul al II -lea d.Hr. nu a
existat nici o biografie amanuntita a lui Buda).
.
Fiu al unui conducator bogat din clanul Sakya, casta militarilor, Gautama s-a
nascut n sec. 6 H, si a crescut ntr-un orasel de la poalele muntilor Himalaia din
Nepalul de azi.
Legenda spune c mama sa, prinesa Maha Maya, soia regelui Suddhodana, a
visat un elephant mare alb, care a cobort din cer i, dup ce a nconjurat-o de
trei ori, a intrat n trupul ei. Brahmanii chemai s interpreteze visul au spus c
se va nate un copil cu destin deosebit: dac va sta acas, va ajunge un mare
cuceritor, dac i va prsi casa va ajunge un Buda, adic iluminat. A dus o via
mbelugat, ferit de grijuri, prin care tatl a ncercat s l in acas. S-a
cstorit i a avut un fiu, dar n ziua cnd s-a nscut fiul, i-a prsit familia ca
s nu fie subjugat de dorine i idealuri pmnteti, i a nceput o via de ascet.
n mod fundamental, Gautama era interesat de un rspuns la problema
suferinei i, pe cnd sttea sub un copac de pipal, lng rul Gaya, a primit
iluminarea: a neles c suferina are drept cauz dorina; cu ct doreti mai
puin, suferi mai puin. De asemenea, a nceput s predice ndeprtarea de
dorine i urmarea Cii Medii, ntre ascetism i senzualitate. Din acel moment a
fost numit Gautama Buda, adic Gautama cel iluminat.
n Benares a inut prima sa predic, despre Roata Legii (Dharma) n faa a 5
discipoli. Grupul a crescut la 60 i s-a format ordinul clugrilor buditi.
Gautama a murit la 80 de ani, iar cenua trupului su ars a fost mprit ntre
clanuri i depozitat n tumuli sacri (stupa), unde s-au construit pagode.

Credina
Buda nu este att de mult un zeu (dei a fost deificat), ct este un exemplu de
urmat. Soluia dat de el i cutat de buditi este gsirea Iluminrii, a
nelepciunii care te detaeaz de dorine i de suferin (Dukkha) i te duce la
fericirea, detaarea suprem, numit Nirvana. Lumea este o iluzie, distinciile

23

fiind nepermanente (annika), iar formele existente fiind lipsite de substan i

permanen (anatta), ntr-o continu transformare. Dup cum se vede, i
hinduismul i budismul sunt de natur empiric.
Calea de mijloc, urmnd cele patru nobile adevruri, sau Calea cu opt brae
(roata legii vieii, Dharma, cu opt spie), cheam la o via ferit de excese, dar
care nu i refuz, totui, plcerile.
Cele Patru Adevaruri Nobile
1.Adevarul nobil al suferintei. Toat existena fizic este caracterizat de
suferin.
2.Adevarul nobil al originii suferintei: suferina vine din dorin.
3.Adevarul nobil al suprimarii dorintei.A nceta sa doresti nseamna a nceta sa
suferi.
4.Adevarul nobil al Cii care duce la suprimarea dorintei. Pofta dispare daca
urmezi Nobila Cale Cu Opt Brate deschisa de Buda.
Nobila cale cu opt direcii, cu cele Trei discipline nalte:
nelepciune (Sanskrit: praj, Pli: pa)
1. nelegere corect - dreapt
2. Intenie corect - dreapt
Purtare etic (Sanskrit: la, Pli: sla)
3. Vorbire corect - dreapt
4. Aciune corect - dreapt
5. Via corect - dreapt
Concentrare (Sanskrit sau Pli: samdhi)
6. Efort corect - dreapt
7. Gndire corect - dreapt
8. Concentrare corect - dreapt
n privina aceasta, budismul este un pic inconsistent (cf. Dalai Lama i dorinele
sale de lider pentru poporul tibetan, cf. Ravi Zacharias). Simbolul budist este
spirala, calea salvrii ducndu-i adepii pe un drum al progresului treptat.
Salvarea ncepe n minte, prin meditaii, trece la nivelul trupului, prin disciplin,

24

i se rentoarce la minte, prin realizarea unei stri superioare de contiin, de

nelepciune. Eul uman, sau sufletul este alcatuit din cinci elemente(skanda): trup,
sentimente, percepii, impulsuri i contiina - si se afla n continua schimbare, de
la o rencarnare la alta.
Budismul este multiform, ca i hinduismul: are forme atee, dar i forme teiste;
are forme teiste impersonale, dar i personale, etc.
Secolele 3-5 dH sunt secolele de nflorire ale Budismului.
Exist trei forme de budism, 1) Theravada (micul vehicul al mntuirii; vezi, calea
ngust), cea mai veche, care se adreseaz mai ales ordinului monastic (ca
motenire de la Buda), fiind rspndit n India i n Asia de sud; 2) Mahayana
(marele vehicul al mntuirii; vezi calea larg), care se adreseaz individului i
comunitilor largi, i a ajuns rspndit n China i Japonia; 3) Vayarana,
aprut n sec. 3, i caracteristic Tibetului, care a dezvoltat o mistic proprie, de
tip ocult.
Theravada este un budism ateu i pune accent pe individ. Buda este un exemplu
de urmat, un om, nu o divinitate. Nirvana este o stare impersonal, un uniune
cu Universul, de dizolvare n Univers. Nu exist Dumnezeu pe care s l lauzi sau
s l blamezi.
Mahayana este un budism teist care pune accent pe comunitate. Important este
atingerea strii de deificare, bodhisatva, aflat la ndemnnda oricui, i care se
atinge prin renunare (bodhicitta) i iluminare. Din acest punct de vedere,
deoarece deificarea este pus la ndemna oricrui om, Mahayana este un fel de
politeism.
Atingerea strii divine se face n trei pai, sau duce la acumulare a trei elemente
importante, a trei corpuri sau trei niveluri de desvrire:
Buda fizic (corpul fizic al persoanei devenit buda)
Buda strlucitor (corpul sufletesc, glorios, venic al lui buda)
Buda esenial (uniunea spiritual a celor devenii buda, o stare perfect, venic).
Vayarana este budismul specific Tibetului, o form de Mahayana, i urmrete
ndumnezeirea omului, unirea universului interior cu cel exterior. Prin disciplin
i prin ritual, prin pase, clugrii exteriorizeaz forele interne i le transform
n forme i fore externe, chiar n fiine externe, vizibile i audibile.

25

Scripturile budiste
Se numesc sutra i difer de la o grupare la alta. n general se mpart n trei
colecii, denumite i couri, cele trei couri (tri pitaka):
Vinaya Pitaka, despre disciplina monastic; Sutra (Dharma) Pitaka, despre
doctrin; i Abhidharma Pitaka, despre filosofie. Dhammapada, adic Calea
naturii este textul budist cel mai vechi, atribuit lui Buda nsui, i parte
important din canonul Theravada.
Budismul este deschis sectelor i gruprilor. Orice nvtor bun poate ajunge
buda (iluminat), divin, iar scrierile lui pot ghida discipolii n via, ca scrieri
sacre.
n acelai timp, exist cteva probleme etice lmurite destul de curios n budism.
Mai nti, faptul c, dorind s se ndeprteze de dorin, Buda i abandoneaz
familia, ceea ce este contrar principiului compasiunii, al slujirii aproapelui.
Pe de alt parte, moartea lui Buda, n urma unei mese alterate, rmne o
enigm: a fost otrvit sau nu s-a putut stpni de la mncare i a fcut
toxiinfecie alimentar? Scrierea Dgha Nikya noteaz c nainte de a muri,
Buda a mncat o mas pregtit de un fierar numit Cunda, masa numindu-se
skara maddava, adic deliciul porcului (D.II,127). Nu se tie dac era din
carne de porc sau un meniuc cu ciuperci. Teologul Ananda spune c Buda era
btrn i slbit i c a ales s moar n felul acesta (dup mas a avut o diaree
sever, cu snge, cf. S.V,217; D.II,100). Tradiia spune c dup moarte, fiind
contient de acuzaiile aduse lui Cunda, Buda l-a trimis pe Ananda s i
consoleze, spunnd c aceasta a fost alegerea lui Buda, iar Cunda trebuie s fie
mgulit de importana dat lui, ca s i pregteasc lui Buda ultimul prnz.
Aceast intervenie este vzut ca o form a compasiunii lui Buda cel divin.
Aceast interpretare nu reuete ns s ridice semnul de ntrebare cu privire la
autocontrolul i inspiraia divin a lui Buda.
Multe din statuile care l reprezint pe Buda, reprezint de obicei o persoan
corpolent, obez, care simbolizeaz mai mult bucuriile vieii, abundena, dect
disciplina de sine, autocontrolul.

26

III. Islam
Date istorice majore
(cf. Marvin Olasky)
c. 1900 B.C. Sacrificiul lui Avraam. Musulmanii spun c Imael este biatul care
a fost aproape de sacrificiu.
c. 30 Isus (Ia ibn Miriam), Musulmanii l recunosc ca profet musulman, ca i pe
apostoli, dar nu cred ca a murit pe cruce, nici ca a nviat ori c a fost nalat, etc.
Pentru ei Dumnezeu nu are fiu.
Viaa lui Mahomed
610 Mahomed respinge Cretinismul i iudaismul i i construiete propria
religie monoteist.
622 Mahomed fuge din Mecca, anul 1 al calendarului musulman. Urmtorii 10
ani este nvtor i general de succes.
632 Mahomed moare fr motenitori clari; ncep lupte fratricide.
Epoca cuceririlor
637 Musulmanii cuceresc Ierusalimul, apoi Egipt, Siria, Mesopotamia, Persia.
661 Ali, nepotul lui Mohamed este ucis, i ncepe diviziunea Sunii Shiii.
700 Musulmanii cuceresc Africa de nord, apoi Algerul.
711 Musulmanii cuceresc cea mai mare parte a Spaniei.
732 Musulmanii sunt nvini la Tours/Poitiers n Frana de sud, de Carol Martel,
care le oprete avansarea n Europa.
786 Harun al-Rashid, Calif in Baghdad, aduce o epoca de aur n gndirea i
tiina musulman.
846 Musulmanii atac Roma i Vaticanul. Matematicianul i geograful alKhwarazmi (algoritm) face multe descoperiri.
900 Rases este primul medic care descrie pojarul, ciuma, alte boli infecioase.
963 Al Sufi scrie despre stelele fixe i menioneaz nebuloasele stelare pentru
prima dat n istorie.
1006 Musulmanii se aeaz n nord-vestul Indiei.
1037 Ibn Sina (Avicenna), cel mai influent filosof i doctor musulman moare.
Confruntare militar
1094 Cidul i nvinge pe musulmani n Spania.
1095 Papa Urban II cheam cretinii la cruciad.

27

1099 Cruciaii cuceresc Ierusalimul i-l jefuiesc.

1187 Musulmanii sub Saladin recuceresc Ierusalimul.
1250 ncepe primele state musulmane din Asia de sud-est.
1380 Apare imperiul otoman.
1453 Musulmanii cuceresc Constantinopolul, care este numit Istanbul. Sf. Sofia
devine moschee.
1492 Stpnirea musulman din Spania este alungat.
1529 Musulmanii asediaz Viena, dar nu o cuceresc.
1571 Btlia din Lepanto pune capt supremaiei musulmane n Mediterana.
1669 Conductorii musulmani n India, interzic nchinarea hindus.
1683 Musulmanii asediaz iar Viena, dar fr succes. Totui, ajung s controleze
Europa de sud-est.
1816 Britanicii bombardeaz Algerul i l oblig s desfineze sclavia cretinilor.
1918 Imperiul otoman este nvins, alturi de Germania.
1947 Anglia nceteaz s mai controleze India, iar aceasta se mparte n India
hindus i n Pakistanul islamic.
1948 Anglia nceteaz s mai controleze Palestina, care este mprit n zone
state diferite, Israel i zona palestinian.
1979 Iranul este condus de radicalii islamici (fundamentaliti).

Fondatorul Mahomed
Mahomed s-a nscut la Mecca, n anul 571 d.H., n tribul Quraysh. Mecca era un
ora prosper din Arabia, aezat pe drumul comercial dintre imperiul bizantin i
cel persan. A fost crescut de o serie de rude, cci a rmas orfan, i a nceput s
cunoasc cretinismul n timpul cltoriilor de afaceri. Nu a nvat s scrie i s
citeasc niciodat. S-a cstorit la 25 de ani, cu Hadija, o vduv de 40 de ani,
care i-a nscut 3 fiice. La 40 de ani Mahomed a avut o viziune i a nelesc
chemarea de a nltura politeismul i de a vesti credina ntr-un singur
Dumnezeu, Allah. Soia sa, Hadija, l-a ncurajat n aceast misiune.
Mahomed era scrbit de idolatria din cretinismul de atunci (moate, cultul
sfinilor), i a respins doctrinele ce i se prau politeiste, cum ar fi credina n
Sfnta Treime. n ncercarea de a aduce o reform religioas, s-a asociat cu
iudeii. Atunci cnd acetia i-au criticat apetitul pentru multe soii i faptul c s-a
declarat profet, la acelai nivel cu cei din VT. Mahomed s-a desprit de ei i a
nceput s i persecute, cum de fapt, a fcut i cu cretinii.

28

nvturile sale mpotriva politeismului i a pgnismului nu au fost agreate n

Mecca i a fost alungat de aici. Pe de alt parte, este adevrat c arabii erau o
mas mare de locuitori i nu aveau o identitate clar. Islamul avea s le ofere
acea identitate i s i uneasc.
Mahomed este forat s plece din Mecca, n 622, i se refugiaz n Medina. Aici
organizeaz comunitatea i militar i religios i ncepe s atace caravanele
comerciale ale Mecci. n acelai timp, atac aezmintele evreieti, ia robi, i
unific triburile de beduini din Arabia. Atac Mecca n 630 i o nvinge. Aici
instaureaz monoteismul i sfinete sanctuarul strvechi Kaaba, ca un loc sfnt
al Islamului, dedicat lui Alah. n urmtorii 2 ani a unificat Arabia. n 632 moare
brusc, fr s asigure urmaii la conducere.
Este urmat de cei doi nsoitori ai si, Abu Bakr si 'Umar. n total, a fost urmat
de 12 califi (exist o anumit paralelism cu cele 12 triburi ale lui Israel, cu cei 12
apostoli).
Se pare c cele dou mari defecte ale lui Mahomed au fost lcomia (ataca
caravane, orae, etc. i le lua averile), datorit creia i-a stabilit i o etic
special a rzboiului n care ai drept s neli, i relaiile cu femei. n timp s-a
cstorit de mai multe ori, avnd n total 16 soii i 6 sclave, n total 22 de femei.
Aisha, soia sa preferat, s-a cstorit cu el la 7 ani i i-a fost partener la 9 ani.
Potrivit rapoartelor istorice, ea l credea orice ar spune i doar n timpul cnd
Mahomed era cu ea a avut viziunile cu ngerul Gabriel, la 50 de ani, cnd i s-a
dictat Quranul.

Quranul
Mahomed a pretins c arhanghelul Gavriil i-a dictat Quranul, vreme de 23 de
ani, parial n Mecca i parial n Medina. Mahomed l-a reinut n memorie (dei
exist versete n Hadith c, uneori, uita unele pasaje, sau c aduga la cele
spuse). Quranul include n versuri diverse viziuni sau discursuri, unele cu
caracter istoric justificativ, inspirate din VT, altele cu caracter deliberativ,
inspirate din NT, i multe altele referitoare la conflictele personale ale lui
Mahomed, sau cu coninut etic ori teologic, general.
Aceste recitri au fost preluate de credincioi i exist o anumit istorie a
transmiterii, care nu este foarte des discutat (presupoziia curent este c aa
cum a fost dictat, aa a fost scris). Oricum, n cele din urm au fost puse n scris,
iar versiunea autorizat este realizat n 650 dH, sub califul Utman. Se

29

consider c se poate citi i nelege Quranul bine dect n limba arab.

Traducerile nu sunt considerate c au autoritate.
Primii patru califi, care au condus din Medina, i au fost rude cu Mahomed, sunt
recunoscui de toate gruprile musulmane sunt:
1.
2.
3.
4.

Abu Bakr- 632 - 634

Umar - 634 - 644
Uthman Ibn Affan - 644 - 656
Ali - 656 - 661

Dup ei, urmeaz califii ummayazi, din Damasc (661-750)

5. Muawiyah I - 661 - 680
6. Yazid I - 680 - 683
7. Muawiyah II - 683 - 684
8. Marwan I - 684 - 685
9. Abd al-Malik - 685 - 705
10. Al-Walid I - 705 - 715
11. Sulayman - 715 - 717
12. Umar II - 717 - 720 considerat, uneori, al 5lea calif Rashid
13. Yazid II - 720 - 724
14. Hisham - 724 - 743
15. Al-Walid II - 743 - 744
16. Yazid III - 744
17. Ibrahim - 744
18. Marwan II - 744 - 750
Dup Quran ca importan vine al-Hadit (tradiia) care d mrturii despre viaa
lui Mahomed i a primelor comuniti musulmane. Conform datelor ei se
stabilete Sunna, modeul profetului pe care trebuie s l urmeze toi. Prevederile
din Quran i Suna, discutate i aplicate prin analogie (qiyas), prin consens (ijma)
i interpretare (ijtihad), conform indicaiilor nvailor (ulama), formeaz
Sharia, legea comunitii musulmane.

Credina
Islamul nu crede n pcatul originar. Nu este nevoie de mntuitor, fiecare este
judecat i evaluat de Dumnezeu. Omul este o fiin nclinat s fac ru, dar

30

poate fi i bun. Pentru a fi acceptat de Dumnezeu, credinciosul trebuie s se

asigure c ndeplinete cerinele celor 5 stlpi ai Islamului:
1. Shahadah, declaraie de credin n Allah i profetul su, Mahomed.

2. alat, s se roage de 5 ori pe zi (n zori, la amiaz, dup-amiaza, la apus,

noaptea).
3. Zakat, s dea sracilor de poman, s fac milostenie.

4. Shavm, s posteasc n fiecare zi, n timpul Ramadanului.

5. Hajj, s fac mcar o dat n via un pelerinaj la Mecca.

n ce privete cretinismul, Isus este acceptat ca profet, dar nu ca Fiu al lui

Dumnezeu. i el i apostolii se declar a fi buni musulmani. n Quran sunt mai
multe referine despre Isus (Isa), Maria /Miriam), chiar i Iosif, i ucenicii lui
Isus. Pe ansamblu, Quran-ul pretinde c evangheliile (injil) au fost alterate n
timp. Mahomed i deriv poziia profetic din Ioan 14-16, cnd Isus vorbete
despre Duhul Sfnt, ca un alt mngietor. Isus este recunoscut ca omul prin
care Dumnezeu va judeca lumea, i c va veni a doua oar, dar nu i se recunoate
statut divin. Dimpotriv, Isus spune, n Coran, c trebuie s spui c Dumnezeu
poate avea un fiu. Dumnezeu nu poate avea un fiu, nu nate oameni.
Se consider c pmntul i viaa, omul, au fost create de Dumnezeu, dar nu se
afirm creaia n 6 zile. Succesiunea actelor de creaie este oarecum confuz, alta
dect cea din Biblie, i subiectul nu apare ntr-o relatare coerent, unic, unitar,
ci n mai multe texte disparate.
Despre ngeri se spune c ei au fost, de la nceput, supui autoritii lui Adam.
Doar Satan refuz aceast stpnire i se transform n dumanul omenirii.

31

Gruprile
Islamul are mai multe forme, dar credincioii se nchin n aceleai moschei, fr
diferene ori separri. Cele dou mari diviziuni de tradiii n Islam sunt Suniii
(majoritatea, 90%) i iiii (10%, mai ales n Iran). Dup ei, n ordine, vin alte
micri mai mici, de alt factur, cum sunt Sufi, Wahhabi, Kahrijite, Jaidis,
Fatimizi, etc.
Suniii recunosc califii alei dup modelul lui Mahomed (Sunna exemplu,
model) ; deasemeni, ei decid regulile n viaa comunitar bazai pe Quran i pe
Hadith,, tradiiile care redau nvtura i viaa profetului.

Shiiii reprezint 10% i cred c Mahomed a lsat ca musulmanii s-i conduc

viaa dup Quran i prin califii din familia sa (Ali ; shiia nseamn partid i,
iniial, nsemna partida lui Ali).
Shiii recunosc deci un numr de 12 imami plecnd de la Ali i cred c acetia au
avut parte de o cunoatere secret lsat lor motenire de Mahomed.
Imam Ali bin Abi Talib - al-Murtaza
Imam Hassan bin Ali - al-Mujtaba

32

Imam Hussain bin Ali - al-Shaheed

Imam Ali bin Hussain - al-Sajjad
Imam Muhammad bin Ali - al-Baqir
Imam Jaffer bin Muhammad - al-Sadiq
Imam Musa bin Jaffer - al-Kazim
Imam Ali bin Musa - al-Riza
Imam Muhammad bin Ali - al-Taqi
Imam Ali bin Muhammad- al-Naqi
Imam Hassan bin Ali- al-Askari
Imam Muhammad bin Hassan- al-Mahdi

n funcie de imamii recunoscui, se separ mai multe secte. De exemplu,

Ismailiii sau Shiiii celor 7 imami cred c descendena lui Mahomed s-a ncheiat
odat cu al VII-lea imam. Ultimul imam se consider a avea un rol mesianic
deosebit, i este numit Al-Mahdi (imamul cluzit, imamul ascuns, a crui venire
este ateptat ca semn al ncheierii istoriei). n multe cercuri musulmane se
consider c venirea lui Al-Mahdi coincide cu revenirea lui Isa (Isus) i judecata
final a lumii.
Imam Ali a spus c vor fi 9 semne care vor precede venirea imamului Mahdi,
printre care faptul ca se va auzi o voce din cer, un sfnt nelept va fi ucis n
Mecca, dou eclipse vor fi n luna Ramadan i de trei ori, n acea lun, se va auzi
o voce din cer, armata unui lider numit Sufiani va fi nghiit de pmnt ntre

33

Mecca i Medina, etc. Profeii Isa (Isus), Kzir, Ilias (Ilie) i Idris, i vor da
recunoatere lui Mahdi, iar imamul va obine victorii mpotriva necredincioilor
din lume, n timp ce Isa va fi n urma sa.

Discuii
Sfantul Ioan Damaschinul scrie despre islamism in cartea sa "Despre erezii" caci
religia musulmana este o erezie ariana. Este Islamul o erezie de tip arian ?

34

Bibliografie selectiv:
Filoramo, G., Istoria religiilor, vol. 1. Religiile antice, trad. C. Dumitru, Iai:
Polirom, 2008.
Filoramo, G., Istoria religiilor, vol. 2.Iudaismul i cretinismul, trad. C. Dumitru,
Iai : Polirom, 2008.
Filoramo, G., Massenzio, M., Manual de istoria religiilor, trad. M. Elin,
Bucureti: Humanitas, 2001.
Eliade, M., Tratat de istoria religiilor, Bucureti : Humanitas, 2005.
Eliade, M., Istoria credinelor i ideilor religioase, vol. 1-3, Bucureti: Ed.
tiinific i Enclopedic, 1981, 1986, 1988 ; vol. 4 (ed. I.P. Culianu), Iai :
Polirom, 2003.
Hinnells, J.R., The New Penguing Handbook of Living Religions, London:
Penguin Books, 1998.
Anderson, Norman (ed), The Worlds Religions, Leicester, UK: IVP, 1987 (1975)
R. Rus, Istoria Filosofiei Islamice, Bucureti: Ed. Enciclopedic, 1994.
E. Godo (ed), Convertirea Religioas, Bucureti: Anastasia, 2002.
C. Chapman, Cross and Crescent. Responding to the challenge of Islam,
Leicester: IVP, 1995.
M. Eden, D.F. Wells (eds), The Gospel in the Modern World. A Tribute to John
Stott, Leicester: IVP, 1991.
William E. Phipps, Muhammad and Jesus. A Comparison of the Prophets and
Their Teachings (London: SCM Press, 1996)
Don Richardson, Venicia Din Inimile Lor. Dovezi Uluitoare Ale Credinei ntrUnul Dumnezeu Adevrat n Sute de Culturi Ale Lumii, Doru Pop and Kitty
Bojan (Operation Mobilisation, 1996)
Neil Anderson and Hyatt Moore, Temeiul Tuturor Lucrurilor, D. Horvath (ClujNapoca, RO: Aqua Forte, 2004)