Informatii despre psihicul uman si mai ales despre capacitatile acestuia cat si despre capacitatile para

psihice cum ar fi telekinezia, pirokinezia, telepatia si altele, pe internet exista o multime de

informatii. Cu toate acestea, suma totala a informatiilor despre acest subiect, reprezinta o mare
latrina si nu valoreaza nici doi bani si asta pentru ca toata aceasta informatie gasita pe internet este
generata de niste oameni care ori nu au habar despre ce vorbesc si atunci este de iertat ori stiu exact
ce fel de informatii genereaza si o fac in mod constient si rau intentionat si atunci sunt oarecum de
neiertat din punct de vedere a calitatii informatiilor si tehnicilor dar in schimb pot fi apreciati din
perspectiva dezinformarii constiente. Nu ma apuc aici sa judec nici pe unii nici pe altii si sa fac o
analiza pe aceasta latura. Am vrut doar sa specific ca informatiile lansate pe internet despre
proprietatile neobisnuite ale psihicului uman sunt niste laturi si probabil sunt adresate oamenilor ce
se pricep la aceste lucruri la fel de mult ca si porcul la mandarine.
Psihotehnologii practic nu exista. Sa o luam de la capat. Psihicul oamenilor este extrem de
conservator. Putem spune ca este exclusiv conservator. Permanenta si stabilitatea din vietile noastre
se datoreaza faptului ca avem o anumita perceptie si masura a perceptiei lumii. In viata noastra
exista o anumita masura si perceptie asupra realitatii. Aici vorbim despre acel lucru pe care Castaneta
il numea punctul asamblarii. Asta inseamna ca noi ne pozitionam in anumite coordonate ale
universului nostru si din acel punct de vedere vedem viata. Asta este acelas lucru cum ai vedea acelas
munte din unghiuri diferite. Privind muntele de la poalele acestuia vom vedea un anumit munte, unul
imens si inalt. Cu cat mai mult ne apropiem de el, vom observa ca muntele devine parca si mai inalt.
Insa odata ce zburam peste el cu elicopterul, muntele ni se va arata noua intr-o imagine cu totul
diferita. Asadar, odata ce am luat un anumit punct de vedere asupra oricarui lucru, ne este foarte
incomod si opunem rezistenta la schimbarea propriului nostru unghi de vedere pe care l-am luat in
viata la un anumit punct fata de ceva. O data luata o anumita pozitie, gandire, atitudine, punct de
vedere asupra a orice, atat din exterior cat si din interior, atat din realitatea obiectiva cat si din
realitatea subiectiva, toate celelalte puncte de vedere ne sunt opozante iar noi devenim reticienti in
a schimba punctul nostru de vedere asupra realtitatii lumii, vietii, evenimentelor, etc. Din acest
motiv, viata, chiar si a doi gemeni decurge diferit pentru ca fata de anumite lucruri au unghiuri
diferite de vedere.
Reticienta fata de modificarea unghiurilor de vedere, este o functie de aparare a psihicului nostru si
din aceasta cauza, viata pentru noi, in orice moment in timp, se dovedeste a fi una si aceeasi, aceeasi
realitate stabila. Din cauza acestei permanente , putem naviga cu usurinta prin viata si ne putem ca si
cum, mult mai usor orienta in diferitele situatii ale vietii in care vom fi pusi.
Obisnuinta, obiceiul, fata de un anumit curs al evenimentelor reprezinta stereotipul asteptarilor
noastre. Intreaga noastra viata de fapt reprezinta un stereotip al asteptarilor obisnuite. Astfel putem
spune ca viata oamenilor este dictata de puternicul stereotip al asteptarilor noastre si din acest motiv
lucruri neobisnuite se intampla doar oamenilor care nu au sau nu sunt conectati atat de puternic la
acest stereotip al asteptarilor. Cu totii stim foarte bine, de fapt stim exact, ca daca vom arunca un
obiect in sus, acesta va cadea pe pamant in mod inevitabil dupa ce isi va atinge punctul mort de sus.
Un anumit timp, obiectul va zbura in sus iar dupa ce va atinge punctul mort de sus, stereotipul
asteptarilor noastre ne spune ca acesta inevitabil va cadea in jos. Acest lucru reprezinta o asteptare
stereotipica. Noi pur si simplu nu ne putem imagina si inchipui un alt curs al evenimentelor. Cu alte
cuvinte, noi, in interiorul nostru detinem o credinta ca unele lucruri se vor intampla exacr intr-un fel
si niciodata nu este posibil sa se intample in alt mod. Dupa cum bine stim, realitatea se modeleaza
instantaneu in conformitate cu credintele noastre. Biblia spune ca dupa credintele voastre vi se va da
voua. Suntem inconjurati de tot felul de credinte si stereotipii cognitive, afective, comportamentale,

care nici macar nu sunt ale noastre ci introduse in noi prin educatie si presiune sociala si toate
acestea la un loc ne dicteaza un anumit curs al evenimentelor si niciodata altele. Cei mai multi dintre
noi nu au stat niciodata in viata sa se gandeasca de ce au o anumita atitudine fata de anumite lucruri
si nu o alta. Cum de au ajuns sa aiba aceasta perceptie si nu alta? De ce crede in anumite lucruri si in
altele nu? Majoritatea dintre noi suntem prizonierii propriilor stereotipii iar acestea se joaca cu noi,
adica cu mintea noastra si in cele din urma ne conduc prin viata catre o anumita iesire din labirint si
niciodata catre alta. Exact acelas set de credinte traieste in noi si in ceea ce priveste telekinezia,
proprietatile si capacitatile neobisnuite ale mintii noastre. Noi nu putem presupune in planul nostru
interior si de aici nu putem permite in planul de manifestare ca obiectele se pot deplasa fara o
influenta fizica asupra lor. Noi nu putem permite in planul nostru mental ideea ca mintea noastra
poate mai mult decat ceea ce este dat sa poata prin cei 5 analizatori, sa poata mai mult decat asimila
si a reproduce si de aici in mod evident si firesc, lucrurile respective nici nu se vor intampla vreodata.
Daca un om nu poate admite in mintea lui ca exista modalitati de a te vindeca de cancer, altele decat
cele cunoscute de medicina, atunci, toate acele metode pentru el pur si simplu nu exista si un astfel
de om va fi sortit sa moara conform manualului de medicina, adica stiintific. Dupa credinta lui i s-a
dat lui. In acelas timp, undeva in lume exista oameni care admit cu usurinta faptul ca exista si alte
metodologii si puteri prin intermediul carora se pot vindeca de cancer chiar daca acesta este intr-o
faza avansata. Numai pentru ca mintea lor admite asa ceva, ei personal, vor nimeri intr-un spatiu al
variantelor de asa natura incat vor intalni si oamenii potriviti si metodele necesare. In cele din urma,
dupa credinta lor li se da si in cele din urma se vindeca de cancer. Noi toti traim intr-un spatiu al
variantelor. Fata de unul si acelas lucru exista mii, sute de mii, poate chiar milioane de variante. Dar
omul din toata aceasta suma poate vedea doar doua sau trei variante si doar din acestea poate sa
aleaga. Numarul variantelor pe care un om le poate vedea depinde de ingustimea sau expansiunea
constiintei pe care o detine. Unii oameni, toata viata traiesc alegand permanent din doua, maximum
trei variante. Altii, traiesc o viata intreaga alegand din 10, 15 variante de exemplu. Cum credeti? Care
va trai mai usor? Cine va intelege mai multe? Cel care vede permanent numai doua, trei variante de
alegere pentru ca doar atat ii permite stereotipiile asteptarilor lui, sau cel care poate vedea si acestea
doua, trei variante dar poate vedea si inca 10,15 in plus? Cum credeti ca acesti doi oameni se pot
intelege daca unul nici nu este in stare sa vada si sa accepte ceea ce altul nu doar ca vede, ci si
realizeaza. Cel din urma, reprezinta pentru primul un fel de inger biblic care a coborat din ceruri la
fiicele omului.
In cele din urma, inevitabil, ajungem la concluzia ca daca omul si-ar schimba, sparge sterotipul
existent, daca ar schimba aceasta credinta in inevitabilitatea evenimentelor obisnuite, va reusi in cele
din urma sa poata schimba realitatea. Realitatea reprezinta un set de stereotipii si credinte asupra
decursului a tot felul de evenimente, lucruri obisnuite. Atata timp cat omul detine acest set de
credinte si stereotipii, realitatea cu inevitabilitate va fi aceeasi cu credinta omului si din acest motiv
niciodata nimic paranormal sau iesit din comun sau diferit in viata omului nu se va produce.
Daca omul reuseste sa sparga acest cod al stereotipiilor si credintelor, realitatea imediat se va
transforma iar lucrurile vor incepe sa aiba o alta desfasurare decat cea a stereotipului asteptarii
obisnuite. Trebuie sa intelegem ca inlocuind un stereotip al asteptarilor si credintelor cu altceva,
chiar si cu un alt stereotip diferit decat primul, in mod automat se modifica si realitatea. Se modifica
nu doar perspectiva asupra realitatii ci realitatea cu totul. Adica, daca inainte nu puteai misca
obiectele cu puterea mintii, cu tot efortul si dorinta ta, acum, dupa ce stereotipul asteptarilor a fost
modificat, nu vei mai putea opri obiectele. Acum, noul stereotip al asteptarilor accepta si poate
vedea variantele din spatiul variantelor cum este posibil sa atragi sau sa impingi diferite obiecte, aici

incluzandu-se si oamenii cat si toate obiectele lumii exterioare. De exemplu, daca o data ai reusit sa
intrii intr-o stare de introversiune globala si de indata ce ai reusit sa devii un centru de gravitatie
pentru toate obiectele din jur, in afara dorintei tale, obiectele vor incepe sa atraga toate elementele
lumii materiale raspandite in jurul tau. Am spus chiar si in afara vointei sau dorintei insa daca in
aceasta directie se aplica vointa si dorinta, atunci atragerea obiectelor prin puterea mintii devine
ceva extrem de simplu. Astfel, telekinezia iti va pare ceva foarte obisnuit si nu vei putea intelege de
ce inainte acest lucru atat de obisnuit era atat de greu si neobisnuit, de-a dreptul imposibil.
Imposibilitatea acestui lucru este intr-o stransa legatura cu setul de credinte si sterotipii ale
asteptarilor.
Concluzia intermediara pe care o putem face acum, este ca raspunsul la problema psihokinetica
(telekinezie in special), nu se afla in afara ta ci doar in interiorul tau si consta in schimbarea de
perceptie asupra lumii. In pasii urmatori am sa incerc sa descriu ingredientele necesare pentru
spargerea sterotipurilor, schimbarea perceptiei tale asupra lumii si voi incerca sa iti arat care sunt
pericolele la care te expui.De la bun inceput trebuie sa stii ca in aceasta directie exista atat beneficii
cat si riscuri. Nu poti sa-ti dezvolti puterile psihice fara a pierde ceva.
La un nivel mai simplu, nu poti sa dobandesti nici un fel de dezvoltare personala de orice natura si in
orice directie daca inainte de asta nu vei fi pregatit sa pierzi ceva. Acel ceva pe care transformarea iti
va cere-o. Cu atat mai mult in directia dezvoltarii spirituale, psihoenergetice, parapsihice, nu poti in
nici intr-un fel sa dobandesti ceva fara a pierde altceva, a dobandi ceva fara a te expune anumitor
riscuri.
Asadar, sa vorbim despre componentele necesare pentru a depasi sterotipurile de asteptare despre
care am discutat putin mai sus.
1. Stare de introversie globala
Aceasta este starea reala a omului in care el se pozitioneaza pe plan intern ca un generator de
realitate. Adica, in planul interior, omul devine un generator al realitatii scufundandu-se in starea de
introversie globala. Cum sa intelegi acest lucru? De la nastere si pana la moarte, fiecare dintre noi se
situeaza intre doi poli. Primul pol reprezinta perceptia noastra despre noi insine, ca un obiect printre
altele. Astfel el traieste ca un obiect si descrie pe ceilalti oameni la fel ca pe niste obiecte. La acest
pol, omul se vede pe el insusi ca un obiect, se poate descrie ca pe un obiect care traieste printre alte
obiecte si interactioneaza cu ele. La acest pol, omul traieste intr-o lume descriptibila. Pentru mai
multe informatii citeste Viata care ne traieste.
La acest pol, perceptia omului corespunde cu starea de extroversie. In aceasta stare noi ne
constientizam pe noi insine un obiect situat in imprejurimile altor obiecte traind intr-un spatiu egal
pentru toti din perspectiva supunerii noastre unor forte ale naturii.
Cu alte cuvinte constientizam lumea ca pe o multime de obiecte supuse unor legi ale naturii sau a
mediului. Al doilea pol este asa numita stare de introversiune. La acest pol omul traieste intr-o stare,
intr-o lume care este perceputa ca proprietate a omului ca o realitate a propriului psihic. Acest lucru
in general corespunde realitatii de drept. Cu alte cuvinte, aceasta stare de introversiune este cea care
corespunde realitatii cosmice si spirituale si nu iluziei sau maya ca la polul starii de extroversiune.
In aceasta stare, toate elementele realitatii se prezinta nu ca si obiecte ci ca simboluri ale realitatii
interioare a omului. Fiecare dintre noi ocupa o anumita pozitie, anumite coordonate intre acesti doi
poli. Majoritatea absoluta a oamenilor se pozitioneaza de-a lungul intregii vieti mai aproape de polul
starii de extroversiune si prin urmare ei se considera pe ei niste obiecte, lucruri, influentati de niste
legi ale naturii si ca rezultat firesc nu pot face nimic. Nu pot face nimic din punct de vedere spiritual
pentru ca din punct de vedere material ei traiesc viata obiectelor printre alte obiecte, ciocnindu-se

unele de altele si influentandu-se reciproc. Viata lor este supusa legilor mecanicii si din aceasta
perspectiva este foarte mecanica, automatizata si previzibila. Aici omul este mai mult o masina.
Despre acest lucru, foarte frumos vorbea Ouspensky descriind teoria maestrului sau Gurdjieff in
lucrarile A patra cale si In cautarea miraculosului. Asadar, prima conditie necesara pentru a
obtibne efectul telekineziei sau a oricaror altor capacitati parapsihice, paraenergetice sau parafizicepozitioneaza-te in planul tau interior in starea de introversie globala si devino un generator de
realitate. Generator al realitatii poti deveni numai si numai intr-o stare de introversie globala.
2. Imaginatia activa este ceea ce adeptii Cartii negre numeau imaginatia rea sau imaginatia inraita
sau imaginatia suparata sau uneori o mai numeau si imaginatie destructiva. Aceasta forma de
imaginatie puternica reprezinta in limbaj modern puterea de a crea forme gand , un fel de surogate
pentru modelele schimbarilor viitoare, pentru viitoarele modelari ale realitatii. Atunci cand tu in
interiorul mintii tale esti capabil sa construiesti imaginea acelor schimbari pe care planifici sa le
infaptuiesti sau mai corect spus pe care intentionezi sa le intruchipezi. Obiectul pe care incerci sa il
deplasezi cu puterea mintii (telekinezie) ar trebui sa fie perceput de tine in planul tau interior ca
parte integranta din tine, ca o continuitate a mainilor tale sau a mintii tale. Aceasta imagine mentala
trebuie sa fie veritabila, vie, incarcata cu lux de detalii si perceputa de catre tine ca fiind viu, autentic
si adevarat. La acest nivel imaginea trebuie sa fie una fantomatica, cat mai apropiata de real, adica de
nivelul intruchiparii.
Vointa, dorinta, motivatia. Daca in viata ta totul este bine, totul decurge oarecum normal (ceea ce de
fapt este total anormal, dar normalitatea anume asa este perceputa din nivelul stereotipiilor tale) si
tu doar, pur si simplu,duci lipsa de ceva exotic, atunci niciodata nu vei invata telekinezie,
spiritualitate sau orice altceva iesit din comun adica pe cont propriu, adica de sine statator.
Pentru a pacali propriul psihic si a-l impinge pe acesta in directia transformarii, ai nevoie de o
motivatie foarte puternica. Cel mai bine, si cel mai simplu in acelas timp, psihicul se transforma la
oamenii ce se afla intr-o situatie de criza, in situatii extreme, in situatii dureroase, atunci cand exista
o nemultumire extrema legata de existenta lor. Altfel spus, psihicul omului se transforma cel mai
usor, atunci cand acesta este in fata unui perete si nu stie unde sa mearga si cum sa treaca de acest
zid, nu stie cum sa inainteze mai departe prin viata. In aceste situatii, omul se afla intr-o stare de
cautare activa a solutiilor, a rezolvarilor, a transformarilor. Evident acest lucru se intampla numai
acelor oameni care in fata greului nu au clacat si nu au ajuns sa se sinucida inainte ca sa apara starea
de cautare intensa a iesirilor din situatii.
Motivatia trebuie sa fie maxima, si prin urmare, sansele de a schimba propria perceptie asupra lumii
cresc proportional. Urmatoarea si cea mai importanta conditie pentru depasirea starilor sterotipice
de asteptare este credinta. Credinta este ceea ce sta si la baza si in centrul vietii noastre. Fiecaruia
sa i se dea dupa credinta sa. Aceasta expresie, in mod obisnuit noi o luam si o interpretam intr-o
forma figurativa pe cand de fapt aceasta expresie are o legatura directa cu problema dobandirii
noilor competente psihice. La nivelul rationamentului, noi ne putem convinge pe noi insine in orice
dar in acelas timp sa nu credem in ceea de ce noi insine ne-am convins. E nevoie de o oarecare
convingere interioara, este necesara o incredere interna, credinta in inevitabilitatea schimbarii. Daca
la inceput vorbeam de inevitabilitatea mersului lucrurilor care coincid cu nivelele sterotipurilor
noaste de asteptare, cu perceptia noastra limitata prin cei cinci analizatori asupra realitatii, aici
vorbim deja despre credinta nestramutata, increderea interna in inevitabilitatea schimbarii, in
inevitabilitatea modelarii realitatii. Daca in prima situatie, omul era un mecanism de receptie si
adaptarea fata de realitate, aici vorbim despre un om care reprezinta un generator al realitatii, un

emitator al schimbarilor.
Aceasta problema se rezolva cel mai bine in timpul contactului senzorial direct, adica in timpul
observatiei directe a infaptuirii miracolului.
Credinta, motivatia, imaginatia activa si puternica, taina, toate acestea la un loc nu reprezinta nimic
nou sub soare. Din cele mai vechi timpuri, in toate sursele de cunoastere spirituala de pe intreg
pamantul, indiferent de perioada istorica si teritoriu, independent de cultura si natii, se mentioneaza
aceste patru componente esentiale ale actiunii magice. Dobandirea de competente in astfel de sfere
neobisnuite cum ar fi psihokinetica reprezinta rezultatul unor schimbari structurale in psihicul
omului. Acest lucru, foarte des poate contribui la atingerea unei balante interne. Aceasta stare
instabila interioara (un dezechilibru) trebuie sa fie compensat cu ceva si in acel moment se
conecteaza resursele psihice interioare care organizeaza elementele lipsa, echilibrand astfel balanta
elementelor dezechilibrate. Altfel spus, dobandirea de competente noi psihice pot fi insotite de
aparitia unor simptome psihosomatice si in special simptomele de tulburare de conversie.
3. In continuare as vrea sa vorbesc despre metoda de transfer direct si imediat de abilitati (abilitati
extrasenzoriale) de la o persoana pe care o vom numi Operator, la o alta persoana pe care o vom
numi Receptor sau Destinatar. Exista astfel de metode care mai intai au fost confirmate in practica si
abia apoi au fost constientizate sau descrise. Prin aceste metode se poate transfera, de la un
Operator catre un Destinatar nu doar capacitati extrasenzoriale ci si orice alt gen de blocuri
energoinformationale (boala,deochi,virusi energoinformativi, etc).
Metoda de transmitere directa si imediata a capacitatilor si perceptiilor extrasenzoriale si nu numai.
Ce inseamna acest lucru? Acestea sunt niste metode a caror utilizare nu este accesibila oricui. Numai
anumiti oameni isi pot insusi tehnica acestor metode deoarece este nevoie de anumite particularitati
psihofizice si psihofiziologice care trebuie mai intai dobandite pentru a putea avea acces la aceste
tehnici. Aici nici un om nu face exceptie. Nici un om nu poate in mod direct sa patrunda si sa
stapaneasca aceste psihotehnologii fara ca inainte de aceasta, prin anumite antrenamente sa
dobandeasca anumite particularitati si caracteristici psihofizice si psihofiziologice. Eu de exemplu, pe
parcursul studiilor si practicilor am intalnit doar cativa zeci de oameni care au reusit sa atinga acele
modificari psihoenergetice si psihofiziologice dupa care au putut insusi tehnicile de transmisie directa
si imediata a capacitatilor lor unei oarecare alte persoane. Metoda consta in actul de infectare a
candidatului cu abilitatile Operatorului : abilitati pe care acesta le poseda. Astfel Receptorul nu mai
trebuie sa invete si sa parcurga intreaga cale de dezvoltare si transformare pe care a parcurs-o
Operatorul. Capacitatile extrasenzoriale a Operatorului sunt transmise in mod direct si imediat
Destinatarului. Dar prin aceeasi metoda, catre Destinatar se poate transmite orice alta informatie de
la boala la sanatate, de la a putea pana la a nu putea chiar si ceea ce inainte era foarte usir de facut.
Acest lucru se produce instantaneu, fara nici o pregatire prealabila din partea Destinatarului.
Mecanismul este urmatorul : Destinatarul caruia doresti sa ii transmiti o abilitate, o capacitate, un
bloc energoinformational, operatorul il defineste printr-un simbol in realitatea lui interioara. Cu alte
cuvinte, operatorul il transfera pe destinatar din obiect al lumii fizice intr-un simbol al lumii lui
interoare. Astfel, destinatarul, din obiect al lumii obiectelor trece in rangul simbolurilor, a lumii
interioare a operatorului. Procesul in sine este numit identificarea transpersonala. Operatorul intra
intr-o stare de introversiune globala si in timpul sedintei, destinatarul nu simte nimic special, fie ca
este alaturi fie ca este la distanta. Receptorul poate nici sa nu isi dea seama ca asupra lui se exercita o
influenta specifica cu un anumit scop din partea unui operator. Daca intre acestia doi exista o
intelegere de transmisie a capacitatilor si daca acestia doi sunt fata in fata, atunci efectul este la fel

de puternic dar mult mai rapid ca durata in timp, adica se realizeaza mult mai repede. La distanta,
este nevoie de cateva transmisii pentru a atinge acelas efect. In spatele cortinei si in afara vointei
destinatarului se produce o schimbare a punctului de asamblare cum spunea Carlos Castaneda.
(Punctul de asamblare
Se afla pe omoplatul drept al fiecarui om.
Deplasarea punctului de asamblare poate conduce in starea de constiinta elevata.
Aceasta deplasare poate fi produsa de:
O lovitura aplicata in acel punct
Privirea unui nagual
Ulterior, discipolul invata sa-si miste singur punctul de asamblare.
De fapt, exista o infinitate de pozitii posibile pentru punctul de asamblare, corespunzand unei
infinitati de universuri perceptibile. Un om percepe ceea ce corespunde pozitiei punctului sau de
asamblare.
Punctul de asamblare e mentinut in pozitia uzuala de catre sentimentul importantei de sine.
Clarvazatorii vad corpul energetic al oricarui om ca pe un cocon luminos.
Prin punctul de asamblare, liniile emanatiilor Vulturului intra in cocon sub un anumit unghi, ceea ce
determina perceptia lumii intr-un anumit mod. )
In urma schimbarii punctului de asamblare sau/si a centrului de gravitatie a constiintei destinatarului
(transformare dirijata) acesta , elevul, discipolul, receptorul, dobandeste abilitati rare sau unice in
vietile noastre cum ar fi capacitatea de a muta obiecte fara contact fizic, perceptii extrasenzoriale,
hiperempatia si multe alte competente. Este adevarat si faptul ca receptorul trebuie sa detina un
psihic foarte puternic pentru a receptiona in mod direct si instant abilitatile si capacitatile
operatorului. Daca psihicul si intreaga psihoenergetica a Receptorului nu este suficient de puternica ,
el va receptiona abilitatile Operatorului dar nu fara daune pentru acesta.
In starea de introversie globala, omul nu doar isi reprezinta ci de asemenea crede in totalitate ca
realitatea inconjuratoare si el insusi este un intreg si anume in adancurile acestei stari, omul devine
un centru viu de gravitatie. Asta inseamna ca obiectele incep sa se atraga catre el indiferent daca
doreste aceasta operatorul sau nu. Doreste operatorul sau nu doreste, obiectele din jurul lui (iar
dupa cum am spus obiectele pot insemna si oameni) incep sa se atraga catre operator. Atractia
devine foarte puternica atunci cand operatorul isi foloseste vointa. Pentru ca toate aceste lucruri sa
se produca, pentru ca operatorul sa devina centrul de gravitatie al tuturor lucrurilor si obiectelor,
este suficient ca acesta sa le creada si sa le simta real, ca parte din el. Aceasta stare, simtire si
credinta este foarte greu de educat dar nu este imposibila. Densitatea, energetica omului, este
concentrata intr-o masura mai mare si este produsa mai mult in palmele acestuia. Prin urmare,
aceasta miscare de gravitatie, gravitatia vie, creste atunci cand operatorul isi foloseste palmele
asezandu-le de ambele parti ale obiectelor. Fluxurile energetice generate din zona mainilor omului
nu au aceeasi densitate si putere pe intreaga suprafata a palmei. Diferentele de potential sunt foarte

mari de la interiorul palmelor spre exterior. Cel mai mare potential energetic este generat de
interiorul palmelor. Fiecare obiect detine un fel de haina energetica, un fel de aura ce se intinde cu
mult peste granita obiectului fizic inclusiv si a omului. Operatorul poate sa agate cu partea interioara
a palmei aceste invelisuri invizibile ale obiectelor astfel incat le poate atrage, respinge, apropia sau
indeparta, astfel producand ceea ce se numeste telekinezia. De exemplu, daca luam un banal pahar
de plastic de unica folosinta, acesta are un invelis energetic care se duce dincolo de granita fizica a
obiectului pana la 50-60 de cm. Partea din spate a plamei produce un flux de energie diferit care
curge dinspre inchietura mainii spre varful degetelor si se proiecteaza ca o lumina invizibila cu mult
mai departe decat granita degetelor. Daca am putea vedea degetele mainilor noastre impreuna cu
acele fascicule de energie si le-am vedea ca pe un intreg, atunci degetele unui om obisnuit ar avea o
lungime de pana la 1,5 metrii uneori iar la un om antrenat, aceste degete pot atinge 3 metrii si
chiar mai mult atunci cand intra in stari de introversie globala. Daca tinem palma orientata catre noi
si treptat dar lin indepartam mana, atunci operatorul accelereaza miscarea obiectelor catre el. In
unele cazuri, cu una dintre mainile sale, operatorul concentreaza energia necesara a campului iar cu
cealalta accelereaza miscarea energiilor si a obiectelor. Acelas lucru se intampla dar cu un alt
potential atunci cand operatorul tine degetele ambelor maini orientate unele spre altele, modificand
doar unghiurile dintre ele. Trebuie sa va spun ca palmele mainilor noastre sunt niste instrumente
incredibile de vehiculare si de manipulare a energiilor. Ceea ce putem realiza in plan fizic cu ajutorul
mainilor noastre, chiar si pentru cel mai talentat om reprezinta doar vreo 15-20% din ceea ce am
putea face cu mainile noastre daca am vedea si am conecta energetica lor. Dincolo de celelalte 20%
posibilitati fizice, se raspandesc 80% dintre posibilitatile psihofizice si psihoenergetice. Cu ajutorul
mainilor, omul poate crea si genera tot felul de curenti energetici, ii poate intretine, accelera si
directiona. Din acest motiv, un bun cantaret care stie sa gesticuleze corect in timpul interpretarii
produce si genereaza in sala un impact mult mai puternic.

Filmulet 1
Filmulet 2
Fluxul de energie generat de partea dorsala a mainii, amplifica viteza obiectelor in acea directie in
care ele se miscau. Daca obiectele erau in pauza si spre ele se indreapta partea dorsala a palmei, ele
incep sa se miste spre operator.
Prin metoda de transmisie directa a abilitatilor, operatorul reuseste sa ii transmita receptorului cu
care se afla fata in fata, toate abilitatile in mod direct si imediat. Invatarea se produce instantaneu.
Prin transmisia la distanta, doar 3 din 10 receptori sunt capabili sa receptioneze fara dauna pentru
psihicul lor intreg volumul de informatii si abilitati transmise de catre operator.
Punctul cheie in transmisia directa si imediata a abilitatilor cat si a psihokineziei consta in acordarea
interioara, scufundarea intr-o stare de relaxare si deconectare de la gandurile vietii cotidiene, a scapa
de problemele de zi cu zi si a stabili in realitatea interioara un concept conform caruia toate obiectele
lumii inconjuratoare fac parte din tine si iti apartin. In general, trairea interioara trebuie sa fie ferma,
vie si trebuie sa crezi foarte real pana la iluzie ca tot ce te inconjoara face parte din tine si este o
extensie a ta. De exemplu, obiectul pe care vrei sa il misti, este perceput in mod real ca o extensie a
propriei tale maini. Cand vei reusi sa simti si sa traiesti real lumea inconjratoare ca facand parte din
tine, vei reusi sa misti obiecte cu puterea mintii. Nu este suficient doar sa percepi lumea
inconjuratoare ca pe o parte din tine. Mai presus de asta trebuie sa crezi real in asta. Abia in aceste

conditii necesare si suficiente vei reusi sa devi un centru viu de gravitatie si in sfarsit vei putea nu
doar sa atragi si sa respingi obiecte fizice ci vei descoperi si alte abilitati metapsihice.
Depresia
Imaginati-va urmatoarea scena: tu torni intr-un pahar tequilla pana la jumatate. Acum priveste
paharul pe jumatate plin. Paharul reprezinta problemele tale, tequilla este masura intelegerii tale
asupra problemelor existente. Acum iata ca cineva arunca in paharul tau ideile lui-cateva cuburi de
gheata. Volumul ocupat de lichid reprezinta masura intelegerii tale asupra propriilor probleme.
Cealalta jumatate a paharului totdeauna se umple cu emotiile tale. Totdeauna. Gheata se
diferentiaza de lichid exact la fel ca si ideeile mele pe care eu incerc sa le aduc spre tine. Aceste idei
nu sunt imediat acceptate desi fac deja parte din lichid, din partea plina a paharului. Cu timpul,
cuburile de gheata se vor dizolva in totalitate si se vor amesteca perfect cu lichidul, cu masura
intelegerii problemelor tale. Aceste idei vor fi dizolvate, asimilate, integrate si internalizate si vor
deveni parte integranta din constiinta ta. Astfel, tu vei creste masura totala a lichidului, adica
intreaga masura a nivelului tau de intelegere si prin urmare, in mod firesc, vei micsora spatiul
disponibil pentru emotiile negative. Uite exact la fel, pas cu pas, trebuie procedat in directia iesirii din
ceea ce se numeste depresie. De cele mai multe ori, depresia, in esenta sa, reprezinta un sentiment
de inutilitate, inferioritate, un fel de deficit de sine. De cele mai multe ori, depresia reprezinta un
rezultat direct a propagandei si ideologiei de consum. In decursul vietii noi ne raportam fata de
ceilalti oameni si fata de noi insine din punctul de vedere al utilitatii fata de viata si pentru viata.
Notiunile de merit, meritoriu, perfectiune,vedeta, se contrapune perceptiei oamenilor ca fiinte unice
si irepetabile. Din aceasta pozitie, ceainicul electric se diferentiaza de sot doar prin un numar mai
mare a calitatilor functionale.
A trezi la viata un narcisist excentric este mult mai usor decat un om neincrezator in sine, sfios,
timid. Oamenii care au o apreciere de sine crescuta, uneori chiar exagerata, deseori se asemana cu
un tren care a accelerat si la un moment dat se opreste in stanca unui munte. El incearca sa treaca
prin acea stanca dar nicidecum nu reuseste. Isi ia avant si se izbeste din nou in peretele stancii si cu
fiecare incercare durerea se amplifica. La un moment dat vine medicul si ii spune: Asculta trenule!
Muntele este recomandat sa il ocolesti ! Uite pe acolo! Trenul atunci isi schimba directia si continua
calea. In schimb, omul cu apreciere de sine scazuta, se aseamana mai degraba cu o omida care,
lipsita de increderea in sine apropiindu-se de munte priveste in sus si se uimeste de cat de inalt este
muntele ramanand pur si simplu blocata in fata lui astfel incat nici nu mai incearca sa se apropie de
el, adica sa se apropie de acel perete stancos. Convingerea interna a propriei insuficiente, slabiciuni,
lipsa increderii de sine, lipsa propriei valori de cele mai multe ori alcatuiesc elementele cele mai
serioase ale depresiei. Acest sentiment de inferioritate si imperfectiune apare ca rezultat a atitudinii
consumiste fata de viata in intregime. Atitudinea manipulativa si speculativa fata de tot ce este in jur
si fata de sine insuti, foarte usor poate duce catre tulburari depresive.
De ce este nevoie de oi? Desigur, pentru ca noi sa le mancam. Foarte multi oameni sunt ferm
convinsi de aceasta afirmatie. Pentru ca noua sa ne fie mai comod sa le mancam pe acestea este de
dorit ca aceste oi sa stie ca sunt oi, sa cunoasca functia lor, sa inteleaga soarta lor si sa umble in
turme. Inca de la varsta gradinitei apoi de pe bancile scolii, noua ni se baga in constiinta ideologia
functiei utile sau predestinarii utile. Fiecare dintre noi este un obiect util pentru ceva sau cineva. Asta
rezulta in urma acestei doctrine pe care incepem sa o asimilam inca de mici copii. Treptat, noi ne
obisnuim sa ne raportam unii fata de altii anume din pozitia utilului, a consumului. Am vazut odata la
un canal de televiziune o astfel de scena. O domnisoara era intrebata : Ce calitati trebuie sa detina

barbatul pe care tu il vei alege ca barbatul vietii tale? Ea a raspuns: Trebuie sa fie bun, puternic,
grijuliu,bogat si sa aiba vila.Imediat din culise a aparut un barbat, pentru ca actiunea se desfasura in
cadrul unei emisiuni numite Hai sa ne casatorim si anume acel barbat pe care cei din cadrul
emisiunii in urma diferitelor teste coincidea cel mai mult cu descrierea fetei. Barbatul era bun,
puternic, grijuliu, bogat dar nu avea vila. Totul parea sa fie perfect in cadrul emisiunii. Din primele
schimburi de priviri toti isi dadeau seama, toti se asteptau ca cei doi sa se casatoreasca. Intre acestia,
timp de cateva minute s-a pornit o discutie iar atunci cand fata a aflat ca barbatul nu are vila, l-a
privit pur si simplu ca pe un invalid. In societatea noastra, omul este perceput nu ca o personalitate
unica si irepetabila ci ca un set de functii si capacitati. Un fel de plic ce contine toate condimentele
necesare pentru o ciorba sau ce isi mai doresc altii. Trebuie de observat ca Domane Fereste sa nu
aiba toate ingredientele necesare, pentru ca din cauza unui ingredient lipsa poate fi aruncat drept
rebut intreg plicul cu tot continutul lui. Omul este perceput ca un set de calitati, abilitati si functii si
abia dupa aceasta se ia decizia : poti prieteni cu acest om sau nu. Acum incercati sa va ganditi putin
mai profund in aceasta directie si veti ajunge si singuri la concluzia ca intre ceainicul electric din
bucatarie si sotul tau, nu exista diferente esentiale. Diferentele dintre acesti doi, le face numarul
functiilor utile si serviciilor. Cel mai rau este faptul ca insasi omul incepe sa se perceapa pe el insusi ca
un plic de condimente pentru ciorba si atunci cand deodata descopera ca un anumit ingredient ii
lipseste sau nu este in cantitatea necesara, din acel moment el incepe sa se perceapa pe el insusi ca
pe un invalid. Cel mai rau lucru pe care a putut sa il inventeze televiziunea in general pentru
sanatatea mentala a societatii pe care o slujeste, reprezinta popularizarea termenului de perfect,
ireprosabil, extraordinar, fara cusur ce corespund cu o serie intreaga de standarde vehiculate
in societate( ale frumusetii, ale greutatii, a formelor buzelor, sanilor, vestimentatiei, bunurilor
detinute, etc).
Oamenii autentici, unici,naturali,individuali,spontani, irepetabili nu trebuiesc nimanui. Incercati doar
sa va imaginati ca o oaie, deodata, incepe sa se indoiasca de predestinatia ei de a fi hrana pentru noi.
In astfel de situatie, oaia nu ar fi de acord sa devina hrana pentru om. Ce oaie ar vrea asta? Cui ii
trebuie asa ceva?
Odata ce o fetita s-a nascut, aceasta trebuie sa fie frumoasa, desteapta, grijulie, etc. pana cand
completam intreg plicul cu ingredientele necesare. Plicul incepe a se completa cu tot felul de
ingrediente inca de pe la varsta gradinitei. Uneori ma bufneste rasul cand aud mai ales de la parinti
cum trebuie sa fie fetita sau baietelul lor incat cu greu imi pot da seama cum oare acest copil inca din
viata intrauterina a acumulat atat de multe datorii. Nici nu a aparut bine pe lume si deja este dator cu
atat de multe lucruri. Cel mai groaznic lucru consta in aceea ca aceasta fetita, putin mai tarziu, chiar
incepe sa simta si sa creada ca ea trebuie sa fie toate aceste lucruri; iar daca din diverse motive ceva
din aceasta lunga lista ea nu va fi capabila sa realizeze, poate chiar din motive independente de ea,
fetita va incepe sa se simta pe ea insasi o fiinta incompleta si lipsita de valoare detinand un grad
foarte scazut de autoapreciere si autovalorizare. Ceea ce nu poate fi realizat din lista lui trebuie, care
este foarte complexa, incepe sa o complexeze pe fata. Standardul frumusetii este in prezent 90-6090 dar eu am 90-65-90. Recunoasteti, acesta este un motiv serios pentru depresie! Fiti cu mine de
acord! Eu trebuie sa fiu fara de cusur, eu trebuie sa fiu perfecta si pentru linistea mea interioara am
nevoie obligatoriu sa scap de acesti 5 cm cu orice pret. Iar daca nu voi reusi sa scap de acesti 5 cm eu
voi ramane o invalida, o handicapata! Comic? E trista toata aceasa poveste dar este reparabila. Daca
o astfel de fetita va avea noroc, cercul de prieteni, anturajul, gasca, o vor invata sa fie
iresponsabila, sa injure ca la usa cortului daca nu atunci toata viata va cauta perfectiunea. Despre
asta vom vorbi putin mai tarziu dar acum ne vom indrepta spre a clarifica inca cateva aspecte si

anume : supraincarcarea semantica. Ce reprezinta asta si cu ce se mananca?

Resursa de identificare sau capacitatea omului de a asimila in mod complet si adecvat, a prelucra
volumul de informatii pe care il primeste in fiecare zi, este strict individual. Unii au o astfel de
capacitate, resursa, mai dezvoltata iar altii mai putin dezvoltata. Acest lucru este identic cu puterea
motoarelor diferitelor marci de masini. Unul are 75 cai putere, altul are 250. Ce trebuie sa stiti este
faptul ca daca volumul zilnic de informatii depaseste capacitatea resursei de prelucrare adecvata si
asimilare, integrare, internalizare a informatiilor, atunci rezulta o supraincarcare informationala. In
acest proces, greutatea, importanta fiecarui element ce vrea sa patrunda in interiorul omului este
determinat de cointeresarea noastra in acea informatie, de interesul si valoarea pe care noi personal
i-o dam acelui bloc informational. Acea informatie pe care pe noi in mod real ne framanta si ne
intereseaza, cantareste mai mult. Din acest motiv, pentru procesul de supraincarcare informationala,
cea mai mare importanta o are semantica informatiei, acel nucleu esential al informatiei de care
suntem interesati. Astfel, pentru a ajunge la supraincarcarea semantica este nevoie de o informatie
anume in cazul fiecarui om in parte. Luam de de exemplu o pompa si incepem a umfla o minge. La
inceput mingea creste, dobandeste forma, se umfla iar apoi incepe sa se creeze in interiorul ei un
surplus de presiune pentru ca tot aerul pe care noi incercam sa il pompam in minge incepe sa nu mai
incapa acolo. Astfel apare o presiune interioara care este gata sa rupa cusaturile mingii daca vom
continua sa pompam aer. Exact acelas lucru i se intampla si omului atunci cand acesta este incarcat
informational. Acesta, ca si o minge, este gata sa explodeze. Problemele de sanatate, durerile,
reprezinta acelas lucru; o supraincarcare-fie ea informationala, fie energetica. Problemele de viata,
dureroase, au o mare importanta pentru om deoarece daca acestea nu se rezolva, la timpul potrivit
pentru fiecare individ, la timpul limita a lui, sunt capabile sa creeze o supraincarcare. Anume
problemele de viata, sunt cele care creeaza cele mai multe supraincarcari sau presiuni interioare
capabile sa distruga chiar si sanatatea omului. In acelas timp, cat intr-un domeniu oarecare a vietii
sau chiar in interiorul lui, omul detine o suprapresiune, supraincarcare, psihicul omului tinde in
permanenta sa refaca balanta, avand la dispozitie metode si modalitati pentru detensionare destul
de limitate si putine la numar si astfel, energia este transmutata pe undele emotiilor si din acest
motiv metoda de baza de detensionare este reprezentata de micsorarea fluxului si a presiunii
informationale, adica emotiile. Viata supraincarcata informational a omului contemporan ese
compensata de o stare interioara de panica netrecatoare, agitatie si emotionalitate crescuta, de
regula in nuante intunecate. Frustrarea, adica nerezolvarea problemelor de viata plus
supraincarcarea informationala semantica alcatuiesc nevroza sau mai putem spune tulburari
depresive. Cine sufera mai mult din cauza supraincarcarii semantice informationale? Oamenii care sau obisnuit sa ingurgiteze in mod pasiv orice informatie. Cei care s-au obisnuit sa acumuleze
rezolvarile prefabricate, sablonizate si le utilizeaza acestea in viata lor fara a mai gandi. Ei sunt cei
care sufera cel mai mult. Acest proces il putem numi asimilarea arhivelor informationale. Omul la un
moment dat detine in interiorul sau o arhiva de date si informatii, o multime de dosare in care sunt
ticsite tot felul de informatii cu rezolvari sablonizate, standardizate la tot felul de probleme a vietii de
care ne folosim ulterior in viata de zi cu zi fara a mai gandi pe marginea a ceea ce facem, ce hotarare
luam, ce comportament adoptam, ce atitudine folosim intr-un moment concret, total diferit de altul,
al vietii. In aceasta privinta, constiinta noastra poate fi asemuita unui ecran de calculator plin cu tot
felul de iconite in spatele carora se ascund niste comportamente previzibile, programate,
algoritmizate, sablonizate. Un detaliu foarte important, psihicul nostru prelucreaza toata informatia
arhivata la fel ca si un calculator prin metoda sau calea celei mai simple alegeri. Nu uitati!
Calculatorul este creat dupa chipul si asemanarea noastra la fel cum si noi suntem creati dupa chipul

si asemanarea cuiva. Psihicul functioneaza aproape identic ca un computer. Din multimea de variante
posibile, dintr-un spatiu al variantelor o alege pe cea mai simpla de realizat sau cea mai apropiata de
a fi adusa la nivelul constientului din arhiva subconstientului pe care tot tu ai creat-o. Creierul este un
biocomputer. Pentru a prelucra intreg volumul de variante posibile de raspuns la o situatie concreta a
vietii este nevoie de foarte multa energie si timp. Pentru ca nu avem nici timp, nici energie suficienta,
ca urmare apare supraincarcarea informationala. Si atunci ce avem de facut? Putem oare prelucra tot
acest volum de informatii oarecum altfel? Da! Putem!
Ia o banana. Priveste-o putin. Apoi curat-o. Decojeste-o. Oamenii depresivi sunt exact a acea banana
pe care tu o tii acum in mana fie chiar si la nivel imaginativ. Pe dinafara au o coaja dura, un exterior
nu prea atragator dar in interior detin un corp moale si fragil. Musca acum din banana si convinge-te
cat de fragil si moale este miezul. Este foarte firesc ca masca omului indeplineste o functie de
aparare. Aceasta apara miezul moale si fragil al omului. Acest lucru este firesc si NORMAL. Exista in
lume printre adeptii unor cai si traditii, iluzia eliminarii oricaror masti. Cu alte cuvinte acestia incearca
sa nu mai poarte nici o masca si sa apara in lume pentru ca ceilalti sa ii poata vedea exact asa cum ei
sunt in miezul lor. Cu alte cuvinte, acestia vor sa scape, sa distruga si sa inlature propria lor aparare. E
prosteste sa faci asa ceva dar e treaba lor in cele din urma. Eu nu ma voi opri foarte mult asupra
lucrurilor evidente si voi continua sa merg pe linia care ma intereseaza. Putin mai sus vorbeam
despre supraincarcarea semantica, adica de supraincarcarea, presiunea informationala si spuneam ca
supraincarcarea semantica informationala reprezinata unul din cei mai importanti factori ce conduc
omul catre nevroza si pot declansa tulburari depresive. Insasi supraincarcarea semantica informativa
este generata de acumularea pasiva si necritica a informatiilor, ingurgitarea informatiei si reprezinta
o metoda de arhivare a informatiei in spatiul constiintei noastre. Astfel, treptat, noi ne transformam
spatiul constiintei intr-un gigantic depozit, arhiva de informatii. Cele mai multe dintre aceste
informatii nu servesc la nimic, sunt inutile, reprezinta un balast, un gunoi informational si in niciun fel
nu ne ajuta sa traim mai bine sau mai usor chiar daca am reactualiza-o. Odata cu sosirea unui noi
bloc de informatii, psihicul nostru, pentru a ii face loc, pentru a-l integra, a-i gasi locul si conexiunile
acestuia cu celelalte informatii din depozitul arhiva, trebuie sa prelucreze intreg volumul arhivei
pentru a repozitiona informatia, revaloriza si alte re.. Pentru acest proces este nevoie de o cantitate
imensa de energie si timp. Intr-un astfel de regim de asalt al constiintei noastre, foarte rapid se
cheltuie si se uzeaza resursa de identificare a psihicului nostru adica capacitatea acestuia de a
prelucra si de a asimila adecvat noua informatie venita. Acest lucru duce la supraincarcare. Intr-o
astfel de stare, spatiul interior al omului, se aseamana cu monitorul unui computer care este plin cu
tot felul de fisiere separate dintre care o buna parte dintre ele contin erori, sunt defecte si nu se
deschid iar altele, desi candva detineau o informatie, acum detin niste virusi mai degraba din cauza
invechirii informatiei si neactualitatii ei. De exemplu intr-un fisier este toata informatia cum sa devi
milionar dar acesta contine erori iar in alt fisier este scris ca banii sunt ochiu dracului, mai bine
sarac si cinsit decat bogat si stresat. Din cauza acestor doua fisiere, omul nici bogat nu poate fi nici
sarac impacat. Informatia dintre fisiere este contradictorie si produce o criza existentialista in spatiul
intern al omului mai ales daca banii sunt ochiu dracului are o valoare semantica mare. Intr-o astfel de
situatie de supraincarcare, semantica informational, omul ca si computerul are nevoie de o
comprimare a informatiilor pentru a face loc altora, are nevoie de un fel de defragmentare. Pe cale
naturala, fireasca, acest lucru se intampla atunci cand in copilarie, copilul o intreaba pe mama : --- Mama, pisica ce este?
Mama raspunde: Un animalut.
- Dar cainele ce este?

-Tot un animalut
Astfel, copilul aduce ceva ce este particular sub ceva ce este general si creem notiuni simple
inductive a copacului nostru de inchipuiri sau de notiuni.
Incercand de sine statator sa constientizam tot volumul de informatii pe care noi il auzim, vedem si
simtim, noi nu facem nimic altceva decat dezvoltam ramurile acestui copac. Daca comparam cu un
computer, atunci noi in aceasta situatie nu supraincarcam monitorul cu tot felul de fisiere separate
fara nici o legatura intre ele ci mai degraba incercam sa formam din aceste fisiere separate dosare si
module care ocupa un spatiu mic si nu ne solicita memoria noastra operationala. Ca urmare noi
eliberam resursa pentru prelucrarea adecvata a noilor informatii venite. Acest lucru nu permite sa
apara supraincarcarea informationala.
Nu cred ! Acesta lozinca trebuie pusa pe perete si sa o recitesti in permanenta din copilarie daca se
poate. Tot ce vedem si auzim, nu trebuie pusa pe politele depozitului nostru ci trebuie trecute prin
algoritmul viziunii noastre asupra lumii si prin masura intelegerii noastre asupra vietii. Cu alte
cuvinte, orice forma de informatie trebuie constientizata si abia dupa aceasta sa fie depozitata in
spatiul nostru interior ca informatie utila si candva necesara pentru imbunatatirea sau usurarea vietii.
In practica insa, intreg procesul de predare in scoala este bazat pe principiul de arhivare. Intregul
proces de invatare in scoala se bazeaza pe predare-asimilare-reproducere. Ca rezultat al acestui tip
de predare si invatare care de fapt nu prea este invatare ci mai degraba asimilare si reproducere a
informatiilor arhivate deloc constientizate uneori, omul creste si ajunge la o oarecare varsta. Abia a
terminat liceul dar acesta deja este supraincarcat informational.
Exista metodici care se numesc psihosemantice sau metodici de reciclare si repartizare a gunoiului
informational pe care le putem folosi pentru a elibera spatiul nostru interior de balastul
informational inutil pentru a face loc altor informatii utile necesare si constientizate. Astazi exista in
lume programe de computer create, asa numitele spidere sau psidrivere care servesc drept
absorbanti magnetici pentru tot felul de elemente din informatiile inutile, fara a intra in detalii
driverele servesc pentru introducerea in subconstientul omului a unor matrice surogat. Aici discutia
poate fi purtata intr-un mod foarte vast si elaborat. Pentru a nu obosi, eu voi cobori aceasta discutie
pana la nivel de gradinita. Imaginati-va o multime de paianjeni care alearga prin toate colturile
subconstientului cautand pe acolo tot felul de fisiere si documente, elemente informationale si cum
descopera un astfel de element, acesti paianjeni le aduna in rucsacul din spate si alearga mai
departe.
Aproximativ in felul respectiv poate fi descrisa functionarea unei matrite psihosemantice care sunt
introduse in subconstientul pacientului. Aceste tehnologii au fost descoperite de institutul de
cercetari si analize a psihosemanticii din Rusia inca de pe la inceputul anilor 80 condus de Smirnoff
Igor Victorovici.
Ce reprezinta aceste psihodrivere semantice cu ajutorul carora se introduce informatia in
subconstient? Acestea reprezinta un program computerizat ce ne arata pe monitor un rand video
care are o anumita secventialitate si succesiunea a imaginilor. Unele din aceste programe pot
prezenta un rand audio de sunete de anumite intensitati, lungime si tonalitati. Atat imaginile video
cat si sunetele indeplinesc functia de purtatori de informatii. Prin mijloace tehnice, in spatele acestor
purtatori se incorporeaza un alt tip de informatie codificata si imperceptibila care este capabila sa
treaca , sa ocoleasca critica constientului nostru deoarece noi nu auzim si nu vedem aceasta
informatie modulata si ascunsa astfel incat, informatia patrunde direct in subconstient. Efectul unei
astfel de implantari informationale este cu atat mai mare cu cat noi mai putin ne dam seama de
informatia ascunsa in spatele purtatorului.

Din exterior acest lucru se vede cam asa: Omul priveste spre un monitor de computer pe care vede
un slide video, un flimulet sau poate sa asculte o linie melodica fara a-si da seama ca in acele
momente se produce o transformare, o rearanjare activa si directionata a subconstientului lui. La
nivel de subconstient, procesul poate fi inchipuit ca o multime de paianjeni care alearga prin tot
depozitul arhiva culegand tot felul de fisiere si documente urat mirositoare, inutile pe care apoi le
baga in dosare noi formate , acestea in arhive comprimate, cu alte cuvinte se produce o
defragmentare a spatiului intern. Ca urmare, suprapresiunea informationala scade si prin aceasta se
indeparteaza una dintre cauzele aparitiei nevrozei si a tulburarilor depresive. Pentru cei care vor sa
afle mai multe despre psidrivere pot sa o faca prin intermediul internetului si pot gasi chiar si
relaxdrivere o multime. Ultimul driver este un program simplu, nepericulos, are patru nivele de
modulare a semnalului ascuns si produce efecte usoare, cumulative.
In general vorbind trebuie sa spun ca utilizarea a tot felul de psihodrivere semantice nu trebuie deloc
sa se asemene cu vizita elefantului in magazinul de cristal deoarece acest lucru nu este unilateral ci
necesita pregatire si specializare destul de profunda. Mai nou pe internet au aparut chiar si droguri
audio sau droguri digitale. Multi sunt cei care s-au aruncat in aceasta directie punandu-si niste casti
pe urechi si incepand sa asculte acele sunete produse fara a stii nimic despre efectele secundare,
paralele a acelor drivere. Utilizarea a tot felul de psihodrivere semantice sau nu este o chestiune
foarte serioasa si necesita de la cel care lucreaza cu ele cat si de la cel care le foloseste o anumita
cunoastere, pricepere si intelegere a fenomenului psihic al omului. Un astfel de program alcatuit
individual, dupa ureche sau dupa niste informatii luate de pe internet poate sa produca efecte
daunatoare iremediabile. Acest lucru face parte dintr-o tema mult mai ampla ce contine in sine
probleme legate de influentele psihotronice, de arme psihotronice.
Metodici asemanatoare se utilizeaza si in problema diagnosticarii nivelului de supraincarcare
semantica. Depresia reprezinta o problema foarte serioasa unde fiecare din aceste metode sunt
foarte bune dar insuficiente pentru a rezolva problema depresiei. Starea de supraincarcare
semantica informationala seamana foarte mult cu un cazan in fierbere ce nu are o supapa de
eliberare a vaporilor sub presiune. Este evident ca asta este o situatie nesanatoasa care in mod firesc
nu va duce la ceva bun sau nu va duce la nimic bun astfel incat psihicul nostru, independent de
cunoasterea sau vointa noastra, va incepe de sine statator sa corecteze aceasta situatie prin
mijloacele si metodele sale. Aceste metode si mijloace ale psihicului se numesc aparare psihologica.

Apararea psihologica