Alexandru Lapusneanul

Citate
*Descrierea domnitei Ruxanda
Peste zobonul [5] de stof aurit, purta un beniel de felendre [6] albastru blnit cu samur, a
cruia mnice dinapoi atrnau; era ncins cu un colan de aur, ce se nchia cu mari paftale de
matostat, mpregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atrna o salb de multe iruri de
margaritar. licul de samur, pus cam ntr-o parte, era mpodobit cu un surguci alb i sprijinit cu o
floare mare de smaragde. Prul ei, dup moda de atuncea, se mprea despletit pe umerii i
spatele sale. Figura ei avea acea frumuse care fcea odinioar vestite pre
femeile Romniei i care se gsete rar acum, degenernd cu amestecul naiilor strine. Ea ns
era trist i tnjitoare, ca floarea espus ariii soarelui, ce nu are nimic s-o umbreasc.

Descrierea lui Al. Lapusneanu

mpotriva obiceiului su, Lpuneanul, n ziua aceea, era mbrcat cu toat pompa domneasc.
Purta corona Paleologilor i peste dulama polonez de catifea roie, avea cabania turceasc. Nici
o arm nu avea alta dect un mic junghi cu plselele de aur; iar printre bumbii dulmii se zrea
o zea de srm.

Descrierea mesei de la ospat

n Moldavia, pe vremea aceea, nu se introdusese nc moda mncrilor alese. Cel mai mare
osp se cuprindea n cteva feluri de bucate. Dup borul polonez, veneau mncri greceti ferte
cu verdeuri, care pluteau n unt; apoi pilaful turcesc, i, n sfrit, fripturile cosmopolite. Pnza
mesii i ervetele erau de filaliu esute n cas. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile i
pharele erau de argint. Pe lng prete sta aezate n rnd mai multe ulcioare pntecoase, pline de
vin de Odobeti i de Cotnar i la spatele fietecruia boier dvorea cte o slug, care dregea.

Descrierea cetatii Hotinului

Cetatea era mut i pustie ca un mormnt de urie. Nu se auzea deci murmura valurilor
Nistrului, ce izbea regulat stncoasele ei coaste, sure i goale i strigtul monoton a ostailor pe
lungile lor lance.

1.NUVELA
Nuvela istoric este opera epic n proz care are drept personaje figuri atestate
istoric sau prezint evenimente care se refer la un moment din trecut.
Prima nuvel istoric din literatura romn este Alexandru Lpuneanul de Costache
Negruzzi, aprut n 1840 n primul numr al revistei Dacia literar, ca rspuns la
ndemnul acesteia de a folosi trecutul naional ca surs de inspiraie.
Trsturi ale nuvelei istorice :
-are o construcie de factur clasic, respectnd momentele subiectului literar ;
-este inspirat din trecutul istoric ;
-urmrete o gradare a tensiunii generate de intrig, ceea ce o apropie de
structurarea textului dramatic (cele patru capitole ale nuvelei seamn cu patru acte
ale unei drame) ;
-conflictele sunt mai ales exterioare, opunnd personaje cu interese diferite ;
-aciunile se desfoar cronologic, locul i timpul sunt precizate ;
-timpul i spaiul sunt limitate, dar mult mai ample dect n schi ;
-protagonistul (personajul inspirat din istorie) ocup locul central al operei ;
-culoarea de epoc este creat prin descrieri de vestimentaie, interioare ale
locuinelor, utilizarea limbii specifice epocii descrise (n cazul de fa utilizarea
arhaismelor) ;
-naratorul este omiscient, naraiunea se face la persoana a III-a, perspectiva narativ
fiind obiectiv .
2.Incadrare in revista
Nuvela istoric Alexandru Lpuneanul a aprut n anul 1840 n primul numr din
revista Dacia literar, iar apoi a fost inclus n anul 1857 n singurul volum al autorului
intitulat Pcatele tinereelor.

3. Relatia fictiune-realitate
Subiectul nuvelei este preluat din cronica lui Grigore Ureche, Letopiseul rii Moldovei,
din care autorul preia anumite scene, fapte i replici: venirea lui Lpuneanul la a doua
domnie, ntlnirea cu boierii trimii de Toma, uciderea celor 47 de boieri, arderea
cetilor Moldovei, clugrirea i uciderea prin otrvire a domnitorului. O alt surs
important de inspiraie este Letopiseul rii Moldovei de Miron Costin de unde
prelucreaz, pentru episodul omorrii lui Mooc din nuvel, scena uciderii unui boier n
timpul domniei lui Alexandru Ilia. Nuvela reconstituie cea de-a doua domnie a lui
Alexandru Lpuneanul (1564-1569), prezentnd lupta pentru impunerea autoritii
domneti n Moldova secolului al XVI-lea. Autorul nu transcrie evenimentele ca n
cronicile istorice ci le modific n funcie de propria sa viziune, influenat de
romantismul paoptist. Autorul modific realitatea istoric, dar aciunea nuvelei se
pstreaz n limitele verosimilului. Personajul lui Negruzzi nu se aseamn pn la
confundare cu personalitatea real, istoric a lui Alexandru Lpuneanul. Personajul
ilustreaz un tip uman, este un personaj de factur romantic, prin intermediul cruia
autorul i exprim propria sa viziune artistic.
4.Tema
Nuvela are ca tem evocarea artistic a unei perioade zbuciumate din istoria
Moldovei, i anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul i
consecinele deinerii puterii de un domnitor crud, tiran.

5.Structura si compozitia nuvelei.

Semnificatia mottourilor
Compozitia este de factura clasicista: sobra, echilibrata, ntr-o arhitectonica organizata
n patru capitole, fiecare purtnd un motto care exprima ideea substantei epice. Cele patru
capitole urmeaza un echilibru clasic, caci alterneaza conflictele si procedeele de expunere
sugernd echilibrul clasic al unei compozitii muzicale n care alterneaza ritmurile.
Mottourile reproduc, ntr-o forma usor modificata, cronica lui Ureche si S. Dacalul,
capitolul De la a doua domnie a lui Alexandru-voda Lapusneanu.
"Daca voi nu ma vreti, eu va vreu." - cuvintele apartin lui Lapusneanu, ca raspuns la
ndemnul de a renunta la tronul Moldovei adresat lui de catre boierii veniti sa-l ntmpine. Se
refera la conflictul, anuntat nca din expozitiune, dintre Lapusneanu si boierii sustinatori ai lui
stefan Tomsa. C. Negruzzi se slujeste de textul lui Gr. Ureche: "Daca au mers solii acei de la
Tomsa, si au spus lui Alexandru-voda. Atunci sa fi zis Alexandru-voda: <<De nu ma iubesc ei,

cum i iubesc pre dnsii, si de nu ma va tara, eu voiu pre dnsa; si tot voi merge ori cu voie, ori
fara voie.>>". Opozitia dintre cele doua pronume "eu" - "voi" anunta conflictul nuvelei. Aceste
cuvinte ilustreaza hotarrea lui Lapusneanu de a ocupa tronul mpotriva vointei marilor boieri, si
prin ele se instituie intriga;
"Ai sa dai sama, Doamna!." - este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanu,
amenintare adresata Doamnei Ruxanda, sotia domnitorului, pentru crimele nfaptuite de el.
Reprezinta un tablou ce pare a fi mai mult rezultatul fanteziei si inventivitatii scriitorului, creat cu
scopul de a patrunde n adncime personajul principal. Afirmatia vaduvei o face si pe Doamna
Ruxanda complice la faptele sngeroase ale domnitorului si strneste interventia acesteia n a
tempera conflictul generator de ura si razbunare;
"Capul lui Motoc vrem." - sunt cuvintele multimii de tarani nemultumiti, veniti la Curte
sa se plnga de asuprirea boierilor, de saracie, de foame, de viata lor devenita insuportabila.
Mottoul anunta cea mai dramatica parte a nuvelei, episodul antologic din punct de vedere al
structurii intime, al gradarii si echilibrului situatiilor, precum si al ingeniozitatii artistice cu care
Negruzzi a stiut sa aseze fata-n fata domnul, boierii si poporul;
"De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu." - sunt cuvintele lui Alexandru
Lapusneanu, aflat pe patul de suferinta, ca o amenintare mpotriva celor care-l calugarisera.
Amenintarea releva o pornire demonica pe care numai moartea o poate opri.
Alexandru Lapusneanu caracterizare
Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de
exceptie si efecte extreme, Negruzzi reusind sa ntruchipeze un personaj unic prin
complexitatea acestuia. Este asezat n centrul nuvelei, toate celelalte personaje, ca si actiunile
prezentate, sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia.
-Asa cum e nfatisat, trasatura sa dominata, care le subordoneaza pe toate celelalte, este
dorinta de putere, de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret.
-Erou romantic, Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj
exceptional, ce actioneaza n mprejurari deosebite. Autorul si urmareste personajul, de-a
lungul celor patru capitole, din momentul intrarii n tara si pna n clipa mortii.
-Cnd rememoreaza ntia domnie a lui Lapusneanu, autorul foloseste o succesiune de
interogatii retorice, rednd astfel furia personajului. Boierii i cer lui Lapusneanu sa paraseasca
tara, acesta nsa este hotart sa-si recupereze tronul. Din reactia lui Lapusneanu se contureaza
doua amanunte specifice acestui personaj: cinismul si dorinta de razbunare.
-Cnd Motoc, plin de umilinta, i cere lui Lapusneanu sa-l ia de partea sa, Lapusneanu da
dovada de inteligenta, capacitate de analiza si patrundere psihologica. Cu ajutorul unui
proverb Lapusneanu l caracterizeaza pe Motoc: "lupu paru-si schimba, da naravul ba".

-Dorinta de putere n-ar valora nimic daca n-ar fi sustinuta de o serie de alte calitati care sa-i
dea posibilitatea de manifestare si dintre acestea, cea mai importanta este abilitatea n ceea ce
priveste relatiile umane. Abilitatea de a face promisiuni linistitoare pentru ceilalti si care,
personal, nu-l angajeaza cu nimic. Tot de aceasta tine si capacitatea de a-si stapni
impulsurile violente, atunci cnd are ceva de cstigat de pe urma acestui lucru.
-Este expert n manipulare si declara cu cinism acest lucru atunci cnd, la nceput, hotaraste
sa-i crute, deocamdata, pe boieri, si pe Motoc n special: "te voi cruta, caci mi esti trebuitor, ca
sa ma mai usurezi de blastemurile norodului".
-Detine arta disimularii, scena din biserica fiind foarte semnificativa n acest sens: mbracat
"cu mare pompa domneasca" se nchina pe la icoane; saruta moasele sfntului, l ia martor pe
Dumnezeu pentru cainta de a fi comis crime, citeaza din Biblie, n timp ce pregateste cel mai
sadic omor din toate cte comisese - piramida de capete taiate ale celor 47 de boieri ucisi la
ospatul domnesc, la care fusesera invitati.
-Este inteligent, perfid, reusind sa pacaleasca pe boieri, sa manevreze pe oricine si sa-si
ascunda adevaratele planuri de razbunare, pe care le aplica cu o satisfactie deosebita.
-Cruzimea este trasatura dominanta a personajului, motivata de multe fapte cumplite: leacul de
frica, linsarea lui Motoc, amenintarea cu moartea propriei familii, schingiuirea si omorrea cu
snge rece, ba chiar cu satisfactie a boierilor etc. Moartea lui Lapusneanu este o plata
binemeritata pentru cruzimea sa.

Doamna Ruxanda - caracterizare Doamna Ruxanda apare initial n contururi estompate, caracterizata mai curnd de
opozitia caracteriologica fata de Lapusneanu dect de propriile trasaturi.
-Interventia, aproape timida, n fata actelor despotice ale voievodului marturiseste o fire
blnda, careia i repugna cruzimea. socata de piramida de capete, "leacul de frica" pe care i-l
ofera, cu umorul sau sumbru Lapusneanu, Doamna Ruxanda nu intervine - nca - la modul activ
n evenimente. Cuvintele cu ecou de blestem - "O sa dai sama, Doamna!." o impresioneaza
nsa, facnd apel nu att la sensibilitatea feminina, la firea blnda si miloasa a personajului,
ci la statutul sau de Doamna a tarii. Neintervenind n fata abuzurilor sotului ei, Ruxanda risca sa
si mpartaseasca, alaturi de ntreaga sa familie, de tara pe care o conduce despotic
Lapusneanu, consecintele funeste ale blestemelor celor oropsiti.
-Dementa finala a voievodului o va pune pe Doamna Ruxanda sa opteze ntre datorie si
sentimentele sale de sotie, datoria de Doamna si, pe de alta parte, de mama a unui viitor domn.
-Doamna Ruxanda va lua funesta si curajoasa decizie finala, de a-i otravi pe Alexandru
Lapusneanu, abia dupa ce se convinge ca viata fiului ei poate fi curmata de accesele de
cruzime, ajunse la paroxism, ale voievodului.

-Abia acest Lapusneanu, intoxicat de vointa de putere (probabil din momentul n care a renuntat
sa fie Stolnicul Petre), transformat n fiara, gata sa-si ucida propriul fiu daca acesta i-ar lua
tronul, o poate face pe Doamna Ruxanda sa renunte la datoria de sotie; renuntarea ce are loc
dupa ce Lapusneanu nsusi a sfarmat toate legaturile, firesti, de familie, n numele vointei sale
despotice.
-De remarcat faptul ca atribuirea otravirii lui Lapusneanu Doamnei Ruxanda nu apare explicit n
cronici. Dimpotriva, domnia nteleapta a celei ce a fost fiica lui Petru Rares, n timpul minoratului
fiului ei, lasa amintirea unei figuri feminine luminoase n cronicile noastre. Drama Doamnei
Ruxanda, optiunea sa finala sunt note de complexitate a personajului recitit si rescris de
Costache Negruzzi.
Elemente realiste
*Descrieri amanuntite realiste care dau o imagine verosimila si veridica a acelei epoci:
- descriere de costumatii (costumul Doamnei Ruxanda, lui Lapusneanu)
- descriere de obiceiuri de la curte (desfasurarea slujbei, a unui ospat domnesc)
- descrieri interioare;
*Atitudinea autorului n raport cu evenimentele si personajele: atitudinea auctoriala este aceea a
unui scriitor obiectiv care relateaza evenimentele dinafara (nu se implica si nu cunoaste despre
personajele sale dect att ct exprima chipul si faptele acestora)
-personajul colectiv
-stil sobru si impersonal
Elemente clasiciste
*Compozitie echilibrata, simetrica, gndita sa fie memorabila a nuvelei n patru capitole
n care alterneaza natura conflictelor ca ntr-o compozitie muzicala clasica (repede - lent repede - lent):
capitolul I - Lapusneanu-boier
capitolul II - domnita Ruxanda
capitolul III - boieri
capitolul IV - Doamna Ruxanda;

*Arta povestirii - naratorul este extrem de sobru, detasat, obiectiv, facndu-si simtita
prezenta doar prin cteva anacronisme lexicale, suparatoare la lectura (serban Cioculescu):
"tiran", "curtezan", "cuiburile feudalitatii", "sateliti" etc.
*Aceeasi structura o urmeaza si procedeele artistice de expunere:
capitolul I - dialogul
capitolul II - naratiunea/descrierea
capitolul III - dialogul/naratiunea
capitolul IV - naratiunea/descrierea;
*Motoc este un personaj care ilustreaza caracterul tradatorului (clasicismul creeaza
caractere).
Cuvntul care ar caracteriza, poate, cel mai judicios meritele incontestabile ale nuvelei
este echilibru.