You are on page 1of 6

PARALIZIA NERVULUI CRURAL

Rapel anatomic

Se formeaz din ramurile anterioare L2 i L4 ale plexului lombar; trece pe lng muchiul
psoas n bazin i iese pe sub arcada crural. De aici ajunge in triunghiul Scarpa unde se divide
in cele 4 ramuri terminale:
-nervul musculo-cutanat extern care inerveaza muschiul croitor si un ram senzitiv
pentru fata externa a coapsei si interna a genunchiului;
-nervul musculo-cutanat intern care inerveaza muschiul pectineu si adductor mijlociu si
senzitiv regiunea antero-interna a coapsei;
-nervul cvadricepsului pentru muschiul drept anterior, vastul intern si extern si
cruralul;
-nervul safen intern care este de fapt o ramura senzitiva pentru fata mediala si interna a
gambei si regiunii anterioare a rotulei.
Inerveaz:
o Motor:
Muchiul psoas
Muchiul qvadriceps
Muchiul croitor
Muchiul pectineu
Muchiul adductor mijlociu
o Senzitiv:
Regiunea antero-medial a coapsei
Faa intern a genunchiului, gambei i piciorului
Etiologie
Patologia discal ocup cel mai mare numr al cazurilor
Compresiunile tumorale intrarahidiene i rahidiene
Boli generale: diabetul este cea mai frecvent cauz
Simptomatologie
Clinic se caracterizeaz prin:
o Deficit motor:
Abolirea flexiei coapsei pe abdomen
Abolirea extensiei gambei pe coapse
o Tulburri de mers i ortostatism :
Bolnavul nu poate sta sau sri pe membrul inferior bolnav
Nu poate urca sau cobor scrile
Nu poate sta ghemuit
Mersul cu spatele nainte este mai uor dect mersul normal
o Amiotrofie i hipotonie a qvadricepsului
o Abolirea reflexului rotulian
o Deficit senzitiv: dureri i hipotonie pe teritoriul cutanat al nervului
Probe de evideniere a paraliziei

Urcarea i coborrea scrilor se face cu dificultate, bolnavul ridicnd coapsa cu mna


cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;

flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;


extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului cvadricepsului nu
este posibila;

Tratamentul
Medicamentos consta din vitamine din complexul B. In cazul paraliziilor definitive
se va aplica orteza care sa suplineasca deficitul cvadricepsului in timpul mersului.
Tratamentul kinetoterapeutic va urmari:
1. Prevenirea diformitatii genu-recurvatum complicatie a paraliziei aparatului extensor
al genunchiului. In formele severe se recurge la folosirea unei orteze de fixare a
genunchiului. In formele moderate se urmareste tonifierea ischiogambierilor.
2. Prevenirea contracturilor lombare de aceeasi parte cu paralizia, care apare ca o
incercare (nefunctionala) de compensare. Aceste contracturi devin dureroase , afectand
mai mult mersul.
3. Pregatirea compensarilor pana la recastigarea fortei musculare pierdute, prin:
-tonifierea musculaturii membrelor superioare;
-tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales a abdominalilor si dorsalilor
-tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural
4. Mentinerea tonusului in musculatura denervata, pentru a nu permite instalarea
atrofiei, prin: -flexii pasive fortate a ale genunchiului, pentru declansarea reflexului de
intindere in cvadriceps si extensii de coapsa pentru promovarea strech-reflex-ului in
muschiul psoas;
-exercitii de flexie in coxo-femurala si de extensie a genunchiului contralaterale;
5. Cresterea fortei musculare pe masura ce capacitatea de contractie a muschilor
interesati progreseaza.
6. Reeducarea functionala a genunchiului in cadrul lantului kinetic al membrului inferior.
Se vor utiliza exercitii complexe in lant kinetic inchis, ca si exercitii de mers, coborat-urcat
scari, asezat.

PARALIZIA NERVULUI MARE SCIATIC


Rapel anatomic
Se formeaz ca ram terminal al plexului lombosacrat L4 S3. Iese din bazin prin scobitura
ischiatic, coboar pe faa posterioar a coapsei, se divide n spaiul popliteu n SPE (sciatic
popliteu extern) i SPI (sciatic popliteu intern).
Inerveaz:
o Motor:
Muchii din loja posterioar a coapsei
Muchii gambei piciorului
o Senzitiv:
Gamba, piciorul i degetele cu excepia feei mediale
Etiologie
Traumatisme:
o Plgi
o Fracturi de femur sau bazin

o Luxaii coxo-femurale
Compresie :
o Tumori
Iatrogen:
o Injecii greite n fes
Generale:
o Intoxicaii cu plumb
o Alcool
o Diabetul
o Infeciile virale
Simptomatologie
Paralizia nervului sciatic se caracterizeaz prin:
Deficit motor:
o Paralizii in teritoriul SPE si SPI i a muchilor din regiunea posterioara a coapsei
(picior balant)
o Paralizia micrilor degetelor i piciorului
o Greutate la flexia gambei pe coaps
o Bolnavul merge stepat
o Nu poate ridica clciul sau vrful de pe sol
o Nu poate sta pe vrf sau calcai
Atrofie i hipotonie pe muchii gambei i piciorului
Abolirea reflexului achilean i medioplantar
Tulburri de sensibilitate :
o Dureri sub forma de arsur = cauzalgie
o Anestezie pe teritoriul de inervaie a nervului
Tulburri trofice i vegetative :
o Edem
o Piele uscat
o Modificri ale unghiilor
o Ulcer trofic
Probe de evideniere a paraliziei
Piciorul este balant
Ortostaiunea pe vrful sau pe clciul bolnav nu este posibil.
PARALIZIA NERVULUI SCIATIC POPLITEU INTERN (SPI)
Rapel anatomic
Nervul sciatic popliteu intern este un ram terminal al nervului mare sciatic, merge pe fata

posterioara a gambei si are un ram terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateralnervul accesor safen intern.
Inerveaz:
Motor:
o Muchii lojei posterioare a gambei (triceps, flexorul degetelor, flexorul halucelui)
o Muchii mici ai piciorului
Senzitiv:

o Regiunea tendonului lui Achile


o Planta piciorului
o Marginea externa a piciorului
Vegetative:
Numr mare de celule vegetale
Etiopatogenie
Traumatism:
Fracturi
Plgi
Compresie n canalul tarsian (pe faa intern a gleznei nervul sciatic popliteu intern trece printrun canal osteo-fibros i ligamentar)
Generale:
o Intoxicaii
o Alcool
o Diabet
Simptomatologie
Clinic paralizia SPI se caracterizeaz prin:
Deficit motor:
o Abolirea flexiei piciorului
o Abolirea flexiei, abduciei i adduciei degetelor
o Abolirea flexiei primei falange i a extensiei celorlalte dou
Atrofii:
o n regiunea posterioar a gambei i la picior
Atitudine:
o Picior valgus (calc pe marginea intern)
o Degete de ciocan, ndoite
Abolirea reflexelor:
o Ahilean i medioplantar
Tulburri senzitive:
o Dureri sub form de arsur (cauzalgie)
o Dureri n teritoriul cutanat
Tulburri vegetative i trofice:
o Edem
o Tegumente roii
o Tulburri ale transpiraiei
o Unghii care se rup uor
o Ulcer trofic
Probe de evideniere a paraliziei
Imposibilitatea de a ridica clciul dac vrful piciorului rmne pe sol
n poziie biped tendonul lui Ahile i muchii posteriori ai gambei nu se reliefeaz sub
tegumente.

PARALIZIA NERVULUI SCIATIC POPLITEU EXTERN (SPE)


Rapel anatomic
Este un ram terminal al nervului sciatic, la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul peronierului si se
imparte in 2 ramuri terminale:
nervul musculo-cutanat
nervul tibial anterior
Inerveaz:
Motor:
o Muchiul gambier extern
o Muchii peronieri
o Muchiul pedios
Senzitiv:
o Faa antero-externa a gambei
o 2/3 externe a feei posterioare a gambei
o Faa dorsal a piciorului
o Faa dorsala a primei falange a degetelor
Etiologie
Traumatisme:
o Fractura de peroneu
o Plag la gtul peroneului
Compresiune:
o Meninerea poziiei picior peste picior timp ndelungat
o Poziia ghemuit parchetari, culegtori de cartofi
Generale:
o Intoxicaii
o Alcool
o Diabet
Simptomatologie
Clinic paralizia SPE se caracterizeaz prin:
Deficit motor
o Abolirea flexiei dorsale a piciorului i a degetelor
o Abolirea abduciei i ridicrii marginii laterale ale piciorului
o Nu poate bate tactul cu vrful piciorului bolnav
Tulburare de mers
o Mers stepat (ridic mult genunchiul i gamba de partea bolnav i piciorul lovete
solul nti cu vrful cnd se sprijin)
o Nu poate merge pe clci
Atitudine:
o Picior n pictur
Atrofii:
o in loja antero-externa a gambei
Tulburri senzitive:
o anestezie in teritoriul cutanat al nervului

Probe de evideniere a paraliziei


Nu poate bate msura / tactul cu piciorul afectat

Tratament
Obiectivele tratamentului recuperator:
1. Prevenirea deviatiilor piciorului, mai ales cea in equin prin retractura tendonului achilian in paralizia
SPE. Se va mentine pozitia de unghi drept al piciorului printr-o atela, mai ales noaptea, iar in cursul
zilei piciorul va fi incaltat cu o gheata cu caramb dur. In paralizia de SPI prabusirea boltii este regula,
motiv pentru care de la inceput trebuie pus un sustinator plantar.
2. Mentinerea mobilitatii articulare a gleznei si degetelor, mai ales in paralizia de SPE. Miscarile pasive
in toate articulatiile piciorului si de asemenea in articulatia genunchiului se vor repeta de cateva ori pe
zi.
3. Educarea-reeducarea musculaturii paralizate, mentinerea tonusului si cresterea acestuia pe masura
ce se produce
4. Recuperarea functionalitatii piciorului in cadrul kineticii de mers si stabilitatii ortostatice.
In ambele tipuri de paralizii se va acorda o atentie deosebita flexiei degetelor, functie de mare
importanta pentru ortostatism si mers.
5. Ortezarea invaliditatii in cazul unor paralizii definitive. Este vorba de paralizia de SPE, pentru care
se confectionaza orteze dinamice (ghete cu arc pentru ridicarea piciorului in mers).
Pentru pareze este suficienta aplicarea unui toc mai inalt si a unui pantof sau a unei ghete cu
caramb mai dur. Paralizia de SPI nu pune probleme de ortezare, fiind in general bine suportata.

Paralizia nerv SPI

FLEXOR PICIOR SI DEGETE


ADDUCTIE PICIOR

o Nu merge pe varfuri
o Mers talonat (nu bate tactul cucalcaiul)
o Calca pe marginea interna a picioruluigenu valgus
o Aspect de picior plat (stergere bolta
plantara)
o Degete in ciocanele
o Hipotonia m. posteriori ai gambei
(Disparitia corzii tendonului lui Achile)
o Abolire reflex achilian
o Hipoestezie plantara si a marginiiexterne a
piciorului

Paralizia nerv SPE

o
o
o

EXTENSIE PICIOR + DEGETE


ABDUCTIA PICIORULUI(PRIN
PERONIERI LATERALI)
Nu merge pe calcaie
Mers stepat (nu bate tactul cuvarful)
Picior in varus echin

Picior scobit

Hipotonia muschilor antero-externiai


gambei
o Nu are modificari de reflexe
o Hipoestezie:
- Loja antero externa a gambei
- Fata dorsala a piciorului fara sa atinga marginile