You are on page 1of 5

Clasificarea cheltuielilor

Cunoasterea criteriilor de clasificare a cheltuielilor are o mare importanta pentru organizarea


evidentei cheltuielilor si a calculatiei costurilor . Clasificarea cheltuielilor se face dupa mai multe
criterii , astfel :
In functie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din
intreprindere , cheltuielile se clasifica , astfel:
cheltuieli de aprovizionare,
a)

cheltuieli de productie,

cheltuieli de desfacere .
Dupa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se clasifica

b)

in
cheltuieli cu munca materializata: consumurile de materie prima si materiale
consumabile , consumurile de obiecte de inventar , consumurile de energie si apa ,
amortizarea imobilizarilor

cheltuieli cu munca vie: salariile , impozitele , si contributiile la asigurarile si


protectia sociala suportate de intreprindere .
c)
Dupa componenta (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor , cheltuielile se
clasifica in :
Cheltuielile simple - sunt acelea formate dintr-un singur element de cheltuiala , ca
de exemplu : salariile, amortizarea , cheltuielile cu materiile prime, energia.
Cheltuielile complexe - sunt acelea care nu au continut omogen fiind formate din
mai multe elemente de cheltuieli simple , cum sunt : cheltuielile comune sectiilor ,
cheltuieli generale de administratie.
d)
Dupa modul de identificare si repartizare in costul productiei, cheltuielile se
clasifica in :
Cheltuielile directe - acelea care se identifica de la inceput , din momentul
efectuarii lor , pe obiecte de calculatie.
Cheltuielile indirecte - acelea care nu se identifica de la inceput pe obiecte de
calculatie . In momentul efectuarii lor ele se evidentiaza in conturi separate de
cheltuieli indirecte, de unde la sfarsitul perioadei de gestiune, cand se face calculatia
costurilor se repartizeaza pe obiecte de calculatie pe baza unor cote procentuale
e)
In functie de momentul efectuarii si cel al includerii in costul productiei,
cheltuielile se impart in :
cheltuieli curente si
cheltuieli efectuate in avans ( anticipate )
Cheltuielile efectuate in avans sunt cele care se efectueaza in perioada curenta ,
dar care privesc perioadele viitoare de gestiune, introducandu-se esalonat in costul
productiei , cum sunt : cheltuieli cu chiriile ,cu abonamentele cu reparatiile efectuate
in avans.
f)
In functie de raportul dintre volumul cheltuielilor si volumul fizic al
productiei fabricate, cheltuielile se impart in:
cheltuieli variabile si
cheltuieli fixe sau cheltuieli conventional-constante .
Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul corespunzator modificarii
volumului fizic al productiei obtinute . De exemplu: consumurile de materii prime,
materiale consumabile , energie, apa.

Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime ramane, relativ neschimbata, sau se
modifica in functie de cresterea sau scaderea productiei obtinute in marimi
nesemnificative . De exemplu: cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor, cu chiriile
platite, cu salariile personalului administrativ si de conducere .
Notiunea , importanta si sfera de cuprindere a calculatiei in contabilitate
Costurile de productie se calculeaza in baza unei calculatii, care reprezinta totalitatea
resurselor (materiale, munca, consumuri indirecte) si lucrarile concrete necesare de efectuat
pentru obtinerea produsului finit sau serviciului. Pentru intreprinderi producatoare Calculatia
este un document tehnologic obligatoriu. De exemplu, pentru producerea incaltamintei, in
calculatie se va indica ce cantitate de piele, vopsea, clei si alte materiale este necesara, cite
om/ore vor consuma muncitorii pentru producerea produsului dat, se va indica detaliat toate
procedurile de prelucrare tehnologica etc. Notiunea , importanta si sfera de cuprindere a
calculatiei in contabilitate
Astfel , calculatia se utilizeaza la:

valorizarea bunurilor economice in documente primare pentru inregistrarea acestora in


conturi ,

la stabilirea rulajului, totalului sumelor si soldurilor conturilor, cu ocazia intocmiri


balantei de verificare si in lucrarile de inventariere a patrimoniului unitatilor economico-sociale,

la intocmirea bilantului contabil si a contului de rezultate,

la analiza situatiei economico-financiare a unitatilor patrimoniale, avand deci legaturi


stranse cu toate procedeele metodei contabilitatii .
Domeniul prioritar de utilizare a calculatiei il reprezinta calculul costurilor de productie, unde se
parcurg toate etapele incepand cu colectarea cheltuielilor pe obiecte de calculatie sau locuri de
cheltuieli ,in functie de posibilitatile de identificare a acestora , repartizarea cheltuielilor de pe
locuri pe obiecte, determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie, acolo unde
este cazul, calculul costului efectiv al productiei finite, in functie de metoda de calculatie
utilizata de unitatea respectiva, compararea acestuia cu costul planificat si determinarea
abaterilor.
3. Felurile si formele calculatiei costurilor
In activitatea practica din intreprinderi se intalnesc mai multe feluri de calculatii ale costurilor ,
fapt pentru care se clasifica dupa mai multe criterii,astfel :
1) Din punctul de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele
economice la care se refera, sunt de doua feluri, si anume:

Antecalculatiile - se face inainte de efectuarea producerii propriu-zise, ea are ca scop


determinarea unor indicatori ai planului de productie si ai bugetului de venituri si cheltuieli. De
exemplu: calculatiile de proiect, calculatiile de deviz, calculatiile de buget sau de plan,
calculatiile standard sau normative.

Postcalculatiile - se fac dupa ce au avut loc operatiile si procesele economice si are drept
scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii pentru a controla modul si
masura in care s-au realizat indicatorii planificati in antecalculatii.
2)Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico-financiari in
continutul acestora , calculatiile se impart in:

Totale - care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico-financiari toate


elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete

Partiale - care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico-financiari ,


numai o parte din elementele structurale ale acestora , limitand deci continutul lor numai la
anumite elemente, in functie de scopul urmarit.
3) Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc, pot fi:

calculatii periodice - care se intocmesc la intervale de timp egale Exemplu: calculatiile


de buget sau de plan , calculatiile standard care se intocmesc anual.

calculatii neperiodice - care se intocmesc la intervale inegale de timp.


4) In ceea ce priveste costul productiei, acesta in functie de etapele de formare si de includere a
diferitelor elemente de cheltuieli, poate fi:
COST DE SECTIE, format din cheltuieli directe plus cheltuieli comune a sectiei de
producere;
COST DE UZINA, format din costul de sectie plus cheltuieli generale de administratie;
COST COMPLET (comercial) , format din costul de uzina plus cheltuieli de desfacere .
5)
Costurile de productie in functie de obiectul de calculatie pot fi:
cost pe grupe de produse sau pe feluri ale acestora

cost pe comenzi si in cadrul acestora pe: sectii, ateliere, faze de fabricatie si pe unitati de
masura .
Pentru evidenta si calculatia costurilor productiei se utilizeaza diferite metode si procedee de
calculatie, cum sunt :
Metoda globala, sau simpla ;
Metoda pe faze de fabricatie ;
Metoda pe comenzi .
Metoda globala consta in colectarea intr-un singur cont a tuturor cheltuielilor facute intr-o
perioada de gestiune , care la sfarsitul perioadei se impart la cantitatea de produse fabricate ,
exprimate in unitati naturale (bucati , kg , tone , etc ) si astfel se obtine costul pe unitatea de
produs . Aceasta metoda se aplica in intreprinderile care fabrica un singur produs : energie
electrica, abur, carbune .
Metoda pe faze consta in evidentierea cheltuielilor de productie pe fazele prin care trec
produsele in pro-cesul de fabricatie , de la operatii de prelucrare a materiilor prime , pana la
obtinerea produsului finit . Prin insu-marea cheltuielilor din toate fazele se obtin cheltuielile
totale , care impartite la cantitatea de produse obtinute se obtine costul productiei . Aceasta
metoda se aplica in productia de masa unde materiile prime trec prin diferite faze succesive de
prelucrare . De exemplu , in prelucrarea petrolului sunt urmatoarele faze : distilarea primara ,
rafinarea , cracarea , fabricarea uleiurilor.
Metoda pe comenzi consta in organizarea contabilitatii analitice a cheltuielilor pe fiecare
comanda , iar in cadrul acesteia pe sectii si pe elemente de cheltuieli . Fisele de conturi deschise
pentru fiecare comanda colecteaza toate cheltuielile ocazionate de comanda respectiva , pe toata
durata executiei ei. Aceasta metoda se aplica in intreprinderile constructoare de masini unde
produsele finite se obtin sub forma de unicat prin asam-blarea pieselor si subansamblurilor,
precum si in alte ramuri: industria lemnului , intreprinderile de reparatii , intreprinderile de
constructii-montaj .
Acumularea consumurilor de producere are loc la conturile de gestiune clasa 81 sau, n cazul
intreprinderilor mici ce aplica sistemul simplificat de evidenta, la contul 215Producia n curs
de executie.
Reflectarea costurilor directe
La contul 811 Productie de baza sunt acumulate consumurile directe. Fiecare intreprindere
este in drept sa-si dezvolte conturile de gestiune dupa necesitatiele specifice de activitate.
In DT811 se vor acumula urmatoarele
- soldul productiei neterminate din perioadele precedente cont 215Producie n
curs de executie

consumurile materiale, semifabricate nemijlocit atribuite produselor (serviciilor)


fabricate cont 211Materiale, 217Marfri, 216Productie finita
cheltuielile de retribuire a muncii i a impozitelor aferente cont contul 531
Datorii fata de personal privind retribuirea muncii,533 Datorii privind
asigurarile,535Datorii preliminare
serviciile prestate de terti sau de sectiile auxiliare cont 539 Alte datorii pe termen
scurt, 812Activiti auxiliare
Uzura mijloacelor fixesau amortizarea activelor nemateriale ce poate fi identificata
pe produs (serviciu) concret cont 113Amortizarea AN, 124Uzura MF
Alte cheltuieli nemijlocit atribuite la produse 251 Cheltuieli anticipate curente,
538Provizioane aferente cheltuielilor i plilor preliminare.

Reflectarea costurilor indirecte


La Dt contului 813 sunt acumulate consumurile indirecte de productie, principalele din care
sunt:
- calculul amortizarii AN cu destinatie generala de producere contul 113
Amortizarea AN
- calculul uzuruu MF cu destinatie generala de producere contul 124 Uzura MF
- casarea materialelor onsumat pentru necesitati de sectie (piese de schimb pentru
ontretinerea MF, materialele necesare pentru respectarea conditiilor sanitaroigienice in sectie, combustibilul consumat pentru incalzirea sectiilor de producere)
contul 211 Materiale
- casarea obiectelor de mica valoare si scurta durata, consumate in sectie (manusi,
sorturi, imbracaminte si incaltaminte speciala) contul 213 Obiecte de mica
valoare si scurta durata, contul 214 Uzura obiectelor de mica valoare si scurta
durata
- reflectarea valorii serviciilor si bunurilor consumate pentru necesitatile generale a
sectiei de producere conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale, contul 539 Alte datorii pe termen scurt
- calculul salariului administratiei sectiilor de producere contul 531 Datorii fata de
personal privind retribuirea muncii
- calculul contributiilor de asigurari sociale pentru salariile calculate contul 533
Datorii privind asigurarile
- calculul contributiilor de asigurari medicale pentru salariile calculate contul 535
Datorii preliminare
- serviciile prestate de terti sau de sectiile auxiliare contul 539 Alte datorii pe
termen scurt, 812Activiti auxiliare

811
P1

215

P2

216

211
213
217
216
531
533
535
539
538
823
813

211
213
217
216
531
533
535
539
538
812
813

211
213
217
216
531
533
535
539
538
811

Schema general a acumulrii i circuitului consumurilor i


cheltuielilor activitii de producere primare i celor auxiliare

813
Pn

714

C1

C2

812
Cn

S1

711

S2

211

Sn

713

EXEMPLU
La fabrica de producere a mezelurilor sunt produse doua feluri de productie Sunca afumata de
vita si Salamul Doktorskii. In luna ianuarie 2011 au fost produse 185 kg de Sunca si 350 kg
de Salam.
Cheltuielile perioadei:
1. Carne de vita dezosata 230 kg la costul de 45 lei/kg (din care 160 kg pentru Sunca, 70
kg pentru Salam)
2. Carne de porc 50 kg la cost de 65 lei/kg (consumata pentru Salam)
3. Amestecul de condimente si sare 20 kg la cost de 200 lei kg (14 kg pu Sunca, 6 kg pu
Salam)
4. Remunerarea lucratorului, care se ocupa de achizitia de carne 1500 lei
5. Remunerarea soferului , care transporta carnea la fabrica 600 lei
6. Consumul de motorina, pentru transportarea carnii la fabrica 150 litri/12 lei pentru 1
litru
7. Remunerarea muncitorilor sectiei de producere a salamului 6300 lei
8. Remunerarea muncitorilor sectiei de afumare 1200 lei
9. Remunerarea muncii sefului de sectie de mezelui 3500 lei
10. Uzura lunara a utilajului de producere 6500 lei
11. Obiecte de mica valoare si scurta durata consumate in producere 150 lei
12. Energia electrica consumata de sectiile de producere 1300 lei
Metoda de repartizare a CIP este valoarea materiaei prime consumate pu producere.