CAPITFINUL M. b.

IONESCU
flembru al SocietAfeT Geografice Romine

DOBROGIA
IN

PRAGUL VEACULUI AL XX-LEA

GEOGRAFIA MATEMATICi, FISICA, POLITICA, ECONOMICA 51 MILITARA

Socielatea nsira Geograficd va avea misiunea

de a se6le Tara din regiunile necunoscululta.
(Dlscursul M. S. Regan% Carol I

pronunlat la Inaugurarea S. G. R.).

BUCUREgi
ATELIERELE GRAFICE I. V. SOCECO, STRADA BERZEL 59

1904

www.dacoromanica.ro

MaiestAteT 56le 'RegeluT

ea ro

augustui preTzdipte 51 protector al 5ocietaleT Geografice Rorr)50e

jfutorul inchind.

www.dacoromanica.ro

DOBROGIA
IN

PRAGUL VEACULUI AL XX-LEA

www.dacoromanica.ro

Proprietatea literard reservatd.

Reproducerea pe orf-ce cale de publicitate, lrd invoirea autorului, este opritd.
Exemplarele vor fi semnate de autor.

www.dacoromanica.ro

Lucrarea, pe care o presint publicu

, este fructul a 13 ant de muncii, de la 1800,
de cad locuiesc in Dobrogia.
In- acest interval de timp, insemnate imbun Wirt. s'an fcut in provincia nelstrti de dinccice de Dunre; ast-fel, ca o bun parte din cele coprinse in corpul scrieri mete, nu sunt numa culese din crt, ci Fi multe notite adunate de mine in cele 12 yell, cat am cellettorit prin
Dobrogia.

Cele ce citisem prin tratatele de geografie Fi drile de sm ale cltorilor se potriviail

assa de putin cu starea Dobrogid din ani 1891-1894, in cat, la inceput, am avut numa intentiunea s verific prin mine insumf, dacei tae pondsele ce se- atribuian Dobrogiet sunt, san
nu, fondate Fi, cu Morrie ain constatat de atund chiar, di ele eran in mare parte nedrepte.
Ma teirlin, prin 1897, dup ce adunasem o multime de date asupra Judefulut Constania,
imf propusesem s fac o dare de sm, in forma unuf dictionar, pe care s'l presint Societe:4U
ndstre Geografice ; dar pe atunc tocma, Domnul Gr. Danescu imt luase inainte cu dictionarul
D-sale asitpra aceluiaft judet.
A remas dar seemi complectez notele asupra intregului finut romanesc de dincdre de Duna re, ca sei presint o lucrare despre Dobrogia pan& in anul 1900, cu care se sfarFesce veacul
al XIX-lea.
*

In vara anuluf 1891, fiind inseircinat sd fac o ridicare topografze a frontierif de Sud,
am avut ocasia .Wi strbat cu piciorul acest frontierd' fi m'am incredintat de desavantagiile
ce ne presintei traseul e, prin marele intrand dintre pietrele No. 9 Fi 23. Tot atunc am cercetat pi posifiunile intrite din jurul Silistra
Apo, recensmintele Acute tinerilor din plfile Mangalia FiSilistra-Nou,mi-an procurat
ocasia s vizitez fe-care sat din Sudul Dobrogie, de uncle am cules multe Fi prefidse notite
asupra felulul de train al populatiunei, bogliilor solulu in cereale Fivite,modului de cultura
pamentulu ; date ,si legende asupra localitfilor, bisericilor, giamiilor, etc.
Pentru prima dr am vizitat Cuzgunul Fi Monumentul de la Adam-Clissi.
Manevrele din 1894, 1895 Fi 1896, 'mi-an fcut cunoscut centrul Dobrogiet, adica o parte
din plei File Constanta fli Babada g, fi mal ales vile riurilor Casamcea Fi Slava.
Si in fine in vara anulu 1898 am fost delegatul Diviziet, ca s insofesc o comisiune de
inginert, insrcinatel cu studiul traseulut linie ferate de la Constanfa la Isaccea Fi Tulcea.

www.dacoromanica.ro

Am putut verifica, cu prilegiul ace' sta, teoria ce am emis mat in urmd asupra cursulut
unlit braf al Dundrit prin vdile Largd Fi Adeincd, dintre Freceifei ci Monastirea Saonul.
In afard de aceste ctildtorit f4 cute cu servicia, n'am incetat d'a vizita in fie-care an, pe
spesele mele, Agile pe cart nu le cunosceam; ast-fel:
In drumul de la Constanfa la Mahmudia dupd inundafiile din anul 1897, am vizitat
cetatea vechid de la Casapchiot (Istropolis), cetatea Eraclea, tot Bugeacul dobrogian czt nzulfimea lut de ruine; apot localitlile fi cele doue curidse pddurt ale Delta (Letea ci Caraormanul),
CUM sVi t6td valea Dundrit de la Tulcea pad la Cernavoda.
In vara anulut urmlitor am luat-o'in sus pe riul Taifa, Fi, sat cu sat, am cercetat acestd
frumdsd Fi bogatd vale. Ajuns la pintenile Bugeaculut, am ve(lut cdmpul de luptd al _Regimentelor rusesd No. 69 fi 70, cum Fi mere(ul obelisc ridicat aci.
Tt culmea pdurdsd a Isaccet am streibdtut-o in lung Fi in lat, ludnd note din bogatele
sate de pe ambele et povirniFurf. Am vizitat Monastirile Cocoml Fi Cilicul.
Am cutreierat in luna Julie 1899, valea Casebncet ci aindndoue pi' File Meicin fi Heirova,
abdtendu-me pe valea Slavei pana la Monastirea Upsenia ci satul lipovenesc, numit Slava rusa.
Luna August Fi o parte din Julie 1900 am consacrat-o zozet cedes-twit prin plasa Medgidia
Fi pe tad valea Carasulut. Am parcurs cu piciorul distanfa de la Cernavoda la Constanta,cer-

(et4nd valurile cele mad numite ale lut Traian.

Am verificat ci posibilitatea teoriet ce enzisesem, asupra curgerit unlit, brat al Dumb*
prin valea Carasu, la, sad' leingd Constanfa.
Acum stare luna lilt August din fie-care an, la satul Nicolifel, de unde,in acegi din urndt
dout ant, am 2.01124 rit cu 2nult interes cerceteirile nziniere ce se fac in regiunea Ortachioiulut.

In luna Iunie 1902 am vizitat insula eipilor Fi teiieturile de rectificare fdcut la cele
dozte bucle ale marelut M.

Aceste sunt in trdsurt generate lungile dildtorit, pe care le-am fdcut in cursul celor 13
ant, de crind locuiesc in Dobrogia, afard de alte 7-8 de o mat scurtei duratei Fi la puncte
anumite.
Am cules note:

De la primad sci notad, cart '2W-et dat deslufirt asupra situaliet comunelor.

De la inveldtort ci preoft ; acegia Wad pus la curent despre gradul de culturd al

populaliet, data reinfiinlrit satelor, de unde sunt venifi locuitorit ci ceind; care sunt datinele,
portul, obiceiurile ci eresurile nalionalitdfilor conlocuitre; legendele, povestirile i cantecele remase in gura poporulut.
Betranit, ci ma' ales eel din vechile sate roznanesci sad bulgaresci,'nzt-a4povestit suferinf ele ssi starea lor sub Turd.
Am adunat de la Romani" ci ceca material folkloristic, pe care am de glind a'l complecta
Fi publica in viitor dacd inzprejurdrile nu'int vor sta impotrivd.
Nu putem indestul indenzna pe cercetdtorit cunoscetod at limbit bulgare, de a se ocupa
cu adunarea cdntecelor Fi povestilor bulgeiresct, cart coprind o mullime de (apte istorice medie-

vale imt spunea un inveldtor din Sariurt.

in fine de la agricultort, crescetort de vile Fi pescart am putut deduce bogeilia de odinidrei a Dobrogiet in vite, pesceirit ci pdclurt.
Tte aceste note le-am utilisat, dar ele se pierd in corpul scrierit,intocmat cum picliturile
de pldie se amestedi cu apa unut lac, pe supra fafa dirztia cad.

Cu adunarea isvdrelor referitdre la Dobrogia am intampinat multe greittlift,clict t6te scrierile trebuia sei mi le procur din comely, unele pe prefurt peste puterile mele de nzad.
La Bucuresci s'art inteun alt oraF, unde sunt biblioted publice sag particulare, (IA fi putut
imprumuta sa' citi acolo uvragiele de care aveam nevoie, dar Constanf a este seiracd in aFeOenzinte de felul acesta ci mat ales in sensul istorico-geografic.

www.dacoromanica.ro

Cine se ocupa cu adunarea scrierilor vecht, pdte sei cat de mult sunt speculati de antiquart.
Asta-di me gasesc in posesia a peste 300 volume, care me costa 5-6:000 la, pe cata vreme
la Bucuresci afi fi fost scutit de o insemnata parte din acsta suma.

Atara de 3-4 volume ce 'mi-ati fost claruite de autort incolo t6te scrierile coprinse in
lista bibliografic sunt cumperate de mine.
*

Am impartit materia in cinct carti:

I. Geografia matematioil

Cap. I. Numirea Dobrogiet.

Cap. II. Sitztatiunea
dimensiunile et.

In acest al doilea capitol am insistat asupra studiului amanuntit al frontierit ndstre de

Sud, pentru care m'am servit de isvre destul de ponderdse, ce cu multa buna-vointa mi le-a
pus la dispositie Doznnul D. Sturdza.
IL Geografia fisica, coprinde time mart partt

A. Supra fi sub-solztl.

t B. Suprafata solulut.
Partea A am impaqiro in dozte sub-diviziuni: a ss.i b.
a tratad' despre atmosferasi ca corolar trebuia sa vorbesc ceva despre starea sanitara
a provincia ndstre cis-dunarene, influentata de diferite demente climato-nzeteorologice. Ambele
cap itole dar (I, II) sztnt in strinsa legaturei.
b coprinde studiul sub-solulut (cap. III) i geologia aplicata (cap. IV, V i VI).
In polea B (suprafata solulut) vorbesc despre hipsometrie (cap. I), oro grafie (cap. II),hidrografie (cap. III), delta (cap. IV) ;si instila ,sezpilar (cap. VI).
Am credut nemerit sa pun cap. V (ComisiuneaEuropna Dunarena)dzipa descrierea Delta;
lucrarile acesta importantisime Comisiunt fiind fcute in Delta.
Pentru multe Fi preti6se detalit ale acestet parti, Domnul D. Stztrdza a bine-voit sa-mi
procure isvdre.
f A. Etnografia, Administrativa, Politica.
IlL Geografia politica
B. Istorict, Eclesiastica.

Cat de comunicatie
Agricultura
Flora
Peiclurt

Geografia economidi

Animale
Minerale

Industria
Gospodaria ritral
Comertul

Statistira
Geografla militar am impartit-o in dolte cap itole.
Ca conclusie am facut o comparatie intre starea in cace am gasit not Dobrogia la 1878 ss i
aceia din 1900.

La sfirfitul litcrarit, rititorul va avea un index alfabetic, care '1 pdte calauzi in cautarea
numelor proprit fi mi ales a celor top ice scrise cu litere cursive.
Am insolit acest index de o traducere in timba romana a numirilor geografice streine,
ajutat fiind de Domnul Sub-Locotenent Refik-Abdul-Kadir ti de Negip Demirgian, profesor de
limba turca i imam in Babaclag, carora me simt clator a le aduce aci multumirile mele,
pentru muna consciincisa ce 'fi-ati depus.
gasit, ca parte din numirile geografice sunt estropiate, iar parte in
Cu acsta ocazie
ata [el denaturate, in cut na li se mat pdte intelege semnificarea.

71800

www.dacoromanica.ro

10

Pe un ranevas al met' am brodat diferite notife, parte culese de prin ail% parte ti
nate din statistict pi din gura poporulut.
Intru cdt am rewit, sd fac o dare de smet cdt se pcite de complectei asupra Dobrol
cititorul va aprecia.
Incheind, me adresez criticet prin cuvintele poetulut popular, inteleptul Anton Pann:
Cela ce glisesce vines'

si-o vrea sei faca mat bine,

Nu stet cu el in pricind
Slobod este de la mine.
Constan fa, 1904 Ianuarie 1.

Cdpitan JW. D. Jonesci

Membru al Societtifii Geografice Rom

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
Frte putini sunt autorii, care s'ail ocupat in special cu studiul Dobrogiei; si din acestia numal unul,
Peters, se intinde maI mult asupra studiilor pur geografice.
Ast-fel a trebuit s consult 113 autorI, sd citesc peste 250 volume, sa culeg din tot atatea dosare, cunoscintele necesare pentru alctuirea und geografiI a Dobrogiei in acceptiunea larga a cuvntului.
Dar in afar de aceste isvre alimentate de o multime altele, am mal complectat lucrarea mea cu
notite culese din caltoriile ce am fcut in fie-care an din 1890 cu informatiunI adunate de la preotI,
invbttorl, agricultori, economistI de vite, agentl de comer, silvicultori, etc.
Recunosc, ca am dat uvragiuluI 'Tied o prea mare desvoltare, dar am tinut ca in el sa se oglindsca
intrga stare a DobrogieI, de la sfirsitul secolulul XIX-lea.
lac pentru ce nu am crutat niel un sacrifici bnesc, niel munca, in a 'mi aduna si consulta cat se
pote mai multe scrieri, i totusl, pare-mi-se, nu sunt de ajuns:

a) Cfirti
A. T. Adunare in scurt de eresurile lipovenilor, de Mitropolitul Rostovulut, Dimitrie. Tiphrit a doua 6rh.
Bucuresci, 1859. Imprimeria Mitropolitutut Nifon. O brourd.
Dupd cum numele ski arat, acsta este o traducere pe scurt a scrierii Mitropolituldi Dimitrie
in potriva Lipovenilor.
Traducerea e indreptata contra Scopitilor, care incepuserd a gsi adepti. printre Romani.
Pentru intaiasI dat acsta carticia, s'a tiprit in Monstirea Nmtului la 1837, Mai 20 si ne
interesza obiceiurile Lipovenilor i Scopitilor, secte care tresc in Dobrogia.
De aceia 'mi-a servit acst, brosura ca complectare asupra unor eresurI lipovenesci, negsite
In alte
Allard Camille Dr. Mission medicate dans la Dobroutcha. Paris, 1864. Libr. Adrien le Clerc. Un volume.

La inceputul luI Iunie 1885, Allard a fost numit medic al misiuniI franceze de podurI i osele
In regiunea dun.rean.
Cu acst ocazie a fcut darea de sm, asupra stril sanitare a Dobrogiel din acel an.
Dar lucrarea de maI mare valre este: La Bulgarie orientate, in ea dup cum spune L'abb
A. Bayle, Allard a publicat articole, call ail fcut acst scriere una din cartile cele mai curi6se, ce
s'ar putea consulta de eel earl' voesc a cun6sce acst, regiune necunoscutan.
In ((La Bulgarie orientale Allard vorbesce si de Dobrogia, i imi pare rki, c dupit multe cercetarI, n'am putut gasi acstd valoreosa carte.
Alimanifteano C. L'exploitation des mines en Roumanie. Bucarest, 1897. Un volume.

Scurta, dar pretisas lucrare a DirectoruluI sectiuniI Minelor din Ministerul Domeniilor, 'mI-a
servit la geografia minera la a Dobrogia
Pan& la noui cercetarI asupra sub-scluluI provincieI mistre de dincce de Dunare '), scrierea
D-lui Alimnesteanu va rmane singura in ceia ce privesce minereurile din Dobrogia.
Amante Bruto. Ovidiii in exit. Traducere din limba italiand de Clelia Bruzzesi. Bur. 1885. Un

Autorul vorbesce despre Ovidi, de numele cdruia se lga Constanta de 41, apoi despre p,rerile diferitilor autorI asupra ubiquitatii Tomis-uluI.
t) Intrebuintez dieerea adIncdee de Dunaren pentru elt am seris uvragiul meu In orawl Constanta,, unde loeuese de
anT, Mu 1890.

www.dacoromanica.ro

12

Cu ocasia visitariT Constantei, Bruto a mers i la insula 4is. a luI Ovidi', pe care o descrie
inteun stil elegant.
M'am servit de acsta mica, dar interesant brourti, cam' am vorbit de Constanta EA de insula Ovidia'.
Rcueil d'itinraires dans la Turguie d'Europe. Vienne, 1854. Deux volumes.

Ami Bed,.

Feirte putine note ne da' acest savant autor despre Dobrogia ; nu gasim de cat un singur aliniat In vol. I, pag. 136.

L'am citat in intregime nu alit ca interesant, cat mal ales ca curiositate asupra spuselor luI
Bou despre Dobrogia.
Anastasiu Victor.

Contribution el l'Etude Geologigue de la Dobrogea. (Terrains seconclaires). Paris, 1896. Un volume.

Cestiunea terenurilor secundare din Dobrogia am extras-o din acsta meritbs scriere.
Figurile earl represint titieturile de teren i harta geologic a lucriiriI mele sunt acelea din
cartea DomnuluI Victor Anastasiu, cruia m simt dator a-I aduce multumirile mele pentru bundvointa ce-ml a artat druindu-mi preti6sa D-sale scriere.
Andr6 Papadopouio Vretos.

La Bulgarie aneienne et moderne. Saint-Petersbourg. 1856. Un volume.

In timpul ederil sale la Varna ca consul al GrecieT, autorul a avut ocazie de a cuneisce bine
oraele de pe trmul vestic al Mari Negre .1 le descrie amnuntit.
In prima parte a scrieriI ne vorbesce pe scurt despre istoria Bulgarilor, de la venirea lor in
Europa, pim la supunerea lor de TurcI.
ApoI istoria vechiuluT Tomis, pe care fi identified cu AnadolchioI, un sat la 2 km. spre Nord
de Constanta.
A doua parte e consacratit starii economice a BulgarieI.
In fine in a treia, se ocup, cu descrierea oraelor maritime.
Acsta importanta carte se gsesce fOrte rar i regret ca o am dupti, o cautare de 5 anl
tocmai acum in urm, aa ca n'am putut profita indestul de prima parte a el.
ToLuI am utilisat-o cu mult folos, la descrierea oraelor Constanta i Mangalia, la partea etnografica si la cea economica.
Contributiuni istorice fi numele de Dobrogia. Constanta, 1901. Tip. Ovidiu. Un volum
Numele DobrogieI. Intrebarea a fost pusa de mine in scopul de a se face lumina asupra cestiuniY.

Andronescu Virgil.

Rspunsul 'mi l'a dat prietenul mea' prin scrierea de fata, in care discuta Cu mult discernamint
.1 competinta.

Lacul Ravin'. Starea aetuald a peseariilor din el 0. mijl6cele de indreptare. Bucuresci, 1894.
Impr. Statului. 0 brourd.

Antipa Gr. Dr.

Din indemnul MinisteruluI Domeniilor, Domnul Dr. Antipa, eful serviciului pescariilor, In urma
studiilor amiinuntite asupra acestuI important isvor de bogatie al t aril, a facut darea acsta de sma,
de care m'am servit la studiul hydrografic i la partea economicit, capitolul Pesciirii.
Am mal utilizat pentru acsta din urma parte i. alte importante dari de sma, ale D-lor Antipa i Sclia, publicate in Buletinul Ministerului Domeniilor.
Se vor vedea citate in corpul scrieril.
Antonescu Remus.

Portul Constant(' $i podul peste Dundre. Bucuresci, 1889. Tip. Dor. P. Cucu.

0 broprit care mi-a folosit, cand am vorbit despre istoricul acestor dou6 maree lucrarl, de care
depinde starea economica a DobrogieI.
Avril (A d' . ..) a) La Bulgarie ehrtienne. II-erne Edition. Paris, 1898. Libr. Leroux. Un volume.
Lucrarea se reazim pe isvelre autorizate; prima el parte tratza legaturile ce aveaa patriarchiile de Thesalonic, Ochrida i Trnova cu Sf. Scaun.
De aceia in a doua parte autorul cauta a demonstra, ca BulgariI sunt mai intim legatI de Roma
de cat de Constantinopol, sub raportul bisericeI.
Scrierea are acelea,4 tendinti cu cea de la No. 38.
Dobrogia, ca una ce a facut parte din Imperiul Romano-Bulgar In vcul de mijloc, a trebuit s,

fi suferit de influenta papala, de aceia 'mi-a fost de mult folos prima parte a acesteI importante
serien, la capitolul Biserica.
b) Negotiations relatives au traite du Berlin. Paris, 1886. Un volume.

Nu puteam sa m intind mult asupra cestiuniI tratatului din Berlin, ci am citat numai prtile
privitre la Dobrogia i. Comisiunea europeand dunreand.
Armand Levy. La Rounianie et la libert du Danube. Paris, 1883. Libr. du Luxembourg. Un volume.
Autorul aratii, in acest volum drepturile nelstre asupra navigatiunil pe Dunre, .1 ja cestiunea
de la genesa el.
Vorbind despre Comisiunea europeana dunareand am cautat sa consult .1 scrierea D-luI Armand Lvy.
.
Bilcescu N. htoria Rooldnilor sub Michat Vitezul. Publ. in Revista Ronidnd. Anul I.
Pentru gloriosa, dar scurta epoca a Domniei luI MichaI Vitzul, scrierea de fatd, lucrat dup
isvre demne de credinta, 'mi-a, fost de mare folos.
Bazancourt. (Baron de. . ). L'expedition de Crimee. Paris, 1856. Edit. Amyot. Deux volumes.
Primul volum al acesteI scrierI numaI, interesz Dobrogia pentru campania din 1854.

www.dacoromanica.ro

13

In el se vorbesce despre nenorocita expeditie a diviziei franceze Espinasse i despre flagelul (ho-

lera) ce a isbit acest corp expeditionar tn lagdrul de la Palaz.

15. Bergier Nicolas

Grands chemins de l'Ent) ire Romain. Bruxelles, 1736. Deux volumes.

Lucrare de o frte mare insemndtate, dar care are putind atingere cu subiectul meri i acolo
unde am utilizat-o, se gitsesce chat&
16. Bibescu Gh. (Printul ...).

Istoria une ti frontierl. Trad. din franc. de Al. Em. Florescu. Bucuresci,1883. Un volunz.

Coprinde dou Fart!, una mal interesanta ca alta. Prima tratdzit cestiunea delimitrii Dobrogiei, in urma congresului de la Berlin.
A doua vorbesce despre Comisiunea Europn Dunrn.
Ambele prtl art fost utilizate in scrierea mea, in care le am copiat, aprpe.
17. Brezoianu I.

Vechile institufiunt ale Ronulniel. Bucurescti, 1882. Un volum.

Pentru acst serhis lucrare, autorul s'a servit de isvoire temeinice; ea mi-a fost nu de putin
folos, cand am vorbit de comertul tril nstre pe Dun/ire i Marea Mgr&
18. Brialmont, Gnral.

Progres de la &Tense des eats. Bruxelles, 1898. Un volume avec atlas.

Am grtsit in bine cunoscutul autor militar multe i pretise principiI, pe care le am aplicat la
organisarea defensiv a Dobrogiei.
19. Broglie. (M Albert de .

.).

L'Eglise el l'empire rontain au IV-nte sirle. Paris, 1879. Six volumes.

Intemeierea Bisericei cretine i Istoria pe larg a ImperiuluT Roman din vcul al IV-lea, sunt
dour, cestiuni tratate de autor, dupti iswire de bitrt ponderositatea.
De aceia, nu de imtin folos mi-a fost acstd importantisim, lucrare la partea istorica a secoluluT al IV-lea td la intemeierea cretinismului.
a) _Noria hnperiului (itoman. Trad. dupei textul germ?? de los. Hodo
resit 1876. Dou6 volume.
Idem. Textul francez de Jonquiere. Paris, 1743. Deux volumes.

20. Cantemir Dimitrie (Printul...).

Buru-

Scrierea PrintuluT Dumitru Cantemir este plind cu importante notite, din care cele corespunOttire timpului tritit de autor sunt mai prethise i maI fondate.
Cele anterire timpuluT su, nu sunt bite exacte.
M'am servit cu mult folos de acstd lucrare, mai ales de pirtile cunoscute de autor, iar nu
compilate de dinsul.
Descrierea Moldovet. Trad. dupd originalul latiesc de los. Hodoii. Bucurescti. 1875. Un volum.

Putind atingere a avut cu scrierea mea acsta a doua lucrare a Printului Cantemir. Pdrtile
utilizate se gasesc In note.
21. Carnu Munteanu 41 Corneliu Roman.

a) Vinurile Ronutiniet. Bucurescti, 1900. Tip. Eminescu. Un volum.

Viile din Dobrogia ar putea face obiectul unei scrieri separate, fiind una din ramurile de bogittie ale provincieT.

Nemerita lucrare a acestor doi DomnI cunosctori, este pte la timp ca s, nu lic prea tracum, cAnd renumitele podgoriT ale SariceI sunt amenintate de filoxerrt i care de sigur vor
mic,orate considerabil, de nu se vor lua msuri de indreptare.
Studiul de fatd m'a cdlauzit, ca sd, stabilesc o comparatie intre starea de acum a viilor i cea
dintr'un trecut nu tocmai deprtat, dupa datele ce mi le procura.
b) Recherches sur les Crales Rounzains. (BM., Mais, Orge). Bucarest, 1900. Impr. Eminescu.
lie

Un volume.

22.

23.
24.

Pentru partea economicit, scrierea acsta mi-a servit ca compliment folositor al datelor statistics agricole culese de mine de la Prefecturile Judetelor Constanta i Tulcea.
Chotard Henry. Le priple de la Mer Noire par Arrien. Paris, 1860. Libr. Aug. Durand. Un volume.
Importanta scriere a lui Arrian din timpul Imparatului Adrian a fost tradusit, comentata i confruntatd cu pdrerile celor mai de sm geograff vechi, in lucrarea de fatii, care mi-a servit la deslegarea multor cestiuni relative la forma Deltei Dundrii .1 litoralului fnvecinat al Maril Negre, din
vcul al II-lea.
Christodorescu C. Comerful Romani& Buc. 1902. 0 fascicula. Utilisat la ainstitutiunile de credit.
Cioran Emilia D-ra. Caldtoriile Patriarchuluti Macarie de Antiochia in Terile Romttine. (1653-58). Bucuresci,
1900. Tipog. Soceciti. Un volum.

Bogittiile Trilor Rometne a atras, ca pe multe alte fete bisericescI, i pe Patriarchul Macarie,
care veni a aduna elemosind (mild) intre anil 1653-1658.
Traducerea prtilor ce ne privesc e racutd dupit textul englez apdrut in 1836 i fncepe cu calatoria de la Galati a Patriarchului, de i in trecerea sa, Macarie vizitase Constanta, pe la inceputul
anului 1653.

La intrcere, s'a fmbarcat la Galati, de unde apoi pe Dundre i pe bratul Chilia a eit la Mare
i s'a indreptat critre Constantinopol, in luna Octombrie 1658.
Aci se termin traducerea romansdi, care dacti s'ar fi intins '1 asupra calatorieI Patriarchului

de la Constanta la Galati, scrierea de fatit mi-ar fi fost de o mai mare valre, cad al fi gitsit in ea
note despre starea Dobrogiel din a doua jumtate a secolului XVII-lea.
Totu1 pentru partea economicii, acstit traducers mi-a adus servicil importante.
25. colescu L.

Statistica animalelor domestice din .Romdnia, (In anul 1900). Bucurescti, 1903. Un vo/um.

www.dacoromanica.ro

14

Este o lucrare lulled in felul sil in tare nestr. Tablourile diferitelor animale domestice sunt
luate dupit scrierea D-lui Colescu i mi pare MU* c n'am avut-o maI din 'nainte pentru a trage
dinteinsa tete folesele.
Da aceia se va vedea c unele date ale mele nu se potrivesc cu acele ale D-lui Colescu. In tot
casul nepotrivirile nu sunt
20. Contogiorgio.

Ovidiu. Brofura tipdrita in Constanla cu ocasia ridicariti monumentuluti poetuluti.

Eruditul octogenar, afarii de acst, broaurk nu sciii s, mai fi liisat in tirm-I alte scrieri, de
ar fi putut scri mult despre coloniile grecescI de pe trmul Mani Negre, flind fost un vecliiii profesor i cunosc6tor al locurilor acestea.
Corrard I.

Guide maritime et stratgique dans la Her Noire. Paris, 1854. Libe'. Corrard. Un volume.

Un studiil amanuntit al intregului litoral maritim cu consideratiuni asupra fie-crei

de pe cest.
Intereszii, scrierea mea in ceia ce privesce starea porturilor dobrogene de acum 50 de ani.
Uvragiul e insotit de un atlas cu 39 planae, care mi-a folosit ai mai milli,. (A se vedea No. 1, Harp).
glena Mranuluti romttin. Lucrare premiatti de Academia Ro7ndna. Bucuresii, 4895. 2'ip.
Carol Gal. Un volum.

Criniceanu G. Dr.

Asupra importantei ce presint acst scriere, Academia Romn a dis ultimul s cuvnt.
Mi-a servit ferte mult la partea geografleI fisice. Cand am vorbit despre locuinta, hrana, etc.,
locuitorului din Dobrogia am fost cluzit de scrierea eruditului meil prieten, cruia li aduc mult,umirile mele.
La pninsule Greco-Slave. Bruxelles, 1876. Libr. Spineux. Un volume.

Crouse Franz.

Interesanta lucrare a acestui oficer de Stat-Major, mi-a servit pentru unele detall relative la
organisarea ImperiuluI Otoman in ajunul ultimului rsboiti ; de aceia se vede citat la partea geografiei politice (administrativ,).
a) Voyage sentimentale dans les Pays Slvves. Paris, 1876. Libr. Victor Patine. Un volume.
Am consultat cu folos acest lucrare, cAnd am vorbit de imigratiunile Tatarilor i Bulgarilor
de la 1860 incece.
b) De Paris d Vile des Serpents. Paris, 1876. Libr. E. Leroux. Un volume.

Cyrille.

In descrierea sa de la Galati la Sulina (cap. 4-5), autorul atinge cAte-va cestiuni relative la
Comisiunea Europn Dunren.

Mai coprinde cale-va notite etnografice, economice 0 istorice, pe care le am intrebuintat

la locul lor.
a) Diclioarul geografic al Jud. Tulcea. Bucurescti, 1896. Un volum.
Acst, meritoria lucrare a fost fcut, dup, indemnul Societtii Geografice Romne; autorul
pus tete silintele s, corespund aateptdrilor Societatii, ai a reuait.
M'am servit de dictionar la descrierea orografic i hidrografica a Judetului Tulcea, de aceia
fac mentlune aci, nefiind citat in corpul scrierii mele la partea respectiv,.
Dictionarul a fost controlat de mine cu harta Marelui Stat-Major scala 1/50.000, i prtile, pe

Dinescu Grigorie.

care autorul le a scpat din vedere, sunt puse in lucrarea mea.

b) Diclionarul geografic al Jud. Constan fa. Bucurescti, 1897. Un volum.

N'am de ad,ogat pe lngii cele spuse mal sus, de cElt c acest dictionar este mai complect ca
precedentul.

M6 simt dator a aduce laudele mele autorului, pentru munca stitruitere i minutiositatea ce a
pus la intocmirea acestor doub dictionare.
Daniilescu N. Extras din schif ele geografice
geologice ale Dobrogiel de K. F. Peters. Publ. in Revista Sciinfificll romdnit. Vol. XII.

E un resumat al scrieril geologuluT austriac (vedi Peters) ai numai din partea geologick pentru
cate-va localittl din Dobrogia
Prtile utilisate de mine sunt aratate in corpul scrierii.
Decharmes P.

Mythologie de la Grece antique. Paris, 1886. Un volume.

M'am serviL de acest, scriere pentru timpurile preistorice, care staa in legaturii, cu tinutul
dintre Dun,re ai Marea Ngr.
Histoire de l'Empire Ottoman. Paris, 1881. Un volume.
and am avut la indemn, marea lucrare a lui Hammer (vedI No. 50), scrierea de fatit nu mi-a

De la lonquire.

servit de at in a stabili sub Imprtia anti Sultan s'a intmplat cutare eveniment, caci prin micimea el, acstii scriere a fost mai uaor de consultat.
Dare de snz statistica asupra exploatetrit Cailor Ferate Romdne, In anul 1899. Bucurescti 1900. Tip. C. Gal. Un volum.
Traficul de caltorI i mrfuri In cursul anului 1899 in statiunile linieI ferate de pe teritoriul
Dobrogiei i detaliT asupra serviciului rnaritim roman, a fost singurele note ce am extras din mesa

Directia General C. F. R.

dare de sem.
Pentru traseul liniei Constanta-Cernavodd-Pod m'am servit de planul sectiunii Constanta a C. F. R.
Drghiceanu Math. M.

Les tremblements de terre de la Roumanie. Bucarest, 1896. Un volume.

www.dacoromanica.ro

15

Scrierea de fatti, m'a ajutat la studiul cutremurilor de ptimnt din ,Dobrogia, de cAnd se fac
observatiuni regulate asupra fenomenelor seismice.
DrAgicescu M. Lt.-Colonel. Dundrea de la Orfova la Mare FL (*hie Mara de la Varna la Odesa. Galafi. Edifia
Tipogr. Beildfescu. Un volum.

E o prea scurtd, dar de prea mare valere descrierea istorica a tuturor localitatllor de pe malul
Duntirri i cesta

and am vorbit de orasele tarmurene ale Dobrogiei m'am servit In multe locuri de scrierea
regretatului oficer de flotild.
In 1892 se incepuse publicarea unei ediii cu mult mai desvoltatd de ail intdia.

Din nenorocire n'a aprut din acst a doua, de cdt o fascicolii, In care se coprinde istoricul
localittilor de pe terra Dunrii, de la gura Tisei, pttnit la Calafat inclusiv.
Duchesne L. (L'abb).

Eglises spares. Paris, 1896. Libr. Thorin. Un volume.

Eruditul prelat arat, in acesth scriere causele desbinrii intre Biserica apusulul de cea
tend' ei email, a demonstra Intdietatea Sf. Scaun, fate de Patriarchia Constantinopolului.
Lucrarea mi-a folosit la intocmirea istorieI Bisericei de la vcul IV-lea ping, la schisma.
Tendinta scrieril abatelui Duchesne este de a atrage pe Bulgari de partea Sf. Scaun.
Durdent J. R. Beauts de l'histoire derurquie. Paris, 1816. Libr. Alexis Eymery. Un volume.
o istorie abreviata a Imperiului Otomen, insd care mi-a servit pentru unele detalii, pe care nu
le-am gsit in alte parti.
Duruy Victor.

Histoire des Romains. Pa? iS. Libr. Ha( helle. 1885. Sept volumes.

Din acsta pretiesa lucrare, m'am servit de cele patru din urma volume, care contin multe
detalii relative la cucerirea i organisarea Dobrogiei de Romani luptele petrecute aci cu Gotii i Hunii.
Planurile ceidtilor Troesmis i Dinogetia sunt reproduse din volumul V-lea.
Eniceanu Ghenadie Arch. Crqtinismul in Darii $i. cre$tirea Romdnilor. Publ. in Revista Biserica ortodoxa
Anul I, (187(i). No. 6, 7, 8. Anul II, No. 2, 3, 6, 7, 8, 9. Anul IV, 1, 2, 3, 4, 5, 6.
Cu date istorice precise autorul stabilesce timpul cre$intirii Romanilor din amAndou6 Deals.
Cu tete ca invtatul prelat cunesce opera lui Lequien, nu insista asupra episcopatului din Tomis,
despre care vorbesce numai pentru anul 553, adicd despre Valenti cel din urind episcop de aci, dupa
lista lui Lequien.
Dac. in 1875 s'ar fi cunoscut, c Tomis este Kustendg al Turcilor, i ca peste trel ani va deveni orasul romd,nesc Constanta, de sigur cd autorul articolului ar fi insista.t mal mult asupra listei
lui Lequien i cu putt:tree de discernament, cu care a scris acest articol, ar fi adus mai multd, lumina
asupra Cre0.inismuluI la Tomis.
Lucrarea asa cum se presinta, 'mi-a fost de mult ajutor la alcatuirea capitolulul Biserica.
Engelhardt Ed. Etudes sur les embouchures du Danube, Galatz, 1861 Ty pogr. Frdrich, Theil. Un volume.

Scrierea primului membru francez in Comisiunea Europnd Duntirnd, de si mica, dar coprinde o multime de date relative la Delta, cum: topografia, formarea, populatiunea localit4ile, agricultura, pesctiriile, clima ;;i lucrdrile de imbundtdtire facute de Comisiune.
Incheie cu consideratiuni asupra comertuluI ce se fame pe gura Dundrii, Sulina, si progresele
In viitor, ndscute din lucrtirile de la acst. gurd.
Printre alte multe isvere ce am avut asupra Deltei i Comisiunel Dundrene, scrierea de fatil, e
dese orI citatti la capitolele respective.
Filip N. Les animaux domestiques de la .Roumanie. (Chevaux, boefs, moutons et pores). Bucarest, 1900. Typ.
Socects. Un volume.

E singura lucrare la noi, in felul ei, tratez despre cele patru principale specii de animals domestice.

and am serie geografia economicti, uvragiul D-lui Filip 'mi-a fost de mare ajutor, cad am
gsil, In el nu numal cestiuni pur zoolechnice, ci i pretiese date istorice, mal ales asupra provenientiI calor dobrogeni, ase, de reputati dinky&
Me simt dator s aduc aci multumirile mele autorului.
Frantz von Holtzendorff.

Les droits rivrains de la Roumanie sur le Danube. Edit. francaise. Leipzic, 1884. Un

volume.

Scrierea a fost Multi]: din indemnul Ministerului Afacerilor Streine, cAnd s'a luat in discutie
cestiunea navigatiei pe Dundrea de jos.

De mult folos 'mi-a fost mesa lucrare, and am tratat capitolul Comisiunea Europnd
GArdescu I.. Locot.-colonel.

Resboiul Ruso-Turc din 1877-78. Trad. dupd textul rusesc. Bucuresci;1902.

Nici-ieri nu se gsesc mai exact 0 mai amnuntit tratate operatiunile corpului al XIV-lea rusesc, care a operat prin Dobrogea, ca in scrierea, acesta.
La partea corespunc,16tere timpului am utilisat-o aprepe am copiat-o. Lucrarea nu e terminate.
sunt luate de mine dup scrierea lui Tacticien. (A se
Ultimele operatiuni ale corpului al
vedea No. 103).
40. Gheorghiu Elena Dra.

A tinut In anul 1891 o conferintA despre istoria oravului Tomis. Mai in urmil acstd, conferintli,

www.dacoromanica.ro

16

a fost tiparit fntr'o browrii. Isvrele de care s'a servit conferentiara de 0

sunt cunoscute,
broura nu e lipsitd de interes, celuT care s'ar ocupa de trecutul, pan maI deuna-zI a9, de fnegurat al oraeulul Constanta.
47. Gheorghiu S.

Podul de peste Dunare. Publ. in Buletinul Societalit Politechnice din 1895.

Autorul acestuI articol este unul din ingineriI no0ri, care a fost Insarcinat Cu supravegherea
lucrdrilor de la podul de peste Dunre.
D-sa a publicat acesta pretisit scurta dare de sema asupra monumentaleI lucrdrI architectonice de la Cernavoda-Fetescl.
Artielul coprinde numaI In cate-va pagini tta lucrarea fn esenta
Am reprodus acest articol intocmal.
Cititorul servindu-se de plan, care este o copie dup cel al D-luI Gheorghiu, f1 OW da bine
sema despre fritrga lucrare, care lega liniile ferate din tara cu cea din Dobrogea.
48. Ghica Ion.

Dacia vechia. Publ. in Rev. Rontana. Anul

M'am folosit Intru cat-va de acest articol fn stabilirea datelor istorice al DobrogieT, de pe la

fnceputul Dominatiunfi Romane.

Dcadenre de l'Empire Bomain. Paris, 4858. Deux volumes.

49. Gibbon.

Multe OAT din capitolul Istoria sunt luate dup acest savant autor ; de aceia se vede dese
orT citat in corpul scrieriI mele, maT ales pentru epoca DominatiuniT Romano In Dobrogia.
Descrierea unor lupte, fmi pare, a fi de domeniul fantezieI, mal mult de cat al realittii.
50. Hammer (.1. de). Histoire de l'Empire Ottoman. Trad. de l'Allemand par J. J. Helert. Paris, 4835. Imprint.
Henry Dupuy. Dix-huit volumes.
Cea mal complecta i maT competenta istorie ce s'a scris asupra ImparatieT Otomane m'a ajutat
mult la partea istorica a tivragiultil met".
Insemntitatea lucrarii luT Hammer se dovedesce din faptul, ca se vede citata In orT-ce scriere
de valre asupra TurcieI.
DecI orT-ce comentaril sunt de prisos.
51.

Hasd6i1 B. P. a) Negru-Voda. BUCUr PSei, 1896. 2'jp. Soceeft. Un volunt (introducere la Tom. IV-lea din ((Elymomologicum Magnum Romaniae).

Eruditul nostru academician patrunde, prin acestti pretisa lucrare, cu cercetarile istorice asupra
fnceputurilor StattiluT priT RomanescI, un secol i jumdtate In nptea vremurilor, adica de la 1380
fnainte pana la 1230.

De cat folos 'mi-a fost scrierea D-lui Hasnfl, se vede din citatele de la apr6pe fie-care paging
din istoricul mat asupra DobrogieI corespund6tor cu timpul fmbrittiat de ea.
La Valachie jusqu' 4400. Bucarest, 1878. Un volume.

Pentru legarea firuluI istoric din veacurile XIII 0 XIV, lucrarea de fatd t esuld Cu altele tot atilt
de valorse, 'mi-a servit de caluzti indispensabild.
Istoria critica a .Romanilor. Bucuresci, 4873. Patru fascihre.
Programul anuntat de bine cunoscutul nostru istoric, la tiptirirea primeI fascicole din fnceputul
monumentaleT D-sale opere n'a fost fndeplinit.

Totu0 partea aprutti arunca luminl non asupra IntunericuluI istorieT nstre generale 0 a
DobrogieT In deosebT.

52.

3.

Nu pot preciza la ce anume partT m'am servit de lucrarea D-luI Hasn't', sail maI bine, am Intrebuintat-o pretutindenT in corpul scrierii mele, cad coprinde detaliI de orI-ce
Am avut grija sa citez partile utilizate.
Hemmer (L'abb6). Histoire de l'Eglise. Trad. de l'Allemand de M. le Dr. Funk. II-me edition. Paris,4895. 2 vol.
In don volume e tratatd pe scurt istoria bisericeT de la fnceputul cre0inismuldi pana in dilele n6stre.
De /a schism, uvragiul fmbratiOza numal istoria desvoltriT catolicismulul.
dilauzit a stabili unele fapte din istoria bisericeT
Datele i tabela cronologicd a Papilor
in Dobrogia.
Hepites S. C. a) Clima Braila Bucuresci, 1900. Un volum.
Climatologie du littoral roumain de la Mer Noire. Bucuresct, 4899. Un volum.
Climatologia Romaniel. Bucuresci, 1900. Un volum.
Carte du regime pluviometrigue. Bucuresct, 1899.
Album climatologigue de Roumanie. Bucuresci, 1900.

Buna-vointa ce mi-a aratat autorul oferindu-mi aceste cincl nepretuite isvre asupra climatuluT
TriI nstre, m6 obliga a-I aduce multumirile mele, mal ales ea sub raportul climatologic, afarti de
aceste darI de sema, alte isv6re nu aveam.
Harta pluviometrica din lucrarea mea este reprodusil dupti aceia a D-luI Hepites multe partl
din capitolul Clima sunt luate dupd scrierile neobosituluI nostru meteorologist.
54. Herodot. Histoires. Traduites en franaise par P. Giguet. Paris, 4886. Libr. Hachette. Un volume.
Traduntorul nu s'a departat de originaIul scrieriT parintetuI istorieT.
Herodot confine multe detaliT asupra tinuturilor de la gurile Dunarii.
De aceia l'am utilisat nu numai la partea istorica (sec. V a. Chr.), ci ei la altele, la care se va
vedea citat.

www.dacoromanica.ro

1.7

Heyd. W.

Histoire du commerre du Levant au moyen-dge. Edit. franaise par Furey Baynaud. Leipzig, 1885.

Deux volumes.

Numal citind lista uvragiilor consullate de autor ne putem face ideie de greutatea acestei scrieri,
pe care am cautat-o cincl aril prin librarii.
De cat folos 'ml-a fost, se pote vedea din citafiunile ce fac la partea istorica i comerciala din
evul media.
Hogguer (Baron d').

Beinseignements sur la Dobrodja. Bucarest, 4880.

Acsta importanta browra confine preciose date asupra starii sanitare, economice i etnografice
a Dobrogiei i importantelor sale ora,e, din 'naintea *i din urma rOsboiuluI din 1877-78.
A;.a ca scrierea Baronului d'Hogguer 'mi-a servit pentru multe comparafiuni co am facut intre
starea de atuncI i cea de acum a Dobrogiei.
HUffel G. Rap6rte privit6re la studiul sumar al pfidurilor stalulut. Bucuresci. 1900. Un volum.
Acest Domn cunoscOtor a fost insarcinat de Ministerul Domeniilor cu studiul asupra padurilor
ni5stre. Intre &Le regiuni, D-sa a vizitat i Dobrogia ale carei padurI le-a cercetat i asupra carora
dat parerea.
La partea privilbre paddrilor din Dobrogia m'am servit mult de scrierea D-lui Harrel.
Ilarian P. A. Tesaur de moumente istoriee pentru Bomdnia. Bucuresci, 1862-4. Trei volume.
In acsta importanta revisla s'ati publicat serien l sad numai bucafi de scrieri din limbile: franceza, germana i latina, ca lraducerea In roinanesce.
Publicafiunea se referti la istoria i geografla Toril mistre.
Mulle din aceste fragmente stand in legatur cu subiectul meil, le-am citat acolo unde m'am
servit de ele i se vor vedea In corpul serieriI.
50. lonescu D. M. Locotenent.

Cercetarl asupra oraplza, Constanla. Bucurescl, 1897. Un volum.

Acsta brovra este uu inceput al lucrarii mele de acum. De i nu aveam pe atundi isveire a*a de
multe pentru alcatuirea el, tolu,i scrierea a fost bine primita de Societatea Geografica Romn, care
'mi-a facut onewea a m numera printre membril sI.
Am Vqut citata, acsta modest a mea 1ncerca.re de D-nul Kalinderu, Membru Academiei Romane, In scrierea August i literaffi Romani.
60. lonescu G. I. (Gion).

Istoria Bucurescilor. Tipogr. Socectz. 1900. Un volum.

Din tiOla acst, valoreisti, opera n'am putut s, m6 servesc de cat de micI bucal din capitolul
Comerciul, unde este In atingere cu aceiaI parte a lucriirii mele.
M. lonesco I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinople, 1851. Un volume avec une carie

ethnographi que.

In acifista 115rie interesanta lucrare a unui agronom roman se oglindesce trecutul DobrogieT de
acum 50 ani; ea coprinde importante ;;i amnunfite date asupra starii economice, administrative i
etnografice a Dobrogiei.
Pentru Romani presinta i mai mult interes, caci autorul a cautat sit se ocupe mai ales de
numrul i ocupafiunea conalionatilor s'1, Mr a neglija Ins i pe cele-l'alte populafiunI.
Grasindu-se lrte rar am reprodus multe bucal din acst scriere.

Harta arata pentru fe-care sat In parte felul nalionalitafilor locuiteire i 'mi-a servit la ethnografie.
lorga N. a) Studit istorice asupra

hilie i CetNit-Albe. Bucuresci, 1899. Tipogr. Carol GObl. Un volum.

Autorului acestei importantisime lucrri, premiata de Academia Romana, nu 'I-a scapat din
vedere nici unul din isv6rele autoritare, In alcatuirea istoricului acestor dou orw aCheile MoldoveI, din care unul cade pe teritoriul Dobrogiel.
Scrierea D-lui Iorga 'mi-a servit nu numal la istoria orapluI Chilia, ci i la istoria general, a
Dobrogiei. E citata mai pretutindeni in corpul scrieril mele.
b) Relatiunile comerciale ale prilor nstre Cu Lembergul. Part ea I-a. Bucuresci, 1900.

In form de cronica, fncepnd din vcul al XV-lea, acsi brovra 'ml-a folosit la capitolul
Comerciul i regret c nu am avut la Indemana scrierea complecta.
ludetele Constanta qi Tulcea. Expunerea situalid judefulut. Broprt anuale. Pe mat mulfi ant,.
Din aceste &IA de sma, anuale, acole ale judefului Tulcea pe 1897, 98 i 99 sunt adevratele
oglinde ale starii judefului din kite punciele de vedere.
De aceia am o multime de citate din ele in corpul scrierii mele i cititorul se va convinge de
Insemnatatea lor.
fost nu de mai pulin ajutor In comparafiunile ce am f.cut asupra
Tabelele statistice
populafieT.
Kanitz F.

La Bulgarie danubienne et le Balcan. Paris, 1882. Un volume.

In urma voiajurilor facute Limp de 20 ani (1860-80), autorul face o descriere interesanta prin
mulfimea detaliilor de tot felul asupra Bulgariei Cis-Balcanice..

Lucrarea are stil atrgator i trecerea de la partea statistica la cea istorica, etc., e lama cu
multa pricepere, !Ara a obosi pe cititor.
Din nefericire, scrierea nu confine pentru Dobrogia atilt de multe detall! ce 1ntalnim despre
alte ptirfI din Bulgaria.
71800

www.dacoromanica.ro

/8
Causa este, c autorul n'a vizitat, de cat Sudul provincid nestre, i 'l-a intrerupt dilatoria din

causa Met
65. Kogilniceanu M.

Schifd despre Tigard. Trad. de Ghibdnescu. Icot, 1900. 0 brofurci.

prea interesanta acsta broura, prin continutul ei asupra : istorieT, moravurilor i Umbel
Tiganilor.

'MI-a folosit mult la partea etnografica, unde am citat-o.

a) Gologie. Paris, 1885. Un volume.
Legons de Gographie physique. Paris, 1896. Un voiume.
La structure et l'histoire des Ballcans. Publ. dans la .Rvue genrate des sciences. Juin, 1896. Paris.

66. Lapparent (A. de.).

Cte trele aceste lucrarl de eruditie ale geologulul francos

servil la istoria geologica a

Dobrogiei.
7. Lavisse E. et Rambaud A.

Histoire genrate. Paris. Trois volumes. (I, II, III).

In unire cu altele, acsta istorie generala 'ml-a complectat datele cronologice ale faptelor petrecute de la anul 395, pan la ocuparea Dobrogiel de Turd.
Am gasit multe partI care
folosit la istoria Dobrogiei, mai ales organisarea ImperiuluI
Roman, timpul petrecut de diferite popetre navalitre peste Dunare, etc.
Ethnographic de la Turquie d'Europe. Gotha: Justus Perthes. 1861. Un volume avec une carte eth-

Loom G.

nographique.

In pretisa lucrare a luI Lejean avem tele natiunile conlocuitere in Dobrogia, din a 6-a decenio
a secolului XIX-lea, cu o schita istorica asupra timpuluI stabilirei fie-caruia.
Scrierea acesta am utilizat-o cu mult profit la partea etnografica a studiului meu.
Lelewel I. Gographie
50 pi-cinches.

du mogen-dge. Bruxelles, 1857. Librarie Pilliet. Cinq volumes. Avec un atlas conteant

o lucrare de mare valre, dar nu e in atingere ca subiectul meu, de cat la panca geografic
a Dobrogiei de la 1154, descrierea luI Edrissi, pe care am utilisat-o.
'70. Licherdopol I. P. Exeursiunt in Dobrogia. Bucuresa, 4900. Un volum.
o clatorie facut de autor in Dobrogia, cu scopul de a studia malacologia provincieI.
In a doua parte se vorbesce despre clima, geologia, fauna i flora Dobrogiei.
Flora este extras, din monumentala opera a D-rulut Brdndzd: Vegetaliunea Dobrogici.
Fauna este luata dupa lucrarea D-rului G. V. V. Almcisy, aparuta in 1898.
In lipsa de lucrarile originate am utilizat scrierea D-10 Licherdopol, pentru fauna i flora Dobrogiel.
Mallouf N.

Dictionnaire 7'urc-Franais. Paris, 1863. Libr. Maisonneuve. Deux volumes.

Pehtru traducerea in romanesce a multor numirI din Dobrogia, acest dictionar mi-a fost de folos.
Mktineanu Al. Cestiunea pescdriilor 'in Bomdnia. Bucuresa, 1900. 0 broprd.
Un studiti sumar mijlcelor propuse de autor pentru imbunatittirea pescariilor.
Pentru Dobrogia, cestiunea a fost deja tratat cu mai mult competirit, de DemniI Dr. Antipa
i Sclia (vec,1I No. 9 i Buletinul Ministerului Domeniilor. No. 1-2 din anul 1901).
Melchisedek (Episcopul Dunrff de jos). Lipovenismul, adied schismaticii sal rascolnicii i ereticit rusesa. Bueureset, 1871. Tipogr. C. N. Iteululescu. Un vo/um.

Acsta scriere de eruditie e mult cutata de Scopitl, pentru a o distruge, de aceia se gsesce
ftorte rar.

In ea Inv6tatul nostru prelat arat,, de la origina, eresurile secteI Lipovenilor i a tuturor schismaticilor Bisericei rusesci, obiceiurile scopitilor in viata lor ca i in religiune.
de o netagaduita valre acsta scriere, pentru orI-cine s'ar ocupa sa cunt5sca pe LipovenI
multiplele lor secte, in cele maI minutiese amiinunte ale credinteI lor relighse
La partea etnografica lucrarea fericitului Melchisedek mi-a fost de mult folos
pare rat
ca n'am dat acestuI capitol o desvoltare mal mare.
Tot in acsta scriere am gasit i intemeierea monastirei
*fry. Constantinople et la Mer Noire. Paris, 1855. Edit. Belin-Leprieur et Morizot. Un volume.
In cate-va
servit acsta scriere de mare insemntitate; ea are putina atingere cu
subiectul me&
a) Afacerilor streine. Miyarea porturilor de la 1879-4897. BrourI anuale.

Ministerul.

Pentru micarea porturilor din Dobrogia, acsta lucrare mi-a fost de mult folos la partea
comerciala.

Pe 3 an! din urm, lucrarea lipsind, n'am avut date.

Micarea portului Constanta am luat-o de la Capit,nie.
b) Agricultura, Industria, Comerciului c Domeniilor. Buletine pe mal
ant'.
De i n'am avut tte acste pre-peso dan l de smil oficiale, totuI am putut sit mg) servesc

bine, and am facut o comparatie intre agricultura i crescerea vitelor din trecut i de acum.
Datele asupra agriculturil pentru acet1 din urma cine! ani (96-900) le-am avut de la Prefecturile Judetelor Constanta i Tulcea.
Ancheta Industriald din 1901-1902. Bucuresa, Tipogr. Carol Gal. 1903.
Resultatele acesteI pretise anchete facutti cu multa ingrijire de D-1 L. Colescu, eful StatisticeI
Geerale, din acest Minister,
servit la capitolul Industrial.

www.dacoromanica.ro

19

Statistica Carierelor. Darea de smO, asupra carierelor din Dobrogia a fost copiatd in textul med.
Statistica Padurilor. Este o dare de seine', asupra numireI, suprafetiI i felul fie-cdrui trup de
pildure. Partea privitere la Dobrogia a fost copiat intocmai in lucrarea mea.
Financetor. Comerciul exterior in anul 1900.
Am extras din acestii, lucrare oficiald importul i exportul in cel din urmd 10 anI prin punctele
vamale din Dobrogia; iar pentru 1900, si felul mrfurilor importate sad exportate.
Aceste date pot servi a cunesce In viitor traficui de acum prin punctele vamale din Dobrogia.
Datele
servit acum, la multe comparatiunI ce am fcut la capitolul Comertul, comparatiunI orI-eitt de neinsemnate par vor cpdta cu timpul o mare insemntate.
Interne. Dare de soma asupra Poftei Telegrafulut intre anit 1888-1894. De la 1894 incece, o
ast-fel de dare de sm, nu am gdsit ; nu s'a fA.cut; starea telegrafelor i postelor in Dobrogia este
luatO de mine dupd acsta scriere oficiald, care cum vedem nu merge pend In 1900. Totwg, schimbrI
ne-filcendu-se in cei sse anI (1891-1900), nu se comae niel o gresl, de se va lua starea telegrafulul
posteI din 1894 drept 1900.
Lucrdrilor Publice. Construclia Portulut Constanfa. Partea privitere la Constructia portuluI ca
planul din textul med, o datoresc D-luI Inginer Zahariade, care Inc de la fnceput a condus acstii
importantit lucrare.

II aduc ad multumirile mele, pentru bund-vointa ce mi-a artat

Drumurile in .Romdnia. Bucuresci, 1900. Un volum.

E un studiii comparativ intre starea drumurilor din trecut i cea de ast.4,1I.

Pentru detaliI m'am servit de notele culese de mine de la Prefecturile celor cloud judete.
Comparatia soselelor dobrogene cu acele din Tara am facut-o dupe'. studiul
N. Urechia.
(Pub!. In Buletinul Societ,tii Geografice Rometne din 1902).
Marea Nerd (lac Moldovenesc). Publ. in cinct numere din Revista literard anul 1897. Bucureset.

Missal! G.

Articolul Domnului Missail mi-a procurat isvere pentru alcatuirea pdrtiI Comertul pe Dunare
si Marea NgrO piln la finele evuluI mediu.
Mrazec L. et Pascu R. Note sur la structure gologigue des environs du village d'Ortakidi. Publ. n Buletinul
Societdfit de sciinfe fisice. Decembre 1896.

La partea geologie am artat i pOrerea acestor doI DomnI competintl, asupra terenurilor din
prejurul satuluI OrtachioI.
Moltke (Marchal de ...). a) Campagnes des Busses dans la Turguie d'Europe en 1828 et 1829. Traduit de
l'Allemand par A. Demmler. Paris, 1854. Deux volumes.
Nu puteam s nu utilisez acsta importantd, scriere, cAnd am vorbit despre resboiul din 1828-29.
b) Lettres sur l'Orient. Traduiles par A. Marchand. Paris. Deuxime edition. Un volume.
Scrisorile XXXII si LXVI din 183B 0 39 vorbesc despre Dobrogia i Dundre.
Le-am utilisat pentru datele de sus.
Mommsen et Marquardt. Organisation de l'Empire Romain. Paris, 1892. Trois volumes.
Pentru starea DobrogieI pe timpul Impriei Romane, lucarea celebruluI archeolog i istoric
mi-a fost de mare ajutor.
Nadan I. I. a) La Dobrudja conomigue et sociale. Paris, 1886. Librairie Guillaumin. Un volume.
Scrierea coprinde doue parg: In prima, autorul face descrierea succintd a provincieI din tete
punctele de vedere.
In partea II aratd piedicile, care se opun la desvoltarea economice. a DobrogieI i mijlece de
intrebuintat pentru fndreptare.
Mi-a fost de mare folos lucrarea D-luI Nacian, i partea economie a uvragiuldi meu e lucrat
dup. vederile D-sale.
b) Dobrogia. Bucuresci, 1891. 0 brofurd.

o urmare a precedenteI.
81. Napoleon Ath., Locotenent. Dobrogia

Gurile Dundrit. Bucuresci, 1896. Tip. Socecu. Un volum cu harld.

o scriere cu consideratiuni asupra importanteI militare a Dobrogiei.

Uvragiul este dedicat D-lul Locot.-colonel Iannescu, si de sigur autorul a emis pe larg parerile
erudituluI sea profesor si militar distins, sub auspiciile caruia, cred a if fost lucrat acstil. scriere.
82. Nenitescu Dimitrie.

Dundrea in dreptul internafional public. Bucuresci, 1903. Un volum.

o scriere de tail important.% asupra cestiuniI Dundril de jos care de mai bine de 50 de ani
nu a pr.sit niel un moment orizontul politic.
Multe prtl, dar maI ales capitolul privitor la Comisiunea Europn Durarnti, am utilisat-o cu
folos in corpul scrieril mele.
OficerT... (mal multi).

Istoricul resboiulut 1877-78. Bucuresct 1888-98. Doue volume cu atlas.

Am consultat acst lucrare numal In ce privesce inceputul operatiunilor corpului XIV rusesc
din Dobrogia in 1877-78.

Pentru acstd parte m'am folosit mai mutt de voluminesa scriere a luI Tacticien 0 trad. D-lui

Locol..-colonel Gardescu. (A se vedea No. 45 si 103).

Officier suprieur turc. Les passages du Danube. Constantinople, 1898.

www.dacoromanica.ro

20

brosurit, in care autorul studiaz valrea militara a punctelor ce ail servit Rusilor de trecere
peste fluviti in r6sbie1e cu Tura de la 1828-77.

Am utilizat partea care vorbesce de trecerea Rusilor pe la Isaccea In 1828. E o reproducere

dup scrierea MaresaluluI de Moltke (v01 No. 78R).
85. Odobescu A. I. Documente privitre la Istoria Romdnilor. Urmare la colectia tut E. Hurmuzachi. Supl. I. Vol. Ill.

Bucuresci, 1887. Un volum.

Pentru inodarea firuluI istoricI de la inceputul secoluluI al XIX-lea, valor6sa lucrare a luI Odobescu 'mi-a fost o netitgduit cdlauza.
Tot rsboiul din 1806-1812 este luat dupa acst scriere, care se va vedea citata acolo.
86. Ovide. Oeuvres compltes. Par Nisard. Paris, 1881. Un volume.

Din traducerea operilor tiff Ovidiii am utilizat mult Tristele si Ponticele, In care am gsit
multe detalli asupra Dobrogiel, din timpul relegatiuneI poetuluI la Tomis.
Partite utilizate le-am citat la locul lor.

De biogralia poetultfi, de la inceputul volumului m'am servitImpreuna cu alte serien i la

alcatuirea notitd biogralice, pe care am introdus-o In istoricul Constantei, de care se lga numele
poetuldi.
87. Papadopol Alex. Calimach. a) Dunarea in literatura

tradiliuni. Bucuresa, 1896. Un volum.

and am vorbit despre Dunre, 'mi-a fost de mare folos acst, importantd lucrare.
b) Notita istorica despre Birlad. Ed. George Catzafany. Bilrlad, 1889. Un volum.

Multimea autorilor citatl in acst lucrare II d vakirea ce merita.

in atingere cu studiul me' la partea comertul si acolo se va gabi citata.
c) Sofia Paleologu i Domnita Olena. Estras din Analele Academia' Romdne. Seria II-a. Thin. XVII.
Bueuresd, 1895. Un vaunt.

Este o pagina a istoriel nstre din glorisa Domnie a luI Stefan-cel-Mare.

Lucrare de mare vabire si care 'mi-a servit la partea istorica i comerciala a Dobrogiei.
88. Peters K. F. Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschriften der Math. Natur. 1Vissen. Cl. d. Kais, Akad. d. Wissensch. XXVIL Bd.

Importantisima lucrare a erudituluI geolog austriac a servit de baza tuturor cercetarilor ulterieore asupra DobrogieI.

Scrierea coprinde dou partl; prima se ocup, cu orografia, hidrografla, etnografia, clima, fauna
moluscelor i localitatile antice din Dobrogia.

A doua e consacrat studiuluI geologic al provincid si se intinde cAtre Sud numai pAn la linia Tuzla-Adamclissi.

M'am servit in lucrarea mea numai de prima parte ; cad pentru geologie am avut la indemana
alte serien i maI nou, despre care am fcut mentiune in acsta lista.
Lucrarea luI Peters este i va r6rnane de tcita valrea, cdi pe letng6, cercetrile sale, autorul
s'a mai servit si de alte 26 isveme competinte.
citata in ori-ce lucrare de eruditie, de aci insemnatatea scrieriI.
89. Peyssonel. Trait sur le commerce de la Mer Noire. Paris, 1787. Libr. Cuchet. Deux volumes.

Importanta lucrare a acestuY consul pe lAng, curtile Turcid i Tatarid si care a voiajat
prin aceste parti
servit orI unde a fost nevoie de a cum5sce starea Dobrogiel din a doua jumtate a secoluluI al XVIII-lea.

90. Popesou N. D. Cal endarul pentru top: Ronidnit pe writ 1894, 95, 96 $i 97.

Tratz'a rsboiul al cincilea dintre RusI si Turd, din 1806-12, dupa documente ()Male.
Lucrarea luI Odobescu (velI No. 85) a fost utilizat de autorul acestor calendare.
91. Popovicl Evsevie. Istoria Bisericsca. 2raducere de Episcopii Athanasie i Gherasim. Bucuresa, 1901. Doue vol.

A fost o ideie fericit, a acestor doui invtafi prelatI, de a traduce in limba rometn cursul de
istorie bisericeascit, profesat la Facultatea de Theologie din Cernauff.
In literatura neostrit theologicit n'a existat o scriere mal de eruditie i mal complectit, ca cursul
D-luI Profesor Popovid.
Folsele ce am tras din acst, valors, lucrare miS obliga s aduc multumiri atElt autoruluI,
traducoltorilor.
92. Reclus E. a) Nouvelle gographie universelle. Paris, 1876.

Din acst colosalit scriere m'am servit numaI de pirerile autorului relative la cAmpia Unga-

rid i basinul inferior al Dunrfl (vol. I si III).

b) La Terre Paris, 1867.
Contine pretidse prerI asupra forintiriI Deltd Dunitrif i numaI de acst, parte m'am folosit In
corpul scrierii mete.
93. Richard (A. de). La Roumanie (ci vol d'oiseau). Bucarest, 1895. Un volume.

In geografla fisic citez adese-orI importanta scriere a D-lui Ftichard, singura, pe care din fericire am avut'o al indemAnEt, relativ la analisa, felul apelor minerale din Dobrogia i alto cestiuni ce
se vor vedea citate in scrierea mea.
Aduc aci multumirile mete autoruluI pentru folsele ce am tras din meritsa D-sale scriere.
94. Roussel Camille. Histoire de la guerre de Crime. Paris, 1894. Libr. Hachette. Deux volumes.

www.dacoromanica.ro

21

Pentru o maI minutiosa cercetare asupra operatiunilor corpului expeditionar francez In Dobrogia, mal inainte de debarcarea trupelor fn Crimeia, opera membrultil Academiei Francese, 'ml-a
fost de mare ajutor pentru anul 1854.
95. Scheletti P. C. Dobrogea. Tulcea, 1879. Tip. Romcind.

o brosura prea interesant, pentru timpul and a fost scrisd. Coprinde un studi amanuntit asupra
orasuluI Tulcea, despre impositele sub Turd, administratia, see:11a i biserica din primul an al ocuparii

nstre. Fie-care parte am utilizat-o la locul el.

Histoire du Bas-Empire. Paris, 1858. Deux volumes.

Acsta lucrare fncepe ca istoria Imperiului de Orient (anul 312) s't se terming Cu ocuparea Constantinopoluldi de Turd fn 1453.

06. Sgur (Le Comte de).

La capitolul Istoria din scrierea mea, m'am clauzit pe leinga allele si de acest important
uvragi6, aranjat pe ani si pe capitole.
Fie-care capitol Imbratisth faptele strictamente istorice din Limpul unui Imparat, 'Ara a vorbi
despre artele, industria, comerciul, ase4amintele, etc., din cele 11 secole de viata ale Imprtiel
Bizantino.
97. erbescu C. Locotenent.

Bulgaria 0 Rumelia de Est din punctul de vedpre politic 0 militar. Bucuresct, 1901.

Un volum cu atlas.

Pentru geografla militara a Dobrogiei moritosa lucrare a Domnului Locotenent *erbescu 'ml-a
fost de mult ajutor.
Soutzo Mich. Coup d'oeil sur les monuments antiques de la Dobrodja. Publ. dans la Revue archologique franwise. 4882.

Dupa ce eruditu/ nostru numismat face o introducere istorica asupra Dobrogiei, studiaz, apoi din
punctul de vedere archeologic orasele vechI : Callatis, Tomis, Istropolis, Troemsis i Adam-Clissi.
M'am servit de fntregul articol al D-lui Soutzo la partea istoric, si la descrierea celor cind
vechi.
Curs plementar de geologie. Bucuresct, 1890. Tip. Socedi. Un volum.
La partea geologica a Dobrogiei, cursul D-lui Steftinescu 'ml-a fost de o netagaduit importanta

teftinescu Gr.

acesta se pote vedea din citatele part,fi respective.

Steffinescu Saya.

Nola observaliunt geologice ale Dobrogiet. Publ. in Rev. Sc. Rom. Vol. XII.

Autorul a facut cercettari geologice in partea de Sud a Dobrogiei nestudiata de Peters.

Nu am uitat de a consemna In studiul mat i acest articol al D-lui Stefnescu.
Sturdza Dim. Suprafala
populafiunea Regatulut Romdniet (extras din Bul. Soc Geogr. Rom.) Bucuresct,
1900. Un volum.

Planul i unele date ale D-lui Sturdza m'au calauzit la studiul prtii statistice.
La face dp la terre (Das Antlitz der Erde). Edit. franaise par Em. de Margerie. Tom. I. Paris, 1897.
La istoria geologica a Dobrogiei valorosa lucrare a profesorulut universitar din Viena am consultat-o cu mutt folos si 'mi pare r6u ca n'am avut vol. II, care 'mi-ar fi servit maI mult asupra acesteI
parti a studiului meu.
Tacticien. La guerre d'Orient en 1876-77. Paris, 1883. Libr. Dumaine. Douze volumes.
Din acst, lucrare m'am servit de partea privitre la operatiunile corpului XIV rusesc In Dobrogia.
Am omis fnsa multe detalii. Asupra rsboiuluI din 1877-73 m'am servit acum fu urm de traducerea D-luT Colonel Gardescu, .Resboiul Ruso-Turc (No. 45).
Theodorescu C. Din trecutul Dobrogiet. Bucurescl, 1897. 0 broprd.
Ca cunosctor al Dobrogiel la fnceputul ocuparii el de Romani, autorul atinge multe puncte interesante relative la justitia, administratia, so:51a i biserica sub Turd.
'MI-a servit acsta brosur pentru partite arbtate.
Suess Ed.

Tocilescu Gr. G.

a) Dacia inainte de .Romant. Bucuresct, 1880. Un volum.

Lucrare de eruditie, care a adus mari servicii celor care s'ati ocupat ca istoria Tarilor nstre
din 'naintea dominatiunil romane.
Citat, de tte scrierile nostre istorice de valre, am cutat sit' mi-o procur, i In adev6r ctilauzit
numai de acsta pretios facia, am putut ptrunde prin fntunecimea vcurilor.
Nu aduc laude, ci multumiri autorula pentru folsele ce am tras In studiul meil din ponderosa
D-sale lucrare.
Laudele mete ar fi nesemnificative pentru o scriere premiata de Academia Roman&
Fouilles et rcherches archologique en Roumanie. Bucarest, 1900. Un volume.

aduce vor fi slabe pe langa greutatea

Bine cunoscutului nostru archeolog, ori-ce laude
scrierii de fatit.
Voiti spune numai, c acest uvragiu mi-a servit la descrierea valurilor dintre Cerna-Voda
Constanta, la Cetatea i Mausoleul de la Adam-Clissi, cum si la identificarea cetatilor vechl cu localit,tile actuate din Dobrogia, luate dup, harta ce Insotesce scrierea.
Monumentul de la Adam-Clissi. Viena, 1895. Un volum format mare.

Mal trebuie Ore ceva de adaogat la o scriere cunoscut de Intrga lume savanta si de care se
lg numele ilustrului nostru epigrafist?
Cred ca nu.

www.dacoromanica.ro

22
In descrierea ce am fd,cut asupra monumentuluT am cdutat stt resum voluminsa scriere a D-luT
Tocilescu in cette-va notite.
Nu will dac am reusit pe deplin.
d) Revista archeologicd.

Din acestd preti6sit revistd, am extras descrierea cettil l'roesmis si Insuld Serpilor.
Planurile sunt dup cele din revist, ins. reduse.
106. Tott. (Baron de ...).

Mmoires sur les Turcs et les Tartares. Amsterdam, 1785. Trois volumes.

Bine informatul autor al memoriilor asupra obiceiurilor Turcilor si Ttarilor, traitor la curtile
Sultanilor si Chanilor TatitrescI mi-a folosit la partea etnograficit a scrieriI mele.
107. Ubicini M. A. Lettres sur la Turquie. Paris, 1851. Libr. Guillaumin. Un volume.
M'am servit de cunoscutul autor, and am vorbit despre organisarea, justitia si comertul Dobrogie sub Turd.
Istoria Romanilor. Bucurescti 1890-1900. Doue-spre-clece volume.

108. Urechia V. A.

Gigantica lucrare a regretatuluI nostru istoric incepe cu pacea de la Kuciuk-Kainargi si cele

12 volume abia imbrdtisz& sfirsitul vculdi al XVIII si inceputul celuI al XIX-lea, din pricina numerselor documente.
Pentru istoria, comertul si Biserica DobrogieI, aceste 12 volume mi-ad fost de mare folos.
109. Vincens E. Mstoixe de la rpublique de Genes. Paris, 1842. Trois volumes.
Dacd s'ar cerceta documentele relative la stpAnirea si comertul acestel republice, numai prin
prtile Dobrogiel s'i Dundri de jos, cred, cd, s'ar putea scri despre acest subiect maI multe volume.
Lucrarea de fat fiind prea scurt,, abia a avut putinit atingere cu subiectul meil, totusI am
consultat-o cu mult folos, pentru istoria s'i comertul provincieI ntistre din secolele XXIV-lea.
110. Voisin Bey. Notice sur les travaux d'amelioration de l'embouchure du Danube, et du bras de Soulina (1857
1891). Paris, 1893. Un volume.

In acst scriere se coprind pe scurt (tote studiile si lucritrile ce s'au fdcut de Comisiunea Europnd Dundrnd pe bratul si la gura SulineI in timp de 34 aril'.
Despre Comisiunea Dundrena, devenita a4I un stat la gurile fluviului nostru, am consacrat un
capitol al lucrdrii mele si uvragiul D-lui Voisin Bey nu mi-a putut fi de cdt folositor.
111. Xenopol A. D.

a) Istoria Romanitor. Edifia ,,Saraga. Iasi, 1896. Doue-spre-cfece volume.

Este sciut de alit greutate se bucur& acst, valor6sit scriere, care mi-a servit in tot momentul
ca o calauz, indispensabila a programului meii de lucru.
Resbbiele dintre Rug # Turd. lap, 1880. Doug volume.
Mi-a servit pentru a lega firul istoric de la ultimul volum al luI Hammer pd,nd, in 4ilele mistre.
Lucrarea D-luI Xenopol este plina de invdtdminte, din care uncle, crude adevdrurI despre politica rusesca fatd. de Tara nstrd.
Les Roumains au mogen-dge. Paris, 1885. Un volume.
112.

Din acst lucrare am luat numai cdte-va pitrtI, care ail fost, in atingere cu subiectul med.
Wiszniewski (Prince Adam). Bistoire de la Banque de Saint-Georges de la Republique de Genes. Paris, 1865.
Un volume.

Importanta institutie economicd medievala, care a lasat urme despre numele gii in Dobrogia
s'i la Dunitrea inferkirit, a fost obiectul studiilor acestuI savant scriitor.
Regret, cii, nu am putut, cAnd am vorbit de comer t stt md intind prea mult asupra organisariI acesteI b.nci.

Un studiii in adins ar gitsi in acst scriere un isvor bogat de cunoscinte.

Eil am fdcut mentiune de ea si nu o pot indestul recomanda cercetdtorilor.
Legiunile XIII Gemina si V-a Macedonica. Bucurescti, 1883. Un volum.
Partea II a scrierii se ocupii, cu istoria Municipiuliff Troesmis (Iglita), si este partea utilizat& de mine.

113. Zhirescu Maria Dra.

Lucrarea este luat, dup. articolul D-lui Tocilescu din Revista Archeologicd (ve4I No. 105 d).

b) Hart!, atlase, etc.

Atlas du guide maritime dans la Mer Noire. 39 planches.
Pentru curbele bathymetrice si litoralul dobrogian al Mari Negre am utilizat plansele VII si
VIII; iar pentru bratul Sulina plansele IX, X, XI si XII-a.

Corrard I.

Lelewel I.

Atlas de geographic (tu mogen-dge. 50 planches.

Am utilizat din acest atlas, pentru geografia medieval& a Dobrogiei :

Portulanul chartei Catalane din 1375-1377; Harta lul Andre Benincasa din 1476; cum si plana
XV-a, harta intocmitit dupti. Tabula Itineraria Edrisiana din 1154.
Marele Stat-Major. a) Harta Dobrogiet. Scala 'ho.o00. 60 fa
Acest detaliatit ridicare topograficd este o reducere dupit originalul 'hem') s'i nu se gsesce in
comert. Eil o am de la regretatul Al. Odobescu. M'am servit de ea la descrierea orografic& si hidrografica a Dobrogiei.
Chile de comunicatie ne-maI corespunOnd acum cu starea lor din 1880-82, cAnd s'a fii,cut ri-

www.dacoromanica.ro

23

dicarea, am intrebuintat la intocmirea hrtil mele, hrtile cilor de comunicatie ale Judetelor Tulcea
i Constan(,a din 1900.
b) Aceiasti hartd. Scala '1200.000. Palm fa Este o reducere dup,' original.
Am copiat dup harta /60.000 curbele de nivel cu equidistanta 50 metri pe harta V200.000, pe care
i
reducnd-o la jumtate (, ,200.000)
am obtinui harta lucrdriI mele.

Cile de comunicatie sunt luate dup hrtile judetelor; iar localittile vechI le am a.,eilat dup
harta ce insotesce lucrarea D-lui Tocilescu (vecp No. 105 b).
4. Schrader F.

Atlas de gdographie hitorique. 55 feuilles.

M'am servit de acst lucrare importantd la gsirea localit,tilor istorice.

www.dacoromanica.ro

CARTEA

JA

GEOGRAFIA MATEMATICA

71800

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

.1\T U M I 1

E..

Prima numire sub care a fost cunoscuta, de geografir si istoricir antichitatir, acksta
peninsula coprinsa intre Dunare si Marea Ngya, fu aceia de Scythia minor i) si Scythia
pontica 2).

Pe timpul dominatiunir romane, dupa organisarea Imperiulur sub Diocletian

(284-305 d. Chr.), ea facea parte din prefectura pretoriulut de orient, diocesis Thraciae sub denumirea de Scythia minor si Scythia pontica 3), avea de capitala, Tomis 4) si se desprtea la S. de
Moesia secunda (inferior) printr'o linie drpta intre Durostorum (Silistra) i Dionysopolis (Ekrene) 6)-

In anul 400 d. Chr. Scythia minor era ridicata la rangul Praeses Scythiae 6).
Din relatiunile ce ne ati fost lasate de Imparatul Constantin Porphyrogenetul, traitor pe
tronul Constantinopolulur, intre anir 912-959, o parte a Bulgarid se cherna ngra : 417).
In cautarea acester partY Neumann') o reduce la Mccupo6oukTapEct, la Bulgaria strictamente
istriana, adica la Dobrogia de asta-Or si teritoriul mar spre apus in dire.ctia Vidinulur.

Calugarul Nestor, patriarchul cronicarilor Slavr, traitor intre 1056-1116 vorbind

despre un act international dintre Rue si Greer 9) din anul 945, confirma c MxDpooukyccp(a

se intindea intru cat-va si asupra malulur nordic al Dunarir.

Dupa combinatia intre textul lur Porphyrogenetul si documentul lur Nestor, Domnul
Hasdet2 conchide ca, 10) M po6oukiapia sag Czerno-bolgaria coprindea in Secolul X-lea
intregul litoral maritim format prin intrunirea Dobroger cu ceva din Bugeac (partea de
S. a Basarabier).

Eaca decr un noti nume ce a purtat Dobrogea in Secolul X-lea.

In Secolul XII, geograful arab Mohamed Edrissi, fraitor la curtea lur Roger, regele
Sicilier (1101-1154), in descriptia sa, numesce Berdzan", tot tinutul coprins intre Dunare
') Strabon. Gographie traduite du grec en franais par M. M. De la Porte, Du Theil, Coray, Letronne.
Tom. III, p. 65.
9) Ptinius. Histoire naturelle. Traduite par Littr. Tom. I. Lib. IV. 25.

Peyssonnel. Observations historiques sur les peuples barbares qui ont habit les bords du Danube.
Paris 1765. pag. 3.
Lavisse et Rambaud. Histoire gnrale Tom. I, p. 43.
8) F. Sch,rader. Atlas historique. Carte 14. Mommsen. Organisation de l'Empire Romain. Tom. II, p.202

Provincie In care administratia Incredintat unui Praeses, era separat, de puterea militar peste
care era un dux (dux &Aid limitis. Vopisc. Aurel XIII i dux limitis provinciae Suythiae in Notit. Dignit.
Or. XXXVI) in Mommsen, op. cit. tom. II. pag. 496 i 585 nota 5,
De administrando Imperio. Ed. Bekker. Bonnae 1840.
Die Vlker des siidlichen Russtand. Leipzig. 1847, pag 106.
Chronicon Nestoris ed. Miklosich, 28.
') B. P. Hasdeu. Istoria Critic a Romnilor. BucurescI. 1873, pag. 56-57.

www.dacoromanica.ro

28

(Danu) 0. Marea Ngra (Mare Nitasch). El 11 arata ca intinOndu-se de la gurile fluviulul,

catre Sud pana la Reknova sail Zakatra (pag. 382, 397).
loachim Lelezvel identifica Reknova analog cu Rekran, cu oraselul de maY tarziii
Trakan, Tutrokan, iar a Turtucaia.
Tinutul pe care Edrissi '1 numesce Berdzan se intindea dar pana la Turtucaia, si cu
multa dreptate daca consideram regiunea din punctul de vedere fisic ; acsta este si
rerea distinsuluf etnograf Kanitz 2).
Asupra numireT Dobrogia", care se pte impinge cel mult pana in secolul XIV-lea,
parerile voiagiorilor si etnografilor sunt frte imprtite.
Jirecek4), care a scris dupa isv6re autorizate 4) deriva numele de la Dobrotitz, care
prin 1370 stapanea cstele marff spre S. de gurile Duncirii pang la Varna si avea doua
castele intarite la Mesembria. Lui Dobrotitz succeda fiul acestuia Ivanko, care nu domni de
cat f6rte putin, de Ore-ce vedem in 1387 pe Mircea cel ?flare intitulandu-se : Stapanitor
al ambelor laturl ale Dunrii pretutindedi pana la Marea cea 2nare 5).
In urma batalid de la Cossovo (1389), Dobrogia trecu in st6panirea Turcilor.
Kanitz 6) pe langa isv6rele istorice, ma aduce si probe filologice: ((Chiar a01', Bul-

garul numesce ori"-ce teren sterp dobritcha" ; cum se gasesce unul aprpe de Nip de
exemplu.

Ubicini, din contra pretinde c numirea Dobrogia insemnza Ora bung derivat
de la slavonescul Dobro-bun, cad acsta tara argumentza acest scriitor este maf
fertila in raport cu partile invecinate :
Pentru Rutenf, venitI din stepe, Dobrogia era un raiil ; o parte din Delta aprpe
de Cara-Orman, era supra-numita Paradisul Cazacilor 7).
Larousse 8) arata ea numele acestd regiunI este cu totul nora: Niel' un eveniment
important nu arata existenta Dobrogid in timpul evuluT-mediti, se scie numaY, c Genovezii

stabilisera aci comptuare. Larousse mal afirma ca numirea de Dobrogia nu este cunoscuta de cat in urma resboiulul Crimeief 2).
Distinsul agronom L Ionescu "), deriva numele Dobrogig din limba turca, si insmna tara fara padurT, pe cand cea l'alta parte (cea de Sud), unde sunt padurY se
numesc Deli-Orman, cuvnt, turcesc, care insmna (Alit acoperita cu padurT mart

') Joachim Lelewel. Gogra.phie du moyen-Age, pag. 124-127 Vol. III, IV si charla No. XI, XV din atlas.
Kanitz. La Bulgaria danubienne, pag. 541.
Jirecek. Gesch. der Bulgaren, pag. 12, 320.
Laon. Chalcondylas, pag. 326 4rroti E6evoo napaMx Ao6pototewg rob Moo5 xcpu.

Breed., op. cit. pag. 324, 345 si urm. apud. W. He yd. Histoire du commerce du Levant au MoyenAge, pag. 532, nota 3, Vol. I si mal cu sm, Documentele Coziei, legat. 40. Archiva sta.tuluI apud. Hasdeu,
op. cit, pag. 5, nota 21 si pag. 144, nota 482.
A se vedea i partea istoric corespundare anuluI.
8) Kanitz, op. cit., pag 480.
Revue de Gographie, 1879.

Grand Dictionnaire. Le mot Dobroudja.

Este falsa acsta parere; istoricul si Domnul Moldovei, Dumitru Cantemir care a scris pe la 1711,
istoria sa asupra Imperiului otoman, o cunelsce sub acest nume. Nota 57, pag. 236. Vol. I, ed. franc.
') I. Ionescu. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinople 1851, pag. 13.

www.dacoromanica.ro

29

CAPITOLUL II

I. Situatiune
Dobrogia este aselata intre al 24, 57', 16" ') si 27, 22', 59" 2) longitudine rasaritna
intre al 43, 45', 15" 3) $i 45, 28', 47. 4) latitudine nordica.

2. Limite
Dobrogia este coprinsa intre doue" limite naturale : Dundrea la V. si N., Marea Ngrd
la E. si o limit conventionald, la S
A. DunArea 5) desparte Dobrogia de Romania de la Punctul Terminus, pana la gura
PrutuluI pe o lungime de 252.600m; iar de aci fluviul cu unul din bratele sale formza
frontiera despre Rusia pe o lungime de 160.000 metri.
De la gura PrutuluI, frontiera urmza cursul fluviuluI pana la 8 km. spre V. de
ora$ul Tulcea, in punctul de bifurcatie numit Ceatal Ismail (mila 54), apoI urmza brafal
Kilia pe la marginea nordica a ostrvelor Tatarulut mic, Daler I, Daler II si Tatarul ?mire

(Ivanesa Tatarski), carI re'man de partea DobrogieT, trece prin fata orasuluI Kilia Vechid ,
pe la marginea nordica a insulelor Meslinul si Ciornofca, prin fata satuluY Periprava $i in
fine pe gura Stari-Stambul, pana la Mare.
Distantele intre diferite puncte pe Dunare sunt :

De la Punctul Terminus la gura Borcil

Gura BorciT la Ostrov
Ostrov la Rasova
Rasova la Molul lui Theodosiil . .
Mol la Cerna-voda
Cerna-Voda la Harsova
Hr$ova la Durac (bifurcatia Dunaril)
Durac la GarlicI (Pe Dunarea vechia) .
GarlicI la DaenI
DaenI la Ostrov
Ostrov la Picinga

Picinga la Turc6ia
Turc6ia la Iglita
Iglita la Carcaliu
Carcaliu la Macin
Macin la Ghecet
Ghecet la Casarma InfanterieT
Casarma Infanterid la GalatI
GalatI la Badalan

lElb,"dalan la Cotul Pisica

Pisica la Gura Prutulul

2.200
6.000
40.200
6.600
7.000
50.100
7.600
27.000
10.200
10.600
11.500
16.600
4.000
5.700
10.000
13.000
14.800
3.000
2.000
2.000
2.500
252.600

Este meridianul Punctulut Terminus al frontiereI, aseilat la 800 m. spre NE. de Silistra (ItchTchenguel-Tabiassi).

A se vedea Istoria unel frontieri, pag. 263.

Farul din Sulina. Corrard. Guide maritime dans la Mer Noire, pag. 63.
2) Movila Ilanlik. Istoria uneT frontierT, pag. 251.

Pichetul de la gura Prutulut. Harta mareluI stat major. Scala 1/50.000 ibia E. 1.
Descrierea fluviuluI in partea hidrograflcit.

www.dacoromanica.ro

30

Frontiera :
m.

Transport
De la Gura PrutuluT la Beni 9
Beni la Isaccea
Isaccea la Ceatal Ismail
Ceatal la orasul Ismail
Ismail la Bugeak
Bugeak la Gura Sonda
Gura $ondal la Kilia nou,
Kilia nou la Kilia vechi
Kilia vechi, la Periprava

Periprava la Wilcov
Wilcov la ramificatie Star Stambul
Pe canal Ora la Mare
B. Marea Ngr 2),

252.600
3 704
27 300
24 300
22 000
11 750
5 750
25 700
2.000
21.250
3 750
7.500
5 000
412.604

ud, ceistele Dobrogief pe o lungime de 221.160m, de la punctul No. 31.

al frontieriI (Ilanlic), pn la gura Star Stambul.

Distantele lntre diferite puncte pe ceist, sunt :
m.

De la piatra No. 31 a frontieriT la Bantle

1 33-6

'lank la Mangalia

6 600
21 000
Mangalia la Capul Tuzla
23 400
Tuzla la Constanta (cap.)
22 000
Constanta la Capul Midia
7 800
Midia la Gura BoazuluT
27.000
Gura BoazuluT la Piritsca (limita Jud. Tulcea)
8 600
Gura Peritsca la Gura PortiteT
53.200
Gura Portita la farul Sf. Gheorghe .
5.000
.
Farul Sf. George la Capul Sf. George.

Capul Sf. George la Sulina

Sulina la Capul Mosorali
Lrgimea GuriI Baba-Hasan
De la Insula Popina la Gura Star Stambul.

29 630 (16 mile)

12 400
2 200
1.000
221.1.60

C. 0 linie conventional

desparte la S. Dobrogea de Bulgaria. Acst linie este trasat,

de comisiunea europnei de delimitare (art. 11), conform art. 46 2 al tratatulul de la Berlin,

linie care se sprijind la apus pe Dunre (la 800 m spre E. de fortul Silistrer Itch-TchenguelTabiassi), iar la r,srit pe Marea Ngr, la 1300 m spre S. de satul Bantle.
Istoric.8) In urma ultimuluT rsboiti Ruso-Romno-Turc, In instructiunile relative la

armistiti, instructiunT pe care A. S. Principele Gorgiacow le comunic la 28 Ianuarie

1878 generaluluT Le F16, Ambasadorul Franter la St. Petersburg, se prevedea cd:
') Pdrerea luI Paul de Aleppo, biograful patriarculuI Macarie, care a citrtorit In T6rile RomAne pe
timpul lul Vasile Lupu, era cii, Tomarova (TimEtrobo), ReniI ar fi vestitul ora pe care GreciI il numesc Errina (E. Cioran. Ctilatoriile lui Macarie, pag. 261-2).
3) A se vedea descrierea WiriI Negre la parte hidrograficii.
3) Dupa Correspondence respecting the European Commissions appointed for the demarcation of frontiers under the treaty of Berlin. London. 1879. Acela uvragiil din 1880 Commission technique europenne forme() en vertu d'un accord intervenu entre les puissances signataires du Trait de Berlin. 1879.
Paris. Diferite acte diplomatice emanate de la Ministerul nostru de AfacerI streine. Manuscris.

www.dacoromanica.ro

31

Principatul Romania se va declara independent fi va primi o despa gubire teritoriala",

iar in preliminrile de pace subscrise la 19131 Ianuarie 1878 la Adrianopoll, de catre

Server-Pasa si Namic-Pasa de o parte, Marele Duce Nicolae de alta, se stipulza :
Indepenta Romania va fi recunoscuta
se va asigura o despagubire teritoriala indestulatare."

Prin art. V si XIX al tratatului preliminar de la San-Stefano,1) din 3 Martie 1878,

se spuse:
Sublima Part& recundsce Independenla Romania, careW va sustine drepturile a la o
despagubire ce se va desbate intre ambele parti" (Art. V).
Sangiacul Tulca, adiat districtele (Cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea,
Macin, Babadag, Harova, Kastenclge, Medgidia, insulele Delta Insula $erpilor, urmza a
se da Romania. Rusia
reserva dreptul a da Dobrogia Romania, in schimbul partii. din
Basarabia primita de Moldova In 1856 ssi limitata la Sud cu talvegul bratulu Chilia
gura Stari-Stambul" (Art. XIX 2).

Art. 46 2 al tratatulur de pace de la Berlin, relativ la anexarea Dobrogier la Romania, zice:

Traseul frontierii va fi hotarit la fctta loculia de Comisiunea Europna instituita conform

art. 11 din acest tratat pentru delimitarea Bulgaria."

Comisiunea Europna de delimitare s'a intrunit la Constantinopol in diva de 21

Octombrie 1878 si se compunea:
Peniru Germania: Colonelul Von Scherff, din al 29-lea Regiment de Infanterie.
Ajutor: Capitanul Krahmer, din Statul Major.
Pentru Austro-Ungaria: Locotenentul-Colonel, Baron de Ripp.
Ajutor: Contele Wurmbrand, Capitan in Statul-Major.
Pentru Franja: Lemoyne, 5ef de Escadron, din Statul-Major.
Ajutor : Nicolas, Capitan de Geniti.
Pentru Marea-Bretanie : R. Home, Colonel de Stat-Major.
Ajutor: Ardagh, Cpitan de Stat-Major.
Pentru Italia: Orero, Locotenent-Colonel de Stat-Maj or.
Ajutor: Tornaghi, Capitan de Stat-Major.
Pentru Rusia: Bogolubow, Colonel de Stat-Major.
Pentru Turcia: Tahir-Pasa, General de Brigada. El avu i presedentia.
Ajutor: Simon Efendi (Papasian), Secretar.
Serafetin Efendi, Capitan de Geni (Protocol No. 1, pag. 49).

Comisiunea decide, ca prima lucrare de delimitare sa fie aceia dintre Bulgaria si

Romania; apol admise s ia intelegere i cu Ministerul Nostru de Afaceri Streine, in care
scop dete urmaterea telegrama:
Comisiunea de delimitarea Bulgarier va fi Sambla 2 Noembrie la Silistra, pentru
a incepe lucrarile pe frontiera Bulgaro-Romana. Ar fi fericita, daca guvernul Roman va
bine-voi sa-i trimta cati-va oficerl, care s'o insotiasca i sa execute lucrarile topografice
socotite trebuincise. (pag. 51).
Ministrul Nostru, Kogalniceanu, respunde prin telegrama de la 23 Octombrie, c pune
Ja dispositiunea Comisiunir pe delegatir Romani': ColoneliI Slaniceanu, Arion i Falcoianu

si pe deputatul M. Ferechide, earl la 1 Noembrie 1878 se aflara la Silistra, unde vine si

Comisiunea, la 3 ale acestel lunr.
De la inceput chiar, delegatul Rus avu tendinta, ca punctul de pe Dunare, de unde
trebuia sa incpa frontiera, s fie in fata satuld Dichisen1 (din Jud. Ialomita).
Trel fura consideratiunile, pe care I intemeia colonelul Bogolubow propunerea sa :
a) Topografice. La DichisenI sustinea el ar fi punctul cel maI nemerit de a se
') Acest tratat coprinde N articole; el Orta urmittrele semnaturi: din partea Rusiel, Contele N.
Ignatiev, Adjutant general M. S. Imperiale i Melidov, ambelanul Curtfi Imperiale; pentru Turcia, SavfetPw, Ministru Afacerilor Streine i Sadulah, A mbasadorul M. S. Sultanul pe 'hip, Curtea Imperiala Germana.

www.dacoromanica.ro

32

stabili podul, despre care se face mentiune in tratatul de la Berlin 0 care &A lege teritoriul din no5 anexat cu Romania.
Economice. Silistra fiind in stranse legaturI economice cu satele din prejur, pang
la 25-30 Km. deprtare, daca s'ar da Rom'aniel. satele AdachioI (Ostrovul), Canija, Garlita
0 Almaliu, ar priva orawl de resursele sale economice ; in plus ca intre Silistra 0 Ostrov
sunt o mullime de viI, earl' apartin locuitorilor din Silistra.
Etnografice. intre Rasova 0 Silistra, elementul romanesc este maI compact numal
pana la lacul Oltina (satele Oltina, Casla, Beilicul, Marleanu, Aliman 0 altele), pe cand
de la lacul Oltina spre Silistra, populatiunea bulgara este mal numerels (satele Garlita,
Canlia, Galita, Lipnita 0 Almaliu).
T6te aceste consideratiunI ale Colonelulul Bogolubow, Unclear' s fixeze punctul de
incepere al frontierir pe fe'rmul drept al DunariI in vecinatatea satuluI Projovo (Parylia),
de uncle frontiera ar fi trebuit sa se indrepte printre satele Coslugea (lasat Romania) %
Lipnita (dat Bulgaria).
Lemoyne rspunde, ca protocolul No. 15 al CongresuluI din Berlin prevede, ca limita
spre Nord a Bulgaria sa fie o linie de la Silistra la Mangalia. Decl punctul pe Dunare
trebue ales apr6pe de Silistra, me ales c aci este nemerit a se construi si un pod peste
fluviti, unde in tdte timpurile s'a recunoscut, ca un pod nu putea a stabilit de cat la capul insulelor dintre Caldra0 0 Silistra.
Acst, din urma propunere a fost admisa de to delegatiI Comisiunil (afara de cel Rus).
In aceia0 edinta,, de la 3 Noembrie 1878, deputatul Ferechide si Colonelul Falcoianu,
ati combatut parerea ColoneluluI Bogolubow, formulandu-0, dupa aceia, propunerile lor
inteun memorita, care s'a citit in *edinta de la 5 Noembrie. (Protocol No. 4, pag. 70-75).

Consideratiunile, pe care-sI bazar.' delegatir romanI alegerea punctuld de pornire a

frontiern la cate-va sute de metri de la imprejmuirea Silistra, erati :
In dreptul acestuI oras s'a mentinut in tot-d'a-una, din timpurile cele maI departate, comunicatia intre Calar4 0 Silistra.
Bratul DunariI, Borcea, care se desparte din malul stang in fata, SilistreI, Intre ea
0 satul Chiciu, stabilesce si determina chiar acsta linie de comunicatie in mod natural.
Podul de peste Dunare 9, despre care vorbesce protocolul al 15-lea al congresulur
din Berlin, pelte fi maI cu inlesnire wdat aci, de cat in punctul propus de delegatul rus,
mar ales ca protocolul suna curat : in apropierea SilistreI (Protocol No. 6, pag. 77-82).
In edinta de la 6 Noembrie 1878, comisiunea primesce o petitiune de la locuitoriI

din Silistra 0 satele vecine, care cereari sa se impinga frontiera la 30-35 kil. spre rsarit de Silistra. Propunerea a fost respinsa.
Tot in acst ll s'a fixat, ca punctul de pornire al frontierif (punctul terminus) sa
fie la 800'n din jos de Silistra (Protocol No. 7, pag. 86).

') Cestiunea poduldi de peste Dundre a fost discutatd In congresul de la Berlin la 8 Julie 1878
(p. 168-171 ale congresuldf). Principele de Hohenlohe, representantul Germaniei, observ: cd punctul de
legare despre partea Silistret trebue set fie un loc, unde un pod ar putea fi stabilit pe Dundre, la E. de Silistra,
fi care ar lega cele 2 grmurt, romdne ale fluviuluti.
In fine Baronul Haymerle, representantul Austro-Ungariei, adaogi: ea dupd avisul experfilor un singur punct in preajma Silistreti era pritincios la construirea until pod. Inalta adunare se Invoesce cu aceste
propuneri.

www.dacoromanica.ro

33
(ANEXA No. 2, pag. 123).

NOTITA

Care fixzi punctul de legaturi al frontiereT Romano-Bulgari la Est de Silistra

Latitudine .
.
.
.44, 7', 20" Nord.
Longitudine
270, 17', 30" Est de la Greenwich.

Tabloil de unghiurile msurate la 6 i 7 Noembrie 1878 de D. D. Ardagh

Chermside, oficerI al statulul-major Englez

PUNCTELE VIZATE

Din statia
Itch-Tehenguel

PS

Nordul magnetic
Cirninul la Vest de CalttrasI
Ferstra Vest a bisericeI de la CalarasI
Movila Nord, dincolo de insula Hopa
Casii. (un post de pazii) ye un deaf
Partea Nord a colibeI cariimidarieI
&Alp vecin de acsta coliba
Prajina pavilionului Yilanli-Tabia
Movil dincolo de valea de la Sud

Crucea bisericel celei marI .... ..

Anti moscheia cenusie

Ferstra bisericei celeI marl
Clopotnita moscheiel celeI marl'
Alta moscheia
Movile in sus de Dunare
'Nadu' plantel bastionulul de la Itch-Tchenguel

ObservatiunI:

11
15

Dunftre

"

JP

30
32

29
63

20
30

103
167
235

35

fl

52

ff

14
27

217

23
4
21

3
15

11
79

181

33

202
215
229
230
236
280
6

de plecare pe

PP

35
37
81

104
113
154
188
193

Moscheia cenusie
Moscheia

Din punctul

dupd bastionul

Pt

233
245
267

18

20

35
8

PP

270
268

40
21

40
30

279

43

30

ft

ff
PP

1. Distanta din punctul de observatiune pe bastionul Itch-Tchenguel, pn,

la partea proeminenta a escarper de pe acelas bastion este de 20 metri.

Distanta din punctul de plecare pe Dunre, la unghiul cel maI invecinat de coliba
caramidrier este 50,7 metri.
Distanta, intre partea proeminent a bastionuluI Itch-Tchenguel i punctul de plecare este de 800 metri.
Punctul de plecare era la 7 Noembrie 1878 la douI metri de marginea aper si la
10 centimetri mar sus de nivelul fluviula
Noua fruntarie se Indreptza catre o directiune Sud-Vest 2200 apr pe, ca s, ajung,
a puntea asedat la imbucatura \rail intre Medjidie-Tabiassi si Ordu-Tabiassi, ca la 1.650,
metri din punctul de plecare.
Declinarea busolel teodolitulul Cu care s'a ridicat unghiurile la Silistra este de

Declinarea la Mangalia este aprpe de 5,30' dupa harta de marina engleza.

Directiunea de mijloc a linier tras din punctul de plecare la Silistra pana In punctul de sosire la Millie, este de 112,52',32".
Comisiunea hotrasce apoI de a se face o recunscere pe zona de frontier dintre
Silistra i Mangalia in dilele de 7-15 Noembrie 1878.
Acsta recunscere a fost insotita de oficerif topograff insrcinatI cu ridicarea planuluT frontierit Din partea nstra a fost trimes capitanul Culcer.
ca la 26 Noembrie, comisiunea de delimitare sa-sI continue
Se maI decise
lucrarile la Constantinopol.

In acst clatorie de recunscere s'a decis ca punctul de sprijin al frontierif pe

Marea Ngr, sa fie la o movila situat, aprpe la 1200 metri spre Sud de m6ra din Ilan&
intre dou movile mar mid.
Tot atundi s'a fixat i punctele de pe frontiera (Protocol No. 8, pag. 87-95).
5

71890

www.dacoromanica.ro

34
ANEXA No. 4 (p. 124-126)
PUNTELE SI LOCALITTILE APROPIATE DE LINIE

PUNTELE DE RECUNOSCERE ALE LINIEI-FRONTIERE

c.

.....2
cu o
nEg

S
S

Iti
.0

4-

DENUMIRE

CL)

154

el)

,CL)

E
o

J2 5 .,'

IN DI C A TIUNE

;-,

7..=4 g

aoE

te de dinetts pre-

DENUMIRE

cedentit

,o--d
o

'n
Ti .

e :..'.'

gl E

.:.0,

ar-

,-, ,4.;
SlEi g

.^. 0,
, --

OBSERVATIUNI

eS

174

"S
s

a a)
C., Z6
40;4A

S'

UnghiurTstil:r:fol;nrnaa--

INDICATIUNE

r....>0

tii

7-1.!'-'1

EXPLICATIUNI

2: =

p0 8 -E

8a 8a

Ectom.

Punt hotar pe Dunre, la E.

de Silistra, la 800m de IthTchenguel Tabiassi

Linia frontier striibate

Deirmen-Tabiassi . .

Positiunea e-xact a a-

cestui punt e fixat&

printr'o msurtoare

. .

special
Este a doua punte mer-

2 Podul de la vrsatura talveguluT, care desparte intririle pe care se ridica Medgidie - Tabiassi*i Ordu-Tabiassi

3 amp cultivat la confluenta

celor dou rovine ce forformzii, talvegul precedent

end In susul grleI

17 220

Frunlaria urmz traseul curb al talvegulul in tre puntele No. 2

04

25

4 Grupul de 8 arborl la confluenta unc mici rovine ce

se cobr de la fortificatia

Ordu-Tabia
5 Arbore In capul rovinel, care
se prelungesce titre Ordu-

Piatra in vrful undi

20

movile de 1.400m

84

Tabia 0 Arab - Tabia d'alungul drumuluI vechill al

SilistreT la Varna 0 la bifurcarea drumurilor .

Movil isolat la Sud-Vest de

Almaliil
5

122

Pod pe drumul cel mare

15 120 178 in fundul vit Kulhora

la 1.050m

7 Arbore la Est de ambra*amentul cilor Almaliii-Caraorman 0 Almalift-EsenchioI

8 Movila B la Est la mra de

la Caraorman 0 la Nord de
drumul cel mare

17

9 Movila C, vecin cu drumul

de la Varna la Sud de m6ra
de la EsechioI . . , . . .

3,75 115 175

Semnul No. 8 apartine

272

unul grup de 2 movile;

este cel mal la Sud

din amndou

. .....

chioi la 3.600m . . .
Mra de v6nt de la Esechioi la 2.400m . . .

Drumul cel mare de la

Varna la 180m . . .
57,5

Mra de vnt de la Esechioi l 4.150m . . .

279

de la EsechioI la Gib-lita la confluents. Walor la 3.300m . . . .

350

78 106 Hotar lajumtate drum

Mica movil. la Nord

de Cranova la 1.000m
104 104 206 Cimitirul la impreunarea drumurilor la 600m

din movila E la Iocul cel

mai central al stAncilor isolate, situate la 6 km. la N.
de Cranova in valea care
se cobr la S N. de sat 0
aprpe de un cot care se

Cuiusu

175

40 152 175 Movila la S.-V. de Ese-

12 StAnca pe linia drptti. dus

'ntrce spre Vest

15 13 Vrful fnvecinat de incruciarea drumurilor CranovaCalaigi, 0 Velikioi-Regep-

Mica movil. spre Nord

la 250m .

ll

13
1.

Movila dincolo de drula 2.000m

1I

12 11 Movila E. la Vest de Cranova *i pe drumul de la

Cranova la Buiuc-Carvan

31 157 222 Mtra de la Caraorman

10 Movila D cu semnul de trian9

mul cel mare la 1:350m

gulatie la Est de Esechioi

0 la S. V. de Garlita . . .

737

348

Imediat dincolo de puntul de recunscere No.

12, linia frontier& strbate valea Cranovei 0

se 'naltd, pe o colin.

48

48 113

Mra cea mal aprpe

de Calaigi la 2500m

36 137 280

www.dacoromanica.ro

53

35
PUNTELE DE RECUNOSCERE ALE LINIEIFRONTIERE

5
400

-.
..=

5o..

.P..

pd.)

303

.,..

..
0

- -.E.,

UnghiurT a-

14g

tire Irma;

DENUMIRE

.,.-
o

tii

=....

INDIC ATIUNE

44
=0

5
.0.3.

co cc,

.,

0o

44) f_,ca.

te de dtrectta precedentil

z z

Betona.

Po 4?,

ti

z 1 v.
`a

DENUMIRE

;4;4
os....'

OBSERVATIUNI

INDICATIUNE TA=

EXPLICATIUNI

s.
p
q'''

PUNTELE SI LOCALITITILE APROPIATE DE LINIE

0elV
..

gil

sr,E

8E

87e;

A.10.4e

16
17

18 14 Vd,rful la un kilometru i jumatate la S.-V. de Tekederesi

Notitele relative la puntele de recunescere No.

66 175 118

14

18 sunt datorite

uneI cercetarI fed repeg asupra terenuluI,

fcutti de oficeriI romnl

19 15 Confluenta rovinel Tekede-

resi 0 al vil celei marI,

trecend prin Tersconduru- i

Ked-deresi

20 16 Punt al \rail la dou chilometri 0 jumtate aprepe,la

Vest de Tersconduru . . .
21 17 Punt pe drumul de la IucarMahale la Tersconduru, la
jumatate drum fntre cele
.

18 112 117
40 109 117

30

85 156

52

85 180

Sevendic

61

61 256

S.-V. de Sevendic

36 145 240

dou sate

22

23 18 Incruciorea drumurilor Iu-

car Mahale-Saricea 0 ChecIderesi-Hisarlic

25 19 Movila L cu un semnal de
triangulatie la jumtatea

distanteI intro Emsemlia 0

26 20 Semnal de triangulatie spre

27

21 Movila M la un km. spre S.-V

de Hasanchi

Mera Sevendic la 1.750m

15

Mtira Armutli la 3.100m

11

48 175 169

28

2' 22 Movila N la Est de drumul

Hasanki-Armutli, la Ose km.

de Hasanki 0 la 3 km. de
Armutli

48 164 1:,

30

31 23 Arbore la Sud de satul Armutli

32 24 Movila 0 la Vest de DocuzacI

33 25 Movila P cu semnal de triangulatie la S.-E de DoguzacI

3, 2 Movila Q la S.-E. de Derechioi-Cifut-Cuiusu

34 27 Movila R. la Sud de CanhCiucur la Nord de Muraadi

37
38
39

63,6 170 116

20 106 193

Movila spre N.-V. de

DocuzacI la 3.000 . .
Mera de vent de la DocuzacI la 1.950m . . .
Mera de vent de la Do41 119 186 cuzad la 2.700m. . .
Mra de vent de la Hai50 126 172 sarlic la 1.700m . . .

100 117 171

Debuoul S al satuluI
CanIi-Ciucur la 3.700m
Casa cea maI aprepe

de Muraaci la 2.900m

S0T

fntre Movila S la Est de Husein -Techekioi i movila T,

42 29 Movila U aprepe de un sat

331

226

94 108 180
Movil la 2.700m

www.dacoromanica.ro

Puntul de recunescere
No. 26 este cel mal la
Sud de cele 2 movile
situate Intre Derechioi
o Cifut-Cuiusu

45

141

8488

(cea maI la Sud din cele

41

76

La 1.200m de movible

28 Un punt la jumtate distanta

dou movile) la Vest de Hoscadin

54

Fruntaria tale drumul

flusein la Tekekioi-

Daulukioi, la 700m N.
de cimitirul HuseinTekekioi

49 Fruntaria trece la 900m

36
PUNTELE DE RECUNDSCERE ALE LINIEI-FRONTIERE
0.
5.1

DENUMIRE

C1)

QQ
W CP

C.)

CV

4 '- P.

75.

a.

.55

S SL

s a)

INDICATI UNE

LInghiurl aproxlmative formate de dl-

recia precedenta

zz

ev

PUNTELE I LOCALITATILE APROPIATE DE LINIE

7.

DENUMIRE

INDICA TIUNE

PE

OBSERVATIUNI

ae

ai

EX PLICAT IUNI

ot3

g1.1

Ectom.

In ruina la Sud de satul ruinat Almali

Sud de mera S. de

78 108 161

de la Kadikioi i strabate o linie telegraficd

fntre satul rumat

43

44 30 Movila V la Nord de Karad-

jilar (cea mdi la Nord din

cele dou6 movile)

47

Unja telegraf. la 800m

spre Vest
99 184 Mora la Est de Caradjilar la 2.000m . . . .
Movila vecina' la 230m

movila V.
Fruntaria la 3.100m de
movila V. trece la 10m
Nord de o alta," movild;
.10

gala de movila cea

Movila cu semnul de

45 31 Movila X a 1330m de mera

Ilanlic punct hotar pe Marea Negra

triangulatie la Vest- de
Caradjilar la 2.100m

Alt movild la 3.600m

54

93

la 4.600m aprepe, ea
trece la o distanta enoua.

323
332

Movila X este la 180m

de o altd movila ma

micti situata la Sud

Plagea, este la 200m

de movild X

La 20 Aprilie 1879, Comisiunea se reintruni la Constantinopol, ea era constituiti astfel : Preedinta a fost 1uat6, de comisarul Franta Lemoyne ; comisarul Anglid a fost inlocuit
prin Edward Bruce Stamley.

In acsta a doua sesiune, opunerl nou se facurg, din partea delegatuldi rus, care
atrase In partea sa i pe al Austria
Mai 'nainte ca lucrrile comisiunif s, fie sanctionate de puterile cosemnat6re, trupele
romAne ocupara positia de la Arab-Tabia, aceia ce era sa complice cestiunea, maI ales
ct trupele rusescl nu dewrtasera incr, Bulgaria.

Prin intervenirea Rusid se obtinu uvw retragerea trupelor de pe Arab-Tabia, dup

cate-va lile de ocupare.
Acestea se petreceati filtre 20 Aprilie .5i 23 Septembrie 1879. La 27 Octombrie, Comisiunea se Intrunesce din noti la Silistra *i se compunea : pentru Germania, din Majorul
Heyde din genit ; pentru Austria, Colonelul Iaeger ; pentru Franta, inspectorul general de
podurl, Lalanne; pentru Anglia, Cgpitanul Sale si Locot. Caillard; pentru Italia, din Majorul
Sonzolli ; pentru Rusia, inginerul Karischeff i generalul Struwe; pentru Turcia, din ge-

neralul Yachia si Gabriel Effendi Naradounghian. Presedinte fu Lalanne, iar secretar

Iaeger asistat de Caillard i Naradounghian.
In edintele ce se urmard (4 la Silistra i 3 la BucurescO, Comisiunea admise pe delegalii Rornni (Colonelii Flcoianu fi Arion ci inginerul Olnescu), s urmeze explorafiunile
pe teren, set asiste la deliberatiunt fi seez-is dea petrerea asupra punctelor in litigia, pira voce
deliberativ.

De la a 3-a fedintet, s'a admis fi comisiunea bulgaret (Boris Antonovici inginer fi M. Karamihailoff) sei asiste la lucrad cu voce consultativd.

Mal multl delegatI, intre care al Italid, struiati ca mal MUR" Comisiunea sa se
ocupe de locul unde trebuia afe(lat podul i numaI dupg resolvirea acesteI cestiunI sal se
trca la studiul traseuluI frontierif.
AcstA propunere obtinu consimtAmntul tuturor membrilor ; delegatff Rusl citir, un
memoriti coprinOnd dou6 propunerl asupra locului aselril poduluI, propunerI care al:1
fost criticate cu energie de delegatil romanI; acetia propuser6 i ei un proiect. Comisiunea
decise s viziteze locurile celor 3 propunerI :

Comisarff Rusl propunea5 a se asela podul la 21 sal 36 k. spre N.-E. de Silistra ;

www.dacoromanica.ro

37

iar delegatri RomanY gaseati ca punct ma nemerit la 800 m. spre E. de Silistra. In acsta
cestiune delegatul Italig facu propunerea.
Comisarul Rus cere parerea celor-PaltI membri, daca locul podulur trebue s fle in
directia Canlia-Ciord la 21 km. maI jos de Silistra, sari apr6pe de lacul Oltina (DichisenIParj6ia)? (Acsta ultima propunere se retrase).
Fie-care delegat trebuia sa-sY formuleze parerea in scris, daca constructia poduluI
era sari nu posibila pe locul ales de comisarul Rus. Totl delegatir respinsera acsta propunere ; iar in sedinta de la 1.1 Noembrie 1879 se fixeaza ea, punctul terminus s fle acela
ales de comisiunea anteri6ra.
Cu t6te opunerile delegatuluI Rus, se inchisera sedintele comisiuniI de delimitare.
2. Traseul frontierii romano-bulgar, fa cut de Co2nisiunea Europnei de delimitare. Descrierea topograficd a acestel frontieri. (Actul din 17 Decembrie 1878, pag. 120-122. S'a mo-.
dificat in urm art. 6 si 7, dupa cum se va arata maY jos.)

In virtutea art. XLVI al tratatuld incheiat la Berlin la 1.3 Iulie 1.878, Principatul
Romanid urmand a primi teritoriul situat la Sudul Dobrogia pana la o linie avnd ca
punct de plecare la Est de Silistra i respumjnd la Marea Ngra, spre Sud de Mangalia.
Traseul noueI frontierl trebuind a se fixa la fata loculuI de Comisiunea Europn
intocmita conform art. 2 al lisuluI tratat pentru delimitarea Bulgarid :
11/. M. L. L. Imparatul Germania Imparatul Austro-Ungaria Domnul Presedinte al
Republicd Franceze, M. M. L. L. Regina Mard-BritaniI si Irlanda imparateasa Indiilor,
Regele Italia Imparatul tutulor Rusiilor i Sultanul Impratul Otomanilor atl numit pe

Comisarif lor
M. S. Impratul Germanid pe Wilhelm-Frederic-Carol-Gustav Ion de Scherf, Colonel
Comandant din al 1.3-lea Regiment de Infanterie de la Rin No. 29.
M. S. Imparatul Austro-Ungarid pe Baronul Carol-Christian-Henric de .Ripp, Colonel
de Stat-Major.

D. Preedinte al Republicd Franceze pe Jules-Victor Lemoyne,

ef de escadron de

Stat-Major.

M. S. Regina Regatuld Unit al Mare Britanil i Mande, Impratsa Indiilor pe Robert-Home, major in corpul de geniti i Colonel in armata.
M. S. Regele Italid pe Baltazar Alexanclru Orero, Locotenent-Colonel de Stat-AIajor.
M. S. Imparatul Rusid pe Andrei Bogolubow, Colonel de Stat-Major, Adjutant al M. S.
Imparatulut.
M. S. Sultanul Impratul Otomanilor pe Mehemet-Tahir-Paisa, General de Brigada din
Statul-Maj or.

at" depus actele de imputernicire, s'ari constituit la Constantinopol

Acetia, dupa
in comisiune de delimitare a Bulgaria la 23 Octombrie 1878.
ComisarI aI celor pte puterI semnatare tratatuluI de la Berlin, dupa ce s'aii
transportat la Silistra i ati strabatut tra intre Silistra i Mangalia, ca sa studieze
dat
s adune cunoscintele necesariI; dup ce ail' ascultat esplicarile ce
de delegatiI numitI pentru acest sfarit de guvernul A. S. R. Principele Romania
Declar traseul frontierel flxat dupa principiile i in conditiunile urmatre:
Art. 1. In conformit ate cu intentiunile puterilor swum-dare ale tratatului de la Berlin fi
spre a da Guvernului Roman putinta de a stabili o comunicatiune entre ambele termuri ale
Duneirii pe local recunoscut cel mai potrivit in sus in apropiere de Silistra, punctul de plecare al nouei frontiert despre Est de Silistra, este fizat pe prmul drept al Iluviulut, in ta(
de Diermen-Tabiasi, la 800 m. de bastionul N.-E., al ora,sului (Itch-Tchenguel-Tabiasi).

Art. 2. Locul exact al acestuI punct este dat inteun plan regulat pe scara 1/3000
anexat la presentul act, Cu o notita care flxza latitudinea i longitudinea sa, precum i
positiunea sa marcat pe puntele cele maY insemnate ale orasuluI i pe cele din prejurul

Art. 3. Punctul de legatura al noud frontierY pe Marea Ngra, la Sud de Mangalia,

este'insemnat prin movila cea ma mare din cele treI situate la 1300m. aprpe, spre
Sud de m6ra de la Ilanlik.

www.dacoromanica.ro

38

Art. 4. Latitudinea i longitudinea acestur puncl a fost luate precum mal' jos se arata
de pe harta de marina Engleza a Maril-Negre :
Latitudine 43.',45'45" Nord.
Longitudine 28, 32', 20" Est de pe meridianul Greenwich.
Art. 5. Intre cele doua puncte de legg,tura determinate in articolele precedente, traseul
liniel frontierI este, in principi, stabilit dupa accidentele naturale ale terenuld, lesne de
recunoscut i abatandu-se cat mar putin de unja drpta, care unesce cele dou puncte exreme.
Art. 6. Linia de demarcare este indicat, pe un plan topografic pe scala 100000
tocmit
dupg, planurile espediate i esecutate la fata loculur si este descrisa cu amanuntul
inteun caiet, in care sunt specificate punctele ce s'ati marcat i carl ail fost alese pe teren,
Asemenea s'a falcut si o schita pe aceias. scala, pe ca,re sunt indicate numaI linia cu punctele sale marcate, talvegurile principale i localitatile fruntarier.
Art 7 '). Linia frontiera pornind de la Dunare (No. 1), se indreptza catre S.-S.-V.,
traversza reduta Diermen-Tabiasi, care va trebui sa fie darimata, lasa la V. cimitirile ora-

sulur si merge sa se impreune cu puntea aseljata la capul talveguld, care desparte contra-forturile, pe carI se ridic intaririle de la Medgidie i Ordu-Tabiassi (No. 2, picket No. 1).
Incepnd de la acest punct, ea urmza in directiunea S. talvegul maI sus indicat,
pe valea Iasi-Tepe-Ceair, pana la confluenta unur talveg secundar (Cali-Petri-Ceair) insemnat
printr'un loc, pe care se cultiva zarzavaturI (No. 3), se aplca apoI spre S.-S.-V. si urmza

urcandu-se in sus prin fundul vaier principale Iasi-Tepe-Ceair, pana la o roving, care se
cobcira perpendicular de la contra-fortul Ordu-Tabiassi.
Din acest punct (No. 4, pichetul No. 2), fruntaria se ridica in linie drpta spre Est pe
culmea dealuldi Sill-Olu-Sirti, i se prelungesce pang, ce ajunge la punctul talveguldr, care
se aft' intre contra-forturile Ordu-Tabiassi i Arab-Tabiassi, adica pe valea Regene-Ceair
(Pichet No. 3, piatra No. 5).
Prin modiflcatiunile propuse de cabinetul Vienez in 1880, tra,seul frontieriI intre punctele No. 1. si 5 s'a fixat ast-fel :

De la punctul terminus (No. 1), frontiera se indreptza catre S.-S.-E., trecnd pe la

3000m spre E. de Diermen-Tabiassi (No. 2), urea, catre S.-S.-V. panta dlulur kral-Ceaia-Bair,

trece printre forturile Yelanti-Tabiassi (ce r6man in Bulgaria) si Arab-Tabiassi (ce r6mane
500m care S.-V. de Yelanli-Tabiassi.
In Dobrogia); piatra No. 3, este aselata la
De la acest punct frontiera cob6ra panta dluluI catre S.-S.-V. Ora in valea Rege-

deressi-Ceair ; piatra No. 4 este wjata la 6 kil. spre S.-S.-V. de \drib' Inltime cotata
102, pe care este aselata Arab-Tabiassi.
De la piatra No. 4, frontiera urmza talvegul \Tad Rege-Deressi, mergnd paralel cu
sosua Silistra-Bazargik (care r6mane de partea Bulgariel), pang la piatra No. 5, a c,arer
positiune era deja fixata de comisiunea de delimitare.)
Acest articol pe lAngd coprinsul Comisiunel de delimitare, mal contine i o descriers topograficii
amanuntitit a frontierei, Meta& dupd harta MareluI Stat-Major. Scala 1/50000.
Modificarte aduse de Comisiunea de delimitare art. 6 #7 ale artulut din 17 Decembrie 1678, care fixzd
frontiera Romdno-Bulgartt :

La art. 6 (dupd ultimul aliniat si se adaoge):

Dupd o decisiune luat in urma de cdtre PuterI, modificAndu-se unja de demarcatie de la Dundre
pAnd la punctul de reper No. 5, Comisia a fntocmit pentru acstit parte a frontierif un crochiti. (A se vedea
crochiul No. I).
La art. 7 (in locul aliniatelor 1, 2, 3 i 4 s& se scrie):
Linia frontier& plecAnd de la Dunre in punctul artitat la art. 2, se indrpta in curbti,wpr fncovoiatii,
catre Sud, pdnd la jum&ta.tea pantei celdi de al doilea contra-fort al indltimeI de la Arab-Tabia ; apoI in

unghiu drept cob6rd actsst pantd, taie valea, pentru a urca In linie drptti, primul contra-fort al acesteI
lsdnd Arab-labia de partea Romdnief.
Frontiera continud in directiunea aproximativ N.-S.0 merge a intalni osua Cara-Orman la bifurcatia drumului ce duce la satul Almalfu.
De la acstd bifurcatie pdna la punctul de reper No. 5 (indicat in caietul descriptiv i insemnat prin-

www.dacoromanica.ro

39

De la No. 5, frontiera ja directiunea S.-E., urca culmea dluluI kral-Ceaia-Bair, 'Ana

la o mare movil izolat, Gabrovita (No. 6, pichet No. 4), aflat intre drumurile care duc
de la AlmaHu spre S. pang in sosua mare.
De la piatra No. 6, frontiera urmza culmea dlulul Sari-Mesea-Bair, In directie S.-S.-E.,

paralel si pe la N. soseleT marl', pang la cotul nordic ce acst sosea face la trecerea parauluT Pampur-Ghiolghiu.

Piatra No. 7 (pichet No. 5), este aselat la 9 kil. spre N.-V., de podul peste Ora.
Incep8nd de la No. 7, fruntaria urmz, directiunea spre S.-E. intre drumul ce merge de
la Caraorman (Bulgaria) la Esekiot i drumul cel mare, cob6r In valea parAulul" PampurGhiolghiu i urea pantele dluld Belezlichi-Sirti (piatra No. 8); de ad i trece peste o vale
care se cobr de la S.-V. iezerulul Carlita (numit Curu-Canara) i ajunge la o movild
(No. 9), situat la Nordul drumuluf, apr6pe de coltul cel mare al acestusi drum si la S. de
EsekioT, dupg ce ma intaiil a suit panta dlulul Hagi-Durac-Sirti (pichet No. 6), a tiat pe
la origin valea Mahale-Orman-Ceair 0 a urcat panta dluluY Mahale-Orman-Bair (care este
In Bulgaria).

Intre acst, movil (No. 9) 0 semnul de triangulatie No. 10 (punctul Cuiugiuk) pus
la Est de EsekioI, frontiera se Int6rce spre Nord pe culmea dluluT Saban-Bair, cob6r6 valea
Saban-Ceair, urcA dlul Pimirli-Bair (pichet 7), cobr prin pdure valea Punar-Orman-Ceair,

urca putin pantele nordice ale dluluI din Bulgaria Tiumbet-Bair, cobr iarsi' In valea
Chilege-Ceair, apr6pe pe la bifurcatia acesteia cu Punar-Orinan-Ceair, de care am vorbit,
duph acsta urca panta dlulul bulgar, Bel-Orinan-Bair (Picket No. 8), 0 In punctul cel
ma inalt 1711 (Cuiugiuk) al dlulul" Tanas-Sirti, pe unde trece drumul de la Garlita se
piatra No. 10, la bifurcatia celor doug dlurT Tanas-Sirti la V. si Versat-Sirti la E.,
ambele ramificatiunI nordice ale dluld bulgar Bet-Orman-Bair.
La Nord de partea frontieril ast-fel trag, despre partea RomAniel', se afl, satele AlEsekiot i Gdrlita ; la S. 0 despre partea Bulgarid, satele : Barcernan, Cara-OrmanCiatal-Orman, Ienikiot, Alifakilar, Kuciuk si Biuiuk-Kainargi.

Intre semnul de triangulatiune artat maY sus 0 o movild (No. 11), situat la N.-V.,
de Cranova, directia este cu puting diferent de la Vest la Est ; linia trece peste valea Cavac-Culu-Ceair (pichet No. 9), urc dlul Begene-Bair, unde taie drumul GArlita-Kiuciuk-Kainargi, cobr apoT In valea Cuiugiuc-Ceair, urc putin pantele nordice ale dlulu din Bulgaria Carvan-Bair (pichet No. 10), pe aci trece drumul de la Cuiugiuk la Kiuciuk-Kainargi,
taie valea Deinecican-Cula-Ceair, urca dlul pduros Cara-Burun-Bair, pe unde merge un alt

drum, care vine de la Cuiugiuk si trece frontiera pentru a duce la Kiuciuk-Kainargi

Zarnict (Bulgaria), cob6r apol" in valea satuld Carvan-mic i Culac-Punar-Ceair (pichetul

No. if), pe unde trece drumul Carvan-Zarnid, apoI prin pdurea Barbotari-Orinan, taie
valea satuld Carvanul mare, pe unde trece drumul la Kutuclia i in fine pe dlul CiriagiIol-Bair se afl piatra No. 11 i pichetul 12. In acsta intindere fruntaria las la Nord,
Romania satele Cuiugiuk, Kiuciuk i Buiuk-Carvan; la Sud, Bulgarid satul Kutuklia.
In punctul de recun6scere (No. H), linia de demarcatiune se intrce repede spre
Nord-Nord-Est, ca &A, se unsca in linie drpt cu o stanc raps situat In fata
talweg secundar In valea Satikiot-Ceair, prelungit spre S. cu Canara-Ceair, care serv de
comunicatie intre &did Cranova i lacul Oltina.

De la piatra No. 11, frontiera trece prin pdurea Saidi-Orman, taie drumul de la
Velichiot la Cranova prin valea de la Sudul satuld Velichia apol" in pdurea Cara-AliCorusu se afl pichetul No. 13; dup ce ese din pdure, frontiera se indrpta care N.-E.
la piatra No. 12 (pichet No. 14).
tr'un arbure ce se gsesce la origina talvegului dintre contra-forturile Ordu i Arab-Tabia) frontiera e format de partea riisdritna a soseleI de la Cara-Orman, care va apartine ast-fel In total Bulgariei.
Din acest punct, frontiera se Indrpt ctre E. prin liniI drepte, care s unsc arborele sus artat
cu un mare tumulus A (No. 6) si de aci la un arbore vecin bifurcatiei drumurilor de la Almaltu catre CaraOrman si EsechioI (No. 7).
(Dupti acle manuscrise, adunate de d-1 D. Sturdza).

www.dacoromanica.ro

40

In acsta portiune lasa spre partea Romania satul Velichiot.

Frontiera se indrpta apa catre Est-Sud-Est, taie valea Satichia-Ceair, urca dlul
Siran-Culac-Bair, pe ca,re se afl piatra No. 13 i pichetul No. 15, urmza aprpe aceiasr
directiune, pe dlul Cara-Peretlic-Artassi (pichet No. 16) i Aivalic-Bair, paralel si la E. de
vaile din Bulgaria Canara-Ceair fi Sarp-OrMan-Ceairj cob6ra apoI in valea Regep-CuiusuCeair (pichet No. 17), unde taie drumul de la Regep-Cuiusu la Cranova i Cadichiot ; urea
ramificatiunile vestice ale dluluI Uzum-Bair, cob:5ra, in valea padursa de la N.-Vestul
satuld Techederessi (pichet No. 18) i in fine urea la movila Tuzla-Iuk la piatra No. 14.
Frontiera las,
la S. Bulgaria satele Cranova i Cadichia, la Est, Romania, satele Calaigi, Regep-Cuiusu i Tekederessi.

Incepand de la varful aratat maI sus (No. 14), unja frontiera se impreun la EstSud-Est prin valea Terzhondu cu confluenta roving, care se scobira de la Techederessi
(piatra No. 15 i pichetul No. 19); aci taie drumul Techederessi-Cadichid i urmza talvegul rovinel pan la 21/2 kilometri spre V. de Terzhondu, pe valea acester rovine merg
drumurile de la Techederessi la Hardali i Terzhondu; lasa apor valea la piatra No. 16 (pichet No. 20), ca s se intinla maI spre Nord (pichetul No. 21) si sa taie drumul de la Terzhondu la Iucar-Mahale (Dobromir-Izir) la jumatate distanta intre aceste doua sate pe valea
Caralmus-Uzun-Culac la V. de piatra No. 17 ; urmand aceiasI directiune estica de la pichetul No. 22, urca dlul Dermen-Sirti, taie drumul de la Dobromir la Ked-Deressi, urea
dlul Irasli-Bair i la incrucisarea drumurilor, care plea, de la Techechioi fi Azarlic, pentru a trece peste frontier, se afla piatra No. 18 (pichetul No. 23).
La Sudul frontieriI, satele Terzhondu i Keci-Deressi r6man ale Bulgaria; la Nord,
satul Dobromir al Romania.

De la incrucisarea drumurilor indicate maI sus (No. 18), fruntaria indreptndu-se

spre Est-Nord-Est trece in linie drpta intre Azarlic ssi Enicemlia, lsate Romania de o
parte, si Deli-Iusuf-Kuiussu de alta parte si merge sa se impreune cu un semnal de triangulatie situat la 5 kilometri spre Nord de acest din urma sat.

De la piatra No. 18, frontiera urea. dlul Azarlic, taie drumul de la Azarlic la

Iukar-Mahale in dreptul pichetului No. 24, cob6r5, in valea Eniflemlia, unde taie drumul de
la Azarlic la Deli-Iusuf-Kuiusu, apa in padurea Suld-Orman, drumul de la Azarlic peste
frontier i in fine la movila Iardm-Bam, se afla pichetul No. 25 i piatra No. 19, pe aci
trece si soseua de la Enisemlia, pe care o taie catre S.-E. in doua puncte, dupa cum vom
vedea si duce la satul bulgar Hasancea.
Intre semnele de triangulatie No. 19 i 25, asajate, unul intro EniFemli i Sevendik,

cel-l'alt la S.-E. de Docuzaci, directia generala este Sud-Sud-Est, aprpe paralela cu a

cid de la Enimnli la Docuzact, pe care o lasa cand la drpta cand la stanga cu usurele
intreruperI intre punctele de recun6scere intermediare; in acsta intindere, linia se prelungesce pe un ses cu nisce slabe ondulaiun i strabatut numal de doua mancaturf peste
care trece; cea d'anta la S. si aprpe de satul in ruina Armutli i cea d'a doua la 2000
metri spre S. de Docuzac; ea taie calea (lg piatra No. 24, pichetul No. 32) de la Medjidia
la Hagi-Oglu-Bazargic prin Musabei la 2000 metri Sud-Vest de Docuzact.

La Nordul acesteI pail a fruntarie

i despre partea Romania se afla satele Se-

vendik, Schender, Hairanchia i Docuzaci ; la S. si despre partea Bulgaria satele Deli-IusufPoiraschiof (ruinat).
Kuiusu, Hasancea (ruinat), Durasi, Ienige-Dzedid

De la piatra No. 19 frontiera se indrpta catre S.-E. si pana la piatra No. 20 merge
paralela cu sos6ua, care am vVut-o trecnd de la Enisemlia in Bulgaria. In acsta portiune intre vaile padur6se lard m-Culac .1 Cogea-Ceair, pe care le taie pe la origina se Oa
pichetul No. 26.

La S. de piatra No. 20, sos6ua taie frontiera pentru a it-Ara in Dobrogia si duce la
Skender i Bairam-Dede. Aci se bifurca, iar drumul care trece din noti frontiera in Bul-

garia pe la pichetul No. 27 duce la Hasamcea.

Intre pietrele No. 20 21 frontiera e trasata pe dlul Tiulia-Babalic. La N. de piatra
No. 21, frontiera taie drumul Hairamchia-Hasancea. Piatra No. 21 este asecjata pe movila

www.dacoromanica.ro

41.

Kalaigi (cotatei 195) a dluluI Kalaigi. Pe aci vine din Bulgaria drumul de la Hasancea,
drum care merge paralel frontiereI 0 o taie la piatra No. 22 ; de unde frontiera urmza
directiunea S.-E. 0 la pichetul No. 28 taie valea Hairamchiot, pe unde trece drumul la
satul Hairamehiot prin padure, urea' apoI dlul Hairaznchiot la piatra No. 22, pichetul No.
29, unde drumul ce am vlut c vine din Hasancea trece frontiera In Dobrogia pentru
a duce la Armutlia ssi Docuzact. Spre S. de piatra No. 22, taie valea Armutlia la punctul
Atd-Saddk (pichetul No. 30), urca dlul Docuzact (pichetztl No. 31) 0 la piatra No. 23 '0
schimba brusc directia de la S.-E. catre E.-S.-E. pe la piatra No. 24 (pichetul No. 32) 0 de

aci pe la 2 kilometri spre S. de Docuzaa taie valea Docuzact 0 urca dlul Morel la
piatra No. 25 aelata pe Movila-Mare (cotata 200) ; aci se afla 0 pichetul No. 33.

Plecand din semnalul de triangulatie No. 25, linia de demarcatie trece intre Derechiot 0 Haisarlic peste o noua crapatura indreptata de la Nord spre Sud 0 ajungnd la
esul tnalt ale caret' ape ail facut nisce *blurt' insemnate la Nord catre rovina 0 spre
portul Mangalia, la Sud catre basinul Araci 0 lacul Kartali, ea se prelungesce din movila
In movila, apr6pe in linie drpta 0 inteo directiune generara, de la V. spre E. 'Ana In
punctul de hotar fixat pe Marea-Ngra, la Sud de Ilanlic.
In acsta intindere ea lasa la Nord Romania satele Derechioi, Karaozner, Kanli-Cicur,
Dazduchiot, Valali, Hoscadin, Kadichia, Hagilar fi Ilanlic ; la Sud, Bulgaria satele : Haisarlic, Cifut-Cuiusu, Mara-Aci, Husein-Cechiot fi Karagilar.
De la piatra No. 25, frontiera cobra in valea Cerchezchiol ?i urca apor dlul Derechiot la piatra No. 26 (pichetul No. 34), unde taie drumul Derechiot la Haisarlic; merge pe

acest d!, taie drumul Caraorner la Ciufut-Cuiusu la pichetul No. 35, cobra In valea Isvorului la pithetul No. 36, taie drumul de la Caraomer 0 Canliciucur spre a duce la Muraaci, lar la piatra No. 27 (pichetul No. 37) taie drumul de la Valali la Muraaci.
De la piatra No. 27, frontiera ia directia generara de la V. la E. putin inclinata catre Sud, trece pe la pichetul No. 38, taie la pichetul No. 39 drumurile call venind de la
Dazduchia, Valali 0 Hoscadin, se intainesc pe frontiera, pentru a trece in Bulgaria la satul
Husein-Cechiot.

Ajunsa la piatra No. 28, frontiera se indrpta catre E., taie drumul de la Hoscadin
la Buiuk-Caceamac pe la pichetul 40; la pichetul -41 cob6ra in valea Caceamac, pe care se
afla picketul No. 42, unde trece drumul care venind de la Acbafi duce la catunul Caceanzac,
unde trece frontiera.
Pe dlul d'asupra 0 Estul satuluI Caceamac se afl. piatra No. 29, frontiera urmza

apoI dlul pe la picketul 43, la E. de care cob6ra in valea Akangi; iar la incruciarea
drum urilor carI vin din Hagilar, Caract-Cula 0 Mangalia, pentru a trece la satul Akangi se
afla, pe o movila de 81m inaltime piatra No. 30, la E. de care 0 pichetul No. 44; frontiera
continua ca.tre Est prin valea Ilanllc, taie drumul llanlic-Akangi, iar la cel care plca din
Ilanlic pentru a duce peste frontiera la Durancztla in Bulgaria se afla pichetul No. 45, la
Est de care pe o movila 'nalta de 34'1, wzata la Ormul Maxis'', se afla piatra No. 31.

Art. 8. Este lasat in voia celor dou6 state limitrofe, ca daca vor crede de cuviinta,
sa ridice un plan regulat 0 trigonometric al zond-frontiere, 0 s ia inteo comuna intelegere, orY-ce m6sur vor crede necesariI, ca sa pun& semne de hotar, conform traseuluI
aprobat de comisiune.

Art. 9. Patru din cele cincl documente despre care se face mentiune la art. 2 0 6,
adia : planul regulat 0 notita privit6re la punctul de legatura al frontiereI la E. de Silistra, schita 1;30.000 ;ii caietul descriptiv al punctelor de recunscere pentru linia-frontiera,

care sunt intocmite in epte exemplare identice, cate unul de fie-care Putere representata
In comisiunea de delimitare. Ele sunt investite cu semnaturile comisarilor 0 anexate la
presentul act, cu care ail' aceiml putere 0 valre.
Dou copiI dupb, planul original de 'Woo 0 dupa caietul descriptiv se vor infiinta
prin Ingrijirea secretariatuluT, spre a se transmite guvernuluI bulgar 0 guvernuluI roman,
dupa ce vor fi aprobate de PuterI.
6

11890

www.dacoromanica.ro

42

Art. 10. Actul de fata coprinvInd i;lece articole In septe copiI, s'a subscris de tog
comisarir In virtutea puterilor cu care ail fost investiff.
El se va supune indata la aprobarea guvernelor : Germania Austro-Ungaria Franta
Marel-Britanil, Italia Rusiel i Turciel de catre comisarir lor respectivr. Mara de acsta
aprobare, presentul act este declarat cu anexele despre care se vorbesce de la art. 9, singurul document autentic, privitor la noua fruntarie.

Facut la Constantinopol, septe-spre-Oece Septembrie, una-mie-opt-sute-septe-zed si opt.

3. Distantele Intre diferite puncte pe frontiera de Sud.

-'

4o

NUMIREA

6 Ts;

Z .0

.4

C.)

,,

:.',,e

ca

4.., :4
cD

..-..

-5-

(I)

a0

os

''''

m.
1

2
3
4
5

6
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

32

33
34
35
36
37
38

39
40
42
43
44
45

Topcisol

M6ra de la SalciI

EssechioI
GrArlita

41

Trec6t6rea Ostrov
Arab-Tabia
Gabrovita

Valea Ngrii,

Cainargi
Cuiungnic
Carvan

Trectbrea Carvan .

Velichiol

Canara

Calaigi
Cranova
Regep Cuiusu
Cadichioi . .
Techederessi
Valea Terzhondu
Terzhondu
Dobrornir
Tekekidl
Azarlic

......

Trec6trea Azarlic
Sevendic
Sch ender
Hairamchidi
Dimircea
Armutlia
Enigea
Docuzadi
Cerkezchiol .
Derechioi

......
.

Canli-Ciucur
Dauluchioi
Huseincekidi
Valali
Cadichidi
Caceamac .

Hagilar
Acangi
Trec'trea Ilanlic
Distanta

.
.

.
.

Trect6rea Caraomer
Caraomer . . . .

315
1800
1290
1506
2550
4700
3100
3000
2750
3800
2750
2650
2600
3000
3400
1700
2400
2200
2400
2400
1400
2700
4350
2760
2800
1700
3500
4600
3350
3300
2000
2730
4000
4500
3750
3560
4100
3260
2750
3500
4075
2300
3550
2650
3875
131371

OBSERVATIUNI

.4

m.
1

2
3

4
5
6
7

8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Distanta

0
1700
2500
2000
1700
1500
375
3100
4000
5750
10400
4800
3600
6600
1800
4000
3000
5200
6100
3600

Distanta 315 m. de la piatra No. 1 a

frontierei.

4800
4800
6350
2000
4100
5000
10000
9400
7800
4700
5400

136075

In urma modificarilor aduse apol de Puterile semnatare, frontiera de S. a DobrogieI

s'a scurtat cu 47041n, ast-fel ca lungimea adev6rata a acesteI frontierr este de 131.371 metri.

Comisiunea Europna de delimitare terminandu-sI lucrarile, guvernul Roman ceru

celur Bulgar, ca in comun acord sa instituiasca o comisiune, care sa fixeze prin piramide

www.dacoromanica.ro

43

In zidrie construite in lungul frontieriT, traseul eT, dup actul din 17 Decembrie 1878
modificrile art. 6 i 7 ale acestuT act.
Comisiunea format' din : ColoneliT Flcoianu i Barozzi, cum i inginerul Duca pentru
Romania, ZankofT, Printul Hilkoff i Roquerbe pentru Bulgaria, a tinut 11 ,edinte de la
31 Martie pan la 28 Maiii 1884, din care 6 la Bucurescr i 5 la Silistra.
Delegati Bulgarr facnd propunerT in afarA de actele dresate de Comisiunea Europn, delegatil RomanT s'at opus. De aceia acstA din urm Comisiune n'a dat nicT o so,

lutiune afaceriT.

3. Form A, dim en siunT, suprala,tA

Dobrogia presint aspectul uner peninsule muntse prelungit de la S. Care N. *i
string intre Dunre i Marea-Ngr.
Forma sa este neregulat, ing dac considerm cea me mica a sa lei time, intre
Cara-Coium (pe Marea Ngrei), care este de 44 kilometri, imprtim
peninsula in dou trapeze. Cel de la Nord cu varfurile in Cara-Coium, Gura Stari-Stambul
(pe M. Ngr), Azaclai, Boazgic (pe Duna-re); cel de la Sud cu varfurile: Cara-Coium,
Ilanlic (pe M. Ngr), Boazgic, Silistra (pe Dunre).
Cea mai mare lungime a Dobrogie n directia N.-S., in linie drptei ce ar fi &set in sensul
meridianului 26 intre Rachel (pe Duntire) fi piatra frontieret No. 28, este de 174 kilometri.
Cea mai mare leitime Dobrogia o are la N., intre gura Stari-Stambul si Ghecet, in sensul
Boasgic (pe Duneire)

paralelului 45020' este de 118'12 kilometri (140').

La S. intre Silistra capul Tuzla, lei timea Dobrogiet este de 115 kilometri (120).
Suprafa(a total& a Dobrogiei este de 15.600 k. p.') set 3.120.000 pogdne,impeirtitei ast-/el:
7150 k. p. pentru Judetul Constanta 8450 k. p. pentrzt Judetul Tulcea. Aceste dou6 Judete

sunt cele maT intinse din Romania.

Perimetrul Dobrogiei este de apr6pe 768 kilometri; iar desvoltaroa c6stelor de 221 kilometri

1) Dupit evaluatiunea CredituluT Funciar Rural suprafata Dobrogiel. este:

862.600 hectare pentru Jud. Tulcea
(591.000

))

Constanta
1.553.600 Total.

www.dacoromanica.ro

CARTEA II-A

GEOGRAFIA FISICA

www.dacoromanica.ro

A_

CAPITOLUL I

METEOROLOGIFI

I CLUIRTOLOGIR

E de netagaduit, a daca comparam starea temperaturiI de ali, cu datele ce ne-ati

fost lasate de scriitorff vechr asupra acestuf coltispr de pamnt infipt cAtre Nord, ca o
peninsula a mard peninsule balcanice, gasim o mare deosebire.
Chiar in mijlocul celd mai rigurse iernl, dac all dupa nou6-spre-Oece vcurl,
Ovidi ar invia din locul sal de odihna, cu greti
putea da sma pe ce parte de
lume se
Jlielata la marginele lumel vechI, pe trmurile celd mal furi6se i mai neospitaliere
Mari, locuita de popre carI s'a5 impartasit frte tarl;li de cultura greco-romana, Dobrogia de acjI a fost descrisa cu colorile cele mal negre.
Herodot, care a vizitat aceste part, ne-a lasat unele notite asupra tinuturilor de la
gurile Dunaril i de pe cstele nordice ale Pontulu, este pare-mi-se primul geograf, care

face mentiune de climatologia i meteorologia Dobrogier.

lama Oice parintele istorid este la culme in timp de opt lunI ale anulul, iar
restul de patru care se p6te numi vara frigul este mal' slab.
Pe timpul ierniI i Marea inghiata, peste bosforul Cimeric, Scitil carI traesc pe un
Orm trec cu carele pe ghiata, pentru a se lupta cu SindiI, carI locuiesc de cea-l'alta parte.
((Din causa friguld, boil, sunt lipsitI de c6rne, aa, ea versul lur Homer din Odysea,
pare adevrat:
In Libia, mieii clind se nasc a c6rne').

Voind sa arate marea cantitate de zapada,, Herodot ne spune, ca 'i-ar fi cuI-va

greil de a vedea sa inainta in launtrul Scythiel, din cauza fulgilor de zapada 2)
Ploile in timpul veril sunt continue, care unite cu zapada ce acopera campiile, fac
ca volumul apelor DunriI s'A fie ace1a4 3), vara ca i lama.
O particularitate. asupra tunetulul, considerat ca o minune in Scythia, pe cand in
alte OIL de sigur e ceva obicInuit.
Tot ca minune este luat i cutremurul de pamnt atat iarna cat i vara 4).
Vara furtunile sunt dese i ingrozitre. Cair pot suferi rigorile ierniI, pe cata vreme
asiniI i catariI mor ; lucru ce nu e tot ast-fel in climele mal dula
Cu putinele notite lasate de parintele istorier ne putem face o idee despre temperatura i meteorologia tinutuluf ce ne interes* in secolul al V-lea inaintea erd creAine.
') Cant. IV. vers. 65. apud Herodot cart. IV. cap. 29.
2) Cartea IV, cap. 30.
8) Cartea IV, cap. 50.
4) Cartea IV, cap. 28.

www.dacoromanica.ro

48

Ma demne de incredere pana la un re-care punct si mal' amanuntite date, se gasesc in elegiele 3 si 10-a din cartea III a Tristelor si epistola a 8-a din cartea III a Ponticelor nefericituluI poet Sulmonian, care a trait la Tomi pe la inceputul erer n6stre.
Traducerea lor in versurT farsa a modifica intru nimic ideia poetuluT se datoresce
Domnulur B. P. Hasdeti ').
D'ar fi sa-1 mal aducti aminte de Nasone
' In Roma vr'o fiintift,isi dacA t'Ara, mine

A me remas acolo ce-va din al mea nume,

SA scie dar cA'n laxa, In care-al m'Axil lucia
In ved nu se'ntAlnesce cu zodia 'nstelatil,
Aid fmI duc ea traiul In sInul barbariel,
Cu fiarele Sarmate, cu Bessil si Cu Getif,
NedemnI a4e respunde un echo 'n versul mea I

Cdt mai adid Ontul ritcoritor al vera

Avem un zid de valuri, prin care ne scutesce
De cruda lor n'Avala, curgnd la mijloc Istrul;
Ved insd cdnd sosesce posomorita iarnd
Rdnjind grozava-t Miza, si cdnd incepe gleba

A cdrunfi cu 'nretul sub marmora de ger !

Si criveful pornesce, si ngua umple nordul,
Si cade, cade, rade: niel s6rele, niel, pl6ia
/V'o mat topesc arma, caci frigul o impietresce ;
Si pdnd set dispara un strat, s'asterne altul,
S'adesea 'n aste cuiburt de ghefurt indesate
Privesct intr'o gramadd zaperft din doug ernt!
S'atdta-t de cunzplita furtuna desldnfatd,
In cdt rdpesre case, ducendu-le departe,
Si turnurt matest6se in praf le risipesre
Si sguduit atuncia in temelie polul,
De spainid se in Mrd stlbatecele ginft.

Si barbarul imbrard nadragt si piel. informe,

Cdt din a lut fapturd d'abia se vd obrajit,
Dar pana si prin bland dd gerul in putere ;
Si pulberea de ghiaftt pe barba srdnteiazi 1;
Si te coprinde grza, dind sloiurt cristaline
Se e'nchiagd printre plete 71 se ciornesc cu fream(it

L'a capulut mirare; si 'n vas inghiafa vinul

De 'l sroft In bolovane pdstrdnd figura 6let,

Si 'n loc a srbe spumd, maninct buraft de vin !
sei mal descrifs eil Ore, cum rturile t6te
In poduri le preface suftarea cruntet jeme?
.,3-atunct din obosld de vret sel 'fi stdmpert setea

C'un strop de apd vie, spargt Intdrita &ata

Sdpdnd addnc o gr6pd In lacul cel rasad !

Chiar uriasul Istru pe care fi fntrece

A Nilului lArgime, acuma se sbdrcesce
Sub viscolit de crivef, f'albastrele-i talazurt

Se fac o scrld tare, si pe furis sub dinsa

Se scurge 'n toiul mArif prin cele multe gurI I
') Istoria Critica a RomAnilor, pag. 225 si urm.

www.dacoromanica.ro

49
Si p'unde mal de una-di plutia corabierul,
S'aluneca piciorul saltdnd Tara sfiala;
;Sua calulut copita isbesre ru resunet
In lespeqt Nitrite din colosale valurt ;
Si bait Tara frica p'acsta noua punte,
Sub care stet inchise prapastit desfundate,
A-lene trag carufa nomadulut Sarmat
De nerrettut, i lotuft eh am vequt chiar marea,
Chiar marea 'neatupla d'un bloc imens de ghiafa
Tacuta, neclintila sub tsta-t lunec6sa;
Si n'o veclusent numat, dar am umblat eh sin gur
Pe culmile marine calcdnd ca pe farina . . .
De-aveaI i tu a trece asemenI mrI, Leandre,1

Nu te 'nghitia'n vltrea-I un maI Ingust abis I

Bes pins de ger, delfinul tot in deert-se 'ncrca,

In aer s tresalte p'a mariT suprafatd;

Si vintul de la crivl, trantindu-se cu sgomot,

Turbza far' s. OM un val din loc sa-rni.,ce;
Si vasele, ca 'n cercurt de marmora coprinse
De ghiafa ce le 'ncinge, slat ((Tole: vtislasid
Talazurile dure ac,II nu le mai despica;
Si 'n unda degerata, en, ea pele afara
Ve4t pewit re se 'nerusta, si unit mal Wiese !
Atuncia dar cand Pontul i Dunarea spunuinda
De iarna 'mbrafisate prin pielife de ghiafa
P'a Istrulut lucisa i maturata cale
catant pe cat salbatect vrasnia$it vin incre,
Vestind a lor sosire sgetile ce sb6rd,
$i rman6nd (kepi urm ptimntul despuiat!

TaraniI fug departe lasand campia prada,

Si barbarul rpesce putina-I avutie,
Tot ce putu s stringti stitnul prin sudeore
Si carele, i turme, i sarticia ttd!
ApoI pe robi fi lg cu mainile la spate . . .
Se duc, se duc sarmaniT, privind cu desperare
In urma lor og6re ce n'o s le maI vad,
focul ce se 'nalt. din . ubrede colibe,
Cacl barbarul aprinde, dob6ra, mistuiesce
Tot ce nu OW duce, tot ce nu vrea s ducti,
Si stolurI de victime sucumb sub sgeata
In varf fncetrligata, al caruI fer subsese
Din erburI ucigae un suc inveninat!
Aci i 'n timp de pace resboiul te 'ngrozesce;

De nu mal vell de barbarI, e spaima ce 'ti-o lasti;

Si nimeni nu cutza pe camp s trag. brazde;

Si telin uitata ramble sterp parnntul;
Niel desftatul strugur nu cresce 'n umbra vitel ;
Niel fierbe mustul dulce In 'naltele basinurI;
Un pom nu se zaresce, pe care ca 'n vechime
Sit serie un Aconti cuvinte de iubire.
Pustia, trista, g1a, niel arbore niel frunza
FugI, fugi d'acst tara tu omule ferice!
tot4 din Intrga nemarginit, lume
Aice, ah! aice osanda m'a trimis!
71890

www.dacoromanica.ro

50

Tot cam in acel timp, Oviditi scria und amic :

M'am tot gandit, amice, din dunrna tr.
Ce 'ti-al putea di Ore la Roma s trimet?
E cautat argintul, sail aurul maI bine,
Dar a'l primi nu-11 place, deprins mereA a da;
Si-apot in aste locurt niel s'a visat com6re,
Abia puttind o brazda sa traga bietul plug !

P'al OA vestmnt adesea purpura strlucesce:

Purpur, strAlucit, aI vrea eft s-ti ofer:
Dar turmele sarmate del 'anti, grosoland,
Si n'ar putea s'o ping ') o labA de Sarmat;
Niel fetele nu Vise, ci macin la grane,
Safi umbl, dupit ap cu donita pe cap!
Aice blanda vita a strugurulut dulce
Nu se 'mpletesce verde in jurul unut ulm,
Nict arborul nu '$ plca mlaclifele 'ncarcate
De fructe parguite sub luminosul cer:
Pelinul sin gur numai; inform imbraca fend,
M. nu rodesce campul de cat amaraciuni !

Oviditi in ultimiI anI al' vietiI sale, bolnav fiind, trimetea solid sale la Roma, urmatrea scris6re :
Gandete-te o clip& ! M6 'nconjurd SarmatiI
Si Getii inA 'mpresr *i 'n mijloc Intre dniI

MA sbucium durerea, eil cetAtian al Roma

Aci 'n acesta fara in care ceru-i sombru
Si apele sunt grele, ba pana fi farina
De ce? nu pot pricepe, dar shirt al 'ml d, fiorI!
Nu-I cas, mal comod, niel hran maI gust6s.
Vr'un meter s m'ajute cu Ierburi descantate,
Sag un amic s'aducA vr'o dulce mangaiere
S'i cu povetI placute s 'mi mat* scurteze timpul...

Ah, uncle sunt acestea! i numaT suvenirea,

Ce-I cu atat mal vie, cu cat sunt mal departe,

ImI spune c'alt, dat pe OW le-am avutl
Si. te-am avut pe tine, a tuturor regin !
Tu, care 'ml umpli pieptul, sotie neuitat I
Si glasul me te chiam,, de i te sciti aiurea;
S'o n6pte fitrA tine, o zi nu pot petrece;
Chiar In delir mi-ail spus-o aceI ce mA veghiaz,
Cu mintile pierdute repet numele IAA! .

Aceia ce predomnesce in OW imaginele danubiane ale luI Ovidia, este extrema or6re
a friguluf, despre care Herodot vorbesce abia in trcat.
Inghiata barbele, inghiata vinul, inghiata Dunarea, inghiata insug Pontul 1 striga la tot
pasul cu desperare molatecul poet nascut in Sudul Italia *i ma, maI s'ar crede ca acsta
dura clima, nicI nu cunoscea macar ce 'I vara, daca din fericire n'am avea semi-versul :
Dum tamen aura tepet I
(atilt cat -tine anotimpul zefirilor call!).
(Lib. II!, eleg. X. vers. 7).

E lucru de mirare, ca frigul despre care vorbesce Ovidill i datele cronologice posteri6re, aII nu maI exista. In tot casul cred ca e o exagerare.
') S'o vopssca.

www.dacoromanica.ro

51

Dup datele cronologice:

La anul 400 a inghetat Marea Ngr cu totul (Arago. Oeuvres. Tom. VIII, p. 246).
La anul 462 Gotif trec Dungrea pe ghiat.
La anul 558, Marea Ngr stO inghetatO in curs de 20 Oile, si tot atuncT BulgariT trec
Dunitrea pe ghiatA, rc8nd o cumplit invasiune pana aprpe de murir Constantinopoluld.
(Arago, p. 246 5i 259).
La m'ir 753 i 755 Glycas i Theophanus aratO M. Ngra acoperit cu ghiatO 1).
La anul 763 din Octombrie pana in Februarie 764, o ghiatO de 30 cotT grosime acopera Marea Ngra, pang la 100 mile depsrtare, lice Cedrenus.
La 822, cOrute incOrcate trec Dunarea pe ghiat. (Arago, p. 246 si 260).
La 1236, fluviul inghiat pAng in fund (Arago, p. 247).
La 1408, acelas fenomen ea la 1460 '). lama a durat din Noembrie peina la finele
lid Ianuarie. (Arago, p. 248 8).
La 1. Ianuarie 1594, Mihaiti trece Dunarea pe ghiat la HAr.7,ova; aci se Incinse o
lupt pe chiar ghiata fluviuluT4).
La 1597 luna Februarie, Albert Kyraly, trece DunOrea pe ghiatO la Turtucaia 5).
La 1595 Ianuarie, MihaT trece Dungrea pe ghiat i supune Silistra 8).
Fenomenul inghetAriT DunriT, aa ca sO, se pela trece de pe un t'rm pe cel-l'alt se
vede i a4;11, dar a crede, c fluviul a inghetat "Ana la fund, set ea Marea Ngra inghetase pAn la 100 mile (185 km.) si de 30 cotI grosime, sati c, a inghetat peste tot, este
imposibil.

Prin situatiunea eT pe cstele PontuluT neospitalier, expus vnturilor ce vin de peste

UralT, din Siberia, in Dobrogia crivlul este maT mult simtit de cAt ori unde pe valea format de unghiul Balcano-Carpatin; ast-fel versurile luT Ovid:
S'atta-I de cumplit furtuna deslantat
In 061 rpesce case, ducndu-le departe,
turnurl maiestse In praf le risipescen.

de i cam exagerate, li se pte da re-care cre1;16mnt.

Natura marematic a DobrogieT, face pe ilustrul exilat s'O se planga in versurile :

uAci 'n acsta trit, In care ceru-I sumbru
Si apele sunt grele, ba pana i rtna
De ce ? nu pot pricepe, dar sinat c 'ml d florI I

Aceste focare de miasmO in epoca lul Ovidita, ca i acum sunt o combinatie de apg

dulce cu apg grata, de aci versul :

Aequoreo bibitur cum sale mista palusn.

Pont. III, 7 vers 74.

SO nu ne prind dar mirarea, c Ovidi venit din dulcea clim. a SuduluT Italia, pe
cstele Pontuld neospitalier, ne-a lasat un tabloti asa de inflortor despre clima Dobrogid.
Departe de Roma luf iubit, Tara Getilor parea molateculd poet un pamnt pusti 7).
M. P. Tchihatchef. An. de la Socit mtorologique de la France. Tom. IV, p. 12-37.
5) Boudin. Trait de gographie mdicale I. 233-36, apud Hasdell, op. cit., pag. 228.
In Buletinul SocietittiI geograflce (Anul III, 1882) se afl un interesant studill Epocele inghelulut
Dundrii, pag. 62-79, datorit D-lui St. C. Hepites.
Baltazar Walter. Descrierea faptelor luI MihaT Vitzul in Tesaur de monumente antice de A. Papiu
Rarian. Tom. I, p. 16.
Dup ace14.
Iacobti Augusti Thuani. Historiarum sui temporis. (Lib. CXIV, 1595), In Ilarian. Tom. I, p. 203.
Quid melius Roma? Scythico quid litore pejus? (Pont. Lib. I. Ep. III). Ce-I mal frumos ca Roma ?
Ce-I mal urlt ea t6rmurile Scitilor ?

www.dacoromanica.ro

52

Bergner1) j Dr. Obedenaru2) gsesc, c versurile lur Ovidi sunt exagerate

peOY netopite de &Y anl nu se gsesc nic in vagaunile muntilor 3).

za-

Ubicini4) afirma, ca in tara nstra iernele pot rivaliza Cu cele de la Moscua; dar
daca ternaometrul scade in timpul ierniI pana la 28, avem insa verl carI pot rivalisa Cu
dulcta climeT SuduluI FranteI i platould Castilia Diferinta de temperatura este de 64
grade.

Observatiunea ce face Allard 5), ca trecerea de la caldura la frig k;i vice-versa, se

face apr6pe brusc, este f6rte adevrat, mal' ales in Dobrogia.
Positiunea geografica a Dobrogid exercitza o mare influenta asupra clima sale.
Vecinatatea M'Arel Negre i Duraril intretine umiditatea, care temperz, caldurile
frigul iernit Primaverile de i scurte, vegetatia atinge frte repede gradul sti de desvoltare. Iernile sunt tr;b1 i durza putin. Ploile, la stritul veril dati o vegetatiune de
toimna, tot a.,.A de abondenta ca i primavara. Din causa lipsel de brate,insa faneturile se
usuc pe camp. Aceste imprejurarI speciale in care se afla Dobrogia ab' dat o desvoltare
f6rte mare agriculturff pastorale. Intretinerea animalelor in acsta tara este favorisata de
conditiunile speciale ale climatulul. Pe cand peste Dunare, ca i in restul Europd aprovizionarea de furagia pentru iarn, e una din cele maI importante ocupatiunI ale cultivatoruluT,
care trebue sa stranga nutre t cel putin pentru 5 lunT, aci peste Dunare, iarna nu tine de
ct 5 saptamanI, i chiar in acest timp, adese-orI se intampla, ca vitele gasesc nutre t indestulator.

Aceste imprejurarI, ai contribuit frte mult a aduce in totI aniT in Dobrogia pe pastoril strinI, carl vin din Transilvania de a ierna turmele lor in Dobrogia, acsta pe timpul
dominatiuniT Otomane i in virtutea unor vechl tratate incheiate intre Turcia i Austria.
Suprafata Dobrogid fiind descoperita, face climatul acestd trr secetos in interior ;
pe marginI insa intinsele padurr r6coresc clima ;;;i o fac mar umeda.
Pe cata vreme in regiunea padursa isvrele sunt abondente, iar tinutul este la adapostul vnturilor marI, in partea descoperita insa, isvrele fiind sed i puturile la adncimr mari, lipsa de ap este frte mult simtita.

Un btran tatar facea urmat6rea observatie climaterica frte drpta: Tara nu era
alta data, cum e al;IT. In timpurile mai vechf se aflati sate prin locurile in carl aOT ar fi
imposibil sa se ridice.
Acum satele nu sunt aelate de cat prin locurile unde se afla isvre; acsta a trebuit s fle in totl timpiI i daca satele ati disprut, acsta este din pricina isvrelor carl
ati secat din lipsa de padurI. Distrugerea padurilor dar a exercitat o influenta frte rea
asupra climatuld Dobrogiet
Pamntul Dobrogid lipsit de padurI fiind nisipos atrage cldura, care influentza
frte mult asupra vegetatia lucru contrariti se observa In regiunea padurs,' destul de
favorabila agricultura
In trasurr marI, ast-fel vorbesce distinsul agronom Ion Ionescu, despre climatologia
meteorologia Dobrogid la inceputul jumatatiT a doua a secoluld trecut ").
Pentru un vizitator venit de la Sud, pe c6stele MariI Negre, Dobrogia, i se infatiza
iarna ca intinsele campiT ale Siberiet vara ca de*erturile LybieT
dupa tte descrierile
ce s'ab facut asupra acesteI asuprite t6rIincepnd cu Ovidia i terminand cu Kanitz,
nu se vede de cat o not, caracteristica: pustietatea, causa este ca niel unul nu s'a suit
catre Nordul
FugT, fugl d'acsta tara tu omule ferice !
') Rumnien, pag. 261.
La Roumanie conomique, p. 60.
8) Dr. G. Crainiceanu. Higiena tranuluT roman, pag. 21.
La Roumanie, p. 7.
4) Mision mdicale dans la Tartarie-Dobroutcha, p. 21.
6) L 'oliese. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja, pag. 69.

www.dacoromanica.ro

53

Acest vers al poetuluT, curma energia exploratorulur, curagiul militarulur; a fost ca

o sentint condamnatre purtata de vcurr de acest petic de phmnt.
In urma nenorocirer divizier Espinasse la inceputul rsboiulur Crimea sentinta lur
Ovidiii a devenit o realitate.
Tot ce scim asupra climatulur acester provincia, este cules din scrierile diferitilor ca15,torr, unele mar fantastice de cat altele. Ce temeiii se pte pune pe pirerile lur Oviditi de
la inceputul erer nstre, comparate cu acele ale scriitorilor expeditiunir din Crimea?
Dup, Oviditi, Dobrogia ar fi o tar excesiv de frigurds; dupg Bazancourt, excesiv

de aidunisa.

S'a schimbat re climatul in decursul atator secolr? De sigur, c nicr pe Ormul Marir
Negre, precum nicr in vre-o all parte a globulur, clima n'a incercat vre-o schimbare
apreciabil.
Dobrogia este intilia parte din Tara Romanscli, unde observatiunile climatologice s'art

liid cu maI multa regularitate.

In anul 1859, Comisiunea europn dungrna a organisat la Sulina o statiune meteorologick unde s'aii fcut observatiunr neintrerupte de cAtre D-1 A. Purgia, sub directia
D-lur inginer resedinte Kiiid.

Ele ati fost publicate in cea mal mare parte de ctre Institutul meteorologic din
Viena ') pan in anul 1890, iar de atuncr In cce in Analele Institutulur Meteorologic
al Romnier sub ingrijirea neobositulur director al acestur Institut, Domnul St. C. Hepitese).
Trebuie a face mentiune si de tratatul Profesorulur C. W. Wutzer, de la universitatea din Bonn 3), care cltorind in Dobrogia si Delta Dunrir (pag. 242 294, Cap. 7 si 8)
ne-a lasat re-care notite asupra climatulur partilor vizitate.
Cu incorporarea Dobrogier la Romania si mar ales cu numirea D-lur St. Hepites in
capul une institutiunr atat de folositre, observatiunile meteorologice in provincia cis-dunrn, se fcur pe o scal, mar intins; ast-fel in 1885 Iulie 1 se intlinta in Constanta
o statiune de al 2-lea ordin.
Domnul Inginer A. Gafencit, pe atunci directorul linier ferate Cernavoda-Constanta,
s'a oferit a conduce observatiunile. Acst statiune functionk si alr.
Acum avem in fiint in Dobrogia 30 sta,tiunY, din care numar Constantai Sulina
sunt de all-lea ordin, iar restul sunt de al IV-lea ordin (udometrice), dup cum se arat
In tabloul de pe pagina urmtre.
Observatiunile ce s'ati fcut in interval de 13 anr la Sulina si Constanta, demonstrz
ca temperatura aerulur in aceste dou localitatr difer frte putin atat in mersul diurn,
cat si in mersul s6i1 anual.
Constanta se gsesce aprpe pe acela paralel ca observatorul de la Mont-Ventoux
(Vaucluse) si cu cate-va minute mar la S. de Barcelonnette si Bordeaux in Franta, Bologna, Genova, Ravena si Modena in Italia, ca Yalta i Sevastopol in Crimea si Northfield
in Statele unite.
Altitudinea mijlocie a Constanter e de 20 metri d'asupra nivelulur marir, iar aceia a
Suliner 1m,50

Temperatura. Trebuind s ne multumim numar cu observatiunile fcute in cele dou6

statiunr : Constanta (14 anT, de la 1885-1898) si Sulina (23 aril', de la 1876-1898), Dobrogia
are o temperatur mijlocie anual de 110 C.

Comparat cu cele-l'alte ten, Dobrogia ar sta cam pe aceiasr linie isoterm cu Nordul Insuler Nippon (Japonia), Corea, Peching (China), Turchestan, Sudul Rusier (Crimea),
Centrul Europa Paris si Nordul Franter si centrul Statelor-Unite intre Washington si
San-Francisco.
') Jahrbilcher der Meteorologie und Erdmagnetismus.
Imprumutm acest siudiii parte din Analele aceluI institut, parte din Climatologia litoratulut rorndn
al Mari Aregre de 1)-t St. C. Hepites. Bucuresci 1900.
Reise in den Orient Europa's. 2 Volume. Elberfeld, 1860.

www.dacoromanica.ro

54

Tablo de numele i positiunea statiunilor meteorologice din Dobrogia.

(Mina

Cuzgun
Caraomer
Mangalia

Ghering ec

Parachial

Tusla

C erna-voda
Docitzol
Constan fa

Cara-Harman
Cara-Murat

.
.

Gargalic-mic
Heir pva

Topolog
Meclgiclia
Cogilac

Tulcea

Jurilofca
Babadag

Atmag ea
Casdnicea
C erna

Latitud. Inlthne
metri
nord.

Greenwich

Constants,

0 strov

0 man-Paul

Long.
de

Jude tul

Numirea statieT

270, 23'
27, 41'

44, 6'
440, 10'
440, 3'
44, 6'
43, 50'
430, 37'
430, 57'
44, 1'
440, 5'
440, 22'
44, 17'

270,43'
270, 48'
28, 11'
28, 37'
280, 29'
28, 39'

28, 13'
28, 2'
28, 2
28, 39'
28, 45'

'

28, 28'
28, 42
27, 56'
28, 33'
28, 16'
28, 35'
28, 53'
28, 40'
28, 27'
28, 23'
28, 18' 450,4'
280, 52'
44, 53
29, 40'
45, 9'
29, 18'
45, 25'
28, 49'
45, 11'
28, 29'
45, 16'
28, 8'
I 450, 14'
I

1894-98

Dundrea

1891-98

1895-98

150
32
70

1895-98
1895-98

---

44
100

20
120
20
20
200
50
100
35
50
350
155
50
30

44, 26'
440, 21'
44, 23'
440,42
44, 53'
44, 15'
440,34'
440,46'
44, 53'
44, 58'
440,48'

Basinul

100
120
110
130

24
55
36

4-4, 11'

Durata
observatiilor

1885-98

1895-98
I

li

Marea Mgr&

Dun 'Area

Marea Ngrd

1894.-98

Marea Negri'

1889-98

---

1895-98

Dundrea

Sarichial .
. .

Sulina
2

1884-98
5
Chilia

1894-98
rule ea
50

1884-98
Isaccea . . .
.
. .
20

1889-98
Macin
15
'

1895-98
Dupd St. C. Hepit es. Album climatologique de Roumanie. Planche 25.
II

--

1895-98
i

Duniftrea

Dunitrea
Marea Negrd

Dundrea

Dobrogia este aselatO pe linia isoterg 2105, C. si pc isochimena 0 C.; asa dar
avem aci verI tot a. ,a de cldurse ca i cele din desertul Gobi, din Platoul Castilier
din basinul ZambezuluI i iernI grele ca in Islanda, la Vancuver sari in Insulele Aleutice.
Prima-vara In Dobrogia este frte scurtd si trecerea de la IarnA la Vard se face
brusc ; din contra, Trnna se prelungesce dese-orI cu timp frumos pan in primele
ale luI Decembrie.

Temperatura medie a acestor dou6 anotimpurr este de 9"5, C., pentru primvar
si de 1.25, C. pentru trnna, la Constauta i Sulina.
Ma. In general Dobrogia este partea cea mal putin favorizata a Romania, din
punctul de vedere al precipitatiunilor atmosferice, cOcI pe cand Oltenia are in media 752n"n
cantitate de apO, Muntenia 616mni, iar Moldova 5541nm, Dobrogia n'are de cat 508'"'n si se
pte clasifica intre tinuturile cele maI putin udate, ca Rusia, platoul Castiliel i cea maI
mare parte a Suedo-Norvegia.

Natura terenuluI insO si gradul destul de ridicat al ume(JeleI relative a aeruld, influenteazg considerabil In bine asupra fertilitAtir soluluI dobrogian, asa de putin favorizat
de ploI.
Repartitia pion' in Dobrogia este apr6pe uniformO, totusI perida de la Maiti pan
In Iulie inclusiv este cea maI abondent.
Num6ru1 lilelor de plie variazg intre 57 si 76. In medi sunt cincI Oile de plie pe

lung; iar in lunile August Ora In Octombrie inclusiv, acest numr cobr panA la tra.

Harta No. 1 arata l'amurit repartitia ploil in Dobrogia ; curbele isohiete trase din sut
In sut mm., disting treI mall zone hietometrice.
Vntul, starea cerului. Cu tad' latitudinea relativ meridionald, Dobrogia, ca i Tara n6str intrgO, este expus vntulur de N.-E. ce bate din Rusia ; acesta este Crivqul care

www.dacoromanica.ro

55

mtur& OM valea DunArir pan& in unghiul Balcano-Carpatin. El este rece si sec ; bate
iarna si cate data' chiar pan la sfirsitul lar Martie.
Austrul vine dinspre Vest si aduce plia; bate mar ales prima-vara 0 Wilma.
Cel de Sud este secetos; este vntul verir.
Se socotesce :

400/0 pentru vnturile de N. 0 E.

240/0

S.

V.
Restul sunt One linistite, earl' sunt frte putine (6/0).
Din observatiunile facute la Sulina, starea MArir Negre este:
53/0 lile cu mare linistitg.
33,40/0 '

practicabilg.
13,6%

pericul6s6.
Cerul, in general se p6te lice, c& este senin pe litoralul MArir Negre ; si mar mult
22010

catre sera de cat in timpul per.

Din 100 lile, se pot socoti in media :

40 One senine.
30
30

nor6se.
acoperite.

Perida de la Iulie pan la finele lur Septembrie este cea mar putin noursa.
De la Malt"' si pan. la Septembrie inclusiv, nu e in mijlociti nicr o li far& sre.
Conclusiune. Pentru a ne da socotlg despre climatul une r Orr, nu e de ajuns mime
positiunea sa astronomic& pe glob; s'a dovedit alr ca gradele de latitudine catre poll' sati
equator nu servesc pentru a determina frigul sail caldura cutrer regiunr, asa dup cum
se fcea la eel' vechr. Grupul insulelor Fcerber este asedat pe aceiasr latitudine apr6pe cu
orasul Iakutsk 0 cu tte acestea exist& intre aceste dou puncte o diferint& mijlocie de
50 grade temperatura.
Vecintatea Marir, altitudinea regiunir ce studiem, directiunea si intensitatea curentilor de aer si a acelor marinr, gradul de umell care depinde de cantitatea de 8.0 ce
cade sub diferite forme de precipitatiunr atmosferice, la care putem adaoga ca corolar
impadurirea regiunir considerate, natura geologic& a solulur sunt atatia 0 atatia factorr
multipli si sub-multipli, call intra in equatia climatologica a uner regiunr.
In studiul ce cu destula eruditiune si precisie face Domnul St. C. Hepites asupra climatulur litoralulur roman al Marir Negre, s'aa luat dou puncte pe malul Ma'rir departe
unul de altul de 130 kil. si aprpe extreme pe litoralul nostru dobrogian.
Cred ca cu putin diferinta aceste date climatologic,e se pot aplica intreger nstre
provincir cis-dunrene. Am lis Cu 6re-care diferint, pentru ca in desele calatorir ce-am
facut in curs de mar multi mar, m'am putut incredinta, ea in interiorul Dobrogier dor factoil mar importantr modific& mult climatul sl ; acestia sunt : natura geologic& si padurile.
Cu totul alt clima se intalnesce In desfatt6rea vale a Taiter si cu totul alta in campia lipsit& de arborr a Caraomerulur.
In jumkatea S.-Estica a Dobrogier terenul apr6pe uniform, infstisaz ochiulur aspectul

until' desert in timpul verer. Arborir sunt asa de rarr, ca 6zele uner pustir. Nicaierr nu
g&sim o descriere mar just& si mar aprpe de realitate a acester regiunr, ca in importantul pasagiti dintr'o scriere a Domnulur Gr. G. Tocilescu 1):
Regiunea la Sud de valurile lur Traian, compus din calcarjurasic
cu straturr suprapuse de argilk are un relief uniform de 500-600 pici6re d'asupra nivelulur Walt Intr'o

perindare monoton alternz& lungr Mull ondulse cu vai ca albia scobite, in fundul
carora une-orr se afl& piatrk
Daca te urcr pe AAA until asemenea del cu usor suis, velr cum se intinde in culorr
palide o cAmpie lucie fAr marginT, in zarea careia nu se arat nicr o cask nicr un pom,
') Monumentul de la Adam-Clissi, pag. 3-5.

www.dacoromanica.ro

56

niel o stanca, ci numai multime de piticI movile, tainice ale trecutului, care par ca nisce
musurie de cartita, intr'o livad. NicaierI ochiul nu zaresce un luciti set o sclipitura de
apa ; nici o verdta nu destainuesGe $erpuitul vre-unui paraia$ bine-facator.
Pamntul este acoperit numar de buruieni inalte i mai ales de pelin; iarba uscata
fara, nicl o fi6re, care se clatina sub adierea vntuluI departe, mult departe pe pamentul
cel secetos, pe cand printeensa mi$uie un soiti de 15,custe frte mari si multime nenumrata de serecI de camp si soparle. In contrast cu acesta priveliste marta, cerul ti
se pare mal albastru, cerul care la rsaritul si apusul &Veld infatiseza ochiului coloritul
cel mai minunat.
Daca te urci pe o inaltime drumurile se an', mai tte pe culmea dlurilor, fiind-ca,
vaile sunt intrerupte prin blti te gasesci asa de isolat, asa de parasit, singuratatea asa
de mult te inspaimanta, ca nicaierI in alta parte de lume. Cre0i ca te afli in Oa, pustietate, In mijlocul stepelor, si te simti ca poetul Oviditi acum douse mil de ani la margi_
nele lumei:
Lassus in extremis jaceo populisque locisque. (Trist. lib. III. Ill).

Numar daca te uitl Cu bagare de serna, ici i colo ale un ogor lucrat, ea' te o turma
ce pasce imprasciata, carduri de corbi care ail pandit vre-o prada; remai in uimire cand
vell un fir de telegraf, pe stalpul caruia stati acuiaff vulturii cei ple$uvr $i puternicI.
Iaca ce vine din departare in depa,rtare, s turbure singuratatea acestei naturi, al
ca,rui sre de plumb pare ca maresce monotonia marta a pustiului. Ast-fel ni se presinta natura ast-ii, si tot asa a trebuit sa fie tot-d'auna acolo, cad marele forte ale na-

turei a ramas neschimbate. Numal norul de praf al und harabale, ce alrga in fuga
mare, te vestesce ea traiesc si prin acele locuri 6meni. Dar trebue sa mergr cesuri intregf pana sa dal de un sat. Locuintele sunt pitulate in val, unde apa se suite la mare
adancime din pament i unde 6meniI pot fi la adapostul vnturilor. Acestea sea cu o
violenta puternica in tot timpul anu!ui, $i ridica pe drumurile late si croite in tete sensurile non i uriasi de praf pentru chinul tuturor fiintelor ce respira. In fundul acestor val
apele de pl6ie neavend scursre, formk din cand in cand mlastine pricinuitre de friguff. Singura vegetatiune a Orel cresce prielnic numai prin val: un tufis pitic $i rar
cranguri de maracini din care sbra selbatecf soimi si cotofene tot dou6 cate dou6; ici$i
colo se vede cate un pom roditor sati eke un copac umbros.
Cu totul aprpe de aceste locuri bine-fecatre se grupeza apol salasele, earl dac
numr cate-va Oecimi de case, apor tree deja printre localitatile insemnate. Omenil mal
saraci traiesc in bordeie sapate pe jumelate in pament, avnd coperisul oblu tot de pan-lent i cosuri de nuiele impletite. Cei mar cu dare de mana art cascira de lut cu stuh
acoperite, cu intrarea spre Sud si in fata pridvor de lemn simplu, fara niel o pod6b5,.
Stoguri inane de griti, aril deschise, oborurY de nuiele pentru vite i nisce patule de forma
particulara pentru porumb, alcatuiesc dependintele primitive ale curtilor mai marl', care
dupa modul antic, sunt imprejmuite Cu val si sant. O cash' noua de piatra cu un singur
etagiti, av6nd douse, sail de clash' pentru scla publica primara, face impresiunea until palat al localitatei. Nu exista biserica sail moscheie. Locurile sfinte ale satelor, unde toff se
due In pelerinaj i toff le ingrijesc ca averea cea mar pretisa, sunt puturile sapate la
marl adancimi cu f6rte mare cheltuiala.
O ideie despre adancimea lor ne-o pot da franghiile, cu care se scete apa si care et
lungimea funiilor de ancora; aceste fringhii se infasra in jurul unui virtej de lemn cu
totul primitiv i asursjitor prin scartiitul sail; el e pus in miscare prin cal sari bol. ce se

'nvartesc in cerc jur imprejur. Alte masuri de edilitate din partea administratid sunt
necunoscute. Scheletele de animale asvarlite pretutindenI i starvuri in putrej une des5,virsesc o impresiune, ce de sigur nu o pte face mai plcuta, calatorule, cand o haita
de caini ce smana a lupi te latra $i se reped furis asupra-ti.
De la Tristele lui Ovidia i pana asta-OT se pare, ca niel o imbunatatire n'a incercat
starea acesta de lucruri, care 'Arta pe dnsa pecetia unor nenorocirr seculare. Chiar faptul cum este compusa populatiunea, amestecul acela pestrit de tot soiul de nmuri: tatarY,

www.dacoromanica.ro

57

tura grea tiganY, bulgarl i romnT ardelenI, pe care istoria 'I-a vnturat in aceste
locurI ea pe un gunoi al poprelor, ne da o icna a mizeriel stationare in cursul schimbator al s6rter. De cand ins, Dobrogia face parte din tnrul Regat al Rornnia care se
desvolta Cu noua forte pe tte terenurile activitatiI publice, un viitor mal plin de sperante
zambesce i acesteI provincir, Linde deja in timpir din urm s'a.1 adus multe imbunatatirY;
dar va fi inca nevoie de Lemeinice sfortarI, pana s'A se pt desvolta intrUsa inceputurl
prospere de cultura.
Daca adaogam la fondul acestui tablori, s6rele aro;lator din timpul verel sari v6nturile violente de iarna, ne-am putea face o ideie despre climatul regiunil de la Sudul vaid
Carasulul, de la Dunare pana la Marea-Ngra.
Mar de o buna bucata de pe frontiera de Sud, nitre Hairam-Chior ,$i. Ostrov, unde
din causa padurilor temperatura este mal' indulcita, pretutindenT in Sudul DobrogieI nu
gasim caracterul climatologic al c6stelor PontuluI.
In zona padur6sa .5i ploile sunt maI abondente i cantitatea de ap provenita din
precipitatiunile atmosferice este mal* mare; proba, observatiunile udometrice de la Parakid i Cuzgun ').
In trasurY generale, de la Mangalia sati Constanta cu cat inaintam catre V. in interiorul

SuduluI Dobrogia cu atat simtim o crescere a temperatureI vara i o scadere in timpul

ierner; litoralul marfi apartine unuY climat dulce i egal; iar interiorul, climatuld continental riguros i variat.
llmame stabilit, de li faptul nu este demonstrat prin observatiunl precise, ca platoul
de S. al Dobrogia format din sfarimaturI de pietre calcarse, teren arid O tara plantatfi,
strpuns de val' carf ca nisce fagae enorme se deschid parte spre Dunare, parte catre
Mare, tarmurite de stand prapasti6se, ail infatiarea unor vechr albil de riurY scurse
Cu desvanire; acest platoti de o constitutie aw, de variata, care ne reproduce pe o scala
mal' mica regiunea cavernsa a CarstuluY (Istria) i c6stelor Dalmatia are o clima excesiva vara ca F,d iarna, datorita constitutiunfi geologice i lipser de plantatII.

Si locuintele sunt mal rarT in acsta parte, regiunea mar salbatica, populatia maT
putin ospitaliera ; fiind kii mar sraca, exista, aci o strinsa legatura intre sol i individ.
Cu totul alta clima se observa la Nordul vail" Carasu; temperatura e Cu atat mal diferit, de aceia a cstelor, Cu cal cine-va inaintza prin mijlocul Dobrogier Nordice, prin
vaile Casmcea i Taita 2).
Indulcirea caldurilor marI de vara, ca s;'i a friguluI ierna se datoresce nu atat altitudind regiuniT, care atinge maximul sail de 456 metri in Piscul 'nalt l'i tutuiat, ct naturiI geologice a soluluT O mar ales naturff padurse a muntilor se.
Val desfatat6re in care . erpuiesc riurl, dlurY acoperite cu o bogata vegetatiune,
muntiI stancoI ale caror creste, unele ascutite, altele in forma de marr domurI, o natura
pitorsca de i slbatec, apropie f6rte mult Nordul Dobrogid de natura muntilor notri.
In timpul caldurilor marr din vara anulur 1897, nesuferite la Constanta saii Sulina,

ma aflam calatorind pe valea Huid Taita unde o rac6re placut, chiar la miezul ziler
scadea temperatura cu 2 grade.
Din causa padurilor, ploile sunt mal frequente .5i abondente in acsta parte, satele
mal* bogate, agricultura s,4 crescerea vitelor mal prospera, populatia mal' vesela .5i mal
primitre.
Nimic din tabloul inflorator ce ni'l presint5, calatorir din a doua jumMate a secoluld
trecut, nimic din cAldurile cele marr ale anulur 1854, carr ail Inspaimantat atta de mult
pe FranceziI acestd expeditiunl. Babadagul de un timp inc6ce a devenit o statiune clima') D-1 St. C. Hrpites nu admite parerea, ca padurile atrag ph5ia. (Nlijlce de investigatiune ale meteorologiel pag. 13).
D-1 Afarrel Dubois preconisz ptirerea contrarie (Gographie conomique. Paris 1903 pag. 728).

2) Intr'o calatorie facuta in Decembrie 1891 de D-1 A. de Richard in valea rfului Slava Cerkezeasca
la Atmagea, afirma ca clima in acsta parte a Dobrogiel e putin rigursa (La Roumanie p. 408).
71080

www.dacoromanica.ro

58

teric destul de populata In timpul vereT si dac mijl6cele de transport cum si acele de
traiti ar fi maI inlesnicise, valea Taite si MInunatele positiunr de la Manastirile Cocosul, Cilicu, apele sulfurse de la Atmagea ar fi vizitate frte des.
lama, in regiunea muntsa a Dobrogier, este maI putin aspra, de cat in sudul eI;
lar vnturile maI putin vijaise.
Acsta e tara de care se plange Oviditi in cer opt anT de exil, despre care lice: Marea neospitaliera nu merita nicr dnsa mar multe elogif de oat pamntul; in tot-d'auna
lipsita de so:5re, valurile sunt ridicate neincetat de furia vnturilor. (Pontic. Lib. I. Let. III
vers. 53-54.) si unde:
Pe MO aspectul intunecos al acesteI Orr fra arborI sail verdta, iarna succede
und alte iernr fara intrerupere. (Pont. Lib. I, Let. II vers. 26).
Acolo unde domnea intunerecul barbariet ,si natura parea ma sombrti, clima ma excesiva, lara pustie; acum la razele civilizatiunii, natura e vesela, climatul dulce, iar pustiul de
odinicrti e transformat asta-zi'in campit cultivate ssi locuite de un popor, care a dat dovelf
de un put ernic spirit de colonisare.

CAPITOLUL II.

STFIRE19 SFINITRRA
1. Conditinni igienice
Conditiunile de igiena ale und tali depinde numal de gradul de civilizatie a pop6relor ce o locuiesc. Dobrogia locuit, sub dominatia turcsca de pop6re in mare parte
nomade, altele dedate la pradaciunI, fra cea maI mica urma de regulele igienice, era
natural ca sa se fi bucurat frte multa vreme de o reputatie de insalubritate de nepismuit.
In Iunie 1855, regretatul doctor Camille Allard, fu insarcinat de guvernul Francez
cu o misiune medicala in Dobrogia. Este cred pentru prima ra, cand Europa civilizata
s'a gndit a da un ajutor medical acesteI nenorocite provinciI.
Mizeria in acceptiunea larg a cuvntuluI, este starea in care gasi Allard Dobrogia
In urma nenorociteI expeditiunT din anul 1854 ').
Lipsita de cel maI mic serviciti medical, acst, suprafata considerabil, strabatuta
de un mare fluviti, care aprpe de v'rstura sa se imparte in maI multe brate si formza

baltI, trebuia negresit sa dea nascere la numer6se casurI de paludism. Cu tte acestea
configuratiunea special ce are Delta DunariI 2), traversata de o retea inextricabila de
canale naturale si in mare parte artificiale, carI pun in legatur cu Marea si cu Dunrea
nenumratele lacurI din Delta, este causa ca in niel unul din lacurile dupa suprafata ocupata de ea, apa nu este stagnant.
Se constata la fie-care moment al anuluI, dupa nivelul apelor DunariI, o scurgere
catre talvegul fluviulur, sail catre Mare. Majoritatea acestor lacurr si canale contin apa de
mare in cantitan mal mult sat.' ma putin abondente. Doctorul I. Constantinescu, care a
locuit mult la varstura acestuY mare fluvi, atribue tocmaI presenter apel de Mare, precum
si circulatiuner perpetue a apeI in lacurile si canalurrle din Delta Dunaril o influenta salutara asupra starif higienice a acester regiunr 3).
In urma ultimuluI resboiti Romano-Ruso-Turc, Baronul d'Hogguer ne face cunoscut
starea sanitara a Dobrogid in scrierea sa 4) :
') Mission mdicale dans la Dobroutcha, i. Les echelles du Levant. Paris 1864.
Asupra deltei se va vorbi pe larg Inteun capitol special.
Studiu asupra topograflel medicate a ora.,uluI Sulina. In Climatologia litoraluluI romAn al Mari
Negre do D-1 St. C. Hepites, pag. B. 24.
Renseignements sur la Dobrodja. 1879. Bucarest.

www.dacoromanica.ro

MUMCIP ULui

Duph phrerea maI multor

locuiesc aci de mar mu1t anI i carora le

am pus chestiunea, resulta ca reputap e insalubrh ce'r s'a dat Dobrogier, e putin cam
exagerath. Este adevrat, c, in cate-va districte, mar ales pe litoralul Dunarit cum de
exemplu de la Isakcea pan la Db,"enr si de la Topal pan la Silistra, frigurile domnesc
aprpe endemice, insa nicI o data cu caracter periculos sa tifoid.
Causele principale a acestor frigurt se gasesc In t6te Odle strabtute de un fluvial
mare, care catre imbuchtura sa, nu numal ca. se imparte In maI multe brate, dar formeaza
la re care epod ale anuld, din causa diferenter de nivel a terenulut mlastinI vaste si un
numr infinit de mid lacurt cele maI multe avend comunicatiunea cu fiuviul.
Dunhrea pe timpul cresterilor marl' revarsa imense cantitati de aph peste ampiile
Nivelul fluviulur schdnd adesea cu o mare repediciune, apele nu at timpul
de a se scurge In intregime i atuncI depun un numr considerabil de materiI organice,
earl' sub actiunea caldurer si a phmntulur imuiat desvolta miasme palustre.

Trebuie a gasi In mare parte origina acestor miasme In nenumrata cantitate de

garle naturale si adese-orl artificiale, pe care pescariI le construiesc pentru a aduce apele
fiuviuluI In micele lacurI de pe litoral, in scopul de a atrage pestit carI la epoca ouatuld
depun aci ouele. CAM apele se retrag, pescarir construiesc zagazurr, pentru a 'mpedeca
pestele sa se dud. In fluviti i atuncr incep pescuitul.
Lacurile a caror scurgere natured este ast-fel In parte oprita, sunt neindoios isvorul
celor mar funeste miasme palustre. Tte satele pescarilor i chiar acele din interior, ignoreaza cu desavarsire primele principir de igien,.
LocuitoriI se culch de obicei, cu f6rte putine exceptiunr, pe rogojinr asternute pe
pam6nt umed si format adesea numar de aluviunI; este ded inevitabil ca miasmele, carI
se ridich in timpul somnuld lor, sa nu fie causa frigurilor care chinuesc.
Nutrimentul lash de asemenea f6rte mult de dorit, ca calitate. Pestele pr6spat sari
sarat, ceapa, cafeaua de rea calitate, ca $i painea, formza dupa anotimpr principala alimentare a populatier. Lungile posturY contribuesc asemenea a mri ace---Aa tendinta.

Partea cea maI bantuita de frigurI este far indoiala micul sat ttar Medgidia, a
carer populatiune a fost, acum ca-va anl (Mainte de 1879) decimat, de b6le. Insalubritatea districtuld Medgidia este, dupg, medicir provincieI, atribuir situatiunir chiar a satelor.
Medgidia de exemplu e construit In mare parte la picirele une r coline si pe mar-

ginile unei mlastinI pestilenti6se de o f6rte mare intindere. La inceputul t6mneI aceste
mlastinI se usuca prin evaporatiunea apelor i formza atuncl o imensa campie de noror
negru i puturos, unde se descompun la caldura razelor s6relur o mash enorma de materir organice, mar ales pesd, br6sce, etc. si materii vegetale, i asa miasmele palustre se
degajaza cu repediciune.
De adaogat, c puturile sunt t6te situate in partea cea mar j6sh a terenuld, aprpe
de mlastint Aceste ape deja necurate prin nivelul lor inferior mla$tinilor 5i prin tot felul
de infiltratiunI prin parnnt, sunt prin positiunea lor chiar, maS necurate. Aceste puturI
sunt In general shpate In centrul planurilor inclinate intre locuinte i mlastint Resultatele
sunt dar logice.
Cu ploile torentiale de tmna, t6te murdariile orasulur $i earl sunt de destule naturt
sunt Orate la pici6rele coliner, strhbat parte in puturI i restul in mlastinh.
Vote locuintele Medgidier sunt construite cu pam6nt sa cu noror, acoperite cu trestie
din balta si adese orI nivelul camerilor este inferior acelur al strader. Camerile sunt j6se
$i fr cea mar mica ventilatie.
Intrga familie adesea, barbat, femeie si cind sari sse copit treI sati patru caint
porcr, gainr, etc., se culch amestecatr pe pandntul umed inteuna sa clout)", camere, din
carI se compune In cea mar mare parte locuintele din Medgidia; cea-l'alta este reservar
proviziilor, bucatarier, etc.
F6rte adesea staulul este lipit de cash' i comunich cu ea printr'o u deschisa. Acestea
nu sunt de cat f6rte rar curatite i paiele putrede, etc., maresc miasmele, earl' 11366," gatul
voiajoruluI intrat In aceste bordeie, uncle domnesc frigurile. Adilogati ea privatile, earl con-

www.dacoromanica.ro

60

slat"' din gaurI In pamnt Inconjurate de un zid mrunt sunt frte aprpe de casa si va
fi usor de a intelege pentru ce reputatia MedgidieI si a satelor din acest distr;ct nu e de
fe! usurpat.
Ciata grs a noptilor e frte periculsa In aceste locurI.

Frigurile sunt decI prea frequente, dar ca pretutindenI in Dobrogia, ele nu sunt pericul6se.

Tratamentul empiric este fara indoial una din causele mortalittif in districtul Medgidia, i acestuia se atribule In cea ma" mare parte calomnia ce s'a adus Dobrogiei.

masura din cele maI necesare si importante ar fi, de a se pune un termen exercitiulur
ilegal al medicinel, organisand serviciul sanitar al districtelor inteun mod sever.
Dobrogia presinta o suprafat considerabila. Terenul este aprpe peste tot bogat in
humus (lss); Insa adese orT lipsa de umell pe platourile mat Inalte din interior, acolo
unde elementul lichid lipsesce, face recoltele mar grace.
Aceste terenurl nu servesc de cat la pasune. Va fi posibil, pte, de a da fecunditatea
acestor parnnturY prin numer6se puturl arteziene, care le-ar da elementul vital ce le
lipsesce.

Un lucru tot sa de necesar ar fi reimpadurirea partiala a acestor platourt

Ploile ar fi me. dese, i recoltele s'ar gsi adapostite de vnturile de Nord, care le
sca adesea inaintea incoltiret
Acsta lard despadurita in principalele sale prff, predispune la tte intoxicatiunile
miasmatice.

Puturile ce se intalnesc acum ail o adancime de 60-70 brasses (2 metri = Pit brase)
sc6terea apeI e f6rte grea, maI ales cand e vorba de adapatul animalelor, adesea
In cate-va puncte undo coborasul solulul favorizza saparea puturilor, apa este aprpe la
suprafata si abondenta.
Temperatura este f6rte variabila In acst tr, Cu tte c iernele nu sunt In general
prea frigur6se, proli numer6sele turme ale Mocanilor TransilvanenI, carf de cate-va secole cobra din muntif lor i vin a ierna in imensele locuri de pasune ale Dobrogiet
Prima-verile i trnnele sunt frte scurte In acsta tara. Se trece cu repeOiciune de
la o temperatura prea frigur6sa la cldurile
Epoca frigurilor incepe catre finele luI Aprilie, intensitatea lor este catre mijlocul lu(
August.

Lemnele In multe puncte sunt prea departe, si materialele necesare constructiunil

caselor, cernd un transport prea costisitor, materialul intrebuintat In constructiI este un
fel de caramida facuta din pamnt amestecat cu blegar, numit kirpicI, pentru ca in
multe locurr piatra lipsesce.
Ar trebui in tot cazul a stabili satele in afara de locurile palustre. Acst provincie
e de sigur maI buna de cat i s'a creat reputalia; se p6te privi in general ca sanat6sa
daca s'ar reimpaduri partial, MIA indoiala c influenta frigurilor ar fi considerabil micsorata.

Trebuie de notat un fapt de mare importanta, c de 30 de anI in Dobrogia nu a fost

nici o bla epidemica de febra tifoida.
Pare-se ca Baronul d'Hogguer anume a luat ca model de insalubritate si de miserie
orasul asa de re'ri situat al luI Sayd-Pasa 1).
Adevtirul este, ca sub dominatiunea otoman, cea mal mar parte din satele din Dobrogia se puteari bucura de aceiasI reputatie sub raportul igienic.
Indat insa ce Dobrogia a redevenit romansca, serviciul medical si de igiena a fost
organisat ca In patria-muma. Fie-care centru populat poseda un spital unde toff bolnavir,
fara distincliune de nationalitate sail religiune, sunt ingrijitY In mod gratuit; mediciI de
plasa sunt obligati a vizita la epoce frte apropiate, bite aglomeratiunile rurale.
Medgidio.

www.dacoromanica.ro

61.

Lucrarile importante, care all fost intreprinse in scopul de a impaduri unele intinderY

marl' ale Dobrogiel 0 mar cu srna desecarea a cittor-va mil de hectare, care vor fi redate culturer, transforma pe (,li ce merge eonditiunile igienice in Dobrogia. Aceste, bine
inteles, in locurile jse din Delta 0 din alte mid partI.
In ceea ce privesce litoralul propria Ois, conditiunile igienice nu lag aprpe nimic
de dorit ').

2. I.,ocuinte
Dup datele cele mar nou6, numarul locuintelor rurale in Dobrogia este apr6pe
30.000, Impartite ast-fel:

JUDETE

De zid

De lemn

1.546
5 133
6.679

2.038
5
2.043

De nuele

sail pmnt

Bordeie

TOTAL

Constan fa

Takeo

Mtn(

11.087
8.409
19.496

1.277
316

1.593

15.948
13.863
29.811

Comparate aceste cifre cu acele din tara ar parea la prima vedere, ea Dobrogia nu
st r6a, insh conditiunile igienice sub care sunt construite locuintele aci sunt departe de
a equivala pe cele din tara-muma.
MaI ales casele Turcilor 0 Tatarilor sunt nisee adevrate cuiburr de infectie.
Un studia amanuntit il gasim in importanta scriere a Domnulur Doctor Criiiniceanu2):
Satele din Dobrogia mar de curnd creiate pot servi de model, asa de exemplu cele facute de la 1879 inc6ce de Romanir ardelenT. Satul romanesc se cun6sce de departe 0 se
pite deosebi de cel tataresc, dupa multimea arborilor. Romanul e deprins mar 'nainte d'a0

construi o casa sa-V ingrijesca de pu t a carer furca adese-orl servesce un arbore. Un

sat romanese se mar pte distinge de departe dupa multimea cumpenelor, pe cand Tataril se multumesc cu un singur put, care deservesce intregul sat, fapt reprodus aprpe
de tog vizitatorir Dobrogier.
L7nele sate sunt fara nier o randuiala, cu locuinte in starea cea maI primitiva, lipsite

de plantatir 0 de padurr.
In centrul Dobrogier satele sunt la marl departarr unele de altele; mar apropiate sunt
pe langa &mu! Dunarif.
Ar trebui SA se interlica constructia caselor cu chirpier, iar statul sa inlesnesca locuitorilor lemne de constructiunr din padurile apropiate.

Emigrarea Marilor din plasa Mangalia a fost colosala 0 a rmas de la er multa

piatra ce servia la ingradirea curtilor 0 ariilor; acest piatra s'ar putea intrebuinta cu
folos la construetir.

Tatarul '-1 construesce casa subred, locuinta 'I este miserabila, mica in raport Cu
numgrul sufletelor ce o locuesc, ferestra e mica 0 nu se deschide nicI o data. Sobele se
deschid afara; MusulmaniI intrebuinteza mangalul, isvor bogat de acid carbonic ; mar intrebuintza tezic, care prin fumul ce rspandesce umple locuinta de infectie. Tavanul caselor ttarescI e frte jos, paturile lipsesc sag sunt inlocuite cu rogojinI aternute pe jos,
pe care se Gulch' amestecatI cu pasarile 0 animalele, adese -oil.
Curtile tatareser sunt ingradite cu piatra sail cu caramida nearsa (chirpier), sunt
inundare de balegar pe care f6rte arare II are grija a'l curati.
Romanir, 0 mar ales Germanif, ail case igienice 6re-cum; spati6se, bine aerisite, inconj urate de plantatir fie chiar salcamr, carr mar domolesc arsita srelur.
1) St. C. Hepites, op. cit. pag. B. 25.
') Higiena OranuluI romd.n. Scriere premiat. de Academia Romilnit. Bucuresci, 1895.

www.dacoromanica.ro

62

Camerile sunt varuite. Patul cu asternutul curat i confortabil. Alaturi de casa, t'ara
a fi lipit de ea, cosarul vitelor bine intretinut i curatit. Curtea ingradita cu nuiele sari
cu piatra. Stradele sunt laxe i drepte; din causa lipself de lemne in unele parti, ca combustibil servesce tezichiul, insa in sobe mai sistematice ca ale Tatarilor.
In judetul Constanta e de notat : Cara-Murat, Carol I, Fagaraul noa sunt sate nzodel
infiintate din no ; Copadin fi Agemler ca sate nzurdare, Cochirlenit cu case lipite cu pamnt
fi nevruite; Ghizdaresct cit case construite de chirpict, cu plantatie abondent ; Topal cu case
de gard, curate ; Boasgic cu case fi bordeie citrate; Cerna-Voda, Satitl noa ci Cilibikiot cu case
higienice fi curate.
Apot case bune, Omite fi strade largt, drepte fi curate n Cara-Murat; case buzze ingradite cu chirpict ci ttcoperite czt trestie Caracoium.
Comune cu strade curate sunt: Seimenit-miet, Biul-biul, Ainzacea, Tortoman, Tamtnar,
Bugeac, Gherengik, Harfova, Mangalia, Musurat, Rasova, Topraisari ci Tuzla.
In judetul Tulcea: Catalot, Cala, Somova, Nicolitel, Caranasuf,Hanzamgi, Babadag,Enichiot, Rachel, Luncavita, Garvan fi Jijila.

Cu ocasia numer6selor calatorii ce am fama in Dobrogia, am locuit in casele diferitelor nationalitatl de ad, in bordeiele tatarescI ca si in locuintele plcute ale Germanilor.
In genere sat ele de pe malul DunariY, locuite exclusivamente de Romani, ari case igienice:
Luncavita in special lasti ccil6toritlut cea mat frunzs impresie. Judetul Tulcea
daca esceptam Delta fi lagunele are locuinte mat solide, mal igien ice fi me spalidse de
cat Judelul Constanta.
Emigratiunile Tatarilor carY nici acum

ineetat, de" loc populatiunil germane,

care are locuinte destul de bune sub tte raporturile, asa se presinta apr6pe tot centrul
Dobrogia
Afluenta populatiuner romanesci a mal' incetat, totusI sunt sate care se formza parte

In locul vechilor sate parasite de 'Mari, parte in locuri rica Petera este un sat de formatiune cu totul nou. In mare parte Ronzeinit vin din jade/ele Brila fi Ialoznita, et sunt
numitt Cojant in opositie cu Mocanit, vechit locuitort transilvanent veniti din timpurt Cu oile
la pfunat.
Partea de Sud a Dobrogiei are sate ale caror locuinte, daca' nu se asmana sub raportul igienic cu Medgidia, apoi diferentiaza numai sub raportul situatiunii topografice,
acest oras av6nd nenorocirea a fi in centrul unei regiuni m1astin6se.

3. Alim.entatia
Cei mai bine cal-Y se hranesc dintre locuitorii Dobrogiei sunt Germana, in satele &aroma dar de brutrii, fie-c,are locuitor are cuptorul sa, unde '51 o:50e painea care este
destul de alba. Une-ori o amesteca cu cartofl, niel' o data insa cu mlai. Arare-ori Germanului '1 lipseste carnea; iar cel de pe langa lacur1, pe5tele, care de alt-fel este alimentul
principal al intregii populatiunI marginase.
Romeinul, d'ara de paine mal are mamaliga, aprpe necunoscuta populatiunii musulmane inaintea ocupatid romane.
Modul de hran, al Romtinulut i Bulgarulut, este acelas cu cel din Romania Transdunarna; nimic de adaogat.

Rufit se hranesc Cu paine de secara, ~Miga, si paste prspat sati sarat.

Ttarit se hranesc exceptional de rti : paine de orz, carne de 6ie 5i chiar de cal morti.
Cu privire la apa de b6ut, tot Judetul Tulcea, udat de riurI mal' multe, este mar favorizat. Aci apa in multe partY este buna de M'Id, afara de satele vecine Dunarii i rmulul Madi Negre.
In Judetul Constanta apa se ga'sesce la marI adancimi, e calcarsa, adese m'Y salde
aceia chiar insuficienta.

Mi se spunea de un cioban, inteuna din lilele caldurse ale lul Iulie 1896, ca oile
sale n'ati trait timp de 2 sptarnanI de cat cu roua de pe camp.

www.dacoromanica.ro

63

Vinul este mal abondent in judetul Tulcea, de aceia este judetul unde se bea maI
putin rachiti; afara de RusT, call at acest viciu inscut, restul populatid este putin alcoolic.

In satul Morughiol sosind inteo diminta, tt. populatia satuld era la carciunia
deja beata asa de timpuriO.
MaY. ea n'am v6dut sat locuit de RusT, unde sa nu gasesc o suma de 6menY. beff.
Pentru a merge cu barca de la Morughiol la gura Sf. Gheorghe in I;liva de 17 Iulie 1897,
a trebuit sa'rnI aprovizionez lopataril cu o Nina cantitate de rachia, cacr prin banI a fost
imposibil al face sa mrga!
Ciaiul maT servesce Inca de b?.'utura Lipovenilor. Nu rn pot opri a nu arta placerea cu care am Mut ciaiul la un sat format din scopiti, intre Mangalia i Ilanlic. Acestia
nu cunosc alta b6utura de cat ciaiul pe carel servesc cu o adresa caracteristic lor : Un
samovar de 5-6 litri fierbe incontinuO, zaharul e tinut intre dintl, iar ciaiul trece prin
el ca printr'un filtru.
Am admirat curatenia lor in case, serviciti i moravurr. E o populatie de alt-fel
muncitre. Nu cunosc fumatul i niel vizitatorul nu are voie a fuma in casa lor.
Musulmanit bti Mrte mult cafea, de feIrte prelsta calitate i adese-orl amara. Murdaria in preparatul cafeler e de asemenea caracteristica rasa Tutunut nu le lipsesce.
fac uz i de opium, dar nu am v6d.ut vre-un b6utor de acest narcotic 9.
T6te orasele i satele de pe langa Dunare inIrebuintza apa din ea, asa cum este
piing de Ole necurateniile, afara de o mica parte din locuitorri oraselor care o limpeOesc
Cu piatra acra. In restul JudetuluI Tulcea fantanele fiind r construite i mai rt intretinute, lar pe langa ghiolurile cu ape stagnante, intrebuintandu-se apa din acestea, populatia
sufera si se stinge de paludism, de febra tifoida i alte ble ce's a sorgintea in apa plina
de microbff acestor b6le. Va trebui sa se construiasca puturl prin comune, in conditiunI

bune, ca apa potabila sa fie abondenta in ele, s fie bine intretinute i sleite cat s'ar
putea de des, cad mime asa populatia 'l-ar putea imbunatati sanatalea. O asemenea
lucrare s'a si inceput la Jurilofca, unde se construesc patru fantanT sistematice. In Turc6ia i in cele-l'alte comune acst lucrare bine-fact6re s'a inceput.
La Sulina onor. directiune generala a serviciuluf sanitar face instalatiunI pentru apa,
care vor costa vre-o 600.000 leI din fondul taxeI sanitare de tonaj.
Un alt WI de care sufer, o mare parte din populatiune e akoolismul.
De acest vicia sunt stapanite ma mult populatiunile rusa i lipovna a carol- meserie
principala e pescuitul, de unde se realisza castigurl bune i ar castiga i maT mult, dac
baniI agonisitY in timp de 3-4 lunY nu 7-ar da crciumarulur in 3-4 iile. AcestI pescanl
viciosr numar dupa ce termina bang, reincep lucrul i apol iar butura, din care causa
se nasc certurT, bati i chiar omorurl. Ceva ma mult, alcoolismul nu e numa intre barbar,
carI incep de tinerT, ci i intre femei. La Sarichioi, Jurilofca, Carcaliu, Slava-Rusa i Sf.
Gheorghe i prin alte partI se gasesce cel ma mare contingent al acestor nenorocitY, carl
de ar fi cu putinta n'ar mai esi niel ()data din stabilimentele de Nuturl. Cele-l'alte naionaliti
de si nu sunt tocma cumpatate in Muturlf, totusl nu sunt dominate de
viciul acesta i ded alcoolicfi sunt ma rarI.
Populatia musulmana, saraca cum e, religia o maT opresce a intrebuinta alcoolurl,
face uz de cafea (Situatia Jud. Tulcea pe 1898, pag. 38-39).

4. Ser-viciul sunitur 2)
Cu Vote struintele i cheltuelile ce se fac de guvern, sa nu ne facem tocmar marl
ilusiunr despre starea sanitara a acestel: provincif; dad, comparam datele statistice ale
') Se va trata maI pe larg diferitele obiceiurI la pop6rele Dobrogia in partea etnograficit.
2) Serviciul sanitar militar nu e coprins fn acest capitol; a se vedea capitolul Divizia activkl.

www.dacoromanica.ro

64

celor dou6 Judete cu cele ce se petrec in realitate, numa atuncl ne putem da sma exact
despre sanatatea locuitorilor.
Cred de datoria mea, care am v'lut starea deplorabila a unor comune, sa nu ascund
nimic; cad e ma bine a atrage atentiunea autoritatilor asupra r6ulut de cat a'l acopeni
Cu cuvinte pomp6se i Cu frase bombastice.
Daca casurile ar fi numal unul sari dou, am lice ca e o exceptie, dar sunt multe
la numr de diferite naturr i in diferite puncte.
M aflam in tmna anuluI 1895 calatorind pe frontiera de Sud ; cat de penibil am
fost impresionat cand in satul Cerchez-Kioi, un sat varit inteo vagauna din care numaX
de aprpe se putea vedea, nu unul, ci intrga populatie suferia de Me de ochI in cel mal
mare grad.
Dar tusa mgarsca din satul Adam-Klisi din prirnavara amid 1896, frigurile de
la Calica, raia de la Regep-Cuiusu? i cate alte sate despre care am renuntat s'mI
note, cre(lnd ca in general medicif plasilor nicl n'ati vizitat vre-odat circomscriptia lor
sanitara.
Nu semnalez de cat cazurI v'Oute de mine in
deci de care te impeded
fara sa vret cate vor fi existand Inca!
trecem la datele statistice:
Personalul sanitar al JudetuluI Tulcea se compune din: 1 medic primar, 3 medicl
de plasI i dour oficiantr sanitart Macin i Sulina ati medic propriti, Babadag i Isaccea
medicul spitaluluI i acel al plasiI face serviciti in schimbul unei diurne. MaT sunt 6 agenti
sanitarI vaccinatorl, 16 nu* (6 de oras *A 10 de comune rurale), doul agentl sanitar
doul sub-chirure intendentI la spitalele Isaccea i Mcin.
In Judetul Constanta : 1 medic primar, cinci medicr de plast treI medicI de oras, un
medic de spital i anume: un medic propriti de oras la Medgidia, un medic de oras
spital la Harsova, un medic propriti de oras la Ostrov, un medic de spital la Cerna-Voda
insarcinat i pentru oras; douI-spre-Oece agent( sanitarI vaccinatort cincI agentI sanitarr
de orase, sese mse de circomscriptit dou de orase (Cernavoda i Harsova), plus personalul medical al ora.selor Tulcea i Constanta.
Ajutor medical gratuit s'a dat la 13.453 bolnavI (12.350 cetteril romanI si 1193 streinI),

medicamente gratuite la 7995 bolnavI in plus la 4000 de la comune, in Judetul Tulcea

la 9808 bolnavt plus la 4377 din farmaciile comunale pentru Jud. Constanta.
a) Miele earl ail Wilma Dobrogia in cursul anuluf 1898 ail fost :
Paludismul ce se datoresce numer6selor baltl cat si moduld de locuinta. In raportul s, Prefectul JudetuluY Tulcea Oice: Marea majoritate a satelor lash f6rte mult de
dorit in ceea ce privesce sanatatea publica. Singure locuintele, in mod general, ar fi bine
de s'ar tinea tot-d'auna curate si s'ar lsa r'ul obiceiti de a lua pamnt pentru construirea
case din batatur, r6manand gropt care umplute cu balegar si apele pluviale, devin
cause de paludism; maladie ce avem in abondenta ma ales pe malurile Dunarir i ghiolurilor. Lipsa de aliniere i plantatie a satelor, precum i lipsa de strade soseluite, dati
comunelor i catunelor un aspect urit, deosebit ca sunt i neigienice. Mocirlele din sate
nu se astupa nicI odata, ci stag asa pang le usuca srele sail le inghiata gerul, iar fantanele sunt in cea ma deplorabilb," stare, in multe scurgndu-se apele de afara si in maI
tte putnd cdea orI-ce, caci ghisdurile lor sunt insuficiente sail nu sunt de loc i ma
to:Ste fantanele neacoperite.

Rugeola in judetul Tulcea la 32 comune cu 1886 bolnavr, din carI ati murit 260.
Ea a fost adusa odat cu venirea lucratorilor gradinarl din Bulgaria.
Sifilisul ma mult rspandit in orase, iar in comunele rurale s'a semnalat in plasa
Harsova, cele ma multe casurt
Desinteria provenita din causa relei alimentatiunt
Me epidem ice a fost:

www.dacoromanica.ro

65
scs

,ce

os

JUDETELE

A8
a 1:1

Constan* ......

Tulcea
Total

65
13
78

os c.)

0 'in

E,,:,' ci,

ne
,os

0 ' T.:

gb

os

,7

--E .;

.r.:

.7..

ro

219
241
460

37
15
52

2496

46
28
74

cap

Morp

c:

cn

610
1886

DIN ACESTE A.

o>

'V inde-

.., 1. 4-4

0.)

T.:
.9...)

498
498

170
170

835
1508
2343

97
297
394

Pelagra 'a fost de cat 8 cazurr (7 Constanta, 1. Tulcea).

Lepra a fost mar multa in judetul Tulcea (24 cazurI), unde s'a luat dispositie a se
creia o colonie separat. la Caput Dolojman sat"' In insula Popina. In judetul Constanta
fost numal dou cazurr (Carocoium i Geabac). Bolnavir de lepra se trimet la ospiciul de
la Rachitsa.

Cu privire la starea sanitara a ora$elor, regretatul Prefect al judetuld Tulcea, Ion

Nenitescu, in situatia judetulul dice:
Mahmudia i Chilia Veche, ora$e dunarene sunt orase numar cu numele, iar celel'alte, afara de Babadag, sunt de asemenea asedate pe malul Dui-aril, unde paludismul e
destul de desvoltat. Dintre ora$ele de pe Dunare Chilia-Veche, Isaccea Macin ail un
personal sanitar propriii, in nicr unul hash' $i nicr chiar in Tulcea nu exista un serviciti
pentru golirea hasnalelor, iar latrinele mar peste tot locul sunt primitive, fara" a vorbi de
atatea case unde s'a crec,lut ca acestea sunt un lux $i s'ati inlaturat de tot. Locurr virane
sunt mar pretutindenr, din care numar in Babadag 28 neingradite $i t6te deve.nite focare
de infectiune, din causa depunerir pe ele a tuturor murdariilor si gun6elor.
In general vorbind, la orase nu s'a adus nicr o imbunatatire igienica, afara, de Sulina, unde se face asanarea cu fondurile acordate de directiunea generala a serviciulur

sanitar, din taxele de tonaj, ce se percep de la bastimentele intrate pe gurile Dunrii $i

unde $i comuna contribue pentru intretinerea cailor i materialuluI intrebuintat la lucrare, precum i pentru a se asana strklile interire si curtile locuitorilor s6racr.
Desinfectiunea i izolarea, atat de necesare in cazurl de Me molipsitre, nu se pot
face in mod suficient din cauza lipser de personal, de aparate speciale, saii mar lamurit
din lipsa de banr, dar mar presus de acesta cauza sta.' rtia vointa a locuitorilor, chiar a
celor cu avere, care tipa ca din gura $arpelur de cate orY sunt daft' judecatir pentru contravenirr la legea sanitara. ET cer s fie lasatr sa mra ea animalele. Asa art facut i in
anul 1897 si chiar in Tulcea, cand, dui-A retragerea inundatiilor, li s'a impus sa-e ingrijsca de propriile lor locuinte.
M6ge. Dupa legea sanitara fie-care comuna rurala trebue sa aiba o m6sa retribuita Cu 30-60 ler pe tuna.. Din cauza insuficientir mij16celor, acsta salutara dispositie nu
s'a putut aplica in totul. Sunt acum : 16 m$e (6 de oras, 10 de comune rurale) in judetul

Tulcea, si 8 pentru judetul Constanta (2 de oras si 6 de comune rurale). Multe din ele
insa, sunt practicante, care In nepriceperea lor, nu odata ati cauzat m6rtea noilor rascuff $i a lehuzelor.
In cursul anuluI 1898, ail asistat la 1181 lehuze (455 in judetul Constanta si 726 in
judetul Tulcea).
Vaccinarea i revaccinarea.

S'a facut pe o scara mutt mar hating in cursul anulur

1898; comparat cu anir trecutr, in judetul Tulcea activitatea este de 5 orI mar mare.
VACCINATI

JUDETE
Constanta
Tulcea
Total

BE VACCINATI

Rini

succes

Farit
su cc es

succes

s u cc es

9033
6523
15556

470
587
1057

8646
6693
15339

2081
4827
6908

Cu

Cu

71890

www.dacoromanica.ro

66

Singura populitiunea lipovana si mal' cu sma cea bespopovita, de care este putina
In judetul Tulcea, numaI 3602 suflete, se opune cu indartnicie acester operatiunr, sub
pretext ca religiunea nu permite.
TotusI In cursul an uluI 1898 s'el' vaccinat multr. O dintre ace*tI lipovenI, uniI diri el
ins, all preferat a se expatria, de cat a se supune vaccinarir, de si acest pas nu l'ati facut din proprie pornire, ci din indemnul acelora carI voiati sa le ia pamnturile. Cauza
adevrata a resistentif lipovenilor t'ata de vaccinare nu este religiunea, dupa cum chiar
Archiereul lipovean de la Slava-Rusa a declarat-o, ci dascalil lor, carI cu orl-ce pret vor
a-I mentine prestigiul de apostoli si talcuitorI al' religiunif intre fanaticiI si orbitil lor coreligionart
Un cas s'a petrecut cu dascalul bespopovit din SarichioI, in anul 1897, care a dat
pe sub ascuns la vaccinare doI copiI aI se, de frica amen0iY, iar pe de alta parte nu
inceta sa indemne pe ceY-Paltf lipovenr a nu se supune vaccinariI.
Spre a pedepsi acsta duplicitate a dascaluluI lor, lipoveniI rail desaprobat si huiduit de-a lungul satuld 1).
In fie-care comuna se ala la Primarie cate un dulap prevNut cu medicamentele
de prima necesitate, care trebue a se da locuitorilor bolnavI in mod gratuit.
Modul irisa cum se practic, lucrul cu aceste farmaciI comunale este departe de a
atinge scopul pentru care sunt infiintate.
De curiositate am deschis un asemenea dulap la o comuna; medicamentele aseqate
t'ara niel o ordine, invechite i ded fara a mal' produce efectele pentru care se dati.

Mi s'a povestit de un medic de plasa un cas intmplat in anul 1895 la comuna

Agemler : un notar beat a dat unul nenorocit de turc tinctura de iod in loe de picaturr
anticholerice ; norocul a fost ca i s'a turnat mime cate-va picaturl pe o bucata de zahar.
Acestea sunt conditiunile igienice i. starea sanitara a Dobrogid; nu pot maI bine
Incheia acest capitol de cdt reproducnd cele ce am lis la inceputul lui" : e ,b,- conditiunile
igienice ale und t6rI depind in prima linie de starea de cultura a pop6relor ce o locuiesc.

Ca adagio : avem in Dobrogia locurl munt6se, unele aride, de camp, de baltY, de

mlastinl, iar pe de asupra o populatiune eterodoxa, eteroglota si decI eterogena in obiceiuri *i traditiunI, fapt ce a fost $i este o piedica nu mic, in mersul regulat al igienil
$i salubritatil publice.

5. Spita,le.
Spitalul

Comunal Constanta. Construit in anul 1893. Me1;1at la bariera orasuluI, acest

spital sistem pavilionar indeplinesce t6te conditiunile si corespunde pe deplin cerintelor

actuale ale orawluI si portuluT, fiind destul de spatios.
Are 50 paturI li e deservit de un medic, o m6e 1.1 de 13 ajutdre.
Numrul bolnavilor ce se trateaza in acest spital variaza futre 1200-1700 li costa
pe comuna intretinerea luI suma de 28.000 lel anual.
Spitalul judelian din Cerna-Vodd. Infiintat la 1 Ianuarie 1891, este intretinut de judet
cu o subventie anuala de 30.000 leI. Are 25 paturl,
Personalul spitaluluI se compune din: 1 medic, 1 sub-chirurg intendent, 1 preot, 4
infirmierI, 1 bucatar, o spalatoreasa, 1 rnda, 1 portar $i 1 sacagiti.
Numrul bolnavilor cautatI, de la 1 Septembrie 1896, pana la 31 August 1897 a fost
de 630 cu 8250 zile de cura.
&dele predominante all fost: intoxicatia palustra (28 casurl) i siphilisul (141 casuri),
cea d'ntal da un minus de 28, iar cea de a doua un plus de 78 casurI asupra anulul trecut.
La consultatiunI at fost tratatI 4099 bolnavI, carora li s'a dat medicamentele trebui') Situatia judetuluT Tulcea pe anul 1898, pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro

67

Ore. Judetul a cheltuit in anul 96/97 suma de 16.258 lel pentru intretinerea acestuI spital
fr plata personalulaI; iar de la 1 Aprilie pn la 31 August 97 suma de 9537 let
Infiintat la 1. Octombrie 1.895, este o clddire sistem pavilionar,
aezat intre satele ParachioI si Ghiuvegea.
Spitelul rural Parachiol.

Se intretine din fondul de 30.000 lel anual acordat de Stat 0 se administrz de

judet ; are 30 paturi 0. PersonaM spitaluluI se compune din : 1. medic, 1. intendent, 1. subchirurg, 1 preot, 1 hoge, 3 infirmierI si 5 6menI de serviciti.
S'a cutat in acest spital de la 1 Septembrie 1896 pang la acei4 luna 1897 un numr
de 591 bolnavl.
Blele predominante ati fost reumatismul, blele de piele si impaludismul. La consultatiunI gratuite s'ati presentat 2305 bolnavI.
Dup nationalittl s'ail bucurat de tratamentul acestui spital : 1.958 Romani, 576 Bulgall, 256 Turd, 29 'Mari, 34 Armenr, 39 GrecY si 5 alte natiunl.
S'a cheltuit in cursul anuld 1896197 suma de 26,146 lel, iar de la 1 Aprilie pang la
finele lul August 1897, suma de 8.506 lef pentru intretinere.
Spitalul comunal liarfova functionza de la 2 August 1898, are 15 paturr. Este instalat
inteo cldire particular destul de bun.
Personalul se compune din : 1 medic (acel al ora4ulur), un sub-chirurg intendent 0
6 6menI de servicil
In cursul lund. August 1898 s'ati cutat In acest spital 31 bolnavI; iar la consultatir
gratuite s'ati presentat 218 pers6ne.
Sanatoriul Tekir-Ghiol. La 15 km. spre S. de Constanta se gsesce lacul srat Tekirghiol sail Tuzla-Ghiol, cu o suprafat de apr6pe 80 hectare, desprtit de Mare printr'o dung,
larg de 500-600 metri 0 de abia un metru de 'nalt ; aceea ce face c dese orI valurile
Marif s, comunice cu lacul.
Apa sa nu e limpede, gustul din causa enormeI cantittI de clorure de sodium, este
frte amar; presenta hidrogenuluI sulfurat se simte la o mare distant.
Dup analisa D-lor chimisti Saligny, Georgescu si Popovicr, apa la culur contine de
4 oil mar mult sare ca apa Mrir: 55 gr. pentru 1000. Sulfatul de magnesie se gsesee
In proportiunl Cu mult mal marl ca in apa Writ Ast-fel pe and, dup analisele lul Pisani
altil, acest element este representat in apa Wag Negre in proportiune de1,228, 1,470 0
1,481 grame pentru 1.000 de WV apa, el se urd, la tifra de 8.1.50 gr. in apa laculd Tekirghiol. In ceia ce privesce bromura de magnesie, ,unul din principalele sarurr constitutive
din apa laculul, ea este de 22 orI ma mult ca in Marea Ngr.
Pentru 1000 grame apti. :
Clorure de sodia
potasa
amonium
magnesie
.
Bromur
Azotat de soda
Sulfat de magnesie
calce . . .
Carbonat de magnesie

Oxid de fier
de aluminium
Anhidrit carbonica
Hidrogen Sulfurat
Substante organice
') Zece paturl s'ial dat Spitalului Comunal Iletrova. In 1898.

www.dacoromanica.ro

55.3972
2 00462
0 00366
4 46890
0.13574
0 00523
8 14978
0.60013
0 00287
0 02084
0 00720
0 28416

urme
0 59600

68

Densitatea apeI la + 15 C., este de 1,05525, pe cand a Madi Negre este de 1.01345.
Eforia spitalelor Civile a inceput deja plantatiunl de stejarI, nucT, salcmI i pinT pe
terenul (80 Hect) cumparat pe marginea laculuI.

Un sanatori s'a construit dupa bite regulele igienice; in vara anuluI 1899 deja a
inceput s, functioneze; copir scrufulosI ati fost tratatI cu bite ingrijirile M acest institut
de bine-facere.
Apa i namolul acestui lac se pte intrebuinta in contra reumatismelor articulare,
Arthritelor, ScrofuleI, Limfatismulul, SyfllisuluI invechit i exemeI cronice 9.
A fost vizitat in vara anulul 1899 de peste 500 suferinffl.
Pana acum aparatele pentru incaldit apa sunt insuficiente, iar baile rudimentare: nisce
cabine de scandurl, cu infle 1.65 inchise.

Se spera a se construi local de MI tot asa de igienice ea si sanatoriul.

Spitalul comunal din Tulcea. La ocuparea DobrogieI de RomanI, spitalul comunal de

aci s'a instalat in vechiul local turcesc, care avea aceiasY destinatie. Era o constructie
veche, asa ca, in 1899 flind supus, daramariT, spitalul s'a mutat inteun local inchiriat de
comuna cu suma de leI 3.900 anual.
Medicul orauluI face i serviciul la spital.
Alt personal este : un administrator, un sub-chirurg, doI infirmierI, o infirmiera, un
bucatar, dou" bucal:la-ese i un rnda.
Comuna cheltuesce anual pentru intretinerea acestul spital (M'ara de chirie), cifra de
22.000 leI.

In cursul anulul 1900 ati fost in cura acestur spital 466 bolnavI, din care : 289 barbatI
177 femeI.

B6lele predominante ati fost in cursul acestuI an : febra intermitenta, sifllisul, bronchita, reumatisme, blenoragie, fehra tifoida, tuberculosa i 041 contuse.
Spitalul e inzestrat cu 30 paturl.
Spitalul rural din Babadag. Intretinut de judet cu subventiunea de 30.000 leI ce da
Statul. E constructie a StatuluI sistem pavilionar, terminar in anul 1895 si a inceput a
functiona de la 17 Decembrie acelas an. Are 30 paturI. Diflcultatea ce se intmpina aci
este provenita din lipsa de %A, de re-ce la 50m adncime nu s'a gsit apa.
S'a cautat in cursul anuluI 1898 in acest spital: 711 bolnavI (355 RomanI, 182 Bulgarr, 59 Lipovenr, 25 Italienr, 32 Germanr, 23 Ru0., 23 Turer, 6 ArmenY i 6 GrecY). ConsultatiunI gratuite
dat la 1732 indiviffl, ordonante gratuite la 99, medicamente la 908,
consultatil ara medicamente la 267 si in comptul bolnavilor la 367.
Spitalul comunal din lsaccea. Subventionat de judef, cu 2.500 ler anual. E construit de

judet, e insuflcient, II lipsesce mult din mobilier, lingerie si chiar instrumente, din care
causa nu se pite face niel' o operatie chirurgicala. Tot4 in cursul anuluI 1898 a avut
431 bolnavI.
Spitalul comunal din Micin. Subventionat de judet cu 3.000 ler. Se afia in acele4 con-

ditiunI ca i precedentul. Numrul bolnavilor cautatI in acest spital in cursul anulul 1898
a fostr.de 368.
Spitalul din Sulina se va trata in capitolul Delta.

') D-r. N. G. Chernbach. Lacul Tekir-ghiol sa Tuzla-ghiol i Sanatoriul maritim pentru scrofulosT
de la Tekir-gliiol.
St. C. Hepites op. cit. pag. B 22B 24.

A. de Richard. La Roumanie (L vol d'oiseaux) BucurescI 1895 pag. 358-359.

www.dacoromanica.ro

69

CAPITOLUL III

GEOLOGIR
Pang, la Karl F. Peters% nic un voiajor nu ne-a dat vre-o descriere ma amanuntita asupra constitutiunir geologice a Dobrogia.
Mara de comunicarile Capitanulut Englez Spratt, relative la constitutiunea geologica
a c6stelor Wail Negre, cum 0 acele ale profesoruld los. Szcbo din Pesta, asupra situatiunel 0 imprejurimile rapid Tulcea, nimic ma interesant n'a precedat publicatiuni
ilustrulu geolog austriac.
Nic Ami Bou 2), nic vre-un alt geolog n'a vizitat acsta tar. Se scia numa c'ar fi
existand nisce munti: d'a lungul Dunaril, incep'end de la Harsova sat-1 Macin, ca se intind

pe o distan ta considerabil pang la marginea Delta 0 ca. extremitatea Estica s'ar numi
Be-Tepe (cincY dlurI). Acstei denumire genericd s'a dat din erdre intregulut masiv dobrogian.

In schimb ins voiajori cunosceati drumul Cerna-Voda-Constanta, ca cel ma scurt

intre Dunare 0 Marea Ngra. Inca de pe la 1840 acest drum era frequentat de calatorir,
car mergeati la Constantinopol venind de la Viena, .orae intre care de la acsta data
exista un curs regulat de vap6re.
Percurgand acest drum, n'ati putut observa munti eel 'nalt si de natura atat de
variata din Nordul Dobrogier. La inceput cursele intre Cernavoda-Constanta se facead cu
trsura, iar de la 1862 cu trenul.

Ast-fel privit acest platoti, care din ma multe punte de vedere, presinta carac-

terul stepelor nord-pontice, i s'a dat pe nedrept numirea de Stepele Dobrogiet, numire

ce s'a vulgarisat pang inteatata In Europa, in cat Intreg teritoriul coprins intre Marea
Mug, 0 Dunare, se credea a fi de acei4 natura cu campiile de la Sudul Rusia un

platoti de stepe.
Inainte de 1b50, valea Carasulu a fost obiectul unor cercetar geologice technice exacte,

pentru ca, Turcia, sub indemnul Austria care da o mare importanta creidrif und comunicatiun pe apa 0 a evita a,st-fel Delta, s'a gandit asupra modulu de-a scurta drumul la
Constantinopol. Inginerul Vi/ce, oficer Prusian, trimis din partea Malta Port, a publicat
In 1840 resultatele putin satisfdtbre ce a obtinut din sludiile pentru proiectul until( canal.
Cat privesce partea septentrional a Dobrogia se scia numa ca un ora Babadagul
e ascuns in sinul unor munt, car coborand catre Sud se pierd In campie.
Harta intocmita in 1829 de Austriad asupra Turcia Europene a fost lima dupa
schitele 0 aprecierile necomplecte ale unu inginer.
Pe charta generala geologica a Europa alcatuita de Dumont, Wt regiunea munt6sa
e acoperita cu o singura cul6re, acea a formatiunilor cristaline, numa la Bogas-Kioi (CernaVoda) e aratata formatiunea cretacica.
Cercetrile cu totul imperfecte ale voiajoruld Tchihatchef la Mein, ale luT Szbo 0
Zelebor la Tulcea 0 Cerna-Voda all fost publicate de Peters in analele Institutuld geologic
Imperial, din Noembrie 1863.

In anul 1856-57 corpul inginerilor Austriaa cu ocasia ridicare charti Muntenia ail
stabilit pe Dunare intre Cerna-Voda 0 Rasova o retea de triunghiur 'Ana la Marea Neagra.
Cu conducerea acestor lucrar a fost insarcinat Feldmare,salul Fligely, Maiorul Gana/ti i
seful sectiune Schnhaber.

Acst, chart precum

si

aceia a Dobrogie, executat cu acsta ocasie, a fost singura

') Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschriften der Math. Naturwissen.
Cl d. Kais. Akad. d. Wissensch., XXVII Bd.
2) Rcueil d'itinraires dans la Turquie d'Europe. 2 Vol. Vienne 1854 si La Turquie d'Europe. Paris
1840-4 Vol.

www.dacoromanica.ro

70

intrebuintata de vizitatorit i invtatir, cart s'ati ocupat cu studiul cercetarilor de tot felul
In Dobrogia.
Importante studit asupra gurilor Dunarit ail fost interprinse de Comisiunea Europeana

Dunarna; despre acestea vom vorbi mat pe larg la capitolul respectiv.

De si asupra Dobrogiet exista o multime de scrierI, In care se vorbesce in general
asupra Peninsulet Balcanice din care ea face parte, multe sati aprpe tte sunt de natura
istorica, geografica, economica sail agricola. K. F. Peters este singurul, care vizitnd Dobrogia intre 1863 i 1865 a publicat in 1.867 importantisima sa monografie, care a servit
ca baza tuturor cercetarilor ulteri6re.
Vom face o scurt, recensiune a uvragiilor aparute inaintea publicatiunit sale, se va
vedea ea acet din autorr, cart in trcat ail mentionat de constitutia geologic a tinutulut,
nicY. unul nu a vizitat de cat *mil' Dunarit i cstele Wadi, neglijand complect interiorul.
In 1837, A. Rou, a publicat o notita geologica asupra Banatulut i in particular asupra
trmurilor Dunarit. ') Tot acesta in 1840 publica in patru volume scrierea sa La Turquie
d'Euvope,2) care contine o schita geologic, destul de buna pentru acele timpurt; din nefericire insa Bou6 n'a vizitat Dobrogia, iar pe charta sa geologica insmna muntri de la
Nordul Carasulut cu colrea adoptata pentru terenurile cristaline.
Intr'o scriere mat noua3) mime un capitol (VIII, Vol. I, p. 136-137) prea scurt, este
rezervat pentru Dobrogia. Autorul vorbesce despre drumul de la Macin sail Tulcea la
Burgas, pe care'l recomanda viitorilor calatort, de re-ce ce l cart Pail parcurs n'ati publicat
nict o observatiune important&
Structura geologica i fisica a muntilor Be-Tepe asa numesce grupul muntos dintre
Mcin, Isaccea, Tulcea si Babadag nu era cunoscuta, ca i constitutiunea insuld Serpilor.
((Stepa tertiara si aluvionala a Dobrogiet adaoga autorul reclama observant detaliate. Se scie numal ca terenul adese-ort arid, id si colo se afla destul de ridicat d'asupra
niveluluI Marit i. se terming prin stand argilo-nisipse, fie catre Dunare, ca la Harova,
fie catre Marea Ngra, ca la Constanta. Apa lipsesce vara in multe partr, iar populatia
este rara, mat ales de cnd 111.0i ail transportat pe locuitort in Delta. Se gasesc o multime de I-Ask:wt. Drumul de la Rasova la Constanta a fost adese II descris. Verneuil 4),
considera masele stanc6se ale MacinuluI ca terenurt de transitie, inconjurate de deposite
tertiare.
Von Vi/ce, care dupa cum am vlut, a fost insarcinat pentru studiarea unlit proiect
de canal prin valea Carasu, face o descriere a geografiet Dobrogiet de Sud 5), aratand intre
altele imposibilitatea realisarit proiectulut din causa terenulut calcaros. Ca adaos, face o
descriere exacta a valulut luI Traian *i o notita asupra monumentulut de la Adam-Klissi.
Charta Alt lucrata pe scala 1/150000 e frte exacta. Ira pare r6a ea n'o am, mi-ar servi
pentru sustinerea teoriet, ca Duneirea a curs odatei la Constanta.
Maressalul de Motke'in istoria r6zboiuluf dintre Rug. fi. Turd din 1828-296), face o scurta

dar exacta descriere a cursulut Dunarit, de la Portile de fier pang la Marea Mug. El
studiaza punctele de trecere peste fluviti precum i punctele intarite : Isaccea, Macin,
Harova i Constanta (pag. 70-78) impreung cu planurile lor.
Mat importante 'mi par voiajurile salen Orient in urma r6sboiulut, publicate sub
forma de scrisort,7) in care ilustrul strategian nu pierde din vedere a vorbi despre constitutia geologica a Dobrogid, pe care o numesce un tinut noti j interesant pentru el.
1) Note gologique sur le Banat et en particulier sur les bords du Danube. B. S. G. F., 1-bre srie.
Tom. VIII, p. 136.
5) La Turquie d'Europe, 4 Vol. Paris 1840.

Rcueil d'itinraires dans la Tyquie d'Europe. Vienne 1854, 2 Vol.

Remarques sur la note prcdente, publicate in B S G. I?. Seria I. Tom. VIII. p. 148.
Das Karassu-Thal, cu o chartit i douit planurI. Publicatie in Buletinul societittii geografice din
Berlin. Anul 1840.
61 Der russisch-tiirkische Feldzug in der europaischen Tiirkei 1828,9 Berlin 1845.

7) Lettres sur l'Orient. Traduites en franaise par Alfred Marchand. Paris.

www.dacoromanica.ro

71

In Noembrie 1837 a vizitat acsta peninsula dintre Dun.re si Mare, careia IT consacra
a 32-a scrisre a sa (p. 130-137). Vorbesce despre natura calcarsd a muntilor Dobrogier,

acoperitr pAnd la re-care inallime cu aluviunr ale Dundril; despre restul tdrir format
din teren nisipos si varos, unde nu se gdsesce nici cea maT mid, piatrd si. in fine despre
stncile, earl trmuresc vile Cu att mar pronuntate Cu cat inaintzd cdtre Nord. Grupul
Mkinulur de formatiune alpin pe o scald maT mica, 'T atrage in deosebr atentiunea.
Valul lur Traian si monumentul de la Adam-Klissi sunt pomenite in scrisrea a 32-a
a sa; vom vorbi mar pe larg la partea istoricd despre aceste urme neperitre ale gloriosulur trecut stramosesc.
In anul 1850, un agronom I. Ionescu, a fbicut din ordinul Sultanulur Abdul-Medjid o
escursiune in Dobrogia, pe care a studiat'o sub raportul agronomic si economic. Importanta sa scriere 1) insotit, de o hartd etnografica, contine frte putine date geologice.
Pe Ormul Dundrir, ca si pe c6stele Mdrir zice el material pentru constructia
cdilor exista in frte mare abondentd in stAncile sistemulur cambrien si silurien care

compun solul Dobrogier. In interiorul trir intre stncile terenulur de transitiune se gdsesc stand plutonice. Granitul la Cocos, micasistul si gneisul la Pazarlia, syenit la Kiorcesme si in general pretutindenT stancile din Dobrogia ail ca element chimic carbonatul
de calce, care ar putea furnisa un bogat material pentru constructiunea podurilor, cum
s'i piatra necesard (pag. 58).
Vorbind despre movilele din Dobrogia, autorul scrieriT, le d, un caracter vulcanic :
In maT multe locurr si mar ales pe drumul de la Danachioi si Kiorcesme se gsesc o
multime de monticulT, earl' sunt formatr de eruptiunT vulcanice. Din vrful acestor movile,

vederea se intinde frte departe, cea ce permitea a le intrebuinta ca mijlce de observatie ; de aceia pe multe dintednsele se gases urme de fortificatir (pag. 71-72).
A. Viquesnel, care a cldtorit in Turcia Europn in anir 1855, 1861 si 1863 a lasat
o scriere destul de importantd pentru partea vestic, a Peninsuler Balcanice 2). Despre Dobrogia nu pomenesce de cilt in fia a 31-a a atlasulur sqi, f6ie intocmitd dupd recun6scerile oficerilor francezr intre Varna, Rasova si Caranasuf, Cu ocazia expeditiunir nenorocite in Dobrogia la inceputul rsboiulur Crimeiel.
In scrierile carT tratzd despre re'sboiul Crimeier, cum aceia a Baronulut de Bazancourt 3) i a lur Camille Rousset 4), putine note asupra constitutiunir geologice a Dobrogier
se pot culege. La partea istoric, se va vedea mar pe larg pdrerile autorilor mar sus citatr.
Tot in acstd campanie, cdpitanul de marin. Spratt fdcea pe Dundre si Marea Ngrd
serviciul de recunscere. Cu acst ocasie el vorbesce de avantagiile ce le-ar presenta sub
raportul militar golful Constanta si imprejurimile5). Este primul care s'a ocupat de lacul
cu apd dulce numit Canara, la Nord de Constanta.
Intr'o alt scriere a sa 2) demonstrz, ea stncile earl formza, Insula Serpilor, sunt
identice cu masivul muntos Bes-Tepe.
Dar cea mar importanta a sa scriere pentru relatiunile geologice amdnuntite sunt
comunicdrile ce le-a fcut asupra litoralulul vestic al Mdrir Negre 7).
Profilele pe care le comunic,d Spratt si care sunt ridicate de pe co:5sta Constanter
(206-209), de la Tulcea (290), Bes-Tepe cu Insula Popina (291), sunt din punctul de vedere geologic de o important netagaduitd. Pentru prima rd s'a gsit relatiunile intime
') Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinopole 1851.
2)1Voyage dans la Turquie d'Europe. Paris 1855-61. Avec atlas.
L'expedition de Crime. Paris 1856. 2 volume.
Histoire de la guerre de Crime. Paris 1894. 2 vol.
Route:between Kustendje and the Danube. London. Geograph. Society. 1856.
3) Remarks on the Serpend Island. Geograph. Society. London 1857.
7) On the geology of the Northeastern parts of the Dobroutscha. Vol. XIV din Journ. Geol. Soc. (pag.
203_212) i On the Freshwater deposites of Bessarabia, Moldavia, Vgallachia and Bulgaria, publicat in Journ.
Geol. Soc. Vol XVI, pag. 281-292.

www.dacoromanica.ro

72

ce exista intre basinul mijloci dunarn i depresiunea aralo-caspiana din pericida miocenica.

Taibout de Marigny') tratza hidrografia regiuniI pontice. Este important maY ales,
scrierea sa e aparuta inaintea constituird comisiuniI europene de la gurile Dullard.
In atlasul ce insotesce scrierea sa, autorul ne da pe prima paging harta Dobrogid, pe
f6ia 7-a Mangalia i Constanta, pe felia 8-a delta Dunarif si insu'a erpilor, iar pe foile
9-12 tlita delta Dunaril. amanuntita, cu cele treY brate ale sale.
Tratatul sti este de natura pur geografica i istorica, ocupandu-se de la paginele
34-55 de geografia vechia a cdstelor ost-pontice (Dobrogia Cu Delta DunLri i insula

Serpilor). De constitutia geologica a acestel c6ste nu se atinge.

Mar interesante date asupra c6stelor MariY, din puntul de vedere al naturif terenuld
ni le da Corrard8). Este important maY ales navigatorilor, pentru recunelscerea punctelor
de pe trm i detaliY asupra fie-carui punct Cu privire la acostarea vaselor. Textul sb. consacra 4 foY asupra c6stelor Dobrogier (pag. 58-66), iar atlasul 7 planse (7-15). DA o maY
mare desvoltare bratuluI Sulina, unde Comisiunea dunarnai incepuse lucrarile sale.
Pared de natura geologica autorul nu emite, ci numaY inaltimea malurilor, natura
funduluY marir i adncimea aper.
Tot aceia ce profesorul Josef Szal43) a scris despre imprejurimile orasuld Tulcea
(Tab. V) si formel maluluI de la Cerna-Voda, nu e necunoscut erudituluI geolog austriac
Karl F. Peters, care voiajand in Dobrogia intre aniI 1863-67 a scris in acest din urma
an cea maY interesanta dare de sma asupra terenurilor, resumat al cercetarilor i publicatiunilor sale partiale4), dupa care scriere5) s'a extras in Revista sciintifica o schita,
de D-nul N. R. Danielescu in anul 1882.
In acelas an si tot in aceeas1 revistbi, D-nul Sabba Stetanescu a publicat: NouY observatiunI geologice asupra DobrogieY.

In timpiI din urma terenul Dobrogid a fost objectul unor importante exploratiunI
din partea D-lor Gr. $tefanescu6), Fr. Toula7), Mrazec i Pascu8) i maY ales a D-luI
Victor Anastasiu, din 1896-98, cand a publicat numerlise notite.asupra constitutiunii geologice a Dobrogid, asupra Triasulul i cretaceuld din Dobrogia; ultima D-sale scriere de
importanta netagaduita, despre terenurile secundare din Dobrogia este insolita de o
charta' geologica, cea maY noua asupra terenurilor nelstre cis-dunarene.
Aceste sunt operile carY impreuna cu studiile D-lor Suess si De Lapparent'mi-all
servit la alcatuirea partii geologice a acester destul de variate peninsule.
Daca privim o charta geologica a DobrogieY, infatisarea sa este f6rte variata. Un fond
de loess pe care stall semanate insule de terenurile cele maY diferite, incepnd de la formatiunele stravechY i trecnd prin Ora seria geologica pang la actualele dune.
In nicY o parte a EuropeY nu se gasesce un teren, care pe o suprafata asa de mica
sa aiba o varietate maY bogara de formatiuni geologice 5).

I) Hydrographie de la Mer Noire et de la Mer d'Azow Description topografique et archologique de

leurs c6tes depuis le temps anciens jusqu'et nos jours. Trieste 1856. Atlas de la Mer Noire. Odesse 1850.
9) Guide Maritime et stratgique dans la Mer Noire. Paris 1854. Atlas contenant 39 planches
1) Egy continentals emelkeds s sulyedsr61 Europa dl kleti rszen. Publicat, fn limba ungara in
Bulet. Acad, din Buda-Pesta. 1862.

Geologie der Dobrutscha 1863; Vorlaufiger Bericht fiber cine geologische Untersuchung der Dobrutscha 1864; Ueber die geographische Gliederung der unteren Donau. April 1865 i Reise-Briefe eines Oester.
Naturforschers aus der Dobrudscha 1865.
Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha.
Curs de geologie. Bucuresci 1890.
Eine geologische Reise in der Dobrudscha. Wien 1893.
Note sur la structure gologique des environs du village d'Ortachioi. Bucurescl 1896

A se vedea harta geologica din text No. 2.

www.dacoromanica.ro

73

A. Grupa archaici
In timpul era archaice, Dobrogia, ca i intregul glob era acoperit cu apa. Catre sfaritul su, primele emersiunI din fundul ocnulur, ridicara la suprafata apeliturile cristaline, care formza i asta-OI crestele cele maI inalte i maY bizare ale muntilor dobrogenl.
Primele inltiml ieite din apa sunt cele din Nordul provincie nstre; ele sunt gru-

pate in ma multe insule marl' i

a) Dealul Carrilor, care se ridica in forma uneY cupole, a card cea mar mare inaltime este de 1.62'n intre satele Garvan i VacarenI, in stanga drumulur de la Niacin la
Luncavita. Lungimea luI este de 8 km. de la N.-V. I catre S.-E. In majoritate acest (161
e format din gneis cenui0 Cu fibrele gr6se, insuind o parte din proprietatile granituluI;
in unele locurI se continua Cu feldspat ortoclas grauntos i plci subtirI de feldspat clinoclas. Se mal ve'd urme de mica i quartz cu bobul marunt.
I)) Muntele de la Haan, e format din lantul dentelat al PricopanuluI, incepnd de la
Orliga (110m), inconjura pe la N.-E. crawl Macin, pe la varful Sulukulak (364'"), apoI pe
la E. de 5.-atu1 Grecr, pe la puntul GrecI (426m), pentru a se termina in dealul DaiamanBair, pe la puntul numit Crucea luI Ion Agian (370m).
Vaile Jijiler, LuncaviteIi
TaiteI 11 tarmuresc pe la N. i
E., lar valea Slatina i paraul
Grecl pe la S. i S.-V. Forma
luI este alungita, iar lungimea
de 28 km. de la N.-V. care S.-E.
Are, din puntul de vedere
al elementelor minerale, multa
a,semanare cu precedentul. Di-

ferenta este, ca in cel

Fig. 1.

Munfif de la Mdcin. Partea de:mijloc.

granitul de formaliune maI nou, (granititul) in loc sa

formeze gramelp rSpandite, din contra constitue o banc formidabila ce ocupa WO, baza
munteluI, ridicandu-se la maI bine de jumatate. din inaltimea sa. Gneisul de aci ca i ceI
de la Garvan, presinta fil6ne feldspato-silici6se bogate in pistacit i apartin aceloraT formatiunl, ca i cele ale ramuriI Carpatilor de ja Portile de fier.
Din trupul. principal al munteluI Macinul se despart iturile de diferite forme, ast-fel
la stanga drumuluI de la Niacin la Jijila se afia roce de gneis bogate in tifeldspat, mica i
iturl amfibolice. La drpta se gsesce un complex frte variat de iturI cristaline i

anume : un gneis excelent cu fibre roiI frum6se alternand cu noduri concretionate de

mica alba sati graunte mai mail de feldspat ortoclas row. Acestea formza intadul pisc
de langa drum; urrnza apor iturY micacee bogate in quartz ; apoI un gneis cenuiii
cu grauntele marunt i in fine iaraI un strat de gneis bogat in feldspat, ortoclas, mica
alba .1 verOuie, putin pistacit i prea putine OM de feldspat clinoclas. La partea superira este un complex de straturr micacee i gneis cu grauntele fin lamelar, acoperit de
straturl alternative de it miocen deschis cu it amfibolic negru-ver1;luI.

Elementul calcaros este

atat de putin representat in

masa munteluI Mcin, in cat
dispare in fata quartzituluI de
diferite nuante, care se pare
a-I tine locul peste tot.
Partea munteluI despre
GrecI se compune din graniFig 2.
Scoseilurd
; g. granit (cu ardesie). D. diorit schistos. Scala '/lo.
tite asemanatre cu cele din a. cuartit ; c. granit
Inltimea lungimea. (Dupb. K. F. Peters).
muntiI BoemieI, apoI roce cu
grauntele aprpe uniform de feldspat ortoclas i quartz in cantitate insemnata. Pe unele
locurI se v6d i urme de emfibol.
71890

10

www.dacoromanica.ro

74

Granitul formz, pe clina de Vest a TutuiatuluI-IVIare treT mase -puternice, separate

una de alta prin diorit i isturI dioritice.

La plele muntehg, imediat d'asupra satulul Grecl, se afla o masa grsa de granit
cu grauntele frte fin si bogat in quartz, mica si amfibola aparenta sub forma de puncte.
Masa principal a a cline S.-V. a Tutuiatulul-Mare e formata din roce granit6se, alternand la intervale frte micI cu sisturf de quartzit, cu flute, psamita de feldspat, graniturr cu grauntele marunte si in fbrma de masive, diorite masive i ist6se.
e) Muntele de la Turcdia
sati Iacob-Deal -(336m) este for-

mat din roce de semigranit cu

feldspat ortoclas colorat sail

cenusiti, din quartz si putin
amphibol negru. In localitatile

din jurul acestuI deal se afla

atat la E. cat si la N. sisturr
argil6se, care pe malul de la
Iglita contin si deposite de pi3-

tre calcar6se negre sail cenusiI i cu vine albe.

Fig. 3.
Cdsta S.-V. a muntelur Tutuiatu-mare (virful cel mat 'natt).
a. ardesia de cuartir; a'. fllit ; au. un fel de schist de cuart Cu micit (psamit de
spat); C. granit cu bbe mieT ; c'. Vn. de granit; D. trunchiosa; D'.
schistos; d. pietre in felul granituluT, care formza' masa principala. Sala 'him.

Lungimea

in&ltimea. (Dupb, K. F. Peters).

In drumul ce merge de
diorit la Grecl la Cerna se afla pe
langa calcarul cristalin sisturI
cloristice i filite sure.

La Sud de Turcia, in drumul spre Satul-No, exista un mic deal numit Piatra rosie
(la apus de Cerna) separat, format numaI din semi-granit.
d) Frte analog, putem lice identic cu
167

9tto
5.44410,g/100.00
d

semi-granitul de la Muntele luf Iacob este

a7G e

de aur), care incepe de la puntul Atmagea

a
'

NN.

Fig. 4. b. ardesie. b'. pietre de var. C. jumfdate granit.

a'. fllit. 1. lss. (Dup.& K. F. Peters).

roca ce formza muntele Sachar-Bair (muntele

(400m) si se intinde care S.-E. pe o lungime

de 9 km. Ora la isvorul riuluI Slava rusa

(puntul cotat 303). Peters considera semigra-

nitul intinOndu-se la V. de Atmagea pe la

puntul Carjelar (cotat 377m) pang la satul Hasanlar; s'a dovedit in urma ca acesta parte
era formata din terenurl jurasice.
Presenta pe piscul Atmagea a ctor-va fil6ne cam neregulat indreptate de la N. spre
S., in care se gasesc urme putin abondente de fier oligist cu structura fois i grauntsa,
a atras din vechime atentiunea locuitorilor. Rui in timpul ocupatiunif Dobrogiel din
dat nicI un resultat satisfackor,
1828-29 et intreprins aci cercetarI, dar sondajele lor
obtinut
continuat lucrarile rusescI, dar si acestia
iar maY tarziti TurciI in 1862
nimic i cadiul din Macin fu nevoit sa congedieze pe lucratorI.
In mijlocul padurilor, care acopera muntif se v'd i asta-llurmele sondagiilor facute:
MaY intai pe marginea soseleI, un sant larg de 1'n.50, lung de 15m si adanc de 5111;
el taie mime terenurile quarternare de la E. la V.
Un altul la 300n' spre E., de dimensiunI aprpe egale i thind aceleasI felurI de terenurl.
Al treilea ajuns pang, la granit, arata prim oxidul de fier existenta uneI vine de acest
fel de metal.
Al patrulea si al cincilea de cate 3n' lrgime, de 65 E;;i 200'n lungime de la N. la S.

se intind On la varful Atmagea.

In fine la 100m care S.-V. de acesta din urma s'a spart stanca de granit rosiatic
') A. de Richard. La Roumanie A vol d'oiseau, p. 411 i urni.

www.dacoromanica.ro

75

prin ajutorul dinamiteI lucrarile at' fost ded seri6se insa a trebuit sg, se renunte la
asemenea cercetOrI, care nu dadeati nicI urma de minerale.
Daca coboram de pe varful Atmagea, 5 km. spre S., intalnim varful Arman-Cisme
compus din quartzit i straturI de micasist, dupa cum e aratat in figura.
Tte cercetarile
Vest
Aram-Cipme Sacar-Bair
Est
fost facute In scopul de
a se gasi vine de fier.
Pe valea Ghiobilche
dintre Atmagea i Orta-

chiol se intalnesce granitul taiat icI 0 colo de

quartz cristalin. Pe acsta

Fig. 5.
Sacar-Bair pi Aram-Cepme.
A. granit ; b. vine presupuse ca contin fler ; B. ttisturI silurice, gresie l cuartite ; devonian cu conglomerat cuartos ; C. isturT argildse ; D. calcar cretacie; D'. calcar de
aceia.F3I natura, alb, amestecat cu silice i creta albli; b.b. vine de cuart 1 spat calcar.
(Dupit A. Richard).

vale exista i sursa sulfursa datorita decompo-

sitiuni piritelor ce consine 9.

Valea superiddi a

Tailei pang la muntele

A 4,5

/SW

_->

Cineli e compusa din for- Fig. 6. b. ardesie de argil& ; b". ardesie verde iA tuf de diabas ; f. porflr ; Kr. cretft
de marga ; t. huma. (Dula& K. F. Peters).
matiunl tot aa de vechT,
din gneis ro0atic cu mica
alba, gneis verOuI, amphibolic, filite 0 quartzite diferite.
Granitul i granititul taie aceste roce.

Gneisul formza o banda alungita de la Akpunar pana aprpe de Taita. Apare in

malul drept al riuluI la Balabancea 0 la S. de OrtachioI.
Quartzitele i philitele insotesc rocele precedente la Balabancea, ele formza muntiI
de la Giaferca-Hanciarca i Lozova-Boclogea. La E. de Ortachiol, aprpe de Dautcea ele
apar din noti, pentru a dispare indatb," sub gresia cretaciculul.
Directia generala a gneisuluI, quartzitelor i philitelor este de la N.-V. care S.-E. ;
acsta dispositiune e caracteristica tuturor formatiuniler vechT din coltul Nord-Vestic al
Dobrogiei.

Granitul i granititul se intalnesce pe versantul vestic al muntilor Geaferca, la Hancrca, Atmagea i Homurlar.
Culmile de la MeidanchioI sunt formate din gresie calcara.

In rapa formata de riwrul Dautcea apare calcarul oolitic acoperit de gresie calcarsa cretacica.
MuntiI Balabancea-Carapcea, Carapelit i culmea Babair sunt formatI din gresie
ituri argil6se ro0I amestecate cu quartzite 0 porfirite.
Aceste formaliunI numite gresie de Carapelit, se intind pana in muntiT CerneI. Mica
insula Blazova din fata IgliteI este formata din acest fel de roce.
Muntele Cineli sail Consul (3321 are aspectul unuI mare dom porfiric a4ezat pe un

strat de gresie calcara 0 calcar triasic.

In formatiunile porfirice se gasesce fier oligist, cupru

6re-care urme argintifere

aurifere 2).

Muntele Nicolitelului. De la origina vaiI Telita catre N.-V. inconjurand manstirea

CocowluI se MIA grupul munlos format din ardesii calcare sure, al NicoliteluluI. Straturile de ardesie sunt strabatute pe unele locurT 0 de alte roce verl;II 0 de deposite marl'
de diorite 0 semi-granit. Formatiunile se continua in fragmente pe valea LuncaviteI
la Dunare.
') Vell capitolul Ape minerale.
Mrazec i l'ascu. Note sur la structure gologique des environs du village d'Ortachia Publicata In
Bulet. Societ. de sciinte. Anul V, No. 2, p. 285-6.

www.dacoromanica.ro

76

g) Valea superidrit a Haba Bleidaut, de la Testemel pan" la Poturu, format din terenurT apr6pe identice cu cele de la Muntele lut Iacob.

B. Era primar
Depositele din timpul eret primare nu sunt cu certitudine stabilite In constitutia soluid Dobrogiet, de cat in dou punte de formatiune permicd.
Marea primara e posibil sa fi acoperit Dobrogia afara pe cele 7 grupurt archaicez
5i sa. se fi format stratele primare; ins. in urmd printr'o depresiune 5i maY mare, straturile formate de mdrile urmtre sa,' se n intins mult maY departe de cat tdrmurile m'axil'
primare, pe care le-a mascat cu desvir5ire.
Sistemul permic, compus din gresit silicise dure, conglomerate si quartzite, se gdsesee in pintenile de la Tulcea numit Hora-Tepe 5i in Insula Serpilor.
Sistemul carbonifer, compus din straturt de gresie si1icio:5M alba frte tare, din gresil

vinete calcarse 5i din 5i5turt; el este strAbdtut de vine grse de quartzit alb si de mase
de granit 5i de porfir ; mat presinta numer6se vinisre de fier oligist.
Se presupune numat, cd acest sistem ar fi representat in Dobrogia prin masivul Daiman-Bair, de la satul Grect pana. in muntit care -tdrmuresc pe drepta valea superird a
riulut Taita. Ne-coprinOnd fosile, nu i se pte determina varsta. Peters
considera Cu
nesigurant ca fiind de varsta carbonicd.
e) Sistemal silurie, formzd in Dobrogia nordicd o lungd f4ie, care incepnd de la
Picinga se- indrptd cAtre S.-E. pe la origina vdilor Sarai si Casamcea, pentru a se sfar5i
la Caranasuf 5i Duimgi, pe tamul laculur Tuzla.
Mal' sunt 5i alte insulite d'alungul vdit Casamcea, de o parte 5i alta a riulut, pe trmul laculut Ta5aul, 5i pe csta M'axil' intre gura Boazulut 5i capul Midia, cum 5i pe cilla
sudic a masivulut Alah-Bair.
Acest sistem este format dintr'o puternicd succesiune de 5i5turt 5i gresit verli, negrici6se 5i silicise, pline cu frum6se 5i mart cristale cubice de piatrd 5i strabtute de puternice vine de quartzit alb 5i de mase de porfir ; ele sunt cele mat veda (din era primara) 5i sunt f6rte dislocate, une-ort aprpe verticale.
Din causa lipsel totale de fosile, este greil a le determina varsta, totu5t av6nd recare analogie cu 5i5turi1e verdt silurice, se pot considera provizoriii, ca representand
11

acest, epocd 9.

C. Terenuri secundare.
La sffrsitul epocer primare, Dobrogia (sall cel putin partea sa septentrionald) forma
un plata din sedimentele grupelor archaice si paleozoice destul de bine asedate.

Marea triasic, depuse in partea orientara a acestut plata primele sedimente secundare ale regiunet si in particular acele de la Baskiot si Agighiol 2).
Dupd epoca triasicd, o miscare de ridicare si apot de depresiune s'a produs. In jurasicul inferior, acesta tara', era atara din apd, de oare-ce in niel' o parte a sa nu s'ab'
putut descoperi sedimentele acestet etiitt. Din contra, in Jurasicul mijlociti a avut loc o
scufundare partiald a platoulut dobrogian, de re-ce sedimente Bajociane si Bathoniane
se v&I depuse la Enisala la Est si Carjelart la Vest.
In epoca Jurasiculut superior s'a produs aci, ca 5i in Vota Europa, o mare miscare
de transgresiune; sedimentele acestet epoct al r6mas orizontale.
') Gr. Stefanescu. Geologia, p. 243-4.
2) V. Anaslabiu Lude gologique de la Dobrogia. pag. 127-128.

www.dacoromanica.ro

77

De la acsta data Dobrogia n'a incercat niel' o miscare orogenica importanta ; maI
tarditi n'ati fost de cat simple oscilatiunI.
Epoca JurasiculuI superior este pentru Dobrogia linia de demarcatie intre asemanarea ce are cu Caucasul la t6ta seria geologica mai vechie de cat acst epoca, i intre

aceia cu peninsula Balcanied pentru stratele maI nouI (cretacic, precum i tta grupa
tertiara i quaternara).
Acsta importanta linie de demarcatie a definit-o mai intia Suess 1) $i mar bine
D-1 V. Anastasiu 2).

a) Triasul ocupa o mare Intindere in partea orientara' $i septentrional a Dobrogiel

Intre Dunre, Marea Ngra la N. si E. $i valea Taitel" la V. i S, netreend spre Sud de
acsta vale ; stancile din carI se compune sunt : conglomerate, si$turI argilse, gresie mal
mult saa maI putin silicisa, calcar de diferite colorI : gris, gris inchis, rosa, rosiatice,
negricise, etc.

El a fost cunoscut In Dobrogia pentru prima ra de Spratt, la masivul Bes-Tepe si

Tulcea : Mal tarditi Peters confirma spusele luI Spratt. In 1873 Mojsisovics vede acelas
lucru, iar dupa D-1 Gr.. Stefanescu 3), Triasul ocupa tta partea rasariteana a judetulu
Tulcea, intre orasul Tulcea, lacul Razelm, Mahmudia si DunavOt, unde formza numer6se
insule, carI es d'asupra lsulu quaternar, ce acopera acst regiune ; el este de tipul alpin
si se compune din gresiY, conglomerate si calcare compacte rosil, vinete, negricise
albici6se; la baza se compune din gresiI tarl, fine saa grosolane, divers colorate (gresie
vargata), calcare compacte vinete i negricise, unele magnesiane (Muschelkalk) si la
partea superi6ra formnd Keuperul, din calcare compacte rosiI, cenusiI i albici6se, frte
avute in fosile.
Dupa acest autor resulta, c Triasul In Dobrogia e representat prin treI etage: Gresie
vargat, Muschelkalk si Keuper.

In 1896 Mojsisovics atrage din noa atentiunea asupra TriasuluY din Dobrogia, pe
care '1 considera ca alpin, dupa fosilele acestel regiunt
In fine acum de curand, Redlich face o descriptiune a triasuluT din Dobrogia, pe
care '1 da de tipul alpin.

Tclieturd luata la S.S. V. de Satul Agighiol, la Lulul ropu.

I. Calcar brun-rosiatic; 2. calcar rosu; s. calcar
gris; 4, calcar negru ; 5. calcar trandaflrid.
Fig. 8.

Taieturtt luattl la S. V. de Agighiol, la Ceiwul-mic.

/. Calcar brun rosiatic ; 2. Calcar ros-pis ; 3. Calcar gris ; 4. Calcar
negricios; 5. Calcar trandaflriu. (Dupti V. Anastasiu).
Fig. 7.

(Duptt V. Anastasiu).

Localitatile In carI se gasesce Triasicul din Dobrogia, sunt :

1. Insula Popina, aseljata In partea septentrional a laculd Razelm. In mijlocul una
scrte gr6se de lss i aluviunI, apare la N. N. V. o stinca abrupta, formata din strature
inclinate catre E, compuse din conglomerate calcare. Dupa fosilele gasite, triasul insulel
se leaga de acel de la Agighiol.
') La face de la terre, pag. 633.
Op cit. p. 131.
Geologia p. 155.

www.dacoromanica.ro

78

Agighiol i in vecinatate la Cligsu mic

i Luta rom, ale caror sectiud arara des-

lusit compositia stratelor.

Baischia la N-V. de orasul Babadag; se v'ed straturr formate din calcar ; la Cheltepe
succesiunea este : 1) calcar dolomitic, vinat, marmorean la partea superira, 2) Calcar bre-

choid de col6re vanat; 3) calcar dur, marmorean, de colre rosiatica.

Zebd, pe tOrmul N. E. al laculd Babadag se gasesce o bucata de teren triasic, dar
greil de explorat din causa grseI scorti de lss ce'l acoper.
Movila Deniz-Tepe este inca formata de teren triasic.
Belledia (Tulcea); la S. E. de orasul Tulcea, esind pe bariera Mahmudia se ridica
o colina inalt de 132m, format din calcar rosu f6rte dur, marmorean, in straturr
aprpe verticale.

Pe drumul catre Agighiol, la km. 2 se gasesc sisturI calcare negre, alternnd cu

sisturl argilse.
Gaga, se gsesc aci sisturI argilse asemenI cu cele de la Tulcea.
Dealul Be,s-Tepe a card sectiune deslusesce formatiunile stratelor :
tlastepe
Etelledos

"

Prosisv

.00^,

foolorughool

Carabair

-vooln

D.

Fig. 9.
Telietura luald in lungul Dundril, de la Tulcea (Flora-Tepe), la Minare.
Dunarea ; a. aluviunl ; S. :5isturl vechi ;
5IsturT argilOse I marnse ; I. conglomerat si calcar Verrucano; s. calcar rosu
marmorean ; 3'. calcar negru ; 3. SisturT cu Halobies; 4. Psamite; 5. Calcar si Psamite; 6. Calcar si gresie 9ist6sa gaibuie ;
7,Loess. (Dup V. Anastasiu).

Catalot fi Frecatet. La S. V. de orasul Tulcea si pe malul stang al TeliteI se

gsesc satele CataloI i Frecater asezate inteun basin de lss, in mijlocul caruia se ivesce

o colina compusa din straturI de calcar mar mult sati mai putin argilse, alternnd cu
piad' de calcar de col6re vnata. Stratele sunt inclinate in directiune N-V. la S. E.
Meidanchia Intre originele riurilor Taita si Telita se gasesce un strat destul de
desvoltat de gresiI nisip6se, apartin6nd Keuperuld din grupa Triasic.
b) Jurasicul. Este frte putin desvoltat in Dobrogia. Cekirgua (la GizdarescI), Topal,
Harsova pe Dunare, Carjelarl in basinul riulur Picinga, Enisala pe trmul laculd Razelm,
capul Midia (la N. de Constanta) i regiunea coprinsa intre Cokargea, Ghiolpunar, PoluccI,
Grlita i VlahchioI, sunt singurele puncte unde se &ese depositele acesteI etatI.

Liasul (Jurasicul inferior) nu se gasesce nicaierr in Dobrogia, cu bite c Peters

considera calcarul de la BaschioI ca apartin6nd acesteI epoce, ele sunt insa triasice, dupa
cum s'a zis mar. sus.
Eniisala este singurul punct unde Jurasicul mijlocitt s'a cunoscut cu Ore-care
certitudine. Pe o colina unde se afl ruinele uneI cetatr, s'a gasit straturI apartin6nd jurasiculd mijloci. T'ietura de mar jos explica:

Fig. 10.
Tclielurli luatd la En/sala.
C. Calcar si gresie; I. Calcar grisatre ; t. Nivelul calcarulul petri; 3. Calcar trandaflriil-gAlbuT
dur i filtra fosile ; I. Loess. (DupA V. Anastasiu).

Cdrjelart. Un al doilea punct unde se gsesc Ore-care straturr atribuite jurasiculd

mijlocig este in apropiere (la S.) de satul CarjelarI, pe drumul de la Canat-calfa. Se vede
aparind din puternica mas de lss, un banc de calcar vin't.

www.dacoromanica.ro

79

Taetura este aratata in fig. 11.

Nica-ierr alt-unde-va nu se mar gasesc in Dobrogia depositele jurasiculur
Jurasicul superior e mar respandit de cat precedentul,
atat pe termul Durarir, cat i pe malul Marir Negre.
Heirssova. La N.-V. acestur ora

i OM, in Varo ,s exista

o ridicatura, care inaintza in Durare, unde se termina prin

sand abrupte de 50'n inaltime, la plele careia domnesc
formatiunile al uviale.

Straturile acester coline cobdra usor catre Varo., din- Figidliacet= IT; pa:weal/I:au:ma
colo de care, in punctul Baroi se ridica o stanca in care P. Valea Pricinga ; a, aluviunT ; s.
se 'Ate observa straturr de marra argibisa van= set galbue. ZrveTt'ietsusr. WIVD1: cA'anigirasa

Tela stanca este pe din afara colorata cu oxid de fier,

cea-ce o face roie. In sus pe Dunare, la Celea Mare sunt nisce cariere, unde se gasesce calcar alb, alterrand cu straturr argilo-calcare ; ele apartin formatiunilor de la Mrova. Mar la Sud, apriipe de Ghisclaresci se gasesc Inca straturr de calcar, carr dupa caracterele petrografice nu sunt de cat calcarul de la Baroi.
Cekirgeauez la N.-V. de Topal, pe malul Dunarir si in fata insuler Venga se gasesec
o stanca care termina colina numia Cekirgeaua. Ea e formata din calcar destul de orizontal ;
diferitele straturr sunt aratate in tetura:
Topalul. Regiunea coprinsa intre
Topal i Boasgic la Sud, formza un mic
platotl intretaiat de micr vr, pe malurile
crora ca i pe acel al Dunarir se pot vedea

straturr de calcar dur, alb i fara fosile.

Stancile calcaroase la Sud de Alainewt i Calachioi, unde se gasesc numer6se cariere, dupa caracterele petrografice, sunt considerate ca fac6nd parte din
grupul Topalulur, ele fiind de acei4 etate.

Carabair la Est de satul Beibugeac, pina in Dunav4 i lacul Razelm,

sub o patura, groisa de lss apar straturr
de calcar galbuiti acoperite de gresie de
asemenea galbuie. Aceste strate sunt aFig. 12. 7 Tclielurei Wall pe ?natal Dantiril, la Ciekirgea.
tribuite de Peters unur jurasic mar veD
chitl celur de pe malul Dunarir, despre 'elaEr
VbpisgrPegiFnagrL'1142.' (311Upt Anastasiu).
care am vorbit.
Medgidia. La vestul acestur oras se pot vedea micr coline formate din straturr de

calcar alb sail galben, care dupa caracterele paleografice apartin Jurasiculur, iar dupa
petrografia stratelor, Jurasiculur superior.
Regiunea Cokargea, Enigea, Polucci, Ghiol-Punar, Essechia.

Stratele jurasice ale acester regiunr formza un platoti stancos, in care sunt sapate
var si ripe mar mult sati mar putin adancr. Aceste paturr sunt acoperite de deposite Sarmatiene (miocen), sati cu desavirire Ole. Ele infatisaza peste tot strinse raporturr Cu
stratele de gresie de la Kioseler (cretaceri), care se interpun intre ele i sarmaticul, care
formza peste tot marginea superi6ra a vair Borungea.
Stratele juasice sunt compuse din calcar alb, dur, care formza mid grote. In valea
Iortmak ele formza micr bancurr, pe and In alte localitatY (Esechioi, Poluccr, etc.) constituesc paturr de mar multi metri inaltime, dispuse orizontal. Aceste straturr calcare sunt
impartite prin crapaturr in numer6se fragmente cimentate Cu lss, care le da aspectul
unor zidurr colosale; de aci legenda, c aceste raturr sunt zidurr ale unor vechr cetatr
disparute. Durd fosilele gasite la Poluccr ele apartin jurasiculur.
Ta,saul. Pe trmul AMY Negre, la N. de oraul Consta,nta, intre lacul Siitghiol la S.,

www.dacoromanica.ro

80

stncile de la Caraharman la N., dar mal ales pe termul lacurilor Taw,u1, Tuzla

Satghiol

se v'd straturr de calcar in paturI orizontale, mezate pe Oturi verzr apr6pe verticale
(Caraharman, Midia.)
Capul Midia, unde se observa calcar galbinicios, dur, asemenea celuI de la Topal.
C,

C3

Tdielurd Guata In lungul Mara Negre, la capul Midia.

Sch, i;4turT verdi i conglomerate; Cl. Calcar galbuT dur; C. Calcar marnos, cretos; CS. Calcar nisipos; L. Loess.
Fig. 13.

(Dup5. V. Anastasiu).

Canara. La S. de capul Midia pe termul laculuI Siitghiol, se pot vedea coline cu

paturl orizontale satl in forma de cute, diferit colorate; calcarul alb domina; se exploatza
pentru constructiunea portuluI Constanta.
In charta sa geologica, D-1 Gr. Stefanescu pune in apropiere de oraul Tulcea, dou

insule miel de jurasic. Tot dupa acest autor, in partea occidental a a j udetuluI Tulcea
ar fi existnd numer6se mid insule de calcar jurasic.
c) Cretacicul. Terenurile cretacice j6ca un rol considerabil in constitutiunea DobrogieI;

ele ocupa cea maI mare parte a regiunil centrale si meridionale, formand aci coline ondulate pline de o vegetatie bogata (cum regiunea padur6sa de la Ciucurova, Slava, Babadag, etc.) aci un platoti slab ondulat inzestrat, mal ales in partea sa occidentala de a
lungul Dunarit de depresiunI in care s'al"' format numer6se lacurr ; acest platoti constituesce regiunea agricol a Dobrogiet
Paturile cretacice sunt in general orizontale, dar contactul lor cu formatiunile
vechI sunt dificile de vVut ; cu tte acestea acolo unde se pte observa, stati tot-d'a-una
In discordanta cu terenurile mal vechr, fie cu 4turile ver0I paleozoice (ca la Alah-Bair),
fie cu triasul (regiunea Babadagulup, fie cu Jurasicul superior (Cariara).
Sarmaticul acopera depositele cretacice in partea meridional. a Dobrogiet in locurile in care acesta lipsesce, lsul se superpune direct pe straturile cretatice.
Terenul cretacic din punctul de vedere petrografic, e format din marne, gresie, nisip,
conglomerate, ituri argil6se, creta alba si din calcare de natura frte variabila, cand

dure, compacte si silicise, argilse, cand oolitice sati pline de Foraminifere satl Crinoide.
Aceste rocI formza straturt carT se rap6rta unele la cretacicul inferior i altele la cretacicul superior.
Cretacicul inferior putin desvoltat, coprinde stratele calcare i gres6se, care trmuresc Dunarea intre Rasova i SeimenI i carI formza stancI in general a pic ; aceste

stand se intind in interiorul tril, pana la o linie ce ar trece prin Mircea-Voda, Vlachchiot Ra,sova.

In afara de pturile de a lungul Dunrit cretacicul inferior in Dobrogia e rar, fle din
causa inclinarit fie din causa grosuluf strat de lss, care le acopera i le ascunde.
Cretacicul inferior (Neocomien) i Barremien) se gsesce la Cernavoda, Cokirlenl,
Rasova pe Ormul Durara Mal' exista, inca cate-va bucal' in interior maI ales in valea
Cernavoda (in lungul linieI Cernavoda-Constanta); cel din urm strat apare sub nisipul
din fata gariI Mircea-Vod. Acel de la Cerna-Voda e mal bogat in fosile i presint succesiunea cea maI variata i decl cea mal interesanta. In adevr, in acsta localitate se
pot vedea dou6 stncl t'Adate a pic; una din ele, cea de la sudul ormuluI suporta, podul
((Regele Carol I. Ambele ati d'asupra apelor mijlociI ale Dunarir o inaltime de 50 metri,
vrfurile lor sunt formate din lss maI mult de 10 metri.
Paturile cretacice constituesc un complex de sedimente argilo-calcare i marne, studiate In detaliii de K. F. Peters ').
M. Michel 2) considerase platoul Dobrogid meridionale ca format de calcar si gresie
apartinnd Neocomienulut
') Op. cit. pag. 34,
2) Note gologique sur la Dobrogea entre Rasova et Kiistendg. B. S. G. F., 2 serie. Tom. XIII 1856
pag. 539.

www.dacoromanica.ro

81

D-nul Gr. Steranescu

arata presenta unor paturY calcare de cretacic In judetul

Constanta, In care a gasit Rudisti, fara, Insa a indica precis localitatea.

D-nul Toula In lucrarea sa de geologie asupra BulgarieI 2) a insemnat pe charta ce
o Insotesce, care coprinde
partea meridionala a DobrogieY, cu cul6rea ce indica cretacicul, o regiune vecina oraplui Medgidia, iar marginea Dui-aril' la Cernavoda o ararg apartinnd cretaciculd inferior 3).
O taietura in stanca de la Sud de Cernavoda, e representata In fig. 1.4.
In stanca de la N. Cernavodei in fata abatoriulur, taetura este (fig. 1.5):

Tdieturd luatd in sldnca pe care se reazima capul

Fig. 14.

podului aliegele Carol, la Cernavoda.

Fig. 15. Tdielurd luald in stanca nordica a Cernavodet.

D. Dun5,rea ; E. darimaturT ; L.-ILoess ; I. Calcar argilo-cretos

albivios ; 2. Marna galbena ; 3. Calcar alb-glbuf ; 4. Calcar dur ;

D. Dunarea; R. darlmitturT ; S. nisip I pietris;

2. Marne gal bene; S. calcar al b-g5.1buT; 4. calcar dur galbuT

sa Alhicios. (Dupa V. Anastasiu).

cs nisip mal mult sau mar pulinjeruginos. (Dupa V. Anastasiu).

Straturr de asemenea natura exista pe prmul Dunarii spre satul Rassova ci la

unde la S.-V. acestur sat se 'Ate vedea o stanch' formata la basa din calcar alb
care suporta o succesiune de paturI de argila i mama. VArful acesteI stand este acoperit
cu lss 0 calcar oolitic apartinnd sarmaticuld.
TerenurY de felul celor descrise la Cerna-Voda se IntAlnesc In maY multe puncte pe
valea Carasu, pana aprpe n tata OM' Mircea-Voda.
Tot de cretacicul inferior apartine terenul de la Hinogu intre Cerna-Voda i CochirlenI, precum i stancile ce se ridic In fata gariI Mircea-Voda. Ele sunt din divisiunea
Aptiena.

Pentru punctul Hinogu taetura explica:

,.e.. p:

Pe valea Carasu intre statiunile Saligny ci Mir-

cea-Voda se pte vedea pe partea dreapta a call

ferate o succesiune de stand maI mult sari maY
putin escarpate, formate de nisipurI fine galbuieverOuI. De alte partI se v6d stand (falaises) formate numal din lss nisipurI de un aspect per-

;:"C - - -

M.

Fig. 16. 7dieturd luald in lungul Dundrii, la S. de

Cernavoda la Hinogu.

N. calcar galben marnos m. mama si argil&

verduie ; Sg. nisip

gresie; G. Nisip
V. Anastasiu).

pietris. (Dup.&

fect asemenea.
Cretacicul superior ocupa o suprafata maY considerabila din teritoriul DobrogieI; la
') Curs de geologie, pag. 186.
2) Reisen und geologische Untersuchungen In Bulgarien. Verein nat. Kenntn. XXX, p. 436.
a) Toula. Eine geologische Resie in die Dobrudscluz. Vortrftge des Vereins zur Verbreitung naturwissensch. Kenntn. Wien, XXXIII. 1893.
71980

1.1

www.dacoromanica.ro

82

Nordul er se intinde pand n valea

iar la S. in valea Borungea peinei dincolo de

Kiosseler.

El e format din marne in placY, gresie, argila, conglomerate, calcare, i creta alb
asemenea aceleia din basinul Parisulul.
Babadagul este asecjat hate vale la picirele munteluI cu acest nume, care formeaza
o cupola de calcar inclinat 1.1 or in t6te directiile. La N.-E. orasuld hate valcea inapoia
spitaluluI se pot vedea paturI calcare care formeaza muntele, acoperit de paduri.
De-a lungul veiii Slava incepnd de la Atmagia pe la Ciucurova, Caugagia se pot vedea
escarpamente sa coline formate din straturI marno-calcare, ce se intind pAna la cap
lancina i Dolojman, pentru a se continua in insula a4elat in fata acestuI din urma cap,
numita Bisericuta.

Caugagia. Pe partea dreapta a vaiI Slava sunt straturI de mania alternand cu acele
marno-gresse.

Alahbair 1), un monticul la N.-E. platoulur Topal ; la p6lele luI se afla a. e(lat satul
BltagescI. Formatiunile lui sunt representate in taietura:
Alahbair

.es"Topel

Satischioi
Baltigesei

Fig. 17. Tdieturii luald la N. salului

s.

i.$turr veri;IT; c. cr. calcar albicios (galbui). (Dup V. Anastasiu).

Turonien. La intretaierea drumurilor de la Mahmut Cuius la Ivrinez cu cel de la Medgidia la Ostrov, frte aprpe de satul Pegera, se pot vedea coline formate din straturl orizontale, in care se disting la basa conglomerat greso-calcaros. (A se vedea fig. 1.8).
Straturl de asemenea natura petrograilca, dar fara
fosile, se pot gsi in mar multe alte localitatr, mar ales
la V. de Medgidia, precum i la S. Dobrogid pe Ormul laculuf G4rlita la N. satuluf cu acelass nume.
PesLera.
Senonien. Se gsesce la N. orasuluI Constanta, pe
Fig. 18. Taieturd luald pe drumul de la Medgidia la Os lrov, mire satile Petera i Amzalia.
lc
c. calcg . Conglomerat gr eso-caaros.;
car; S. sarmatic; L. Loess. (Dupa V. Anas-

trmul
laculuf Sett-Ghiol de la satul Palaz panei la ()inter.

ca i Murfatlar, pe drumul de fier.

E format la bas de argila galben
cremene,
tasiu).
care suporta paturI de creta alba identica cu aceia din
basinul ParisuluI; t6te stratele sunt orizontale si acoperite cu calcar sarmatic.
La Palaz se pot vedea stnd formate la basa de argila, galbena ; d'asupra, straturI

de crea alba.
La Murfatlar in colinele
din fata garir se vad straturI
AA

destul de intinse de creta alba

frte inclinate (V.-E.), alter-

Fig. 19.
Teiieturel luata in (ala gdrii Murfallar.
s. Sarmatic ; cr. creta alba; M. gara. (Dupa V. Anastasiu).

nnd cu subtirI strate de arcenuie. Aceste coline sunt

acoperite cu sarmatic (fig. 19).

La Danachia se gasesc de asemenea straturi destul de desvoltate de creta,cic. Aci

sunt i cariere pentru exploatarea gresiei cretacice ; in regiunea Bekter-Kioseler se p6te
distinge de desuptul sarmaticuld (ca.re formza imbracamintea platould acesteI regiunl,
') Acest monticul este odatti pe an locul de pelerinagia populatiunii turcescI, care mal locuesce
gitsi un remediii divin In apele, cu Ingrijire strfnse, a uneI DintAnI aseIn aceste regiunI si care vine a
zate In marginea acesteT ridicitturt

www.dacoromanica.ro

83

care se intinde catre E. pentru a se a,scunde sub L6ss i a nu apare de cat in apropiere
de Mangalia), o succesiune de straturI orizontale formate din gresie verduie 1).

D. Grupa Tertiar,
Pana la sfarsitul epociI cretacice, partea de Sud a Dobrogid, de la valea Carasu, s'a
afiat necontenit sub apa.
a) Sistemul eocenic. La finele epociT eocenice esirg de sub epa doug insule: Asarlic 0
Carvan, pe frontiera de sud a Dobrogid. Aceste insule sunt compuse din calcar alb Oilbuiti (numulitic), bun pentru a fi intrebuintat la constructiunI ; are o indoitg calitate: aceia
de a fi compact i. de a nu fi resistent, asa ca lesne p6te primi orl ce formg.
Probabil adest fel de teren se intinde mult catre S. i N.; p6te cg, el stg In leggturg
cu eocenul de la Varna, studiat de Spratt ; iar catre Nord in interiorul Dobrogid, el este
acoperit cu deposite maI noub".
Eocenul a fost observat de D-1 Sabba $tefnescu in pietrele ce formati zidul de fmprejmuire al uneI cismele din satul Azarlik ; maI departe a dat peste cariera de unde fusesera ridicate acele pietre.
Valea pe care este asedat satul Azarlik este adanca. Calcarul numulitic formzg partea
cea maI inferi6ra a pretilor, pte cg, chiar fundul vaiI sa fie pe acest calcar.
10 Sistemul Miocenic, ocupa '/3 din suprafata Dobrogid sudice, din valea Carasu, ceitre
S.-V. ptinei la piriul Almaliu. T6tei valea Borungea peina la Cavaclar }si Sofular e compusei din miocen.

La Constanla, girmuresce tot litoralul Mara Negre Ana la Agigea. Promontoriul, pe care

e construit orawl e de formatiune miocenicg i stncile inaintza pana la marI departan

In apg, in dreptul HoteluluI Carol. Aceste stand opun marI dificultatY navigatid, vaprele
trebuind sa ocolesca Cu ingrijire la 300-500m dista.
La Mangalia, dup ce inconjrg, lacul, se continua', de-a lungul i la mica depgrtare
de c6sta MgriI, catre Nord pang la Tuzla.
Miocenul e format din calcar compact, In care se afla intercalate bande fosilifere. In
acest calcar se aflg scobit grota de unde isvorgsc apele sulfur6se din c6sta nordic., a laculd Mangalia.
Mal in apropiere de oras se afla argil rosu, cu calcar si gips galbuf in cristale 2).
Lipsa de terenurI tertiare in Nordul Dobrogid, resulta din faptul ca acstg parte
esise de sub epa la sfarsitul secundaruluI; dedi avem in provincia nstra de dinc6ce de
Durare doug partI bine deosebite din punctul de vedere geologic, partea de Nord, de formatiune precaucasicg, iar partea de Sud ce tine de regiunea prebalcanicg, 3).

E. Grupa Quaternari
In epoca quaternarg marile curgerI de apg ati acoperit restul Dobrogier cu deposite
de pietris si nisip, compuse din fragmente de roce de diferite felurI li virste, rupte din
muntI, tirite, tocite si rotunjite de ape, pietre care variazg in natura lor, dupg regiunea de
unde atl fost aduse.
Peste aceste pietrisurI s'a depus un fel de n'amo] fin (16ss), mal mult sal' maI putin
nisipos, resultat al potolird impetuositatil curentelor de apg.
De formatiune maI recenta, sub ochiI nostri chiar, sunt aluviunile si dunele.
Aluviunile sunt pe fundul vgilor riurilor, pe trmul DungriI, in Delt li pe litoralul
Mala Negre.
3) Estras din importanta scriere a D-luI Victor Anastasiu. Contribution a l'tude Gologique de la Dobrogea. Terrains secondaires.
3) Sabba S tefiinescu. NoI observa-pu-II geologice in Dobrogia. Rev. Sciintiflca. Anul XII, 1882.
3) Suess. La face de la Terre. Vol. I, p. 633 si E. deMarionne. La Valachie. pag. 195-6.

www.dacoromanica.ro

84

Dunele se formza sub actiunea apelor i v8nturilor din nisipurile mobile, pe malul
Marir intre Ilanlie si Techirghiol, intre Palaz si Mamaia, in nisipurile ce despart lacul Razelm de Mare si in regiunea dintre lacul Razelm, Dunavt, bratul St Gheorghe si Mare.

CAPITOLUL IV

CUTREPIURELE DE PMENT
Dobrogia, ca si intrga scrta a globuluI, a fost supusa influentiI miscarilor sismice,
care s'atl trecut neobservate, insa al caror resultat a fost modificarea configuratid soluluI
provincier.

Oviditi este cel d'inta care a facut observatiunI asupra fluctuatiunilor mariT si modificarilor ce necontenit se produc pe suprafata globuluI, i le-a descris asa de bine in
metamorfosele sale :

TrmiI mariI ail suferit maI ales modificArI insemnate, ce se datoresc pe de o parte
nisipurilor aruncate de valurI pe cste, iar pe de alta cutremurilor de 'Amara.
Tchihatchelf observa, ca in Crimeia lacurile sarate ce se gasesc asta-0i la marl departarI de trm sunt nisce vechI golfurI; acelas lucru se p6te Oice despre lacurile: Mangalia, Tuzla, Siitghiol si Razelm.

Plinia ne povestesce, ca la inceputul erel crWine, oraele Heraclea .5i Bizone de pe

c6sta MariI in Dobrogia, ail disparut sub apa, probabil in urma unuI cutremur de pamnt,
care chiar in lilele n6stre scufunda in Mare litoralul Constante, dup cum s'a intmplat
in 1892 cu partea coprins intre Biserica grcd i Cazarma Infanteriel, portiune scufundata
cu 10 metri sub nivelul terenuld alaturat.
Este frte probabil, ca bratul DunariI la Constanta prin valea Carasu si bratul al
cincilea al DelteY sa se fi astupat in urma until cutremur.
Tot unuI cutremur se datoresce schimbarea cursuluI Ialomiter de la Nord la Sud
prin valea MostiteI care rasrit pang la Gura Ialomiten.
E dar de mare interes a se aela la Constanta un sismograf, care s, inregistreze
oscilatiunile trmurilor, aa, ca s, se p6ta constata variatiunile nivelurilor relative inainte,
In timpul si dupa cutremure.
In timpiI din urma cutremurele de pamnt in Dobrogia at"' fost :
Gel din Delta de la 14 Octombrie 1892. Acest cutremur a fost violent in Delta
Dunari, mar ales la Sulina, Isaccea i Tulcea. Primele sguduirr ail fost de la N. la Sud.

La inceput s'a aul;lit un mare sgomot sub pam6nt. Darmarea cator-va courI ail
fost singurele luI consecinte.

El s'a simtit destul de bine la Babadag

Constanta; in acest din urm, punct s'a

scufundat 500m de csta.

Pe valea Dunaril, la Calafat, cutremurul a fost precedat de sgomot sub-pam6nt i de

un ciclon, care a durat 5 minute.
Epicentrul acestur cutremur a fost Lacul Sinoe.
Cutremurul de la Drgussant pe Prut din 10 Septembrie 1893; el s'a simtit pana in

Delta Dunaril, pe la Braila, Isaccea i Tulcea.

Cutrenzurul de la Galari i Buzr din 31 August 1894, care a fost destul de violent
la Babadag; el a avut doug epicentre: unul in lacul Razelnz 0 al doilea in regiunea
Buzeuluf 2).

Cutremurul de la Constanta] din 18 Martie 1901, in dou6 randurr: la orele 9,10'

si la 1 p. m.

dimineata

') Richard. La Roumanie A vol d'oiseaux, p. 68.

') Math. Draghiceanu. Les tremblements de_terre, p. 50 i urm.

www.dacoromanica.ro

85

CAP1TOLUL V

GROTE
Solul Dobrogiel de Sud este de naturg frte curisg, care reproduce pe o scal, ma
mica regiunea cavern6sg a Istria
Compus dintr'un substrat calcaros d'asupra cgruIa e aternuta o paturg, relativ subtire de lss, acest platoti este taiat de vgI adncI unele prgpasti6se chiar, care par a fi
albiile unor scurse Mull ce se varsati in Dungre sail Mare.
In unele partI piatra apare la suprafat pe intinderl marl', fle in blocurt uriw sat"
In sfaramkurI; acsta face ca solul sg, fle putin fertil in unele 04, mar. ales in Plkile
Harvova i Mangalia.

Fundul vgilor este umed, dovadg despre existenta cursurilor de ap de odinira;

pe unele inch' erpuiesc micr isvre care se pierd sub pmdnt; a.,sa sunt o multime de
Oraiase isvorite prin pgdurile din Sud-Vestul frontieriI. In vara anulur. 1897 am urmgrit
unul din aceste mid cursurr de apg, care taie frontiera pe la Techederesi, pentru a se
pierde putin la Sud pe sub parnnt i care de sigur alimenteazg maY departe in Bulgaria
piiriul Kainardji, care i el se pierde prin vile din apropierea Bazargikulur.
In Deliorman, aa, senu mesce regiunea din Sud-Vestul Dobrogia ca i in muntiI Carst-

ulur, terenul ins6toat, suge necontenit apele ploilor fgra ca mgcar vre-o picatura s
r6mang la suprafatd, pentru a se aduna pe talvegul vilor; puturile in acstg parte sunt
la marl adancimr.
Aci ca i in Carst, padurile de alt data ail fost distruse din causa multor pkiunI.
Dar ceia ce apropie maI mult Deliormanul de configuratia Istria este natura calcar6sg a grotelor sale, din care cunosc treI mar importante, prin natura lor curisg i

prin lungimea lor ; acestea sunt: peflterea de la satul cu acelass nu2ne Pe,sterea, la S.-V. de
Medgidia, aceia de la Ileirova Fi cea de la Kecege.
Vom descrie numaY pe cea din urmg, fiind cea mal lungh *i maI ramificatd, ca un
adevgrat labirint sub-pamntean. In fata apelor sulfurse de la Mangalia, pe 16rmul sudic
al laculuI se afla ruinele uner localitatI parasite din timpul ultimuluI rsboiti.
In apropiere de fostul sat Kecege i pe c6sta une va1 scurte, care cobrg spre lac
abia se pte observa o crapatura ingustg a stanciI in care cu greti se pte strecura corp ul om ul ur.

In lguntru nu se pte intra de cat cu mare greutate, pe brand i inteo c6sta, aa

ca fara un bun cunosct3tor al loculur, nimenr nu p6te bgnui, ca aci este gura uner grote
marl', mar ales cg, chiar dacg un curios s'ar uita in lguntru, ar zgri la mica depgrtare
o stnca calcarosa, un fel de fund aparent al caverna Din acstg tindg a groter trebue
sg, te targscI la drpta pe o lungime de cincI metri; de aci in colo se deschide in intunerecul din fatg, gura larga a groteI in care poi umbla in bung voie.
In Iulie 1891 insotit de cincI curi4, toff armatI de teama animalelor sebatice ce
bgnuiam cg se vor fi adgpostind in peterg, am explorat-o in lungul galerier celeI mal

principale. Fie-care aveam cate un felinar. 0 busolg ne-a servit a ne da directiunea

urmatg.
Prima grije ne-a fost, ca s fixam la gura peteriI capgtul firuluI AriadneI, ca calguza

pentru intrcere, cad chiar de la gurg se ramificati 3 galeriI, care i ele la randul lor
se sub-ramificati intr'o multime altele, a, a. ca frg acest fir conductor am fi fost expuI
a rgraci ca inteun imens labirint. Firul l'am depgnat pe 7853 metri lungime, fara ca sg,
putem ajunge la funduI pe.$terir, in care nu am avut neplcerea de a ne r6sboi cu fiarele
salbatice ce presupuneam la intrare, cg, vor fi existand aci.

Terenul in care e sepata peterea natural e un calcar mle, umed din causa filtratiuniI apelor de plol, care Oroduc pe ta,van nenumrate stalactite; ingltimea galerier
principale, in partite cele mar j6se este de 5 metri, in multe partr insa intrece acsta

www.dacoromanica.ro

86

Inaltime. Largimea nicaerr nu e mai mica de trer metri; la bifurcatie este cu mult mar
mare.

In unele partr r6mar in mijlocul intunerecului; aci te afli ca pe o pi*, din care se
ramifich 5 sail 6 galerii marl 0 micr.
Directia galerier marl' este mar intaiti paralela te'rmulur laculur, adica de la r6sarit
la apus, dupa un mers de 350m cotesce spre Sud-Sud-Vest ; ded trece peste frontiera.
Intr'unul din peretir galerier sunt *ate de mama omensca trer compartimente, nisce

magazir de 5-6 metri la gura; sunt despartite intre ele prin zidurr in teren natural.
grse de 3-4 metri. In ele se afla depusa o insemnata cantitate de grill, care din causa
umiditatil si vechimir, bbele s'a,l petrificat si lipit intre ele; numar cand le re in mana

0 le examinezr mar de aprpe te convine ca este grati petrificat de vremurr.

Aerul in petera este suportabil, de 0 mir6se a mucigairi, racoros 0 umed, aceia ce
face ca peretii galeriilor sa fie imbibati cu apa, asa ea se pot scobi frte u.5or chiar cu
degetul.

Afn sapat sa v'd pang la ce adancime subsista umeOla 0 am gasit ca de la 1 metru

umella incepea a descresce. Mi-a fost trna sa continui sapatura, ca sl nu se prabusca
peretele intreg.

Niel o urma de vietuitre n'am gasit in pestera, dupa 12 ore de cercetare; numal
acele magasii Cu grill petrificat probail in de ajuns ca, grota a servit in timpul invaziilor
de ascunOatre 6menilor.

Grota nu se afia la mare adancime, de re-ce din cand in cand auliam d'asupra-ne
uruitul trasurilor.
Panta este usor inclinata de afara in launtru.
Apele sulfur6se de pe Ormul laculur isi all sorgintea la Cumarova, de unde pe sub
pamnt alimentza un mic lac (Cicur) de culre opalina verluie, situat la departare de 4

kilometri spre Nord de Mangalia; din acest lac apa a sapat un canal care inconjura pe
sub patnnt oraul, pentru a curge apor in lacul Mangalia.
In resumat Dobrogia Sudica consista dintr'un imens platoa calcaros acoperit de un
strat subtire de lss, prin care apele se infiltrza fara a putea curge; de aci lipsa de Hurl'
in acsta parte, lucru ce nu se observa la Nordul provincier nstre, unde formatiunile geologice sunt mal stravechr.
CAPITOLUL VI

FIFE MINERFILE
Daca In Romania abia acum cate-va decenir s'ati luat ma,surr seri6se pentru imbunatatirea statiunilor balneare, Dobrogia a r6mas sub acest raport frte inapoiata, de 0 ea
nu e tocmai saraca in ape minerale destul de bune.
Mara de sanatoriul de la Tekir-Ghiol despre care s'a vorbit la capitolul Spitaleo
nid-o instalatie nu s'a mar facut.
Ar trebui, pentru apele sulfur6se, ca ele sa fie captate in nisce basinurr, care sit aiba
cat se p6te de putin contact cu aerul, ce le micoreaza proprietatile prin descompunere t;i
evaporatiune.

A se opri transportul de namol din lacurr, dupa cum s'a facut la Techirghiol mar
multr ant
A se construi ca de comunicatie lesnicise .0 instalatiunr in care publicul sa gassca
cele trebuincise de hrana 0 locuinta, 0 in fine, a se face plantatiunr, care sa schimbe
natura monotona a tinutulur, mar ales la Techirghiol 0 Mangalia, earl de sigur vor deveni
statiunr balneare f6rte eau tate.
In Dobrogia sunt trer felurr de ape proprir pentru bar:

www.dacoromanica.ro

87

E. S-u_lf-u.r6se.

Atmagea. Pe drum ul ce duce de la acest sat spre OrtachioT, pe valea Gebelke,

tinesc din plele dealulul KiOa-Bair dou6 isv6re sulfurse, care se unesc in talvegul viT.
De 0 debitul de apg este mic, totuT s'ar putea capta pe fundul vrf, in basinurT, care
n'ar costa mult.
Aceste ape sunt aelate in regiunea cea mal inchntgt6re, in muntir Nord-VesticT ai

Dobrogier acoperitT cu padurI; fiind departe de Macin numaT la 3 ore cu trgsura pe

oseaua spre Ortachio, s'ar face aci nu numaf o statiune balnearg ci i climatericg.
Analisa acestor ape nu li s'a fgcut, fiind putin cunoscute ; temperatura este de +120 C.
Mangalia. Este orawl, care indeplinesce cele mal bune conditiunI ale uneT statiunT
balneare, in acceptiunea largO a cuvntuluT.

De jur imprejur Mangalia e inconjuratg de ape ; la rasgrit Marea, care in acestg

parte are cea maT frums plaje de pe Oa co:5sta Dobrogier.
Cgtre Nord, lacul de la Cumarova in care se varsd douh isvre de ap sulfursg ; la

N. V. lacul Negru sail lacul Ciukur, care alimenteaza pe sub pgmnt printr'o yang de
aph sulfurs ce inconjurg orasul pe la apus, cele 7 isv6re ce tinesc in malul stncos
al laculd Mangalia.
Ne vom ocupa in alt parte despre Mile de mare, aci vom arta ceva numaT despre
apele sulfurse de pe thrmul laculu. Ele sunt departe la 3 km. de ora. Temperatura variazh
intre + 200 0 + 24 C. sub sol; la aer liber temperatura scade la + 170 C.

Debitul de apg a 5 isvre este de 500 litri pe .minut, debit care s'ar mri, dacg s'ar
face lucrArT care sg uneascg tte izvrele inteun singur canal.
Colrea aper este paling, ea se pierde Cu cht stg maT mult in contact cu aerul.
Dup, analisa facut de distinsul Dr. Bernard, aceste ape contin:
Bicarbonat de calce 0 oxid de fier
Monocarbonat de calce 0 magnesie
Sulfat alcalin
Clorure i iodure alcaline
MateriT organice
Hidrogen sulfurat
Total

0.215
0.106
0 0965
0.479
0 0835
0 0119
0 9919

Comuna Mangalia a construit pe trmul laculur o baracg cu douh compartimente

pentru bl red', plus treI cabine pentru bl calde 9.

2. 1351 de mare.
Despre acestea se va vorbi la partea hidrograficg.

3. 3361 de namol.
Local Techirghiol (ve0T sanatoriul).

Local Agighiot, adicg lacul amar, e situat spre Sud-Est de Tulcea 0 pe trmul
nordic al RazelmuluT. Forma luT este lunguiatg cu o lungime de 31/2 km. 0 largime medie
de 800 metri. (Suprafata 250 Hectare).

In luna Iulie 1897 am vizitat acest lac pe trmul chruia stg ascuns satul cu acela4
nume ; vechiii sat romgnesc ca 0 cele din prejur.
Lacul nu e vizitat de at de TulcenT, fiind putin cunoscute efectele apelor sale 0 maT
') A. do Richard. La Roumanie p. 287-3 O.

www.dacoromanica.ro

88

ales ale nmolulut Am gasit 15 familiI, care se instalasera In sat In case nehigienice; adi
suferiati lipsa de alimente, ce nu se gasia5 prin apropiere i ere' nevoite a se aprovisiona
din Tulcea, cu multa greutate, din causa departara i a releI starI a cailor de comunicatie.
Nicr o analiza nu s'a Malt apelor acestuI lac, ale carur efecte sunt miraculoise. Mi
s'a povestit de un suferind, c. dupO o curd de 3 anY Cu MI calde de nO.mol, facute cu
mare greutate, se vindecase definitiv de un reumatism vechiti.
Nu putea Indestul recomanda i iari nu-Y putea stapani mahnirea, ca unor ast-fel
de ape li se da putin interes.
Numal daca o osea buna ar fi de la Tulcea, lacul Agi-ghiol ar fi me mult vizitat.
Namolul este tot aa de negru i unsuros ca i cel de la Techirghiol.

N:
'

kt.14.nr

21%.

=4?

7-

14+

_MU _ rt

rtrtar-rt.ceavallirrt-rtart-7'14:.w_

Fig. 20.1 Agighiol.:(Dupi_Licherdopol).

4. 11,a,c-uri sa,rate.
Tuzla,adia, lacul srat, aeijat pe trmul laculul Sinoc, in dreapta soseleI Constanta-Tulcea, In dreptul satuluI Cogelak.

Agigea, &lid. amara un mic lac la Sud de Constanta. Nu se cun6sce nimic

despre apa acestor dou6 lacurI grate.

www.dacoromanica.ro

T.
CAPITOLUL I

HIPSOMETRIE1)
Daca examinam solul Dobrogier pe charta lucrata in curbe de nivel, vedem, ca, sub
raportul hipsometric, ea se compune din dou'e' partI bine deosebite intre ele : parte(' de la
Sudul fi cea de la Nordul vtiii Carasului.
O limb, de teren f6rte ingust (de 4 km.) si cu un relief ce nu trece de 7On', face legatura Intre ambele partI. Acest istm de legaturg, este Wat de la rasarit la apus de calca
ferata, pentru a trece din versantul Dunrean in acel al Mara Negre.
Partea Sudicei are forma und trapez ale caruI laturI ar fi formate : cea nordica

de valea CarasuluI; cea de Vest, de Dunare; cea de Est, de Mare; lar cea de miaza-zi
de frontiera. Acst parte este formal-ti de ultimele ramificatiuni nordice ale Balcanilor, carI
se sfir$esc la Durare silind-o ast-fel a descrie marele cot dintre Silistra $i Cernavoda.

Aceste ramificatiunI sunt despartite intre ele prin opt vaI marr, carI se deschid la
Durare ca nisce tagase enorme; din acestea, cincI (valea pariuluI Pampur-Ghiolghiu, Garlita, Ceair-Canara, Beilicul si Urluia) taie frontiera. Cea d'intiti intre pietrele 7-8, a doua

intre 10-11, a treia la 12, a patra la 19, si a cincea In dou puncte: la 21 si 26.
Cele-l'alte treI (Diordumgi-Orman, Caramancea si Petera) av6nd directia inclinata
catre S.-E., ele se infund in platoul dintre Copadin si Endecarachioi.
TeSte aceste ramificatiI balcanice se termin brusc spre Durare, prin inaltimI de 100"
flirte apropiate de albia fluviuluI; catre rsrit si miaza-n6pte insa,, terenul cob6ra in pante
f6rte dulcI spre Mare si valea Carasulut
In ac6sta a doua parte a reliefuluI DobrogieI Sudice, o curmtura: Borungea, se prelungesce catre rasarit prin secundarele Buiuc-Dere si Sofular si tinde a se impreuna cu
corespondenta, eI, Valea Mangalief din versantul Madi, daca, nu li s'ar opune la Azaplar
culmea dluluI Eschi-Iuiuk-Bair.
In trasaturl generale, ast-fel se presint relieful terenuld din sudul Dobrogia a carel'
pant, de la S. la N. este de 7'n/m pe metru, adica:
irin, pe metru la Vest intre Ostrov si frontiera.
7
Centru Durare (Hozun-Ada) si frontiera (piatra 19).

Murfatlar s,i frontiera (piatra 28).

Est
1
De la Vest la Est, panta generala este de 2'n , pe metru.
Partea de la Nordul vela Carasu. De forma, dreptunghiulara, rezemata cu dou din

laturI pe Dunare (la Nord si Vest), cu cea de la Sud pe valea Carasu si cu cea de l'asarit pe Marea Negra (intre Constanta $1 Gura BuazuluI) $i laguna Razelm, acsta regiune
difera cu totul de precedenta, prin constitutiunea mal' vechie a terenuluI, natura luI pietrsa, inhltimea luI, prin ramifIcatiile multiple de dlurI, carI radiaza in t6te directifie de
') Ve(.11 harta generala.
12

71890

www.dacoromanica.ro

90

la un punct de origina numit Piscul 'nalt ci Tutuiat, prin natura $durs i pitorsca a
acestel regiunr i prin multimea apelor curgatre ce o brzdz i carI in partea de Sud
lipsesc aprpe cu desavirsire.
Inchipuiasca-si cine-va, ca un bloc colosal de piatra a cklut din cer aprpe de Macin
si chi s'a sfarimat in bucatI marunte carI
naruit catre rasarit i miaza-zi, ar avea
o deje exacta de modul cum se prezinta pe o harta partea Nordica a Dobrogie.4
Hipsometricesce, acsta parte are infaNarea une peninsule isolate cu muntif ,si dlurile
ei proprii, legata prin istmul de la Constan fa cu partea Sudicti, lipsita de pa dur fi de ape
curgatdre.

Nodul orogralic, asel;lat la N.-V. regiuner pe teritoriul comunel GrecT, are cea mal mare
inaltime de 456111.

Din Pl pornesc in t6te directiiile ramificatiunile : catre rasarit, dlul Teilor, care la
randu-i se bifurca trimitnd o ramura intre Durare i Telita si a dona printre Telita
Taita.

Catre miaza-zi ramificatiile col:16ra incet catre Caramurat, sub-ramificandu-se

ele in drumul lor: una apuca catre S.-E. printre Taita si Slava pana la capurile lancina
Dolojman, o a doua intre Slava si Beidaut, a treia intre Beidaut i Casamcea in fine
a patra intre Casamcea, EnisaraI i Boazgic, pana, in valea Carasuld.
Nodul orografic mai trimete catre Nord o ramificatie scurta, dlul Bugeacului, ce se
termina in forma de pintene in cotul DunariI din fata Galatilor.
Panta generala a terenuluI este:
De la N. la S. de Om.0037 pe metru.

V. catre E. pentru prima

a doua

a treia

ramificatie, de 0111.0058.
0'11.0075.

0111.01.

Asa dar in tra saturi generale revine a clice, ca terenul cobdra ctre Sud in pana jrte
dulce de 3"1, (aprpe 4141,) pe metru, iar catre l'a sarit panta este repede de 12"1, pe metru.
CAPITOLUL

OROGRFIFIR
Pentru studiul orografieY Dobrogier, urmand curbele hipsometrice, vom imprti solul
el in dou6:

A. Orografia prtii de la Sudul vAil Carasu.

I. Dlurile coprinse intre frontiera fi peiriul Pampur-Ghiolgiu. Din dlul bulgar Topcii-

S'ira, ce are o directie paralela cu frontiera, se desparte la capul de Est al van' Regederesi-Ceair, dlul:

1. kral-Ceaia-Bair, care trecnd frontiera se intinde in forma uniff arc de cerc cu

convexitatea catre N.-V. intre valea pariulur Almaliu numita Beilic-Ceair.
Inallimea acestul dl trece peste 100m, cacI are dou puncte cu cota 134m (la 1 km.
spre N. de piatra No. 5) si 135m (Punctul Silistra) la 2 km. spre N. de Almaliu.
Catre S., valea Regederesi-Ceair, ce formeaza frontiera, desparte acest deal de Sil&
Olu-Sirti (Bulgaria). El e traversat de dou drumurr: unul care plca din Almalita, trece
pe la Amedia-Tabia i Arab-Tabia la Silistra; altul pornesce tot din Almaliu, catre N.
trece pe la punctul Silistra cotat 135 si da in soseaua Ostrov-Silistra. Din el se bifurca in

dreptul comuniI Almaliti a) Dlul Trancovita, care se termina in valea Trancovita la

Cismeaua Ostrovenilor. Directia acestur del este de la V. la E. intre Valea Almaliti la
Sud si Trancovita la N. Inaltimea lur este de 100m. In viile de pe valea de la Vestul

www.dacoromanica.ro

91

OstrovuluI, dlul Icral-Ceaia-Bair se continua paralel patuluT Dunrff catre E. sub numele
de lapcea-Bair, iar in dreptul Comunif Bugeac, primesce numirea de dlul Bugeacului.
Inaltimea dlulul Iapcea-Bair este aceasI Cu a dluluI pe care '1 continua numaI pana

la drumul Almaliu-Ostrov, iar de aci incepe a cobori in panta dulce catre E. pang in
marginea EzeruluI Garlita, unde se termin" ; Cu tte acestea la S. de comuna urbana
Ostrovul se afla o ridicatura isolat ce mas6ra 102m. De aci pornesce catre S. in form de

arc de cerc intors care E : b) Delta cetreimizet cu o inaltime de 50m mrginit de valea
BugeaculuI la E. si Valea TrancoviteI la V. El se termina in Ezerul Garlita.
Drumurile cari urc aceste d1ur sunt : drumul Ostrov-Bugeac catre E, soseaua
Ostrov-Cuzgun catre S. si in fine drumul de la Cismeaua Ostrovenilor la Bugeac.
Dlurile Icral-Ceea-Bair, Iapcea-Bair i BugeaculuI despart apele DunariI de acele
ale pariulul Almaliu (numit i valea Beilic) i ale EzeruluI Garlita, iar ramificatiile lor :
dlul Trancovita desparte valea AlmaliuluI de valea Trancovita ; dlul CaramizeI desparte
valea Trancovita de valea BugeaculuI. Lungimea culmeI principale este de 131 2 km., din care

5 km. pentru dlul Icral-Ceaia-Bair, 5 km. pentru Iapcea-Bair, si 3 '/2 pentru dlul BugeaculuI. Dlul Trancovita este lung de 4 km., lar al CaramizeI de aceasI lungime.
Dealut .Sari-Mesea-Bair, desparte apele pariuluI Almaliu de acele ale afluenteluI sati

Pampur-Ghiolgiu. Acest dl este o ramificatie N. E. a dluluI Topci-lol din Bulgaria.

Directia acestuI d61 este de la S. V. care N. E., inaltimea WY maxima este de 100m, cu
t6te ca pe frontiera lng piatra No. 6 se gasesce o movila isolata numit Gabrovila, ce
are o cota de 135m. El cobra in pant dulce catre N. E. pang in valea parluluI PampurGhiolgiu. Lungimea lu, de la movila Gabrovita pana la confluenta AlmaliuluI cu PampurGhiolgiu, este de 6 L/2 km. Intr'nsul intra valea Iaguda-Ceair, care '1 desparte in Sari-Mesea
Bair de V. 'nalt de 100' i Sari-Mesea-Bair de E. 'nalt de 50m. El e strabatut de la N. V.
catre S. E. de soseaua ce plca din Almaliu, trece prin valea Iaguda, peste pariul PampurGhiolgiu i d in soseaua Ostrov-Cuzgun in valea Curu-Canara.
II. Dlurile dintre Valea Pampur-Ghiolgiu ci Valea Grlifel (Nursus-Ceair).
Intre valea Pampur-Ghiolgiu i valea Curu-Canara se aria dlul alungit de la S.
la N. anume :
Belezliki-Sirti o prelungire N. a dluluI din Bulgaria Ceatal Orman. Belezliki-Sirti
trece frontiera la piatra N. 8, si cobra, in pant usr, catre N. pang la varsarea pariuluI
Almaliu in Ezerul Garlita. Inaltimea luI la frontier& de 75m, se micsorza cu cat se prelungesce catre N. Lungimea WY de la frontiera este de 4 km. Este taiat de soseaua judetiana
Ostrov-Cuzgun, de soseaua ce vine din Almaliu,. se unesce cu precedenta in valea CuruCanara si de un drum paralel i putin la N. de frontier* pe care o taie la pietrele No.
7 si 9.

Intre valea Curu-Canara la V. si Saban-Ceair, care catre N. se numesce valea

EschioI, se intind ramificatiile Nordice ale dluluI Mahale-Orman-Bair.

Detul Mahale-Orman-Bair apartine in mare parte BulgarieI, numaI pe o mica

intindere atinge frontiera la piatra No. 9, unde in'ltimea luI este de 166m; e acoperit pe
frontiera Cu padurI.
Catre N. el trimete o ramificatie :

$aban-Bair cu o inaltime de peste 125m, si ocolesce

pe la S. Comuna Esechia pentru a se intrce catre N. pe la vestul satuluI sub numele

de Hagi-Durac-Seirti; e acoperit cu padurI, are inaltimea cea maI mare la punctul Esechia
de 144m acest dl se termina catre N. in trmul EzeruluI Garlita prin Malin-MM., despartind ast-fel Valea Kiuciuc-Chessen-Ceair (la V.) de Curu-Canara (la E). Acsta
ramificatie este acoperita numaI in partea de V. cu padurI.
Din Hagi-Durac-Sirti se desface la N. comunel" EsechioI dlul :

Bone-Sirti, ce se intinde

de la S. V. catre N. E. despartind valea Kiuciuk-Chessen-Ceair (la V.) de Valea Esechiof

(la E). Inaltimea maxima 125"1, cobra in pant:6 dulce la comuna Garlita.
Lungimea dluluI Saban-Bair cu prelungirile sale Hagi-Durac-Sirti si Burun-Sirti
este de 8 km. de la frontiera, iar acea a ramificatier Bone-Sirti de 5 km. pang la Garlita.
oseaua judetiana Ostrov-Cuzgun, urea, acest deal la 1 k. spre N. V. de EsechioI

www.dacoromanica.ro

92

urmza culmea padursa a dluld Bone-Sirti, pe care o cobrg la 500" spre S. de

Garlita In valea Esechia
Pe valea Curu-Canara se desparte din soseaua judetiang un drum, care urcg dlul
Hagi-Durac-Sirti pe la punctul Esechior si cobra in valea Kiuciuc-Chessen-Ceair, pentru
a duce la Garlita.
Pe la sudul ComuniI EsechioI urmzg culmea dluluI Saban-bair, drumul care vine
de la piatra frontier& No. 7 (la N. E) si duce paralel frontiereI la Piatra No. 9.
D65lul Pinirlic-Bair prelungit catre N. E. cu pgdurosul dl, Tiumbet-Bair, desparte
valea Saban-Ceair (catre N. numita Valea EsechioI), de Kilege-Ceair (numita catre N.
Regene-Ceair).

Dlul Pinirlic vine de peste frontiera pe la pichetul No. 7, unde are o inltime de
150'", cob6ra prin Tiumbet-bair pan. la 75"1 in valea Esechiot Lungimea de la frontiera
este de 4 km., directia de la S. V. catre N. E. Pe acest dl urea drumul de la EsechioY
si cobra la frontiera in valea Punar-Orman-Ceair.

Dlul Tiumbet nu atinge de cat frte putin frontiera, cea maI mare parte este in
Bulgaria, unde desparte padursele vi - Punar-Orman-Ceair (la V.) ce se unesce la frontiera Cu Kilege-Ceair (de la E). Inaltimea maxima a acestul dl este de 1501" si e strabatut
de drumul de care am vorbit maI sus, ce urc din valea Punar-Orman-Ceair si se unesce
peste frontiera aprpe de satul Kogiular cu soseaua ce vine din Silistra si se termina in
acest sat.
Intre vgile Kilege-Ceair, Regene-Ceair si Esechioi la V., Cavac-Culu-Ceair $i NursusCeair se intind prelungirile Nordice ale dlulul
Bei-Orman-Bair numite a) Tanas-Sirti i b) Versat-Sirti, ambele all ca punct de bifurcatie Punctul Cuiugiuk (cotat 171), aselat pe frontierg chiar la piatra No. 10.

Dlul Bei-Orman-Bair atinge f6rte putin frontiera, el se intinde in Bulgaria; la piatra

No. 10, are inaltimea aratata, prelungirile sale ail o directie de la S.-E. catre N.-V. si
cobra in panta dulce, cea d'intaI in valea Esechiot iar cea d'a doua la Garlita, punctul
de bifurcatie al vgilor EsechioY si Nursus-Ceair.

Lungimea de la frontier pan. la Garlita este de 5 km. Culmea dluluI Versat-Sirti

este urmat de drumul ce vine de la Garlita, trece frontiera pe la piatra No. 10 si duce
pe culmea dluluI Bel-Orman-Bair la satul bulgaresc Kogiular.
La confluenta vair Cavac-Culu-Ceair cu valea Garlita (Nursus-Ceair), se afl, dlul
rotund:
Regene-Bair, ce are o ingltime Maxima de 164 m., cobra repede in vaile ce 'I
inconjura. El este prelungirea N. a dlulul Ceatal-Iolu-Bair, care atinge frontiera la pichetul No. 9. Acest dl (Ceatal-Iolu-Bair) desparte in Bulgaria valea Cavac-Culu-Ceair (la V.)
de Cuiugic-Ceair (la E.), pe care se afla importantul sat Kticiuk-Kainargi, unde se incheia
la 1774 tractatul de pace intre Rusia $i Turcia (Urechig Vol. I. p. 5).
Pe culmea dluluI Regene-Bair si cel bulgar Ceatal-Iolu-Bair merge drumul de la
Garlita la Kticiuk-Kainargi.

Dlul Carvan nu atinge frontiera de cat f6rte putin, la pichetul No. 10, la confluenta celor dou'd vaI Cuiugic-Ceair (la V.) si Demecican-Cula-Ceair. Inaltimea lul este
de 1251", la punctul Carvan asezat chiar pe frontiera.

Pe el urea drumul care venind de la Cuiugiuk merge la Kticiuk-Kainargi.

III. Dlurite dintre Valea Gdrlilet (Nursus-Ceair) fi Canara-Ceair (numita SatichioICeair si Dermen-Ceair).
Dow Carvan-Bair, a carui culme principalg se intinde in Bulgaria paralel frontieret
trimite cgtre N. dou ramurl padur6se : una maI lunga la V. printre valea Demecican-

Cula-Ceair, la V. si valea satulul Carvanul mic la E.; acsta ramura se prelungesce catre
N.-V. sub diferite numirl, dupa cum vom vedea indatg; la frontier, ea se numesce :
a) Iuk-Mezarli, i are o inaltime maxima de 168m, b)cea d'a doua ramurg la E. intre CulacPunar-Ceair la V. si valea Carvanuld mare este scurta, numaI 500'" trece frontiera, are
150" ingltime si se termina la Carvanul Mare, este acoperitg de pgdurea Berbotaft Ornan.

www.dacoromanica.ro

93

Ramura Vestica numita Iuk-Mezarli acopera tta partea coprinsa Intre valea NursusCeair la V. valea Cuiu-Iuk-UluI la E. (numita In prelungirea sa valea Carvan i valea
Jailea-Ceair) prin ramificatiunile sale:
DOW Cara-Burum-Bair este prima ramificatie ce nasce din Iuk-Mezarli, se Indrpta

de la S. catre N. printre vaile Cuiugiuk-Ceair la V., valea Carvan la N. 0 Jailea-Ceair

la E., printre satele Cuiugiuk (la V.) si Carvanul mic (la E.). Acest del In partea S. este
acoperit Cu padurI. Lungimea luI e de 5 km., merge coborand de la cota 168 catre N.
Oa, In valea Carvan la cota 50.
Dlul Cuiugiuk-Jolu-Bair este ramificatia N.-V. a dluluI Iuk-Mezarli, el merge in
lungul soselel Ostrov-Cuzgun spre Garlita si desparte vane Nursus i Tasli Burun la V.
de valea Cuiu-Iuk-UluI la E., din dreptul GarliteI se prelungesce d'alungul malulu Estic
al EzeruluI, sub numele de dlul GdrUM.
Maxima Inaltime a acestul dl este In osLia Ostrov-Cuzgun punctul numit Cuiugiuk
cotat 130m, catre N.-V. cobra in panta, lina, a4a. c dlul Garlita are cotele 122, 117 0
113. La trmul laculur, panta este frte repede, chiar abrupta, de re-ce cotele 117 i 113
se gasesc numaI la 500m departe de lac.
Lungimea IntregeI ramure vestice: Iuk-Mezarli, Cuiugiuk.-Iolu-Bair i dlul Garlita
este de 12 km. de la fronliera. Ea e thiata de la V. la E. de ostta Ostrov-Cuzgun pe la

punctul Cuiugiuk; de drumul care vine din valea Tasli-Burun-Ceair la Cuiugiuk 0 e

urmata la S. prin padurI de drumul care pornesce din Cuiugiuk pe la punctul luk-Mezarli,
taie frontiera intre pichetele 10 0 11 0 duce la satul bulgaresc Zarnict
Din punctul Cuiugiuk se ramifica care N. printre valea Caraghios-Ceair (la V.) 0
Carvan (la E.) a) De'.lul Olucli ce este lung numaI de 21/2 km., are Inaltimea maxima de
105m 0 cobra in valea Cuiu-Iuk-Ulul.
Intre valea Cuiu-Iuk-UluI, Ezerul Garlita la V., valea Canara-Ceair i Ezerul Oltina
la E. de la frontier i pang, in Dunare I Intinde ramificatiile sale marele d! Coslugea.
10. Dlul Coslugea este ramificatia N.-V. a dluluI Ciriagi-Iol-Bair, care infra In Do-

brogia la piatra No. 11; intre Carvan la V. 0 VelichioI la E.; acest dl este acoperit cu
padurile Saidi-Orman, Iasi-Orman, Echerli-Orinan i Chiresli-Orman. Inaltimea dlultif Ciriagi

Iol-Bair este de 150m, se continua care N. sub numirea de Sirt-Iol-Bair, ce are maximum
de Inltime la Movila-Velichiol 145m, apol prin dlul Curdeli (Inaltiniea maxima' 132m pe
osua Ostrov-Cuzgun), din dreptul satuluI Coslugea; care N. se numesce Dlul Coslugea
pana la Parjoia, are o Inaltime maxima de 139m la Movila Coslugea; de la Parjoia dlul
se Intinde dealungul maluluI Dunaril cu numirea de dlul la dou6 movile si In fine sub
numele de dlul de la Cetate, se termina la varsarea EzeruluI Oltina. Lungimea dluluI

ast-fel de,scris, de la frontiera pang, la Dunare este de 30 km.; panta luI este dar de
0m,005 pe metru, Cu bite acestea la Dunare se terming brusc. Ace,st dl a fost acoperit
odini6ra cu intinse padurI ale caror urme se maI v'd i asta-dI.
Ramificatiile sale sunt:
DOW dincolo de Siligea, se ramifica din dlul de la Ceta,te 0 se intinde care E.
d'asupra SatuluI-Notl, pang In trmul escarpat al Ezerulur Oltina. Lungimea luI este de
3'15, km., iar Inaltimea de 75m.
Dlul Ceatal-Orman Intre Parjia i Satul-Noti, el formza legatura Intre marele
d! Coslugea i continuarea sa catre N.-E. numit dlurile de la dou movile 0 de la Cetate.

Inaltimea dluluI Ceatal-Orman merge de la 100m, 0 cob6r5, lin catre E. la Satul-Noti.

Din dreptul satuluI Canlia se ramifica catre E. pe la N. satuluI Coslugea, dlul
Uzum-Bair ce se prelungesce prin dlul Pietrei, pan6, In tarmul laculuI Oltina. Ele despart
valea Almall-Culac la N. de valea Ghiol-Ceair la S. Lungimea acestuI dl este de 5 km.
pornesce de la cota 132m. Dlul Pietret de 0 are numaI 50m Inaltime tot4 malul EzeruluI este escarpat.
In 4::)sua Ostrov-Cuzgun se afla movila Almali-Cula (cotata 133) a dluluf Curdeli; de

la acsta movila se Intinde care N. printre valea Almalikuld la V. 0 Derea-Ceair la E.

pang la satul Coslugea.

www.dacoromanica.ro

94

Dlul cte Movila Caragia ca punct ce! maI 'nalt (149m), cobra catre N. spre Coslugea
pana la cota 75m. Lang& sat se MI6 punctul numit Coslugea ?ma?* ce are o inaltime de 119m.

Movila Velichioi aflat la S. satuld Lipnita, apartine dluluI Sirt-Iol-Bair, 0 are cota
145m, ea doming, valea Ciali-Ceair, care desparte dlul Sirt-Iol-Bair de Dermen-Sirt.
De la movila Almalacula, se ramifica din dtul Coslugea &are N.-V. dlul CanliDere, ce desparte valea Cuiu-Iuk-UluI de valea Canlia ; acest dl merge pana in Dunare,
formand un bot 'nalt de 122m intre valea Licina 0 valea Canlia,a re o lungime de 8 km.,

din el se ramifica catre V:

Dlul &ova ce se termina la Galia 0 desparte valea Cuiu-Iuk-Uha de vaile GaliteI 0 Scorci, are o lungime de 4 km. 0 inltimea maxima 122m.
Mid Taplic la N. satulur Galia, are 130m maximum de inaltime, cob6ra repede
In telrmul N.-E. al laculuI Garlita; in partea Sudic,a dlul este paduros.
c) Dlul Dralca terminat la Dunre, prin dlul Dervent, ce are 125m inaltime, se intinde

printre garla Dervent ce servesce de scurgerea laculu Oltina (la V.) si valea Licina (la
E.), e acoperit de cate-va fa0I de padure.
Dlul Coslugea este taiat de osua Ostrov-Cuzgun, pe care se trece din valea Cuiuluk-UluI in valea EzeruluI Oltina, la Lipnita.
Pe (161 da, in acsta osea drumurile earl' vin din Galita, Canlia, Parjoia, Satul-Noii
0 Coslugea de la N.; catre S. dlul este urmat de un drum ce merge peste frontierg. (pe
care o taie la 1 km. spre E. de piatra No. 11), la Cranova.
Trebue mentionat 0 dlul care de la Cranova se indrpta catre N., trece frontiera in Dobrogia pe la pichetul No. 13 0 desparte valea Ceali-Ceair, pe care se aflg, cgtunul Velichio (la V.) de valea Satichior-Ceair (la E.). Inaltimea maxima a acestuY (161 este
de 166m la E. de Velichiol 0 este acoperit cu padurile Cara-Aci-Corusu chiar pe frontier*
in mijlocul acesteI paduri se afla pichetul No. 13. Imprejurul VelichioiuluI se afla padurea
Saia Coru-Orinan, ce se intinde pan& in valea Ceali-Ceair. Acest d! numit Dermen-Sirt are

o lungime de la frontiera de 3 km.

IV. Grupul de dlurt coprinse intre valea Canara Ceair la V. ssi valea Beilicu, numita
catre S. Derinea-Ceair, Gheren-Ceair 0 Eni.$emli.

Valea Canara-Ceair, care intre pietrile fronteriI 18-19, intra In Bulgaria, pentru a
duce la Cranova, se continua catre S. paralel cu frontiera prin valea Sarp-Orman-Ceair,
care in dreptul pichetuld roman No. 17 se intalnesce cu valea Regep-Cuiusu-Ceair ce
vine de la Sud din spre CadichioI; la pichetul 17, valea Regep-Cuiusu-Ceair se ind6ie
brusc catre E. spre satul Regep-Cuiusu 0 se continua prin padurI pang, la dlul Sinir-IolBair cu numirea de Biuiuk-Orinan-Culac, pe o lungime de la frontiera de 4 km. Pe ac.sta
vale merge drumul Dobromir, Regep-Cuiusu, peste frontiera pe la pichetul 17 la Cranova.

Frontiera intre piatra No. 13 0 satul Regep-Cuiusu este trasata pe culmea unor dlurY
ramificatiile estice ale mareluI dl:
Uzum-Bair din Bulgaria; aceste Mud sunt:
Siran-Culac-Bair, (spre N.-V. de piatra 1.3).
Cara-Peretlik-Artasi si c) Aivalik-Bair care S.-E., despart vile Canara-Ceair 0 SarpOrman-Ceair (Bulgaria) de valea Ghiuvenli-Ceair ce merge prin Dobrogia pe la satele
Ghiuvegea, Parachior 0 Calaigi, pan aprpe de Regep-Cuiusu. Lungimea acestor 3 dlurr
este de 6 km., inaltimea cea maI mare o are Aivalik-Bair de la S. (1751, si merge descrescand pang, la 168m catre N. Dlul Cara-Peretlik-Artasi (la pichetul 16) este acoperit
cu p durea Chereslik-Orman, ce se intinde pang, la Calaigi.
De la piatra No. 13 se intinde care N.-E. spre Parachio:
d) Dlul Macmora ('nalt de 168m) acoperit cu petice de padurI, el se continua catre
N.-V. printre valea Dermen-Ceair (la V.) 0 Ghiuvenli-Ceair (la E.) Cu numirea de Capuschiot-Bair i cob6ra catre N. in panta dulce, pang, in Balta, Iortmac. Padurea Buiuk-Orman
il acopera in intregime. Lungimea acestuI dl de la piatra No. 13 pang,' la balta Iortmac
este de 8 km., iar 'naltimea maxima de 168m la V. de satul Calaigi Drumul de la VelichioI la Parachiol, urca dlul CapuschioY-Bair.

www.dacoromanica.ro

95

De la satul bulgar Cadichia asezat In unghiul esind ce frontiera face catre S. la

piatra No. 14, pornesce din Bulgaria valea Techederesi, care dupa ce inconjera pe la S.
inovila Tuzla-Iuk, cotata 182, pe care se Oa piatra 14, intra catre N.-E. in Dobrogia la
1.'/2 km. catre E. pe la piatra No. 15 .si de aci catre N. prin satul Techideresi, inconjurat
pe la N.-E. de padurea Sarpali-Orman. La piatra 15 converg In valea Techederesi alte 2
vaT : una Ardali-Ceair, care vine de la S. din satul bulgar Ardali i cea de a doua valea
Tersconduru-Ceair, este urmata de frontieva, catre E. pana la piatra 16, iar de aci se Indic catre S.-E. in Bulgaria care satul Terezkondu. Fie-care din aceste vaT este urmata
de cate un drum ce converg catre Techederesi. Valea Tersconduru desparte pdurosul
del bulgar Gheci-Orinan-Bair de dlul din Dobrogia Caralmus-Orman.
De la movila Tuzla-Iuk (piatra 14.), se intinde catre N. dlul ce desparte valea satuld

Techederesi, de aceea a Regep-Cuiusu-ld pe o lungime de 5 km., inaltimea lut maxim

este de 192m pe frontiera intre pichetul 18 i piatra 14. El e traversat de la N. la S. de
drumul Regep-Cuiusu la Techederesi.
Printre valea Tersconduru-Ceair la V. si Caralmus-Uzum-Culac la E., patrunde din
Bulgaria pe la pichetul 21, ramificatia Nordica a dluluT 13) Gheci-Orman-Bair, ea se nu-

mesce detul Caralmus-Orman, a card inaltime maxima de 210'n se afl la N. pichetuld.

Acest del trimete catre N. doua ramurr:
a) Echerti-Orinan-Bair prelungita prin Orta-Burun, represinta ramura Estica pe care
vane Iucari-Mahale-Ceair si Caralmus-Uzum-Culac o desparte de dlurile Dermen-Sirti
Gheorgheni-Orman-Bair la E., catre N. aresta ramura se cobira lin n valea Dobromirulu,
care o desparte de Mill Aslama-Slrti.
Catre V. aceiasI vale desparte ramura E. de cea de V., representata prin dlurile
Uzum-Bair, ce se Intinde pe la N.-V. satuld Techederesi, pan, la valea Buiuk-Orman-Culac

si catre N. dlul
ce se lga pe la Sudul padurir Catana cu dlul Aivalik-Bair.
Aceste dou ramificatff sunt traversate de 3 drumurf ce duc din Dobromir catre V.
la Regep-Cuiusu j Techederesi.

Culmea principala are o tnaltime de 200m. Lungimea de la S.-E.N.-V. a dluld. Caralmus-Orman este de 2'/2 km., acea a ramurif estice de 5 km. pe la V. satuluf Dobromir,
iar a ramuriS V. de 6 km.
Prin dlul Dobromirul-din-Vale, cotat 200m, Sinir-Iol-Bair se lga catre N. cu dlul a')
intre care se intinde padurea Asadik-Orinan. Dlul Sari-Iol-Bair are o directie
V.-E., Intre vaile Babuci-Culac i Cuiugiuk-Culac la N., Ghiuvenli-Ceair la V., Teche-ChioICeair la S. si Gheren-Ceair la E., ramificatiile sale "Arta diferite numirn
Uzum-Mesea-Sirti, e o ramura ce dlul trimete Care N.-V. In lungul vff CuiugiukCulac, Oa, la Parachiol. Pa.d urea Teugea-Orman Ii acopera partea lur Sudica.
Ramura Aslama-Sirti este culmea principala ce contine i dlul Dobromirul-dinVale cu 200m altitudine; catre E. c") Sinir-Bair face legatura intre Sari-Iol-Bair i d") delul Bas-Punar-Sirti la N.; e") Kiuciuk-Hagi-Sirti la N. satulul Dobromirul-din-Vale; mar
catre E. Mezarlic-Bair 0 in fine paralel cu valea Gheren-Ceair dlul Taili-Sirti-Havale-Burun,
alungit de la N. la S.. Lungimea intreguld dl Sart-Iol-Bair este de 1.2 km. tntre valea Ghiuvenli la V. si Gheren-Ceair la E. Inaltimea maxima, de 200m la punctul Dobromirul-din-Vale,
cobera in pant.), dulce pang la cota 150m in vaile ce'l inconjera. Pe o parte din culmea
luI merge soseua Lipnita, Ghiuvegea, Parachio, Techechia Enisemli.

Prin Sinir-Bair se face legatura acestul dl cu b') Basspunar-Sirti la punctul Calaigi

cotat 196m. Dlul Baspunar-Sirti se intinde de la V. la E., intre vaile Ghiuvenli (la V.) si
Gheren-Ceair sat Intre Parachior i Bazarghian. Lungimea lur este de 10 km., iar inaltimea
maxima o are In punctul Calaigi, 196m, cobera &are E. ferte lin pe la punctul Bazar ghian
cotat 187m, pana la satul Bazarghian. Catre E. e acoperit cu peidurea Cojocarul, la N. de
care se lga cu dlul Distrait la punctul cotat 167.
Dlul Basspunar-Sirti trimete catre N. intre vane Cisme-Culac (satul Caranlic) i valea
satulul Ciucur-Chior, a") dlul Arpalik a card inaltime maxima e de 143m, cobera catre
N. In valea Derinea.

www.dacoromanica.ro

96

lul Distrail continua axe N. dlul Baspunar-Sirti. Acest del cu o inaltime maxima
de 1721n trimete dou6 ramurY catre N., despartite intre ele prin valea Beilic-Ceair :
Ramura Estica prta numirea de b") Ceatal-Orman, peste care trece soseua OstrovCuzgun, de unde incepe a se numi catre N. Dlul Hasan-Orinan, ce are maximum de Mal-

time la punctul Caranlic cotat 136m, cob6ra catre N.-E. Ong la comuna Beilic in panta
f6rte dulce si desparte valea Beilic la V. numit i Curu-Orman, de valea Derinea (la E.).
Ramura de la Vestul vair Beilicul se intinde pe la N. comunir Ghiuvegea intre acesta
i Curu-Orman sub numele de c") Mezarlik-Bair, are o inaltime de 143m, padurea
Muzaisi-Orman ir acoper partea Sudica ; acest del se intinde catre N.-V. pe la peidurea
Duan-Chid-Or2an, desparte valea bltri Iortmac de valea Casla-Punar si Ghenciu, lar la
movila lortmac cotata 140'n la S. satulur Casla, se intinde catre N. de-alungul trmulu" Estic
al laculur Oltina la V. si valea Curu-Orman la E., cu numirile de dlul deasupra Mad cu
coInun

inaltime de 147m la Movila Stanciu, apor dlul de la Merkez cu Movila Epura,s (143m), In co-

muna Oltina se lga la Movila Oltina (132"') cu dlul Ciacal, in fine, ramura ce limitza
albia Dunarer numita Mill Macuc (Malt de 140m) la punctul Oltina, dlul Calburgina (cu movila

Calburgina, 16")), iar prin dlul Tuna-Orman se terming intre Dunre si lacul MArleanul.
Lungimea ramurer Estice este de 10 km., iar a celer de V. de 24 km.
Mar face parte din grupul dlurilor dintre Canara-Ceair i Enisemli-Ceair, Inca unele
ramificatiunr nordice ale dlurilor bulgare, care
gasesc sfarsitul in partea sudica a
Dobrogie, ast-fel :

Dermen Sara la E. \TM Caralmus-Uzum-Culac la E. de piatra 17 ; el se terming

In forma ascutit la S. satulur Dobrornir din del ; are o lungime in Dobrogia numar de
2' a km. iar inaltimea de 175m.
Ceva mar lung este dlul Irasli-Bair, care care N. perta numirea de TechechidBair i in fine Sitma-Bair ; el se intinde de la S. la N., desparte valea Iucari-Mahale-

Ceair (la V) a comunir Dobromir, de valea Macmedi-Culac (la E) a satulur Techechior;

catre N. se sfirsesce in valea Teche-chior, care '1 desparte de Mezarlik-Bair. Lungimea
intregulur del de la frontiera pan in valea Techechid este de 7 km., iar inaltimea maxima
de 196m, ramura ce trimete la V., intre Dobromirul din vale s't cel din del este padur6sa
si se numesce Gheorgheni-Orman-Bair, trmuresce la E. valea lucarl-Mahale-Ceair.
Ca ultim del pe frontiera in portiunea ce ne preocupg, este cel coprins intre valea
Macmedi-Culac la V., Gheren-Ceair i valea Enisemli la E , adica intre Techechid la V.,
Enisemli i Azarlik la E , se numesce Dlul Azarlik, are maximul inaltimer la pundul
Azarlik II, 186m, (la V. comunir cu acest nume) cobera lin catre N. la confluenta vilor
Teche-Chior-Ceair cu Gheren-Ceair la Giumna-Cismea. Dlul e tdiat pe la N. de soseua
Techechior-Enisemli pe la punctul Azarlik I, cotat 171m. Lungimea dlului Azarlik este de
5' 2 km.
V. Grupul de dlurt coprins intre valea Beilicul ci valea Urluia.
Cum acest, vale in partea sudica taie frontiera in 3 puncte, vom sub-divide masivul
deluros in 4 sectiunr, dupa, cum sunt si vile intre care sunt coprinse.
a) Dlurile de pe frontierd coprinse intre Cerkez-Chid la rlisiirit jsi va lea Armutlia la
apus, acest grup este format de ramificatiile Nordice ale until' singur del.
Dlul Docuzad, ce se intinde de la V. (Armutlia) catre E. (Cerchez-Chior) paralel
cu frontiera ; el este taiat in dou partr aprepe egale de la N. la S., prin valea Docuzad.
In general inaltimea acestur del este coprins, intre 190-200m, iar lungimea de aprepe
10 km.; ramura de E. ce acest del trimete catre N., si care desparte valea Docuzad de
vaile Sarapcea, Calfa si C.erchez-Chior se numesce a) Dlul Mora, cobera incet &are N.
spre satul Cialmargea, unde se terming prin dlul Makod-Mezarlik.
Ingltimea maxima a acestur del este de 193'n intre Calfa-Chior si Docuzacr, pe unde
trece drumul ce unesce aceste dou sate. Lungimea sa de la frontiera este de 10 km.
Ramura apusana ce dlul Docuzad trimete catre N., intre valea Docuzad si Armutlia

se numesce b) Mal Demircea si se terming care N. V. in valea Demircea la satul cu

acela nume ; inaltimea lur este coprinsa intre 193-171m.

www.dacoromanica.ro

97

b) &Yurile de pe frontierd intre valea Armutlia ,ci Hairam-ICia.

1.8. Delul Hairam-chiot, care se intinde de la N.-VS.-E in lungul frontiereT trasata

chiar pe culmea acestuT (161, are inaltimea maxima de 196'n la S. V. de comuna HairamchioT, el trimete o ramura acoperita in parte cu pad urT catre N. E., numita a) CoroclekBair ce se termina la E. de Hairamchior prin inaltimr de 137m. Lungimea dluluT HairamchioT este de 7 km., inaltimea pe frontiera r6mane apriipe aceea,T, numaT catre E. cobra
uor in valea Armutlia i Demircea.
c) Dlurile coprinse intre vti ile Sevendiculue, Skenderulue, Demircea la E., Hairamchia
la S., Iaram-Culac la N. ,si frontiera coprinsd entre piatra 19 ,si valea Hairamchiot la V.
19. Din dlul Acciaisletc, ce merge prin Bulgaria paralel cu frontiera de la N. V-S. E.,
intre satul Hasancea (Bulgaria) i valea HairamchioT, se ramifica la punctul Calaigi, cotat

195m, unde se afla i piatra 21, catre E. a) dlul Calaigi, care tarmuresce la S. valea
HairamchioT Ora la confluenta eT cu Demircea. Din acest dl se intinde catre N. V. in
lungul frontiereT a') dlul Tiulia-Babalcic, a caruT inaltime de 195m la movila larcim-luk
este egala Cu acea a CalaigiuluT ; ramificatiile acestul (161 se intind catre N. spre satul
Sevendic purtdnd numele satulue i desparte valea Cogea-Ceair de valea SevendiculuT, o
ramura desparte valea Iaram-Culac de valea Cogea-Ceair.
d) Dlurile cart despart valea Beilicul de valea Urluia.

20. NM Ghiol-Punar se intinde in forma und arc de cerc de la S. V. catre N. E.

intre Azarlak, Eniemli (valea Eniemli) i Nargilar (valea Urluia numita ad Ghiol-Punar).
Maximum de inaltime a acestuT dl este la punctul Iarelm-Baca 196m, unde se afla i piatra
No. 19; catre N. descresce, ast-fel la punctul Cd zdlmet este 192'n (la E. de Eniemli) la
Dermen-Iuiuk 187m (la N. de Eniemli), lar la Efil-luiuk (spre V. de satul Ghiolpunar) 183m,
cob6r5. catre E. Intre Nargilar i Ghiolpunar pang la 100'n. Lungimea acestuT dl este de

7 km. Padurea Suld-Orman acopera valea ce pornesce de la piatra 1.9 care V., spre
Azarlik. Care S. E., acest &I frimete ramura a) Cora-Peletli, lar spre N. V. ramura b)
Ghiol-Ghelic-Bair ce se Mande pa',na la N. de satul Nastradin, despartind valea acestuT sat
de valea Gheren-Ceair ; ea are la punctul Dermen-Iuiuk inaltimea de 187m, cob6ra pana
la cota 150m catre N. V.

Ramura principa16, ce dlul Ghiol-Punar trimete catre N. este c) dlul MulverAcceuci, care pornesce de la punctul Esil-Iuiuk (cotat 1831"). Acest dl se intinde care N.
pe la Movila Ismail-Iuk (cotata 184) prin padurea Ceatal-Orman, pe la movila Buiuicid (cotata
1.83); de la punctul cotat 181., aezat pe .;>osua Cuzgun-Medgidia dlul catre N. se numesce
Echie-luiuk-Alceac, iar la E. de satul Bak-cuiusu se continua care N.-V. cu numirea de
dlul Chior-Cuiusu, de la Aliman se numesce dlul Marleanu i in fine de la comuna
Marleanu, Mill Zbreia tarmuresce albia fluviuluT prin dou6 ramificatiunr Md gura Dragaicie
(cotata 106) la V. i Movila Comora (cotata 115m) la E., se termina in fata ostrovuluT Hozun-Ada.

Pe clina apusana a acestur dl sunt aezate satele Bazarghian, Cara-amat, Cuzgun

(comuna Urbana), Demircea, Bak-cuiusu i Marleanu, iar pe cea resariteana Kerim-Cuiusu,
Urluia, PolukcI i Aliman.
.

Lungimea totall a acesteT ramurr de la punctul Esil-Iuiuk 'Ana la Dunare este de

25 km., din care jumatate acoperita cu padurea Ceatal-Orman, ce se intinde intre Cara-amat

i Urluia catre N. 'Ana la Bak-cuiusu i Polukci. Panta generala de la S. la N. este de

0m,003 pe metru.

Ramurile ce acest (161 trimite care V., sunt :

Mill Cara-amat Bair, desparte valea Nastradin i Gheren-Ceair la S., de valea

Migeleti i DtidUtllik-Cuci-ciu-alcea la N., se intinde pana la satul Bazarghian in valea
Derinea-Ceair. Maximum de ing,ltime 11 are in punctul Tage-Iuiuk, 178m (la N. SatuluT
Nastradin).
NM Cuzgun desparte Valle Migeleti i Dadatllic-Cuci-ciu-alcea la S. de Ceair-Orman

i Iort-Culac la N.; dlul lasa catre N. satul Cara-amat, se indrpta spre N.-V. 'Ana la
comuna urbana Cuzgun. Are maximum de inaltime 188m ihtre Cara-amat i Cuzgun.
Dlul Caraula intre Cuzgun la S. i Demircea la N., se intinde catre V. in forma.
71890

13

www.dacoromanica.ro

98

de triunghiii mrginit de vaile Derinea la S.-V., Beilicul la N.-V., valea Demircer la N.

Are cea mai mare indltime 173m la pttnctul Caraula spre V. de Cuzgun 0 Demircea.
Dlul Demircea se intinde care N.-V intre Cuzgun 0 Bak-cuiusu, desparte valea
Demircea de vile Bak-cuiusu 0 Marleanu ; acest dl trmuresce la S.-E. lacul Marleanul
0 mica balta Beilicul. Inaltimea scade de la 181m pana la 126m in apropierea laculur, catre
care colAra in panta dulce.
NM Chior-cuiusu desparte valea Bak-cuiusu de valea Orman, el se sfar.$esce catre
V. in valea Marleanu, care il desparte de dlul Demirce.

Intre valea satuluI Marleanu 0 valea ce se deschide la Dunare, Carasan, se afla

Mdgura Drtigaicit cu o inaltime de 108m, cob6r5, in pante repeOr in t6te directiunile afara
de S.-E., unde se lga cu dlul Zbreia.
Ramificatiile Estice sunt :
f) Dlul Curualceac-Bair, care desparte valea Cuuiu-Culac de valea satelor Nargilar
0 Kerim-Cuiusu (in general Urluia), se intinde catre N. pana la satul Urluia, unde cob6ra
In pante duld. Inaltimea maxima este de 150m.
g') Dlul Caraaci-Akea desparte valea Nastradin-Culac de Cara-Cialik-Culac, cob6rd,
lin ctre N.-E in valea Baldarnac-Ceair catre ruinele satului Dedebali.
Din pdurea de la E. satulur Bak-cuiusu, se indrpta de la S.-V. cdtre N.-E printre

vaile Polukci la E. 0 Tiutiuluk-Ceair la V:

le) Dlul Uzun-Culac-Bair, care catre N. se numesce dlul Polukci. Padurea lasi-Orinan

11 acoper ; acest dl cobdr wor &Are N. in balta Sarpu la S. de satul Allman.

Ultima ramiflcatie i') dlul Catita, se intinde de la S.- V cdtre N.-E. intre satul Aliman la S. 0 valea Catita la N., cobra lin in trmul Vestic al laculul Vederosa, iar catre
N.-V. movila Comora formza un promontoriu intre Dunre 0 lac.
Drumurile ce urea aceste dluri, pentru a pune in comunicatie satele din valea
Beilicul cu acele din valea Urluia sunt :
En*mli-Ghiolpunar.
Eni5emli-Nargilar 0 Kerim-cuiusu.
Nastradi n-Kerim-cui usu.

Nastradin-Urluia.
Bazarghian-Cara-amat-Url uia.
Sosua Cuzgun-Medgidia.
Cuzgun 0 Demircea la Bak-cuiusu-Polukci.
Marleanu-Aliman 0

Marleanu-Rwva.
Din studiul hipsometric al Sudului Dobrogiei am vazut, ca in partea S.-E. coprins
intre valea Urluia pdha la trecerea el peste frontiera, prin secundara sa vale CerchezKior la V., Dunarea 0 valea Carasu la N., Marea Ngra la E. 0 frontiera la S., diferitele
ramificatiuni ale dlurilor ce vin din Bulgaria, nu urmza care N. fara intrerupere, a$,a
cum s'a vazut in partea pang acum studiata, ci sunt curmate pe la jumatatea lor de o
vale frte mare, Borungea.
Pe de alta parte, daca am tine sma de unja de despartire a apelor, am vedea ca
pe versantul pontic, terenul nu ne infatiza nisce dluri continue, ci mai mult o serie de
movile, unele legate aparent intre ele, iar altele fara nici o legatura, cele maI multe din
aceste movile sunt artificiale.
Ma este tot litoralul Marir intre Constanta 0 Mangalia.
Pentru studiul rational al terenului din Sud-Estul Dobrogiei 0 .tin8nd sma de consideratiunile hipsometrice, l'am impartit pentru orografie in treI:
Partea coprinsei intre frontierd fi curmeitura Borungea;
Dlurile de la N. curmeiturti Borungea pdnei la Dunetre fi Carasu, 0
Versantul Pontic de la linia despecrfitdre a apelor kind la 16rmul Mira.

www.dacoromanica.ro

99

VI. Dlurile de la &dui vi Borungea sunt ramificatiunile Nordice ale Balcanuld ;

ele se continua catre N. de acesta vale spre Dunare i valea Carasu.
Intre valea Demircea, Schender i Sevendic la V., valea prelungit DerechioI, CasleIAlibeI-chioI i Afighinea, se intinde o culme de del care incepend de la frontiera :
Dlul Derechiot, ce trece peste frontiera inconjurand piatra No. 26; are maximum
de inaltime la punctul Bali-Iuk 182m; care N. E. acest dl se continua prin
Aceste dou dlurI se prelungesc catre N. V., despatind cele dale' vi Demircea de
Aflghinea prin a) dlul Alibichia la E, b) Bair Mezarlik i c) Mainuzll-Bair la V. Inaltimea lor este de 187m la E. de satul CerkezchioI i cobra in panta dulce care E. $i V.
pang la cota 150m, in vane Calfa-Chioi i Cerkez-Chioi la V., Cala, Alibei-Chioi si DerechioI

la E. Care N, dlul se numesce Sard-Bair cu o ramura vestica, d) Mezarlik-Bair pe MO,

satul Calfa-Chioi, e) Coru-Bair 'nalt de 168m desparte valea Sarapcea de Afighinea. Corit-Bair

la punctul
(cotat 178m) se bifurca prin valea Cracic-Ceair ; ramura Vestica,
se numesce a') dlul Schender, desparte valea Schender la V. de Cracic-Ceair la E., el
se termina in valea Borungea prin Turla-Bair
Cara-Pelielir, ce cobor pan la cota
50m cu o panta f6rte lin catre N.
b') Ramura Estica se numesce dlul Bairain-dede, desparte valea Cracic-Ceair la V. de
Afighinea la E. Maximum s de inaltime este de 180'n la Cogea-Iuiuk, cob6ra pang, la
176m la Movila Ciald-Perde, de unde incepe a se numi dlul Ciald-Perde 0 in fine prin
dou dluri, unul &are V. a") Turla-Mezarldk-Bair, cel d'al doilea catre E, b") Cisme-Bair
cu dlul Topasler, se terming intre satele Borungea i Bek.ter.
Lungimea intregeI ramificatiunI de la frontiera pan la valea Borungea este de 30 km.
panta este de aprpe 0m,003 pe metru.
Drumurile earl( urc culmea acesteI ramurr sunt : drumul Schender-Bairam-dede,
drumurile Demircea i Cial-Margea la Bairam-dede, Cial-Margea la Cazalmurat, CalfaChioi la Kazil-Murat, Mamuzli-Cavaclar, Cerkez-Chio i DerechioI la Caraomer.
Delicrile Caraomer i Alibi-Chioi continua catre N.-E. ramificatiile Balcanuld. Aceste

dlurI trimet catre N:

NM Mezarlik ce desparte valea Afighinea la V. de Merdeven-Ceair la E. In
dreptul satulul Ba$-Punar primesce numele satului 0 se termina la Bekter. Dlul Ba,spunar
trimete care N.-E. ramura a') Bairam-dede-Bair intre satele Terzi-Veli si Kazal-Murat.
Dlurile Caraomer i Alibichiot vin de peste frontiera. Ele ail o lungime de 9 km., iar
de la ruinele satuluI AlibichioI incepe a se numi Dlul Mezarlik ; 'Ana la valea Borungea
are o lungime de 17 km. $i cob6ra in panta f6rte dulce care N. La Kaza-Murat, converg

drumurile ce urea culmea acesteY ramurl, maI insemnat este drumul Bairam-dede la
Ghiuvenli. Ca inaltime maxima- este punctul Kazetl-Murat 165m. Acesta ramura de dlurI
se maI numesce i Ghiuvenli-Bair.
DOW Merdevenli-Bair desparte valea Merdeven-Ceair de Mangaci-Ceair. Are maximum de inaltime 141m, intre Cavalclar i Kazal-Murat. Acest del este ramificatia Estica
a celuI precedent.
Dlul Caraomer a caruia indltime la frontiera este de 180m, descresee cu cat Maintza care N.-E., ast-Idl ea la N. de comuna Caraomer gasim inaltimea de 152m la punctul

II, lar maI care Est la Dlul Cara-Iuiuk, 131m, la Azaplar 120m; panta sub
care cobra este dar de 0m,003 pe metru; lungimea lu de la frontiera (pichetul 35) pana
la Azaplar fiind de 20 km.
Din dlul Cara-Iuiuk se intinde care N.-V. intre Mangaci-Ceair la V. $i Buiuk-Dere
Ghiuvenli

la E. c) dlul Bair-Carasuluk, din care se ramifica, catre N.-V. ramura a') Culac-Bair intre
MangacI (la V.) $i Sofular (la E.); catre N.-E, ramura Ir)
intre Casakci $i Enghez. Dlul Carasuluk are 15 km. lungime si cobra de la S. la N. de la cota 130m pang
la 100m. Culmea icestuI del este urcata de drumul Ghiuvenli-Mustafaca la Azaplar. Intre
.Azaplar i Carachior, dlul Caraomer se continua prin d) Arta-Burum, care la punctul
lasi-Iuk are 117m inltime; ramificatia ce acest del trimete cAtre N.-V. desparte valea Buiuk-Dere i Enghez de valea Kiivan-Alceak i Cealik-Cum-Ceair.

www.dacoromanica.ro

I00

Acesta ramura se numesce a') dlul Tatar-Bair i 1/) Edilchioi-Tepe la N.; pe clina sa
apusana sunt satele : Mustafaca, Erebiler, Enghez, Casakci, Sofular; pe cea rasaritn,:
CarachioY, Amzacea 0 Edilchioi. Acest del se terming, la Ciobanisa, Agemler 0 Osmancea la N.

Lungimea dluluT este de 1.3 km., iar inltimea maxima de 125m la Ciatal-Iuk.
c') Dlul Cogea-Sdrti-Bair represinta ultima ramificatie rasaritna a dluld Arta-Burum

spre E. de satul Carachia Inaltimea sa este de 100m 0 trimet catre N.-V. a") dlul Amzacea ce desparte valea Kiivan-Alceac de Sanar-Dere 0 Amzacea-Dere. Pe culmea dlulult trece drumul Medgidie-Mangalia intre Amzacea i. Gheringik.
VII. La Nordul Oa' Borungea, terenul se infatiaza ca un platoil intins pan In valea

Carasuld, taiat de la N.-V. atre S.-E. de trer vaT marl': Diordumgi-Orman, Caramancea
0 Petera.
Centrul acestuT platoti, cu inclinare de la V. la E., este ocupat de dou6 sate importante: Biuk-Biulbiul 0 Copadin, 2 puncte de incruciare a drumurilor cal radiaza de
la Medgidia catre Bairam-dede (S.-V.) 0 Mangalia (S.-E.). Cdmpiile Nakiac 0 Sulma-Patlagean dintre Copadin 0 Biuk-Biulbiul represinta partea cea mal plana a acestuf platoti.
Dlurile carI despart cele 3 vaT principale carI se deschid spre Dunare sunt:
Intre valea Urluia la V., Enigea (Muuruazliki) 0 Kioseler la Est:
23. La N. satului" Borungea se intinde dlul Mezarlilc-Borungea-Bair cu o inaltime de
164111, la movila Borungea 1 trimete ramificatiunile sale in patru directiI: a) Care E.
Cene-Bair intre Cesme-Culac la N., valea Urluia la V. 0 Borungea la S., acesta ramura
silesce valea Urluia a descrie la satul Ghiol-Punar un arc care V.; pantele sale sunt acoperite Cu padurI; catre S. b) Havale-Canara-Bair pe la V. de satul Borungea; el este o
prelungire a ramificatid sudice Tusla-Bair. Pantele sale rasaritene sunt acoperite cu padurea Borungea ce se intinde pan in sat. Care E. ramura c) Muuruazliki-Bair, continua
catre E. irul de dlurI earl' formza pantele apusene ale platouluI de la Nalciac; catre
N. este ramura principala, care prin a) Curu-Giugiuk-Bair se lga cu Adam-Clisetarifi-Bair,
del ce are 150m inaltime, se intinde intre Adam-Clise (la V.) 0 Enige (la E.). Aci ramura
se bifurca in ramura Estica intre vaile Enige-Alceak 0. Curu-Cula (la V.), Diordiungi-Orman 0 Arabagi (la E.). Acesta ramura p6rta numirea de a") Coru-Bair, Giatri-Bair i in
fine dlul Arabagi acoperit cu padurI 0 taiat de oseua Cuzgun-Medgidia. Inaltimea ramureT estice cob6ra de la 1.50m la 136m pan. la 100m 0 se terming la satul Arabagi. b")
Ramura Vestica pornesce din dreptul satuluT Adam-Clise al cerul nume pdrtd, trece pe la
monumentul facut cunoscut lumil adY de eruditul nostru archeolog, D-1 Gr. G. Tocilescu,
aci are inaltimea de 158m.
Ajunsa la satul Iusufunar, imprumuta numele satulu, cob6ra la 156m inaltime, este
traversata de oseua Cuzgun-Medgidia; spre N. de Talaman se numesce Talaman-Bair
ce are 155m inaltime afara de movila isolatg, Talapnan, unde inaltimea se ridica la 173m.
Catre N. de movila Talaman, dlul desparte apele laculuI Vederosa de acele ale Baciuluf,
dlul Diuc tarmuresce pe cel d'intiiti la E., iar dlul paduros Mustana pe cel d'al doilea
la V., ele se unesc la movila Vlahchio (cotata 155m), de unde se continua catre N. prin
dlul Germeli pana in lacul Vederosa. Ramura Estica e lunga de 12 km., pe cand cea de
Apus de 20 km. Pe culmea acesteI din urma ramurf merge drumul VlahchioT-TalasmanAdam-Clise-Borungea, iar pe cea de E., drumul de la Arabagi la Borungea.
Dlul Muuruazliki-Bair, continua care E. dupa cum am v61ut, dlul Borungea pe
care 'I lga Cu:
b') Dlul Kiosseler, acest del se intinde la N. satulur cu acela nume, catre N. 0 desparte

valea Enigea la V. de Buiuceral-Ceair 0 Cinghinea-Orman-Ceair la E. Inaltimea dluluI

la S. este de 158m la punctul Suat-Iuk, de 159m la Movila Cherne i de 156m la punctul
Kiosseler, ramura a") Erghinanlik o trimete catre N.-E., iar b") Chior-Cu-Bair catre N.; ea
se continua pe la E. satuluI Enigea 0 se terming in valea Diordiungi-Orman, c') Dlul
Iomer-Bei-Iutlu continua catre E. culmea de dlurI de la N. vaiT Borungea intre Kiosseler
0. Caugagi; din el se ramifica la S. a") Kiuciuk-Cesme-Bair catre satul Kiosseler, b") KezlenSidi spre Carabaca, c") Canen-Gurse spre Caugagi.

www.dacoromanica.ro

101.

Inaltimea cllulul Iomer-Bet-Iutlu, este de 150m, cobera care S. 'Ana la cota 100m, lar
atre E. in panta mar dulce spre punctul Copadin-Vest (135m cotat). Spre N. si paralel cu
Iomer-Bei-Iutlu se intinde dlul putin pronuntat d') Sari-Iuk-Bair, care trimete catre N.
ramificatiile ce despart intre ele secundarele \Air Diordungi-Orman, acestea sunt : intre
valea Cinghinea-Orman-Ceair la V. si Iasi-Ceair la E., dlul a") Siqustarifi-Bair, care in
dreptul satuluI Cokargea se numesce
0 in fine DOW Diordingi-Orinan.
Maximum de indltime a acesteI ramurI este de 142m la Movila Cokargea; din SusustarifiBair se ramific, care N.-V. a'") Cinghinea-Orman-Bair, ce desparte valea Cinghinea-OrmanCeair de Ceatirik-Ceair.
Intre valea Iasi-Ceair (la V) si Curt-Culac (la E.) se intinde dlul e') Orta-Burun-Bair,

care care N. se indeie pentru a inconjura valea satuluI Cokargea, i Ora numirea de
Buiuk-Mezarlik-Bair.

Intre valea Curt-Culac i acea a satuluI Caceamac se intind dou dlurI: ) CaceamacOrman-Bair la V. si Iutluk-Bair la E. Ail maximul de indltime la movila Cogea-Iuk 147m.
Spre N. de satul Caceamac,
dlul Cara-dede-Bair formza pantele Nordice ale platouluI Nalciac.
Dlul Cara-dede-Bair, desparte dou vaI principale: Diordumgi-Ceair de valea Pesterif;
inaltimea WI este de 147m maximum, iar directia de la S.-E. catre N.-V.; o ramurd a acestuI
del numita la movila Idrita a") Merea-Bair-Cara-Iuiwk, se intinde care N. pana la satul
Idris-Cuiusu.

La Movila Idrita, dlul Cara-dede-Bair se bifurca : ramura de N.-V. intre vale Diordumgi i Caramancea, lar cea N.-E. intre Caramancea i Valea PesteriI.
Ramura de N.-V. se numesce (taut Caramancea, este urcat de sosua Cuzgun-Medgidia, unde are maximum de inaltime 148"' la Piribei-Iuiuk, acest del desparte valea principald a CaramanceI (la E.) de secundara acesteia Uzum-Ceair sad Kior-Curu-Ceair; inaltimea lu1 cober la 133m, 100m pana la 50m
Care N.-V., Dlul Piribei desparte valea Diordumgi-Orman de secundara sa CesmeCulac i Calfa, acest del se intinde de la ruinele Sapunar, unde inaltimea luI este de 148m,
pang. la cota 100 la confluenta \Tailor.
h) Dlul Canti (1511 continua cdtre N.-V. culmea dluluI principal, din el se ramifica.
spre N. a") Kireslik-Bair, intre vaile Kireslik-Culac Kior-Curu-Ceair.

La N. satuld Mulciova, i) dlul Cisme in loc de a miegwa in inaltime, din contra

are la punctul Mukiova-Ianetr-Iuiuk 1641" inaltime. Pe aci 11 taie soseua Cuzgun-Medgidia.

Dlul Cesme se ramified spre N. in dlul paduros numit a") Ciocan pe la satul Arabagi i de-alungul VermuluI Estic al laculuI Baciti, se numesce dlul Baciului, o ramurd din
Movila Arnelutuluf (cotata 137m), tdrmuresce la V. valea Ciairu-din-mijloc Ora la Rasova,
ea se numesce b") dlul Malagenilor (133m). Dlurile Ciocan, Baciul i Malagenilor despart
valea Diordumgi de valea Ciocanulur, care spre N. se numesce Ceairu-din-mijloc.
Ramura N.-E. a dluluI Cesme se numesce c") dlul Mamele ci Jocuj-Bair, are 158'"
indltime i trimete &are N. dou, ramurl : a") (taut Grindu-Mare intre valea Ceairu-dinmijloc i valea Saianadoice ; b") dlul Ormanul-Lung i Dlul-Mare ce se intind de la mo-

vila Sapata (cotata 1541 pang, la Dunare la Rasova. Aceste dou6 din urma dlurI despart
valea Saianadoice (la V.) de Caramancea (la E.). d') Ramura de E. intre Caramancea
Pestera se numesce dlul Petera, este taiat de soseua Cuzgun-Medgidia; acest del tarmuresce la V. lacul Cochirlen1 sub numirea de Geam-Paisa. Dlul Petera cobera care N.-V.
In panta ferte lina 'Yana aprepe de Dundre, unde se termin printr'o serie de movile isolate una de alta.
D'asupra satuluI Copadin, j) dlul Copadin formza pantele meridionale ale platoulur
Nalciac. Dlul Copadin are 134m inltime, el inconjurd pe la E. ca un arc de cerc satul
cresce in inltime cdtre S., unde se prelungesce prin dlul Arabi-Akiala intre Valle
Besaul la V. si Arabi-Alciala la E. Inaltimea acestur din urmd este 13711' la punctul Copadin.
k) Intre Copadin i Kiiciuk-Biulbiul se intinde dlul Bair-Biulbiul-Kiiciuk cu indlti-

mea de 130' la punctul Kikiuk-Biutbiut El trimite care S. Bair-Ciobanisa pang la satul

www.dacoromanica.ro

102

Ciobanisa, iar intre acesta si Sofular, dlul Kedreanu, 1') catre S.-V. dlul Arabi Iuk-Bair
(137m la movila Arabi-Mick) prelungit sub numele de Uzun-Bair(1.30"1 la Caugagi E.) Car aOba-Bair (123"), Sirti-Caia-Bair (107'") si Cabula-Bair (103") se terming in valea Borungea
Ja satele Caugagi, Besaul si Merdevenli-Punar.

in') La N. de platoul Nalciac, dlul Tanai-Teiubesi se intinde 'Ana la satul MamutCuiusu ; el desparte valea Cesme-Culac (la V.) de valea Derin-Alceac (la E.).
Dlurile Caradede-Bair, Accergea-Bair (inaltime 155" la Acargea-Iuk), Ciacal-Bair 0
Petera-Bair se prelungesc de la S.-E. cb,"tre N.-V. si despart vaile Pestera, Chioi-Deresi, si
Derin-Alceac (la V.) de vaile Cazalgik-Dere, Ciacal-Dere, Akargea-Dere, Dautlar-Baiuk-Dere
si Dikili-Tas-Dere (la E.) Acest dl se termina la gura PesteriT, la satul nog format Pestera.
Dlul Bel-Aslan-Bair (inaltime 127" la movila Kficiuk-Biulbiul-Nord), desparte vaile
secundare Dikili-Tasdere (la V.) de Bei-Aslan-Culac-Dautlar. Dlul Bei-Aslan-Bair se prelungesce catre N.-V. sub numele de Acargea-Bair, desprtind vaile Ciacal-Dere, Acargea-Dere,
Dautlar-Buiuk-dere si Bei-Aslan Culac-Dautlar (la V.) de vaile Perdea-Dere, Vaivasin-dere,
Dautlar-Dere si Oclagi-Culac. Acest (161 se intincle pana la confluenta celor dou '6 val CiacalDere si Perdea-Dere.

Intre satele Kaciuk-Biulbiul si Rosian, dlul Orcen-Bair desparte platoul Nalciac

de , iclina-Patlagian.
La N.-V. de Biiiuk-Biulbiul se intinde g') dlul Biiiuk-Biztlbiul-Bair, care se lga care

N. cu dlul de la Murfat (inalt 129").

Ramura Orcen-Mezarlik prelungita catre N.-V. cu Odagi-Bair (limit 127" la IdrisKernos), desparte .vaile Dautlar-Dere si Odae-Culac la V. de vaile Buiuk-Dere si Seid-KurtCulac (la E.).
Din dlul de la Murfat pornesc catre N.-V. dou ramurn
Mal Carachioi-Bair (inalt de 127" la Ciatal-Tepe) prelungit prin Vaivasin-Bair, desparte valea Vaivasin (la S.) de Ikiugi-Medgidie-Dere la N.
Ramura cea maI lunga desparte valea PesteriI de valea Carasu. Acsta ramura
pornesee maI intal catre N. pang la satul Ende-CarachioY (inaltimea de 132" la EndekTepe 0 131" la Cara-Tepe), aci trimete catre N.-E. dlul Caraacic-Bair intre valea
Carasu si Cara-Suluc-derea, are 98" inaltime la Curt-Baba-Iulc, cobdra spre Murfatlar si

Alacap in pant dulce pana la cota 50".

De la EndecarachioI dlul se bifurca, o ramura merge pe la N. si desparte valea
Biringi-Medgidie-Dere (la S.) de valea Carasu, la N. pe pantele acestul dl numit a') AliBei-Ceair-Bair se afla asezat orasul Medgidie. Inltimea dluld este de 91" la Tabia
Ritsscei, 95" la Tabia Turcscei, dou puncte asezate la E. si V. de oras
Ramura de la S. van' Biringi-Medgie-Dere se numesce dlul b'") Tabia Franluzscd,

(112" inallime la punctul Endec-Carachiot) 0 desparte acsta vale de Ikingi-MedgidieDere, se prelungesce catre V. prin Congas-Bair (1161, Perdea-Culac-Bair (128"), cu ramificatia sa spre N: a") Cara-Durac-Bair ce tarmuresce la E. valea Ghiaur-Amzali, iar catre
S. acest dl trimete ramurile : Perdea-Bair 'nitre vaile Perdea-Dere la S.-E. si Iuuruk-Dere
la N.-V. ; Gheniz-Bair desparte valea Iuuruk-Dere de Demen-Culac. Amzali-Bair (127's la
Kosu-luk), Uduamet-Bair, Uzum-Amet Cu ramificatia sa spre N. Armutlu-Bair, 0 in fine
dlul se prelungesce descresc6nd in inltime (la Movila luI Mo,s-Oprea are 107") catre N.

V. intre Dunare si valea Carasu, unde se termina sub numirea de Tetera-Bair in ramificatiile careia este sapata linia Cernavoda-Pod-Saligny. Catre N. acest dl tarmuresce
valea Carasu, unde pantele sunt escarpate si dentelate.
Spre N. de Biiiuk-Biulbiul dlul Culuk-Bair prelungit catre N. prin Kficiuk-MurfatBair, desparte valea Cara-Suluc-Derea la V. de Serpla-Culac si Tatar-Orman-Dere. Dlul
cob6ra lin in valea Cara-Cuiusu-Dere printre satele Kiiciuk-Murfat si Murfatlar.
Intre Biiiuk-Biulbiul si Osman-Faca se intinde catre N. dlul Mangala-Culac-Bair,
care este taiat de valul luI Traian; acest dl desparte valea Serpla-Culac (la V.) de Mohametcea-Ceair-Dere (la E.); el se termina intre Murfatlar si Omurcea prin 3 mid.' dlurT:
a") Orman-Bair, b") Ganara-Bair 0 c") Cisme-Culac-Bair.

www.dacoromanica.ro

103

r) Spre S. de Osman-Faca Mid Elibechioi-Bair (Malt 108m la movila Elibechio se prelungesce printre satele Elibechiol la V. 0 Enige-Mahale la E. pana la Osmancea sub numele de Osmancea-Bair. Partea apusana a dluld Elibechior se me numesce 0 Curu-Bair.
Dlul Elibechior desparte vaile Canara-Dere, Sarpci-Dere la V. de Pasa-Conak-Dere,
Osman-Faca-Iol la E.
u') Dlul Topraisarf la N. comuniT cu acest nume formza linia despartit6re a apelor basinulta Pontic, impreuna cu Meragi-Bair dlul de la Sudul satuluT Topraisart
Aceste dou' Mud sunt prelungirea Estica a dlurilor Iol-Cari-Bair dintre EdilchioI,
Uzumlar si Cerkez-Iuk-Bair de la Est de Edilchiol. Inaltimea acestor dluri este mica, abia
atinge 1.00m.

Ele despart vaile Uzumlar 0 Paa-Conak-Dere la V. de Amzacea-Dere 0 Sanar-Dere

la S. Directia lor este de la S.-V. catre N.-E. Sunt putin pronuntate, mar mult o cAmpie
ce cobbra de la V. catre E. spre Topraisad.
VIII. Versantut pontic este format de ultimile ramificatiunI Estice ale dlurilor call
formza linia despartit6re a apelor, ast-fel din dlul Caraormerulut, se lasa catre E. a)
Mezarlik-Bair a c5,ruT inaltime maxima este de 158'" la r5saritul satuluI; acest del trimite
catre S.-E. a') Dlul Murfatcea-Cairac, intre Canli-Ciucur 0 DauluchioY. 0 desparte valea
Iurtluc de Cara-Dere. Inaltimea acestuia cob6ra pana la 1.09m. Cea d'a doua ramur' b)
Egi-Iuiuk desparte valea Sirti de Tirpan-Dere, acest del se termina intre Valali 0 Acargea
prin Mesarldc-Sirtl, ce are 103m inaltime 0 domina valea satelor.
Dintre satele Kiragi si Azaplar se lasa din dlul Coru-Sirti, catre S.-E. Cara-Iuiuk
un del de 130m inaltime la punctul Kiragi I 0 cob6ra intre vaile Tirpan-Dere 0 Casamcea,
Oa, d'asupra satulur Kiragi unde are 104m inaltime.
Intre Azaplar 0 Gheringik se lash,' din Cogea-Sdrtd-Bair dlul Kirigi-Iuk, care prin

ramura dintre valea Casamoea 0 valea Viilor, cob6ra catre S.-E. prin inaltimI de 114m
la punctul Copucci, 96m la Asan-Oba-Tepe, pana d'asupra satelor Deleurusi-Nalbant, Sarighiol

0 Acbasi.
0 ramura ce Kirizi-Iuk trimete catre E. printre Copucci 0 Gheringik, desparte lacul
Mangalia de Tatlageac. Acsta ramura se prelungesce 'Ana la Virmul mari'f, formand o
multime de movile isolate, din earl' unele sunt naturale iar altele cladite de mana omulur pentru a servi ca morminte sat" ca puncte de supraveghere, ast-fel avem, incepend
de la V. spre E. Movila Copucci (821, la Estul satuluI, Arpali-Iuk (73) i Coim-Iuk (64) intre
Ascilar 0 Haidarchior, Cumarova, (65) la E. de Ascilar, Sira-Iuk (63) 0 Badalar (67) la
N.-V. de Mangalia, Kiresli-Iuk (43) pe trmul laculd sulfuros Ciucur 0 in fine lantul de
movile ce inconjura ormul Mangalia la N.-V. in forma de arc de cerc.
Intre lacurile Tatlageak 0 Tuzla e) Mal Tauflan-Bair le desparte, iar Dermen-Bair

se intinde intre satul Tuzla 0 Mare in forma de arc de cerc, care inconjura pe la Sud
satul Tuzla.
Panta terenulul intre lacurile Tatlageac 0 Tuzla este de 0m,002 pe metru.
Vom nota de la V. la E. movilele isolate : Gheringik (92) la N.-V. satuluI, Tasli-Iuk
(90), Sard-Iukler (74.) spre N. de Perveli, Cioban-Iuiuk (66), Tatldgeak (63) intre Perveli 0
130iuk-Tatlageak, lassi-Iuiuk (47), Sdnar-Tepe (38m), Baldardn-Iuk (70), Tuzla-Tepe (51m);

intre Tatlageak 0 Tuzla, Dar-Iuiuk (57) la V., Meragi-luk (28) la S. 0 punctul Tuzla
(43m) al dluluI Dermen, la E. de Tuzla.

In fine intre valea laculuT Tuzla, acea a satuld Mohametcea, Carasu, Constanta i
termul mariT, terenul se las5, pe nesimtite de la S. la N. 0 de la V. la E.
Dlurile: f) Cara-Iuk-Tepe (83"), g) Tele graf-Tepesi (68m) 0 h) Denis-Jalasi-Bair sunt
cele ma de notat, restul terenuld este acoperit din distant5, in distanta cu movile isolate.
La Sudul vari deschise de lacul Mangalia, vale care se prelungesce pe la Caceamak

in Bulgaria sunt:
Dlul Hoscadin (122m) ce vine pe la piatra No. 28 0 cob6ra &Are N. intre satele
Valali 0 Hosca,din, acest del t6rmuresce la V. valea Akargea-Hoscadin-Popucci.
Dlul Sarighiol se intinde intre Sarighiol 0 Cadichiol-Hoscadin, are ca inaltimI

www.dacoromanica.ro

104

movila Sandr-Tepe (102 "); el se prelungesce catre N.-V. prin dlul Kiragi, pana la satul
Kiragi, tarmurind pe la S. valea Kiragi. Inltimea acestur d! ce cob6ra de la S. la N.
este de 106m la S. in movila Sandr-Tepe-Cadichiot si de 103m la movila Ulala pe drumul
dintre Sarighiol i Acargea.
26. Dlul Mamuttusta se intinde dealungul OrmuluI Sudic al lacuId Mangalia de la
valea Agilar pana In Mare, el cob6ra de la cota 100, (movila Hagilar-Bakik-luk), catre
E. pana la 37m, (movila Mamuttusta-luk) aflata intre un grup de movile dintre Mangalia
Ilanlik.

Frontiera prin valea Ilanlik cob6ra de la cota 81m (pe movila cu piatra 30) pana la
cota 34'" (pe movila de pe trmul Mrii cu piatra 31 a frontierel).
In general pe distanta de 55 km. dintre frontiera i valul luI Traian (la 5 km. spre
V. de Constanta), terenul cob6ra de la S. la N. cu o pana f6rte dulce de 0m.002 pe metru.
In directia V.-E., terenul filtre frontiera i Lacul Mangalia, cob6ra catre Mare cu o
pant de 0m.007 pe metru.
Intre lacul Mangalia i Tatlageak terenul cob6ra in panta de 0'.005 pe metru.
Intre lacul Tatlageak i Tuzla cu o palita de 0m.002 pe metru i in fine intre Tuzla
valul Traian cu o pana* de 0m.004 pe metru.
Cotele pe csta MariI intre frontiera i Constanta sunt :
34"" la Movila cu piatra 31 a trontierd,
32m la '/2 distant& intre Ilanlic i Mangalia,
22m la Cumarova ;
31"1 In dreptul Tatlageaculur;
28m la capul Tuzla;
43m la Punctul Tuzla;
28m la movila Denis-TOrd fd-Tepe ;

38m la movila Mezarlik-Iuk;

35'n la movila Cuiu-Tepe ;

filtre lacul Tuzla i Agige.

M' pe dlul Denis-Jalasi-Bair la E. de Lazmahale ;

49m pe movila Srd-Iuk ;
34m la capul sudic al viilor ;
10m la Constanta (Hotel-Carol).

B. Orografia Dobrogiei de la Nordul vil Carasu.

La Nordul vaiI Carasu, Dobrogia se intinde in forma de peninsula stransa la V. si N.
de Dunare, iar la E. de Marea-Ngra.
Acsta peninsula se largesce cu cat inaintza catre N.; prin constitutia eI geologica
prin directia dlurilor, ea este separata de partea de S., cu care se lga printr'un istm al
carul relief nu trece de 70m, coprins filtre valea Constanta prelungita catre V. pana la
5 km. de bariera orasuluI i valea satulur Hasancea, prelungit catre E. de aceasr lungime.
Lrgimea acestuI istm nu trece de 3'/2 km., in lungul valulur de N. al luI Traian.
I. Modul orografic. Inaltimea maxima a terenuld partiI peninsulare dobrogene este la
cota 456m a &luid stancos i acoperit cu padurI numit Piscul 'nalt ci Tutuiat ; de la dansul
terenul cob6ra in pante mal' mult sail mal putin regulate in t6te directiunile.
Vom incepe dar cu descrierea Pisculul 'nalt i Tutuiat, pe care '1 vom considera ca
nodul orografic al peninsuld dobrogene.

El este cel mg mare masiv stancos, ce se intinde intre valea Jipa la N., pana la
valea Crucelarl spre S.
Catre V. acestuI masiv valea Grecilor (afluentele apel Calistrd), valea numita la
Recea i valea Grecilor (afluentele
11
desparte de un masiv tot asa de stAncos
prpstios, dar mal putin inalt, numit dbil Pricopanulia prelungit catre S. prin dlul Grecilor.

www.dacoromanica.ro

105

Catre N., Piscul 'nalt si Tutuiat se prelungesce prin delta Pietros, par in valea JijileT
la V., si a Lunca,vitel la E.
Catre E. isT intinde ramificatia numita dlul Gogoncet, pana in pdriul Luncavita, iar
dlul Teilor desparte apele Luncavite de acele ale riuluT Taita.
Catre S. se prelungesce prin dlul Coslug, care la randu-i se raminc pentru a desparti

apele CalistreT de ale Taita Piscul malt si Tutuiat are o directie de la N. V. catre S. E;
lungimea luT este de 6'!2 km. socotit de la drumul Luncavita-Gred, pana la origina vaiT
Crucelart
Catre N. panta sa cob6ra cu o inclinare de 0'3.06 pe metru, catre origina vari Jijila,
de unde incepe a se prelungi dlul Pietros ; catre S. panta este pe '/2 repede (0.03 pe
metru) catre dlul Coslug ; panta dlurilor GogonceI si Teilor se va vedea la descrierea
acestora ; catre V. dlul este stncos si prapdstios, spre valea Grecilor unde valle ascutite
Rahova si Ditcov abia 'sT fac loc prin stand, panta este socotita 0"4 pe metru. Dlul este

acoperit cu pdurT de tel si stejart Pe culmea &luid merge drumul comunal de la Balabancea la Luncavita.

II. Nona

Micinului.

Paralel si la N. V. de Piscul 'nalt si Tutuiat se intind:

,-i..

./

?..--",

.-

'7.,
,,.

,
Fig. EL

Muntil Mfteinulul. (Dupft K. F. Peters).

Dlurile Pricopanulu'i legate cu precedentul prin mamelonul] 'nalt de 275"', ce desparte

afluentele Jipa nutnit valea Grecilor de valea la Recea. Sub numirea de dlurile PricopanuluT se inteleg masiviI stancosT coprinsT intre pariul Jijila si valea Grecilor la N. si N E.,
valea la Recea si valea satulur GrecT la E., apa Calistrer la S. i Dundrea la Vest.

Culmea principala prt numirea de maT sus, are maximum de 'n5.1time in varful
Suluk (3641, intre valea Grecilor la E. si valea Suluku la V. Directiunea culmeT principale

este de la N. V. catre S. E., riguros paralela cursulul JijileT si la E., de orasul Macin,
din care causa se maT numesce si culmea Macinulut Lungimea eT este de 6 km. Pantele
sale Vestice cad prapasti6se in valea Macinulut iar spre N. V. Piscul Dasclittut se cob6rd

catre N. pana in pariul Jijila, tarmurind la V. valea Bostanelor. Catre E., pantele sunt
maT putin repeOT acoperite cu padurT ; pe aci se unesce cu Piscul 'nalt si Tutuiat. Culmea
e tdiata de 2 drumurt carT vin. din valea JijileT in acea a Macinulu, pe la N. si Sud de
piscul Suluku. Catre N. V. si S. E. se prelungesce prin :
a) Dlul Cheia catre N. V. terminat la sosua Mdcin Jijila prin dlul Stirtiria (1091;

din dlul Cheia se lasa catre N. d) Dlul Stubeiutuf pana in Jijila, iar catre S. b') Dlul
Vitelarului ce se termina in campia de la N. MacinuluT.
Catre V. de sostta Macin-Jijila, dlul Aganinz tarmuresce garlita Coticerulut Acest

del se termina, in forma de bot catre V. prin Movila Stancesti Ortiga (1101, ce domina,
14

71800

www.dacoromanica.ro

106

terenul mla*tinos al DunriT Ora la Braila, care N., dlul Aganinz, cobera in panta dulce
Pe la Movila Lazar Nadolnu (45m) i Movila lid Mo,s Staicu (30m), tarmurind pe la V.
valea PopeT.

Catre S. E. dlul Pricopanulul (Culmea MacinuluT) se prclungesce printre valea

Grecilor la E., ampia Slatina

Dermen-SirtI la V., pang d'asupra satuld Grecl prin

dlul Grecilor. Lungimea acestuT del este de 5 km., pantele sale sunt dulcI catre S. *i E., iar
In valea Slatina cobera in panta repede. Inaltimea lur maxima este de 250m.
Desprtit de dlul Grecilor prin campia Slatina, cllul Carkaliu (inalt de 90m la Movila
Carkaliu) este isolat in campie intre baltile Iglita la S. *i Carcalin la V.; pe la plele sale
rsaritene trece *oseua judetiana Macin-Har*ova.
III. Culmea dintre Jijila fi Luncavita sad culmea Bugeaculut. Piscul 'nalt i l'utuiat se prelun-

gesce care N. V. intre Jijila, balta Jijila, balta LatimeT i garla Latimel la V. *i intre
garla LatimeT, Garla Mare *i Ciulinetu la N. E., rlul Luncavita i afluentele s Lunchviciera la E., prin dlurile Pietrosu cu ramificatia sa Estica dlul Ottoiu, apoT dlul Sevatin,
Mikovulut, Crrilor, dlul cu Monunzent 0 se termina prin culmea Bugeacu la privalul LatimeT,

acolo unde *oseua ce vine din Azaklati, strabatInd mla*tinele, se impreuna cu inaltimile
Dobrogiel.

Mill Pietrosu se intinde in directie de la S.-E., care N.-V., pe o lungime de 4 km.

de la drumul Luncavita-Gred pana la Movila Kitlti (197m), despartind ast-fel valea JijileT
de secundarele sale: Putu-Pope, StancheY i Codrula Inltimea luT maxima este de 300m.
catre S. ; cobera &titre N. V., spre movila Kitl Cu o panta de 0m.02 pe metru ; catre V.,
cobra repede in valea JijileT, lar &are E., trimete 2 ramificatiunT : a) dlul Oltoiu Intre
valea StupineT, Luncavita i valea Ascuns.
b) Piscul rossu intre valea Stanche i CodruluT, pantele sale in acesta directie sunt
dulcI *i se termin la S. *i N., de balta SatuluT prin inaltimI de 47m *i 41m la Movilele
Mucuca i Codrulta. Dlul Pietrosu i ramificatiile sale sunt acoperite cu padurT; pelele
Cu pa*unT. Pe crsta dluluT Oltoiu trece drumul Luncavita-Grecr.
Din piscul KitlauluT se intinde catre N., printre valea GloduluT la V. *i Nevestel-

nite la E, dlul Sevatin, care cobera pana in stufari*ul garlif Ciulinetul prin pante ferte
dulcI. Lungimea luT este de 5 km., iar Inaltimea maxima la S. de 88"; o ramura ce acest
del trimete catre N.-E. printre valea NevestelniteT i Putul PopeT se termina d'asupra
satuluT Luncavita prin movila Mare, 'nalta de 82m. Ca o movila isolata dlul Milanu se
Intinde clre N., formal-id un promentoria stances 'nalt de 48's In garla Ciulinetul intre
Luncavita i putul luT Mos Kiriac.

Acest promontoriti are o mare importanta milliard, dominand tot terenul din prejur
pang la GalatT-Isaccea *i peste balta Crapina i Dunare pana la RenT. S'a crezut cum ca,
pe el ar fi existat un lagr roman (Dinogetia GO, sapaturile facute frig pentru a so:Ste piatra
brutd nu dovedesc nimic ; locuitoriT spun ca aci ar fi existat un cardon (pichet) turcesc;
urmele de zidariT ce s'ati gsit pe acest del sunt moderne.
Dlul Mikovulzzi coprins intre valea luT Bran, Jijila la S., valea satuluT VacarenT
GloduluT la N., are o directie S. V-N. E., o lungime de 3'12 km., maximum de inaltime la
Movila Fusei (108m), cobira catre Garla Mare in panta dulce 'Ana la 23m. Pe culmea luT
trece *oseua Jijila-Vacarent Este acoperit cu pa*unT. Prin movilete sapate (102m) se lga
care N. V., cu a) cllul Crrilor, coprins Intre valea Nucilor *i a satuluT VacarenI la S.,
balta JijileT la V. *i Garla Mare la N. E.; Inltimea luT cresce de la S. (movilele spate
102m) catre N. (Dltel Pietros) pana la 162m la rasaritul satuluT Garvan, unde se termina
prin pante repeOT In Garla Mare. Natura stancds a acestuI del a facut a se numi dlul
Pietrosul. Drumurile VacarenI-Jijila i Garvan-Jiha taie dlul Cararilor ; pe la pelele N. E.
trece *oseua VacarenT-Garvan.
Dlul cu Monument este continuarea N. V. a dlulur Cararilor, incepend de la Garvan ;
acest del se ingustza intre balta JijileT i Garla LatimeT. Lungimea luI este de 5 km., iar

inaltimea maxima de 87'" la V. satuluT Garvan ; in fine ultima ramificatie este dlul
Bugeac (86m inaltime); el se intinde intre Garla LatimeT pana la punctul de debarcare al

www.dacoromanica.ro

107

corpuluI XIV rusesc In campania din 1877-78 ; peste privalul LatimeI se continua grindul
Ultime insotit de drumul ce duce la Azaclatl In fata Galatilor.
Dlul BugeaculuI are o mare importanta militara 9.
IV. Culmea Iu leak sea IsakceT. Sub denumirea generala de Culmea-Isakce se intelege
irul de dlurI ce se intinde de la V. catre E. prin padurea Taitd, despartind apele riulul
Lunca vita precum *i apele basinuluI Nord-Dunarean 2) intre Luncavita i Isakcea, de acele
ale riuluI Taita.
Culmea principala se numesce: dlul Teitor, Cadiulul, Cooplu, Bream, Piatra-royie

Nicolitelu ; acesta culme trimete cutre N. 0 S. maI multe ramificatiunI, dupa cum

vom vedea.
Dlul Teilor este ramificatia Estica a PisculuI 'nalt i Tutuiat, el pornesce la origina

vaiI Ditcovuld pang la origina \Tailor Luncavita-Mare (care N.) 0 Taita (care S.), 0 e
coprins intre valea Luncavita-Mica i Luncavita-Mare la N., valea Lupulur, Tigancer
Taita la S.; forma luI este acea a unuI arc de cerc putin incovoiat &are N. 0 taiat pe
la mijloc de drumul ce duce din valea TaiteI in acea a Luncaviter, din acest drum se
ramifica chiar de pe culme catre S.-E. in valea Cadiulul un drum care se impreuna catre
S. Cu precedentul la Monastirea Taita.
Lungimea dluluI Teilor este 7 km., directiunea o are de la V. la E.
Inaltimea WI maxima este la V. de 350m, cob6ra Ora la cota 30/im catre N.; pantele catre N. sunt maI repe(lI, despart apele celor dou, Luncavite, pe and cele spre S.
sunt maI putin inclinate i despart intre ele vaile Lupulur, Tigancel i TaiteT; este acoperit cu padure de WI carI
dat numele.
Dlul Cadiuluf. La Estul vailor Luncavita-Mare i Taita, dlul CadiuluI se intinde
de la N. la S. pe o lungime de aprelpe 9 km., despartind la S. valea Taita-mica de valea
Taita-Mare i valea CadiuluI, iar catre N. tarmurind malul drept al pariulur LuncavitaMare. El se lga catre V. cu dlul Teilor, iar &Ire E. cu dlul Cocoulul. Se intinde in
forma de platoll 'nalt de 250m, cu pantele Sudice prelungite printre cele dou Taite Ora
d'asupra monastird Taita i intre valea CadiuluI i Taita de E. Pe culmea acestuY del
merge drumul Tiganca-Taita la Rakel.
Dlul CadiuluI este acoperit cu ptidurea Tai(et. Catre N. dou ramurI i0" lasa pantele
lor pang in mlastinele dintre Luncavita i Isaccea.
a) Ramura N. Vestica numit, Galmele-inyirate desparte valea Turiaculd de acea a
LuncaviteI mari, indreptandu-se maI Intai de la E. catre V. si apd care N. intre valea
Luncavitd j TuriaculuI, sub numirea de dlul Galma-Mare cobra care N., prin pante
putin inclinate spre satul Luncavita pe la Movila Cadiasa (76m) si spre Rakel pe la Movila
luf Moy Toma (92m). Valea Ceairulut desparte aceste dou6 movile, capetele a dou ramificatff neegale ale dlulur Galma-Mare.
Dlul Galmele-inyirate este format din maI multe mamel6ne, 'nalte de 200 metri, lantuite
de la E. catre V., de aci i numele dluluI acoperit cu padurl ca i dlul Galma-Mare.
Lungimea Galmelor-insirate este de 4 km., ca si a Galmer-Mari.
Intre valea TuriaculuI i vale,a, Rece, Galmele-in0rate trimet o ramificatie pe la
monastirea Tikilescr. Valea Monastirel desparte acsta ramura a dluluI in dou. Paniele

cobor lin care N. 0 sunt acoperite cu padurI ce se intind pang In mlmtinele de la S.

laculul Piatra-Calcata.

In fine o ultima ramificatie ce dlul Galmele-in0rate trimete catre E., intre Dunare
valea Acik-dere, este dlul numit b) Muntele tut Asan, coprins intre valea Rece, mla0inele DunariI la N. 0 valea Acik-dere la S.
Directia principala a acestuI del este de la S. E., care N. V. Inltimea, luI maxima
Isakcea (1972n). Pantele sale Estice se prelungesc incet
este in punctele Acik-Tepe (201m)
pang la 10 km. unde formza la E. de Isakcea importanta positiune de la Eschi-Cale.
') A se vedea campania Ruilor in Dobrogia in 1877-78 la partea istorica i consideratiuni mililare.
2) Basinul Nord-Dunarean este coprins intre Azaclau i Dunavat.

www.dacoromanica.ro

108

Delul pana apr6pe de Isakcea este acoperit Cu padurf. Pe culmea Galmelor-insirate

Galma-Mare merge drumul Tiganca-Taita la Rakel.
Data Cocoyulut. Din dlul Cadiuluf cob6ra catre E. printre valea Acik-dere i acea
a monastirel Cocosul, cllul care iinpreunei numele monlistirel. El cobr in pante repelf
In \ralea Capacha, de unde incepe a deveni o campie taiata de sosua Tulcea-Isakcea.
Catre S. spre monastire pantele sunt si mal repelf, si une mi chiar abrupte. Cota 284"'
ce se ala la 750m spre V. de monastire, o domina cu 200'". Valle Capacha i Cocosul sunt
scobite in pantele rasaritene ale dluluT, pe culmea ca.ruia serpuesce drumul ce duce de
la Monastire la Tiganca-Taita.
Delul Cocosuluf este acoperit cu padurf, la 'Alele sale se intinde o frumsa aun*,
pe care se cultiv Cu mult succes tutunul.
i

Catre S. V. de monastire se lag din dlul Cocosuluf printre valea Taita la V. si

l'arillo. la E. a) cllul Taifa, lung de 7 km. pana d'asupra satuluf Tiganca-Taita. l'anta sub
care cobra acest del acoperit In intregime cu padurf, este de Or".02 pe metru. Drumul
de la Tiganca-Taita, la Cocosu merge pe culmea, dluluf ; din acest drum se bifurca, chiar
pe culme un altul care duce la mra MonastireI Cocosul.
Delul Taita face legatura intre dlul Cocosulur i dlul Breazul.
Dbil Breazu acoperit cu prtdurl, se incovie catre N. printre zalea Monastiref Cocosul i acea a Viilor Badila, pentru a inc,onjura pe la origina valca Patilla, pe care le

desparte. Inaltimea luf este de 275m ; pe pantele sale rasaritene se intind viile Badila. Peste
culmea luI trece drumul de la viile Badila la M6ra Monastiref Cocosul.
Data Piatra Royie este o continuare catre S. a dluluf Breazu. Acest dl acoperit
Cu padurf, desparte vales. Parlita-Mare de Parlita-Mica. Valea viilor Badila, (N), care corespunde vair Parlita,-Mica (S.), desparte acest del de Daza Tugulea i Nicolifelulul. Inaltimea
luf este de 300m, pantele sale sunt repez1 atat catre N. cat i catre S. Drumul de la Viile
Badila in valea Parlita-Mica trece pe sua de 275m inaltime ce desparte Piatra Rosie de

dlul Tugulea. Aci se incrucisaz cu un alt drum ce vine din Nicolitelu pentru a da in
valea Parlita-Mare. Lang acest rascruciti de drumurf se afla un castru dreptunghiular
(350/2001, caruia locuitorif 'I zic Cetate. Sapturf nu s'ati facut aci, pentru a se sci origina
acestuf castru, pus la o trecere insemnata pe dlurT din valea Dunarif in a Taitef. Din acest
castru pornea un val numit al NY Traian (a nu se confunda cu valurile din valea Carasu),
val care va fi descris la partea istorica. Pte castrul era sediul legiunef II Herculea.
De la *la despre care am vorbit pornesc catre E. dou6 dlurf : Tugulea catre N. E.
Nicolifelul catre S. E.
Dlul Tugulea se intinde intre valea Viilor-Badila la V. si valea satuluf Nicolitelu
la E.; catre S. el este strans tntre origina celor dou val, se largesce din ce in ce catre N.
Inaltimea luf la acest gat este de 300m, cohra in pante repe(jf in campia Capacha. El e
acoperit cu padurf ; pe la p6lele sale apusene trece drumul prin viile BAdila, iar pe c6ma
trece drumul ce duce la Nicolitel.

1
..,_ 4'-

'' -?-. ",..'"

-

l'atat-o.......
. ,:
.

`,,,-1,..

,...,....,..,...,.d:,,,,I

.... .. ,:- ..

%V 4''`
:7' ' , ,

.-1,....-...,,,,;4.2.

'-'1(1.**,..rt

.
-

USee ,"?''

i ' '' ''''S

-..7 ,.

01i...;404,,_-_-;,diitgfre2 ."`..
Fig. 22.

4".

Culmea Isaced.1Dup.1 K. F. Peters).

7. Data Nicolilelu se intinde ca un platal inalt de 300", acoperit cu padurf filtre valea
Parlita-Mica i valea Morilor la S., valea Nicolitelul i Carbunarl la N.; catre S. V., se
continua. marea ramificatie ce desparte apele riurilor Taita si Telita :

www.dacoromanica.ro

109

a) Dlurile Pdrlita j b) Isvorului fac parte din acsta ramificatie.

Care E., se continua prin
ramificatia ce desparte apele Dunarit de acele
ale Telit et.

Drumul de la Nicolitel prin valea Carbunart taie platoul Nicolitelulut :pe la S. E.,
pentru a duce la Geaferca rusa. Catre satul Nicolitelul pantele dlulut cad repedt, pe cand

catre N.-V., se lga cu dlul Piatra-Rosie ce are apr6pe aceastn,ltime, catre S. V. cu

dlul PArlita de aceast mnlime, lar catre E., cu dlul Mare iarasr de aceast inaltime.
Dlul Mare. Intre valea Carbunart, Nicolitelulut, Viile-chese i viile Sarica la N.,
care Sud pana in valea Telitet numit aci Valea Morilor, dlul Mare se intinde de la V.,
care E., in forma until arc de cerc intors catre N. pentru a ocoli valea Plopilor ; acsta
nu este de al o ramincatie rasritna a platould Nicolitelu, a card inltime de 300 se
mentine i in dlul Mare pe o mica distan. Pe t6ta lungimea sa de 10 km., inaltimea
dlulut Mare nu scade sub 250m, de cat la c6da Estica spre rasarit de Telita inaltimea
cobra pan, la 219m. Punctul Telila asedat intre viile Sarica i valea Plopilor are 290m
domina ambele vat si sos6ua Tulcea-Isakcea. Dlul mare se continua spre S. E.,
de satul Telita prin dlul Armut Conac, ce cob6ra usor in valea Teliter la Posta si Frecater
pn la 75m inaltime.
Valle Lunga catre S. E. si AdArica spre N. V., trmuresc ramificatiile cart despart
Telita de Dunare. Aceste 2 vat in prelungire desprtite printr'o sea de 2 km. lungime
100m altitudine a servit in timpt imemoriall de albie unut brat al Dunarit, ce se scurgea
In lacul Babadag. Pe la plele Nordice ale dlulut Mare trece sosua Tulcea-Isakcea, iar

pe valea Telitet un drum comunal de la Catalot la Frecatel, Posta, Cilicu, Telita peste
dlurile Nicolitel, Isvorulut i Boclogea la Geaferca Rusa. Peste culmea dlulut de la S. la N.

trec drumurile ce due din valea Tenter, la Nicolitel, la Viile-6chese, prin valea Plopilor,
la viile Sarica (cantonul 24 al soselet Tulcea-Isakcea), de la satul Telita la acelas canton
si in fine pe la plele Estice, drumul de la Frechtet prin valea Lunga, valea Adanca, la
cantonul 20 al aceleiast sosele.
Wu Mare este tot acoperit cu padurt, afara de micul lumini dinprejurul satulut.
Dlul Armut-Conac cu pun i araturt.
Orografia peninsulei Peuce". Daca observam curbele ipsometrice cart inchid valea
riulut Telita Ong. la N.-V. N., de satul Frecatel (valea Lunga), vedem ea acsta vale este
tarmurit pe drpta i stanga de inaltimt ce tree peste 100 si chiar 200 metri, pe cand
captul vait Lunga o sea numat de 2 km. lungime o desparte de versantul Nord-Dunarean (Valea adnca).
Condus de ideia, ea probabil un brat (Peuce ?) a curs o data pe aceste 2 vat (Adanca

Lunga) in prelungire dare S. E. in lacul Babadag, de acea denumesc Peuce

partea peninsulara de a(11, de forma une nicovale inclinate de la N. V. catre S. E., coprinsa

intre Valea Adnca, Lunga, cursul riulut Telita la V., lacul Babadag la S. V., lacul Razelm la S. E. Dunavatul la E., Dunrea i bratul Sf. Gheorghe la N.
In acsta peninsula trebue sa distingem partea de la V. de cea de la Estul soselet
Tulcea-Babadag. In partea Vestica culmea dlurilor merge riguros paralel cu bltile de
la Parches, Somova i Casla, ca ramificatiile ce aceste dlurt trimet care S. cobra
cu incetul catre valea TeliteT, pe cAnd catre N. din causa apropierit culmet principale,
pantele cad mat repeg
1.. Dlul Comorif are o directie de la N. V-S. E., pe o lungime de 7 km. din fata
Monastiret Saonul, "Ana la origina Vail Lunga, el e taiat in dou6 de sosua Tulcea-Isaccea

intre km. 16 si 19 si tarmuresce pe la N. E. valea Adnca. Inltimea lur maxima este

de 132m la S. de Parkes, aci se desparte valea Ogurlut de AdAnca, ramura ce trimete
(64m) in fata monastirit Saonul ; iar catre
catre N. V. se termin prin movila
N. E., intre Parkes si Somova, desprtind valea Ogurlut de yalea Somovet se intinde rami-

ficatia a) numit Staca-Mare (inltime de 175m) care cobra spre grla Samova prin
dlul Stanca-Micd (92m), se termina chiar pe trmul drept al grler.
Dlurile Comorif pi Stdnca-Mare sunt aeoperite cu padurt, iar StAnca-Mica cu pasiunt.

www.dacoromanica.ro

110

Mara de sosua nationala mal sunt 3 drumurl earl urea dlurile Stanca-Mare si Mica si
lga satele Parkes si Somova. Pe d6lul Comorif merge drumul de la km. 18 la Parkes.
Dlurile 2. Pietrosu, 3. Cortel, 4. Coazzma 0 5. Castei nu sunt de cat culmea until' singur

dl intre valea SomoveI si valea la podul Bulgarulut Culmea se tine riguros paralela cu
sosua Somova-Casla pe o lungime de 7 km.; directia acesteI culmI de la V. la E., f6rte
putin inclinata catre S., inaltimea maxima a culmer este de 150m, cob6ra catre N., in pante
repeq..I spre osea; catre S., me lin in valea Telitet
a) Movila Seipatd este o ramiftcatie S. a dlulur Pietrosul, ea are 227m inaltime si
.

cob6ra catre valea Lunga in panta dulce (1821. Dlurile a) Cartal Tepe (157m), b) Tau,sanTepe (104"i), nu sunt de cat pantele Sudice ale culmer principale. NM Caslei care are 1791"

inaltime, cobra catre S. E. si se impreuna Cu dlul Tausan-Tepe, care trimete catre

Tulcea o ramura ce desparte valea la podul BulgaruluI de Tausan-Iol.
Pe dlul Tausan ale caruI pante se lasa pana d'asupra Cataloiulut urca sosua ce
vine de la Babadag prin valea Teliter si Cardonulut La km. 7 acsta osea urca dlul
Mare si apoI cob6ra serpuind pantele acestuI dl catre crawl Tulcea.
Tot intre dlurile de la Vestul soselet Tulcea-Babadag trebue citat si DJlul Tukea,
o ramura catre N.-V. a dluld Mare, ramura ce se intinde in form de promontorit la
Vestul orasulul spre Dunare in fata Ctalulu'''. Importanta militara a acestuI (161 ce n'are
ma mult de 50'" inaltime, reiese din positiunea sa inaintata care N. si din multimea
uvrage!or de fortificatie ce se gasesc pe dnsul ').
Spre E. de soseaua Tulcea-Babadag sunt dou ramificatiunI: una catre E. formata
din dlurile: Mare, Cairacil, Morughiol, ,si dlul ru retate. Acst ramura merge aprpe
paralel bratulul Sf. Gheorghe si se termina in bratul Dunav6t; a, doua catre S., desprtind
valea riuluI Telita de valea Tulcet
Dlul-Mare incepe de la Sudul orasuluI Tulcea (la fort, cota 109") si se indrpta
catre Est suind treptat Oa, la punctul Tulcea, mide are maximum de inaltime (2041,
apoI cobra pe la punctul lacob-Mogh (148m); de la origina van' Sarighiol se indrpta catre
S.-E., coborand cu incetul catre Movila-Cerdacului (130m). Lungimea luI socotita de la fortul
din sudul orasuluI Tulcea, (Bariera Babadag), pan la Movila-Cerdaculd este de 20 km.

El desparte vaile care pornesc catre N. (Valea orasulur Tulcea, Valea-Mare, Sofular si
Curcusu-Mare) de cele ce se las catre S. (Valea-Tulcer, Sarighiol-Nucarilor). Este traversat de numer6se drumurI ce unesc vaile celor doI versantt
Dlul trimete c6,tre N. ramificatiile : a) Dlul Carierei intre valea or4uluI Tulcea si
Valea-Mare, acest dl se lash, catre m14tinele dintre Tulcea si MalcocI in pante dulcI;
care V. spre orasul Tulcea, pantele sunt mal repe4I, de 6re-ce inaltimea e maI mare
care acsta parte (132m) la E. de Bariera-Mahmudia.
b) Dlul Derven-Tepe desparte Valea-Mare de Valea-Sofular-Curcusu-Mare, are maximum de inaltime 116m, cobra in panta dulce intre Malcocr si Prislav.
c) Dlul Beily desparte valea Curcusu-Mare de Valea-Turia Intre Parlita si Bestepe.
Inaltimea luI maxim este de 19731, (la S. de Parlita), cob6ra lin catre N.-E. pe la punctele
Kiuciuk-Beily, (114m), 'Ana in garla Darnoiu. Inaltimea Cara-Suhat (45m), este minimum
acestuI d!.
De la Movila-Mogh-Iacob se lasa in panta dulce pana d'asupra satelor Agighiol si
Sarighiol, d) dlul bnalac sari Ceatal-Tepe, 0 desparte valea Tulcea de valea Sarighiol-

Nucarilor. Inaltimea luI maxima este de 133m, cobra pang la cota 6m la V. de satul
Calica.

e) De la Movila CerdaculuI cobra catre S.-E. pe la movila Tau,san-Tepe (118311), dlul

Calket in pante frte duld intre Sarighiol si Caraibil. Minimum cotel este 13m, la E. de
satul Calica.
8. Daul Cairacil este continuarea rsritna a Dlulur-Mare intre Movila CrdaculuI
'1 A se vedea valerea militar a dlulut Tulcea la geogratia militar.

www.dacoromanica.ro

111

Illirtop. Directiunea lul generala V.-E., lungimea de 9 km., este mar mult o serie de
movile stncse irOruite i diminuand in inaltime de la V. la E. Inaltimea celor mal
multe din' ele trece de 100m.
De la Movila Hdrtop (881, se continua lantul de movile stAnc,6se numite in general,
9. dlul Morughiol. Inaltimea lor descresce de la V. la E. pana la 41 la sudul satuluf
Morughiol.

Intre Morughiol i Dunavt terenul se urca pana la 52m, maximum in punctul Dunavq,

la N. satuluI; acestA ridicaturd treptata de la V. la E. se numesce deba cu Cetate, dupa

numele a 3 cetaff construite de ZaporojenI.
Catre S.-V. de Dunavl, seria de coline isolate primesce numirea de dlul Cara-Bair,
se inlantuesc pana in mlstinele Nordice ale laculuT Razelm.
Inaltimea maxima a acestor coline este de 79m.

Fig. 23.

Vederea grupului tie5-Tepe. (Dupit K. F. Peters).

10. La Nord de dlul Cairacil se intinde un masiv isolat i stAncos intre Bes-Tepe
Mahmudia, dbil Be-Tepe, (cincI virfurY). Directiunea luI este de la apus catre rsArit
pe o lungime de 4'/A km. A primit acestA nuniire dupa cele 5 vrfurI carrl domina: unul

de 242' la V., al doilea si al 3-lea de cale 225', al patrulea de 215 si al 5-lea de 180',
insirate pe culme de la V. la E. Pantele sale sunt repezI in tte directiunile de 0',1 pe
metru. Forma luI este alungita.,.. Natura terenuluI stnc6sa. Dlul e acoperit cu tufaris.
Imprejurim le acestuY del trebue sa fi fost mult maI populate odini6ra, la p6lele sale
Nordice pe marginea bratuluI Sf. Gheorghe se gA"sesc i affl urmele uneI cetatY numita
Bisericula a carel vechime trece peste dominatiunea turcescA.
In apropiere, urmele unuI fort de constructie pasagera, precum si o multime de alte

uvrage maI miel legate intre ele prin sa.nturl. La p6lele apusene s'a gsit de curnd
urmele unuI apeduct de olane, precum si o bucal, de piatra cu inscriptie romana:
(Pote ca e vechiul Salsovia ?)

Priveliscea ce se infatisaza ochiuluI calkorulur suit pe acest del este din cele mal'
frumse.

Catre rsrit se vede arta in lupa cu natura, maretul canal al Sulind, laudabila opera

a comisiuniI Dun.rene.

Ochiul alunea pe intinsa cmpie a DelteI, acoperit cu stuf printre care serpuesc
cele 3 brate ale Dunarir ca nisce t'asir argintiI carI se desfac dintr'un punct, Ctal, intocmal ca dinteo plnie resturnat.
Catre migla-sji la marl departrI un alt noian de ara, lacul Razelm, iar dad, privesce cine-va catre apus vede natura in bita mretia eI, culmea BabadaguluI acoperit
cu paduri batrne pe d'asupra cArora abia se p6te distinge giamia orasulut

www.dacoromanica.ro

112

De alt-fe1 dlul este arid, la pici6rele lur in drpta si stanga stet adapostite satul
Bes-Tepe si orasul Mahmudia.
Sra spre apusul srelur tabloul este si mar feeric, sunt ultimile raze ale srelur care
dati farmecul acester regiunr morocanse si sterpe.
Ramificatia de S. intre valea riulut Teli(a fi valea Tukel. De la km. 7 al soseler TulceaBabadag cobra catre S.-V. din Dlul-Mare intre vaile CardonuluI si Puturosuld, 11) dlul

Redi a carur inaltime maxima e de 200m si in panta usra se inclina pang d'asupra
CataloiuluI.

Din varful Tulcea al Dlulul-Mare cobra catre S. dou dlurr: Desli-Cairac, riguros
paralel \Tag Tulcea si Uzunz-Bair paralel vair Teliter.
Desli-Cairac are o directie de la N.-V.S.-E.; inaltimea lur descresce cu cat cob6ra
catre S. de la 200'n la 171, 167 si in fine 150m, o ramura a acestur dl este trimesa if-Are
bifurcatiile vaiI Tulcea, iar culmea principal se continua catre S.-E. pana d'asupra satelor Sabangk si Sarichior, sub numele de dlul Cliu,Ful-Mare, dlul Cu Cununti, dlul Pietros

0 in fine Mid cu Pom'i desparte valea Tulcea de Cazangia.

Acsta culme are cea mar mare inaltime de- 205m, in dlul cu Cununa la Vestul satuluI Agi-Ghiol. Pantele rsaritene cad repede catre Agi-Ghiol, pe and cele de miala-Oi se
prelungesc in panta us6ra pana in campia CairaculuI dintre Zibil s'i Sarichior.
Movila-Bursucu (31m), isolata pe t'rmul laculur Razelm la S. de Sarichior este o conti-

nuare a acestur M.
Natura acester culmr este stancsa la N. si acoperita cu plidurile Sarichia, Agi-Ghiol
0 Sabangeak de pe Causul-Mare s,i dlul cu Cununa. Odini6ra aceste padurI era' marl',
prin taierea lor nerationala acjr nu mar exista de cat tufaris.
Dlul Uzum-Bair (218m inaltime maxima), se prelungesce catre S. prin Tau,canTepe, Cazalgik-Bair, Ceatal-Bair, Orta-Bair,TaF-Bair, dlul din fundul Gilvanulut 0 Tugarlea-

Bair, t6rmurind valea Teliter pe care o desparte de valea Cazangia.

Culmea e formata din mamel6ne, ast-fel fie-care din denumirile de mar sus formza
cate un mamelon, carr sunt legate intre ele.
Inaltimea lor descresce de la N. la S. necoborand insa. sub 100m. Pantele apusene
cobor incet catre valea Telitel. Tugarlea-Bair si dlul din fundul Gavanulur, silesc cursul
Teliter la Congaz a face o incovoitura care V.
Tufarisurile Enichior, Kongaz si Zibil acopera Orta-Bair, asezat la origina vaiI Cazangia.
VII. Dlurile dintre Telita ei Taita. Intre valea Parlita la apus si Morilor (Isvorul Teliter),
la rsarit se afla un platoti 'nalt de 312m, ale carur pante se lasa catre N. in valea ParlitaMica., catre V. in valea Parlita-Mare si Taita pang d'asupra satulur Geaferca-Rusa, catre
S.-E. in vane Holuclu, Boclogea si Stupiner. Acest platoti se numesce 1. dlul Parlita, este
acoperit cu padurr, si pte fi considerat ca nodul orografic al ramificatiflor ce se intind
catre S.-E. intre Taita si Telita pana in furca lacurilor Toprac Kiopru si Cda-Baltir.
2. Din acest nod oragrafic cobra care S. intre Taita si valea Boclogea, lungul (161
Boclogea (12 km.), incepe de la origina vailor Holuclu la V. si Boclogea la E., merge ingustandu-se din ce in ce catre S. si desparte valea Coslugea de Boclogea. Pantele sale
meridionale cobor lin in campia de la N. Ortachioiulur, pe cand catre E. si V. pantele
sunt frte repe(g. Are o multime de v6rfurr stanc6se. Inaltimea lur maxima este de 350m,
cobra pana la cota 78m in campie, cu o panta de 0,02 pe metru. El trimetre catre S.-V.
a) Dlul Coslugea ('nalt de 330m), intre valea Stipanulur si Taita la V. si valea Coslugea la
E.; acest dl se continua care S. sub numirea de delul Geaferca si in fine dlul Pietros,
pana in campia dintre Balabancea si Islam-Geaferca.
Lungimea acester intregl ramurI este de 71/2 km., cobra lin catre S., pe c,and care

V., in valea Taiter, pantele sunt maI repeg Dlurile sunt acoperite cu pa.durr Oa, la
Islam-Geaferca. Pe o parte din culmea dlulur Boclogea este sapat valul numit al lid Traian,
care Incepe a se cunsce numal din dlul Parlita. La 3'/2 km. spre S.-E. acest val cotesce

in unghiti drept catre N.-E. pentru a taia valea, Boclogea pe la confluenta cu valea Stuparr si apor urch culmea Isvrelor.

www.dacoromanica.ro

113

3. Din dlul Parlita pornesce catre S.-E printre valea StuparI si valea Meidanchior,
dlul Isvdrelor. Acest dl acoperit cu padurI de stejarI are un varf de 300" care desparte
valea Morilor de StuparI, cobra pe la piscut Pdrului (267") catre S. in panta dulce, pang,
la confluenta v,ilor Boclogea si Meidanchia Lungimea acestul dl este de 6 km.
Pe culmea lur urea de la S.-V. la N.-E. valul luI Traian, care cob6ra apol in valea
Meidanchiol pentru a urca:
4. Dlul Fundul Burfif, prelungirea Estica a dluluI Isvrelor ; el trmuresce la S.
Valea Morilor pang. la Monastirea Cilicul Mare ; catre S. se intinde pn In valea
Directia luI este de la V. la E. Inaltimea maxima o are la copaad Selda de 315",
cobra In tte directiunile in pante dula Lungimea luI este de 9 km. de la origina Vail

Morilor, Oa, la Monastirea Cilicul Mare. E acoperit cu padurI si e thiat de Valul lu

Traian, care cobra in valea Morilor pentru a urca culmea dlulur Mare si duce la Ni-.
colitelu.

Din dlul Fundul BurtiI se lash'. catre S., despartind vaile Medanchiol i Boclogea
la V. de Valea Cesmelel si paraul Acadan la E., o culme de &lull numite: a) Mild Boskindriilor (271) la E. de Meidanchiol, b) (IOW Eni-Ormangic-Tepe (259"') j n fine se termina prin dlul Eschi-Balde, pe care valea Eschi-Balac Il imparte de la S. la N. in 2 ramurr egale, din care cea de E. este maI Malta (280").
Lungimea intregir ramurl ast-fel descrisa este de 10 km., acoperite cu padurr afara
de dlul Bostanariilor. Drumurile Acadan-MeidanchioI i Trestenik-MeidanchioI 11 traversza.
Pantele catre V. si E. cobra repede In vaile Boglocea si parauluI Acadan. Care S.
dlul isI mentine inaltimea pana la 280" si apor cobra repede in valea Taiter intre Lozova
c) Tot din dlul Fundul Burtif se maI lasa catre S. o ramura, dlul Acaddn ce desparte valea CismeleI de valea Chioserelik ; acsta ramura acoperit in partea de S. cu
padurI, cobra in pante repeOl pana d'asupra satuluI Acadan. Lungimea eI este de 6 km.,

iar maximum de inaltime pe care o are la N. este de 263".

5. Dlul CiliculuY continua catre S.-E. ramificatia nitre Taita si Telita.
El presinta forma until mamelon paduros triunghiular Inalt de 342" la S. monastirer
Cilicul Mare ;

se intinde de la V. la E. de-alungul vaiI Ciliculuf, iar din pantele luI

Sudice nasc vane Chioserelic, Culac-Carlar si Carbunarilor. Acest d! trimete 2 ramurI :

una catre S. intre paraul Acadan i Valea Carbunarilor (paraulut Telita) si alta catre S.-E.
intre acestea din urma si rlul Telita.
a) Ramura de S. se numesce Carcaman-Bair, Intre satele Acadan si Trestenic; acsta
culme trimete maI multe ramurr, ast-fel catre S.-V. a') Curu-Bair (242") intre satele Acadam i Alibeichiol, b') Canagic-Bair (1281 catre S.-E. de Trestenic, ) Slamuni-Culac (228"),
d) Tatar-Brir (200") intre AlibeichioI i BaschioI si in fine e') Ghel-Tepe (134"), ultima ramificatie catre S.-E. intre valea Ormangicula (la V.) si paraul Telita (la E.), se lash' usor
'Ana d'asupra satuluI Armutlia
Natura terenuld ce formza acest dl este stancsa catre V. intre Acadan i Baschiol;
catre acsta parte si pantele sunt maI repell. Lungimea luI totala de la origina vailor
Culac-Carlar i Carbunarilor si Oa. la Armutlia este de 16 km.; e taiat de numer6se drumurI ce pun in comunicatie satele de pe versantul Estic (Trestenic si Nalbant), cu cele
Vestice si S.-V. (Acadan, Alibeikia Cinell, BaschioI si Armutlia). Este acoperit cu petice
de padurI, ceea-ce probza ca odini6ra aceste padurI acoperiati intregul dl.
b) Ramura ce dlul Ciliculul trimete catre S.-E. Intre paraul Telita si rIul Telita, cobra printre Posta si Trestenic ; Cogea-Cara-Bair ar representa singura ramificatie, ea
cob6ra in forma, ascutita, pornind din cota 259" a dluluI Cilicul, pana d'asupra TresteniculuI; catre S.-E. nu sunt de cat pantele dluluI Cilicul, pe carI se afla movilele Ghel-Tepe
(106" la S. de Posta), Efil-Tepe (169"), Buiuk-Cara-Tepe (171") i Kiuciuk-Cara-Tepe (157"),

aceste pante cobor lin in valea Alceac-Culac-Punar.

6. Dlul Catalot formza maI mult un mamelon Inalt de 116" (Movila lut Dobre), care
15

71800

www.dacoromanica.ro

114

isI intinde pantele catre CataloI, coborand treptat prin dlul Ghiulele-Tepe pang, la cota 20m

la E. de Hagilar.
Dlul Sari-Tepe, care tarmuresce pe la E. valea Alceak-Punar, face legatura (cu un
slab relief coprins intre 79m si 54m) intre dlul Ciliculul (din movila Coci-Tepe 119m) si ma-

sivul stancos isolat:

Deniz-Tepe este un mamelon isolat in mijlocul une l campiI a card cota este coprinsa

intre 54 si 25 metri. E un masiv stancos de forma ovala de la N. la S., avnd basa de

3 km. si inaltimea de 266m. Pantele sale cad repede In t6te directiunile Care Valle Hagilar, paraul Telita si raul Taita, pe care le domina Oa, la marl' departarI. Numele s0
insmna movila MriI, cad In adevr Marea s'a intins odinidra prin lacul Razelm, Babadag si uda p6lele acester movile. S'a gasit pe v6rful el o ancora ce nu putea fi adusa
ad de cat prin navigatie. Se maI pretinde a se fi gasit nu de mult si un carlig de fier
ce servia de legat corabiile. Mi s'a povestit din batranr, ca in adevr pe la 1860-65 s'ati
facut cercetarI pe culmea acestuI (161 si ea carligul de care e vorba a fost scos din
stanca in care era incrustat.
Pe atuncI dlul si vane inconjurat6re erati acoperite cu padurI, unde se vanail tot
felul de animale slbatice. Aceste padurI sunt aII distruse.
Positiunea, numirea si maI ales constitutia geologica a acestuI mamelon deslga intru
cAt-va punctul de intrebare, ca Dunarea a curs prin valea Teliter si ch. apele Wadi sealdati plele luI.
VIII. Marne dintre Apa Calistrei ii Cerna. a) Culmea principald a dlurilor dintre Calistra

si Cerna este o prelungire Sud-Estica a PisculuI inalt si tutuiat, prelungire care prta
numirile de dlul Coslug, Stubeilor, Negoiu i Almalia. Acsta culme copring intre Valea
Lupulur la N., Valea Taiter la E. si Sarp-dere la S., trimete &are Vest ramificatiunile
call ocup, t6ta regiunea coprinsa intre Calistra la N. si Cerna la S.
Dlul Coislug este prelungirea S. a PisculuI inalt si tutuiat. Inaltimea luI maxima
este de 426m in vdrful Greet, cob6ra in pante repe4I si escar pate c.tre V. in valea Lunca
Plopilor ; catre S. o vale stramta il desparte de dlul Secaru, prin acst, vale vine dru-

mul de la Grecl si se bifurc chiar pe fundul valceleI, un drum apuca spre V. pe panta
orientala a PisculuI inalt si tutuiat si unul peste dlul Negoiu in valea Tigncer. Dlul
Coslug este stancos si plesuv la crastet si pe pantele Vestice, numaI catre E., unde panta
se prelungesce lin (407m) pentru a se uni cu Dlul tubeilor, este acoperita cu padurr.
NM $tubeilor se .prelungesce de la V. la E. printre valea LupuluI (la N.) si valea
Lunga (la E.) pana la confluenta lor ; catre S. se lga cu dlul Negoiu. Este acoperit cu
padurI. Inaltimea maxima e de 407m, pantele din Valea Lunga si din valcua care il desparte de Secaru, sunt repeft
Dlul Negoiu i 4. Dlul Almalia prelungesc catre Sud culmea principal, cel d'intAI

se lga cu dlul Stubeilor, iar cel d'al doilea Cu dlul David. Mt directie de la N. la S.
pe o lungime de 6 km. si sunt acoperite Cu padurl. Inaltimea maxima este in dlul Negoiil de 403m, coblira catre S. pan, la cota 370m in dlul Almalia.
Din dlul Negoiu se lasa &are V. spre lunca Plopilor : a) Dlul Secaru un mamelon
apr6pe isolat, flind jur imprejur inconjurat de vE, prin carr merg drumurI inchil8ndu-1
de t6te partile. Inaltimea luI maxima este de 303m. Pantele ce cad repede in tdte partile
sunt acoperite cu padurt Care N.-V. b) Dlul Piatra Mane" este o stanch: isolat, in valea
padur6sa numita Lunca Plopilor ; el n'are maI mult de 1001" inaltime.
Din dlul Almalia se lasa catre N. intre Taita si Valea Lunga, a) dlul Tiglincer lung

de 5 km. Inaltimea luI maxima este la N. de 309", cob6ra usor catre S. (307'"), 'Ana se
unesce Cu Almalia. Pantele sale sunt duld maI ales cb.tre riul Taita, unde formza frum6sa vale de la Tiganca-Taita. Dlul este acoperit cu padurY.
b) Ramificatiile dintre Calistra ,si. Cerna sail ramura Cerna. Din dlul Almalia cobdra
catre Vest printre Cerna si Calistra dlul Daiaman-Bair i dlul Megina, care se continua
prin Piatra Ascutit, Priopcea, Curt-Bair i. Para-Bair.
1. Dlul Daiaman-Bair are 250m inaltime maxima, o forma incovoiata ca o potc6va,

www.dacoromanica.ro

115

acoperit Cu padurr i cobra in panta usra catre S. in valea Cerner prin prelungirile
sale : a) Raman-Bair (283m inaltime maxima) si in fine b) Saia-Cula (256m) pang d'asu-

pra satulur Cerna, Vrmurind pe la E. Valea Megina; Orta-Derea este un varf al Mule
Daiaman, care prin inaltimea de 177m domina valea Cerner la origina.
Vaile opuse Megina i Calistra, limitz6. la V. Dlul Daiaman, catre Vest de care se
intinde : 2. NM Megina cu o inaltime maxima de 300m, jumtate e acoperit cu padurr.
Cobra catre N. si Sud in panta dulce, spre Est se lga cu dlul Daiaman, iar catre Vest
Cu un lant de dlurr dispus de la N.-V. catre S.-E. cu o directie perpendicular & pe a
celor d'intar.
Dlurile 3. Pialra Asculitd (256m), 4. Priopcea (402m), 5. Curt-Bair (300m) si 6. Para-Bair

(158m), formza acest lant pe la marginea de V., a carora trece sosua Cerna-Grecr, cobra in bite directiunile prin pante dulci. Dlurile externe Piatra-Ascutita si Para-Bair
ati Cate un varf ascutit si stances.
Spre V. de sosua Cerna-Grecr i a o continuare a dlulur Priopcea, sunt dlurile
a) Bujor, b) Caracicula i c) Piatra Ropie, ocupa tag regiunea coprinsa intre sosua CernaGrec i drumul Satul
Tus-trele sunt niste mamelne stancse de cate 150, 200
si 163m inaltime. Piatra &pie are in punctul Cerna 163m, acest \Tad se intinde in forma
alungita catre S. si se ridica, pana la 202m ; este sterp i pietros.
In fine dlul stances i isolat numit al lur Iacob, asezat la S. de satul Turcia, are
cea mar mare inaltime de 336m, o forma circular" ; catre Sud de-alungul garle Turkia,
cobra cu incetul prin: a) Iglicidra Mare, b) Iglicira Mica*, c) Delul lut Manole, i d) Mal
Gorgova pana in valea Ulmul.

Care N.-V., de cotul ce Dunarea face intre Turcia i Iglia, intre acest cot si apa
Calistrer, dlul Piatra-riidsd este isolat intre apa Calistrer la N. si valea Viilor la S., are
maximum de inaltime la movila Piatra-riidsd de 96'n. Pe la plele sale tree dou sosele;
Cerna-Grec

i Satul-Noti-Macin.

Dlul Almalia se continua catre S. formand

culmea principal, ingustandu-se intre origina vilor Cerna i Sarp-dere. Continuarea luy
prta numirea de dlul lid David, dlul Amzaldi, Carapcea, Ciubucluc-bair, Cale-bair, SakarIX. Culmea principalA intro Cerna i Aiormanul.

bair i Taslik-bair.

1. Dlul David se incovie catre S., pentru a inconj ura valea David, se unesce catre

N.-V. cu dlul Almalia, iar catre S.-E. cu dlul Hancrca, intre Taita i valea AlarKula. Inallimea:maxima, a dlulur David este de 300m, e acoperit cu padurr, pantele sale
N. cad repede in vaile Sarp-dere si David ; catre S.-E. se prelungesce prin a) dlul Hancearca (care are 346m inaltime maxima la vdrful Hancearca), in panta usra pan, la confluenta Vail' Alar-Kula Cu Taita ; catre E. se deschide frum6sa vale a Tait& Dlul Hancearca este si el acoperit cu padurr.
Tot din dlul David cobra catre S.-V. pe Ormul stang al Cerner b) dlul
pan la 168m. Printre acsta i Orta-Dere curge Cerna.
Dlurile 2. Amzallei ci Carapcea sunt continuarea care S. a cuhner principale, pang.
la sosua Ortachior-Akpunar. Lungimea cmer este de 20 km. acoperitg cu padurr. Dlul
Amzalar are un varf de 330m, lar Carapcea de 249m (punctul Jaila Nord). Din dlul Amzalar
cobra catre S.-E. spre Balabancea a) dlul Carapcea-Balabancea in pant& usra, pang in
valea Taiter la S. de Balabancea, unde se deschide frum6sa vale a satulur.
Dlul Carapcea se lag catre Akpunar, Jaila i Ortachior; de asemenea prin pante
dulcr se lga cu dlul Amzalar; trimete o ramura care S.-V. intre Jaila i Cerna numit
a) dlul Cerna, thiat de sostia Akpunar-Cerna, e de natura stancsa, are un varf de 242m
Mg& osea; cobra pang in campia Satulur-Noti prin mamelne insirate, din care CaleLair este un mamelon isolat i stances de 55m inaltime lng Satul-Noti.
Dlul Ciubucluc-bair formza continuarea spre Sud a culmer principale intre Jaila
Homurlar. Movila Orta-Cairac 11 lga cu Dlul Carapcea la N., lar Cale-Bair cu SacarBair. Inaltimea ha maxima este de 305m. In partea de S. e acoperit cu padurr.
Dlul Cale-bair asezat la E. satulur Homurlar, face legatura intre Ciubucluc-bair

www.dacoromanica.ro

116

0 Sakar-bair. Are 350m inaltime la varf, se prelungesce catre Vest printre paraiele Homurlar la N. 0 Carjelar la S., 'Ana la confluenta acestor val. Este acoperit cu padurT
pan la Homurlar. Directia luf de la E. la V. pe o lungime de 5 km.
Catre S.-E. Mod Sachar-bair se Malta pang la 400m altitudine in punctul Atnzagea,

care p6te fi considerat ca nodul orograflc al centrulur Dobrogiel de nord, de dre-ce din
el pornesc ma multe culnif principale. Dlul Sakar-bair are o lungime de 6 km., in
directie de la N.-V. la S.-E. 0 desparte vaile Arman-Cesme 0 Sakardere de valea Atmagea,
intre care cobra lin pana la confluenta lor. Culmea este acoperita cu pdurI, iar pantele
Estice, care Atmagea cu paunT.
DOW Taslic-bair ce cobeira catre V., din punctul Atmagea este continuarea culmeI
principale. Inaltimea lur maxima este de 377m in varful Hagi-Tepe, cobra pana la 366m
spre S., chiar la limita judetuluI Tulcea. Directia WI este de la N.-V. la S.-E., pe o lungime de 5 km. 0 desparte valea Caprel-CarjelarT-Aiorman (versantul Vest-Dunarean) de
valea Sacar-dere-Arman-Cesme (din versantul M. Negre).
Din acest dl se lasa printre valea AiormanuluI 0 secundara sa CarjelarT a) dlul
Borun-Bair, ce se indrpta care V. 0 se termina la S. satuluT Hasanlar, ca un mamelon
isolat acoperit cu padurI pe culme, iar pantele Sudice earl cob6ra lin in Aiorman, sunt
acoperite cu semanaturI 0 paunt

Din culmea principala ce am descris se desfac dou ramurI : Dijkadael-Bair sati

culmea Picinga catre V. 0 Culmea Babadagului catre S.-E
Culmea Picinga. Din Movila Orta-Cairac (sati Jaila Sud 285m) a culmeT principale,
despartind valea JaileT de acea a HomurlaruluT 0 AiormanuluI cobira : 1. Dlul DijkadaelBair, terminat prin dlul Hasanlarulu. Directiunea aceste culmf este de la rasarit la apus.
Inaltimea merge crescnd de la Orta-Cairac (285m) treptat catre V., pana la punctul trigo-

nometric cotat 306 din virful dluld, iar de aci cob6ra treptat care Vest prin dlul
Hasanlarulu, pana la 204'n 0 se termina in campia de la rsarit de Satul-Noti. Dlul e de
natura stancsa, care S. N. pantele cobor lin ; in intregime dlul e acoperit cu sema-

naturl 0 paunt Intre Hasanlar 0 Homurlar o ramificatie sudica a dluluI se numesce

Kiuciuk-Kara. Lungimea culmff este de 10 km.
Culmea Babadagului. Din dlul Ciubucluc-bair, care este ramificatia Nordica a nodulul

orografic Atmagea, pornesce catre S.-E. importanta culme a Babadagulu.

Ma s'ar putea numi dlul ce se intinde de la N.V. catre S.E., intre riurile Taita 0
Slava, lung de 56 km. 'Ana la Capul Dolojman.

Acest (161 nu formza o continuita,te, ci ma multe grupurI de Mull stranse intre

diferitele vi secundare ale Taitef 0 Slavel, ast-fel incepnd de la N.V. intre satele Atmagea
(pe Slava) 0 OrtachioI (pe Taita) avem:
Ghiobikhe-Bair, care plca din culmea Ciubucluc-Bair 0 se pre1unge0e sub diferite
numirI catre E. printre vane Taita la N. 0 Ghiobilche, Canara-Ceair, Musaflr-Culac, Bas-

Kiel ; numirea de Ghiobilche-Bair o p6rta dlul numa pana la curmatura fermata de

paraul Dautcea 0 valea Emir-Asan-Culac.
Dlul in intregime e acoperit Cu paidurl, are un varf Cazlar-Bair la S. de Ortachiot
cu 177m inaltime.

Pe culmea dluld tree drum urile ce vin de la OrtachioI 0 Dautcea, pentru a duce
la Atmagea.
NM Dautcea este prelungirea Estica a precedentuld, pana in valea Baschior, unde
pdrta numirea de Caz-Bair sati dlul Fete. El e acoperit cu padurf ; inaltimele cele ma
mail sunt in partea de S. intre 220 0 285m, coberand catre N. in pante duld spre oseaua
Bwhioi-Cineli-Ortachia.
Ca o piramida izolata de restul grupuld deluros se ridic,, pe Ormul drept al TaiteI
stancosul d! al Consululu, a card inaltime e de 332111. El silesce riul a descrie un mare
arc de cerc catre N. intre Cineli 0 Dautcea ; pe la S. trece oseaua Baschioi-Orta-

chia De pe virful WI se pot vedea imprejurimile pana la marl' departarf, Dunarea 0

Marea.

www.dacoromanica.ro

117

Intre valea Atmagea, Dulgher, Arman-Cesme la S., Jidini la E., Ghiobilche, CanaraCeair i Musafir-Culac la N. se intind oltre E. dou dlurI: Iasi-Orman la N., Balc-Ciaus

la S., despgrtite prin valea Bac-Ciaus.

e 41.
,

r.
...

.o.0"'-'

.'

....4

.--e.,...., '- reerA11, P .

Fig. 24.

.
-

7.,

K--;-+Sgl-,1

c;

...amaa

Muntele Consul. (Dupa K. F. Peters).

Iasi-Orman este acoperit Cu padurY, are 301m inaltime ; cgtre N.V. Ora numirea de
Canara-Ceiu, se desparte prin valea Musafir de dlul Dautcea, iar cgtre E. peirtg numirea
de Eskiliorman, cob6r5, lin in valea Baschior.
Debut Balc-Ceaus in parte acoperit cu p,durI, are 236"' inaltime in virful Sivri-Tepe,
valca Jidini 11 desparte de dlul cu acela4 nume.
Daurite 6. Jidini 0 7. Uzum-Bair. Se numesce ast-fel grupul deluros coprins intre
valea Jidini la V., Slava la S., Dere-Iol-Cara i Orta-Burum la E. i riul Taita la N. Are
cea maT mare inaltime d'asupra sa,tuld Ciucurova de 371, descresce din ce in ce cgtre
N. spre punctul trigonometric Jidini 342"1, de unde incepe a se numi &slut Pelitu, cobc5rg
in valea Baschiol. Este peste tot acoperit cu pgdurf.

Urzum-Bair se numesce partea E. a grupuldi i se intinde de la S.E. din partea

numit, Tazli-Bair (2581 catre N.V., unde se termina la S. de Baschior prin partea numit
Cuzu-mare (189m inaltime).

O ramura ce Urzum-bair trimete cgtre N.E. spre Armutlia se numesce a) data Pietrosttl, lar o alta spre Camber se numesce b) Balar-Bair.
Peste culmea dlurilor Jidini i Urzum-Bair trec doug drumurI ce duc de la Armutlia, Camber la Slava-Cerchezsca.
8. Dtut Carada este prelungirea lur Uzum-Bair i se intide ciatre S.E., pang, in oseua
Babadag. Este peste tot acoperit cu pdurl, are cea mal mare inaltime la S.V. de 26411.
Ramificatiile sale p6rt, diferite numirI:
Uzum-bair care S.V. intre Dere-Iol-Cari i Malieva-Balca, are cea mal mare ingltime de 234m.

Orman-Bair care S., pang d'asupra satuluI Slava-Russcg, printre vile Lasa-Hari
Hribesio-Hari, are 250'n inaltime.
Camena este partea cea mar rdsgritng a dluluI Carada, se intinde la S. de osua
Babadag-Slava-Russca i are 3 ramificatiI: a') Sevaiova-Harll, b') Pahotnikat-Hard i c')
Data Camena, care cob6r, pang d'asupra satuluI Caugagi.
Catre N. ramificatiile dlulul Carada sunt:
Caragidi-Bair prelungit ctre N.V. prin a') Asmatar-Bair i b') Tais-Bair intre vgile
Orta-Burun i Sanar-Dere, pang la satul Camber, apoI e) Jaila-Bair intre Sanar-Dere

www.dacoromanica.ro

1.18

Ada-Tarla-Cula, are 138m inaltime i in fine f) Janchi-Bair, care cob6r, uor catre E., OM
la Babadag.
Dlul Carada-Bair este strabatut de urmat6rele drumurY: Babadag-Slava-Cerchezsca
pe la mijloc, Babadag-Satu-Noti pe la p6lele Nord-Estice (osea); Babadag (Podul-Duva)Slava-Russca (osea), drumul ce plca de la km. 40 al oseleY la Slava-Rusa i n.fine

drumul de la km. 41 la Caugagi.

La rasarit de osua Babadag dturile-Visterna i Orta-Bair prelungesc culmea BabadaguluI Ora in lacul Razelm la capurile lancina ssi Dolojman.
Dlul Visterna este coprins intre osua Babadag la V. ; vaile :Visterna i CeelinchioY la E. Culmea Ora numirea de dlul Bairalc, care trimete catre N. ramificatiile :
a) Orta-Bair, b)Koium-Baba i c) Balta-Bair pn d'asupra BabadaguluI, intre orai valea
Nucilor, cu ramificatia cea mar Nordica cl) Canara-Baba ce se termin, la Ezerul-Babadag
prin inaltimea Sultan-Tepe, apoI intre valea Nucilor i Visterna e) Dlul Stuparit prelungit
cu Culacula-Bair, care prin dlul Molfa i Calabalik-Bair cob6ra catre N., Oa, in trmul
laculuY Babadag.

Catre S. dlut Bairak cob6ra uor prin pantele sale catre Ezerul-Golovita spre Ciamurli-de-Jos i Canli-Bugeak. Akairac-Bair lga dlul VisterneY de Carada, pe pantele sale
suie osua Constanta-Babadag.
Dlul Visternel este acoperit cu padurr; numat pe pelele N. i Sudice sunt pa.sunr i
araturY, pantele sale sunt maY repecilY catre N., pe cand catre S. cob6ra uor spre EzerulGolovita.

Pe la Apus trece osua Babadag, pe la mijlocul luY e traversat de drumurile ce

duc de la Ceanurli-de-Jos, Canli-Bugeac i Pasa-Casla la Babadag i Visterna.

Orta-Bair este culmea dlurilor ce se intind spre rsarit de Visterna. Inaltimea
sa e de 216m i se lga de dlul Visterna prin Samaldar-Bair.
Orta-Bair trimete catre E. ramificatiile a) Golovar-Bair, care prin b) Dlzcl-luk
c) Casavet-Bair se prelunge,sce pang, la capul lancina i insula Kazal-Kum, d) Tafl-Burun
nu e de cAt o prelungire catre N., pe langa trmul RazelmuluI, din dlul Iuk.

Izolat pe trmul laculuI i putin mal la N. se ridica in forma de ea e) (taut Gras,

care domina pana la marl departarl lacul Razelm ; pe el se afla ruinele vechel cetatuY
Eraclea.
Din Orta-Bair cob6ra catre S. intre vane Ceelinchior i Mil-Vel-Alciac, f) detul Biu-

iuk-Orman-Bair, care prin g) dlul Ac-Topraclac se termina d'asupra satuld Pasa-Casla;

iar la E. de valea Mil-Vel-Alciac, h) dlul Caramanchiot, se prelungesce catre S.-E. prin
i) dlul Dolojman, 'Ana la capul Dolojman.
Padurile acoper culmea dlulul Orta-Bair, pantele sunt acoperite Cu paunI i araturl.
Peste culmea dlulur Orta-Bair trec mal multe drumurY, ce duc de la Paa-Casla,
Jurilovca i Caramanchiof la Enisala i Visterna.
Sultan-Bair. La origina vailor Aiormanul (catre N.-V.), Eni-Sarai (S.-V.), SlavaRussca i Slava Cerchezsca (spre S.-E.), dlul Sultan-Bair, formza spinarea dlurilor
DobrogieY. Este de forma until triunghiii-isoscel, a Carta bas, se afl, chiar pe limita celor
2 judete i are 366m inaltime. Peste culmea WY trece drumul Carjelar-Ba-Punar. E acoperit peste tot cu padurY. Se p6te considera ca nodul orografic al acesteY regiunr, cad din
el pornesc 3 ramificatiunr principale: Ghiolgic-Bair i Ghiun-Ghiurmes-Bair &are N.-V.,
Ramazan catre S.-V. 0 dlul Ciucurova catre S.-E.
Dlul Ghiun-Ghiurmes sad ramura dintre Aiormanul

Rosti.

Din culmea dluld Sultan-Bair pornesce catre N.-V. printre riurile Aiormanul (N.)
Rosti (S.) 1. dlul Ghiun-Ghiurmes, caruia Ghiolghic-Bair 'Y servesce de legatura. Ghiolgic-Bair, este tot dlul paduros de la capul vailor Urumber i Topolog, pAna in valea Carjelar, are forma patrata, aezat chiar la limita judetelor. Inaltimea luI maxima e de 325m,
spre N.-E. de satul Urumbel. Pe culmea luI trece drumul Topolog-Carjelar cu o ramura
la IJrumbeY.

Dlul Ghiun-Ghiurmes de natura stncelsa in multe partY se prelungesce de la S.-E.

www.dacoromanica.ro

119

catre N.-V., me aprpe de valea AiormanuluY In spre care cobra, In pante repe4 Lungimea culmet este de 18 km. si se termina la drumul Ostrov-Satul-Noti. Inaltimea maxima
este de 321m la S.-V. de satul Aiormanul. a) Canat-Calfa nu este de cat o ramificatie intre
vaile Canat-Calfa i CarjelarI. Ramurile ce delul Ghiun-Ghiurmes trimete cAtre Sud spre
piriul Rosti sunt de putina important: b) Efil-Tepe, c) Camber-Tepesi, d) Baba-Bair, intre
satele UrumbeI i Koium-Punar, e) Sandr-Ta,s-Tepesi d'asupra satuluI Coium-Punar i in
fine, f) delul Coium-Punar cobra lin catre V. pang, aprpe de comuna Ostrov. (Movila
Seipata 50m). Peste delul Ghiun-Ghiurmes trec mal multe drumuri ce unesc valea Rosti
Cu Aiormanul.
2. Movila Cazacilor se- ridica pe malul DunariI la S. de Picineaga, pang, la 129m inaltime; este isolata de restul deluluI, drumul Ostrov-Satul-Noil desparte Movila Cazacilor de

Delul Ghiun-Ghiurmes. E de natura stanc6s5, si de forma aprpe circular.

Wad Ramazan sa ramura dintre rTurile Rosti i Eni-Sarai.

Din Ghiolgik-Bair, cob6ra catre S.-V. : 1. dlul Ramazan caruia Kerchenes-Bair I ser-

vesce de legatur. Acest del acopera Vita partea coprins'a intre Rosti i Eschi-Sara.
Lungimea acestuI del este de 12 km., pan la Movila Kitu (193m), unde se bifurca.
Intre FAO:raw-Nod si Calla, delul se ma numesce i Ceemficu-Bair; la Movita lui Ahmet
(223m), in dreptul RahmanuluI se numesce Hagi-Kapar-Tepe, iar la bifurcatie Cara-Tepe,
Spre V. de movila Kitu, delul trimete maI multe ramificatiunT ast-fel: catre N.-V.,
pe la movila Cdpitanulut (Araclar saa geiraplui-Nori 188m) Ghiolgic-Tepe, a) (taut Rosti,
tarmuresce la S. valea riuluI Rosti pe la Hasnale-Tepe (198m), Movila Sapata (96m), Movila
Popif (68m) pana la Dunare.

Delurile: a') Moficlut intre valea MosuluI si a Viilor de la Panga, b') Cairac, numit
catre V. si al Mezetului, intre valea Viilor de la Panga i valea Toparsciti, nu sunt de cat
ramuri Sudice ale dluluI Rosti.
Intre valca Toparsciu i Bertescr, o ramura a deluld Ramazan numita b) data Stanciu,
care care V. se mat numesce i (taut Viitor, cobra frte usor pan la Dunare, iar intre
valea BertescI si PetrisuluY: c) (taut Areimolosct, se prelungesce pang la satul Garlicl, ce ia

nurnirea deluld din apropicrea sa (Dlul Garlict), d) Dlul Carapelit intre valea PetrisuluI i riul Enisaral este ultima ramificatie catre S.-V. a deluluT Ramazan, pe langa
movila Kitu, se numesce i dlul Elmelichi. Carapelit-Bair cobra frte usor catre S.-V.
pe lng,,a satele Carapelit, Balgiu, Enisaral pang, la Eschisarar, denumit dupa satele pe
MO, care trece, asa delul Balgiului la N. satuluI Balgii, Enisara, i putin mal la N.
dlul Cilibiului i in fine dlul Viilor langa Eschisarat
O ramura a CarapelituluI, numita a') (Wu. 1 la Tama' desparte valea cu MaracinI de
valea PetrisuluI.

Delul Ramazan cu ramificatiile sale este strabatut in t6te directiunile de drumurr ce

pun in legatura valea EnisaraI cu valea Rosti.
Dlul Ciucurova sail ramura dintre cele clod Slave. Ramura ce plea. din Sultan-Bair

catre S.-E. este 1. dlul Ciucurova, care desparte vaile celor dou Slave ce descriii un V.
Lungimea acestuI del acoperit aprpe peste tot cu padurI, este de 18 km., si la origina.
sa se numesce dlul Topologul ci Kirisliva, din care se bifurca o ramura numita a) dlul
BaF-Punar, care desparte valea Kirisliva de valea Bas-Punar.
Pantele sale sunt frte repell catre N. si S., prelungindu-se catre unirea celor dou
Slave in pan te line prin dlul Ibrifioru. Inaltimea luI maxima e de 375m la S.-V. de satul
Ciucurova; la plele sale sunt satele Baspunar i Monaslirea Uspenia pe Slava-Rusa, Ciucurova i Slava-Cerchezesca.
Peste culmea acestusi del trec 3 drumurI, cari unesc cele dou Slave, pornind tte de
la satul Baspunar.
Hui Periclic este continuarea spinariI delur6se, ce se prelungesce catre S.-E.
din delul Sultan-Bair.
Are forma uneI piramide Cu patru laturl, coprinsa intre origina vail EnisaraI (Topolog-derea) la V., Hagi-Omer-Derea la S., Periclic-Culac la S.-E. si valea Bas-Punar la N.-E.

www.dacoromanica.ro

120

Catre S. platold Dolama II servesce de prelungire. Lungimea l'II este de 6 km., iar:inaltimea maxima o are in punctul Doerani sail Er-Ghiobea-Tepe de 392m. Pantele sale N.-E. sunt

repeOI li padur6se, iar catre V. a) Caramisea-Tepe o ramura a sa cobdra ulm pana la

unirea vailor Topolog cu Hagi-Omer, b) Batacld-Bapa se numesce panta Sudica, care cob6ra din punctul DoeranI, pana d'asupra satuld Hagi-Omer. Peste culmea dlulul Periclic
trece drumul de la Hagi-Omer la Bas-Punar li acel de la Topolog, pe Muga vrful Pdpupa (350'n) in valea Ba-Punar.
Platoul Dolama. La origina vailor Hagi-Omer, Casimcea (Aasla-Dere, Beidaut,
Derag-Cairac la satul Testemel) li Periclic-Culac, pana in riul Slava-russca se intinde
platoul Dolama, continuarea spinaril orografice a DobrogieI. Platoul are 150'" lungime, iar
partea cea mal inalta are 350m inaltime. Este acoperit cu livel;II de prunI; catre S.-V. se
prelungesce printre valle riurilor Casamcea si Eni-Sara cu dlul a) Coru-Bair, prin pante
u.;;or inclinate ; catre S. prin b) dlul Cairdc-Kaiiac printre valle riurilor Casamcea i Beidaut, catre S.-E. prin Testemel-Bair, printre Beidaut 5i Slava.
NumaI catre N.-E. pantele sale cobor repede in riul Slava-russca, pc aci se intind
i .phdurl ce se continua d'alungul riuluT pana la CaugagI. Peste el trece drumul DoeranY
la Testemel.
Ramura dintre Beidaut fi Slava-Russd set: dlul Testemel. Din platoul Dolama se
prelungesce catre S.-E. printre riurile Beidaut li Slava-rus dbil 1. Ciamurli satt Testemel.
Lungimea sa este de 7 km., iar inaltimea maxim de 3161 in punctul Ciamenli. El trimete catre S.-V. printre valea Cavaclac-Cairac li Eschi-Baba ramura a) lurtluc-Bair,acoperia Cu pa5un, are 274m inaltime, iar Intre Eschi-Baba i Valea Dolojan, dlul b) SariMeselik ; catre N. ramura c) Sakar-Bair (250m) se intinde pana in 01.11 Slava-rusa, pe care
il silesce a descrie cotul din dreptul satuluI cu acest nume.
Sakar-Bair este acoperit Cu padurl, pantele sale nordice sunt repell; din el se ramifica catre S.-E. a') Deolniuh-Bair intre valea parauluI Camena i Slava-rus..
La punctul Ciamurli asedat la capul vi r satuluI, dlul Ciamurli se bifurca:

O ramura e copring intre valea satuluT i paraul Poturu la S.-V. si Slava-rusa la

N.-E.; iar a doua ramur futre paraul Poturu i Beidaut.
Prima ramura se numesce cl) Kiuciuc-Bair, are 226m inanime, cob6ra lin catre S.-E.
prin dlurile Eniceri pi Cara-Burun, pana in campia de la E. a satuluI Hamamgi. Lungimea

acesteI ramurI e de 5 km., pantele sale Nordice ce Ora numirea de dlul

Tap-Bair,

Bal-Bair pi Tasld-Bair, cob6ra repede in Hui Slava-rusa la satul Caugagt Peste culmea
dluluY Ciamurli trece drumul Testemel-IVIonastirea-Uspenia, iar peste secundara sa drumul de la Ciamurli-de-Sus la Camena si Caugagi.
Cea d'a doua ramura lunga de 10 km. ce se intinde intre Beidaut si Poturu se numesce
dlul e) Dolojan pi Daldcld, ce se prelungesce prin dlul Solugean i Morila-Verde, pana

la satele Poturu li Hamamgi. Pantele sale in general sunt dula iar inaltimea maxima
este de 217m, este acoperit cu pa5unI si araturt Peste acsta ramura trec drumurile :
Eski-Baba la Ciamurli-de-Sus, Beidaut s.,.,i Poturu la Ciamurli-de-Sus. Una din pantele sale
S.-V. d'asupra Beidautulul se numesce dlut Durale.
XIX. Dlurile dintre CasAmeea i Beidaut sea Culmea Sarighiolulul. Sub

dlul

numirea generica de

Sarighiol se inteleg ramificatiile, care pkt diferite numirr intre vaile riurilor

Casamcea li Beidaut. Ast-fel din Dolama, care se pene considera ca un nod orografic al
acesteI regiunI, cobdra catre Sud printe valle Aasla-Dere (V.) si Durasa-Cairac (la E.)
1. dlut Cairdc-Kairac ca o faie ingusta la inceput li din ce In ce latindu-se catre S., de unde

incepe a se numi dlul Cara gea-Punar li in fine daul Sarighiol, pana la satul cu acela5
nume. Din culmea ast-Idl descrisa cob6ra catre Est i Vest ramificatiunI, (are p6rta numirile: a) Dlul Cisme pi b) Caildere printre valle Ciarand i Caildere, pana in riul Beidaut,
are 286m inltime, de natura pietr6sa, acoperite cu padurl j paiunT, domina satul Eschibaba.
Intre vaile Caildere i Dulgea, ramura c) Ghiurgeamrdc, cob6ra repede pana in riul

Beidaut, pe care il silesce sa descrie un dublu cot. Dlul e acoperit in parte cu padurI.

www.dacoromanica.ro

121

In punctul Sarighiol (273m) pornesce care S.-E., din dlul Sarighioluld o ramura d) Gogea-

Bair, de natura stancesa, care cobera pan la satul Beidaut In pante repop.
In general ramurile care cobor catre E., sunt repeOt 0 stancdse, acea ce face ca
valea riuld Beidaut sa fie stramta si dentelata. Din contra, ramificatfile ce se cobera catre
V. sunt alungite, ast-fel e) delul Alifaci, pduros in mare parte, f) dlul Saxancairac, g)
Sulugea ,si h) Saxancula, cobor pan& la satul Casamcea in pante usere. 0 alt ramura
este i) Iud-Tepe-Bair, prelungita cu Kiuciuk-Kia-Bair, intre vaile Ramnic si DichilitasAlceac, iar Intre acsta si valea Sulugea j) dlul Ta,s-7epe se prelungesce pang in dreptul
Caciamaculd. In tea acsta regiune dlurile cobera de la inltimea de 300 pan& la 150
metri. Satul Sar:ghiol ocup centru, de aci radiaza diferite drumurT, care '1 pun in legatura
Cu satele aselate pe valea Casamcea si Beidaut, drumurt care taie dlurile In tete directiile.
La Sudul Sarighioluld dlul se bifurca, In k) dlul Haiddn, intre paraul Duimgi 0 Beidaut;
si 1) delul licimnic intre Duimgi 0 Casamcea.
m) Dlul Peclic e ultima ramificatie S.-Estica ce dlul Sarighiol trimete intre valea

Hagi-Avat-dere 0 paraul Beidaut, formand ca un pintene in dreptul satuld Poturu, n)

Zandan-Bair ultima ramfficatie S. Vestica a dluld Sarighiol, intre Sarighiol-dere si Rimnic-

dere, cobera OM la satul Ramnic.

o) Dlul Bair-Hagi-Avat, dintre vane Hagi-Avat-Dere si paraul Hagi-Avat, la capul valt
Inan-Dere, face legatura Intre dlul Sarighiolulu i Haidan.

Dlul Haiddn. Incepe de la Nordul satuld Inan-Cisme 0 se prelungesce catre S.-E.

in pante usere, prin a') dlul Caranasuf, p,na in marginea laculd Sinoie. Lungimea luT
este de 14 km., natura in multe 041 stncesa, e acoperit cu padure numat intre satele
Inan-Cisme si Sariurt. E taiat de numerese drumurr, dar mat importanta e soseua TulceaConstant.% intre Tariverde 0 Hamamgi. Inaltimea luT maxima este de 195m la capul vir
Inan-Dere, cobera la punctul Casapkio la 152m (in marginea soselei), 'Ana la Caranasuf,
unde movila Coba-Iuk are 56") inaltime.

Pantele sale meridionale cobor catre paraul Duimgi, iar cele de Nord se prelungesc
sub diferite numirt pan In lacurile Smeica si Golovita. Ast-fel : a") dlul Movila-Mare In
dreptul satuld Poturu, tare 116m Inaltime ; lungul del b") Maadem-Bair intre Sariurt si
Hamamgi, este taiat in lungul sGi de sosua Constanta-Tulcea, care trece pe la punctul
cel mat 'nalt, Hamamgi (104m).

Catre rasarit, Intre paraul Sariurt 0 Ezerul Golovita b) dlul Cara-Burun (inaltime
maxima la movila Dravarschi 83"') si c') Acik-Suat, tarmuresc balta Smeica, d') Dlul Cale
e o Movila isolata ce are 31m inaltime.
Paraul Sariurt e tarmurit la Sud de e') dlul Mormintelor (124m), f') Mal Coba-Iuk %
g) dlul Amze-Saisl; pantele nordice ale dlurilor Haidan si Caranasuf.
Ramura Vestica a dluld Sarighiol se numesce licimnic-bair, ea incepe intre vaile
Inan-dere (la E) si Sarighiol-dere (la V.), dlul Iartim-Iuk IT servesce de legatura (are
206m inaltime maxima). Ramnic-Bair, cobera care S.-V., printre vaile Ramnic si CuiuCulac ; pantele sale sunt usor inclinate in sensul directiuniT. El e trmurit de riul Casamcea
prin dlul Ta,s14-Culac, d'asupra satuluT Tocsof. 0 ramura ce Rmnic-Bair trimete catre
Inan-Cisme se numesce a') Inan-Bair, are 1841" inaltime maxima. Culmea principala a
dluluT. Ramnic-Bair se continua catre S. prin dlul Caskala-Bair, ce are maximum de
Inaltime la movila Buiuk-Cogealak-Tepe de 195m. 0 ramura S. Vestica este b') dlul VeliTepe-Bair, cobera catre valea Caskricea Ora la Satul Chirislik. Culmea principala desparte
apele CasamceT de Duimgi, are maximum de inaltime la Pericli-Iol-Tepe (la Sud de satul
Cogealak) de 143 metri. Cobera in pante usere printre Duimgi si Peletlia (para) pana in
malul laculd Tuzla.

c') Alichulac-Bair e o ramura ce cobera spre S.-V., intre vaile Alichulac-Derea si

Alciac-Derea, Oa, In Casamcea. La pelele sale se afla satul Cavargic.
0 alta ramura cobera Intre Peletlia si satul Palazul-mic in valea riuluT Casamcea la
acest din urma sat.
Ca o ultima ramilicatie a acestuT lung del al Ramniculd este d') Mal Taflaul-Sdrti
16

71890

www.dacoromanica.ro

122

(106m) 0 e) Tac-Culac, care cob6ra intre valea Taw,u1 0 aceia a GargaliculuT, farmuresc
lacul Gargalik. Catre nord de satul Gargalik numal nisce movile formza relieful terenulur,
movile separate, cum : Cara-Iuk, (140'n), movila Beiului (136m), movila din Tarla (119m), ErimIuk (94m), Buiuk-laiuk (102m), Ceatal-Iuiuk, (67m) 0 Gdrgalik-Buiuk-Iuiuk (75m). p) Dlul

Movila Calddrit este extremitatea dlulul Ramnic si cob6ra spre Mare la Capul Midia.

Terenul intre Casamcea 0 Duimgi este acoperit cu araturr 0 brazdat In tdte sensurile de drumurT comunale, care ail ca puncte de ,convergenfa satele Peletlia la Sud 0
Cogealac la Nord.
!Muffle dintre !guile Casameea ii Eni-Sarai sail ramura Dulgherul. Din platoul Dolama
pornesce catre Sud-Vest printre riurile Casamcea, 0 Eni-Sarai, culmea 1. dlulut Dulgherul,
cgruia Coru-Bair iT face legatura intre satele Hagi-Omer 0 Curudgea. Padurea Tau,san-

'Orman acopera o parte din acest dl in apropierea Hagi-OmeruluT, iar opus, pe valea
Casamcd sunt padurile de la Alifaci 0 Ceauchio. Restul dluluT e acoperit cu p4unT 0
araturt Pantele sunt repel;IT catre Casamcea, line spre Eni-SaraT, catre care 'Arta nu mill
diferite, aa, : dlul Meflelic-Bair la S. de satul Doerani, intre valea Hagi-OmeruluT 0 CiuciugeaCulac, Sulugeak-Bair in dreptul comuniT Calfa ; iar catre S. Turbencea-Bair 0 Mahometcea-

Bair, farmuresc valea Mahometcea. Inalfimea maxima, a dluluT Coru-Bair este de 315m,
intre Silistea 0 CeaL*-ChioT. Lungimea luT de 10 km. Intre satele Curudgea 0 Casamcea,
dlul Dulgherul se stramtza pentru a se largi apoT 0 a acopen i WA regiunea coprinsa
intro Casamcea la rasarit, Eni-Saral la apus 0 valea Cartal la miaza4, pana la confluenfa
van'. Cartalul cu Casamcea, la podul lul Gogea Amet, prin dlul Arman-Tepe.
Inalfimea maxima a dluluT Dulgherul este de 252m la movila Turbencea, intre Curudgea

0 Casamcea. Lungimea de peste 17 km. Pe culmea acestuT (161 se afla limita celor dou'
judefe, e taiat in tdte sensurile de drumurl, care pun in comunicafie satele aflate pe cele
dou va, pe care le desparte. E acoperit cu paunf 0 araturT.
Dlurile dintre Eni-SaraT, Dundre,

Boazgik Ei Cartal sati ramura Ineiretelor. Intre valen

Dulgherul (la V.) si Cartalul (la E.), botul dluluT Dulgherul se prelungesce prin dlul Cartal, a card inalflme nu trece peste 155 metri. El continu, ostura orografica,, legand dlul
Dulgherul Cu dlul .inssiratele.

Acesta este un dl ce se intinde de la N.-V. catre S.-E., de a lungul maluluI drept

al paraulur Cartalul. Lungimea luT este de 14 km., iar inalfimea maxima o are lamovila
infiratele de 209 metri. Este numit ast-fel, pentru ca pe coama lul sunt inlanfuite ma multe
movile, cum Taoba-Tepe (164m), Cioncal-Tepe (171m) 0 altele fara denumirl. El formza nodul

orografic al regiund ce se descrie. E acoperit cu pawnI 0 araturI 0 taiat de la E. la V.

de numercise drumurI, care unesc satele de pe valea Cartal Cu cele de pe Dunare. Tte
ramificafille acestuT dl ail direcfiunea de la Est catre Vest, ast-fel: 1. ramura de Nord
este delta Cadi-Cdsla, ce se prelungesce pang, la 115,rova sub diferite numirr: ddlul Capugiulut II-Are valea Dulgherul (la E.), riul EnisaraT (la N.) 0 valea CirneleT, are 115m inal-

fime ; ramura de dluri Hazarlik 0 Eschisarai se prelungesce pan la lacul Hazarlik 0

vrsarea riuluT Enisara; ramificapile dlulul Cadi-Cdsla sunt: a) dlul Tret-Movile, care
trimete o ramura spre Harwva, b) Dlul Ciobanulut 0 c) data la Caraula, aceste dou'
formza pintenele ce silesc Dunh,"rea sa descrie arcul de cerc de la Harsova. Tot dill dlul
Tret-Movile se lash' o ramura catre S. intre valea Cechirgea 0 Caimacli-dere, este a') movila Cerchirgeaua ce are 87m inalfime, domina Dunarea pana la marl' departarY, ca si b')
dlul Celea, wzat pe malul fluviuluT in drpta vaiT Caimacli-Dere.
0 a doua ramurbi a dluluT In0ratelor este 2. dlul Erchesk.
Sunt dou mamelone cu cate 189 0 234 metri inalfime, aezate la N. 0 S. de satul
cu acest nume, printre ele trece drumul de la Erkesek la Topal 0 BaltagescY. Dlul Capugiului (1651, servesce de legatura intro In0ratele 0 Erkesek.

Dlul Erkesek trimete 0 el la r.ndu-T treT ramurT care Dunare: a) ddlul Topalul
ce se term ina la movila Drdgaica (102m), intre valea TataruluT 0 Cechirgea, b) Dlul Olaculut cu maximum de inalfime la movila Olaculut (125m), intre valea Ttarulur 0 StupineT
0 c) dlul Zdvolulut cu 126m inglfime maxima, intre valen StupineT 0 valea Boazgic.

www.dacoromanica.ro

123

Tt regiunea acoperit de dlul Insiratelor i ramiflcatiile sale, e br'zdata in diferite directiunI de numer6se drumurI, care t6te converg catre comuna Siriu, ce formza centrul regiunil.

Ma insemnat, este soska Constanta-Harsova, care venind de la Dorobantul, suie culmea

dluluT Insiratelor, pe la Erkesek si de aci peste dlul TreI-Movile cob6ra la Harsova.
Terenul flind fertil, regiunea este bogata, acoperita cu semanaturI si fanete.
XXII. Dlul Dorobantul. De la drumul comunal TerzichioI-SatischioI, pana d'asupra CaramuratuluI, se intinde de la N.-V. catre S.-E., pe o lungime de 25 km., paralel riuluI Casam-

cea, dlul Bilarlar sa Dorobanful, a caruI inaltime maxima o are la N. pe dlul HagiBairam-Tepe de 214m, si cob6ra pana la 177', la movila Ester-Cara-Tepe. Pe culmea acestuI
dl sunt mal' multe movile : Ko-Tepe-Bair (203m), Ghelingek-Tepe (189"), Bilarlar-Tepesi
(187'). Gima sa formz, linia despartit6re a apelor. Forma lul este alungita, latimea ma-

xim nu trece de 2 km.

Centrul regiuniI acoperita de ramiflcatiile acestuI del 11 ocupa satul Ghelingek, catre
care converg telte drumurile.
De insemnat este sosua Constanta-Harsova, care vine de la Caramurat, pe la Carol I
si Dorobantul, dupa care urca dlul pentru a duce pe la Saragea si Topolog.
RamifIcatiile acestuI dl sunt numerlise, atat catre V., cat si catre E.
Dlul Man-Corman, cohira usor de la movila Hagi-Bairam-Tepe catre rsarit i
ocupa tt partea coprinsa filtre vile TerzichioI si Ceatalorman, pana la confluenta acesteI
din urma, cu valea riuluI Casamcea.
Dlul Tepe, prelungit prin Cara-Tepe-Bair, intre \ralea Ceatalorman, riul Casamcea
si valea Kirislic, formza tarmul stncos al Casamcd, in dreptul satuluI Kirislik.

De la movila Ghelingek-Tepe se las catre S.-E., printre valle Odi-Culac, Kirislik

(la N.) si valea EsteruluI: 3. Data Ghelingek-Bair, care trimete o 1-amura: a) Kiriflik-Bair
catre N.-E., pana la confluenta vaiI Kirislik cu riul Casamcea, dominand asupra satuluI
Kirislik, (cad are 137"1 inaltime), iar o alta b) Seremet-Bair, pana in cotul format de d'Al
Casamcea, in dreptul satuluI Seremet i confluenta cu riusorul Apa-Visterna ; are 134"'
inaltime, e de natura pietr6sd, de aceia si malurile Casamcef sunt stanc6se i abrupte.
De la movila Estez-Kara-Tepe pornesce catre rsarit : 4. dlul Caramurat intre ApaVisterna, Casamcea i valea Palazu-Mic. Inaltimea de 145', pe care o atinge la movila
BeripTepesi, este maxima.
C6,tre apus, Bilarlar-Bair trimete ramurile :
5. Alah-Bair e un mamelon stncos isolat, aelat la confluenta vailor Boazgiculd cu Saracea-Dere. Inaltimea luI este de 204m si domina tot terenul din prejur pana la Dudare. Natura
curilisa a acestuI mamelon a facut s, i se dea numirea de Dlul luT Dumnezeti, despre care
exista si o legenda turcsca. La p6lele sale stail ascunse satele SatischioI si BaltagescI.

Fig. 25.

Alah-Bair. (Dupa K. F. Peters).

6. Dlul Pdnar-Bair pornesce de la Kos-Tepe-Bair, printre valle Boazgiculul i Silistea.

Lungimea 1111 este de 20 km. ; o ramulla: a) Sarugea-Bair (1871"), a acestuia trmuresce

valea Saragea opus dluld Alah-Bair. Inaltimea maxima a dlului Pandr-Bair este de
146m la movila Boazgilc-Tepe ; dlurile b) la movila Grecului ci c) Nadacu sunt ultimele rami-

flcatiI ale ha PcInar-Bair intre Taspunar i Seiment

www.dacoromanica.ro

124

0 altg, ramura pornesce de la movila Ghelingek-Tepe, printre vaile Silistea si Tibrinu,

este : 7. dlul Mahomet-Bair, care se prelungesce pana la Dunare sub diferite numirl. Lun-

gimea acester ram ure este de apr6pe 30 km., lar inaltimea maxima de 129m la movila
Bilarlar. In dreptul satuluI Taspunar, dlul se numesce Cable-Bair 0 cobra la 114m 0 ramura
ce trimete printre valea Tortoman si Geabac-Ceair se numesce a) Geabac-Bair 0 are 106m inaltime la movila Tortoman. Catre S.-V. de Taspunar, MIA se numesce Karapat-Daga 0 in fine
sub numirea de Mid din Izlaz se termina la Dunare in dreptul Seimenilor mid la 50m inaltime.
De la nzovila Mezarlik (100m) d'asupra satulul Kior-Cesme : 8. dlul Mezartilc-Bair cobra intre vane Pomana-Ceair si Sali-BeI-Dere, pang la confltienta lor, la satul Taspunar.
Inaltimea luI maxima este la movila Miulten-Tepe, de 109 metri.

Tot din movila Gherlingek-Tepe a Mullet Dorobanful, cobr, catre S.-V., printre
vile Tas1A-Iuk-Dere si valea satuld Bilarlar : 9. dlul Bilarlar, ce domina satul cu acest
nume, aselat la plele sale S.-Estice.
In fine o ultima ramificatie a ddlului Dorobantul, pornesce din movila Bilarlar-Tepesi,
este : 10. dlul Pa,spala-Bair cu inaltime maxima de 137' El e coprins intre vaile satelor

Bilarlar si Derechia Lungimea lul este de 16 km., pang d'asupra satuld. Tortoman.
XXIII. Dlul Armut-Bair. Este o continuare a dlulur Dorobantul, intre care Itanldk-Bair

le servesce de legatura. Armut-Bair se intinde in forma de arc de cerc a card concavitate e ocupata de comuna Caramurat. Lungimea lust' este de 17 km. si cobra de la cota
142m, pana la 103m, in movila Tepe-Caramurat, cu o panta de 0,002 pe metru. E taiat de
mal multe drumurl, care converg catre Caramurat, centrul regiuniI ; mal importanta e sosua Constanta-Harsova, care vine de la Canara, urea dlul pentru a cobori la Caramurat. RamificaPile sale Estice sunt dou :
Dlul Dolufacd intre satul cu acest nume (ruinat) si Cikrakci, si
Dlul Carachiot-Bair, intre Cikrakci si Cogea-Ali, ultimele pante ale acestor dou
Mull tarmuresc lacul Tasaul.
Ramurile, ce trimete catre Vest sunt mal importante prin lungimea lor. Intre vaile
Tibrinul, Geabacula, DerechioI, pan la satul Carol I, la N. si N.-V., si intre CaramureCeair, Hagi-Cabul-Ceair, Chiostel si valea CarasuluI, se intinde o ramura de dl, care se
prelungesce pan la Cerna-Voda sub diferite numirI, ast-fel :
Murat-Bair intre satele Caramurat si Carol I, are 130m inalti me maxima., 4. Dtul Derechioi
si 5. Docuzol-Bair intre Derechior si Docuzol. Inaltimea maxima este de 108"1 la punctul Docuzol.

6. Cilibichia-Bair 0 7. Devcea-Bair In dreptul satelor cu acest nume, 8. Oba-Bair cu

ramura ce trimete catre satul CilibichioI, numit a) Ciokurak-Bair si pe care valea ObaCulac o desparte de: 9. Mill Bekiraga-Bair. Delia Oba-Bair are inaltime maxima de 126m
la movila Maiacli-Oba la S. de Devcea.
10. Mid Turculut, 11. dlul Dermengiutui 0 12. detul Cernavoda sunt ultimele ramificatiI ale acestul lung del, de peste 37 km. de la comuna Carol I pan la Cernavoda.
0 alta ramura, pe care dlul Armut-Bair o trimete &are S.V. este 13. dlul HagiCabul, intre vaile Hagi-Cabul si Carata, el se termina prin dlul Chiostel, la r6sritul satuluI Cu acest nume.
14. dlul Nazdrcea si 15. dlul Caratai, intre valle CarataI si Horoslar, sunt ultimele
ramificatiI ce dlul Armut-Bair trimete dare Sud, pana la Valul luI Traian.
XXIV. Dlurile dintre Caramurat i Constanta. Terenul intre aceste dou puncte este putin

ondulat si semanat din distanta in distanta cu movile isolate, ast-fel :

1. Tepe-Bair cu movila imbinatd (83m), 2. Duran-Bair cu Islam-Tepe (91m), la Vest de

Canara si Cogea-Ali, sunt de un relief putin pronuntat fata de terenul inconjurator.

Dintre satele Palazul-Mare si Anadolchidi pornesce catre Apus 3. dlul Horoslariol-Bair,

intre valea Hasancea si valea Horoslar. Relieful sat este destul de bine simtit intre aceste
dou val. Maximum de inaltime il are in movila Tasli-Bair de 85m. Pantele sale se terming la satul Alacapu, sub numirea de Gherme-Bair.
Ciatal-Iuk (71m), Cunesi-Iuk (71m), Tati-Iuk (72m), sunt movile isolate la Apus de Constanta.

La bariera orasuluI, Avretak-Tepe are 57" inaltime, doming Drawl pang la Mare.

www.dacoromanica.ro

125

Tablori de orografia bobrogiet

fCULMI

PRINCIPA LE

SECUNDARE

TERTIARE

QUATERNARE

A) Orografia de la Sudul vii Carasu :

I.

Dlurt Infra Dunire qi Partul Pampur-Ghiolgiu:

Icral-Ceaia-Bair, sad
Iapcea-Bair i D. BugeaculuI.
Sart-Mesea-Bair.

TrAncovita.
Cdriimidei.

II. DlurT tntre Pampur-Ghiolgiu li Valea GlIrlita:

Belezliki-Strt.

fa) Saban-Bair, sad HagiMahale-Orman-Bair. i

Durac-Strt terminat
k
prin Burun-Slrt.
Pinirlic-Bair, prelungit prin Tiumbet Bair.
Bei-Orman-Bair.
Regene-Bair.
Carvan.

a') Bone-Slrt.
k

Tanas-Sirt.
Versat-Sirt.

III. /Merl Intro Vile Willa 1$1 Canara-Ceair:

I fa') Cara-Burun-Bair.
,' b') Ciugiuk-Iol-Bair sail

ia) 'Ilk Mezarli.

Carvan-Bair.

b) Dlul ptiduriI Barbotal-Orman.

Coslugea, numit la
frontierii Cirigi- IolBair, se continua sub
numele : SIrt - Iol Bair, Curdeli, Coslu-

Dlul dincolo de Siliste.

Dlul Ceatal-Orman.
e) Dail Uzum-Bair, pre-

gea, la 2 movile i

lungi t ca dlul Petrel.

dlul de la Cetate.

Dlul cu movila Caragea.

Id)
e) D. Canli-Dere.

11. Dermen-Slrt.

{a4) D. Olucli.

Dlul GArli-tei.

Scorct.
Taplic.
la') Draka, terminat cu D.
l Dervent.

V. NWT mire vine Canara Il Beilicu:

Uzum-Bair.

{a) Siran-Culac-Bair.
Cara-Peretlik-Artasi.
Aivalik-Bair.
Macinora, prelungit
ca Capuschiol-Bair.

Gheci - Orman -Bair {a) Echerli - Orman sad

sad Caralmu - Or0 rta-Burun.
man.
b) Uzum-Bair sad SInfrIol-Bair.

{a') Sari-Iol-Bair.

laa) Uzum-Mesea-SIrt.
b") Aslama-SIrt i dlul
Dobromir din vale.
c) Sanetr-Bair.
d") Ba.-Punar-Slr t.

Chiuciuk -Hagi -Slit,

Mezarlic -Bair, sail

Taili-Srt -Havele -

le') Burun.

www.dacoromanica.ro

1.26

TERTIARE

SECUNDARE

CULMI PR1NCIPALE

QUATERNARE

r aa) Arpalic.
Idem.

Idem.

f b') Ba-Punar-Sfrt, con'

tinuat prin Dlul Dist trail.

ba) Ceatal - Orinan, sail

Hasan-Orman.
Cu) Mezarlic- Bair, pre)
lungit cu dlul de
C4IeI, dlul de la Merkez, Cia-

cal, Macuc, Calbur-

gina .1 Tuna-Orman.
Id'asupra

Dermen-Sfrt.
Irasli-Bair sa TechechioI-Bair i Sitma- (a) GheorghenI - OrmanBair.
Bair.
Azarlik.
V. Niue( Hike Vilna Beilieu

D. Docuzaci.

Hairamchioi.
AcciaIfk.

f a) D. Morii i MalcocIMezarlfc.
t b) Demircea.
a) Coroclik-B.
a) Kalaigi.

Urluia

a') Tiulia - Babalik,

Sevendicul.

Cara-Peletli.

Ghiol-Punar.

/a)
k

Ghiol-Ghelgik-B
Mulver - Acceuci, sail /a') Cara-Amat-Bair.
Echii -Iuiuk - alceac,
Cuzgun.
Chior -cuiusu, MarCaraula.
leanu, Zb rei a cu Meig.
Demircea.
DragaiceI i Movifa
Chior-Cuiusu.
Comorit
Curualceac.
g) Caraaci-Alcea.
Uzum-Culac-Bair sail
D. Polucci.
Catita.
VI. Mull la Sudul yin Borungea :

Derechioi sail BairIuiuk sag Sarf-Bair.

AlibichioI.

Bair Mezarlfc.
Mamuzli.

Mezarlic-Bair.
{a)
ke) Coru-Bair.

la') Skender sail TurlaBair .1 Cara-Pelieclic.

D. Caraomer, AlibichioI, Mezarlfc, Ghiuvenu

i Cara-Iuiuk.

la) Mezarlfc sail Bas-Punar.

fr) Bairam - Dede sail (a") Tuzla-Mezarlfk-B.

Cialet-Perde.
V) Cisme-Bair, cu dlul
1
Topasler.

a') Bairam-Dede-Bair.

b) Merdevenli-Bair.
c) Carasuluk-Bair.

d) Arta-Burun.

f a') Tatar-Bair.
b') Edilchioi-Tepe.
(c9 Cogea-Sfrt-Bair.

Culac-Bair.
Dikil-Tasf.

VII. Dlurlf la Nordul Tiff Borungea:

( a) Cesme-Bair.
)1b) Havale - Canara-Bair,

sa Tuzla-Bair.

www.dacoromanica.ro

aa) Amzacea.

127

CULMI PRINCIPALE

TERTIARE

SECUNDARE

QUATERNARE

Coru-Bair sati GiatriBair si D. Arabagi.

Adam - Clisse - Bair,
sail Iusufunar, Talasman cu D. Diuc, Mus-

a) Coru -Giugiuk -B. si

Adam-Clissetarifi-B.

tana si Germeli.

b') Kiosseler.

Ja") ErghinanIfk.
(b") Chior-cu-Bair.
I a") Kiuciuk-Cesme-Bair.

e') Iomer-Bei-Iutlu.

; V) Kezlen-Sfrt.
(e") Canen-gurse.

d') Sarf-Iuk-Bair.

la") Susustaxiff-Bair, sail

Dikilitas-Bair-Sfrt si
Diordumgi - Orman
cu ramificatia:
1 a-) Cinghinea-Orman-B.
1

e') Orta-Burun-Bair, sail

Buiuk-Mezarlfk-B.

f') Caceamac-Orman-B.
si Iutluk-Bair.
j

g) Cara-Dede-Bair.

a") Merea-Bair-Cara-Iu-

iuk.

I b') Caramancea.
(c") Firibei.
Kireslfk-Bair.

Canli.

Cesme.

23. Mezarlik - BorungeaBair.

(a") Ciocan sati Baciu.

Malagenl. i 0 0 0 6
,a]r4
I
i e " ) Mamele saii
iv....5,...t,
Jocuj.
i
Nc.b2oe

d') Petera si

e) Muuruazliki-Bair.

1-,-,

Geam-Pasa. Vel L

1(

Copadin si Arabi-Alceala.
l3avi-Kiuciuk-Biulbiul

terminat cu: Cioba-

nisa s'i Kedreanu.

19 Arabi -Iuk -Bair, sail
Uzum -Bair, Cara Oba-Bair, Sfrt-CaiaBair si Cabula-Bair.
m') Tanai-Tiubessi.
n') Cara-dede sau Alcargea, Ciacal s'i Pastera.
o') Bei- Aslan, prelungit
cu Akargea.
p') Orcen-Bair.

a") Orcen-Mezarlic, ere-

lungit cu Odagi-B.
b") Carachiol - Bair, prelungit cu Vaivasin;
a-) Alibei.

g') Buiuk -Biulbiul, pre -

b-) 'rabia

lungit cu D. de la
Murfat.

Frant. prel.
cu Congas,

.c3

Perdea- Culac,'Amzali,
Uduamel,U-

zum- Amet

1.,

si TeteraI,

Kuluk-Bair, prelungit
cuKiuciuk-Murfat-B.

Bair.

I a") Orman-B.
Mangala- Culac-Bair. ;b") Canara-B.
(e) Cesme-Culac-B.

www.dacoromanica.ro

It
' ...a

9,2

20

Zs] id .

-;--

Is

128

TER TI A RE

SECUNDARE

CULMI PRINCIPALE

t') Elibechioi - Bair, sail

Osmancea - Bair si

Curu-Bair.
I u') Topraisari, cu Meragi- jPrelungirile dlurilor :
Bair.
k
Iol-Cara-Bair si Cori
kez-Iuk-Bair.

Idem.

Idem.

VIII. DlurT pe Versantul Pontic, la Sud de Valea Carasu:

a') Murfatcea-Cairac.

I a) Mezarlik-Bair.
i b) Egi-Iuiuk, sail Mesar11k-Sfrt.

22. D. Caraomer.

r) Coru-Sirt, sail CaraIuiuk.

Kirizi-Iuk.
Tausan-Bair ;:i Dermen-Bair.
Cara-Iuk-Tepe.
Telegraf-Tepessi.
Denis-Ialasi-Bair.

Hoscadin.
Sarighiol, prelungit

ell D. Keragi.
Mamutusta.

B) Orografia la Nordul Vfi Carasu :

I. Nodul Orografic:

1. Piscul nalt i Tutuiat.

Culmea MicinuluT :

PricopanuluI.
Aganim.

Stubeiului.
b')
VitelaruluI.
{a')

a) Cheia sa Sitriiria.

GrecI.

Carkaliu.
III. Culmea Bugeaculul:

Oltoiu.
Pietrosu.
b)
Piscu-rosu.
Sevatin cu Mov. Mi- ta)
lanu.
a) Cararilor.
MilcovuluT.
D. cu monument.
D. BugeaculuI.

11

IV. Culmea Isakcel:

D. Teilor.
Cadiului.
Cocosul.

Brzul.

la) Galmele fnsirate

Galma-mare.
b) Muntele WI Asan.
Taitei.

Piatra rosie.
Tugulea.
Nicolitelul.

ta)

QUATERNARE

Parlita.
Isvorul.
V. Dlul Mare :

1. Dlul Mare, continuatll

prin D. Armut-Conac.

www.dacoromanica.ro

129

SECUNDARE

CULMI PRINCIPALE

QUATERNARE

TERTIARE

VI. Peninsula gPeuee.

Cornrei.

{a) Stemca Mare i mica.

Movila Sdpat..

Pietrosul.
Cortel.
Coazima.

Ca.sla

Tulca
D. Mare.
Caracil.
Morughiol, cu Dlul-

Cartal Tepe.
{a) Tausan-Tepe.
( a) CarieriI.
Derven-Tepe.
jb) Beily.
Id) Imalac, sad CeatalTepe.
e) Calica.

cu - cetate i Cara-

Bair.
Bes-Tepe.
Redi.

Desli-Cairac, prelungit cu Citusul-Mare,

Dlul - cu - cununii,

Pietros si Dlul-cupomi.

Uzum-Bair, prelungit
cu Tausan-Tepe, Cazalgic, Ceatal, Opta,
Ta-Bair, D
fundul-Gavanului
Tugurlea-Bair.
O

VII. [Murk dintre TaitaDli Telita:

PArlita.
Boclogea.

Isveyelor.

Dlul Fundul Burtfi.

f a) Coslugea, prelungit cu

D. Geaferca. i Pie-

ttrosul.

{a) 13ostitnarilor.
b) Eni - 0 rmangic - Tepe,

prelungit cu EschiBalb.c.

C) Acadan.

a) Curu-Bair.
Ciliculut

CataloI continuat cu

b') Canagic.
C') Slamuni-Culac.
Tatar-Bair.
Ghel-Tepe.

Ja) Carcaman-Bair.
b) Cogea-Bair.

Ghiulele-Tepe.
Sari-Tape.
Deniz-Tepe.

VIII. D6lurile dintre Calistra

i Cerna

a) Culmea principald:
Coslug.

Stubeilor.
Negoiu.
Almalia.

Secaru.
b) Piatra Mana
{a)

a) Tiganca
b) Ranzura Cerna :

1. Daiaman.

Raman-Bair.
Sala-Cula.

17

71890

www.dacoromanica.ro

130

CULMI PRINCIPALE

SECUNDARE

Megina.
Piatra-ascutitit.

Priopcea.
Curt-Bair
Para-Bair.
D. Iacob.

Piatra-rfis,.

TERTIARE

QUATERNARE

Bujor.
Caracicula.

(e) Piatra ro0e.

I a) Iglicira mare.
b)

WWI Manole.
id) Dlul Gorgova.
IX. Marne dintre Cerna f i Aiorman:

Dlul I avid.
AmzalaI.

Carapcea.
Ciubucluc-Bair.
Cale-Bair.
Sakar-Bair.
Ta0ic-Bair.

(a) Hancearca.
tb) Sitt-Bair.
a) Carapcea-Balabancea.
a) Cerna.

a) Borun-Bair.
X. Culmea Picinga:

1. Dijkadael terminal cu
Hasanlar.
{a) Kiuciuk-Kara.
XI. Culmea BabadaguluT:

Gheobilche-B.
Dautcea seal Utz Bair
(D. FetiI).
ConsululuI.

Iasi-Orman, numit
Canara-Cem sa Eskiliorman.
Bac-Ceau.

Jidini sa Pelitu.
Uzun-Bair, numit
TazIf-Bair, terminat f a) Pietrosul.
prin Cuzu-Mare.
s b) Balar-Bair.
a) Uzun-Bair.
b) Orman-Bair.
e) Camena.

8. Carada.
Caragidi-Bair.
e) Jaila-Bair.
kf) Janchi-Bair.

a') Sevaiova-Harf.
b") Pahotnikiii-Hart
te) Camena.
{

Asmalar-Bair.

a) Orla-Bair.

9. Visterna sa Bairak
Acairac-Bair.

b) Koium-Baba.

e) Balta-Bair.
Canara-Baba.

l1d)
d)

te) StuparI, prelungit cu

Calacula B, Molla 0

CalabalAk-Bair.
( a) Golovar-Bair.
I b) Iuk-Bair.
c) Casavet-Bair.
10. Orta-Bair, legat prin d) Ta*-Burun.
Samaldar-Bair.
e) Mull Gras.
Buiuk-Orman.
Ac-Topraclac.
CaramankioI.
1
Dolojman.

www.dacoromanica.ro

fr

131.

CULMI PRINCIPALE

SECUNDARE

QUATERN ARE

TERTIA HE

XII. Sultan-Bair.

XIII. Dlurile dintre Aiorman i Rosti

Ghiun - Ghiurmes si

Ghiolgik-Bair.

Canat-Calfa.
b) Esil-Tepe.
e Camber-Tepessi.

d) Baba-Bair.

ir)

Movila-Cazacilor.

Setnetr-Ta.-Tepessi.

Koium-Punar.

XIV. Dlurile dintre Rostl i Eni-Saral:

1. Ramazan,numitsiCeemsicu-B. cu Kerkenes-Bair si Hagi Kapar - Tepe, cu CaraTepe.

{a) D. Rosli.

MosuluI.
Cairac, numi t si Mezet.

b) Stanciti, numit si Dlul

Viilor.

e) NtimolescI, nunait si
D. Garliciil.
el) Karapelit, numit si Elmeliki, Balgiul, Eni-

SaraI, Cilibiul, Viilor. {a') Dlul la TAIT&

XV. Ramura dintre cele doui Slave:

1. Ciucurova, numit

,i

D. TopologuluT s'i Ki- { a. D. Bas-Punar, numit

risliva.

si D. Ibrisioru.

XVI. DAM Periclic :

1. Periclic.

Cara-misea-Tepe.
b) Batacl-Basa.
H(a)

11

XVII. Platoul Dolama :

1. Dolama.

a) Coru-Bair.

ilt b) Caira-Kairac.

11

11

XVIII. Ramura dintre Beidaut 1 Slava

a) Iuriluc-Bair.
lb) Sari-Meselic.
e) Sacar-Bair.
(l) Kiuriuk-Bair, cu Eniceri, Cara - Burun,
1. Ciamurli sari TesteTas-Bair, Bal-Bair si
mel.

a') Deolniuk-Bair.

Tas1A-Rair.
e) Dolojan s'i Dalackl, p re-

lungite prin Solugean, Movila Verde

si Durale.

www.dacoromanica.ro

132

CULMI PRINCIPALE

TERTIARE

SECUNDARE

QUKFERNARE

XIX. Dlurile dintre Casamcea VI Beidaut sad Culmea_Sarl-ghiol :

Cesme.
Caildere.
Ghiurgeamrfk.
Gogea-Bair.
AlitacEl.

Saxancairac.
Sulugean.
Saxancula.
IucI - Tepe, prelungit
cu Kiumuk-kioi Bair.

Ta-Tepe.

Caranasuf.
b') Cara-Burun.
[a')
e') Acik-Suat.
I
d') Cale.
e') Mormintelor.
r) Coba-luk.
g') Amze-Saisf.

I. Cairetc-Kairak, numit

Caragea-Punar

HaidAn.

D. Sarighiol.

/) Retmnic, cu Iartm-luk,
teirmurit de D. Ta06,culac; continuat prin
Caskalak-I3air.

Peklic.
Zandan-Bair.
so) Hagi-Avat-Bair.

a') Inan-Bair.
b'J 1/ eli-Tepe-Bair.
C') Alichulac-Bar.

d') Tasaul-Sfrtf.

if1

e') Ta-Culac.
f') Movila-Cillddrit.

XX. Marne dintre Castimcea gl Saraill :

Dulgherul, cu CoruBair, se mal numesce: Meselic-Bair,

Solugean, Turben cea, Mahometcea

Arman-Tepe.

XXI. Mul iniratelor cu Carta!:

t Cadi-Casla, prelungit (a) Trei-Movile.

prin D. Ca pugi ul, Hasarlfk i Eski-Sarat. b) Ciobanul.
lc) Caraula.
Erkesek.

fa') Mov. Cekirgea.

kb') Dlul Celea.

fa) Topal.

b) Olacul.

ic) Zavol.

XXII. NW! Borobanjul cu Hagi-Bairam-Tepe :

Man-Corman.
Dlul Tepe, tprelungit
prin Cara-Tepe-Bair.
{
Ghelingek-Bair.
Caramurat.
Alah-Bair.

Thinar-Bair

Kirislik-Bair.
Seremet-Bair.

a) Saragea-Bair.
;b) La Movila GreculuI.
(e) Nadacu.

Mahome Oak, numit :

Cable-Bair, KarapatDaga i Dlul din
{a) Geabac-Bair.
Islaz.
Mezarlfk-Bair.
Bilarlar.
Paspala-Bair.

www.dacoromanica.ro

fa") Movila Mare.

tb") Maadem-Bair.

133

CULMI PRINCIPALE

SECUNDARE

TERTIARE

XXIII. Armut-Bair cu Ilanlac-Bair:

Dolufacd,.

Carachioi-Bair.
Murat-Bair.
Derechioi.
Docuzol.
CilibichioL
Devcea.
Oba.

Bekiraga.
TurculuI.
Dermegiulut
Cerna-Voda.
f 3. Hagi-Cabul, terminat
cu D. Chiostel.
Nazilrcea.
Caratal.

a) Ciorkurak-Bair.

XXIV. !Muffle dintre Caramurat I Constanta:

Tepe-Bair.

Duran-Bair.
Horoslar-Iol-Bair cu
Gherme-Bair.

www.dacoromanica.ro

QUATERNARE

134

CAPITOLUL III.

HYDROGRAFIFI
De si inconjurata de 3 parti de apa, totusI Dobrogia nu este de o protiva udata pe tta
intinderea teritoriului eI.
Catre Sud, pana la valea CarasuluI, fagasurI enorme, probabil vechf albff ale unor
cursurI de ap disparute acum, o brazdeoza in bite directiunile ; ele se deschid tie &dire

Dunare, fie c.a."tre Ma-

r
-

rea-Nga, in nicIunul
din ele nu sierpuesce

=.
-

vre un riusor; chiar

apa aci se gasesce
la marl adancimI in

puturI, din earl se

sc6te cu mare greutate prin ajutorul

---

vrtejurilor cu ma-

-ffer---

negiil.

Catre Nord de
valea Carasuld, riurile sunt abondente
In aPa, insa din causa configuratid soluluI a &drill' spinare

orografica este mal

aprdpe de Dunare,
riurile sunt de acsta
parte scurte i repe4

A 144,1

Ake '.;
e

V4

OI, contraria de cea

ce se observa in basinul MariI-Negre.

Fig. 26.

Put Cu manej. (Duna Kanitz).

Duneirea pi Marea sunt cele data basinurf , carr adun apele

Dobrogiet, direct sail

prin intermediul lacurilor serranate la mid departarI pe 16rmurile lor.

Este dar natural a imparti Dobrogia sub raportul hidrogralic in dou basinurl marr:
acel al Dundrif ci acel al Meirii-Negre.
Dui-area insd, din causa directiuniI &ante in unghia drept a cursuluI, are basinul
impartit in dou6 : Vest jsi Nord dundrean. Delta va ocupa un capitol separat in studiul nostru.

Valle am crelut mar nemerit a le clasa la capitolul acesta, de oare-ce ele formza
un sistem cu cursul riurilor.
Vane ce iaa nascere pe frontiera de Sud si carI nu Vi a continuitatea pe teritoriul
dobrogean, vor fi studiate separat.
Ast-fel dar am imparlit acest capitol in:
Basinul Vest-duneirean

Basinul Nord-dunrean
Basinul Mril Negre
IV. Delta

7250 kmp. (intre Punctul Terminus si Azaclail.)

i Dunavl.)

2340 (intre Azacla

3320
2690
Total 15.600 kmp.
.

www.dacoromanica.ro

1.35

I.

ConsideraVunT asupra sistemuluT hidrografic.')

Dunrea are un caracter curios 0 este un fluviii, care pune in leghtur dou basinurr.
Chiar cursul a inferior, socotit de la imbucdtura esticd a Portilor-de-Fier 0 care in vechime
purta numele de Ister, trece printr'un basin.
Considerat in general, conturul sudic al acestur basin pornesce din grupurile munt6se
cele mar inalte, trec6nd peste Vitc i pasurile de la Samakov, ca o linie complicat
frte neregulatd de separatie a apelor, peste basele cristaline ale lanturilor est-balcanice
de la Sipca (intre TArnova i Kazanlik); deviazd, apor imediat de la crsta muntilor,
pentru a se indrepta peste partile delur6se ale Bulgaria nord-estice, parcurgnd indltimile
de formatiune eocenicd i cretacicd de la nordul Sumle i dup ce inconjurd depresiunea
de la Bazargik, ajunge in inaltele platforme de pdmnt galben i pietre vdr6se miocenice,
din care isvorsc pariia4e1e, care se varsd in Dundre in dreptul RaoveY, pentru a atinge
In fine aprelpe de Constanta, Marea.
De aci cotesce iarasY catre N.-V., dupd ce atinge Alah-Bair (la S.-E. de HArwva), trece
transversal peste munlir BabadaguluI, unde vArful granitic Sakarbair (264 stAngenI d'asupra

Mdrir) formzd punctul cel mar inalt la satul Atmagea, taie apor peste o ea de 1.45
stangenI ingusta depresiune la Satul Akpunar, care desparte muntir din care se compun
complicatele mase ale Dobrogier nordice, ir continua apor drumul printre valea Tager 0
depresiunea dundreand la Cerna in airectia Nord-Vesticd, pAnd 1. I/2 mild departe de S.E.
Mdcinulur, unde cotesce brusc cdtre, S.E. 0 "i4I continud drumul paralel cu cursul principal
al Delta i cu bratul Sf. Gheorghe, trecind in acst parte peste culmI de delurr de 168-135
de stAngenr, adese-orI numaI peste platourI de pmnt galben de 70 stAngenr d'asupra

niveluld MArff, pAnA ce cob6rA la rsArit de lantul muntilor Be-Tepe, peste terasele
argilse i calcar6se, 0 in sfarsit este thiat de bratul Dunavl.
Partea din urmei a acestei Unit, de la Mein in jos, nu mat' trebu6 consideratei ca delimitarea basinulut Istrului, ci ca margine abruptei a Deltei Dundrii, care in inteles mai restrcins,
trebue luatei ca un membru de sine stateitor al fluviulut i repartizat la basinul pontic.
0 urmare a acesteI consideratiunI este, cd numal trebue socotit Prutul, ca fc8nd parte
din basinul Istrulur, ci ca limit desprtitre nord-esticd a acestur basin, cad in adevr el
-

formza spatele dlurilor dintre Siret i Prut, care de fapt se Malta in mod simtitor d'asupra nivelulul teraselor de phmnt galben de pe malul stng al Dundrif, de la Brdila.
Dar din cauza nestabilittir limiter sudice a bazinulur, cum 0 a natureI curise a
limitel Nord-Estice ardtata mar sus, trebue s ne indoim f6rte mult chiar despre realitatea until basin Istrian.
Acsta este feIrte greti de j ustificat numar cu consideratiunI pur geograflce ; dar ipotezele nstre se adeveresc, daca pe de o parte vom lua in consideratie constitutiunea regiunir din punctul de vedere geologic, iar pe de alta cursul fluviulur.
Sub acest raport relgiunile geologice ale Dobrogia sunt destul de des1u0te, cdcI ele
aratd, ca directiunea maselor muntse din care tinutul deluros dintre Mdcin i lagunele
din nordul Constanter reprezintd o rmd0t6 este a4a, de bine indreptatd de la S.E. care
N.V., in ct axa c6mer regiunir dintre Siret i Prut corespunde intocmar prelungirir acestora. Acelemr stand vechl pe care le sparge fluviul intre Ofwva i Gura-Vdir, formzd
aci pintenile pe care muntif Dobrogder Il indrptd chtre Braila 0 Galati i cdtre care tind
masele cristaline ale Bucovina 0 Moldover.
Afard de acestea, dacd tinem srna, c lantul sub-marin pe care l'a fdcut cunoscut
marinarir englezI (Spratt) 0 care lgd Balcanul estic de Crimeia (0 cd insula Fidonisi=
') Dupti K. F. Peters. Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha, publicat in Denkschriften der Kaiserlichen Akadernie der Wissenschaften. Wien 1867, pag. 91-104.

www.dacoromanica.ro

136

$erpilor), nu e alt-ceva de cat o bucata separata din cema dlurilor din nordul Dobrogiei
(Bes-Tepe), atuncI vedem, ca el impreuna muntir bulgaro-tracicI (Balcanir) i cu sistemul
muntos sarbo-transilvdnean, formza un sistem de baza geologic si orografic, care inconjra imensul spatiii al basinulur.
$i chiar daca, nu tinem sma de cele aratate mar sus, ca neflind destul de deslusite
despre existenta presenta a regiund, iar pe de alta parte abstractie facnd de riul Camcic,
Devno i micele paraiase de pe celste ca tinuturr de sine statatre, totusl muntiI DobrogieI par ca un considerabil punct Insemnat in Intinsa depresiune dintre capul Eminech
munir transilvnenr.
Apele perieldeI DriftuluI ai format prin depositarile lor cstele nordice si cele de Vest
ale tinuturilor Pontulur 'Ana la BalcanI.
Marele arc de cerc pe care U descrie fluviul entre Porlile-de-Fier i Galari nu este termurit
nict de sisteme munt6se rezistente, nici nu este un drum inteimpllitor, pe care Duntirea U parcurge n acstei depresiune.

depresiune in sensul propriti OiS al cuvintulur exista numal pe partea stnga a

fluviulu, unde el impingndu-se spre sud, din directia nord-vestic pe care o avea maI

inainte, descrie cu incetul un arc de cerc, lasnd In urma sa suprafete aluviale de

6-8 mile.
In partea drpta este trmurit de o terasa de huma driftica, Malta de 1.00-400
picire, care corespunde de cea-Palta parte cu terasele i colinele Muntenil.
depresiune bulgara nu exista de cat in Valle riurilor Isker, Vid, Iantra, etc., pe
and In Muntenia ea se manifesta prin terasele succesive, care par a atinge nivelul maxim
de 30-40 picire d'asupra etiagiuluI fluviuld, ele nu sunt formate din Lss, ci din aluviunI mar nouI de felul SiltuluI din basinul Dunarir de mijloc. De partea Bulgariel se observa pe alocurea ramasite din vechile cursurl ale fluviulut
Fiind-ca terasa dintre Siret i Prut, cum si marginea repede a Deltel Dunarif din
Basarabia este compusa tot din huma driftica (Lss), de aceia ea formza, impreuna Cu
pintenile muntilor Dobrogiei o ultima stramtre fluvial& analg& cu aceia de la Portilede-Fier, asa ca partea din susul aceste terase se pte considera ca un basin independent.
Iac pentru ce s'a lis la inceputul acestut capitol, cei cursul inferior al fluviuluE formzei
un basin.

Incontestabil, c partea cea maI importanta a Dunari-de-Jos este acea coprinsa intre
Silistra i crestetul DelteI, la importantul oras comercial Galati.
Aci cursul fluviuluI este asa de adanc i malul repede al Dobrogier relativ asa de
Malt, in cat se observ sub lss nu numaI lungimI marl de formatiune miocenica,, ci
straturr maI vechr, care jca rolul unur masiv fundamental fata de Intregul sistem deluros
al 1Bu1gariel.

Intre Rasova i Harsova apar frte des ca nisce mase stncelse, care dati OrmuluI
un caracter frte impozant.
De la liarsova In jos, unde fluviul formand maI multe insule, se Imparte In dou6
brate, domina iar o terasa argilsa uniforma 'Ana la satul Picinga, unde ajunge pang,
la o inaltime 100-150 pici6re.
Aprpe de acest sat inaintza pana in bratul Dunarir un masiv de piatra verde 'Ana
In malul fluviuluI, aci bratul este impins catre vest de o depresiune mlastinsa, mancata

de o garla mare numita Picinga vechie, apoI atinge iari malul repede indata dup
ce se ispravesc masele stanc6se la satul Turceda; intre aceste se pte observa de la marl'
departarl muntele luI Iacob inalt de 170 stinjenI.
0 mash', stanc6sa de 100-150 picire se ridica In mijlocul unui izlaz mastinos, de
aci incolo fluviul incepe a curge regulat cu o latime de aproximativ 100 stinjent
Impiedicat de aluviunI brazdate de pariiase riverane mlstinse si de mica proeminenta stancesa de la satul Camenka, fluviul isbesce d'abia la orasul Arkin malul rezistent, c,are aci atinge inaltimea de 50 picire cel mult, transformat parte prin culturI, parte
prin aluviunI naturale intee curb useora.

www.dacoromanica.ro

137

.Aceste motive fac ca uriasul curs de apa sa se indrepte catre orasul roman
Nume o mica garla serpuesce prin apropierea muntelul, pentru a alimenta mar intaiti
lacul Tarban i Plosca i tot sesul mlastinos, care uda marginea uner a doua proeminente munt6se mult mar putin inalta. Acsta campie mlastinsa e impartita In dou printr'un depozit de nisip aluvial, inalt de 15 picire, indreptat ca,tre Galatr.
Ad i se formza stramt6rea din dreptul Galatilor, despre care am vorbit mar sus.
Bratul de est al fluviulur, dupa ce a facut o cotitura la Macin, se indrpta catre
Braila pentru a se impreuna la acest oras, zidit pe o terasa de silt de 35 picire, cu bratul vestic.

Acest din urma brat nu e alimentat de atata cantitate de ap ca sa pta fi navigabil, ca cel dintaitl, caruia if da de la satul Daienf o insemnata ramura transversall
El se desparte in 3-4 brate, care coprind intre ele insule acoperite cu stuf i cu
salcie.

Mersul vaprelor intrebuintza unul din aceste brate, pentru a ajunge la importantele puncte comerciale Braila si GalatI, pe drumul cel mar scurt i d'abia cate unul din
calatorir din'naintea mea ail avut ocaziune de a observa Ormul Dohrogier dintre Harsova
si

Partea urmeitre a fluviulut Dundrea, assa numitit a el ((Delta)), se

triunghiti, ale card catete sunt formate din maluri repedi.

in interiorul undi

Marginea nordica e in multe partr crestata de lacurI, care taie adanc platoul argilos
al Basarabier ; cea de sud e formata de un munte tivit cu terase argilse.
Terasele Dobrogiel corespund cu platformele basarabene in unele partr, iar in altele
ating inaltimr mult mar marl%

La capkul Estic, dupa ce la grupul de inaltimI Bes-Tepe, ajung la cel mar jos nivel
cu 50 pici6re d'asupra nivelulur Marl, aceste terase deviaz i las sa se vada un sir de
stand de piatra var6sa frte j6se si bine curatite, care in unele locurr ajung la o largime
de cate-va sute de stAnjenf i imprejurul lor cresce stuful de balta, propri depresiunilor
mlatimise.

In extremul rsarit ins argila reapare pAnA la o inaltime de 1.50-200 picire

formza cu baza sa de piatra vanish', Inca o scurta proeminenta indreptata catre Sud-SudVest i pe care o ud. Dunav6tul.
Acsta proeminenta formza i 'Arta DunariI spre Mare. Vis-A-vis de acsta se afla
situat pe o terasa de argila orasul Kilia, cel din urma punct insemnat pe Dunare de pe
Ormul Lasarabean.
Totusr partea uscatulur spre rsarit de linia Dunavl-Kilia nu e peste tot un teren
de aluviune noti, o formatiune de delta in sensul obicInuit al cuvntulur.
Uscatul dintre satul Valcov i imbucatura Stambul, aflat pe bratul Chilia, care dupa
ce se separa in mar multe brate, se strange apor intr'o singura mated, e la o inaltime de
cate-va picire d'asupra niveluluf Marif.

O padure mare de o suprafata de 5/4 mile patrate, numita Leti, careia la N.-E. de
Dunav6t ir corespunde o a doua padure putin mar mica, numita Kara-Orman, intaresce
baza depresiunif dunarene de la gurile fluviulur, daca nu pentru tot-d'auna, cel putin atat
cat timp regimul apelor din tinutul pontic nu va suferi o noua schimbare adusa de transformatiunr radicale ale apelor.
In crestetul acestur triunghiti ast-fel descris, al card unghiti Vestic abia are 25 grade,

este aselat orasul Galati, care deja de acum (1863) este un oras important comercial si
careia natura '1-a creiat un rol asa de insemnat, pe care, fara indoiala, 11 va juca, de
indata ce comertul nu va consta numaI aprpe exclusiv din export de:cereale, ci cand
In urma unef stall mar superire culturale, grupul trilor romano-bulgare va primi o mar
mare desvoltare.
Imediat in jos de Galatr, fluviul este coprins intre dou depresiunr vaste ; pe cea de
Nord in cea mar mare a ef parte o umple lacul Brates, de care Prutul s'a despartit deja
In anul 1829, printr'o larga depositare aluviala de mar bine de 400 stanjenr largime,
18

71890

www.dacoromanica.ro

138

pentru ca corespungtor Cu legea fluvial a lur Bar s, curga briisc pe langa terasa de lss
de la Rent Cea de Sud e formata din teren mlatinos, care are mar multe etagir legate
prin brate inguste cu lacul Ploca vis-a-vis de GalatI, pentru a se uni mar taraiti cu fluviul.
D'abia la orasul Isaccea, care in actele conferinter din Paris flgurez4. ca cretetul
punctul principal al Defter Dunarir, fluviul principal atinge malul sql resisient, impins
flind de lacul Kagul i partea Sudica a Ialpugulur si aduna in acsta parte apele tuturor
baltilor de Sud.
Dar in curnd apare un nor' teren mlastinos, care coprinde intinsul spatiti dintre
malul stancos de la Isaccea i complicatele proeminente stancdse de langa, Tulcea. Un

brat cam bogat In apa, numit Garla de la Somova represinta, pe langa malul repede,
locul vechiulur curs al fluviulur.

Acum Duna'rea apropiindu-se pentru a intra intr'un intins semi-cerc, a carur parte
rsaritna este ocupata de Tulcea, ea nu mar represinta fluviul intreg, ci numar jumtate
din el.
Dupa masuratorile inginerilor comisiunir dunarene, bratul Tulcea nu confine mar
mult ca "/27 din intrga cantitate de apa, fata de '7/27, pe care o reduce bratul Chiller
i care printr'o indoit curbur isbesce malul repede de la Ismail in partea de Nord.
Causa despartirif fluviulut la Ceatalul Ismail, se datoresce r6nzaflitei unet depositari de
argila impreura cu o baza staricsa anakiga cu piatra de Tukea, ce s'a format frte de timpuria la bifurcalie; argila a Ast luata de apa, iar baza muntelid stancos a fost acoperita de
vegetatiune.

La fund insa bratele care se despart in forma de furca, pa'strza heschimbat partile
fluviulur.

Bratul Chilia nu datorza cantitatea cea mare de apa atAt largimer sale, cat adancimer uniforme din apropierea Ceatalulur; din contra, fundul bratulur Tulcea crescnd
necontenit pana mar jos de ora, acest brat primesce o mar putina ca,ntitate de apa.
Intr'o perielda frte vechie, fluviul a intampinat un mare obstacol prin inainta,rea
proeminentir ce o fac masele stanclise ale pietrir de Tulcea, aceia ce a contribuit mult
la micorarea largimer sale '). Dupa ce bratul Chiller curge 'Ana la 1 1/2 mil in jos de
oraul Ismail i riguros paralel cu marginca teraselor repegr de Sud, se Inkirce la monastirea de caluga,rr Sf. Niculae (Bugeak) sub un unghiti de 75 grade catre Nord, cand incepe a perde regularitatea sa de mar inainte. Intre Sf. Niculae i Chilia-Veche se desparte
in mar multe brate. Dupa ce se reunesce inteo singura, matca, pentru a se desparti din
noti pana la Valcov. De la Valcov bratul Chiller se desparte in alte 5, care ajung8nd impreuna cu cele 12-13 imbucaturr detaate, plus vre-o cate-va micr lagune, la Mare, formza o mica delta'; adic,a avem in delta cea mare (antica) o delta secundara (moderna).
Din cele cincl gull ale Chiller, Oceacovul, dupa parerile lur Spratt, era s, fie cea mar
favorabila pentru navigatiune.

Bratul Tulcea dupa ce coprinde sus-numita piatra i frum6sa grupa de stand din
care kr are origina, face imediat loc uner formatiunT aluviale pe malul sai drept.
Un lac mar mare i alte mar mid mlatinr fortza fluviul ca sa se strambeze si, mar
inainte de a'r lua cursul normal, se ramific inteun alt brat, ca,ruia II da 1/5 din intrga
luI cantitate de apa, adica 2/27 din apa fluviulur.

Punctul de separatiune ae4jat la aprpe 0.8 mile germane de la Tulcea, se numesce Ceatal Sf. Gheorghe, iar noul brat ramificat se numesce bratul (iar nu destul de
bine numit canal) Sulina.
Acest brat, a servit ca o cale provizorie pentru mersul vaprelor In ultimele decenil,
fiind mar bine cunoscuta imbucatura sa cu Marea. Acsta a hotarit comisiunea dunarna
acum 8 anr (inainte de scrierea lui Peters), ca sa termine lucrarile pe brat i
sanetioneze definitiv printr'un act public.
Presupunerea luT Spratt, c fluviul s'ar fi vrsat oclard Intre Isaccea i Satul Non in Mare, nu pare
a fi fondatit.

www.dacoromanica.ro

1.39

Acest brat ale caruY malurY mlastinse sunt udate in timpul apelor marl' si de valu-

rile formate de vaprele cu rag, nu poseda pe langa el nid o alta locuinta omensca,
afara de localitatea Sulina, situata la imbucatura bratulta, exceptand constructiile nou
ale celor 4 posturY de siguranta si un grup de bordeie mizerabile numit Gorgova, a caror
existenta provine din colonizarea ciobanilor transilvanenY (Mocan1).
Din acsta cauza orientarea nu se face dupa localitatt ci dupa distante (Tavlassi),
denumirl din timpurY maY vechY. De cand s'a regulat mersul vap6relor, acksta cale fluviala s'a impartit prin stalpY miliart
Pe o suprafata intinsa de la padurea Leti pana aprpe de padurea Caraorman, apa
avea aci un joc mult maY liber de cat in orY-care alta parte a delta; orr-ce inaintare a
terenuluY aluvial putea sa schimbe directia bratuld ; asa se explic, coturile cele multe,
din care cel maY mare este asa numit M, care in crestetul sari Vestic formza un m.
Cu cat bratul Sulina se apropie de imbucatura, cu atat cantitatea de apa cresce de
cat descresce, datorita in mare parte apeY ce primeste din Nord ; asa mal jos de Ismail,
garla Cionga, care trebue sa, fie o ramasita a uneY anastomose, alta data mult maY pu-

ternica si a carel directiune paralela cu marginea munts, este o proba mal mult, ca
legea fluviala a luY Babr Ii are valrea si in partea de jos a Dunarit
Bratul Sf. Gheorghe, contrar celor-l'alte doua, isI pastrza cursul in linie drpta de
alungul margineY abrupte a Dobrogiel, pan dincolo de capatul luY Bes-Tepe, unde se afla
noul oras Mahmudia, i de unde incepe sus-numitul teren baltos i stancos.

Aci de data formza o cotitura frte repede i chiar intrsa inapd, incepe apd
cursul Dunavatulut dui-A care bratul prin cotituri isI continua mersul.
TreY din aceste cotiturY: cele dou de la Calinova i cea de a treia maY jos de mica
localitate Ivancea, ar opune marl obstacole mersuluY vaprelor, daca curentul n'ar fi destul
de repede.
(Asupra adancimiI MariI de-alungul cstelor deltd, a se vedea capitolul Marea
Ngra. Curbe bathymetrice),
Bratul Sf. Gheorghe a servit ca drum al vaprelor pang la inceputul acestuY veac.
Din causa lipseY de masuratorY, cad tte hartile geografice sunt desemnate din ochY,
crescerea delter din timpurile istorice abia s'a putut aprecia. La Sulina adica, in centrul
delteY, crescerea este remarcabila. Vechiul far, care dupg, hartile rusescI din 1.829 era situat

imediat la marginea AMY si care in 1842, fara a 'I se schimba zidaria fondatier a fost
inlocuit printr'o frumsa, constructie de piatra, a fost Inca din 1857 departe de Mare printr'o banc, de nisip de o largime maY mult de 30 stanjenY.
In cele dou padurY (Leti si Caraorman) predomina stejarul. Ele se asmana cu Wurile insulelor din sesul. Dunarli de mijloc si pot fi considerate ca padurY seculare.
Dupa Taibout de Marigny, partea sudica a paduriI Leti consta din plopY si teY; pare
decI ca in acsta parte padurile ati suferit o noua formatiune.

Padurea Caraorman e apreciata la o inaltime de 5-6 pici6re de Peters, iar dupa

Taibout de Marigny, padurea Leti e la 10 picire de-asupra niveluluI Marit
Fiind-ca nu este catusI de putin probabil, ca vechile dune sa fi format baza vegetatiuniI acum existente, se pte considera ca, la fundul terenuluI nu e alt-ceva, de cat
rmg,sita unui etagia cu mult maY ridicat, pe care l'a avut fluviul altadata.
Inginerri si invtatiY RusI impart intrga delta in treY sectiunI, i anume : Dubla
insula Leti-Ceatal dintre bratul Chilia i Sulina in susul i in josul aper Cionga, insula Sf.
Gheorghe intre bratul Sulina si SE Gheorghe i insula Dranov intre acest din urinal, Dunav1 i Laguna-Razelm.
(Peters vorbesce apoY de cultura in Delta, descrisa la capitolul nostru respectiv).
Tinutul lagunelor de la Sudul delteY sta in legaturY intime cu terenul dintre Sulina
Sf. Gheorghe.

Dunavatul, care ja din bratul Sf. Gheorghe 'l'o din cantitatea de aph, se vars
marele lac de apa salcie numit Razelm, despartit de Mare numaY datorita enormeY cantitatY de aluviunr a fluviulut

www.dacoromanica.ro

140

In orl-care punct ridicat din apropierea laculul te-ar asecja, fle el Kara-Bair la Dunav't, fle pe dlurile de piatra, vrs. de la Agighiol, fie pe stanca de la Enisala din
rsritul Babadagulur, sail pe capul Dolojman, orr si unde ti s'ar parea ca te afli la
capatul muntilor unur sin de Mare odini6r5, existent, cu tdte ca, pe cele d'ntr dou
puncte te afli departe de Mare aproximativ la 3 mile.
Chiar micul lac Babadag, in care se vars cele dou principale riurr ale Dobrogier
nordice, posed (in timpul veril) un continut sarat, care, se deosibesce cu Dirte putin de
acel al Razelmulur.
Pentru a da o dele asupra continutulur acestor ape, vom indica prin cifre greuttile
specifice din punctele urmtdre:
Largul Marii, o mil, departe de digul nord de la Sulina ; adancimea 26 pici6re,
fundul cu llamo] gris-albastrur, fara urme de conchilir; Marea cam linistita, de si cu o
zi mar 'nainte btuse un vint aspru din Sud-Vest.
Balta dintre digul Sudic i dista, in comunicatie cu gura fluviulur, i desprtit
de Mare printr'o larga banda de nisip.
Laguna Razelm intre Insula Popina i cst, in dreptul satulur Calica.
LacuL_Babadag in apropiere de malul sudic, in mijlocul laculur.
Micul lac la sudul satulur Karanasuf, la r6sarit de Duimgi (lacul Tuzla), sufera
vara marr evaporatiunr, decr inconjurat de deposite de sare.
Constanta, Golful de nord intre stand var6se, dup ce marea era agitata.
Largul M'axil', la 1. mil marina spre rsrit de portul Constanta, Marea era linistit.
ce

a)
-ci

Temparatura dpel
dupa

Adlneimea

TIMPUL OBSERVATIONII

de la care s'a
extras apa, In

piciere vieneze

4
a

ora 11 a. m.
3 p. m.
a
9 Iunie_ j__/ 1 p. m.

28 Maid

b
el

29

1
1

e
f

gl
1
3

27 Iulie
28

u
a

3 August

((

((

((

2 a. m.
4 p. m.
7 p. m.
10 a. m.

Celsius

1
1

16.5
16
22
26.5
25.5
25
24

91/,
1

27

((

((

24

27
27

Calculul conGreutatea
specified data tinululuI sariI
de un aero- in sub-diviziunile greutillilor
metru
1. 009
15.0015

1. 010
1. 011
1. 010
1. 019
1. 011
1. 011
1.0115

1. 014

11.09
12.03
13.25
14.56
13.25
26.00
14.56
14.56
15.21
18.57

Uta regiunea ocupat ast-lr de laguna Razelm si lacurile care del in el, si care
p6rt, diferite numirr, trebue s'a fi fost ocupat de un vechitl golf de apa s'arara, pe care
l'a astupat depunerile de nmol de la gurile fluviulur.
Alta data apa grata, care trecea peste orasul Babadag a fost respinsa i restrans
icr si colo prin ingrmadirile enorme de pamant.
Pana cAtre starsitul vculur al XV-lea, se 'Ate ca aluviunile s fi avut o regularitate
mal mare, dar sa fi fost mar putin considerabile, &ad pe atuncl cea mar mane parte a
teritoriulur a fost acoperita cu pdurr.
Dar cand dominatiunea genoveza a fost inlocuita cu cea otomana, pdurile a fost
distruse pana la dlurile cele mar deprtate i atuncr a incetat i equilibrul ce exista intre
precipitarile atmosferice i rderea pamantulur.
In urma orr-crer plor, torentiale, o mare cantitate de hum, din inaltele terase driftice eraa trate i duse de torent pana la laguna, unde se depuneati ; ast-fel dar a trebuit
ca apa srata de odini6ra s se retraga, i aceste tinuturr ale golfulur, alta data infloriOre, ati devenit din ce in ce un desert salin, care acum nu servesce de cal cel mult
pentru crescerea cailor Bulgarilor i ca pescarit al locuitorilor din marele sate rusescr
Sarichior i Jurilovca.

Asemenea se explica si faptul, cum frum6sa ruina genoveza aseljat pe stancile

www.dacoromanica.ro

141

yar6se de la Ienisala, si pe care Spratt o insrnna ca un important punct geologic, este

separata de mare printr'o larga band de teren mlastinos ; pe cand acesta cetate maritima,
care servia pentru apOrarea coloniilor comerciale, trebuia neaparat s se fi ridicat pe marginea unuI golf bun pentru ancorare, cu acces liber i destul de adnc.
ingramadirea de namol i nisip, care a inchis golful la gura sa, se datoresce

vnturilor care bat in timp de 70 zile pe an din directia Wadi si care a format lunga
banda de nisip, care incepe mar sus de capul Midia, pentru a se confunda vis--vis de
capul Doloj man, cu delta Dunavtulut
gura mica, numita Portita, asigura Marir intrarea in vechiul eI golf, in care acum

se vars Dunavlul, si cele dou pariiase grace de apa din lacul Babadag (numite dup
vile lor originare Taita si Telita), apoI garlele Slava si Beidaut.
La capatul lagund Sinoe, departe de 1.'/2 mila geografica de capul Midia, se afla satul
Kara-Arman, care pe bite hartile geogratice i in manuale este cunoscut sub diferite
numirI ca Kara-Herman, Kara-Kermane, Karairmane, etc., si cate data e considerat
chiar ca oras.
Se pretinde a avea o 6re-care important& ca punct de orientare vizibil dinspre Mare
ca punct insemnat istoric, dupa, Taibout de Marigny.
Capul Midia este format de band de marga vrsa, care are superpus deposite de
4-5 stanjenI de hurrah' galbuie driftica.
Mal jos de capul Midia, c6sta se recurbez6 inteun mare arc si dou mid lacurI cu apa
putin grata, din care cel maI mare este alimentat de o garla considerabila, se numesce Tasaul.

Catre Mare este o ingusta banda acoperita cu dune de nisip.

Trec8nd de satul Karacoium, aj Line la interensantul lac Kanara, care cu t6te ca se
afla separat de Mare printr'o ingusta banca de nisip, multumita insa abondentil de isvre,
care lat nascere pe malul sari repede, contine apa dulce.
AjunsY in sfarsit la portul Constanta, situat pe o terasa de hum de 60 picire inaltime

d'asupra unor deposite de piatra varsa tertiare, inaintza, in Mare maI mult de cat orr
care din promontoriile muntse, dintre Mesembria si peninsula Crimeid.
Indiferent, daca Constar*, a fost in adevr sati nu colonia milesiana Tomi, in tot
casul ne aflm aci pe unul din punctele cele mai interesante ale cultureI pontice, care
devenind important prin scurtarea caff maritime dintre Dunarea de jos i Constantinopol,
a atras asupra-si de acum 30 de anI atentiunea atat a Austrid cat si a Inalid PortI si care
In urma calamitatilor din timpul ultimuluI re'sboI oriental (1854), a parvenit s infloresca
din notl in zilele n6stre.
Ca punct de imbarcare al voiajorilor din Viena spre Constantinopol, Constanta a fost
mult descris i obiectul und deosebite desvoltarI de cand este legat cu portul dunrean
Cernavoda (Bogaskioi), printr'o cale ferata si de cand sansele noueI positiunI a portuluI
ating multe interese private.
Mica bane& de nisip de la Tuzla se compune, dup& cum m'ati asigurat oficerir aus-

triacI insarcinatI In 1856 cu msurarea niveluld mariI, din aceiasI plated, varsa, care
inaintza la Constanta brusc in Mare.
Acelas lucru se pte (Ace despre stAncile de la Mangalia, pe care marinariI le considera ca-resturile unul vechiil molo (Taibout de Marigny.)

bunrea.

1)

De atiltea orI cotit, maiestosul fluviti, Dundrea, dupg ce Invinge stancile uriase de
curme drumul, isI duce, obosit din acsta lupta
la Portile-de-Fier, ce amenintati
inversunata, apele linistite ctre rasarit.
') Asupra numirilor Dunril, original numeltil i traditiunilor despre Dunitre, a se vedea: Dunttrea

tradifiuni de Al. Papadopol Calimach i Note pentru a servi la istoricul principaielor puncte pe
istorie
Dundre, de la gura Tiset pdnd la Mare fi pe c6stele Mdril de la Varna la Odesa, de Lt. Colonel Mih. Draghicescu.

www.dacoromanica.ro

142

Dar pana sa atinga Marea alte piedicr i se opun, cad abia ajuns la Silistra, fluviul
isbindu-se de terasele dobrogenell silesce a'sI recurba matca spre Maiza-Npte si pentru
a evita ori-ce stradanie zadarnica, ocolesce cu grije stnca de la Harsova, cotesce de
cate-va orI intre DaienI si Macin, si V continua drumul a lene pana la GalatI.
Aci pintenile BugeaguluI din dreapta si terasele dintre Siret si Prut din stanga,
gatuie fluviul pentru cea din mina ra.
Franta in unghin drept, Duna,rea indrumandu-se catre rasarit isI rsfata apele in
voie, maI 'nainte de a si le impreuna cu Marea.
Asa cum curge fluviul, pentru a incinge de dou par Dobrogia, abatndu-se din
drum si incovoindu-se la cel maI mic obstacol, are ceva din cumintenia until batrin istovit
de puterI, dupa ce o viat, intrga a fost necontenit in lupta pentru existenta.
Te mirl cum trufasele valurl, cad an spart stancile prapastise de la Pasau, Waitzen
si Orsova, trec acum - sfi6se prin fata celor de la Harsova, Movila-Cazacilor, Iacob-Dl
si Bugeac.
Ca o ultima rsbunare contra uscatuluI par a fi multimea de lacurl, pe care fluviul
le umple in cursul san inferior prin revarsarI periodice.
Ce l vechI (Lydus, scriitor grec din secolul V), numiati Danubius, partea inferira a
DunariI din jos de Mitrovita (Sirmium), In sus de care se chiema Ister, asa ca cu drept
cuvnt Ovidin II Oice : binomis Ister.

Alma parens era inainte fluviul nostru pentru poprele riverane, mama binetackre a rmas pan asta-1;11 pentru noI; dupa filologia cuvAntuluI, Danubius ar insemna
dadator de norI si, prin acsta numire, este simbolisata fertilitatea tinuturilor strabatute
de fluviti, care are grija de a le uda, la vreme.
Si dintre t6te neamurile de popre, Romanul singur a stiut sa pastreze acsta simbolizare ca un omagiti de recunoscinta datorit fluviuluI ce iI uda, tara printeo legatura
de cuvinte "asa de inteligent combinata, In cat sa aka aceiasI semnificare, pe care o
avusese fluviul in vechime; cad in adev6r vorba Dunare nu e de cat o contractiune
din : duce, aduce, norI.

OrI-cat de nepartinitorI am vroi sa fim cu traditiunile ce se lga de acest maret

fluvid, totusI trebue sa recundscem, impreuna cu scriitorir antichitatiT, ca legendele despre

el se pierd in nptea timpurilor si ca, despre Dunare s'a vorbit de la inceputul lumiI; asa
cel putin pretind parintiI bisericef, cars( identifica Dunarea Cu riul ce curgea prin rain,
anume Phison.
Asa se explica pentru ce Egiptienir si Fenicienif o considerati ca sfanta.
Credinta acestora s'a transmis la locuitoriI trmurilor el"; juramntul ce-1 faceati DaciI,

GetiI si Scytil pe undele DunariI, era tot asa de sacru ca si acel al Grecilor pe undele
luI Styx.
Dunarea a rma,s pana asta-01 tot sfanta, cel putin pentru noI, cacI Romanul in blestemele sale intrebuintza expresia : bata-te Dunarea in intelesul de : bata-te Dumnezeti.

Viata, s6rta poporuluI roman este legata de maiestosul fluvitl, (Are represinta tara,
bogatia si mandria n6stra nationala.
Dunarea a fost pentru noI trasura de unire intre pamntul pe care 11 locuim si istoria
poporuluI roman; ea a luat parte cu noI la bucuriile si durerile nstre ; RomaniI se falesc
In baladele lor cu numirea de : serpI al. DunariI.
In fine antichitatea clasica Mena si romana pusese partea fluviuluI nostru sub scutul
a doI pazitorl, a dou genil : unul al luI Hercules, la Cataracte (Thermae Herculanae, Mehadia) si cel d'al doilea la gull, in insula $erpilor prin minunatul templu al luI Achille.
Dup dou6-Veci de Woof, in timpul gloridsei Domnii a primului Rege Romiln, Carol I,
aceste genii de mult adormite s'ati redegeptat, dar nu sub forma lor vechid, mistie, ci sub o
form nou, aceia a geniilor moderne, nscute din industrie.
1-a fost dat M. S. Regelui Carol I sli salute renaflerea acestor dou6 genii moderne representate: unul prin inaugurarea lucrrilor de la Porlile-de-Fier Fi cel-l'alt prin marelul pod
de peste Duneire, Podul Regele Carol.

www.dacoromanica.ro

bate asupra cursuluT bunAriT

Lungimea DunariI intre Vrciorova i Sulina este de 865 km. ; iar de la Silistra
pana la Sulina sunt 377 km.
Inclinarea albiet fluviuluI intre Severin $i Sulina este de 01%036 pe kilometru, de

6re-ce departarea filtre aceste dou puncte este de 857 km., iar cota albieI la Severin
este de 331%107.

Inclinarea albieI Minara intre Silistra i Sulina e de 019053 pe kilometru, iar filtre
Braila i Sulina de 0'9056 pe kilometru.
Iutla masurata pe firul apel este de 11%567 ; iutla medie este de 11%3077, iutla
la fund de Im,0484.
Volumul apeI ce debitza Dunarea la Turnu-Severin in timpul apelor micI, este de
3,3m$; la apele marI, de 10,307m.c. pe secunden).

La Ceatal debitul apelor mijlociI este de 9,180m.c. pe secund, iar in timpul apelor
marr se pite urca pana la 28,000m.c- pe secundei.
Din acestia in media : nin merg pe bratul Kiliei (5,780mc. pe secund),3127 pe bratul SuUna (800m.c. pe secunda), 13127 pe bratul Sf. Gheorghe (2,600m.e- pe secunda') 2).
Debitul apet Dunrii la Ceatal e de 507,760,000m.c. pe
din totalul de 13127 ce curge pe
bratul Sf. Gheorghe, 11/00-a parte scapei pe bratul Dunav61,(1.650.000m.e- pe Ili)3). La Bra'ila debitul este de 8,900m.c. pe secunda.

Nivelul anual fi pe anotimpurt. La Braila unde etiagiul DunariI d'asupra niveluld

Maril este de lm,07, nivelul mijlocia al apelor DunariI in timp de 24 anI (1875-1898) a
fost de 2',70 d'asupra etiagiulul, valorile extreme anuale ale niveluluI DunariI, sunt de
3m,75 in 1879 i 1m,54 in 1894.

Pe anotimpurI valorile mijlociI sunt

Prima-vara
Vara

3.54
3.22

Thmna

1.69

lama

2.39

; trnna, cel mal coborit. Diferenta

Primavara i vara nivelul este ce! maI
filtre primvar i tmna e de apr6pe 2 metri.
Nivelul lunar. Apele cresc la inceputul anuld treptat pana in Mal, cand nivelul
mijlocia de 41,02 este cel mal ridicat ; de aci apele scad pana in Octombrie, cand inalti-

mea mijlocie e cea mai coborita (1m,49).

Cea mal maltA mijlocie lunara a fost in Iunie 1897 de 593, iar cea mal coborita in
Octombrie 1898 de 0"28.
Nivelul cel mai inalt a fost la 28 fi 29 Iunie 1897, care a atins valdrea de 61%93 d'asupra etiagiului (1.07) s'aa 8111 d'asupra nivelulut Mani. Gel mat coborit nivel a fost la 07%51
de desubtul etiagiulul, Mica 01%56 d'asupra nivelului Mara, la 20 Noembrie 1874. Cea mai
mare oscilatiune deci n nivelul Dunrii, a fost de 701,44
Inundatiile n Dobrogia se produc inainte ca apele sei ajung la 5 metri d'asupra'etiagiului Brailet.
In timpul apelor mid (0,56 d'asupra nivelului
Dunrif intre Brila ci Sulina
d'asupra nivelului Mari,) panta
e de aprpe 3mIm pe kilometru ; in timpul apelor mari
mijlocie a Dunrii intre Braila ci Sulina este de 4 centimetri pe kilometru.
Pentru nivelul mijlocia, panta mijlocie este de apro'pe 2 centimetri pe kilometru.
Inghetul ci desghetul Dundrii. Din observatiile facute in porturile Braila i GalatI
In timp de 60 anI, de la 1836,37-1895/96 s'a intocmit tabloul inghetuluI i desghetuluI Dunarif in acest timp :
') St. Hepites. Clima BritileI, pag. 52 nota 1.
8),E. Reclus. Gographie, Vol. I, p. 255.
8) Mittheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien; 1868, in Antipa. Lacul Razelm. pag. 10.

www.dacoromanica.ro

144

EPOCA
+N.

,,..;-

n
S0

,-/
=
'B
-,-,-

os

a)

ad

7.

'B
a)

.0

0r-

.c

ce

.9

7/11')

28/11

a)

-0

OBSER V ATIUNI

tu)
f4
a)
-ty

LID

be

1836-37

37-38 29/XII
38-39 24 XII
39-40 12/I
40-41 17/X11
41-42 25/XII
42-43

43-44 12/I
44-45 28/XII
45-46
46-47 15/I
47-48 2/I
48-49 1/I
49-50 5/I
50-51
51-52
52-53
53-54

1/11

3/111
13/111
2/11
21/111
9/111

22
65
80
22
95
74

27/11

47

23/I

27

13/11

30

1/III
22/11
4/111

25/11

Dunarea n'a Inghetat.

Dunarea n'a Inghetat.

60
53
59
26

Dunarea n'a Inghetat.

54_55 {29/1
18/11

15/11
26/11

55-56 16/XII
56-57 14/11
57-58 5 I
58-59 13/I

27/I

60 61 11/I
61-62 16/XII
62-63
63-64

7/XII
4/I
64 65 j 27/XI1
k16/II

65-66 16/X11
66-67
67-68 28/X11
68-69 24/I
69-70 5/11
70-71 14/11
71-72 23/X11
72-73
i
73-74 it 4i/111
74-75 12/I
75-76 31/X11
76-77

77-78
78-79

9I

79--80 19/X11

81-82

9/11

24/1

83-84 { 4 I

18
9
43

6/111
15,111

21

11/II

31

27/11
17/111
3/11
22/11

-4-7

31/1
18/11I

18 I
1 III

Dunarea a Inghetat In cloud rIndurl 27 zile.

70

DunArea n'a lnghetat.

92
59
50
36
22
34

Dunarea a Inghetat In cloud r1ndurl 58 zile.

.

Dunarea n'a Inghetat.

1/III
26 II
1/I1I

65
20
25
13
70

23 11

54 l Dunarea
a Inghetat In cloud rIndurr 63 zile.

12/11

12/111
30/111
28/11

Dunarea n'a Inghetat.

78
59

De la 5-7 Februarie ad curs multe gheturI; la 8 Dunarea s'a 11mpedit; ea n'a fost
23/11
23/111

80-81

82-83

20/11
12/111

5/11

Inghetata.
La 3 Februarie ghiata pornise, Ins& s'a oprit In timpul noptir.
La 18 Ianuarie s'ad presintat cele d'IntaT gheturI carI ad curs pana la 1 Februarie.
Gheturile si Inghetul Dunarif ad venit atat de repede In cat bastimente de Mare por96
nite din Brdila n'ad avut timpul aft ajungii la Gala% mar multe de 4 ail fost prinse
de Inghetul Dunarll pe drum, unde ad stat spit/1)e 100 Oile.
La 19 Isnuarie 1881 sloiI ad lnceput a curge 0 a tinut ast-fel In tot cursul lund Februarie.
La 12 Martie Dundreo era curatitd. mire Brdila 0 Sulina 0 la 15 a sosit In Braila primul
I. bastiment de Mare.
46

fLa 27 Decembrie 1881 a lnceput trecerea gheturilor ; la 31 a incetat navigatiunea. La

1
27 Ianuarie a reInceput trecerea gheturilor 0 la 9 Februarie a Inghetat. GmeniI trek. ceati dincolo pe ghiatit Ins& cu sfiallt. La 23 Februarie a sosit primul vapor din Viena.
47 La 16 Ianuarie ad Inceput sloiuri ad curgii; el erail de0 la 18, la 21 la ora 10 diminta
ghiata s'a oprit.
12

fSloif s'ad ivit la 31 Dec. In noaptea de 3-4 Ianuarie Watt s'a prins destul de tare.
32 1 La 5 Februarie s'a rupt ghiata care alpornit; Moil ad curs pantt la 7, lar la 8 Febr.
1

navigatia a Inceput.

') Fractiunile Insmnd: nun-an...Atom' represintA cjiva, numitorul (cifre latine), luna. Ast-fel 7/11, 7 Fe-

bruarie, etc.

www.dacoromanica.ro

145

EPOCA
3.

OBSER V A TIUNI

-6
co

bD
cso

PrImil slor aii 1nceput a curge la 6 Decemb. sdra :Id ad continuat pdnd la 12 Decemb.,
edad s'a limpedit. La 11 lanuarie spre ser sloiT au reinceput sd. curg 'Al la 17,
cand el erau ferte des1; la 18 Dundrea era Impd.natd eu gheturI can (rabia curgeau.

1884-85 31/I

Ghlata s'a oprit pand la capitdnia portulul In noaptea de 20-21; la vale Dundrea
era limpede. La 19 Febr. ghiata, s'a rupt si a curs vre-o 10 minute, (lupa care ea
s'a oprit 'Ana la 21, cdnd s'a rupt din nou. Sloil curg pana la 27, cdnd s'a limpedit
Dundrea si a Inceput circularea vapirelor. La 4 Martie a sosit primul vapor de la

2111

23

86-87

17/11

87-88

3/1

89-90

Mare.

Dundrea n'a Inghetat. Cel d'intal sloi curg In noaptea de 20-21 Decembrie, la 26 el
arad Prte desT, la 30 Dundrea limpedltd. La 4 Ianuarie a relnceput sil curgd sloT,
la 12-13 er erau fbrte desT, la 18 Dundrea era Impanahl, dar s'a limpedit la 20 Iinuarle; La 19 Febr. a sosit primul vapor de Mare. La 24 s'oil relncep a curge pan&
1,
la 30, ednd Dundrea s'a limpedit de tot.

85-86

88-89

21

28/X11

f SloiT ail Inceput a curge la 16 Ianuarie ll ad continuat pana la 31, cdnd Dundrea s'a
limpedit. La 13 Febr.'sloil relncep ; el sunt fOrte dei la 15 si 16, lar In noaptea de
16-17 ghiata s'a oprit. La 6 Martie ea s'a rupt si sloirjcurg pand la 10 Martie, edad
1 a sosit primul vapor din Galatr.
La 31 Dec. la ora 3 p. m. sloiT lncep a curge rari la Inceput, desT la ora 10 sera. La
1 lan. Dundrea era Impdnatil cu sloT; 10 vapre marT si mal multe cordbil si slepurl
73
s'au prins de ghiatd. la marginea portuluT. La 3 lan. gheturile s'au oprit la 10 seara.
La 17 Mart. Dundrea s'a curdtit si la 22 navigatia a Inceput.
18

15/111

3 III

16 III

14 Dec. nptea ad Inceput sloil carT ail curs pan& la 21 ; la 31 au reInceput si la 9

lan. la 9V, ore sera, Dundrea a Inghetat. La 15 Febr. la 5 ore p. m. ghlata s'a miscat
vre-o 20 metri, de asemenea si la 28 Februarie cam vre-o 10 metri. La 1 Martie la
60
orele 1, 3 si 5 gbiata s'a miscat, Insd imediat se opria; de asemenea la 2 Martie la
ora 4.40 p. m. li s'a oprit la 5.40. In fine la 3 Martie la ora 4.10 ghiata s'a pornit si
IILala 8 Martha a sosit primul vapor. Dundrea s'a limpedit de slol la 14 Martie.
f SloiT ad Inceput a curge la 17 Decembrie sl la 28 la ora 1.30 a. m. Dundrea a Inghetat.
4 Febr. ora 11.30 a. m. ghiata s'a pornit, dar s'a oprit dupd 18 metri, la 15 Martie
79
ora 11 noaptea, ghiata a pornit Iris& s'a oprit la ora 10.3 dim. In aceiasT di Inca. la
prInz ghiata s'a pornit dellnitiv si la 31 diminta Dundrea era curdtitd.
La 17 Dec. pAnd a dona di ad curs slor. La 24 el* ad relnceput si la 29 ghiata s'a oprit
7711 J la ora 1.30 a. m. La 15 Martie la 9 ore a. m. ghiata s'a pornit lnsa s'a oprit la ora

tLa

90-91 29/XII

15/111

10.30. In aceia.sT qi tus& la prinz ghtata s'a porra deflnitiv si la 31 Martie (Ilm. 1114a,

I.

91-9

92-9

93-9

28/X11
2811

31/XII

3/I

10 I 14{22
8
4/11

6111

1211

Dundrea era curatita.

(In acst iarnd Dundrea a Inghetat In dou rIndurf pe o (huata- de 22 zile. Sloir ad
Inceput mal IntaI sa eurgd. la 22 Dec. dlminta td a tinut ast-fel pan& la 28 cdnd
fluviul a Inghetat. Ghiata s'a rupt la 10 Ian. diminta. La 20 lan. ghiata curge 1ards1
1 st la 28 la ora 7.40 Dundrea a Inghelat pentru a dona oard. La 4 Febr. la orele 2.50
a. m. ghiata s'a miscat; ea n'a pornit I nsd decdt la orele 3 p. in . La 10 Febr. 7 ore

dim. Dund.rea era limpeditd.

SloiT Incep a curge la 26 Dec. si la 31 ghiata se opresce. Dundrea e limpede si se pdte
trece cu bdrcile. De la 28 Febr. 'Ana la 6 Martie ghiata pornesce In mal multe l'In65
durT, Insd se opresce necontenit. La 6 Martie ora 8.30 p. m ghiata pornesce deflnitiv.
1 La 7-9 Martie curg slol si se limpedesce.

41 J La 12 Febr. ora 3 p. m. ghiata s'a miscat, ea a pornit Iris& la 4.20 p. m., de la 13 la

ilnele luniT curg slol. La 1 Martie Dundrea este limpede.

{ N'a Inghetat. La 5-6 Febr. s'a prins o posghita de ghiatit; la 16-17 nelptea sloiT ad

94-9

Inceput a Curge pe Dundre; la 17 eT erati del.

SloiT ad Inceput a curge de la 2 lan. ora 10 p. m. In notiptea de 19-20 ghiata s'a oprit;
este pe alocurT libera. de gheturT. La 1 Febr. ora 12.30 pdna la ora 4 p. m.

95-96

20/1

47

flind vnt mare s'a rupt gbiata pe la mijlocul fluviuluT. La 14 Febr. ora 6 p. m.
ghiata a pornit dar s'a oprit; de asemenea si a doua di. La 18-19 ghiata s'a rupt
la mijloc. Din causa vntultif de la 21-27 Februarie s'a mal rupt din ghiat Inca
tot pe la mljlocul fluviuluT. La 6 Martie ghiata a pornit definitiv. SloiT au curs pnd
la 10 Martha, cAnd Duntirea era limpeditd de gheturT.
IDundrea

71890

19

www.dacoromanica.ro

146

h) Ltitimea Dundra n diferite puncte1).

M.

In dreptul frontieril
La E. de Ostrov
In dreptul BugeaculuI

I 150f sPigull
.

600 t Tilchia.

dealuluI Dervent
Parj6ieI

))

m.

1 400

550
1 loo{PViegusl-

scurgeriI lac. Oltina 1.750 {peste ost.

dluluI Tuna-Orinan
La scurgerea lac. Marlnu
In dreptul MguriI DagaI .
moriI Mamic . .

RaoviI

800
750
500

600
500

La captul N. al diguluI Cernavod,

La scurgerea lac. Purcaret

La SeimeniT marl'

La capul N. al ostr. Boasgic.

La N. de Kalachiof
La Topal
La GhizdarescI
La S. de Hrova
La 115,rova

La cda S. a ostr. Kiciu

La Vadul oil
La cotul Grpa-CiobanuluI.

650
1.350
1 150
550
400
1 000
400
600
500
1.750
550
150

400
450
200
200
200
200

La DdienY

La Movila-PopiI
La Ostrov
La Movila-Cazacilor
La Picinga
La Turco:Ma

1.600{Petten2st.

Cochirlenilor. . .
Ostrovuld Hinogu. 1.500
La podul peste Dunre .
750'

La Garliciti

La N. de Turc6ia (Iglita)
La Macin
La Ghecet
La Gura-Siretul uf
La Azaclti
La GalatI (mila 92)

inund.)

150
200
150

,
.

La cotul Pisica (mila 86-87).

La gura Prutuld
La RenY (mila 80)

La mila 79

77
72

c6da V. a ostr. lsaccea

La Isaccea
La Eschi-Cale
La Parke
La Somova
La Ciatal
La cotul Tulcil
La bifurcatia brat. Sulina

400
800
1.350
520
500
650
750
400
1 100
1 000
1.250( (milele
67-68)
1 150
700{ (mila 65)
6001 (mila 61)
600{ (mila 56)

I 500( (mila 51)

3001 (mila

49-50)

1.300( (mila 41)

i) Cursul navigabil al Iluviului. Vaprele in cursele lor, trec:

Prin fata Silistre (unde se afl debarcader 2), ocolesc pe la Nord ostrovul Hopa, trec
printre el 0 ostrovul Vechii2, tine malul drept prin fata orgeluluI Ostrov (unde se afl,
debarcader), apoI pe la Sudul ostrovulu Tilchia.
Las in drpta ostrovul Pacuiul lui Sdre, trece printre ostrdvele Venga (drpta) i
(sttinga), las, in stnga ostrovul Bimbaa, apol in drpta ostraele Pnlitul i Strtimbul,
iar in stnga, ostrdvele Toril, Puiul Strtimbul, iar putin mar la vale Talerul.
Pe lng malul drept, lasa in stnga ostrovul de pietri, tine stnga 'And la Rasova,
lasand in drpta ostr6vele Hozun-Ada ci Lung, apoI prin mijloc, la,s In drpta ostrovul
Hinogu, trece pe la Cernavodli (unde se afl debarcader), tine apoI stnga lasnd in drpta
ostraele Troina fi Seimeni-Mic, apoI maI la N. cele dou6 ostrve Boazgic (pe drpta), duph
care tinnd mijlocul apeI, las, in stnga ostr. Balaban, apoI maI la vale ostr. Attlrnati.
atre N. vaprele tin mijlocul pang, la 114rova (unde se afld debarcader).
De la Hrova urmza cotul prin fata Varomlu, las in stnga ostr. Kiciu i Gtiscaprin fata paduri Rugindsa, urrnz inflexiunea cursulul
Mare, trece prin fata
din dreptul gropii Ciobanulu, apoI spre N. prin dreptul Grliciului, Denilor, Ostrovulu,
tin6nd malul stng i tot ast-fel prin dreptul Picineget, ocolesce cotul de la Insula lu Mop
2) In timpul apelor mijlocit
2) Intre Silistra i CaldrasT (pe Borcea), este un vapor care face curse Intre aceste dou6 orase.
Puncte periculse pe Dundre sunt: Oltina, MArleanu, Balaban (aprepe de Topal) GrArla Vaporulul
(In jos de gura IalomiteI) si la Tiglina (fntre Galati i gura SiretuluI).

www.dacoromanica.ro

147

Dobre (care rmane In drpta), prin dreptul Turcdiei, Igli.f ei, Carcaliulut, Macinulut (ac este
debarcader), Ghecetului, la Braila (se afl debarcader).

Intre Braila i Macin este un vapor local, ce face curse intre aceste dou puncte.
De la Ghecet vaporul urmza firul apelor, trecand pe la Gala (i (unde se afta debarcader), my:A prin cotul Pisica.

De la Gala tl In jos, cursul Dunarff este masurat de Comisiunea danubian in "mile

marine (1 mil =1852m). La Galatf se afta mila 92. Miele sunt wpte p3 trmul stng.
Cotul Pisica se afla intre milele 86-87, Gura-Prutului intre 82-83.
Vaporul trece pe la Rent, intre muele 80-81, aci se afl, debarcader, las, In drepta
ostr. Isaccea, trece pe la Isaccea, unde se afl, debarcader (intre muele 66-67), catre E.
urmz5, firul apelor pOna la mila 54 (Ceatalul Ismail).
Din acest punct vaprele intra pe bratul Mica, urrnza inflexiunile acestuI brat, pana
la bifurca tia bratelor Sulina pi Sf. Gheorghe (mila 44), dup ce trece pe la orapul Tulcea (intre
muele 49-50), unde se afta debarcader.
Intre orapele Tulcea ci Gala ti, vap6re locale fac curse i intre aceste dou puncte.
De la mila 44, punct numit Agentia, vaprele urrnza cursul bratulu Sulina.
Intre muele 18 *i 8 s'a deschis canalul care scurtza trajeul cu 4 mile. Numerotatia

insa a ramas cea vechie pana la complectele modificad ce se vor maI aduce bratuluI. ')
Ast-fel vaporul parcurge intre punctele Agentia i gura Sulinel 40 mile.
Un vapor parcurge pe Dunare intre Silistra i Sulina distanta de 377.226'.
j) Pichete pe Dunre.

SITUATIUNE

Numirea

TrenarI .
2
3
4
5

6
7

8
9
11

Pichetul situat la E. orasuluT Tulcea, la 1 km. Denumire dupa Ese. 3 Tren instalat odinifira In

Carantinii .
Saonul . .
Eski-Cale

Isaccea
Lacea

Piatra calcatii .
Pistes.

Azactaii .
Ghecet .

.
.

Mitcin

12
13

Picineaga .

14

Hil.rova

15
16

Vadul-OeI .
.

apropiere.
Asezat la V. orasuluT Tulcea la 1 km. deprtare.
Asezat In fata monastirii Saonul. Observa, malul rus.
As,lezat la 3.500 m. spre E. de Isaccea, Observa Satu-Nou din Rusia.
ermul.
Post a.sezat In Casarma orasuluT. Observa Dundrea
Piquet asezat la V. de Isaccea lntre milele 68-69.
Asezat In dreptul cittunuluI Rakel. E numit (lupa balta cu acest nume.
Asezat la 1 km. spre E. de satul Pisica, observa Reni.
Asezat In satuI Azaclail In fata Gala:Olor.
In t'ata orasulta Baila. Comunica. cu MacIn prin sosea.
Post la Casarma din Oras.
Asezat la 2 km. departe de sat.
Situat la trecerea cu acest nume la N. de Harsova.
Post asezat In ca,zarma orasuluI, servesce pentru debarcader.

Cerna-Vodii, .
Raova . . .

.
.
.
.

Idem.

Pichet asezat In trmul Dunarlf, In satul Rasova.

k) Natura malului drept al Dunrif.

In genere malul drept al fluvittlui domina pe cel stang pe portiunea coprins intre Silistra
pi Gura Dunavqului, afar de positiunile de la Braila, GalatI i Reni, cad se bucurd de o
dominatiune relativa, din caura mlastinelor de pe trmul drept.

Cum dlurile Dobrogier vecine DunariT, nu telte vin a se prelungi 'Ana in patul
fluviulur, spre a-i inla trmul, ci multe din ele se opresc la deparad mar mult sari maI
putin mad, lar altele formza litoralul fluviuld, cred necesar pentru cadrul acestuI articol
a urmari curba ipsometrica 25m, de vreme ce o tnltime de cel putin 25m metri este suflcient dominarla asupra trmulul stng,
In acest studi voiti urmari i 'maximul Inltimii dlurilor vecinase malulur drept;
aratand i la ce departare de tr_m se afla aceste puncte culminante.
Studiul dominariI und trm asupra celuI-l'alt capad, o important esceptionala sub
raportul militar.
') Acum este tdiatd .1 bucla vestiat a luI M.; asi-fel ea' s'a scurtat i mai mult distanta pe brat.

www.dacoromanica.ro

148

Pentru acsta voiti Imparti cursul fluviului in mal multe segmente:

Segmentul Frontiera-Ezerul GArlIta. In acest segment coprins intre frontiera i ultimele
ramificatiI ale Mulla Bugeacu (Jud. Constar*, spre deosebire de cel cu acelas nume din
Jud. Tulrea) pe o lungime de 13 km. 500 m trmul drept al fluviuluI este marginit de
dlurile Icral-Ceea-Bair ci lapacea-Bair prelungit catre E. prin dlul Bureagulu. Dlul
Ceea-Bair Cu inaltime maxima de 135m, la 1 km. spre S. de orawl Ostrov cobra catre
Dunare cu o pant, de 'h.
C6sta este acoperita cm vii, iar valea larga in unele puncte pana la 500.
Iapcea-Bair, are lor maxinum la bariera de S. a OstrovululuI, cobra cu o pantA
catre Dunare de Lis.
Csta la V. de Ostrov este acoperit cu viI. Valea f6rte strmt i in unele locurI
d l ul formza insu trm u I.
Dlul Bugeaculu de 5i cu o inaltime numaY de 75m formz pe tt lungimea lul Ormul

drept al fluviuld.

Intre dlul Bugeac la V. i Dervent la E., se deschide pe o

Valea Ezerulu
lungime de 4250m valea formaba de revarsarile laculul Garlita, (asupra vailor in detaliti
se va vorbi la hydrografle).
Segmentul GArlita-Oltina, coprins intre (letal Dervent la V. i dlul de la Cetate la E.,
se intinde pe o lungime de 14 km. 500m.
Trmul e margina de la V. la E. de dlul Dement, inaltime 125m (la 700"' de la Orm),
dlul Canlidere 122m (la acea. I distanta), dlid Pdrjia 141m (la aceal departare), dbil
Movilelor i dlid de la Cetate, cu inaltimr de 142-100m (la 700m de la tOrm).
Panta general spre Dunare in acest sector este de 5, cdstele dlurilor formza chiar
fOrmul fluviuluI.

Licina la V. 5i Canlia la E.,

In acest segment se deschid din acelas punct dou
ambele intre Ezerul Grarlita i catunul Parjia.
Valea Ezeruldi Oltina. Intre dlul de la Cetate (la V.) i dlul Macuc (la E.), se deschide

valea formata de revarsarile laculu Oltina, pe o distar*, de 4 km.

Segmentul Oltina-Marleanu, lung de 6 km. 500m, este ocupat de dlurile Macuc la V.
Tuna-Orinan la E.
Inaltimea celuI d'antif 140m la 450m, iar a celuI d'al doilea 117"I la 300m de la trm.

Panta terenuhl V.-E., iar catre Dunare f6rte repede 'is, apele bat la plele dlurilor.
la E.,
Valea laculu Mdrleanu. Intre dlurile Tuna-Orinan la V. i Mgura Drgaice
.
se deschide valea laculu Marleanu, larga de 2.250m la gura.
.

lung de 6 km., este ocupat de dlurile Mgura-Dragaicei

la V. si Zbreia la E.; intre ele se all Valea Carasan. Inltimea primuluI dl e de 108's la
Segmentul Marleanu-Veder6sa,

1200m, iar a cela d'al doilea 115m la aceasI distant; panta dar catre Dunre este de '
clina dlurilor formand chiar malul fluviuluI.
Valea bltilor Vederoasa ;si Baci; filtre dlurile Zbreia la V. i Baci la E., se deschide
valea acestor dou baltI, larga la gura de peste 3 km.
Segmentul Vederoasa-Cochirleni, lung de 8 km., este ocupat de Dlul Mare intre lacta Baciu
valea Cara2nancea, mijlocul frmuluI este ocupat de Rasova. Inaltimea dluluI Mare este
de 133m la 1750m; panta catre Dunare de 5i este de 'it 3, totur Ormul este escarpat.
Intre valea Caramancea i CochirlenI terenul este putin ridicat, presentnd maI multe
movile isolate. Valea DunariI e larga in acsta parte 'Ana la 500m.
Valea laculuI CochirlenI larga, la gura de 750m.
Segmentul CochirlenT-Carasu, lung de 7 km. 500m, este ocupat dou6 dlurr: al Va. luluf de
S. ssi al celta' de N., intre care se afla valea mare, larga la gura de 600m. Terenul urca de la
S.V. catre N.E., ajungnd la cota 117m maxima, i la 900m departe spre frm. Panta dar

catre Dunare a terenuluI este de 'h.

Malul fluviuluI este inalt, mal' ales la pod unde are cota 50m.
Valea CarasuluI este larga la gura de 900m i este coprinsa intre dlurile Tetera-Bair
la S. 5i Cerna-Voclei la N.

www.dacoromanica.ro

149

VII. Segmentul Cerna-Vorl-Boazgic, lung de 11 km., ocupat de:

Dlul Cerna-Vod cu indltime maxima de 107m, cade spre Dunre cu o pantd de

Vs, malul este abrupt; intre el si patul fluviuld abia pe timpul schdereI apelor r6mine o
fd0e de 50"1 teren aluvional.
Valea deschis a Seimenilor mic, largd la gurd de 2 km. 5OO'

i ocupatd de lacurile

Purctireri (S.) 0 Domnsca (N.), intre earl' dlul In-Izlaz se opresce la 1 km. departe de
patul

De'lul Panar-Bair, coprins intre vdile Silistea la S. si Boazgik la N., are o indltime
medie de 921" la 600' din patul fluviulul, panta repede de ',6, malul este abrupt 0 formz
chiar trmul.
Valea Boazgiculu, larga la gurd de 1. km. 5001" este coprins intre dlurile PanarBair la S. 0 Zavol-Bair la N.
VIII. Segmentul Boazgic-Tichilesci, lung de 19 km., este ocupat de dlurile Zavol-Bair la

S. 0 Olacu la N., despdrtite prin valea Stapinet. Terenul merge in pantd Lwr urcOnd5,
(de la cota 89 la 102), in directia curgeriY fluviuluI.
De 0 panta terenuld cdtre tdrm este dulce, '/25, totu0 malurile sunt abrupte i 'nalte.
Din distan, in distantd, diferitele vi ce se deschid cAtre Dundre, dart acestuI segment
aspectul uneI dantele cu 7 colturI, formate de vdile: Zavolulu, Canara, Calachio, (ambele
aceste \TM formz5, chtre N.-E. valea StupineI), Olaculu, Alvanesd i Tatarulu.
Inltimea maxima a ambelor dlurI Zavol i Olacu este de 125"1, la 6 km. departe
de trm.

Valea Ticliilescilor, larga. la gurd de 3 km., este coprins intre dlurile Olacu

ksi

Caimaclia.
IX. Segmentul Tichilesclf-SaraiO, acest segment lung de 41 km., coprinde dlurile Caimaclia

Cadi-Cd ;via, prelungite catre V. prin dlul Ciobanulu, care formzd efindul de la Ildrova,

silind ast-fel Dundrea a descrie acel mare cot, care incep8nd de la Ghisdresc are
punctul cel mar inaintat spre V. la Vadul-Oii 0 se termind in dreptul Eschi-Saraiulu.
Dlurile nu ail indltimI marl, dar cum aceste n.ltimi sunt pe lngd tOrmul fluviuld
(82" la dlul Colcea, 400m de trm, VaroF 84m chiar pe frm), fac ca malurile s fie abrupte,

la IIArwva apa bate chiar in malul drept, scaldand necontenit cele dou6 stand jurasice,
aflate la S. 0 N. orauluI. PretutindenI pan la Harova avem cote marl' chiar pe malul
fluviuIut

O singurd vale se deschide spre Dunre 'Ana la flOrsova : Caimaclia largd la gurd
de 1. km.
Ilarflova ci cotul de la vadul Oil sunt dou positiunI tactice insemnate, de aceia in totI

timpir a jucat un rol insemnat 9.

La N. de HAiwva grla Broi i telt regiunea ml4tin6sh dintre el 0 Dundre, deprtza Inlimile dlurilor pand la o distantd ce variazd intre 8 0 3 km. ; cu tdte acestea
nicI clinele de N. ale dlurilor Ciobanul ci Caraula, nu ati indltim carI s trcd peste 501"
pnd la 1500m de BaroI, ast-fel cd panta aci este de f300.
Valle laculu Hasarlic i petriuluf Saraiti se deschid spre N. pe o largime de 2 km.
500m. Intre ele se aid dlurile Hasarlic (la V.) Fi Eschi-Sara (la E.)
X. Segmentul Saral-Picineaga. Acest segment lung de 30 km. pe coprinsul cruia sunt
dlurile : Viilor, Garliciului despdrtite prin valea Pietriulul, apoI dlul Viilor de la N. satului
Garlici, desprtit de dlul Grliciul prin Valea Bertesstr, dlul Mezetulu (d'asupra Ddenilor) despdrtit prin valea Viilor de dlul Viilor, dlul Moplu, dlul Coium-punar i in fine
dlul Ghiun-Ghiurmez.

In tot acest segment malul este tinut la distanta pand la maximum 4 km. spre Sud
0 se apropie din ce in ce cdtre N. de albia Dundrir de cdtre gArla Broiti 0 de revrsdrile i mla0inele trmuluI drept (cum sunt cele de la N. satulur Ostrovul).
') A se vedea crochiul No. 2, cum i geografia istoric i militar.

www.dacoromanica.ro

150

NumaT la S. de Picineaga, ramificatiile vestice ah dlulul Ghiun-Ghiurmez merg pang

In Dunare formand Movila Cazacilor, Inalt. de 129"1 la 1500m de Dunare, de aceia albia aci

este f6rte stramta (in unele locurT 200m). Inaltimea malului drept merge crescnd de la
S. catre N. (de la 641" la GarlicY, la 129m Movila Cazacilor).

Tkrmul pe t6ta lungimea este abrupt, dentelat i nisipos, afara de Movila Cazador
care e stancsa.
Vaile earl debuza spre Dunare in acest segment sunt:
Valea Viilor (catre N. numita vale), PietriwluT) intre dlul Viilor la S.

la N. este larg la gura pana la 3 km.

Valea Berton intre dlul Geirlicid la S. i Viilor la N., e stramta.
e) Valea Viilor (numita la E. Topdrscid) intre dlul Viilor la S. 0 Mezetului la N., valea

stramta la gura pana la 200m.

Valea Viilor de la Pdrga intre (laid Mezetului la S. *i dlul Movului la N., e stramt.
Valea scurta numita a Moscului.
Valea Derelet-Rosti intre dlul Rosa la S. i Coium-panar la N., rapsa spre S., des-

chis. la N.
Valea Ulmilor, scurta.

Valea Hogii de asemenea scurta, in fine

Valea Aiormanului, abrupta catre S. din cauza MovileT Cazacilor, catre N. deschisa
inundabila.
Segmentul Picineaga-Macin lung de 36 km. La N. de Comuna Pirineaga incep terenurl

inundabile pe o distanta de 10 km., ast-fel c inaltimile malulur drept sunt tinute 'Ana
la 6 km. departare de matca fluviuld.
La S. de Turcdia se afla stancosul dl numit al tut Rica, tkrmul aci este frte inalt,
336" maximum, lar apele fluviuluT scalda baza dluluT; inaltimea tkrmuluT drept se continua catre N. pang la catunul Iglita, unde se afla cota 36', chiar pe tkrmul fluviuluT.
Intre Iglita i Atkin valea se largete de la 4-5 km., totu. Y. trmul drept. doming.
Aci terenul este inundabil i ocupat de baltile Iglilai Carcaliti, ce departza 1115,10mile de malul drept al fluviulul.
Segmentul Mdcin-Isaccea lung de 74 km.
In acest segment fluviul descrie arcul de cerc Meicin, Ghecet, Galati, Pisica, Reni, Isac-

cea. Tot terenul de pe trmul drept este inundabil i acoperit cu ball, ceea ce departza
inaltimile pana la maximum 10 km. (in dreptul comuner Jijila).
Tot4 sunt dou dlurl car): inaintza catre V. 0. N.V. ca 2 pintenr printre inundaOunT, acetT doi pintenT, f6rte importantI, sunt Punctul Orliga Cu inaltimea de 110m, ce se

apropie de Ghecet Oa, la 8 km. i dlul Bugeacului cu 61111 inltime la extremitatea sa

N.-Vestic., se prelungesce catre N.V. apropiindu-se de Dunare pang la 6 km. ; acesta din
urma a fost utilizat de 11)11 in campania din 1877 9. Catre E. dlurile se apropie de tkrmul drept al fluviuld, ast-fel ca la Isaccea atinge chiar acest trm.
Pozitiile de la Braila, Galati sci Beni fiind inaltimI chiar pe trmul sang, pot fi utilisate cu folos pentru a se executa trecerea fluviuluT in aceste puncte; ele scad trisa, cand
punctele Ortiga ci Bugeacul ar fi bine fortificate.
Valle acestuI segment sunt :

Valea Jijila larga la gura, se stramtza din ce in ce &are E., corespunde la S.E. cu
Valea comund Greci. Valea Luncavita stramta de la gura chiar, se infunda catre S.
lsaccea i Positia de la Eschl-Kale 2). La V. orawluf Isaccea terenul inundabil de
pe trmul drept al DunariT incetza, pentru a da loc inaltimilor a se apropia din ce in

ce de albia fluviulut
Prelungindu-se ca un promontorirl printre terenurile ml4tinse, Eschi-Kaleh a fost
In t6te timpurile, punct de trecere insemnat i fortificat ; urme de intarirT vechT se gasesc
') A se vedea partea istoricti.
') A se vedea crochiul No. 3 i la partea istorica, resboiul din 1828::9.

www.dacoromanica.ro

151

chiar azr. Numirea turcsra fortrta-veche, SI arat destul importa,nta sa. Dundrea are

ltime, iar pe Ormul stng, positiunile rusescI de la Teraponti si Kartal sunt

departe de trm ca la 2 km.

aci 65O'

XIV. Segmentul Eski-Kaleh-Tulcea lung de 27,7651". La plele inltimilor de la Eschi-Kaleh

incepe terenul inundabil, acoperit cu baltI si garle de pe tIrmul drept al DunriI, ceea
ce face ca inltimele din acest segment s se oprsca la deprtrI, variind intre 21/2-6
km. de tIrm.
Garla Somovet curge pe sub mal.
La V. de orasul Tulcea, dlul Tulcea') inaintz ctre trmul fluviuluI, apropiindu-se

pana la 2 km., iar in oras inltimile se,tin f6rte aprpe de trm.

SCHITA No. f. TULCEA. (DupEt K. F. Peters).

E
yinzr Al: T

LEGENDA:
O Lss.

Laj Silt vechiu.

tO platr). varsa alba si rc0e.
inchia tcenuf,ie), \ ar l Mergelschiefer
nisiNgt, quartit 1 conglomerat
f. pamnt galben.

ZB. Fa.ntani.

p.

Case.

o Moscheia.
_T Conacul Pase.

cd

(Et,

6
X

porflr.

Biserica. mare.

Vice-consulatul austrlac.
Debarcaderul vaprelor austriaca.

EDC. Magazli.

oo Cariere.

Z Bluroul Comisiunif Europene Dunarene.

0000 Mori de vnt.

d'asupra nivelului maza sunt calculate In stanjeni vienezi.

SCALA

70.000

Vaile acestuI segment sunt :

Yalea Manca, care debusaz in dreptul meencistira Saonul ;
Yalea de la podul Bulgarului, la 4 km. spre V. de orasul Tulcea,
Valea destul de larget pe care se afl orasul Tulcea.
XV. Segmentul Tulcea-Duniivl lung de 40 km., dealungul bratului Sf. Gheorghe. Inltimile

In acest segment nu ating fluviul de cal in 3 puncte : la Prislav pe o lungime de 1.600m

(intre Tulcea-Prislav terenul inundabil tine inltimile la 3 km. departe de rm), la Cara1) A se vedea i geografia

www.dacoromanica.ro

1.52

Suhat pe 750m lungime, cu tte ca Intre Prislav i Cara-Suhat Inaltimile de la Parlita se

in apr6pe de fluviii (800m) i la Mahmudia pe 3 km. lungime.
Spre E. de Mahmudia terenul este iaral' inundabil i inaltimele de i mid, se tin
paralel bratuluT pana la gura Dunav'eluluI, exceptand cotul inundabil al bratuld Sf. Gheorghe
din dreptul comunfi Morughiol.
Ultimele ramificatiuni" Estice ale Mullet Duna vt se opresc in garla cu acest nume.
Valle In acest segment sunt :
Valea mare, care debuaza in dreptul laculuT Malcod;
Valea Curcuzu-Mare intre Prislav i Parlita i Valea ramiflcata in dou spre S. de la
Comuna Be-Tepe.

Linia de desparjire a apelor In basinul Vest-dunarean.

Fac parte din acest basin telte riurile, lacurile i vaile cu directia catre Dunare, pe
bird lungimea fluviuluT, coprinsa intre Azaclaa ci punctul ternzinus al frontierif de Sud.

Linia, care desparte apele ce se varsa In acest basin, are o directiune generala de
la N.-V. catre S.-E., pana la 5 kilometri spre V. de Constanta, iar de aci schimba directia
de la N.-E. catre S.-V., pana la piatra frontiera No. 26.
Acsta linie incepe de la extremitatea N.-Vestica a dlulut Bugeacul (punctul cotat 61),
cob6ra catre S.-E. pe celma acestuT dl (pe la punctul cotat 83), apoT pe culmea dlulut cu

Monument (pe la punctele cotate 72 $i 87), inconjura pe la S. Valea satulut Garvan, urmoza culmea dlulut Pietrosul (punctul cotat 162), continua catre S. pe c6ma dlulut Can-wile, pe la N. de Vdcarent, pe la movilele Sapate (cota 102), movila Fusef (108), de unde
inconjurand pe la Sud valea Gloduluf, ja directia catre Est pang la dlul Sevatin, a carel
coma o urmza catre S., trece pe la movila Kitlau (197), continua catre S.-E. culmea dlurilor : Pietrosul 30. Piscul Tutuiat. Aci e punctul de unde pornesce catre Est unja despartitre
a apelor din basinul Nord-Dunarean.

Din Piscul Inalt, dupa ce acst linie desparte valea Luncavitet de aceia a Grecilor.
continua catre S. pe la punctul trigonometric Grect (cotat 426), apol se inclina putin catre
E., trece prin punctul cotat 407, urmza catre S.E. culmea dlurilor tubeilor, Negoiu (cotat
403) $i Almalia (cotat 370).

Dupa ce desparte valea Cerne'i de aceia a Taitet, linia se continua catre S.-E. pe culmea dlurilor David, Hancearca (pe la punctul cotat 346), se indrpta catre Vest pe culmea
dlurilor Amzalat (pe la punctele cotate 330 i 250) i Carapcea (cotat 210), inconjura pe
la E. Valea Jaila, pe care o desparte de aceia a Tailet, trece pe la Orta Cairac (cotat 285),
se indrpta catre S.E. pe culmea Sacar-Bair, pe la punctul Atmagea (cotat 399), inconjura
pe la N. valea Arman-Cessme, urrnza culmea dlurilor Sultan-Bair, desparte apele Saraiulut
de acele ale Slavet, apor catre S.E. pe culmea (Mitchel" Periclic, pe la punctul Doerant (ErGhiobea-Tepe, cotat 392), pe la punctul cotat 369, desparte apor apele Topologulut de acele
ale Casamcd, trecnd pe culmea dlulut Coru-Bair (pe la punctele cotate 304, 313, 307,
287 $i 227).

Se indrpta apoT catre S. pe culmea dlulut Dulgheru, pe la punctul Turbencea (cota

252), urrnza culmea acestur dl pana la punctul cotat 206, inconjura pe la N. valea Cartal, se indreptza apol pe la Vestul acesteT val pe dlul Cartal, pe care Il urinza pana
la dlul infiratelor la Estul comunif $irizt, trecnd pe la punctul 209, se indrpta ea-Are S.E.,
pe la Ragi-Bairam-Tepe (cotat 214), apol pe la punctele cotate 166, 1.63, 171, pe dlul KosTepe-Bair (cotat 203), pe dlul Bilarlar, p6 la punctul Ghelangik-Tepe (cotat 189), pe culmea dlulu Bilarlar-Bair, pe la punctul numit Cara-Tepe (cotat 177).
Culmea acestur dl o urmza pe la punctul cotat 142, apoI pe dlul Ilanlik-Bair prin
punctul cotat 1.25, Oa, la punctul Caramurat (cotat 118m), d'asupra satuluf, continua catre

www.dacoromanica.ro

153

S. culmea dlulu'i Armut-Bair, pe la punctul Caramurat-Tepe (cotat 108); de aci catre S.-E.,
pe la punctul cotat 89, pe la Nordul Vaii-Ciobanului, se continua catre punctul Islam-Tepe,

(cotat 91). pe la Duran-Tepe, la V. de Canara, catre S. la punctul Palaz saii Ciatal-Iuk

(cotat 71), pe la Tazli-luk (cotat 72) si in fine pe la cota 60 aflatd de 5 km. de orassul
Constanta la Incruciarea celor 2 Valuri numite ale lui Traan 0 apr6pe in punctul, unde
linia feratd taie aceste valurt
Catre S. linia de desprtire a apelor este f6rte putin &finita din causa terenuluI
apr6pe orizontal, totuI in trasurI generale, acestd linie se indrptd cdtre Vest, pnd la
movila Cara-Iuk (cotata 88), de aci cdtre S. pe la movila Iuci-Iuk-Berichi (cotat 81); dupd
ce inconjurd, pe la E. valea Mahometcea, trece pe la Eschi-Tepe (cotat 01), apoI pe la V. de
Musurat, pe la N. de Topra-isari, pe dlul cu acelq nume, se indreptd catre S. pe culmea
dlurilor Meragi-Bair, lasd la V. valea Sanar-Dere, se continua pe culmea Mulla Cogea-

Sirt-Bair (pe la punctul cotat 100), lasd catre E. Valea Akeac-dere, trece pe la movila
Iasi-Iuk (la S. de Cara-Kid, cotat 117) din dlul Arta-Burun, se indreptd printre satele
Azaplar isi Mustafacti, pana la dlul Cara-Iuk (cotat 130); de aci isI schimbd directia cdtre
S.-V. pe culmea dluluI Coru-Sart pana la movila Ghiuvenli II (cotatd 152); dup ce lasd
catre S.-E. valea Daulu-chid-culac, urmzd cma dlului Alibi-Kioi, pn la N.-V. de Caraomer,

lasd apoI catre N. V. Valea Alibi-Kid, Dere-Kid i. se indreptd pe dlul Bair-Iuiuk, trece
pe la punctul Bali-lick (cotat 182) li urmnd c6ma dlulu'i Dere-Kid ese din Dobrogia pe
la piatra frontierd No. 26.
IV.

Cursul bunariT. OstrOve. LacurT. ItlurT cu afluentiT lor, carT curg

i

valle carT se deschid la Durare.

A. Basinul Vest-dunarean.
a) Descrierea Dun'arli Intre punctul terminus i dlul BugeaculuI.
a) Dunrea incepe a uda teritoriul DobrogieI de la Punctul Terminus, aeijat la 800"
spre Est de bastionul Itsch-Tchenguel al orauluI Silistra '). Ldrgimea albiel incepe a se mdri,

chef de unde in dreptul SilistreI era de 850", la frontera acestd ldrgime este de 1500".

Largimea albieI crete cu ct fluviul inaintzd catre Est, atingnd maximum la

comuna urbana Ostrov (3200"), pentru a lasa loc la 4 ostr6ve marI i noud maI miel semnate intre frontera, i dlul Bugeaculur, unde bratul de la Nord, numit Ploga se reunesce
cu cursul navigabil al fluviulul, reducndu-se ldrgimea la 550".

Intre frontera i dlul BugeaculuI, Dunrea pe un parcurs de 9'12 km. are directia
de la Vest la Est.
13) Ostrdvele In acstd portiune sunt :

Pastramagi lngd i la Est de frontier, depinde de comuna Ostrov. Este format din
aluviunI de nisip i pietris. Are forma lungdrtd, ca o teca de fasole ; lungimea sa este de
2 km., iar lArgimea medie de 700", cu o suprafat," de 120 hectare.
Bratul de miazd-zI, care desparte ostrovul de trm, are o lrgime de 200", adncimea
de 4"; ce! de Nord, care '1 desparte de ostrovul Hopa e lat de 250" i adnc de 4'. Ambele

aceste brate sunt navigabile. Ostrovul este acoperit cu iarbd ce servd de p6unat ; nu e
locuit ; are numaI treI colibe la marginea de Vest ; cu timpul se va uni cu uscatul.
Hopa, ae0at in fat i la Nordul celuI precedent, cu care tinde a se uni, fiind
de aceiaI formate ca i el. Tine de comuna Ostrov. Forma sa e lungdreatd, terminndu-se

de o parte i de alta cu doug capurY ascutite. Lungimea luI e de 2'/2 km., ldrgimea de
') PosiVa alronomicti a acestui punct_este aratat, la Geografia matematica.
71890

20

www.dacoromanica.ro

154

750m, lar suprafata de 150 hect. Este acoperit cu salciI. Bratul de la N., care 11 desparte de
teritoriul jud. Ialomita este navigabil avnd 800m largime i 8-10'" adancime. In fata sa
se deschide pe Ormul sting canalul Borcea, care curge pe teritoriul jud. Ialomita.
Langa marginea Sud-Vestica a acestul ostrov se afla alte dou# mat mid, ambele
Cu o suprafata de 20 hect.
Ostrovul vechia, a4e.jat la Vestul ostrovuld Hopa i despartit de el printr'un brat

navigabil de 150m largime 0 12 adancime. Este format din deposite aluviunare, argil
amestecat Cu pietri i nisip. Forma luI este lungarta, terminandu-se la Vest cu un cap
alungit. Lungimea luf e de 3'2 km., lar latimea de 1500m 0 are o suprafata de 720 hect.,

din care 60 (la V.) acoperite cu salciI, restul cu iarba ce servesce de pvnat vitelor
locuitorilor comunit Ostrov de care tine. Insula nu e locuita, numal dou6 colibe de pastorI

sunt la marginea de nord. Bratul ce o desparte de jud. Ialomita are 300m largime 0 5
adancime, acest brat se ingusteza intre Ostrovul vechiti
Tilchia, care apartine jud. Jalomifa. Lungimea acestuia este de 10.700m, largimea
de 1500'", suprafata de 1600 hect. Forma sa este alungita, terminandu-se cu un cap ascutit
la Vest; formatiunea sa este ca a celor precedente. Bratul ce'l desparte de trmul sting
adnc de 5m. Bratul navigabil trece pe la Sudul ostrovulusi Tilchia prin
este lat de 300m
fata comunelor Ostrovul ci Bugeacul este larg de 750m 0 adanc de 12m. Insula este nelocuit i acoperita Cu padurf de glen' la estremitatea Vestica 0 pe malul Nordic, in total
pe o suprafata de 150 hect., restul e acoperit cu
Langa marginea Sud-Vestica in bratul ce o desparte de Ostrovul vechiti se MU

o mica insula (supr. 40 hect.), iar aprpe de Ormul sang (jud. Ialomita) sunt alte

doug

Ostrdve mid (20 0 15 hect.) tte acoperite cu salci.

In scobitura Sud-Vestica a Ostrovuld Vechi se Oa micul ostrov numit Pacuiul

mic, ce are 750m lungime i 250m latime (supr. 25 hect.) ; iar la Sud de acesta un altul
mare : Pacuiul mijlocia de forma alungita cu 1000m lungime 0 100m latime (supraf. 40 hect.).
Ambele sunt acoperite cu salciI i apartin comunit Ostrov. In fine Pacuiul mare situat in
fata comunit Ostrov, de care depinde 0 de care se desparte prin bratul navigabil al flu viulul, larg de 300's j adanc de 10m. Lungirnea lus este de 1200m, largimea de 80m, suprafata
de 80 hect.; forma sa este lungareata. Tot ostrovul este acoperit cu arborI fructiferI. Cu
timpul t6te aceste ostrve cu denumirea de Pacuiul se vor uni cu Ostrovul Vechiti.
Mal e de notat micul Oslrov aeijat apr6pe de malul drept, chiar langl comuna Ostrov ;
e de forma alungita cu 800m lungime 0 80m largime, suprafata de 30 hect., este acoperit
cu liveli.
y) Val.

I. 0 singura vale se deschide spre Durare in tt portiunea coprinsa intre frontiera

0 Mu' Bugeaculd. Acesta vale este frte importanta, pentru ea maI mult de jumatate
din ea formeza frontiera intre Dobrogia 0 Bulgaria.
Ea se numesce Regederesi-Ceair 0 se afla pe teritoriul comunif Almallu ; ja nascere
din bifurcatia delurilor Icral-Ceia-Bair (din Dobrogia) i Topci-Iol (Bulgaria), la piatra
frontiera No. 5 0 la pichetul No. 3 (Gabrovita); se indrpta catre N.-E., avnd directia
generala S. S.E.-N. N.V. printre dlurile Icral-Ceia-Bair, pe drepta (in Dobrogia), i SillOlu-Sirt pe stinga (Bulgaria). Pe valea sa, in dreptul fortuld Arab-Tabia, se formza o fan
tang numita Ibraim-Pax-Cepne.
Lungimea acesteI vai este de 6 km., dintre care numaI 31/2 servesce de frontiera,
adica intre pietrele 4-5, cad de la piatra 4, frontiera suie catre Est clima deluluI Icral-CeiaBair, pe la Estul fortuld Yelanli-Tabiasi, care remane in Bulgaria.
La Ordu-Tabia (Bulgaria), valea incepe a se lrgi i mal catre Nord se intalnesce
cu valea Iasi-Tepe-Ceair (Bulgaria).
Pe valea Regederesi-Ceair merge calea nationala Silistra-Bazargik. Catre Silistra,
valea e larga i acoperita cu viI, maY catre S. E. incepe a se strimta. Nu e alimentata
de cat de ape de plol.

www.dacoromanica.ro

1.55

b) DunSrea Intre Bugeac i dlul Macuc.

De la dlul BugeaculuT, Dunr.ea are o directie S.V.-N.E. pe," un parcurs de 18 km.
pan la dlul Macuc, puntul trigonometric Oltina.
p) Ostrovele pe acsta portiune sunt:
a)

Pacitiztl lui Sdre, care tine de comuna Garlita, ctunul Garlita. Este format din
aluviunT, acoperit Cu nisip si pietris; ostrovul este neproductiv. Forma luT este lungrt,
are 2 km. lungime, 200m ltime si 70 hect. suprafat. Bratul navigabil al fluviuluT trece
pe la Nordul insuler si are 200m lrgime i 10m adincime.
Venga, un mic ostrov, aselat in fata chtunuluT Parjoaia de care deprinde, are 700"'
lungime
30' ltime; suprafata de 20 hect. Ostrovul este neproductiv, flind acoperit cu
desparte de
pietri si nisip. Bratul navigabil trece pe la Nordul insuleT, iar cel care
t'rm are 20m lrgime si 3"' adincime.
1.0. La N. si apr6pe de trmul sting se afl Ostrovul 5'oiznu1, ce tine tot deTctunul
Parjoaia, are 2'/2 km. lungime, 100m ltime si 25 hectare suprafat. Estel,acoperit cu slciT i richite.
Bratul de Nord 11 desparte de teritortul jud. Ialomita,are 50'" lrgime si 5m adancime.:;
iar cel de la S., intre el si Venga, este navigabil si are 1017m largime si 15m adncime.
Micul Ostrov Cali-George, aprdpe de Ormul drept si Bim-bagt, apr6pe de de t'rmul
sting, sunt aselate maY jos pe Dun6xe, ambele in de comuna Satu-Noti. Acesta din urm

are o suprafatd de 415 hect., lungime de 2 km. si lrgime de 400m. Bratul navigabil al
fluviuluT trece printre ele si are 450m latime si 16m adancime. Ambele sunt acoperite cu
slcir si richit. In fata OstrovuluT Bimbasa se scurge in Dunre, pe malul sting, un brat
al Bored.
Pdrlitu, aselat aprpe de trmul dobrogian in fata EzeruluT Oltina, depinde de
comuna Satul-Notl. Formatiunea sa este aluvitinala; in partea de E. este acoperit cu
iar la V. cu nisip si pietris. Forma luT este eliptica, lung de 2 km., larg de 1 km., are
o suprafat de 120 hect. Bratul navigabil trece pe la Nordul OstrovuluT, iar ce! care 11
desparte de t6rmul dobrogean are 60m lrgime j31i2m adincime.
Strimbu, asecjat in fata canaluluT de scurgere al EzeruluT Oltina, depinde de comuna Oltina. Suprafata sa e de 200 hect. (lung 2'i2 km., larg 1 km.), este acoperit cu slciT
si richita.
Bratul care'l desparte de Dobrogea are 700m lrgime si 6' adancime. Cel navigabil
trece pe la Nord.
7) Lacuri, rur i val.

Garlita. Lac aselat pe teritoriul a 3 comune : Garlita (pe Ormul de E.),

Bugeacul (pe Ormul de N.V.) i Almalin (pe pariul cu acelas nume). Forma luT este ca
aceia a unuT cimpor. Se intinde de la S.V. ctre N.E. pe o suprafat de 8 km. p. si are
o lungime de 10 km. iar latimea medie de 212 km., exceptand balta format, la N.E.
II. Ezerul

(20. hect. supr.).

Lacul trebue s, se fi format din revrshrile fluviulul, de care se desparte printeo

limb de pdmnt de 300m si inalt de 2'i2m. El comunA cu Dunrea prin garla Dervent,
de 21;2 km. lungime, care iT vars prisosul apelor in fata insuleT Pacuiul-lur-S6re si peste
care trece un drum comunal ce duce la Bugeac.
Malurile lacului In partea Nord-Vestic, Sudica i Sud-Esticil sunt inalte i stanc6se,
din causa naturiT dlurilor incunjurtre. La N. dlul BugeaculuT si CaramiieT ; la Vest,
dlul Belezlichi-Sirti; la Sud, dlurile Burun-Sirti j Bone-Sirti ; la E. dlurile Garlita,
Galita, Scord, Taplic si Draca.
Basinul sti coprinde 3.000 hectare, carea partin comunelor Rugeac, Ostrov, Almaliu,
EsechioT si Garlita; el e coprins intre dlurile : Draca, Der vent, Canlidere, Curdeli, Carvan la Est; Cuiugiuk-Iolu-Bair, Tasli-Burun, Ceatal-Iol-Bair, BeT-Orman-Bair, TiumbetBair si Pinirlik-Bair, la Sud; Topci-Bair, Icral-Ceaea-Bair, la Vest; lapce-Bair i Bugeac
la Nord.

www.dacoromanica.ro

156

Adncimea laculur este de 6'n maximum. Fiind alimentat de Dunare, se gasesce in

el tot felul de pesce in abondenta si de bung, calitate ; pescaritul face una din ocupatiile
locuitorilor din Garlita, Galita si Bugeac, cari transporta pestele la Ostrov si de aci la
Calarasr si in satele de pe canalul Borcer.
Paraiele si vane ce se deschid in ezerul Garlita, sunt :
Valea Bugeacului la Nord, plca din plele estice ale dlulul Caramiaer, se indrptg,

catre E. printre dlurile Iapce-Bair si Bugeac la N., Caramiaer la V. si S. Lungimea ei

este de 2112 km.; malurile jse, iar aprpe de gura sunt inalte si stanc6se. Nu e alimentata de cat de apele de plie. Se afla, pe teritoriul comuner Bugeac si taiata de drumul
comunal Almaliu-Bugeac.
Peiriul Almaliu la Nord, el Lida teritoriile comunelor Almaliu, Ostrovul si Esechior.

Isvorasce din plele Estice ale dlulur Topci-Iolu-Sirti, se indrpta mar intaiti catre N.E.
pana la Satul Almaliu, de aci catre E. pang la Cismeaua Ostrovenilor, la 2 km. spre S.
de urbea Ostrov, de unde se indrpta continuu catre N.E., pan la varsarea sa in partea
Sud-Vestica a Ezerulur Garlita.
Curge printre dlurile : Icral-Ceaea-Bair, Trancovita, Caramiaer la Nord si. SariMesea-Bair la Sud. Lungimea sa este de 12 km.; av6nd ap in continuu ; malurile sunt
inalte si rapse ; valea sa se mar numesce si Beilic-Ceair.
Basinul s'ti are o suprafata de 15 km. p., coprins intre dlurile : Sera-Ceaea-Bair,
Iapce-Bair, Caramiaer la N., Topci-Iolu-Sirti la V., Belezliki-Sirti la S. si Ezerul Garlita la
Est. Pe valea sa merg drumurile comunale, care lgg Ostrovul Cu Almaliu si Esechior.
Afluentir acestur parla, pe drpta, sunt :
Valea Gabrovita, pe teritoriul comuner Almaliu, nasce din plele S.E. ale dlulur
Icral-Ceaea-Bair, pe frontiera bulgara, langd piatra No. 6, la movila Gabrovita,, se in-

drpta de la S.V. care N.E. si se deschide in valea pariulur Almaliu, la satul cu acelas nume.
Este marginita de dlurile Icral-Ceaea-Bair la N.V. si Sari-Mesea-Bair la S.

Valea este strimta si importanta din punctul de vedere militar, de re-ce este urmat de drumul comunal, care duce de la Almaliu peste frontiera, unde se unesce Cu soseaua national& Silistra-Bazargic (Bulgaria). Nu e alimentata de cat din apele de pl6ie ;
lungimea er este de 2 km., pan la comuna Almaliu.
laguda-Ceair, vale pe teritoriul comunir Almalitl, se desface din p6lele Estice ale
dlulur Sari-Mesea-Bair, se indrpta catre E. in directie generala S.V.-N.E., printre doua
prelungirr ale dlulur, care 'Arta aceiasr numire de Sari-Mesea-Bair. Are lungime de 6 km.,
e stramta, debusaza in valea Almaliu, ceva mar jos de Cismeaua Ostrovenilor. N'are nicr

un drum prin ea, este alimentata numar din apele de plie.

Sari-Mesea-Ceair, vale pe teritoriul comunir Almaliu, se desface din WU cu acelas nume si corespunde cu piatra frontiera No. 7, se indrpa catre E. in directie generaid S.V.-N.E. si dupa o lungime de 5 km. se deschide in valea Beilic-Ceair. Valea este
j6sa, nu e ,alimentata de cat din apa ploilor si e taiata de drumul Almaliu-Esechior.
Pampur-Ghiolgiu-Ceair, 'Arita pe teritoriul comunir Almallu ; ja nascere din p6lele
S.E. ale dlulur Topci-Iol-Sirti, in Bulgaria, sub den umirea de Topci-lol ; are directie

S.V.-N.E. On la frontiera, pe care o taie la egal distanta intre pietrile No. 7 si 8. De

la frontiera pan la varsarea in pariul Almaliu (la 1 km. mar sus de varsarea acestuia
In lacul Garlita), prta numirea de Pampur-Ghiolgiu-Ceair. Curge printre dlurile Sari-Mesea-

Bair la N. si Belezliki-Sirti la S. Are un curs de 11 km.; malurile sunt jse, este taiat de
drumul comunal Almaliu-Esechior si de altele mar mid.. Ara important militara, de
re-ce strabate frontiera.
Pe stinga, pariul Almaliu, primesce :
Valea Trancovita, pe teritoriul comunir urbane Ostrov, incepe din plele apusene
ale dlulur Tramcovita, se indrpta mar intaiti catre E. si apor care S., cu directia generala N.V.-S.E., merge printre dlurile Trancovita la S., Iapce-Bair la N. si dlul Caramiaer la E., se deschide la Cismeaua Ostrovenilor. Valea nu e adanca, malurile sunt j6se, e

www.dacoromanica.ro

157

alimentata numaY din plot Lungimea el este de 4 km. 0 e taiata de drumul comunal
Ostrov-Almaliu 0 de cel judetn Ostrov-Cuzgun.
Valea Curu-Canara la S.V., face hotar intre comunele AlmaHu i Esechiot Se desface din p6lele S.E. ale dluluI Belezliki-Sirti (in Bulgaria), taie frontiera la S.E. de piatra
No. 8, intre acesta i pichetul romanesc No. 6. Pe prelungirea e, in Bulgaria, se afla
valea Hamazli-Ceair, ce se bifurca catre Est cu numirea de Mahale-Orinan-Ceair, insotita
0 de un riuor. Cate trele aceste vAi sunt acoperite cu padurI pe frontiera.

Intrand in Dobrogia, valea Curu-Canara se indrpta catre N. in directie generala

S.S.V.-N.N.E., printre dlurile Belezliki-Sirti (la V.) 0 Hagi-Durac-Sirti (la E.) ; dupa o
lungime de 3 km. de la frontiera, se deschide in Ezerul Garlita. Malurile sunt pe alocurl
pietrse i acoperite Cu Odurt valea stramta i urmata, de drumul ce se desface din
oseaua Ostrov-Cuzgun la cda S. a laculuI Garlita 0 merge catre S., trece frontiera pentru a se uni cu oseaua nationala Silistra-Bazargik. E e de o frte mare importanta mi-

Mara, care reiese din drumul ce o strnate. Valea nu e alimentata de cat de apele
de plot
Kiuciuk-Kessen-Ceair la S., pe teritoriul comuniI Esechiot Ea se desface din plele

N.E. ale dlulul Hagi-Durac-Sirti, de langa punctul trigonometric Esechiol, se indrpta

catre N. in directie generala S.V-N..E., printre delurile Burun-Sirti la V.
Bone-Sirti la
E. ; dui-A o lungime de 4 km., se deschide in lacul Garlita. Valea e stramta, malurile acoperite de tuft nu e alimentata de cat de plot E urmata de drumul EsechioI-Garlita.
Valea Esechid la S., pe teritoriul comuniI Esechiol ; incepe din p6lele S.E. ale deluluI Hagi-Durac-Sirti ; se indrpta maI 'MUM &are E., printre dlurile Hagi-Durac-Sirti,
Bone-Sirti la V., Saban-Bair, Tiumbet-Bair la E. La dlul Tanas-Sirti (V.), schimba directia catre N. pe langa delul Versat-Sirti (V.) 0 dui-A un mers de U. km. se deschide in
lacul Garlita. Malurile sale sunt j6se. Pe ea merge drumul Garlita-Esechiot Este importanta atat din punctul de vedere al suprafetiI ce ocupa cu secundarele sale (4.500 hect.),
cat i prin trecerile ce deschide peste frontiera. Teritoriul care apartine acesteI var principale este coprins intre delurile: Bone-Sirtt si Hagi-Durac-Sirti la V., Mahale-Orman-Bair,
Saban-Bair, la S.-V., Pinirlic-Bair la S.-E., Tiumbet-Bair, Cuiugiuc, Versat-Sirti, RegeneBair, Tasli-Burun, Olucli-Cuiugiuc-Bair i dlul Garlita la E.
Valle secundare, care se deschid in acsta vale pe stanga sunt mid 0 MVO insemnatate ; cele de pe drpta sunt.:

$aban-Ceair, pe teritoriul ComuniI Esechiot se deschide de peste frontiera din

Olele S.-E. ale dlulul Mahale-Orman-Bair, trece in Dobrogia intre piatra No. 9 si pichetul

romanesc No. 7, se indrpta catre N., in directie generala S.V.-N.E., printre dlurile
Saban-Bair (la V.) 0 Pinirlic-Bair (la E.); dupa o lungime de 4 km., se deschide in prelungirea vii Esechior, chiar in mijlocul satulut Valea este stramta i acoperita cu fanete
padurt Prin ea se continua drumul, care de la Esechior, trece peste frontiera aprpe de
pichetul No. 7 0 merge a se uni cu oseaua nationala Silistra-Bazargic. Are o mare importanta militar. Valea nu e alimentata de cat de apele provenite din plot
b) Regene-Ceair pe teritorul comuniI Esechiot Este formata din unirea a dou
:
Punar-Orinan-Ceair (la V.) 0 Kilege-Ceair (la E.), care inconjura dlul Tiumbet-Bair. Ambele aceste val, formate pe teritoriul bulgar, aa o directie catre N., vin a se uni la frontiera
intre pietrele No. 9 0 10 (pichetele romane No. 7 0 8), pentru a forma valea Regene-Ceair,

care se indrpta care N. in directie generala S.V.-N.E. printre dlurile Tiumbet-Bair

(la V.) 0 Tanas-Sirti (la E.). Dupa un parcurs de 6 km., se deschide in valea Esechior la
2 km. maI jos de satul Garlita.
AtAt vaile tertiare (Punar-Orman-Ceair, Kilege-Ceair), cat cea secundara (Regenesunt acoperite cu paclurl la frontiera, cea secundara
Ceair) sunt stramte. Cele dou
e acoperita cu verdtA. Cate trele sunt alimentate de plot Prin valea Punar-Orman-Ceair
trece drumul, care venind de la Esechiot peste dlul Pinirlic-Bair, taie valea Punar-Orman-

Ceair, suie dlul cu acela nume, trece peste frontiera pe dlul Tiumbet-Bair, pentru a
se uni cu oseaua Silistra-Bazargik (Bulgaria).

www.dacoromanica.ro

158

Tanas-Ceair, pe teritoriul comunir Garlita,

stransa intre dlurile Versat-Sirti la

E. si Tanas-Sirti la V.; nasce aprpe de frontiera la piatra No. 10 in punctul Cuiugiuc ;
directia; sa generala este de la S.-E., catre N.-V., dupa, o lungime de 3 km., se deschide
In valea Esechia Este alimentata din ape de plor si n'are nicr o insemnatate.
Nursus-Ceair numita i Valea Garlifa, pe teritoriul comunelor Carvan i Garlita.
.

Este formata din cloud van Cuiugiuc-Ceair, care incepe din plele S.-E. ale &Whir CeatalIolu-Bair (Bulgaria) si Demecican-Cula-Ceair, ce se desface din plele N. ale dluld CarvanBair (Bulgaria).
Ambele aceste v strabat frontiera intre pietrele No. 9 si 10 (la pichetul No. 10, ce
se afla, la confluenta lor) i in Dobrogia formza valea Nursus-Ceair, care indreptandu-se

catre V., cu directia generala S.E.-N.V., dupa ce face un mare inconjur, numit TasliBurun-Ceair. Parcursul vi r este de 1.2 km. (afara de cele dou6 tertiare, fie-care de cate 4 km.),

si se deschide aprpe de satul Garlita.

Valea e stramta, malurile pe lungime de 8 km. sunt acoperite cu padurr in partea
superibra, in cea inferira cu tufls i pasiud Dlurile intre care se afl acsta vale sunt :
Cuiugiuk-Iolu-Bair, Cara-Burun-Bair la E. Versat-Sirti, Regene-Bair, Ceatal-Iolu-Bair (la V.)

Carvan Bair la S.
In valea Nursus-Ceair se deschide pe stinga valea tertiara Cavac-Culac-Ceair, care se
desface din plele Sud-Estice ale dlulur Bel-Orman-Bair (Bulgaria), se indrpta catre N.
cu directia generala S.V.-N.E., strabate frontiera la V. de pichetul romanesc No. 9, merge
printre dlurile Ber-Orman-Bair i Versat-Sirti la V., Ceatal-Iol-Bair i Regene-Bair la E.
Dupa o lungime totala de 8 km., valea, care este parcursa de drumul ce se bifurca din
Valea Nursus-Ceair pentru a duce la Kiuciuk-Kainargi, se deschide in valea Nursus-Ceair.
Are o 6re-care insemnatate
Valea Garliter e de o mare insemnatate militara, cacr pe fundul er merge drumul
de la Garlita la Kiuciuk-Kainargi, pe la pichetul No. 10, in Bulgaria. Mara de acest drum
principal, la 4 km. spre S. de Garlita se bifurca un altul, care urea dlul Regene-Bair
trece frontiera, pe la E. de pichetul No. 9; lar la impreunarea vailor Esechior-Ceair i Nursus-Ceair se bifurca un alt drum, care urcand dlul Versat-Sirti, trece frontiera pe la piatra
No, 10, la punctul trigonometric numit Cuiugiuk.
Satul Garlita este punctul cel mar important al regiuner din punctul de vedere militar,
cad la el se impreuna 4 drumurr, cad radiaz i trec frontiera.
6. Valea Cuiu-luc-Ului, la E., pe teritoriul comunelor Garlita Carvan, este formata

din alte 4 mar mid van

Cara-Culac, ce se desface din plele Estice ale dlulur Carvan-Bair (Bulgaria), se
indrpta catre N., cu directia generala S.E.-N.V., intra pe teritoriul Dobroger langa piatra
No. 11 (pichetul 1.2), trece prin satul Carvanul-Mare i la esire din el se unesce cu valea
Culac-Punar-Ceair. Lungimea er totala este de 7 km. si malul sang e acoperit cu padurT.
Valea e stramta i urmata de un drum ce duce de la Carvan la Cranova (Bulgaria).
Culac-Punar-Ceair, ce vine din plele N. ale dlulur Carvan-Bair (Bulgaria), se indrpta

catre N. cu directia generara S.V.-N.E., trece frontiera la pichetul No. 11 si mar la N.

de Carvanul-Mare se impreuna cu valea Cara-Culac. E de 3. km. lungime. Valea este
stramta i acoperita Cu padurr. Este urmata de drumul Carvan-Zarnicr (Bulgaria).
Ciril-1111sir-Ceair, pe teritoriul catunuld Cuiugiuk (comuna Carvan), se desface din
p6lele S.-V. ale dlulur Sirt-Iol-Bair, nu departe de satul Carvanul-Mic, al card teritoriti
11 desparte de ca,tunul Velichior, se indreptza spre N., cu directia generala S.E.-NV.,

formand un arc de cerc; are o lungime de 3 km. si e percursa de un drum ce duce de

la Carvan la Lipnita.
Cuiugiuc-Ceair, o mica vale pe teritoriul comuner Carvan, (cdtunul Cuiugiuk), se
desface din plele apusane ale dluld Cara-Burun-Bair, se indrpta de la S.S.-E. catre
N.N.-V., trece pe langa satul Cuiugiuk i dupa un parcurs de 4 km. se impreun cu cele
3 var mar de sus, pentru a forma valea
Acsta mica, vale este urmat de
drumul judetian Esechior-Lipnita si de cel comunal Coslugea-Cuiugiuc-Carvan.

www.dacoromanica.ro

- MUNICIPIULUI

159

T6te aceste vai se Impreura mai

dgRE16 n, In valea numitg, Jailea-Ceair, care
indreptandu-se mai intaiti ctre N. cu directia generala S.E.-N.V., mai la N. se unesce
cu valea Carvan, lar de la p6lele dlului Olucli, primesce numirea de valea Cuiu-Iuk-Ului.

Lungimea vtiii este de 20 km. si se deschide in lacul Garlita, la 2 km. spre N. de

comuna cu acest nume.
Malurile sale sunt formate de dlurile: Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-Bair, pe drpta ; Garlita,
Olucli, Cara-Burun-Bair, pe stanga. Acesta vale cu dependentele sale, ocupa o intindere de
4.000 hectare si e coprinsa intre
Garlita la S.-V., Scorci la N.-E., Curdeli i &ArtIol-Bair la E., Ciriagi-Iol-Bair la S.-E., Carvan-Bair (Bulgaria) la S., Cuiugiuk-Iol-Bair
Garlita la V.
Valle care se deschid in ea pe stanga, sunt:
Caraghios-Ceair, pe teritoriul comunii Garlita, se desface din plele apusane ale
dlului Cuiugiuk-Iol-Bair, langa soseaua judetiana Esechioi-Lipnita, se indrept cAtre N. in
directie generala S.-N., pe la p6lele vestice ale dlului Olucli, face hotarul ?Titre comunele Carvan i Garlita i dupg un drum de 3 km. vine a debusa in valea Cuiu-Iuk-Ului.
Malurile sale sunt j6se i acoperite cu putine padurT.
Lamburla-Culac, vale mica pe teritoriul comunei Garlita, se desface din p6lele S.-E.
se Indrpth de la S. catre Nord., trece pe la plele orientale ale
ale dlului Garlita
dlului Garlita, taie drumul comunal Garlita-Cuiugiuk i dup un parcurs de 2' 2 km.,
ceva mai sus de deschiderea acesteia in lacul Garlita.
debusaza in valea
Malurile sale sunt acoperite cu tufls, iar pe cel sang se afla si o mica pdure.
Valea Cuiu-Iuk-Ului e taiat de drumul judetian Esechioi-Lipnita pe la mijlocul ei,

iar In lung este strabatuta de drumul Garlita-Carvan, care se continua peste frontiera,
dupg cum s'a argtat mai sus.
7. Valea Galild la E., pe teritoriul satului Galita, se desface din plele N. ale dlului
Scorci, sub numele de Valea Scorci, merge printre dlurile Scorci (la S.) si Canli-Dere (la
N.), fac6nd intru cat-va hotarul intre satele Galita i Canlia. Lang satul Galita, ja numire
de valea Galitei i dupg o lungime de 7 km. se deschide in lacul Garlita, la satul Galita.
Valea e urmatO, de drumul Galita-Cuiugiuk
Valea Licina se deschide la Durare. Este aselata pe teritoriul comunei Canija ; se
desface din peolele N.-V. ale dlului Canli-dere, se indrpa catre N., in directia generala

S.D.-N.V. printre dlurile Draka la S.-V. si o prelungire a dlului Canli-dere la N.-E.

Lungimea el este de 4 km, acoperite cu paduri i tufisuri, debusaz la 2 km. mai jos de
ostrovul Pacuiul lui Sre. Valea este strama, malurile rap6se din pricina dlurilor marginase; e alimentata din apa provenita din pia Taie drumurile comunale Bugeac-Canlia
Galita-Canlia.

Valea Canija, pe teritoriul satului Canija; ja nascere din plele N.-E. ale dlului

Canli-dere, sub numire de valea Canli-dere, se indrpta care N., in directie general
S.E.-N.V., merge printre dlurile : Coslugea la N.-E. si Canli-Dere la S.-V. ; de la satul
Canija incepe a se numi valea Canlia, strabate acest sat, trece pe la p6lele vestice ale
dlului Canlia, face un arc de cerc i dupg un drum de 10 km. se deschide la Durare,
la 4 km. mai sus de catunul Parjoaia. Pana la satul Canija malurile sunt potrivit de inalte,
iar de aci spre Dunre ele sunt 'nalte i rapse, valea stramta din causa apropieril dlurilor Coslugea pe drpta i Canli-dere pe stanga. Acst vale este alimentat numai din
apele ploilor.

Pe malul sat drept merge drumul de la Canlia la Dunre.

In acst vale se deschide pe drepta :
1. Canlia-Vechie, o mica vale aflata pe teritoriul comunii Canija, nasce din p6lele V.
ale dlulur Coslugea, se indrpt de la E. la V., face un arc de cerc, ocolind dlul Canlia,
trece pe la p6lele movilei Coslugea i dup. un drum de 21ia km., se deschide in valea
Canlia. Taie drumul comunal Canlia-Parj6ia.
Ghivizlicu-mare, o mica vale pe teritoriul comunir Canija; se desface din plele
Vestice ale dlului Coslugea, se indrpta In directie generar de la E. la V., merg6nd pe

www.dacoromanica.ro

160

la p6lele movild Parjoaia. Dup un parcurs de 2 km., intre ramificatiunile dlulul Coslugea,
se deschide la Dunare, la 2i/2 km. maI sus de Parjoaia. Valea este larga. Malurile aprpe
de debusare sunt 'nalte i stanc6se ; n'are de cat apa provenita din plor. Pe acsta vale
merge drumul de la Bugeac i Garlita la Parjoia.
VI. Lacul Oltina. Se intinde pe teritoriul comunelor : Oltina, de la care V a luat numele
aselat pe trmul
Estic, Satul-noti aselat pe t'rmul de V. si Lipnita. Este formai

din revarsarile anterire ale flu viuldf. Forma sa este lunguiata, cam umflata catre E.,
unde si malurile sunt jse; se termina catre S. printr'un apendice mlstinos i acoperit
Cu stuf, numit balta Ciamurlia saa Iortmac, care are 1300m lungime si 800m ltime, cu o
suprafata de 115 hectare; produce putin peste, ce se consum, prin comunele invecinate.
frmurile sale sunt acoperite Cu padurI: Curt-Orman la V., Buiuk-Orman la S. si DaurichioI-Orman la E.

Directia generala a laculur este de la S.-E. catre N.-V. Malurile Vestice si NordVestice sunt Inalte i rpse, iar pe alocurea pietrse; cele de la N.-E, jse i acoperite
Cu stuf, ce se intinde pang la Dunare ; la E. si S.-E. malurile sunt putin 'nalte, insa in unele
partf (in dreptul satelor Oltina i Canlia) sunt rapse.

Lacul comunica cu Dunarea prin dou brate : unul se deschide la N. in dreptul

OstrovuluI Parlitul, are 200m lungime si lihm adancime, taie drumul Parjoaia-Marleanu;
iar al doilea maI catre Est de 2200"' lungime si 0.50m adancime se varsa In fata Ostrovuld
Strambu, langa punctul trigonometric Oltina al dlulul Macuc.
Dlurile care re'rmuresc acest lac sunt : la V. dlul de la Cetate, dlul de dincolo de
Siliste, dlul PietriI i Sirt-Iol-Bair; la Est, dlul de d'asupra Clii, dlul de la Merchez,
dlul Ciacal i Macuc.
Pe lac sunt cate-va mid insule plutitre de stuf (coscye), cad
schimba positia
duse de vnturI; 3,4 din malurile sale sunt acoperite cu stuf.
Dimensiunile sale sunt : de la N. la S. 5 kilometri i impreuna cu prelungirea sa
Iortmac, 10 kilometri ; largimea maxima de 3'/2 km., adancimea intre 4-8m, fiind maY adanc
spre malul Vestic, unde panta e maI repede.
Malurile sale sunt acoperite : cea de la Vest cu iarb, cea de la N.-E. cu stuf, intre
lac si Dunare ; cea de E. Cu fanete, semanaturI si pe alocurT padurI.
Basinul acestuI lac ocupa o suprafata de 700 km. p. si apartine comunelor: Satulnoti, Lipnita, Oltina, Parachia Ghiuvegea, Regep-Cuius, Carvan (catunul Veli-ChioY) si
Caranlik (catunul Curu-Orman); el e coprins intre: Dunare la N., dlurile Coslugea,
Canli-dere, Curdeli i Sirt-Iol-Bair la V.; frontier5, la S.; dlurile : Macuc, Ciacal, Merkez,
Gaga, Mezarlik-Bair, Ciatal-Orman, Distrail, Sinir-Bair, Orta-Burun, Ekenli-Orman-Bair la V.

Lacul produce peste in abondenta si de tot felul; parte se consuma de locuitorr, iar
parte se exporta, producnd statuld un venit de 80.000 leI anual.
Caile de comunicatie din basinul acestuI lac, se vor descrie la Valle ce se deschid in
el. Aceste var sunt :
I. Valea Coslugea pe teritoriul comunelor Satu-Noti i Canlia ; ja nascere din dlul
Cu acelas nume ; este formata din impreunarea a patru vaI secundare:
Valea lui Iroftie la N.-V., care nasce din plele Estice ale dluluI Coslugea, se
indrpta catre S.-E., pe la p6lele dluluY Ciatal-Orman, av8nd directia. generala de la N.-V.

catre S.-E.; valea are 2'/4 km. lungime, malurile el sunt j6se, printeinsa merge drumul
comunal Pad oaia-Coslugea.

Micul Orinan vale de frte putina insemnatate, are directia de la V. la Est.

Tana-Saia, vale la S.-V. pe teritoriul catunuluI Coslugea ; se desface din plele Estice

ale dluluI Coslugea, se indrpta catre Est, cu directia generala S.V.-N.E., i dupa un
drum de 2Va km. lungime, se unesce cu cele precedente, pentru a forma valea Coslugea ;
malurile sale sunt jse i acoperite icIsi colea cu pduricl ; prin ea merge drumul CanliaSatul-noti.

d) Almati-Culac, vale pe teritoriul catunuluI Coslugea, se desface din plele Estice ale
dluluI Coslugea, se indrpta care Est pe la p6lele dlului Uzum-Bair i dupa un parcurs

www.dacoromanica.ro

161

de 4'/2 km., formza valea Coslugea. Malurile sale sunt jse si acoperite--su tufis ; prin ea
merge drumul Coslugea-Satu-notl.
Tte aceste vaI se impreung la 2 km. spre S.-V. de comuna Satul-Noti si sub numele
de valea Coslugea se indrpt catre E., in directia V.-E., iar dupa un drum de 6 km. se
deschide in lacul Oltina, la 1 km. spre Sud de comuna Satul-No.
Malurile van' sunt jse si acoperite cu verdta. Ea este tarmurita de Muffle : Coslugea la V., Ceatal-Orman la Nord, Uzum-Bair si dlul Pietrif la S. Valea nu este alimentata

de cat din apele provenite din plot Prin ea merge drumul comunal Canlia-Satul-Nota.
Valea Ghiol-Ciair numita si Valea Almaliculut la S.-V., pe teritoriul catunulur Coslugea ; nasce din plele Sud-Estice ale dluluI Coslugea, langa movila Almali-Culac, sub
numele de valea Almaliculu, se indrpta catre Nord 'Ana la Coslugea, de unde ia numirea de Ghiol-Ciair, indreptandu-se catre Est, in directie S.V.-N.E., pe la plele sudice
ale dlurilor Uzum-Bair si Pietri si dupa 8 km. de drum se deschide in lacul Oltina.
Pe acesta vale merge drumul Lipnita-Coslugea.
Valea Derea-Ciair, de mica importanta, ja nascere de la movila Caragia si se indrpta catre Nord ; dupa un drum de 2 km. se deschide in lacul Oltina.
Valea Ciali-Ciair, pe teritoriul comunelor Carvan (catunul Velichiol) si Lipnita. Nasce

din impreunarea a doua micI vai pe teritoriul bulgar; se indrpta catre Nord; trece frontiera la E. de piatra No. 11 pe la pichetul No. 13; dupa ce iese din cdtunul Velichio, se
indrpta care Est, cu directia S.V.-N.E., merge printre dlurile Sirt-lol-Bair (la V.) si.
Dermen-Sirt (la Est), dupa un parcurs de 14 km. se deschidee in balta Ciamurlia,- la Est
de Lipnita.
Cursul el superior este prin padurile : Iasi-Orman pe stanga, Carapi-Corusu si SaiaCoru-Orman pc drpta ; cel mijlociti si superior prin tufisuri. Malurile sale sunt inalte si
deschise.

E de o frte mare importanta militard, de re-ce trece frontiera, urmata de 'drumul

ce duce de la Lipnita la Velichiosi si de aci la Cranova in Bulgaria.
Valea Dermen-Ciair la Sud, pe teritoriul comunelor Lipnita, Carvan (catunul Velichior) si Ghiuvegea. Nasce din doua vl. ale dlulu Uzum-Bair in Bulgaria, trece frontiera
sub numele de Canara-Ciair, pe la piatra No. 12 (pichetul No. 14), de aci la numirea de
Satichia-Ciair, pana in dreptul comunil Ghiuvegea, de unde incepe a se numi Dermen-Ciair,
pana la deschidere in balta Tor tmac, pe unde trece drumul judetian Ostrov-Cuzgun. Are

o lungime de 15 km.; malurile sale sunt inane si skinc6se din causa dlurilor apropiate,
printre care trece si anume : Velichiol-Bair si Dermen-Sirt la Vest, Siran-Culac-Bair si
Capuskioi la E.
Padurea Buiuk-Orman ocupa malurile sale Sudice. Acsta vale este paralela cu precedenta si prin ea merge drumul Lipnita-Cranova (Bulgaria), trecnd frontiera pe langa
(E.) piatra No. 12. Este taiat la Nord de frontiera de drumul Vel:chioY-Parachio.
Din descrierea sa, din faptul c e paralela cu Valea Ciali-Ciair, ea paralel cu frontiera exista un drum ce unesce Parachior cu Velichia reiese importanta sa militara.
Valea Ghiuvenli-Ciair, pe teritoriul comunelor Ilegep-Cuius, Parachior si Ghiuvegea,

este formata din impreunarea a doua va secundare :

Cuiugiuc-Culac la E., pe teritoriul comuner Parachio, se desface din Ode Vestice
ale dlulur Aslama-Sirtl, se indrpta care Vest, cu directia S.E.-N.V., merge printre delurile Bas-Punar pe drpta si Uzum-Meze-Sirti pe stinga, pe lang6 padurea Cojocaru si
dupa un drum de 4 km., se deschide in valea Ghiuvegea sail Ghiuvenli-Ciair, chiar in Parachio. Prin ea merge drumul judetian Lipnita-Ghiuvegea-Enisemlia ; este taiata de ma
multe drumuri comunale intre care : Parachio-Bazarghian si Calaigi-Caranlik.
Calaigi-Ciair, vale ce se desface din p6lele Nordice ale dlulu Aivalic-Bair, are
dire ctia N.-V. si se unesce cu precedenta la Parachior.
Ambele aceste vai unite iati numirea de Ghiuvenli-Ciair, care trece prin comuna
Ghiuvegea, are directia generala N.-V., facnd ma multe cotitur si dupa un drum de
aprpe 20 km., merge de se deschide in balta Iortrnac, la soseaua judetna Ostrov-Cuzgun.
71890

21

www.dacoromanica.ro

1.62

Malurile sale sunt j6se i acoperite cu fnete ; in pdurile Musaisi-Orman i Duanchior-Orman, malurile sunt inalte i rpdse.
Este mrginit de dlurile: CapuschioT-Bair, Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair i Caraperetlic-Artasi la V.; Aivalic-Bair la S., Stnir-Iol-Bair, Aslama-Sirti, Sinir-Bair, DistrailBair i Mezarlic-Bair la E.
Valea sa este urmat de drumul ce plc, din oseaua judetiang, Ostrov-Cuzgun, duce
la Azarlfk i de aci peste frontierd in Bulgaria; de aceia acst vale captb," importanf
mi li tara.

c) Dunarea Intre dlul Macuc i Mgura Draa-aicei.

co) De la dlul Macuc (punctul trigonometric Oltina), !Ana la MAgura DrgaiceI (la E.
de lacul:MArleanu), pe un parcurs de 7 km., Dunrea se indrpta catre N.-E.; aflija sa se
strAmtz numaI in dreptul dlulul Tuna-Orman piln, la 350 metri. In sus i in josul
acestul dl albia este destul de larg.
[3) Ostr6vele pe acst portiune sunt:
14. Puiut Strimbulut pendinte de comuna Oltina, are forma lunguiat cu 1200" lungime i loom l,time; suprafata sa total este de 30 hectare. Este desprtit de Ostrovul
Strmbul, prin bratul navigabil ce are 80" lrgime i 15" ademcime. Este neproductiv
acoperit Cu slci i richite.
La Nord, in:Tata sa i desprtit printeun brat mal putin adnc (4 5") se afl :
1.5. Teriul-Mare (la Vest) i Teriul-Mic (la Est), dou ostr6ve impreunate printr'o limb
de pmnt acoperit cu ap5, in timpul creterilor ; ambele depind de comuna Mdrleanu.
Teriul-Mare are 1100" lungime, 300" lrgime i 77 hect. suprafat ; iar cel mic 42
hect. Sunt neproductive acoperite cu sala' i richite.
Talerul, un ostrov apr6pe de trmul drept, apartine comuniI Beilicu ; e lung de
1 km. i:lat de 100", suprafata sa este de 10 hectare.
Bratul ce-1 desparte de Dobrogia are 100" lrgime i 4 adncime, iar cel navigabil
trece pe la Nordul nsula futre ea i Teriul.
Ostrovul de pietriss, in fata MaguriI Drgaica, de care e desprtit prin bratul navigabil:a1;fluviulul; are 1500" lungime, 800" ltime i. 115 hect. suprafat. Tine de comuna Mrleanu. Este neproductiv din causa naturiI terenuluI acoperit cu slci i richite.
7) V i lacurI.
O singur vale se deschide la Dunre pe acst portiune; este valea format de :
VII. Lacul MArleanu situat pe teritoriul comunelor MArleanu, ' de pe trmul sl Estic
Beilicu, aezat pe trmul de S.-V.
Este format din revarsarile anteri6re ale fluviulul, Cu care comunica adI printr'o
Orla putin adAnc., lunga de 1. km. i larga de 20", peste care trece drumul comunal
Beilic-Marleanu, pe un pod construit la c6da de Nord a laculd.
La S. de acest lac se afl mica bala Beilicu, cu o suprafat, de 80 hect., acoperit cu
stuf. Limba de pinnt ce desparte lacul de balt este j6s, m16.5tin6s i ca'nd apele
sunt marl, inundat.
Forma laculuI Marleanu este mar mult lunguiat. Conturul s are 8 km. Directia sa
general, de la S. la N. Lungimea de 3 km., lrgimea de 21/2, suprafata totala de 360
hect. Malurile abia se cunosc din stuful fnconjurtor, ele flind jse, afar, de 2 puncte la
N. i S. de comuna Mdrleanu, unde sunt 'nalte, rAp6se it pietr6se.
In el se termina ultimele ramificatiI ale dlurilor Tuna-Orman i Calburgina la V.,
Zbreia i Catita la Est.
Basinul s ocup, o suprafat de 250 km. ptratI, pe teritoriul comunelor: Beilicul,
MArleanu, Caranlik, Cuzgun, Cara-Amat, Dobromir, En*mlia i Azarlik. Este coprins futre dlurile: Tuna-Orman, Calburgina, Macuc, Ciacal, Merchez, Casla, Distrail, Ba-Punar,

Sinfr-Bair, Aslama-Bair, Sinir-Iol-Bair i Uzum-Bair la Vest, frontiera bulgar, la Sud,

www.dacoromanica.ro

163

dlurile : Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Ismail-Iuk, Eki-Iuiuk-Alceak,

tia

Zbreia

la Est.
Produce pete in abondenta i pescaritul face una din principalele ocupatiunr ale
locuitorilor comunelor invecinate, venitul ce produce statulur este de 65 mil' leI anual.
Chile de comunicatie din basinul acestur lac, vor fi descinse ()data cu vaile :

1.. Valea Beilicul I la S.-V. 0 S., basinul s ocupa o suprafata de 68.000 hect., pe
teritoriile comunelor: Beilic, Caranlik, Cuzgun, Dobromir, Eniemlia i Azarlik. Este coprinsa intre dlurile : Hasan-Orman, Distrail, Sinir-Bair, Sinir-Iol-Bair i Uzum-Bair la Vest ;
Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Eki-Iuk-Orman i Demircea la Est.
Este format din reunirea mar multor var secundare :
Valea Demircea pe teritoriul comunir Beilic, nasce din plele Estice ale dlulur Demircea, se indrpta mar intaiti catre Nord, pang la satul Demircea, Cu directia generala
S.E.-N.V. 0 dupa un drum de 7 km., se deschide in valea Beilic, apr6pe de balta cu acest
nume. Malurile sale sunt pe alocurr 'nalte i pietrse ; valea stramta i urmata de drum urile comunale Beilic-Demircea-Cuzgun i Marleanu-Cuzgun.
Valea Derinea-Ciair, frte lunga; p6rta diferite numirr.
Acsta vale vine din Bulgaria de la satul Deli-Iusuf-Cuiusu 0 se numesce valea
pang la comuna cu acest nume. Directia er este de la S.E. catre N.V., trece frontiera printre pietrele No. 18-19, pe la pichetul No. 24.
Lungimea totala a van' este de 5 km., din care numar 1112 ne apartine. Este stramt

acoperita cu padurr. Pe ea merge drumul de la Azarlik la Deli-Iusuf-Cuiusu (in Bulgaria).

De la Eniemlia spre Nord, acsta vale se numesce Gheren-Ciair, pana la satul Bazar-

ghian 0 are directia S.E.-N.V. Drumul Azarlik-Bazarghian o urmza. Pe acsta vale la

N.V. de satul Teche-Chia o chgnea numita Giumna-Cesme, alimentza un mic curs de
apa, care se scurge prin pduri 'Dana la Azarlik.
De la Bazarghian in sus, valea se numesce Derinea. Lungimea total, a vair de la
frontiera este de 48 km. Este taiata de drumul : Beilic-Bazarghian-Azarlik-Frontiera. De
aci reiese marea er importanta militara.
In ea del mar multe \Tar tertiare.
Pe drpta :
Nastradin-Ciair, vale pe teritoriul comunir Enisemlia (catunul Nastradin) ; se desface pe dlul Ghiol-Punar, se indrpta catre Vest, in directie S.E.-NAT. printre dlurile:
Mulver-Acceuci i Cara-Amat-Bair la N., Ghiol-Ghelic-Bair i Nastradin-Bair la S., trece
prin satul Nastradin i dupa un drum de 6 km., se deschide in valea Gheren-Ciair (Beilicul), langa cipneaua Tasuluc. Prin ea merge drumul Nastradin-Bazarghian.
Valea Migeleti numita in partea inferira Diidiitliic-Cucu-Cinalcea. Este pe teritoriul
comunelor: Cuzgun i En*mlia. Se desface din plele Vestice ale dlulur Ghide-Punar,

se indrpta catre Vest printre dlurile: Mulver-Acceuci, Cara-Amat pe drpta 0 o ramificatie a Cara-Ainatulur pe stanga. Directia sa generala este de la S.E. catre N.V. si in
dreptul satulur Cara-Amat incepe a se numi valea Migeleti. Taie drumurile: Cara-AmatBazarghian i Urluia-Nastradin. Valea acsta se deschide in Derinea intre Cuzgun
Bazarghian. Tt este7acoperita cu
Valea Cuzgun, care p6rta, trer numirr: Iort-Culac, in partea superira, se desface
din dlul Buiuciu, are directie de la Sud catre N.V. 0 dupa un drum de 2'/2 km., facut
prin padurr,:mar jos de satul Cara-Amat, pe Mg care trecnd, incepe a se numi CiairOrman, care se indrpta mar MUM care Nord, apor ctre Vest cu directie 1S.E.-N.V.
dupa 10 km. drum la comuna Cuzgun se numesce valea Cuzgun, iar mar la;Nord se deschide in valea. Derinea, in acela punct in care M. si valea Migeleti. Pe acsta vale:merge
drumul Cuzgun la Cara-Amat.
Pe stanga :
Valea Teche-Chio, pe teritoriul comunelor Dobromir i En*mlia. Ea Lvine din
Bulgaria, trecnd frontiera pe la V. de piatra No. 17, sub numirea de Uzum-Culac. Are

www.dacoromanica.ro

164

directia catre Nord 'Ana la satul Dobromir din dl, de unde Incepe a se numi IucariMahale-Ciair, merge catre N. printre padurile Oltuk-Orman pe stanga, i Gheorgheni-Orman
pe drpta, pana la satul Dobromir din vale, de unde incepe a se numi valea Teche-Chiol.

Se indrpta apoI de la Vest catre Est, trece prin satul Teche-Chio i dup un mers de
1.4 km., se deschide in valea Gheren-Ciair, la punctul numit Giumila-Ce,sme. Pe ea merge
drumul Enisemlia-Teche-Chia-Dobromir-Frontiera ; prin acsta capata o 6re-care importani
Babuci-Culac, vale pe teritoriul comunelor Dobromirul din vale si Enisemlia (catunul Bazarghian), se desface din plele rasaritene ale dlulur Sinir-Bair, merge care E. in
directie generala S.V.-N.E. printre dlurile Bas-Punar pe stanga i Kiuciuk-Hagi-Sirti pe
drpta i dupa 6 km. drum, se deschide in valea Derinea la satul Bazarghian. Pe ea
merge drumul Dobromir-Bazarghian.
Ciucur-Chid, vale pe teritoriul catunuluI cu acest nume, ja nascere din plele
dlulur Bas-Punar-Sirti, se Indrpta de la S. la N. prin padurI i tufisurY, printre dlurile
Ciucur-ChioI pe drpta i Arpalik pe stnga, trece prin catunul Ciucur-ChioI i dup un
parcurs de 5 km., se desface in valea Derinea, nu departe de oraselul Cuzgun. Prin ea
merge drumul Ciucur-ChioI la Teche-Chia
c) Valea Carantik numit i Cisme-Culac, pe teritoriul comunil cu acelas nume, se desface din plele Nordice ale dluluI Bas-Punar-Sirti, la punctul trigonometric Calaigi, se
indrpta de la S. la N., trece prin mijlocul satului Caranlik, e tarmurita de dlurile Arpa& pe drpta i Distrail pe stinga i dupa un drum de 8 km., se deschide in valea
Beilic. Prin ea merge drumul de la Beilic la Caranlik-Dobromir.
0 a doua vale ce Ora numirea de valea Beilicul II, este aceia ce nasce din plele vestice ale dlulur Distrail, d'asupra satulur Ghiuvegea. Acsta este deosebit de cea
descrisa la No. 1. Ea se indrpta de la S.V. catre N.E., printre dlurile Ciatal-Orman
Hasan-Orman pe drpta, Mezarlic-Bair, as la si Merkez pe stanga. Dupa un parcurs
de 10 km., apartinnd comunelor Ghiuvegea, Caranlik i Beilic, vine a se deschide in
lacul Marleanu pe csta de S.V., la comuna Beilic.
Pe ea merge drumul ce plca din Beilic, catre Sud pentru a se uni cu soseaua judetiana Lipnita-Cuzgun.
Acsta vale primesce pe stamp,:
a) Valea Cdssla-Punar, de pe teritoriul catunulur Curu-Orman, ea se desface din p6lele

N.V. ale dluluI Mezarlik-Bair, se indrpta de la S.V. catre N.E., trece prin catunul
Curu-Orman, taie drumul judetian Ostrov-Cuzgun i dupa un drum de 4112 km., se deschide in valea Beilic; malurile sale sunt 'nalte i acoperite cu verdta; printrInsa merge
drumul comunal de la Curu-Orman la Beilic.
Acsta vale primesce la rindul eI, pe stanga, valea tertiara:
a') numit a lu Ghenciu, de pe teritoriul catunuluI Cala. Ea se desface din plele
S.V. ale dluluI Cala, se indrpta in directie S.V.-N.E. i dupa un drum. de 3 km., facut
parte prin padurl, parte prin teren arabil, merge a se deschide in valea Casla-Punar, la
Nordul catunuluI Curu-Orman.
Mica vale Voinea-mare, nasce din dlul Cuzgun, la puntul Caraula ; directia sa este
de la S.-E. catre N.-V. Lungimea eI este de 2 km. si apartine comuniI Cuzgun. Conflueaza

cu valea Beiliculul in lacul Marleanu. Valea e larga si de nicr o insemnatate.

Valea Mtirleanu, pe teritoriul comunelor Marleanu, Aliman i Beilic. Ea se desface
din plele vestice ale dluluI Eki-Iuiuk-Alceac, sub numele de Bac-cuius-culac. Se indrpta
de la S.V. catre N.E., facnd drumul prin padurY. 'Ana la catunul Bac-cuiusu, de unde a
imprumutat numele. Pang, aci are lungime de 3 km. Spre Nord se numesce valea Marleanu, are directia generala S.E. catre N.V., trece pe la p6lele dlulur Chior-cuiusu i dupa
un parcurs de 12 km., se deschide in Ezerul Marleanu, la 1.'N km. spre Sud de satul cu
acest nume. Pe valea sa merg drumurl ce duc de la Marleanu la Aliman, Demircea
Bac-cuiusu.

Primesce pe drpta:

www.dacoromanica.ro

165

a) Valea Orman, pe teritoriul comunelor Aliman 0 Marleanu. Se desface din petlele

N. ale &WWI Chior-cuiusu, se indrpta maI intaiti care N. 0 apoI catre V., in directie
S.E.-N.V., merge printre dlurile Catita (la N.) 0 Chior-Cuiusu (la S.). Are 4 km. lungime.
Prin ea merge drumul comunal Marleanu-Aliman.

d) Dunarea intre Mgura Drghaicei i Raova.

a) Descriere. De la Magura Dragaicel, Dunarea se indrpta, catre rsarit, pe o distan ta de 10 kilometri, pan, la comuna Ra5ova.

f3) Ostrdvele pe acsta portiune sunt :

Hozun-Ada, ce sine de comunele Aliman 0 Marleanu; este mal mult prelungirea

vestica a ostrovulur Lung, cu care este legat printeo limba ingusta de pmnt; forma
ostrovuluI este lunguiata. Lungimea sa este de 3'/2 km., latimea de 800 m., iar suprafata
de 1.08 hectare. Insula este neproductiva, filnd formata din aluviunl; este acoperita cu salcil.

Bratul navigabil al 11uviuld trece pe la Nordul insuld, iar gdrla Venga o desparte
de Ormul dobrogian ; acsta garl are 11 km. lungime, se desface din Dunare de langa
Magura DragaiceI, se unesce cu fluviul spre Vest de Raova. Adancimea el este de 2-3
metri 0 este nenavigabila,.
Osfrovul Lung tine de comuna Raova, are forma lungarta, unit cu precedentul.
Lungimea lur este de 9 kilometri, largimea de VA km., suprafata de 400 hectare. Garla
Venga il desparte de t6rmul drept. Terenul din care e format este provenit din aluviunI,
e neproductiv ; ostrovul e acoperit cu nisip la apus, iar la E. cu richite.
T) Veit isi lacurt pe acsta portiune sunt:
Valea Carasan, pe teritoriul comuniI 1VIar1eanu, se desface din p6lele apusane ale
dluluI Zbreia, se indrpta de la S.E. catre N.V., printre Magura DragaiceI la V. si dlul
Zbreia la Est, dup 3 km. de drum se deschide la Dunare, in fata ostrovulul Hozun-Ada.
Taie drumul comunal Marleanu-Raova.

Balta Vederdsa, wzata pe teritoriul

comunelor Aliman 0 Rasova (catunul Vlahchiol), incepe de la p6lele dlurilor Polukci (la
V.) 0 Diuc (la E.), sub denumirea de , ccrpu, ale carul malurI inalte sunt acoperite cu tufari, interiorul Cu stuf, produce putin pe0e.
In partea de mijloc p6rta numirea de Limpedipd, intre dlurile Aliman (la V.) 0
Vlah-Bair (la Est); pe malul s'a vestic este aelata comuna Aliman, iar pe cel de Est
catunul VlahchioY. Suprafata acestel par, impreuna cu arpu, este de 250 hectare, acoperita in cea me mare parte cu stuf, produce putin pe0e, care se consuma prin satele
Bltile unite Veder6sa (la Vest) fi Baciu (la Est).

invecinate.

Partea de Nord, numa, p6rta numirea de Veder6sa si are o suprafata de 180 hect.
Pe dinsa plutesc cate-va co*c6ve, care 'I schimb dese orl positiunea. E tarmurita la V.
de dlul Catita 0 movila Comora.
Balta Veder6sa se unesce cu balta Baciu, luand amandou forma until' U intors. Intre
Ormul acestor doua lacurI 0 Dunare se afla o limba de pamnt de 300 m. largime, pe
unde trece drumul Marleanu-Raova.

Balta Baciu, aflat6re pe teritoriul comunif Rwva, se intinde de la melra Mamie

'Ana in dreptul ruinelor satuluI Ghiol-Rasca, printre dlurile Germeli 0 Mustana la Vest,
Baciul la Est.
Lungimea acesteY bltl este de 6 kilometri, largimea de 1/2 km., suprafata sa de 1300
hectare, acoperita cu stuf.
Valle, carI se deschid in aceste dou' baltY, sunt :
In balta Veder6sa, pe trmul apusan :
1. Valea Catita, pe teritoriul comunif Aliman, se desface din Filele S.V. ale dlulul
Catita, se indrpta de la S.V. &Are N.E., malurile sale sunt j6se, valea e deschis 0 aco-

www.dacoromanica.ro

166

perita Cu iarba. Dlurile care o tarmuresc sunt : Zbreia la N. si Catita la Sud. Are o lungime de 4 kilometri si se termina in lacul Veder6sa. Taie drumul Marleanu-Aliman.
Tiutiutuc-ciair, vale pe teritoriul comuniI Aliman, nasce din p6lele Nordice ale
dluluI Eki-Iuiuk-Alceac; se indrpta de la S. la Nord printre dlurile Polukci, UzumCulac-Bair la rasarit i Chior-Cuiusu la apus. Are 5 km. lungime si se deschide in balta
arpu, la comuna Aliman. Pe ea merge drumul comunal Aliman-Polukci.

Importanta vale Urluia, care in tot lungul eI Ora diferite numirl. Acsta vale
nasce de pe teritoriul bulgar, trece frontiera la 2 km. spre Nord de piatra No. 23, printre
pichetele 30 si 31, la punctul numil, Ata-Sadac. Se indrpta maI intaI de la S.V. catre
N.E., sub numele de valea Arn2utlia, dupd ruinele satuld Armutlia, aselat aprdpe de fronteed,. Dlurile care o tarmuresc sunt: Docuzad i Demircea la E., Hairamchiol la Vest.
Acsta numire o pastrza pe o lungime de 7 km. de la frontiera i in drumul sal formz
maI multe cotiturf.
Catre N. se numesce Valea Denzircea i pastrza aceiasf directie, formand mar multe
cotiturI pe o lungime de 8 km., trmurit de dlurile: Skender la Est., Coroclik-Bair
Calaigi la Vest, pang in dreptul satuluT Skender, de unde incepe a se numi Valea Skenderului. Valea pastrza aceiasI directie, mersul el este sinuos pe o lungime de 4 km., iar
dlurile earl' o te'rmuresc sunt : Cara-Peliclic la E., Tiulia-Babalik la V.
Valea Skenderuld care N., Ora numirea de valea Sevendiculut, pe o lungime de
4',2 km. pan& in dreptul dlulul Cisme-Bair, tarmurita fiind la V. de dlul SevendiculuI
la Est de Havale-Canara-Bair.
Valea ce am descris pang aci este riguros paralela frontieriY, de care se tine departata
catre apus, pang, la 4 km. distanta (intre piatra No. 19 si valea Sevendicului). Ea este
stra,mta, malurile II sunt inalte, prapastise i acoperite Cu padurI dese.
Catre N. de Cesme-Bair, valea incepe a se numi Ghiol-Punar i apol Adam-Clissi-Ciair,
pe o lungime de 8 km. Ea merge printre dlurile Ghiol-Punar la Vest, Mezarlic-BorungeaBair si Adam-Clissi-Tarit la Est.
Pe teritoriul comunil Enige, pewt numirea de valea Urluia. Directia o pastrza
aceiasY, merge printre catunele Kerim-Cuiusu i Adam-Clissi. Ea se mai numesce i Batdareic-Ciair, pana la satul Polukci si trece prin satul Urluia.
De la Polukci spre Nord se numesce 'alea Polukci-Ciair i pastreaza aceiasl directie,
'Ana la:c6da Sudica a MOT sarpu, in care se deschide. Este tarmurita de dlurile Polukci,
Uzum-Culac-Bair pe stanga, Talasman pe drpta. Malurile sale sunt pe alocurI inane
si.pietr6se.

Lungimea totala a vair este de 45 km. Aprelpe in tot lungul el' este un drum carr
lga satele : Aliman, Polukci, Iusufunar, Urluia, Adam-Clissi, Kerim-Cuiusu, Nargilar, Ghiol-

Punar, Skender, Hairam-chioI i Demircea. Este taiata de numerse drumurY, care pun
In legaturA, satele aselate la apus cu cele de la rgsaritul
Lungimea el, directia paralela frontierfi, drumul ce o urmza in tot lungul si cele
transversale, sunt atatea consideratiunl carI concura sa dea acestel var o f6rte mare importantg, militara, maI ales ca in ea daii numer6se val secundare, urmate de drumurf carl
traversza frontiera.
Valle carI se deschid in ea sunt, pe drpta:
a) Valea Demircea, care vine din Bulgaria cu numirea de valea Docuzaci, trece frontiera pe la punctul numit Movila-Mare, pichetul No. 33. Directia el este de la S.E. care
N.V., printre ramificatiile dlulta DocuzacI. Pe acsta vale se aflu catunul DocuzacY. Dupa
o lungime de la frontiera de 8 km., ea incepe a se numi valea Demircea, numire pe care
o pastrza pang la deschiderea ei in valea principala Demircea. Merge printre dlurile :
Demircea la Sud si Bairam-dede la Nord.
Lungimea totala a acestor doua, val in prolungire este de 12 km. Malurile sunt inalte,
pietr6se i rap6se. Pe ele merge drumul, care desfacndu-se din valea principala, trece
pe la satul Demircea, ce este aselat chiar pe vale, apoI prin DocuzacI si se unesce cu
drumul paralel frontieriI, de la Armutlia la Cerkez-chia

www.dacoromanica.ro

167

0 vale tertiara primesce pe drpta i care prta diferite numirr:

a') Valea Cerchez-Chia vine din Bulgaria, trece frontiera pe la P 2 km. catre V. de
piatra No. 26, langa pichetul 34., se indrpta de la S.E. catre N.V., printre catunele

DerechioT, Cerkez-chioT i Mamuzli, de la care ificepe a se numi Valea Cal/a.

Dlurile care o tarmuresc pAna ad sunt : dlul Morir la V., Dere-chioi, Bair-Mezarlic
i Mainuzli-Bair la Est.
Sub numirea de valea Calla, trece prin satul Calfa-chioT, printre dlurile Mezarlic-

Bair la Est i DocuzacI la 'Vest. Directia eT este aceiaT, iar la N. de satul Calfa-chior
directia se schimba, dupa ce face un cot catre Vest, merge de la E. la V. i incepe a se
numi valea $arapcea, trecnd prin satul Cial-Margea, la Vest de care se deschide in valea
Demircea.

Lungimea totala a acestel VAT tertiare cu Intreit nume, este de 15 km. Ea este urmata
de drumul care plecand din valea Demircea, lga satele Cial-Margea, Calfa-chior, Mamuzli,
Cerchez-chior i DerechioT. Acest drum nu trece peste frontiera,, cu Vote c, valea este destul

de larga, mar ales care Sud. Fiind alaturata ca valea principala i paralela cu valea
secundara DocuzacT, capata o re care importanta
Ea este ultima vale care face comunicatia Intre basinul Vest-Dunarean i frontiera.
Mica vale a Skenderulu, pe care se afl, satul cu acela nume. Este scurta (2'12 km.)
i de nid o importanta.
Valea Borungea, frte importanta prin basinul ce ocupa (48.000 hectare). Ea se
intinde de la Est la Vest sub diferite numirr. Nasce din plele S.V. ale dlulur MeragiBair sub numele de Sandr-dere, se lndrpta catre Vest printre dlurile: Meragi-Bair la N.
i Amzacea-Bair la Sud, pe o lungime de 3'/2 km. Ea continua apor drumul catre Vest
cu numele de valea Amzacea-dere, printre dlurile Cerkez-Iuk-Bair (la Nord.) i Tatar-Bair
(la Sud).j

In dreptul acestuT din urma, d!, valea 11 schimba directia de la S.E. ca.tre N.V. i
sub numirea Cialic-cum-Ciair, trece pe la satele EdilchioT, Osmancea, Agemler i Ciobanisa,
printre dlurile Cerkez-Iuk-Bair, Meragi-Bair, Osmancea-Bair i Ciobanisa (la N.), TatarBair i Edilchiol-Tepe la Sud.

Spre Sud-Vest de Agemler, valea incepe a se numi Sofular, dupa numele satuluI
aelat pe ea, acsta numire o pastrza pang, la satul Merdevenli-Punar. Directia sa in
acsta parte este de la N.E. care S.V., printre dlurile Kedreanu, Uzum-Bair la N. i
Culac-Bair la Sud.

Pang aci valea destul de larga, incepe a se stramta i a'I schimba directiunea de la
S.E. &are N.V, descriind un mare cot catre N.E. la satul Beaul.
De la Merdevenli-Punar; valea trece prin satele : Beaul i Caugagi, cu numirea de
va lea Cultimes-Ciair, printre dlurile : Cabula-Bair .1 Sirt-Caia-Bair la E. Cultimes-I3air
la Vest.
De la Caugagi, directiunea acesteT va este de la Est la Vest, sub numirea de valea
Borungea, trece prin satele : Carabaca, Terzi-Veli, Ketic-Punar, Bekter, Kiosseler i Borungea, printre Muffle : Canen-Gurse, Kezlen-Sirti, Kiuciuk-cesme-Bair, Muuruazliki-Bair,
Havale-Canara-Bair la Nord, Bairam-dede-Bair, Ba-punar-Bair, Cisme-Bair, Topaasler,
Turla-Mezartic-Bair, Turla-Bair i Cara-Pelielic la Sud.
Confluiaza, cu valea Demircea, la 5 km. spre Est de satul Borungea.
Pe acsta, vale i pe tertiarele sale sunt aeqate 33 de sate : Carachior, Amzacea,
EdilchioT, Uzunlar, Enige-Mahale, Osmancea, Agemler, Ciobanisa, Elibe-chioI, Sofular,
Casakci, Kaciuk-Enghez, Buiuk-Enghez, Erebiler, Mustafaca, Merdevenli-Punar, Cavaclar,
Mangad, Ghiuvenli, Kazal-Murad, Beaul, Caugagi, Carabacl, Terzi-Veli, Ketik-Punar,
Bekter, Ba-Punar, Bairam-dede, Alibi-chior, Kiosseler, Borungea, $arapcea-Caraaci
Malcoct
Lungimea totala a vaiI este de 50 km. i apartine la 4 plaT : Constanta, Mangalia,
Medgidia i Silistra-Noua.

In URA lungimea sa este strabatuta de un drum, ce pune in comunicatie diferitele

www.dacoromanica.ro

168

sate aflate pe ea ; din acest drum se bifurca' in tte directiunile, drumurT comunale, simple
comunicatiun'i intre sate.

Valle tertiare, earl se deschid in ea sunt, pe drpta (la Nord):

a') Paisa-Conak-Dere, format& din impreunarea vailor: Osman-facd-lol, (la V.) si Uzunlar-Ciair (la E.).
Osman-facd-fol, vine din p6lele sudice ale dlulul Elibichia-Bair, se indrpta de

la N.E. catre S.V, printre dlurile: Osmancea-Bair (la V.) si ramincatiile Elibichioiuld
(la E.), dupa un drum de 2 km. confluiaza in satul Enige-Mahale Cu:
Valea-Uzunlar-Ciair, ce vine din plele vestice ale dluluf TopraisarT, se indrpt
de la N.E. catre S.V., printre ramificatiile acestuT dl la S.E. si ale dluluI Elibichicif la

N.V. Are o lungime de 5 km.; pe ea se afla satul Uzunlar, langa s'i la S.E. de Enige-

Mahale. Este larga, se mal' numesce si Uzunlar-dere.

Ambele unite, continua drumul de la N. E. catre S.V., sub numirea de Passa-Conak-

dere, printre dlurile: Osmancea la Vest, Meragi-Bair si Iol-Cara-Bair la Est. Dupa o

lungime de 5 km., 'intre satele Enige-Mahale si Edilchia se deschide in valea Cialic-CurnCiair (Borungea) la Edilchior. Pe ea, merge drumul: Edilchioi-Enige, Mahale-Uzunlar la
TopraisarY, Osman-Faca si Btilbill.
b) Valea Canara-dere, numita catre N. Sarpci-dere, nasce din plele S.E. ale dlulul
Culac-Bair, la S.E. de comuna Buiuk-Balbtil din impreunarea a 4 vai quaternare:
Ebechid-ciair la N.V. ce vine din Oleic S.E. ale dlului Kiuciuk-Billbill-Bair, se

indrpta de la N.V. catre S.E. printre ramificatiile acestuT W. Are o lungime de 3 km.
Valea-Caraulac-alcea, se desface din p6lele sudice ale dluluT Mangala-Culac-Bair,

se indrpta de la N.E. catre S.V. Are 2 km. lungime.

Valea-Cura-Bair-akeac, nasce din plele N.E. ale dluluT Elibichia-Bair, la satul
Elibichiol", se indrpta in forma de arc de cerc de la S.E. catre N.V. Are 3 km. lungime.
Este tarmurita, de dlurile: ElibichioY-Bair si Curu-Bair.
Valea Ciobanisa-dere, nasce din plele S.E. ale dluld Kiuciuk-Balbill-Bair. Are

directia de la N.V. catre S.E. si 2'la km. lungime.

T6te aceste va confluiaza pentru a forma valea Sarpci-dere, care din punctul de
confluenta incepe a se numi Canara-Dere ; se indrpta catre S.V.; e marginita de Wurile : Bair, Ciobanisa la V. si Osmancea-Bair la E.
Lungimea totala a acesteI va cu indoit nume este 11 km. si se deschide in valea
Borungea (Cialic-cum-ciair) in fata comunii" Agemler-Ciobanisa. E urmata de drumul de
la Osmancea la Buiuk-B61b61.

Mica vale Kiorcia se deschide In valea Sofular (Borungea) in fata satuluT Sofular.
Ea nasce din plele S. ale dluld Arabi-Iuk-Bair, merge printre dlurile Uzun-Bair (la V.)
si Kedreanu (la E.). Are numalt 3 km. lungime si e urmata de drumul Sofular-Copadin.
Valea-Colceak-Akea, numita, catre N. Arabi-Akeala, vine din plele E. ale dlulul"
Arabi-Alceala; de la punctul trigonometric Copadin (cotat 123), se indrpta de la N.E.
catre S.V. printre dlurile: Arabi-Alciala, Canen-Gurse la V.; Bair-Ciobanisa, Arabi-IukBair, Uzun-Bair, Caraoba si Sarti-Caia-Bair la E. Are lungime de 12 km., se deschide in
valea Cultimes (Borungea) la satul Caugagi. E taiata de mal. multe drumuri, care unesc
comuna Copadin (la N.) cu diferitele sate aflate pe valea Borungea si secundarele sale.
In acsta vale se deschide pe drpta o vale quaternara:
a") Valea Besaul-Dere, ce nasce din plele S. ale dluluT Copadin, la S.V. de satul
Copadin, are directia N.S. printre dlurile Arabi-Alciala (la E.) si Copadin (la V.). Lungimea el este de 4 km. si e urmata in parte de drumul Besaul-Copadin.
Mica vale Capdan-Culac (lunga de 1. km.), se deschide in valea Borungea in fata
satulur Ketic-Punar.
Pe stanga, in valea Borungea, se deschid vaile tertiare:
Wale unite Kiivan-Alceac (de la S.) si g) Muratan (de la E.). Prima vine din plele

Nordice ale dluluT Arta-Burun, de la satul Carachiol, se indrpta de la S. la N. pe o

lungime de 4 km., pana la satul Amzacea; cea de a doua vine de la E. si e despartita

www.dacoromanica.ro

169

de vaile Amzacea i Sanar-dere prin dlul Amzacea-Bair i ramificatiile sale. Are 3 km.
lungime i unindu-se la Amzacea cu precedenta, se indrpta &are N. si dupa 1'/2 km. se
deschide in valea Amzacea (Borungea). Este urmata de drumul Uzunlar-Amzacea-Carachiot
Valea Ciorot-Ciair, care spre S. se numesce Cadmular-Alcea, are directia de la S.E.

catre N.V., e marginita de dlul EdilchioI-Tepe la E. Lungimea el este de 8 km. si se

deschide in fata comuniI Agemler-Ciobanisa. Pe fundul aceste vaY incrucisza maI multe
drumurI ale satelor invecinate.
Valea Buiuk-dere, care nasce din plele N.E. ale dluluI Cara-Iuiuk, incepe de la
satul Mustafaca, se indrpta de la S.E. catre N.V. prin satele : Erebiler, Enghez-Buiuk,
Enghez-Kiuciuk i Casakci, printre dlurile : Arta-Burun la E., Bair-Karasuluk, DikiliTasi la V. si se deschide in valea Sofular (Borungea) la satul cu acelas nume, dupa ce s'a
unit ad cu :
.1') Mica vale Musur-Cuiuk, lunga de 1 kilometru.

Lungimea vi Buiuk-dere este de 13 km.; prin ea merge drumul de la Sofular

prin t6te satele de pe valea Sofular si duce la Azaplar.
Primesce pe stanga:
Valea-Ciair-Carasuluk, dintre ramificatiunile dluluY Bair-Carasuluk. Are directia

de la S.V. catre N.E. Lungimea el este de I 1/2 km. si se deschide printre satele Erebiler
Enghez.

Pe drpta :
Valea Kiuciuk-Enghez, care are directia de la N. catre S. paralela cu valea Cioroiu.
Are lungime de 4 km. si se deschide la satul Kiuciuk-Enghez.
Valea Mangaci-Ciair, care catre S. prta numirea Ghiuvenli-Ciair. Vine din plele
N. ale dluluY Coru-Sart, se indrpta de la S. catre N.V. prin satele Ghiuvenli, Mangaci
Cavaclar i printre dlurile Bair-Carasuluk i Culac-Bair la rasarit, dlul de la Ghiuvenli la apus. Are 12 km. lungime si se deschide in valea Cultimes-Ciair (Borungea), la
satul Merdevenli-Punar. E urmata de drumul ce lga intre ele diferitele sate asa,late pe
acsta vale, pentru a duce de la Merdevenli-Punar la Daulukioi.
Ea primesce pe stnga :
Culac-Ciair, ce are directie de la S.V. catre N.E., lunga de 3 km.
Jalar-Ciair, ce are 1 km. lungime.
Ambele confluiaza la satul Cavaclar-Mangacl.
Merdeven-Ciair, care spre sud se numesce Caula-Ciair, vine din p6lele Nordice ale
dlulul Mezarlic-Bair, se indrpta de la Sud Cara, N., prin satul Kazil-Murad i printre
Muffle Merdevenli-Punar, Cultimes-Bair la V., Kazil-Murad-Bair i Bairam-dede-Bair
la Est. Are 12 km. lungime si se deschide in valea Borungea. in fata satuluI Carabaca,. Este
taiata de maI multe drumurI carI radiaza din Kazil-Murad.
Primesce in stanga :
a") Valea Chiogherciu-Punar-Ciair, ce are directie de la S.V. catre N.E., dupa ce a
coborit din plele Estice ale dlulul Kazil-Murad. Dlurile care o trmuresc sunt: MezarlicBair la N. si Kazil-Murad la Sud ; lungimea eI este de 3',2 kilometri i confluiaza cu valea
tertiar la comuna Kazil-Murad.
Mica vale Kazil-Murad-Ciair, nasce din dlul Mezarlic-Bair, se indrpta catre N.
prin satul Terzi-Veli i printre dlurile Bas-Punar-Bair la Vest si Bairam-dede-Bair la
Est. Lungimea el' este de 2 112 km. Confluiaza in valea secundara Borungea la catunul
Ketic-Punar.
n") Valea Afighinea, vine din plele N. ale dlululuI Bair-Iuiuk si N.V. ale dlulul
Caraomer, directia sa este ma lnti catre N. i 'Arta numirea de valea Derechiot, apoI
valea Alibichiol, Cla,si in fine Afighinea. Trece prin satele AlibichioT, Casla-AlibichioY,
Bairam-dede j Bas-Punar. Dlurile earl' o trmuresc sunt: Cesme-Bair, Turla-MezarlikBair, Ciala-Perde, Bairam-dede, Curu-Bair, Sari-Bair si AlibichioI la Vest, Bas-Punar-

Bair, Mezarlik-Bair la Est. Se deschide in valea secundara Borungea la satul Bekter.

71890

22

www.dacoromanica.ro

1.70

Lungimea el este de 24 km., si e urmata de drumul Bekter, Bas-Punar, Bairam-dede,

Alibichiof si duce la Caraomer.
o') Crdcic-Ciair, vale care nasce din dlul Bairam-dede, se indrpta de la S.E. catre
N.V., trece prin satele MalcocI si arapcea-cara-aci. Dlurile care o tOrmuresc sunt : TurlaMezarlik-Bair, Ciald-Perde, Bairam-dede la Est, Turla-Bair si Skender la Vest. Are lungime de 8 km., se deschide la satul Borungea. Pe ea merge drumul Borungea-Bairam-dede.
Mica vale Cesme-Culac, ce confluiaz cu valea principal la Ghiol-Punar. Este Vita
acoperita cu pdure si Ormurit de dlurile : Cesme-Bair la S.V., Mezarlik-Borungea-Bair
la N.E. Lungimea eI este de 2 km., iar directia de la S.E. catre N.V.
Uzum-Culac, vale pe teritoriul comuniI Enigea (cdtunul Urluia), se desface din p6lele S.E. ale dluld Iusufunar-Bair. Directia sa este de la N.E. catre S.V.
Taie drumul Rasova-Enige. Are lungime de 4 km. si se deschide in valea principala
Balddrnac-ciair (Urluia), la S. de ca,tunul Urluia. Iralea este frte placuta, flind acoperit
de verdta smltata cu florr.
Valea Iusufunar-Ciar, pe teritoriul comunil Enigea (catunul Iusufunar), se desface
din dlul Iusufunar-Bair ; directia o are de la S.E. catre N.V., trece prin catunul Iusufunar.
Are 3 km. lungime si se deschide in valea principala Urluia, pe la punctul de trecere al
drumulur judetian Ostrov-Cuzgun. Este acoperit cu fnete si cate-va paduri.
Valea principal Urluia, primesce pe stnga urmatrele vaI secundare:
Valea Hairam-chioi, ce vine de peste frontier* pe care o tale la S. de piatra No. 21,
lngd pichetul No. 28; merge printre dlurile Hairam-chioI (care formza frontiera) si
CoroclAk-Bair la S., Acsiaslak (in Bulgaria) si Calaigi la N.

Este acoperita numar cu padurl. De la frontier si 'Ana la confluenta el cu valea

principal

la N.E. de Hairam-chiol, nu e maI mult de 2 km. Satul Hairam-chiol este asecjat

la Sud de acsta vale. Valea e putin accesibil trasurilor, de si e urmata pe fundul el de

un drum ce trece frontiera.
Valle unite Cogea-Ciair (la S.V.) si i) ardin-Culac (la N.-V.), nasc pe frontierd chiar,

intre pietrele No. 19 si 20. Intre ele se alb', pichetul 26, ambele converg catre Est si confluind se indrpta care N.E., pentru a se deschide in valea principala, in fata dluluY
Cesme-Bair. Ele sunt acoperite cu padurI dese.
Dou drumurI merg pe dluri urmnd directia \Tailor. Unul duce de la Ghiol-Punar
care S.E., pe la Sevendic peste frontlet* pe la piatra No. 20, si altul tot de la Ghiol-Punar,

insa spre S.V. si la 500m care N. de piatra No. 19, se unesce cu drumul ce vine de la
Enisemlia, drum care trece frontiera chiar prin virful unghiulul intrand al el (piatra No. 19)

si dupa ce merge 4'2 km. prin Bulgaria, trece iarasI frontiera in Dobrogia la 500m,
spre Sud de piatra No. 20. Aceste sunt amanunte frte importante din punctulfie vedere
militar.

Mica vale Cara-Peletli, lunga numaI de 2 km., nasce din dlul Ghiol-Punar, are
directia V.-E., si se deschide in valea principala in fata satului Ghiol-Punar.
Valea Nastradin-Culac, pe teritoriul comuniI Cuzgun (catunul Urluia), vine din p6lele N.V. ale dlulul Cara-amat-Bair, sub numele de valea Cuiuc-Culac, se indrpta de la
S.V. Care N.E., printre dlurile Curu-Alceac-Bair, (la S.) si Cara-aci-Bair (la N.). Are 10 km.

lungime si se deschide in valea Urluia in dreptul satulta Iusufunar. Prin ea merge drumul de la Nastradin la Iusufunar. E taiata de dou6 drumurn unul de la Cara-amat la
Urluia si altul de la Nastradin la Kerim-Cuiusu.
Valea Cara-aci-alceac, pe teritoriul comuniI Cuzgun (catunul Urluia), se desface din

ramificatille S.E. ale dluluI Eki-Iuiuk-Alceac. Directia sa este de la S. la N. Are 7 km.

lungime. Confluiaza in valea lUrluia la ruinele satuld Dedebali.
u?) Valea Cara-Cialic-culac, pe teritoriile comunelor Cuzgun si Enige. Vine din plele
S.E. ale dluluf Eki-Iuiuk-Alceac, se indrpta de la S.V. catre N.E. Lungimea er este de 6
km. prin positiunI frum6se in padurI. E taiata de drumul judetian Ostrov-Cuzgun. Prin ea

merge drumul comunal de la Cara-amat la Talasman.

Valle care se deschid in lacul Baciu sunt dou6 :

www.dacoromanica.ro

171

4. Lunga vale Diordumgi-Orman-Ciair, care p6rt, diferite numirI. Ea apartine comunelor Mahmut-Cuius, Cocargea 0 Enigea. La origing, din p6lele N. ale dlulul Sari-IukBair, p6rtg numirea de Curt-Culac,i apartine comunelor Mahmut-Cuiusu 0 Enigea; se Indrpt, cgtre N.V. printre dlurile Orta-Burun-Bair, Buiuk-Mezarlik-Bair la V. 0 CaceamacOrman-Bair la Est. Dupg 4 km. lungime Incepe, de la ruinele satulul Sapanar, a se numi
Diordumgi-Orman-Ciair. Ea taie drumul de la Caceamac la Mahmut-Cuiusu.
Directia general a vgiI este de la S.E. cgtre N.V. 0 apoI cdtre V. printre dlurile
Piriba Cann', Cesme la N., Dikilita.5-Bair-Sirti, Diordumgi-Orman-Bair, Giatri-Bair 0 Arabagi-Bair la Sud. Trece prin satul Mulciova, unde taie oseaua Cuzgun-Medgidia, iar din
dreptul satuluI Arabagi incepe a se numi Valea Arabagi,i se indrpt, de la S.E cgtre N.V.
pan, la lacul Baciu unde se deschide.

Lungimea totala a vgir este de 17 km. 0 e urmath de drumul de la Raova prin

Arabagi, Mulciova, Cocargea.
Valle c,a,re confluiazg inteinsa, pe drpta, sunt:

a) Valea Calla pe teritoriul satuluI Mulciova, nasce din p6lele Vestice ale dluluI
Can11, se indrpt, de la N.E. care S.V., printre dlurile PiribeI la Sud 0 Cann' la N. Are
2'12 km. lungime. Ea se mal numesce 0 Ci,sme-Cula In partea superi6rg. Lungimea totala
a vaisi este de 5 km. Pe ea merge drumul Medgidia-Enigea.
Pe stanga :
b) lai-Ciair, vale pe teritoriul comuniI Cocargea; nasce din p6lele N. ale dluluI SariIuk-Bair, la N. de Ciflicul-Suus-Ali-Bei. Directia sa este de la S.E. ea-Are N.Y., trece prin

satul Cocargea. Are 4'/g km. lungime. Pe ea merge drumul de la Kioseler prin Cocargea, pentru a da In oseaua judetiang Ostrov-Cuzgun.
c) Buiuceral-Ciair, o vale lungg, care vine din plele N. ale dlulul Kiuciuk-CesmeBair, se indrpt, cgtre N. printre dlurile Sari-Iuk-Bair la Est 0 Chiorcu-Bair la V. In
partea superidrg se numesce Cingltene-Orman-Ciair i apoI Ceatirik-Ciair. Are 12 km. lungime printre dlurile: Suustarifi-Bair, Cinghenea-Orman-Bair, DikilitwBair-Sarta, Diordumgi-Bair la Est, Coru-Bair 0 Geatri-Bair la Vest. Se deschide In valea Diordumgi-Orman-Ciair, opus van' Cime-Culac.

Pe acstg vale nu merge nicf un drum, este insg tgiatg de mar multe drumurI, care
pun in leggturg satele invecinate.
Valle tertiare earl se deschid In ea pe drpta sunt:
Valea Iomer-Bd-Iutlu, pe teritoriul satelor Kioseler 0 Carabaca, se intinde de la
Virful Copadin-Vest 0 se deschide in valea secundar, in fata movileI Cherna Ea merge
paralel dluluI Sari-Iuk-Bair de la N., iar la S. e tArmurit, de dlul Kiuciuk-Cesme-Bair.
Directia sa este de la Est la Vest; lungimea de 6'/2 km. E tgiatg de drumurile comunale
Kiosseler-Ciflicul-AlibeI 0 Kiosseler-Copadin.
Pe stanga :

Kiosseler-Ciair, care In partea supericirg se numesce Muuruazliki-Akeac pang la

movila Basa-Iuiuk. Merge printre dlurile Chioru-Bair la Vest, Curu-Giugiuk-Bair 0 Muur-

uazliki-Bair la Est. Ea se unesce la satul Enigea cu valea c') Tatar-Ciair. Ambele unite
a;t1 directia de la S. la N.
d) Valea Enigea, numit. i Curu-Culac. Ja nascere din p6lele Vestice ale dluluI Adam-

clissitarifi-Bair, se indrptg catre N. printre delurile Coru-Bair la Est 0 Adamclissi-Bair

la Vest.
De la monumentul Adamclissi, aedat la Vestul van', incepe a se numi Curu-Culac 0
se indrpt de la S.E. catre N.V. printre dlurile: Giatrl-Bair la Est s,d Iusufunar-Bair la

Vest. Se afla In intregime pe teritoriul comuniI Enigea (cgtunele Mulciova 0 Arabagi).

Lungimea el' este de 10 km. F,ii se deschide in valea principal, in fata satulur Arabagi.
Malurile sale sunt 'nalte 0 pe alocurea acoperite cu padurI. Pe ea merge drumul comunal
Enigea-Rmova 0 e taiat, de calea judetiang Cuzgun-Medgidia.
5. Valea Celaclar-Ciair pe teritoriul catunuluI Talmman, se desface din plele V. ale
movileI Talaman. Directia sa este de la S.V. cgtre N.E., trece pe la plele Sudice ale

www.dacoromanica.ro

172

dlulur Mustana. Lungimea ef este de 2 km. Confluiaza la cda Sudica al laculuf Baal
in acela punct cu valea Diordumgi-Orman-Ciair.
X. Valea Mina din mijloc, care catre Sud Ora numirea de Valea Ciocanului. Nasce
din p6lele N.V. ale dlulul Cesme; se indrpta de la S.E. care N.V., printre delurile Ciocanul, Malagenilor la V., Mamele i Grindu-Mare la Est. Lungimea ef este de 12 km. 0
se deschide la Dunare in comuna Raova. Prin ea trece drumul de la Raova la Mulciova.
Primesce pe drpta:
1. Valea Saiana-Doice, ce are directia generala de la S.E. catre N.V., printre dlurile
Ormanul lung (la Est) i Grindul-Mare (la Vest). Forma sa este aceia a until arc de cerc

cu concavitatea catre apus. Lungimea el' este de 4 km. i este acoperit peste tot cu
paiune.

e) Dunarea !ntre Raova 1 Boazgic.

a) Descriere. De la Raova
Dunrea ja directia Care N.E. pe o lungime de 25 km.
trecnd pe la Cochirlenf, Cerna-Vod pana la Boazgic.
p) Ostr6vele pe acsta portiune sunt:
20. Hinogu intre Cochirlenf i Cerna-Vodd, apartine comunif CochirlenI, are forma
lunguiata 0 70 hect. suprafata, acoperita jumatate cu pietri i jumatate cu salcif. Este
despartit de trmul dobrogian printr'un brat 1ngust (200m) 0 putin adanc (4 5m), pe cand
bratul navigabil trece pe la Vestul insulef, intre ea i o alta apropiata de trmul stang i
care apartine judetuluI Ialomita.
Cand cine-va calatoresce cu vaporul pe Dunre, i dupa, ce a trecut in jos de cotul
Raovef, privirea if este atrasa in lungul fluviuluf i catre apus peste Weil de maretia

unor gigantice constructiunf, care semnate in trel puncte, nu par a fi facute de 'nand
om ensca.

Cu cat calatorul se apropie, Cu atat mal mult curiositatea i se transforma in admiratiune, i, numar dupa ce a trecut printre colnele de piatra, pe capetele carora se

sprijina podla maiestrit tesut ca panza paiagenuluf, numal atuncr II d sma cat de
mic este omul pe ranga fapturile mainilor sale.
Baca, curios, caltorul s'ar cohort pentru cat-va timp din vapor i urcand csta, ar
cauta spre frontispiciul acestuf templu al architecturif i industrief, ar citi.

Podul Regele Carol

Da. Este una din mullimea operilor inteleptei Domnii ale acestui glorios Rege.
Doi dorobanti start de pazei de-oparte
de alta a podului; cui altui ar fi incredin(at
Regele Carol, temeinicia steipeinirei ndstre peste Duncire?

Ma departe, in dreptul comunif Seimenif-Mari se all pe Dunare cele 3 ostrve in

prelungire:
21. Troiana, ce apartine comunif SeimeniI-Mari, are 120 hect. suprafata. Insula este
nelocuit i acoperita Cu salcif. Imediat la vale i lnga dinsa :
Seinienii-Mari cu 50 hect. suprafata, apoI:
aceste dou6
Ostrovul de la Vale cu o suprafata de 60 hect. Ca i cel
ostr6ve sunt acoperite Cu
') Positiunile astronomice:
Ale punctuluI terminus

( 24,57'46" long. esticd

440, 7',20" lat. nordic

f 25,36' long. estica
Rasova
44,15' lat nordicd.
Inclinarea Dungirii pe meridian mire aceste dou5 puncte este de 12" latitudine pe fie-care minut de
longitudine.

www.dacoromanica.ro

173

Bratul navigabil al fluviulur trece pe la vestul insulelor; ele sunt desp6xtite de malul

dobrogian printr'un brat ingust (1001 si putin adanc (341.

24. Cele cloud insule Boazgicul (de la
cu

dl si de la vale), in fata comunir

acest nume. Cel de la dl este mar mic

(30 hect. suprafata), cel de la vale, mar
mare (50 hect.); ambele sunt nelocuite
i

acoperite Cu Weir.

Asta este partea cea mar importanta a Dunaril, atat din punctul de ve-

dere al comunicatier ce se face intre

fluvi" si Mare, cat si din punctul de ve-

dere hidrografic, pentru c prin valea

Carasu, Dobrogia se imparte in cloud.
7) Wile ce se deschid la Dunare in

partea coprinsa intre Rasova si Boazgic, sunt :

XI. Vain Caramancea pe teritoriul co-

munelor Enigea, Rasova

Cochirlenr.

Sub numele de Calfa-Dere, se desface din

apropicrea moviler Idrita, se indrpta

catre Nord, printre dlurile Merea-BairCara-Iuiuk la rasarit i Caramancea la
Apus; de la drumul judetian Ostrov-Medgidia, care o taie, incepe a se numi valea
Caramancea, mergnd printre dlurile
Ivrinez i Geam-Pa.sa la Nord-Est, Caramanceo. i Dlul-Mare la S.V. i dup 15
Fig. 27.
Capul poclulutRegele Carol In.
km. lungime, se deschide la Dunre putin la Nord de Rasova.
In mare parte drumul Rasova-Ivrinez-Mulciova merge pe ea.
Valle secundare ce se deschid in ea, sunt, pe stanga :
1. Valea Uzun-Ciair, care resulta din impreunarea a dou va tertiare:
Valea Kior-Curu-Ciair (la Est) pe teritoriul catunulur Mulciova, se desface din dlul
Caramancea, se indrpta mal intar catre Nord i apor Care Vest, merge printre dlurile
Caramancea (la Est) si Kireslic-Bair (la V.), are o lungime de 4'12 km. si se impreun cu :
Valea Kireslic-Culac (la Vest), pe teritoriul aceluiasr catun, se desface din dlul Cann,

se indrpta catre Nord; merge printre dlurile: Cisme (la V.) si Kireslic-Bair (la E); are
un parcurs de 3'A km. si unindu-se cu cea de sus, formza valea Uzun-Ciair, care se indrpta catre Nord, merge printre dlurile Caramancea (la Est) si Dlul-Mare (la Vest) si
dupa un drum de 2 km., se deschide in valea Caramancea; pe la gura acester val trece
drumul Ivrinez-Mulciova.
XII. Lacul CochirlenT, situat pe teritoriul comuner Cochirlenr, aserjata pe tkrmul
de Nord; forma laculur este alungita, cu 4';2 km. lungime si 1 km. latime maxima in
dreptul comunir. Suprafata lur este de 60 hectare. Este tarmurit de ramfficatiile &Whir
Uzun-Amet la Nord si Geam-Pasa la Sud; comunica la N.V. cu Dunarea printr'o garl
de 1 km. lungime, lar care S.V. cu Stuful Ivrinez, care nu este de cat o prelungire a laculur. Asta prelungire are 21/2 km. lungime pe 500m lime. Suprafata sa e acoperita Cu
stuf. La c6da acester WV se afla catunul Ivrinez.
Wile ce se deschid in aceste dou lacurr in prelungire, se unesc t6te inteo vale prin-

cipal numit: 1) Uzun-Amet.

Aceste var sunt:

a) Pegera-Ciair, care e cea mar importa.nta ; ea nasce din p6lele nordice ale dlulur

www.dacoromanica.ro

174

Merea-Bair-Cara-Iuiuk, sub numele de Pestera-Dere. Este o vale larga, pe fundul creia se

afla satul ldris-Cuiusu, ea se inde6pta mar IntAT catre Nord si maT sus de acest sat primesce numirea de Petera-Ciair. Are o directie de la S.E. c6.tre N.V., printre dlurile Baarlik-Bair, Petera-Bair, Gheniz-Bair, Amzali-Bair, Uduamet-Bair i Uzun-Amet-Bair, care
o tarmuresc la Nord, dlul IvrinezuluI o desparte la S.V. de valea Caramancea.

Lungimea vaif este de 12 km. si

mar jos de satul Ivrinez se deschide in
valea Uzun-Amet, care i acsta dupa o
lungime de 3 km. se deschide in stuful
Ivrinez.

Pe aceste \TAT merge drumul Ivrinez-Idris-Cuiusu-Enigea, incrucisand cu

calea judetiana Ostrov-Medgidia, la mijlocul distanter intre cele dou sate Ivrinez i Idris-Cuiusu, aflatre pe vale.

Valle cart se deschid pe drpta,

sunt :

a) Chiot-Deresi, este o vale care

provine din impreunarea altor dou vaT :
Derin-Aleeae la E., se desface din

p6lele S.V. ale dluld Cara-Dede-Bair, se

.

indrpta &Ire Nord, tarmurita de acest

del la Est si de Tanai-Tiubesi la Vest.
Lungimea eT este de 6 km.
Cesme-Culac la Vest, nasce din

pdlele nordice ale dluld Cara-DedeBair ; se indrpta catre Nord prin comuna Mahmut-Cuiusu, printre dlurile

Tanai-Tiubesi la Est si ramificatiile vesLice ale dlulur Cara-Dede-Bair. LungiDorobantul de la Podul .Regele Carol I.
Fig. 28.
mea eT este de 4 km. si se unesce cu
precedenta, pentru a forma valea Chior-Deresi. Acsta se indrpta de la S.E. care N.V.
printre dlurile: Ciacal-Bair i Petera-Bair la N.E., Baarldk-Bair la S.-V. Sub acst nu-

mire valea are o lungime de 4 km. si vine a se deschide in valea Petera-Ciair, putin
me la Sud de drumul judetian Ostrov-Medgidia. Pe ea merge drumul Ivrinez-MahmutCuiusu-Caceamak.
b') Va lea Cazalgic-Dere prelungita catre Est sub numirea de Perdea-Dere, Cozulgic-Dere
Ikingi-Medgidie-Dere.

Acsta vale lunga de 15 km., nasce din Ode nordice ale dluld Carachiol-Bair, sub
numele de Ikingi-Medgidie-Dere, se indrpta &are Vest printre dlurile Carachioi-Bair, Vaivasin-Bair la Sud, dlul Tabia Frantuzsca la Nord; apoT tot in directie vestica cu numele
de Cozulgic-Dere, se continua printre dlurile Vaivasin-Bair la Sud si Cong,az la Nord. In
aceiasT directie si sub numirea de Perdea-Dere se continua printre dlurile Perdea-Bair la
Nord si Acargea-Bair la Sud si in fine sub numirea de valea Cazalgic se deschide in valea
Pestera.
In lungul vair merge drumul ce se desface din soseaua judetiana Ostrov-NIedgidia, din
valea Pestera si merge la Endec-Carachioi.
Acsta vale cu 4 numirT primesce pe stinga:
a') Valea Vaivasin-Dere, formata din impreunarea altor dou vaT:
a"') Buiuk-Dere-Seid-Curt-Culac la Est, nasce din p6lele N.V. ale dluluT de la Murfat,
se indrpa de la S.E. care N.V., printre dlurile Carachioi-Bair la N.E. i Odagi-Bair.

Lungimea sa este de 4 km.

b") Va lea prelungit Dautlar-Dere cu Odagi-Culax, care nasce din pellele N.V. ale d-

www.dacoromanica.ro

175

luluI Orcen-Mezarlic, se indrpta de la S.E. catre N.V., printre dlurile Odagi-Bair la Est
Acargea-Bair la Vest. Lungimea eI este de 4 km.
Ambele aceste dou val unite formza valea Vaivasin-Dere, care indreptandu-se de
la S.E. catre N.V., printre dlurile Vaivasin-Bair la E., si Acargea-Bair la Vest, vine, dupa
un drum de 4 kilometri, a se deschide in valea Cozulgic-Dere.
b") Vaile prelungite : Ciacal-Dere, Acargea-Dere, Dautlar-Buiuk-Dere, sunt o singura vale,

care catre Sud se ramifica in:

Bei-Aslan-Culac-Dautlar la Est, nasce din plele N.V. ale dluluI Orcen-Bair; se
indrpta de la S.E. catre N.V., printre ramificatiile dluluI Bei-Aslan-Bair de o parte si de
alta. Are o lungime de 6 km. si vine s confluieze cu:
b'") Dikili-Tas-Dere ce se indrpta de la S. catre N., printre dlurile Bel-Asian-Bair
la Est si Cara-Dede-Bair la Vest. Lungimea el este de 6 km.
De la confluenta acestor dou6 vT, direetiunea este de la S.E. care N.V., printre dlurile Acargea-Bair la Est si Ciacal-Bair la Vest, 'sub numirea de Dautlar-Buiuk-Dere,
apoI Acargea-Dere i in fine Ciacal-Dere, pe o lungime de 6 km. si se deschide in valea
Cazalgic-Dere.

Alte vaI care daa in valea Pesterir, tot pe drpta sunt :

Iuuruk-Dere, ce nasce din dlul Congaz-Bair, se indrpta de la N.E. care S.V.,
printre dlurile Perdea-Bair la S.E., Perdea-Culac-Bair i Ghenis-Bair la N.V. ; ea se deschide dupa un drum de 7 km. in valea Petera. E urmata in tot lungul ef de soseaua
Ostrov-Medgidia.

Valea Demen-Culac, nasce din pellele dluluf Perdea-Culac-Bair, indreptandu-se de

la N.E. catre S.V., merge printre dlurile Amzali-Bair la N.V

Ghenis-Bair la S.E. Are
4'/2 km. lungime.
Pe stanga in valea Pestera se deschide:
liri-Culac, vale care la nascere din plele S.E. ale dlulul Ivrinez, la S. de movila
Sarapci-Culac, se indrpta de la S.V. catre N.E. si dupa 3 km. drum se deschide in valea

Petera, in fata cu gura vaiI Iuuruc-Culac. Pe o parte din ea merge soseaua judetiana
Ostrov-Medgidia.

b) $arapci-Culac, o mica vale ce vine din dlul Ivrinez ; are directia de la S.E. catre
N.V. si o lungime de 2 km. Ea se deschide in valea principal a Uzum-Amet, opus eaunuluI Ivrinez.
2. Pe Ormul de N.E. al stufuluI Ivrinez, se deschide mica vale Mw Dinu, care nasce
din Movila Mare pe valul luI Traian. Are directia de la N.E. catre S.V. i lungime de
1.'/2 km.

Valea Mare, pe teritoriul comunif CochirlenI; se desface de la punctul numit

Movila lul Mos Oprea, se indrpta de la rasarit catre apus, merge paralel i printre cele
dou valurI numite ale lul Traian, pe la Nordul satuluI Cochirlenr si pe la sudul
Carasu. Dupa un mers de 4 km., se deschide la Dunare spre Nord de Cochirlenl. Ea este
taiata de dou drumurI, care duc de la Cernavoda la CochirlenT i Ivrinez.
Valea deschis de lunga baltd Carasu. Este cea mal importanta din t6ta Dobrogia, cad prin ea se face nu numal comunicatia intre Dunare i Marea-Ngra, dar pe aci
se lga orientul cu occidentul Europet Linia drumuluI de fier de la Cernavoda la Constanta servesce tuturor calatorilor, earl plecnd de la Ostanda, trec prin Constanta la Constantinopol.

Balta Carasu a servit in timpI imemorialI de scurgere Dunaril 1). In 1862, o companie engleza construind linia drumuluI de fier, inchise garla de scurgere a acesteI baliS
printr'un dig.
Asta-OI balta Carasu e formata din dou baltI in prelungire, gatuite aprelpe la
Medgidia.

Daca Incepem a observa acst vale de la Vest catre Est, am putea vedea, ca ea
') A se vedea Considera$iunI asupra cursulul inferior al DuntiriI i formatiunea Delteb.

www.dacoromanica.ro

176

se prelungesce prin valea Hasancea, pan la 3'/2 km. de basinul MariI-Negre, de care o
limba de parn8nt, ce nu are de cat 70'n inaltime, o desparte.
Este dar f6rte posibil, ca acsta limba de pmnt sa se fi format printeun cutremur,
despre care vorbesce Pliniu 0 ast-fel gura Dunrir sa se fi inchis.
De alt-fel Compania englez, pentru motive economice a construit unja urmand riguros fundul vaiI, pana la rsarit de Hasancea, urcand de la Omurcia pe o distanta de Via
km., inaltime numar de 25m, aceia ce revine la o pant de 0m,003 pe metru.
Incep6nd de la rasarit, valea Carasu se numesce Valea Hasancea 0 se intinde printre
dlurile Horoslar-Bair la Nord 0 Hasi-Diiliik la Sud.
Are directia de la Est la Vest 0 tarmurita de ambele partI de valurile numite ale

luI Traian, care trec, unul pe la Nord 0 cel-l'alt pe la Sudul vaiI. In lungul el merge

calea ferata Cernavoda-Constanta 0 drumul comunal Hasancea-Constanfa devenit acum

osea judetiana. La satul Omurcia, d.upa 9 km. lungime, incepe a se numi Cara-Cuiusudere, urmand aceia0 directie Ona la lacul Carasu, de unde se indrpta de la S.E. &are
N.V., printre dlurile Gherme-Bair, Tasla-Bair, Sancal, CarataI 0 Chiostel la Nord ; Mangala-Culac-Bair, Culuc-Bair 0 Murfat la Sud.
Lungimea acesteI par a viI este de 13 km. ; pe ea sunt melate satele Omurcia,

Murfatlar 0 Alacapu. Este urmat de valul luI Traian 0 de unja ferata, care merge pe
fundul van
Drumul de la Omurcia la Murfatlar, Alacapu 0 Chiostel merge tot pe fundul acesteI vI

In dreptul 0 la S.V. de catunul Chiostel incepe balta Carasu, gatuita printr'o 1:mba
de pamnt lung de 11/2 km. format de ramificatiile Sudice ale dluluI Bekiraga-Bair,
in dreptul fortaretiI vechI Acsan-Demir-Tabiasi.
Balta Carasu de reiseirit, care s'ar putea numi maI propritl balta Medgidia, de re-ce
acest oras iI ocupg, centrul, se intinde de la Est la Vest pe o lungime de 16 km. Ltimea
el variaza, cad' merge ingustandu-se de la Vest catre Est (de la 1'/2 km. maximum la
200'n minimum). Suprafata ocupata este apr6pe de 1000 hectare, acoperite cu trestie.

Prmul de Sud al acesteI baltI este regulat, aprpe in linie drpta de la rasarit
catre apus cu nesimtite inflexuositatI; Ormul de Nord insa este f6rte neregulat, cad presint patru mail ghebositatI: dou in dreptul v,iI Docuzol 0 dou la dlul Panaghir.
Orawl Medgidia melat pe Ormul sudic, se afl in fata acestor patru marl' gheboOturI,
dou la Vest 0 dou la Estul ormulul.
Dlurile care marginesc balta Medgidia sunt : Docuzol-Bair, Panaghir 0 CiocurakBair la Nord ; dlul Tabia-Frantuzsca, Congaz-Bair 0 Perdea-Culac-Bair la Sud.
Cu ocazia marilor inundatiI din prima-vara anuld 1897, apele crescusera pana la
50em. d'asupra liniet

Acsta balta face ca intrga regiune sa fie nesnat6sa, din causa frigurilor ce o bantuesc mal in tte anotimpurile, dar mal ales trnna.
Balta Carasu de apus, ce p6te fi numit 0 balta Cernavoda, se intinde de la Est catre
Vest, de o forma maI regulata, pe o lungime de 81/2 km. cu o latime de 800-1500'n. Ea
are o suprafat de 850 hectare acoperite Cu trestir.

0 garl servia de scurgere a apelor in Dunre ; cu ocasia construirer drumuld de

fier in 1862, ea a fost inchisa printr'un dig de 1200'n lungime 0 31" grosime la crsta.
Acsta in scopul de a opri apele marl' ale fluviuluI, ca sa umple valea.
Cu ocazia inundathlor din prima-vara anuld 1897, oraul Cernavoda 'I a datorit
scaparea de inec acesteI lucrarI artificiale de barare a apelor fluviuluI, lucrare care cu
acest prilegiti a fost intrit' prin struintele neobositulur SO' al serviciuluI de geni din
Divizia activ, Capitanul Balaban.

Asta-01 acest dig este in stare sa resiste und cre0erl orf cat de mare a apelor fluviuld. Balta Cernavoda este marginita la Nord de ramificatiile dluluI Bekiraga-Bair, iar
la Sud de dlurile Armut-Bair 0 Tetera-Bair situat intre Dunare 0 lac.
Linia drumuluI de fier urmza riguros Ormul de Nord al laculd, iar garla ce'I servesce de scurgere este taiata in se puncte.

www.dacoromanica.ro

177

Construindu-se podul de peste Dunare,.traseul acesteI portiunI a tiniest' s'a schimbat 9.

Lungimea total a vaff Carasu este de 53 km., socotita de la Dundre Ora la ori-

gina vail Hasancea ; este destul de larg variind intro 5 0 2 km. Malurile sunt 'nalte
prapasti6se, pang, la V. de Medgidia, de unde incep a fi ti;ior inclinate.
Valea formza gatul cel maI stramt din Da peninsula dobrogiana, dintre Dunare
Marea-Ngra.

Valle ce se deschid in ea, pe drpta, sunt :

Horoslar Clair, pe teritoriul comunil Palazu-Mare (c.tunul Horoslar), se intinde
printre dltil Horoslar-Iol-Bair la S.E., Horoslar-Bair la N.V., Duran-Bair la N. Pe acsta
vale se afla satul Horoslar, de la care a imprumutat numele. Are directia generala de la
E. la V. 0 12 km. lungime ; se deschide in valea principal, la Alacapu. Pe ea merge
drumul Alacapu-Horoslar-Palazu-1\ fare.
Horoslar-Afreac, pe teritoriul comuneI Omurcia (catunul Nazarcea). Se desface din
dlul Cioban-Dere ; se indrpta de la N.E. &Ore S.V. 0 merge paralel cu precedenta.

Pe ea se afla catunul Nazarcea. Are 6'12 km. lungime s,4 se deschide la V. de Alacapu.
Este urmata de drumul Alacapu-Nazarcea-Cikracci. Ea se prelungesce c N.E. prin:
Ciobanisa-Dere, care vine din p6lele S.V. ale dlulul Tepe-Bair ; se indrptA de la N.E.

care S.V. printre &Write Nazarcea la V. s;;i Duran-Bair la E. Are 7 km. lungime, pan
la confluenta sa cu Horoslar-Alceac.
Valea Caratai-Alreac, pe teritoriul comunelor Omurcia i Alacapu ; nasce din p6lele

S.V. ale dlulul Nazarcea ; are directia de la N.E. care S.V., printre dlurile Nazarcea la
Vest 0 CarataI la Est. Lungimea el este de 4 km. i se deschide la N.V. de Alacapu. Pe
ea merge drumul Alacapu-Caratar.
Valea Caratai, pe teritoriul comunei cu acest mime. Nasce din plele S.V. ale d-

lulul Amut-Bair. Directia sa generala este de la N.E. catre S.V. Pe ea se Oa aedat

satul CarataI. Dlurile care o trmuresc sunt: Chiostel i Hagi-Cabul la V., CarataI i Nazarcea la Est. Pe ea merge drumul, ce se desface din valea Cara,su, spre a merge la CarataI s,d Caramurat. Lungimea el' este de 10 km.
Wale in prelungire Caramurat-Ciair, Hagi-Cabul
Chiostel, vin din p6lele Sudice
ale dlulul Ilanlic-Bair, sub numele de Caramurat-Ciair, se indrpt. dare S.V. prin comuna
Caramurat i printre delurile Murat-Bair la Vest 0 Amut-Bair la Est, apoI sub denumirea de Hagi-Cabul-Ciair continua in aceias4 directie, printre dlurile Hagi-Cabul la Est .0
Derechiol la Vest ; i in fine sub numirea de 'alea Chiostel se deschide in valea Carasu
la catunul Chiostel, dup ce merge printre dlurile Chiostel la Est 0 Docuzol-Bair la Vest.
Lungimea totala a acesteI vaI este de 17 km.; directia el general de la N.E. catre
S.V. ; pe ea se afla satele Caramurat, Hagi-Cabul i Chiostel, legate printeun drum care
urrnza valea.
Docuzol-Ciair, pe teritoriul comunir Alacapu (catunul Docuzol); se desface din Niel()

Estice ale dluluI DerechioI, indreptandu-se de la N.E. catre S.V., printre ramificatiile
dlulur Docuzol-I3air, trece prin satul Docuzol i dui-A un mers de 6 kil., se deschide in
valea Carasu. Prin acsta vale curge Oriul Docuzol, care isvoresce de la Nordul satuluI
cu acest nume, dintre Casla luI Caciula i Casla lul Manasie-Jecu, trece prin mijlocul
satuluI i dupa un curs de 3'12 km. se vars in balta Carasu. Malurile sale sunt mlatin6se
ing ales spre cursul inferior.
Acst vale este urmat de drumul Medgidia-Docuzol-DanachioI (Carol I).
Va lea Cilibi-chioi, nasce din plele S.V. ale dlulul Docuzol-Bair, se indrptA de la
N.E. catre S.V. sub dou6 numirI 0 se unesce d'asupra satuluI Cilibi-chioI. E tArmurita de
dlurile Panaghirul la E., Devcea-Bair i Ciocurac-Bair la Vest.

Lungimea el este de 7 km. 0 e urmata in partea de Sud de drumul, care plecand

din valea Carasu, trece pe la Cilibi-chioI, pentru a duce la Tortoman.
') A se vedea oCaf de comunicatie.
23

71890

www.dacoromanica.ro

178

Valea Oba-Culac, care spre Sud se mal numesce Bechiraga-Cular ; nasce din p6lele
S.V. ale dluluT Oba-Bair ; are directia de la N.E. dare S.V., printre dlurile Ciocurak-Bair
la rasarit i Bechiraga-Bair la apus. Lungimea eT este de 4L/2 km. Se deschide in valea
Carasu, la gatul ce desparte balta MedgidieT de aceia a Cerna-vocleT, in punctul uncle se
afla statia Mircea-Voda a caieT ferate.
Valea Cismelii, formata din impreunarea a dou val.: a) Belriraga-Gilcazar, care
vine din dlul Bekiraga-Bair, se indrpta catre V. pe la plele S. ale dlulur TurculuI; are
3'12 km. lungime, ea se unesce cu b) Valea Turculut, ce vine din p6lele N.A'. ale dluluI
TurculuT, se indrpta de la E. catre V., printre dlurile Turcul la S. si DermengiuluT la

N. si are o lungime de 2'/2 km.

Valea CismeliI ast-fel formata, se indrpta de la N.E. catre S.V., pe la p6lele dluluy
Sari-burun, aselat pe partea de N. a van', dupa, un mers de 3 kim se deschide in valea
Carasu, la 2 km. spre E. de orasul Cernavoda. Pe ea merge drumul de la Cernavoda
la Devcea.

Pe stinga (de la S.), in valea Carasu se deschid:

Valea Mahometcea-ceair-dere, formata din intrunirea vailor:

Almlulah-derasi I de la

S.E. pe teritoriul comunelor Hasancea i Osman-fad, (catunele Mahometcea si Abdulah,

de unde i numele el"). Are 6 km. lungime i b) Valea Abdulah-derasi II de la S.V., lunga
de 4'/2 km. Ambele ia nascere din dlul de d'asupra TopraisaruluT, converg cutre N. si se
impreuna la catunul Mahometcea.Intre ele se all dlul Cuan-Derasi-Bair, care le desparte.
Pe Valea Abdulah-derasi de V. (II), se afla catunul Abdulah; pe fundul vaif merge
drumul Omurcia, Mahometcea, Abdulah, Topraisari.
Valea Abdulah-derasi de E. (I), primesce pe drpta (de la E.):
a) Valea Cuan-derasi, ce nasce din dlul de la V. de Hasi-Dtiliik, se indrpta care V.
printre dlurile Abdulah-derasi-Bair, Cuan-derasi-bair la S. si Mahometcea la N.; are
4 km. lungime si se deschide in fata catunulul Mahometcea.
Cate trele vane unite la Mahometcea se indrpta catre N., sub numirea de Mahometcea-Ceair-dere si se deschide dupa un drum de '7 km. in valea Hasancea la comuna
Omurcia. Pe drpta (la E.), acsta vale e marginita de dlul Omurcia, iar la V. de dlul
Mangala-Culac-Bair. Este strabatuta, de drumul Omurcia-NIahometcea.
c) Valea Mangala Culac, de putina importanta; are 3 km. lungime, e larga.
Valea Serpla-Culac, care catre S. se numesce Tatar-Orman-Dere, nasce din plele
S.V. ale dluluT Mangala-Culac-Bair, se indrpta maT intAiti de la E. la V., apol de la S.V.,
catre N.E., printre dlurile Mangala-Culac si Orman-Bair la E., Kticiuk-Murfat-Bair la V.
si se deschide dupa un drum de 8' km. in valea Cara-cuiusu-dere (Carasu), la comuna
Murfatlar. Pe ea merge drumul de la Murfatlar la Buiuk-B01b01.
Primesce in drpta mica vale :
a) Mezarlic-Ceair, lunga numaT de 2 km., marginita de dlurile Canara-Bair la E. si
Orman-Bair la V. Ea se deschide la satul Murfatlar, care e ase(lat chiar pe acsta vale.
Valea Cara-Sufu-derea, nasce din plele N. ale dluluI de la Murfat si se indrpta.
dare N.E. de la S.V., printre dlurile Caraacic-Bair (la V.) si Kticiuk-Murfat-Bair (la E) ;
are 6 km. lungime si se deschide la N.V. de Murfatlar. Pe ea merge drumul de la Alacapu
la Kiiciuk-Murfat (care e aselat pe acst vale) si de aci la Kticiuk-Btilbill.
Valea Biringi-Medgidie-dere, e o vale ce merge paralel intre dlurile Tabia-Frantuzsca la S. ,.;;i Ali-Bei-Ceair-Bair la N., in directie E. la V., pe la Sudul orasuluT Medgidie.

Lungimea el este de 22 km. Se deschide in valea Carasu la 5 km. spre V. de orasul

Medgidia, dupa ce a primit pe stanga :
a) Mica vale luci-Culac, ce vine de la S.; e lunga de 1 V2 km. Valea Biringi-MedgidieDere e taiata de 6 drumurI, care pun in legatura Medgidia cu comunele de la S. Cel
important este drumul judetian Medgidia-Ostrov, care taie valea pe la satul numit AlibeTCeair, aselat pe ea.
Valea Tusu-dere, lung.a de 2 km. i 15. Cara-Durac-Culac (lung. 2'12 km). Ambele

paralele intre ele, se deschid putin maY la V. de preceden ta in Valea Carasu.

www.dacoromanica.ro

179

16. Valea-Ghiaur-Annald, pe teritoriul catunuluI Ivrinez. Se desface din plele N. ale

dluluI Perdea-Culac-Bair si se indrpta de la S.E. catre N.V. Merge printre dlurile

Amzal-Bair, Uduamet-Bair, Armut-Bair la V. si Cara-Durac-Bair la E. Are 3 km. lungime.
XV. Valea Tibrinul, deschisa de lacurile in prelungire: Purcdreti, Rainazan i Tibrinu.
Lacul Purcaieli, situat pe teritoriul comuniI SeimeniI (catunul SeimeniI-MicI), intre
dlul Cernavoda la S. si catunul Seimenri la N.; comunica cu lacul Ramazan printr'o mica

Orla, iar cu Dunarea de asemenea printr'un canal de scurgere, la cdd de S. a ostrovulur

Troiana, In punctul numit Kerhana. Lacul are o suprafata de 60 hectare si produce mult
peste, care face un adevrat venit locuitorilor din sat.
Lacul Ramazan, situat la 1 km. catre Est, are forma une l bbidi de peste, suprafata lur este aprpe aceiasI cu aceia a laculuf Purchreti. Productiunea lul in peste este tot
asa de abondent. Dlul Dermengiulur 11 desparte la S. de valea TurculuI.
Micul lac Tibrinul, a.sezat la
km. catre E., are 1.5 hect. suprafata, acoperita in
intregime Cu stuf i trestie.
Valea Tibrinul prt diferite numirI; ea nasce din plele S. ale dluld Bilarlar-Bair,
la E. de comuna Bilarlar (Dorobantul), sub numele de Valea Lungli, se indrpta catre S.
pe la comuna Carol I (Danakid); apoI de la N.E. catre S V., sub numirea de Valea Dereellid, pe la catunul Derechior.
La comuna Tortoman se inclina maI mult catre S.V. pana la catunul Devcea, de
unde incepe a se numi Geabac-culae, pn,' la ruinele satuluI Geabac, lar de ad i pna la
Dunare se numesce valea Tibrinul.
Ea este marginita de dlurile : Bair-Paspala, Bilarlar, Tortoman, Geabac-Bair, Carapat-Daga i dlul din Islaz la N., ilanlik-Bair, Murat-Bair, DerechioI, Docuzol-Bair,
Devcea-Bair, Oba-Bair, Dermengi i Cernavoda la S.
Lungimea totala a acesteI val este de 35 km., este urmata de drumul ce vine de la
Ester, Carol I, Tortoman, Devcea, Cernavoda.
In ea se deschid pe drpta (de la Nord):
1. Mica vale a HotaruluT, ce nasce spre S.V. de comuna Carol I, din dlul PaspalaBair, sub numele de Ba,s-Culac, se Indrpta de la N.E. catre S.V., sub numele de ralea Tortom(lnultd, printre dlurile Fifiarlar-Bair i Tortoman la S. Se deschide la comuna Tortoman. Are 12 km. lungime i primesce pe drpta vaile unite:
Buiuk-dere, care catre N. de satul Bilarlar se numesce Mangallc-dere, vine din
dlul Bilarlar-Bair, trece prin satul Bilarlar. Are directia N.E. la S.V. si o lungime de 1.2 km.

Pe ea merge drumul de la Tortoman la Bilarlar, Pazarli.

\ralea cu treI numirl: Tasla-Iuk-Dere, Buiuk-Bilarlar-Dere si Tuzla-Iuk-Dere, dintre
dlurile Bilarlar (la S.E.) si Mahomed-Bair (la N.V.), are 8 km. lungime.
Ambele se unesc la comuna Tortoman.
2. Valea Geabac-Ciair, se deschide din plele S. ale dluluI Cabla-Bair, se indrpta de
la N.E. catre S.V., printre delurile: Geabac-Bair (la E.) i Carapat-Daga (la V.). Are 4'/2
km. lungime s;i sub numele de Geabac-culac se deschide in valea Tibrinu, la ruinele satuluI Geabac.
XVI. Valea Sililtea deschis, de lacurile:
Donnzsca-Mare, pe teritoriul catunuld Seimenif-Mari. Are aprpe 80 hect. suprat'ata. Comunica cu Dunarea printr'un mic brat, de asemenea i tu lacul Domnsca-Mica ;
produce peste destul de mult s,4 bun.
Doinnsca-Mica, la E. de precedentul; are apreSpe 70 hectare suprafatd, acoperita

aprpe tta Cu stuf, produce putin peste.

Valea Silistea, ja nascere din plele S.V. ale dluluY Merzalic-Bair, spre N.E. de ctunul Kior-Cesme, sub numele de valea Hagi-Virt-Dere, se indrpt de la N.E. catre S.V.,
trece prin catunul Kior-Cesme i in dreptul &luid Miulten-Tepe, incepe a se numi valea
Pon2ana-Ciair, pana, la comuna Taspunar, pastrAnd acciasI directie; catre S.V. de Taspunar se numesce valea Surec-Ciair, i in fine valea
Lungimea el totala este de 1912 km., dlurile care o tarmuresc sunt : Cara-Tepe,

www.dacoromanica.ro

180

Panar-Bair, dlul la movila Greculd i Nadacu, la N.V.; Mezarlik-Bair, Miulten-Tepe,

Cable-Bairp Carapat-Daga i dlul in-Izlaz, la S.E. In tot lungul vaiI merge drumul comunal Seimenir-Tapunar-Kior-Ceme la Ghelingek.
Primesce in drepta :
Valea C(islet, ce vine din movila Boazgik-Tepe, filtre dlurile la Movila Greculul

i Panar-Bair, se indrpta de la N. la S. i se deschide la Tawunar, dupa o lungime de

2 km., ea e urmata de drumul Tapunar-Boazgik.
Pe stinga:
Valea-Sali-Bei-Dere, se desface din virful dlulur Mezarlik-Bair, se indrpta de la
N.E. catre Sud-Vest, printre delurile Mahomed-Bair i Cable-Bair la S.E., iar dlul MezarlicBair o desparte de valea principala. Are o lungime de 10 km. i se deschide la comuna
Tapunar; este urmata de drumul de la Tapunar la Dorobantul i t'Adata de drumul comunal Tortoman la Kior-Ceme.
Valea Mare, se desface din ramificatiile N.V. ale &luid Movila Greculu, se
indrpta de la E. la V. i se deschide la Burlare la 3'/2 km. spre N. de satul SeimeniIMari. Lungimea el este de 2% km. i e tabla de drumul de la SeimenI la Topal.
Valea Boazgicului. Nasce din p6lele S.V. ale dlurilor In;iiratele i Hagi-Bairam-Tepe, sub numele de Satischid-Dere, se indrpta de la N.E. catre S.V., prin satele

Satischiol Turc i Roman, pana la Baltagescl, de unde incepe a se numi Boazgilc-dere.

Directia generala a vaiI este de la N.E. catre S.V. Lungimea de 19 km. i se deschide la Minare, la satul Boazgik. Este Ormurita de dlurile : Iniratele, Erkesek, ZavolBair la N.V., Hagi-Bairam-Tepe, Alah-Bair, Cara-Tepe, Panar-Bair i Movila GreculuI la
S.E. Ea e urmata de drumul de la Boazgik-Baltagescr-Satischior, pana la oseaua judellana Harova-Constanta, care trece prin satul SatischioI.
Valle ce primesce, pe drpta, sunt :
Valea Uzuncea, care merge paralel i pe la N.E. dlulul Erkesek; are directia generar de la N.V. catre S.E. Lungime,a, el e de 6 km. i tine de la virful Capugi, pana, la
satul SatischioI, unde se deschide; e t'Adata de drumul de la SatisclaioI la TikilescI.
Pe stinga :
Valea Saragea-dere, nasce din p6lele V. ale cleluluI Ho-Tepe-Bair ; se indrpt6 de la
N.E. catre S.V., pe la p6lele &luid Alah-bair, care o desparte de valea SatischioI. Are 7 km.
lungime i se deschide in valea principala la BaltagescI. E tirmata de drumul de la BaltagescI la Saragea i Ceatal-Orman, dupa ce a taiat oseaua judetiana Harova-Constanta.
Valea BoazgiculuI, ca i secundarele sale sunt udate de micr cursurY de apa, care intretin umiditatea van', facndu-o fertila.

t) Dunrea Intre Boazgik i Ghizd'areti.

a) Descriere. De la Boazgik, Dunrea, dupa ce face un mare arc de cerc cu convexitatea catre apus, ocupat de ostrvele Alionte i Balaban, 14 indrpta cursul catre Nord,
pana la Ghizdarescr. Lungimea intre aceste dou puncte este de 30 kilometri. Adancimea
5-8 m. In timpul apelor mijlocil.
p) Ostrdve:

Ostrovul Balaban, aelat in fata comuniI Topalu; lungimea lul este de 5 km., iar

latimea maxima de 2 km.; suprafata 150 hectare, acoperita cu sala; bratul navigabil al
fluviuld trece pe la Estul Ostrovuld.
Alionte, la V. de precedentul, e desparta de ostrovul Balaban printr'un mic brat,
ca i de Ormul judetulur Ialomita, de care amandou ostr6vele tin.
Suprafata luI este de 30 hect., acoperita cu sala.
Intre aceste dou ostr6ve maI exista, un altul mar mic i de putina insemnatate.
Venga, e un ostrov aprpe de t6rmul dobrogian, in fata TopaluluI, de care e despartit printr'un brat lung de 5 km., pe la 1-Alele movild Dragaica i care d, in Dunare
in fata vail Cekirgeaua. Insula e acoperita cu salciI.

www.dacoromanica.ro

181

28. ittarnati, depinde de comuna GhizdarescY (catunul TiliilestI), e aset,lat la 6 km. la

vale de ostrovul Balaban, are o suprafata de 130 hectare, acoperita cu salcit
7) Veit :

Valea Zavolulut, pe teritoriul comuniI Topal (catunul Boazgik), se deschide din

plele N.V. ale delulur Z-avol-Bair, se indrpta de la N.E. catre S.V., merge paralel si pc
la N.V. dluluI Zavol; se deschide la Dunare, dupa o lungime de 4 km., la 2 i/2 km. spre
N. de satul Boazgik. Acsta vale este tiata la gura sa de drumul Topal-Boazgik.
Mica vale Canara, se desface din ramificatiile V. ale dlulur Erkesck, se indrpta
catre S.V. si se deschide la 1 km. spre N. de precedenta; are o lungime de aprpe 3 km. ;
PC la gura sa trece drumul Boazgik-Topal.
Valea CalakioT, nasce din plele V. ale deluluI Erkesek, se indrpta care S.V.
sub numele de valea Stupinei; are 9 km. lungime. Ramificatiile S.V. ale dluluI Erkesek
o tOrmuresc de o parte i de alta. E taiata la gura de drumul Boazgik-Topal i maI la

N. de drumul Baltagescl-Tikile:Ar; iar o ramur ce se desface chiar din acest drum, o

apuca pe fundul van', pentru a merge la Topal. Malurile \lair sunt putin inalte i acoperite

In cea maI mare parte cu verdeata i fan*.

Valea OlaculuT, paralela si la 11)2 km. spre N. de precedenta. Intre gurile lor
exista ruinele satuluI Kalachiot Ea nasce din plele S.E. ale dlulul Olacul, merge paralel
cu acest dl, are 6 km. lungime si e taiata de drumurile Boazgik-Topal (la gura), BMA.gestl-Topal i BaltagestI-Tikilestr.

Silipea, este un ses intins coprins intre Dunare la V., valea Alvanesti la N.,
dlul OlaculuI la E. si valea OlaculuT la S., apartine comuniI Topalu. Fiind acoperit cu
pietris, nu produce nimic. E taiat de drumul de la Boazgik la Topal.
Valea Alvnesci, se desface din p6lele N.E. ale dluluI Olacu i dupa un drum
de 5 km., cu directia N.E. la S.V., se deschide la Dunare, lttinga si la S. de, Topal.
E taiata la gura de drumul Boazgik-Topal.
Valea TataruluT, se deschide in comuna Topal, are 5 km. lungime; directia
N.E. la S.V.; e Ward pe la gura de drumul Topal-GhizdarestI i parcursa in tot lungul
el de drumul, care plca din Topal i da in soseaua judetiana Ilistrsova-Constanta, pc care
o taie, mergnd Care N.E. la Erkesek i Capugi.
Valea Cekirgea, ia nascere din plele S. ale dlulur Cadi-Casla, sub numele de
valea Muslu-Bei, se indrpta de la N.E. care S.V. prin catuncle Muslu i Muslu-Bei, iar
de la TikilestI, incepe a se numi valea Cekirgea. Lungimea er este de 13V2 km. si e Ormurita de dlurile Muslu-Bei i iriu, dlul Erkesek i ramificatiile dlulu Olacu la E.;
ramificatiile S. ale dluluI Cadi-Ckla i Movila Cekirgea la V.
E taiat, la gura de drumul Topal-Ghizdarestr i urmata de drumul de la Tikilestl
la Muslu-Bet Muslu i Sara. E tiat, de maI multe drumurt intre care la S. de MusluBei, trece soseaua judetiana Hrsova-Constanta.
Pe acsta vale curge un mic paritt, care sca in timpul caldurilor mart
Primesce pe drpta:
Valea Dolapna-Culac, care nasce din virful TreI-Movile, se indrpt catre S., fliergnd paralel cu Dunarea in sens invers insa, se deschide dupa un drum de 5 km. la catunul Tiki1eti. Movila Cekirgeaua se Oa intre acsta vale si Dunare. E urmata in partea
Sudica de drumul Tikilesti-Ghizdarestr.
Pe stinga:
Va lea Batacli-dere, ce nasce la V. satuluI Capugi, se indrpta de la E. la V. pe o
lungime de 5 km. si se deschide intre Tikiieti i Muslu-Bet La gura sa se Oa incrucisarea maI multor drumurr, care unesc comunele invecinate.
Valea
ja nascere din plele N.V. ale dluluI Erkesek-Bair, la movila
Erkesek, se 1ndrpt de la S.E. catre N.V. si dup o lungime de 5 km., se deschide la
satul Tikilestr.
Piriorul Cekirgelif, e o mica vale de 1'12 km. lungime, pe care Movila Dragaica o

www.dacoromanica.ro

182

desparte de Dundre, are directla de la S. la N. i se deschide in valca principal, apr6pe

de gura acesteia.

g) Dunrea Intre Ghizdresci i HArova.

) Descriere. De la Ghizdarescl la Harova, Dunarea iT continua al cul de cerc inceput
la Raova, i pe o lungime de 8 km., arc directia S.E.-N.V.
p) Singurul ostrov de insemnat pe acsta portiune este:
29. Ostrovut Muga ;;i la vale de comuna Ghizdaresc, are o suprafata de 70 hectare,
acoperila numaT cu stufiurT de s'AMI; este nelocuit. Bratul navigabil al fluviuluT trece pe la

V. instila care este despartita de tarmul drept pe o lungime de 2 km. de o mica garla.
7) V& :
XXVII. 'Jalea CaimacIT-dere, este singura de notat. Se desface din virful Tret-illovile,
indreptandu-se catre V., trece pe la N. satuluT GhizdarescT i dupa un drum de 3 km.
se deschide in fata ostrovuluT GhizclarescY. Este taiata la gura de drumul GhizdarescIMrova, iar pe la E. gil trece drumul Harova-Aluslu-Ber.

h) DunArea intre HArova i Movila-Popii.

Descriere. La Harova fluviul iT termina arcul de cerc lung de 63 km. inceput

la Raova. Aceste dota puncte (Raova ,$i Harova) sunt aelate aprpe pe aceiaT Iona)

gitudine (25%36'). Latitudinea RaoveT este de 44,15', iar acea a Harovel de 44,41'. Arcul

acesta de cerc ce'l descrie fluviul are convexitatea intrsa catre rasarit.
De la Harova, Dunarea incepe a descrie un al doilea arc de cerc, maT strans i in
sens invers precedentului, av6nd decT convexitatea intdrsa catre apus. I,ungimea cordel'
acestuT al doilea arc intre Harova i Padurea-Rugindsa este de 10 km., lungimea totala
de la Harova la comuna GrarlicT este de 30 km. lar de la Garliciii pana la MovilaPopiT 15 km.

Bratul Borcea, pe care l'am va(lut despartindu-se din Dunare la Punctul Terminus al
frontiereT, vine a se uni cu fluviul la 4 km. maT jos de Harova.
13) Ostrdvele intre Harova i Garliciti sunt:
Ostrovul Kiciu la 1. 1 2 km. in jos de Harova; nu este de cat o prelungire a ostrovuluT Gasca-Mare, ae0at la vale de dnsul, de care se desparte prin garla Zatonul Hasan-

Bey (lunga 1'2 km.), cand apele sunt marr. Ostrovul apartine comund Harova, are o
forma trapezoidala neregulata cu 2 km. lungime, l',2 km. latime, iar suprafata de 200 hect.
neproductive, flind acoperite cu padurT intinse de sala. Bratul navigabil adnc de 121 trece
printre insula i Harova, iar cel care o desparte de Ormul stang (j ud. Ialomita) de ;;i
maT lat, dar impropritl navigatiuniT.
Ostrovul Gasca-Mare, apartine judetulur Ialomita, este acoperit ca ;ii precedentul

de sala' i are o suprafata de 450 hect. Bratul navigabil lusa insula la V.

Langa punctul numit Conacul-luT-Manole, la deschiderea ga,rliT Privalul BuazuluTTair, se gasesce mica insuld Puiul-Gfiscit, are o lungime de 1 km. i larg. 100m, suprafata
15 hect., este neproductiva, acoperita cu pietri i nisip; cand apele scad, ea se unesce
cu malul drept, fiind f6rte apropiata de el.
In jos (la 2 km.) de punctul numit Cetatea sail Vadul-OiT, care e ae0at in extremitatea V. a cotulul ce Dunarea descrie aci, fluviul trimete catre N.V. bratul Creinenea, iar la
alfil 2 km. maT jos de acest brat, se indrpta. catre N. bratul Valluiu. Intre bratul Cremenea
li cursul principal al DunareT vechT e coprinsa o regiune mlatincisa, acoperita de garle
i lacurT numita Bulto; ea cade pe teritoriul judetuluf Ialomita.
Punctul Vadul-OiI, unde fluviul iT aduna apele diferitelor brate in propia sa matca,

www.dacoromanica.ro

183

capta o mare insemnatate mi1itar, fiind cel mar inlesnicios treceriI de pe un mal pe
cel-l'alt al fiuviuluri).
Mai presint importanta i sub raportul geologic: Dunarea la Piva-Petril, zice D-1
Gr. G. Stefanescu,2) numal de 30 anY, de la 1851-56, cAnd s'a fcut planul topograft al

terir F;i pAna in 1886, cand am studiat acst, regiune, a mancat din malul stang peste
700m; chcl la facerea hartiY in 1856, Ialomita curgea paralel cu Dunarea para la gura
IalomiteI, unde se vrsa, pe clind asta-zr ea este unit cu Dunarea, i Piva-PetriY formza
un port, unde vaprele companid dunarene 1I art statiunea lor. La 6 km. la vale de
Vadul-Oil, pe cursul principal numit Dunrea-veche, se afla padurea Bugindsa pe malul
drept; are o lungime de 6 km., i o suprafat de 140 hect., acoperit Cu salen' i plopl
amestecatY cu richita.

lar mal la vale, tot terenul coprins in cotul de forma unel potcve, ce fluviul descrie
catre N., este acoperit cu padurea de salcir numita
km. la vale de Hilrova
Privalul Broiu este o garla ce se deslace din Dunre la
(mahalaua Varo), curge la pdlele dluluT acoperit Cu vil din fata punctelor Ceanac-cale
Tabia-Kiopru, se indrpta de la S.V. catre N.E., pe langa satul Grpa-Ciobanuld, pAn la
balta numit Cioroiu Hazarlic, mergnd paralel cu Dunarea-veche, de unde se indrepta
ctre N. pe lnga comunele Gr1icii i DaenY, pentru a se uni la 5 km. spre N. de acst
din urm comuna cu Dunarea-veche, in fata punctuld Movila-PopiI. Lungimea Baroiulu
este de 35 km., largimea medie coprins Intre 10-20m, iar adAncimea I. -6m.
Baroiu in suprafata de 16300 hect., este
Terenul coprins intre Dunarea-veche
ml4tinos, acoperit cu garle i lacurl; cAnd apele sunt micI comunicatia pe malul drept
al fluviuld se p6te face pe un drutn care pleclind din 1-16.rova, duce pe la Conacu luI
Manole i Cetatea-OiI, urrneza Ormul pe langa padureq. Rugin6sa, pdna dreptul cotuld
de la padurea Cluciu.
Privalul Tair-Buaz, este o mica garla, ce se desface din Dunare la Conacul luI Manole,
se indrpta catre E. cu directiune N.V.V.-S.E.E. i dup un curs de 2'.2 km. primesce apele
betItif Puturdsa, format din miel lacurl lunguiete, ce se unesc intre ele pe o suprafata de 40
hect. Acst balta scade in timpul seceter.
De la balta Putursa ctre E. Tair-Buaz incepe a se numi Privalul-Botundulut, pentru
ca servesce de scurgere laculd Rotundul.
Lungimea ambelor Privalue este de 61/4 km., apa este putin adAnca i alimentar de
petele ce vine din Dunre.
Lacul Botundu alimentat de apele ce vin din Dunre prin cele doug privalurI descrise

mal sus, are o suprafat de 100 hect., e inconjurat numaI cu stuf, produce putin pete
al cruI venit apartine statuluI. LAnga FA la V. de acesta se afl:
Lacul Slateia ce are o suprafata de 80 hect., e inconjurat cu stuf, produce putin p&A,e.
Balta Gropa-Ciobanutu, ase0atil pe trmul drept al BaroiuluI in fata satulur Gr6paCiobanuluI, are o suprafat de 150 hect. i se prelungesce catre N.V. prin mica baltd
Gdrluta.

Produce pete, care servesce pentru consumatia

Lacul Belciugata, ae0at la S. padurif Rugindsa, are o forma curisa ce smana a
.unuI ciocan i unit prin c6da sa cu o nicovalg,, suprafata luf este de 25 hect. i produce
putin pete.
Lacul Ciungile, cu prelungirea sa de S.E. Cernica, este a. e1;lat la N. de lacul Gr6paCiobanuld, are o suprafata de 100 hect. i produce pe. te de calitate mediocra.
Garla Venga unesce Dunarea-veche cu privalul Baroiulul, se desface din lluvia la
se unesce cu Baroiu in drepostrovul Tol alzan (supr. 10 hect.), se indrpta catre N.E.
tul punctuld Movila-Popli, dupa un curs de 6 km. Intre ea i Dunare este o insulg, acoperita cu salciI.
') A se \rodea la partea isLoric i geografia militara.
Curs de geologic. BucurescI, 1890 pag. 70-71.

www.dacoromanica.ro

184

In lungul fermuluI drept al Privaluld Baroiu, merge drtunul Harsova, Grepa-CiobanuluI, Eschi-SaraT, GarHa Den, Ostrov.
7) Lacurile, Kurile ,si vile ce se deschid in Privalul Bhroiu, stint :
XXVIII. Lactil Hazarlik-Ohiol, Cu prelungirea sa N., balta Cioroitt, este alimentat prin-

tr'o garlii, de apele Privaluld Baroiu, are o suprafata de 140 hect., si o adancime de 7m,
apartine comuniI Grepa-CiobanuluI, produce peste bun, care se consuma in localitate.
Lacul este coprins intre privalul Baroiu la N., dlurile: Caraula la V., Cadi-Casla la S. si
Hazarlic la E., pe la marginea de S. a laculuI trece soseaua Harsova-Eschi-Saral.
riurile carI se deschid in acest lac sunt, la S.:
1.. Valea Bentuluf formata din impreunarea vailor a) Cask (la V.) si b) Bttleiceanul (la S.)

Prima la nascere din pellele S.V. ale dlulu Cadi-Casla, se indrpta de la E. la V.

Pe la satul Cadi-Casla i dupa un mers de 3'/2 km., se unesce cu valea Balaceanulu. Ea
este urmath de drumul Harsova la Cadi-Casla i Eni-Saral.
Valea BalaceanuluT se desface putin maI la E. de dlul TreY-Movile, se indrpta catre

N. cu directie S.E.-N.V. si dupa un drum de 2'/2 km., se unesce cu valea CasleI pentru
a forma valea Bentulul; pe co:5sta S.V. acestel vhf merge soseaua judetiana Harsova-Constanta.

Valea BentuluI are o directie de la S. la N. printre &Muffle Caraula la V. si CadiCasla la E. si dupa un drum de 5 km., se deschide In co:Ma S. a laculuI Hazarlic, ea este
Mail de drumul care merge de la Harova, pe la Cadi-Casla la Casamcea.
La S.V :
Valea Dovleceluluf, se desface din plele E. ale deluluI Eschi-SaraI, se indreptit catre

V. si duph un drum de 2 '/2 km., printre dlurile Hazarlic i Eschi-Saral la N.E., CadiCasla la S.V., se deschide in lacul Hazarlic. Este Ward de ;;oseaua judetiana HarwvaEschi-Sara.
La N.V.:

Ptiriul Eni-Saraf, care prta diferite numir, imprumutate de la satele pe langa

care trece.
Isvorasce din pelele padurese S.E. ale dluluI Gltiolgik-Bair, sub numele de Topolog-

Culac, curge care S. printre dlurile Ghiolgik-Bair la V.

;-;i

Sultan-Bair la E., pana la

comuna Topolog, de unde incepe a se numi Topolog-Dere, se indrepta de la N.E. catre S.V.

'Ana la comuna Calfa, printre dlurile Kerchenes-Bair, Ceemsicu-Bair la V., Pereclic,

Cara-Misa-Tepe, Meselik-Bair la E.
De la Calfa incepe a se numi Kior-Derea, nume ce '1 pastrza 'Ana la satul Rahman;

are o directie de la N.E.-S.V., printre dlurile Hagi-Kapar-Tepe la V., Sulugeak-Bair

Coru-Bair la E.
De la Rahman in jos incepe a se numi Pariul-Haidar, pang, la satul Carapelit.
Directia o pastrza de la N.E. catre S.V., printre dlurile Elmelichi i CarapelitBair la V., Coru-Bair, Mahometcea-Bair i dlul Dulgherul la E.; de la Carapelit, pariul
se indrpta catre V. pe la satele Balgiu s,;i Eni-SaraY, purttind numirile satelor pe king&
care trece; curge printre dlul BalgiuluI sesul Porumbistea la N., delul CapugiuluI la S.
Sesul Porumbistea se intinde pe teritoriul comunelor Eni-SaraI i GarlicI, fiind inchis
de delul Carapelit-Bair la E. Casla-la-nrca la N., valea cu MaracinI i dlul CilibiuluI la
V., Valea Mezarlic, i delul BalgiuluI la S. Acest ses cu o suprafat de peste 700 hect.,
este cu totul arid s.,;i nu produce nimic, afara de maracinI care 'I acoper in intregime,
alternand cu nisip si pietris, este taiat In cruce de drumurile Garlicl-Carapelit i Eni-SareRahman.
De la Eni-SaraI la vale, pariul curge printr'o vale mlastinesa de la S.E. catre N.V.
si se pierde prin papura, i rogoz, numaI o mica garla servesce de scurgere acesteI vaI
mlastinese in ceida de N.E a laculuI Hazarlic. Peste acsta garla trece soseaua judetiana
de la Harsova la Sara, Topolog, etc.

Lungimea pariului Sara ast-fel descrish, este de 38 km. Valea ce deschide este
stramta parish la satul Haidar, de unde incepe a se largi necontenit pana la Eni-Saral,
uncle se transforma in mla*ina pe o lungime de 5 km.

www.dacoromanica.ro

1.85

De la Eni-SaraT, valea este urmath de drumul care venind de la II*,ova, trece prin
satele Balgiu, Carapelit, Haidar, liahman, Calfa Topolog; la N. de care se unesce prin
drumurY laterale cu drumul din valea Aiormanulur.
Sosco ua judetiang Hrova-Topolog merge ma intiti pe valea Sarai, pn la satul
SaraI apoT urc pe culmea dlurilor Carapelit i Ramazan, pentru a duce pe la Topolog,
Ciucurova, in valea SlaveI.
Valea deschis de acest priti capt prin acsta o frte mare importanth
Priul SaraI primesce pe stanga ((le la E.): .
Cesme-Culac, o mica vale ce nasce de la Papua-Tepe, are o directie E.V. i o lungime de 2 km., se deschide la satul Topologul-Ttar, este tiat de maI multe drumurI,
carI plecnd din Topolog trec peste culmea pdurs a dluluI Sultan-Bair i dati in valea
riuluI Slava-russc.
Dalachessen-Baca-Culac, nasce de la punctul DoeranI, se indrptd cAtre V. FA dup,
o lungime de 4 km., acoperit pe Ormul drept cu pdure, se deschide la Topologul-romn ;
aprpe de deschidere este tlat, de drumul de la Topolog la Doeranr.
Hagi-Oiner-Derea, ja nascere din plele S.V. ale dlulul Periclic in judetul Tulcea,
are o directie general de la E. la V. Trece prin satul Hagi-Omer (in judetul Tulcea, unde

prime.ce o mica vale de 11/2 km. lungime ce vine de la S. din pdurea Tauan-Orman)
prin DoeranI (jud. Constanta), curge printre dlurile Cara-Mesea-Tepe, Bataclbaa
N., Meselic-Bair la S. i se deschide la 1L/2 km. spre N.E. de Calfa in Topolog-Derea.
Acst vale, prin care curge un pariii, de s,;i stramtd, este urmatA de drumul Calfa,
Hagi-Omer la Ba-Punar in valea Multa Slava-russcA, unind ast-fel basinul Dunril cu
acel al MariI-Negre. Lungimea acesteI v61 este de 7 km.
Mica vale Ciuciugea-Culac, este desprtit de Hagi-Omer-Derea prin Meselik-Bair,
are o directie S.E.-N.V. i o lungime de 2 km., se deschide in acelas punct cu valea HagiOmer-Dere.
Sulugeak-Dere, ia nascere din dlul Coru-Bair la punctul Silitea, are o directie gene-

ral'A de la E. la V., curge printre dlurile Sulugeak-Bair la N. i Coru-Bair la S., are o

lungime de 7 km. .5i se deschide in Kior-Derea la ruinele satuluI llamazan-Kioi. Valea
este tiliata de drumurile ce merg de la Calfa la Mahometcea i Casmcea.
Copadin-Derea, ja nascere din plele N.V. ale dluluT Turbencea-Bair, se indrpl
de la N.E. ctre S.V., pe la plele dluluI Matiometcea-Bair, ce o desparte de priul
Mahometcea, are o lungime de 4 km., se deschide la un km. spre S. de satul Haidar
e urmat de drumul Haidar la Casmcea.
Pdriul-Mahometcea, ja nascere din plele S.E. ale Multa' Turbencea-Bair, curge
prin satul Curudgea, de unde se indrpt de la E. la V., curge pe la satul Mahometcea
la 1.''s km. spre V. de care, se vars priul Haidar ; lungimea cursuluI este de 7 km.,
primesce pe stnga la Mahometcea un mic pari ce vine de la S. Dlurile incunjurt6re
sunt: Turbencea-Bair, Mahometcea-Bair la N., Dulgherul la E. EA S.
Drumurile, carI unesc satele Mahometcea Curudgea cu cele inconjurt6re, nu urmzti riguros acst vale.
Pdriul Dulgheru, ja nascere din plele S.V. ale (Multa Dulgheru, se indrpta ctre
S.V. pausa la satul Dulgheru, avnd un curs paralel Cu valea Cartalul (din basinul MariINegre), de care e desprtit prin culmea dlurilor Dulgheru i Cartalu ; de la satul Dulgheru,
priul se indrpt, de la S.E. ctre N.V. s:i se vars in pariul Haidar, la 1 km. spre N.
de Carapelit. Lungimea IntregiI vI este de 6 km., iar acea a priuld numaI de 3 km.
Druniul Carapelit-Dulgheru-Casmcea merge apr6pe pe acst vale.
Valea Cisnelei, plisa viT MuslubeI, la nascere din dlul Cadi-Cdsla, merge de la
S.E. catre N.V., printre movilele Panair la E. FA PlotAila la V. FA se deschide in mlalinele
de la Eni-SaraI la 1 km. spre V. de sat. Lungimea el' este de 21/2 km., este larga urmat,
de drumurile de la Eni-Sarar la Cadi-CtIsla i Muslu. Pe la deschidere trece drumul Har5ovaCalfa-Babadag.
Cular-Sandr, este o mica vale (lung, de al-A 6pe 2 km.), se indrpt de la S. la N.
24

71890

www.dacoromanica.ro

186

printre dlurile Cadi-Msla-la E.

si

Eschi-Saral la V., este tjala de soseaua judetiana

Hrsova-Eni-Sarar.
Pe drpta :
/c) Valea Mezarlc, vine din sesul Porumbitea, are directie N.S., printre dlurile Balgiil la E. si Eni-SaraT la V., se deschide la 1. km. spre N.E. de Eni-SaraT. Are o lungime

de 3'12 km., este urmata de drumul Eni-Saral la Fagarasul-Noti.

1) Valea Lunget, nasce din plele S. ale Mullir Cilibiulur, se indrpt de la N.E. catre S.V.,

printre dlurile Eni-Sarar la E. si Viilor la V. si dupa un mers de 2 km. se deschide in

mlastinele Sarar, in fata vail Culac-Sandr. Pe la N. sail trece drumul Eni-Sarar la Garifa
Valea deschisl de partid Eschi-Saral, este lunga de 1.5 km. si prta diferite numid.

Ea este urmata de pariul cu acelas nume, ce n'are de cht jumatate din lungimea vair
se vars,' in privalul BaroiuluT la 2 km. spre V. de Eni-Sarar.
Valea ja nascere din plele S.V. ale &luid Cara-Tepe, sub numele de valea Nei 'nolesci, mal catre S.V. se numesce Yalea Shinea-Scd, apoY Valea Petrisuluf .5i in fine Valea
Viilor.

Directia generara a acester val este de la N.E. catre S.V. printre dlurile Stanciu,
Namolescl i Garlichl la V., Cara-Tepe, La Thrca, Cilibiulul, Viilor la E. ki S.E.; este urmata in partea superioara de drumul Eni-Sarai la MenT; este tjala la gura de drumul
ce urrnza Baroiu, apol de diferite drumurr ce unesc GArlicr i Den I (la V.) cu satele
de pe valea Eschi-Sarar.
Primesce in stAnga:
1. Valea ca meircicini, care incepe la punctul numit Casta tul' rrca, indreptAndu-se
catre V., merge printre dlul la T'Arca (la N.), sesul Porumbistea i dlul Cilibiuld (la S.)
dupa un drum de 3 km. se deschide in valea Pietrisulur, putin la N. de Movila Cinstitulur; este urmata de drumul Grpa-Ciobanulur-Haidar i taiata de drumul

Valea Bertepi, plca din partea E. a Mullir Stanciu, se indrpt, catre V.

printre dlurile Viilor la N. si Warliciulul la S. s,;i dupa un drum de apr6pe 3 km. se
deschide in privalul Baroiul la 1112 km. spre N. de comuna Garlicl. Malurile sale sunt in
general j6se. Este taiata pela gura de drumul GAMO-Mea
Valea deschisi de ;Arto! Viilor, este formara din impreunarea a dou
1. Mezetultd la N.E. s,;i 2. &tinca' la E., intre care se afta movila Araclar, ambele unite
formza valea numita Toparsciti s,;i in fine Yalea Viilor, se deschide in privalul Baroiulur

la 2 km. spre S. de comuna Den.

De si valea ast-fel descrisa este destul de lunga (12 km.), pAriul n'o urmza de cilt
pe o lungime de 9 km., pana la intrunirea celor 2 val secundare de care s'a vorbit. Directia generala a acester ve este de la NE.. catre S.V. si este coprinsa intre dlurile
Cairac, Mezetulur la N.V., Movila Capitanulur numita si Araclar la N.E., dlul Stanciu o
desparte de valea Namolescr, iar dOlul Viilor, de valea Bertescr. Este taiata la gura de
drumul Gdrlicr-Daeni si in diferite puncte de drumurile, carl lga comuna MenT cu satele
de pe valea Eschi-Sarar.
Valea viilor de la Panga, ja nascere din dlul Cairac, se indrpt de la E.
la V. Dlul Mezetulur o desparte la S. de valea pAriulur Viilor, iar Dlul Mosula de valea
MosuluT la N. Are o lungime de 4 km., urmata de un 1111.15 lung de 3 km. numar,
este taiata la gura de drumul DdenI-Ostrov.
Valea Moplui, are o lungime de 2 km., directia E.V.; dlul MosuluI la S. o
desparte de valea Viilor de la PAnga; iar dlul Rosti, la N., de valea Rosti. Pe la gura
sa trece drumul MienI-Ostrov.
O DunArea intre Movila-Popii i Movila-Cazacilor
Descriere. De la MenT pana la movila Popir, punctul unde privalul Baroiu se unesce

cu fluviul, Dunarea are un curs de la S. la N. de 5 km.

De la Movila-PopiT in jos, Dunarea I urmza, cursul ski catre N. pe o lungime de

www.dacoromanica.ro

1.87

91/2 km., pana la Movila-Cazacilor, t(Irmurita pe teritoriul dobrogian de o regiune

tinsa in suprafata de aprpe 1000 hectare. Acsta, regiunc apartinnd judetelor Constanta
Tulcea (limita judetelor trecnd pc la 4 km. spre N. de comuna Ostrov), este acoperita
Cu stuf i padurT de salcii, brazdata de diferite garle. Drumul Daenf-Ostrov-Satu-Noti, urmeza

valca DunariT pe sub c6sta.

y) !Tetile fi parturile earl se deschid pe acsta portiune sunt :
Valea deschis de parTul Rosti.

Pa. Hut Rosa ja nascere din plele S.V. ale dluld Ghiolgic-bair, langa comuna UrumbeY,

sub numele de Valea Urumbeilar, are o directie N.E.-S.V., pang la satul Fagarasu-Nort
unde se numesce Pinga-dere. Ad, dupa ce descrie un arc de cerc catre S., se indrepta sprc
N.V. cu numirea Aigdr-Ahmet-dere, merge ast-fel pana la satul Aigar-Ahmet, de unde
incepe a se numi Dereaua Rosti, se indrepta catre V. trecnd pe la S. Ciflicului. Tas-burun
si pc la S. ruinelor Tas-burun, pc la plele N. ale delulu'i. Rosti, i dupa un curs de 25 km.
se varsaIn mlastina de la S. .%.4 lang, comuna Ostrov. .Malurile sale sunt rapse i frte
inalte din causa terenuldi mle, ros necontenit de paritl. La comuna UrumbeT curge
printr'o regiune padursa. La deschidere se afla drumul DgenI-Ostrov, i in diferite puncte
este taiata de drumurile, call pun in legatura satele Aigar-Ahmet, Fagarasu-Nori

Urumbel,

cu cele asedate la N. si S. vail.

Pe la Fgarasu-Noa trece drumul, care venind la Eni-Sara, merge la UrumbeY ;.4 de
aci trecnd culmea dluluT Ghiolgik-bair, se unesce in padure cu drumul ce vine de la
Topolog, pentru a duce la comuna Atmagea (judetul Tulcea) pe valea riulu Slava (basinul
M.-Negre). Parini Rosti primesce pe drepta : 1. Ptirlul Coium-Punar, care ja nascere din
plele S. ale culmer Ghiun-Ghiurmes (judetul Tulcea), se indrpta catre S. cu directia generala N.E.-S.V., curge pe la p6lele dluld Baba-bair (la V.) si Camber-Tepesi (la E.), trece pe
la E. de satul Koium-Punar, intra in judetul Constanta i dupa un curs de 5 km. se varsa

la 1. km. spre E. de satul Aigar-Ahmet. Malurile sale sunt rap6se, valea sa est urmata
de drumul Aigar-Ahmet-Coium-Punar la Aiorman ; primesce pe drepta a) calm Ingi-dere,
care se desface din plele S. ale dluld Ghiun-Ghiurmes, se indrepta catre S. cu directia
N.S., merge pe la plele delului" Baba-bair la E. si dupa 5 km. prin padurT, se deschide la
limita judetelor Constanta j Tulcea.
Pe stanga :
b) Prul Cand-Mesea, care ja nascere din p6lele S. ale dlului Ghiun-Ghiurmes, se indrepta

catre S. Cu directia N.E.-S.V., curge pe la plele E. ale delulu Camber-Tepesi, i dupa un

curs de 4 km. prin padure i printeo vale frum6sa, se varsa in pariul Coium-Punar; valea
sa este urmata de drumul comunal Aigar-Ahmet-CarjelarY (Tulcea).
Mica vale a Ulmilor, are directia E.V. si o lungime de 2 km., se deschide la
2'/2 km. spre N. de comuna Ostrov.
Paralel Cu ea :
Valea HogR, ja nascere in judelul Tulcea, din p6lele V. ale dluluT GhiunGhiurmes-Bair, sub numele de Ghiun-Ghiurmes-dere, se indrepta prin padurT de la N.E.-S.V.,
iar de la hotarul judetuluT Constanta incepe a se numi valea MO, se largesce si se deschide
langa si la N. de movila Porculul.
Lungimea eY este de 7 km., este taiatii la gura de drumul Ostrov-Satu-Noa i la E. de
diferite alte drumurT, carY pleca din Picineaga i due la Coium-Punar i Aigar-Ahmet.

j) Dunrea intre Movila-Cazacilor i Ghecet.

Deseriere. De la Movila Cazacilor, Dunarea curge catre N., pana la nsula lui Mo,s.

Dobre (suprafata 58 hect.), de unde se indrpt catre E., pana la p6lele dlulul Iacob
dupa ce face un cot catre N., se indie in dreptul comuniT Turcia, catre V. si ajunsa la
Iglita, ocupata in vechime de cetatea romana Troesmis, In faja mica invite Blasova, se
indrepta din nob' catre V., Oa, la Ostrovut Carcatiu, apoT catre N. pana la Macin s,4 in

www.dacoromanica.ro

188

fine catre V. pana la punch]] Ghecet, uncle se unesce cu brutal Va

ma jos de Hrsova si care trece prin fata Braila

Fig. 29.

ce s'a despartit din

Troesmis. Vedere generalit. (Dupb. K. F. Peters).

Lungimea totala a bratuld numit Dunarea-veche, din punctul unde se bifurca (pichetul
Durac), pana la Ghecet, este de 98 km.
Delul numit movila Cazacilor, ale carel Ole strng patul Dunarir, desparte regiunea
m1astin6sa de la N. de Ostrov (pe care am descris-o ma sus), de regiunea m1Istin6sa de
la N. de Picineaga.
Putin mar sus de satul Picineaga se desparte din Dunarebratul numit venga de tanga
Dunare,*care se indrepta catre N., cu directia generala S.V.-N.E., trece pe la V. de comuna
Picineaga, se desface in dou brate, din care cel de la E. este tot-deauna sec si car apo
se unesc aprpe de varsare, mar sus de Picineaga, dupa un curs de 3 km; grla inchide
intre bratele er i Dunare 2 invite (suprafata 200 hect.) acoperite cu padurr de salcir.
La N. comunfi Picineaga incepe o regiune mlastin6sa, care se intinde catre N. 'Ana
la p6lele moviler lui Iacob.
Are o suprafata de 1500 hect. si este acoperita Cu salcir i trestie, brazdata de gArle
i samanata Cu lacurn
Giirla-Noroidsa, se desface din Dunare la 2 km. mar sus de Ostroved tut illo,v Dobre,

se indrpta catre N. cu directia S.V.-N.E; i dupa un curs de 4'/2 km., se deschide iaras
in Dunare la 1 km ma sus de comuna Turcoaia. El inchide intre el si Dunare o insula
de 300 hectare supra/a(it, acoperit Cu padurI pe jumOtate exploatate

Redeluia, grla ce se desface din Balanul la 1 km. mar jos de gura acesteia, se
indrepta catre N. cu directia S.N., dui-A un curs de 2'/2 km., se vars in garla Noroi6sa,
inchklind intre ele si Dunre o insulti nisip6set de 100 ilea.
13alanu, grl, se desface din Dunare la N. de Picineaga, ja ma intr directia calm
E. i apor facnd un arc de cerc, merge de alimentza, dupa un curs de 6 km. Ezerul
Turcoaia. Ea comunic cu grla Noroisa prin Redeluia si o alta scurgere se pierde in
stuful, care o inconjra de t6te partile.
Printeinsa vin din Dunare pesti in lacul Turcoaia.
Lacul Turcoaia are o suprafata de 140 hect., este inconjurat la V. Cu stuf, comunica
Cu Dunarea prin grla Balanu, lar catre N. se prelungeste in forma de grlti,, pe o lungime de 6 km. si se varsa in co' ul ce Dunarea face la N. de Turcoaia. Produce pete mult
bun, care da un insemnat venit Statulu.
Intre lglita i Carcaliu se intinde balta Iglip!, are o suprafata de 250 hect. ; intre
lac si Dunare sunt mlastine. Comunica cu Dunarea prin glirla Carcaliu, la S. comuni cu
west nume. Balta produce mult pete, care se consuma in Macin, Carcaliu i Turcoaia.
La N. se all ball Carcaliu Cu O suprafata de 500 hect., contine 2 insule acoperite

www.dacoromanica.ro

1.89

Cu stuf, comunica, in partea N. cu Dunatea printr'o garla ce duce la Macin. Produce mult
peste, care da un bun venit S'atulul.
1) Riurile call se vars ,si vile call se (eseltid in braful Dundrea-veche, intre Movila Cazacilor i Mcin, sunt:
XXXVII. Valea Aiormanului, ja nascere din plele S.V. ale dlulul Taslic-Bair, sub numele de Valea Capret, curge in mare parte prin padurI de la N.E. catre S.V., are malurile Malta i rap6se si un curs de 3 km., dupa care incepe a se nutni Valea Cebjelari,
se indrpta de la S.E. catre N.Y., pe o lungime de 7 km., incepnd apoI a se numi Valea

Aiormanului" sai Valea Picineaga, numire r'masa de la poporul Pecenegilor, earl a stapanit

aceste locurY intre aniI 950-1050 d. Chr.1), se indrpt de la S.E. catre N.V., trece pe
langa satul Aiorman, pe la 2 km. spre S.V. de catunul Hasanlar, utla comuna Picineaga
si se varsa in Dunare, putin maI la N. de acsta din urma.
Valea este urmata de riul cu acela nume, al cardi curs este de 25 km., este repede,
apr6pe de isvorul s6ii are 2'1/2m pe secunda, iar catre satul Aiorman, cursul este mal incet
(1" pe secunda).
Valea trece prin padurI, pana la satul Aiorman si de aci papa la varsare prin campie
intinsa; malurile sunt rapse.

Basinul sari este coprins In partea despre N. si E. de culmea dlurilor Bujor, Priopcea, Piatra-Ascutita, Megina, Daiaman-Bair, Almalia, David, Arnzalai, Ciubucluc-Bair,
Taslic-Bair i Topolog; la S. intre dlurile Ghiolgic-Bair, Canat-Calfa, Ghiun-Ghiurmes
Movila Cazacilor. Suprafata acestuI basin este de 220 km. p. 0 ocupa comunele: Picineaga,
Coium-Punar, Car.elarl, Cerna i Satul-Noil.
l'alea este taiata la 5 km. spre E. de Picineaga, de drumul Ostrov-Satu-Noti-Macin.
Din hasinul pariuluI Picineaga se p6te face comunicatia infra basinul Dunari 0 al
Marif-Negre (riurile Taita 0 Slava), avnd drumurr earl' plecand de la Picineaga, Satu-Noti
Cerna, duc peste culmile ddurilor earl' formka linia de despartire a apelor, intre aceste
dou basine, la satele Hancearca, Balabancea, Orta-ChioI, Atmagea Ciucurova. Se le,ga
pe de alta parte i cu basinul SaraiuluI, prin drumul ce plca de la Topolog la Carjelar.
Pe valea riuluI Picineaga, merge drumul de la Satul-Noti la Aiorman, iar de ad unul
trece catre S., culmea dequluY Ghitin-Ghiurmes la Coium-Punar, altul catre S.E. pe la
Canat-Calfa, trece culmea aceluia d6I la UrurnbeI; altul ducnd cdtre Est se unesce Cu
drumul Topolog-Atmagea, dupa ce a trecut culmea dluluI Talic-Bair; unul duce pe la
comuna Ca,rjelarr pe valea pariulur cu acela nume in acelas drum ;;ii in fine unul pe la
satul Hasanlar pe valea IIomurlar, pe la Homurlar, trece peste culmea dluluf CiubuclucBair la Orta-Chioi.

ilul Picineaga primesce pe sanga:

L Pru1 Canat-Calfa, care ja nascere din p6lele N. ale dluluI Ghiun-Ghiurmes, se
indrpta catre N. cu directie S.-N.V., cursul lui descrie un semi-cerc, trece prin catunu
Canat-Calfa i dupa un curs de 3 km. prin padurile delurilor Canat-Calfa la E. si GhiunGhiurmes la V., se varsa mal la E. de satul Aiorman.
Malurile sunt Malta 0 rapse; pe valea sa merg drumurile Aiorman-Canat-Calfa
CarjelarI-Canat-Calfa, earl' se prelungesc pe la Coium-Punar i Aigar-Ahmet de o parte
UrumbeI de alta.
Pe drpta :
2. Valea Homurlar, insotita de pariul cu acelas nume, ce nasce din plele V. ale dluluT Ciubucluc-Bair, se indrpta catre V., cu directia E.V., trece prin satele Homurlar
Hasanlar, printre dlurile Orta-Cairac i Kiuciuc-Cara la N., Cale-Bair i Borun-Bair aco-

perite cu padurI la S. si dupa un curs de 6 km. se arunca, la 2 km. spre V. de Hasanlar.

Malurile sunt inalte. Pe acsta vale trece drumul IIasanlar-Homurlar la Orta-Chia Primesce in stanga :
a) Petriul Cadelart, care isvorasce din plele N.V. ale dluld Taslic-Bair, le uda pe
') Xenopol. Les Roumains au moyen-age, p. 148.

www.dacoromanica.ro

190

o mare intindere, se indrpta catre V. Cu directia S.E-N.V., trece prin comuna Carjelar
pe la plele E. ale dluldi Borun-Bair i dupa un curs de 7 km. se arunca la satul Hasanlar; malurile II sunt inalte ?i rapse; pe valea luI merge drumul Hasanlar-CarjelarIAtmagea (pe riul Slava).
3. Pdriul Cerna, care isvorasce din plele S. ale dluluI David, dintre virfurile OrtaDere i Stit-Bair, se indrpta catre S. cu directia generala N.E.-S.V., trece prin mijlocul
satelor Cerna i Satu-Noti, se indrpta catre V. s,i se varsa in riul Picineaga. Are un curs
de 18 km. Valea sa este coprinsa intre (161urile padurse Orta-Dere, Amza1 i Cerna la
S.E., Daiaman-Bair, Megina (ambele padur6se), Piatra-Ascutita, Priopcea, I3ujor si DlulluI-Iacob, la N.V. Malurile sale de la isvor pana la Satul-Noti sunt rapse ; basinul sti
are o intindere de 200 km. p., este coprins intre dlurile Piatra-Ascutita, Priopcea, Caracicula, Gorgova, la V.; Megina, Almalia, Daiaman-Bair la N.; David, AmzaldI, Carapcea, la
E.; Ciubucluc-Bair, Kiuciuk-Cara, Dijcadael i Hasanlar, la S. Pe valea sa merge drumul
Satul-Nott, Cerna, Hancearca, in basinul riuluI Taita, dup ce a trecut peste culmea (16luluT David.

Primesce in drpta
a) Piirlul din valea Megina, ja nascere din plele V. ale dluluI Daiaman, curge catre
S., apoI cAtre S.V. cu directia N.E.-S.V., uda plele S. ale dluldi Megina i dupa un curs
de 4 km. se varsa la satul Cerna, dupa ce a mers printre dlurile Daiaman-Bair i SaiaCula la E., Megina i Piatra-ascutita la N., Priopcea, Curt-Bair, Para-Bair la V. Pe valea
sa merge drumul Cerna-Greci.
Pe stanga :
b) Pru1 Jaila, isvorasce din p6lele V. ale dlurilor Ciubucluc-Bair i Orta-Bair, se
indrpta mal lilt& care N.V. si apor catre V. cu directie E.-V., trece pe la N. satulur Jaila,
curge pe la plele N. ale dlurilor Orta-Cairac i Hasanlar i dupa un curs de 12 km., se
varsa la Satul-Nou. Basinul s coprinde o intindere de 2400 hect., intre dlurile Hasanlar,
Dijkadael-Bair, Kiuciuc-Cara, Ortachiol la S., Carapcea i Ac-Punar la N. Malurile sunt
rapse 'Ana la confluenta cu Pdrful Donius-culac. Pe valea lur merge drumul Satul-Nou
la Jaila, unde se bifurca, unul merge la Balabancea (spre N.E.), dupa ce a trecut dlul
Carapcea i altul la OrtachioI (la S.V.), dupa ce a trecul dlul Ciubucluc-Bair.
Pariul Jaila primesce in drpta:
Ac-Pienar-dere, isvorasce din p6lele V. ale dluluI AmzalaY, se indrpta catre S.
cu directia N.E.-S.V., trece prin mijlocul satuluI Ac-Punar i dupa un curs de 4 km. se
varsa in fata pariulu Domus-culac. Malurile sale sunt jse, aprpe de varsare formza
tufarisl de salciI.
Iar pe stnga :
Domus-culac WM' si vale, ce vin din dlul Dijkadael-Bair, se indrpta catre N.

cu directia S.V.-N.E., are malurI 'nalte si o lungime de 2 km., se varsa la 2 km. spre
V. de com. Jaila.
Valea Ulmului, insotita de un OM, care isvorasce din dlul Piatra-Rosie,
se indrpta care S. cu directia N.E.-S.V., curge printre dlurile Piatra-Rosie la E. si
Gorgova la V. Taie drumul Satu-Noti-Macin i dupa un curs de 3 km., se varsa in stuful
ce inconj ura ezerul Turcoaia, la 5 km. spre S. de Turcoaia.
Parini din Valea Viilor, isvorasce din plele V. ale dluluI Piatra-Ascutita, se
indrepta catre S. cu directia N.E.-S.V. i dupa un curs de 3 km., se varsa in garla ce
servesce de scurgere laculuI Turcoaia; taie drumul Macin-Cerna si pe cel de la Satul-Nott

la Macin, pe valea sa merge drumul Turcoaia-Gred.

Valea deschisa de WWI Calistra.

Acest WWI ia nascere din plele Nordice ale dluluT Daiaman-Bair, se indrptA
intaI catre N.V., printre dlurile Almalia, Secaru, Coslug i Piatra-Mariel pe drpta (la E.),
Megina, Piatra-Ascutita i Piatra-Rii6sa la stanga (V.), purtand, pana ese afara din padurile cu carl sunt acoperite aceste dlur, numele de tunca Plopitor, iar de aci incolo Apa
Calistret; ceva mar la V. de satul Grecl se indrpta spre S.V., taie drumul judetian

www.dacoromanica.ro

191

Cerna-OrtachioT-Babadag, pe la p6lele movileY Piatra-Rii6sa si se vars'a dupa un curs de

8 km. in balta Iglita. Este urmata de drumul, care plecand de la Gred ctre S.E., inconjura
pe la S. dlul Secaru si se indrpta catre N.V. inconjurand pe la E. masivul muntos
Coslug, Piscul 'nalt i Tutuiat, cobra dlul Oltor in valea Stupiner si duce la I,uncavita in
basinul Nord-Dunarean. NumaI pe drepta primesce vane:
I. Crueelart, se desface din p6l('le V. ale dlului Coslug, se indrepta catre S. cu directia N.E.-S.V., merge pe la p6lele 'naltuluT vIrf Gred si a stancosuluI dl Piatra-MarieI,
taie drumul comunal GrecI-Balabancea i dupa un drum de 4 km. se deschide langa pa-

durea satuluI GrecI. Acsta vale este inchisa catre E. de masivul muntos Piscul
si Tutuiat.
Valea Ditcov, vine din plele apusane ale aceluias del, se indrepta care S. in directie N.E.-S.V., dupa un drum de 3 km., se deschide maI jos de satul Greet"; ca si precedenta, acesta vale este inchisa catre E. De la capatul sM Estic pornesce catre E. linia
despartitre a apelor celor dale basinurY: Vest-Dunarean i Nord-Dunrean.
Dermut-Sirti, o campie intre delurile Greei i Piatra-Rii6sa, are o intindere de 200
hect., acoperite Cu finete i samanatua este traversata de apa Calistra
Va/ea i pirui Grerilor, isvorasce din plele E. ale culmil Pricopanulu, sub numele
de Berea, nu departe si opus isvorulur pariuluT Grecilor, afluentul Jijile, se indrpta catre
S. in directie N.S., curge printre dlurile Grecsi la V., Piscul 'nalt si Tutuiat la E., trece prin
mijlocul satulur GrecI i dupa un curs de 8 km. se varsa in apa CalistreY la satul Grea
Pe valea sa merge drumul GrecI peste (Nut Pietrosu, cob6ra dlul OltoT la Luncavita

care E., un altul se desparte din acesta, urmeaza valea JijileI si duce la Jijila.
El primesce pe stanga: a) pariul torential din va/ea &Mood, care la nascere din
p6lele S.E. ale dlulul Piscul 'nalt i Tutuiat, se indrepta catre S. Cu directia N.E. la S.V.,
curge printre peretiI 'naltI i stancosr, taie drumul comunal Grecr-Balabancea si dupa un
curs de 3 km. se varsa mal sus de satul Greet
Ceimpia Slatina are o supratata de 500 hect., acoperita, cu verdeta i smanaturl, este

coprinsa intre delurile Carcaliu la V. si GrecT la E. Pe MO ea (la V.) trece drumul

Turcoaia-Ntacin.

XLI. Vain Valcanului, nasce din (Hui Sararia, se indrepta catre S. cu directie N.S., pe
la plele delurilor Cheia i Vitelaru la E., trece pe la E. de ora.sul Mein, taie drumul
Satu-Noii-Macin i dupa un mers de 4 km. se deschide in garla, prin care balta Carcaliu

comunica cu Dunarea, la S. de orasul Macin. Acesta vale este urmata si de un mic Wirt.

k) Dunrea 1ntre Ghecet i Azaclt.

a) Descriere.

De la Ghecet, Dunarea curge catre N. in directie generala de la S.V. catre N.E., pe

o lungime de 15 km., pang, la Azaclaa, sat pe trnaul drept in fata orasuld
Tot tarmul drept intre aceste dou6, puncte este mlastinos, acoperit cu grindurl, garle
lacurI, earl' se intind care E. pana la Macin 5i delul BugeaculuI.
Suprafata acesta de 15.000 hect. marginita la V. de t6rmul drept al Dunaril, catre
E. se intinde pang, la Garla Coticerulu, balta Jtjila i garla Lei(imel.
p) Grindurile, gdriele fi lacurile aflat6re pe acsta suprafata de forma aprpe dreptunghiulara intre Macin, Ghecet, dlul Bugeaculd si Azacla sunt:
Ga'rli(a Coticerului, ese dintr'o mica balta (5 hect. supr.), asKlata langa, si la N.V.
de Macin, se indrpta, catre N.V., pe la p6lele dlurilor Orliga i Aganim, are un curs de
4 km., &la la balta Ilenilor, careia 'I servesce de scurgere ; de aci se continua, catre
N.E., printre grindurile Coticerulu'i i Zgamira-mare, sub numele de Privalul Coticerulu,
pentru a se varsa in partea .sudica a laculuI Jijila, dupa 3 km. de curs.
In partea de S. garla CoticeruluI limitza la E.
Grindul Somova, ce are o suprafata de 600 hect., coprins intre bratul

www.dacoromanica.ro

192

balta Somova la V., are o forma triunghiulara. Pe dinsul merge oseaua Ma-

veche

ci n-G liecet.

Balta Somova, w3eza1a la V. grinduluI, are o suprafata de 60 hectare, produce putin

pe0e; se scurge in Dunarea veche prin :

Privatul Somova, care curge pe grindul Somova, dupa un curs de 1';.1 km. se
unesce cu :

Gdrla Piatra-Fetii, care are o directie de la E. la V., un curs de 5 km.; pe malul

nordic merge oseaua Macin-Ghecet. Ea se desface in dou garle, una care N. duce
de la Dunare in balta Jijila, 0 alta se unesce Cu Privalul Somova, cu care se scurge in
Dunare la Macin.
Grindul Coticerulut, de forma lunguiata, este traversat in tot lungul sat de garla
Coticerul, are o suprafata de 40 hectare.
Grindul Zgamira-mare, la E. de precedentul, se prelungesce "Ana in malul S. al
laculuY Jijila -de o parte 0 'Ana' la comuna Jijila la E. de alta parte, este strabatut de
Privalul CoticeruluY; suprafata sa este de 70 hectare, necultivabile.
kJ Balta Ilenilor, in fata movild Orliga, comunica prin garla CoticeruluI cu Dunarea,

prin garla Piatra-Fetil cu lacul Jijila, are o suprafata de 120 hect., este inconjurata de
t(Ste partile cu stuf; produce pete mult 0 bun. La V. de acsta balta se afla:
i) Grindul alungit Otlogul, strabatut de garlita Piatra-FetiY, are o suprafata de 20 hect.
este nisipos i neproductiv. Prin garla ce curge pe acest grind se pune in comunicatie cu

Dunarea la S. 0 lacul Jijila la N.:

k) Balta Porcilor, ce are o suprafata de 90 Hectare, este ineonjurata cu stuf 0 produce pe0e, nu insa in destula cantitate. Lacul e wzat spre V. de balta Somova. Grindul
OtloguluY

i garla Piatra-FetiY le despart.

La V. 0 paralel de grindul (Mogul se afla :

t) Grindul Clerea-mare, are o forma alungita de la N.E. catre S.V., comunica la V.
cu grindul Cda SpinauluY, iar la N.E. cu grindurile Off 0 PietroiuluI; pe laS. sal trece
oseaua Macin-Ghecet, este strabatut In lungul sal de garla care se scurge in balta ()id,
are o suprafata de 80 hect., este inconjurat de t6te prtile cu stuf, este neproductiv.
Grindul Oiei, a. ezat la V. de precedentul, cu care comunica in partea N., are o
directie N.V.-S.E., servesce de legatura intre grindurile Clecea-Mare la E. 0 Baghid la V.;
are o suprafata neproductiva de 8 hect.. este traversat in lung de garla id, care servesce de scurgere bltii Oier.

Balta Oiei, wzata la N., are o suprafata de 80 hect., este inconjurata cu stuf,
produce pete pulin.
Grindul Pietroiulut, se desface din grindul Baghid, se intinde de la S.V. Care N.E.
0 se unesce cu grindurile Oid i Clecea-Mare, are o suprafata neproductiv, de 60 hectare.
Grindul Baghiet, se desface la S. din cda SpinauluI, grind care merge la Ghecet,

se intinde catre N. cu directia S.V.-N.E., are o forma lunguiata, cu o suprafata neproductiva de 80 hect., se unesce la V. cu grindul Spinauld, iar la E. cu grindurile Pietroiul
Oil, este traversat la N. de garla SpinauluI, ce se unesce cu garla luY Coea, pentru a face
comunicatie intre balta LatimeY i Dunarea.
Grindul Spinetulu, la V., se desface din grindul care merge la Ghecet, sub numirea
de C6da SpinauluI, (care are o suprafat', de 30 hectare neproductive 0 pe unde trece F;;oseaua Ghecet-Macin), se intinde care N., are o forma lunguiata, se impreuna la S. cu
grindul Baghid, are o suprafata neproductiva de 40 hectare, pe el merge drumul AzaclailMacin. In partea lul Sudica, la 212 km. spre E. de Ghecet se afla Ca'sla Spindulut.
Privalul lui Coea, pornesee din Dunare putin maI jos de Ghecet, se indrpta catre
N. cu directia S.V.-N.E., trece prin stuf pe un grind ce 'I insotesce in tot cursul sal i
dupa 6 km. se unesce cu garla CombreY, pentru a forma garla luY Coea.
Balta tut Coea, la V. 0 MO privalul Cu acest nume, este isolata, inconjurata cu
stuf, are o suprafata de 80 hectare, produce putin pe0,e.
Grindul Combre la V., aprpe de Dunare, se intinde paralel maluluY drept al flu-

www.dacoromanica.ro

1.93

viulul, 'Ana' la grindul 61elor, pe o lungime de 8 km. si o latime de 1 km., are o intindere de 600 Hectare, in parte acoperita cu padurea Gol4eilor, este strabatut de:
u) Garla Combret, are o lungime de 3'/2 km., comunica la N. cu Privalul Coea i garla
Coea, lar la S.V. cu Dunarea.
Garla lui Coca, servesce de scurgere lacurilor Latimel i Stanimir, comunica Cu
precedenta si are o lungime de 4 km. printre stuf.
Balta Stanimir, comunica cu garla Coea, e inconjurata Cu stuf, are 50 Hectare ca
suprafati si produce putin peste.
Spre N.V. de garla luI Coca se afla:
BON Mocanulu, care comunica spre N.E. cu balta LatimeI, iar spre S.V. cu Dunarea, are 112 Hect. ca suprafata.
Pe trmul drept al Dunarff la 3 km. spre S. de Azaclaa este Padurea Golasseilor,
apartine Statulur si are o supratata de 200 hectare.
La N. s6u se afla :

a') Grindul Oidor pe malul Dunaril, are o forma lunguiata, sta in legatura la V. cu
grindul Valcanulut are o suprafata de 40 hectare.
Pe la Sudul s'a trece :
Garla Combrel, iar la N.
c) Grindul Valcanului, cu o suprafata de 11.0 hectare, este taiat la N. de :
Garla lut Tanase, lungime de 3 ktn. si
Garla lu Hileru, lungime de 3 km.; ele strabat i teritoriul satuluI Azaclaa.
Balta Btilasesct la N. de grindul Oidor, acesta balta Linde a dispare micsorandu-se
pe fle-care an, acum are o suprafata de 50 hectare.
Balta Plosca asedata la Vest de grindul 61elor; comunica cu baltile Latimea
Mocanul, este inconjurata cu stuf, are o suprafata de 140 hectare, produce pesce mult
si bun.
h) Balta Latimea aselata intre baltile Jijila la E. si Plosca la N.V., are o suprafata
de 70 hectare.
Balta Jijila este cea maI mare din OM acesta regiune mlastinelsa, ea se maY numesce i balta Garvan, comunica cu Dunarea prin garlele Coca i Combra, spre N. garla
LatimeI inconjura delul BugeaculuI pe la N., pentru a se incovoia in partea N.E. a acestuy
del; balta Jijila, care e marginita la E. de dlurile Bugeac si Cararilor, are o suprafata
de 1.000 hectare. Produce pesce bun, care se exporta i da un insemnat venit Statulu.
Garla Lti(imei este cea descrisa data cu lacul Jijila, are o lungime de 7 km.
pang la unirea el cu Garla-Mare de pe versantul N. Dunarean.
1c) Intre Azaclati i dlul Bugeaculul se intinde grindul numit al LatimeI, suprafata
200 hectare, pe care se afla drumul intre aceste 2 puncte, drum care a fost utilizat de
Rusl' In campania din 1877-78, pentru a trece pe frmul drept al DunariI.
In n6ptea de 10122 Iunie 1877, Generalul Zimmerman facu trecerea corpuluI XIV rusesc in Dobrogia
La 1. km. spre S. de capul dluluI Bugeac, RusiI construira in urma un monument
comemorativ. Monumentul este de piatra, Inallimea de 3m., forma piramidala cu baza
patrata. D'asupra Ora o cruce de 50cm inaltime, iar pe fata de V. o mica cruce incrustata in piatra.
Pe fata de rasarit e inscriptia in limba rusa; ea insmna :
Camaralif Regimentuldf Riazan.
Sub-LocotenentuluI Vasiliu Eugenia si altor maI micl 1.0 grade, ceI d'intar cklutI in
rsboiul rusesc, pe acest dl la 10 Iunie 1877.
Dmne, iarta-ne nod, sufletele ncistre de pacate, pentru acesta cauza sfanta
apol :

la mmoire de passage du Danube du Regiment de Riazan.

18

VI77.

112

25

71800

www.dacoromanica.ro

194

(Deta,liI la partea istoric).

Aprpe de dlul numit cu Monument, ramificatia N.V. a dluld Bugeaculul, drumul

descris trece peste vadul Ltimea, ce servesce de scurgerea gdrler cu acest nume ; in
timpul cre0erir apelor acest vad n'are adncime ma mare de 0.50cm
Drumurile ce straat acsta regiune m15,0in6s, sunt :
Soseaua Macin-Ghecet, din ea se desface la punctul Piatra-FetiI, drumul care duce
cdtre N.V., pang. la S. Grinduld Clecea-Mare. Aci se bifurca : unul merge care N.E. pe la
S. bdltiT Porcilor, taie grindul Otloguld, trece pe la N. laculul Somova, apor pe grindurile Coticerul i Zgamira-Mare la Jijila ; un alt drum se indrpta catre N.V, pe la C6da
Spinaulu, iar la CA0a-SpinuluI, un drum ce merge la Ghecet, iar altul dirijindu-se cdtre
N, pe grindul Spinduld se unesce pe grindul Combrer Cu drumul care vine de la Ghecet,

urmand malul drept al Dundril, se indreptd de aci &are N. prin padurea Goldeilor la
Azaclati.

Intre Azaclati i dlul Bugeaculd este drumul de pe grindul LatimeI.

y) Ultimele vai eari se desehid clitre Apus in basinul VeSt-Duneirean sued doit6 : ON si
1'a lea Nucilor.

XLII. Valea ritulull Jijila. Rhul Jijila ia nascere din plele N.V. ale &quid, Piscu Malt
Tutuiat, se indrptd chtre N. cu direqie S.E.-N.V. si dup un curs de 12 km. se varsd
In partea rdsdritnd a baltil Jijila, langd satul. Jijila ; cursul sal este repede aprpe de
isvor; el e la inceput prin padurl intre dlurile Pietrosu, Sevatin, Milcov si Dlul Cararile la N.V., Piscul Malt i Tutuiat la S., Pricopanul, Cheia, Sararia, Aganim ki Orliga la S.
Basinul acestuI rill are o suprafatd de 14 km.p. Valea ce desChide este urmat de drumul
Jijila-GrecI, e tdiatd de oseaua nationald Macin-Isaccea, si de drumurile comunale JijilaVdcdrenI, Jijila-Mdcin i Jijila-Luncavita.
Primesce in drpta :
Valea led Bran, ja nascere din deslul CArarilor i anume de la Movilele Sdpate, se
indrptd &are S. cu directia N.E.-S.V., trece pe la p6lele dlulul Cdrdrilor, taie F;oseaua
national Mdcin-Isaccea-Tulcea, intr in comuna Jijila. E coprinsa intre Movila-Fusd
Dlul MilcovuluI si are o lungime de 3 km., se sfdre0e la satul Jijila in fata vaisf Larga.
Malurile sale sunt in general j6se.
Pe stnga:
Valea Grecilor, vine din plele de E. ale dluluI Pricopanul, de la piciorul virfuluY Sulucu, se indrpt cdtre N. cu directia S.V.-N.E., si are un mers prin padurI de
3 km. Pe vale merge drumul VdcdrenI-Carcaliu, o ramtird duce la Gred.
Valea Bostanelor, ja nascere din plele E. ale dluld Pricopanul, se indrpld catre
N. cu directia S.V.-N.E., trece prin padurea satulul Jijila, pe la plele dlulul Piscul Das-

cdluld 0 are o lungime de 4 km.

Valea Vasilicei, vine din p6lele N. ale dluld Chela, se indrepta cdtre N., cu directia S.V.-N.E., merge pe la plele dluluY Stubeiul, are un curs paralel cu valea urmat6re, si o lungime de 3 km., pe vale merge drumul Mdcin-Luncavita.
Valea Largel, nasce din plele N. ale dlultif Cheia, se indrpta cdtre N., cu directia
S.N., merge pe la plele dluluI Sdraria, are o lungime de 2 km. Malurile sunt j6se.
XLIII. Valea Nucilor insotiti de pdriti, care isvorasce din p6lele V. ale dluluI Cardrilor, se indrpt cdtre V. Cu directia E.V., curge printre vil, are o lungime de 3 km. 0
se varsd in balta Jijila la N. de satul Jijila, dupa ce mal IntaI a scdldat picirele ruinelor
Ceteiluiet Gherrnea. Pe valea deschisd de acest parid merge drumul Jijila-VdcdrenI, 0 e
taiata de drumul

www.dacoromanica.ro

195

13

BRSINUL NORD-DUNFIREFIN

Acest basin coprinde t6te apele, earl' curg 0 vaile carI se deschid In partea de N.
a DobrogieT spre Dunare, coprinsa intre Azaclati 0 garla DunavOtulu.
Linia desptirlitdre a apelor ce curg in acest basin, incepe din partea N.V. a dluld
Bugeacul (punctul cotat 61m), se scobra catre S.E. pe c6ma acestur del, pe la punctul
cotat 83'n, apor pe culmea dlulur cu Monument (pe la punctele cotate 72m 0 87m), inconj6ra pe la S. valea satuluT Garvan, urmza culmea dluluT Pietrosul (punctul cotat 162m),
catre S. c6ma dluluT Cararilor, pe la V. de satul VacarenT, pe la movilele Sapate (cotat
102m), movila FuseI (108m), de unde inconjurand pe la S. valea Glodulu, ja directia, catre
E. Ora la dlul Sevatin, a caruI c6ma o urmza caretrece
S., pe la movila KitMO
(197m), continua catre S.E. cmele dlurilor Pietrosul 0 Piscul inalt 0 Tutuiat, pana in
punctul unde ja nascere valea Ditcovul (care face parte din versantul Vest-Dundrean); de

aci se indrpta care E. pe culmea &Auld Teilor, desparte valea Luncaviter de valea
Taitel, continua a merge catre S.E. pe culmele dlurilor Cadiuld, Breazuld 0 Piatraro0e prin padurea TaiteI, apoI culmea d6lulul Nicolitelul, despartind valea Carbunelor
(catre N.) de valea Morilor (catre S.E.).
De aci se continua, catre N.E. pe culmea Wului"-Mare, inconjura pe la N. valea Plo-

pilor (catre S.), pe care o desparte de valea Viilor Sarica (catre N.), cob6ra catre S.E.
paralel intre vane Morilor (la S.E), 0 Valea-Adanca (la N.V.), inconjura pe la S. valea
Adanca care se desparte de valea Lunga, opusii r spre versantul Marfi-Negre numa
printr'o culme de 1'/I km. dintre aceste dou val, intre care nu exista de cal o ,ea de
100m inaltime, pe unde se presupune a fi curs un brat al Dunarit
Dupa ce desparte Valea-Adanca de Valea-Lunga, unja de despartire face o curba
catre N., se indrpta catre S.E. pe la Movila Sapata (cotat 227m), Cartal-Tepe (157m), dlul
Tauan-Tepe (104m), de unde urea ca,"tre N.E.,.Inconjura pe la N. valea CardonuluT, se Int6rce care S.E. pe culmea dluluT Redi (cotat 200m.).

De la dlul Redi, unja de despartire a apelor continua catre E., pe culmea DluluMare, trece pe la punctul Tulcea (cotat 201m), se indrpta, catre S.E. pe culmea dlurilor
ImaMk (cotat 113m) 0 Ciatal-Tepe (133m), incon,j6ra pe la N. valea Sarighiol (ce se indrpta

catre S.E.), pe care o desparte de Valea-Mare (care N.V.), se, cob6ra catre S.E. Oa, la
Movila-CerdaculuI (cotat 130m), urmza catre S.E. culmea dlulur Cairacil 0 dupa ce
Inconjra pe la E. valea Lutuld-alb, suie catre N.V. pana la delul Be-Tepe (cotat 242),
a caruI culme o urmza catre E., pana apr6pe de Mahmudia i coborand catre S.E., urmza culmea dlulut Morughiol catre S.-E., 0 in fine culrnea DluluI-cu-cetate pan la punctul extrem estic numit Dunavl, cotat 52m, pe Ormul de V. al gArler Dunav6tulu.
Dui-A cum vedem, acest basin merge Ingustandu-se de la V. catre E., pantele Nordice sunt f6rte repezr, lar riurile 0 vaile earl se cob6ra catre Dunare, din ce In ce mar
scurte de la V. catre E.
Descrierea hiclrograficel a basinului Nord-Demeirean.

a) Dunarea Intre Azacli i. Isaccea.

De la Azaclati, Dunarea descrie catre N. un dublu arc de cerc, care se
unesc intr'un cot, acel din dreptul comunir Pisica; forma fluviulur intre Macin 0 Isaccea
este acea a literri M deschisa.
De la Reni, fluviul se indrpta care S.E. pana la Isaccea.
Lungimea lu Intre Azaclati 0 Isaccea este de 50 km.
a) Descriere.

www.dacoromanica.ro

196

Intre trmul drept al fluviulul la N., Grindul-La(imea la V. 0 trmul DobrogieT la

S. se inchide o regiune mla0in6sa, acoperita In revrsarile mar ale fluviuluT, cu
Acsta regiune in Intindere de 23.400 hect., este brazdata de garle, samanata de lagrindurT i padurT.

p) Insulele fluviulur Intre Azaclaa i Isaccea, sunt:

Ostrovul Chicia in fata AzaclauluT, are o form lunguiata incepand aprpe de GuraSiretuluT, se Indrpta catre N.E. 'Ana la Movila-Zat6ca.
Este despartit de Ormul drept prin garla Zeitdca sate Chicia (are o lungime de 5 km.);

ostrovul ar o suprafata de 40 hect. 0 este acoperit cu tutari . de salciT.

Ostrovul Isaccea In fata comuniT Isaccea, de care este despartit prin bratul Isaccea,
bratul nu este destul de adanc, ca vaprele s pcita, merge prin el. Ostrovul are o intindere de 100 hect., malurile sale sunt acoperite cu slcil, iar in interior contine iarba pentru
paunat. Bratul navigabil al fluviuluT, insa trece pe la N. ostrovulur.
7) Grlele, grindurile ci lacurile acester regiunT mla0inelse, coprinsa intre Azaclaa
lsaccea sunt:
Garla La lima, care trec6nd de la vadul L(imei (descris In versantul Vest-Dunarean), curge pe sub malul dluluT Bugeacul cu o directie de la NA7.-S.E. i dupa o lungime de 7 km., pana la satul Garvan, se varst In:

Garla-Mare, care are un curs paralel 0 la N. de cea precedenta, taie grindul

Ciupitdiei, in dreptul Ceteituid Bisericu(a, se indrpta catre S.E. pe o lungime de 7 km.,

pana la unirea sa cu Garla La(imea 0 de aci catre E. Inca 5 km. 0 se unesce cu

Ciulnetu, la 1 km. spre E. de Vacaren.
Garla Ciulnetul, se desface din Dunare la cotul Pisica, movila Cardonulta, se Indrepta In sens general de la N.V. catre S.E., pe la comuna Pisica, curge pc grindul Pisica,

apoT pe la S. laculuT Crapina, 0 se varsa In Dunare, intre muele 70-71, dupa un curs
de 28 km.
De la unirea sa cu Garla-Mare, in tot lungul cursuluT sunt plantate salciT, ast-fel ca
Acsta, garla aduna, apele lacurilor Popina i Crapina.
are aspectul une l
Incepemd de la Azaclati, in lungul trmuluT drept al DunariT,
Grindul Zatoca, de alungul garliT Zatoca in fata ostrovuluT Chiciu; e strbatut de
drum! Azaclat-Pisica. Are o suprafata de 130 Hectare cultivate de locuitorif din Azacla.
De la Movila Zatoca, chtre E. se intinde Grindul Gemena pe care se afla, urmand
Ormul DunariT Padurea Gemena. Grindul are o suprafata de 240 hectare, din care 110
sunt acoperite cu padure de salciT, pe la sudul careia merge drumul
Acest grind se continua catre S.E., cu
Grindul Cluciulut, care are o forma lunguiata, o lungitne de 4 km. 0 o suprafata

de 20 hectare; la S. de care:
Grindul Gala(ilor, cu o suprafata de 2 hectare.
Aceste dou grindurT pun In legatur, grindul GemeniT cu grindul Pisica.
Balta Cluciului, la N. de grindul cu acest nume, intre el, grindul Pisica i Dunarea,

Cu care comunic, printr'o garlita; are o suprafat, de 100 hect., produce pe0e, care se
consuma in satul Pisica.
Grindul Pisica, dupa, numele comunel wzat pe el, Incepe din cotul Dunarir, este
str6batut in lung de garla Ciulnetu, are o suprafata cultivabila de 410 hectare. Spre S.V.
sta in legatura cu trmul dobrogian prin:
k) Grindul Ciupitdier, care e traversat in lat de Garla-Mare 0 a LatimeT; pe acest
grind merge drumul de la Luncavita la Pisica. Are o suprafata de 30 hectare.
Spre N. de Pisica i de-alungul trmulul se intinde:
1) Peidurea Pisica, cu suprafata de 100 hectare acoperite Cu salciY.
in) Grindul Gogoncei, cu o suprafat, de 400 hectare; cea mai mare parte (320 hect.)
sunt acoperite cu padurea de la Reni.

Spre E. de Pisica se intinde:

www.dacoromanica.ro

197

Grindul Brilei, cu o lungime de 4 km. si cu 40 hect. suprafata ; este traversat

In tot lungul sai de:
Garla Braila, care indreptandu-se din Dunare catre E., aduna apele lacurilor din
cotul Renilor, intre earl maI mare este:
Balta Popinet, care se intinde pe o suprafat de 220 hectare, contine in partea de
N.V. insula stan,cdsei a Popinet, cu malurile abrupte, are o circonferinta de 900m, suprafata

de 20 hectare si o inaltime de 26m d'asupra niveluld apelor.

La V., intre lacul Popina i grindul Pisica, se afla:
Mica peidure de 60 hectare, numita piidurea Popinet.

Drumul ce l'am vNut, ca merge de la Azacl i Luncavita la Pisica, se continua pe

grindul Gogoncel pe la S. pelduret Reni, pe Ormul Dunari, Ora la Kerhanaua de la Lata,
locul de scurgere in fluvia al laculuI Crapina.
Lacul Crapina, care dupa lacul Razelm, este cel ma mare lac al Dobrogiel. Are o
suprafata de 16 km. p., adancimea luI medie este 25m, are forma until' triunghia cu multe
intrarr i esiturl; in interiorul s sunt treI insule pietr6se: Popina mare, Popina
Popina Ascuns'a. Lacul este inconjurat cu stuf, se vars in Dunare prin dou6 garlite :
Lata ,si Ghidriciu; printr'o alta comunica cu garla Ciulnetul. Pe malul sqi sunt maI multe
kerhanale. Pestele ce produce este de tot felul si de calitate bun ; venitul ce provine din
pescarit in suma de 60.000 leI apartine Statulut
Ghidriciu, este garla de scurgere a laculd Crapina, curge pe grindul cu acest neme,
acoperit cu padure de salciY, lungimea garleI este de 2 km., iar suprafata paduriI de 80 hect.

Spre E. de lacul Crapina, se intinde:

Lacul Piatra Ceilcatei, care se scurge in Dunare prin 3 garle: geirla nouel, lung. de
2 km., se varsa in fata mild 68, Oda Cazaculut, lung. 5 km., care (land in lacul JapsiaBahova, se continua catre E. prin Oda Hambarulut, lung. de 2'/2 km., se varsa in bratAl
Isaccea. Are o suprafata de 300 hect., este inconjurat cu stuf de tte partile.

a) Rile

ci

riurile earl se deschid in versantul Nord-Dunrean intre Azaclaa

Isaccea, sunt :
Valea Garvan, care ja nascere din plele S.E. ale delulul Cu Monument, se indrepta

dare N. In directia S.-N., printre delul cu Monument la V. si delul Pietros la E., dup
un me's de 2 km. se deschide la satul Garvan, aseljat pe acsta vale. In lungul eI merge
drumul Garvan-Jijila.

Pe la gura sa trece soseaua ce vine de la Mein si duce la Isaccea.

Valea Vhdrenilor, ja nascere din dlul Cararilor, intre movilele Spate la V. si
movila Fuser la E., se indrepta catre N.E. i se deschide la satul VacarenI, dup o lungime
de 2 km. ; este taiata la gura de soseaua Macin-Isaccea.
Valea GloduluT, vine din dlul Sevatin, se indrepta catre N.E., are o lungime de
4 km. si se deschide la 1 km. spre E. de precedenta. Pe la gura sa trece soseaua A/MeinIsaccea.

Valea Nevestelnitel, despartita de precedenta prin delul Sevatin, are o directie

catre N. si o lungime de 3 km., este taiata de soseaua mare si de drumul Jijila-Luncavita,
peste delul Sevatin.
Valea deschisa de parful Luneavita.

Parlul Luncavita nasce din impreunarea a dou pariiase: a) Luncavita-Mare, care

isvorasce din delul CadiuluI, opus vaiI CadiuluI (valea TaiteI), curge catre N.Y., printre
dlurile Teilor (la S.) si Galmele-Insirate (la N.) Lungimea 51/2 km.
b) Luncavita-Micii, isvorasce din plele N.V. ale dlulul Teilor, valea sa este opusa
Vil RahoveI din basinul Apa CalistreI (Vest-dunarean), pariul curge Care N.E. printre
delurile GogonceI (la V.) si Teilor la E. Lungimea 4 km.

Ambele aceste pariurl se unesc la Podia lut Trandafir, se indrpta care N. sub

numele de Isvorul Morilor, trece pe langa satul Luncavita asezat pe trmul stAng, i prin
face jumtate prin padurI de teI;
stuf merge de se varsa in garla Ciulnet. Cursul s6a
positiunile ce strabate sunt slbatice dar fermecatre. Basinul sell are o suprafai de 15.000

www.dacoromanica.ro

198

hectare; valea ce deschide acest pariti pune in comunicatie basinul nord-dunarean cu

basinul MariI-Negre, prin drumul ce plc de la Luncavita, pe la podul lur Trandafir
trecnd dlul Teilor prin padurr, cob6r6, in valea Tigancef la satul Tiganca-Taita.
Valle ce se deschid In el sunt numar pe stdnga:
Valea Lunceivitioara, care nasce din Piscul Irian i Tutuiat, se indrpta care N.
In directie S.N., printre delurile Piscu inalt i Tutuiat la V. i Gogoncea la E. si dupa un
mers prin padurI de 5 km., se deschide mal sus de podul luI Trandafir. Acesta vale insotita

de pdriii primesce in stanga a) pariul din Valea ascunsti, care are un curs de 3 km.
Dlul Oltoiu o desparte de :
Valea Stupind, care se deschide din p6lele N.V. ale dluluI Oltoiu, se indrpt, in
directie S.V.-N.E., are un drum de 4 km., se deschide impreuna cu vale ce urmza, in valea
ocupat de Balta Satului, ce are o suprafata de 20 hectare. Pe acsta vale merge drumul
Luncavita, peste dlul Oltoiu, in valea Grecilor.
Valea Codrului se deschide din p6lele E. ale dluluI Pietrosul, se indrpta catre N.
In directie S.V.-N.E., i dupa un mers prin tufarisurile uneI vechI padurY de fagI, se im-

preuna cu precedenta. Are 4 km. lungime.

Valea Stanchei se desface din p6lele N.E. ale dluluI Piscu-rosu, se indrpt care
E. in directie S.V.-N.E., pe MO delul Piscu-rosu si are o lungime de 2 km., se impreuna
cu precedentele.

Valea Putu-Popit, care se desface din p6lele E. ale dlulul Sevatin, se indrepta
catre E. in directie S.V.-N.E., trece pe la pellele movileI CodruluI i dupa 5 km. se unesce
cu cele 3 var descrise mar sus, pentru a forma o vale larga ocupata de lacul Balta SatuluI
Luncavita. Pe la deschiderea VAT Luncavita, trece soseaua Macin-Isaccea.
Intre satele Luncavita i Rakel :
Valea Ceairulul se deschide din p6lele N.V. ale dluluI Galmele-Insirate, se indrpta
care N. in directie S.V.-N.E. Dlul Movilel Cadiasa o desparte de valea Lunc,avita la V.,

iar dlul Galma-Mare de valea TuriaculuI. Are un drum de 5 km. si se deschide in

soseaua judetiana Macin-Isaccea la kilometru 51. Valea este insotita de un 0110, care se
terming in stuful dintre satele Luncavita i Rakel.
Valea Turiacului intre Rakel i Monastirea TikilescI; este insolita de un priti,
care ja nascere din p6lele N. ale dluluI Galmele-Insirate, se indrptit de la S. la N. pe
lnga delul Galma-Mare la V. si dlul Monastird TikilescI la E. si are un curs de 5 km.
numaI prin padurI. Taie soseaua si se varsa in extremitatea V. a laculur Piatra-Calcata.
In partea superi6ra, valea e taiata de drumul, care plecAnd de la Rakel, urea dlurile
Galmele-insirate i CocosuluI, prin padurea Mitel si se bifurca, o ramura merge in valea
cea-l'alta in soseaua Isaccea-Monastirea-Cocosuld.
Micile vAlf Tikilesci i Recut sunt neinsemnate, ele se unesc la gura si se deschid

putin la E. de valea TuriaculuI. Valea TichilescI este urmata de un drum care merge
numaI pana la Monastire (lunginlea de 112 km.).

Dunfirea lntre Isaccea i Ceatal.

a)

Descriere. De la Isaccea, Dunarea i continua cursul ctre E., pna la Ceatal

(furca) Ismail, punctul extrem apusan al Deltel; lungimea intre Isaccea i Ceatal este de
22k.250, neavnd niel o insula.

Prelungirea dlurilor, de pe trmul dobrogian pana in patul fluviului, eu numele de

dlul ViziruluI pe o lungime de 4 km., formza importanta positiune de la Eschi-cale,
care a servit in bite timpurile de trecere pe trmul drept.
(3) Care E. de Eschi-cale se intinde Ora la Tulcea o regiune rrilastin6sa, lata de 6 'h. km.
ocupa o suprafata de 12.000 hectare, samanat', cu bl,I1 fi traversatti de o garld:
a) Somova ce vine din lacul Parke, merge catre E., cu directia generala V.E., trece
pe MO satele Parches .,;;i Somova i dupa un curs de 16 km. se varsa in Dunare la 2 km.
spre S. de Ceatal. Ea servesce de scurgere baltilor Saonul i Parke i altor maI

www.dacoromanica.ro

199

b) Balta rotunda este situata in unghiul de la S.E. positiunil Eschi-cale; este departe

de 1'/2 kw. de albia fluviulur, are o forma care 'I justifica numirea, suprafata sa este
de 107 hectare, produce peste mult si bun, care se consuma in satele invecinate.
e) Balta Capacha la V., formza un golf in uscat, ea are forma unuI dreptunghiti

alungit, are o suprafata de 108 hectare si e inconjurata de stuf, care V. formza o

mlastina.

Balta Saonla in fata monastireI cu acest nume, la E. de precedentele, are o suprafata de 120 hectare ; pestele ce se prinde se consuma de calugart
Balta Parke,s, situata in fata satuluf cu acest nume, este. inconjurata cu stuf, are o
suprafata de 15 hectare, pescele ce se prinde se consuma prin satele invecinate.
Peidurea eu seileii, e aselata pe malul fluviulul, are o forma alungita si o suprafata de 105 hect.
i) Valle ce se deschid spre N. intre Isaccea si Tulcea, sunt:
Valea Acik.dere insotita de un pariil, ce isvorasce din p6lele N. ale dlulul Cocou1, curge prin padurl catre E. pe la p6lele dlurilor Hasan si Acik-Tepe (la N.), apoI
min campie si dupa un curs de 10 km. se varsa printr'o mlastina in partea V. a baltiI

Capacha. Valea este taiata de drumurile Isaccea-Monastirea Cocosul, Isaccea-valea ViilorBadila in valea Parlita (basinul TaiteI) ;4 de soseaua Isaccea-Tulcea intre km. 31 si 32.
Valea Capacha

insotit de un pariti, ce e format din unirea a 2 pariiase ce nase

din p6lele E. ale dlului Cocosul, se indrpta catre E. Cu directia V.E., taie soseaua judetiana

Isaccea-Tulcea la km. 31 si dupa un curs de 4 km. se arunca in mlastinele Vestiee ale

laculur Capcalia.

In acsta vale se deschide:

I. Valea Viilor.Beidila, ce nasce din p6lele V. ale dluluf Breazu, se indrpta catre
N. in directie S.V.-N.E. pe la viile Badila printre dlurile Breazul, Piatra-Rosie la V., Nicolitelu, Tugulea la E. si dupa un drum prin padur, viI !.;i campie de 1 km., se deschide
apr(Spe de balta Capcalia.
La capatul sail S., care corespunde van' Parlita (valea Taitef), se afla un castru Roman ;
ea este urmata in lungul el' de drumul Isaccea-Valea-Parlita.
Valea Adana, ce so deschide in mlastinele de la E. MonastireI Saonul, se prelungesce catre S.E. pe o lungime de 7 km.; la capatul el' cota terenulul este de 100m, cea
ce revine o panta de 0m,014 pe metru.
Daca de la capatul eI S.E. continuam drumul catre Frecatel, terenul se presinta pe
o lungime de 2 km. in forma de sea, intre dlurile Armut-Conac la V. si ramificatiile d-

luluI ComoreI (la E.).

Drumul ce merge in lungul acestel seI se mentine la aceasI cota (100m) pe o lungime de 2 km. de la capatul Will* Adanca.
Valea corespunde care S.E. vaiI Lunga, care pe distanta de 5 km., pana la Frecater
(unde cota este 50m), avem o panta de 01,1,01 pe metru.

Aceste dou6 v5,I (Adanca si Lunga) una in prelungirea alteia, despartite printr'o
ea de 2 km. si la cota 100, a servit in timpI imemoriall de pat al unuI brat al Dunarir
si inchidea pe la V. Insula Peuce. Acesta justifica zicerea luI Herodot (Cart. II, par. 33):
Istrul se arunca in pontul Euxim la locul unde coloniile Miletulul ail fondat Istria
(Casapkioi 9.

Pe aceste 2 vaI trecea drumul cel maY principal intre Isaccea si Babadag in timpul
dominatiuniI otomane2).

insotita de paria, care ia nascere din dlul paduros al Comord,

se indrpta catre N. in directie S.V-NE., descrie un arc de cerc cu intorsatura spre satul
Parkes, cu mi multe cotiturl, curge prin padurI si dupa ce trece pe la V. de satul Parkes
Valea OgurluT,

') A se vedea consideratiuni asupra cursului inferior al Dunrirri si formarea Delta

2) I. knesco. Excursion agricole dans la Dobrodja 1851.

www.dacoromanica.ro

200

se varsa in balta Parkes, strnatnd un stuf mocirlos; cursul sati are o lungime de 3
km., malurile stance:Ise acoperite Cu muschitl i padurI; catre N. valea este larga i strbatuta de urmatrele drumurl: Parkes-Nicolitel; Parke$-soseaua judetiana 16, km. 23;
Parkeskil. 18 si Parkes-Somova. Dlul Comord (movila Chiri-Glik) o desparte de valea
Adanc5,, iar dlul Stanca-Mare de valea SomoveI.
XIII. Valea Cue, insotit de paritl, ce isvorasce din dlul Stnca-Mare, se indrpta catre

E. in directie V.E. printre dlurile Stanca-Mica la N. si Pietrosul la S., trece prin satul
Somova i dupa un drum de 4 km. da in garla Somova. Valea este strbatuta de drumul
Parke-Somova, precum i de soseaua judetiana Isaccea-Tulcea.
XIV. Valea lul Moe Grigoral, se desface din dlul Cortel, se indrpta catre E. pe la
plele &WWI Coazima, in directie S.V.-N.E., merge pe la p6lele dlulul Cala, are o lungime de 4 km. si se deschide in garla SomoveI la V. de satul Cala; valea e insotita
de un 'Aria; taie soseaua Isaccea-Tulcea intre km. 8-9.
XV. Valea Podul-Bulgarului insojta de un pariii, care isvorasce din pelele N. ale Wu-

luI Tduan-Tepe, se indrpta catre N., in directie S.V.-N.E., trece pe la p6lele dluluI
Gas la, taie soseaua nationala Isaccea-Tulcea intre km. 5-6, si dupa un curs de 6 km. se
varsa in mlastina formata de garla Somovel; pe valea sa trec drumurile comunale :
Casla-CataloI i Casla-Frecatet

XVI. Valea Tatian-lol nasce din plele E. ale dluldi Tausan-Tepe, se indrpta care
N.; taie soseaua judetiana Isaccea-Tuleea la km. 4; are o lungime de 4 km. se deschide
la km. 4 al soseleI judetiene.
XVII. Valea TulceT, pe care este aseljat orasul, este larga i coprinsa intre ramiflcatiile
N. ale dluluI Mare si cele V. ale de,luluI Carierer. In acsta vale converg tte drum urile
ce unesc orasul cu Vestul, Sudul i Estul DobrogieI.

Duarea !titre Ceatal si Prislav.

a) De la Ceatal pang la Tulcea pe o lungime de 7101.1,500, Dunarea are o directie de
la N.V.-S.E. pe bratul TulceY.

De la Tulcea, bratul descrie un mare arc de cerc care N., iar dupa un curs de 11
km., tn dreptul punctulur numit Agenfia (mila 44) bratul se bifurca, in Sulina catre E.
Sf. Gheorghe catre S.E., acest din urma dupa un curs de 4'12 km. se isbesce de dlul
satulul Prislav.
(3) Intre Tulcea i Prislav, exista pe malul drept o regiune mla.stinesa cu o suprafata de

2000 hectare, pe care se afla lacurile:

Balta Zaghen spre E. de orasul Tulcea, este intonjurata cu stuf, n'are niel o comunicatie cu fluviul, are o suprafata de 125 hectare, produce putin pesce, care se con-

suma in ora.
Ghiolul Malcod in fata si la N. de comuna Malcocl, are o forma dreptunghiulara
o suprafata de 115 hectare inconjurata cu stuf, produce peste putin.
7) 0 singura vale se deschide la Dunare pe portiunea dintre Tulcea i Prislav:

XVIII. Valea satulul Maim, este o vale larga coprinsa intre dlul Mare la apus
Derven-Tepe la rasarit ; ea se prelungesce care S. prin valea Mare, ce are o directie de
la S.N. pe o lungime de 7 km., pe care merge drumul de la MalcocI la Agighiol ; valea
MaleocI este strabatuta de la V. la E. de soseaua Tulcea-Mahmudia ; iar catre S. plca
drumurile ce unesc comuna MalcocI cu Agighiol i Sarighiol.

Dunirea !rare Prislav i Cara-Suhat.

a) La Prislav dlurile se opresc in trm pe o lungime de 1'12 km., dupa care la E. incepe o regiune mlastinsa pe o lungime de 5 km., pang la dlul Cara-Suhat; acsta regiune ocupa o suprafata de 500 hectare.

www.dacoromanica.ro

201

7) Valle cad se deschid spre N. intre Prislav i Cara-Suhat, sunt :

Valea Sofular ce se desface din plele S. ale deluld Derven-Tepe, se Indrpta
catre E. In directiunea S.V.-N.E., are o lungime de 2'/2 km. si se deschide in brain] St
Gheorghe Intre Prislav i Parlita este Ward de drurnul MalcocI-Parlita ; primesce In
dreapta :
1. Yalea Cureusu-Mare, care se desface din plele N. ale deluluI Mare, se indrepta
catre N. in directie S.V.-N.E., pe la plele dlulul Berli (la E.) si dupa un drum de peste

4 km. se deschide In valea Sofular la S.-V. de satul Pdrlita ; pe ea merg drumurile

earl' se desfac din soseaua comunala Malcocr-Parlita In valea Sofular i duc la Sarighiol
(catre S.) si Bes-Tepe (c5,tre E.).

e) Dunfirea !rare Cara-Suhat i Mahmudia.

a) Dlul Cara-Suhat se opresce in Ormul bratuluI pe 1.200m., la E. de care o regiune
mlastins se intinde Cara rasarit pe o distanta de 5 km., de la plele dluld Bes-Tepe
pana la V. de Mahmudia.
p) Suprafata acester mlastine este de 750 hectare si este strabatuta de la V. la E. de
geirla Darnoiu, care se desface din bratul Sf. Gheorghe la 1 km. spre E. de dlul CaraSuhat, se indrpta catre S., apoI ctre E. in directie N.V.-S.E. si se vars tot In brat spre
V. de cetatea Bisericuta. Are o lungime de 4 km. si inchide fntre ea si brat nsula Latoca,
ce are o suprafata de 250 hectare acoperita cu stuf.
7) Pe acsta portiune se deschide care N.:
%Ilea Bef-Tepe, formata din impreunarea a 3 vaI:
Valea Turia de la V., nasce din plele E. ale dluluI Buiuk-Beily, se indrepta catre
E., trece pe la plele dlulul Kiuciuk-Beily si se impreuna in sat cu cele douti vaI urm,Ore ; are o lungime de 3t/2 km., pe ea merge drumul MalcocI-Bes-Tepe.

Valea Kior-Culac de la S., nasce din Oleic N. ale dluluI Cairacil, se indrpta
care N. si dupa o lungime de 6 km., se unesce cu precedenta i cu urmatrea in satul
Bes-Tepe ; pe ea merge drumul Bes-Tepe-Sarighiol.
3. Valea Lutuluf alb de la S.E., Incepe din p6lele N. ale dlulul Cairacil, se indrepta
catre N., In directie S.E.-N..V, are malurile inalte de huma amestecata cu creta, formato
de dlul Bes-Tepe, care o doming despre E. si o lungime de 2'/2 km.

Cate trele aceste vaI se unesc in satul Bes-Tepe si se deschid In golful mlastinos
format de garla Warnoiu.
P6lele N. ale dluluI Bes-Tepe se opresc in t6rmu1 bratuluI pe o lungime de 5 km.,
in centrul caruia se Oa orasul Mahmudia.
f) Dunrea It-Are Mahmudia i Dunivt.

a) Spre E. de Mahmudia, bratul Sf. Gheorghe, dupa ce descrie un mare arc de cerc
catre N., se indrpta catre S.E. pang, la varsatura garliI Dunav6tul ; tot Ormul drept al
bratuld este acoperit cu mlastine, limitate care S. prin delurile Morughiol i Delul cu
Cetate.

Lacurile acesteI regiunI mlastinse sunt :

Lacul Mahmudia (150 hect.) acoperit cu stuf, formeza un golf in te'rm, la E. de
Mahmudia.

Lacul Morughiol Mg si la E. de comuna cu acest nume, comunica cu brat ul

prin gelrla Priboina, are o suprafata de 200 hect., din care jumaate este acoperita de stuf,
produce peste mult si bun, care se transporta in Mahmudia.
e) Lacurile Crugli-Mic (4.0 hect.) si Mare (81 hect.), aselate catre E. de Morughiol,
produc peste in mica cantitate.
Spre N. de aceste dou lacurI:
71890

26

www.dacoromanica.ro

202

d) Gdrla Lipovenilor, ce se desface din bratul Sf. Glieorghe, are o lungime de 3'/2 km.
0 se varsa in bralul Dunavntul, spre N. de satul Dunavelul de sus. Niel' o vale nu se
deschide catre Nord, intre Malimudia i Dunavl.

Marea Neagra ').

Din intregul circuit al Maril, numaY a 21" parte apartine Dobrogiei. Multimea de le-

gende, ce se lga de acest mic petic de c6sta, sunt de natur a ne dovedi, ea pe vrecand istoria omenirei abia 'si-aduce aminte, aci relatiunile comerciale eran pte
cele mal intinse din tot Pontul Euxin.
Asa: la gurile Dunarii traditiunea spune, ea tria o cerbica cu crnele de aur, iar
mai jos, pe la Constanta, Jason aduce de pe cstele rsaritene lina de aur a berbecelui
colchidean.

inchis de tte partile, Pontul neospitalier (z6vto liestvo) era invaluit inteun neptruns

ingrozitor mister ; In el navigatorii se aventuran nu fra marl' pericole.

Se pare, ca den' chiar, pazian singura intrare spre Bosfor, unde ase(lasera Symplegadele, earl' ar fi sdrobit In mil' de bucati corabiile ce ar fi Indrsnit s trca printre ele.
Era dar firesc, ca bogatiile, ce atingean c6stele r'sritene ale Pontului, neputnd
patrunde prin Bosfor, sa se fi grmdit in vecinatatea gurilor Dunarii, unde asteptati
fie duse mai departe &are apus, pn in inima Europa
Dar intunerecul legendelor se risipesce, Symplegadele dispar, leii sunt mai blrup,

ar la aparitia primelor raze de lumina ale civilisatiei, Marea NgraIT schimba si ea

numele In Pontul ospitalier (guascvog); gurile Dunarif sunt maY vizitate i coloniile de pe

cstele apusane ale Marii, din ce in ce mai infloritre.

Navalirile barbarilor terg ori-ce urme ale trecutuld, pare-se, 'Ana i numele ce
l'a purtat alta data acsta Mare si a imprumutat numirea Negrilor Basarabi, stapnitorii,
celor mai importante c6ste, marginase gurilor Dunarii.
Numele familiel acestor Negri Basarabi s'a dat la inceputul formarii Statulul romit-

nesc intregului tinut din stnga DunriI, numit de Turd tara Kara Iflakilor, iar Wadi
de ctre acsta parte: Kara-Denghiz sa Marea Negrilor, iar mal trzin Marea Ngra,
numire ce s'a generalizat.
O proba: Pe la 1390, Cavalerul Johann Schildberger, fiind prins de Turd, a Wit
de la ei numirea de Kara-Deniz data acestel Mari si in memoriile sale nobilul bavarez
cautand a o traduce in limba sa, a numit-o Walachisches-NIeer, adica Marea Muntensca.

Dominatiunea n6stra la Marea Ngra, de si de scurta durat, s'a nemurit prin nu

mele ce-1 l'a lasat acum sse vcuri, asa ca asta-01' nu sun tom ca strOini veniti pe acsla
bucata de c6sta. Ea a fast romansed odini6rd, ci romandscd a remas.

Starea de acum a ("tAriT Negre.

Marea Ngr este aselata intre 41", 5', 30" si 46", 38' latitudine nordica
25', 8' 0 39,26' longitudine rasaritna, dui-A meridianul Parisului.

intre

') Asupra numeluI, originei numelul, traditiunilor i cunoscintclor color vechI privitbre la Marea
Ngrit, a se vedea : Lt. Colonel Mih. Draghicescu, op. cit , pag. X i urm. ; Hasrlett. Istoria Criticit ; Arriani
Periplus Ponti, trad. par H. Chotard; P. Derharme. Mythologie de la Grce antique; Corrard. Guide de la
Mer Noire, etc.

www.dacoromanica.ro

203

Cea mal mare a sa lrgime este de 612,681m (331 mile; o mil este egal cu 1851m),
de la micul golf Penderaklia, pn, la Nipru (in sensul meridianulur 29).
Lungimea de la Golful Burgas, la Poti (in sensul paraleluld 42,30') este de 1.169.823m
(623 mile) I)

Suprafata eI, dup msurtrea luI Strelbytzky, este de 423.939 km. p.2), adic este
de 3,23 orr mal' mare de cat suprafata Romnier, (care este de 131.020 km. p.).
Cea maY mare adncime o are la mijloc si este de 2.618 metri 3).

Curbe bathymetrice se! isobathe. Natura funduluT

lungul

tdrmuluT dobrogean. FItteragiu14)

CURBELE BATHYMETRICE DE:

PUNCTE

7te

8m 10mi 12m 13m 15m 20m

30m

NATURA FUNDULUI

4.0m

Sunt departe de Orm de:

111.

Ilanlik .
Mangalia

Tatlageak .

m.

m.

m.

111.

m.

1300
1300
-870
650
1300
670 4770 1400 1650 2300 2700

Tuzla
Agigea
Constanta (Vil) .
a (Salado cura" ) 176 205 323 617 882 /176
u

Carol) 323 38z 500 676 823 109

riel
1600 1872 2000
1088
Cas. Infant.)

Capu Midia .
Perlita
Sf. George .
Sulina
Baba-Hasan

M.

M.

111.

3000 3900 4700 Nisipos

3500 5200 7000
2100 4800 7000
/700 3500 5600 Nmolos.
3400 6500 900 Nisipos.

La trm nisip, de la 2 km. nisip i namol.

stances, In larg namol.

--

Idem.

N'amo].

4700
4600

9000 13500 18200 Nisip i conchiliI, spre N. nmol i cochiliI

3700
1600
3300

conchiliI.
4600 9000 12600 Idem.
0000 16800 41000 Nisipos i conchiliI.
2000 35300 440001 Namoli conchiliI la term conchilii In larg.

3500 19700 33500 N'amo]

i conchiliI la lrm, in larg nisip.

La Mangalia un vapor se pte apropia pana la 1 mil de tOrm (1851m), unde adincimea apeI este de 12m, fundul nisipos. Pana la 300m (1 Lb, encblure) se afl adincimI de

8m, ins pentru a inainta "Ana la acstil distantd, trebue a ocoli pe la capt vechiul dig
aenovez.

Constanta e asNatil pe un promontoriti, care apara rada de vnturile de la N. E.

Trebue evitat a se apropia de o:5sta Nordic a acestuI oras, care e inconjuratA la
I 1/2 mile (2776m) spre larg, de stncI. Alte grupo de stnd de F,4i maI deprtate de Orm,

ins sunt mai putin de temut, fiind sub ap la o adancime de 25-30 pici6re (10 metri,
3 picire =1. metru).
Capul Constanta e de asemenea garnisit de sta'ner, pnd la apr6pe 300 metri (1112
encblure) catre Est si Sud de bastionul meridional. Nu departe de aceste stncI se gsesc adncimI de 20-25 picire (8m).
Pana la Siitghiol, csta este mrginit de stAncr.
La Portita fundul este nmolos i cu conchiliI; adAncimea este de 12 metri la 2-3
mile de la teirm (5500 metri).
La gura Sf. Gheorghe, un banc de nisip se gsesce la 2' 2 mile (46001. Acum acest
banc s'a fcut o insul numit Sacalin.
') Corn'ard, op. cit , pa. 17.
Schrader. Atlas Gographique. Pl. 34 Verso.
A. de Richard. La Roumanie, p. 68.
Corrard, op. cit., Atlas planches 7 et 8.

www.dacoromanica.ro

204

La 3 mile (55001 se gases admcimr de 30 picire (10m) i putin mal' departe, de

30-40m (15-20 brasses. 1 brasse = 6 picire =2'") ').
Din studiul tablould curbelor bathymetrice se vede, ca atteragiul nu este accesibil
vaselor marI in niel' o parte a t6rmulur dobrogean, de cat in portul Constanta, gratie imbunatAtirilor ce se aduc pe fie-care zi 2) i la Sulina in urma lucrarilor Comisiunir Dun'Arene 9.

Curen t1)
In Marea-Ngra nu exista flux i reflux, de aceea tte fluviile ce se varsh," inteinsa
formza, la gurile lor delte; marea cantitate de namol li nisip ce fluviul Dunarea trasce
la gurile sale, se depune aci li se formeza in deposite aluvionale. 5)
Curentul cel maI puternic ce exista in Marea-Ngra ese din Marea-Azow; datoresce
originea sa varsriI DonuluI.
Eit din stramt6rea Kertch, curentul se indrpta catre S.V., pe Unga cstele meridionale ale Crimeia iar la capul Kersones se imparte in diferite directiunI, din care cel
din spre N.V. e cel mal' puternic.
Dupg, ce inlalnesce curentele ce nasc din varsarile Niprulu, BuguluI i NistruluT,
acestea il silesc a'I schimba directia catre S., unde intAlnind formidabilul curent nascut
din varsarea DunariI, Cu bite formza un adevarat tluviii in Mare, care NI' are scurgerea
catre S., cu o iutela destul de simpa.
Partea cea mal' considerabila scapA pe Bosfor, iar prisosul iI continua drumul pe
langa cstele Asiel-Micl, Georgiel i. Rusier Meridionale, pentru a face din no ri circuitul
mal sus descris.
Acest curent este dese-orr modificat de influenta vinturilor i de circumstante locale.
Contra curentr exista pe c6stele Rumelid i Bulgaria

FI pa PlAra Negre. Bgile de mare.

Pare' ea cea maI acreditata asupra naturfi s'arate a apeY Marilor, este resultatul primeI
actiunl a ape asupra scrteI globulut 9
Apa MariI-Negre l'Ara, sub raportul therapeutic in categoria apelor clorate-sodice 7),
densitatea apel acestel IVlarl este de 1,013 5); greutatea specifica la 20 mile in tata Constanter
este de 1.0128 (.1380/0)5).
Dupa analisele facute, apa Maril-Negre contine 17.666 la mic sarttrI:
14.019 Clorur de soditi

potasi
0.189
1.304

ma(Yonesiii

0.005 bromure

1.470 sulfat

0.405

calce

0.365 Carbonat
0.209

magnesio

1.7.666 1,0)

') Corrard, op. cit., pag. 58-65.

2) VedT descrierea portulul Constanta
n Ve0 lucrilrile ComisiuniT Duniirene.
Corrard, op. cit. pag. 18-19.
A. Delapparent. Gologie p. 236.
Contejean. Gologie p. 87.
.
A. de Richard. La Roumanie pag. 135 O 360 apud Gobel.
9) Contejean, op. cit. pag. 87.
9) Dr. Antipa. Lacul Razelm pag. 6.
'9) Richard, op. cit. p. 134.

www.dacoromanica.ro

205

Este de mare interes analiza ce s'a fcut plantel marine, ce se vede crescutd pe
lngsd trm ; ea incepe a fi distinsd In luna Maiti, (And presintd o col6re cdrmizie-deschisd, iar ajungdnd la maturitate, pe la jurratatea lunel Septembrie, colrea el este rosiaticd-brund.

Dupd culegere schimb, colrea in ngrd. Se numesce cystosira barbata, din clasa
algelor.

S'a analizat acst, plantd si s'a gdsit (Cu t6te mijlcele neperfecte pentru obtinerea
sdrurilor), c contine 3 la mie iod, iar sdrurI 52'M grame:
Sulfat de potasd

magnesie
Clorul potase
sodiil
Clorhydrat de amonium
Carbonat de soditi
Acid fosforic
Iodure
Bromure

Nu s'a putut ajunge la analisa cantitativd. ')

Bdile de mare ati fost recunoscute i vizitate Inc din epoca Romanilor; intre altelp
se scie, cd legatul sati guvernatorul Moesiel inferi6re, Caius Prastina Messalinus, pe timpul
ImparatuluI Antonin Pius (138-161 d. Chr.) Malta la Tomi, geniuluI loculul (genio loci),
aducd sandtate 2).
un altar de marmorg, ca
GENIO
LOCI

C. PRASTINA
MESSALLINUS
LEG. AUG. PR.

Mile se pot lua azI pretutindenI pe c6sta MdriT, unde existd o plaje, cestiunea numaI,
ca stabilimentele balneare maritime sa satisfacd conditiunilor higienice si economice.
De si instalatiunI se afld in treI puncte pc csta mdrif: Mangalia, Constanta si Sulina,
totu0 cele de la Mangalia neindeplinind conditiunile economice, sunt frte putin vizitate.
Sulina fiind Inconjuratd de mlastinI, ded bntuitA de frigurile palustre, Mile sale nu
sunt frequentate, de cAt de populatiunea local.
PA.nd azI, Constanta a r6mas singura statiune balneard maritirnd vizitatd; e in le-

gturd direct cu t6te punctele triI si bdile sale de mare sunt din an in an mal mult
frequentate.

Instalatiunea principal se afld pe o plaje destul de intinsd la patru km. spre S.V.
de orasul Constanta, iar transportul se face cu trenul, care circul, de mai multe ori pc
zi, in timpul verel.
Imbarcarea se face la 4 halte In ora (Ovidi, Thetis, Tomis si a C. F. R.) si la doud
halte la bdY.

Din nenorocire. nu tot ast-fel stA Constanta sub raportul higienic; dupd parerea celor
maI competinfi higienistY, ea este consideratd ca focarul paludismuld, din causa miasmelor
ce se degajazd din mlastinele ce o inconj6rd.

FranceziI, in urma nenorociteI expeditiunI din

1854,

ail numit Constanta un

cimitir intins.
Dac Mangalia ar fi in conditiunI economice tot ast-fel, ca si sub raportul higienic,

ea ar deveni frd indoiald statiunea balneard maritimd cea maI frequentatd; in adevr
9 M. Milolileanu. Studiul plantelor marine din jurul Constantel.
2) Gr. G. Tocilescu. Mitheilungen aus Oestereich. Wien 1886.

www.dacoromanica.ro

206

Mangalia are pe Miga o plaje minunata i isvrele sulfur6se ce o Inconj6ra, aprpe la o

departare de 3 km. 1)
Daca s'ar construi o linie ferata de la Constanta sala Medgidia, conditiunile economice
ale MangalieT s'ar Imbunatati, iar baile sale ar capata importanta ce merita.

bescrierea hidrografica a basinuld MriT-Negre.

Acest basin coprinde bte lacurile riurile care curg In Mare, precum
se deschid catre E., fntre Malle i bratul Sf. Gheorghe.
Lungimea acestuT basin este de 171 km.

valle ce

a) 05sta Mari futre frontier 1 Mamutusta.

De la piatra frontiera No. 31, csta Marif-Negre se fndrpta catre N. pana la Ilanlik ;
pe o lungime de 41/t kil., pana In valea deschisa de lacul Mangalia, csta este Malta si
abrupta, cu Inaltime de 32m d'asupra niveluluI MariY; apoI se continua in aceiasI dh'ectie
Insa este jsa, in forma de plaje pe lungime de 7 km. coprinsa intre dlul Mamutusta
lacul Mangalia.
Valle, mil se deschid pe acsta portiune pana aci descrisa, sunt

Valea Ilanlik este larga si se deschide la satul cu acest Mime; dlurile care o
t6rmuresc sunt: Darl-Iuk, Balcik-Iuk i Tasli-Iuk la V., o despart de valea Hagilar; dlul
Mamutusta o desparte la N. de valea laculuT Mangalia.
Catre S., valea se prelungesce peste frontiera pe la satul bulgar Akangi, sub numele
de valea Akangi. Lungimea el este de 14 km. de la E. la V. si merge urcand cu o pana
de 0m005 pe metru; ea e samanata de maT multe movile, din care dou'rl ma importante

fiind aseOate pe frontiera; cea pe care se afta piatra No. 30 are cota 81m, iar cea cu
piatra No. 31, chiar pe trmul Madi are cota 33m68.
D'alungul csteI merge drumul care vine din Bulgaria, trece frontiera pe la pichetul

No. 45, catre N. prin llana la Mangalia.

Valea e talar de drumurile Ilanlik-Hagilar, Hagilar-Akangi, Caraci-Kulac la Akangi,
care trece peste frontiera pe la E. de pichetul No. 44.
Valea deschisA de lacul Mangalia. Lacul Mangalia se intinde de la V. la E pe o lungime de 13 km., nu in linie drpta, ci descriind mar multe sinuositatr, cal-1 fac sA crsca

valrea sa militara 2). Odinioara acest lac a comunicat cu Marea printr'un canal, astazI
astupat de dune nisip6se, ast-fel ca intre lac si Mare acum exista o limba de pamant, lata.
numaI de 200m, In care pescariT inca ati Wat un sant ce servesce de scurgere 'acula Pe
la captul E. al laculuT trece soseaua Mangalia-Ilanlic, peste un pod cu picirele de piatra.
Natura OrmuluT fnconjurator al laculuf este stancsa si abrupta, formata din calcar
dolomitic, interpus printre straturile de calcar-grosier ale cretaciculuT, carl se tin frte aprpe
de tOrm si la o 1naltime ce variaza, Intre 20 si 30rn d'asupra niveluluI aper i formza ca-

verne mal mult sati maI putin lungI.

Pe te'rmul de N. al laculuI vine sh," se scurga mal multe isvre de apa sulfursa, care
fnconjra pe sub straturile de calcar, orasul Mangalia, pana, la 3-4 km. imprejur.3)
La extremitatea V. lacul se termina prin stuf. El are si dou insule in dreptul ruinelor satuld Bas-Punar.
La un sondaj ce l'am facut In vara anulur 1891, am gsit adancimea laculuT, in drep') A se vadea, partea geologic&
/) Veli geografia militara.
a) A se vadea apele sulfurese la parLea II-a a geologieT.

www.dacoromanica.ro

207

tul bailor, de 20m, care se pte considera ea maximum, cad at& ctre V. cat 0 &are E.
acesta tifra se micsorza treptat.
Natura funduluI laculuI este pietr6s pe cea maT mare parte din lungimea luT; numaI
catre extremitaff este namolsa.
Peste produce in abonderita si de tot felul, speciile mar principale sunt : somnul, crapul,
tiparul, scrumbiile i calcaniI, veniti din mare sail p6te chiar r6mas1 din timpurT, and canalul de scurgere era MCA ne-napadit.
Valea ce deschide acest lac este frte lunga i sinu6sh; ea vine din Bulgaria, taie
frontiera la V. de piatra 29, intre pichetele 41 si 42 si sub numele de Valen Popucci, se 'indrpta catre N. in directie S.E.-N.V., pe o lungime de 2'/2 km. de la frontier, Ora la eatunu1 Popucci, dupa ce a trecut pc la ruinele satuluf Caceamak.
I De la Popucci, valea ia numirea de Acargea-Hoscadin si se indrepta de la S.E. catre
N.Y., in forma sinu6sa, pe o lungime de 12'/2 km., pang la satul Acargea, dupa ce a trecut
prin satele Cadichio i Hoscadin.
De la Acargea valea incepe a se IIUMi Keragis,;i dupa ce face un cot pronuntat, se
dirije in unghi drept catre E , la comuna Keragi, trece pe la satele Deleurusi, Nalbant,

Sarighiol, Acbasi, la E. de care incep mlastinele larulul pe lrmurile raruia sunt satele
Bas-Punar, la N.; CaracI-Kulak i Kerege la S.
Lungimea totalit a vaiT impreuna cu lacul este de 43 km. si este mrginita de dlurile: Dart-Iuk, Kosu-Iuk, Murzak-Tepe, Sarighiol, Keragi, Marnuttusta, pe drpta; iar
Pe stamp. dlurile: Hoscadin, Mesarlak-Sarta, Egi-Iuiuk, Cara-Iuiuk, Copucci, Kirizi-Iuk
Arpali-Iuk. Valea este adanca, strm' i prapasti6sa, abia atinge In unele locurI 500m
largime.

Pe ea merge druniul Popucci-CadichioI-Hoscadin-Acargea 0 la Kiragi se unesce cu

soseaua care duce la Caraomer spre V., soseaua urmza valea catre E. pe la Deleurusi,
iar la Nalbant suie csta pe dl pentru a merge la Mangalia. ($oseaua e in proiectie).
Valea totusI e urmata de drumul, care se desface din soseaua judetian la Nalbant,
trece pe la Sarighiol si la Arbasl, se bifurca intre Hagilar, la S. si catre N. In sosea.
De la AcbasI, valea fiind mlastinsa, drumurile o parasesc pe csta de N. (soseaua
de care am vorbit), iar pe la S. drumul Hagilar vine la podul de la Mangalia.

In acsta vale data o multime de drumuri ale vailor secundare, dekrise ma jos:
Pe drepta (la S.):
Valea Hagilar, nasce de la Movila Kosu-Iuk, se indreapta catre N. in directie
S.V.-N.E. printre dlurile Balcik-Iuk, Tasli-Iuk, Mamuttusta la E. si dlul Hagilar la V.,
trece prin satul Hagilar i dupa 5 km. de drum se deschide in fata catunulul Bas-Punar.
In lungul vaiI nu merge nicT un drum, dar la Hagilar converg 6 drumuri, earl' duc la
Cadichior (la S.V.), AcbasI (N.V.), Ba.s-Punar N., pe la cda laculuI; Podul Mangalia la E.,
Ilanlic la S.E. si Akangi in Bulgaria, la S.; acest din urma trece frontiera putin maI la V.
pe piatra No. 30.
Pe stanga de la V. .,4 N.
Lunga vale, paralela frontiera Intre Canli-Cicur i Valali, ja nascere din plele E.
ale dluluI ce vine din Bulgaria, la piatra No. 29, la punctul cotat 151 s,;i sub numele de

valea lurtluk, se indrepta spre Canli-Cicur (grpa sanger6s), de la S.V. catre N.E. 0 de
aci catre E. pe la DauluchioI ;;i Valali, unde se terming, dupa o lungime de 10 km., intre
dlurile ce vin de peste frontiera, la S. si Mezarlik-Bair, Egi-Iuiuk i Mezarlak-Sarta la N.

Este urmata de drumul ce vine din Bulgaria, pe la V. de piatra No. 29 si se unesce la

Canli-Cicur cu drumul de la Caraomer ; drumul urmza catre E. pe la DauluchioI
Valali, pang la Akargea. In acsta vale da:
Pe drpta, la S:
a) Cara-Dere, prelungit, catre S.V. cu illurfatcea-Cairac, se deschide dupa un drum
de 51/2 km. la Valall si e urmata de drumul Valalt-Bulgaria, trec6nd frontiera chiar pe la
piatra No. 27.
1)) Kiuciuk-Dere-Culac, ce are o directie S.N., pe la plele deluluI Hoscadin, aselat la

www.dacoromanica.ro

208

E.; are un drum de 2 72 km. i e urmat, in parte de drumul Valall-frontier', intre pichetul No. 39 (la V.) i piatra 28, unde se unesce cu drumul ce vine de la Hoscadin peste
dlul Hoscadin la frontier..
Pe stinga (la N.):
e) Valea Sdrti, prelungia catre N.V. cu larga vale Dauluchia-Culac, pana la Ocie dluld
Coru-Sarti. Are o lungime de 8'12 km. i e urmata de drumul DauluchioT (unde se deschide) la Ghiuvenli (in basinul V. Dunrean) i Dauluchiol-Mustafac (In acela basin);

este tiat de oseaua Mangalia-Caraomer. Ea e mrginit de dlurile Mezarlic-bair

Caraomer-bair la V., Egi-Iuiuk i Mezarlik-Sarti la E.
Tirpan-Dere, la nascere din p6lele S.E. ale (Mula Cara-Iuiuk, se indrpta catre
S.E. de la N.V., pe la plele dlului.' Egi-Iuiuk (aeo;lat la V.) i se deschide dup un drum
de 4 km. la V. de Kiragi. Este tlata de .5oseaua Mangalia-Caraomer urmata de drumul
Kiragi-Ghiuvenli, peste dlul Coru-Srti (in basinul V. Dundrean).
Relea Casamcea, ja nascere din plele S.V. ale dluluI Azaplar, se indrpt catre
S. cu directia S.V.-N.E., printre dlurile Casmcea la E., Cara-Iuiuk la V. dup.).* un drum
de 6'/ km., se desface la Keragi, dup ce a trecut pe la ruincle satulur Casmcea, unde
malurile sunt 'nalte i rip6se. Este tiat de osea i urmat de drumul Kiragi-Azaplar.
Valea Acbafi-Culac, se desface de la Movila Asan-Oba-Tepe, indreptAndu-se catre S.
In directie N.S. i se deschide la satul AcbasA, dup un drum de 2 112 km.; este thiat de
osea i urmat c drumul Acbai-Azaplar.
Valea Viilor, ce se continua catre N.V. sub numele de Alceak-dere, corespunde
lungeI v Borungea (valea secundar Kiivan-Aleeak, in basinul V. Dunrean), ja nascere
din plele V. ale dlului. Cogea-Sirt-Bair, se indrpt, de la N.V.-S.E., printre dlurile ArtaBurun i Azaplar la V., Cogea-Sirt-Bair i Kirizi-Iuk la V. s,4 dup, un drum de 13 km.

In care trece pe la Copucci, se deschide la ruinele satulur BwPunar.

Inn, catre N.V. de Copucci valea este relativ strmt, lar de aci se lrgesce i se
transforma in cmpie frte putin ondulat. Este Wat:1 la gurg de osea i urmat de
drumul Ba5-Punar-Copucci, unde converg 3 drurnurT principale, unul de la Azaplar (de
la N.V.), al doilea de la Carachi,o1 (N.; versantul V. Dunrean) i al treilea de la Gheringik (la N.E.).
Varee Mangalia. Este o vale larga ce se intinde catre N. orawlui, pn la Movila
Cumarova; catre V. este mrginit de dlurile Koim-Iuiuk, Sira-Iuiuk i Badalar ; catre

S. se confund Cu valea laculuT Mangalia. Lungimea S.-N, este de 6 km., iar lrgimea
E.-V. de 3 km., este constituit din calcar dolomitic ale CretaciculuT, care ascunde bogate
ape sulfurse, ca cele din lacul Ciukur la 1.t/2 km. spre N.V. de ora 4 *i cele de la ezerul
Mangalia, situat pe csta Mril' spre N. de ora, de care e desprtit prin vil'.
Aceste ape inconjra orawl de la N.E. ctre S.V. i merg a se vrsa la bile sulfur6se de pe trmul laculuT mal sus descris 1).
Pe valea Mangalia merge oseaua Mangalia-Constanta, precum
drumurile spre
Gheringik, Ascilar i Kiuciuk-Tatlageak.

b) D5sta Maril futre Mamutusta si Tuzla.

De la Ezerul Mangalia, csta Mrii, dupa ce formz, un cap catre E., se indrpta de
la S.V.-N.E., pn, la capul Tuzla; csta este 'nalt' i escarpat pe acsta lungime de 18
km., inltimea variazg intre 22 i 40m.
Catre N. de ezerul Mangalia, supr. 150 hect., se afl, lacul acoperit cu stuf numit Cumarova, ce ocupa o suprafat de 60 hectare.
Vile carl' se deschid sunt:
Varee laculur i partulur Tatlageak.

a) Pariul Tatlelgeak, ja nascere din dou6 fntanf mal-1' in satul Gheringik, se indrpt
1) A se vedea detaliat acsta, In partea geologic&

www.dacoromanica.ro

209

catre S. in directia S.E., pan la satul Ascilar, pe care udandu-1 se indrpta care N.E.,
pana la Kilciuk-Tatlageak, spre E. de care formeaza dou# Ukulele 0 apor dupg un curs
de 8 km. se varsg. in:
Lacul Tatl(tgeak, ce are forma alungita de la E. la V., cu scobiturT marl si numer6se.
Este acoperit mar mult de jumblate cu stuf si are o suprafatg de 80 hectare. E despartit
de Mare printr'o limbg frie ingustg 50m de dune, pe care trece drumul Mangalia-Tuzla.
Pe la extremitatea V. a laculur trece soseaua Mangalia-Constanta.
Valea deschisa de parirt si lac este frte larga, pe ea se aflg satele Gheringik, Ascilar,
Kticiuk si Baiuk-Tatlageak. Se mrginesce la N. cu dlurile Dermen-Bair, Tausan-Bair,
Sart-lukler, Tasla-Iuk, care o despart de valea laculur Tuzla, cgtre V. dlul Cogea Sirti-

Bair o despart de valea corespunOtre din basinul V. Dunarean, numita Borungea

(valea secundara Sanar si Muratan-Dere), catre S. dlurile Kirizi-Iuk, Arpali-Iuiuk, Kohn-

Iuk si Cumarova, o desparte de valea laculur Mangalia si valea Mangalier, cu care se

prelungesce in apropierea cster Marir pe la Cumarova. Pe valea Tatlageak merge drumul
Tatlageak-Gheringik si aci se bifurca spre N.E. la Amzacea si Carachior, ambele due In
versantul Vest-Dunarean. Este Ward de drumurile Copucci-Gheringik-Muratan, MangaliaAscilar-Tatlageak-Per veli-Muratan si Karlichior.
In valea laculur Tatlageak se deschid dou val. pe stamp, (la N.):
Valea TatIdgealc, care se deschide la Buiuk-Tatlageak, e urmata de osea.
Buiuk-derea, pe la p6lele dlulur Baldaran-Iuk-Bair (aselat la E.), se deschide tot
la Buiuk-Tatlageak si e urmata de drumul Buiuk-Tatlageak-Karli-chioT spre N.V. si BuiukTatlageak-Tuzla spre N.E.
Valea Mangea-Punar, continuatg dare V. prin Arndut-Bostan-Derea, este coprinsg intre

dlul Dermen-Bar la N., care o desparte de valea laculur Tuzla ; care V., se intinde
pang' la plele dlurilor Tausan-Bair 0 Baldaran-Iuk-Bair ; &are S. se con funda cu valca
Tatlageak.
In acesta vale se afla micul lac Mangea-Punar, aprpe de Ormul Mrir.
De curind s'a format dou6 egtune, ce p6rtg acelas nume, ase(1ate pe drumul MangaliaTuzla, care taie acsta vale.
Capul Tuzla, este format de ramificatiile E. ale dlulur Dermen-Bair.

Inclinarea cster Marir-Negre pe meridian, In lungime de 29 km., coprinsa tntre

Piatra No. 31 si capul Tuzla, este de 5' de la N.E. catre S.V. (Longitudinea capulur Tuzla
este de 260,20, lar accia a punctulul No. 31 al frontierir, este de 2645'). Este unul dintre
cele 3 capurr ale Dobrogier, si se all pe al 26,20' longitudine orientall De curand s'a
construit pe cap un far.

c) Usta Intre capurile Tuzla i Constanta.

Spre N. de capul Tuzla, csta Marir se Indrpta care N., descriind o mare curburg
lunga de 231cm. 400 pang la Constanta; acsta curburg este int6rsa care V.; la jumOtate
distanta se prelungesce In Mare micul cap Agigea.
Intre capul Tuzla 0 Constanta, csta in general este Malta,' 0 abrupta, afara de valea
deschisa de lacul Tuzla care se prelungesce pana la Mare, formand o plaje nisip6sg.
Golful Constanta este acoperit Cu nisipul adus de vnturr si curentr. Lucrarile incepute de catr-va ant' ail de scop de a transforma acest golf intr'un port 1).
Valle earl se deschid intre Tuzla si Constanta, sunt :
Valea lacului Tuz1a. Tuzla-Ghiol este un lac ce se Intinde in forma alungitg de la
S.V. care N.E., de la cdtunul Ceatmalar pang' la Mare, de care '1 desparte o limba de
pamnt latA de 200m., format din dune, pe care trece soseaua Tuzla-Constanta.
mire satele Techirghiol (aselat pe csta N.) si Tuzla (pe cea de S.), forma laculur
') A se vedea pe larg acsitt cestiune, la descrierea portuluT Constanta.
27

71890

www.dacoromanica.ro

210

este alungita de la N. la S. Dac nu tinem sm de numer6sele lul sinuosittI, lacul presint, forma unuI ciocan, ce ar avea c6da catre S.V. Ltimea maximd de la N. la S. in
dreptul satuld Techirghiol, este de 41;2 km., iar lungimea de 9 km. si suprafata totald de
2540 hectare.

Intre trmul S. al laculu i satul Tuzla, se afla un mir lac de forma dreptunghiular
Cu o suprafat de 60 hect., iar pe t6rmul N.E. un altul i rna inic cu 15 hect. suprafata.
Soseaua Tuzla-Constanta lasa acest al doilea lac catre E. In ccida mlstin6s5, de S.V.
a laculul se varsa, peeriul Musurat, care ja nascere din dlul de la N. Musuratulur, strdbate comuna cu acelas nume, curge catre S. in directie N.V.-S.E., formand mal multe
cotiturl, uda satul Urluchior, la S. de care se varsa pe Ormul N. al laculul Tuzla. Lungimea pariuld este de 8 km.
Valea laculuI Tuzla corespunde la V. Cu valea Borungea, iar la N.V. cu valea Mahometcea (ambele din versantul V. Dunrean); ea este coprins intre dlurile : la N. Mezarldk-Iuk, Bozlutak-Iuk, care o desparte de Valea Agigea ; la N.V. Telegraf-Tepesi-Bair
si dlul Musurat, care o despart de valea Carasu (secundara sa Mohametcea-Ceair-Dere);
Ja V. Muffle TopraisarI-Bair j Meragi-Bair o despart de valea Borungea (secundarele
sale : Uzunlar-Dere i SAndr-Dere), la S- Tasli-Iuk, Sard-Iukler i Tausan-Bair o despart
de valea Tatldgeac, iar Dermen-Bair de valea Mangea-Punar.
Satele aflatelre pe valea acestul lac sunt : Tuzla i Ceatmalar la S., KarlichioI, Kiuciuk si Buiuk-Muratan la V., Musurat, UrluchioI, Techirghiol la N.
Valea este taiata pe la cda V. a laculd de drumul Mangalia-Constanta i mar la
V. de drumul Perveli-Nfuratan-Musurat, de unde treduld culmea dluluI, duce la Abdulah
in valea Carasu.
De la Tuzla merge rare V. pe Ormul sudic al laculd, drumul la Ceatmalar, Karlichior-Muratan-TopraisarI. de uncle trecnd dlul duce in valea Borungea la Amzacea,
EdichioI, Uzumlar i Inge-Mahale.

Lacul Tuzla peste curnd va deveni o important, statiune halnear, apa sa contin6nd In mare cantitate clorurI, bromurI i sulfatr
Wile earl' se deschid in lacul Tuzla, sunt :
De la S.:
Valea Tuzla, coprinsa intre dlurile Dermen-Bair la E., o desparte de Mare, Kiuciuk-Tuzla-Bair (la V.), o desparte de valea Kiuciuk-Tuzla-Derea.
Valea se intinde catre S., prin satul Tuzla pang la Movila Meragi-Iuk, pe o lungime
de 3 V2 km.; in ea se afl lacul de forma dreptunghiular descris maI sus. In Tuzla converg drumurile carr vin de la KarlichioI (la V.), Perveli (la S.V.), Biliuk-Tatlageac (la S.)
drumul care merge paralel trmuluI Marisi la .Mangalia.
Valea Kiuciuk-Tuzla-Derea la V., paraleld Cu precedenta, de care e desprtitd prin
dlul Kiuciuk-Tuzla-Bair, are o lungime numa de 1'/2 km.
Valea Ceatinalar, corespondenta cu valea Tatlageac, se deschide la aSda S.V. a
laculuI, la catunul Ceatmalar; pe ea merge drumul Mangalia-Constanta.
De la V.:
Valea Karlichiol, prelungit, &are V. prin Valea Muratan, nasce din pdlele S.E. ale
dlulur Meragi-Bair, se indrpta de la V. la E., pe la satele NIuratan i KarlichioI si pe o
lungime de 5 km.; pe ea merge drumul Ceatmalar-Karlichiol-Muratan-Topraisarr.
De la N.
Valle unite 1Cara-Iuk-Dere, la V. si Cuba-Dere intre comunele TopraisarI i Musurat,

ambele se Impreuna la 21/2 km. spre N. de Muratan, ail o directie N.S. si o lungime de
6 km.; se deschid la satul Kiuciuk-Muratan. Pe valea Cuba-Dere merge drumul MuratanMusurat.

Valea pariulu Musurat, urmata de drumul UrluchioI-Musurat-Abdulah.

Valea deschisei Aitan-Dere, este maI mult o prelungire Nordica a precedenter si se
') Detaliat, a se vedea acsta In partea geologica.

www.dacoromanica.ro

211.

confunda &are N. cu platoul format de Ormancik-Bair spre eulmea dlulul Musurat, care
formza unja despartit6re a apelor intre basinele Vest-Dunarean i Marea-Negra.
8. Valea Urluchioi, se deschide in valea pariuluT Musurat la UrluchieT, dupa o lungime
de 2 km., marginit la E. de delul Ormancik-Bair i Movila Urluchia Pe ea merge drumul
si e taiata pe la gura de soseaua Mangalia-Constanta. (In constr uctie).
VII. Valea largA i ramificatA, pe care se aflA lacul Agigea.

Lacul Agigea are forma unur triunghiti isoscel cu basa spre Mare, de care e despartit
printeo limba fermata de dune, lata de 50-100m, lungimea lur este de 11/2 km., iar suprafata
de 75 hectare.
In acesta vale sunt asedate satele Agigea la S., Hasi-D010k i Laz-Mahale la N.; este
copring !litre dlurile : Mezarlak-Tuk, Tuzla-Iuk i Telegraf-Tepesi-Bair ; la S. o desparte
de valea Tuzla, Pipiliga-Iuk i IucT-Iuk-Berechi la V., o desparte de valea Carasu (secundara
Mahometcea-Ceair-Dere). Catre N.V. abia cate-va movile o desparte de valea flasancea,
iar catre N. valea se deschide pang la Constanta. Dlul Denis-Ialasi-Bair dintre Agige
viile de la Constanta, cu directie S.V., paralel te'rmulul MAni, abia are o inaltime de 40m.
'Me vaile secundare converg spre Agigea i sunt de putina importanta.
Cele 2 ved cart p6rtei numele Iuncatan-Dere, una are directie catre S. si e urmata
de :-.;oseaua NIangalia,-Constanta ; cea de a doua are directia catre V.
Carsi-Dere, pe care se afla satele
Laz-Mahale.
La Hasi-D010k converg drumurile carr merg catre N.E. la Constanta i AnadolchioT,

N. la Palaz, N.V. Hasancea, V. Mahometcea, S.V. Abdulali i Musurat, S. Urluchiel

Techirghiol i in fine S.E. la Agigea.

Valea este taiata de la S.V. catre N.E. de soseaua Mangalia-Constanta ce trece pe

la Agige, unde se bifurc5, spre Tuzla, trec6nd pe la Sanatorita

van' se p6te considera de la N. la S. (intre Laz-Mahale

iar largimea E.V. de 6 km.

spre Techirghiol. Lungimea

i

Agigea) este de 31/2 km.,

d) C6sta Mire Constanta 1 Midia.

Capul Constan fa, pe care este asezat orasul cu acelas nume, inchide pe la N.E. golful
Constanta '). El este al doilea cap al Dobrogiel. Spre N. de orasul Constanta celsta Mara'
este InaltA 'Ana, la 40m pe o lungime de 5 km., la punctul numit Teibeiceiria, la N. de care
t6rmul descrie un arc deschis de cerc cu concavitatea care V. pan la Capra Midia, al
3-lea cap al Dobrogiet
Distanta masurata pe ccista intre capurile Constanta i Midia este de 22 km.
Spre N. de Tabacarie c6sta este jesa i nisipisa, o limba ingusta variind intre 200-500m
fermata din dune, desparte lacul Stitghiol de Mare, care cate odata se unesce cu lacul ; pe
acsta fasie nisip6s5, merge drumul AnadolchioI-Tabacaria-Mamaia.
Spre N. de Mamaia fasia nisip6s5, incepe a se lati de la 300 pana la 1500m si continua',
a tarmuri Marea pana apr6pe de capul Midia, pe ea merge drumul Mamaia-Gargalic.
Capul Midia este format de ramificatiile S. ale dluld Movila
Va lea ce se deschide spre N. de Constan (a este larga cu putine ondulatiunT, cari abia
Ciatal-Iuk, dlul Duranpot primi numirea de dlurY, e samanata cu movilele
Bair cu Movila Islam-Tepe ; t6te aceste movile servesc de puncte ale unid despartit6re a
apelor celor dou6 basine : Vest-Dunarean i M.-Ngra.
In acsta vale sunt lacurile
VIII. TAbAcAria, numit ast-fel de la dou6 fabrid de t5,bacarie asezate la E. de lac, este
asezat la 3 km. spre N. de Constanta, langa satul Anadolchia are o suprafala de apr6pe
1.00 hectare. E tnconjurat de stuf si produce pesce in mica cantitate.
') Detaliat se va vorbi despre acest cap la descrierea oraultil.

www.dacoromanica.ro

212

El nu comunicA Cu Marea, de si este frte aprpe de ea, de care se desparte prin

dune, pc care trece druinul AnadolkioI-Mamaia.

Fig. 30.

Capul Midia. (Dup5.. Peters).

IX. Lacul St-ghiol (lacul de lapte), ce se intinde lrgin(luse de la S. la N. de-alungul

c6steI MriI, de care e desprtit prin fsia nisipsti maI sus descris. Largimea de S. a
laculuT este de 11/2 km. i chiar maI ingust, iar la N. de 4 km., lungimea luI de la N.
la S. este de 8 km., iar suprafata de 20 km. p., se termin dare N.V. printeun golf miltinos i acoperit cu trestie, care se intinde pang apr6pe de satul Cogea-Ali. Pe trmurile
sale sunt asezate satele Palaz Canara la V., Cogea-Ali i Mamaia la N.

La Canara (in turc. stanch...) lacul este tOrmurit de terenurY calcar6se, cad se exploatza

pentru portul Constanta. O linie de drum de fier este construitit anume in acest scop ').
Lacul produce peste in abondent si de tot felul, pe tilrmul s vestic sunt i dou6
eherhanale intre Palaz i Canara. Natura Ormulul Vestic este pietr6sti., spre N. si S.,
mrstinds; iar cel de E. este nisipos.
In lac, in fata satulu Canara, departe de la trm de 100'n se afl mica Instila
numire care dupd prerea D-luI Opreanu (fost prefect al judetuld Constanta), i s'ar 11
fost &IA de un Englez, pe cnd se Mew drumul de fler Cernavoda-Constanta. Se pare
c chiar Mommsen atribuie unui Englez acst denominatiune, care in orl si ce chip nu
se pte atribui, de cat unor vremurT mult maY apropiate de not
Lacul are in multe puncte o adAncime destul de mare; marginele luI sunt lipsite de
arborT, numaI la un loe se observA 7 salcit Insula e inconjurat de trestie, i aeoperit
Cu stejarY secularr, printre carT puff slbaticY, fagiI si vita care dd r6de miei, impreund
Cu cucuta dati insuld un aspect frte slhatec. La mijlocul insuler o grmadd mare de
') A se vedea partea geologic, economic& *1 descrierea portuluT Constanta.

www.dacoromanica.ro

213

pietre transportate acolo din trecut, probabil pentru vre-o constructiune In perimetrul
insuleY, care nu e maY mare de I km. p.
Populatiunea insuleY, formath din sute de vulturY, de corbi i porumbeY shlhatecI, trhesce

nesuprat de pusca vinOtoruluY, la cel maY mic sgomot se Invartesc imprejurtil si pe

dcasupra copacilor, umplnd aerul cu glasul lor asurzitor, asa cs este imposibil a sta maY
mu1t6 vreme pe insula i).
De-a lungul csteI V. a laculuI Stit-ghiol trece soseaua Constanta-Tulcea. Valea este

strabatutO de la E. la V. de drumurile cad duc de la Palaz la Hasancea

(basinul V. Danubian), de la Cariara
acelas basin).

i Horoslar
Cogea-Ali la Horoslar, Nazarcea si CaraLai' (In

Ramificatlile S. ale dluluY Cara-kidf, desparte lacul Stit-ghiol de :

X. Lacul Taaul

inconjurat de Muffle Tasaul la N.E., care '1 desparte de lacul Gar-

galik, dlurile CicrAkcY

k3i

CarakioY-bair la S.V.

Forma sa 'Ate fi asemanata cu a und triunghiii isoscel cu basa (4 km.) spre S.E.,
desprtit de Mare printr'o fsie de dune lat, de 1. km. si cu vrful dare N.V. (lungimea
de 10 km.). Se terminh care N.V. printr'o regiune mlastimish acoperit cu trestie, unde
se vars.rIul Casnicea. Adancimea sa variaz, Intre 25 si 40n1, lar suprafata de 1200 hect.
In partea Sud-Vestica, lacul contine o mic insul stanc6s6,
Lacul produce in abondent tot felul de peste. Peschritul formz6 una din principalele ocupatiunI ale locuitorilor satelor asezate pe t6rmul sgri : Caracoium, CikrakcY, la V.,
Tasaul la N., ahman la E.
Malurile sunt In general jse, afar de cele de la S.V. i N.E., uncle ramiflcatiile
lurilor CarakioY-Bair i Tasaul, fac malurile 'nalte i stancdse.
De la Canara merge spre N. drumul care las In drpta Cogea-Ali, duce la CikrkcY,
acest drum se continua spre N. pn, In soseaua Tulcea.
Tot de la Canara merge catre N.V. la Caramurat (basinul V. Dundrean), soseaua
Constanta-Hrsova. Acest sosea la jumMate distanf este tdiatA de drumul care vine de
la Alacapu-NazArcea, paralel vi Cioban-dere (basinul V. Dunhrean), duce la CikrakcY.
Pe Ormul V. al laculuY merge drumul Mamaia-Cara-Koium-CikrkcY la Ester.
Pe t6rmul S. trece prin dune soseaua Cicrakci-Cara-Koium-Gargafic, din care se desface la ccida S.E. a laculuI, drumul care merge prin ahman la Tasaul si se unesce spre
N.V. cu soseaua Constanta-Tulcea.

Pe Ormul S.V. al laculd se deschid doub' van

Valea Cikrdkei, Insotita de un mic pariil, care izvorhsce din plele S.E. ale &lulus( CarakioY-Bair, se IndreptO spre N., are un curs de 1'/2 km. si se vars6 la 1'12 spre S.
de satul CikreikcY.

Valea deschis de acest petriti se intinde care N.-V. pe la sat si are o lungime de

3y2 km., o directie N.V.-S.E., corespunde vtilY Caramurat. Pe ea merge soseaua CikrakcYCaramurat.
Valea Dolufacd, care vine din pilele N.E. ale dluliff Ilan1A-Bair, se indrpt, de

la N.V.-S.E., are o lungime de 4 km. si se deschide pe Ormul N.V. al laculuY la satul

prsit Dolufaca.. Pe ea merge drumul Dolufac-Ester.
XI. RTul Casamcea de s,4i este un afluente al laculul Tasaul, dar prin lungimea cursu(80 km.) si prin basinul ce ocupa (600 km. p.), fiind pus In al doilea rang dup,
lui
Taita, intre riurile earl' brzdzil, Dobrogia, udnd teritoriile ambelor judete, basinul sal
p6te fl considerat separat.

Riul Casarncea (turc. sf. Dumitru), isvorAsce din dou parliase din plele S.E. ale
&lulus( Periclic, ambele numite Aaslii-dere, se unesc pentru a curge de la N.V. catre S.E.
deseriind prin padurY un arc de cerc intors care E. Esind din pdurY la N.E. satuluI Alifak, incepe a se numi parlul Sulfaru, strabate satul Alifaka, la S.V. de care incepe a
se numi pdriul Casdrncea, se Indrpt In directie generala N.E.-S.V., pn la comuna Ca') Dupd Amante Bruto. Ovidin In exil. Traducere de Clelia Bruzzesi. Bucuresci, 1885, p. 57-61

www.dacoromanica.ro

214

samcea, printre Muffle: Alifaka i Saxancairac la E., care '1 despart de pariul Beidaut.
Dlurile Coru-Bair i Turbencea la V., '1 despart de Hui Enisaral. (basinul V. Dunarean).
De la Casamcca, riul se indrpta catre S. pe la satele Caceamak i Kiuciuk-KioI, piina
la 1\16ra CocneY. (confluenta sa cu parlurile TerzekioT pe drpta i Ramnic pe stnga),
curge printre dlurile : Sulugeac si Kiuciuk-Kioi-Bair (acesta din urma 11 desparte de pa,
dui Ramnic) la E., dlul Dulgherul la V. il desparte de EnisaraT, iar dlul Arman-Tepe
desparte de pariul afluentele sail, Terzekiol.
De la 1\16ra CocoineY, riul Casamcea, T schimba directia de la N.E. catre S.V., intra
In judetul Constanta, prin care curge o lungime de 4 km., formeza apor limita Intre judetele Constanta i Tulcea pe o lungime de 2 km., pan la confluenta sa cu pariul Tocsoff,
de unde intr in judetul Tulcea prin care curge o lungime sinulis de 51/2 km., udand satul
Chirislic, iar de la confluenta sa cu pariul Chiri1ic, taie limita judetelor, eurge prin judetul Constanta, ud satele Seremet i Palazu-mic, la 5 km. spre S.E. de care se arunca
In partea N.V. a laculul Tasaul, dupa ce a curs in partea inferi6r6 printre dlurile: TasliCulac, Veli-Tepe-Bair, Cascalak-Bair (care 'I desparte de basinul riulul Duimgi), Cara-Tepe
si Cara-Oba la V.; dlurile Manc-Orman, dlul Tepe, Cara-Tepe-Bair, Chirislik-Bair, Seremet-Bair i Beris-Tepesi la E.
Riul Casamcea se maI numesce Tamul-dere, dupa numele laculuI.
Cursul sail este in privinta lungimeI (80 km.), considerat ca cel d'intaI in Dobrogia ;
sub raportul debituluT de apa vine dupa Taita.
Iutla curentuluI in cursul superior este de 2m pe secunda, in cursul inferior de 0.50.
Malurile sale, mal ales cel drept, este 'nalt i stances, in cursul superior al rIuluI pang,
la Kiuciuk-KioI, iar in cel inferior numaI la Chirislic i Seremet.
In cursul s, riul formza mal multe iazurl: La S. de satul Casamcea, la S. de Caciamak, iazul numit Mra lur Hagi-Mamet, la satul Kiuciuk-Kio, la Chirislik, Seremet
PalazU-Mic.

Basinul riuluI Casamcea ocupa al doilea rang in Dobrogia, are o suprafata de 600
km. p., si este coprins intre dlurile:
Cara-KioT-Bair, Beris-Tepesi, Bilarlar-Bair, Kos-Tepe-Bair, Hagi-Bairam-Tepe, Insiratele, Cartal, Dulgheru, Turbencea-Bair i Tausan-Orman la V., Ali-Faki, Saxancula, CaInan-Bair i Caskalac-Bair la E.
ragea-Punar,
Pe valea acestuI rib' merge drumul, care desfacandu-se din soseaua Constanta-Tulcea
la N.V. de podul de piatra, trece pe la Palazul mic, Seremet, Chirilik, Kiuciuk-KioY, Caceamac, Casamcea, Alifaka, urea culmea dlurilor Periclic i Dolama, cobelra in valca
padurds Periclic-Culac la Baspunar pe valea riuluI Slava-Russc, dupa ce a taiat soseaua
judetna pe la Casamcea.
Rful curge paralel cu Eni-Saral, cu unja despartit6re a apelor celor dou basine si
Cu limita intre judetele Constanta i Tulcea. Afluentir i vale acestuI r sunt:

Pe drpta, de la V.
1.. Sasli-Culac, vale mica, are o directie N.E.-S.V., trece prin satul Ceaus-ChioI, are o
lungime de 2 km.; se deschide maI catre N. de satul Alifaki. Prin ea merge drumul Alifaki-Ce,a,uschio la Baspunar, peste culmea dluluI Periclic. Este opus a vaiI Hagi-Omer (din
Versantul Vest-Dunarean).

Curu-Derea, vale mica insotita de un pariii, care isvorsce din pelele S. ale dluluI Coru-Bair, se indrpta catre S. in directie N.V.-S.E., curge pe la pelele moviler Ros-

culet, asezat la V. sa, dup un curs prin campie de 3 km., se varsa in riul Sulfaru
(Casamcea), la mijlocul distantef intre Alifaki la N. si Cas'amcea la S. Pe valea sa merge
drumul Casamcea-Calfa in versantul Vest-Dunarean, dupa ce a trecut dlul Coru-Bair,
Valea corespunde vair Sulugeak-Dere.
Valea insolitti de parlul Caciamak, ja nascere din p6lele S.E. ale dlultif Dulgherul
se indrpta. cg.tre S. in directie N.V.-S.E., si dupa un curs de 2'/2 km. se deschide in satul
Caciamak (Cala Rosculet).
Pdriul din vaile in pretungire Cartal-Terzechia. Valea Cartalut la nascere din plele

www.dacoromanica.ro

215

S.V. ale &Mid Dulgherul, se indrpt in forma unui arc de cerc intors are V., in diFeche N.V.-S.E., trece pe la satul Cartal-Seleu, iar de la Terzechiol incepe a se numi
valea Terzechia PAriul nu incepe de cat de la satul Cartal-Seleu FA se vars la M6ra Cocdnet, dupg ce a trecut pe la Podal lui Gogea-Amet. Lungimea totald a vailor prelungite,

este de 20 km., din care riul strabate flume 12 km.

Dlurile Dulgherul i Arman-Tepe aezate la E., desparte valea de acoja a 01110 Cascimcea, iar dlurile Cartal i Iniratele o desparte de valea EnisaraY, ele sunt aezate la V.
Valea este urmat6 de drumul Mra-Cocenel-TerzechioI-Cartal-Seleus, trece peste linia
despartit6re a apelor pe dlul Cartal FA duce in basinul V. Dunrean, la satul Dulgherul.

Ea primesce maI multe vi tertiare.

Pe drepta:
Tasid-Dere, vale mica, insotit de un petriia, are directie S.V.-N.E., o lungime de
2 km. i se deschide nitre Cartal-Seleu i Terzechiol.
Valea-cu-Pietrile (Tafidc-Culac), vine din dlul Iniratele, are directie N.E.-S.V., o
lungime de 31/2 km. ;4 se deschide putin la N. de satul Terzechia
Pe stanga:
Valea Mandalac-Dere, are directie N.E.-S.V., lungime de 2 km., se deschide in fata
vil Ta1A-Dere.

Micile vai intrunite Sasdc-Culac fi e) Sasa-Coral, ail o directie N.V.-S.E., se deschid

in fata vii Cu pietrile, dup ce a lsat ctre N.V. movila Memendeni-Tepe, care o desparte de precedenta.
Valea Ceatal-Orman set Pantelimon, plc din p6lele S.E. ale dlulur Hagi-Bairam-

Bair, se indrpa catre E. printre dlurile Man-Coru, pe sanga i Tepe pe drpta, trece
prin satul Ceatal-Orman (sat" Pantelimon). Are o lungime de 7 km. Se deschide la 2 km.
mal la S. de Mera-CoctineY. Malurile sale sunt inalte i rAp6se. Valea este urmat de un
OHO Cu ap maI tot timpul anuld, precum i de drumul Ceatal-Orman la Saragea, in
valea Eni-Sara.
Valea Chirilic, la nascere din p6lele N. ale dluluI Ko-Tepe-Bair, se indrepa de
la N.V.-S.E., printre delurile Tepe, Cara-Tepe-Bair la N.; Ghelingek-Bair

la S. Are o lungime de 12 km., malurile in partea inferi6r6 sunt inalte i stAnc6se, se

deschide la 1 km. spre S. de satul Chirilic i primesce pe drpta :
Valea Odi-Culac, care nasce dintre Ko-Tepe-Bair la N. i Ghelingek-Tepe la
se indreptd de la S.V.-N.E., pe la satul Ghelingek i are o lungime de 4 km.

S.,

Ghelingek este un nod de drumurY, ccl garb,' de drumul fla,rova-Constanta, converg

ctre acest sat o multime de drumurI care'l lg care N.E. cu Chirilic, N. cu CeatalOrman, S.V. cu Kior-Ceme, S. cu Bilarlar (Dorobantul), DanachioI (Carol I), la S.E. cu
Pazarli i Esterul.
Mica vale Seremet-Culac, are o directie S.V.-N.E., printre delurile Chirilic-Bair, la N.,

care o desparte de valea Chirilic, Seremet-Bair la S., o desparte de Visterna. Lungimea

el este de 2L/2 km., se deschide la 1 km. la S. de precedenta.
Valea deschis de Apa Visterna, care isvorsce din plele S.E. ale dluluI BilarlarBair, la satul Ester, prin care curgand se indrpt de la S.V. ctre N.E. i se vars la 2
km. spre S. de satul Seremet.
Valea deschisd de acest ritl se numesce &Ilea Estera, care la nascere din GhelingekTepe, se indrept catre E., pe la satele Pazarlia i Esterul, de uncle insotesce cursul pariuluI Visterna.
Dlurile Ghelingek i Seremet o mrginesc la N., iar dlurile Bilarlar, Caramurat i
Beris-Tepesi, o mrginesc la S.
Lungimea eI este de 11 km., din care pAriul parcurge numaI 5.
Pe ea merge drumul de la Dolufaki la Ester, Pazarli i Ghelingek, este taiata de maI
multe alte drumurI, maI principal este drumul Harova-Constanta.
Valea Palazu-Mic, ja nascere din dlul Caramurat, se indrept de la V. la E. i
se deschide dup un drum de 5 km. la Palazul-mic.

www.dacoromanica.ro

21.6

Valea e urmat de drumul Palazu-mic-Ester.

Pe stanga de la E., riul Casamcca primesce :
Valea Sulugea, nasce din dlul pAduros Caragea-Punar, sub nu mole de Culakalcea,
se Indrpth de la N.E.-S.V., pc la plele d6luri1or Saxancula i Sulugea, asezate pe partea
drptil (N.) si dupd un drum de 16V2 km. se deschide la 2 km. sprc S. de satul Casamcea.

Este tdiatd de mar multe drumurY, earl pun In legdturd valea Casamcea cu satul
Sarighiol.

Dere-Dikili-Ta;c-Akeak, este o vale care ja nascere din plele V. ale delulur lucrTepe-Bair, se Indrpld de la N.E.-S.V., avnd pe sanga (la E.) dlurile Iucr-Tepe-Bair
Kiuc:uk-Kiol-Bair, care o despart de valea Ramnicu, iar la drepta Tas-Tepe-luk o desparte de valea Sulugea.
Lungimea el este de 16 km., se deschide la Kiuciuk-KioY si e Wald de maY multe
drumurY, earl' pun in leghturd valea Casamcea cu Ramnic.
Valea deschisa de pecriul Rnnic. Pciriut Minnie ja nascere spre N. de satul Ramnicul-de-sus, curge prin acest sat si cel de jos. Are o directie N.E.-S.V., curge prin satul
Culelia, unde face un cot cdtre V. si dupg un curs de 12 km., se varsd la Illcira-Coedner,
In fata confluente I parlulur Terzechior.
Valea acestur paritt pan la Ramnicul-de-sus, se numescc Minnic-Dere. Muffle Kiuciuk-KioY-Bair i IucY-Tepe-Bair o despart de valca Dikili-Tas-Alceac, la E. e mdrginild
de dlurile Zandan-Bair, Rmnic-Bair i Tasla-Culac.
La Ramnicul-de-sus converg 3 vY:
a) Sarighiol-Vest-Dere paraleld cu :

4) Valea Curt-Balde, ambele a directie N.S. si o lungime de 6 km. fie-care.

e) Curu-Dere, care ja nascere intre Movila-de-Piatrd (la V.) si Zandan-Bair (la E.).
acesta o desparte de valea Sarighiol-Est. Are o directie N.S., merge pe la CAsla-lur-Ion,
Prin aceste vl, call nu sunt de cat continuarea Nordic:A a Will' Ramnic, merg diferite drumurr, carY unesc Ramnic cu Sarighiol (la N.E.) i Cail-Dere (sat la N.). Pe valea
Ramnic merge drumul Ramnic-de-Sus-Ramnic-de-Jos-Culelia-Valea Casamcea.
d) Sarighiol-Est-Derea, ja nascere dintre dlurile Caragea-Punar la V. si Sarighiol la E.;
la satul Sarighiol prin care trece, se indrpth de la N.E.-S.V. Se deschide la Ramnic-de-

Jos, dupd o lungime de 12 km., in ea curge pariiasul cu acelas nume, care nu e maY
lung de 2/2 km.
Dlul Zandan o desparte de Curt-Balac i Curt-Derea, iar despduritele dlurY Sarighiol
Iaram-Meselic o despart de valea Beidaut ; Ramnic-Bair o limitzd care E.; este tdiatd
de mg multe drumurr, earl' unesc valea Ramnic cu valea Beidaut ; satul Sarighiol este

punctul de convergen.
Valea petriului Tocsoff.

Petriul Toesolf isvordsce din ramificatiile dlulur Ramnic, valea ce strdbate se numesce Cuiu-Culac, ea are o directie N.V.-S.E., merge pe la Cala Zaharia TitcY si pe la
satul Tocsoff, la Nord de care este insotitd de parlii. Are o lungime de 17 km., din care
parlul parcurge numal 6 km., se deschide la 2 km. spre N. de satul Chirislic.
Primesce in drpta :
a) Taski-Culae, are o directie N.S., lungime 3 km., se deschide la satul Tocsoff.
Dlul Tasla-Culac mrginesce valea la V., iar Veli-Tepe-Bair si Biiiuk-Cogelak-Tepe la E.

Pe vale merge drumul Tocsoff-Inan-Ccsme.

Valea Aliehulac-Derea, la nascere din p6lele S. ale dluldi Caskalac-Bair, se indrptd de la N.E.-S.V. Dlul Alichulac-Bair o desparte la E. de valea Alciak-Derea. Are
o lungime de 13 km., din carY numaY 2 sunt udate de un mic pr, numit Apa Aliehulac.
Se deschide la 1 km. spre S.E. de satul Seremet, apr6pe In fata confluentiI apeY Visterna.

Valea e urmatd de drumul ce duce la Cogealac de la Seremet.

Valea Akiak-Derea paraleld si la S.E. de precedenta, are o lungime de 5V2 km.,
o directie N.E.-S.V., merge pe la satul Cavargic, la S. de care se deschide. E urmatd de
drumul Cavargic-Cogealak

tdialii de drumul Palazul-Mic-Cogealak.

www.dacoromanica.ro

217

In lacul Ta4au1 se varsd pe marginea N.-Esticd :

Pdriut Ta,caul, care deschide valea cu acelm nume, lungd de 61/2 km., din care riul

nu parcurge de cat 3 km. Directia viI este de la N.E.-S.V., merge pe la satul

care este udat i de pariti si se deschide la S. satulul.
E mrginita la E. de dlul Taaul-Sarti, iar la V. de movible Mokan-Iuglun-Oba
Cara-Oba.

Pe o parte a vail' merge oseaua Constanta-Tulcea, iar fundul e urmat de drumul

Tasaul-Peletlia.

XII. Lacul Gargalik desparta de lacul Tasaul prin ramificatiile sudice ale &luid Ta11 desparte de
Maro; catre Sud o fa.,ie de dune 11 desparte de Mare ; pe aceste dune merge drumul de
la Cara-Koium la Cara-Harman.
Suprafata sa este de 200 hect., adncimea de 10m.. Forma sa smAnd cu o para, cu
c6da spre N. Lacul produce pete In abondentd, pe malurile sale sunt mal' multe kerhanale ; venitul apartine Statuld.
Satul $ahman e mezat intre acest lac fl Ta.5aul, sa(ul Gargalicul-Mic e aezat pe
ttirmul N.E. al laculuI.
In el se varsd :
Pdriul Gargalic, care deschide valea cu acelm nume, care ja nascere Impreun
cu pariul la N. de satul Gargalicul-Mare pc care '1 udd, are o directie de la N. la S. :;4
1-tul numite Sahman, la E. este mrginit de dlul Movila Clddril, care

o lungime de 5 km., el se varsd In c6da N. a lacula

S.

Valea e urmata de drumul Gargalic-Peletlia.

Pe Ormul N.V. al laculul se deschide :
Valea Tagala, ce vine din dlul Taaul-Sarti, descrie un mare arc de cerc spre
i are o lungime de 7 km. 1 directia general N.V.-S.E.
Este tdiatd de drumul Tmaul-Gargalicul-Alare.

e) Cs5sta Intre Midia i Gura Buazului.

Intre lacul Gargalic i capul Midia se afld Colpa Bumbac (numit i Ponme), este o
veche mlatind, care inconj6rd de telte pdrtile capul Midia. Pare a fi rrn4itele laculuI
Sinoe, care probabil s'a Intins pan& aci. Terenul ridicandu-se treptat, acstd mla9ind
aprdpe a dispdrut i tinde a dispare pe fie-care an, din causa evaporatiunif apeI.
De la capul Midia, c6sta MariI are o directie generara' de la S.V. cdtre N.E., ea este
j6s6 i acoperit cu dune. La 7 km. 800m, de capul Midia se af15, gura Buazului, cea
de catre Sud scurgere a laculd Razelm.
Gura Buazulut nasce din impreunarea a dou6 garle de scurgere : Balta-Mare, care
incepe de la oida S. a laculur Sinoe, la 2 km. spre N.E. de satul Caraharman, udd acest
sat, se 1ndrptd cdtre S.V. i are o lungime de 9 km., iar aclancimea de 21n* ;;i ldrgimea
de 15m., ea se unesce cu garla Balta de Mijloc, cu care face catre S. un unghiti feIrte ascut/f, are 8 km. lungime. Amandou se unesc la 1'12 km. mal inainte de a se varsa in
Mare la gura BuazuluI. Regiunea ce strabat aceste dou garle este nisip6sd.

f) Lagunele.

XIII. De la gura Buazuld se intinde catre N. regiunea cunoscut, sub numele de

Laguna Razelm, pe o lungime apr6pe 90 km., pand la Sf. Gheorghe.
Sub numele generic de laguna Razelm se intelege grupul celor 4 lacurI marY,

conjurate de alte 8 mal miei cu care stati in legaturd, despdrtite intre ele i. de Mare
prin 11.5iI de mlatine i dune, regiune care ocup ttd partea N.E. a Dobrogier la S.
Deltd, cu o suprafatd de aprpe 1500 km. p.
Acsr suprafatd se imparte apr6pe in dou partI, uscat i mlatinI i o parte lacurl,
28

71800

www.dacoromanica.ro

218

ast-fel: Laud RazeInt 36.000 hect.; lacul Golovila 6.800 hect.; lurid Zmeira 5.600 hect; lacul
Sinoe 16.400 hect., iar cele micl: Nod Tuzla 1.400 hect.; &end Golovija (numit ,si, Bugeak)
400; Babadag 2000; Agighiol 300; Sarinasuf 500; Dranova 2.200; Malceano 300; Pirits/ca 500
hect. Restul 96.600 hect. mla5tine si dune.

Prin origina lor, aceste lagune represint un frte mare golf al MariT-Negre (p6te
cel ma intins), care se intindea data pan d'asupra orasulur Babadag. Acest golf a tost
Inca din stadiile cele mar timpurir ale formatiunir defter Dundrif separat de Mare, prin
clunele formate de nisipurile aduse de fluvia la gura sa.si transportate In urma de valurile
Wadi in directia S.V., normar, vnturilor celor puternice, earl sufl. aprpe 70 zile pc an
In Marea-Ngrd.
Cstele acestur lac not" de sigur destul de add= pe atuncr
muntilor Babadag, fiind inalte si drepte.

erati formate de seria

Razelmul a servit mult timp ca unul dintre cele mar principale locurI de addpost al
corbiilor ce veniati in Marea-Ngr, si era unul dintre cele mar insemnate porturr genoveze, dup cum ne aratd diferite ruine aflate pe malurile sale, cum Eraclea lAng6. EniWa,
Cetatea Bisericuta in dreptul capuluI Dolojman, Cetatea veche In dreptul Caranasuf etc.

Fig. 31.

Vederea cetatiT Heraclea. (Pupa K. F. Peters).

Nu sciti, (filed i ast-zr in urma unor studir seri6se, nu s'ar putea face Razelmul
iarki navigabil, atuncr ar deveni cu sigurantil cel mar mare port al MriI-Negre.
De abia in timpurile din urm, dup, Peters% prin secolul XV, and in locul dominatiunil genoveze a venit dominatiunea turc6sc si s'ati taiat pdurile, care acoperiati frumoil munt,I inconjuratorr, ne mar flind un equilibru intre precipitatiunile atmosferive si
crosiunea muntilor din prejur, CantittT marl' de materir parnnt6se erati purtate de curentele formate din plie inteinsul, asa c incetul cu incetul mare parte din laguna sa s'a
mat, prefacndu-se In mla.,tinf sati srturi nefertile.
Dar si nisipurile aduse de canalul Sf. Gheorghe, care pe atuncr se varsa In Razelm
prin 3 gurI corespunOt6re actualelor Dunavq, Tare ( i Cernel i earl formail intre ele o
mica delta, ca cea a bratulur Kilia, ati contribuit la umplerea uneI marl part)" din Razelm
si a separat o mare buca,td din el, corespuni;ltre ast.-zr laculuI Dranov.
Asta-zI to:Ste ace,ste lagune at mar r*Ornas numar prin 3 deschic,16turr in legaturd Cu
Marea: Portila, Piritsca i Buazul, din care prima este cea ma principal; ea are in
timpurr normale, cAnd apele cresc, o adncime de 2'/2 pici6re (0m,760); prin ea se scurge
') Karl F. Peters. Grundlinien zur Geographie und Geologie der llobrudscha.

www.dacoromanica.ro

219

prisosul de apa, care vine din Dunare prin Dunav6t 0 din riurile ce primesce pe c6sta sa
occidentala.

Cu putin timp inainte, gura Portita era cu mult mar adnca, Lt a, ca corabir de un
mic tonagia puteaa ei prin ea in Mare, oferind ast-fel locuitorilor din satele de pe langa
Razelm o deschidere, prin care sa se pt pune in legatura cu comerciul mare. De vre-o
calY-va anI in urma apele descresc necontenit i in anul 1894, Portita a fost cu totul inchisa
pc o distan ta de 850m.
A doua comunicatie principal a Razelmuld este cu Dunarea (canalul Sf. Gheorghe),

prin ambit Dunaat. Acest canal are o largime in tot lungul ha cam de vre-o 5m, numaI
la gurile sale 1)0:Ste sa aiba 15m. De 0 are o mica distanta de parcurs, totusI, din causa
multimei de cotiturl ce le face (47 in total), are o lungime frte mare de apr6pe 45 km.
Cu citI-va anT in tiring Dunavtul avea destula aria, aa c puteaa trece prin el bard
marl, bine incarcate ; pescariI, maI cu sema de pe Razelm, trimeteaa vanatul lor prin
el la Sulina, Tulcea i Galati', aa ca era de mare insemnatate pentru comerciul cu pescarit
Asta-zI acest canal este in adevr in unele locurl destul de adanc Inca, in multe locurI insa
este a..5a de malit, ca nicl macar o iota, pescarsca ura, nu maI pte trece prin el; curentul despre Dunare ne maI fiind acum de cat frte slab, alimentarea RazelmuluI cu apa
dulce prin Dunavt a incetat aprpe cu desav8r0re, i prin acsta s'a dat cea mal mare
lovitura pescdriel din Razelm ; iar transportul petelul se face acum cu carutele papa la
Tulcea sari Braila.
Adeincimea RazelmuluI este in termen media intre 2-21/2m la mijlocul laculuI; lacul
Babadag e ceva maI adnc. Sondagele facute pe liniile Jurilofca-Gura-PortiteI SarinasufGura-DunavluluY, pe un timp cand nivelul apelor era f6rte mic, aF2a ca in timpi normalY
trebuie s socotim inc, 0.50 cm. mal mult. De alt-fel aceste adancimI corespund cu adan-

cimele date in harta de navigatiune frte bura

detaliata a capitanuluI de flotila en-

Spratt').

La Gura Dunavtulul adancimea e ma de mica, in cat cu frte mare greutate se

pte trece din Razelm in el.
Gradul de salinitate, depinde ca in orl 0 ce alta laguna in genere de cantitatea de
apa dulce ce intr in el, 0 de gradul de evaporatiune. In anul 1894, evaporarea flind din
causa seceteI f6rte marl i cantitatea de apa dulce adusa prin Dunavtlt, care e 'namolit,
fiind frte mica, chiar apr6pe nula, gradul de saraturA e frte mare. Din nenumratele
analise facute in vara anuluI 1893 in vre-o 30 puncte diferite ale M. Negre, comparate cu
datele geologuld rus Andrusoff 0 ale ChimistuluI Libidius, pe de alta parte, pentru Razelm
cercetariIe facute i comparate cu ale luI Peters ese, c in termen media apa laculuT
Razelm are o greutate specifica. de 1.011, lacul Babadag mime 1.009-1.010, decI e mult
mg dulce. Observatiile luI Peters cat 0 cele mal recente asupra determinariI specifice a apeI
laculuY Razelm, s'ati facut in timpul verel, cand evaporatiunea era la maximum 0 cantitatea

de apa dulce adusa prin Dunav't minima; de aceea se explica acsta concentrare atat
de mare, apr6pe egala cu apa Marif-Negre.
In privinta temperatura Razelmului nu s'a putut face nicI o observatiune, se p6te
spune numaY, a in timpul ernelor frigur6se pte ingheta cu totul.
Fauna ssi flora corespunde naturiI apeI, adica o fauna salmastra,. Printre plante se
gasesce mar cu sema Zosterina marina 0 Uva lactuca, ca mar principale i abondente.
Ca animale maI caracteristice sunt frte multe conchiliI, diferite speciI de cardium,
dreissena, polimorpha, etc.; un mic crustacea, edotea emarginata, pe care pesc,a,ril ru0'
11 numesc macrusa, 0 le e mare duman, cad le mananca instrumentele de pescuit. Se
mal gasesce Palaemon squilla (creveta) Polybius, etc. etc. Cea maY bine representata este
grupa pescilor. El se divid in pescI carI vin din mare (pentru reproductie), pescI earl vin
din Dunare i pescI stabilI in lac.
') Sprati. Cartea de navigaliune a sa pe lacul Razelm, conultatti, cu mulL folos de K. F . Peters in
scrierea sa.

www.dacoromanica.ro

220

Speciile mai numPrse sunt: Cambula (Pleuronectes fiessus), Guvidiele (Gobius niger,

G. Bathracocephalus), Barbuni (Mullus barbatus), Sardelele (Engraulis encrasicholus),

Salaul de Mare (Lucioperca volgensis), Salaul de Dunare (Luc. Sandra), Crapul (Cyprinus
Carpio), Somn (Silurus glanis), Avat (Aspius rapax), Morunas (Aspius clupeoides), Platica
(Blieca ergyroleuca), Cosac (Abrausis balerus), Babusca sat" Taranc (Leuciscus rutilus)
tot felul de pesce alb.
Din Marea-Ngra intra in fie-care vara prin gura Portita pesciI migratorI: Chefalul
sta pana la Septembrie; Scrumbiile de
(Mugil Cephalus), sosesce pe la finele luI Iunie
Dunare (turc. Caraghioz, Clupea Pontica), Scrumbia de Mare (Scomber), Luferul (Teumodon
saltator), etc.
morunul, nisetru, viza, pa,struga. Cand functiona DuIn fine se mat prind, rar

navNul bine, in Razelm se facea o mare pescarie cu acestr pescf. Se mar gasesce de
curand un pesce Anguilla vulgaris, prasit in Durare de la 1886, de c,tre societatea Deutscher
Fischerei-Verein, sub ingrijirea contelu von Behr Schmoldow.
Pesceriile laculut. Inc," din vechime, unul dintre locurile unde se faceatl cele maY marl
pescari de pe cstele MariI-Negre, i pte chiar, fara exagerare, cele ma marl' din t6ta

Europa, este seria de lacurI i lagune. a laculuI Razelm. Acum 10-15 aril' in urrra (prin
1880), numrul pescarilor de pe acest lac, se urca aprpe la 10.000. Pe langa satele inconjurt6re, intre earl' sunt i frum6sele sate Jurilofca i Sarichia a caror locuitori se ocupati
aprpe exclusiv numal cu pescaria, maI veneati inca o multime de pescan i de prin satele
apropiate, de prin DunavOt, Mahmudia, din orasul Tulcea i chiar din Galan si Braila,
carl cu totI is gaseati aic': o ocupatiune f6rte rentabill
Cantitan enorme de crap, salati de Durare si de Mare, scrumbite, scrumbil' i chefal,
ha chiar morunl i nisetri, se prindeati in el, intrecand prin productivitatea sa tte celelalte pescari de lacurr din tab,' Europa.
Date statistice ne lipsesc din nefericire cu totul, pentru a arti,ta cu cifre marea productivitate a acestor lagune, dar ca ideie se p6te cita marturisirea until batran pescar
din SarichioI, care spune ca prin 1881, numa inteo singura zi tragand cu navodul a
scos 34.000 ocale vechl de pesce, care in majoritatea sa era .salatt de Mare.
In timpul vereI in lunile Iunie, Iulie si August, cantitan colosale de chefal strabateati
prin gura Portito din Mare in aceste lacurI, de unde, fiind pescuin se exportati prspetY,
saran sat.' afuman para pe pietele ConstantinopoluluI, OdeseI, etc.
De atuncI mncce pescaria acestor lacuri a inceput a scadea din ce in ce, asa ca
productivitatea lor a ajuns asta-zI la maI putin de o treime din cea ce era maY inainte ; din
nefericire, acsa scddere merge progresand, asa de repede, in cat suntem amenintan chiar

ca in scurt timp sa le avem complect despopulate. Numarul cel mare al pescarilor,

cari se hrania5 din pescarie in aceste lacuri, a scazut cu totul; iar locuitori satelor !neonj urt6re, aprpe cu toti pescan, saracesc necontenit ne mal remanandu-le ala speranta de

cat ca pte le va ma da Dumnezeti un an ma bun; mare parte dinteinsiI a inceput

deja a se deda la alte ocupatiunI ma rentabile, ca agricultura, crescerea vitelor, etc.
Marea productivitate a laculuI Razelm se datora ma cu srra la dou6 speci de
pescI; eel" stabilI, earl se hraneatl i reproduceati in el, ce earl veniati din afara (din
Dunare i Marea-Ngr6,) si se pescuiatl aci in cantitan colosale.
Despopulatiunea laculuI Razelm se datoresce la dou' felurI de cause: modului barbar
de exploatare i actiuniI agentilor naturalI: Dunarea, Marea si vinturile.

Statul, cbiruia apartin veniturile produse de aceste lacurI, le arendeaza unor 6menl,
cari nu sunt de meserie pescan; acestora nepunndu-li-se nicI o restrictiune asupra modulul i timpuluI de pescuire, intrebuintza sistemele cele mal barbare de prindere, cum
retele dese, prinO6nd ast-fel pana s i eel ma mic pesce, gardurile car inchid cumunicatia
lacurilor pe un anumit timp ; prinderea in timpul reproduceriI, cdrid pescif vin a'sI depune ouOle, tte aceste mijlce ati secat unul din cele maI marl' isv6re de bogatie
ale t'rir.

Lacul Babadag, care priniesce cate-va riurI, este dupa cum am aratat ma dulce de

www.dacoromanica.ro

221

cat Razelm, pescele atras de natura apeI vine a'$I depune ou6le In acest lac; atund se
inchide gura de comunicatie $i se princle liana $i cel maI mic pesce.
i cu Marea prin Portita,
Comunicatiile ce lacul avea cu Dunarea prin Dunav
asta-zI aprpe sunt inchise.
Lacul Razelm, pte fi comparat In privinta pescariilor cu lagunele de la Comachio
(langa Venetia) dar acsta comparatie este frte palida.
Lagunele Comachio, din delta fluviuluI Padul, sunt mezate intre cele dou brate
ale acestuI fluvitl: Po di Primaro $i Po di Volano, cu carI se pot pune In comunicatie
dupa vointa; de asemenea ele cornunic i cu Marea Adriatica printr'un canal sapat
anume in acest scop canalul Palota. Pescariile de la Comachio impreung cu cele de la
Grado, de langa Triest sunt considerate, ca cele maY marl i mal sistematice pescarif din
Europa, fiind nisce adevrate stabilimente naturale de pisciculturI.
Razelmul prin positiunea sa langa Mare $i gurile DunariI i prin comunicatia sa
Cu aceste dou, nu numaI c intrece cu mult la,gunele de la Comachio prin calitatile superire de pesce ce se prind In el, dar chiar i prin faptul ca suprafata sa este apr6pe
de dou6 orI mal mare ca acea a lagunelor din Comachio, earl' ail 39,274 hectare; inainte
productiunea sa era cu.mult superira col de la Comachio.
Canalul Dunavt avnd o latime de 5-6m, lua o portiune destul de considerabila de
apa din bratul Sf. Gheorghe, pe care o ducea in Razelm indulcindu-I apa.
Dupa Muszynsky trece In fie-care zi pe Dunare, in termen mediri, la un punct
inaintea CeataluluI 507,760,000 m.c. de apa, din earl I/3 (165,000,000) intra pe bratul Sf.
Gheorghe; din acestea, Dunav4u1 lua cel putin 1/1 oo parte, adica 1,650,000 m.c., pe care
II ducea In Razelm pe fie-care zi.
Din plusul de apa adus aci, se forma prin gura PortiteI un curent continuu in spre
Mare, restul de apa dulce fiind intrebuintat pentru a inlocui evaporarea.
In Mare sunt anumite specri de pescI, earl Indata ce simtesc o apa maI dulce, pornesc in directia de unde vine acea apa, mal cu seama in epoca reproductiuniI, cautand
loc sigur, unde sa-$I depuna ou6le, ast-fel ca cu totiI veneati In lacul Razelm, unde erati
p1,in$1 In cantitatI colosale.

Prin Dunav4 intra frte mult pesce din Dunare, mai cu srna in timpul apelor marl'
cand pescele cauta sa se retraga prin ghiolurt Asta-zi atat Dunavlul, cat i Portita s'ati
inchis

Cu

totul namolindu-se, i pesciI din Mara nu ma pot intra induntru, aa ca pro-

ductivitatea laculul, resultata din pescele de Dunare $i Mare s'a micsorat. Ceva mar mult
prin necomunicarea laculuI cu Dunarea,apa din el evaporandu-se, gradul de salinitate
cresce, ast-Idl eh" pesciI ne mai putand suferi vor trebui s piara cu totir.
Potmolirea bratuld Dunav6tul se datoresce formeI sale generale, cad pe un parcurs

de 45 km. are 47 cotiturI; apoI namolireI gureI sale de la Dunare; pe timpul Turcilor
exista un mic dig de lemn care impiedica acsta namolire, digul s'a rupt de apa $i nu
s'a mal reparat; In lungul canaluluI exista o multime de prib6ie, earl se alimentza
din apa canalulul; pescariI aui sapat garle earl' conduc din canal In balt1 alaturate, absorbind ast-Idl mica cantitate de apa dulce ce mar trecea pe Dunav6t, in fine una din
causele principale a inamolireI DunavtuluI sunt gardurile facute de antreprenorI in latul
canaluld pentru a opri i prinde pescele, cum este de pilda gardul situat la l'it km. de
la Gura SulimanceI; ca ultima causa este surparea malurilor canaluld de vitele locuitorilor satulul Dunavl.
Portita, gura de scurgere a laculuI in Marea Ngra, era ma de adanca acum cat
va timp, ca din harta luI Spratt se vede ca prin acsta gura corbir de mic tonaj puteati intra pe ea. In aniI din urma chiar, acsta deschidere exista inca de $i f6rte putin
adanca (numa dou picire = 0,604). Pe fie-care an gura Portita s'a potmolit Cu nisip,
aa ca acum e cu desavar$ire inchisa.
Astuparea guri Portita depinde In prima linie astupariI canaluld Dunavt, cad ne1) MiLtheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien, 1868.

www.dacoromanica.ro

222

fornandu-se in lac nici un curent, depositele pdmnt6se se mz i nisipurile aduse de

vnturI i curen ti formeazd dune ; apoi Marea Ngrd neav8nd jocurr maree, cari
transporte materiile pamnt6se aduse de fluvii la gura lor in interior, ele se depun la
gura chiar a fluviilor.
Dundrea care aduce zilnic 90.000 m.c. aluviuni, acestea sunt luate de curent i vdnturi in directia S.V. i ast-fel s'a transformat tot litoralul Sud-Vestic intr'o faie de dune,
care desparte basinul celor 4 lacurr, de Mare.
Pentru indreptarea acestel star ddundtre de lucrurl, ar trebui ea gura Dunavtulul
impreun, cu canalul, s fie redeschise i ast-fel formdndu-se un curent, ar forta .0 gura
Portitei s, se redschidd i adncescd. SA se construiascd diguri la N. gurii Portita, ca
ast-fel sa se impedice formarea aluviunilor, earl' astupd, acst gurd ').
Tte riurile ce curg pe clina Estic a Dobrogiei spre N. de Caraharmam, se varsd
fie direct in basinul acestor 4 lacuri, fie in cele inconjurdtre :
Apa Peletlia, ce isvordsce la V. de satul Peletlia, are o directie V.E., curge pe la
satul Peletlia 0 pe la Podul Dracului Negru pe IMO,' oseaua Gargalic-Caranasuf dupd,
un curs de 12 km., se varsd la c6da S. a lacului Tuzla. Valea sa e marginit, de dlurile
Duimgi la N. 0 Movila din T.drld la S., este tdiatil pe la capdtul se'll de V. de oseaua
Constanta-Tulcea, precum .0 de numer6se drumurl mai la Est, centrul fiind Peletlia.
Lacul Tuala, care comunica cu lacul Sinoe printr'o gurd ce se deschide intre
ultimele ramificatiunr V. ale dlulur Caranasuf la N. 0 Cetatea Veche la S.; el este desOAR de lacul Sinoe, printr'o fdie de pdm8nt nisipos ce se intinde catre S. de CetateaVeche, pang la satul Caraharman pe o lungime de 1.2 km. 0 o ldtime maxima' de 4 km.,
lar suprafata este de 3.000 hectare.
Lacul Tuzla cu o suprafata de 1.400 hectare, contine ap sdratd, care producea sare
prin captare; pa.n in 1887 statul avea 5 deposite de sare pe trmul lacului.
Dupg inundatiile din primdvara anului 1.897, am vizitat acsta peninsuld coprinsa
intre lacurile Tuzla i Sinoe pAnd la Cetatea-Veche ; cu marl' greutati i cu ajutorul
om bine cunoscdtor al locului, abia am putut pdtrunde printre inundatiile cad acoperiserd
ttd regiunea, unind ast-fel ambele lacurY pang la Mare. Mal cdtre N. terenul se ridicd
uor, aa c Cetatea se gasesce la o inltime de 13m, permite re-carr culturl, servind
de pdune vitelor locuitorilor din Caranasuf.
Am cercetat Cetatea, ale crei ruine acum cu greti se maY pot distinge din nisipurile
ce o inconj6rd, se mai pot vedea cdte-va prti de ziddrie ca un brat" intdrit in partea
despre uscat, de Ore-ce fortdrta e awzatd la promontoriul N.E. al peninsula facnd fatd
gurei Piritsca.
Am rmas trite() adevrat contemplatiune i nedumerire ! Cine scie, dacd sub ruinele
de astd-zr nu zace Istropolis, frum6sa colonie milesiand a secolulta VII inainte de Christos.
N'am nici un drept a me" pronunta cu sigurant; rmdne ca archeologia s. zicd ultimul
cuv6nt.

Mi-am petrecut nptea de 14 Iulie pe Cetate in coliba unor pstorY, unde am avut a
m' lupta cu o multime de tantarY i tduni, carr 'mi aduceati aminte de fabulsele lupte
ale luI Alexandru ce! Mare. Pte cd i fabula 1I are partea ei de adevr.
In dimineata zileY de 15 Iulie, incdrcat de amintirile trecutului glorios de alta data
al CetAtii,
am continuat drumul excursiunir mele.
La Duimgi, pe frmul apusan a lacului Tuzla, in locul vechilor saline ale statulta,
Ministerul Agriculturif a avut frumsa ideie de a planta o pepinierd, de salami ce ocupd

o suprafath de mai multe sute de hectare. Acum acsta pepinierd a devenit o pddure
deasd, bine aranjatd, care inveselesce ttd regiunea lipsitd de arborr, acest Saltar cum
o numiag armatele francese din 1854.
') Acest studia asupra laculuI Razelm 11 datoresc atemoriuluI D-luI Dr. Gr. Antipa, presentat MinisteruluI Domeniilor. Editie oficiala. BucurescI 1894.

www.dacoromanica.ro

223

Pduricea Ormuresce la varsarea sa

Duinigi-dereal).
Duimgi-Dere isvorsce sub numele de Inan-dere din plele S. ale dluluI Hagi-Avat-

Bair, se indrpta rna mntlil catre S. cu dire .tie N.V.-S.E., trece prin satul Inan-cesme,
de unde esind ja numirea de Duimgi-dere, trece prin satul Tariverde, unde taie soseaua
nationala Constanta-Tulcea, de aci se indrpta continuti catre E., trece prin satul Duimgi,
la E. de care se vars in lacul Tuzla.
Cursul skl este de 22 km. si are tot-deauna apa, malurile sunt jse pana la Inancesme, lar de ad "Ana la vrsare, inalte rap6se i stanc6se. Basinul s ocupa o suprafat
de 12.000 hectare si e coprins intre dlurile Inan-bair i Caskalic-bair la V., Haidan-bair
la E. Pe valea sa merge drumul Inan-cesme-Tariverde-Duimgi.
Primesce in stanga a) micul pari ce vine din fantaa Cainac, putin la N. de satul
Tariverde ; iar pe drpta b) Pru1 Cogealak, el deschide valea cu acelas nume, care nasce
din plele N. ale dlulut Caskalic-bair; se indrpta care E., in directie N.V.-S.E., curge
pe la plele dluluI Caskalic-bair asezat pe drpta, trece prin mijlocul satuluI Cogealak ;
inteun curs de 6 km. face maT multe cotiturI si se varsa la punctul de trecere al soseleI
Constanta-Tulcea prin satul Tariverde ; valea pariuluI este la inceput deschis apoI se
stramteaza in cursul luI, formandu-I malurile inalte i stanc6se, ea e tiata de mar multe
drumurr ce converg in Cogealak.
Valea insolit de parlul Caranasu f, care ja nascere din p6lele S. ale dlulusi cu acelas

nume, se indrpta de la V. la E., pe la satul Caranasuf i dupa un curs de 3 km., din

care parlul are numaI 2 km., se vars In lacul Tuzla, sari maI bine In golful laculuI Sinoe,
care unesce aceste dou lacurI.
Lacul Sinoe se intinde in forma alungita pe o suprafata de 16.400 hectare, intre
Caraharman si gura PortiteI. Comunica la S. cu Marea prin Canalul Buazuluf. O fsie de
dune numita Kituk cu o suprafata de 81 km. p. 11 desparte de Mare, lntre gura-BuazuluI
si gura Piriteaska, ce are o largime de 1500m, dar adancimea este frte mica (0.50 c. m.)
Catre N. o altd fsie de dune alungite 11 desparte de Mare, pan la gura Portita. Lungimea acestor (lune este de 9 km., lar in latime nu trece peste 800m.

Lacul, dupa cum am aratat, comunica spre S.V. cu lacul Tuzla, iar car e N. Cu
Zmeica i Golovita.

De cel d'intaI se desparte prin insula Curt-bel Vest, numit ti a lupilor, ce are o directie S.V.-N.E., o lungime de 10 km., suprafata de 75 hect.; catre S.V. un canal ingust o
desparte de uscat (Dlul Cale), lar la N.E. un alt canal o desparte de insula Curt-bet Est,
ambele aceste canalurI prta numirea de gura Sinoief.
Insula mlstins Curt-bel Est, desparte lacul Sinoe de Golovita, gura SinoeI aflatd
intre acsta din urma insul i Portia, face sa comunice cele dou6 lacurI Sinoe i Golovita.
In lacul Sinoe se vars :
a) Pdriul Casapchiol, ce isvorAsce din plele N.E. ale dluld Haidan, sub numele de
pariul Sariurt, curge printre dlurile Madem-Bair la N., Mormintelor, Coba-Iuk i AmzeSaisi la S.; de la isvor se indrpt ctre E., trece prin satul Sariurt, apol CasapchioI ma)"

la E., de unde incepe a se numi P4rul Casapchia. Are un curs de 12 km., malurile 'T
sunt inalte, rapse i stanc6se.
Valea e tdiata de mar multe drumurI ce converg spre Sariurt i CasapchioI, e urmata de soseaua Sariurt-Casapchiol. Soseaua Constanta-Tulcea taie de asemenea acsta
vale la V. de Sariurt.
Balta Zmeica se intinde in form triunghiulara pe o suprafat de 5.600 hect. Baza
triunghiuluI isoscel ctre uscat e formata de dlurile Cara-Burun, Acik-Suat si Cale, comunica spre S., dupa cum am aralat, cu lacul Sinoe, iar spre N. cu Golovita prin dou6
gurI numite Z2neica. O fasie de teren mlastinos i acoperit cu stuf desparte Zmeica de
Golovita.
9 Nu sci" din ce caus acst frumsit plantatie a fost lsat in piirtisire, aa ea In vara anului 1902,
nicT n'am mat" cunoscut locul pe unde trecusem cu 5 anT mal fnainte.

www.dacoromanica.ro

224

7. Lacul Golovila se intinde in forma de arc de cerc, la Nordul lacurilor Zmeica

Sinoe, pe o suprafata de 0.800 hect., comunica dup cum am aratat cu aceste dou, cu
Marca catre E. prin gura Portila, iar cu lacul Razelm catre N. prin gura Bisericula, larga
de 2 '/2 km., intre capul Dolojman ci punctul memit Bisericuta.

Tarmul sal N.V. este acoperit cu stuf, care '1 desparte de &end Golovita, numit
lacul Bugeaculu, ce ocupa o suprafata" de 400 hect. Forma acestuia este ill unghiri drept,
a card latura, Nordica se prelungesce paralel tarmuld laculd Golovita, in forma de garla,
pe la satele Canla-Bugeak, Pasa-Casla i Jurilovca, si se unesce la capul Dolojrnan cu
gura Bisericuta. Intre Irmul Nordic al Ezeruld i satele Ciamurli-de-Jos si Canla-Bugeac,
se intinde un camp frte productiv in suprafata de 300 hect., acoperit cu iarba si pasud.
El se numesce Tatld-Suhat adica Papaw dulce. In acsta campie se deschide valea
Culac, ce cob6ra din dlul Visterna, catre S. coprinde satele Ciamurli-de-Jos i CanlaBugeac.

Intre lacul Golovita

rmul Maril se afla lacul Malceano, de forma alungita, celsteI,

de care e desprtit printr'o fasie de dune.

Ezerul Golovila primesce dol afluentI destul de importantl prin lungimea cursuld
prin basinul lor, de aceea vom considera separat de basinul color 4 lacurI, aceste sunt
riurile Beidaut si Slava.

este important nu atat prin lungimea cursuld s, care este de

20 km., cat prin basinul ce ocupa o suprafata de 35 km. p., si prin aceia a pe valea
XIV. Riul Beidaut

ce el deschide tree drumurI earl' unesc basinul MariI-Negre Cu acel al Dunarri.

El e format din intrunirea a 3 pariiase ce isvorasc din culmea padur6sa a dluld

Sabie : Cavaclac-Cairac de la N.E., lung de 3 km., Testemel de la N. lung de 2' 2 km. , si
Durastl-Cairac de la N.V.

T6te se intrunesc la Sud de said Testemel, de aci curg catre S.E., Lida Beidaut,
lar me la S. unindu-se cu partial llagi-Avat, se nurnesee Hagi-Avat, se indrpta catre
varsa apele
N.E., Lida Poturu, iar de la Hamamgi isI schimba directia catre S.E. si
trite() mlastin formata la 2'12 km. de Ormul laculul. Malurile sale 'Ana la Beidaut sunt
rap6se si inalte, iar de aci pana la varsare curge prin campie. Dlurile care '1 tarmuresc
sunt : Iurtluk-Bair, Sari-Meselic, Durale, Movila Verde, Caraburun pe stanga (la N.);
Ce.sme, Cail-Dere, Ghiurgeamrak, Cogea-Bair, Peclic, Movila-Mare si Maadem-Bair pe
drpta (la S.).
Basinul si este coprins intre Platoul Dolama, dlurile : Cesme, Cairk-Cairac, CarageaPunar, Sarighiol, Hagi-Avat i Maadem spre V. care '1 despart de basinul Casamcea la
N. si de acel al pariuld Duimgi la S., iar dlurile Testemel, Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Eniceri, Cara-Burun la E., 11 despart de basinul Auld Slava-rusa.
Riul contine tot-d'auna apa, ; pe valea sa merge drumul Hamamgi-Poturu-BeidautTestemel, catre N., peste platoul Dolama se unesce la Bas-Punar Cu drumul ce vine din
valea Calfa, pe la Hagi-Omer in valea Slava la Bas-Punar.
Valea este tAiata la Hamamgi de soseaua Constanta-Tulcea.
Riul primesce in drpta :
1.. Valea plidur6sd Ciaranct, care are o directie N.V.-S.E., o lungime de 4'/2 km., marginit la S. de dlul Cesme, este taiatA spre N. de drumul Alifaca-Bas-Punar, iar la deschidere de drumul Testemel-Cail-Dere.
Valea Cail-Dere, urmata de un "Aria ce merge numal Ora la satul Cail-Dere, are
o directie V.E., printre dlurile Cairk-Cairac i Cail-Dere la N., Caragea-Punar i Giur-

geamrac la S., are o lungime de 5 km., din care numaI jumatate e udata de paria; pe
ea merge drumul Cail-Dere la Alifaca.
Valea plidurdsd numitel Dulgea, nasce din Will Caragea-Punar, are o directie V.E.

Dlul Giurgeamrk o desparte de valea Cail-Dere, iar Cogea-Bair de valea cu acelas

nume la S. Lungimea el este de 3 km. si este taiat pe la V. de drumul Sarighiol-BasPunar.
Valea Cogea-Ceair insotita de *trial ca acela,s name, ja nascere din dlul Sarighiol,

www.dacoromanica.ro

225

se indrpt de la V. la E. pe o lungime de 4 km., si se deschide la Beidaut. Dlurile

Sarighiol si Peche o despart la S. de vgile Iurtl, i Hagi-Avat-Dere.
Valea e stramtg si neurmat, de niel' un drum ; pe dlul de la S. (Sarighiol) merge
drumul Beidaut-Sarighiol.
Petrlul Hagi-Avat, ia nascere din dlul Haidn, se indrptg in directie generald
S.V.-N.E., udg ruinele Hagi-Avat, unde primesce in stnga a) valea Hagi-Avat-Dere pre-

lungita cu Mea halla.

La 1)/2 km. spre V. de Poturu, se varsg in pariul Beidaut, de unde chiar acesta in-

cepe a se numi pariul llagi-Avat.

Lungimea cursuluI este de 5 km., iar aceia a vgilor in prelungire ce primesce, de
3 km., valea este 1arg i tgiat de mal' multe drumurr, carI converg la Hagi-Avat.
J'atea Dlutui-Mare, ja nascere din dlul Movila-Mare, se indrptg catre N. si se
deschide langg si la V. de Poturu. Are o lungime de 2 km.
Pe sta'nga:
Valea Eschi-Baba, la nascere din plele dluluI Iurtluk-Bair, se indrptg catre S.,
pe la satul Eschi Baba si se deschide dupg o lungime de 4 km.; este urmat, de drumul
ce merge din valea Beidaut la Eschi-Baba.
Dlul SartA-Meselik (la E.) o desparte de valea:
Prelungittt Calaigi-Dolojan, ce ja nascere din pdurea dluluT Ceamurli, sub nu mirea de 'alea Dolojan, se indrptg de la
pe o lungime de 6 km. si se deschide
putin la N.V. de Beidaut. Valea e tgiat de dou6 drumurI ce merg de la Beidaut la EschiBaba. D6lurile Dolojan, Dalacl, Solugean, Durale i Movila-Verde o despart la E. de:
Valea Satului udatg de pariul Poturu ce isvorgsce din dlul Dolojan, se indrpt, de
la N.V.-S.E., udg Ciamurli-de-sus, iar la satul Hamamgi se varsg in pariul Beidaut, dupg
un curs de 1.2 km. Valea este urmatg de drumul IIamamgi-Ciamurli-de-sus, ce trece dlul
Kiuciuc-Bair i prin pdurr duce la Camena.
Dlurile Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Enicer i Cara-Burun, despart valea pariuld Poturu
de acea a riuluI Slava.
XV. Rtul Slava-Russci este opus basinuluI a dou6 marI riurr de pe versantul VestDungrean : Saraiu si Picineaga, cu care comunica prin numer6se drumurI din care maI
important este drumul Hrsova-Babadag. Basinul acestuI ri ocupa o suprafat, de 80.000
hect., din care 3/4 pgrtI acoperite Cu padurI; Topolog, Baspunar si Sultan-Bair, 11 despart
de valea Picineaga, Piriclic; Platoul Dolama, 11 despart de Saral; Dlurile Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Tas-Bair, Eniceri i Cara-Burun 11 despart le basinul BeidautuluI; dlurile
Atmagea, Sacar-Bair, Bak-Ciaus, Uzun-Bair, Tasli-Bair, Carada-Bair i culmea BabadaguluI, Il despart de basinul TaiteI; Acairac-Bair i Visterna il despart de vadea
Lungimea cursulul sg trece peste 70 km., fcut printre padurI bgtrne i positif
incntgt6re. Priul isvorgsce din plele Estice ale dlulul Periclic, sub numele de CalCulac, in care dail vlle Bavunar, ce vine de la N.E. catre S.V., de la p6lele Ulula Stiltan-Bair, e marginitg de dlul Baspunar la Nord, are o lungime de 6 km., fi valea AmutluCulac de la S.V. e scurtg (numaI de 2 km.), vine din dlul Periclic, dupg primirea aces-

tor val pariul curge de la N.V.-S.E., udg satul Bas-Punar, de unde incepe a se numi
Slava-Busscii.

La punctul numit Teche descrie un arc de cerc cu convexitatea catre N., png la
mnstirea Uspenia, de unde se indrpt catre N.E., pana la Slava-Russcg. De aci riul
se dirige catre S.E., aprpe in linie drptg, ud, satul Caugagi si se varsg in ezerul Golovita, lngg si la V. de Ceamurli-de-jos, unde formz, o mla$tin.
De la origina valea formata de acest rill este urmat de drumul Krsova-Babadag, caro
de la Hagi-Omer, trecnd culmea dluluI Periclic, d in valca SlaveI la Bas-Punar si o urmz png la Slava-Russcd, iar de aci peste dlul paduros Carada-Bair duce la Babadag.
Un alt drum de la Hagi-Omer, trece pe la sudul Platoulut Dolaina, pe la Testemel in
valea Beklaut, de aci urc, spre N.E. culmea pdurs a &luid Ciamurli i dg in drumul
precedent la mngstirea Uspenia.
29

71890

www.dacoromanica.ro

220

Acest drum este frte important din punctul de vedere militar, si satul Slava-Russca capata o exceptionala insemnatate.
Afluentif acestuY r, sunt pe drpta:
Mica vale peidurdsd Ericlic-Culac, vine de la S.V.-N.E., din platoul Dolama. Lungimea

eI nu trece de 4 km. si se deschide la Bas-Punar.

Pthiul Camena, care isvorasce din plele orientale ale dequita Ciamurli, are o direetie N.V. putin inclinat catre S.E., trece pe la satul Camena si se varsa la 2 km. spre
N. de Caugagi.

Are o lungime de 5 km., valea acestul ril este destul do larga si urmata de drumul Caugagi-Camena-Manastirea Uspenia.
Dlurile Sacar-Bair i Deolniuk-Bair, asec,late pe Ormul s6i1 slang, despart valea
Camena de valea SlaveY; Kiuciuc-Bair, Eniceri i Cara-Burun o despart de valea pariuluI
Poturu.
Pe stAnga :
Valea Kirissliva, ce vine din unghiul format de bifurcalia dequrilor Baspunar s,;i Ki-

risliva, are o directie N.V.-S.E., o lungime de 7 km., se deschide la satul Bas-Punar ;

este taiata de drumul din valea Baspunar la Ciucurova.
Cel mat mare afluent al SlaveY este pariul Slava-Cerkezscei.

Acest pariti ja nascere din p6lele orientale ale dlulur Sacar-Bair, nu departe spre
V. de satul Atmagea si sub numele de valea Atmagea, dupa ce uda acest sat, se indrpta
de la N.V.-S.E., Ora la pici6rele padur6se ale dluld Topolog, de unde incepe a se numi
Aram-Dere-Cesme, se indrpta "u5or catre S.E., uda Ciucurova, de unde incepe a se numi
'alea Ciucurova, pana la Slava-Cerkezscit, de unde incepe a primi numele acestuY din urma

sat, descrie un mare arc de cerc &are E., se indrpta catre S. printre dlurile padurse
lbrisoru pe drpta i Uzun-Bair pe stanga i se varsa la Slava-Russca.
Cursul sari este paralel aceldi al SlaveY-Ruse, pe care dlurile padurse
Ciucurova i Ibrisoru le despart.
Lungimea cursului este de 27 km., in mare parte prin padurY. Pe vale sunt dou deflleurl: Ciucurova i Slava-Cerkezsca. Ea e urmata de drumul Slava-Rusa-Slava-Cerkezsca-Ciucurova-Atmagea, de unde se Vote merge pe drumurY la Ortachiol tri valea
TaiteY, sail in valea Picineaga la CarjelarY sa Jaila.
Dlurile padur6se Atmagea, Bak-Ceaus, Jidini, Tasla-Bair i Carada-Bair, despart
acsta vale de acola a TaiteY.
La Atmagea se afla un isvpr de apa termala sulfursa. ') Acsta vale primesce si ea

la randul el pe drpta:
Valea Sakar-Dere, care nasce din culmea S.V. a padurosuld del Sacar-Bair, langa

punctul Atmagea, se indrpta de la N.V.-S.E., purtand aprpe de deschidere numirca

Arman-Cesme. Lungimea el nu e maY mare de 5 km. Se infunda prin ptidurl.
Pe stanga :
Mica vale Dulgherul (3 km.), are o directie N.S. si e urmata de un drum, care
duce din valea Slava-Cerkezsca la Atmagea.
Valea Pdurs, numitei a Ceilugclrulu, nasce din dlul Jidini, are o directie N.V.-S.E.

si o lungime de 3 km., se deschide intre Ciucurova si Slava-Cerkezsca, este urmata de

un drum care suind culmea dlurilor, duce prin padurr in valea TaiteY la Armutlia.
Valea de asemenea padurdsei a Jidini, paraleld cu precedenta, se deschide dupa
o lungime de 5 km. la Slava-Cerkezsca. Ea e dominata la E. de varful Jidini (341m),
Valea Dere-lol-Carl, taiata de drumul Slava-Cerkezsca-Babadag ; are o lungitne
de 4 km., este corespondenta vil Orta, care duce la Camber, in valca Taitet
Vcdea Matieva-Bc2lca, paralela cu precedenta, intre care se afla dlul paduros Uzun-

Bair, se infunda in Odle, are 4 km. lungime. Peste culmea dluluI Carada-Bair, corespurkle vair Batacla-Alcea, care duce la Babadag.
1) Veit geologia. Ape minerate.

www.dacoromanica.ro

227

g) Valea Lasd-Hard, paralela Cu precedenta. Are o lungime de 4 km. si se infundA,

in padurile dluluI Carada-Bair, lar catre S. se deschide la N. satuld Slava-Russca.
5. Valen Hribesio-Hard, intre dlul Cu acelas nume, la V. si Sevaiova-Hara la E., are
o directie N.E.-S.V., lungime de 4 km., se deschide la S. satulur Slava-Rusa; pe drumul
clin valea sa se pte merge prin paduri de la Slava-Rusa in soseaua Constanta-Tulcea la
km. 40 (4 km. spre S. de Babadag).
G. Valen Caugagi, are o directie N.S., vine din padurile Mum)" PaliotnikaT-Hara si se

deschide la Caugagi, dupa 6 km. drum; pe ea merge drumul Caugagi ;;i soseaua Con stanta-Tulcea Intre km. 40 si 41.
7. Valea largd numit Geatlar-Deresi, are o directie N.S., de la dlul Acairac-Bair,
uncle se nasce 'Ana la Ciamurli-de-jos. Pe ea merge soseaua Constanta-Tulcea, care trece
riul Slava, pe un pod, la km. 51.
In mlastinele earl inconj6r6, pe la N. lacul Golovita se deschide intre satele CanlaBugeac i Pasa-Casla:
Lunge vale CeelinchioI,

care ja nascere din dlul Stupiner, se indrpt de la N.V.-S.E.

prin paclurI, de unde ese la Movila Visterna, ce o domina' la V., lar in ample valea se
largesce, transformandu-se catre S. intr'un adevOrat ses ; dlul Buiuk-Orman-Bair, o desparte de valea Mil-Vel-Alciac, lar dlul Bairac de soseaua Constanta-Tulcea, care de la
km. 41 cobrb," In valea Babadag. Lungimea acesteI vaI este de 14 km., corespunde Care
N. la (100 vaY: Nucilor si Visterna. Pe ea merg maY multe drumurY de la Can1A-Bugeac
Pasa-Casla, care unindu-se, conduc la Babadag si Visterna.
Vern Mil-Vel-Alciak, la nascere din Orta-Bair, are o directie N.-V., usor inclina.ta
spre S.E.; dlul CaramanchioI care E., isI intinde pantele pana in lacul llazelm. Valea e
marginita pe ambele laturr de padurI; lungimea el' este de 10 km. si se deschide la PasaCasla. Este urmata de drumurile, care plecand din Pasa-Casla i Jurilofca se intrunesc pentru
a merge la Visterna, urcand culmea padur6sa a dlurilor Sevri-Bair i Buiuk-OrmanBair. La N. de capul Dolofinan, se intinde pe o suprafata de 36.000 hect., marele lac al
RazelmuluI, t6rmurit la V. de dlurile Golovar-Bair, care IV prelungesce catre E. ramiflcallunile, formnd mind lancina.
E inconjurat de tte partile de m1atini, ast-fel la V.; mlaginele Enigila, se intind pe

o lungime de 10 km., pana' in golful de scurgere al laculur Babadag, catre N.V. si

N.

mlaginele Sarichid-Sabangeak (unde se scurge lacul Agighiol '), Calica, Caraibil fi Sarinasu f ;

spre t6rmul de S.E. si E. dunele ce se intind de la gura Portitei pe la Punctele PahaniFarul Englez pana la grindul Peri,cor, despart lacul Razelm de Marea-Ngra. La(write Piriteasca-Micd si Piriteasca-Mare sunt ase(late pe acsta fasie nisipcisa.
Spre N. de gura Dranovului (garla de scurgere a laculuT Dranov), lacul formza ma-

rele golf Holbina, la extremitatea de N. a caruia se scurge gdrla Deveatca, ce se desface

din Dunavt la Kerhanaua aril&
Lacul Razelm contine 2 insule
Grddigea, o mica insula stancsa, are o inaltime de 19m d'asupra nivelulur aper
ce o inconj6ra. Forma el este lunguiat, este ase0ata in fata si la N.E. de cetatea Eraclea
aprpe de golful in care se scurge lacul Babadag. Lungimea el este de 1100m, lar suprafata de 20 hect.; este neproductiva.
Insula Popina. In escursiunea ce am facut in vara anuluI 1897 am vizitat acsta
insula.

Era o nepte frumcisa de vara, nptea de 18 Iulie, luna ne servia de conductor, mie
und viguros pescar cu care am plecat din Agi-Ghiol la orele 10. Intr'o lotca pescarsca ne-am imbarcat la marginea laculuI Agi-Ghiol i in maI putin de 1 ora ajunseram
la insula.

Trebue aratat tonsa, ca nu tot-deauna se pte strabate o distanta de 1.0 km. in asa
scurt timp.
Asupra apei lacultif Agi-Ghiol a se vedea partea geologich.

www.dacoromanica.ro

228

Insula nu e mare ; o stanch* ce se ridica In mijlocul aper pe o circonferinta asa e

forma insuld de 31/2 km.
Privit din deprtare ea se infatisaz ca o umbrela colosal, are o suprafata de 110
hectare acoperite cu teren vegetal de re-ce culturile nu lipsesc ; pepen1 destul de marl' si
gusto sf cresc pe insul.
Pzitorul gradinariilor si 2 ciobanT, formaii ttd populatia insuleT; acestia s'ati simtit
frte surprinsI de vizita n6str. Coliba lor era ase0at pe varful insuler, ce domina cu
49m nivelul apeI. La ora 1 ne-am intors la comuna SarichioI, ase0at pe tOrmul Vestic al
laculd Ilazelm.
XVIII. Lacul Babadag pte fi considerat ca un Golf Vestic al Razelmuld, cu care comunica printr'o garld ce formza Cotul Saraturile la varsare, in forma a dou6 mid golfurI
prelungite catre N.
Lacul are o formlunguiatO-eliptic de la N.V. spre S.E. Lungimea luieste de 11 km.,
iar ldtimea de 3; suprafata de 2000 hectare.
Catre N.V. lacul se prelungesce prin dou . bltr:
Toprac-Kiopru, formata la varsarea rIulul Taita, are o lungime de 6 km., k4 o ldtime de 800', iar suprafata 540 hectare, este acoperitO cu stuf.
Cda Bl,tii format, de phriul Isvorul Telita, are o lungime de 5 km. si o Id-

lime de 600m, iar suprafata de 480 hectare.

Dlurile earl' 1 sfarsesc ramificatfile lor pe 16rmiI laculd sunt : Calabalic-Bair, Kiuciuk-Suhat, Molfa, Canara-Baba, Sultan-Tepe, Cosiu-Sol, Ghel-Tepe, Iaila-Bair i Tas-Bair
catre S., Denis-Tepe la N.Y., Tugarlea-Bair i dlul din fundul Gavanulul la N.
Malurile sale de N.V. si N. sunt j6se ; cele de S. sunt 'nalte i ra,p6se ; intre SatulNoti i Zibil sunt mlOstinse.
Basinul sari ocupd o suprafata de 800 km. p., pe marginea sa Vestica trece soseaua
Constanta-Babadag-Tulcea, care taie balta Toprac-Kiopru la km. 30 si de alungul OrmuluI de V. al cdeI blta, pana la km. 25.
Are Intre alti efluentI, pe flui Taita, cel mal mare din Dobrogia.

XIX. Sub orY-ce raport studiat acest r presinta importanta : ca lungime a cursula
este cel maT mare din t6t Dobrogia; ca basin, el ocup o suprafata de 150.000 hectare
SU]) raportul economic, geologic si militar inc presinta interes, dupd cum vom vedea.
Ne ocuprn acum de descrierea fisic.
111u1 isvorasce din p6lele pdur6se ale dlulul Teilor, opus isvoruluT pttriuld Luncavita Mare din basinul Nord-Dunarean, curge printr'o vale acoperitd cu tel batranT in
directie de la N.V. catre S.E., pana la mica mandstire Taita.
Cdtre S. valea incepe a se largi, riul uda satul Tiganca-Taita, la 3 km. spre S. de
care o fsie mlastins de 4 km. servesce de scurgere a riulur, uditind pe drpta satul
Hancearca, iar pe stanga in fata sa Geaferca-rusd. Abia terminate mlastinele, riul se
bifurca i inchide intre bratele sale o instil& pa-durdsa lungd de 2 km., bratele se reunesc
la N. de Balabancea, pe care o uda riul pe la E., spre S. de acest sat Atli curge iarasI
prin mlastinI alungite pe Ormul s drept, pe o lungime de 5 km.
La OrtachioT, riul isT schimb directia catre E. si apoI N.E., silit de dlul Consul pe
care '1 inconjura pe la Nord.
Trecut de acest dl, riul dup ce las la 1'12 km. pe stOnga satul Alibichioi, isI
indrpta, cursul de la N.V. cdtre S.E., ud pe drpta Cineli, mai sus de care formza
intre bratele sale o instila' padurdsa.
In jos de Cineli, riul se imparte in dou brate Garr urmza valea aprpe paralel, inchiOnd intre ele ma multe insule alungite, ud pe stnga
iar de la Armutlia pe
care o uda pe drpta, riul formzd o mlastin, care se restrange la Camber, pe care '1
udil pe drpta.
La Satul-Noti, riul se varsd in balta Toprak-Chiopru i prin ea in lacul Babadag
dup ce a taiat mar intaI soseaua Constanta-Babadag-Tulcea la km. 30.

Dlurile earl tarmurese acest rig pe drpta sunt: dlul Teilor, Tigancel, Almalia,

www.dacoromanica.ro

229

David, Hancearca, Carapcea, Carlar-Bair, Ghiobilche-Bair, Dautcea, Consul, Cuzu-Mare,

Pietros, Uzum-Bair, Balar-Bair, Tas-Bair ; lar pe stanga: Ca,diulur, Taita, Parlita, Coslugea,
Geaferca, Boclogea, Eschi-Balak, Stamuni-Culac, Tatar-Bair, Gheltepe si Deniz-Tepe.
Linia despartit6re a apelor basinulur Vest-Dunarean, de la capatul \Taff Ditcovulur
pana in dreptul satulur Atmagea, desparte basinul acestur rill de acela al Igliter, Cerner

si Picineaga; lar unja despartit6re a basinului Nord-Dunarean pana la dlul Mare, 11

desparte de apele ce curg in acest basin.
Catre E. cllurile Piscul-Parulur, Fundul-Burtir, Cilicul, Ghel-Tepe, Catalor, Coci-Tepe,
Sara-Tepe si Deniz-Tepe il despart de basinul rhilur Telita.
Pe valea acestur AO, merge soseaua judetiana, ce se desface din cea mare (Constanta
Tulcea) la km. 30. Trece prin Satul-No, Camber, Armutlia, Bas-Kior, Cineli, inconjura
pe la S. masivul Cineli, duce la Ortachior si de aci trecAnd culmea dlulur Carapcea, cob6ra in valea Cerner la Jaila si Acpunar, pentru a duce la M5,cin.
De la Ortachior se desface din acsta sosea un drum comunal, care urch valea riulur
pc la Balabancea, Hancearca, Geaferca-Rusa, Tiganca-Taita, lar la manastirea Taita un
drum urea valea Tigancer, pentru a duce in valea Luncaviter care N.V., unul urea catre
Nord pe valea Taiter si culmele Cadiu-Galmele-insirate si Galma-mare, pentru a duce la
Rake!, in fine un al 3-lea care N.E. peste dlul Taita la manastirea Cocos.
De la manastirea Taita aceste drumuri merg prin padurr batrane de ter.
Afluentir Taiter pe drpta de la V. si S. sunt :
1: Valea Tiganeet ce na,sce din dlul Teilor, se indrpta de la N.V.-S.E. prin padurr

si se deschide la 2 km. spre N. de mangstirea Taita. Lungimea el' este de 4 km. si e

urmata de un drum de la manastirea Taita peste dlul Teilor, la M6ra lur Trandafir in
valea Luncaviter.

Acsta vale la randul er primesce pe drepta, de la V.:

Valets Lupulut, lunga de 4 km. si urmata de drumul ce duce la Greer in valea
Igliter; acsta vale e unita cu:
Valea Lungd de la S. la N. printre dlurile Negoiu (la V.) si TiganceY la E., lungimea el' de 5 km. e urmata in partea inferi6ra de drumul, care trec6nd printre dlurile
Coslug si Secaru, duce la Greer.
Dlul Stubeilor desparte valea Lupului de valea Lunga.

Mica vale Cdrbundria are o lungime de 2 km., se deschide la 1 km. spre S. de

'figanca-Taita ; pe ea merge drumul de la Tiganca-Taita peste Mill Almalia la Cerna in
valea Cerner.
Sarp-derea este un mic pariii (lung de 3 km.), ce isvorasce din dlul Almalia, curge

catre E. si se varsa in mlastina formata de Taita la l'il. km. spre N. de Hancearca. Pe

valea formata de acest WI, merge drumul de la Hancearca peste (IOW David, se unesce
Cu acel al vlr precedente, pentru a duce la Cerna.
In acsta vale se deschide de la S. scurta vale a) (1 '/2 km. lung) David, inconjurata
de dlul cu acelas nume.
Va lea Alar-Gula, nasce din bifurcatia dlurilor Amzalar la V. si Hancearca la E.,
are o directie N.V.-S.E., o lungime de 5 km. prin padurr intre delurile Hancearca, care o
&spa de Taita la E. si Amzal5r si Carapcea la V., ea se deschide la 1.'12 km. spre
N. de Balabancea.
Paritil Dautcea, ia nascere din p6lele N.V. ale dlulur Dautcea, se indrpta de la
S.V. catre N.E., uda satul Dautcea si pe la V. p6lele masivului Consul, se varsa la 4 km.
spre E. de Ortachior la Mra nuinitd Nicolad; pe valea sa merge drumul Dautcea-Atmagea.
Lungimea cursulur de 5 km., Ormuit pe drpta de dlurile Dautcea si Consul.
Valea largti a Baschioiulut. Ta nascere din dlul Jidini (Punctul Jidini), se indrpt
mar Mar prin padurr de la S.V. catre N.E., apor esind in cmpie se indrpta' catre N.V.
pe la pcilele V. ale dlului Cuzu-Mare si se deschide la V. satulur Baschior. Are o lungime
de 10 km. $i e urmata de drumul de la Baschior peste Mill Jidini, in valea Calugarulur, la
Slava-Cerkezsca.

www.dacoromanica.ro

230

Dlurile Jidini i Pelitu o despart de valea Jidini.

Ea primesce pe stnga de la V.:
a) Valea Musafir-Kulac, ce ja nascere din dlul Atmagea, sub numele de valea Ghiobikhe, e taiata de drumurile, OrtachioI-Atmagea i Dautcea-Atmagea, de unde incepe a se
numi Canara-Ceair, apoI maI catre E. Musafir-Kulac. Valca are o directie V.E. paralela cu
pftriul Slava-Cerkezsca la S., de care e despartita prin dlurile Atmagea, Canara-Ceair
i Cu riul Taita (intre OrtachioI i BachioI), de care o despart dlurile Ghiobilche-Bair
i Dautcea. Lungimea el este de 12 km., fiind in mare parte stramta; drumul BachioIAtmagea urrnza numaI portiunea Musafir-Culac i inconjura pe la Sud Canara-Ceair.
Ea primesce pe stAnga de la N. a') mica vale Emir-Asan-Culac, ce corespunde vtiff
pAriuluT Dautcea. Are o lungime de 2 kni.
Valea Jidini, paralela d6lurilor Jidini i Pelitu, care o t6rmuresc pe la E., d61u1
Bak-Ceau o desparte de secundara sa Bak-Ceau: Directia o are S.V.-N.E., lungimea
7 km.; e urmata de drumul Bachiol-Chicurova (in basinul Slava-Cerkezsca). Ea primesce
In stAnga de la V. a') Valea Bah-Ceaw, pe care dlurile Iasi-orman i Eschili-orman o despart la N. de valea Musafir-Kulak; directia e V.E. i lungimea 31/2 km.
Valea Armutlia, ja nascere din clina N. a dluluI Tali-Bair, se indrpta de la
S.V.-N.E. printre delurile padurse Uzum-Bair i Pietrosu la E., Cuzu-Mare la V. Are o

lungimc de 4 km., se deschide la satul Armutlia; este urmata in partea inferi6ra de

drumul Armutlia-Slava-Cerkezsca, dupa ce s'a unit cu drumul din valea BachioI.

'nansa vale a satuluf Gamber in care dati 3 vaI: a) Dere-Cula de la N.-V., Inconjura pe la E. dlul Bilar-Bair; b) Cara-Cealik de la S. vine din dlul Tasli-Bair i c) Batacla-Alcea, care c,lre N. se numesce Orta-burun, nasce din dlul Carada.
Cea
lunga de 5 km., e taiata de drumul Armutlia-Slava-Cerkezsca; pe cea
de a doua lunga de 3 km. merge drumul Camber-Slava-CerkezscA; pe cea de a treia,

lunga de 7 km., drumul de la Camber catre S. se unesce cu drumul dintre Babadag i

Slava-Cerkezsca.

In balta Toprak-Kiopru, dati valle:

Sanar-Dere este o vale mica, ce se deschide din dlul Asmalar-Bair, se indrpla
printre Ta.-Bair la V. i Jaila-Bair la E.; se deschide pe trmul Sudic al baltiI, in fata
SatuluI-Noti. Lungimea eI de 3 km.
Ada-Tarla-Cula vine din dlul Gol-Tepe, este frte scurta (1 km.)
Ta,sla-Cula vine din dlul Janchi-Bair, are o directie S.V.-N.E. i se deschide
in oseaua mare, futre km. 30 i 31. Lungimea el este de 2 km.
Pe trmul de S. al laculd Babadag se deschid valle :
1. Valea deschisa de pariul Babadag este f6rte importanta, caci prin ea trece .oseaua
Constanta-Tulcea.
Pariul Babadag isvorasce din dlurile ce inconjura pe la S. ora.ul, dinteo pipa in drep-

tul km. 41; forma sa este acea a und arc de cerc intors catre Vest, inconjurand dlul
Orta-bair, aelat la Estul oseleI, uda in lungul sati oraul 5,4 merge de se varsa printre
vil' in lac.

Lungimea cursuld sati este de 9 km. Malurile sunt rap6se i acoperite de padurI in
partea superira; la Babadag valea este deschisa catre N.E. spre lac.
Oraul capata prin positiunea sa in launtrul unuI defileti ingust la ambele capote, o
importanta, strategica de primul ordin').
Valea pariuldi merge catre S. pana apr6pe de km. 42. Ea e urmata, dupa cum aratat,
de oseaua Constanta-Tulcea, care urmza riguros cursul pariuluT, coborand o inaltime
de 100m. intre km. 42 i 33. Acsta este partea cea mai frumsa a intregeI osele; este
dominata de o parte i de alta de dlurI acoperite cu padurt In acsta osea debuaza
pc drpta de la E. drumul ce vine de la Ceamurli-de-jos, intre km. 41 i 42 i drumu') A se vedea Istoricul m'asida consideratiunile militare *i crochiul corespund'tor No. 4.

www.dacoromanica.ro

231

rile ce vin din Canla-Bugeac, Pa5a-Las1a, Jurilovca, Caramanchiol, bite converg catre Ba-

badag i se unesc cu soseaua ce vine de la En*,la, in care dd i drumul Visternei

nainte de a intra In ora., iar de la V. drumul de la Caugagi intre km. 40-41, drumul
de la Slava-Russca la km. 40, opseaua de le Slava;-Russca, la podul Duva (km. 38); la
km. 37, un alt drum ce vine tot de la Slava-Russca, dar inconjura pe la V. punctul 211
al d6lu1ui Carada; in oras la km. 36, drumul de la Slava-Cerkezsca i inflne soseaua
care trece pe la cap`etul vdilor Tasla-Cula, Ada-Tarla-Cula, taie Sanar-Dere, .5i se duce pe

valea Mild la Orta-Kioi.

Valea Nueilor corespunde la S. vdii Ceelinchioi. Dlul Canara-baba o desparte pe
la N. de orawl Badabag ; iar pe la sudul acestui dl merge drumul de la Canla-Bugeac.
Dlul Bata-Bair o tarmuresce la V., Cula-Bair i Morfa-Bair la E.
Valea Ceairelor corespunde \Tail CeelinchioI cdtre S., ea nasce din &id Stuparif
la satul Visterna, care e aedat pe acsta vale, se indrpta de la S. catre N.E., in forma
de cerc, tarmurit la V. de dlurile Stupari, Culacula-Bair, Morfa s5i Calabalac-Bair, iar
la E. de Samaldar-Bair. Are o lungime de 7 km. i se deschide la satul Enisala in mlastinele lacului Babadag. Ea e urmatil, de drumul Visterna-Eniala.
Acsta vale, ca i urmdtdrea este tiata de oseaua ce plca de la Babadag la
Enisala, (..)sea care unesce tte satele wdate pe trmul V. al lacului Razelm: CaramanchioI-Jurilovca-Paa-Casla-Canla-Bugeac-Ciamurli-de-jos i da in oseaua mare la
Hamamgi.

Pe stanga, de la E., valea Taiter primesce :

Valea rage. de Est, este un pariti ce isvordsce din clina Estica a dlulur Cadiului, din padurea Taitei, se indrptd mai intai de la N. cdtre S.V. i fortat de masivul
Taita, descrie un cot cdtre N.V., lung de 2 km., dupd terminarea caruia se intrce &are
S.E. i se varsa in riul Taita la manstirea Taita. Lungimea cursului este de 6 km. numai prin pduri. Dlul Taita la E. desparte valea acestur pariti de valea Parlita, dlul
Cadiului la V. desparte valea superira de aceia a pariului Cadiu, iar mn cea inferi6ra
ramificatiile dlului Teilor o desparte de valea principal a a Taitei de V.
In partea inferira este urmata de drumul, care plcd de la .mandstirea Taita i pe
culmea dlului Teilor se bifurca : unul duce in drumul \Taff Tigncii, carI impreund
merg la 1116ra lut Trandafir in valea Luncavitei, iar altul pe dlul Cocowlui se bifurca ;
unul duce cdtre V. prin valea Turiacului la Rakel, iar altul catre E. prin valea Cocoulur
la Isaccea.
Valea primesce pe drpta:
a) Peiriul Cadiulut ce isvorasce din dlul Cadiului, curge de la N.V.-S.E. si dupa un
CUPS de 3 km. se varsa in cotul format de precedentul.
Valea Pcirlita nasce din dlul Breazu, peste care se afla valea milndstirei Cocosul,

merge in directie de la N.E. chtre S.V.; dlul Taita o desparte la V. de valea Taitei:
dlurile Breazu la N. i Piatra-r4e la N.E. de valea, man. Cocoul i valea viilor Badila,
dlul Nicolitel de valea Nicolitel la E., i dlul Parlita de valea Holuclu la S.E.
Lungimea ei este de 10 km., in tot parcursul e udat, de un pariii, pe care se afld Mra

rntiistirei Cocowl. Se varsa in mlastinele Taitei de la N. satului Geaferca-rusa.

Valea este urmata de drumul Geaferca la mangstirea Cocoul.
Primesce In stinga o vale mal micd (4 km.) numita tot Peirlita, dar care nasce din
delul Nicolitel i are o directie E.V., ea se deschide la 2 km. spre N. de 1\16ra man. Cocttiul;
pe ea merge un drum, care duce la viile Badila i Nicolitel, trecand pe la un castru roman

de forma pdtratd. Urmele acesteI lucrari de fortiflcatie abia se maI cunosc in mijlocul
durii de d'asupra Nicolitelului. Numai un bun cunosctor al locurilor p6te conduce aci. In
adev6r ea se gdsesc crmidi romane si tot felul de buc,ati de le prin apropiere. Sapdturi
s'ati facut de locuitori cdutnd comori, cad ideia c aci se gasesc ascur0 haul', este frte

respandita in populatia din prejur. Cred, ca de s'ar face sdpdturi s'ar da de ruinele
une cetti.

Valea Holuelu, ja nascere din dlul Boclogea, la captul V. al vcaulut nuinit

www.dacoromanica.ro

232

Traian, se indrpta de la N.E. catre S.V. $i se deschide dupa o lungime de 3 km. la Geaferca-rusa ; pe ea merge drumul Geaferca-Nicolitel.
15. Valea Stipanulta paralela cu precedenta, are o lungime de 4 km., e Ormurita la
S.E. de dlul Coslugea; se deschide ui cda mlakainelor TaiteI, la S. de Geaferca-rus.
16. Valea Coslugea formza cu precedenta un unghiii ascutit, avnd apr6pe acela$Y pullet

de origina; dlurile Coslugea i Geaferca o despart de valea StipanuluI $i de Taita, iar

Boclogea de valea Boclogea; directia e generala de la N.E. catre S.V. Satul Islam-Geaferca este ae.;lat apr6pe la esirea vaiI In. campia ce se intinde pe valea Taiter, de la Balahancea pana la E. de Ortachio. Lungimea ace,steI va-f este de 6 km., in care nu e coprinsa valea Ortachio. Drumul Ortachiol-Islam-Geaferca se opresce la acest sat.
17. Valea Boclogea, ja nascere din clina N. a dluluI cu acest nume, pe care 11 inconj6ra

pe la N. si E. Valea e urmata de un pthi2, ce curge de la N.V. u$or inclinat spre S.E.

Trece pe la: Tret-Mort, mdra lut Kiriac, nuira lut Ali Izet, znra lut Duma George, mdra
lz4 Ivanciu Nicola, mra Ceilugarilor, indra lut Tudorache, mira lui lordache, catunul Lozova

morile lut Bizu si se varsa la 2 km. spre E. de Ortach!oY. Acest pariti contine totdeauna apa, care pune in miscare atatea mori pe o lungime de curs de 14 km.
Basinul sari are o suprafata de 18 km. p., coprins intre dlurile 13oclogea la V., Parlita
la N., Fundu-Burti, Eni-Ormangic-Tepe si Eschi-balac la E. Pe valea sa merge drumul
Pe drpta

Ortachiol-Meidanchior.

Primesce pe drpta:
Pdriul Stupart, ce isvorasce din p:lele S. ale dluluI Parlita, curge de la N.V.-S.E.
prin padurI $i are un curs de 3 km.
Valul lut Traian, care a urmat culmea dluld Boclogoa de la N.V.-S.E., pe o lungime
de 4 km. in unghiti drept, schimba directia catre N.E., taie valea Boclogea la unirea el
cd Stuparf, apol valea riuluI Meidanchiol, pe la N. cllulur Fundul-BurtiI $i se opresce in
'Jarful din valea Morilor, opus deschideri val Plopilor.
Parictl Meidanchiot, isvorasce de la E. de Piscul ParuluY, c-urge de la N.E. catre
S.V., uda' MeidanchioT, unde dlul Bostanariilor la E. Il desparte de valea Ci$meleI; se
varsa la Trel-Morr, dupa un curs de 8 km.; pe valea sa merge drumul la Meidanchiol
$i care N. la Nicolitel.
18. Scurta vale Eschi-baliik, la nascere din dlul cu acela$I nume, care o marginesce
pe la V., despartind'o de valea pariulul precedent ; are o directie N.V.-S.E. $i se deschide
la m6ra lul Nicolati, in fata confluentiI pariuluY Dautcea.
19. Plielul Acadein, isvorasce sub numele de Valea Cipnelet din clina meridionala a
dluluf Fundul-Burti, se indrpta direct catre S.; e$ind din Oder ucla satul Amain, de
unde incepe a lua numirea de pariul Acadan, trece pe la nzorile Stan Nedelcu i Hagi
Gheorghe Dima O. se varsa putin la S. de acsta din urma in fata dluld Consul. Basinul
sat" are o suprafata de 5.000 hect., e coprins intre dlurile Eschi-balak, Eni-OrmangikTepe i Bostanariile la V., Fundul-Burtir la N., Cilicu i Caraman-Bair la E. Malurile sale
sunt in general rap6se. Valea deschisa de acest pariti este urmata de drumul CineliAcadan la Meidanchia. Satul Ali-bel-kio este a$e0at pe valea acestul 'Aria aprpe de
confluenta. Lungimea cursuld este de 10 km., prin padurY desfatatre.
In valea sa se deschide pe drpta:
Valea Buiuk-Cartakik, o vale scurt,i, care se deschide la sudul satuluI Acadan ; are
2 km. lungime.
Pe stanga:
Valea Chioserelik paralela van' Ci$meleY, are o lungime de 6 km. prin pduri $i se
deschide la satul Acadan, dupa ce a primit pe st(inga (de la E) a') mica vale Culac-Carlar,

lunga de 3 km.
20. Valea Ormangicula, ia nascere din plele S.E. ale dluluI Carcaman-Bair, se indrpta spre S. in directie N.V.-S.E., printre dlurile Tatar-Bair (la V) si Ghel-Tepe (la E) ;
are o lungime de 4 km. $i se deschide intro Baschiol (la V) si Armutlia (la E.). Po acsta

www.dacoromanica.ro

233

vale merg drumurile BaschioI-Nalbant, Armutlia-Nalbant, BaschioI-Ha,g,ilar

i Armutlia-

BaschioI.

Malurile sale sunt jse i acoperite cu verdela.

21. Parlul din valea Telita isvorasce din dlul Cilicul, se indrepta catre S., in direetie
N.V.-S.E. sub numele de Valea Ceirbunarilor, uda satele Trestenie i Nalbant, de 8.6 catre
S. incepe a se numi valea pdriulta MUM, trece pe la p6lele dlurilor Canagic-Bair F,;
Gheltepe, la V.; CiliculuI, Cogea-Cara-Bair, Esil-Tepe, dlul CataloI, Sara-Tepe i Deniz-Tepe

Il despart de valea Telitet Lungimea cursuld este de 20 km. si este urmat de drumul
de la Satul-Noti (la V. de care se varsa) la Nalbant-Trestenic si de ad poste dlul CiliculuT la manastirea Cilicul.
Primesce pe stanga :
a) Valea Alceac-Culac-Punar lunga de 18 km., marginita la V. de d6lurile Buiuk-CaraTepe, Kiuciuk-Kara-Tepe, care o despart de valea pariuluI Telita, Coci-Tepe i Sara-Tepe

o desparte de valea Morilor i Hagilar; e taiata de maI multe drumurI, cari plca de la
Trestenic i Nalbant si due catre E. la Posta, Catalo i Hagilar.
XX. Mul Tanta, li vom considera ca un basin separat, atat prin lungimea cursulul,
cat i pentru importanta ce are de a fi servit In timpI imemoriall, in partea inferi6ra a
cursuluI, de scurgere unul brat al Dunaril. Riul isvorasce din dlul IsvoruluI si sub numele
de valea Molitor, se indrpt de la N.V. usor inclinat catre S.E. pana la Catalot In acsta
parte, cursul sari este paralel cursulul Dunarri. De la CataloI, riul se indrpta care S. si
se varsa in lacul C6da blfii. I,ungimea lur este de 60 km. Telita, manastirile Cilicul, Posja,
FrecateY, CataloY, Enichior si Congaz, sunt sate asedate pe valea sa. In cursul srti alimentza
maI multe morI, cum: illdra lui Petcu, la Freceilet, lut Nedelcu Hagi-Velicu intre FrecateI
CataloY. Riul intre Cilic i CataloI se maI numesce i Cilic-dere, iar in jos de CataloI
Isrorul Telifa. Dlurile careil Ormuresc pe drpta'sunt : Fundu-BurtiI, Selda-Kopak, Cilicul,
Ghel-Tepe, CataloI, Ghiulele-Tepe i Deniz-Tepe, iar pe stanga : Delul-Mare, Armut-Conac,
Cartal-Tepe, Tausan-Tepe, Redi, Uzum-bair, Cazalgik-Bair, Ceatal-Bair, dlul din fundul
Gavanulur i Tugarlea-Bair, care 11 despart de valea Tu1ce i Cazangia.

Pe valea deschisa de acest rill merge soseaua Constanta-Babadag-Tulcea, intre km.

25 si 11, pan in dreptul CataloiuluI, iar de aci un drum conduce catre V. pe la FrecateY,
Posta, Cilicu, Telita, la Nicolitel.

De la Cda Baltil si pan la FrecateI, acest riti a servit de scurgere until brat al
DunariI, iar de aci catre N.V. prin valea Lunga, peste seaua dlulul inalt de 100m, bratul
fluviulul cobora in valea Adana pentru a duce la Saonul.
Afluentil acestuI r, sunt pe drpta:
Parini din valea Ciliculta, isvorasce din delul Fundul-Burtil, se indrpta catre E.,
In directie V.E., printre dlurile Cilicul la S. si Selda-kopak la N. Uda manastirea Cilicul
si se varsa dupa un curs de 5 km., mal la V. putin de a II-a manastire Cilicul.
Pdriul Isvorul vine din ultimele ramificatiunI S. ale dluluI CataloI, servind de
scurgere und mic lac, se indrepta care S.; delul Ghiulele-Tepe (la E) desparte de valea
TeliteI; are o lungime de 11 km. si se varsa in Telita apr6pe de Cda BMW. Pariul e
thiat la km. 23 de soseaua Constanta-Tulcea. Primesce pc drepta a) peiriul Hagilar, care
uda satul cu acest nume i plele orientale ale dluluI izolat Deniz-Tepe ; are o lungime
de 8 km. si se varsa la km. 23 al soselel Constanta-Tulcea.
Pe stanga:
Valea Plopilor, nasce din d6lul viilor Sarica, se indrepta de la N. la S., are o lungime

prin pg,durY de 4 km., e urmata de drumul ce se desface din valea TeliteI si duce la
viile Sarica.
Importanta vale Lungei, opusa vaiI Adanca din basinul Nord-Dunarean, de care e
despartita printr'o sea padursa, lunga de 1 1/2 km. ;;i la cota 100m, nasce din delul ComoreI,

se indrepta, de la N.V.-S.E., pe o lungime de 12 km. Delul Armut-Conac o desparte la

S.V de valea TeliteY, iar delurile Sapata i Cartal-Tepe, de basinul N. Dunarean. Se deschide

71890

30

www.dacoromanica.ro

234

la F'recatef si e urmata de drumul, care trece pe la Frecatel i da in soseaua TulceaIsaccea la km. 20.
Valea Cardonulu, nasce din p6lele V, ale d6luluI Redi, se indrpta de la N.E.-S.V.
si se deschide la Catalol; pe ea merge soseaua Constanta-Tulcea de la km. 1.1 pAna la
km. 8 Lungimea 3 km.

ralea Puturosului, ia nascere din plele E. ale dlulul Redi i converge catre
deschiderea vaiI precedente ; are aceasI lungime ca ea.
La E. comunif Zibil se gasesce CAmpia Cairacului, ce ocupa o suprafata de
600 hectare din dlul Fundul-BurtiI pna in lacul Babadag; catre N. este putin ondulata
de ramiticatiile dlulul Marc, pna la 68m inaltime; este fertila i acoperit cu pa.sunI
si culturI.
La Estul s60 se deschide vain Cazangia, care nasce din dlul Orta-Bair, are o
directie de la N. la S., printre dlurileCeatal-Bair i Tas-bair la V.; Causul-Mare, dlul cu
Cununa, Pietros i cu PomI la E., o desparte de valea TulceI. Ea se deschide in campia
CairaculuI intre Zibil i SarichioI, are o lungime de 1.0 km.; este dcschis i frte fertila.
E taiatii de maI multe drumurI, earl unesc Satul-Noti i Zibil cu Saban-geak i Agi-ghiol;

e urmat de un drum ce pornesee de la Sarichia

La Agi-ghiol se deschide valea cu acest nume, care ja nascere din dlul Mare,
se indrpta de la N.V. catre S.E.; dlul Ceatal-Tepe o desparte de valea Sarighiol. Are o

lungime de 9 km. Este o vale frte fertil, acoperit cu culturI. Pe ea merge drumul
Agi-Ghiol-Tulcea.

Valea Sarighiol, care ctre S. se numesce valea Nucarilor, este paralela si la E.

de precedenta, fertil ea si ea, are o lungime de 9 km. F,;i se deschide la satele Sarighiol
Calica. Pe ea merg drumurI, cari duc la Mahmudia, Prlita i Tulcea. Catre E. (161u1
Calicer desparte acsta vale de aceia a satelor Caraibil, Sarinasuf, Beibugeac [Ana la Dunav6t.
Dlurile Caracil i Morughiol despart valea acestor sate de valea Mahmudiel i Morughiolulul.

La Bei-Bugeak sunt 3 lacurf numite seirate, care nu hranesc pescI, din causa naturif
apeI negricise i srate, in care nu traesc de at viermisorT. N'ati comunicatie, nicl intro
ele, nicl Cu Razelm, nicl cu Dunarea.
Adancimea lor nu e mare, abia atinge 4_5m; in timpul caldurilor marl, dou'd din
ele sca, depunnd pe fundul lor o crust srsa.

www.dacoromanica.ro

235

Tabloil de vAlle din bobrogia.

PRINCIPA LE

DE AL Vlea ORDIN

QUATERNARE

TERTIARE

SECUNDARE

A) Basinul Vest-DunArean:
I. Regederes.i-ceair
(f.)

V. Bugeacultft.

(Ir.

la) Gabrovi(a (f.).

b) Iaguda-Ceair.
Par. Almaliu, sad e) Sari-Mesea-Ceair.

Par. Pampur sail

Beilic-ceair (f.).

V. Topci-iol (fr.).
si.

Trancovita,.

Val. Curu-Canara,
sail Hamazli-ceair
Mahate-Orman-

Ceair (f.).
Kiuciuk - Kessen Ceair (f.).

Lacul Garlita.

Ist.

cate-va micI.

Esechiol (f.).

dr.
$aban-Ceair (f.).
Regene-Ceak (f.).
1 c) Tanas-Ceair.

d) Nursus, Garlita

sail Ta11- Burun

(f.).

{ a') Punar-Ceairf,

b9 Kilege-Ceairr'u'g*

1g.

Cuiugiuk fBui,

Demecian
st.

e) Cavac-Culac (f.).

/a) Cara-Culac (f.).

b) Culac-Punar (f.).
CHI-Mist.
Cuiu - Ink - Ului,
Cuiugiuc-Ceair.
Jeailea sail Carvan
st.

(f.).

Licina.

Canija.
Ghivizlicu-mare.

Galita, Scorci.
dr.
Canlia-veche.

(a) Ironic.
Coslungea.

Lacul Oltina, cu
balta Ciamurli
lortmac (f.).

Ghiol - Ceair, sag

i. Glituvenli.

Mic-Orman.

e) Tana-Saia.
Id) Almali-culac.

.1

Almallculul.
Derea-Ceair.
Ceaili-Ceair, (f.).
Dermen-Ceair, Canara sail SatichioY-Ceair (f.).

L. Igarleanu, Cu
Balta Beilic (f.).

Caraghios.
Lamburlu.

Cuiugiuc-culac.

b) Calaiet.
{a)
f a) Demircea.

1)) Derinea, Eniemli

sau Gheren-Ceair

i(f.). ..

1dr.

Nastradin.
Nligeleti safi Dii-

diitliik.

e') Cuzgun sail Iortchlac i Ceair '. Orman.

Litera f aeaL langit sail sub o nurnire, nsmn ca valca trece frontiera.

www.dacoromanica.ro

236

PRINCIPALE

SECUNDARE

TERTIARE

QUATERNARE

lb) Derinea, Enisemli

sari Gheren - Ceair

Teche - chiol,

DE AL Vlea ORDIN

si.

1. Beilicu I (r.).

zum-culac, IucariMahal() (f.).

0.0-

e') Babuci-culac.

tt)

c) Caranlik, Cesmeculac.

VII. L. MArleanu cu

Balla lidlic (f.).

si.

4. MArleanu, Bac VIII. Carasan.

si.

a) Crisla-Punar.

2. Beilicu
3. Voinea-Mare.

cuiusu.

(1. Cati1a.
Tiulitiluc.

(t') Glienciu.

dr.
a) Orman.

dr.
Demircea sail Do-

(Ir.

a') Cerkez - chic4 ,

cuzaci (f.).

Cal fa, Sarapcea

Skender.

(Ir.

I a") Osman-FacA.
lb") Uzunlar.
/ EbechioI.
Caraulac-Alcea.
Dore,
Curu-B.-Alceac.
(1") Ciobanisa

Pasa-Conak.

Canara -

Sarpci.

Kiorciu.
Colcealc, Arabi.
Capulan.

a") Besaul.

si.

f) Kiivan.

g') Muratan.
h') Cioroi, Cadmular.

e) Borungea, Samir-

IX. BOIti le Veder6sa,

Urluia, Armutlia,
Demircea, Skender,
Sevendic , GhiolPunar, Adam-Clisi,
Baldarac, Polucci
(f).

dere,Amzacea,Cealic - cum, Sofular,

Cultimes.

i') Buiuk-dere.

1 a')

si.

Carasuluc,
dr.

te) Kiuciuc-Enghez.

Musur-Cuiuk.
Mangaci , Giliu - a")Culac. si.
venli.
0") Jalar.
st.

1') Merdeven, Caula. fa") Chiorgherciu-Punar-Ceair.

Kazil-Murat.

Baciu cu kIarpu
Limpec,lisu (f.).

n') Afighinea, DerechioI,

d) Cesme-Culac.
e) Uzum-Culac.
l') Iusufunar.

AlibichioI,

(0') CrAcic.

st.

HairamchioI (f.).
Cogea (f.).
Saram (f.).
Cara-Peletli.

Nastradin sa Cuiuk-culac.
1) Cara-aci.
ni) Cara-Cialic.
dr.
Cal fa, Cesme-Culac.
si.

Diordunigi-Opman
sail Curt-Culac
Arabagi.

Iai-Ceair.

e) Buiuceral-Cinghene Orman,CeaLfrik.

f
J

di..

a') Iomer-Bei.
si.

Kioseler, 11,1uuruazliki.
c') Tatar.
1b)

www.dacoromanica.ro

237

PRINCIPALE

TERTIABE

SECUNDARE

QUATERNARE

Diordurngi-Orman
Bli10 Vedersa, i 4. sail
Curt-Culac si d) Enige, Curu-culac.
Baciu cu arpu
Arabani
o
Limpedisu (f.).
5. Celaclar-Ceiar
Ceairul de mijloc
dr.
1. Saiana-Doice.
sail V. Ciocanului.
Caramancea sail I. Uzun-Ceair.
{ Kior-Curu-Ceair.
Calfa-dere.
Kireslic-culac.
I

dr.

a') Chioi-deresi.

DE AL Vlea ORDIN

fa") Derin-Alceac.
iba) Cesme-culac.
1.

a"') Buiuc - dere-

seid-curt-culac.
Dautlar cu
Cazalgic, Perde, Ire-.-- i ba')Odagi.
Cozulgic sail Ilcingi- i Is_
Medgidie.
1 (a") Bei-Aslan-Culac-Dautlar.
5
..,,t

b')

XII. Lac. Cochirleni

i Stuf. Ivrinez.

1. Uzum-Amet.

a) Pestera.

, b"') Dikili-Ta..

e') Iuuruk-dere.

11') Demen-Culac.
st.
e

2. Mos Dinu.

XIII. Valea Mare.

b)

Sarapci.

)Iiri-Culac.

dr.
Horoslar-Ceair.
Horoslar - Alceac
sail Ciobanisa.
Caratai-Alceac.
Valea Caratai.
Caramurat, sail
Hagi-Cabul i Chiostel.
Docuzol.
Cilibi-chioL

Oba-culac sail Bekiraga.

XIV. Carasu, prel un-

nitit cu Valea Hasancea si Caracr

g. CismeleI.

Cuiusu.

st.

Mahometcea.

Serpla sail TatarOrman.

12. Cara-Sufir.
Biringi-Nledgidie.
Tusu.

Tibrin (lac) cu

V. HotaruluI, Basculac si Tortoman.

Val. Lungii, Derechioi i Geabac.

Geabac-Ceair.

Surec.

Valea Mare.
Boazgicului
sail Satischroi.
ZavoluluI.

Abdulah I.

'a)
,b) Abdulah II.

a') Cuan-deresi.

10 Mangala.
(1r.

a) Mezarlik.
a)Iuci culac.

Cara-Durac.
Ghiaur-Amzall.

Valea Silistea,
Hagi Virt,Pomana

Bekiraga-Gilcazar.

b) Turcultd.
{a)

Buiuk-dere, Man-

galilc.

Tasli-Iuk, Buiuk-

Bilarlar, Tuzla-Iuk.

(1r.

1. Valea
st.

12. Sali-Bei.
dr.

fi.

Uzuncea.
si.

Saragea.

Canara.
Calachiol sail

StupineL
Olaculul.
Silistea.

www.dacoromanica.ro

238

PRINCIPALE

TERTIARE

SECUNDARE

QUATERNARE

Al vanes&

MartiluI.

Cekirgea sari
Muslu-bei.
Caimacli.

dr.

f I. Dolawa.
si.

Raincli.
3. Tikilesci.

4. Piciorul CekirgeleI.
12.

atsla.

I. "V. BentuluI.

{a) B.laceanu.

2. V. Dovlecelutut

st.

a) Cesme-culac.
1)) Dalakesen baa.
r) Hagi-Omer.
Ciuciugea.
Solugeac.
Copadin.
Pr. Mahometcea.
Dulgherul.
Val. Cimelel.
Culac-Sanr.

L. Nazarlik ./ 3. Par. Eni-Sarai, Topolog-culac, Topolog-dere, Kior-dere

si Mr. Haidar.

si Balta-Cioroiu.

(fr.

lc) Mezarlik.

Valea Lungit

I.

Pa. r. Eschi Sa-

rai, V. NamolescI,
StAnca-Sca, Val.
Pietriului i Val.

si.
1. 1. Val. cu mrticinT.

Viilor.
Bertescl.
P. Viilor

Mezetulta.
V. Toprscil.
k2. Stance.
V. Viilor de
la Petnga.
V. Moulul.

dr.

Pr. Rosti 1. PAP. Koium-Punar.

sag Val. UrumbeI,

PtInga-Dere i Aigr-Ahmet.
V. Ulmilor.
HogiI
Ghiun-Ghlurmes.

*i

Aiormanul

Mr. Homurlar.

CArjelari

Picineaga.

Ingi-dere.
st.

Pr. Cantl-Mesea.

1st.

Par. Canat-Calla.
dr.

Capra

st.

a) PzIr. CrjelarI.
dr.

la) P. din V. Megina.

[3. Priul Cerna.

st.

lb) Pr.
XXXVIII.P.UlmuluI
P. V. Viilor.

fa)

st.

a) Piir. RahoveL

1(Ir.1.
V. lui Bran.
si.

R. Jijila.

V. Nucilor.

si.

tb) Domuz-culac.

dr.

I I. CrucelarI.
P. Calistra sail / 2. Ditcovul.
Lunca Plopilor.
Partul GrecI
t3. Recea.
V. Valcanului.

dr.
PEtr. Ac-Punar.

2. V. Grecilor.
13. V. Bostanelor.
V. Vasilic.
5. V. Larga.
14.

www.dacoromanica.ro

DE AL Vlea ORDIN

239

pRINCIPALE

TERTIARE

SECUNDABE

QUATERNARE

B) Basinul Nord-Dunrean:
XLIV. V Garvan.

XLV. V. Viiciirenilor.
XLVI. V. Glodului.
XLVII. V. Nevesteln.

X'.

st.

LuncaviciereI.
XLVIII. Per. Lunca- f i. V.
V.
StupineI.
vita formatti din
Mare midi. 4: V. CodruluI.
V. Ceairului.
V. Turiacului.
V. TichilescI.
V. Recea.
V. Acik-dere.
V. Capacha.
V. AdAnca.
V. Ogurlul.
V. Cucilor.

ILune.

a) V. Ascunsii.

V. Stanch&
5. V. Putul-Popil.

I. V. Viilor

Val. luI Mo

Grigora.,.

V. Podul Bul-

garuluI.
V. Taiwtn-Iol.
V. Tulcei.

Val. Milcocl
sag Mare.
(1r.

I. Curcuztt-Mare.

V. Sofular.

(1.Turia.

Be-Tepe.

2. K ior-culac.

13. Lutul alb.

C) Basinul Mrii-Negre:
LXV. V. Ilanlilc sail
Akangi.

dr.

L V. Hagilar.
si.

LXVI.Lac.Mangalia
Popucci,
cu
Acargea-Hoscadin
Keragt (f.).

Inriluk:(f.).

Cara - Dere sail

Murfatcea (f.).
li) Kiuciuk-dere (f.).
st.

c)

Sirti sail Dauluchioi. (jr.1a)

Tirpan.
Casitmcea.
Acbasi.
Viilor sail Alceak( dere.

V. Mangalia.
Lac pArlul

st.

1. Tathigeak.
12. Buiuk-dere.

Tallageak.
LXIX.Valea ManpaP unar sail Arnau tBostan-dere.

1 21.. KTu iuzelaiu.

k-Tuzla.
Ceatmalar.
Karlikioi sail Mu-

LXX. Lacul Tuzla

ratan.

cu PAr. Musurat.

Cara -Iuk - dere i

Cuba-dere.

Par. Musu
Aitan-dere
8. Urluchia .

www.dacoromanica.ro

DE AL Vlea ORDIN

240

TERTIARE

SECUNDARE

PRINCIPALE

Iuntacan.
Lacul Agigea. 2. Carsi.
{1.
Val. deschis4
d e la N. Constantei.

fi. V. E,,4 Ptl.r. Ci lc racci.

Lac. Tasaul. 12. Dol ti Inca.

(Ir.

Saslet-Culac.

Par. Curu-Dere.
Par. Caciamac.

Par. Cartal-TerzechioI.

Tasla-dere.
Taslac-culac.
st.

r) Mandalac.
I d) Sasac-culac.
ir) Sasac-corai.

Ceatal-Orman
Pan telimon.
LXXIV.R.Casamcea
format din cele
dou6 parfurI
dere.
Se mai numesce Par.
Sulfaru Tasaul.

1dr.

dr.
a) Odi-culac.

Kirislik.
Seremet.

Visterna sail Val.

Esteru.
Palazu-Mic.
st.

Sulugea sa Culalcalcea.
Dere-Dikili-Ta.

Sarighiol Vest.
Curl-Balac.
Curu-dere.

Par. Ramnic.

ld) Sarighiol Est.

Par. Tocsof saii

V. Cuiu-Culac.

V. Aliculac sail
Par. Aliculac.
Alceac-dere.

LXXV. O alL vale

numitti Tasaul Insolitil de un 'Aria.

Nix. Gargalfk.
Val. Tascula.
1 1. Parful Peletlia.

elr.

a) Tasla-culac.

LXX VI. L. Gargalfk. {

st.

2. Duimgi sail Inan- 1

Laguna.

r
1

dere.

P4rful Cainac.
(Ir.

Pariul (Jogelak.

4. Par. Caranasuf.

Par. CasapkioI sail

Sariurt.

V. Mil-Vel-Culac.
(1r.

P. Beidaut
format din: Cavaclac-Ceairac, Testemel i DurasetCairac.

El se maI numesce
Hagi-Avat.

I. Ciaranci.
Cail-dere.
Dulgea.
Cogea-ceair.
Par. Hagi-Avat.

a) V. Hagi-Ava t-Dc re

sail Iurthl.

Dlul-Mare.
si.

V. Eschi-baba.
Calaigi-Dolojan.

V. SatuluI cu Par.
i Poturu.
Rful Slavarusti sa Cai-culac
format din: V. Bs*
Punar Armulluculac.

(1r.

Ericlic-culac.

Par. Camena.
st.

Kirisliva.

www.dacoromanica.ro

QUATERNARE

DE AL Vies. ORDIN

241

PRINCIPALE

SECUNDARE

TERTIARE

QUATERNARE

DE AL Vlea ORDIN

dr.

Sakar - dere sail

Arman-ce.sme.

Riul Slava-cerke-

LXXIX. Rful Slava-

si.

zsca sail V. A tma-

Dulgherul.

gea, Aram - dere-

rust). sail Cai-culac

format din: V. Has-

Calugarula

Cesme si Ciucurova.

Punar si Armuthtculac.

Jidim.
e) Dere-Iol-Carf.
Matieva-Balca.

g) Lasa-Hara.

Hribesio-Hara.
Cangali.
Geatki-Deresi.

LXXX. Ceelin-chioI
LXXXI. Mil-Vel-Alceak.

dr.
V. TiganciI.
Carbunria.
Sarp-clere.
Alar-cula.

dr.
a) LupuluI.
lb) Lunga.

f,

a) V. luI David.

Par. Dauteca.
st.

Bas-chia
ArmuLlia.

Camber formata

din :

Sanar-Dere.
Ada-Tarla-Cuja.
Tasla-Cula.

LXXXII. Blul Taita.

st.

fa) Musafir-culac sail

Gheobilche si Canara-ceair.
(b) Jidini.

Par. Parlita.

a) Parlitica.

Eski-Balak.

Par. Acadan sail

Val. Cismelei.

Ormangicula.

Par. din V. TaiteI

sat' V. Carbunarl.

si.

a') Bac-ceaus

dr.

a) Par. Cadiul.

Par. Boclogea.

a') Emir-Asan.

I.

(a) Dere-culac.
b) Cara-Cealic.
lc) Balacla-Alcea sail
Orta-burun.

Par. Taita de Est.

Holuclu.
Stipanului.
Coslugea.

1sl.

si.

dr.

fa) Par. Stupari.

(b) Par. MeidanchioI.
dr.
a) Buiuk-Cartalak.
st.

lb) Chioserelik.

si.
o Culac-carlar.

st.

a) Alceac - culac- punar.

I. Par. Babadag.

LXXXIII.L.Babadag. '2' Valea Nucilor.

t3. Valea Ceairelor.

1dr.

1. Par.Cilicul.

R. Telita
sail Val. Morilor,
Cilic-dere i Isvorul
Cazangia
Agi-ghiol
LXXXII. Sari-ghiol.

2. Par. Isvorul.

dr.

a) Par. Hagilar.

st.

13.

Valea Plopilor.
Valea Lunga.
Valea Cardon.
Valea Puturosul.

71890

31

www.dacoromanica.ro

242

CAPITOLUL IV

DELTM
ConsideratiunT asupra cursuluT inferior al bunariT i formarea belteT.

Pe vremurT, cu mult maI batrne existentel omuluI pe scrta globulul, care Inca
nu-0 luase forma definitiva, apele gramadite la spatele unghiulu Balcano-Carpatin bateail Cu valurI furise in stancile stravectiI dintre Bazia i Or*ova, catand sa-*I croiasca
un drum catre rsarit.
Cad, la apus de Bazia$ peste tta Mesopotamia croataF;i Alfaldul unguresc, se intindeati

apele until imens lac, numit la autoril vechr Mare albumt); iar spre r6sarit de 01.y:ova,
tcta campia romano-bulgara era acoperita de Marea .tralo-Caspiena, din care Marea-Ngra
forma un golf apusan 2).

Asemanarile dintre fauna rmasa in depositele acestor (100 foste lacurl intre care
Dunarea a servit probabil la inceputul epociI quaternare ca o trasura de unire 5) ati
in(lemnat pe cercetatoriI de azI, sa le coprinda inteo numire generica de Marea sarmatira
(sub care se intelege In geologie ultimul etagiti al epociI miocenice) despartita In dou6
basinurY.

Barbot de Marny cel d'intAI a constatat acsta asemanare, care in urma a fost Intarita de cercetarile geologice ale D-lor Suess 4), Androusoff') i Toula.

Paturile sarmatice incep de la Viena, acoper tt Panonia pana in muntiI apus, ni

ai Transilvaniel, patrund catre Sud 'Ana In golful de la Gratz, apoI pe la marginea norcliea a muntilor Bosnia ;;i se termina in Banat.
Intrerupte de lantul Balcano-Carpatin reincep in Oltenia, pentru a acopen i Muntenia
Moldova, Basarabia, tag, Rusia meridional 0 Bulgaria nordica.
In campia romano-bulgara ele sunt larmurite de o parte'din CarpatI, iar de alta de
BalcanY, unde atti fost studiate de Fr. Toula6).
Cercetarile geologice ale ha K. F. Peters') i Hochsteter 8) a constatat, ea intre Rasova
ci constan fa depositele sarmatice se continua prin valea Gamic panli la Mare, pe cand la nor-

dul Dobrogid formatiunI mai veclif le tarmuesc, iar catre Sud se intind pana in terasele
secundare, care formza, platoul dintre Rusciuc 0 Varna.
Dupa modul cum depositele Wadi Sarmatice sunt distribuite in basinul inferior al
DunariI 0 pe valea Carasu, din constitutia geologica a NorduluI i SuduluI DobrogeY
din depositarile de aluviunI, care acoperatt partea sa a Muntenia se deduce ca:
La sfirfitul epocet miocenice, apele Marit Sarmatice retragdndu-se, spre a-si lua aprdpe
configuratia lor actual& art lasat loc Dunarit, care dupli ce a pa truns prin defileul Bazia,sOnsova a curs in linie drpta pe la p6lele dlurilor Muntenia ci ca un brat al s6t2 scapape valea
dintre Cerna-Voda isi Constangt pentru a atinge aci, Marea.
,

Parerile i datele scriitorilor vechI sunt de acord cu cercelarile geologice, ast-fel:

Tristele i Ponticele, scrise de Oviditi In ceI opt aril' de exil la Tomis, ne dati multe
detaliI pretise asupra regiuner ce ne interesza, detaliI care confruntate intre ele ne fac
E. Redus. Nouvelle gographie universelle. Vol. III. pag. 315.
1) A. de Lapparent. Leons de gographie physique pag. 362.
1) A. de Lapparent, op. cit. pag. 454-5.
La face de la Terre pag. 417 i urmtitorele.
Wm. de l'Acad. de St. Petersb. 1893.
Grundlinien der Geologie des Westlichen Balkan 1881, pag. 39; A. de Lapparent. La structure el
l'histoire de Balkans; in Revue genrate des sciences. An. VII, No. H, pag. 502-9.
Grundlinien der Geographie und Geologie dei' Dobrudscha, 1867, pag. 51-2.
Die Geologischen Verhiillnisse des stlichen Theiles der europEtischen Tiirkei, 1870.

www.dacoromanica.ro

243

sa banuim, ca pe la inceputul ea( crestine, un brat al DunariI curgea Inca prin valea
Carasu, la, sari in apropiere de Constanta.
Mai 'nainte de-a infra in comentarff, care pot arunea o raza de lumina asupra teorieI mele, trebue precizat locul uncle a trait si de unde 'si-a scris nefericitul poet Tristele
Ponticele sale.

Este mal mult de cat positiv stabilit, ea Tozzzis al lut Ovidia este Convtanfa nstrlit).

Din tot ce OviditI a scris in exil se intrezaresce idea, ea in tot timpul el a stat in
si nicaierl alt-undeva. Inteun pasagiil vorbesce
Tomis, pe prmii din stanga Ponta
despre legenda fondareI orasuluI2), in alta parte descrie traiul s6t1 aci ').
petrecut relegatul poet, ultimiI opt anI
Asa dar Constanta de azI este locul unde
al vietif
De aci el vorbesce despre Dunarea cu multe gull %In alta parte o numesce Dunarea
cu 7 gull 5).
Apo:
Sed dedimus poenas, Scylhirique in finibus Istri 6)
(Dar pe lermurile Istrului Segthic indur pedepsele).

Intr'un pasagiii scris prima-vra vorbesce in acelas timp de Mare s,d de Dunare:
Nec mare concrescit glacie: nec, ut ante, per Istrunt
Stridula Sauromates plaustra bubuleus agit1).

(Nict marea nu mat este incatenal4 de ghiala, lac), vacarul Sarmat nu'$i mal conduce ca pand arum, pe
Duare, carele scarldilre).

Tris/ele sunt serse in timpul calatorier sale (prima carte) si la Inceputul sedereI sale
In Tomis ; in cele din urma Ponticele, scrise chiar in Tomis, iata cum se adresza luI Brutus
luI Graecinus:
Naso, Tomitanae jam non novus incola terrae6)
(Naso deja vechiii locuitor Tomitan).

51:
Tristis ab EUXP114 Naso salutal

(Naso, te salut4 cu intristare de pe fermurile Euxinului).

Cum se impaca aceste versurI cu cele adresate lui Atticus?

Accepi colloquium gelid Nasonis ab Istrow)
(Printesce west bilet, pe care Nasone
scrie de pe prmurile inghefate ale Istrului).

LuI Brutus, poetul II scrie din Tomis; luI Atticcus, de pe Ormurile Istruld; lu Graecinus, de pe te'rmurile PontuluI Euxin.
Mat doveditdre sunt urm'tdrele versurr adresate luI Rufinus "):
Naso Tonzitana mittili
(rimete de la Tonzi).

(Nasone

lar maf jos:

...qui sum submotus ad Istrum
(care sunt exilat pe fermurile Istrulul).

Domnul Milldbarli a avut cel

Trig. Lib. III. Meg. IX.
a) Trist. Lib. IV. Eleg. I i X.
Trist. Lib. III. Eleg. IX.
Trist. Lib. II. Vers. 189.
9) Trist. Lib. V. Eleg. I vers. 21.
7) Trist. Lib. III. Eleg. XII.
9) Pont. Lib. I Scris. I.
9) Pont. Lib. II Scris. VI.
') Pont. Lib. II Scris. IV.
") Pont. Lib. V Scris. IV.

onrea a stabili acest adevr (C. I. L. 765,770).

www.dacoromanica.ro

244

Era posibil ca in aceiasI scrisdre s existe atta nepotrivire, de cat numar admitnd
c Dunarea a curs printeun brat al sql unde-va, la sari lingO Constanta?
Las altora s, netediase, cum vor crede acest argument, care vine in sprijinul teoHer mele.

Asa se exp1ic6 naratiunea luI Flavius Arrianus, (lespre expeditiunea luI Alexandru
eel mare contra Geti1or2).
Bine informatul istoric, traitor In secolul I dup Christos, pune peste Dunare, pe unde
marele cuceritor vroia s4 atace, un grup de muntl pdurosr.
Se scie, cg., pe tot trmul stng, Dunarea este lipsit de muntr (in partea inferirA),
afar de grupul pOduros al Babadagulur, ale crur ramurY se cobrd pan, In valea Carasu.
Lelewel3), compilatorul geografilor arabI i italienr din vcul de mijloc, comentand
descriptia ce ne-a fost lasat, de Edrissi, din a doua jumtate a secoluld XI d. Chr. asupra
Dobrogiel (Berdzan), Oice: Cernavoda (apei ngrei) ae1at n punetal, de unde Duneirea in secole

deprtate sceipa un brat, care 1,4 veirsa apele sale in Pont, formnd imbucdtura cea ma meri(lional a Iluviulu.

Iar In atlasul s, I.elewel Insmnii1) In dreptul Constanter, Oicerea:

Os Danubil, gura Duneiri.

Cnd se va fi astupat gura acestul brat al Dundrit, nu sail; ceea ce se scie insii este
cei acum 40 an pe canalul Carasu (cave avea 20m leirgime fi 4 addnrime), vap6re ;Wei- stabiIlan comunicalia intre &mare i Medgidia (Carasu) ') n timpul apelor
Este de regretat, ch. eruditul geograf al secolului nostru, E. Realm, nu insist mar mult
asupra cestiuner cursulul Dundril prin valea Carasu, totusr o atinge In trcat")
K. F. Peters, o afirm cu URA siguranta In importantisima sa publicatiune, din analele
academiel Vieneze 7); este tot ce s'a putut scrie ma,r complect asupra geografier i geologieT provincie ncistre quasi-peninsular trans-dunreanit
Prerea autodidacticulur locot.-colonel de flotild, Drghicescu, ca un brat al Dunarir
s'ar fi despOrtit de la Vadul-Oi (I-Mrsova), ar fi curs prin lacul Saraitil, prin Bamundere,
iar de aci peste culmI s'ar fi unit la Alifael cu prul Twtul, ca apor prin acesta sO eurgO
in Mare la capul Midia, ImI pare pulin verosimil i nesprijinit5,9).
Este, bine Inteles, c cea mai insemnat5, parte a fluviuluI indreptndu-se ctitre N.
(Julia ce scap din gtul formal de pintenele muntilor Dobrogiel i terasele dintre Siret
Prut, schimli brusc cursul pentru cea din urm (Sra care rOsArit.
Din telte punctele de vedere, dar maI ales geologicesce vorbind, basinul inferior al
Diateirit trebue considerat numa intre Portile de Fier ,si Galali, dincolo de care cursul
aprline lmsinultd Pontic.

Mamie arc de cerc, pc care II descrie DunArea in cursul er inferior nu este t6rmurit
de masive muntdse resistente, nicI nu este un drum Int&mpltor, pe care Il parcurge fluviul
In (lepresiunea romno-bulgarA.

El este resultatul une actiunr continue a apelor, care prin erosiunI depositArr in
decursul mar multor decenil de secole, a mutat necontenit albia fluviulur dare, miazd-zi.
O depresiune in Intelesul comun al cuvntulur nu existil de ct pe partea stngO,
unde depositrl de lss, care all o grosime de 36m9), acopera" sesul Munteniel 'Ana la marl'
depArlitrI de albia actual, a fluviuld.

') De aceiasl piirere este si Papadopoulos Vretos In ((La Bulgarie p. 188.

I) Arrianus par Chossard. 1802, 3 volumes.
Geographie du moyen-ege. Vol. 3-4, pag. 125 i urm.
Planche XV.
I. Ionesco. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja, 1851, pag. 38-9.
) Nouvelle geographie. Vol. I. pag. 209.
Denkschr. K. Akad. Wiss. Wien XXII, Abth. 2 1867.
Duntirea de la Orsova la Mare, pag. 229.
A. de Richard. La Roumanie vol. d'oiseau p. 23.

www.dacoromanica.ro

245

Nu mult a contribuit la acsta, legea asa de cunoscula a lul Batjr1), care in nier o
parte a Europer n'a fost mar cu prisosinta demonstrata, ea la fluviul nostru.
Sub ochir nostril chiar, Dunarea surpa necontenit malul stql drept, pentru ca, sub
forma de aluviunr,
depuna pe cel stang.
Intre Galai i Reni, Dui-area dupa ce descrie un dublu cot, lung de 22 km., in
forma unul M. deschis, intra in asa numita a er delta, un triunghia vast, a carer
baza, lunga de 63 km., e sprijinita pe Mare, iar catetele aprelpe egale sunt formate din
malurr repedr.
Cea de N., e tarmurita de ultimele ramificatir ale dlurilor Basarabid, in care lacurile
garlele ati sapat vaY, ce ca nisce fagase uriase patrund in inima teraselor argil6se, care

le servesc de baza.
Latura de S. este tarmurita de un munte dentelat acoperit Cu terase de argila, care
domina terasele basarabene.
Inainte d'a vorbi despre num6ru1 gurilor fluviuld, trebue sa intelegem causele caror
se datoresce formatiunea delta
In dynamica externa a globuld este stabilita legea:
Ca atunci, cad jocurile maree sitnt putin considerabile i ctind Marea, in care se varsei
un Iluvia nu e bra zdata de curenft de-a lungul cdstelor, materiile din apa linute in suspensiune
sa depun la imbuclitura fluviulu isi formza depozite aluvionale, in general de forma triunghiulara, carora li s'a dat numirea de delta 2).
Orr, se scie c Marea-Mgra e lipsita de /lux ;Vi rellux ; curent, de ,si are anal destul de

puternic de la Nord la Sud, dar actiunea lur este asa de departata de c6sie, in cat n'a
putut influenta asupra namoluld pe care fluviul il aducea, in decursul atator vcurr, la
.gurile sale.

Dar despre acest curent, care a fost multa vreme o problema nedeslegata de inginerir comisiunir dunarene, vom reveni.
Trebue dar a porni de la ideia, c la inceputul tormrel delter, era la gurile fluviuld
sapat mar
nostru un golf, care cu timpul s'a astupat cu namol, printre care apa
multe canale de scurgere, din care aa r6mas gurile de azi 3).
Despre existenta acestur golf ne vorbesce i Herodot in Melpomene I).
Bine inteles, ca azr delta castiga asupra Marir Cu mult mal multa greutate, de cat in
vechime ; la inceputul form:aril' sale progresele defter trebue s fi fost simtite i acsta se
datoresce la mar multe cause :
Suprafata, pe care se rspandeaa depositele aluvionare, era ceva limitat atuncr
un golf pe cand azr aceste deposite se pierd in largul WHY;

In fundul golfuld adancimea aper fiind mica, umplerea luI era vadita; acsta
justifica temerea lur Polybia, ea cu timpul Pontul Euxin va fi umplut cu namolul fluviilor
ce se vars in el, asa dupa cuM s'a intamplat cu Palus Meotide (Marea Azow) 5);
Cu cal delta inaintza in IVIare, cu ata,t ea atinge curentul de care am vorbit mar
sus, care tarasce namolul catre Sud, nelasandu-1 a se depune la gurile
Studiile inginerilor comisiuner europene dunarene i actele conferinter din Paris, aa
stabilit ca Isaccea este crWetul deltei u); punctul de bifurcatie al bratelor fluviuld se scie
ca se afl'a, la Ceatal-Ismail, asedat la 23 kilometri mar la vale de Isaccea 1).
') Rotatiunea pamentuluI silesce fluviele emisferff septentrionale a bate necontenit in malul lor drept,
ori care le-ar fi directiunea (a se vedea aplicarea acestei legi la fiuviul nostru in K. F. Peters. Reisebriefe
eines sterreichischen Naturforschers aus der Dobrudscha. Revista austriadi din 1856).
A de Lapparent. Gologie. Ed. 1885, pag 229.
A se vedea i E. Reclus, op. cit., pag. 255.
Cap. 99.

')IV 40-41.

6) A se vedea i pdrerea mea asupra celui de-al cincilea brat al Dunitrii.

&/. Engelhardt. Les embouchures du Danube, pag. 24

www.dacoromanica.ro

246

Ineillimea triunghiulut format de delta' este azt de 74 km., iar suprafala sa de 2690 km. p.
De la Ceatal, Duna* rea curge cu o inflei de I m. 567; debitul de apei pe secunda' fiind in
acest punct de 9200 in. c. in timpul creflerilor mijlocilfi de 28.000 in. c. in timpul creflerilor ?nail 1).

Apa Dunliret confine 1 2400 materit in suspensie, in timpul cresterilor ordinare2).

Pe fie-cave an, Dunlirea aduce la gurile sale aprdpe 60 milidne metri cubict de aluviuni
formeilt ad, un deposit de cel puf in 6 km. p. suprafa(ei t de 10 in. adeincinie 3).

Pentru a stabili prin cifre si date certe progresele facute de delta', sa lam un pullet
de reper fix, de la care s, pornim cu masurabirea; insula .5erpilor, aflata air la 45 km.
departe de Sulina, p6te servi pentru acest scop.
Strabo, bine informatul geograf traitor la inceputul secoluluI intaia, a5za insula Leme
la 500 stadir (1 staditi =185 metri) departe de Orm, adic, insula Serpilor se afla la 92 km.
In largul_MariI.
Ast-fel dar, delta in decurs de 19 sute de ant a inaintat in Mare cu 471'2 km.
OrI-cat de exagerate am vroi sa lu,m datele luT Strabo, totusI suntem silitI a erode,
ca pe timpul sail delta fluviuluT nostru nu
trecea dincolo de Kilia, Obretin, Calinova,
crefierea anuald fiind de 25 inetri.
E. Taibout de Marigny 4), care s'a mupat si a facut studiI asupra cresteriT delta ad-

mite ca frte probabila parerea luI Strabo ;

ceva maI mult, daca trebue s, admitem

rerea MI Ed. Engelhardt, primul delegat francez al comishiner durarene, Marea s'a intins

if

in vremurI nu tocmaI deprtate, pang la pici6rele grupuluY Bes-Tepe 6).

Asta-zI chiar, crescerea delteI este destul

de bine simtita; la Sulina, vechiul far, care

dupa hartile rusescI era in 1829 ase(Jat
pe trmul Mala si care in 1842, Para a i se
fl schimbat zidaria fundatleI a fost inlocuit

plate frumsa constructie de piatra, departe de Mare, In

1857,

se gsesce la col putin

de 60 metri, asta-zr
2 km. in interiorul

uscatuluI6).

S'ar putea dovedi Cu cifre, ca. la Valcoy i Sf. Gheorghe, crescerea delta a fost in

aceleasI proportiunI.

Namolul pe care Il aduce Dunarea la

gurile sale este in cea maI mare parte luat
de curentul Mari i transportat catre miaza,'-zi.

les din cadrul subiectuld ce-mi propun,

Farul din Sulina.

Fig. 32.

a detalia diferitele incercarr facute de in-

ginerif comisiuneI dunarene asupra navigabilitatef bratuluI Sulina 7), dar pentru ca am promis maI sus a vorbi despre dificultatile
comisiuneI In acsta privinta, voia atinge in mod sumar cestiunea i numaI in partile,
earl staa in legatura cu subiectul met.
1) De Lapparent.
') Idem, pag. 226.
1)

E. BMus, op.

cit., pag. 225.

Hydrographie de la Mer Noire, Trieste, 1850.

Ed. Engelhardt, op. cit., pag. 25.

e) K F. Peters, op. cit.

Aceste detaliI se pot vedea in Ed. Engelhardt, op. cit.

www.dacoromanica.ro

247

In urma studiilor hydrografice facute la gurile fluviulta, s'a constatat existenta curentuluY, pomenit deja in treI randurY, care putea fi utilizat sa duca la mall departarY

catre Sud namolul bratuluI Sulina ; ins cum acest curent nu trecea chiar pe MO, litoral, trebuia fortat fluviul sa'0 impinga namolul pana in actiunea curentulul.
In acest scop s'aa construit digurile, earl strimtnd albia fluviuluI a fortat apa sa'sI
transporte pn, la 20-30 kilometri materiile aluvionale, earl aci intra in actiunea curentuluI i sunt trite catre Sud.
Aa, s'a resolvat problema desnamolireI bratuluf Sulina, care a avut de corolar formarea insuld de la imbucatura Sf. Gheorghe i potmolirea guref golfului Halmyris, devenit lacul Razelm de azI.
Asupra numarulul gurilor fluviuluI nostru, prerile ce resulta din datele scriitorilor
vechI fiind diferite, voiti cauta s citez pe fe-care 0, pe GM cunoscintele imI permit, pe
totT; iar in paragraful din urma voia arta cu care din gurile i bratele de azI corespund numrrile date de ceI vechI.
In timpurile preistorire se credea a fi fost dozt6 brate principale: unul care curgea
care Apus in Adriatica, la peninsula Istria (de unde i numele el?), iar cel de al doilea,
care se despartia in alte doua secundare : Kalon 0 Arios, ce se v6rsail in Pontul Euxin.
Pe temeiul acesteI credinte imprumutate si de Aristot, cei vechI conduceaa nava Argonautilor

pentru a scapa de urmaririle luI Aetespe prirnul brat al iluviulul.

Apollonius de la Rodos nurn6ra treI gull ale fluviuluI1). Eratosthene, in scoliile luI
Apollonius, vorbesce despre insula Peuce, in Dunre, triunghiulard, nzare cat Rodos 2).
Pomponiu de Meta (an. 43 d. Chr.) scrie, ea Dunarea are mar multe gurI, din earl tret

tenues, iar restul navigabile ; orase nu cun6sce in acsta regiune deck lstropolis pe mal
lnyd Dunre ; d'intre insulele din delta vorbesce numal de Peuce, cea mal cunosouta
maY mare 3).

Pe la 1835, guvernatorul RusieI meridionale, Prinful Vorontzow, insarcinza o comishine special pentru a studia gurile DunariI.
Raportul el constat numal trei brate originale, adica legate directamente cu trun-

chiul fluviulu, impartindu-se apoI fie-care din ele in mal multe gurI secundare,
mediI 0 mid, diferind una de alta prin numirI loc,ale ; in ck peste tot s'ar putea discerne
vre-o Aise-spre-zece 4).

Tabula Peutingeriand arata patru gurt2).

Pdrintele istorief Herodot, vorbesce despre cinci guri ale IstruluI6). Este interesant
pentru cercetrile n6stre, un pasagia in care zice: Ilister, dupd ce a strbeitut t6td Europa,
se arundi in Pontul Euxin, la locul unde colonii din Milet a fondat Istria7).
Pi.sandru8) nurnra iara0 cinct, ca i Ephoros, dupa care a luat i scriitorul anonim
al descriarii" pdmntultd, probahil Scymnus de Chios (sec. I d. Chr.), care mal vorbesce

despre: orawl Istros fondat de o colonie de milesianT pe timpul mares( invasiunl a Scylilor in Asia, de insula Peuce, mare cam cat Bodos,intre cele cinci gad ale Dundrif ci Mare"),
de Callatis, o colonie a Heracliel, care datza de pe timpul domniel luI Amyntas; Bizone,
ora distrus, a fost construit de locuitorif AlesembrianY, etc.").
') Hasdeu. Istoria Critia a RomAnilur. pag. 221.
2)1V. p. 310. Midler I p. 228 nota. in lorga. Kilia i Cetatea Alba, pag. 11 iurm.
8) C II cap. 1-2-7. A se vedea, mai jos parerea mea asupra celuI de al cincilea brat al DunariI.
Troimitzhii. Ustia Dunaia in liarul Odeskii Viestnik, 1835 No. 81-84. flasdefl op. cit.
Segmental VII.

8) Cartea IV, cap. 47.

Cartea II cap. 33. A se vedea mai jos ((Cel de al cincilea brat al Dundrii.
Fragmenta, pag. 5
) Militer. Geogr. Graec. min. I. pag. 226. in Iorya op. cit.
1") Chotard. Periplus Arriani, pag. 216.

www.dacoromanica.ro

248

Strabo (an. 20 d. Chr.) ne spune, ea !strut se varsd in Pontul Euxin prin cinct guri, care
formza intre ele insule, din care cea mar importanta e Peuce, care a dat numele 012 Bastarnilor Pemba, locuitorii et.
Cea mai mare e gura Hieron (Santa), care se a/74 la drpta celui ce merge spre Mare,
iar restul spre Nord in trecere catre Nistru. Cea de a cincea e departe de 300 stadii (55'12
kilometri '). De la Istru la Istria, Strabo m6s6ra 300 stadiI.
Isvorul cel maI autorisat din c,te ni s'aii pastrat asupra Nlarir-Negre, este Per iplul
lui Arrian, un militar practic cunosckor al locurilor, traitor pe timpul Imparatuld Adrian,

catre care este adresata acsta dare de sema asupra circuitulur PontuluI.
Nu departe zice el de Odessus, se aft' balta Istrienilor la 250 stadiI, apor vine
balta (Xtv.v-fiv) Isiacienilor la 50 stadit

De aci la gura IstruluI numita Psilon sunt 1200 stadiI (o stadie phileteriana = 211 m.);
tot acest spatiti este deert i far& nume.
De la Psilon (sub(irea), pail la a II stint 60 stadit, de aci pan4 la gura numit'd Kalon
sunt -40 stadii, de la Kalon la Naracon, a IV-a gura stint 60 stadii, de aci la a V-a sunt 120

stadit, de la a V-a pad la ora,sul Istria sunt 500 stadif ; de la Istria la Tomi 300; de la
Tomi la Callatis alte 300. Aci e un port bun pentru navI2).
Geograful grec Meletic 3), scriitelrea bizantina Anna Comneana 4), ca i istoricul E;;i Donmul

nostru, Dumitru Cantemir 5), scriii c. Dunarea are cinc'i gun.

Pe la 1768, un comerciant german, Kleeman, scriind o notita asupra petreceriI sale
in Kilia, zice
MaI multr geografi i chiar Misdoing sustin, ca Dunarea intra in Marea-Ngra prin
pte gurf ; eti instil& am verificat cu steirttint4 acest fapt m'ain convins ca nu sunt de cat

cincr; cad nu pot lua in consideratie bratele cele mid, earl formza insule i se unesc
apor cu bratele cele marl' 6).
Doinnul Hasdel2, dupa ce discuta cu multa eruditie i competinta parerile tutulor, nu
admite a fi fost in vechime, nicI ma:I multe, niel maY putine guri de cat cinc'i.
Regret, ca Domnia-sa n'a tiprit Meg Istoria Critia a Romania trans-duntirene, in care

promite a arunca multa lumina asupra hydrografig antice a DobrogeI 7).

Pliniu cel batran, compilator din a doua jumatate a secoluluI nti, num6ra ,cse
gun ale Dunarif, earl de la Nord la Sud le numea : Spireostoma, Boreostoma, Pseudostonia,
Calonstorna, Naracustoma, cu insulele Peuce, Sarmatica i Conopon diabasis.

Sunt interesante pentru cercetarile nelstre, detaliile ce ne da asupra bratuld Petice :

ylcest al Fselea brat formza d'astipra orapilui lstropolis, lacul Halmyris 8).
Enumrand ormele de pe c6sta, Pliniu pune intre Callatis i Bizone, un ora Heraclea,

care a fost distrus.

Ptolomeu (sec. II) imparte gurile in despartirI, care se varsa in Mare prin partI
gurr; despartirea de langei Noviodununz are dou6 p&(i: cea de Sud, copringnd insula Peuce
se varsd prin gura Peuce set Stant, cea de Nord formand balta Thiagola se vans& prin gura
Thiagola sati Psilon.

A doua despartire coprinde o parte superielra ce se varsa prin gura Boreion i una
inferi(Sra ce se varsa prin gura Inarakion; o a treia probabil, se desparte in bratele
gurile Pseudostonzon i Calonstomon.

In delta, Ptolomeu citza oraul Istropolis.

1) Kiepert. Lehrbuch der Alten Geographie pag. 7 i Cholard, op. cit. pag. 211.
1) Chotard. Op. cit. pag. 32-35.
Ion Ghica. Dacia vechiii. Rev. rom. Vol. I, pag. 406.
Ed. Bonn I. pag. 337.
Descriptio Moldaviae.

Kteeman. Voyage de Vienne it Belgrade et Kilia Nova. Neufchettel. 1780 pag. 34 in Hasdea
op. cit.

Hasdett. Istoria critie. a RomAnilor, pag. 223.

C. IV, cap. XXIV.

www.dacoromanica.ro

249

Dupe el, gurile DunariI de la N. la S. sunt: Psilonstoma, Boreonstoma, Pseudostoma,

Calonstoma, Naracustoma i Hieronstoma sari Peuce9.

Fara a maI cita pe Tacit2) Agrippa, Varron, Artemidor, etc., voiti adaoga numaY,
A. de Lapparent3) zice: acum 1800 an'i, numeral gurilor Amara" ere/ ,sse.
()India') si Statius5) vorbesc despre cele apte gun ale DunariT.
Ammian Marcelin, (un oficer la pensiune, fr multa invatatura), care s'a luptat prin
aceste partI, vorbesce despre ,spte gurI ale Dunrfi pe earl' le numesce insa quit ordine:
Peace, Naracustoma, Calonstoma, Pseudostoma, apoI dou'n' mar
nostoma

Boreostoma, i Stile-

in fine a sptea frte mare si ngra ca o ban'.

Ammian pomenesce de Histros, quondam potentissima civitas.

Intre gurI locuesc Troglodifit, Peucinit (Pewit) i alte pop:5re mai micI a).
Basching7) contimporanul luI Kleeman, iar cu mult inaintea sa scriitorul sas Beichers-

dmf 8), traitor pe timpul luI Petru Hares, dab' Dunarff gpte gurl.
S simplificam datele.
I. Numrul cPurilor fluviuld ati fost:
II. Numirile lor:
Ja

Doug

In timpurile preistorice
La Aristot
Trei

La Apollonius de la Rodos
Eratosthene
Pomponiti Mela
Comisia luI Vorontzow

Patru
In tabula Peutingeriana
Gina
La Herodot
Pisandru
Ephoros
Scymnos de Chios
Meletie

Arrian
t Ptolometi
Spireostoma la Plini'
( Strabo
Fara nume Marcelin
Psilon

lia
PIini
Ptolometi
Marcelin

Boreostoma

Fara nume la Arrian

la

Pseuclostoma

Calon la Arrian
IVa

Strabo
Arrianus
Anna Comnena
Cantenlir
Kleeman
Hasdeu

Pliniti
Ptolometi
Marcelin

Calonstoma

Naracon la Arrian
Ira

. se

La Pliniti ce! batrin

Naracon

Ptolome

Tacit si aliiI
A. de Lapparent

Ptolometi
Marcelin

Ptolometi
Marcelin

NIA nume la Arrian

Hieron la Strabo

8) C. III, cap. X. I. 8--16.

German. I.
Gologie, pag. 236.
Trist. II. 189.
Silvarum. Lib. V. Carmen,2.
C. XXII. Cap. VIII 41-2.
') Erdheschreibung in forga op. cit. pag. 13 i urm.
8) Chorographia Moldovee in Tesaur de monumente antice. Vol. III.
32

71890

www.dacoromanica.ro

250
.5ipte

La Oviditi
Statius
Biisching
Reichersdorf

Peuce

Vla
Pliniii

Nolometil)
( Marcelin
VIIa

Sthenostoma numar la Marcelin.

*

Variat'a numrul gurilor intre dou 0 pte?

De sigur ca nu.
N'atl fost numar dou6, cum credea Aristot, nicr trei, ca azT, dar nicr gpte, cum spune
Oviditi.

Cer mar multr din autorir, care ari scris asupra gurilor fluviului sunt compilatorir
predecesorilor lor ; dar chiar adevOratir cercetatorr variaza intre de'rFf dupa felul lor de
a vedea.
Multi ail confundat num6rul gurilor Dunarir cu bratele ei; de aci, cred, s'a nascut
incurcatura. Asta-zr chiar, Dunarea n'are de cat trei kale, insa cede gull!
Numar bratul Kilier are vre-o opt.
Kleeman avea frte multa dreptate, cand scria:
Blisching susfine di Dundrea intrei In Marea-NgrA prin ,spte glut Ea insu-mi am verilicat cu struinfd acest fapt i m'am convins, ca nu sunt de (At cinct.
Ca cincY ail' fost bratele 0 gurile principale ale DunariT, ne-o spune Strabo, Ilerodot

0 mar ales Arrianus, care a vizitat 0 masurat cu de-amanuntul *mil Pontului.

Incepem Cu cel mar de N. Psilon (subtire), este bratul de alr Kilia, care trebue
sa 0 fost cu mult mar scurt pe timpul lui Arrian.
Ca ora.011 Kilia era la Mare chiar in secolul XII d. Chr, ne-o dovedesce urmatorul
pasagiii din Nicetas Choniates 2), care vorbind despre intrigele curtir bizantino de pc timpu
Imp6ratulur Andronic Comneanul (1183), ne spune: ca acesta trimise pe ginerele se'il la

Chele peste hotar. Ora*elul e laud Mare, fdrte aprpe de gura Pontalu. Ari autorul
intelege la gura Dunrii in Pont.

In 1185 Andronic Comneanul in urma uner rescle vroind sa WO, la Tauroscitr,

ajunge la Xaily Cu trirema sa; aci ceru o alta corabie 01-0 urmeze drumul catre N., la
Tauroscitr, dar furtuna il aruna, la mali).
S'ar putea aduce o dovada mar plausibila?
De la Psilon la a doua gura, autorul periplulur mCis6ra 60 stadir, Aid, aprpe 13
km., ceca-ce coincide cu un punct (Sonda?) pe bratul Sulina, la cotul NI M; cad' orT unde
mar spre rasarit nu corespunde acsta distanta.
A doua gura se numia Boreion dup6 Ptolomeit

A treia gura Kalon (dup6 Arrian), este un punct 6re-care p3 bratul Sf. Gheorghe
Si dacA luam mtisuratrea lur Arrian (40 stadir = 8440 m.) trebue sa cautam acest punct
pe la Calinova, care pare a corespunde distanter. Azr intre Sulina 0 St Gheorghe sunt
30 kilometri.
Pentru cautarea celor-Palte dou6 brate, trebuie de reamintit, ca lacul Razelm forma
In vechime un golf, care se vede figural-id 0 in portulanele medievale. El se numea Halmyris 0 primia cele din urma brate ale fluviulur.
Cel de al patrulea brat (Naracon la Arrian, Calonstoma la eer-Valtr scriitorr), care se
varsa departe de al treilea la 60 stadir, adica apr6pe 13 km., trebue cautat gura sa inteun
punct 6re-care pe garla Duna Milli.
') Ptolomea o mat numesce: }heron sail Sacrum.
1) Pag. 401-2 in lorga op. cit pag. 33.
8) Nil.. Chun. pag. 453-4.

www.dacoromanica.ro

251

Trebue s previn, ca aceste puncte sunt numaf presupuse, cOcr cine p6te preciza In
cate felurT se va fi schimbat directia bratelor in cursul vremell
In tot cazul am araat Cu probe destul de ponder6se, c pe timpul luT Arrian, delta
nu se putea intinde dincolo de oraul Kilia.
Parerea, asupra cursuluT urmat de cel din urrnA brat al DunOriT, e cu atat ma indrsnet pentru mine, cu cat niment inaintea mea n'a entieo; de aceia trebue s o sprijin
pc date plausibile i pe m6suratorT sigure.
Voi stabili, ca punct de pornire, ubiquitatea oraisuluI Istria, Istros, Istroplis, aa de
multe orl citat de scriitoriT grecT i romanr.
Eruditul nostru academician i bine-cunosc6tor al geografleT antice a Dobrogel, Domnul

Gr. G. Tocilescu, ne asigura eh' cokinia milesian de odini6r6 se Oa in apropiere de

satul Kasapkiot ').
Aa dar : Kasapkid = Istropolis.
Dar, Istropolis nu este el oraml Istrultd?

Ce legatur putea s aiba numirca colonieT milesiane cu fluviul nostru, dacii nu era
aff,lata la, sati aprpe de gura so?
Acst legaturd ne o &A ma intaT pOrintele istoriei, cand Oice : Ilister, (lima ce a
strabatut Oa Europa, se arunca in Pont la locul, uncle colonit din Milet are fondat Isfria 2).
Herodot vorbesce aci de o guril a fluviuldi, cc tot el in altA parte') zice ca. Dunarea
se varsa in Pont prin cinci guri.

Aa dar unul din bratele fluviuluT trebue sa, fi curs in Mare nu aa departe de

KasapkioT,

MaT precis de cat Herodot vorbesce Pomponia Mela 4), care pune Istropolis pe mal
Dunare, vrand se intelgd pe malul MdriT.
Plinia ne di el re-carT lanaurirl in pasagiul: bralul Peuce formza d'asupra oramlui
Istropolis, lacul Halmyris ; ea, bratul Peuce nu se varsa la Istropolis chiar, ci ceva mar la
Nord, ne-o spune Strabone ; el are grija a ne da i acsta. dephrtare (300 stadiT = 55 kilotnelri) de la ora panh la gura Peuce, care e la drpta celuT cc merge spre Mare.
Oil, la cincl-zecT i cincT kilometri spre Nord de KasapkioT, mrsurati" pe laugh' c6sta
RazelmuluT, este lacul BabadaguluT.

Nu m sflesc a spune acum, bazat pe date certe i m6suratorr precise

ca lucid

Babadag este gura Peuce, Hieron saa Wilt&

De unde se bifurca bratul care se scurgea aci?

Acsta ne-o spune Ptolometi: Despartirea de langa Noviodunum (Isaccea) are dolt()
parli : cea de sud, coprimfOnd insula Peuce, se varsa prin gura Peuce 5).
M resum dar :
Bratul Peuce se desparlia la Isaccea se varsa in lacul Babadag.
Acest brat inchidca pe la Sud insula Peuce, mare cam cat Rodos.
Pe unde putea s fi curs acest al cincilea brat ?

Cand ne sunt date dour, punctc ca cunoscute, problema nu pare grea de deslegat
unui observator scrupulos al formelor terenuld dintre Isaccea $1 co:kb, laculuT Babadag.
Acest brat, care asta-zi nu Mai exista, se pote urmari pe valea nisip6sli a riulefulut
MUM, prin valea lunga pentru a se continua pe versantul de nord prin ealea addnetc,
pan& la Manastirea Saonul.
') C. I. G. No. 3048; Mannert I. pag. 241; Erkhd, P. I. Vol. II, pag. 14-5; Coneorbirt litPrare XV 119-20
Cart. II. cap. 33.
Cart. IV. cap. 93.
') C. II. Cap. 1, 2, 7.
3) Ca un brat al DunriI se despartea la Isaccea, se dovedesce f;:i din Herodot (C. IV cap. 89, 93, 97)
care narnd expeditia luI Dariu lice : ea a construit un pod acolo unde Duntirea se imparte In mai multe
brate. OK se scie c podul luI Dariu a fost la Isaccea.

www.dacoromanica.ro

252

Pe acsta vale mergea rant, mar acum 30 de anY drumul cel maT important din
Dobrogea, care unja Babadagul cu Isaccea, dou6 puncte militare importante 9.
Insu-mi am verificat in dou rindurY hipoteza mea si resultatele ()Minute pe teren mr*
imputernicesc a afirma cu tt siguranta, ca, pe aci Dunarea IsT ducea, In vremurY nu
tocmar departate, o parte din apele sale in Mare.
De la Manastirea Saonul pornesce catre S.E. valea numita (cancel, care in tot lungul
eY (7 km.) nu are o panta maY mare de 14m.m. pe metru.
Cota la capatul acesteY \TAY este 100m., lar pe drpta 0 pe stanga, o thrmuresc dlurT
cu inaltimI ce tree peste 150m.
0 }sea de 2 kilometri lungime 'Y servesce de legatura cu o alt vale de pe versantul
sudic, valea lunga, care cob6ra Meet la satul FrecateY, in valea Telitet
Dou6 Vet in prelun gire stranse intre dou6 dlurf de piatra vardsa,iaca bratul Peuce al tut
Ptolomea, brat care s'a astupat prin nu scia ce iinprajureiri oro genice.
Daca s'ar pune in concordanta datele istoricilor antichitatir Cu cercetarile geologilor
modernY, de sigur ea s'ar vedea card' dreptate a avut Ptolometi s imparta bratele DunariT
In despartirT i gurI.
Prin insula Peuce, mare cam cat Rodos dupa cum spune Scymnus de Chios trebue
sa se fi coprins tot triunghiul d'intre Isaccea, Babadg i Dunavat.
NumaY asa se satisface i spusele bine informatulur geograf Strabo, c insula Peuce
era locuinta Bastarnilor Peucin.
Putea trai un popor in delta, acum 19 vcurY, cand in 1860, Engelhardt abia numtira
doua-spre-zece mir suflete
Si care era intinderea delta consistenta terenuluY i conditiunile de trairi, ca sit admitem
di la inceputul erel crestine, s'ata putut hrani BastarniT PeucinT?

De sigur, c eY ami trait nu prin baltile delta ci In triunghiul coprins intre Isaccea,
Babadag i Malimudia.

bescriere topografia.
Dunarea, ingrosata de numer6sele Hurl ce primesce in cursul eY, ajunge in punctul
Ceatal sati furca Ismail cu un debit de apa de 507.760.000 M. c. pe zi.
Aci se bifurca in dou6 brate principale: cel de la Nord, Chilia, prin care se scurge
a 17/27a parte din volumul apelor, adica 5780mc. pe secunda; dupa un parcurs de peste
100 km., se varsa In Mare prin 10 gurT, earl' incepind de la Nord spre Sud sunt : Belgarod, Ociacof, Racof, Ancodinof, Otnoino, Pesceanoi, Noul-Stambul, Cubanscoie, Stari-Stambul
Baba-Hasan.

Din acestea, numaI cele dou din urma ne apartin, frontiera trecnd pe gura StariStambul, ast-fel ea la Mare avem dou6 insule: Popina Mare ti Mica.
Pe drept, bite gurile acesteT micY delte trebuiari s r'mana de partea DobrogieY,
incepnd de la Ociacov, cad pe aci trecea frontiera Intre Moldova 0 Turcia pang la 1878
decl cedandu-se Busid cele 3 judete din Moldova, hotarul trebuia s fi re'mas pe gura
Ociacov.

De la Ceatal Ismail, brat,u1 Chilid se indrpta 24 km. catre Nord si pra la orasul
Ismail descrie dou6 coturY: Patlageanca i CeatalchioY; apoT o apuca Care S.E., unde
descrie cotul dintre Bugeac Pardina, la Nord de care, bratul Chilia se imparte in maX
multe alte brate secundare, ce nu se unesc de cat la orasul Chilia-Vechie, dupa 22 km.
de curs si dupa ce ami inchis intre ele opt instile, din earl numar patru sunt ale n6stre :
Tatarul-Mic, numit si Cap de drac (supr. 600 hectare), Dcderul-Mic t Mare (ambele 380
hectare suprafata) i Ta trul-Mre saa Ivaneski-Tatarski (suprafata 1500 hectare).

La apr6pe 5 km. spre rasarit de Chilia-Vechie, bratul se ramified din noa, pentru
1)

K. F. Peters, op. cit. Charla.

www.dacoromanica.ro

253

a se reuni la Periprava. Patru ostr6ve sunt inchise intre aceste brate, din earl numar
Cernofra satt Meslinul i Babina sati Ciornoi apartin Dobrogier.

Pentru cea din urma 6rd, bratul se ramifica la oraselul Vilcov in cele 10 'vale despre
earl' am vorbit, formandu-se ast-fel o delta mica, a Chiller, in marea Delta a Dunarir.

Niel unul din cele 10 brate nu era propriri navigatiunir. Rusir

Comisiunir Europene Dunarene

cu t6ta opunerea

ati adancit gura si bratul Ociacov, ast-fel ca vaprele lor

a acum acces din Dundre la Mare prin Canalul Ociacov.
Addncimea bratulur Chilia este coprinsa intre 7-24 metri; iar largimea sa normala
este de 300 metri.
Al doilea brat principal al Dunarir este acel al Tulcei, care p6te fi considerat ca o
continuare care rdsarit a fluviulur si care contine a 10/27 parte din volumul apelor.

Acest al doilea brat se recurbza catre S.E., pana la orasul Tulcea; ad apa (land

de masele stanc6se ale Colnicului Horii, ca ametita in cursul el vertiginos se invartesce in

loe, mar inainte de a's1 continua drumul catre N.E.
Din acstd causa se

formza in fata orasulur

Tulcea un anafor, care
opune marl' piedicI navigatier.

Bratul Tulcer n'are

mal mult de 7 km. lungime, socotita de la Ceatal Ismail, pand la bifurcatialur in al te dou6 brate
secundare la punctul Ceatal Sf. Gheorghe.

Brafri Sulina se numesce cel care curge ca-

tre r'sarit; el confine a

2/27 parte din volumul
Fig. 33.
Colnicul Hora Tepe i Monumentul reanexitrii DobrogieTX(Tulcea).
apelor sad 800mc- pe secundd, are in urma imbunatatirilor i tdieturilor ce-I s'a facut o lungime numar de 63
km. si o adancime in tot cursul lur de 7 metri. Este pus sub ingrijirea Comisiunir Europene Dunarene, care i-a dat o directie apr6pe in linie drpta, prin tdierea numer6selor
coturr, transformandu-1 inteun canal cu taluzele cdptusite. Largimea bratulur Sulina nu e
nica-ierr mar mica de 100 metri.
Sf. Gheorghe este bratul, care curge cdtre S.E. si contine a 8/27 parte din volumul
apelor, sail 2600mc. pe secundA. Prin numer6sele sale coturl, lungimea acestur brat este
de 105 km., iar largimea lur e coprins, intre 250-400m- Adancimea medie 7 metri.
Gura sa este impartita in dou6 prin insula Ostrovoc: gura principala i Olinra, in
cursul cdreia sunt treI insule; pe cea mat extrema se all instalat un far.
In fata guru Sf. Gheorghe si la o mild departare, s'a format o insula prin deposite
aluvionale si care in 1.854 era sub apa, astd-zI este vizibild i opune marl' piedicr navigabilitatir acester gurr. Insula se numesce Sacalin.
In fine ca o ultima ramificatie, se desface din bratul Sf. Gheorghe, garla Dunaalulut,
care contine 11100 parte din debitul de apa al acestur brat, sat"' 1.650.000m. pe di.
Dunavlul curge in lacul Razelm, dupa ce a descris o multime de coturr earl ii maresc

lunginaea.

Strans, intre dou laturr de bratele Chilia si St Gheorghe, Delta are aprpe forma
unul triunghiti isoscel Cu baza la Mare (63 km.), lar cu virful la Ceatal-Ismail si a artist'
suprafata este de 2690 km. p.; daca socotim i Insula Dranovului, avem o suprafata de
3500 km. p.

www.dacoromanica.ro

254

Inaltimea Delid d'asupra nivelulul MariI este la Ceatal-Ismail de 6 metri, as,a ca

terenul cobra In panta de la Vest la Est cu 0.m08 pe kilometru.

Acsta cam* imensa de teren aluvional este acoperita in mare parte de mlastinI
lacurl In care creste trestia. Padurile Letea ,si Caraorman mal intrerup monotonia regiuniI,
care In decursul formatiuniI sale, nisipurile miscatre s'ati imobilizat ;;i dat nascere numer6selor grindurl ce o brazdza in tte sensurile.
acum, nisipurile purtate de vnturI violente, ameninta s acopere cele dou6
Totusl
padurI din Delta; mhsurile ce s'at luat de serviciul silvic a oprit Intru cat-va progresele
cl unelor.

Tta Delta 'Ate fi Impartita In dou marT insule : Leti ,si Caraorman.
Cea d'IntAI este Wald In dou de Garla Sondet, care se desface din bratul Chiliel la
cotul Aliostil, pentru a se impreuna Cu bratul Sulina la punctul sonda, Intre muele 24-25.
De acei4 formatiune cu Delta este si insula DranovuluI, pentru studiul careia o vom
incorpora la cea d'intaI; asa ca in definitiv avern la gurile DunariI, patru insule: Ceatalul,
Lea si Caraormanul In Delta, Dranovul la Sud.
1.. Insula Ceatalul este coprinsa intre bratele : Chilia, Tulcea, Sulina i grla Sonder ;
este cea ma mica, dar f6rte bogata In lacurl i maI saraca in grind urI.
Cele dou6-zecI i pte de lacurI ocupa o suprafata de 3.138 hectare; maT principale
sunt noua : Fortuna (809 hectare) ase0at In coltul S.E. al insuleT; comunica cu brat ul
Sulina (la mila 32) si cu sonda prin garla Ciobanulu ; liontul-Mic (120 hectare) e In comunicatie Cu Sonda prin Oda Cristicof ; Honful-Mare (208 hectare), comunica Cu bratul
Chilia prin garla Aliostir, in cotul AliostiI, la apus de care : Covaciul (135 hectare), Ghido
(100 hectare) si Siminoca (148 hectare) in cotul de la Satul-Noti. Tte comunica Intre ele
prin garle spate de pescarl. Lacul Covaciul comuriic i Cu bratul Chilia prin garla Covaciul.

in fine lacurile : Sideru (70 hect.), Savca (83 hect.) i flop (254 hect.) sunt aserjate de-a
lungul garld Veidana, cu catre comunica prin gArle.
Garla Vadand este o comunicatie a bratuluI Tulcea (mila 52) cu bratul Chilia la satul

CeatalchioI; ea parcurge de la S. la N. grindul Va. danet, pe care se afla drumul de la

Tulcea la Ceatalchio i Satul-Nott, din fata Ismailulur.
La podul Ro,m, da gArla de scurgere a laculdi How.
Garla Nip& dia se desface din bratul Sulina la punctul

scurge tot in acest brat la mila 32 (punctul numit garla Ciobanului).

(mila 41) si se

Mara de grindul Vcidanet, ce pornesce din fata orasuluI Tulcea si se continua pe la

Ceatalchiol, Satul-Noil pana la cotul AIiosti i maI departe, cele-l'alte grindurI sunt mid
si de putina insemntate : asa avem pe brat ul Chilia : grindul Aliostif, la cotul Aliostir; pe
bratul TulceT, grindul Agentid, Intre milele 45-48 si grindul Ciobanului pe bratul Sulind
la mila 34.
Singurul drum de pe acsta insula este cel care pornesce din tata TulceI, pe grindul
Vadaner, pe la Ceatalchia Satul-NotI, Aliostil i se continua maI departe pe Ormul drept
al bratuluI Chilia.
Insula are 4 sate : Ceatalchiot, Ptlgeanca i Satul-NoO, asOate pe bratul Chilia
Ilganif-de-sus, pe bratul Sulina la mila 41.
Ea apartine plasiI Tulcea, sub raportul administrativ.
2. Insula Leti, coprinsa intre garla Sondel i bratele Chilia i Sulina phn, la -Mare.
Este cea mar importanta prin marimea grindurilor, cum si prin numrul
aflatre pe dnsa. Cea mal mare si mai bogata in pasiurff i pescaril.
Pe d8nsa se gasesce satul Pardina pe brat ul Chilia; oreiglul Chilia, la captul mareluT grind al ChilieI; catunul numit la mila 23 pe stnga bratuluI Sulina, cum si cate-va
locuinte din fata or4uluI Sulina, apoI in interior, satele de curInd inflintate : Principele
Ferdinand .$1 Fantana Dulce pe grindul StipoculuT, la movila Mare i movila.RsboienT,
apr6pe de lacurile Liteanca i Vacaru ; iar pe grindul Letea, satele Letea, Sli,ctofca
Satul-NoO.

www.dacoromanica.ro

255

Insula apartine la dou prAT: Tulcea i Sulina. De cea d'intAX se in satele : Pardina,
La mila 23, Principele Ferdinand si FntAna Dulce; restul, de Pl. Sulina.
Lacurile i garlele lab' o insemnata parte din intinderea acestel insuln : Laturile Costin
si Bacinz, (ambele 631 hect.) se intind catre rasarit de satul Pardina; primul comunica
Cu bratul Chilia prin gArlele : Jossan, Betra, Comarnischi i Belibrof, iar cel d'al doilea prin
garla Illiboca-Suhatu comunica spre rasarit cu lacul Batacu (137 hect.).
Gtirla Batacu face sa comunice lacul Batacul cu grupul lacurilor : Babina, Matif a,
Velichi-Merhei, Jpcile Saonul, Dovinca, Roca pi Merhei care depind de

ele, prin Orle de

legatura. Grupul acestor lacurr ocupa o suprafata de 2420 hect., comunica i cu bratul
Sulina intre muele 23-24, prin gdrla Lopatna.
La Sud de acest grup, in deschizatura MareluI M se afla grupul lacurilor : Carcevat,
Triozorul, Cablovat ;;i Bogdaproste, cu suprafata total de 809 hect.; comunic intre ele
prin garle sapate de pescad, cum si cu bratul SulineT intre muele 22-23.
La primul cot al Marelui M sunt dou lacud: Liteanca pi rrarul, cad comunica cu
bratul Sulina intre muele 23-24 prin grla Liteanca.
La al doilea cot al MareluT M, laud Irciducul, comunich cu bralul Sulina, intre milele 12-13, prin gdrla Reiducit.

Garla Pardina, pornesce din punctul Pardina catre rasrit, pana la grindul
aci se intrce in unghia drept pe marginea apusana a acestuT grind, curgnd ctre N.
pana la 1'12 km. in sus de oraelul Chilia-Vechie. Ea servesce de scurgere grupuluf de
lacurl Babina, Matita, Velichi-Merhel, etc.

Lacul ratanir cu o suprafata de 665 hect, e inconjurat de micile lacurf : Niue!, BiBisagi-Lung

Clirpeinos, t6te in suprafat de 238 hect.

Lacul Tatanir comunica cu bratul Ttarul al Chiliel prin gdrla &Mara i cu Japca
Slaconul prin Oda ismailciuc tot cu acest brat.
MaT putin insemnate sunt lacurile: Pudulu, Maxinciu ci Baciu, cad comunic intre
ele prin grla lid Chiriac ;;i cu bratul Ttarul prin garla Fudulti.
Sulimanca servesce de deversoriti grupulul lacurilor: Babina, Matita, VelichiMerhei, etc., in bratul Cernofca, la 3 km. in amonte de satul Periprava.
Cele treT grindurI mad ale insuleT Letea represinta o suprafat de peste 220 km. p.
Grindul Stipoca, incepe din bratul Chilia, in apropiere de Pardina 0 se intinde catre
ra'sarit pe maI bine de 20 km. lungime 0 o ltime ce variaza intre 1-2 km.; de o data
se latesce pana la 4 km., pe o distant de 6 km., i iara0se ingusteaza lnga lacul Batacu.
Pe partea cea maI lata a acestur grind se gasesc dou movile : 2novila Mare 0 Nsboieni. Pe cea d'inLif se afla satul Principele Ferdinand si pulin maT la apus, MO, o fntan Cu ap potabill, satul Pdnt/ina Dulce. Movila IMsboienT a fost lasata ca adpost vitelor, in timpul cresceri apelor.
Spre rsrit de lacul Batacu, grindul se strimteaza numal cat un drum, i lund
directia catre Nord se impreun cu grindul Chilia
In tot lungul grinduld Stipoc, un drum de carute face legtura intre satele Pardine
Principele Ferdinand, FantAna Dulce cu or4elul Chilia.
Grindul Chilia. Nica-ied in delta nu e o aparitiune maT curisa, ca acest grind. Pmntul lur nu este ca cel din restul Defter: un amestec de nisip Cu scold, ci un lut consistent, ca in interiorul DobrogieT. intre imprejurimile mltinse de care e inconjurat,
grindul Chiliel apare ca o insula, lar pe marginile lul sunt numaT saraturT, cad daca nu
sunt destul de bune pentru semanaturT, produc in schimb nisc,e Aunt excelente. Marginile alchtuite din saraturT sunt ceva maT jse; insusT grindul, nu numaT ca e destul de
Malt, dar are pe dnsul i treI movile, cad par a fi naturale.
Pe acest grind se face o bung, agricultur i in t6t intinderea luT este parcelat locuitorilor orseluluT Chilia.

Forma grinduluT este ca o par Cu virful in jos. Pe la apus curge garla Pardina.
Spre Nord se sprijina pe Dunre la orselul Chilia-Vechie i anume, parte pe bratul Ttarul, parte pe bratul Chilia.

www.dacoromanica.ro

256

in lungul acestur grind se afla drumul ce vine de pe grindul Stipoca si duce la

Chilia.

La rasarit de el si dincolo de grupul lacurilor Matita, Babina, etcsi garla Sulimanca

se afla cel d'al treilea grind al Leta, care se intinde de la Periprava, de pe bratul Chilia,
de-a eurmezisul intregeI insule, pana aprpe de bratul Sulina,. Pe acest grind se gasesce
vestita pr-idure Letea, f6rte intinsa, care ()data era numal de stejarI, dar care asta-zI
maI mutt de plopT. Satele aflat6re pe acest mare grind sunt : Periprava, Sfi,stofca, SatulNoa i Letea.

Pe t6te partile impadurite ale acestuI grind se \TM nenum6rate movile de nisip,
dintre care unele sunt deja fixate, prin iarba ce cresce pe ele; altele sunt ins, miscatre.
De la Letea In sus spre Periprava sunt nisce intinse campiI de saraturr, ce del o minunata pa.sune, de aceia crescerea vitelor pe marele grind al LeteY este destul de insemnata si ar putea fi facuta in ma mari masur, daca populatia ar fi mar deasa ca asta-zI.

in partea despre Mare a acestuI grind sunt de asemenea intinse pasunI de f6rte
buna calitate.

DrumurT numerse pun in legatura Periprava cu satele de pe grind, iar care Sud
sunt dour, drumurI: unul la mila 23 si altul la Sulina.
Din el se ramified o multime de alte grindurI maI
grindul lid David, Caplevata,
Mitcinicul, Pocorliscilor, Calultd, Conoveica, Iteiducu, Jidanuluf i alte multe, t6te f6rte rod-

nice in pasun.

De-alungul c6steI Mare, spre N. de Sulina se afla un grind strimt, numaI cat ar
merge 6 caruta, apo incepe a se largi de la Clircircrna tut Gherasi spre capul Mosorali,
al patrulea cap din Dobrogia. Aci se afla iarasI un grind excelent pentru crescerea vitelor.
in lungul bratuluY Chilia, un grind se continua de la cotul AliostiI pe la Pardina,

Coliba-Popit, Tatanir, Fudulu, pana la Chilia. E strimt, numa cat merge o caruta si e
strabatut de un drum. La Tatanir i Fudulul se prelungesce catre Sud.
Prin rectificarea bratuluI Sulina intre milele 8-27 a re'mas de partea insuld Letea
dou6 mid insule. Canalul dintre milele 8-18 a flat capatul nordic al grindulla Caraorman,

a.sa c'a rmas In dreptul mild 12 un nog grind In insula bucle a doua a MareluI M.
3. Insula Caraormanuluf sari a Sf. Gheorghe, coprinsa intre bratele Sulina, SI. Gheorglie

si Mare, a fost modificata prin taleturile aduse bratuluI Sulina; asa: prin taIetura dintre
milele 40 41 a rtImas insuleI Ceatal, insula de la satul IlganiI de sus; prin taIetura facuta intre milele 32-27, s'a dat aceleias insule teritoriul numit Monodendri i In fine prin
cele dou canale in prelungire, earl' ati scurtat cotul Mareld M, intre milele 8-27 a r6mas de partea insulel Letea tot terenul din cele dou bucle ale luI M.
Pe acsta a treia insula se alb,' aselat ora,sul Sulina ui noua sate: Ilgani de jos pe
bratul Sf. Gheorghe In fata satuluI Prislav; Prinripele Carol, pe rectificarea bratulul Sulina,
intre muele 41-42; Uzlina, pe cotul descris de bratul Sf. Gheorghe In fata satuluI Morughiol ; Gorgova pe bratul Sulina, drept mila 29; Carmen Silva ci Floriile, pe rectificarea
buclel a doua a Marelul M., putin la apus de care se afla frumosul obelisc al inaugurariI
taieturil Weld a doua a WI M; Caraorman In padurea cu acest nume; Litcov ma la Sud
pe grindul CaraormanuluI i Sf. Gheorghe la gura bratulul.
Este tot asa de bogat, in lacurI i garle ca precedenta; are insa mal putine i mar

micI grindurI de cat ea; de aceia este si mai saraca In psunl. in schimb insa este bogata in pescarif.
Lacul Gorgova, are o suprafata de 1200 hect.; la vestul lu sunt alte 3 maI mid
ghiolurY: Paparnicul, Catineful mare ci mic ; cate trele el 170 hect. suprafata i comunica
cu lacul Gorgova prin garle sapate de pescan.
Lacul Gorgova comunica cu bratul Sulina, intre milele 29-30 prin dou'a, mid garle:
Grecef i Simion lacob.

Lacul Obretin in prima bucla a MareluI M.; a fost taiat in dou" de canalul dintre
muele 18-27, reducndu-I simtitor suprafata. Partea remasa spre S. comunica Cu lacul
Gorgova printeo garla.

www.dacoromanica.ro

257

Pe la marginea de S. a laculur Gorgova, trece Oda Litcov ce servesce de scurgere.

Pare a fi o continuare a glirlet Busca ce vine din bratul Sf. Gheorghe. Litcovul a fost
probabil un vechiti brat al Dunarir; el merge, catre E. vre-o 12 km., apor se inbirce In
unghia drept catre S., pentru ca dupa un curs de 18 km. sa iasa in bratul Sf. Gheorghe
la pinata Pdrvoloca.
Spre apus el are comunicatie si cu bratul Sulina la milele 32 si 27.
Grupul de lacurt Isacov-Uzlina are o suprafata de 1564 hect. i coprinde lacurile :
Isacov, Uzlina, Uzlinet, Markel i altele mar mid.
Ele comunica de o parte prin Litcovul cu lacul Gorgova, iar pe de alta prin gdrla
tut Iosef Pavlof, cu bratul Sf. Gheorghe.
Lacul Gorgosctelul, are 60 hect. suprafata, comunica cu Litcovul printeo garla.
Lacul Erenciur, cu 287 hect. suprafata; are o forma Incovoiata i comunica cu bratul
Sf. Gheorghe prin doua garle.
Lacurile coprinse intre grindul Caraorman i Mare sunt: Puiulet (556 hect.) Lumina
(259

hect.), Puiu (400 hect.), Potc6va (44 hect.), Bomi (1291 hect.) i Bo;culet (230 hect.). Ele

Cu bratul Sulina prin dou6 garle: a lid Tudor Vdtafu (la mila 7) 0 Burp/ea,
continuarea gdrlet imputita (la mila 2).
comunica i cu Marea prin douti ramificatiunr: g4ila Birolul ese la
mila 4 si alta g(lrla Imputitd la mila 7.
Uscatul nu e tot asa de bine represin tat.
Cel mar mare dintre grindurr este acel al Caraormanulut, care se intinde Mire amandou bratele dunarene, de la punctul Ciamurlia (satele Carnien Silva si Fiorillo), 'Ana la
Cherhanaua Ivancea de pe bratul Sf. Gheorghe.
Pe acest f6rte frumos grind se gasesc trer padurr de stejarr amestecatr cu plopr:
Caraormanul, Erenciuc i Serecu; acsta din urma este ceva mar mica si mar rara.
Locurr de aratura sunt destule, dar mar ales psunr bune i Intinse, earl hranesc
cu prisosinta, numersele vite de tot felul i hergheliile de cal ale locuitorilor din cele
dou6 sate : Letea i Caraormanul.
in tus-trele padurile se vad sume de movile de nisip; multe din ele sunt miscat6re
ameninta a acopen i partea de S. a satulur Caraorman.
Unele, i mar ales cele din padurea Serecu, sunt deja fixate prin iarba ce a crescut pe ele.
Din grindul Caraorman se ramifica o suma de arindurr mar micr, cu excelente
pasunl; cele mar de sma sunt: Lumina, Mahmudul, Mocanulut, Plop il, Solonful,
Rom, Ivancea, Erencittc, Pulule tul, Litcovul, Rotculef, Gorgoflelul, gura Lupulut i Inca vre-o
cate-va, pe care s, gasesc sarhturr destul de intinse, Intrebuintate pentru phsunarea vitelor,
dar mar ales a oilor i caprelor.
Un al doilea grind Insemnat, lush' mar putin Intins este grindul Sdreiturile, de-a lungul
Mar% la N. de satul SI. Gheorghe.
Grindurr ramificate din el, cum si altele vecine satulur, sunt: Purcelul, Cazacul, Nicoli,
Comdrzan, La plopi, Nica, Grindugle, Zaporojent, Sterpul, Cruglic, Mo,s Cazacul i altele.
Pe grindul Saraturile sunt bogate i intinse pasunl, earl hranesc numerse turme
de or i capre.
Nisipurile mischtre de la rasaritul satulur Sf. Gheorghe ameninta sa acopere satul,
vechiul cimitir este deja acoperit.
Pe grind se afla si un lac numit Sdraturile. Vrednic de notat este faptul, ca pe acest
grind se gasesc cate-va fantanr cu excelenta aph de baut, de si apt-151)e pe Oa Intinderea
luT este numar saraturh.
Drumurile ce strabat acsta insulh sunt: cel de pe grindul Caraorman, pornesce de
pe bratul Sulina la satul Floriile, merge catre S. prin Caraorman si duce la Cherhanaua

comunic,

Ivancea, in fata careia se opresce drumul ce vine de la Dunavat, de-a lungul malulur
drept al bratului Sf. Gheorghe.
De la Cherhanaua Ivancea e un alt drum chtre N.E., care duce la Mare, drept la mila 8.
71890

33

www.dacoromanica.ro

258

In fine drumul de pe csta Marir, de la Sf. dieorglie la Sulina.

4. nsula Dranovului, coprinsa intre bratul Sf. Gheorghe, Mare, lacul RazeIm i garla
Dunavlulur.

Nu are flier un sat pe drisa i apartine plasilor: Tulcea la apus, Sulina la rOsarit.
TotusI insula nu este nelocuita. Are si ea grindurr nu asa de marr, ca cele precedente, insa tot atat de frum6se si productive; ast-fel, intre cele mar intinse: Crasnicola
Hudiul, ceva mar mic Belciugul; Cernetul-FloriI, cel mar mare din kith' insula, apor altele
mar micr dar productive: Frasinul, Priboina, Cernetul, Musca, al lid Vasile, Olinca, Ciumacul,
Perissorul, Cherhanaua-Ars, al Greculut, Dranova, Clinelul, Gruhlia, Badului, Calinova, Duna-

velul si alte vre-o 10 mar marunte.

Lacul cel mar insemnat al acester insule este lacul Dranova, in comunicatie cu 3 sail
4 ramificatiunr ale Odd Dunav6litl cu garla Cernetul-Flori i av6nd ca Vrsare in lacul
Razelm, scurgerea ce se chiama gura Dranovului,
Alte lacurr mar micl sunt: Zetonul-Vechiti, Ciumacul, Gruhlia, Belciugul, Priboina
alte opt sail zece, presarate paralel cu Marea pe grindurile i intre grindurile enumrate
mar sus.

Mar vrednic de luat aminte este faptul, ea prin insula Dranov 14 face drum 1)MRV61211 spre marele lac Razelm, pe care II alimentza cu apa dulce din Dunare.

Garla acsta se desface din Bratul Sf. Gheorghe si, fcnd o multime de curbe de
la obirsia er, din drepLul satulur Dunav6tul-de-sus, trece pe sub pla erester pe care se
afla acest sat si Dunavlul-de-jos ,%;i de aci se desparte in doua: o garla, pastrandu-s1
numele de DunaWtul, plca la S.; iar o alta catre apus pe sub cetatea Zaporojenilor, unde
se intalnesce Cu o garla ce vine din lacul Sarinasuf, i dupa ce se unesc, plca mar intahl
spre S.. apor se inclina catre apus si se varsa In Razelm, sub numele de Ala Clineful.
Mar la S. de gura Clinelului se varsa, Dunavtltul, tot in Razelm si tot cam in dreptul
micer insule Popina, ca i Clinetul.

inca mar la S. se varsa garla Deveatca (o ramificatie a Dunavlulul) inteun frumos

golf al Razehnulur, frte stimat pe pescar r numit golful Holbina, iar mar la S.E. se Oa
gura Dranovului. DecI prin aceste 4 gurr primesce Razelmul, de partea rasaritna, apa
dulce din Dunav4, Clinet si Cernet prin lacul Dranova.
Daca deer acsta insula a Dranovulur are atatea pasura, atitea blt i garle Cu
peste si pe de-asupra, Marea, Dunarea, si Razelmul, cum de a rtnas nelocuita? Cum de

nu sunt cautate atitea avutir ce trebue sa fi avnd?

Sate, pe insula Dranov, nu sunt; dar nicr nelocuita nu este, cad cherhanalele pescarescr de catre Mare, pe Ormurile garlelor i lacurilor aratate sunt frte numer6se, iar
ca.slele pazitorilor de vite de tot felul sunt abondent presarate pe tte grindurile ce numiram. Comunitatea Manastirer Cocosul are aci, la Perisor, sute de vacr i iepe fatat6re.
insa cine le scie crate sunt acele cherhanale si easier? De unde sunt venia 6menir ce le
locuiesc i unde se duo?
Nimic din to:Ste acestea nu se stie, de si, Cu durere trebue constatat, ca insula Dranovulur este si nu este inch' luata in stapanire, de stapanirea romansca.
Se povestesce despre nisce pescan i eremitr, locuind pe insulele plutitre din lacurl;
acestia es la drumurr cu vinatul pescaresc la anume date, cand nu'l vnd, ci 11 schimba
pe mancare si pe haine, temndu-se ca daca ar avea banI ar fi asasinatr de o multime
de facatorr de rele ascunsr prin cetele de pescan.
Se mar povestesce despre rapturr de femer, carI ar fi fortate sa traiasca cu mar
mula pescan; mar mult: se povestesce despre urr slbatice, despre r6sbunarr infocate
despre omorurr intre pescan, ce nu ail fost descoperite flier odata. $i din cand in cand
se plimba vorba, ca intre numer6sele cele de pescan r ar fi ascunsr i unir agena i chiar
oficerr strainr. De sigur, cA vor fi exagerate aceste povestirr, totusr, to:Ste aceste dovedesc, ca
insula Dranovulur este necunoscuta.

In anul 1897 a fost trimes in insula Dranovulur sub-prefectul plasir Sulina insotit de

maI multi jeandarmr, ca sa exploreze acsta regiune; dupti cate-va zile s'a intors cu

www.dacoromanica.ro

-M

259
Imuc:UELeU41

41,

vestea, ea a intalnit o suma de rnern, 4747FOr at-o la fuga, tildara, ce al dat cu ochii
de jeandarmi i ea nu s'ab mai intors din giuharii niel dupa repetate somatiunr, ca altir
ati sarit In lacurr i s'ati dus in not, iar acei
dupa multa trua nu tiatl nicr
un cuvint romanesc, nu '*1' dedeail seama pe parnntul carel' Oil se gaseati i nu platisera
nici odata niei un fel de dare, de i profltati de ani intregi tara control de Vote bunurile
cate le are Statul in Insula Dranovulur.
Pentru incetarea acester stari de lucrurr, va trebui sa se coloniseze cat se "-Ate de
curind insula Dranovului Cu Romani ').

Pichete In Delta.

SITUATIUNEA

Numirea

Sf. Gheorghe
Sulina

Asedat la marginea S.E. a satuluT Sf. Gheorghe, Muga pescitriI. Bine construit In 1882. Vaina.

A5edat In ora5u1 Salina in fata cheuluT. Omenil pazesc la debarcader. Identic ca cel de la Sf.

3
4
5
6

Mosorali.
Popina

71

Chilia-Veche.
Dalerul . . .

Pardina .

Gura Aliostii.

101
111

12
13:

Periprava .
.

Satul-Noil .
Ceatal-chiol

.
.

Pti ti agn ca

Ceatalul .

I DETALIf

Gheorghe.
A5edat la C.apul Mosoralt Construit In 1890. OmeniT pLzese gurlle ChilieT.

A5edat In insula Popina din gura ChilieT. Casa de tara.

A5edat In satul Periprava 51 In fata VlIcovuluT. Construit In 1881.
A5edat la marginea ora5ultd. Construit In 1881. Punet vamal.
A5edat In nsula Dalerul mare. Constrult In 1881.
A5edat In satul Pardina. Punct vamal.
A5edat In cotul AliostiT, In fata BugeaculuI.
Atiedat In Satul-Noil din fata Ismailulur. Punct vamal.
A5edat In satul Ceatal-chioT.
construite In 1889.
A5edat In satul Pb,tl'ageanca.
A5edat la Ceatal-Ismail la mila 51. Construit In 1886.

Companiile de flotil'a de la Chilia i Sulina sunt insareinate: cea d'intal Cu paza

malului Dunarii, iar cea d'a doua cu litoralul Marii.
LocalitAtT in beltA.
In insula Ceatalul:
PatItlgeanca, catun ce apartine de comuna Satul-Notl ; e a5a,lat la 16 km. spre S.V.
de acesta, pe grindul Vadanei. Are o populatie lipovensca de 28 familir sati 1.37 suflete,
locuind in 38 case i cari se ocupa cu pesearitul. Teritoriul catunului ocupa o suprafata
de 1800 hectare.
Ceatal-chia, catuna pendinte de comuna Satul-Noa. E ase(lata pe grindul Vadand in
cotul bratuluT Chilier, la 7 km. spre sud de Satul-Noti i pe druinul ce vine din tata oraulu Tulcea, trece pe la Patlageanca i duce la Satul-Noti. Catunul e locuit de o populatie
lipovensca de 342 suflete, locuind in 85 case si ocupandu-se Cu pescaritul. Teritoriul
catunului ocupa o suprafata de 880 hect. Are o biserica cu hramul Sf. Niculae, zidita in
1870 prin osardia unei vduve Domnica Belci-Canci.
Satul-No(, comuna rurala, fondata in urma r6sboiului din Crimeia, de un lipovean
numit Zimlenschi din Ismail; inainte se cherna pe turcesce Ienichioi.

Comuna are o intindere de 1560 hect. Populaja mar mult russca, apoi Romani,
Bulgarl i c'ti-va Ovrer, se compune din 271 suflete, locuind in 63 case si ocupandu-se cu
pescaritul, mal* putin cu agricultura i crescerea vitelor. N'are nici scsla, niel' biserica. Un
drum de care vine din fata Tulcei i duce la Chilia.
Ilganif-de-sus, catun pendinte de Comuna Malcoci; e a.5edat pe bratul Sulina, la mila

41. E locuit de 87 suflete ce traiesc in 21 case i se ocupa cu pescaritul.

punct pe bratul Chiliei la gura Sonda e nelocuit.
') Expunerea situatieI judetultil Tulcea din 1899.

www.dacoromanica.ro

260

Garla Ciobanului, punct pe bratul SulineT la mita 34; e nelocuit.

In insula Letea:
Pardina, ctun pe bratul Chilia, la capul grindulul Stipoc, apartine comuniI SatulNoa, de care e departe de 17 km. catre rsarit si legat prin drumul de pe malul DunariI

cu Satul-Noil, iar cu cel de pe grindul Stipoc, cu satul Principele Ferdinand. Are o suprafata de 2200 hect. Populatia se compune din 261 suflete, majoritate (169) RusT, locuind

In 47 case s'i ocupandu-se cu pescaritul. Are o biserica cladita in 1860 de un anume

Stefan Belibov.

Coliba popii din Chilia, e o locuint isolata pe malul bratuld Chilia, in fata OstrovuluI Tatarul.

Tatanir o pescarle pe malul bratuld Chilia, la grla de scurgere a laculd Ta-

tanir.
Principele Ferdinand ;si Flintilna Dulce, dou catune alturate, infiintate la 1 August 1899

pe grindul Stipoc. Sunt locuite de 60 suflete, trind in 16 case F,4 ocupndu-se cu agricultura, cresterea vitelor si pescaritul. LocuitoriI sunt RomnT. Catunele depind de comuna Satul-Notl.

La mila 23, e un mic catun cu vre-o 2-3 case, in care locuesc 12 suflete ce se
ocup Cu pescaritul. Tine de Satul-Noth
Orei,celul Chilia-Veclzie, care a avut un trecut frte sbuciumat prin luptele date sub
zidurile acesteI cetatI, cad tacutul oras de acum era fortificat inainte vreme.

Numele s ne aduce aminte de eroul grecilor, Achille, al caruI cult se zice a

fi fost f6rte respandit ad, de unde si numele Achillea O mal'. tarlia Chilia dat acestur
oras; uniI scriitorI pretind a se fi numit Lycostomo, asa o numiail genovezir si insemna
gura lupului.

La Chilia se afla un castel, care prin secolele XII si XIII era sub stapdnirea Bizantinilor, dupa spusele scriitoruld Nicetas Choniates si era zidit de ace*tia inteo insula
probabil prin secolul al VI-lea.
Pe timpul navalirilor Ttarilor, istoria Chiliel tace si reapare pe la 1381 sub staphnirea Genovezilor, care o cuceresc de la BulgarT.
De la GenovezI, Chilla a fost cucerit de Mircea dupa 1403 ; iar maI apol inainte de
moartea luI Mircea, Alexandru reusesce sa puna stapanire pe ea, pe la 1412, nu se scie
prin ce imprejurarI. E posibil ca Mireea s, fi stapanit Lycostomul, lar MoldoveniT,
Chilia-Noua.

MoldoveniI ail dat Chilla Ungurilor, ca s'o apere contra Turcilor adaoga croniea
moldo-polona ; iar UnguriI, aliatilor lor, MuntenT.

In timpul domnig lul Vlad-Tepes, Turcli atacara in 1462 cetatea. Chalkokondylas

spune, ca la acest atac ati participat si MoldoveniT luI Stefan-cel-Mare. Incercarile ati fost
infructuoase, lar Chilia a rtimas tot a luY Vlad, p.na in timpul domniel luT Radu-cel-Frumos s'i hateo SAmbata, 26 Ianuarie 1465, cetatea caOu in mainile luI Stefan.

Dominatiunea moldovn nu fu insa de lunga durata, cad prin 1469 se re'spndi

sgomotul, ca o flota, turcesca se pregatesce s'A atace Chilia.

In cursul campanier urmata intre Stefan si Turd, in 1475, Chilia a fost ocupat de
acestl din urma, insa reluata de Domnul MoldoveI, dup, victoria de la Racova.
Mahomed II prepara o noua expeditie pentru cucerirea Chilig si dup caderea Caffg.
la 6 Iunie 1475, t8ta flota turcsca se indreptA asupra cetatil moldovene, aci trebuia sa
se intrunsca cu armata de uscat, ca sa atace Chilia de dou partr. Moldovenil insa drmara cetatea si se retrasera.
Stefan puse sa se construiasca o noua cetate pe malul stng al bratuld.

Cronica de la Bistrita zice, ca constructia a durat de la 22 Iunie, pana la 16 Iulie

1479, lar in 1482 architectul italian Ion Provana, zidi in acsta noua Chilie biserica Sf. Nicolae, ce se vede si asta-zI.
Dar si acsta cetate cade in minile Turcilor, Miercurl 14 Iulie 1484; aceiasI s6rt
avu putin mar trzitl si Cetatea-Alb, cheile-MoldoveI, dou6 orase comerciale si tarr, carr

www.dacoromanica.ro

261

incetul cu incetul se desprtira i economicesce de Moldova, cu care erati in strnse legaturI comerciale, Oa, la 1538.
Portul infloritor de odinira al Chiller nu ma servia de cat pentru marfurile tatarescI sail Marilor, iar pescariile cele marl de aci fura parasite.
In tot restul secolulul al XVI, Chilia merge spre decadenta, iar in locul el' se ridica
Braila. Pescariile incepura a se maI ridica; ast-fel pe la 1599, Andrei Taranowski, Irec6nd pe aci, insmna in descrierea calatorieI sale Chilia i locul din Dunre, la treI ciasuri de ora, unde se prind rnoruniI.

___,_-=....

Fig. 31.

Vederea

(dupit Kleemann).

In cursul vculd al XVII, Chilia devine oras tataresc administrat de Turd. Archidiaconul Paul din Alep o descrie pe la 1659 ast-fel: e o vestita cetate, cu un castel larg
maret din vechiti, f6r1e puternic, cu constructiunea cea maI solida; bine inzestrat Cu
chemat in ajutor,
turnurI. Se zice eh,' a fost zidita de FranciI GenovezI, pe care GreciI
dndu-le acest caste], care a r6mas in minile lor o bucata de vreme. Aci se face cercetare pentru corabiY, echipagi i marfurI. E hotarul DobrogieI si gura canaluld MarirNegre.

May vorbesce acest scriitor i despre pescarifie cele marl de la Chilla.

0 a doua s,i mat' preti6s descriere, este a luI Petru Stanislavov, Episcopul latin din
Nicopol. El vorbesce Intlli cu amanunte bogate i aflate din propria-1 experienta de Chilia
zidita, cum se spune, de GenovezY.

Cetatea are dou portI de fier i dou6 puny care se ridica, e locuita exclusiv de
1600 Turd, in 300 case, cu 4 moscheie. Suburbiile sunt frte intinse; in ele se coprind
500 case de 'Mari, sati 3000 de 6menI si 5 moscheie de lemn, 400 case de schismaticr de
diferite natiuni. sail 1600 menI, dou bisericI si 3 case de catolicI, plus 5 alte de RaguzanI, de toff unil i Mil', 30 suflete.

www.dacoromanica.ro

262

In 1170, Ru0I alacar Chilia, care s'a predat la 30 August 0 o in in stapanire pang
la tratatul de la Kiuciuk-Kainardgi, ca,nd o inapoiara.
La 23 Octombrie 1790, Potemkin ocupa Chilia cu pie; derI insemnate. Dupa terminarea r6sboiu1uI prin pacea de la Iag, la 1792, TurciI o redobandesc i ail grije a o fortifica.
In r:sboiul din 1806, Chilia se preda fara nicI o resistent din partea lur Hagi-HuseinAga, in mainile generaluluI Zass.
Prin tratatul din 1812, Chilia-Noua fu luatil de Rug; iar cea vcche rmase a Turcilor, care stateati Inca in bastelul genovez de altd-data, dcvenit un amestec saracacios de
case de pescan. Turcil o ocupara militaresce.
La 2 Septembrie anul 1817, bratul Sulina devenind hotar intre Rug 0 Turd, ChiliaVeche devine oras rusesc.
Prin tratatul de la Adrianopoli din 1829, Rusia 10' intinse hotarele peste Delta pana
la Tulcea.
Stap'anirea russca asupra ChilieI-VechY durza pna la tratatul de la Paris din 1856;
de atuncr dandu-se MoldoveI teritoriul din Sudul Basarabig, Chilia-Nou redevine romanesca, iar cea Veche cade in stapanirea Turcilor ').
In fine tratatul de la Berlin, din 13 Iulie 1878, reda Rusid parta cedata MoldoveY
prin tralatul anterior ; lar Chilia-Veche rmane de partea Dobrogier.

D6rme acum ormul comercial de alta data, cetatea sub zidurile carcia s'a varsat
atata singe; din tot trecutul glorios, nu i-a re'mas de cat amintirea.
Acum Chilia-Veche se intinde pe o suprafata de 30.000 hectare, din care numal 150
sunt ocupate de vatra ormuluI.
Populatia lur este de 2414 suflete, majoritatea (1289) Rug, 250 Romani 0 restul &Lc
nationalitatr. Sunt in oras 475 case, 8 bordeie, 6 prvaliI, 21 morr 0 59 fantaa Are o
cl mixt, infiintata in 1879. Bisericl sunt trer : una lipovensca, cladit in 1865 ; a
doua tot lipovensca 0 una russca, cu hramul Sf. Voivo0I, cladita in 1.854.
Budgetul ormuluI se compune :
I. Budgetul ordinar :
la veniturl 44.378 leY; la cheltuielf 41.482; re'mane un exccdent de 2806 lel.
Budgetul drumurilor :
25.183 le la venit 0 24.650 leI la cheltuieli, dand un excedent de 533 leI.
Sunt in acest oras 524 contribuabilf.
Periprava, catun aeqat pe bratul Chilid, tine de comuna Sfistofca. Ocupa o supra-

fata de 3200 hectare, din earl 80 hect. valra satuluI. Are o populatie lipovensca de 344
suflete, locuind in 65 case i ocupandu-se cu pescaritul. Satul e in legatura prin drumurl
ordinare cu Chilia i cu satele afltre pe grindul Letea.
Sfistofca (lipovenesce flueratura); e comuna rural a a5e0ata pe grindul Letea ; ocupa
6.100 hect. suprafat (40 hect. vatra). Are o populatie lipovensca de 697 suflete, locuind
In 121 case 0 ocupndu-se cu pescuitul i crescerea vitelor. Sunt dou coli i 2 bisericI
popovite in comun. Ea a fost fondat in secolul trecut de lipoveniI fugitI din Vilcov.
In timpul rsboiuld din Crimea, Divizia franco-sardic,a-turca a suferit aci frte mult
de frigurI, de unde i numirea de cuibul frigurilor data acestuI sat.
Buclgetul comuni se compune din :
Budgetul ordinar : 4972 leI la venit 0 4781 leI la cheltuielI.
Budgetul drumurilor : 250 leI la venit 0 tot atat la cheltuielt ContribuabilT 143.
Ahmudia e o locuinta isolata pe drumul dintre Sfistofca i Periprava.
Gradina lui Omer, e o gradina cu zarzavaturI aprpe de Sulimanca-Seaca.
Satul-Noti din plasa Sulina, e comuna rurala. Satul datza de pe la 1860 0 se zice

a fi fost fondat de calugrul Sebastian 0 un 6re-care, Pocaca.

Suprafata satuluI este de 400 hect. (25 hect. vatra). E locuit de 432 sufiete In mare
') Mai amanuntit se pote vedea istoricul acestuI ora., in: Chitin i Cetatea Albii de
valornsa scriere am extras.

www.dacoromanica.ro

lin-ga.

Din acst

263

parte RomnT, ce se ocups Cu agricultura, crescerea vitelor i pescarla. Sunt in sat 196
case, 3 pr'vliT, 6 morT si 38 fntanT. Are dou sc.olf mixte inflintate in 1882 si dou bisericT : una cu hramul Nascerea Maicel Domnului cldil, in 1864; cea de a doua in Letea,
cldit in 1897.
E in comunicatie prin drumurile de pe grindul Letea, Cu Chifla, Periprava i Sulina.
Budgetul comuniT se compune:
Budgetul ordinar are la veniturT 7776 leT, iar la cheltuielT 7538 la
Budgetul drumurilor are la veniturT 400 leT, iar la cheltuielT 350.
ContribuabilI sunt 188.
Letea (numit de Turcr NedilchioT, de la un Pas, guvernatorul DelteT; de RusT se
numesce Litca), e o cittun ce tine de Satul-Noil. Are 120 hect. suprafar i o populatie
lipovenscl de 625 suflete, ce se ocup6 cu pescaritul.
In Tata Suline sunt cate-va locuinte, ce tin de orasul Sulina.
Mosorali, o cherhana isolat, unde locuiesc cAtT-va lipovenT din Letea. E asec,lat letng4
capul Mosoralr.

In insula Sf. Gheorghe:

llganit-de-jos, catun desvoltat din 1899, pe bratul Sf. Gheorghe in fata satuluT Prislav.
E pendinte de comuna Malcoct Are o populatie de 79 suflete, trind in 14 case si ocupndu-se cu pescritul.
PrinciNle Carol, d'aun pendinte de comuna MalcocI. A fost infiintat la 26 Iulie 1899

pe tietura de rectificare a bratuld Sulina intre muele 41-42, pe un platoti ceva maT
intatat prin pamntul depus de draga. E un sat curat romanesc, locuit de 120 suflete,
trind in 29 case si ocupndu-se cu agricultura, crescerea vitelor i ceva pescrit.
Mina, clitun pendinte de Caraorman. E aselat pe cotul ce face bratul Sf. Gheorghe
in dreptul MorughioluluT. Are o populatie de 78 suflete, majoritate lipovenT, ce se ocupil
Cu pescritul. Case sunt 14. Inaintea r6sboiuluT, satul era mal' bine populat, ca acum.
Gorgova, d'aun pendinte de orselul Mahmudia. E aselat pe bratul Sulina la mila 29.
Are o populatie de 177 suflete, majoritate Rusl i LipovenT, carl triesc in 49 case si se
ocupa" maT mult Cu pescritul.

Fig. 35.

Cherhanaua Gorgova. (Dup.. Licherdopol).

Carmen Silva i liloriile, sunt dou sate pendinte de Caraorman, inflinta,te in Aprilic
1900, la mila 12, nu departe de obeliscul pus de Comisiunea Dunrn in amintirea taieturif bucle'!" a doua a lur M. Populatia acestor dou sate compus de RomnI si in num'r
de vre-o 80 suflete, trind in 24 case, a plecat acum apr6pe t6t.
Caraorman, comuna. rural aselat pe grindul Cu acest nume. Sa.tul a fost inflintat

www.dacoromanica.ro

264

pe la inceputul acestuY secol. Locuitorif de ad, CerkezY i Turd, peste care rrihT venira
Rwf, eraa inspaimAntatorY prin pirateriile lor.
Comuna ocupa o intindere de 4000 hect., din ca,re vatra satuluT are numal 100 hect
Populatia de 829 suflete, este majoritate rusa, locuiesce in 127 case 0 se ocupa cu crescerea
vitelor i pescaritul. Are o cella inflintat in 1881. .si o biseria, zidita in 1875 cu hramul

StDumitru.
Budgetul comuniI se compune din:
Budgetul ordinar, are la venituri 4460 leY 0 la cheltuelf 4533 la
Bugetul drumurilor are la veniturY 1330 lel 0 la cheltuelI tot atat.
Contribuabill sunt in comuna 105.
Litcovul, un mic catun situat tot pe grindul Caraorman, tine de comuna Caraorman,

cu care e legat printr'un drum. Sunt in sat numaY 7 case, in care locuiesc 90 suflele,
din care numaY copiI 72. Toll locuilorif sunt Ru0; call' se ocupa Cu pesc,aritul i crescerea vitelo r.

St. Gheorghe (in turcesce Kadirlez). E un sat fondat in secolul al XVIII-lea de nisce
pescan l ru0", carl '0 ail facut i biserica. A imprumutat numele de la acel al bratula,
care a,sa sa numia din evul mediti probabil de la Genovezr.
Satul acum e comuna rurald i ocupa o suprafata de 52.000 hect., din care 72 hect.
formza vatra satuluY.

Are o populatie de 829 suflete, majoritate I14. Case sunt 144 0 10 pravaliY.
Sc61a i biserica sunt in sat. Biserica a fost reparata din temelie in 1880.
Cu cdtd satisfacliune ;si vdditd cinste, spun locuitorii, ca cel me mare sprifin la cldirea
biserice l'a dat M. S. Regele.
Moravurile i felul patriarchal de trait' al populatiunir muncit6re a Katirlezula sun',

f6rte bine descrise de nuvelistul nostru Crasescu, care a trait maY mult timp intre 11u11
pescan, pentru a-Y cundsce In de ajuns.
Tot satul e o pescarie al carur stapetn este lani Milan. Katirlezul are forma until'
dreptunghiti cu strade drepte, largY i plantate pe de margine cu aninI. Casele sunt t6te
de-o potriva de 'nalte, simple 0 curate; peste tot domnesce ordinea i infratirea.

Fig. 36.

Biserica, din satui St Gheorghe (Katirlez). (Dupi Lich3rdopol).

De remarcat este luxul femeilor in acest sat. La marginea triY, s'ar crecle ea aY de
aface cu slbatecr, dar nu este asa. Prin Sulina, femeile 10' comand imbracamintea t.in
striiinatate.
Budgetul comunif se compune, din:

I. Budgetul ordinar, care are 8589 lei la venit 0 tot alit la cheltuelf.

www.dacoromanica.ro

265

II. Budgetul drumurilor, care are 3606 le la venit 0 3000 ler la cheltuelT.
Sunt In comun 125 contribuabilT.
Oramil &ding. Numele ormuluI, ca i existenta luT nu e tocmal noua. In secolul al

X, imparatul Constantin Porphyrogenitul in opera sa Despre administrareajuI,

vorbind de cursele pe apa ale Ru0lor la Constantinopol zice: dupa ce eI at" coborat cele,
6se cataracte ale NipruluI, pot trece in Delta Dunarir la Selinas. Rana aci el se tem de
atacurile Pecenegilor, iar de la acsta Selina, nu.
Avem probe despre existenta acestuI ora prin secolul XV. Pentru atacul Chine)"
venise tirea, ch. in Iulie 1469, flota turcsca se atla la Saline, langa Chilia.
Cu timpul, gura DunriI malindu-se, orawl a inceput sa decada, a.a. c prin 1853
nu numara maI mult de 1(i00-1200 locuitort In cea maT mare parte IonienT, GrecT si
MaliezI. Cate-va barace de scandurI sari simple colibe de trestie, ridicate pe plaje, serviati
de adapost acestor aventurierI, a caror ocupatie consista In a despoia, pe o scab)", mare
prin asociatiunT, pe nenorocitiI capitanI, obligatT, din causa obstacolelor ce intalneari In

acest loc, de a recurge la serviciile lor.

TaMaria era organisat, i, In mijlocul invalmaeliI ce urmar dupa primele stilltall pe Dunare, el o practice" nepedepsitI. Intrebuintarea fortata a lepurilor inlesneati cu
deosebire Intl eprinderile acestor piratI indrasney.
Barcile lor aveati de ordinar un fund indoit, care absorbiati o mare parte din granele momentan extrase din vasele de Mare i restituiati excedentul, cAnd nu puteati scapa,
Cu tag supravegherea capitanilor.
NumaT ast-fel maI multe moll de vnt lucre' continutt la imbucatura, adica pe un
punct deert al csteI la marginea uner campiI de trestie.
In primavara anuluI 1854, un bastiment de r6s133itl, comandat de flul amiraluluI
Parker, apart' la Sulina. El vroia s debarce In fata unor vechT redute, construite catre
extremitatea trmului" stang al fluviuluT.
Trecnd, urmat de cati-va 6menI inaintea acestuI uvragitt parasil, o lovitura de pucil

trasa de la un pas 11 ()molt EngleziI se r6sbunara de acest asasinat, bombardand satul,

pc care IIl prefacura in cenue.
Putin In urma, gurile DunariI fura declarate in stare de blocare exportaren comalelor din Principate fu Intrerupta, pan la inceputul anuld 1855.
Cu acst ocasie, o Divizie de vapre engleze, care bloca intrarea DunariT, distruse
cAte-va uvrage u.or ridicate de armata russca apr6pe de Sulina ')
Putin In urma blocarea fu ridicata comertul DunariT lua un av'ent extraordinar.
0 'ma populatie, compusa In mare parte din aceleas1 clemente ca precedenta veni a
se instala la Sulina i putin dupa aceia, gratie lipseI orl care autorilti pe t'rmul fluviuluT,
o banda de piratT de Mare se fact' de fapt stdpana pe intrarea DunariT. indrasneala acestor
banditI nu maT avu margini. ineland connentia capitanilor, cArora el' se presentati ca
pilotr, nu rare orI Eiceatt s se inamoliasca In trecere, bastimentul caruia II luase directiunea.
Lasat adesea propriilor sale mijlce, pentru scparea vasulu, cpitanul se convingea
In fine, c t6te sfortarile sale ar fi inutile 0 atuncI iT abandona nava, din care piratiT
faceati Indata parte.

Acest brigandagiti ne-putnd dura, comandantul trupelor austriace din Principate

trimese la Sulina un detaanient de 60 soldatT. Acesta ocupatiune destinata inainte de t6te
a ingriji de interesele supu0lor austriacT, fu o bine-facere pentru comertul european. In
urma m6surilor severe luate de Austria, disciplina fu restabilita.
Pentru buna administratie a intereselor comerciale pe fluviri, se institui Comisiunea
European Dunarena.
Asta-zI nu mal stint obstacolele naturale, care impiedicati navigabilitatea pe iluviii ;
ele ail disparut cu desavar0re. Dar dispositiunile regulamentare, care ari fost succesiv
1) Lt. Colonpl Draghicescu. Op. cit. pag. 234., dupa Revue maritime el coloniale p. 182 Vol. 68.
34

71890

www.dacoromanica.ro

266

publicate de comisiunea insrcinata la gura, at facut sa domnsca in parcursul fluviulur,

frequentat de navigatiunea maritima, regimul ordinel, libertatea si egalitatea, carora congresele din Viena si Paris le pusese inceputurile.
Regenerar, moralizar, in contactul und autoritatT europene, ale carel atributiunT
era6 pe atat de exceptionale, pe cat starea regiunil cerca activitatff sale, Sulina ha desvollarf repedI, care semanati a o prepara, unur rol important.
Carciumile imprasciate, care acoperiati plaja i cae serviall de vizuinI crlor d'intaI
locuitorr ar si, aft fost inlocuite cu constructiunI solide si regulate. Stabilimente marY se
ridicara pentru serviciul administrativ. Edificir religi6se represint ad cele treY principale

culte ale orientuluI. in timpul Turcilor era scaunul une amacamiI i avea o garnis6na
permanenta. Agenti consularr sunt acreditat i vederea pavili6nelor protectre, asigura
pe marinaril, pentru care aceste locurI erati alta data ata de neospitalierei).
In nenumratele escursiunI ce am facul in Dobrogia, am vizitat si orasul Sulina.

Fig. 37.

Sulina vedutit de la Mare. (MIN. licherdopol).

El se intinde de drpta bratuluI; numaI atelierele Comisiunii sunt pe partea ganga.

Aspectul ce-1 presinta calOtoruluI, venind despre Mare, este din cele mal marete;
palatul ComisiuniI cu turnul faruluI vestesce, din departare ca se apropie de un oras mare
si comercial.

Intrand pe canal, orasul pare a fi nestrsit, de 6re-ce intinderea luI este numaI in
sensul lungimeI bratuluI (3 km.), largimea cea mal mare o are catre rasarit (500"), subtiindu-se din ce in ce catre Apus.
Mlastinele de la Sud il opresc a se intitule catre acsta parte.
De la Palatul Comisiuni, in lungul cheiuluT, strada principala strabate orasul de la
un cap la cel-l'alt; paralel si la Sud cu ea sunt alte dout.i stradI.
Doua-spre-zece altele 11 strabat in sensul latimet

Orasul in partea de Vest este expus inundatiilor, terenul fiind niai jos de catre
acsta parte, pe cand catre R6sarit, unde terenul castiga, din Mare pe fe-care an, gasini
cota de 2'.8. Mlastinele de la S. sunt un pericol permanent.
Periodicele revarsarI ale fluviuluI si umflarea mlastinelor de la Sud, (lat Suling
caracterul unuI oras ce ne amintesce nordul OlandeI, unde omul se afia continutl in lupa
cu natura, disputnd terenul Mara i castigandu-1 pas cu pas.
Cu tte mlastinele, clima Suling este sanat6sa, gratie vnturilor MilriI.
hitinderea proprie a vetreI orasuluI este de 82 hectare.
1)

Ed. Enyet/iardi. Ludes sur les embouchures du Danube, pag. 52-57.

www.dacoromanica.ro

267

Populatia este cosmopolita i flotant ; in timpul veril ajunge pan la 7000 suflete.
Populatia stabil este socotit, la 491.3 suflete (803 nornani, 5 Gagauti, 268 Turcl, 22 Tataxi', 35 BulgarY, 594 RusY, 7 LipovenY, 2056 Grea 444 Armeni, 173 Evra 49 GermanY,
45 ItalienT, 117 Albanezi, 22 Muntenegreni, 24 EnglezY, 11 Francezi, 17 Poloni, 6 Dance,
4 PersanY i 211 Austro-Ungarl).
Cradirile sunt marY si solide : 1186 case, un hotel, 154 pravalii si 3 mort

La Ormul Madi sunt lazareturile Comisiunif i carantina; mai in interior, mretul

Palat si Spitalul langit vechiul far, amhele inconjurate de un pare, frumos plantat si f6rle
bine intretinut ; in lungul cheiului, Palatul Administrativ, agentiI consulare (vice-consulii
Italia Anglia OlandeY, Suedo-Norvegiei i Austro-Ungariei), apoi magasinuri i catre
mijlocul orasului se afla plata.
Orasul este bine pavat, iluminat i intretinut ; e alimentat cu apa.
Serviciul municipal se exercita mal mult de locuitori, fie-care in dreptul proprie-

tatii lut

Fig. 38.

Palatul administrativ din Sulina.

Limba intereselor comerciale este grca; cu greti iti vine a crede ca te alli inteun
oras rom'anesc.

Instructia se pred in dou6 colI primare romano, dou6 elene, una germana i una

ovreiasca.

Biserici sunt : dou bisericY grecesa una cu hramul Sf. Nicolae si alta Sf. Dumitru,
sunt construite intre 1860-65; trei biserici rusesa una ovreiasc, dou6 germane, una anglicana si dou giamiY; cea mar mare numita Hamidia, a fost construita in 1857.
Comertul propria al orasului este frte mic in raport cu numer6sele vase ce trec
pe brat. Este un oras porto-franc. Importul se socotesce la cifra de 162.000 lei anual, iar
exportul la 208.000 la
Budgetul orasului consta din:
Budgetul ordinar, are 144.000 lei la venit si 143.000 lei la cheltueli.

drumurilor 28.000 tot atat la cheltueli.

Sunt in ora 1.043 contribuabili.

Ideia de a se colonisa Delta. InceputurT de colonisare.

Numal printr'un studiil amanuntit si in urma unor cercetall minutise, s'a dovedit

ea Delta si Regiunea Dranovului, nu sunt nisce tinuturY acoperite peste tot cu stuharii
neprod ucti ve.

www.dacoromanica.ro

268

Din contra pe multimea grindurilor destul de bogate in pasunI i pescarir s'ar putea
hrani o populatie cu mulL maI numersa ca azI.
Si sa nu se creAO, ca kite aceste bogatiI r6mancail neutilizate; din contra, ele eran
exploatate de pescariT rusr, earl' fara nicr un control beneficiail de kite bunatatile de la
guille fluviuld nostru.
Regretatul Prefert Nenitescu, cat timp a stat in capul administratiel judetulul Tulcea
inteles, ca fraude se sav'rsiati in dauna StatuluI nostru i avu cel d'intr ideia fericita
de a coloniza Delta si Dranovul cu populatie romanscil.
Prin mtirtea prematura a acesita barbat cti veden l largI, se risipira ca un fum inceputurile acestuI maret proiect, care prinsese raclacira in scurtul Limp de dol ara.
Modestele colibe de pescar l: Ilganri-de-sus, IlganiI-de-jos, Uzlina, Gorgova i Ciamurlia, Nenitescu stOrui a le transrorma in sate romanescI.
Mari, de asemenea cu locuitorI adusr d:n noti, populatia satelor Patlageanca, Ceatalchio
Pardina.

Infiinta in Delt sate nod, ca: Principele Ferdinand, Fantana Dulce, Principele
Carol, Carmen-Silva si Floriile, inzestrandu-le cu case si cu kite cele trebuitre unuI traI
statornic.

De un singur dor era intlacarat acest apostol al romanismuluT, vroia s ridice in

Delta un zid de carne vie romansca, sa puna stapanire romansca ad, unde elementul
etnic era rusesc sail rusificat si in sfarsit s dea agricultura rodnice a grindurilor, bralele ce-I lipseati.
Piedief de tot felul se opuneati acestta proiect, de locuitorir Rusr din Delta, earl v'-

Ond, c li se vor lua din mna o parte din bunurile de care profitati Ora acum, re'sOndira printre nouiI colonistI temerea, ca casele i gospodariile lor vor fi mecate de
revOrsaturile Dunitrir.

Aceste sgomote rspandite in adins, pentru a speria pe Romana nouI ase(tatT, mal
erati sustinute si de cati-va MI-voitorY din Tulcea, earl calomniail colonizarea DelteI cu
Romara.

Pang, la un te-care punct strigatele lor ail avut de efect, emigrarea a parte din
Romanl din satele nota infiintate.
TotusI inceputurile de colonizare att reusit in cca maI mare parte, ;;i asa s'a pus
pentru un moment stavila rusificarir Delta
Cercetandu-se grindurile din Delta Insula DranovuluI s'ar putea aseqa sato romanescI in urmtrele puncte:
Pe grindul din fata Tulcer, in incovoitura ce face fluviul in dreptul orasulul.
Pe grindul de la Gura Aliostir, in cotul ce face bratul Chilia aci.
Pe acelasI grind, maY jos pe garla $ondeI, drept lacul Hontul-mic.
Pe grindul Agentia, intre muele 45-46.

Locuitorif satelor de aci s'ar putea ocupa putin cu agricultura, dar maY ales cu
erescerea vitelor i cu pescuitul in garlele i numer6sele lacurY ale insuleI Ccatal.

De aseljat sate: pe grindul de la Nordul Sulind, la punctul numiL Carciuma lui

Gherasi, iar locuitora se pot ocupa cu pescritul, crescerea vitelor, dar maI ales cu via.
La capul MosoralY, unde se face un intins pescuit.
In insula Popina-Mare din gura Stari-Stambul, pescaria.
Pe grindul mare al LeteI pang la Periprava ar fi destul loe, pentru a se ase0a un
sat romanesc; apoI pe grindul strabatut de garla Sulimanca-seaca.
La punctul numit Tatanir i pupil maI catre Re'sarit, la Fudulu, cum i intre acest
punct i Chilia-Veche, apoI intre Chilia i Periprava.
Grindul col mare al Chilier are destule locurl de aratura i intinse pasura, iar
incunjuratre sunt bogate in peste.
Tot cu pescaritul s'ar putea ocupa si alte 2 sate, ce ar fi bine sa se asecje in cele
dou6 bucle ale MareluI M., pe pamntul inaltat de draga, In urma sapaturiI canalurilor.
Pe grindul rel mitre al Caraormanulta si pe prelungirile lui, inca este bine a se

www.dacoromanica.ro

269

asela cAte-va sate rornAnescI, cum : In grindul Serecu si pe grindul de la Cherhanaua

Ivancea, unde locuitoriT s'ar putea ocupa cu pescdritul i cu crescerea vitelor.
Grindul SArAturilor are, cum am WOut, intinse piun i nu la marl depArthrI e Inconjurat de lacurr, avnd F,;i. Marea frte aprpe. Pe acest grind e nemerit a se aselja, un
sat mare romAnesc, cum si la mila 8 de pe trrmul Mrii. LocuitoriI se pot cu folos ocupa
Cu pescuitul i cu crescerea vitelor.
Pe grindul de la Calinova de s'ar asel.a un sat, inc5, locuitorif luI s'ar putea ocupa
Cu peschritul in lacul Erenciuc si pe bratul Sf. Gheorghe.
Alte douil sate romAnescI se pot infiinta: unul pe ridicatura formatd prin tAierea
bratuluI Sulina, intre milele 31-37 si altul pe grindul Rusca, la puntul numit Riau 1u Nenu.
Si In fine un ultim sat in insula Sf. Gheorghe pte fi aselat pe stnga bratuld Sf.
Gheorghe, pe grindul ce se formeaz, In fata MorughioluluI si se continua p5,n5, in dreptul
DunavOtuld-de-sus.

Insula DranovuluI are, dup, cum am viWit, grindurl bogate In phsiunT, gArle s"i lacurl pline cu peste i cu tte acestea nicI o locuintA nu se gsesce pe dAnsa, nicI un
control nu se exercit, printre fugarff i stIlbaticiT rusY, earl' stab' ascunsT pc aci.
De aceia ar ti bine s, se infi.inteze un sat pe grindul Perisorul, unul pe grindul
Ciumacul si un al tram pe grindul Olinca, iar locuitoriT Vf-ar gAsi In de-ajuns existenla
In crescerea vitelor i peschrit.
ApoT la Calinova, pe dreapta bratuluI Sf. Gheorghe, inc5, n'ar fi rti s se ase(le un
sat, a cilruY locuitorY se pot ocupa cu pescAritul in lacul Belciugul.

De s'ar ase0a un altul pe grindul de la Ivancea-veche, un al doilea pe grindul RaduluI sail Musca, locuitoriI ar avea sa se ocupe cu pescuitul.
Si in fine, dou6 marl' sate se pot infiinta pe cele maI intinse i maT bogate In pAsiunl,
grindul Cernetul-FloriI i Crasnicola cu prelungirea luI Hudiul. Crescerea vitelor este
princi6s6, aci
locuitord" se maI pot ocupa si cu pescAritul in lacul Dranovulur.
Pn acum Delta este locuit, de aproximativ 13.000 suflete, decI avem asta-zI o densitate de un locuitor la 2 kilometri patrati".
Aseljandu-se in Delta i insula DranovuluI coloniI In punctele ardtate maI sus, cel
putin un num'e'r de 7-9.000 locuitorT, cari s'ar putea hrAni In conditiunT indestult6re,
am face din acst regiune, neromAn6scA acum din punctul de vedere etnic, un parrk,Int
cu adev6rat romAnesc si am opri tendin(ele de rusificare ale locuitorilor.
Dou6-zecI

j maT bine de anl sunt apr6pe pierdutI, totuI In altT 5-6 anI de acum

Incolo, intrebuintatI hue administratie priceputd, colonisat6re i romtmisat6re, s'ar putea

recdstiga ceia-ce s'a pierdut, sail, maI bine zis, ceia-ce s'a intArziat 1).

') Expunerea situatiel Jud. Tulcea din 1899, pag. 107-141.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

COMISIUNER EUROPERNA DUNAREFINA

I. Istoric.
ldeia crehri uner Comisiun Europene la Dundrea de jos 10' are origina pe la neeputul secolulul XVIII, pentru a garanta navigatiunea pe acstd mare artera de comunicatie a Europa $i ma cu srna pentru a pune stavild pretentiunilor rusescI asupra gurilor e; comisiunea insd nu V avu finta de cAt in urma tratatulu de la Paris din 30
Martie 1856.
Cucerirea Azowuld (1696) i trecerea lul definitivd sub Ru0", in urma tratatulur de

la 25 Iulie 1702, fdcu pe Ru0"

indrepta atentiunea asupra comertulur de pe Durare
0 Marea Ngra, pentru care scop IV creiara o flora de 14 corabir marl', 9 galere 0 40
brigantinT 1).

Prin art. XI al tratatuld de la Kiuciuk-Kainardgi (21 Iulie 1774), RusAY obtinura

voia comertulu in tte oraele turce0Y de pe Dunare.
Pe de alta parte, Austria 0 Republicele Italiel i0 avearr fie-care interesele lor comerciale angajate la gurile fluviulur 2).
Prin tratatul de la Bucuresc din 28 Mail)" 1812, Rusia deveni stApAna peste bratul
Chilie, iar prin cel de la Ackerman, din 6 Octombrie 1826,10' impinge frontiera pan la
Sulina.

Pretentiunile rusesc se mdrira, i, cea ce insphimnta diplomatia europeand, fu art.

3 al tratatulur de la Adrianopol (2 Septembrie 1829), prin care se ceda.Rusid MO-. Delta
Dundri, phna la bratul Sf. Gheorghe, Cu indatorire din partea TurcieY, ca o fdie de teren
cale de 2 ore de-a lungul malulu drept s nu fie locuita, i nicr stabilimente de orY-ce
naturd sa fortificati sd nu se construiasca pe dAnsa, Ward de carantinele puse de Rusia.
Prin reaua Sntretinere a bratulu Sulina, singurul navigabil 2), i prin stabilirea acestor
carantin, Ru0I loviati in comertul celor-l'ate natiunr4).
Culmea pretentiunilor ruse0T, fu tratatul incheiat la 26 Ianuarie 1833 la UnkiarSkelessi, prin care Rusia impunea Turcie inchiderea Dardanelelor, pentru t6te vasele de
r6sboiti str6ine 5).

Acesta fu gerrnenele, care fricu sa isbucnscd rt;sboiul din 1855, tertninat prin pacea
de la Paris din 30 Martie 1856.
In ceia ce privesce articolele acestur tratat, referit6re la naviga.iunea pe Dun:dye,
') Xenopol. Resbeelo dintre Rui i TurcI. Vol. I, p. 13.
2) A se vedea Comertul la Dunaroa de jos i Marea Negra.
8) Bratul Sulina se potmolise Cu nisip in done locurI: la gur i maI cu sernil in inieriorul Mari. A
se vedea i partea istorica din anii 1836-39 i Voisin Bel, op. cit, pag. 45, 'Iota.
4) Corespondenta zia.ruluI Times din 2 Marti 1836.
8) Rosen. Geschichto der Tilrkei, I, p. 187.

www.dacoromanica.ro

271

s'a avut ca norma articolele 108-116 ale CongresuluI de la Viena, din 9 Iunie 1815, relative la drepturile specialc ale navigatiunit cursurilor mail de apa, zise internationale.
La acest congres, Turcia ca una ce nu Meea parte din concertul puterilor cretine
europene, n'a luat parte; iar navigatiunea pe Dung,rea de jos, se regula prin conventiunI
speciale intre State.
In resumat, lard care erati dispositiile celor 6 articole ale congresulut de la Viena
privitre la libera navigatiune a fluviilor internationale:
Statele riverane unut aceluiaT curs de apa sa fie obligate a nu face nimic pe
tilrmurile lor respective, care ar vat'ama navigabilitatea acestor cursurI de apa comune
tuturor statelor.
Din contra statele riverane prin delegatt sg, se intelga asupra msurilor i lucrrilor, care ar a,sigura navigabilitatea comuna.
Navigatiunea sa fie deschisa tuturor natiunilor; taxele de transit ce s'ar percepe
precum i drepturile varnale sa fie uniforme pentru t6te natiunile.
L.egislatiunca asupra cursurilor de ape internationale, s'a aplicat
asupra Durarit
(art. 15 19), in tratatul de pace de la Paris in resumatul urmtor:
Gurile Dunrir se vor pune sub regimul special al une autoritatt, care va reprezenta
Inaltele Partl Contractante, autoritate insarcinata a face t6te lucrarile necesarit, incep'nd
partite de Nlare aprode la Isaccea, spre a curati bratele i gurile DunariT, precum
piate de dinsele de nisipurile i alte obstacole cart le astupati.
Acst, auloritate speciala, este ('omisiunea Europeanci, compusa din delegatit: AustrieT.

Frantiet, Anglia Prusier, Rusiet, SardinieT i TurcieT1)

Comisiunea Europeana trebuia sa-'i termine lucrarile in curs de 2 anI, dup care
puterea sa trecea asupra uner alte comisiunt riverane, (instituita conform art. 17 al tratatulul de la Paris), compusa din representanliT statelor riverane (Wiirtemberg, Bavaria,
Austria 0 Turcia) din delegatit principatclor dunrene (Serbia, Muntenia 0 Moldova).
Acsta comisiune riverana permanenta avea insrcinarea a elabora regulamentele de
politie fluvial in acord cu conventiunea de la Viena i tratatul de la Paris, a executa
intretine lucrarile necesariI asigurariT navigatiunit pe Dunare, de la Isaccea 'Yana la Mare.
Din acsta comisiune riverana, Rusia fu exclusa, de re-ce conform art. 20 0 21 al
accstuT tratat, partea de Sud a Basarabief, fu retrocedata Moldovet.

Cu t6te CO art. 18 al tratatuld de la Paris, da comisiunet europene termen de 2

anI pentru ai.,.;1 termina lucrarile, de fapt insa, ea se afla functionnd inch' in 1865; lar
comisiunea riverana nu arata finta de cat prin unicul act de la Viena din 7 Noembrie
1857; de re-ce prin conferinta internationala tinutd la Paris, 'WahlAugust 1858, s'a prelungit durata comisiunil dunarene pana la sfir0tul lucrarilor 2).
Puterile semnatare tratatulut din 1856 in singura edinta tinutO la Paris in Martielurtie 1866, semnara actul public relativ la navigatiunea gurilor Dunarit, din 2 Noembric
1865 de la Galatt, compus din 112 articole cu anexe i tabele 3).
') Liberiatea navigatiuniI pe Dundre era pentru tte pavilinele 0 pe tot parcursul fluviuluI. A se
vedea i Notice sur les travaux d'amlioration de l'embouchure du Danube et du bras de Soulina 1857-1891,
par Voisin Bey, p. 9 0 urmtrele ; iar in extenso art. 15-19 ale tratatuluT din 1856, pag. 145-9.
') VeOT Voisin Bey, op cit., p. 149-153.
) Anexa protocoluluT No. 175. Prin acest act se specifIcail drepturile i indatoririle prtilor interesate ;
se determin apoi, intre altele, c imbuntit4irile comisiunii s fie la bratul SulineT, amtlnetndu-se de-o cam
data imbundtatirea bratuldi Sf. Gheorghe; trmurile DunriT de la Isaccea la Marea-Ngra s'd fie libere
de orT-ce zidirT, la Sulina trmul stng este reservat pentru comisiune, pIectInd de la digul de N. dista.njii
de 760 m. urcand fluviul, pe o ltirgime de 150 m. de la Wm; conlrolul 11 face Inspectorul general 0 Cilipitanul portului Sulina ; Inspectorul general este numit de Comisiune, iar apilanul portuluI Sulina de catre
Prtii, dar revocabil dupti, cererea comisiunil. Primul tarif definitiv a fost hotarlt de cdtre comisiune la 25
Iulie 1860, apoi fu revizuit la 7 Martie 1863 0 2 Noembrie 1865.
Art. 15 al ActuluI Public prevedea c la fle-care interval de 5 anT se va proceda la revizuirea tarifului din 2 Noembrie 1865.
A se vedea in extenso acest act in Voisin-Bey, op. cit., p. 153-161, cum si pag. 161-169 relative la
conferinta din 1866.

www.dacoromanica.ro

272

Nid fl acsrd sedinta nu se reconstitui comisiunea riverana, ci din contra, dui-A

parerea emisO de Drouyn de Lhuys, comisiunii europene i se maY prelungi puterea incd
Pe 5 anY, confirmand a i se intinde functionarea pang, la GalatY.
Din protocolul acester sedinte se vede cat interes avea Rusia de a restrange, daca
nu a face chiar s, inceteze puterea comisiunil europene de la Dunrea de jos, ki cum
Austria voia s fad., din acest comisiune un lucru al s6i1 propriti.
Franta, Anglia si Italia aveati interese a asigura libertatea, neutralitatea i navigabilitatea DunariI.
Cu tete c Rusia perdu prin acest tractat cuceririle sale de la Dunre i MareaNgrA; in urma nefericituluI rsboiti pentru Franta, Rusia gOsi momentul a face sd se
distrug decisiunile luate contra eY in 1856.
ridica vocea in diva de 30 Octombrie 1870 si prin inclemnOrile
Printul Gorciacof
diplomatid din St. Petersburg se incheid la 13 Mal 1871 tratatul de la Londra '), prin care:
Se puse capdt neutralitatil Mrii Negre. Austrid i se confirmA misiunea de a executa lucrArile din cursul Dundrir din sus de Galati'.
Puterile comisiunir europene se prelungir Inch pe 12 anY, cu incepere de la 24 Aprilie
1871, pand la aceasY data 1883, termen 'are corespundea cu implinirea amorlisariI imprumutuld contractat de comisiune.
Cat despre reconstituirea comisiunif riverane, nicY n'a fost vorbd.
Prin acest tratat Rusia a redobandit preponderanta la gurile DunriY, lar Austria,
o pozitiune care 'I oferia ocaziunea de a pretinde dominatiunea asupra fluviuluI.
Acstd stare de lucrurY d urd panA la tratatul de la Berlin, dup rasboiul Ruso-Romano-Turc, cand in urma desbaterilor asupra propunerilor delegatulul Austro-Ungar, cestiunea Dunarli se resolvi in 6 articole, dup cum urmzA :
Art. 52. Spre a mad garantdile asigurate libertatiI navigatiuniI DundriI, recunoscutd
ca de interes european, Inaltele PuterY contractante decid, ca t6te cetAtile i fortificatiile
ce se gsesc in parcursul fluviulul de la Portile de Fier 2) pand la gurile sale, se vor rade
si nu se vor maY putea ridica altele noud. Niel un bastiment de rOsbol nu va putea plug
pe Dunare din jos de Portile de Fier, Cu exceptiunea bastimentelor us6re, destinate pentru
politia fluviald i pentru serviciul vamilor. Cele stationare ale Puterilor, de la gurile Duvor putea Cu bite acestea a se urca OM, la GalatY.
Art. 53. Comisiunea Europra a Dungril, in sanul careia Romania va fi representatd,

e mentinutO in functiunile sale si le va exercita de acum inainte pand la Galati, cu o

complecl independent de autoritatea teritorial. Tte tratatele, invoirile, actele i deciziunile relative la drepturile sale, privilegif, prerogative si obligatiunY, sunt confirmate.

Art. 54. Cu un an maY inainte de expirarea termenulur fixat pentru durata ComisiuneY Europene, Puterile se vor intelege asupra modificatiunilor ce vor crede necesarri
de a i se aduce.
Art. 55. Regulamentele de politie fluviald, de navigatiune i supra-veghere, de la
Portile de Fier pan la Galati, se vor elabora de Comisiunea Europra, asistata de delegatiI statelor riverane si puse in armonie cu acelea ce sunt sati vor fi edictate pentru
parcursul din jos de GalatI.
Art. 56. Comisiunea Europnd a Dui-aril' se va intelege cu cine se cuvine pentru asigurarea intretinereY farulul pe Insula Serpilor.
Art. 57. Executarea lucrdrilor destinate a face A. dispar obstacolele ce Portile de Fier
cataractele opun navigatiunir, este incredintat, Austro-Ungarid. Statele riverane ale
acesteY partY a fluviulta vor da t6te inlesnirile ce li se vor putea cere in interesul lucrrilor.
Dispozitiunile art. VI al tratatuluY de la Londra, din 13 Martie 1871, relative la
Veig Voisin Bey, pag. 169-170.
2) Prin art. 52 al acestuT tratat, partea DunilriT din sus de PorOle de Fier este sceis de sub controlul
European.

www.dacoromanica.ro

273

dreptul de a se percepe o tax6, provizorie spre acoperirea cheltuelilor acestor lucrrI,

sunt mentinute in favorul Austro-Ungaria
La 12 Maiti 1880, o sub-comisiune se institui la GalatY, compus din trel delegatI
(Italia, Germania *i Austria) ar ComisiuneI Dunrene, presint proiectul de regulament
prescris de art. 55 al tractatuld din Berlin, proiect confirmat in urma interveniril Austrier
prin circulara din 9 Februarie 1881.
In resumat iaa carI erati deciziunile acestuI proiect :
A se institui o comisiune mixta, care ar avea acelea*I puterI pe Dunre, de la
Gala tI pAna la Portile de Fier, ca i Comisiunea European, de la Galatl la Mare.
Austria, de i neriverand, va face parte din acst comisiune i va avea pre*edentia el.

In caz de divergent, Austria s'a aib voce preponderana.

Acest proiect dete nascerc unuI altuia modificat, acel al d-luI C. D. Barrre, delegatul
FranteI, prin care, pe langd ceI 4 delegatl al comisiuner mixte (austriac, sarb, romn
bulgar) s, mal ja parte cate G lunl in acst comisiune *i cate un delegat din comisiunea
Europeanh, luat dupg ordinea alfabeticd a Puterilor.
De alt-fel propunerea d-luI Barrre era in avantagiul AustrieI, chcI: venind rAndul
delegatilor din Comisiunea Europeand in cea mixta, mal inahl al cclui German (Allernand)
apor al cela Austriac. Austria avea tot timpul, in decurs de un an, a lua masurr, pentru
a'*1' asigura dominatiunea asupra Dunril.
Presilla' mare interes pentru noI Romanil' propunerea delegatuluI Francez **1 opunerea energic a delegatuld Romiin, colonel Pencovicf, de aceea gsesc nu fr folos a
reproduce aci ambele propuneri Cu adnotatie in prtile admise la congresul de la Londra,
din 10 Martie 1883:
Propunerea francezei.

Propunerea romana'.

Art. 97 devenit 96 la regulament.

Art. 97.

Executarea regulamentuld de fath-.1),

Executarea regulamentuluI de fat e

e pus sub autoritatea una comisiunt zis

mixt a Dunret, in care Austro-Ungaria,
Bulgaria, Romnia i Serbia, vor fi repre-

pus sub supravegherea une autorittI fluviale zis comisiune de supraveghere, in care
Comisiunea Europeand a Dunrit va fi representatd prin 2 delegari i statele riverane,
adic, Bulgaria, Romania *i Serbia, fie-care

sentate fie-cave printr'un delegat.

Pre,cedentia acestet comisiunt va apartine
delegatulut Austro-Ungaria.
Un inembru al Comisiunil Europene a
DunriI, desemnat pentru o peri6d5, de *se
lunr, prin ordinea alfabetic, a Puterilor, va

se va bucura, in timpul acester participrl,

prin cate un delegat.

Cci dor membri ai Comisiund Europene, carI vor trebui s ja parte la lucrrile ComisiuniI de supravegherc, vor fi desemnatr prin ordine alfabetic a Puterilor,
pentru o perioadd de G lunI, i se vor bu-

de bite drepturile ce apartin membrilor

cura de acelea*I drepturl ca

permanentf.

(and ordinea alfabetic va indica pe

membri ai ziseI comisiuni.

Cnd ordinea alfabetic va indica riln-

delega tul uneia din Puterile representate in

cele dota comisiunT, puterea ast-fel desemnat va fi representaa in comisiunea mixt
prin dor delegatr, din care fie-care va dis-

nu dispue de douh voturI, in sinul ComisiuneI de supraveghere.

lua parte la lucrrile comisiunif mine *i

pune de un vot.
Acst parte este scbs din regulamentul de la 10 Martie 1883).

cel-l'altI

dul Romania, se va trece la Statul care

vine imediat dup ansa, pentru ca ea s
Pre*edentia, In fle-care sesiune, va
apartine unuia din delegatif Comisiunll Eu-

ropene, ales' cu majoritate de voturt

1) ilegulamentul de navigallune, po1iie fluvial i supravegliere, aplicat

Portile de Fier i Braila (Anexa tractatului de la Londra, din 10 Martie 1883).

Dunarii coprinsit filtre

35

71890

www.dacoromanica.ro

274

Pentru ca membrul Comisiunif Europene, desemnat prin ordine alfabeticA, sa

fie In_ pozitiune de a lua parte la deliberarile Comisiunir mixte, acsta IT va comu-

Pentru ca membrir Comisiunir Europene, desemnatI prin ordinea alfabetica, s

fie In pozitiune de a lua parte la delibe-

nica programa lucrarilor sale, cu o luna

rArile Comisiunir de supraveghere i de a

primi instructiunile necesarif ale ComisiuniT

inainte de deschiclerea fie-carer sesiunr.

Comisiunea Europeana, cand va crede

Europene, cea d'intar va comunica celer

din urma programa lucrarilor sale, cu o

folositor, va putea cere Comisiunir mixte

prin mijlocirea delegatuluT sati, informa-

luna inainte de deschiderea fie-carer sesiunr.

Comisiunea Europeanfa, cand va crede

tiunile de care va avea trebuinta In pri-

folositor, va putea cere ComisiuniI de su-

vinta acelor deciziunT, ale Comisiunif mixte,

praveghere, prin ni iflocirea delegalilor

care ar fi in legatura cu libertatea navi-

informatiunile de carr va avea trebuint

gatiunir.

in privinta acelor deciziunI ale ComisiuniT

de supraveghere, care ar fi in legatura cu

(Propunerea franceza, atara* de partea

libertatea navigatiunir.
(Propunerea romana neadmisA).

din paranteza, devenita art. 96 al regulam entul LIT).

Art. 08 (devenit 97 din regulament).

Art. 08.

Puterile ComisiuniI mixte, vor avea o

duratA egalA cu ale Comisiuner Europene
a Dunaril i acsta Comisiune mixta va fi
supusa, daca va fi trebuinta, la modificarile
ce ar putea deveni necesarir de a se introduce pentru intocmirea si in puterile sale,

Puterile comisiuniT de supraveghere

vor avea o durata egalA eu ale Comisiunir
Europene a Dunarir.
(Neacl misa).

sub reserva coexistentiT ambelor Comisiunr.

(Admisa In regulament).
Art. 99 (devenit 98 in regulament).

Art. 99.

Comisiunea de supraveghere are misiune,a, de a veghia la stricta observare a

regulamentelor si de a propune maiurile
trebuinci6se pentru imbunatatirea navigariI
riulur i desvoltarea navigarir.
In acest scop ea numesce pe inspector
IT da instructiunT i primesce raprtele sale ;

culege elementele de natura de a o lumina

asupra modulur cum sunt executate regulamentele; ea redactza darile de smA, periodice asupra miscarir i starir navigatiunir ; ea da instructiunr prin mijlocirea delegatulur statuluT riveran respectiv, tutulor
agentilor politier fluviale, intru cat actiunea
lor se exercita asupra caer fluviale; In sfarsit,

ea judeca In apel t6te litigiile ce i se vor

fi supus de partea interesata, conform regulamentuluT de t'ata.
Comisiunea mixtec, va tine In fie-care

an dona sesiunI ordinare, carT vor fi fixate

ast-fel, In eta sa se evite intrunirea simultanea a ComisiuniT mixte si a Comisiunif
Dunarene.

Comisiunea de supraveghere, va tine

In fie-care an douA sesiunI ordinare, carT

vor fi fixate ast-fel, in cat sa se evite Intrunirea simultanea a celor dota ComisiunT.

www.dacoromanica.ro

275

Deciziunile se vor lua cu majoritatea

voturilor ').

Ea va hotAri insAsi regulamentul interior pentru ordinea lucrrilor sale, precum

instructiunile speciale catre agentii

Deciziunile se vor lua cu majoritatea

voturilor, fr totusi, ca Comisiunea de Supraveghere s pt impune, prin deciziunile

sale, unta Stat riveran vre o obligatie

sarcin noug la ct-tre el nu va fi ronsimtit
de mar inainte.
Ea va hotri inssr regulamentul interior pentru ordinea lucrrilor sale, precum

instructiunile speciale catre agentii

In vederea aplicarii regulamentulur de l'ata,

privitdre la exemitarea supraveghera, M'ara

afara de punctele asupra solutiunir chrora

presintele regulament a statuat el insusi.
Comisiunea va procede la cea d'intfti
sesiune la numirea agentilor desemnati de
art. 100 sub numirile 1, 2 si 4.
Cu bite acestea, regulamentul interior
si instructiunile de un caracter general
regulamentar, cum sunt cele despre care

de punctele asupra carora va fi statuat

vorbesre art. 9 din actul public de la 2

Noembrie 1865 relativ la navigarea gurilor

Dun,ril, vor fi comunicate mal inal Comisiunii Europene si nu vor fi aplicate de

cAt dup ce acst comisiune le va fi gsit

conforme cu principiile ce

al."'

servit de

insusi regulamentul de fatil.

Comisiunea va procede in cea
sesiune, la numirea agentilor desemnati de
art. 100 sub numerile 1 si 4.
llegulamentul interior si instructiunile
de un caracter general si regulamentar,
cum sunt acele de care vorbesce art. 9 din
actul public de la 2 Noembre 1865, relativ
la navigatiunea gurilor Dunrii, vor fi comunicate mar intilf Comisiunii Europene
nu vor II aplicate de cat duprt ce acsta
le va giisi conforme cu principiele ce
servit de baz presentului regularnent.

baz presentului regulament.

(Admis In regulament).

(Neadmisa).

Art. 100 (99 In regulament).

Art. 100.

Cheltuelile de administratie vor it in

sarcina statelor representate in comisiunea
mixta. Ele vor contribui in proportia ur-

Cheltuielile de administrare vor fi in

sarcina esclusiv a statelor riverane. Ele

vor fi purtate in proportiunea urmtoare

m6bire :

Austro-Ungaria pentru 4 zecimi.

Romnia pentru patru zecimi.

Serbia si Bulgaria fie-care pentru o

4 septimr pentru Romilnia ;

Bulgaria
2

1 septime

Serbia.

zecime.

La a doua intrunire ordinar a comisiuner mixte, se va fixa bugetul ei pentru

siunea de sttpraveghere

unul viitor.
Contributiunile Statelor vor fi fcute
Inainte pentru fie-care trimestru (semestru
In egulament). Amendele percepute pentru

Contributiunile Statelor riverane se vor

face de mal inainte pentru fie-care semestru.
Amendele percepute pentru contraventiuni

rontraventiuni la regulamentul de fat se

vor vrsa in Casa Comisiunii mixte, pentru
a fi afectate la trebuintele serviciului.
(Admis In regulament).

La a doua intrunire ordinard, Comiva fixa bugetul

pentru anul viitor.

la regulamentul de 11.0, vor fi v6rsate in

casa ComisiuniI de supravegltere, pentru a
fi afectate la trebuintele serviciului i vor
micpra cu att partea contributiv a Statelor riverane in cheltuielile de administrare.
(Neadmis).

Acest paragraf este In contradictiune fiagrant cu tractatul de la Berlin. La art. 55 al acestui

tractat se zice cil : Regulamentele se vor elabora de Comisiunea European, pentru partes Dunarii coprinsa
futre Galati i Portile de Fer, trebuiesc puse In ormonie cu acelea ce sunt sau cari vor fi ediclate pentru
Dunrea din jos de Galati.
Dar regulamentul interior al Comisiunii Europene coprinde cti, decisiunile trebuiesc luale cu unanimilatea volurilor, iar niel cum Cu majorilale.

www.dacoromanica.ro

276
Art. 101.

Art. 101 (100 din regulament).

AgentiI aci ardtati vor functiona, fie-

care in resortul ce'I va fi desemnA,t, sub

ordinile comisiuniI mixte, adica :
Un inspector.
Sub-inspectorr.

CapitanI de port, intru cat actiunea

lor se va exercita pe calea
Un secretar si ageng sub-alternl.

AgentiI aci aratati vor funcliona, fiecare in resortul ce'l va fi desemnat, adicd :
Un inspector ;
Sub-inspector;
CdpitanI de porturY ;

Un secretar si ageng sub-altera

(AdmisdIn regulament).

(Neadmisd).

Art. 102 (101 din Regulament).

Art. 102.

Agenta desemnag in articolul preced ent

vor fi alesI dintre persnele competing;

vor fi numig si retribuig cum urmzA:
Inspectorul, secretarul i agentiI subali retribuitl de Comi-

ternI vor fi numig

si u n ea mirtei.

Sub-inspectorif vor fi asemenea numig

reiribuill de comisiunea mixt ; ei vor

fi alesI de dansa din 3 candidag ce i se
vor presenta de fie care din Statele riverane,
pentru sectiunile fluviale respective.

CdpitaniI de port vor fi numig si retribuig de Statele riverane respective, carI

vor comunica Comisiunif mixte numirea
acestor ageng, sati inlocuirea lor.
Partea privit6re la Sub-inspectorY
CdpitanY de port, este modificath in regulament dupd cum urmeazd

Agentil desemnag la articolul precedent vor fi alesI clintre persnele competing ; eI vor fi numig i retribuig dupd
cum urmeazd :
Inspectorele va fi numit si retribuit de
Comisiunea de supraveghere, precum si secretarul i agentil sub-alternl ;si e vor funcliona direct sub ordinele sale.
Sub-inspectorif i cApitanif de port vor
numilf ci retribuiri de statele riverane res-

pective, cari vor comun:ca comisiunir

supraveghere numirea acestor ag,eng
inlocuirea lor.
(Admis in parle in regulament).

Sub-inspectorri i cdpitanil de port vor

fi numitI i retribuig de statele riverane

respective, despre cal-Y vor face cunoscut

Comisiunil 2nixte numirea a cestor ageng
sati inlocuirea lor.
AgentiY mal sus numitl, afara de Subinspectorr i cApitaniI de port, pot fi revocati

de comisiunea mixta.
Art. 103.

Art. 103 (102 din regulament).

Inspectorul e chemat a veghea pe cale

administrativa la stricta observare a dispozitiunilor regulamentuluI de fata si a aduce

Inspectorul este chemat a veghia la

stricta observare a regulamentuluI de fath
si a aduce uniformitate in aplicarea luI.

uniformitate in aplicarea

In acst privintd el e considerat ca

direct superior sub-inspectorilor si chitanilor de port.
(Admisd).

(Acst parte apr6pe in acord cu prima

parte a propuneriI franceze).

www.dacoromanica.ro

277.

Art. 104 (103 In regulament).

Art. 104.

Dunarea intre Portile de Fier si Galatr

va fi impartifa in patru sectiunr de inspec-

pe t6rmul stang va 11 impartita in 4 sec-

tiune :

tiunr:

Ia de la Portile de Fier pana la GuraTimoculur.

de la Gura-Timoculur la Nicopoli
inclusiv.

de la Nicopoli la Silistra inclusiv.

de la Silistra la Galati exclusiv.

Dunarea (intre Portile de Fier si Braila)

la de la Portile de Fier la Bechet inclusiv.

IIa de la Bechet la Zimnicea inclusiv.

Illa de la Zimnicea la Calarasr si Silistra.

IV" Pe amandor trmir de la CalarasT

si Silistra pana la GalatI inclusiv (Braila

(Neadmis).

exclusiv).

Sectiunile vor fi supraveghiate:

Cea d'intar de un sub-inspector numit
(lupa propunerea Serbia a treia de un subinspector numit dupa propunerea Bulgarier.

A doua si a patra fie-care de cite un

sub-inspector numit dupa propunerea RoIntuid.
(Neadmisa).

Pe Ormul drept va fi imprtita in 3

sectiunr.

Ia de la Portile de Fier pana la GuraTimoculur.

lIa de la Timoc la Nicopoli inclusiv.

III" de la Nicopoli la Silistra (inclusiv).
(Admis in regulament cu modiflarile
din parenteze).

Fie-care sectiune se va intinde pana

la talveg.
Politia fluvial a in fie-care sectiune se
va face de Sub-inspectorr si de Capitanir de

porturr numitr de statele respective. Pentru a patra sectiune va fi un singur sub-

inspector pe amandor t6rmir, numit de

Romania. Acestr agentr vor avea a se

Res,wdinta fle-aruia din acosa agentr

va fi ulterior fixat de comisiunea mixta'.
(Nead misa).

conforma, intru indeplinirea misiunilor, dispozitiunilor din presentul regulament si

instructiunilor ce le va da comisiunea prin
mijlocirea delegatulur Statulur de care depind.
(Neadmis acst parte in regulament).
Resedinta fie-cruia din acestr agentr
Va fi ulterior fixata de Statele (riverane) respective, in inlelegere Cu Comisiunea de supravegliere (miztet).

(Admisa ac6sta parte cu modificarile

din parenteze).
Art. 105 (104 din regulament).

Art. 105.

Statele riverane vor da comisiunir

mixte F;;i agentilor s6,1' concursul, de care ar

putea avea trebuint, intru indeplinirea misiunir sale.

Statele riverane vor da comisiunir de

supraveghere concursul de care ea va avea
trebuinta, intru indeplinireo, misiunir sale
(Nead misa).

(Admis,").

Art. 106. (105 din Regulament).

Art. 106.

Porturile sati schelele situate pe parcursul fie-carer sectiunr fluviale si pentru

care Statele riverane vor institui CapitanY

Porturile sail schelele situate pe parcursul fie-arer sectiunl ilu viale F;;i pentru
care Statele riverane vor institui Capitanr
de port, conform cu dispozitiunile regula-

de port, conform clispozitiunilor regulamen-

www.dacoromanica.ro

278

ultiT de faja, nu vor fi coprinse in resortul

sub-inspectorulul sectiuner.

Porturile sal schelele vol. fi puse sub

supraveyherea Capitanilor de port, carr vor
depinde direct de inspector si vor fi datorT
a urma instructiunile sale, pentru tot ce va

privi actiunea lor pe calea fluvial..

Prin numirea de port, in sensul regulamentultd de fa,, se intelege t6ta partea
riuld coprinsa intre doua liniT drepte plecand perpendicular cu tIrmiT, de la marginele din sus si din jos ale ziselor porturT
sail schele i preltingindu-se pana la talveg.
Daca trmul opus apartine aceluiasT
stat, portul coprinde i partea riuluI situara,
dincolo de talveg, intre cele dota liniT pre-

mentulur de fata, nu vor fi coprinse in resortul sub-inspectoruld sectiuniI.

Cu t6te acestea Capitanul de port cel
mai apropiat, va putea inlocui, la caz de
trebuinta, pe sub-inspectore, daca atnandor
apartin la aceasT sectiune
Porturile sal schelele vor fi puse sub
jurisdieliunea capitanilor de porturl, carl
ror depinde direct ca i sub-inspectorif, de
statul care 'si va fi numit. Ei vor urma
t6te acestea, instructiunile inspectorulta in tot

ce va privi actiunea lor pe calca fluviala.

Identica cu propunerea franceza.

ldentica cu proptuierea franceza.

iungi te pana la zisul Orm, in aceleasI ape, un

port sa schela avnd un Capitan de port.

Bastimentele in curs de navigare si

carr trec prin apele unuT port, l'ara a se

opri, nu sunt supuse la jurisdictiunea Capitanilor de port; inspectorul i sub-inspectoril sunt singurI competintr de a lucra in
privinta acestor bastimente.

Bastimentele in curs de navigare

carr free prin apele unta port, chiar l'ara
sa se opresc in el, sunt supuse la jurisdic'hinca capitanilor de port.
(Neadmisa).

(Admisa).
Art. 107. (106 din regularnent).

Art. 107.

Atributiunile speciale ale politieY jude-

Atributiunile speciale ale politier jude-

catorescI fluviale, vor fi esercitate de subinspectorr si de capitana' de port, fie-care

in domeniul stii.1 de supraveghere,

catoresc fluviale, vor fi esercitate de subinspectorT si de capitanif de porturr fie-care

In domeniul resortuld sati.

Acestr agentI vor judeca, in prima instanta, contraventiunile la regulamentul de
fat, i vor aplica amenlile prevNute de
zisul regulament. Sentintele lor se vor
In numele suveranulur tOrif ce 'I va fi numit.

lar apelurile vor fi duse inaintea comisiuniT

mixte, care va judeca in cel din urma

resort.
(Admisa).

Regulamentul maT adaoga :

Dacg,, in exereitiul functiuniT lor, sub-

inspectoriT ar semnala contraventiunr comise in afara de resortul lor, eT vor constata aceste contraventiunT si le vor supune
cunoscinteI sub-inspectoruluT competinte.

Apelurile in contra acestor sentinte

vor II duse, dupa intelegerea partif interesate, fie inaintea comisiuniT de supraveghere,
fie inaintea curtiT de apel, In resortul careia
e coprinsa sectiunea al caruI sub-inspector a

judecat in prima instanta. Pe t6rmul stang

cea d'intaI sectiune e coprinsa in j urisdictiunea curtiT de la Craiova, a doua si a treia
In jurisdictiunea curta de la BucurescI si a
patra in jurisdictiunea curtiI de la FocsanI
sal a Tribunalulur de la fin latY.
(Nead misa ).

www.dacoromanica.ro

279
Art. 108 (107 din regulament).

Art. 108.

Comisiunea inixtrl va avea ..reedinta

la Giurgiu.

Comisiunea de supwveghere va avea

re.,-xdinta la Giurgiu.

Art. 108 din regulament.

Art. 1, 2, 3, 6, 7, 8, 9, 10') precum ;,i

art. 96-108 2) inclusiv din presentul regulament nu pot II modificate de cal in urma
une r intelegerr intre puterile interesate. Cele-

l'alte articole nu pot fi modificate de Comisiunea mixta de cal cu concursul Comisiunir Europene a Dunarir.

In resumat, iata ce resulta din cele dou propunerl:

din propunerea franceza, Austro-Ungaria il' insusete guvernamntul Dunarirde-jos, exercitandu-1 cu asistenta delegatilor statelor riverane t3i a unur dclegat al Comisi u nir Europene.

din propunerea romana, Austria, ca una ce nu este un stat riveran, este cu totul
esclusa din comisiunea de supraveghere a Dunarir-de-jos, reservand dreptul de guvernmnt asupra acestel partr a fluviulur delegatilor statelor riverane Cu asistenta a dor delegati ar Cornisiunir Europene.
In anul 1883, expirand termenul de 12 anr prevNut de art. 4 al tratatulur din 1871,

o nota conferinta se tinu la Londra, compusa din representantir puterilor semnatare

tratatulur de la Berlin.
Cu t6ta insistenta delegatulur roman, printul Ion Ghica, Rornania nu fu admisa de
cal ca invitata.

Acsta conferinta V termina lucrarile la 10 Martie 1883, elaborand tratatul de la

Londra in coprinderea urmat6re:
Jurisdictiunea Comisiunir Europene a Dunarir va fi intins, pana la Braila (art. 1).
Pulerile Comisiunir vor fi prelungite pe o peri6da de 21 anr, Cu incepere de la 24
Aprilie 1883, dupa care Comisiunea va fi reinoita la fie-care 3 anr (art. 2).
Rusia i Romania pot, sub controlul Comisiuner Dunarene, a executa lucrarr pentru
imbundtatirea navigatiuner bratulur Kilia. Lucrarile executate insa la Ciatalul Ismail, re"man in sarcina ,ii sub controlul Comisiuner Dunarene (art. 3-6).
Acest drept acordat Rusia implica. *i pentru Romania facultatea de a deschide,
sub acelea.,r conditiunr, bratul Sf. Gheorghe.
Regulamentul de navigatie i politie fluviala din 2 Iunie 1882 de la Galat (nesemnat
insa de Representantul Romanier.), va fl. aplicabil .5i pe Dunare in tot cursul er, coprins
filtre Portile de Fier i Braila.

In fine prin art. 96 al acestur regulament (a se vedea mar sus), se mentinu constituirea comisiuner mixte.
') Titlul I din Anexele TractaluluI de la Londra 10 Martie 1883, relativ la Regimul general al NavigatiuniI.
2) Titlul III. Executa rea i supravegherea regulamentelor.

Nold. Tillul II: Politia navigatiunii coprinde : Cap. I. Dispositiuni generale (art. 11-18); Cap. II. Regur pentru bastimen tele earI Incrucisez sail carI se intrec (art. 19-27); Cap. III. Regull pentru drumurile
la edec (art. 28-30); Cap. IV. Reguli pentru navigatiunea pe timpul nopteI saCt pe timp da ata, (art. 31-33)
Cap. V. RegulI pentru bastimentele In sta,tie (art. 34-39); Cap. VI. RegulI pentru fniimolire saCt naufragiii
(art. 40-45); Cap. VII. Reguli pentru aruncarea lestului (art. 46-47); Cap. VIII. OperatiunI la cabotagitt
(art. 48); Cap. IX. Remorcagiii (art. 49-52); Cap. X. Politia porturilor (art. 53-65); Cap. XI. Serviciul pilotagiuluT in fluviu (art. 66-71); Cap. XII. ContraventiunI (art. 72-951.

www.dacoromanica.ro

280

2. Yersonnl i)
In prima edinta a Comisiuner (GalatT, 5 Martie 1850), delegatir puterilor europene
a tbst :
Becke (Austria).
Engelhardt (Franta).
Stokes (Marea Britanie).
Bitter (Prusia).
Baron d'OfTenberg (Rusia).
Marquis d'Aste (Sardinia).
Omer Fevzi-Paa (Turcia).

Prin regulamentul Comisiunir votat la 29 Noembrie 1856, se conferi Turcier on6rea

prewdentier Comisiund, avndu-se ca norm i faptul c a '1 apartineati pc atuncl gurile Dunari.
In primir anI a functionarir Comisiunir, diflcultatile navigatiunil fiind marl' i lu-

crarile de executat multiple, delegatir puterilor fura numig dintre 6menir competing;
numa cand nu se trimeteati atarT pers6ne, delegatiunea trecea agentilor diplomaticr
consulilor generali din Principate.
Delegatul Turcier era guvernatorul de la Tulcea. Delegatir prima edinte a functionat pana la 7 Septembrie 1860, cand Marquistil d'Aste, cpitan de marina, fu inlocuit
prin Cavalerul Strambio, consul al ItalieT la Bucurescr.
Pentru lucrarile technice fu insrcinat inginerul englez Sir Ch. A. Hartley, care, dupa
executarea lucrarilor marr, fu inlocuit cu titlul de inginer asistent D. KOhl, care functionza,
azT, lar Sir Ch. A. Hartley, se retrase la Londra cu titlul de inginer consultant.
Pentru serviciul administraliuniT fu insarcinat francezul Edmond Mohler, ca secretar
general (mort la Galatr in 1883), iar ca comptabil E. Wolf (mort la 15 Aprilie 1891).
Pentru controlul navigatiuniT i paza regulamentelor, Comisiunea infiint un post
de inspector general de navigatiune de la Isaccea la Sulina (aci, controlul se exercita de
capitanul portulur) 0 fu numit D. Drigalschy, care function de la 9 Octombrie 1861 pang,

In Noembrie 1878, cand prin intervenirile delegatulu rus, care 'I imputa 6, in ultimul
rOsboiii Ruso-Turc, Comisiunea nu a avut caracterul de neutralitate, fu desrcinat din
acsta, functiune, dandu-i-se o gratiflcatie de 10.000 leT.
La 9 Noembrie 1863, Delegatul Turcier i Preedintele Comisiunil Omer-Paa, fu- In-

locuit cu Raid-Pma.
Dupa, unirea Italiel (1860-61), delegatul Sardinia lua numirea de delegatul 'taller ;
iar la 27 Aprilie 1860, delegatul Prusid fu numit representant al ConfederatiuniT germane
de Nord.
La 30 Aprilie 1872, delegatul Mari Britanif, Stokes, fu inlocuit cu consulul Gordon,
cu pulin inainte (12 Martie), Rusia '0 inlocuise pe Baronul d'Offenberg prin D. Zinoview.
Dui-A proclamarea independentil Romania (14 Martie 1878), G. 1-11;can, pe atuncT
prefect de CovurluT, lug parte la edinta de la 7 Noembrie 1878, ca delegat din partea
Orir nstre ; function pana la 27 Iunie 1879, cand fu inlocuit prin Colonelul (pe atuncr,
mar in urma, general i acum mort) PencovicT, caruia succese Grigorie I. Ghica.
In fine pentru complectarea tuturor detaliilor acestu articol, dam tabloul urmator,
coprindOnd numele tuturor delegatilor, de la inflintarea er i pana, in 1900:

') Voisin Beg. Op. cit.

www.dacoromanica.ro

PRUSIA
(GERMANIA)

AUSTROUN G ARIA

FRANTA

MAREA
BRETANIE

SARDINIA
(ITALIA)

Bitter
Becke
4 -Nroembrie 1850 4 Noembrie 1856

ROMANIA

Engelhardt
I. Stokes
G. Riiscan
Marchis d'Aste
4 Noembrie 1856 4 Noembrie 1856 4 Noembrie 1856 7 Noembrie 1888
II De Saint-Pirre Cavaler de Kremer Baron d'Avril
C. G. Gordon
A. de Strambio Colon. E. PencovicI
11 Noembrie 1860 1 Noembrie 1862 18 Aprilie 1867
21 Iunie 1879
18 Aprilie 18:2 26 August 1860
III
Contele
Cavaler Zulaf de
Herbette
Gr. I. Ghica
H. T. Siborne
Techio de Bajo
Kavserling
Po temburg
23 Maiii 1877
10 Main 1886
9 Aprilie 1874
16 Decembre 1865
11 Nwimbrie 1867 17 Octombrie 1869

IV

De Radovitz
5 Ianuarie 1870

Baron de
Schlechta

23 Iulie 1871
V

De Pfuel

29 Aprilie 1880

29 Aprilie 1882

Cavaler de Grller Andr Lavertujon

Aprilie 1874
D'Alvensleben
Baron de Haan
4 Ianuar;e 1876 12 Septembrie 1875

22 Decembrie 1872

VI

Camille Barrre Percy Sanderson

Octombrie 1883

Marchis de
Reverseaux

30 Octombrie 1885
VII

Dr. Arendt

27 Octombrie 1878
VIII Fr. d'Aichemberg

Cavaler de
9oleslawskv
3 August 1882
Carol Gsiller

Comte d'Aubigny
Cogordan
1891

22 Februarie 189.)

9 Octombrie 1878

IX
X

genheim

TUR CIA

Baron d'Offenberg Omer Fevzi Pasa

4 Noembrie 1856 4 Noembrie 1856
Raid Pasa
I. Zinoview
1 Ianuarie 1872
29 Iunie 1863
Sabri Pasa
Baron Stuart
2 Iulie 1864
6 Noembrie 1886

Ahmed
A. Romanenco
Comandor
A. 'reriachiu
Razim Pasa
Romano Sussino 12 Noembrie 1887 24 Octombrie 1878
19 Octombrie 1867
14 Martie 1867
Suleyman Pasa
Lodygenskv
Cavaler Berio
I. atilAceanu
1867
1892
28 Septembrie 1868 12 Noembrie 1889
Ismail Bey
Cavaler Cesar General Pencovidi
1870
1890
Durando
2 lunie 1873
Fahri Bey
MarcWs Seysel
1873
d'Aix de Samariva
21 Aprilie 1877'
Madjid Bey si
Cavaler M.
Aali Bey
Simondetti

Baron de Wie-Cavaler
14 Maid 1886

RUSIA

1876

Mehmed Said Pasa

Nicolas Revest

1877

I. P. de Riva

C. St.Cara theodory

Pascal Corti

Artin Effendi

27 Octombrie 1889
R affauff

24 Februarie 1881

1801

17 Aprilie 1887

1878

XI

8 Iunie 1888
Chevalier Tesi

XII

1890

1886

Maxim Effendi

187

Azarian Effendi

XIII

1890
XI V

XV

De Lochr

Sienkievicz

1`.'95

1895

Baron Czikaun
de Wahlborn

Lt.-col. Trotter
1895

Paillard Duclr
1896

1896

XVI

Contele Logothetti

XVII

De Borhek

1897

1900

Marchizul

Pappalepore
1900

www.dacoromanica.ro

282

Situatia financiar -Aa ConaisiuniT. I)

Pentru primele cheltuelT, Turcia s'a angajat a imprumuta Comisiunir suma de
:3.739.500 la atar de lemnul i materialele necesare, evaluate la 79.919 lei.
In urma Turcia ne maT put6nd imprumuta Comisiunea, lucrarile pareati ca trebue
sa inceteze in 1860; in acest an Banca Otomana din Galati mai imprumuta 750.000 ler;
iar in 1862, Banca Germana din Hamburg, 800.000 lei.
Aceste imprumuturi trebuiati sa se amortiseze prin taxele ce se percepeati vaselor
intrate i eite, aa ca in 1865 intregul imprumut era apr6pe rambursat.
In 1866, un not imprumut s'a facut in Londra la bancherir Bischoffsheim i Goldschmidt, de 3.375.000 ler cu 4/0 ; el trebuia rambursat in 1882.
In fine, pentru complectarea acestor detaliurl, dam mai jos tabloul veniturilor
cheltuelilor Comisiunii de la 1856 pana la 1900 inclusiv:
ANf

VENITTJEd 1 CHELTUELI

Do la 1856 -1871
In 1872
1873
1874

1875

1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882
1883
1884
1885

13.893.445
1.310.739
1.430.751
1.376.494
1.383.218
2.148.482
501.704
2.065.793
2.242.942
1.931.017
1.180.694
2.342 526
2.087.993
2.560.574
1.661.005

20.745.961
1.165.629
1.179.218
945.429
1.145.347
1.356.252
1.101.158
946 307
1.134.617
1.090.336
1.146.489
1.146.046
1.313.812
1.694.098
1.378.704

ANf
In 1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892

1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900

To tal u rI

VENITURT CHELTUEL
1.703.700
2.007.904
2.174.938
1.462.619
2.232.357
2.231.746
2.185.274
3.275.884
2.416.700
2.285.149
2.645.008
2.006.809
2.101.768
1.433.046
1.728.845

1.423.148
1.602.129
1.653.879
1.860.711
2.250.774
2.453.407
1.990.245
2.409.033
3.875.878
1.059.569
2.202.389
2.435.027
2.359.745
1.892.566
1.531.129

70.009.123

70 009.123

T6te lucrarile facutc de Comisiune, de la inflintarea ei, pana la sfarsitul anulul 1900,
ati costat 70.009.123 la
Acsta suma se imparte:
Adininistratia interira, cheltueli gen., dobangi i cheltuelile imprumuturitor 11.448.324
Serviciul technic de lucrarr intretinere, taeturi i linii telegraflce . . . 39.178.700
Serviciul farurilor, pilotogiti la gura si pe fluviti, cladiri i spitale . . . 17.272.827
Fondul de reserva si casa pensiilor
1.491.101
Sume cheltuite in compt curent si p. cump. de materiale pana la 31 Dec. 1900
221.321
In casa la 31 Decembrie 1900
396.850
Totalul cheltuclilor .
70.009.123

4. Stu.dii i lucrirI preparatorfi. 2)

Maiinainte d'a arata motivele ce ati determinat Comisiunea Europeana a Dunarii
de a'si alego i a'si concentra activitatea sa asupra bratului Suliner, s aratam starea in
care se gasea Delta Dunarif la 1856.
Vom lua intocmai descrierea t'acula de Locotenentul General Sir John Stokes, delegatul AnglieT in Comisiune, de la 1856-1871.
1) Dup Voisin 1ky, op. cit. i
Arenilesrit. Dunarea in dreptul international public, p. 240 i urm.
') D. Nenifescit. Op. cit. dupil. Voisin Bey, op. cit.

www.dacoromanica.ro

283

Comisiunea Europeana, c,and s'a intrunit pentru intaia data, la 1856, se gasea in
acsta, situatie : in ceea-ce privesce mijlcele financiare necesare, pentru
putea indeplini sarcina sa, ea depindea de Turcia, care se angajase al' procura mij16cele necesare,
refuzand in acsta privinta interventia celor-l'alte Putert
Comisiunea nu avea alt mijloc de a invinge greutatile i primejdiile de tot felul, care
sib:tear' in fata navigatiunit Comerciul era impedicat de tot soiul de obstacole. Singurele
vase care puteat1 naviga, era numar acele de 150-300 but6ie marine (un butol-, 2000
livre sa0 40 picire cubice capacitate) 0 chiar acestea nu puteatt tot-deauna trece peste

numer6sele bancurI de nisip, ce erati pe fundul fluviulut 0 peste banca de nisip din
Mare, de la gura Sulinet fr, a fi nevoite s descarce, in parte, marfa lor, in alte vase
mal mid sati In caice. Vasele maI mart care nu pot naviga fra lest, ridicatl f6rte incet
cursul cotit al fluviulut impinse cate data de vnt, trase, mal adese-ort la cdec cu
mare greutate, mai Cu sma cand vntul le batea din fata, ceea-ce era aprpe inevitabil
pe un fluvi atat de cotit. Pentru a ajunge la Galati" sat" Braila, spre a se incarc,a, cu
cereale, le trebuia adese-ort sapthmani" intregt Unele vase se remorcati, de 0 pe atund
crati putine remorchere, i cu un pret frte ridicat. Greualile la vale ale vaselor incrcate erati inca i mal marl', de cat ca.nd se duceati la deal incarcate Cu lest. Primavara
apele avea" o adancime convenabila navigatiunit tmna insa, apele fiind in general mid,
vasele se inamoleatl, de obinuit, in bancurile de nisip i trebuiati s'a stea acolo pana cc

veniata alte vase 0 le descarca in parte. Porturile Sulinet Tulcel, Galatilor i Braila

continea5 flote intregI de asemenea vase, stapamite 0 marmite de o populatie de matelotY

str6inr, cad nu pretuia0 mal" mult de cal piratit

De indata ce un vas se inisipa, trebuia sa se recurga la acet1 6menI pentru a'l

uwra. El Il uurati inteadevr, furandu-i o bun parte din graul ce li se confla.
era, de obinuit, unitl cu ei, 0 le procurati veniturt tacnd ca vasele, ce se incredintaa
conducerif lor, sa se inisipeasca, chiar atund cand le era posibil sa evite inisipirea, daca
ar fi manuit carma in mod contiincios.
Cele maI multe neorindueli i nenorocirl se intamplaii la Sulina in gura fluviulul
la e0re in Mare. Ajuns la Sulina, un vas trebuia mal intaig sa se uureze, descarcand o
parte din cuprinsul ski in alt vas, a.5a fel ca sa nu se adncsc mai mult de 2m,44 in
apa ; trebuia apor s mtepte un timp frumos pentru a e0 in rada impreuna cu caicelc,
In care, in parte, se descarcase, pentru a se reincarca. De indata ce venia un vnt mal
tare, caicele in care se Meuse descarcarea Li uratre, nu mar puteati fi tinute in largul
apel, de Ore-ce nu era, ca in port, legate de cheiti, ci trebuiati, pentru a nu se inneca,
de a fi iute aduse in fluvi, cand f6rte adese-orl se innecati Cu marfa cu tot. Cate o-data
vasele din rada, care se afla sub ancora erati impinse de vnt care csta.
Cea mar mica nenorocire, ce putea sa se intample until" vas, era sa nu plece din
rada cu atata grail cu cat sosise; in afara de acestea, putea sa i se intample orI-ce.
Bratul Sulina ales de Comisiune, era in 1859 plin de cotiturt Acest brat, dupa cum
spune Sir Charles Hartley, are la apele marl' 2/27 din volumul total al Dunarit i cand fluviul are 2m,75 d'asupra Maril la Ceatalul Sf. Gheorghe, atund bratul Sulina are un debit
de 680 m.c. pe secunda. Mild apele sunt mid j nivelul este de 0111,30 in acela punct,
d'asupra Marit debitul bratuluI se reduce la 150 m.c. pe secunda. In timpul apelor marl"
extra-ordinare, cand panta de scurgere a bratuluI Sulina este de 0m,048 pe kilometrul
debitul bratulul este de 2000 m.c., pe secunda. Debitul bratulul" Sulina variaza in raportul
de la 1. la 13, iar viteza curentuluI de la 800 m. la 7 km., 25 pe ord. Greutatea materiilor
pamntse tinute in suspensie variaza intre 27 gr. minimum, la 1. kgr. 925 gr. maximum,
la 1. m.c. de apa, &ilea in raport de 1 la 70.
Mijlocia volumuluI anual de namol transportat de bratul Sulina i dus in Mare, este
de 5 milli:511e tone anual. Cand Comisiunea a ales bratul Sulinet cursul acestuI brat, in
lungime de 84 km., avea o Eerpuire de 11 curbe, avelid fie-care o raza de ce! putin 300m.

In afara de alte numer6se curbe de o raza me mare. Fundul bratuluI avea 10 band de
nisip, d'asupra carora adncimea apd varia intre 2111,50 'Ana la 4 m. adancime.

www.dacoromanica.ro

284

Largimea partil superire varia de la 140 metri la 250 metri si largimea jumatatil
a doua varia de la 185 metri la 230 metri.
Primele proiecte privit6re stabiliriT una adancirrii minime de 4n1,60 pe tot bratul, ail

fost concepute in vederea stramtarir fluviulu, la lrgimea pe care insasI natura 'rea sa
'r-o fi indicat ca indestulatre, pentru mentinerea adancima dorite.
Causele, care art determinat pe Comisiunea Europeanit Dunrean s algii bratul Sulina
Fi nu bralul Chilia sail Sf. Gheorghe, sunt:

Bratul Chilla, lice memoriul din 1876 asupra lucrrilor de imbunatatire executate la
gurile Dunarir, a fost indepartat, la inceput, ca printr'o intelegere tacita, Cu t6te avantagiele aparente, pe care le presenta, prin volumul apelor sale si prin inclinarea talveguld sal.
Ceea-ce a pricinuit acsta intelegere a fost, faptul marelor potmolirl, c,are se aflail in
Marea-Ngra, in fata celor 8 gurI, prin care se vars in Mare, bratul Chilia; si fiind-ca
conflguratia acestor opt gurI este frte miscatre si Comisiunea s'a temut, ca pentru a
creia prin lucrarr artificiale, o stare permanentg, de bun navigatie, la orr-care din gurile
acestur brat, ar fi trebuit sa faca cheltuelr enorme. $i stim, ca situatia financiar' a comisiunir nu era, la inceput, de loc regulata, mar cu sma ca Turcia se opusese la orr-ce
punere de taxe, fagaduind ea va procura mijlcele financiare, pe care mal tarzill neputOndu-le procura, a admis principiul taxelor pe navigatie.
Bratul Chilia fiind exclus, Comisiunea trebuia sa alga intre ; bratul Sulina ,5.4 Sf.
Gheorghe. Bratul Sulina a atras atentiunea Comisiunfi prin faptul, ca se vars in Mare

printeo singur gura, si ea, de ra, de bine, tot-deauna s'a navigat pe acest brat, si se
credea ca va fi destul de a face 6re-care imbunatatirT, pentru a obtine resultate satisfact6re.

Bratul Sf. Gheorghe era recunoscut superior bratuld Sulina. Cursul s era maI
drept, ma larg si ma adanc. Osebit de acsta, de la Constantinopol pana la Galati era
maY scurt, pe acest brat, de cat pe cele-l'alte doua.
In Octornbrie 1857, delegatiI Mara-Britanir, Austria, Sardinia si Turcia se pronuntara in favrea bratuld St Gheorghe, iar acel al Frante, Prusier si Rusia, in favrea
bratulur Sulina.

Ce e drept, delegatul Rusiel de si s'a pronuntat pentru bratul Saner, a opiniat ca

ar fi mal bine sa se algd bratul Chiller.
Discutiunile continuara fra niel un resultat 'Ana in 1.858. Puterile semnatare ale
tratatulur din Paris, vlnd aceste lungi discutir, numir, de comun acord, o comisiune
pur technicet, pentru a studia cestiunea. Acsta comisiune s'a pronuntat in favrea bratuld
Sf. Gheorghe.

Inginerul sef al comisiunil, atund Sir Charles Hartley, Meuse deja planurile, in ipoteza alegerir bratuld Sf. Gheorghe.
In acest scop el prevNuse la acstb., gura dou cheurl apr6pe paralele, pana s ajungli,
la o adancime convenabila in apele MariI.
Comisiunea technica s'a pronuntat contra acestuI plan si a opiniat, ca ar trebui sa
se faca un canal artificial Cu ecluze. Pentru acest din urma plan s'a pronuntat sse din
guvernele interesate, din fericire ins, nu s'a putut obtine unanimitatea Puterilor.
La 31 Ianuarie 1859, Sir Charles Hartley a presentat Comisiunif planurile si devizele
intocmile in vederea construira und canal cu ecluze, care ar fi costat 17'12 mili6ne let

Acsta suma pr.end cam mare, lar pe de alta parte, cum tocma atund se pusese in
circulatie linia ferat Cernavoda-Constanta, Puterile hotarira de a amana provizoriii rice lucrarl, pana se va vedea ce concurenta face acsta cale ferata bratuld Sulina, la gura
caruia incepuse deja, din 1858, a se face 6re-care lucrar, de si cu caracter provizoriti.

Inca din anul 1857, pe cand Comisiunea discuta asupra carur brat al DunariI

s se concentreze, ma in special, atentia eI, se incepuse a se face la gura Suliner, nisce

lucrarl provizoril, mar bine zis, lucrarI de incercare, pentru a face un canal navigabil in
Marea-Ngra, taind banca de nisip de la gura Sulina, provenita din depunerile apelor
Dunari. Aceste lucrar fura incepute la 21 Aprilie 1858 si sfirsite la 30 Aprilie 1861.
Cheiul de Nord al portuld Sulina trebuia sa aka 1412 in. lungime; iar cel de Sud.

www.dacoromanica.ro

285

915 metri. In timpul, cane.' Comisiunea technicei internalionalei, de la Paris, cerceta planurile
i devizele pentru gura Sf. Grheorghe, i s'a supus i planurile aceslor lucr6r1 provizoriI de
la 1::,aura SulineI.

Comisiunea technicA le-a condamnat de la inceput, zicnd ca aceste lucrarl sn, fie
imediat parasite, cad se va cheltui fan) a se ohtine vre-un resultat pentru navigatie.
In ast-fel de conditil s'ati Inceput lucrarile de la gura SulineI, cu caracter provizoriii,
rnmase maI tArziti definitive, dupa ce s'a vNut resultatele la care s'a ajuns. A fost Insa
un moment, cnd se credea ca. totul va rmne in parasire, fiind-ca Comisiunea nu se
pronuntase, pe care brat se vor face lucrarile definitive, iar In potriva lucrarilor provizorff de la gura Sulind se urziati tot felul de intrigr. Se scria guvernuluI din Anglia si
altor guverne, c de se va lucra dupa planurile IngineruluI IIartley, vor lsa a se arunca
baniI in apa.
Unele puterr representate in Comisiune dorean a nu ajunge la nicI un rezultat.
Maiorul John Stokes, pe atuncI, delegatul Anglia de la 1866-1871, In Comisiunea
Dunareana, primise chiar ordine de la guvernul ski de a face sa inceteze lucrarile. Insti
acest barbat extra-ordinar, av6nd Incredere In sistemul lucrarilor ingineruld Hartley, 11
acopen i cu marea sa autoritate, continual-id lucr6,rile, chiar contra ordinuluT guvernultff
sal. Gratie acesteI increderI si tenacitatff apostolice a MaioruluI John Stokes, lucrarile de
la gura SulineI ail Inaintat a(2 de mult, in eat In anul 1861 adAncirnea canalulur din
Mare, de la gura SulineI, printre cele dou cheurI, ajunsese la 17 pici6re, ache:a 5n),8.
AdAncimea trecntorff de la gura Sulinel a variat:
In 1862 intre 5n148 i 4m,80
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870

5n1,03 4m,11

5n1,18 4,11,42

5m,18

5m,48 5m.03

5m,03 4m,57
5m,94 5111,03

1871

6m,02 5m,94

5m,64 5,1148
5111,41 4111,27
4111,87

Aceste doug, cheurI, de la gura SulineI, ati fost transformate din provizoriI in definitive, incep6nd de la 1.866 i s'a terminat in 1871.

Transformarea cheurilor provizoriI de la gura SulineI In lucrari permanente si obtinerea adAncimeI de peste 6 metri In 1871, Intre aceste cheurr: consecinta naturalh," a

acestor lucrar, precum si a prelungireI digulur de Sud, a avut drept resultat parasirea
proiectuld de fmbunatatire a gurer St Gheorghe. Dupa atatea sfortarI si cheltuelI pentru a
imbunatati gura SulineI, nu se mal putea relua chestia rectificariI bratuluI Sf. Gheorghe.
Acsta stralucita reusita, a pus In evidenta sistemul inginerulul Hartley, care a sus-

linut de la Inceput, ea trebue lasata libera gura canaluluI ce se va alege, iar nu de a o

Inchide prin ecluze. Sistemul Hartley a fost continuat si fmbunatatit de inginerul Ch. Khl,

atat la gura canalulu, al si pe fluvin.

5. Liu.erArile de la gura Sulina.

(Plano. No. 1).

In timpul lungilor si neterminabilelor discutiI ce se urmarn, pentru alegerea gurff,

asupra careia sa se concentreze OA activitatea inginerilor ComisiuniI, navigatiunea suferea.
ComerciantiI din Galati si Braila reclaman continua ComisiuniI de a face unele Im-

bunatatirI bratuluI Sulina, singurul pe atuncI navigabil; el cercan ca cel putin sa se intrebuinteze grapa de fier, cu care TurciI obtinusera maI 'nainte resultate multumitre,
pentru adAncirea gurer Suliner.

www.dacoromanica.ro

286

da socotlh de adev6rata valre a

Pentru a satisface acst cerere i pentru
und mijloc asa de simplu i putin costisitor, Comisiunea In cursul anuluI 1857, nu flume
ea a plimbat vechia graph turcscr, de 50 de orI pe zi peste bark cu ajutorul until vapor,
In timpul celor maT frum6se treI lun din an, dar a mar intrebuintat i o dragh f6rte
puternich pentru a mica materiile pmint6se si a permite ast-fel curentuld care le tinea
in suspensiune, s le trasch pan in apele cele maI adancI; dar curentul fiind f6rte slab,
aceste procedeurI n'ati produs nicI un efect simtitor, ast-fel
Comisiunea a trebuit In
cele din urmh sh renunte la ele.
Cat timp ail durat incerchrile despre care am vorbit, Hartley, bhnuind ch Comisiunea
ar fi putut sh al6g5, definitiv bratul Sulina, a intocmit un proiect de lucrrI permanente
pentru imbunr,"tatirea gure i bratuluI si in adevr, Comisiunea, care renuntase la adancirea acestur brat prin ajutorul grape., in 1858 luh resolutia de a imbuntti gura Suling,
prin. ajutorul digurilor construite pe urmele lucrrile permanente; ins in mod timporar.
Comisiunea luand acst decisiune, a voit sh vin in ajutorul navigalig cat mal curand
cat maI ieftin, fard a aduce nicI un prejuditi5 asupra alegeriI guriT, ce s'ar fi frcut In
urmh In mod definitiv.
Proiectul luI Hartley coprindea constructiunea a douh digurl, neegale in lungime :
cel de N. care sh plece chiar din csta format din malul sang al fluviuld i care sr,
WWI o lungime de 1.783 metri, inaintAnd panr, la adncimI de 5m,50, cel de Sud va pleca
dintr'un punct inaintat al malulu, situat la 335 metri in larg de la basa celuI de Nord E;;i
va inainta o lungime de 1314 metri, IAA la adanciml de 5 m.
Acsta din urm era trasat In forma und curbe convexe, spre a se apropia ast-fel
de ce! de Nord, formand o palnie 'Ana la o distantr, de 183 ni. egald cu lrgimea normalh

a bratuluI, iar de aci cele dour, digurI aveati sh mrgh paralel In directie E. 'it si
jumdtate N.E. Lungimea respectiva a celor douh digurI era ast-fel determinath, in cat cei
de Nord sh intrch pe cel de Sud cu 183 metri, ldrgimea canaluld intre digurI. in sfarsit

digurile trebuiati formate pe o bazr, de anrocamente in piatr pierdut, pe care s se

aseze un zid solid, ridicat cu 1m,80 d'asupra nivelu1u Mril.
Motivele acestor dispositiunI erail urmt6rele :
S'a impins digul maY mult cel de nord, la adancime de 5m,50, pentru ca c,analul ce voia

faca peste bar s fie adancit, prin actiunea concentrata a curentuld dintre digurile
paralele i In urmh s obtinh un bun canal dincolo de digurI, fiind admis, ca atund cand
apele turburl ale riulur vor fi puse in contact cu curentul trmurilor i incrucisate la
capul digurilor, materiile rmase In suspensiune vor fi duse departe de intrare.
Paralelismul digurilor pe o lungime 6re-care panh la extremitatea canaluluI, distanta
lor unul de altul egalh cu lungimea normal a fluviulu i aruncarea acestuia fate() Mare
MTh flux, cu numer6se materi in suspensiune, fhcea ca singura solutiune sh fie : gura
fluviulul in forma de palnie, care sh oprsch In phrtile largI cantitatea de namol i sh lase
ast-fel restul canaluluI liber i navigabil, putandu-se in urmr, sh se prelungsc i digurile.
Directiunea Estich 1/4i jumhtate N.E. a partg extreme a digurilor a fost adoptath
Cumai preferint de cat directiunea Estich, pentru a permite cordbiilor s intro in canal

sub tte vnturile din larg, adapostind canalul contra vnturilor dominante. Hartley s'a
maI servit si de observatiunea asupra cursuluI obisnuit din canalul cel maI adanc, care
traversa bara inainte de lucrr. Intr'adevr s'a constatat c canalul era tot-d'auna in
directia N.E. i c tot ast-fel se ghsea si la gura Chilig.

Pe Mgr, acsta directiunea als, era perpendiculard pe aceia a c6stel i prin

urmare cea maI bunh din punctul de vedere al navigatiuneI pe intrarea canalulur i ch
era bine sub raportul adncimel barer de a indrepta digurile in directiunea vnturilor
domnitoare si a curentulur Ormulia, spre a dirije apele fluviulul In larg cat maI departe
posibil in aceiasI directiune, preservand ast-fel intrarea canaluld contra tutulor depositelor;
dar la Sulina pentru a realisa acsta, trebui sh se curbeze extremitatea digurilor spre
S.E. si In cas de prelungire, acst curbh trebuind dirijath spre Sud s'ar fi mhrit ast-fel,
Intr'o enorma proporlie, greutAtile intrarg navelor In timpul vnturilor.

www.dacoromanica.ro

287

In ceea ce privesce alegerea punctuld de plecare a diguluY Sud se observa, ea daca

amAndou digurile ar fri pornit de la acelasI meridian, pentru a merge paralel pe o lungime de 183m., cheltuiala lucrarilor ar fi crescut, i ca pe timpul vnturilor de E. se afla

o mare agitatie in port din causa valurilor Indreptate in interiorul portuluI, prin cala
concava a digulul de Sud, pe cand prin dispositiunea adoptata, valurile vin sa se sparga
pe plagea curbeY interire formate de dig. Inteadevr, la lrgimea brusca a sectiuneY
intre ultimul stvilar i partea extrema a canalutuY ar putea da nascere la reducere de
profunzime, dar un asemenea inconvenient se reducea usor prin prelungirea continua si
paralela a digurilor cu lucrarI us6re i putin costisit6re.
In fine promontoriul diguluT de Nord se justifica prin faptul, ea daca i digul de Sud ar

fi avut aceiasI lungime, partea sa extrema ar fi creat o roca ce putea, in unele casurf,
deveni pericol6s5. vaselor ce intrail pe gura sub vnturI violente. Acsta proeminenta a
diguluI de Nord era destinar sa adapostscg corabiile ce esiati i intrati, cand vntul
batea de la Nord si N.E.
indara ce un vas parvenea ca s intre i s," se acopere de
digul N. i chiar cnd incepea sa simt tria curentuld, digul Il apara de valurr
feresce sa-sI piarda calea in mijlocul pericul6seI barl.
Hartley primind instructiunile ComisiuneI de a executa la Sulina nisce lucrArr timporare, proecta de a prelungi digurile la mare distanta, cu cat mai putine cheltuelI si cat
maI curancl, spre a obtine ast-fel o adancime de 0m,60 asupra bareY 0 o soliditate destul
de puternicA pentru a resista MIA avariT la loviturile Mara pentru o perida de 6-8 anY,
timp socotit necesar pentru luarea une decisiunr definitive.
Digprile provisoriY erail constituite printr'un triplu ritind de pilotI legat intre el d'asupra apeI eu traverse puternice si care ail fost in urma fortificatI prin doua randurI de
pilotI de aparare. In fie-care dig randul exterior a fost format de o linie de stalpY impreu-

natI, de laturile carora s'a aruncat pietre spre a forma un masiv solid cu basa largd,
ridicandu-se OM, la nivelul ape.
Incepute In Aprilie 1858, cele 2 digursi provisori eraii terminate la finele lui Iulie 1861.
Digul Nord dus 'Ana la adancimea de 4m,57, avea o lungime de 1412 m. si se termina

Cu un cap, pe care s'a fixat un far de al 5-lea ordin cu un foc rosu.

Digul S. avea o lungime de 914 m.
Digul N. inainta ast-fel in larg e.0 aprpe 200 m., mal mult de cat cel S.
Crescerea continua a adancimeI de la 2m,74 din 1859 la 3m,96 in Aprilie 1860, se credea

a se datori diguld N., dar revOrsrile primaverelor urmatre fiind asa de numer6se
Ingramadit enorme materiI nisipse la gura, scadnd ast-fel i adancimea minima 0 formandu-se banca sub-marina, cunoscuta sub numele de banca de Sud; atund s'a veiOut
nevoia de a se continua digul S. pe o Intindere de 470 m. i strangndu-se ast-fel la gura
sa o enormit mas de apa a putut sa se curete canalul de aluviunile depuse si SA se obtina
o adancime maxima de 4m,27 In Februarie 1861. Vine apoI o mare revarsare in iarna
anulur urmator, dar acum apele fiind bine orientate desfiintza bara, lar materiele luate
se depun pe banca de S. si se obtine o adancime de 5m,18.
Dar adancimea repede care intrecea bite asteptarile, nu putea s servsca de la
Inceput, prin faptul obstacolelor provenite din ramasitele corabiilor ce se Inecatl frte des
la intrare, 0 care in urma observareI ail trebuit s se extermineze cu dinamita.
De la terminarea lucrarilor i pang in Decembrie 1862, adancimea se mentine la
5m,18, dar de la acsta data a inceput sa descrsca prin faptul micsorard curentutuI,
continuand acsta stare de lucrurY, In tot timpul anuluI 1863 a ajutat la crescerea bailed
de S. in larg sub adapostul diguld N., ast-fel ca i adancimea scalu la 4m,72. In 1864,
In urma und vnt violent, apele crescura i spre a Impedica pe viitor lucrurl de asemenea naturA, s'a decis prelungirea diguluI S. aprpe de 150m. Motivele expuse in sustinerea acesteI propunerY eraii urmatrele :
Experienta a demonstrat, cA intre digurY, canalul se mentinea la adancimea norma15. de 5m,20-5m,50 prin actiunea ordinara a curentuluI fluviulu.
Ea a aratat deopotriv ca revrsrile ordinare ale primavereI, nu produc o r6dere

www.dacoromanica.ro

288

indestuldtre, pentru a ridica depositele formate In timpul apelor scAdute dincolo de paralelismul digurilor.
Era cert, cA actiunea curentilor marin in timpul furtunilor, distrug bancile recent

formate sub Iimpurl calme, asa s'a intAmplat la 1861 cu banca care se intindea aprdpe
Cu jumdtate miU in larg de digurI.
Crescerea bndi de S. era atuncl atilt de mare, In cat prelungirea digulta S. cu
200 m. nu oferea asa mare avantagiii navigatid.
Banca de S. se gAsea sub drumul cord,billor ce intraii i esati In port si se credea
necesar construirea une l !jai' in pietre i lemne, plecAnd de la digul S. pand la un
punct situat direct la extremitatea diguluI N., si se spera, reducAnd cu 50 m. proeminenta
diguluI N., atuncr materiile bancile de curAnd formate glsindu-se sub actiunea violentd
a vemturilor s'ar distruge, 16sAnd ast-fel un canal navigabil ce se putea mentine ineA
cAff-va anI.

Asa dar prelungirea diguluI S. a fost decisd. V6dAndu-se mentinerea continud a

adAncitneY, care nu suferea de cat micI schimbOrI sub revdrsdrI i vnturl, s'a decis transformarea lucrrilor provisoriI in lucrdr1 definitive ;4 care s'ail terminat in 1871.

In 1863, 66, 69, nefiind revrsarl, imediat banca de S. a reapdrut in fata guref;
adAncimea a sazut la 4m,57, s,i ldrgimea la 45 m., silind Comisiunea de a prelungi cat ma
curAnd digul S. cu 140 m.
In primvara urmatre, prin transformarea In definitive a lucrrilor de la gura Huprin prelungirea recent a digurilor, adincimea se mentine la 5m,94 cu o 16,rviulul
gime de 105 m. Dar revdrsarea anuluI 1871 mdri spre E. banca de S. si facea circulatia

dificil, pentru care Hartley, spre a imprstia indoiala, fAcu o expunere intriun raport
despre formatiunea bnci ce se intinde spre S.
lard, principalele puncte ale acestuf raport:
Cu tte cd imbundttirile obtinute art intrecut orI-ce asteptare, totusI nu se putea
crede a se mentine aceste ameliordrI si de acea trebuia mar curAnd sa maI tArdi prelungite digurile, Cu cat inaintati aluviunile.

In precedentul stit raport a fcut o observatie, c, causele care produc bAncile la

gurile Deltel continualt sd lucreze si sub actiunea lor lentd dar sigur, s inainteze pmentul mereti spre Mare; pentru distrugerea lor s'a decis prelungirea diguld Sud, care
sub impulsiunea ingrAmditd a apelor s impingd aterismentele spre larg, unde tntAlnind curentul puternic al MOM: si sub vnturile violente de la nord si a curentulut
sei se distrugei , conservAnd un canal navigabil pe timp de cAtI-va anY.
O ridicare de plan hidrografic, fOcutd in Noembrie 1871, aratd disparitia complectA a
band de Sud.
In Mar 1872, adAncimea trecdtdreI fu de 6,10 si in Mal anul urrndtor, de 6m,2, care
trebuia de aci inainte s fle adAncimea normald a gurer. Experienta aratd, cd prelungirea
digulni Sud, nu era suficientd, prin faptul c in 1872 banca de Sud debordd capul diguluI
Sud, formAnd o proeminentd de 60 m., pe alinierea prelungitd a acestuI dig; aceasI stare
de lucrurI in vara anuluI 1874; dar rev6rsarea din Aprilie 1875 ridicd tte aterismentele
precum si banca, avndu-se in Iulie un canal larg si pe deplin liber, atAt in interiorul
digurilor, ct i afard.
Dar In ano-timpul seceteI reapdru banca, i in Martie 1876, OM largimea canaluluI
se 0-sea afectat. Era reproducerea unor fenomene observate in 1867 si 1869 inainte de
prelungirea digurilor. Ca resultat, adAncimea canalulul era redus la 5m,94 in Martie 1876,

dar din fericire forta curentuld din revdrsarea luI Mar ridicA banca si readuce adAncimea la 6111,25.

Pentru a evita schimbarea aCIAncimilor mar sus ardtate, s'a prelungit digul Sud cu
62 m., pAnd in dreptul capulur diguluI Nord. Acstd lucrare a fost executatd dupd tipul
provisoritl din 1876--77. Dar mar tArziO, in 1878-1886, ambele prelungirI ale diguld Sud
s'ati transformat in lucrdrI definitive. Revdrsrile anilor 1876-1879 ail mdrit profilul,
lsAnd sd aducd marl volume de apa, mdrind adAncimea la 3 m., acolo unde natura fun-

www.dacoromanica.ro

289

duluI permitea. In Iulie 1879 adancimea cana,luluI atinse maximul de 9m,75 la capul
diguluI Sud s,d 8m,40 la capul diguluI Nord.

Dar in ace14 timp aparu in mijlocul digurilor i pe o intindere de 00 m. in afara, un

fund strimt, care avea o adancime de 6m,25. Acest fund crescu repede prin suprapunerea
anormala a aluviunilor aduse de revrsare, reducrInd adancimea la 5m,87. Adancimea cea
mare ce era la capetele digurilor i in deosebI la cel Sud, facea sa se debiteze un mare
volum de ala *i In apropiere, lasnd unja median impedecata de banca%
Pentru a regula profflul i a opri reinoirea acestor fenomene, o basa de piatra a
fost construita intr'o adancime de 7m,60 5i pe 30m,50 largime intre capetele digurilor
gurel Sulina care a r64t de minune, mentinnd in tte fasele fluviuluI o adancime normala de 6m,25.

Pentru a complecta descrierea generar a digurilor, trebue s mentionam necesitatea

de a prelungi digul Nord la spatele bares( sale, spre a mentine distrugerea luI de loviturile
Mara precum i a intretine comunicatiunea cu uscatul ; aceste prelungirl ati avut loe intre
anir 1867-1883 i ati fost de o lungime de 336 m.

Regimul normal al gureI de la terminarea definitiva a digurilor, se p6te resuma

ast-fel:

Cand Dunarea se afta in rev6rsare extraordinara, adancimea canaluluI se maresce

cate data pana la 7m,60 i suprafata profIluluI corespunde cu 1.300 m.p.
Intr'un seson lung de secea, adancimea scade la 6m,25
profflul se micorza la
970 m.p.

Fig. 39.

Palatal ComisiuniT Europene Dunarene, de la Sulina.

Canalullnavigabil, in dar de digurY, depinde de directiunea i adancimea banci de

Sud. Ea se formza i are o adancime de 6m,25. Acsta adancime pte sa crsca pana la
6m,45 in timpul tmnel i erneI i sa, descrsca la 5m,80 pe timpul revtIrsard, dar in acest
din urma caz adAncimea canaluluI e de 6m,25, din causa' cA panta sub-marina a fundulul
este f6rte repede. Starea de acum a lucrarilor de la gura, comparata cu cea din trecut,

este aratata in plana.

6. Lu.crarT fluviale.
(Plana No. 2)

Pe lnga greutatile ce avea navigatia sa sufere la intrarea in Durare, me eral in

lungul canaluluI s6t) coturr periculse i fundurI care impedicati circulatia.

De acea Comisiunea aproband proectul luI Hartley, a decis a intreprinde cat maI
curand posibil imbunatatirea a 8 fundurI, Mema a 3 curbe zise a luI M, situate la a 23'
mild de la imbucatura; In fine deschiderea uneY noua intrarY la Ciatal Sf. Gheorghe.
71890

37

www.dacoromanica.ro

290

Utilitatea acestor lucrrI era justificat de consideratiunila urmAtre

1.. Canalul navigabil al bratuld Sulina, prin micul volum de apa, ce debitzd, n'are
de cat dimensiunI relativ frte reduse, largimea sa nu intrece de ct 183 m. i acsta e
aprpe pe jumtate practicabil navigatid.
Pe opt puncte se gseati marl fundurf j6se, datorite lrgimel disproportionate a fluviulul, fald cu volumul de ap i d'asupra cdrora adancimea in timpul apelor micl era
de 3m,67 j chiar de 2m,44. Necesitatea de a se stabili o uniformitate de adncime asupra
acestor puncte, care s corespunda cu resultatele obtinute la intrarea guriI, se impunea,
de aceea s'a decis a se creia i intretine in urm un canal larg de la 30-120 m. cu o adncime medie de 4111,88, in timpurile ordinare 0 de 4m,27 in timpurile de secetd.
Cele treI curbe ale luI M forme' coturI brusce, care constituiati un obstacol 0 un
pericol mare navigatia impiedecAnd vasele de un tonagi mare, care veniati la Sulina,
s. inainteze in susul apel. O tetur de 500 m. era de ajuns pentru a suprima aceste curbe
periculse, prescurtAnd tot-deodatA parcursul cu 2 km. (Thietura miculur M).
Directiunea ce lua bratul Sulina, despartindu-se de bratul Sf. Gheorghe, forma
un unghiti ascutit, ast-fel c apele erart obligate s se intrc inapol, spre a Strunde in

brat ; asemenea o banc s'a format la intrare, mal apr6pe de malul sang, mrind pericolul cotuluI, de aceia necesitatea und deschiderr la Ciatalul St'. Gheorghe, se impunea.
Totu*I in raportul ingineruluI Hartley, lucrdrile trebuiati executate cu precautiune
succesiv, ir nu simultandl, de Ore-ce imbunttirile aduse unur punct, putea s exercite
asupra altor puncte o actiune neprev6c,lut,"
vtmdtre.
Nesiguranta ce a durat mult timp asupra alegerer bratuld, precum i lipsa de finante,
fcut ca Comisiunea s urmeze sfatul inginerulul i ast-fel in timpul perideI 1837-65,
Comisiunea a trebuit s-V concentreze tte fortele spre a imbuntti cele 2 fundurI rele,
precum i Inca dou, fundurI din Ciatalul Sf. Gheorghe, prin ajutorul dragajelor provisoriI.
Proectul adoptat pentru imbunttire consta din strmtorarea lrgimeI fluviuluI, prin
ajutorul stalpilor sprijinitl pe unul din trmurI sati pe digurl longitudinale, legate cu
mul vecin printr'o lucrare transversal i cu invelirea trmuld opus. Lrgimea normalt
a profiluluI transversal era atuncl de 1.37 m. dar experienta a demonstrat c trebuia redusd
la 122 m. Nu se a0eptati din aceste lucrrI la o actiune puternica a curentuluI 0 de aceea
s'a adogat servici perpetu de drage, care prin ajutorul strimtorriI albiel, prin digurI
s, dea curentulul o putere mar mare 0 s mentin ast-fel adncimea sa.
Materialul scos in urma dragagiuluI trebuia depus in colturile digurilor, unde trebuia
sa se astupe i sa solidifice terenul. La 2 Noembrie 1865, s'a luat decisiunea de a se alege
bratul Sulina 0 a se transforma in definitive lucrarile executate pAn atuncl in mod proScopul ComisiuneI era s execute un sistem de lucrArI fluviale, care s pun bratul
Sulina intr'o stare de navigabilitate identicA cu acea obtinut la gura sa.
Acest proiect, relativ la lucrArile fluviale, cuprindea tdierea curbelor luI M, imbunAttirea a patru fundurI j6se vechl 0 in fine imbundttirea directA a Ciataluld Sf. Gheorghe.
Suprimarea curbelor lul M, mentionate ca frte folositre, se impuneati, cu cat fluviul era maI frecuentat de vase de un tonagiti mare.
Imbunttirea fundurilor jse, era de a obtine un canal navigabil de 61 m. lrgime
o adncime minim de 3m,96 in timpul apelor schOute.
In sfdr0t s'a renuntat la ideea creareI, la Ciatalul S. Gheorghe a uneI intrArI noud,
care ar fi costat 850,000 fr. 0 s'a continuat la imbunttirea intrrer naturale a fluviulur.
NoI fundurl aprnd pe timpul executiund proectelor din 1865, a trebuit din causa
lipseI de fondurl, sa se amane lucrrile privit6re la intrirea trmurilor, care nu inftiari
acela.5 caracter de urgent ca imbunttirea fundurilor jse.
In resumat, la finele anuluI 1871, afard de taerea miculur M, care a suprimat treI
coturI din cele maI rele 0 a redus parcursul cu 1765m. imbuntAtirile efectuate in bratul
Sulina, erari urmtrele:
1. Zece tundurY jse erati imbuntAtite, oferind o adncime medie de 4m,57, care la

www.dacoromanica.ro

291

1865 nu era de cat de 3m,81 0 in 1857 de 3m,67, de unde o crescere tota,15. de o adancime
medie de 0m,90.

2. Adancimea minima a bratulur a ajuns la 3m,96, pe cand in 1.857 nu era de cat

2m,44, de unde o crescere totala de 1m,52.

In perida 1872-1879, singura lucrare importanta executata in fluviti, a fost imbun'atatirea Ciatalulur Ismail, de la capul Delta adica prima bifurcatie a Dunarer, intre bratele Chilia si Tulcea. Prin dragage continue si prin protectiunea data capulur Delta prin
digul longitudinal de 427 m., prin curba concava si paralel Cu directiunea curentulur ce intra
In bratul Tulcea, s'a putut in 1876 obtine la Ciatal Ismail o adancime constanta de 6m,10.
Lucrarile ati avut un succes complect. Dac lucrarile executate mar inainte la Ciatal Sf.
Gheorghe n'atl reu0t, causa este ca : bratul Sulina formza la plecare un unghia ascutit
cu bratul principal, pe and din Ciatal Ismail, bratul Tulcea plca in unghiri drept.
De alt-minterea, lucrarile intreprinse in acsti perida, n'atl fost de cat lucrar de intretinere pentru mentinerea adancimer minime de 3m,96 asupra fundurilor vechr 0 a readuce adancirnea fundurilor nor la acelas1 resultat.
In anul 1880, gratie marirer fondglur Comi&uner, s'a inceput asupra bratulur Sulina o

era de marl lucrar, a caror scop era de a pune acest brat in tot parcursul sail inteo

stare continua de navigabilitate de o potriva Cu starea sa actual&

De data asta era un minimum de adancime de 4m,57 in timpul apelor scklute, realisand ast-fel o adancime de 0.61, ce se cerca a se obtine prin no lucrarr de imbunatatire
asupra fundurilor j6se 0 prin Mum a trer sinuositatr din cele mar pronuntate ale fluviulur, printre care cotul Ciatalulur Sf. Gheorghe existand intre M si origina bratulur.
Programul acestor lucrarr fu supus Comisiuner de Charles Hartley, la 17 Februari6
1880 0 fura terminate in 1.886:
Aceste lucrarr at"' fost urmat6rele :
Rana la flnele anulur 1871 s'ail imbuntatit 10 fundurr jse 0 de la acsta epoca pang
la 1886, spte nor reaparute aa trebuit exterminate, contintandu-se lucrarl de dragaje
asupra celor 10 existente, ast-fel ca, de la origina lucrarilor 0 pan la 1.886 aa fost imbunatatite 17 fundurr. Pe MO, acsta, largimea normal, a bratuld in unele puncte, facea
s, se vaza reaparitia noilor fundurr prin maximul aluviunilor aduse de bratul Sulina si
evaluate la 135.000 tone in 24 ore, cea ce impunea intreprinderea unor lucrarr de imbunatatire prin strimtorarea largimer sale 0 impedicarea erosiuner malurilor, prin invelirea
lor de digurr in coturr moderate, la punctele expuse mar mult lovituret curentulul. Se
prevedea ca tmbracarea malurilor trebuia efectuata pe marl' intinderr.
Experienta castigata prin executarea lucrarilor de pang atuncr, a condus pe inginerr
la conclusiunile urma,tre :

Strimtorarea bratulur Sulina aprpe cu 120 m. in partea sa superira 0 1.50 m. in

josul lur M, tndestulatoare pentru a garanta o adancime constanta de 4m,57 in cele mar
soli-Jute ape, fara dragaje.
In locurile unde largimea bratulur este mar mare de cat tifrele sus mentionate,
dragagele nu constituiati de cat un mijloc slab de adancime.
Constructiunea pentru imbunatatirea trecatorilor celor rele, ale lucrrilor sub apa
pe timpurile apelor marl, nu opresc reproducerea bancilor tntinse in timpul revrsarilor.
In sfarsit ridicarea lucrarilor la nivelul riulur aa produs tot-dauna bune resultate
0 dac,:a," ast-fel ridicate nu opresc a se forma ori-ce aluviune in canal, and delta este cu
totul sub ape, sunt cu tte acestea agentr, care ajuta la adancimea ulterira, cand apele
se retrag.
Pe timpul perider celor 4 aril' din urma 1887-1890, intretinerea lucrarilor a luat un
av8nt mar mare ca in trecut 0 deschiderea noilor taeturr in vecinatatea lucrarilor a produs
schimbarl considerabile in directiunea 0 viteza curentulur, 0 ca resulta, de aci perturbatir
inevitabile in albia fluviuluT, flind necesare dragage asupra punctelor importante pentru
a restabili regimul 0 pentru a indulci intrarea taeturilor.
In general, trebuiall indreptate malurile 0 digurile ce se acopereaa de ape in timpul

www.dacoromanica.ro

292

rev6rsari1or, precum i drumul intre Ciatal Sf. Gheorghe i Sulina, ce serva ca sa trag

la edec corabiile, trebuia curatit de plante i trestir si in sfar0t s'a Inmultit samandurele
pentru a servi bastimentelor de un mare tonagiti. In acsta perida a inceput era marilor
lucrail de imbunatatire.
Doutl nor taeturI ati fost executate, suprimand trel coturI i scurtand canalul cu 548 m.;
In resumat, Inca din anul 1880 cincr taeturI ati fost executate, suprimand 10 coturr din cele
maI grele, ce ail maI ramas in urma exterminareI celor trer coturI ale lul M, lungimea
totala a acestor cinc l taeturI este de 5.175 m., prescurtand bratul cu 3309 m. Adaogand acestel
sume 0 1.764 ni. castigate prin terea miculd M, se vede ea resultatul total al celor 6 taeturI
execu!ate de la inceputul lucrarilor, pana la finele anuluI 1890 a fost de 5.073 m., adica apr6pe

2 mile 7, pe un percurs de 45 mile.

T6te taeturile sunt dragate pang la adancimea de 4m.88 in cele maI scac,lute ape 0
deschise pe o largime de 91m. Minimul razeI curbelor ce exista, in susul lur M, este de
488 ni. i ast-fel de curbe nu impedeca de loc navigatia pe Dunare.
Mara de lucrarile maI sus mentionate, s'a efectuat dragarea i suprimarea celor 17
puncte in relief, care prin configuratiunea lor neregulat abateati rureinul, producand
pagube canalulur navigabil.
In sfar0t in Iunie 1890 s'a procedat la suprimarea une" taeturI din dreptul mileI 18
pana la mila 8'i2.

Pentru imbunatatirea acester partl a bratuld Sulina, doua proecte ai fost supuse
comisiuner de inginerul Hartley, care avea de scop imbunttirea bratuld in josul taeturel
lui M, in vedere de a obtine o crescere de adancime de O.61 0 a permite ast-fel vaselor
de cel maI mare tonagiti a urea si cobora' fluviul, Farb', s'a fle suite s descarce o parte
din mrfurile lor pe alte vase micr.

Primul cuprindea executiunea a treI taeturr prtiale, la mila 18, 12 0 9-8 0 strimtorarea 1-luviuluI in josul luI M. Ele trebuiati sapaLe p6.na la adancimea de 5m,48 sub zero,
Cu o largime de 122 m., lungime de 3003 m. i producnd o scurtare de 1172 metri ; costu
acestor lucrarI s'a ridieat la cifra de 2.620.389 Id.
Al doilea proiect coprindea executarea unei singure taieturI dusa in linie drpta intre

milele 8' 2 0 18, stramtarea bratuluI in jos 0 in sus de acst taietura.

Taierea trebuia adancita cu 5m,48 sub zero, cu o largime de 107 metri numa, iar
lungimea el de 9.708 metri, scurta bratul cu 7.827 metri sati 4 mile 23; in fine chelluiala
se ridica la 3.809.647 la
Cu tot excedentul celul de-al doilea proiect, totusg a fost aprobat prin suprimarea
color treI curbe dificile de la muele 18, 12, 9--8 i prin marele avantagiti, ca, in timpul
desghietuluI, ghetoil nu se maI opriati ca pan acum in curba de la mila 12; singurul
desavantagiti era, ca acest proiect nu putea fi pu In practica de cat dupa compleeta sa
terminare.
Cat despre viteza ce prescurtarea canalulur putea s ath asupra regimuluI fluviuluI,
s'a calculat ca acsta vitez nu se maresce de cat cu 5,48 la 100, 0 prin urmare erosiunea

periculsa a malurilor nu avea nimic a suferi, din constra putea s aiba un efect folositor asupra bratuluI.
Acest al doilea proiect, fiind aprobat de Comisiune, lucrrile ail inceput in Iunie 1890
s'ati terminat la finele luI Maiti 1891; iar inaugurarea noulul canal s'a fcut la 2 Iunie
In presenta M. S. Regeltd Carol I. Cu acsta ocasie s'a ridicat 0 un frumos obelisc comemorativ, aezat la mila 18.
A doua taietura a bucler apusane a MareluI M., a fost inceput in Octombrie 1898.
Ea are o largime la fund de 97m,54 0 o adancime de 6m,09 la zero.
Prin acsta s'a eliminat bancurile dintre muele 18 0 27, intre care este facuta taietura, iar adancimea bratuld Sulina a castigat cu 0m,65.
Deschiderea acestel a doua taieturl s'a fcut la 19 Octombrie 1902, in presenta A. 4.
L.L. Principele ci Principesa Romeinid.

Diferitele taieturI facute pe bratul Sulina, ati avut de resultat scurtarea acestuI brat cu

www.dacoromanica.ro

293

11 mile nautice, adic peste 20 kilometri (:1,9 kilometri); a$3, ca In loe de 45 mile (83 km.)
intre Ciatal Sf. Gheorghe i Sulina, avem acum numaI 34 mile (63 km.).

Mn la definitiva complectare a lucerilor de indreptare a bratuld Sulina, num6rat6rea a r6mas cea veche i atuncI stlpil miliarI vor fi a.5ezatI pe noul canal. Acum s'ati
a.;,ezat noir stlpf miliarr.
lath', earl sunt in resumat diferitele lucrarI ce s'ati executat In lungul bratulta Sulina, de
la infiintarea ComisiuniT Europene i pana la sfir0tu1 tieturiI bucleI apusane a MareluI M.
Ciatal Ismail, pl. 2. (M. 54).
Un proect de imbundtatire s'a executat, consistnd din intrirea malulta stng printr'un

dig de 427 m. lungime, avOnd o inaltime de 2m,29 d'asupra ape

4m,27-5m,49. Cheltuiala lucrrilor s'a ridicat la 368.137 Id.
Ciatal Sf. Gheorghe. (M. 45-44).

i adancimea medie de

Imbunttirea acestuf Ciatal se impunea prin exterminarea fundurilor Argagn's

Batmich-Kavak, mentinerea adncimeI de la intrare la 3m,66, in timp de secet, prin
dragage continue, consolidarea trmurilor prin imbracarea lor cu digurI, pentru a fi ferite
pc viitor de erosiune, prin neutralisarea curentulur si distrugerea ghete ce se freca in
cursul el de Orm. Costul lucrrilor de imbunttire la Ciatalul Sf. Gheorghe se ridica la
285.629 let
Tdierea Ciataluluf Sf. Gheorghe (M. 45-44).

In urma propunerif din 16 Maiu 1880, s'a decis desc,hiderea uneI teturI din Ciatal Sf.
Gheorghe in bratul Sulina, inceput la 24 Iunie 1880 0 terminat la 9 Decembre 1882.
Intrarea cea nou este cu 914 m. in susul celer vechY. Tetura are o lungime de 994 m.,
Cu o lrgime de 91 m. Cubul materiilor sc6se se ridicA la 67.330 m.c.; malul drept trebuia
consolidat pe 854 m. lungime, costnd 581.777 Id intrga talere.
Fundul Barage (M. 43).

Acest fund scazu la treI metri prin influenta ingrmdireI vaselor ruse0I, care aveati
de scop de a opri trecerea flotel turceA in timpul rb'sboiuluT 77, lrgimea luI era redus5,
la 137 m. prin imbrcarea maluluI drept, in lille malul stng fu prelungit de 350 m. In sus.
Costul lucrrilor se ridic la 48.389 let
Therea fundului Argagnis superior (M. 43-42).
Lungimea terel avea 1140 m. cu acela0 profil transversal ca tetura Sf. Gheorghe,
av'nd lungimea de 91 m., cu adncimea de 4m,88, malul drept a fost protejat pe o intindere
de 987 m., cheltuiala total, se ridich la 463.988 let
Tot aci s'a construit un dig longitudinal de 331 m. lung. 0 a costat 66.267 let
Argagnis (M. 41).

in primdvara anulur 1857, adncimea trecgtrei Argagnis fu de 2m,44, ast-fel c va-

sole inciircate nu puteati trece acest fund, de cal dup ce ail descdrcat cea maI mare
parte pe alte vase. Trebuia remediatA acest stare de lucrurr i incepur lucrrile de
dragage, consistand in a imbrdca malul sang, pentru a-1 feri de actiunea curentulur, oblin'nd un canal de 61 metri lrgime i 3,66 adancime, aducnd canalul la aceia.5I adncime cu restul bratuluI, constnd din 1189 m. de imbracare a OrmuluI, dragarea a 28.697
m. c., costnd 382.898 let
Intre cele dou6 Argagnis (M. 41-40).
O imbrcare de 610 m. lungime a fost construit pe malul skiing intre Argagnis i micul
Argagnis sail inferior ; s'a intrebuintat 3.465 m. (;. de piatr 0 a costat 25.561 la
Argagnis inferior zis ,si micul Argagnis ci tderea lid (M. 40 0 39).
Unele dragage s'ail efectuat asupra acestuI fund in 1864, apoI s'a Intreprins o imbuntititire seri6sA de opt intdrirr asupra maluluI stng 0 o imbracare de 213 m. lungime; s'a
Intrebuintat pentru acesta 979 m.c. de fascine, 3.668 m.c. de piatr 0 1910 m.c. de dragaj, costand 39.100 lel; el a fost tiat In linie drept, formnd tangent' la curba luI M
In susul luI M. Costul a fost de 429.173 let
ilasurale (M. 39-38).
Acest fund datza din 1872, lrgimea funduld la acest punct a fost redus la 122 m.

www.dacoromanica.ro

294

prin imbracarea tOrmulur pe o lungime de 515 m., adAncimea in timpul seceteT era de
4m,85; s'a intrebuintat 7A09 m.c. de piatr, 0 7.109 dragaj, costand 63.854 ler; prin terea
lur s'a suprimat dou6 coturl ascutite, prescurtnd drumul cu 367 m.
Veniko (M. 37).

Acest fund s'a format in Octombrie 1.872, avnd o lrgime de 1.37 m.; prin imbrcarea
malurilor de 427 m., obtin6nd o adancime de 4m,57, executiunea lucrrilor a continut 131.927
m.c. dragaj, constructiunea a 1.0 puncte i protejarea t6rmu1ul pe o lungime de 2.042 m.;

s'a intrebuintat 4.788 m.c. fascine 0 11.718 m.c. de piatr; cheltuiala total se ridic la

168.000 la
Ter ea Palladia (M. 36).
Acst, tere s'a efectuat in 1883, avnd o lungime de 890 m., o adAncime de 4m,88;
prescurtnd drumul cu 658 m., noroiul scos a fost de 622.813 m.c.; malul sang a fost imbrcat pe o lungime de 731 m. i malul drept pe o lungime de 488 m. 0 a costat 353.322 let
Cioban-Gdrla (M. 35).

Acest fund a aprut in 1872, avnd o adncime de 3m,81 ; in urma lucrrilor intreprinse a ajuns la maximul de 5m,18, care se mentine prin continue dragage, prin construirea a 15 puncte a,supra carora s'a intrebuiniat 8,484 m.c. de piatr, 8454 m.c. dragage, costnd 79,466 ler.
Monodendri (M. 34).

Acest fund s'a ridicat in 1867 0 imbunttirea lui a consistat in 13,645 m.c. dragage,
construirea a 8 pilotr Inve1i Cu un dig longitudinal de 91 m. i invelirea maluluT prin
pietre pe o lungime de 884 m., s'a intrebuintat 2,261 m.c. fascine 0 11,354 m.c. de piatr,

costand 120,121 ler.

Kolo-Ayros (M. 32).

Afar de cele 16,937 m.c. de dragage intrebuintate pentru mentinerea adncimer

de 3m,58, s'a execut,a,t imbrcarea malurilor pe o lungime de 3,639 m., s'a intrebuintat 4,344
m.c. de fascine, 13,514 m.c. piatrd, costnd 159,943 let
Gorgova (M. 31-28).

In 1862 s'a efectuat unele dragage cu scop de a mentine i mri adancimea acestur
fund la 4m,57, intinlndu-se intre M. 28 0 M. 31, necesiand pentru acsta prelungirea
digurilor cu 724 m. i imbrc,area lor pe o lungime de 3,475 m., 1.2,520 m.c. de fascine 0
60,438 m.c. de piatr, evaluandu-se costul acestor lucrArr la 865,305 ler.
Intre Gorgova ,si Austria. (M. 27-26).
La M. 27 constructiunea a 11 pis i imbracarea malulur pe o lungime de 1737 m., intrebuintndu-se 4,235 m.c. de fascine, 7836 m.c. de piatra, costal-id 58.117 let La M. 27-26
s'a executat 43,350 m.c. de dragage, imbracarea trmuld pe o intindere de 1,608 m. lungime, intrebuintarea a 2,622 m.c. de piatr, costnd 70,084 ler.
Austria-Tavola (M. 26).

Imbunttirea acestur fund const in adncimea lul cu 5m,18, in imbrcarea t6rmulur

pe o lungime de 634 m., intrebuintndu-se 179 m.c. de fascine 0 5,712 m.c. de piatr, costnd
48,423 la
Austria inferidrli (M. 24).

Acest fund a aprut in Iulie 1873 prin lrgimea normala ce oferea bratul in acesr
punct ; imbunttirea lur const in strmtorarea albiel la 137 m., imbracarea t6rmuldi pe o
lungime de 1,381 m., s'a dragat 61,311 m.c. 0 s'a utilisat 12,705 m.c. de piatr, cost:And
124.101 let
Thierea curbelor micultei M. (M. 24-23).

Imbunttirea acestor 3 coturY ail consistat prin definitiva lor suprimare, prescurtAnd
drumul cu 1,765 m. i adncimea obtinut era suficiena pentru a permite vaselor de un
tonagiti mare s manevreze uor, prin dragarea a 392,067 m.c., prin imbrdcarea Ormulul
pe o lungime de 1.097 m., intrebuintAndu-se 5,939 m.c. de piatr, costnd 423.808 ler.
Babnich-lCavak superior (M. 22).

Un fund jos a aprut la M. 22 inc,' din 1867, pentru imbunttirea caruia s'a dragat

www.dacoromanica.ro

295

31,500 m. c. In josul taetureI lul M., constructiunea 9 pis, imbracarea malurilor pe o

lungime de 1,835 metri, la care se adaoga 2,277 m.c. de fascine, 9,577 m.c. de piatra
costul total se ridica la 1.13,017 lei'.
Batnzich-Kavalc (M. 21-20).

Mara de executiunea a 140,016 m.c. de dragage la mila 21-20, s'a construit 8 pis
si 1988 rn. lungime, apoY imbracarea malurilor la care s'a intrebuintat 12,621 m.c. de fascine si 15,449 m.c. de piatra, costand 163,970 la
Batnzich (avale. (M. 19).

Lucrarile de imbunatatire ale fundulul de la mila 19 ati consistat din executiunea

a 46,678 m.c. de dragage i In constructiunea a 17 pis, 2,361 m. imbracarea malurilor,
4,914 m.c. de fascine, 13,719 m.c. de piatra, costand 279,871 leY.
Marea TIC etura (M. 18-8).

Aci s'ati propus doua proiecte;

No. 1. Executiunea a treY taeturr
Stramtorarea fluviuld in jos de M.

1,420,389 let
1,200,000

Total 2,620,389

No. 2. Executiunea taerer

Procurarea uneY dragI
Stramtorarea fluviulul In sus si In jos de Were

2,833,647
450,000
.

476,000
Total 3,759,647

Cu t6te c cel d'al 2-lea proect era maI mare, totusl a fost adoptat, estragandu-se
prin ajutorul celor 2 drage, 657.892 m.c. de /Arno), dintre care 379,312 m.c. cu pretul
de 0,27 m.c. prima draga, 278,580 m.c. cu pretul de 0,43 m.c. secunda draga; In acst,
suma se cuprinde i transportul materiel* in manna cu supape, s'a prelungit acoperirea
malurilor aprpe cu 3,840 m.
Ciamarti. (M. 17, 16-12).
Lucrarile executate la M. 17 asupra acestul fund sunt : 12 pis, (pinteni), 762 m. Imbracarea malurilor, 4389 m.c. de fascine i 7,742 m.c. piatra, costand 69,224 1er; iar la M.
16-12 s'a construit 11 puncte pentru a stramtora fluviul la 152m, intrebuintndu-se de imbracat malul pe o lungime de 1688 m.
scos 14,800 m.c. de dragage, 7,168 m.c. de
fascine si 12,758 m.c. de piatra, costand 131,216 lel.
Tramontana (M. 11).
Obtinerea und adancimI de 4m.88, s'a facut 37.450 m.c. de dragage, 1.498 m,c. de piatra,

costand 15.601 la
Cibucci (M. 8-7).

In 1890 pe malul sang in josul mard taeturI s'a construit 5 puncte, intrebuintandu-se 1180 m.c. de piatra i costand 10.378 Id.
Marea Naar& M. (milele 18-27), dragata pentru a avea un profil transversal de 6.886
pici6re patrate sail 640 metri patratt Materialele intrebuintate i costul lucrarilor nu-1
cunosc. Teturile Matte pe bralul Salina de la 1880-1900 sunt aratate In tabloul urmator
NUMELE LOCALITA.TII
Mile

unde

S'A F.A.CUT TAETURA

45-44
36

43-42
40-39
38

Ceatal Sf. Gheorghe

Papadia
Argnagi-de-sus
de-jos
Masurale

18-8
37-31

Buda II-a a marelui M

27-18

Buda. I-a a mareluI M

42-401/2

Gorgova-Veniko
Argagni
Total

s.

O
ca,...-,
o o L. (1)
E,....
,a) s.
Data trice- I'd..
-.:

peril si ter- .06

mindriI lucritriI

gE

0o

0-1

S-5 w
b2E
ce Z 0
,..r,
.

1-4 g-'

1880-1882
994 91.46
1883-1884
890 91.46
1885-1886
1140 91.46
1886-1887
792 91.46
1888-1889
1359 91.46
1890-1894
9708 106.68
1894-4897
6646 91.46
1897-1898
1982 91.46
1898-1002 10.427 91.46
1 33.938

www.dacoromanica.ro

0$

Q.)

Materia

..,

scOsa' in

2E

metri cubi

4o
..,4

815.380
581.030
939.790
650.755
950.733
5.926.136
5.246.331
1.622.454

4.88
4.88
4.88
4.88
4.88
5.49
5.49
5.49
5.49

nu cunosc
1

5Eg
',ce
cn
`

79 .E.9

c.) ao

Z (/)

884
658
1219

181

238
1826
2530
306
7096

16.732.609 1121.028

3
3

3
4
1

3
24

296

Addneimile actuale ale bratului Sulina, cum i cele reduse la zero, pe diferite funduri
mid, in Decembrie 1900, sunt arelate in tabloul urm,tor :
ADANCIMEA la 4 DECEMBRIE 1900

FUNDURILE MICI

Mile

44
42
39
37

27-30
24-26
18-23

8-18

Actuate
Metri

Red use la zero

Metri

7.39
6.40
7.39
6.55
6.40
6.55
6.09
6.47
6.65

6.14
5.18
6.22
5.43
5.51
5.86
5.64
6.09
5.76

Mal' jos de tetura Ceatal

Argagni-de-sus
Masurale.

Veniko
Gorgova

Austria
Batmich-Kavac

Buda H-a a mareluI M

MijlociI

Adancimea navigabila in bratul Sulina (minimum, lunar) e aratala in tabloul urmator

ANUL 1880

ANUL 1890

ANUL 1900

metri

metri

metri

5.41

5.64
5.48
6.25
6.55
6.09
5.86
5.79
5.41
5.56
6.09
5.86

1.UNILE

Martie
Aprilie

4.49
5.03

Mal

4.11
4.42
4.26
3.88
3.66
4.42
4.65
4.57

lunie

Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noembrie
Decembrie

Media.

4.34

5.33
5.48
5.41

5.48
5.48
5.48
5.03
5.33
5.79
5.43

][..m.crgiri cliverse.

Printre lucrarile de al 2-lea ordin, intreprinse de comisiunc, pentru a complccta opera

de imbunatatire a bratuld i gurei Sulina, sunt:

In timpul primilor aril', 1857-1865:

1.. Suprimarea sari distrugerea unui mare num6r de bastimente naufragiate in fluviil,
care devenea zilnic un obstacol navigatiei.
Stabilirea unui sistem complect de samandure, pentru a arta vaselor canalul ce
vor urma intre Isaccea i Mare, precum insemnarea punctelor pericul6se intre Isaccea
cerute i executate de guvernul Principatelor Unite.
Aceste amandure, care erati din lemn s'ati schimbat in 1869 in altele de fier.
Notificarea cursului prin samandure s'a complectat in urma pana la Galati.

Stabilirea de corpurl inerte si fixe in portul Sulina, spre a acosta vasele i face

manevra mai u6ra.

Dregerea in tot lungul bratului Sulina a drumului de tragere la edec al vaselor

punerea a 400 samandure si 50 semne miliare intre Sulina i Tulcea.
Constructiunea pe malul drept al portulur o imbracare de lemne de 700 m. lungime,
spre a servi de che pentru necesitatile lucrarilor si pe malul stang un cha de 70 m. lungime, pentru a servi vap6relor.
Constructiunea unui far la gura Sf. Gheorghe, avnd mare insemnatate pentru
vasele ce vin din Bosfor i earl' inainte de a intra in brat, intalneail attlt banca de nisip,

www.dacoromanica.ro

297

care se intindea departe si nu avea de cat o adncime de 1m,80, precum si proeminenta

Mrer in directiunea N. i/4 N.E., care nu putea fi evitat prin mica sa inltime ce are
de mal.
De la 1868-1900:
Rectificarea 5i imbracarea malurilor portulur Sulina.
Constructiunea la Sulina a unuI local pentru instalatiunea definitiv a serviciilor
administrative ale portuld i biuroul de perceperea taxelor.
Reconstruirea spitaluluI fondat la Sulina pentru matelotiY marineY comercialc.

Reconstruirea in 1871 a faruluI de pe digul N. si schimbarea lumineI sale dintr'un foc rosu de al 5-lea ordin in al 4-lea ordin.
Stabilirea in 1882 a une liniI telegrafice intre Sulina si Tulcca. Acst linic s'a
executat inteun acord comun cu guvernul romn, suportnd chiar si a 3a parte a cheltuelilor.

Reinoirea in 1897 a une par a cheuld i construirea in susul acestuia a untlI

alt che de 9 m. lungime. servind ca cheti de imbarc,axe.
Inlocuirea faruluI de pe digul de Nord, cu o lumin de al treilea ordin, vizibil
la 8 mile.
Ridicarea unuI alt far pe digul de Sud cu foc scnteietor i alterrand cu verde si
alb, sistem Lindberg.
Un al doilea foc verde, sistem Lyth, de al sselea ordin s'a instalat inteo asilla pe
in fine, o samandur sonora Courtenay cu fluer automatic, s'a inslalat la 972
metri, putin spre sud de alinierea focurilor fixe a farurilor i acola al Salid, arand
vaselor, in timpul cetelor dese, apropierea trmuluI1).

8. Servieil Administrative diverse.

a) Paren La 1856, navigatiunea era servitil de douel farurl, tintina Sulina cu
alba, si altul in Insula ,5erpilor. Ambele depindeat de a,dministratiunea generaFA a farelor
otomane. De la 1879, Martie 31, ambele farurI a fost cump6rate de Comisiune. La 1859,
Comisiunea a instalat la gura bratuluI SE Gheorghe, un far de prima mArime, pentru a
putea fi vOdut la o deprtare de 14 mile.
ApoI alte dou farurI de al treilea ordin ati fost instalate la Sulina, la capOtul digurilor de Nord si Sud ale portulul. In fine, intre farul Sulina i cel de la capdtul cheuluT
de Sud, s'a asezat un al doilea foc verde fix, sistem Lyth, de al sselea ordin, pentru a
putea indica canalul intre digurl.
In definitiv avem in Delta, urmbirele farurI:
') Delata Adancimea paseI gureI e insemnata In picihre engleze pe turnul faruluI din Sulina, la tbrmul drept, prin cifre carI pot fi citite din rad. Prundul care se intinde spre Mare in directia prelungireI
diguld de Sud, e fusemnat printr'o huela cu clopot.
Trecerea e pe la Nordul acesteI huele.
Trec6tbrea dificilti a bratmluI Sulina e Insemnata prin bucle rosiI si negre. Roiilo insrnna ca canalul
trece futre dinsele iVrmul drept ; negrele, c trece futre ele si frmul stang. Directia treceriI este indicatil,
osebit de acestea, prin semnele stabilite pe thrmurI.
purtatorl de ancore rsturnate, insmna locurile unde este oprit a arunca ancora sau a 16rmui. (l'huele miliare asezate pe trmul stang arar distanta in mile marine. Adetncimea prundurilor din
bratul Sulina e afisala In picihre engleze la Sulina, pe un punct aparent al Ormulul drept si la Tulcea, pe
una din magaziile Comisiunil, in susul Portului.
Pilotajul (acije& conducerea vaselor de pilotii comisiunii) e facullativ pentru vasele cu mai putin de
100 tone si pentru cele cu pinz maI mult de 100 tone, care urca fluviul cu capitanul lor pe bord ; pilotajul

e obligator, fle sail nu capitanul pe bord, pentru orI ce vas cu panze cu mai mult de 100 tone ce cob6ra
fluviul. Pilolagul mal' e obligator, orI-care le-ar fi tonajul, vaselor Cu aburf, alai, la urcarea ceit si la coborarea fluviuluI (A se vedea Carduza navigatorului pe Dundrea de jos. p ag. 84-88).
38

71800

www.dacoromanica.ro

298

I. Farul St. Gheorghe (construit de Turd in 1861), aezat pe o mica insula, in fata
virfuluI meridional al insuld inferi6re de la Olinka 0 menit a lumina vasele, ca sa evite
o banca de nisip formata la gura Sf. Ghcorghe ; farul e la 41',51',5" latitudine 0 29",36',52"
longitudine re'saritna, dupa meridianul Greenwich. Focul se intrce din minut in minut,
Cu luminf alternative roiI 0 albe Cu eclipse totale; duce lumina la 14 mile; e de al 5-lea
ordin, 0 se p6te deplasa usor, spre a se aeza definitiv in punctul cel mal favorabil in
casul deschideriI bratulul Sf. Gheorghe. Costa 50.000 ler.
Farul din nsula Serpi1or, aezat la 45,1.6'47" latitudine 0 50)44',23" longitudine
Greenwich, sail 4546,31" lat. si 27,56',42" long. Paris (Corrard. p. 65). El este aezat
pe un mic monticul ce are 129 '/e. picire d'asupra nivelulta Marg.
Farul din Sulina, aezat pe trmul drept al guril, latitud. 450,9',57", long. 29,40',37"
Greenwich, sail 45,9,35" latit., 27J,22',59" long. Paris. (Correard. p. 63).

Foc alb fix; puterea luminer 15 mile; e de al doilea ordin.

Farul din capul digulut de Nord, de la gura Sulinel; foc rou, vizibil la 8 mile ; e
de al treilea ordin.
Farul din capul diguluf de Sud, la gura Suliner; foc scanteietor la fie-care secunda
0 jumelate, alternativ verde 0 alb.
Pentru calauzirea vaselor, mar este un al doilea foc Lyth Verde; aezat inteo
constructie de lemn, pe o platforma de stAlpI la Est, pe alinierea corpurilor plute, care
arata partea de Sud a canalulu, intre Port 0 Mare. Acest foc servesce ca lumina de
positiune, in legatura cu farul de la Sulina, pentru canal intre digurY.
In rezumat, se pte zice, ca asta-zl Portul Sulina, sub raportul sistemuld de iluminat,
p6te echivala cu cele mar marl' porturl din Occident, puse in acelea0 conditiunY.
b) Serviciul de pilotagia. Pentru buna conducere a vaselor care intra 0 es pe gura,
functionza la Sulina un corp special de piloff brevetatr, in urma until' examen. Corpul
pilotilor este pus sub comanda until ef-pilot 0 a capitanulul Portului Sulina. Num6rul
pilotilor a variat merett.
Serviciul pilotagiulur de npte a fost regulat in 1879. De la acsta data s'a stabilit o
comunicatie directa intre farul Sulina 0 corpul pilotilor. Serviciul farulu celuY mare indica, prin nisce semnale conventionale, vasele care se apropie, pentru a intra in port. La
vederea acestuY semnal, un vaporas numit pilotinli, pleaca in intAmpinarea lur, ducdndu-i
pilotul pentru a-1 conduce la intrarea in port. Rana la 1885 s'ati platit taxe speciale pentru
pilotagiti, dar de la acesta data inc6ce, taxele de pilotagiti ati fost asimilate taxelor de
navigatiune propriti-zise .0 introduse in budgeful general al ComisiuniI.
Tot de la anul 1885, pilotiY de bara sunt platitI fix :
Capul pilotilor
8000 lel pe an
Sub capul pilotilor
6000
Pilot ul
4000
De la 13 Noembrie 1887, s'a instituit fondul de retragere al pilotilor de bard, sat"' de
la gura Sulinel, platindu-se 5000 lel pilotilor, care et servit 20 anl, 10.000 leI, capuld pilotilor pentru 20 de anY servitY.

Daca ins Inaintea acestuI termen un pilot devine impropriti serviciulul din causa
de accidente, sail baranete, dupa 10 anI de serviciti, se da pilotilor o indemnisare de 2000
la capuld pilotilor de dou orY atAt, sub-capulur pilotilor, ()data 0 jumatate.
Navigatiunea ameliorandu-se la gura Sulind 0 ihcepnd sa intre vase de un tonagiti
mal mare, Comisiunea a trebuit sa instituiasca, 0 un corp de pilotl fluvialf, pus sub autoritatea inspectorulu general al navigatiel de la Dunarea de jos.
AcetY pilotY sunt de dou clase: clasa la, pentru vasele cu vapor, clasa Ila, pentru
vasele cu panze. De la 1888, pilotiI fluvialr de cl. I sunt platitl 4000-3.500 lei anual, lar
eel de clasa IIa cu 2000-2500.
Prin regulamentul din 9 Martie acel an s'a instituit 0 pentru ei un fond de retragere.
e) Servieiul de seelpare. La 1857, s'a instituit un serviciti pentru a veni in ajutorul
vaselor i oamenilor in caz de naufragitt (sauvetage), av8nd un vapora Cu t6te cele ne-

www.dacoromanica.ro

299

cesare. Acest serviciti a fost reorganizat la 1 Ianuarie 1884, si se compune dintr'un cap
pilot, un sub-cap, din piloti de bara si din toff matelotiT vaselor comisiunir. Acest servici
functioneaza sub directia capitanulul portuluT Sulina. Tot in 1884, comisiunea a alcatuit
regulamentul acestur servici, complectat prin suplimentul de instructiT din 1890.

Fig. 40.

Vederea portului Salina.

Potrivit acestuT regulament pilot ii bareT, precumi toil marinariT pilotinelor cu vapor
sati imbarcatiunilor cu rame, trebuie sa se imbarce imediat pe vaporul acestuT serviciti
si sa plece in Mare pentru a da ajutor naufragiatilor de indata ce primesc ordinul capitanuluT de port. Pentru a se putea obisnui cu miscarile vaporuluI acestul serviciti, personalul trebue sa faca exercitiT, cel putin data pe luna, in plina Mare, sub comanda
capuluI pilotilor.

Vasul acestuf servicia este in orT-ce moment gata de plecare. PilotiT, carr se disting
prin expunerea persdneT lor, sunt r6splatitr de Comisiune, in raport cu curagiul si inteligenta, de care ab' dat probe.
CeI care arata rea vointa, saa nesupunere, sunt pedepsiff cu suspendarea de la 15
zile pana la 2 lunT, de catre capitanul portulul. AceT carr vor fi suspendatT de ma mult
de dou lunT in cursul unuT an, precum s'i aceT care tara motiv bine-cuvntat ati lipsit la

chemarea de a esi in Mare, fie pentru a face exerciti, fie pentru a merge in ajutor in
cas de naufragiO, sunt destituitT de Comisiunea Europeana.
d) Serviciul San itar. Constructiunea SpitaluluT comisiunif a fost inceputa in anul 1867

si terminata in anul 1869. Pana in anul 1873 serviciul medical a fost indeplinit de doT
medid. Cea maT mare parte a marinarilor ingrijitY in spitalele ComisiuniT sunt de ceY de
pe vasele cu panze. Gel de pe vap6re ab' maT multa ingrijire pe vas. In aceste spitale se
primesc pe ranga marinan r si locuitorT din Sulina.
In anul 1871 ail fost ingrijitl in spitalul Comisiunir 3 sulinotY. Iar de la aceasta data

pana in 1885 s'ati ingrijit, anual, cate 60 locuitorT din Sulina, dandu-li-se cate apr6pe
1500 consultatiunT gratuite.

In anul 1890 s'a cautat in spitalul marinel 411 bolnavY, adica.:

Marinad ingrijitT cu plata
18

gratuit
90
Lucratorr al' ComisiuneT

Locuitorf din Sulina ingrijiff cu plata

gratuit .

www.dacoromanica.ro

122
.

33
188

300

Nume'rul zilelor de ingrijire in spital a fost de 3375 in anul 1890. Dintre acestr bolnavr ail murit 30, din care 14 de frigurr tifoide, toll facnd parte din populatia saraca
a ora.sulur.

In 1891 ati fost ingrijitr in spitalul mariner 546 bolnavr, din carl 18 al r6mas in cautarea spitalulnr i in anul viitor.
Din acestia s'ab' vindecat
496

23
ati murit
Spitalul a primit 1.17 bolnavl mar mult de cat in anul trecut, iar consultatiunile gratuito a atins num6rul de 6151, dublu de cat anul trecut.
In 1892, nume'rul bolnavilor ingrijitr in spital a fost de 531, dintre care 27 erati inca
in cautare la finele anulur 1891.
Din acestia, s'ati vindecat sati ameliorat
476
Ati murit
35

Ati rmas in cautare la finele anuld

20
Numrul bolnavilor a fost in acest an ceva mai mic de cat in anul trecut.
B6lele cele mar dese ati fost acele ale aparatuluI respirator: Bronco-pneumonia este
In capul lister, apor vine pneumonia. Febra tifoida a cauzat 3 morfi. Consultaliile gratuito
in spital si oras ata fost 5078.
In anul 1893, bolera a bantuit multe localitatI pe malurile Dunaril i mar cu seama
Sulina. Num6ru1 bolnavilor ingrijitr in spitalul marinel a fost cu mult mar mare de cat

in altl anr. In total ati fost 641 bolnavI, dintre care 88 atinsr de l'oler& Din acestia ati
murit 41; de febra tifoida, 12, de tuberculosa 6, de mizerie psihologica 5, de pneumonie
4. S'ati dat in acest an, 4811 consultatiunI gratuite. Holera a aparut in Sulina la 3 August.
Dupa cate-va zile, spitalul a devenit neindestulator. La 7 August s'ail inregistrat 27 cazurr,
iar la 9 August, 39 casurr. In oras, bla coprinsese aprpe tte cuartierele. Mal bine de
2000 rnenr ati parasit Sulina. Vasele care incarcati in port n'ari fost niel' ele scutite.
Steamerul Englez Munificent a avut 7 bolnavi, din care 6 ati fost ingrijitl la spital. Unul
din acestr bolnavr a fost isbit cu atata violenta de b61a, in cat marinarir n'ati avut vreme
a-1 transporta la spital i Par' svarlit in Mare. Nurntirul oficial al holericilor, in tot
timpul cat a durat epidemia, adica, din August pana in Decembrie, a fost 336.
La spitalul mariner ati fost ingrijitI 88. Dintre acestia, 54 ati fost vindecatI, ceia ce
face o mortalitate de 38,64%. Cer-PaltI 248 bolnavr ati fost ingrijitr, sati la domiciliti, sati
in baracele lazaretulur. Dintre el', 110 s'ail vindecat, 138 ati murit, cela ce face o mortalitate de 55,64/o.

Comparand acsta din urma Vr cu tifra mortalitatir din spital, se constata o diferenta f6rte mare. Acsta diferenta se explica, prin faptul, ea instalatia spitalulur are un
confort mult mar mare ;;i ca ingrijirea bolnavilor a putut sa," fie mar sustinuta.
5102
In anul 1894, bolnavr in spital 485, morfi 22; consultatil gratuite.
1895
1896

429
436

MatelotI

35
26

Lucratorr C. E. D.
Sulinotr

D.

134
183

119

In anul 1897, bolnavY in spital 424; morfi 19; consultatir gratuito

Matelotr

Lucratorr C. E. D.

SulinotI

416

122

14
19

www.dacoromanica.ro

4840.

91
168
165

In anul 1898, bolnavr in spital 454; mortI 19; consultatir gratuite

1899
1900

5102
5376

4724
5223
4.496

301

Dintre care: marinan l de Osboi5 0 de comert..

LucratorI C E D

127
73

SulinotY

229')

e) Politics navigatiei 2). Comisiunea supraveghiaza executarea regulamentelor prin

intermediul inspectoruld navigatiuncI Dunitril de jos i prin Capitanul Portuld Sulina.
Reedinta inspectoruld este la Tulcea, de unde nu p6te lipsi tAra voia ComisiuniY.
Autoritatea inspectoruld se intinde de la GalatI panil la Sulina, afar5, de portul Sulina,
care se afl sub autoritatea cApitanuld. AmandoI ace0I functionarI sunt numitI de Comisiune, fr dinstinctiune de nationalitate. Ea singurdi p6te revoca.
Inspectorul este asistat de 4 supraveghetorI pe 4 sectiunI:
Sectiunea dintre Isaccea i Ciatalul Sf. Gheorghe.
Sectiunea de la Ciatal, la gura Papadier inclusiv.
Sectiunea de la gura Papadiel. la Mila 18.
Sectiunea pAnd la limita in amonte a portuluI Sulina.
III, trebuie s5. locuiasc5, in secliile lor. Din personalul
Supraveghietorif sectiilor H
supraveghieriI maI face parte serviciul de pilotagiO, av6nd un sef-pilot fluvial la GalatI
un sub-ef la Sulina.

Inspectorif prin el" inFAI

ajutatI de asistentil lor, trebue s5, Oa, la curent Comi-

siunea de tot ccia ce privesce serviciul navigatiuniI i s6 raporteze in fie-care saptamnii

serviciuld technic din Sulina starea adAncimeI Canaluld.
ComisiuniI
El all in sarcina lor, maI Cu seama, politia
Contraventiunile la regulamentul politieI fluviale, la politia portuld Tulcea, la serviciul
de pilotagi5 sunt judecate de inspector 0 de Cdpitanul portuld Sulina, fie-care in serviciul
luI, in prima instantd, aplicand amendele potrivit regulamentelor in vigre.
ET ins5, nu pot judeca cestiile civile de daune interese. Pentru acsta, in afarg de
pedepsele ce pot fi date de inspectorl i asistentiI lor in numele Comisiunif, sa5 de Comisiune mnsi, pArtile earl' voiesc sA obtind i reparatiunl civile, trebue potrivit art. 106
din Regulamentul din 2 Noembrie 1865, sh se adreseze tribunalelor competinte. Partile
judecate de inspectorul fluvial 0 de cdpitanul portuld Sulina, pot face apel inaintea ComisiuniI Europene.
Conform art. 4 din regulamentul serviciuld interior al ComisiuniI, DelegatiI care sunt

presentI la Comisiune in num5r de cel putin trer, juded, ca tribunal de a doua F,4 ultima
instantii, apclurile fdcute la Comisiune contra condamnatiunilor pronuntate de Inspector 0
CApitanul portuluI Sulina in materie de politie fluvial.

') Serviciul de pilotagi, de scapare si sanitar, dupl. D. Nerajescu, op. cit. p. 197-203.
2) Dupt 1). Nenifescu op. cit. pag. 194-196.

Comisiunea are In lungul braluluI Sulina o linie telegrafla, cu ()Muffle el la Sulina Gorgova,
Ciatalul Sr. Glteorglie i Tulcca.

www.dacoromanica.ro

9. Materialul flotant al Comisiaall.

-

DimensiunI

NUMELE

bp
a.)

DESCRIERE A MATERIALULUI

'PE
a

Cd

c..)

.7

i.o
.03

.1

PiTerm
In eat

'S

.o oe.
6734-1

-a
.E;

'd

'a

sE
o

E-,

'"s

and i unde s'a construit

oo

Din ce e construit

cd

'

Niivi cu vapor.
1. Administrafia.

Carolus Primus. Yacht cu helice

33 50 5.49 {2.74

1996 526 2.62

57.52

1.98

2. Serviciul technic.

Ister. Remorqueur cu helice

Flora. Canot a vapeur ouvert
Angelus. en partie pont
Sulina. Dragd, Cu vapori
Delta,

15 24 2.74 35 65 7.47
-37 78 8.53
9.24 2.24 1.00-

1199 2.64

1.07

37 78

2.74
3.05
3.05

8.53

7.80

40

200 Linz-1884

45

200 South-Shields-1884

8
8
40
40
50
5

Sir Charles Hartley. Idem

Delphin. Canot A vapeur ouvert
,
Percy Sanderson. Dragd de Mare portativa cu dublu helice 67.00 12.19 5.23 11168.69 It 592.59
3. Inspectoratul navigafiunii.
Duna. Vapor cu aburi
20
20.34 3.28 1.98
Moustique. n

15 08 2.55 1.63
10
Concordia. Canot A vapeur ouvert
6
10 66 1.98 1.14
Printul Ferdinand al RomAniet Yacht cu helice . . . . 29.86 4.90 2.95 l 85.76 50
15.20
k
4. Cdpitania Portului.
Petrel. Canot A vapeur pont
17 37 4.01 1.98
15
Leti

en partie pont
13 71 3.05 1.37
10
Samovar.
n
ouvert
4
863 2.21 0.95
Mouette.

ponte
.18 28 4.11 1.37
40
NavI cu pAndt.. Chaland, etc.

--

1
.'

lil

---

27 Sulina-1883. FostA bared,' de pilotl

101

Fier

8112

7'/2 Lemn de stejar

50 Dertmuth-1890
100 Triest-1863
180 Barrow-1881
250
-1891
11 Londra-1880
1250 Renfrew-1894

- Otel.

50 Dresda-1868

8'!2 Fier

25

1866

20 Neapoli-1890
300 South-Shields-1897

- Lemn.

1868
1868
1886

6 Lemn de teck.
8 Otel.
7

7 Composit.
12 Otel.

8 Acajou
712

10 001.

Serviciul technic.

........... .

Olinka. Cuter (C6tre) pentru serviciul hidrografic i al

buelor (boues)

17 Chalands deschise p. transportul pietril, 1-55, 8-45,

7-32 0 1-30 tone

Un ponton de ambarcare la Tulcea

15 Ambarcarl diferite p. lucrari
8 Chalands A clapets de 100 tone
2

40

Capitdnia portului.

Embarcation complete de sauvetage avec chariot

Ponton A bigue de 10 tonnes

--- --- -- -- -- --8.68 1.98 - -- -

15.24 5.18 2.74

10 36 2.51

- Tulcea-1866

-- ---- ---

- ---

---

- - Londra-1879

www.dacoromanica.ro

1883

teck.

- Fier

40 Cowes-1869

33
10
180

- Lemn.

-- Fier.

- Fier.

- Lemn

--

303

10. -Drapelul Comisiunit.

Este compus din cincr faiI orizontale. Colorile de sus in jos sunt: rosu, alb, albastru,

alb, rou. F4ia albastra e de dou6 ori maI lata de cal cele-l'alte, care sunt de o potriva.
Ea 'Arta initialele: C. E. D. (Commission europenne danubienne).

11. Veniturile Comisiung. rrarifele.

Veniturile ComisiuniI provin din perceperea urmat6relor taxe: dupa vechiul tarif,
vasele mal marl' de 300 tone-registru, care intrati in fluviti pentru a se incarca in vreunul din porturile interielre, plateaa pentru o tona de registru net
LeI 3.40
In afara de acestea mal plateati o taxa de pilotagia
0.45
Total

3.75

Vasele care se incarcati la Sulina, fara a naviga in susul tiuviulul, plateaa 2 lel 80.
Vaselor earl faceati numaI cursele intre Constantinopol i Sulina, sati la vre-unul din porturile Dunarir, li s'a facut reducen l insemnate.
Tariful maxim actual este:
Vasele earl se incarca in porturile DunariI platesc impreun cu pilotajul fluvial . I.el 1.90

la Sulina

.
1.25
Vasele mar mid de 200 tone nu platesc nimic.
Vaselor cari fac mar multe calatoriI in acelasI an, li se acorda o reducere de 15u,o,
incep6nd de la a doua calatorie.

Vasele postale earl fac servicia regulat periodic de pasagerI, se bucura de o reducere de 6%. Taxa de intrare a fost suprimata. 1)

12. Efectelelucrarilor.
Resulta din datele de mal Jos:

a) Desvoltarea navigalief. La inceput vase mid de 200 tone registru nu puteaa intra
sari esi din portul Sulina, far'd sa fi fost in parte descarcate. Dorinta cea mal mare a
ComisiuniI era atuncI, de a se obtine o adancime, care sa permita vaselor de 500 tone
registru sa p6ta intra in fiuvia.
AzI, cand la gura SulineI s'a obtinut 24 picielre sati 71,31 adancime, pot intra
vase de 3519 tone registru, adica duc6nd o greutate de 6500 tone.
Desvoltarea navigatieI se vede maI lamurit in tabloul urmator:
NUMERUL VASELOR

TONAGIUL NET

Cantitan de cereale ce ail trebuit sa

descarce aceste vase, pentru a putea
scoborl fluviul.
Quarters
Hectolitri
I

1887
1888
1889
1890
1801
1892
1893
1804
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1002

860.336
1.045.117
1.099.098
1.145 054
1.128.612
1.163.842
1.578.781
1.192.649
1.214.658
1.376.933
962.753
1.095.325
774.542
940.040
1.289.675
1.506.883

1.387
1.530
1.568
1.519
1.416
1.327
1.577
1.391
1.368
1.426
1.016
1.139
834
908
1.074
1.131

1) Dupa D. Nentifescu op cit. p. 237.

www.dacoromanica.ro

537.074
828.560
605.700
967.850
579.800
1.165.012
1.828.667
1.410.694
1.378.076
735.955
477.303
960.538
337.609
697.321
1.079.735
1.243.548

1.562.885
2.411.110
1.762.587
2.816.444
1.687.218
3.390.185
5.321.421
4.105.120
4.010.201
2.141.629
1.388.952
2.795.166
982.442
2.029.204
3.142.029
3.618.725

304

b) Erportul de cereale de la anul 1867, pand in anul 1902 inclusiv, a mers crescAnd
in urmat6re1e proportin
In anul 1867 s'a exportat prin bratul Sulina 2.300.000 Quarters, sail' 6.693.000 Hectolitri

1876

1887

1893
1897

1898
1899

1900

1901

5.488.664
8.203 290
14.392.340
9.691.468

1.0.605.003
6.228.649
8.022.623
12.892.921

15.972.012
23.871.574
41.881.709
0 28.202.172
0 30.837.227

18.111.662
23.328.179
37.490.028

51.017.555

1902

17.545.070

e) Beducerea cheltuelilor de navigalie. Pretul transportulul uneI tone de la Galatl sat',

Braila, pdna in Anglia a scklut, pe msurd ce starea navigatieI s'a imhunatatit la gura

SulineI 0 pe fluvia.
De la anul 1856-1860, la tona greutate de cereale Ler 61.25

1861-1870,
1871-1880,

1881 1890,

1891 -1897,

52.50
36.95
23.32
16.29
14.20

In anul
1.898

lata, ded, marile rezultate obtinute de Comisiunea Europeand a DundriI, prin eminentul s611 personal, prin buna sa organizare 0 prin admirabilele sale lucrart
Din ceca ce addncimea fluviuluI, la gura SulineY, era de 2'n.74, in 1858, astdzI este.
de 7"1.31.

Din ceea ce, in anul 1.856, un vas de o capacitate de 200 tone de registru nu putea

intra sail e0 din Sulina, fr a'i u0ira sag descarca o parte din incarcaturd, in anul
1900 a putut intra un vapor de o capacitate de 3519 net tone de registra sail 6500 tone
areutate.

Din ceea ce in anul 1893, aprpe 336 vase nu puteati incarca In porturile DunriI,
ci se incarcaa in rada Suliner, in anul 1900, numar 7 vase s'ati aflat in acst, siluatie.
Din ceca ce in anul 1867, s'ati exportat prin bratul Sulina numar 2.300.000 quarters
sati 6.693.000 bectolitri cereale, in anul 1902 s'at exportat 17.545.071 quarters sail 51.017.555
hect. cereale.

Si la acest imens progres al addacimeI apeI din fluviii 0 de la gura Sulina, la acest
progres al tonagiulur vaselor 0 al cantitatilor transportate, corespunde o scadere uimiOre a pretuluI, sag a chirie transportuld 0 a taxelor, pe care vasele le platesc pentru
navigarea pe flu via.

In adevr transportul une tone de cereale de la Braila sail Galati', pan in Anglia,
era in anul 1856 de 65 lei aur fi 25 cent, iar de la 1898, transportul une tone pe aceiaI
distanta, a costat in mijlociti, 14 lei 20 cent.; taxa de navigatie 0 pilotagiti ce percepea
Comisiunea Europeana, era de 3 lei 75 in 1865, pentru o tond de registru, astazI s'a redus,
la 1 led 90, pentru vasele earl incarca .in porturile Dunrif 0 numaI 1,25, la tona registru,
pentru acele care incarca in portul SulineI.
Inteun cuvgnt, de la 1867 ;si pdad astdzi, s'a dobdndit, la cota apelor miflocii, 5'12 picidre adeincime, Fi cu fie-cave picior sad 0,30c.m., ca care s'a addncit gura p bralul Suline',
exportul cerealelor a crescut pe acest bra( cu apro'pe 10 milidne hectolitri cereale.

Acesta este resultatul pe care comertul lumeY intregr, dar maI Cu sma a statelor
trmurene ale Dung,rir de mijloc 0 de jos, 11 datoresce lucra,"rilor Comisiuner Europene
Dunarene i).
') Dup D. Nengescu. Op. cit., pag. 237-248

www.dacoromanica.ro

305

CAPITOLUL VI

INSULF1

ERPILOR')

AErKil
I. Situatiune i topografie. La o depdrtare de patru ore de plutire cu vaporul din Sulina,
se Tidied in mijlocul valurilor furise ale WHY, a11iici6sa insuld a Pontulur negru, ospitaliera in mijlocul (Tier mar neospitaliere Mari.
Marea-Ngra este sdrad, in insule cte-va pe MO trm, mid i neinsemnate.
Intre acestea, ceva mar mare ,si mar indepartatd, este insula numitd in antichitate
Alba sati Achillea, de unde f6rte probabil numele de Chilia dat until brat al Dunarir, lar
astazr Phidonissi, Adassi-Ilan sag insula Serpi1o.

Ea este situata In fata bratulur de mijloc al Dundrir, la o distanta de la Sulina de

44.814 metri i asezata sub 45',15,53" latitudine nordica
rit
).

30,14',41" longitudine rasa-

Insula Serpilor e o stAnca compusd din gresir silicise, dure, conglomerate si cuartite, fdc6nd parte din sistemul Pern2ic, grupa primar 3), si avnd o suprafatd de 1.7 hect. 4).

Circumferenta insuler e de 1.973 metri 5); neavnd insa o forma regulata, inveltatul archeolog H. Khler intr'o importanta lucrare "), d urmatrele masurdtorr: de la Sud la
Nord lungimea luat, la mijloc e de 440 m., latimea de 414 m., diametrul cel mar lung in
directlunea de la Sud-Vest spre Nord-Est e de 662 m.
Inaltimea trmurilor se urea pe alocurea pang, la 21 m., mar ales spre Sud si Est, si
sunt in acsta parte a insuler pretipisr i prapdstiost In partea Nordica i Vesticd stdncile de abia se ridicd peste nivelul Marit Niel apa in aceste p5,rtr nu este &hind- Pe

partr Marea are o addncime de 15 Ong la 20 si chiar 25 metri, pe

cAnd

aci adncimea er nu e mar mare de 4 m.7).

In apd de jur imprejurul ostrovului se vd blocurr mail de piatra, care par a fl

provenite din rostogolirea de pe insuld. Pe platoul el', pe punctul cel mar culminant, se
inalta astazr un far, inalt de 50 m. i intretinut de Comisiunea international de navigatiune pe Dunare si sub paza a patru gardienT, un sergent i sse soldatr. AtAtia erati in
1891. El se afla in corpul unet cladirl ce servesce de adapost ingrijitorilor sa. Cu telte c
farul sflddnd valurile ce nu-1 pot atinge se inalt impunator, totusr niel cea mar agera
privire nu 'Ate zri de pe inaltimea lur, trmurile continentulur. Acestia, dupd cum observasera i eel vechr, sunt prea lasatY, ca s petd fi vkutl din acsta relativ nu prea
lung, deprtare. Un motiv acesta mat mult, ca navigatorir in vremurr de grea cumpang, ne zrind limanul de scapare, s bine-cuvinteze pe Zeul, care le-a scos in cale spre
mAntuire un loe de adpost.
De si Insula $erpilor n'are niel un port, totusi pcite ft abordatd pe trer diferite locurr.
Cordbiile neputndu-se apropia de trm din cauza stdncelor sub-marine, ancorzd la 6recare distanta, iar abordarea se face prin ajutorul brcilor i pum punctele A, B, C, insemnate pe charta imprumutata de la Khler.
') G. Popa. Revista archeologica. Vol. VII, rase. II, anul 1894, pag. 390-416. Insula Serpilor se numesce: Phidonissi in grecesce, Ilan-Adassi in turcesce, Zmenioi Ostrov in rusesce. VezI Charta No 4.
5) Corrard, op. cit., pag. 65, da situatia insuld: 450451,31", long. si 27,56',42" lat.
5) Gr. .51e(tnesru Curs elementar de Geologie, pag. 146.
P. Oprea. Geografia JudetuluI Tulcea, pag. 42.
Punctul unde este asezat farul, are dupa Taitbout de Marigny, 129V2 picire (43m.) d'asupra niveluluI Maril.
II. Kidder) Mmoire sur les Iles et la Course consacres Achille dans le Pont-Euxin. In Mm. de
l'Acad. de Ptersb. T. X, pag. 531, a. 1825.
Marginele sale sunt stancse si nu ail de cat dou puncte de debarcare, catre extremitatea N.E.
S'a facut de curnd In stand o scar& la S.V. Pe fata N. la 59 m. de la trm, apa are o adancime de 5-6 m.,
spre Vest 10-11 m. pan. la 16 m., spre Sud 13-23 m., spre E. 9-19 m. (Corrard).
39

71890

www.dacoromanica.ro

306

Dintre aceste trd intrarI cea mal inlesnicish este prin punctul C. Pe aci i Ontul
este mai putin puternic i stancile sub-marine maI rarf si mal putin periculse. 0 a patra
intrare, impracticabila de alt-fel, este insemnata pe charta cu litera D. Pe tilrmul SudVestic langa punctul A se zaresc urmele unta drum.
In mijlocul platould se maY gasesc astazI urmele unuI'Femplu, de o intindere neobid-

nuita. Pe larva acestea si afara de relrnaitele a Wei' zidurr i dou' edificir, despre care
se va vorbi maI jos cu amnuntul, se maI pot vedea pe insula treI puturI in stanca,
dintre care unul la spatele templuluI, Cu o adancime de 15 picire i cu o deschidere
circulara de 6 picire.
El servia probabil ca reservoriO pentru apa. Inaintea templuluI maI era- pare-se,
inca un pu t Cu aceiasI destinatie. Cele-l'alte dou6 puturr, care s'ati descoperit pe insulaail
o deschidere patrata. Pe charta sunt insemnate cu literile d si c. Apa din ele este dulce,
confirmand ast-fel notita luY Ammian Marcellin, care vorbind despre Leuce, ne spune :
ibi et aquae sunt 9.

Evident, ca istoricul roman, ne vorbesce aci despre 0,0, dulce si buna de baut, iar
nu de TA de Mare, cad in acest al doilea caz notita n'ar maI fi fost la locul el'. Se gasesce de asemenea si o cisterna.
Pe langa stancile ce imprejmuesc insula, i earl se intind peste o mare parte a el',
se Oa in mijloc un platoO, a caruia suprafata e formata dinteun strat de dou6 pici6re
adncime, de pamnt negru i fertil.
In timpul din urma s'a semanat i secara, care rodesce.
In anul 1841, Societatea de Istorie i Antichitatl din Odessa hoar sa faca cercetarr
In Insula *erpilor. Cu acestea fu insarcinat vestitul archeolog rus N. Murzachevid, care
intovarasit i Cu concursul lta A. D. Nordmann, profesor de stiintele naturale la liceul
Richelieu, al pictoruldi Bassoli, al unuI capitan, etc., facura importante descoperirI si interesante exploran. Ele fura facute cunoscute in revista societatri Zapiski 5).
Nordmann a constatat cu acsta ocaziune trd-spre-zece felurr de plante anuale, pe
earl insa MurzachevicI uita sa le consemneze in studiul sil. intre acestea putem enumt'sra
piral (trilicum repens), laba gaga (chenoporlium), reigozul (flava carex) i tinzoftica (phleum
pratense) '). Plante mirositre i florr nu se gasesc; de asemenea nicI arborI sa tufisurl,
de,spre a caror existenta ne povestesce Philostrat intr'un pasagi citat maI jos4).
Stapanele ostrovuluY, se pte spune cu drept cuOnt, sunt pasarile. Sunt nenumrate
ca multime, cu to:Ste ea nu sunt de cat numai dou' specit Lad (larus cachinans), al caror
001 smana frte mult cu rasul de copil i cormorani negri (phalacrocorax), care
fac cuiburile prin crapaturI de stand. Larri sunt albI i frumosI, insa asa de rautaciosY,

ea nu lasa pe niel o alta pasare sa se odihnsca pe insula. Urmaresc chiar si pe 6menl.

Se nutresc Cu pestI. In timpul clocitulul nu potI face dol pasI, fara s daI peste cuiburile
lor. Multimea lor, probabil, face ca insula sa fie rodit6re.
In okra de pasarI, insula misuna de eryi negri (coluber hydrus) de unde i numele
eI de Insula
avnd capul mic, pantecele rosatic si o lungime de 4-5 picire.
Se nutresc cu pasart si se ascund in stand. Sunt maI mult hidosl de cat re.
In fine ultima clasa de stapanitorl aI insuld i cel maI primejdiosl in acelas timp,
sunt nisce insecte numite scolopendrae cingulatae, care in cea mai mare parte se ascund
In pam6nt.')

Nordmann a observat in apa rad negri de patru felurI: cancer maenas, thalitrus,
eriphia spinofrons i grapsus variegatus.
2. Determinarea positiunit insulel.

OrI cat de imaginare si inchipuite, orI cat de plaz-

Ammiani Mareellini. Res gestae XXII, 8.

Zapiski imperatorscago odesscago obscestva istorii i drevnoslici I, pag. 594: Ciiiiitoria In insula
Leuce sail Phidonissi.
81 F. Ukert. Geographie der Griechen und Rmer. III pag. 448.
Philostrati. Heroica. peg. 244.
Murzakevici, op. cit. pag. 550.

www.dacoromanica.ro

307

muite si fictive, am fi dispusT sa socotim asta-zI In mintea nstra rece i pozitivistA, nenu-

mratele notite co le gasim rspandite in literatura greco-romana despre acsta insula

celebra, totusI urmele si resturile ce ati rmas neclintite, In cursul vcurilor si in mijlocul
celel maI turbate MArT, eu tta furia valurilor ce se incrca sa le nimicesca, ne silesc, fara
voia n6stra chiar, sa admitem, ch traditiunea clasica despre Leuce este, cel putin In parte,
adevrat i ne impune in acelas timp s esaminam, tot cu date sigure i cu monumente
existente Intru cat marturiile celor vechI sunt vrednice de credinta.

Niel o altA parte a tarilor locuite azI de Romani n'a atras, athl de mult si asa de
curand atentiunea i admiratiunea celor vechI, ca Insula Serpilor. Situata Jute Mare
de miracole, lute() Mare, care inainte de desvoltarea relatiunilor comerciale se credea
cea mai intinsa de unde numirea de Mare prin excelenta, Pontus la nordul el nemar
existand
insula Leuce a devenit i maI miraculsa prin faptul, &A a fost atribuita
celuI maI mare dintre vitejiI Grecilor, luI Achille, celebrul era al IliadeI luI Homer. in
general ce l vechI nu 's ail putut forma niel odata o ideie exacta despre Marea Ngr si
imprejurimile eI. Spre apus lumea se Intindea pana la Columnele luI Hercule, spre rAsArit
pana la Borysthene (Dniepru) i bogatul in fasanI, Phasis. Cunoscinte maI sigure dobandira
insa, numal dui- ce se stabilira coloniile grece pe trmuriI Pontuld, in Istrus, Olbia, Callatis,
Apollonia, etc., in secolete VII si VI inaintea ere l n6stre. Din aceste vremurI incepnd, traditiunea despre Insula ha Achille se respandesce din ce in ce mar mult, din acele vremurl

Leuce e privia ea sanctuarul ha Achille, comun tuturor Grecilor de pet'rmurri PontuluI Euxin.

Cel d'intsitl scriitor, care inainte de Pindar ne pomenesce de Leuce, este Arctinus
din Milet. Acest poet, pe la anul 777 In Aethiopida sa ne povestesce cum Thetis luAnd
de pe rug pe fiul s, Achille, 11 duse In insula alba1). Din aceste cuvinte ale lur Arctinus resulta, ca deja pe la anul 777 a. Chr. exista traditia despre consacrarea LeuceI fiuluI
luI Peleti si al ThetideI, Cu t6te ca o suta de aril' maT th.rziti chiar, Ibycus din Rhegium
Simonide din Ceos i mal apol poetul atenian Callistrat ne spune, ch. Achille petrece In
campiile elisee impreurrA cu altI lei i semi-OeY 2). CA Achille locuesce dupa mrte lute

insula, nu este ceva nog, de re-ce locasul de repaus al eroilor dupa parasirea vietiI
pamntescl, ere' insulele OceanuluI. Ast-fel gasim buna-oara pe Menelati locuind inteun
ostrov al oceanuluI. Si pentru ceI vechI 116vrog 44ndoc era tot un fel de ocean, dar maI
primej dios.

Daca insa Arctinus nu ne spune unde se aflh, acea insula alba, Pindar inteuna din
ode canta: ((In Pontus, Achillle are o insula stralucit6re
DupA Arctinus i Pindar, cel maI vechiti poet, care face mentiune de Leuce, este Euripide. Marele tragic pune pe Thetis sa promita luI Peleti, ch. va vedea pe Achille locuind

In locasurile insulare, pe trmul cel alb din mijlocul PontuluT Euxin4), iar In alt loc
pomenesce despre tara bogata In pasrr, de tarmul cel alb, si frumsa cursa a luT Achill e
din Pontul Euxin5).
In acest ultim pasagih al WI Euripide vedem pe laugh numirea insulel de alba, amintindu-se si Cursa sau dromul luI Achille. In adev6r eroul Grecilor era adorat de t6te coloniile elene din jurul PontuluI-Euxin. $i de aceia nu trebue s'A ne mire imprejurarea, ch."
In Marea Ngra gasim inchinate PeliduluI, i Leuce i Dromul.
Mica insula din fata fluviulul Borysthene (Dniepru) numita Ropusaiq virso;, asta-zI
Berezan, cu t6te afirmarile luT K6hler, ca a fost consacratei tot lut Achille, dupa t6te probabilitAtile, n'are a face cu cultul acestuI era; pe langA acestea totI scriitoriT anticl, catI ne
vorbesc de Leuce, nu ne pomenesc nimic despre Insula lul Achille si vice-versa, ceI earl'
Photius, cod. 239, la C. Matter, Geographi Graeci minores, I pag. 307.
Klder, op. cit. pag. 533
Pindari. Nemea IV. 49.
Euripidis. Andromacha V. 1249.
Euripidis. Iphig. in Taur, V. 435 Cf. ;i Ukert loc. cit. pag. 443.

www.dacoromanica.ro

308

amintesc de acsta din urmd, trec cu vederea pe cea d'intAI. Marea r6spndire a cultulul
ThetideI in Leuce i Drom i ma ales in Istrus i Olbia, unde dupd marturia lul
Dione Chrysostom, se tia lijada luT Homer de pe rost '), s datoresce taptuluI, cd Achille
era eroul national al Ionienilor.
Arctin, Pindar i Euripide vorbind de insula Leuce ne spun numaI, cd ea se afld
In Marea Ngra, dar nu-I determind situatia. De re-ce insd in literatura clasicd, dupd
cum vom vedea indatd, intlnim acest nume dat 0 altor localitatI, ni sd impune s cercetdm, care erai pdrerile celor vechI despre situatiunea insulef ce ne preocupd.
Am observat mai sus, cd, cel vechr n'ati fost nicr o datd in stare sa-0' facd o ideie
ciar despre Marea Ngrd in general 0 despre situatiunea LeuceI in special. Pe acsta
din urmd, uniI o puneati prea la Nord, in tata fluviuluI Borysthene, confundAnd'o de multe
orI cu insula ce Ora acela nume, altir, geografl vestiff ca Ptolometl, o aezail prea la
S., lngd tOrmuril MoesieI Inferire.

in Heroica sa, vorbind Philostrat despre Achille, ne spune c locuiesce In Leuce, o

insult". pe care eel ce intrd in Pont o ati la stnga ').
Mai putin precis chiar de cilt Philostrat determind situatiunea insuld gramaticiI Stephan din ByzantiO i Hesychiti. Cel d'intal autor al dictionaruld geografIc Ethnica, vorbind
pe la anul 610 d. Chr. de 'AxtXXcu Sp6p.o;, ne spune c exist'd 0 o insul Achillea, pe care

uniI o numesc Leuce; cel d'al doilea, vestit gramatic Alexandrin de prin sec. III al ereI
n6stre, cu cte-va sute de aril prin urmare inaintea luY Stephan din Byzaiii1, se exprimii
aprpe In aceiasI termenl. La vorba 'AztXXetov Mix ne spune, c ar Ii identic cuvOntul cu
insula luI Achille, numitd, Leuce5).
Istoricul roman, Ammian Marcellin greete, cnd aF?'zd insula nstrd, in apropierea

TaurideI. Cad iatd ce ne spune in scrierea-I citat ma sus: De acst, Tauridd (azI
Crimeia) se tine i nelocuita insuld Leuce, consacratd luI Achille. Gel' care din intdmplare

sunt aruncatI aci, dupd vizitarea urmelor .antice, a templuluI .0 a ofrandelor, inchinate
aceluia0' eroO, plcd, sra la nave, cdcI se zice, cd nu trd pericolul vietir inoptzd cineva aici. Sunt 0 ape in insul, i pas6rI albe, asemenea halcyonilor (pasrI marine)4).
Ceva maI precis, de cdt scriitoriI citatr a determinat positiunea Leucef, poetul Alelocuiesce de mult timp
xandrin Lycophron, care vorbind despre Achille ne spune
pe stnca albd de spume de la gurile m14tinse ale fluviuluI Celtic (Istrul)5).
Unul dintre ceI mal vechI geograff, Scylace, se exprimd in Periplul sOti : Drumul
in linie drepta de la Istru pang la Criumetopon (Arietis frons, promontoria In Chersonesul
Tauric) e de treI zile i trer noptI. Dacd ia insa cine-va trmul, drumul e dublu, cdef aci

este un golf, in care se ad o insuld, deartd ce e drept, numitd Leuce

consacratd

luI Achille6).

Scriitorul anonim al Descrierif peinientulur , probabil Scymnus de Chios, dupd, cum

de obiceiti se crede, determind i maI precis departarea insuld n6stre de continent. El
vorbind despre Istru, care se varsd pe cincr gurI 7) in Pont, zice intre altele: Peuce se
numesce dupd marea multime de pinI (re5207), ce cresc pe ea. Drept in fatdji este aezatd
In Mare insula luI Achille. Acsta are o multime de pdsOrI domestice i oferd un sfdnt
') Dionis Crysostomi ratio XXXVI. Borysthen, pag. 78 la Khler op. cit. pag. 632.
Philostrati. Hrroira pag. 244.
6) Stephanus Byzant i Hesychius la vorbele respective. Imitatorul luI Homer, Quintus Smyrnaeus
(la vers. III, 671-779) i Hermias, scoliasticul luI Platon (Phaedr XIX), vorbesc despre Leuce, insit numai
n tratt Cf. Khler op. cit. pag. 543.
Ammiani Marcellini, op. cit., XXII, 8.
51)

Lycophronis. Cassandra, V. 186.

Srylacis Curyandensis. Periplus, 68.

In anticitate se cunosceail mai multe brate ale DundriI, sail ale fluviuluI Celtic, care isvoriisce de
la Rhin; Ptoloinrii ne spune c avea ca i Nilul, Opte gurI. Herodot intre altiI ne spune, c avea numal
cincI. In general se numrail urmtrele sse brate, Incepnd de la Nord: Psilluna, Boreum, Pseudostomon,
Callum, Naracum si Sacrum (Hieron sa Peuce).

www.dacoromanica.ro

309

spectacol celor rare ad sosesc. De pe insula nu se p6te vedea nicairea continentul, Cu

t6te ca acesta
departe de cAt patru sute stadiT, dupa cum spune Demetriti 1).
Dionisi Periegetul in sc.rierea sa Orbis Deseriptio", a6za insula Leuce prea spre
Nord, in fata Iluviulul Borysthene. Citam pasagiul, cad. el este important 0 pentru &le
cunoscinte ce afiam in el:
In 'Arica, stanga a Pontului Euxin, se gasesce in Mare o vestita insula in fata luI
Borysthene. Ea este inchinata eroilor. Se numesce Leuce, fiind-ca animalele, care traesc
acolo, sunt albe. Se spune c prin vaile dearte ale insulei ratacesce sulletul lui Achille
0 al altor era caci o ast-fel de recompens s'a dat de Jupiter color buni pentru virtutea
lor ; virtutea atrage dupa sine on6rea eterna2).
In determinarea positiunii Leucei, mai mult se apropie de exactitate geograful Strabone. Impartind intregul Pont in doe. jum'elati, aza in partea vestica )51 keuxt vow. Mai
apoi ne spune: La cinci sute de stadii departe de revtirsatul fluviului (Tyras, Dniestru),
se afla in Mare insula Leuce, consacrata lui Achille 8). Acsta tifra de 500 stadif, autorul
Crestomatid lui Strabone, din erre o aplica distantei dintre Leuce i Peuce: ca insula

Leuce se afla in Mare la o distanta de cinci sute de stadii-spre rtisarit de la Peuce

consacrata luT Achille4).

S'a aratat ma sus, Ca in determinarea positiunilor geografice, nicI o data eel vechi
n'ati putut ajunge la .precisiunea nstra de asta-zi. OrI-cdt de desvoltat a fost in anticitate
comerciul maritim, totuY, navigatiunea neajungnd la perfectiunea moderna, ceI care
calatoriail pe apa, rare ori se hazardati sa plutsca pe intinsul Maril i mal ales in Pontul
neospitalier. Peste tot cei vechi a rt:imas navigatori de Om. Directiunea nordica pentru
cel care plca din Bosforul Tracic este fluviul Borysthene. Istrul chiar, ca s se verse in
Mare ii indrpta mai ritiQ cursul spre miaza-npte. Strabone ne spune, ea el nu se
varsa departe de gurile luI Tyras i Borysthene. De aceia geograful roman Pomponiti
Mela se exprima: Leuce, situata la revrsatul lui Borysthene, e frte mica 0 Ora numele de Achillea, fiind-ca aci Achille a fosL ingropat 5).
Trecnd peste inexactitatea, ea Achille ar fi fost inmormntat in Leuce, cnd se tie, ca
cenua sa a fost ingropata pe t6rmurii TroadeI, trebue sa observam, ea aci nu este vorba
de mica insula Bory.sthene (Berezan), din fata fluviului cu acela nume, ci de Leuce, care
una singura se alf, in intreg Pontul Euxin.
Aceiasi confusiune intre insula Borysthene i Leuce se pare ca face 0 Plini. Distantele 'rasa ce are grije sa le dea marele naturalist, i luminza textul: Apoi pe fOrm portul
Acheilor; insula lui Achille, vestit pentru mormintul acestiff eroti; la 125.000 pasi o peninsula numita Cursa liff Achille 6). Si in paragraful urmator din aceiai carte:
In fata lui Borysthene, se afla Achillea numita i Leuce i Macaron (Maxipaw, a fericitilor). ObservatiunI din zilele nstre o aza la 140.000 de pai de Borysthene, la
120.000 de Tyras 0 la 60.000 de Peuce. Circuitul II are de 10.000 par.
In vcul III d. Chr., C. Iuliti Solin, facnd in scriereaji intitulata Polyhistor, nite ex-

tras dupa Phini, vorbesce 0 de Leuce, fara ca sa adaoge rasa vre-o noua, ideie: In
fata lui Borysthene se alla insula lui Achille cu un templu sacru, de care templu nici o

pasre nu se apropie 0 cele care din Intmplare ar fi sburat spre el, in graba o

la fuga 7).

Aceia0 situatiune atribue ostrovului nostru i poetul i gramaticul Priscian in poema

9 Anon ymi (vulgo Scymni Chii) Orbis Descriplio, 789-796, in Geographi Graeci minores. I, pag. 228.
Dupd cum se vede de aci, Scymnus citz un fragment din scrierea perdut a luT Demetrius din Callatis.
2)Dionysii. Orbis Descriptio, 541-548. Aceia.Y ercire face Conon in naratiunile sale. Commis. Narrat
XVIII, 257-258, la ICiihter, op. cit., pag. 545.
.3) Strabonis. Geographica, VII, 3, cf. Merl, op. cit., pag. 444.
Chrestomathiae ex Strabunis, lib. VII, 19 in Colectiunea Geograph. gr. II, pag. 568.
Pomponii Melae. De Situ Orbis, II, 7.
C. Plinii Secundi. Naturalis Historiae, IV, 26 :;;i 27.
C. lulii Solini. Polyhistor XIX, cf. f.,;i Kidder, op. cit., pag. 546.

www.dacoromanica.ro

310

sa Periegesis, tradusa liber dupa Dionysil, citat mal sus: In partea stanga a PontuluIEuxin i in fata fluviulur Borysthene, se afla o instila, care se numesce Leuce, fiind-ca
hranesce pe ea multe pas6rI albe ca zapada. Se maI spune, c aci sufletele eroilor vestiti
petrec in ticna, frum6sa recompensa a virtuti ').
MaI multe date asupra configuratiuniI insulei Leuce ne d Festu Rufu Avien in poema
sa Descriptio orbis terrae", tradusa dupa opera luI Dionysiti: Daca de aci incepe cine-va
s taie in stanga apa de marmora a Pontuld-Euxin, pe uncle fluviul Borysthenc se arunca
In Mare, va zari de departe culmile Leucet Leuce cu virfurile cele albe, Leuce reedinta.
sufletelor; cad dupa traditie aci petrec sufletele pacTnice ale eroilor, aci wide din causa

golfuld celuI intins, stncile formza peterl gaunse, aci unde stancile se desfac prin
Macinarea pamMtulta i bolta lor scobit Marna, d'asupra. Acestea sunt darurile celor
pio.$Y, cad Jupiter 'T-a scos pe el' din adancurile intunecate, cad virtutea nu cunsce pe
Ercb (Infernul) 2).

Daca autoriI citatI pana aci ai fixat pozitiunea insuleI Lcuce prea la Nord, Ptolometi
Marcie geograf i astronom, in cartea a trcia
imitatoriI stil o pun prea spre
a Geografid sale o admite langa Ormul MoesieI Inferire, impreuna Cu mica Insula Borysthenis: Langa trmul amintit al MoesieT Inferi6re se afl insula Borysthenis i Leuce a
luI Achille 8).

Pe Ptolometi 11 urmeaza intocmaI Tzetzes, poet din secolul XII: ((Langa Ormul pontic
al MoesicI se afla dou insule ; una e insula Leuce a luI Achille, cea de a doua insula
Borysthenes 4).

Jornands in Istoria Golitor, mentionand i insula Leuce, ne spune numat ca se afla

inaintea Istrulul 5).

Intr'un important pasagiii din Laconica, important maI ales din causa multelor informatiunr ce ne da, Pausania ne spunc: La gura IstruluI se afla in Pontul-Euxin o insula,
cu numele Leuce ; periplul eI e de dou6-zecr de stadiI, acoperita t6ta de o padure i plina
de animale s1batice i domestice, avnd un templu 0. o statua. Lconim ne spune, ca a
vzut pe Achille, pe Ajace al luI ilea 0 pe al luI Telamon, ca se erg impreuna cu
ea Elena traesce impreuna cu Achille 2).
Patroclu i Antiloc
Ca 0 Pausania, filosoful Maxim de Tyr a,sza insula Leuce la gura Istrulul: Achille
locuesce in insula din dreptul Istrulut in marea Pontica, templul luI Achille 0 altarele
Achille ; 0 de buna-voie nimenea nu calaioresce acolo, de cat ca sa aduca jertfe ; facnd
sacrificit intra, in templu 7).
In fine spre a termina cu expuncrea cunoscintelor celor vechl in privinta determinarif

posiiunii insuld Leuce, trebue sa maI amintim c generalul lul Adrian, guvernatorul
CapadocieI, la anul 1.34 d. Chr., Arrian, istoric i geograf distins, scriind dupa Menipp
Pergam al caruI periplu e perdut zice in Periplul
: Daca cam din dreptul acesteI
gurI (Psilon) se plutesce drept spre largul Mrli, Cu vntul de Nord, se intalnesce o insula
pe care uniI o numesc insula luI Achille, altil Cursa lur Achille, altiT in fine Leuce, din
causa culoriI sale 2). El decI a6za insula Serpilor inaintea guriI Psilon a Dunarit in loc
s'o fixeze inaintea bratulul Calonstoma.

In resumat, din pa,sagiile de Ora aci, citate din autorI GrecT 0 Romani, s'a putut
vedea ea anticitatea greco-romana n'a avut o ideie clara despre positiunea insulef n6stre
Unif ne spun numat ca se afla in Pontul Euxin, altiI o pun prea la Nord, altif prea la
Prisciani. Periegesis, V. 557-501, cf. Dion ysii. Orb. Descript. citat.
Rufi Festi Acieni. Descriptio Orbis terrae, V. 720-729.
8) Ptolomaei. Geographia III. 10, la Milder op. cit. pag. 546; in charta IX a lucrrii sale, Ptolomeu o
pune inaintea luT Borysthene
I. Tzetzes. Chiliad. XII. Hist. 396 v. 937-940 Cf. Ukert op. cit. pag. 445.
Jornandds. De Gestarum sive Gothorum origine et rebus gestis Cap. V.
8) Pausaniae. Lacon. XIX 11.
Maximi Tirii. Dissertatio XV. 7.
Henry Cholard. Le priple de la Mer Noire par Arrien, pag. 32.

www.dacoromanica.ro

311

Sud, altiI o confund cu mica insula Boryslhene, altiI In fine o asza la giirile DunariI,
fard a-I determina rasa distanta. Adese-orr greelile $i aftmarile unuia se gasesc neindreptate .;;i. necontrolate de altul, care '1 urmcaza. Circuitul insuld, dupa masuratorile exacte
moderne, e de 10 stadiI, dupa Pausania de 20, dupa Philostrat de 30 ;;;i dupa Pliniti de SO.
3.

Traditiune.

Daca scriitoriI citatI in paragraful precedent ne-ati ldsat fragmentare

notite despre acest curios ostrov, legenda intreaga despre Leuce o gasim in Flaviti Arrian
maI sus pomenit, pe care 'I citam In intregime :
De la portul Isiacienilor, la gura Istrulul, numita Psilon sunt 1200 stadiI; Oa acsta
distanta este decArta i fra nume.
Daca, cam din dreptul acesteI gurI se plutesce drept spre largul MariI, cu vntul de
Nord, se intalnesce o insuld, pe care uniI o numesc insula luI Achille, altri Cursa luI Achille,
altif in fine Leuce din causa colorir sale. Se zice, cd Thetis a scos'o din Mare pentru fiul
eI, . i ca Achille o locuesce. in adevOr, ca se i gsesce in ea un templu al luI Achille *i

o statuie de o lucrare vechie. Insula este dearta ; cate-va capre numaI pasc aci, i se
zice cd aceia earl vin ad le aduc jertfd lul Achille. Mai sunt In acest templu i multe alte
dame, fiole, inele, pietre preti6se; t6te aceste lucrurq ail fost oferite luI Achille in semn
.

de recunoscint ; i inscriptiunile, unele in grecesce, altele in latinesce, in tot felul de metre,

sunt laude luI Achille. lar unele sunt i pentru Patroclu ; pentru cd aceia earl doresc a
place WI Achille cinstesc kii pe Patroclu impreund cu Achille. Numer6se pasarl trdesc in
acsta insul, larf (gavia), gainur, liite (mergus) de Mare, nenume'rat de multe. Aceste
pasarI ail grija de templul lur Achille ; in fie-care zi, ditnineata, sbr la Mare, apoI cu
aripele inmuiate in ap, revin repede i stropesc templul; cand este in de ajuns stropit,
ele- atund matura podeala cu aripele lor.
Iac Inca ce se maI povestesce : dintre aceia earl cob6ra pe insuld, unit, venitI
inteadins, aduc pe corabir victime, pe care parte le jertfesc, iar parte le lash. libere pentru
Achille ; altit de un num6r 6re-care, vin impinsI de furtuna ; *i acestia imprumula de la
insuI zeul o victim, intrebandu-1, in privinta victimeI, daca nu e mat tine s;i mat folositor

de a-I oferi pe aceia, pe care eI Ini$Y dupd chibzuinta lor V-ati ales-o, pe cand pascea,
k;i pentru care depun in acela.,,; timp pretul ce li se pare lor potrivit. Daca oracolul refuza
(cad se afla i oracole in acest templu), el' adaoga ceva la pret ; i daca refuza inca, er

maI adaoga ; cand oracolul primesce, el sci atuncr ca pretul e de ajuns. laca atuncl
victima stand de voia el i nu maI fuge. $i ast-fel multi banl sunt druitl erouluI drept
pret al victimilor.
Se mat' zice, ca Achille se area in vis celor ce se cobra pe insula, cd el se arata
In Mare, cand cine-va se apropie de insula i ca le arata care este partea cea mar build
pentru debarcat.
((Unit' mal zic, cd Achille li se arata cand sunt de pazd, pe catart sail pe varful antenel,
tot a.5a ca i Dioscurir, cu deosebire numaL cd Achille mai putin de cat Dioscuri, cd acestia

stint vizibilI i mantuesc prin aratarea lor in ori-ce loc s'ar naviga, pe cand Achille nu
se arata de cat celor earl se apropie de insula. Se maY zice, ca .$i Patroclu li s'a aratat
In vis. Cele ce le spunem despre insula luI Achille, le-am auzit de la 6menil earl ail fost
pe insuld, sail care i ei le-a auzit de la altil; .$i mie mi se pare ca nu sunt vrednice de
crezut. CdcI eil sunt convins, c Achille a fost un eroti ca nimenI altul judecand dupa
nobleta si frumusetea luY, dup taria-I sufletscd, dui-A mrtea-I prea timpurie, dupa cum
a fost cantat de Homer, si dupa firea amorsa $i prietensa, care l'a facut &I-a doreasca
mrtea, dupa ce-I a perdut ').
Dinteacest citat al luI Arrian, confirmat i de alte marturiY ad use maI sus, se vede care era
mitul despre origina Insuld $erpilor $i care era traditiunea ce in anticitate se lega de numele acestuI ostrov. Neptun, puternicul zed al apelor, ar fi scos la rugaciunele ThetideI, din
valurile spumegande ale Mara, pentru flul eI, insula, creia 'I s'a dat numele de EUrii, alba 2).
I) II. Cholartl. op. Cit. pag. 32-34.
2) In anticitate purtan acela nume, dat dupd colerea alba, mai mulle alle localitiiti, dintre care enu-

www.dacoromanica.ro

312

Voia anume Thetis, ca flul s'ti sca,pkidu-se odat de bite mizeriile lumer acesteia,
petreaca dupg, m6rte vecInicia in linite
ticra, in indepartatele regiunr ale Norduld. Pe lnga numele de Leuce, mar purta In vechime ostrovul nostru numele de: Insula
Achille, Achillea i Macaron (insula fericitilor la Plini, in al card text, probabil, era

scris cu caractere grecetY: Mxxipcov).

Cele d'intar trer numirr le are insula evident dupa stapanul er, Achille, care Impreuna
Cu sufletele fericitilor eror Patroclu, Ajace, Antiloc, eta., in loe sa petrca in campifle
elisee, traesc in mijlocul celer maI periculse Mari. De unde insa, numele de Asnxt, alba?
Cestiunea n'a fost deslegata In antichitate i nedeslegata r6mane 0 in present. Cu t6te

acestea nu este fara interes sa se cunsca diteritele parerr In acsta privint. Unir o numesc alba din causa spumelor ce formza. valurile isbindu-se de stncile el, de aceia Lycophron in pasagiul citat o numesce paXiiptio"actv arEkov, stanch acoperita de spume; al(ir din

causa colorir albe, dupa cum ne spune Arrian; altir din causa Ormurilor e albr, dupa
cum se vede In Euripide in cele dou6 pasagir, despre care s'a vorbit mar sus, 0 dupa
cum resulta 0 din Avien, Leuce cana jugum; altir din causa nenum6ratelor pasarr, care
'1 acoper termiI, (NO, cum resulta din pasagiul tradus din Euripide, uncle marele tragic
o numesce 7roXu6pvtOos; altir in fine, 0 acestia sunt col' modera din causa constructiunilor
de marmora alba, a caror urme se vad nc i asta-zI pe insula.
Populatiunea de odini6ra, a Leucer se compunca din pasr i animale; despre ;ierpr,
cel vechr nu pomenesc nimic. Dintre cele trer felurr de pasarl mar traesc i asta-zr, dupa
mil de ad, mime larir ce l albr frumo0'. Si intocmar, dupa cum la Hiperborer, amor6sele lebede scoborandu-se in stolurr din muntir Ripher i sburnd imprejurul templuld
luI Apollone,i1 maturaa cu aripele lor, tot ast-fel pasrile Leucer, dupa ce isr muiati pende
in undele Warn', &Ind ocol templulur 11 stropiati i 11 m6.turail. Nu indrasneail insa sa
shire pe de-a-supra sanctuaruld eroulur. Naturalistul Plini ne spune 61: in Beotia pre-

pelitele nu pot sa sbre peste hotarele tarir 0 in Pont, nicl o pasare peste templul cel

sacru din insula, in care este ingropat Achille ').

Pentru caprele aduse Id Achille jertfa. sai daruite 0 liberate, pamntul Leucer putea
oferi destula pl0une. Ca acestea sai alt-fel de animale a trait mal mult timp, sail chiar
ail fost cultivate pe insula, resulta din faptul, ea s'ail gasit urme de staule, niscc construe-

tiva despre care se va vorbi mar jos.

Nu putem sci in afara de caprele lui Arrian ce fel de animale salbatice sail domestice vor mal fi fost pe insula, spune Pausania 2). in afara de acest calator i geograf,
nimenca nu ne vorbesce, niel despre ulmir i plopir, mezatr pe rind In jurul templula
despre care ne spune Philostrat: in insula cresc i arborl, plopr si ulmr, etc. 3) dupa
cum se intAmpla, carI sunt imprejurul templuld i cresc in .0r. 4)
in insula, Achille avea un templu. Multi scriitorr, chiar dintre co.( citatI Ora aci,
ne spun ea Pelidul ar fi inmormantat in Leuce si Martianus Capella confundAnd Leuce
cu Borysthenis, comite o Indoita er6re, punOnd In acsta din urma ;nor/natal id Achille;
In realitate Insa se scie, c eroul lur IIomer a fost ingropat pe tOrmul Troader.
Insula i viaja de pe insula o aflam amanuntit descrisa in opera dilata a lur Philom'ram aci cAte-va, dup, Haler op. cit. pag. 723: 0 peninsula in Acarnania, numit. Leucas, Leuce vis-a-vis
de Cydonia din Creta ; altit Leuce lngd. promontoriul Hanum, tot din Creta ; Albion, vechiul nume al
AnglieI; cincI insule hIngit Lesbos, fle-care avncl numele de Leuce; o insur putin deprtat. de Ormul
Arabiel; alta lng frmul LybieI i maI multe in aceiaI parte; trmI de mare : Laodicea, ora al SirieL
; Ormul de 'ALTA' Halicarnas; dou localitati, unul pe t ermul Lybiei, altul pe al Proodinier, .1 iunil
pontideI, etc; promontoriul Acarnaniel, Leucas ; altul in Bosibrul Tracic; alt promontoriti in Eubea, altul in
Lybia, etc.; muntiI albI al CreteI ; oraul Alba Longa, Leuce, ora in Ionia, anal in Smirna, Aow1 2ovr4i, ora
grecesc in Propontida Anvil v.eup.71, ora in Arabia, etc.

') Plinii. Naturae Historiae X. 41.

Pausaniae loc. cit. pag. 401.
Tek

iv ILMvz.

Heroica. pag. 244.

www.dacoromanica.ro

313

strat. Vom urmari acest scriitor traducndu-1, si pe alocurea resumandu-1: ((Cu tte
amorul are locuinta in eta, zice Philostrat, i de aceca poetir canta amorul, totusI
unul pe altul, unul fiind la
Achille i Elena inaintea tuturora, nevrdndu-se
iubit Cu infocare. Fiind destinaff sa IraTroia, cel-Palt in Egipt, din audite numaY
iasca irnpreun i, in jurul TroieY, ne-existand niel o insula potrivita, Thetis se ruga de
Neptun sa sc6la din Mare vre-o insul pentru fiul eY. Stpanul Marff o asculta i indreptandu-sI privirile pe intinsul PontuluY i negasind nicI o insula a scos din valurile
Marir insula Leuce, pentru Achille si Elena de locuit, pentru corabierl insa, ca loe de
rctragere.
Neptun -- continua Philostrat maY departe creia insula Leuce din materialul adus
din Scitia F,4 depus pe fundul Wadi' de riurile Thermodonte, Borysthene i Istru. Aci se
vklura si se imbratisara, maY intaiil Achille si Elena, ad venira la nunta lor insusI Ncptun si Amphitrite, tte Nereidele, Furiile i DemoniY, totY caff se aflat in Pont si Maw-

tida . . 6menilor, care se apropie de trm, insula li se pare sfnta, cad ea este un
liman ospitalier al navelor.
De alt-fel nimenea nu pte sa-s1 faca aci locuinta, nicY GrecY si nicY BarbarY. lar
.

eel' earl' vor fi debarcat in insula, dupa sacrificit, trebue sa plece la apusul sreluI i s,
nu inopteze aci, lar daca un Writ contrariil iY opresce de a pluti pe Mare, sa se repau-

seze in golf pe corabil. Seara se zice ea Achille si Elena se ospateaza impreura si's
canla cantece unul altuia, celebrand chiar si pe Homer. CM Achille se falesce cli muza

Calliope 'i-a dat Jur darul poesid.

Philostrat laudnd cantecele luY Achille, ne citeaza urmatrele:
Tu renume, care de-alungul nenumOratelor uncle, locuescY t6rmuriI marcluY Pont,
lira te canta Cu mainile mele: Canta-mY pe divul Homer, gloria 6menilor, gloria necazurilor mele, din causa cdruia n'am murit, din causa caruia Patroclu al met traesce, din
causa caruia iubitul met Ajace este de-o-potriva cu zeiY, din causa caruia cele invinse
celebrate sunt laudate, din causa caruia n'a perit Troia 9.
Apol Philostrat continua,:

Cam ast-fel ere' cantecele; melodia lor insa, admirabila divina. i asa de puternic strabatea peste valurile MariY, in cat calatoriY in loc de admiratiune erati coprinsI
de un sentiment de gr6za. CeI earl' ail fost purtatI spre acesta insula, spun ea at audit
frematul cailor i sgomotul armelor i strigatul de rOsboit. lar daca, o corabic, mama
miaza-zi a insuler, apare la
spre Leuce, cauta sa ancoreze in partea de miaza-npte
pupa Achille, aratandu-le in ce parte sa carmesca luntrea.
Si multY dintre ceY earl' s'at intors din Leuce ne spun, ca indata ce ail zarit insula
indata ce s'atl abatut din nemarginita Mare, se imbratisaza maul pe altul si de bucurie
vars," lacrimI. Dupa ce ail salutat i atl debarcat in insula, se indrpta spre, templul luY
Achille, ca sa-I aduca rugaciunY i sacrificiI, iar animalul pentru jertfa vine de 'mina voe
si se asza inaintea altarulub.
Am putut vedea din cele de pn aci, ca stapanul insulel era Achille, care impreuna
insotitI de eroiY
cu sosia sa, frumsa Elena Achille era al cincilea barbat al acesteia
Patroclu, cci dol. Ajax .si de Antiloc, isY duceati viata dupa mrte in linistesi fericire.
Locuitorr nu se aflati in Leuce, dupa marturisirea tuturor scriitorilor chaff. De aci
insa nu resulta, dupa cum crede Khler, c insula era desarta de preoff, care ingrijail
templul, vitele de jertfa si in fine tesaurul crould.
Cu tte ea nicI unni muritor nu-I era permis s petrca n6ptea pe insula, totusY, ne
spune ea Achille, contrar obiceiurilor altor zeY, era prevenitor i ospitalier. 13un6,-vointa
s,4 ospitalitatea lui se p6te vedea din urmat6rele douLl povestirY, ce ne-ati procurat Maxim
din Tyr si Philostrat in operile lor citate: Un vizitator al Leucer, obosit de drum, adormi
far6, voe si-1 apuca n6ptea pe insula. Achille Il vlu, Il destepta si-1 duse in palatul s(41,
Philostrali op. cit. pag. 250.
40

71890

www.dacoromanica.ro

314

uncle in presenta Theticlel 5i a altor zeittY, Il ospdtd, oferindu-T mncarT alese i, in vreme
ce Patroclu 11 vitirsa vin, Achille insu5i Ii canta cu lira ').

Un neguttor, care venea des pe la Leuce, si pe care Achille il primea tot-d'auna

Cu bund-vointd, odath a fost insdrcinat, se zice, de stpanul insulei sd-T aducd din I1i, o
tandr fata troian, pe care 1-o indicase. Streinul mirandu-se Il intreb : Ce trebuintd
poti avea de acst, sclav din Troia ? Fiind-c e din familia lui Hector, rnspunse Achille,
si odrasld din sangele luT Dardan 5i Priam. Negutdtorul creOnd, ea, Achille e impins de
amor pentru tnra fatd, II indeplini cererea si se intewse dup, c.t-va timp cu juna troiang.

Eroului ii pdru bine de acsta, IY multumi i IT ordond s, o tin in corabie, probabil,

dup cum credea negutdtorul, fiind-c era cu desAvar5ire interzis ori-cdrer femei sd calce
pe insuld. Sera Achille invitd pe strein in incinta templuliff, ca s, se ospteze impreund
Cu el Si Cu Elena. Negutdtorul sosi la ora hotarit, maned, 5i in urm primind o insemnat sumd de banT, Achille 11 declar, tot de odatd i pentru tot-d'auna 6spe al s, asi-

gurandu-1, c va face bune afaceri cu negotul ce-1 Ora 5i GI va avea o bund cdldtorie
pe Mare.
Mild sosi ziva, Achille II zise: Heed acum,

darurile i lasa-mi pe fOrm feciewa

troiand. Abia se departa, de un staditi, cand negutititorul si matelotri auOird vaetele
strigdtele ingrozit6re ale nefericitei, pe care Achille o sfa5ia inteo mie de bucti 2).
Tot Philostrat ne-a mal pstrat incd o interesant povestire despre insula Leuce :
Fiicele lui Marte, rtisboinicele Amaz6ne etimologia, Philostrat o reduce la a 5i
v.a6 = fdr mamele'si-ail gdsit sfar5itul lor in lupta cu Achille pe insula .5erpilor. Dar
sh urmrim pe autorul Heroicei :
Ni5te negutalorr 5i constructorr de cordbff ati fost aruncatr de o furtund pe tnrmuriT
tinutuluT Amazelnelor, dintre Phasis .5i Thermodonte. Prin5T de ele, furii, aruncati in lanpentru ca sa Nth' fl du5T apoi i vndutr Scitilor antropofagT. Pe una dintre Amazeme coprinOnd'o mila de frumusetea until tnnr prisonier, .5i din acsta nsc'endu-se
apoi o dragoste, se ruga cu stdruintd de regina, soru-sa, ca streinii &I, nu fie vOndutl.
Deslantuitr
petrecemd impreund cu Amaz6nele, el incepurd s, invete limba acestor
femel. in povestirile lor vorbindu-le despre furtunele de pe Marc, veni odatd vorba
despre bogtiile templului (luT Achille), de care nu erati departe in cdltoria lor. AuOind
ac6sta, Amaz6nele se bucurard, c, ail pus mana pe nisce elmenT earl sciati sd plutscd 5i
s fug, i cordbii. Ace5ti brbati construird din pddurile ce le oferiati un b-.1gat material,
nave potrivite pentru a le transporta cu can' lor cu tot, c6.cT Amazemele se deciser acum
s invingd, pe Achille inteo luptd equestr (pe jos, Arnaz6nele erati simple femeT). Dupd
ce invntar, atuncl maT intain, arta navigatiuniT, imbarcandu-se la gura ThermodonteluT
pe cinci-zed de cordbiT, ajunser la Templul luT Achille, oprindu-se in Mare la o distantA de 2000 pa5i.

((De ad poruncir prisonierilor lor sa taie arboril ce impodobiati de jur imprejur

templul. Securile insb." se intorceati in spre capetele i gaturile tdetorilor .5i in scurt timp
toti cklurd morti langd arbort Amaz6nele strigand, se repe(lird cu furie asupra templului.
Achille ins, crunt i amenintdtor, in tocmal ca odini6r inaintea Scamandrului 5i a IliuluT,

uitandu-se spre epele ce le purtati, le ingrozi mai tare de cat ca s, le pad conduce cu
frinele. Scuturandu-se le trantesc jos, le mica cu copitele, ca nisce lei turball le sfa5ie,
le sfdramil pepturile i le smulg bratele, pe care le mnancd. Satule de carne omenscd,
pline de sange i nebune, alergati pe insuld.
Oprindu-se pe un promontoriti, uitandu-se la intinsul Marir i socotindu-1 o vast
cam*, se aruncd in Mare. Apoi navele Arnazelnelor isbindu-se intre ele in urma uneT
grznice furtuni se cufundard i se inecara una cate una. Multe din cele naufragiate furd
aruncate spre templu i elmenii pe jumetate vii fiind impra5tiati pe insul, Achille facu o
') Maxim din Tyr. Diss. XV, pag. 173, la Kidder, op. cit.
2) Phdostrati, op. cit., pag. 254-257.

www.dacoromanica.ro

315

purificatiune atrgnd apele Point]lut care tree6nd peste ostrovul s60, Il lasara nepatat
purificat i).

Ospitalitatca lur Achille se OW vedea si din imprejurarea, ea adese-orr venia0 in

insula rnenT, earl' s viziteze anticitatile ;;i ofrandele aduse eroulut Ammian Marcollin in
pasagiul citat mal sus ne spune: visis antiquitatis vestigiis, temploque et donariis eidem
heroi consecratis.

Intre 6spetil lul Achille se mentionza eroul tesalian Protesilati, care i traia vecinicia In Chersonesul Tracic si de unde adese-orr vizita pe Achille in Leuce. Tot in acsta
insula Leonym, generalul Crotoniatilor, vizitnd inteuna din zile pe Achille, intalni si pc
Elena, care Il insarcina s spuie luY Stesichor, ca daca vocsce sa-s1 redobndeasca vederea
sa compuna o palinodie.
Nu arare-orl si Achille i parasea insula, fie ca sa faca exercitiT in Cursa sa, fie ca
sa ia parte in rsbiele ce le purtati Grecit
4. Templul lid Achille Ei urme de constructiuni gdsite pe insuld. Descoperirile intmplatre

sApaturile intentionate, facute in secolul trecut de catre Rusr in Insula .5erpilor, a dat
la lumina resultate neasteptate i in acelas timp de o mare importanta. Traditiunea antica
despre insula celebra, 7C0k0610011.0q Si ELETM ?aim clo vos, dupa cum spun col vecht in fata mar-

turiilor moderne, se pare asta-zI a fi fost adevOrata.

In anul 1823, capitanul Kritzky, din ordinul amiralului Grieg, comandantul suprem
al tloteI rusescI pe Marea-Ngra, cercetand Cu de-amdnuntul Insula Scrpilor a dat de
urmele vestituld templu al lul Achille. Notitele ce si le-a cules si insernnat cu acsta ocaziune, precum i planul insuld 'ha impartasit Kritzky archeologuluY Khler, care la randul
sti le publica in Mm. de l'Acad. de Petersb. Tom. X pag. 351 anul 1825.
Templul are o intindere extra-ordinar de mare dovada, pte, de marea veneratiune
ce o datoriati GreciI erould lor national.
Forma lui este pg,trata. F'ie-care latura are o lungime nu maI mica de cat 29m,87.
Un zid de la Nord spre Sud imparte templul in doua partI egale, dintre care jurnatatea
vestica e din noti impartita in trel partY, iarasI intre sine egale i insemnate pe hartil cu
litera g. Corpul principal, adeca jumatatea rAsariteana a templuluY are in partea sudica
inca un despg,rtmnt (m) si asemenea celor-l'alte trel despre vest.
Cele treI despartaminte (g. g. g.) art o lungime socotindu-se si grosimea zidurilor
de 14m,93, pe o lrgime de 11'11,93 Despartam6ntul in, are o lungime numaI cu un metru
maY mare, ca cele-l'alte trel, lar largimea este aceiast

Capitanul Kritzky a vklut in unele prti urmele zidurilor inalte de 36 c. m. peste

pamnt, in alte locurt de-abia sati de loe, nu se puteati distinge de suprafata terenulul').
In partea rashriteana a templulut in partea principala, se afla sanctuarul cu statuia lul
Achille. Templul avea o positiune rasariteana, dup cum resulta din notita luI Philostrat:
templul este indreptat spre Maeotida3) si dui-A cum result din urmele ce s'ati 0:sit. Evident insa, ea asta-zY n'avern nicI o siguranta in acesta privintA i numal banuielt Este
frte probabila presupunerea luI Khler, ea dispositiunea antic a templulul a fost modificata in timpul atAtor mil' de ant S'ar fi putut chiar ca in antichitate, adoratoril lul Achille
vNndu-I templul in arapanare sal fi reconstruit, aclAogAndu-i pte elemente nou; s'ar
fi putut de asemenea, ca in cursul evuluI mediO, cultul erouluI Grecilor, cd(,16nd in de-

suctudine prin introducerea crestinismulut sa se fi facut 6re-care modificarr noua. Cacl

cine p6te sti, ce fel de 6menl isI vor fi gasit refugiul in cursul vremilor in acsta insula
retrasa. In orI-ce cas nu este inadmisibila parerea, ca planul dat aci, dupa indicatiunile
1) Philostrati, op. cit., pag. 258-266. El tie spune tot de data, ca acsta nenorocit, expeditiune s'ar fi
intemnplat la anul 168 dupti. Christos.

') Pe hartit, liniile grOse indic zidurile pe care le-a vNut Kritzky, iar cele puntate, zidurile presupuse. Cu literile d 0 e s'ati insemnat cele dou6 puturI, cu x cisterna din incinta templului i cu z, stAncile
ce par a fi provenit in Mare din ntiruirea de pe insult".
8) Philostrali op. cit. pag. 244.

www.dacoromanica.ro

316

lul Kritzky de la inceputul vculuI trecut, ar putea s nu ae intocmal planul templulu

erouluT national al Grecilor, de pe timpul indepartateY cucerirr a Troia
Templul si constructiunile LeuceI se reduc, pc cat se pare, la architectura primitiva
a Grecilor, la una din epocile architectureI numite Ciclopeene. Acsta se constata din zidurile formate din blocurl mar de piatra prea putin cioplite si din lipsa cimentulut Petrele
sunt calcare si de obiceiti de colre alba. Peste tot, templul seamana f6rte mult in privinta
constructiund cu templele ciclopeene, ce in. mare num6r se gasesc In Thracia Tesalia.
Templul lur Achille impunator prin grandiositate, trebuia in acelas timp s, fle si o opera
de arta; de sigur in dosul acestuI falnic monument, In opistodom, vor ma fi fost si camere
reservate pentru oracol, pentru aurul, argintul si ofrandele erouluT, pentru preotir i paznicir insulet Templul era bogat impodobit cu marmor alba, dovada resturile ce s'ail descoperit in timpurile noastre.
In afara de urmele templulu, pe care ins in anul 1841, nu le-a ma putut recun6sce
inv6tatul archeolog rus Murzachevict trimes de Societatea de Istorie i AntiquitAtT din
Odessa, ca sit fad, cercetrI, se ma pot vedea pe insul i urmele unor constructiunr, earl,
sub raportul materialulut nu se deosebesc intru nimic de cele ale templulul. Sc vede di,
origina lor este aceIast
In dosul templulu, in partca despre apus a insuld si de-a lungul trmulu, se p6te
bine distinge mnc i astaT urmele a dou zidurt putin rasarite din pamnt si notate pe

hart, cu literile a a si b b. Aceste zidurt dup opiniunea lul Kritzliy, ar fi fost construite
pentru a impedica nruirea de pe insula, acsta fiind inclinar in partca apusan a sa ;
dupa prerea lu Khler ins, pentru a preveni atacurile dusmanilor, care ar fi cutat
navalsc in ostrovul lul Achille si s garanteze in acelas timp cele dou edificir ce serviati spre a inchide vitele spre a pastra bucatele aduse de caltorI lur Achille pentru
jertfa, preotilor i paznicilor pentru intretinere.
De prerea luI Khler este si Murzachevicl, care in anul 1841 a putut inca vedca
urmele acestor zidirl. liandul al treilea de pietre, din coltul. N.-Estic al insulel si insemnat
In harta cu literele c c, nu se stie inch' ce destinatiune avea.
Pe MO, urmele templulu si ale zidariilor de maI sus, s'at mar gasit i desgropat
In jurul sanctuarului, si pe ic-colea pe insula, multe si interesante resturY antice. Dar e
de regretat, ca nicT cel putin solitara Leuce, din mijlocul Marit n'a putut rmilnea neatins de mainile distrugatre ale ignorantilor veaculuI trecut, cart tot in numele stiintet
ridicand un far pentru orientarea vaprelor, ati prapdit totul.
De ceia ce nu s'ati atins cci vechr, din causa veneratiunir pentru Achille, de ccia
ce nu s'ati atins ceI din evul de mijloc si modern, din causa temeriI de serpI, pc care II
credeati veninosI, de acestea s'ati atins tocmaY, lucru curios, contimporanif nostril. AceI
pentru care fiul Thetidel nu ma aprea sfant i insula luT sacra., vaporul bazat pe resultatele stiinteY asigurndu-I impotriva furier luI Neptun; ace pentru earl' serpfi cer negril,
In urma resultatelor stiintel zoologice, nu mal apareati veninosI i vatamatort aceia tocmar,
netinnd sma de trecutul insuleY, ati sfrimat i nimicit aprpe t6te resturile falniculuT
monument. Constructori faruluI din 1837, in loc sh-si piar0 vremea i sa se obossca cu
transportarea pietrclor de la trmul insulei, aI gasit mal' avantagios sa desgrpe temeliile
vec,hiulur templu. De acea in 1841, MurzachevicI n'a maY gasit bazele templuluI, ci numaI
sfarimaturI de piatra ascazte in stnginl cubict Acest vandalism a facut, ca s nu maY avem
asta-zt de cat numa cate-va bucatt earl' s ne graiasca de minunatul monument al LeuceI.
Iat-le :

In anul 1828 s'ati descoperit numer6se fragmente de marmora si de piatra calcara,

bucatI (Mite() cornice frumos si cu Ingrijire lucrar. Dar deja inainte de acest data, la
1814, dup cum ne spune Khler in memori$ de la 1825, capitanul uncI corabil italiene
a luat din Insuia Serpilor les morceaux les plus considerables et un chapiteau de colonne
aussi en marbre blanc.')
') Murzachevic, In Zapiski. Vol. II pag. 414.

www.dacoromanica.ro

317

In anul 1839, dup decisiunea guvernatoruluY militar din Basarabia, P. I. Teodorov,

invtatul P. V. Soloview, corespondent al SocietatiT de Istorie i Archeologie din Odessa,
facsnd cercetliii in insul, a gsit multe urme vechY, blocurY de marmora, intre care o
bucat de piatr cu inscriptie, cAte-va buclr de cornice, monede i alte obiecte mrunte.
Anul urmtor, Sideri, un comerciant din Ismail, aduse din Insula Serpilor, cate-va
table de marmor i diferite mruntisurf.
In anul 1841, MurzachevicY, de la care sunt imprumutate aceste date, fcnd cercetrr
amnuntite, a aflat cate-va bucatI de marmor, de piatra calcar a1bL intocmaY ca $i marmora, o inscriptie cu cte-va litere, earl nu ne pot da nicI-o frazd, monede i obiecte micl.
inscriptiunl s'ati gsit trel, dintre care dou se pstreaz in Odessa i una in muz6u1
nostru din BucurescI
Pe 'ADO aceste treY inscriptiunY,
mal gsit pe insul si se afl astazI in inuzeul
din Odessa urmt6rele resturl antice:
Un fragment dintr'un vas frumos, lucrat de Epictet, fiul luI Ikosthenos.
Alturl cu acest fragment s'a mai' descoperit o statu micd de lut, reprezentdnd un
copila.s $i cAteva jucril tot de lut.

MaY multe inele de fler si cate-va de bronz, dovedesc o lucrare ordinar. in inele
a fost puse pietre fr pret $i chiar sticle colorate, av6nd pe ele representate in relief
zeitatI ca : Serapis, Jupiter, Diana, Pallas, Apolon, Marte, Mercur, Hygia, Victoria, etc., sal
eliiar animale, ea de pild, lel, Tepurl, taurI, cAjnY, pas6rI, etc.
maY descoperit pe lng6 acestea indi 6 ar.sice, miei statuete representdnd 6menI,
un cocos, cuie de fier si de bronz, petricele colorate pentru colier, agrafe, ace Cu
un olan semi-rotund de pe acoperiul templuld, o amfora i opt vase de diferite mrimI,
t6te de o lucrare ordinar 1)

T6te obiectele ail fost aduse in insul, probabil in timpul cand templul luI Achille
era in splenclre.
Cercerile petn la anul 1850 ati descoperit o multime de monede, peste 2000, dintre

care vre-o 600 putnd fi curtite de rugin, a fost citite 2) Ele el fost publicate de N.
Murzachevic18) i sunt din:
Megara Sicilier
Tyras
Callatis
Dionysopolis
Istros
Markianopolis
Nicopolis
Tomis
A n chial

Byzantiu
Adrianopolis

2
5

5
3
3
G

2
29
3
5
1

Heraclea din Bithinia

Mesembria

Nicea
Odessus

Ferae
Pylos
Amastris
Nicomedia

Tios
Adram ythium
Lampsac
Abydos

Efes

Heraclea din Ionia

Insula Chios
Prusia

Cyzic

Apollonia din Caria

Patara
Perga
Lisimac
Roemetalches (rege Odris) .
Inismeus (regele Callipizilor)

5 Chanitus

2
1

1
1

1
1

2
1

Ilios

2
2

Kesmagaku

') Murzachevict op. cit. pag. 415.

2) Cele mai vechi a fost descrise de Mionnet in Description des mdailles antiques greques et romaines,
de Blaraniberg in Choix de medaittes antiques d'Olbiopotis
Murzakevici. Zapiski, vol. III. fasc. 2 an. 1853.

www.dacoromanica.ro

318

Pe lngA aceste monede grecestr, romane i callipidice (callipizir se nscur, din

mar gsit inc
amestecul Elenilor cu Scitir i Traen' In apropierea orasulur Olbios),
cate-va ttare, turcescr i polone.
In resumat, descoperirile, ce s'al fcut in veacul trecut in Insula Serpilor, descoperirr in urma unor sapaturr in prip si p6te nu prea sistematice, a dat la lumin un material anticaric frte bogat. Cnd acest material, gsit aprelpe la suprafata pmntulur
compartim Cu cel deslala in alte locurr, de pild cu cel de la Tropaeum Trajani din Dobrogia, trebuie s ne uimescA marea diferinth. Dou6 mil' de monede in Insula Serpilor
de-abia cate-va inteun oras Intreg l E frte probabil, prerea ce o anunt Khler, c, In
Insula Serpilor n'ab' fost stabilimente permanente sali de o lungd duratd. De alt-fel niel
solul expus din tte prtile intemperiilor, nu era suficient ca s produa, destul hran
pentru familir. Dach Insula Serpilor ar fi devenit o locuint permanentA, de sigur s'ar fi
distrus Cu totul urmele antice, ca d. ex: vase, statuete, etc., si de bun serm marea
cantitate de monede greco-romane, ar fi disprut prin cultivarea prn(ntulur. Teama de
Achille odinir, frica de erpl' mar apor si srcia impreunatA cu nesiguranta In totdeauna, a Impedecat pe 6menil s se stabilsc cu locuintele In solitara insul.
In fine, inainte de a termina aceste notite asupra insuler Serpillor, s, mar adogam
inca cte-va cuvinte asupra istoricului er. Cu treccrea vremer i Cu introducerea cre;Cnismulur prerind traditia despre Achille, a prerit
traditia despre Leuce. E adevrat, eh
In secolul X, Anonymul Ravennat amintesce de insula lur Achille de la Dunre; acst
cunoscint o are ins de la scriitorir clasicY, iar niel de cum din traditiunea timpulur s. ')
in evul medid, Insula Serpilor prt mar multe numirr, care de care mar arbitrare.
Se spune ca ea s'a numit Selina sal Carearia, probabil Chazaria, numire luatA de la nmul
Chazarilor, carr ati stpnit-o, sati !sola Ros a, adec rus, sari Nisi safi Rubra s;;i Rabea.

In harta lur Fredutius de Ancona din secolul al XV-lea, insula Leuce o gsim numit Fidonixi, vorb5, corupt din Phidonisi sati Fidonisi din v(5.fLq
sali cu numele turcesc Ilan Adassi. 2)

Insula Serpilor,

La anul 1856, Insula Serpilor devine proprietate turcsca, iar la 12 Aprilie 1879 e
ocupat de Romnr, fiind ministru de r6sboiri, Dabija.

') Anonym. Rayen. VI. C. 19 in KiViler op. cit. p. 007.

I) Pe la anul 1740, un Ore-care Hasan, cdpitanul unei coritba otomane, fu insrcinat cu o misiune in
Crimea. La infrcere fu aruncat de o tempest pe OrmiT insulel $erpilor, unde corabia este sfitritinalit. El
impreund cu altI 24 fi construesc ad din sfdrAmitturile cortibiei o colib i petrecur mal mult de un an,
disputand viata Cu elementele naturii cu nisce pe*tI marI ce le serviatl de nutriment. Numrul lor se
de companiona lor. EI ati fosl, sciipati de o corabie ce trecea din
reduse la patru; ceI
fost
intdmplare pe ap'rpe. Adui in Constantinopol, Hasan 1I ardta semnele ce le avea pe corp, dinteo luptit
pe care o avusese cu un requin de 900 ocale. ( Hammer. Histoire de l'Empire-Ottoman. Vol.
spunea el
XV. p. 49-50).

www.dacoromanica.ro

CARTEA III-A

GEOGRAFIA POLITICA

www.dacoromanica.ro

A
CAPITOLUL I

ETNOGRRFIR
Cu gre" s'ar putea numi poporul aborigen al Dobrogig, care din negura vremurilor
a fost drumul navaliril pop6relor barbare zice C. Allard i).
Din secolul al V-lea inaintea eril n6stre ca sa nu impingem cercetarile in Intunerieul timpurilor preistorice de la Dariil Hystaspe, pana in a doua jumatate a veaculul
al XIX-lea, Dobrogia a fost cutreieratii nu maY putin de 10 nmurY de popre ; unele venile
pe ad cu dor de cucerire, allele cu ider de stabilire 0 in timpri din urma ca colonizatort
Ma avem pe GetY, in mijlocul carora, ca oazele Inteun deert, erati smanale colonir
de Greg; apoI RomaniI, peste care venira Gotil, HuniI, Peceneghii 0 maY in urma Bulgarit

In fine TurciI, iar acum in urma Tatarff 0 CazaciI, sunt atatea pop6re, despre care
istoria ne spune, ca s'ati a5ezat maY mult sati mal" putin vremelnic pe acest petie de forma
quasi-peninsulara, dintre Marea Neagra 0 cotul DurariI in jos de Silistra.

I. Etnografia vechid.
Sunt pomenitY pentru prima ra de Herodot3) 0 locuiati In partea de Nord
a Balcanilor (Hoemus), pana catre gurile DunariI. Ad II gasesce Da,riti, la anul 513 a. Chr.
In expeditiunea sa contra Scythilor.
Acest popor era Impartit In mal" multe triburY, care n'avea Intre dOnsele nicI o
demarcare etniea 0 av6nd fie-care cate un ef al s.
I. Getif.

De a-lungul cstelor Mad( erati tn0rate coloniile comerciale greceti, la Callatis

(Mangalia), Tomis (Constanta) 0 Istropolis (Kasapkig).

Asupra origineI Getilor se va vorbi pe larg la capitolul IstorieY; voitl spune numaI
c,a Herodot II numesce poporul cel maY curagios din triburile thracice 0 ca era gata a
muri in lupte.
Caracterul r"sboinie al Getilor se datoria credintelor lor religise : ca dupa m6rte
vor trai o a doua viata ma fericita 3).
Oviditi, care a trait 8 anI intre din0Y, ni-Y arata aspri, neumani, albateci, me cruli
de rat ori-ce popor din lume, mast' in tot-de-una pornifi spre galceava 0 vrsare de sange,
fac6ndull singurI dreptate cu cutitul; pe care il purtati nelipsit de la brill
Necontenit navalind 0 jefuind orwle pontice, colonir grece0I, care de frica ion erati
inconjurate cu zid 0 cu portile inchise.
') i a mission mdicale dans la Dobroudja p. 17.
Cartea IV. Cap. 03-96.
Pomponift Mrla II, 2, 3 si totl scriitoriI vechI.
71890

41

www.dacoromanica.ro

322

Mandria lor se dovedesce din spusele luI Herodot, ca asvArliati maniosI cu sget1
contra fulgerelor i trasnetelor ; cum si din r6spunsu1 ce'l dal] lul Alexandru cel mare
((ea, nu se tem de cat numal de cer 1).
Aveatl inca obiceiul de a se tatua, de a se ucide, de a ingropa impreuna cu barbatul
mort pe femeia ce-I fusese maI favorit 3), de a sacrifica pe unul dintre dinsir zeulur Zamolxis 3), si alte obiceiurr feroce isvorite din credintele lor religi6se.

Getil se ocupatt cu agricultura si cu crescerea vitelor, dar mar ales a cailor, care
erati de mare insemnatate la acest popor eminamente calare.
Casele lor afara de TroglodytY carr traiati in pesterI ) era!) facute din gard, lipite
Cu parn6nt i acoperite Cu trestie; ele erail departate una de alta, dupa intinderea terenuluI

de cultura a fle-caruI locuitor. Constructiile eraa vremelnice.

Totusr ei aveati i orase inconjurate cu palance de lemn. Unul din ele a fost darimat
de Alexandru ce! mare ; al doilea, Hellis, al Regelur Dromichete i in fine Genucla
Istriana, pe care unir o presupun a fi fost la orasul de mar apoI Istropolis.
Mobilierul locuintelor lop era simplu ; cu t6te acestea Getir cunosceati luxul, dovada
ospatul dat lur Lysimach.
Traiul lor era tot ast-fel, insa manca,rile alese nu le erati necunoscutc; vasele lor erati
!Acute de pamnt, cum : 61e, strachinI si un fel de lampY (opaite), in care ardeati grasimI
cu fitil pentru luminat ; de acest fel de olarie se gasesce pretutindenr in Dobrogia, ca si
chiupurf de o marime neobisnuita azY, ce serviati pentru pastratul apeY.
Ovidi ne .spune, c femeile gete In loc de a Nrce, se ocup cu maeinatul griuluI; apa o
aduc in le purtate pe cap 5).
,-

Hrana Getilor era mierea, legumele, laptele de 6ie si de iap, caiul, iaurtul, faina
de griti, meit1

Carne consumail puling si unele triburY chiar de fel; vinul Il beaa amestecat cu apa,
din cornurY marl' de boa, pe care le treceati din mama, in mana.
Costumul lor era ca al Mezilor si se compunea din: nadragY, caciula de 6ie rsfranta
pe spate in forma boneter frigiane, haina scurta, peste care petrecea o cingat6re de pide,
sarica numita zeira, de pide de 6ie i opincl.
Parul si barba le rasa.' a cresce lungr.
Hainele Getilor era') murdare.
Divinitatea lor era Dyonisos Sabazius; Herodot ne spune, ca Getir se credeatl nemuritorY. EY awe' convingerea ca nu mor; ci se duc la Zamolxis, pe care unir 11 ia drept
Gebeleizis. Din (Ind in cincr anr se tragea la sort, pe care dintre el trebue
sacri
nee zeulur.

Sacrificiul se tacea ast-fel : unif se pun la rand tinnd in mna 3 sulitY, iar altir apuca

de mainr si de pici6re jertfa, pe care o arunca in sus, ea sa cada pe sulitr si in casul ca

m6re, ofranda le e primita, iar de nu, o batjocoresc si se alege o alta.
Acest Zamolxis a fost sclav in Samos, robit de Pythagora. Dupa liberare, se int6rse
In patria sa, unde trai 3 mil inteo chilie sub pa,mnt nesciut de nimenI j dupa ce iesi,
totl Getir 11 credeati sfant i ascultati preceptele lur
116sboiul i prada erali ocupa(iunile de predilec(ie ale Gefilor 7).
Arrian. Exped. Alex. I

4.

Meta II, 2. 3.
5) Herodot IV. 94.
Hasdeft. Istoria Criticil p. 243.

Pontica III. 8; vers. 8-12:

Vellera dura ferunl, et Palladis uti
Arte Tomilanke non didicere nurus
Femina prolana Cerealia munera frangit
Sub positoque gravem vertice portat &Nam,
) Heredo! IV. 94, 95, 96.
7) Ovid. Pont. I, 5-6.

www.dacoromanica.ro

323

Armele lor erall

arcul, lancea, sulita, maciuca, sabia, un cutit Intors numit sica

scutul.

Nu vom vorbi mal mult asupra organizaril Getilor, acesta gasindu-se In tratatele de
istorie; de asemenea niel de MacedonenI, care ati ocupat timporal Dobrogia i care n'ati
avut spiritul de colonizatorI.
Pand la cucerirea romana, nici un alt popor n'a avut stabilitate aci.
2. Romanii. In timpul de marire al ImperiuluI eral in Dobrogia treI legiunI, earl paziati Ormul DundriI de acsta parte : Legiunea XI-a Claudia la Durostorum, a V-a Macedonica la Troesmis 0 a 11"a Herculea la Noviodunum. LegionariI In termenul de 25 anY
aY serviciuluI nu aveall voia sa se casatoresca, ci traiati in concubinagiti cu femeI numite
focaria, cu care se casatoreat1 In urma, In virtutea unuI conubium i obtineati o indemnizare honesta MiSiO i parn6nturr, maI adese-orI prin regiunea In care serviati.
Ace0I legionarI se grupati Imprejurul castrelor statire, formand o populatie de Cives
Romani i aa eastrul devenea cannabae, apoI virus i In fine municipium.
Aa s'ari format cele 3 orase romane, din care Troesmis (Iglita) 1;4' datoresce fiinta
sa numaI legionarilor din a V-a Macedonica.
Dupa strpirea Gelilor, Dobrogia a devenit provincie roman curat militara, unde pe
langa veteraniT legionarI se adunarg o multime de coloni,itY din t6te partile Imperiulur,
care avea nevoe a-sj Intari frontiera Dunaril cu elemente otelite in rsble, osta.,j devotatI i veteranI legaff de pamntul, pentru care servisera de la etatea de 17, "Ana la 42 anI.
Starea provincia Srythia minor (Dobrogia) sub Romani a fost inlloritdre, oraele pontice
erati vizitate de o multime de corabiT, comertul luase un mare avnt.
Pe uscat un drum roman, construit de legionarI, unea Intre ansele tte cetatile
opidele de pe Ormul drept al fluviuluI i oraele comerciale de pe marginea Pontulu
Euxin.

Multimea monedelor batute de la Traian pan:a la Constantin-cel-Mare, cum 0 constructiunile, ale caror ruine acoper pretutindenI pamntul DobrogieI, sunt atiltea probe dovedit6re ale trecutul ei glorios.
Cu nvalirile barbarilor, acesta populatie romana trebue sa se fi retras i ascuns
prin pe4terf vaile muntilor BabadaguluI, liana ce furia navaliri a trecut, ca mal in
urma sa Infiinteze sate ale caror numirl curat romanescI datza cred din 'naintea invasiuniI Bulgarilor.
Un slimbure romanesc trebue s
Romani, venitt din stanga Dunarii.

existat n Dobrogia,inaintea colonizarii ei ru locuitori

Getil dar, 0 Romanil, sunt dou popre care ati ddinuit maI multa vreme In Dobrogia, dou6 substraturI peste care apoI s'ati suprapus dupa curgerea puhoiuluI lumir
barbare cele-l'alte nationalitatI, care formeza asta-zr populatiunea a*a de mult
tritata a provincieI n6stre trans-dunarene.

II. Etnografia actual.

In sinul ospitalier al DobrogieI s'ati refugiat atdtea pers6ne n"norocite, In cat apr6pe
t6ta populatia acester frum6se provinciI zicea distinsul agronom I. Ionescu In 1850 se
compune acum din 6menI lipsitr de patrie i de mij16cele de existenta. impinI de nevoia
de a-0 gasi un locas 0 o bucat de paine, dou&-spre-zece nationalitatI atl gasit In acsta

tara, nu numaI cele necesare until bun trait'', dar chiar mijlcele de a-0 creia o avere
Insemnata.
Top" locuitorii, earl a venit in Dobrogia n'aveaa alt scop de dit
el de buna-voie
parasit patria, pentru a veni s'a colonizeze un teren deswt. Coloniile neputnd ocupa

tot terenul liber, se vkl Inc5, zilnic familiI cautand a se stabili In Dobrogia.
Nu cred a fi mare diferenta Intre cele scrise pe la Inceputul jumblatiI a doua a secoluluI al XIX-lea 0 Intre cele ce se petrec astazI.

www.dacoromanica.ro

324

Pamntul Dobrogid este inea lipsit de brate care sa -1 cultive, mum ea i atuna o
populatie flotanta emigrz i imigreza in fe-care an. Turcil i Tatarff se due a-si c5,uta
o nou patrie, un noil far niente; Romtinii ,si Germanii vin a le lua load.
1. FlomAnil formza astazI elementul cel mai numeros din Dobrogia.
In 1850, num5rul lor se ridica la 3,656 familir i erati dup Turd al doilea element
preponderent
Karl F. Peters gsesce in 1865 numerul lor de 12,000 suflete, num5rt6re luat5, dup5,
Viskovid, agent consular la Tulcea2).
Am vorbit mar sus, care era simburele elementuld romanesc in Dobrogia, Ma,* de
la dominatiunea romana.
Cu t6te invasiunile pop6relor barbare, coloniile romane nu pierira cu desavir0re, ci
ele continuara a locui provincia, dupa deertarea el' de barbarr.
Pe lang ace0I colonitT, immigratiunile din sttinga Duneiril sunt un fenomen continua
intre al V1-lea ,si al XIV-lea secol3), mal ales cand Mircea ce! Marc cuceri pentru catI-va
ani* Dobrogia.

(liar duph cucerirea el de Turd, MunteniT, carora li se acordati prin tocmelr de

buna-voie, clausele cele mal ademenit6re ne spune D. Cantemir ere' atra0 a locui
Dobrogia ').

Pe Limpid domniilor vitrege a trilor din stinga DunariI, din secolele al XVII

;,i

XVIII-lea, muly din locuitoril nefericitelor Principate gsira mar bine a trece in Dobrogia,
unde erati mal putin despoiaft de produsul muneff lor, de cat in patria-mam.
Tot Ormul DunariT de pe drepta se umplu de sate rornaneseI, care de sigur trebuie
sa-0 fi avut fiinta cu mult mar inainte, cad era firesc lucru, ea noir venitl sa se grupeze
acelea0 sate cu con-nationaliT lor.

Acestia ere" Cojenii de acum, pentru partile vecine Muntenia Moldovenil pentru
litoratul vecin Moldover i Bugeacula

Navalirea Ttarilor in Bugeak, nu putin a contribuit la transplantarea populatiuniI

pc drpta Dunaril, la Luneavita, Nicolitel, etc.
RomaniI transilvaned (Mocanii), sunt venir in Dobrogia din vcul de 2n2floc.
Prima revolt& inteimplatii in Transilvania la 1477, provorli o emigrare a Mranilor peste
Carpati si peste minare in Dobrogia, unde &ear' teren destul pentru cultura i maI ales
pentru p50unatul vitelor lor, ceT mal multr dinte6n01 fiind ciobad.
Miwairile ce se urmar in 1514, 1785 0 mal apd in 1848, avura ca corolar aducerea
in Dobrogia a und insemnat num5r de transilvaned.
EY forma adevtlrata bogtie a OriT; ei dadeari Impratiel Otomane eel maI mare
venit din Dobrogia, prin comerciul ce faceall cu Yana, brnza
oile.
A se ocupa cine-va de MocanY este a atinge una din cestiunile cele mal" importante
1) lonesro. Excursion agricole dans ta plaine de la Dobrodja, pag. 81 chi urrnii.torul
:w
73.

gr

a,

7.3.

cf)
44
;-,

ca

'ir
41

'a

'1-_-..

.92

15

4 7:3

>s'

at

;=

'is

u)

gcl

1 Isaccea

1 Niacin

9!

1310
360
676

8
16
20

1 Tulcea

f Babadag
i Silistra
..
Kustendje

Total

'

,..
rc'a
,.s.2

a) 7.,

15 cs

o
cd

-9.
.1)

E-4 z

1349

14601

421
139
196

6342

1:78

219(1

225

561

3610
3506
5582
5294

694
838
226

256
364
303
120

301

664
815
217

556
838
845
1409
1368
303

1580
580
1014
962
2096
1602
120

222

377
667
581

71

4603

47321

6770

7954j

1799

t HArcova

o 73

Casas
(District)

355
368
95

1081

1744 27611

I) K. F. Peters. Geographie und Geologie der Dubroudscha p 131.

Hascleil. Ist. Criticii p. 325.

Idem p. 235 apud Kniga. Systima iii sosloianie muhammedanskiia religii, p. 241.

www.dacoromanica.ro

325

ale agriculturiT acesteT

zicea L Ionesco in 1850. Este a vorbi de veniturile cele marl,
pe care le aduc statuluT otoman.
Industria Mocanilor este intim legat de sistemul economieT rurale a DobrogeT; acst,

industrie dg,dea nascere la o multime de plangerr i abusurr, pe care Turcir abia le puteati curma.
MocaniT din Rcele, Silistea, Telecea, Galicea, Resinaru, PoenarT, RedenT i alte sate

din Transilvania veniail t6mna in Dobrogia, pentru iernatul turmelor; iar prima-vera
plecati; uniI din eY ins inchiriail parnnturT i pentru var.
Din Scele, Silistea

i Poenarr sunt dintre eel earl veniatt de mal mult vreme in

Dobrogia; din acestia, uniT intrati aci ser vitorT si se insurari Cu fete de Romani, apoT
renuntati la protectia austriac devenind rayele turcescI, fr care obligatiune, de a se
fixa in Dobrogia, eT nu se puteati insura, de 6re-ce niel parintiT nu voiati sa-si dea fetele,
nicY acestea nu voiati s se mrite Cu tineriT, earl n'aveati stabilitate.
data stabilit in sat, ciobanul devenia i agricultor i pltea darile c6,tre guvernul
Otoman, aceia ce provoc o multime de plangerl din partea AustrieT.

Write grele la care Mocanir erati supusr in Dobrogia pentru psunatul turmelor,
fortat a trece de la starea nomad la cea agricol, stabilindu-se mal ales prin plasa
Harsova. Satul Varo s (langa Harsova) este o colonie curat transilvanna ca si Garli6ti
si Gr6pa CiobanuluT.
La Varo, MocaniT aveati si un agent consular prin 1867, pe cel maT bogat dintre el, Circa.

Colonizarea Dobrogier cu Mari i CerkezY, pop6re care triati aprpe numa din
jafurT, a contribuit i mal" mull a schimba slarea MocanuluY, din nomad in agricultor.
In 1862, numal in judetul Tulcea erati 50.000 oT; peste doT anT acest num6r a fost
redus la 10.000.
In 1impul dominatiuniT Otomane, RomaniT trdiati pe tot tOrmul drept al DunriT, de
la Ostrov pan la Tulcea; apor in interiorul DobrogieT: la Sarinasuf (20 familiY), Caraibil,
Sarighiol, Agighiol, Calica, Sabangeak, Zebil, Visterna, lenisala, Pasa-Casla, Satul-Noti
(lang Babadag), in Babadag, Catalor, Hasanlar, Cineli, Nalbant, Cilic, Frectef, Telita,
Nicolitel, Cocos (monastire fondata de MocanT), NIeidankioi, Trestenic, OrtachioT, Taita,
Coium-Punar si Camber.
ApoT la Sud, in Mahmud-Cuiusu, lusufunar i Adamclisi, pentru a nu enumera de

cat satele, in care elementul romanesc era mal mare.

zice Allard locuesc aproPe name pe nuzturite

; satcle tor nu se deosebesc de acele Mild-reset satt bulgeirescf; ci unele ca ci cele-l'alte ari acelafi a.spect mizerabil.

Sunt asezate pe fundul vilor sati pe t6rmul lacurilor, cat se pte de aprpe de apa, asa
de necesar turmelor.
Conditiunile hygienice sunt din cele maT rele. MaT bite constructiunile sunt dup,
acelasr sistem: niste cutiT in paiente, ale cAror gdurI sunt astupate cu pamnt amestecat
cu balig, un fel de cdramid nears, numit
Piatra nu se intrebuintza de cat prin localittile, unde se gsesc ruine grecescY,
romane sa genoveze.
Invelisul este sustinut de capriorT, carT in fat, se prelungesc in afara, formand o
strasin lard; este prispa c,aseT.

In dreptul usel se an o galerie de intrare (tinda). Casele sunt acoperite cu trestie,

pmnt i frte rar cu olane.
Interiorul caselor, care sunt numaT cu un etaj, se compune de obiceiti din treT partI:
Linda, vatra si camera de locuit.
In fundul tindeT se gsesce buctria sa vatra, de la care un cos conduce d'asupra
invelitoriT si pe unde vantul sa zpada pot ptrunde in voie, cosul nefiind acoperit.

In partea lateral a vetrer se afl gura sobeT, care ptrunde in interiorul camerfi;
4a, dad se prepar bucate pe vatr5,, se incalzesce i locuinta.
Streinul, la prima vedere ar crede ea locuintele acestea sunt solide si higienice,
judecand dup aspectul lor exterior. Dar se insald, cand intrd in luntru.

www.dacoromanica.ro

326

Sticla este aprpe necunoscut prin sate; o f6ie de lartie unsa i lipit de cercevele,
este de ajuns.
Mobilierul sman cu cel din casele turcescl. Icne rusescI impodobesc pareliI; iar
zestrea fetelor, compusd, din pnzeturI tesute In casa, este atArnatd, de pretI.
Bordeiele nu lipsesc in satele romanescl de pe malul DundriI; In ele locuitorif is
cauta

adOpost contra caldurir i frigulur.

Un fel de vestibul inclinat servesce de intrare In fundul acestor gropI, acoperite Cu

trestie, F;iovar sail chiar prmInt.

Spre sfarsitul toamneI, satele incep s ja un aspect fate animat: se fac pregOtirile
pentru iarna, pe timpul creia 6menil stail jnchii ca sobolaniI In pamint, pilnO prim6,-vra.

Vara Orani se culca pe bOtatur, fiind gonitI din casa de insecte, care nu sunt
putine la num6r.
AcstA imprejurare explica usurinta, cu care bietil locuitorI cedeazd, streinulul locuinta lor, in care nu 'Ate sta de at o npte i preferA a dormi pe afara.
farg, nicr o regula; se vede eh% ideia de stra(II, fie ele
Casele sunt grupate In sate,
ori cat de intortochiate, nu le-a trecut prin minte locuitorilor.
RorniiniI nu eratl tocmaI bine vNutl de Turd; sub stapAnirea acestora. multele sutcut tembelf i fard, energia caracteristich
ferinte la care de vcurI ati fost supusI,

rase.
Astfel era starea Romanuluf din Dobrogia, in a doua jumatate a secolulur al XIX-lea,
numaI cu cAtI-va ani inaintea ocupdril provincia de noI.
AstAzI satele k;i locuintele ronanescr din Dobrogia sunt curate si higienice.

Pranul romn de aci nu maI locuesce in bordeie ca acum 50 anI, ci in case spatise si curate.
El nu'sT construesce casa, pAn, maI intaiti n'are apa necesara pentru vite; vechile
pique atrescI Cu burdufurY i manegiti sunt inlocuite Cu 010' i cumpene.

Imprejurul locuinta sale, Romanul i are tail gospodOria: de o parte cosarul vitelor, de alta phtulele cu bucate i jur imprejurul easel, grddina de pomI roditorY.
Acestea ail schimbat aspectul trist monoton de odinird, al Dobrogia inteo Inttisare vesela.

Obiceiurile RomemuluI dobrogian nu difer, de ale aceluia din patria mam, de

aceia nu le voitt maY arata fiindu-ne cunoscute.

Mg

RornaniI trdiesc astOzI pretutindenI pe pamntul Dobrogia, in maI mare numOr

pe malul Dunaril% Expansiunea colonial se manifestO de la apus care rOshiritul

Dobrogiel 9.

2. Bulgarii. Acest popor, care impreun cu Romnil din Dacia Aureliara a avut un
trecut asa de glorios, Ong, la supunerea definitivd de care Turd in 1396, ail ocupat centrul
Peninsula Balcanice.
In tot unghiul Nord-Estic, format de Dobrogia, s'a stabilit poporul dominant, ca o
insuld In mijlocul und marl de llomAnI i Bulgarr.
Caci in adev6r, Turcir locuiail centrul provincia, inconjurati pe tot Virmul DunriI
de Romni, iar la Sud de Deli-Orman si in Varna, de Bulgarl.
1)

Cifra populatiunii rometnesci fraitere in Dobrogia, in anul 1900 era:

JUDETUL CONSTA NT A
cd

ca

.r)
11

to

oo

to
Q

cd
Z.)

-am)

c)

9.004 17.771

cd

ea

a)

PO

Cn

cd

Q.

22.409

cd

JUDETUL TULCEA
cd

5:

Q.

E-.

8.370 17.238 74.792

ms

'E.

76 .5

..-1

al

TOTAL

GENERAL

cn

o.

9.246117.858 15.993

www.dacoromanica.ro

2.126 45.223

120.015

327

Imigrarea Bulgarilor in Dobrogia venir din Sudul Balcanilor, este cu totul noua.
Dupa resboiul din. 1829, Rusia volad sa coloniseze Bugeacul cu BulgarI ii atrase in
Basarabia Sudic. In emigrarea lor, o parte a remas pe termul laculuI Razelm, unde II
gasim in 1.850 grupatI in cate-va sate, cum: Caramanchia Caugagi, Hamamgi, Ciamurli,
Sariurt, CasapchioI 0 Gargalli( 9.
Numerul lor era de 1.194 familif, din care cele ma multe in Casa (districtul) Babadagulut
In 1864 era' 25.000 suflete 2).

De la stabilirea lor in Europa, BulgariI ail avut ea ocupatie de capetenie agricultura i crescerea vitelor.
George Acropolita, scriitor de pe timpul luf Isacciti Angel, ne vorbesce despre oile,
porcir 0 boil, ce se gaseati in frte mare numer la Bulgarr 8).
Bulgarul este de constitutiune robusta; in general slab, fata oval, nasul maY

drept de cat recurbat, ochiI mki, sprincenile bine arcuite, parul blond 0 mile.
Expresia fetiI arat pe omul cu intcligenta mar mult de cat ordinara i f6rte serisd.
Physionomia lur este lini0ita i dovedesce mar mult blandete de cat curagiti.
Femeile a talia mijlocie; cand sunt tinere ati trasurI dragala;ie, frum6se chiar
forme voluptse. Din nenorocire, ele se trec repede, din causa munciI excesive in viata
casnica.

Limba bulgara este o idioma a limbelor slave, ea se apropie mult de cea russea.
Imbracamin tea Bulgaruld s(L compune- d-in: ciubara (cAciuld (le-6ie), emw cu
nevi largY, kialvarY apr6pe ea eel turce0I; el e incins cu brie, la care prtA totdeuna un

cutit. lama se imbraca cu suman 0 o sarica de pide sae lane, de 6ie, cu capiwn; in
picire p6rte, opind.
T6ta imbracamintea Bulgaruld e produsul industrid casnice.
Femeile ii impletesc cdele imprejurul capuluT, pe care 11 impodobese Cu monocle,
cu florY i cu panglicl. Numal fetele sunt Cu capul gol; femeile p6rta pe cap un testemel

de diferitc colorl, dup. ctate. Cana01e lor sunt largI i deschise la pept, impodobite la
guler, maned 0 pe p6le cu florI, bogat lucrate de mana.
Rochia este de MA grsa, tesuta cu multa maiestrie. Cate data p6rta doua ort,urr:
unul in fat i altul la spate, peste camae, i atund rochia lipsesce.
La mijloc ele OKA cordon cu paftale, la mainI bratarI i inele. Cerceri i salba nu
lipsesc.

Jocul favorit al Bulgaruld este hora, un dans molatec inainte i inapot EI nu ati
vioaele jocurf ale Romanulul ca: batuta, chindia, resteul i brauletul.
Indelungata servitudine le-a domolit caracterul resboinic i neastamparat din veacurile VIXIII, totu0 Bulgarul este bun soldat, sobru i deprins cu greutatile mar;iulur.
Traitor trite() tara accidentata fra ce,Y de comunicape, Bulgarul mal nicI o datAnuV
mane, boil din car, ci merge pe jos, cand langa bol, cand in urma caruluI; se p6te zice,
ca el face un drum indoit, aci alergand ca sa mane boil, aci remannd in urma caruld.
Acsta il face neobosit, pilos i resistent, calitatI ce nu lipsesc nicI teranuld nostru.
Cantecele Bulgarilor ati in ele ceva oriental 0 lamentabil, datorit multelor suferinte
indurate sub TurcI. Ati maI mult cantece pastorale 0 eroice.
Chiar instrumentele lor musicale sunt imprumutate de la Turd.
Casele 0 gospodaria lor interi6ra difera dup regiunr; cele din Dobrogia sunt cele
maI saracaciose; cate-va scaune de lemn i paturI comune compun tot mobilierul easel
BulgaruluI.

In curte sunt ccarele vitelor i ptulele, pe care le pazese n6ptea cainiI, de care
nu se p6te nimenI apropia, flind aprpe selbatecI.
I Ionesro. Excursion dans la Dobrodja. Carte Ethnographique i Lejean. Ethnographie de la Turquie
d'Europo. Carte.
K. F. Peters. Grundlinien zur Geologie und Geographie der Dobroudscha, pag. 154.
Annales, Cap. XI.

www.dacoromanica.ro

328

Bulgarul este putin ospitalier si ursuz ; iY place Ins a'sY cultiva singur in grdin
tale cele necesare pentru hran in timpul YerniY.
Murturile, varza acrit i slnina nu lipsesc nicY odat din casa, chiar acelur ma
srac Bulgar ; malaiul, Mina i brAnza de asemenY.
Credintele i superstitifle
religkse ale Bulgarulur stint im-

prumutate de la Romn, cu
care a convicluit de ata,ta
vreme; ast-fel : sorcova la anul
no; in diminta de Boboteaz,

mamele free copal cu zpad, pentru a fi snto0 tot

anul, pomana din siimbilfa mor-

tilor, etc.
BulgariY postesc de 4 xi

pc an, in plus Miercurea si

Vinerea ale fle-ereIsapt4mAnY.

Ou61e la PastI nu lipsesc Dui-

garuluI, ca i Romitnulut La
Sf. Glicorghe, Bulgarul injun-

ghie un miel gras si alb, ea

jertf. La 1 Man femeile, earl

nu fac copiI se tvlese pe

Petreeere la C.amber. (Duptl Lielierdopol).

Fig. 41.

ia,rba udat de roul In timpul secetiY sun!, paparudele la el., ca si la noI. La RusaliT femeile
nu lucrzil, de tm duhurilor necurate. La Craciun, colindele i tate obiceiurile,, ca ki la
naseere, botez i nunt, stint imprumutate de la RorranY, de aceia flindu-ne cunoseute nu
voiil insista asupra lor ').
Cifra populatiuniI bulgrescI, trait6re azI in Dobrogia este de 38,839 suflete, din care:
12.665 in judetul Constanta si 26.174 in jud. Tulcea:

g:2
11-

'=

o
ct.

3086

vi

vi

cd

to

73
13)

r
u...,.

F.'
da

S
V,

.173

:r4

.E..5

n
5,'

343

,-1:

771

'cf.

ra

*CA''' "

3's

ii:

E2u

be

cci

cd

oi

C.)

.....-.

,,C.)

,r1
F,...

311 8148112.665 17.876

iFi;

1.473

CD

a,
Z vs

?,

it

ft

iE.'

E- E-

103 6.722 26.174

TOTAL
DOBROGEA

38.839

3. Rue. Dup provenienta lor pot fi imprlit,Y in douil, clase: RuleniY

i Moscovilir

sail LipoveniI.

a) Col d'inttliti apartin desflintatuld Regat Polon. EY ail imigrat in Turcia, in anul
1709, sub condueerea Zaporojenilor, ordin militar si religios.
Aci incheiar un tratat cu P6rta, care le asigura independenta i le da terenurY,
voia pescrituld pe malul drept al Duniirir ; in schimb el' se obligati a da un contigent,
In 6menI i cal, la cas de rOsboiti.
Cazacir ZaporojenY ati p5strat organisarea militrsc
stabilit in sate sati maY
bine in lagre intarite, numite Secz2), uncle era oprit femeilor de a intra; ad traiati sub
ascultarea until Hatman al lor, ales cu consimtam8ntul tuturor.
') Estras dupa I. Ion esco op. cit., Lejean op. cit.; A. Bou. La Turquie d'Europe, Tom. II, pag. 63
107 F,d 201; Kanitz. La Bulgaria danubienne pag. 27-46; Papadopoulos Vr etos La Bulgaria pag. 175-181
si din propriele-mi cercettirI.
t) Urmele acestor uvragiI de fortificalie, construile din pamnt se mai vd 1nc. i astile In unghiul
coprins Infra bratul SI. Gheorghe, lacul Razelm si Dunav sa Bugeacul Dobrogean.

www.dacoromanica.ro

329

AceT earl' voiati sa se castorsca, trebuiati sa plirassca lagarul i mergeati a locui

in sale, insa aveati obligatiunea a r6spunde in caz de r6sboiri.
Acsta stare de lucrurf a durat pana in 1828, Mild para,sesr Dobrogia i dot regimente cazacescf sub comanda HatnianuluY Kladki, tradara cauza Portif i trecura in serviciul Rusief, care le aseza impreuna Cu populatiunea emigrata, pe t6rmuri1e Mara de
Azow, uncle if gasesce campania din Crimeia.
Cazacif r6masI in Dobrogia pierdura avantagiele tratatclor anterire i devin rayale
turcescf; pe langa Cazacif re'masf, venira prin imigratiunf partiale ma multe familff, chiar
In urma r6sboiu1uY din 1855.

Rutenif sunt de religiune ortodox6, fara niel o subdiviziune, dupa cum vom vedea,

pe Lipovenr.

Principalele lor stabilimente prin 1862 era]. in Delta Dunarif, uncle ail fondat maT

multe pescarif.
La Prislav exista o colonic de Rutenf retrasi din lagarile distruse de Rusf in 1828.1)
Nume'rul lor in 1850 era de 1092 familiI; de atuncY inc6ce statisticele if numWa la
un loc cu Lipovenif, de aceia nu se pa stabill cate suflete traiaa in Dobrogea de RutenT
propriti zisT.

b) Lipovenii sati Moscovila sunt ereticif religiunif crestine ortodoxe i sunt de diferite secte.
Dupa cum Biserica apusuluI a avut desbinarf launtrice, tot asemenea i Biserica rasarituluT; de aceia cred, nu fara folos a trata pe scurt cestiunea schismaticilor rusescY,
ef traind in multe partf ale Ord RomanescI i maf ales in Dobrogia, unde at"' un Archiepiscop al lor.9)
Inceputul doctrinef lipoveniste:s'a ivit in 1419 la Pscow (Rusia) i in doua secole
jumatate se re'spandi asa de mull ratacirile in clasa poporuluI ignorant, ca produse in
Rusia sguduirI puternice in Biserica, sguduirf care s'aa sfarsit printeo sch'sma ce riu-0'
are perechie in istoria pop6relor ortodoxe si care exista i astazT.
Din causa ignorantif cla,sef de jos, preotif introdusesera in cartile bisericescr o multime
de inovatiunT, de natura a schimba dogmele ortodoxiel; intre altele crab': opinia ca trebuP

a se face crucea si a bine-cuvnta numaY Cu dou6 degete, iar nu cu tref, ea este pacat
a'sf rade omul barba, ca trebue a duplica cuvntul Aleluia (zicere ebraica, care insemneza laudall pe Domnul), c adevrata cruce este aceia care are opt extremitatf, iar
nu patru, ea trebue a se savirsi leturgia cu 7 prescuri, iar nu cu cincI, c trebue a face
procesiunile imprejurul bisericer de la stanga spre drpta (dupa sre, zic Lipovenif), iar
nu de la drepta spre stanga, etc.
Patriarchul Nicon indreptand cartile bisericescI Cu inovatiunile ratacite, prov6ca o
revolta, care nicl la mrtea acestuf luminat prelat (1675), nu se putu curma.
Ereticif cereati, &A se distruga cartile lui Nicon i sa se revie la vechia credinta
(slaraia viera). Acest" vechf credinciosf (Starowiertzy set Starobratzy)s'ail impartit in dou6
secte: nepopigii (Bezpopovscina), care nu admit preotia canonica, si din cele 7 mistere
ale biserice ortodoxe a pastrat numaf botezul i confesiunea, savarsite de mirenT, barbatf satt femef. Eucharistia Vf-ail format-o dupa ideia sectantilor; el' nu recunosc casatoria
religisa, ci
impus viata celibatar, traind insa la un la; barbatif cu femeile; ef
maT propagaa i impuneati arderea de viti i mrtea prin fme.
A doua secta este aceia a popigilor (PopovFina), carr primiati popY chirotoniti de
Biserica ruseasca, pe care de si o numesc eretica, totusf pe tacute recunosc puterca chirotonid
Desbinarea acestor doe; secte datza din anul 1666.
Imigratiunile Lipovenilor in Dobrogia incep de pe timpul luT Petru eel Mare i s'ati
Dupti. Engelhardt. Les embouchures du Danube pag. 15-21 i L lonesco op. cit.

Pe larg e tratahi cestiunea de cruditul Episcop, proa fericitul Melhisedek, in scrierea sa I.ipovenismul, BucurescI 1871, dupa caro extrag.
71890

42

www.dacoromanica.ro

330

continuat sub Caterina II-a; aceste imigratiunI de 0 erati individuale, tot4 se gasearr in
1783 o multime de Lipovenr aci, cand printr'o imprejurare, o parte dintee'n0I ati fost dug
in Bucovina.
In rsboiul dintre Austria 0 Turcia, un general, ruda ImpgratuluI Iosef al II-lea, cgOu

prisonier in mainile corsarilor Turd pe Marea Neagrg. Nava, pe care plutia acest inalt
prisonier fu sdrobita de valurile I\ri i generalul a fost scgpat cu viatg de nisce pescarY
lipovenY din Turcia.

Ca r6sp1ata, Impratul invoi Starovierilor a se stramuta in Bucovina, scutindu-Y de

recrutare, de obligatiunea de a quartirui soldatiY i dandu-le dreptul de a avea tinutul lor.
Ace0I Lipovenr s'ati stabilit la Fntana-Albg, unde Vf-ati construit o biserica. Acolo
ati 0 un Mitropolit al lor.
Pe la 1850 ere' in Dobrogia 774 familir i traiati maY mutt in Camena, la Sarichiol
numit de Lipovenr Seriavoco ; aci eratl ca la 600 case ; la Slava, alte 600 0 in fine la Jurilofca 500.

Ei erati de natura slbateca ; in aniY 1843-4 ati ucis, cu ocazia until complot, o multime de Bulgarr numaI o0irea din Babadag a putut pune friti ferocitatiY lor.
In Dobrogia at mal venit i alte familiY, emigrate pe vremuri din Rusia i s'atl slabilit mai MUM in Tracia la gura fluviuluI Morita.
EY apartineati secteI popiste i aveatl superstitiunI, pe care le conservar pan la
fanatism

ferocitate; ast-fel sunt gata maY de graba a muri, de cat a li se tia un fir
de par din barbg, sail de a permite sa se adaoge la serviciul lor divin o inchingeiune maI
mult sail un aleluia, de cat cele prevNute in dogmele lor.
Dupa r6sboiul din Crim, ace0Y LipovenY a venit i s'ati wzat in Tulcea, unde irnpreuna cu un mare num6r de nepopi0Y V-ati cladit aci o biserica.
Dupg fondarea Mitropolier din Bucovina, se infiinta 0 o Archiepiscopie la monastirea
Uspenia (Adormirea MaiciI Domnuld), iar la Tulcea, o episcopie; ambele depindeati de
Mitropolitul de la Fontana-Alba. Iata in ce imprejurarr:
Dupa revolutia polong din 1830, Cialkovschy, agentul polon din Turcia, trnbrati.,And
Islamismul, sub numele de Achmet-Bel i maY apoY Sadik-Paa, cauta, a ca0iga pe Lipovenif din Dobrogia, carora le aducea marl serviciI la Prta.
El legg stransa prietenie cu Osip SemenovicY Gonciarov, un lipovean din Sarichiol,
om cu minte, inzestrat cu o bun& memorie, indraznet i Intreprinzator, care se bucura
de mare incredere printre LipovenY.
Prin intermediul luY Sadyk-Paa, el obtinu infiintarea la Uspenia a uneY episcopiY,
unde a chirotonit archieret1 pe Arcaditi I.
In urma mar multor certe, Gonciarov prin influenta sa la Constantinopol, obtinu de
la guvernul turc recun6scerea luY Arcaditi de episcop al Lipovenilor din Dobrogia, impreung
cu privilegiul exceptional de a nu plti nimanur nimic pentru episcopatul sag, dup cum
platiati GreciY.

Tot prin intluenta luY Gonciarov, episcopia de aci obtinu la 1.851 un firman in puterea
caruia se recunoscea libertatea credinteY sub protectia SultanuluY ca nicY o alta bisericg

sa nu aiba autoritate a se amesteca in afacerile lor bisericescI.

Acest firman a fost publicat prin bite localitatile lipovenescI din Turcia. Copir dup
dinsul s'ati trimes a se citi prin bisericile lipovenescY ale localitatilor principale din Romania, iar de aci s'a trimes la mitropolitul lor de la Fntana-Albg, numit Kiril, care a
ridicat eparchia de la Slava la gradul de archiepiscopie 0 pe Arcaditi l'a numit exarc
al lipovenilor NecrasovI.

In anul 1853, Lipovenff ati dat in acest resboiti contingentul lor Turcid, iar Arcaditi
a bine-cuv6ntat pe otenY cu rugaciune i apa sfintita. TurciI neincrOatorr, dote ordin
inaintea treceril Ru01or in Dobrogia, ca Lipovenff sa se retragg catre Sud, ca sa nu fie
tradaff ca de CazacY in 1828.
Numal un mic numr dintr'n0Y s'a retras, iar ce maY multr ati rmas la locurile

lor. Celor retra0; archiepiscopul a chirotonit pe un calugar Arcaditi II, de archiereti cu

www.dacoromanica.ro

331.

titlul de episcop al cretinilor emigratorY, pentru a se duce cu cel deci0" a se retrage

din Dobrogia
Archiepiscopul s'a sustrat de la emigrare prin ascundere cdt-va timp. In curAnd
RuiT ati trecut Dunarea i a ocupat Tulcea. Dupa re-care frica la inceput, LipoveniI
nevNnd niel un r'n de la RuY.
Arcaditi i un alt archiereti lipovenesc, Alimpitl, episcopul Tulcel, edeati retra$I la
manastirea Slavasky (Uspenia), pAna ce li s'a spus, ea' una din capeteniile ruse,scl ar doni
sa val serviciul archieresc lipovenesc.
Acsta Ii incurajd, i in Oiva de PastY atl liturgisit In Tulcea, in presenta generaluluY
U.5acov i a o multime de oficerY. Dupa liturgie s'ati dus cu paine i sare la generalul,
care nu ja primit, pretextnd ea e bolnav.
Acsta a nelinitit intru cdt-va pe Arcaditl, totul s'a Intors in pace la manastire. Dar
peste cale-va zile fura surprinI aci de o companie de Cazad, 1-a luat pe amndd i 1-a
dus la Isaccea, unde fura pu1 intrio kibitca intunecata i trimel la Kiev, iar de acolo la
Sudzal, impreuna Cu un popa lipovenesc, Teodor, acuzat ca falificator de moneda rus-sa
Neateptata intamplare a acestor doI archiereI a inspaimntat pe Lipovenli din Dobrogia
'I-a intaritat contra Ruilor, mal' ales ca acum pierduser increderea Turcilor.
lasat In voia valuUnif din eY ati lasat averile i punemdu-se In luntri cu familiile lor
rilor Mar, calatorind catre confratiI lor emigra. PopiI, diaconil i monachi! s'ati ascuns
prin padurY si stufarir. Frica acsta a strabatut pana la Fntna-Alba.
Archiereli exilai fura trecutI de LipovenY In numOrul rabdatorilor de chinurY, pentru
credint i In mima lor compusera un- imn. In locul lor, Mitropolitul de la F'ntdna-Alba
a chirotonit pe Arcaditi al 111-lea, cu titlul de archiepiscop Vasluisky.
Gonciarov i amiciI sl" de la Constantinopol intervin pe langa Pcirta, ca la incheierea
pacil sa se prevada i eliberarea celor doI prelatl ai lor. UniI dintr'nsiI ati mers prin
intervenirea TurcieY la Moscua i Petersburg, ca s afle de s6rta exilatilor, iar Gonciarov
se duse la Paris, unde fu ascultat de Imparatul Napoleon al 111-lea, caruia 'Y ceru sa intervina pentru liberarea archiereilor luatI. Tete incercarile lor ati rt'Mas zadarnice, cacY RIDA
pretindeati, ca ace*tia fiind supuI rusI fugan, ail dreptul a-Y retine.
Dupd terminarea rsboiuluI, locul luI Arcadiil cel exilat, l'a ocupat Arcadia al II-lea
episcopul emigratilor, care se aciuiase la o moie a luY Sadic-Paa.

El capta de la Vizirul, tesker pentru demnitatea sa de archiepiscop.

In locul luI Alimpi la Tulcea fu chirotonit Justin ca episcop. Dar acesta In 1.8(36, a
lsat postul Impreun cu ratacirile lipovenismuld si s'a dus la Moscua, unde in 1868 fu
unit de Mitropolitul Philaret cu biserica ortodoxa, impreun cu dor monachY din mnastirea
de la Uspenia.
Dupa acsta nenorocita intamplare pentru LipovenY, ei ail venit la ideia, c Tulcca
episcop, Alirnpi, rail rapit
este un loe nefavorabil pentru episcopie: pe cel
lsat de a maY pune episcop la
cel d'al doilea s'a dus de huna', voie la Ilu1, de aceia
Tulcea, ca sh nu se maY intample vre un scandal, cu affit mar. -Ortos ca In Tulcea, unde
este un agent rusesc, episcopiY lor sunt espuI a fi ademenitY.
In tmna anuluI 1868 a murit i Arcaditi, iar in locu-Y, Mitropolitul de la FntAnaAlba le-a chirotonisit episcop pe un monach din mana.stirea Uspenia, anume Irinarch, om

inferior intru t6te predecesoruld si; pe langa altele nu avea nicY barba, la care Lipovenil tin mult, de aceia el nu avea vre-o importanta printre eY. Irinarch este i acum
Archiepiscop lipovenesc la manastirea Uspenia.
Numirea de LipovenY deriva de la secta philipk;tilor, carY ail emigrat ceT d'intar in
Prusia, Polonia i Moldova, pe la jumtatea vculuI al 18-lea ; acsta numire s'a generalizat pentru toti rascolnicir rusesd.
Sectele principale lipovenescY sunt : PopitiY, Nepopi*tiY, ScopitiI i MolocaniY.
a) Popistii. Bisericele acesteI secte ab' un tip propriti, sunt maI mult construite de
lemn. Cele de zid at forma lungarta, putin Inalte, de forma cruciI, cu intrarY din treY
partY ; la mijloc a cupold i la capatul despre apus o clopotnit La intrare ati un ibric

www.dacoromanica.ro

332

Cu al-A, de spdlat. Inlrarea de spre apus este rezervat femeilor, brbatir n'atl voie a intra
pc acolo.

Popistilor le place ea la serviciul lor divin s asiste ortodoxI, mar ales cand vizita
bisericel lor se face de autoritdtr. In altar nu e permis a intra ortodoxir, nicr preotir, ci
se deschide usa, spre a privi de departe.
Interiorul este ca al bisericelor ortodoxe ; icnele sunt de cea mar prst pictura,
numaI acestea cred er cg, sunt pravoslavnice. Crlile biscricescr stint acele din 'naintea
patriarchuluI Nicon, MCA, corecturI. Muzica religisd e un fel de psaltikie vechie.
Bdrbatir stall grupa tr deosebit de femer i copir, fie-care ati grupul lor.
Copiir, earl' nu stati in randuiald sunt plmuitr i datr afar de bdtrinT.
Dese-orl copiir stati pe lngd cantAret la strand si if in isonul ; cel care gresesce e

lovit de dascal in cap cu un baston. Cel care intrd in bisericd e dator mar nti s fac,
mranir la ic6ne i apor ja locul.
Afard de srbdtorile ortodoxe, LipoveniI all pe ale lor proprir in memoria bArbatilor,
care ati murit in persecutiunr, pentru devotamentul lor la doctrinele secter.
Copiir nu invat de cat Ceaslovul i Psaltiria ; alt-fel de invkturr sunt considerate
de Lipovenr ca anti-christice.
Serviciul lor divin difer, de ortodoxism in trer puncte principale:
1. La savirsirea proscomidier, 2. la liturghia St'. Ion Chrysostom si a Alarclur Vasile,
3. la liturghia prosAntitelor.
Nu vom intra in detaliile acestea pur dogmatice, despre care se vorbesce pe larg
In scrierea eruditulur episcop Arlelhisedek, citat, mar sus (pag. 218-226).
Nepopista. Deosebirea intre el si popistir const in lipsa de ierarchic bisericscd.

Capul religios este dasclul (Nastavnic), care savirseste dup, tipic t6te rAnduelile religi6se, cdte sunt permise until laic. Dintre mistere er a numar botezul.
intro aceste dale' secte este inrdcinatd o ur, mare. Nepopistir se deosibesc
prin 6re-care prescriptiunr de o mar asprd infranare; asa : el ati asupr-le un pahar,

cer cred ca se spurc, dacd ar bea apd din acelas pahar cu o persnd de altd lege ;
nu mannc zahr, pentru ea cred, c, e facut cu sAnge i cu 6se de tot felul de animale.
Copiir lor nu primesc de la altir vre-un obiect de mancare, pentru a nu se pAngri.

Dac permit unni eterodox a mira in casa lor de ruedciune, cer de a nu se inchina, &del s'ar spurca rugaciunea lor. Dacd un cterodox ar sdruta vre-o icnd, atuncr
trebue resfintit; de aceia el isr fac rugdciunea i cultul cu usile inchise. Cultul lor const
din acele par ale ortodoxismulur, ce sunt permise orr-cdrur crestin a le sivarsi, fdr
preot.

Unir din el' admit nunta, altir nu ; de aci impartirea acester secte in dou sub-diviziunr: nuptialI i anti-nuptialr; acestia din urmil, din causa oprirer relatiunilor conjugalr
dintre femee i brbat, comit o multime de pruncuciderr, de re-ce abstinenta neput6nd-o
tine, T omor copiir, pentru a nu fi aflatr i escomunicatr.
Molocani. Intrand cine-va in casa until Molocan, totul merit o atentiune deosebild. La intrare, spre drepta, e fcutd o odditd separat, de mar multe orl cu o ferstr;
In dreptul er, la stanga este cuhnia, dup, aceia vine o odaie comun, la multi desprtitd

in dou6. Odita cea d'intr din dreptul cuhnier, este destinat pentru barnr: parintr,
mosr sail rude. Acolo el vietuesc deosebitI de ceI-Paltr, citesc rugaciunr, beati cear i primesc pe cer-l'altr membrir al' familier, pentru sttuirr i povluirI. Din acsta se vede deja
respectul Molocanilor pentru btrnete.
Si la drept vorbind, bdtraniI Molocanilor merita acsta,, pentru exemplara lor conduitd tipul bltranuluI molocan este o exceptie in viata tranulur rus.

Molocanir nu beati niel un fe! de Mutura spirt6s; de aceia la densil nu ver gdsi
cdrciume nicaierr ; chiar vase de btiuturr: clondire, garafe, pahare, etc., nu ver vedea in
nicI o casa. Betia se soc6te la ei ca pcat, dup cuvntul scripturer i neconvenabil,
pentru omul cel plzmuit dupd tipul i asemAnarea lur DumneOeti. De aceia ei sunt
frte bogar i harnicI; mare si mic lucrz cele sse zile ale sptdmner, iar Dumincca,

www.dacoromanica.ro

333

de la orele 8 diminta se aduna la rugaciune, care tine Ora la unu dupa amiazr. Dupa
aceia pranzesc i apoY in fle-care casa se deschide. biblia i citesce vre-unul din eel' maY
beltranY, insa asa ca toff ceY din cash, marl si mid, sunt datorY a asculta biblia si explicarea, a inv6ta pe de rost regulele credinteY si ale vietit
Nelucrarea (praznicul) este ridiculizata la MolocanY, care sunt deprinsY de mid cu
munca.

CopiiY lor nu cunosc jocul, nu canta, nu dansza ; niel chiar mancarea alunelor sati
semintelor de flrea &Weld nu le este permisa, pentru a nu-si pierde timpul in zadar.
Jocul arsicelor le este de asemenea oprit, pentru ca mar in urma sa nu le vina

pofta a juca pe bant

S'ar crede, ea aceste privatiuni ar face pe copiY debilY; din contra, copiiI Molocanilor
sunt grasY, rumenT i plinY de viata, cad eY sunt ocupatY tot-d'auna cu lucrarile campenescY i casnice.
Fetele lor nu p6rta podbe: cerce sari bratarY. Ele nu cunosc obiceiul de a-si gauri

urechile pentru cercet Sunt frte evlavi6se, bune gospodine, femer credincise, mame
exemplare, sanat6se :14i bine educate.

Cartea este obligatorie la NIolocant T6ta viata lor privata se bazza pe preceptele
Bibliel, s. ex.: dad, barbatul isY insla femeia salt vice-versa, sari daca barbatul isT bate
nevasta, arata gresala adunaril bisericestY, care decide pedpsa.
d) SropiIii .3(14 castralri. Principalul fondator al acesteY secte a fost Selivanov, ce a trait
pe timpul ImparaleseI Ecaterina II-a (anul 1772). Cu t6te silintele guvernuluY rus, sectariI
se Immultiail pe fie-care an, a,a ca astazY exista scopit,Y, nu numaY in t6te guvernamintele Rusid, dar si in Romania.
ET ati multe abaten Y de la doctrina religiuniY ortodoxe ; intre acestea mal principala
este Treimea,. care la el consta din Selivanov-Tatal, rescumptIratorul, fiul TataluY ceresc, fiul lui Dumnezetl, Dumnezeti peste zer, prooroc peste proorocY, imp6rat peste iniOratI: $ilov iubitul fi, premergaorul Domnului ; Aculina Ivanovna matusca bogorodita.
Scopitil in genere sunt infranatY in mancare i lAutura ; el intrebuintza numaY ou6,
lapte i peste ; carne nu mananca nid data, nu beaLl be'uturY spirt6se, pentru ca sa nu
se aprinda corpul i sa nu se destepte pasiunea.
Doctrina luY Selivanov este contra amorulur corporal, cad este stiut c scopirea nu
extermina nazuintele naturalY; sunt dovezI sigure c i scopitiI nu se pot in realitate
MIL ea nu bat la wa iadului i dupa ce ail asvarlit de la sine eheia lu (expresiunea scopitilor, cu care el' desmna membriY genital.
Cu t6te acestea scopitil tot-d'auna se arata cu fete postite, cu ochiY aparatl de a vedea
multe, cu modestie in vorbire, cu o evsevie fariseica, cu neincetata rugaciune n gura'.
Cu un cuvnt pe din afara scopitiI sunt asketY i tot-d'auna monachY; eY de-apururea se
duc in biserica ortodoxa, se MO cu zel, se comunica, catre cler sunt cu respect si darnicY; to:Ste acestea nu sunt de cat numaY o ipocrisie, sub care se tainueste secta.
Una din regulele lor morale glsuesce : a nu descoperi taina nim'anuI si la cercetarY

a se scuza tot-d'auna cu nesciinta, iar in traiti a pazi o santitate aspra d de-apururl a

vorbi de virtutile invtatorilor si ale proorocilor lor, injosind pe sine-Y.
Casele lor de rugaciune se fac cu mal multe intrrl i esirY, pentru imprejurarY
neprevNute. Casa scopitulul se imparte in dou: antreul si o odaia mare curata. In prima
sunt lavitY, in a doua ic6nele sfintilor lor, cu urmat6rele desenurn tot-v'Otorul

cu ingerf sburand imprejurul lur si Adam si Eva aplaudand, un sichastru rstignit, a

caruI gura e inchisa cu lacat, in piept are inima deschisa, iar in mainI un pahar cu
flacarY, inchipuirea abisuluI si a cheir iadulur (organele sexualY). Selivanov desenat in halat,

seljnd in jet MO o masuta, cu o basma in mama stanga; Alexandru Ivanovid $ilov,

Aculina Ivanovna, Petru III Theodorovid i alte celebritatr ale eresief scopitilor. Inaintea
tuturor acestor icne se aprind multe lumanarY si se afuma cu tamale.
In fie-care rogatoriti este o cruce cu un scopit rstignit. In fundul unul rogatoriti se

www.dacoromanica.ro

334

face tot-d'auna o catacomb cu o use secret; acolo se aszg, un trunchiti gdurit, pe care
se savrsesce operatia scopireI. Pe de lturile rogatoruluI se pun band, iar inainte o masa
sat"' un scaun. In ast-fel de rogatoriti saTh corabie se svresce cultul scopitilor, numit
besedit (vor6v5,) sa0 radenie sal manca estraordinard.
Scopiti fac cultul lor in fie-care saptAmand, n6ptea spre Duminecd i spre shrbdtorile marl, ca Craciunul, Pastele, St Treime, etc. Scopitif ce l maI de pe aprelpe se adund
la dascalul lor i petrec la el, une-or cale-va zile.
Intrand In adunare, n6ptea, bdrbatiI se imbrac in cdmesI largI albe si nisce haine
largI; iar femeile peste cdmes1 pun pestelce i haine; tot ia in minI basmale numite
pocrovcilci (acoperminte) i intrnd In rogatoriO, brbatiI sed la drpta, iar femeile d'a
stnga i cAntd o rugdciune a lor, crelnd c. atuncI se colArg, peste eT Duhul Sfdnt.
Coniunicarea scopitilor const, din gustarea unor buctele de prne pdtratd albd sat."
negrd Cu inehipuirea cruciI pe ele.
ET ma ai i botezul, iar cele-l'alte mistere ale Bisericer ordoxe, le lpdd.
Botezul se svrsesce prin scopire.
Operatiunea scopiref se face tdindu-se testiculul cu briciul, dupd ce ma mnti 11
lgd tare cu o ata; alt,ii merg maI departe: prin tdierea numaI a teslicululuI nu nimiceste
concupiscenta trupscO, i eel tinerI nu perd facultatea impreundriI, de si acsta se produce f'ded ejacularea spermel, de aceia, isl taie membrul viril, chcia abizuluI, cum 11
numesc
De aci acestd sect impOrtit, in dou.

Pe femeI le scopesc la tile si la partile genitalI. Titele une-orl se tale cu totul, alte
or numaI sfOrcurile.

La partile genitalr se taie clitorisul, labia minord

Cate odatd parte din labia

major&

In Dobrogia, scopitir sub administratia turcsca eraii prigonitY, dupd afirmarile lur
Nadejdin in 1846:
Ce se atinge de ScopetI, ei ma inainte eratt multi' in t6tO Turcia europn, r6masI
acolo de and fuseser ostile rusescI peste Dundre in resboiul din 1828; dar fiind-cd TurciI
urdsc pe acestI monstri mult ma tare de cat crestiniI, i sufer numa pe eel' IntrebuintatI
la paza haremurilor, el" s'aia retras de acolo in diferite alte locurY, in cAt acum in WA

latura de peste Dunre, numaI in Tulcea se afld tre sail patru scopitI.
Acestr scopitI neputnd tri in Tulcea, ail trecut la Ismail:
Acsta sectd a venit in Dobrogia dupd ocuparea el' de Romani. In judetul Tulcea
se gdsesc 19, la Sulina. In ,judetul Constanta e un sat anume 2 Ma, intro Ilanlik si Mangalia, fondat de Mih. Cogdlniccanu, numaI de scopitlf din Bucuresc, Galat
4. Turcii, popor de rasa mongolic, numitI OtomanY si OsmanHI, apartin astdzI ma
mult raseI caucasiane, pierlnd prin incrusare, tipul primitiv.
') Cifra populatiunii rusesd i lipovenesci trilittore in Dobrogea la 1900 era:

JUDETUL TULCEA

JUDETUL CONSTANT A

NATIUN

ea

a3

o
co-

;e.

Rusl
Lipovern /Popov!
kBezpopovI

21
843

TOTAL
GENERAL

.v3

E-,
.-1

e.

e.

93
399

98

7
I

173

222
1,245
173

1,374! 3,6921 7,431

3,018, 1,908 1,387 736
1,9711
34
99 1,706
9781

ScopitlI sunt socotiti intre bezpopovI. In plasa Macin mal sunt 22 scopiti.
Numrul Molocanilor nu se cunsce, cad nu s'a fiicut niel o statistic& asupra lor.

www.dacoromanica.ro

13,475
7,949
3,810

14,197
9,194
3,983

335

Origina lor trebue cautata in secolele cele maI departate; p6te ca g sunt poporul
Targitaos a luI Herodot 9 sari Togharma 2).
Numirea de Turc, este dupd cum pretind eI data dup numele primuluI lor ef
care era fiul luI Jafet.
Pliniti i PomponiO Mela, cunosc sub numirea de Turd, ca i scriitoriI Bizantinr, ca
0 Aeneas Sylvius, devenit in urm Papa Piu II-lea, ca 0 Paulo Giovio, istorieul WI Carol
Quintul.

Cunoscutul autor al analelor otomane Tagiut-tevarich, Saadi-Effendi (1193 1293),

zice despre dn0I:
Acest nume (Turd) se da locuitorilor din Chata sa Chaten (Kitahia set Tataria
mare), care locuiesc in sesurile CopciaculuI. ET peste tot ati fata alba, cu ochiI i sprOmcenile negre; de aci poetiI persanI comparO pe amorosI si pe voinid cu acestI 6menl,
numesc Turd,

Nicephor Gregoras intelege sub numele de Turd, poporul care pe timpul s era
supus luI Aladin, Sultanul IconieI:
Pe cand Imp6ratu1 (Theodor Lascaris), la 1255 era ocupat cu aceste lucrurl, 'i-a
venit scris6re din Niceia, in care if spunea, c, Paleologu a fugit la TurcI3).
Numirea de OtomanI ail luat-o dupa Othman, fondatorul Imperiulur Otoman, sari
Oliothman.

Osmanlif se numesc de la Osman, nepotul lu Erdogrul

succesorul lul Aladin,

Sultanul Iconief.

In Dobrogia este pentru prima rd, cAnd TurciI pun piciorul in Europa, cu o suta
de anI inaintea cucerirer
In anul Egiref 662 (1263), dup ce Mihail Paleologul gOsi refugiti la curtea Seleucizilor
dupd ce la intrcerea sa in Constantinopol puse de scse ochiI luI Ioan Lascaris,
urmawl legitim la tronul BizantiuluI, o colonie de 10 12.000 TurcomanI, ven i sub condu.cerea luI Saltukded, a se stabili pe cstele occidentale ale MdriI Negre, in tinutul numit
astazI Dobrogia.
MaI tOrzitl acstO colonie a fost transportat in Crimeia, de Berk-Khan, eful TOtarilor din Kipciac 4).
DupO Ewlia, istoriograful ImperiuluI Otoman --trOitor in secolul XVI-lea, Saltukdede

era considerat ca sfant i ca dupa mrtea sa ordonase discipolilor sl, de a-i ingropa r6m4itele in 7 orase deprtate din tinuturile necredinciosilor, cu scopul, ca urma0I si
nesciind locul unde in adevgr este ingropat, peleriniI musulmanI venind in fie-care din
aceste locurI, ar indemna ast-fel pe Turd a incorpora Cu Imperiul t6te provinciile, unde
exista mormAntul luI Saltukdede. Urmand acst traditiune, el fusese ingropat intre altele 0 la Babadagh 5).

Cu navOlirile ce se continuar in cursul seeolelor XIV 0 XV, numer6se colonir

otomane vin a se stabili in p,"rtile cucerite, unde armata le sprijinea, pentru a se fusiona
ru populatia deja existAnda.
Dobrogia a fost printre cele d'inai provincir ale desfiintatuld Imperiti Romno-

Bulgar, care a fost populatil de Turd, atr4 aci de mormntul lu Saltukdede, pentru
care aveail niult veneratie.
Apararea frontierelor nouluI ImperiO Otoman in Europa, era o all consideratiune
') Cartea IV. cap, 5.1
in Hammer, op. cit, Vol. I,.p. 1.
Genesa X. 3.

Canlomir. Istoria Imp. Otoman, Vol. I, p. 13-15.

Lufli. Histoire des Seldjoukides, in Hammer, op. cit., Vol. I, p. 105. A se vedea i traditiunea despre
Saltuk-Dede, din Babadag, la partea istoricii a uvragiulut
3) Hammer, op. cit., vol. XVI, p. 247. Se scie cA mormntul turcesc ce se an% i astazi In Babudag,
unde se fac mai in totI aniT pelerinagii, este al lui Saltukdede. Cred, ca seminarul din Babadag e talintat
aci In oneorea acestui slant al Turcilor.

www.dacoromanica.ro

336

pentru care Sultanir impingeati noir co1init in valea Dunarir de jos, ma ca dupa cucerirea Dobrogier de la Mircea, ea a devenit o provincie eminamente turch.
In prima jumatate a secolulur XIX-lea, Turcir format"' populatia cea mar numer6sa
din Dobrogia, care era etnograflcesce Impartit ast-fel: Romanir ocupati malul Dunarir,
Turcir csia MariY, iar Tatarir mijlocul ; aa ca la anul 1850, numtirul familiilor turcescr
era de 2.268 ').
Dupa o extimatie aproximativa, In 1862, populatia turceasca in orase era de 2.000
suflete, care se ocupa cu agricultura 0 crescerea vitelor ; apor organele politice, administrative 0 ale cultuluI, aproximativ 300 suflete, la care trebuia adaogat puterea
inclusiv marina 0 corpul Kavasilor la 4500 6menl; cu totul 7000 nume In Tulcea, Constanta i Sulina.
Tot atatea suflete i In Babadag.

Mara de populatia turceasca a ormelor sus artate, mal tria frte multa la sate,
cum : Greer, Cerna, Hasanlar, Rahman, Alifacil, Baltagescl, Terzikior, Satiskiol, Anadolkior,
Caracoium, IIasiduluk, amestecata cu BulgarT i Romilnl.

Sate locuite exclusivamente numar de Turd ere'. Canat-Calfa

CArjelarl ").

La Sudul vil CarasuluI, apr6pe t6ta populatia era turcsca, f6rte rar amestecata
cu alte nationalitatr.
Populatia rurala se ocupa cu agricultura, care le da destule beneffciI, Cu crescerea
vitelor, In special a cailor, de o rasa reputata In Dobrogia.
cu comertul.
Prin orme, TurciI se ocupaii
116u1 cel mare al acester populatiunr tembele era, ea multe din familiI din causa
nenorocirilor, .i stricati casele i cadeati pe spinarea locuitorilor cre%inr, cu de-a sila.
Populatiunea turceasca, care mar anir trecuff num6ra 11,270 suflete, 4040 jud. Tulcea,
7230 jud. Constanta (1897), acum o cred cu totul mic5Orata; In acetr din urma dor
vndut pam8nturile, pentru a emigra In Asia.
o multime de familif
Baronul de Totts) ne-a lsat In memoriile sale frte interesante note despre moravurile sociale i religise asupra Turcilor i Tatarilor, In mijlocul carora a trait 23 de
anI, pentru a-I cunsce In de ajuns.
Limba turcilor este un amestec de arabh i persana, din care Vf-ati compus cincr
alfabete, In care vocalele nu sunt representate de cAt prin semne, ce nu intra In corpul
scrierit
Diflcultatile scrieriI i citiriI atl fost una din causa ignoranter poporulur turc.
Imprimeria a fost multa vreme oprita In Turcia ; pe la inceputul secoluld al XIX-lea,
acesta arta era putin cunoscuta i abia tolerata.
Artele liberale sunt oprite de Coran declarate ca ceva nesuferit.
Coranul este cartea sfanta a Mahomedanilor; In el sunt concentrate t6te relatiunile
violet lor politice, civile i religise, reglementate de la consciinta individulur, pdna la cele
mar miel detalir ale vietir practice').
Religiunea Intemeiat pe basele CoranuluI s'a numit Islamismul, cuvemt care insmna
lasarea In voia lur Dumnezeti.
') loneseu, op. cit., p. 81.
') Petres op. cit., p. 133.

Baronul de Toll, militar i diplomat distin.z, a fost ambasador la Constantinop d de la 1757-1763,

apol consul in Crimeia la 1767. Ohemat In urma do Sult-mul Mustafa 111-lea, atuse servicii reale Turciei:
creiti F,;c6la de artilerie i fonderia de tunurI, organisa artileria ti corpul pontonierilor, apara Dardanelelu
contra floteI luI Orloff 0 deprinse armata turcse cu tactica timpultg. De la el ne-a rmas treI volume
Mmoires sur les Tuns et les Tartares. 1785.

Laoall. Histoire de Turquie. La anul 640, cand califul Omar arse biblioteca dinlAlexandria, compus din 6 700 miI volume, el punea urmatrea dilema: sail ca cele scrise In cartile bibliotecil stint in
acord cu coranul t;ti atunci trebuesc arse, de Ore-ce in coran sunt concentrate tte cunoscintele; sa ca nu
e In acord, i In acest cas un motiv maI mull. a le arde, ele flind un pericol pentru cartea mistr sfantii..
(Durdenl. Beautes de l'histoire de Turquie, p. 45-55 0 406-410).

www.dacoromanica.ro

337

Moscheiele stint casele lor de rugaciunT, nisce constructiunT maY mult sari mal putin
spatise, ornamentate inhuntru f6rte simplu: patru tablourT pe care sunt serse numele celor
patru imamT, diseipolY aY luT Mahomed: Abti-lIanifalt, Malek, Chafei si Ahmed, cum si
cate-va bucatT din coran afipte prin diferite partY, mal ales ci.it re tribuna, de unde se citesce
cartea strinta, constitue aprpe pod6ba interira a une moscheie.
La unul din eolturile cladireY sunt construite minaretele, nisce tumuli inane, In care

printeo scar launtrica se urea Muezzinul; esirea in galeria circulara exteri6r5, trebue
tot-deauna sa fie indreptata spre Meca.
De eincl orY pe zi Muezzinul chiama pe eredinciosT la rugaciune prin strigatul:
Dumnezeil e mare, Dumnezeil e Dumnezeti. Nu e de cat un singur Dumneze. Alergall la fapte hune. AlergatT la rugaciune. Dumnezell e Dumnezett si Mahomed profetul sa.

La fie-care rugaciune Turcul, tre-

bue sa se spele, credinta lui fiind, ea

spalandu-si corpul isT curat. inima.
ImamiT sunt preotiT, care citesc co-

ranul, pe and poporul stand jos Cu picirele incolaeite, trebue s, pastreze cea
maY mare liniste.

Femeile sunt admise in moscheie,

insa inteun Inc cu totul separat de barball.

Lunile la Turd sunt : Muharrem,

Safer, Rebiul-ewel, Rebiul-aehir, Jemaziul-eNvel, Jemaziul-ochir, Degeb, Siaban,

Remazan, Sieval, Silcade si Silhige.

TurciI ail patru posturY pe an.
Ramazanul este a noua luna a anu.
luT (Maiti) turcesc; In acest post eT se
Fig. 42.

'Cure. Sofia.

abtin de la mancare si butura de la

rsaritul pan la apusul s6reluY, iar cand

apare luna noua urmat6re, incepe Bairamul, care este timpul de festivitatT i petrecerr.
AlabomedaniT nu incep niel Bairamul niel Ramazanul, pana cand nu veld luna noua;

de aceia in tot anul se trimet din partea Sultanulul pers6ne anume pe un munte Malt
(Istrangiadaghi) din apropierea Constantinopolulia, pentru a vedea aparitiunea lurid nouel

;4 tndata ce art zarit-o, ei alrga la Istambol Effendisi sa Judele Constantinopoluld si

anunta.

Adeverit rasaritul lunel noua prin treI martorY, Istambol Effendesi anunta in tot
orasul Ramazanul i Bairamul.
MuezziniI anunta din minarete prin strigatele lor. Daca cerul este nouros se asteTta

(100 zile, iar in a treia se anunta poporuluY inceperea postuluT, care durza pana la
aparitiunea lund noua in Sieval, eand se adeveresce si se anunta in acelas mod.
MahomedaniT servesc Vinerea ca Santa, acsta hind ziva In care Mahomed a fugit
din Mecca la Medina (in nptea de JoY spre VinerI 16 Iulie 622).

Anul 622 numit de Turd Higeret, iar de noI Egira, este inceputul evil mahomedane.

Abstinenta de vin este unul din preceptele sfinte ale mahomedanilor; un poet
arab, zice :

A bea vin si a vedea i'ata femeilor este pentru un Turc a pacatui de dou orY.
Dupd o lege Namekrem, femeilor le este interzis
ardta fata, de cat barbalilor
lor; ast-fel cA un Turc se ins6rd fard a vedea figura viitreT sale sotiI, ci numaI din
spusele altor femer.

Cagtoria la Turd este numaY un act civil savarsit de Caditi sat judec,tor in presenta cator-va martorT.
71890

43

www.dacoromanica.ro

338

Un Turc pite avea in casatorie legitimL patru femeI (Nikialhus), nelegitime orl-cate
pite intretine, formand cu t6tele un harem 1).
Dota (mahr sati sodak) se inventariaza inteun act (Nikiah), incheiat in fata Cadiului".
CopiiI, nascutI legitim set din concubinagirt, a aceleaI drepturI de m4enire.
O alt-fel de casatorie la Turcr mar este, cand ambele partI contracteazd a tral impreuna un timp Ore-care, dupa expirarea cdruia, barbatul iT repudiazd femeia.
Actul prin care se fac acest fel de cdstoriI se numesce Kapin.
Femeile mahomedane cunosc o cochetarie barbara, asa: IT vopsesc unghiile, dar' pe
tata cu suliman, iar genele i sprtincenile cu un fel de negrla, pentru a parea mar frum6se. Unele din ele iI desemnzit pe corp diferite flgurI cu impunsturr de ac, care maI
inainte de a se cicatriza le frca cu iarbd de piwa (tatuaj).
Dansurile turcesa in care flexiunea corpuluI preponderza asupra celor-lalte flgurI,
sunt molatece. Castagnetele, pe care dantuitrele i le pun la degetele minilor, urmzl
ritmul muzicel.
Muzica orientar este dulce i melancolica.

Fig. 4.

Turcice.

ira cu treI crde avnd tonul dranguluI nostru, fluerul dervi.,3u1ur cu sunetul maI
dulce ca al flautuluI, toba (tambura), un fel de mandolina cu gatul lung i cu crde de
metal; daerua, un fel de ciur negdurit cu clopoteI de jur imprejur, iata instrumentele
orchestreI turcescI.
in viaja lor sociala, coranul opresce pe brbat a intra in societatea femeilor; chiar in pro-

pria sa casa II este interzis a intra in harem, atund cand o femeie streina e in viz:ta.
Poligamia exista si inainte de Mahomed, el o reglement condamnand pentru totdea-una femeia de a trai in conditiunr de servitudine morara si intelectuala.
Vinderea sclavelor este ceva legal in Turcia, i comertul ce se lacea pe o scala
destul de mare cu Georgienele i Circasienele '), a adus in Turcia transformarea tipuluI
mongol, apropiindu-1 de rasa alba.
Aceste targurI de carne omenscd, in care Ovreif serviab" adesea de mediatorI, devenisera
revolttre. Femeile erail furate de la parintiI sa brbatiI lor i chiar vndute de ceI d'intI.
') Harem, apartamentul oeupat de reme! nu trebue confundat cu seraiul, care Insmml. palat. OrI-ce
Tuve pote avea un harem, nu Ins un seraiti; ambasadoriI puterilor avead un serail, nu si un harem.
Singur Sultanul are si unul i pe cel-lalt.
') Vez! Capitolul aComertulD.

www.dacoromanica.ro

339

Cine din Romnir generatier de astzI nu 10 aduce aminte de povestirile batrnilor,

despre rpirile femeilor?
0 sclav putea fi vndut de stapanul sari, ca orr-ce animal, da timp nu devenea
mam, ccr numaI atuncr tcea parte din familie, cu tte acestea In cestiune de drept ea
nu putea servi de martora. nicr pentru, flier contra stApanulur sal.
Singura protectiune ce le acorda legea, este ca s fie tratate cu bine si In cazul cAnd
stapilnul e nemultumit de vre-una, o 1)0:Ste vinde.
Care p6te fi educatia femeir In societatea turcd? zice Baronul de Tott. Fr vre-o

ocupatie de cdt gelosia, ce o et unele contra altora; expuse in bar calde la t6te inconvenientele une transpiratiunr fortate si adesea-orr repetate, spre a'sr pdstra frgezimea
pielir si gratia formelor; nepstre la mndrie, ocupatiunea lor nu e de cat a gsi mij16cele de a se face mar frum6se, pen tru a plcea stpfmilor lor; abia unele din ele stiti a
scri 0 citi coranul.

.-

Fig. 44.

CAnt.irete orientale.

Mile calde sunt frte mult intrebuintale de femeile turce, unde star" 5-6 ore si

adese-orl li se servesce dejunul adj.

Dupd ce sunt frecate de Miesite (Tellek) pe tot corpul cu un petic de ln, i0 spal
capul Cu spun compus din argil fing, amestecat Cu for de trandafir. Pdrul, ast-fel curtitit si parfumat, este impletit *hit" multime de miel cde.
Aceste sunt in trsurr generale conditiunile sub care tresce femeia in Orient.
Lamartine ne zugrvesce destul de bine rolul femeir la Turd, prin cuvintele:
Femeia la Turd nu e de cat un instrument de plcere si rolul se-LI este redus la
acel de mobil a Haremulur.
Coranul invat,, pe TurcI a crede inteun singur Dumnezett 0 In nemurirea sufle-

tuld. Trinitatea este oprit prin coran:

Acel ce sustine trinitatea blesteamd pe Dumnezet1.
Dumnezeti nu are fill, el nu Imparte imperiul cu un alt D-zet.
Dumnezeri guvernz, singur cerul si pam6ntul.
Paradisul Mahomedanilor este de o conceptie materialist: CeI din paradis vor bea

mult din cupa fericirel, culcatr pe paturr de mtase ; LAg el vor fi feci6re Cu privirI
rusinse si cu ochr marr, negri.
Fanatismul religios si predestinatiunea sunt dou6 credinte, care fac pe soldatul mahomedan luptAtorul curagios 'An la temeritate; in defeusivd ins se debandeazti inainte

www.dacoromanica.ro

340

de a fi btut, in ofensivd ins el este de o indrasneala liana la ferocitate i nimic nu i se

pite opune; aceste ca1ituti care astz a disprut, a facut, ca oslirea turcesca sa patrunda, in mima Europa pana sub zidurile Viena
In rsboiul din 1769, infanteria turcesca inainta ea nebun sub focul artilerier rusesa
Doliul, cunoscut la TatarY, nu e In uz la Tura
Datorit superstitiuna ce ail, ca pana la ingropaciune, sufletul sufera chinurile cele
mar ingrozitre, Turcir ingrpd mortir dupd 5-6 ore; s'a vzut adese-orr ingropandu-se
6ment numat lesinatr.
Inmormantarea o fac cate-odat, nptea i far niel un ceremonial.
Coboram, pe o Caldur nbusitre de la miezul uner zile a lui Iulie 1898, strada ce conduce

la garb-, in Constanta. Trecnd pe lang o haraba, am fost lovit de un miros cadaveric si

cautAnd sa
interesez de unde vine, mare mi-a fost mirarea, cand mi s'a spus, c,a in acea

edrut era un Turc mort, pe care crutasul nepdsator 11 conducea la locasul de yea
Cadavrul era infdsurat inteo panza de sac. Carula nu era urmat de nicr o persnd.
Singur carutasul Turc .si el compunea intregul cortegi al coreligionarulur sti.
Turcir se ingr6pa gol. Mortul se invelesce numar cu o panz noud, care se lga la
ambele capete. Gr(ipa se cptusesce d'asupra mortulur cu scandurr, peste care se arunca
pdmnt. Dupa ingropare, Lt lumea se retrage, iar imamul rr'mane i chiamd pe mort

din grpd; credinta Turcilor este, ca mortul rspunde imamulur, de aceia acesta pune

urechia d'asupra mormntulur i ascult.

Dup Coran, Sultanul 9 este kti succesorul Califatulta i eful guvernmntulur militar. Puterea sa este absoluta.
Interpretarea Coranulur cade in sarcina Ulemalilor. Tot Imperiul Ottoman este considerat ca mosia SullanuluT, care !sr imparte puterea sa in guverndminte (Pasalicurr),
districte (cazas), liana la cele mar mid detaliurr administrative.
Functionarir ce compun acsta ierarchie nu sunt de cdt niste arendasr i sub-arendasT, earl' cu totir exploatzd Imperiul in chipul cel mar arbitrar, percepnd indoitul sumelor ce trebue s incaseze.
Unul din iswirele de bogtie, eraii populatiu ni le Crestine si 0 v reir, pecare Turcir Ii asupreati

numar in scopul de a-f st6rce de WAIL cu cars( se imbogdtiail funcionara administrativr,

iar prisosul destul de mare se vdrsa in caseta Sultanulur. Nimic nu se intrebuintz,
pentru binele public. Sultanul are cunoscintd despre t(ite msurile arbitrara, insa nu ja
nici o msura de indreptare, de (5re-ce mare parte din averile adunate curg in tesaupul s65.
Baronul de Tott ne-a lsat un tabloil destul de complect dar in acelas timp inflorator asupra administratier turcescr din secolul XVIII-lea.
Taxele vamale de 10 0, atuncr ca i acum, se percep in natura. OrT-cine pte vedea

rul ce decurge din acest mod de percepere, mar ales ca ea se Meea dupa bunul plac
al administratia ast-fel : din 1.00 ocale de peste se luati 10 in profitul statulur, dar aceste
10 ocale era" luate din pestele cel mar bun, care valora indoitul celur rmas negutAtorulur.
Apor Sultanul, in virtutea dreptulut Icetirach avea monopolul graulul tuturor provinciilor maritime, care in fle-care an erati datre a aprovisiona capitala cu o c,a,ntitate
destul de considerabila de grail, pe care 11 transportail cu propriele lor cheltuelt

O ast-fel de administratie avu ca resultat a descuraja populatia rural, care se dele

la tot felul de crime, ce se comiteati ch ar ziva pe stradele Constantinopolulur.
Dobrogia 2) devenise inspaimantatre prin bandele de alharr, care se adposteati in
padurile ce alta-data o acoperiati mar in intregime.
') Sultan nu e de cat un titlu de nascere, dat Prirrtilor Otomani nscuti pe tron i celor din familia
Gingiscana. In Turcia ca i In Tataria, acest cuvint nu are insemnatatea de suveran, care la Turd' se
chiama Padi.;.ah (rege mare), dupa cum la Talan l se numesce Khan i la Perfi, Sah.
Actele emanate de la Padiah se chiamii, Katti-Serif (diploma imperiala), are puterea und legi
trebue executate farii
2) Dobrogan (aa numesce Baronul de Tott, acsta provincie) era renumita printr'o rasa de ca!
!bile estimall la Turd', diii caus ca erail buestralI. (Mmoires, vol. II, pag. 211, nota 1).

www.dacoromanica.ro

341

Baronul de Toil, in calittoria sa prin Dobrogia, venind din 'Maria, arath eh acsth,
provincie devenise un adeve'rat cuib de Wharf.

Maf ales, eh pe aci trecea drumul cel mare de la Bazargie-Medgidie-BabadagIsaccea, care ducca in 1\floldova, Polonia, Rusia 0 'Prile Ttrescr.
Baronul de Tott insu0 a fost atacat de o bandd de Wharf.

De alt-fel hotit, numit haiduct, erail pu 0 sub adhpostul legilor, intru cat nu erah
prin0 in flagrant delict, de 6re-cc legiuitorul arab trebuia s prevadh acest lucru la o
natiune ce trhiesee prin jafurf.
o alt-fel de protectiune de care se bucurah hotit, era inteun mod indirect din partea administratiet; aa, dach o crim se comitea inteun sat, Cadiul 9 nu se preocupa de
a descoperi pe fptuitor, ci locuitorit erah obligati a plati o suma pentru r6scumphrare,
a,a eh multe crime erati ascunse de locuitorY de trna cadiulut, care era mat periculos
de cat cea mat nemilsh bandh de hop'.
Criminalif chiar, pot schpa de pedpsa legit, atunci cand rudele celuf mort cer gratiarea rptuitorulut, afacere in care gh,dele adese-orf face pe mediatorul.
Intre multele casurt citate de Baronul de Tott, voi ardta numai unul; din el reiese

modul de aplicare al legitor la Turd i beneficiile, pe care le trAgeah judechtorit din

asemenea cagurI.

Un turc ucisese pe tathl s00, pentru a-T mosceni o avere destul de mare; faptul era
bine constatat i sentinta data. Un amic al parintucidelut intervine pe lng judechlor
acesta if arath, ch mijlocul de a schpa pe omoritor de pedpsh, consta in a aduce martort cart sh depun., c. adevratul omoritor nu este fiul, ci prietenul intervenitor, i astfel sentinta se schimbh, rtsmanand a se condamna la mrte amicul omoritorulut. Parintucidele intervine i cere gratiarea omoritoruluf tathlut sli, i aa amndor sch,parh, iar
crima rmase nepedepsith.
Principiul legislatiunif arabe este, ch orf-cine trebue judecat duph depunerile martorilor; ast-fel: o persna reclamat, c datorzd alteia o suma 6re-care de WA dach
pretinsul creditor aduce martorf suftcientI in afacere, cel d'intt rmne bun dator cu
suma pentru care e chemat la judecath.
Din asemenea afacerI, judechtorul catiga 10'io. Sub raportul justitiet, Ovreit CreHuff erati puI sub autoritatea efilor lor, cart a phstrat un fel de jurisdictie eclesias1ich,
thrh a fi scutitT prin acesta a fi chematt inaintea tribunalelor mahometane in materie
5. inruditt cu Turcil sunt TitariT, earl apar in istorie pe la jumhtatea vculuf al XIII.
MTh ce cutreier i pustiesc campia Dunhrit de jos, et sunt respin0 in secolul urmtor
de DomniI Tuiril Romanesct peste Nistru. 0 parte trece Dunhrea i se stabilesce in Dobrogia, sub conducerea a tret capi rtrescf: Kadlubeg, Dimitrie i Kaizibeg, pe la anul
1333, unde se amestech cu populatia romandsch de aci.
Greul poporulut trhi in Sudul Rusiet s,;i formh un stat, la inceput independent sub
conducerea Khanulut, apor sub suzeranitatea Portit, pan la cucerirea russca.

Pe la inceputul secoluld XVII, khanatul ththrese se intindea de la Dunre Ong la

Cuban .;;i era imphrtit in 4 horde.
In partea de jos a Basarabiet locuia horda Nogailor de Bugeak, care sub ascultarea
unut marzak, ajunsese o putere de temut Domniilor tut Vasile Lupu i Matet-Basarab.
In timpul ederit lor in Bugeak, Ttaril a trecut in Dobrogia, iar num6rul lor este
destul de mare prin 1655, chef if vedem intrebuintati de Pasa de Silistra contra Cazacilor.
Imigrrt 0 emigran t de TatarY se continuar in tot cursul secolulut XVIII, in, 0 din
Dobrogia ; ast-fel in 1781, chnd o multime de familit fur transportate peste Nistru, o parte
trece Dunhrea 0 se aaz, in Dobrogia, pentru a emigra putin mar thrzitl.
In 1805, Thtarit a disphrut cu totul din Bugeak; duph. ocuparea Basarabiet de RuI
In 1812, o colonie de 'Mart veni a se aeza in Dobrogia.
Cadiul era eful tribunalului numit Mehkeme; ca semn de distinctiune purta turbanul verde

www.dacoromanica.ro

342

In mal' multe rinde( si in interval de 44 anI in urma el ati parasit de 3 orl provincia.
In urma rsboiuluI din 1856, un num6r de 2225 familil tatarescI venira sa colonizeze
Dobrogia, carda II deter numele de tara Tata,rilor ; el ocupara districtele cele mal
fertile. Num6rul populatiuniI ttarescI era in 1860 de 60.000 sufiete, dup, Viskovich.
Tataril s'al" bucurat in Donrogia de o re care independenta si eratt sub ascultarea
unuI Khan al lor, care locuia la inceput in satul Carasu, aprpe de Medgidia; distrus de
RusI in 1829, Khanul isr stramuta resedinta la Ceatal-Orman, distrus si acesta in 1877-78.
Khanul recunoscea autorita,tea guvernuluI Otoman. (Lejean Ethnographie de la Turquie
d'Europe p. 36.). La 1850 era Amurxa-bei.
Inaintea ocupariI Dobrogier de Romant nume'rul populatier atare sOzu din causa
bolilor si al
nutriment.
El' ati ocupat tot basinul riulur Casamcea, pana la capul Midia ; tt regiunea vail
Carasuld pana la Cara-Harman, unde se amestecail cu Bulgarit
rklui.

Fig. 45.

Loeuinta .$i familia de TatarT.

Catre sud traiail mar multr la Mahmudkiol, pana la Cocargea si Tatlageak.

Una din ocupatiunile principale ale populatiuniY tatare este pe lana agricultura si
crescerea cailor si aceia de caraust
Tatarir vechY se ocupara si cu comertul, mal ales in Medgidia, oras fondat de SaydPasa, in urma r6sboiuluI din" Crimeia si in onrea SultanuluI Abdul-Medgid.
TatariI noI venitI in urma resboiulur din 1856, ail ocupat bordeiele de pe marginea
orasulul Medgidia si eras() o povara pentru vechiI locuitorI al Dobrogiet pe care II jefuiati
si mal ales pe crestint in satele carora se stabiliail inteadins, pentru acest fel de ocupatie.
intre satele din noil infiintate de 'Mari' In 1864 erati Dunavtul, Beibugeac, Morughiol, Saraiul.

Femeile lor purtati inca la acsta data inele de argint la nas.

Acum TatariI emigreaza pe fie-care zi spre Constantinopol ; numOrul lor destul de
mic, descresce din ce in ce.
Cifra populatiuniI turcescI si tatarescI din Dobrogia, la 1901 a fost :
JUDETUL CONSTANTA

NATIUNI

ca

ce

.1.3

.J
el
0

JUDETUL TULCEA

as

.4_,.

:47:11
al
a)

t13

Turd

1,143 1,561
1,466 7,352

748 1,867
6,461 8 ;848

B'

7.3

,52

E.
171:

Tiita.ri

II

el

cd

2,601 7,910 1,968

962
1, 704 25 ,8311
1

www.dacoromanica.ro

1,749
265

F.

410
1,240

(i)

Q-

a,

'0
n
-s

TOTAL
GENERAL

3o
E.

269' 4,391
22i 2,48.

12,306
28,320

343

6. GligAutii sunt Gred set BulgarI de origina, de religie cresting, ortodoxa, ins)," vorbesc limba turca. Sunt f6rte putin ospitalieri si peste masura avarI. Num6rul lor pentru
judetul Constanta, nu 1-am putut aila, de 6re-ce statisticele oficiale
socotit in cifra
populatiuniI grecesd sari bulgarescI. Pentru catunul Ilanlilk, Gagautil a fost luatI drept
Romani, de j nicI unul din eI nu scia romanesce in 1890, cand am slat acolo.
Pentru judetul Tulcea, nume'rul Gagautilor este:
Plasa Babadag
((

1.977
1.517
5
333

Niacin

Sulina
Tulcea

Total general

3.8:32

Fig. 44i. - 'Fatal!

Arabi!. Dou-zed de anI inaintea rsboiulur din Crimeia, prin 1834, un Pasa, anume
Hasan, aduse in Dobrogia 145 famila de ArabY, popor ale caruI aptitudinI agricole stint
recunoscute; aceste familiI furd asezate la Docuz-agad (nou6 arborI, asta-zi" Docuzad,
probabil o gresala de numire prin elisiunea silabef ag) i in cind alte sate din prejur.
Prin 1860, acesta colonie era Inca in Dobrogia si prospera prin agricultura 1)
Nu sciri, dacd i asta-zI se maY gasesc ArabI pe la Docuza.cI2).
TiganiT, numitI de FrancezI Bohmiens, fiind venitI in Franta din Boemia i Cigains ;
de EnglezI, Gypsies; de German1", Zigeuner ; de ItalienI, Zingari sa Zingrui ; de Spaniolr,
Gitanos; de Grecil modernI, Kaliveld; de Polonf, ZiganI; de UngurY, Farao-Nemzetsg
(rasa luI Faraon); de RusI, Tiganes; de Turd, Cinghene; de Olhndee, Heydens (pagan ;

de Dame i Olandezl, Tartares; de MaurY si Arabi, HaramI (ratacitorI); iar de ei

Romnicel (flul femeil) sari Rom Omen.
Acest popor fara patrie ca i OvreiI, traitorT ca i dnsir in tte Orile din Europa,
dupa cum probza fizicul, organizatiunea lor in caste si maI ales limba, o coruptiune din
Sanscrita, amestecata cu cuvinte din tdrile pe unde locuesce, este de origina

Prima lor aparitie in istorie dad. ar trebui sa'I consideram ca urmasil SynginiLejean. Op. cit. p. 31.
') Papadopoulos. Revue de gographie. 1879.

www.dacoromanica.ro

844

datzg cu mult inaintea lui Herodot, care ne spline cg a affat pe malurile Pontului
tuxin, la Dungrea-de-jos, o colonie egiptng.
lor

Dupg spusele lul Herodot, uniI autorr cred cg Aegyssus (Tulcea) ar fi o fondatie tiggnsca.

In Argonautica (vers. 759), in Apollonius de la Rodos (IV, 320) si in Strabo ggsim

aceleal parerI.
I m pOratil" Constant inopo-

MIA Constantin V Copronymul (741-755) si Nicefor (803811), aduse din Siria, Liraonia
Phrygia o colonic de pop:5re,

pc care o aczg pe frontiera

ThracicI, iar Ion Zimices strg-

mulg o bung parte a acesteI

rolonir in Scythia Ponticg, cu
scopul de a fi exterminatg de
barbarl. (Gibbon, op. cit., vol.
II, p. 564).
Din acstg colonic, pare-

se, se trag TiganiI.

Fessler, imprumutAnd pgterea lusf Grellman, zice: Dupg

Fig. 47.

Familie de tiganl.

ce Tamerlan in 1399, sub pretextul aboliriI idolilor, a supus

noua Indie si a svArsit acele cruzimI marl, un popor CinganiI, loruind pe la Guzerat ;4

Tatta, a fugit din India In num6r de 500.000; bogatiI se numiag in limba din Guzerat,
horn Omen, iar din cauza Oaf lor smolite, Kola (negri).
Se scie, cA in 1417 sub Alexandru-cel-Bun, cate-va cele

ail venit in Moldova, Ungaria si Germania, pe la MareaNgrg.

Totusl emigrarea lor in Europa, este si va r6metne o

enigma; 'Ms documental stabilit este, cg in Muntenia si
Moldova a par pentru prima rg, venind din Moesia.
Tot in 1417, TiganiI apar in Germania, 1418 in ElveOa, in 1427 in Franta, de unde a emigrat i in Spania.
In Moldova, Alexandru-cel-Bun le-a dat voe sA rglgcsc. In Muntenia ag ajuns robl.
llegulamentul organic din 1835 vorbesce (Cap. I, 27,
Cap. II, i158-162; 174-179) de TiganI.
Numrul lor era de 3.851 familiT in Moldova si 33.000
in Valachia, si se imprtiati :
a) Budarii sag aurari'i, earl aveag dreptul de a canto.
aur in Hurl' si muntY; el platea D6mneY, 3-4 drame aur. Pe
vremea luI Cantemir, D6mna primea ca tribut 1.600 drame

de aur sari cam 4 ocale aur cui al, iar D6mna luI Stefan
Racovith din Muntenia a primit in 1764, cantitatea de 1.254

Fig. 48.

Iganc (Cinghene).

drame de aur curat.

Ursarri j6c. ursul, merg din ora in oras, din sat
in sat cu ursiY, pe care 'Y-a prins de mid si pe care '1"-a
inOtat diferite jocurI.
(;) Lingurarif fac lingua coven, fuse si chiar carbunr;

sunt eel" maI civilizatI 0 multi din el" ag locuinte imbelsugate.

d) Liecii, 6meni" frg, mestesug anume : sunt cel mal" rl TiganI. EI trgesc mal" mult
din jafuri" i tlhrii, de cat din meseria lor de cldraii si fierarI.

www.dacoromanica.ro

345

Tresc in corturI i umbl din loe in loc in crute, in care pun t 'ttit familia, destul
de numers, iar sub cArut II lega purceiI i
Femeile lor ghicesc Cu ghiocul i talmacesc visele.
Trilesc in triburr de 10-15 familir (un sla), care stati sub asculL4rea unuI mal mare
ales dintre ddniI.
infli area tiganilor e plin de expresiune, in figura lor se citesce un spirit viofil
it i treprinzAtor.

Tiganir !fati niel o credinta, sati mar bine sunt fetiitY. In Europa a imprumutat religia 16riI unde
stabilitcel din Romania sunt cretin, cef din Turcia, mahomedanT.

Fig. 49. Loeuinte de TiganT.

Cifra populatiuniI tiganescI era in 1850 de 212 familfi.

Tiganif truitori in Dobrogia la 1900, erat):
JUDETUL CONSTANTA
cd

FELUL

CL,d

Tigani turciti
cretinT

cd=

-- t.

cd..)
cd

.
.

JUDETUL TULCEA
S
S
74 7...

.5.

cd

ed

cr,

.0
d

4'1.4

654
136

32
227

49
441

O
E-.

Totalul
General

cd a,

a,"0

180
640

261
1.317

915
1.453

Prima colonie de Germanl alsacienI a venit in Dobrogia intre anil 1848-50,

In num6r de 59 familiY din Odessa i s'ab stabilit in MalcocY(50 famili i Tikilesd (9 fa9. GermaniT.

k-3

milff). EI se ocupaa in special cu creterea vitelor i fabricarea untulul 9.

Prin 1860, cifra populatieI germane era de 1200 suflete 2), iar in 1864 se atia5 :

30

familir in MalcocI 3), 20 familii in CataloY, 30 familff in Ciukurova i 50 familiI in Ahnagea;

aci aveati biseric i un pop.

EI se ocupa Cu transportul, comertul i tierea pdurilor. Prin constructia digurilor
din Sulina
imbogtit putin.
In timpif din urm, imigrri continue aduc din Rusia un nuniLlr insemnat de GermanI, un element colonizator, care pentru fericirea Dobrogiel, inlocuesce populatiunea din
ce in ce descrescend a Musulmanilor.
1. lonesco, op. cit. p. 81.
Lejean, op. cit. p. 12.

') Pede ca numirea acestui sal se trage de la acel al unin Comandant turc, in luptele cu Vlad-TepeI.
(liammer).
44

71891)

www.dacoromanica.ro

346

GermaniI stint muncitorI i gospodarY; eT se ocupa Cu agricultura, creterea vitelor

i mal ales a vacilor ;ii cailor.
Numtirul populatiunil germane tritre azI in Dobrogia este:
JUDETUL TULCEA
JUDETUL CONSTANTA
o3

o3

NATIUNI

i
o

tt

GermanI .

58

cd

76

7,s'

.,

li
F

cA

ii:

47.'

5.'

2.576

'0
ccs

i
E.

40 4.518

1.483

361

a...

os

zOo

o3

C.3

to

..,.

2.860

o
o

o
"C3

la

C/3

e-

pa

E.

I-

-a

V
ra".

o
a

g
C)
o

24

70

'',

TOTAL
GENERA!

cl

1.329 4.283

8.801

Ca o plaga in corpul acesteI provinciY, traie,sc trel nmurI de poi-J(5re, fara patrie, ci

deprinse a rataci de vcurl prin Virile, care le ofera cel ma bun c4tig; ele se stabilesc
acolo, unde sub adapostul legilor pot sa suga de
la sanul und mame vitrege, careia nu-Y dati nimic in schimb.
Ovreir, asa de bine cunoscutY; Green', earl' din

nenoroeire sunt eel maI putin civilizatY, de cat

coreligionaril lor..5i Armenff, pe care numaY g6na

dupa ca5tig iY face a-O alege patria, acolo uncle

le convine.
Si numrul acestor parasite cresce, dupa, cum
dovedesc statisticele.

L;;,,

10. GreciL Ati trait in tot(leauna prin orae,

unde s'ari ocupat Cu comertul. E de mirare, di
o colonie de 29 familiI venite din Basarabia, putin
inaintea rsboiuluI din Crimea, s'at stabilit la AlibeIkidf (Tulcea), uncle se ocupati Cu agricultura').
Dar acsta ocupatie obositre nu le-a conve-

nit; azI nu se ma gasesc la AlibeIkioI de cat 2

GrecI care se ocupa cu comertul.
In 1850 eraa in Dobrogia 250 de familir grecescI, cele maY multe in Tulcea, 1500 suflete, apoI
la Sulina 500, la Constanta 800, la Macin i Babadag cate 50.
Fig. S.

AstazI totI Green' se ocupa cu comertul, la

GrecI.

care all' aptitudinI deosebite.

In Constanta tot comertul este in mainile Grecilor, Armenilor i Ovreilor.
Grecul este tanto, speculant, camatar, inelator chiar, fara cea mar mica dragoste
cAtre tara in care locuiesce i exclusivist.
Cifra populatiuniI grecescI traitre azl. in Dobrogia, este:
JUDETUL TULCEA
JUDETUL CONSTANTA
os

POPOR

e
O
L.
o.

...3

..4

C.

Greet .

192

ce

as
*2

S.

g
V,

o
o

....:-

03

-c-a

to

c..
...

tx.,

:a

.7.

:A

Cl)

C.

C.

E.

C.

'cii

3.383

3391
1

125

3181

.o

-,o
.-5-

'

.'

4.357

..cs.
A
5-..

171

o
1-3

,o3

F.

350

ae

../.
co

-6

cn

-a.
E-

ii-..

pa

,a

TOTAL
GENERAL

-1

2 214

E-

1.513 4.248

8.605

') Acestia ere' Gagauff, carl vorbiati grecete; de aceia au fost confundati cu Grecii, In statistici.

www.dacoromanica.ro

347

sunt venitT prin imigratiunI individuale, unir din Romania, ceT maI multI
din Turcia i Asia-Mica. EI se ocupa numai cu comertul.
In 1850 erati numaI 76 familiI, cele maT multe in Tulcea i Babadag.
11. Armenii

Azr sunt 2.604 suflete:

JUDETUL CONSTANTA
cd

ea

POPOR

al

ed

7e

v
1

2-'.

,o

ti,

u)

,..
...

a)

:-

P.

Armeni

18

06

1.146

-+
o

a3

.o

.....

a3
:=1

.5.

.c
o
al

6.

F.

F:

c)

E-.

114

1.444

.
o

'O

P.

70

JUDETUL TULCEA
u
.os

303

105

..sa)

li=

a3

a)

o
o

S
cn

E -,

F.

F.

447

305

TOTAL
GENERAL

-.

i
E-.

2.604

1.160

erati in 1850 in num6r de 119 familiI trait6re in Tulcea (30 f.), Isaccea (20 f.)
Babadag (69 f.). AzI traiesce in Dobrogia un nume'r de 4315 sufiete:
JUDETUI CONSTANTA_ JUDETUL TULCEA
12. Ovreil

POPOR

ro
V
o

cl

-Z

ta
=
A

,..7:

,7-

.-.

a:

a.-

1.071

103

53

td

.s.

..:-

.o

a3

o:

-,Z

=cd

nd

-i.

rh.

7s

74

ci,

ds

7s

i.L.

.ce

EvreI

ce

aS

cd

ce

c.
.- to

o
U

287

TOTAL
GENERAL

.",

cn

E=

E-

311

1.903

3.047

:_r,

456

1.268

38

..a

va)o

ca

:3

E
3

.T5

4.315

13. Alte NationalitAir. MaT traiesc imprastiate id si colo, printre populatiile deja enumerate, si urmat6rele neamurI:
_JUDETE
JUDETE
JUDETE
1---NEAMURI
I

Constanta

NEAMURI

Tulcea

Constanta

Tulcea

NEAMURI

Constanta

Tulcea

___
ItalienT

.
.

SerbI .
AlbanezI . .
MuntenegrenT
.

540
58
12
31

EnglezI

842

.
.

Francee

Po1oni

564
73

BelgienI

25
24
29
11

41

.
.

97
98

Ungurl

260

406
6

Danez1 si Norv.

Elvelieni . .
Indien1 si PersI

10

De la 1850 inc6ce, de cand am date statistice mar mult satil mar patn precise, numOrul populatiuniI DobrogieY a fost: in 1850:')
NUMERUL FAMILIILOR DIFERITELOR NATIT
,03

$.

o
Z
..i.,

CO

o
E
co

ci)

6
Z

d
.1s.J
a,

(1)i
(

1
ca

NUMELE

PLA SILOR
(Cazas)

1.290
363

200

250

5011

92

105
183
501
165

688

496

KB ailbsatednadgo.

355527 1 440752.

264724

405

6 Mangalia

15

9,..'

E-

-,i

n''

cci

. .

33 Hetrsova
33717

'E

'r.

E
=
E-.

9 Tulcea
11 Isaccea
18 Miicin

74 :.
o -9

zi
'r s

82761

5'

34064

9-.

787

200
29
20

163

93

,...

25
_117

_.1

'E

g
o

s.
1.1)

,,,0

s.

E-.

20
23
23
6

50

30
3

:7

_100

z O.

o.t.

_40

C/)

30 2.962
20
784
1.364
1.363
1

69

31.464426

415

215

TotalurI -

2.268 2.225 3.656 1.19

747 1.092

250

172i
I

I) I. I071CSCO, op. cit. p. 74.

www.dacoromanica.ro

59

76

119 11.858

348

Daca la aeesle 11.858 familif am socoli cate 5 pers6ne de fle-care familie, avem cifra
de apr6pe 60.000 locuitori in Dobrogia, la inceputul jumatatir a doua a vcultif al noui-ispre-zecelea.

In 1864, dupa o num6ratre a luI Viskovich, tifra aproximativa a populatiuniI DobrogieI era socolita la 140.000 suflete, adica maI mult de cat indoitul celeI din 1850.
Ubicini, care are pretentiunea a cunsce acsta provincie, socotesce populatiunea
el' in anul 1876, la cifra ele 222.562 suflete:
ORASE, SATEi

PLASA (CASA)

MUSULMANI

.5I

CTUNE

Tulcea
Isaccea
Kilia
Sulina
Mahmudia
Babadag
Macin
Kilstendg

10
58
26
34
39
56

15426
5298
30022
602
17868
7344
5196
1700
2626

18204
5366
61434
32502
30116
31996
25862
7986
2026
7010

271

134662

87900

222562

10

12

Medgidie

Total

TOTAL

MANI

2838
68
31412
31900
12248
24652
21014
2790
326
4384

17

H Eirova

NE-MUSUL-

1818

La acs(a cifra Ubicini adaoga 20.000 locuitorY, care dupa el, era cifra populatiuliiI
de la Sud de Mangalia li de la rsarit de Silistra.
Aa dar ajungea la un total de 242.562 suflete 1).
Acsta cifra era cu mult exagerata. Dottain din contra da pentru acela an cifra
de 136.632.

Alai aprpe de adever pare cifra data de D-1 Dumitru Sturdza, pentru acela an, de
150.295 locuitorI8).

In urma r6sboiu1ul din 1877-78, acsta cifra s'a micorat prin emigratiunI, aa Kolb
In uvragiul sal 3) evalueaza pentru anul 1880, populatiunea de 123.320 suflete:
Tulcea
Babadag
Kustendge

43.000
41.000
23.320
8.000
8.000
123.320

......

1\1acin

Medgidia i Cernavoda

Total

Dupa Baronul d'Hogguer, care a cules datele statistiee in 1880, cifra populatieI DobrogieI era:
Revunosc
a3

.2.
.:1

T...

DISTRICTE

Tulcca, ora
Tulcea, district .
.
liabadag . .

3256
1117

.
.

Kilstendge.
Cernavoda, FlEtrova.
Niacin.

Sulina.

13136
1470
440
9161

36

Total

S
n

'E
w
>

-a

1668 1876 1736

6539 3360 298
2047 1012 4073
177
6028
7264
444

bis-rica

_
,-,

a>

324 1601
67
6
246 256
8
252
16 280 136
56
376 1126
896 796 608
8

,E

,-.
L..0
d.

ca

, - ;..

. 0.>

1-,.

S
,cd

o' -

r.D

E-.

, cs

224
304 3488 3636
175 146111 9622 603 464
163 1427411 2167 1227 516
4024
32 147011 177
180
44I 6180
75 216111 7696
304
32
36I948 12 112

. z-

,-.

T..,

. 59

tt4

E-.

E-.

300
520

63 1192
144 1388
264

126 1052
8

96

TOTAL

17948
24295
10 41063
9920
13961
22397
5148
116

976

21916 24167/ 7546 8883 1437, 438173-1 n330 31726 1842 6424 341 4812 1102 134735
1

Nadan. Dobroudja, p. 40, apud. Revue de geographie, an. 1870.

Narian. Dobroudja, p. 40, apud. Revue de gographie, an 1870.
5) The condilion of nalion social and political.

www.dacoromanica.ro

349

Districtul Mangalia, cum si o parte din plasa actuala Silistra-noua, nu intra in cifra
de 134.735 suflete.

In aceste dou6 districte numgrul populatig era evaluat la 15.825 sullete ; asa c, populatia total era in 1880 de 150.560 locuitorI.
Densitatea populatieI in Dobrogia este de aprpe 17 locuitorr pe 1. km. p.
Acsta densitate impartita pe judete, e de 16.28 pentru judetul Constanta ki 17.51 pentru judetul Tulcea.

In raport eu cele-l'alte judete din Romania, Dobrogia are o densitate f6rte slabd.
Intre conditiunile indispensabile desvoltarif provincieI nstre cis-dunarene, de care
depinde progresul sgti economic si social este popularizarea el, i, daca consideram raportul dintre sol si om, pulem zice ea gruparile de populatiunI a trebuit sa calce pe
urmele unur izvod dat de naturd, asa : Orile cu ploY rarY sag cu productiunI r6spandite
cum de ex.: stepele, ati facut ca poprele ce le locuesc sa fie nomade ; cmpiile fertile
formate din rev6rsdrile flu viilor a creiat pop6rele sedentare, decI agricole ; iar
Morale i insulele ati favorizat comertul.
Dobrogia reproduce pe o scald maI mica bine inteles aceste treI modurI de viata
a poprelor ce ati locuit-o ; ast-fel daca facem o privire inapoI asupra istorieI acesteI provinciT din prima jumRate a secoluluI al XIX-lea, am vedea, c pc cand MocaniI, care
cutreerati Dobrogia in lung si in lat Cu turmele lor pentru pasune, duceall o viata nomad, RomaniI, TurciI, BulgariI i Mari)", locuitoriI centruluI Dobrogier se indeletniceati
Cu agricultura, iar populatiunea t6rmulur Dunarit i maI ales aceia a litoraluldr Marif
Negre se ocupa cu comertal.
Una din cauzele principale, care a impiedicat popularea Dobrogid a fost, cd ea (find
asezatd in calea navalirilor tuturor pop6relor barbare, lar maI in urm pe drumul obligat al tuturor rgsb6elor dintre Romani*, Polora i RusI cu Turcir, a suferit in numer6se
randurl devastarile poporuld navalitor.
Orasele i satele ere' distruse ; mime cimitirele rr.mneati, ca singurul indicig al
numer6seI populatiunI care alta data* locuia acstd provincie.
In urma rgsboiuluI din 1829 nu se maI gaseag de cat cate-va sate ; pretutindenI nu
se intalniati de cat mine ale (mop orase alta data destul de inflorit6re si care in 1850 nu
maI numrag de cat cate-va case.
Din acst, cauza, din 35 de sate ale districtuluI Kiistendge nu se maI aflati in
1850 de cat vre-o 12 si acestea cele maI multe deduse dupg, cimitire, care de alt-fel i asta-zI

nu sunt putine la num6r.

Numal in timpul primilor 50 de ani ai veaculd al XIX-lea, Dobrogia a fost de treI orI
(levastata i arsa. LocuitoriI ati prgsit-o In mar multe randurr i acer care s'ati reintors
ag infiiintat sate nou6, dupa relsboiul din 1828.
Acestg urmare de fapte, distrugerea i reconstruirea satelor a lasat pe suprafata
provincief un numr insemnat de cimitire, care contin resturI de la diferitele popre care
ati locuit-o i numaI dup numrul lor putem deduce pe acel al populatiuneI odinird
existente a Dobrogief, care pe suprafata sa, jumdtate din aceia a Belgid, pte hrani un numr
de pang, la un milion suflete.
Reproducem dupg distinsul agronom I. Ionescu tabloul satelor, care in 1850 nu mar
figurati pe hartile de maI 'nainte '). Unele din ele sunt ingropate i astazI sub ruinele lor
pte pentru tot-deauna.

1)

I. Ion est.. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. p. 15,70 i urm.

www.dacoromanica.ro

350

Z6
1

3
4

SATE D1SPARUTE

6
Z

SATE DISPARUTE

6
Z

Prislav.
Bes-tepe lure

18
19
20

Rosesti.

35 Erkesek.

Dunav6t.

romAn.

5 Tort-Karaboni.
6
7
8

9
10
11

12
13
14

15
16
17

Cernasuf.
Caraibil.
Amofalki.
Micomanti.
Clardac.
Satu-nou.
Sgrita.
Suiakli.
Cerni-chioI.
Crucea.
FAntema Nedeli.
Mangina

Caladuka.
Rumbeca.
21 Melodita.
22 Gaidar.

23 Karakla
24 Canoski.
25 Eekirg.
26 Topolog.
27 Cartal.
28 Dulgerul.
29 Caclamac.
30 Cadicetsla.

36 Ciauskioi.
37 Cirini.
38 StElncele.
39 Batac11.

40 UssubeI
41 Visten.
42 Hasanesti.
43,

33 Zaval
34

51

Fental.
32 Staja.

Cheilbaseh

Z
52

SATE DISPARUTE
Alibei

53 Caradurat

54 Nalbant.
55 Ghiaur-Amsali.
56 Turc-Amsalf.
57
58

Ivrinez.
Pesterea.

61

Mongol.

62
63

Caciamac-Mare.
Caciamac-Mic.
Ciacal.

Cilibi-chia

'65

Amet-Uzum.

Cali-chioI.

44' Tas-punar.
45 Tortoman.
46
47
48
49
50

31

SATE DISPARUTE

Berdari.
Kustell
CarataI
Carasu

59 Akargea.
60 Dautlar

64 Dradaular.

Pe langli nesiguranta proprietatiI locuitoruluI dobrogian se maI adaoga nesiguranta

averiT si a vietiI in acsta provincie, unde aplicarea legilor era lasata, sub Turd, pc mana
unor functionarI venitI numaI pentru a se imbogati.
Talhariile i hotiile erall in Dobrogia mal dese, pte, de cat in oil care ali. parte a
Im peri uluI Otoman.

Baronul de Tott, a fost atacat in timpul zileI de o band de alharr, pe cand traversa
muntiI pilduro.;;I aI Babadagului, in drumul de la Tulcea la Constanta, de 0 era inconjurat
de o gard
Pana in ultima decenie a vculd al XIX-lea, Dobrogia era reputata pentru bandele

el de alharr, pe care cu multa greutate a ajuns guvernul roman a le sarpi.

TIhriile lur Licinski, Deli-Ali, Asan-Pehlivan, pentru a nu enuni6ra de ea pe cele

maI de semd, bagasera spaima in populatiune.

Popularea Dobrogiel azl, cand elementul musulman emigreaza, cand progresul economic depinde de numb-rul bratelor, este o problema pentru guvernul nostru, care o pc5te
resolvi in doub- felurl, dat fiind ea popularea prin sporirea locuitorilor din nascerI nu p6te
da un resultat repede si multamitor.
Ilmane mijlocul prin colonisare, care se p6te face cu Romani din patria-mama si
In acest cas resultatul obtinut este negativ, pentru ca popularea Dobrogie ar fi in detrimentul Romanier trans-dunrene; cel maI bun mijloc ar fi sail a se coloniza provincia
cu Romani din cele-l'alte partY ale Dacia cu RomanI din Macedonia, sati cu elemente de
ginte latin, cum buna-ra italieniI, popor muncitor, industrios si care s'ar asimila masi
repede cu Romanit
Numal in casul de neajungere s'ar putea admite pop6re germane, agricultorI, inteligentr, muncitorr, industrial i comerciantI indemanatecl, care departe de a fi un pericol
pentru provincie dupa cum crede D-1 Nacian 2) ca neavnd stabilitate, din contra se
vede la cci care art venit in urma rsboiuluI din 1877, ea totl
stabilit aci.
Germanul nu are spiritul de exploatare al Bulgarulul, care se imbogatesce vara in
tara nstra si iarna trece frontiera, sail baniI castigatI in Tara Romanesca II trimete in
Bulgaria, cum vedem pe fie care zi exemple.
ApoI popularea satelor de pe frontiera de Sud cu elemente neo-latine, este o chestiune la care niel o data administratia judetuluI Constanta nu s'a gndit. Daca deslegarea
acesteI chestiunr era aat de usra alta-data, acum presinta multe dificultatI, de re ce
BulgariI locuitorif satelor, cu gre ar maI putea fi transplantatI in Nordul provincia
Avem pe frontiera de sud: Almaliu, Asarlik, Canija, Carvan, Dobromirul din deal
') Alemoires sur les Turcs Vol. II. p. 211.
2) Dobroudja p. 105-6.

www.dacoromanica.ro

351

si din vale, Cuiugiuc, Esechior, Galia, Garlita i Lipnita, sate populate numaI de Bulgari.
Avem in plasa Silistra-nou numal o populatie bulgareasca indoita numrulur intregii populatiudi bulgarescI din cele-l'alte 4 plas1 ale judetuIui Constanta.

Cea malf sigurg garantie pentru paza frontierii de acsta parte a Dobrogiei, ar fi
popularea satelor mrginase cu elementul romanesc.
Sa studiem dupg, D-1 Nacian') mijlcele prin care s'ar putea ajunge la o bung.

colonisare in provincia nstra cis-dungreana, in care putin s'a lucrat sub acest raport
In eel 25 an de stapanire.
Lucrarile preparatorii, scrie un mare economist francez Leroy-Beaulieu 2), sunt trei:
viabilitatea, msurarea i delimitarea terenurilor, care, sail trebuesc concedate sail v6ndute colonistilor i in fine lucrrile porturilor.
incete ; cultura nu
Flea CO de comunicatiune, inceputurile colonisarii sunt grele
se p6te intinde, din causa lipsei mij16celor de transport si relatiunilor inlesnicise ; numaI

prin construir l de drumuri se p6te atrage o populatie numersg si da nascere la sate.

Drumurile el o mare putere de atractiune si cand ele sunt numerse in bung stare,
nasc cultura i formza orasele. 0 bung retea de drumurl este decl primul interes al coloniei, conclitiunea de cgpetenie pentru progresul

Sub raportul cdilor de comunicatiune, in Dobrogia s'an facut progrese insemnate,

totusr nu s'a ajuns nicr la jumatatea acelora ce trebuiati facute, mal trebuesc car ferate
la Tulcea i Isaccea, la Mangalia si Ostrov; numai asa s'ar putea exploata boggtiile de tot
felul ale acesteI provinciI, cum pescgriile lacului Razelm, vinurile de la Sarica, piatra de pe
valea Casamcei aprpe de pe tot centrul Dobrogia grnele regiunii din Sud-Vest, etc.
Campia nepopulatg odini6rg. a Bargganulul, ne ofera un bun exemplu de influenta ce

pot avea calle de comunicatie asupra populgriI uneI regiuni, de si Baraganul nu are
atatea bogatii .;.;i de tot telul, ca Dobrogia.

In al doilea rand vin lucrarile de imbungttire ale porturilor, pentru care s'ail facut
si se fac sacrificil, pte peste puterile tariI nstre.
Avem construirea pod uluI de peste Dunare, care sta in legg.tura intim cu aceia a
portului Constanta, a carei desvoltare de 3.360 metri cheiurI, ar permite acostarea a 25-30
vapre pe un singur rand 3).
La terminarea lucrarilor, cerbica Cu crnele de aur, despre care povestea poetul Pindar,

tria la Istropolis, va renasce la Constanta.

Mal trebuiesc ins lucrari de imbuntatire la portul Mangalia, care cu putine cheltueli s'ar putea transforma inteun port, care sa servsca nu numar exportuld cerealelor
din Sud-Estul Dobrogiei, dar si din Bulgaria mgrginase MariI Negre.
Cele cloud lucrarr preparatorii trebuesc s mrga mana in man cu delimitarea
impartirea pmnturilor la noii colonistI, i acsta este cestiunea asupra cgreia s'a pus
mai putin interes de cat celor-l'alte doug.
S'ar putea imparti pam6ntul Dobrogiei in parcele de cte 1.5 hectare de fie-care

ca

locuitor 4).

TerP.nul parcelat se va distribui noilor colonisti prin licitatie, la care sa nu concure

de cat poprele de ginte latin, sag la neajungere, Germani.

In niel un eas nu se vor conceda terenurI gratuite ; procedeul dupa economistul

francez sus citat n'are nici o atractiune asupra colonistilor, ci din contra se vt,k1 acestia
alergand in tgrile, unde terenurile se vnd.
ApoI colonistri depinz6nd de ordinele administratia concesionarul se vede impus la
dri adese ori prea grele.
Colonistul e strans in intreaga luI activitate i pltesce tot-d'auna concesiunea prin
') La Dobroudja p. 109 si urmetterele.
De la colonisation chez les peuples modernes.
Ve1 construirea portuldi Constanta.
A se vedea detaliat acst cestiune in conclusiuni.

www.dacoromanica.ro

352

numer6se umilirY, fie catre administratiune, fie catre functionariY administratia care

ia aiere de stapanY, de 6re ce trebue ca concesionarul s lucreze dupa ordinele sale.

Inteun cuvnt, administratiunea lucreaza, pe cand concesionarul e un automat, o
ma5ina, care trebue sa, se conforme unor regulY, adese orI in opositie cu interesele luI.
Procedeul prin licitatiI a dat resultate destul de satisfacatre, maif ales In Statele-Unite,
In coloniile engleze si Algeria.
Pentru terenurile din Dobrogia, s'ar fi putut combina aceste doua procedeurr, din care

ar fi resultat cumpararea de terenurI platibile inteun numr de rate egale anuale pe timp
de doua decenisf.

Prin acest mijloc cred, colonistiI s'ar fi legat maY bine de pamntul cumparat, pentru
care trebuia sh platsca cel putin jumatate din pret socotit din 1886. In plus statul ar fi
fost in profit, de 6re-ce daca se socotea pretul unuY heetar la 90 la ar fi Incasat Oa.
In 1900 suma de cel putin 26 mili6ne leY anual, ceia ce n'ar l fost imposibil und locuitor
a plati cAte 4.50 leY de fie-care hectar anual, admitnd ca jumatate din populatiunea azY
existenta, avea proprietate de pe timpul dominatiuniI Otomane.
De la inceput preparata i apoI efectuata colonisarea Dobrogil, maI relmann de zis
ceva in privinta personaluluI insarcinat eu administratia provincier.
AceslY functionarI nu trebuesc numitI la inttimplare; eI trebue alesI printre 6menif
capabilY de a indeplini diferitele insarcinarY grele si delicate ale colonieY. ET vor fi numitY

pe un termen mal lung, cad numaY oferindu-le o garantie de stabilitate, putem fi sigurI
a avea functionarY devotatY i desinteresatI.

Arestia vor fi luatI de preferinta dintre persnele originare ale colonieY ')
Sub acest raport, iaca parerea und economist, Courcelle Seneuil:
Primul personal al une colonil trebue compus din 6menY In stare de a conduce
agricultura, minele sari exploatarea padurilor, dupa natura teritoriuluY, comerciany care
sa importe Cu cel mal mic pret posibil marfurile si procluctele manufacturiere si care s
exporte in conditiunI bune produsele colonieI.
Un mic personal al guvernuluI si unul maY numeros, insarcinat cu instructia primara
complectza societatea nasc6nda 2).

Numal ast-fel se va putea ajunge a avea functionarI, earl sa cunsca bine mecanismul administratieY; din contra, Inlocuindu-I continua si fara motiv, trebue sA ne asteptam la consecinte rele.
Sub guvernul nostru s'a pus tta solicitudinea, pentru Indeplinirea a dour. din punctele
programulur de lucru In Dobrogia.
S'ati imbunatatit i inmultit caile de comunicatie, inlesnind in parte viabilitatea; s'ati
luat masurI pentru construirea portulul Constanta, debuseul produetelor nstre agricole

In schimb, s'a cam negligeat colonisarea provincieY nstre cis-dunarene; iar In

locul populatiunif emigrate (in majoritate Turd i TatarY), nu s'a cautat a se aduce elemente noua.
Terenurile emigratilor ati fost cumparate aprpe pe nimic de un singur proprietar,

asa cA in loc sa avem terenul imbucatatit In parcele de cte 15 hectare, acum avem
mosiI de sute de hectare in stapanirea unuI singur proprietar.
S'a nimicit proprietatea mica, favorabila cresceriI populatier si s'a incurajat proprietatea mare, care nicY ea nu pte fi prospera, din causa lipser bratelor de munca.

3) Narittn. La Dobroudja p. 142-3

') Trait d'conomie politique. Tom. II, p. 485-6.

www.dacoromanica.ro

353

CAPITOLUL 11

NISTRFITIVII

I. Administratia sub Turci. Imperiul Otoman, din punctul de vedere administrativ, se

impartia In guvernaminte, numite vilaieturt
Vilaietul SilistreI coprindea Bulgaria actual, cu Dobrogia *1 era administra t de un
valid cu re*edinta In Rusciuk.
Vilaietul se Impartia In departamente, numite sangiacurY. Dobrogia forma un sangiac
s..;i era administrat de un mutesarif, cave I*I avea re*edinta In Tulcea.
Sangiaeul DobrogieY, numit dupa orawl de reedinta, sangiacul TulceI, era impartit
in districte administrate de mudirr. Ele se numiall cazas salcimcmii i erali In num'r
de 9, pentru provincia ce ne intereseaza 9.
No.

3
4

5
O

NUMIR EA
(Cazas)

Tulcea
Isaccea
Mcin
Harsova
Babadag .
Mistendg .
Mangalia .
Balcik . .
Bazargik .
Total .

No.
SATEI.OR

No.
FAMILIILOR

9
11

2902
786

18
33

89

1.364
1.404
3.928
1.068
415
1.104
2.733

388

15.764

71
37

36
84

TOTAL

2.962
786
1.364
1.404
3.928
1.068
415
1 104
2.733
15.764

Fie-care comuna rurala era administrata de un primar (muktar saa subao,), numit
de guvern; iar In comunele, unde populatia era compus din nationalitatI diferite, se
numia doI sats1 treI muktart
Cel din urma slujba* al satuluI era chehainua (vata*elul).

Mutesariful sangiaculuI era ajutat In luerarile sale de un consin, numit medjlisicompus din representantiI caimacanaiilor, de muftiul, cadiul, muhasebegiul
(perceptor), takrirat-mudiri (secretar) *i archivar.
Mudirul, de medjlisi-idarei-caza, consi1i compus din delegatil eazalelor.
Un consili compus din batrinI din sat, ales1 de locuitorI, ajuta pe muktar In admi-

nistratia comuna

Mutesariful era platit anual cu 44.000 leI turcescI, plus 33.000 leI diurna de la Comisiunea dunareana, adica total 14.400 frand.
Un Caimacam, cu 7.200 ler salariii, plus 12.000 leI diurna, Mica 3.840 francI anual.
Muktarif se platiall de locuitoriI satuluI, (lupa
Administratia oraselor marI, cum era Tulcea,se facea de un Tabur-agasi (politaiti),
iar In ora.5e1e micI, de un Mufeti' (comisar).
La resedinta fie-carel caimacamiI se afla cate un iuz-base (capital)), care dispunea
de mal. multe Zaptiele (JandarmI), pentru a Ostra ordine in district
Prin hatti-humaiunul din 18 Februarie 1856, reinoit prin firmanul Imperial din 12
Decembrie 1875, totI supt4 ImperiuluI Otoman din t6te clasele, aveati dreptul a alege el
insig, l'ara Intervenirea autoritatilor, pe membril
Eral alegatorl toti locuitori , carI aveat1 etatea de 20 anI i platiart o contributie
statuluI, fdr deosebire de nationalitate.
Persna alesa trebuia sA Indeplinesca urmatrele conditiunI: a) sa alba cel putin 25
1) loneseo. op. cit., p. 13 si 75.
C. Teorlorescu. Din trecutul DobrogieI, p. 8 si urm.
45

71890

www.dacoromanica.ro

354

anI, b) s nu fi fost condamnata, c) sit nu fi suparat vre-o data populatiunea prin conduita sa.
Districtele eratl impartite In colegiurl electorale. Fie-c,are colegitl era compus din clout"
sute familir (I-fan) cel putin i avea doI delegan, earl' reunin la reedinta judetuluf (caza)

la conak, proceda0 la alegerea membrilor tribunalulul civil si consiliuld districtuld.

Nume'rul membrilor era indoit de cat eel trebuinciosI i mutesariful alegea.
ConsilieriI unul caza se reuniati la reedinta Sangiaculu, spre a alege pe eel designatI consiliulur provincia
Lista intocmita In acela,.; mod, ca 0 la district, se supunea parerif ValiuluI.
In acela.%; mod se alegea i membriI consiliulul Vilaietulur, care se supuneati la
sancnunea Su!tanuluI.

In orI-ce consili, numelrul membrilor nemusulmanI era totdeuna egal musulmanilor ').

Cu tot sistemul acesta complicat de functionarI, cancelariile erat'l in cea mat' mare
neregula. Corespondenta i orl-ce alte acte se Arab' in sacl, Garr erati atarnan pe peren.

Po ace0I sad era lipild o banda dc hartie, care arala numele autoritatir; cu care se gasia
in corespondent'd.

Daca cine-va avea nevoie de vre-un act, trebuia sA restrne sacul s,4 s caute cine
scie cat, pantt sal giisiasca, daca cumva se maI gsia actul trebuincios.
Cu t6te ti atributiunile functionarilor administrativI erati bine definite prin legT
regulamente, tolusI hotiile jafurile prin sate !:;i orae, talhariile i crimele ce se comiteari pe druniurile marl', nu faceati sa se misce funclionarir administrativr, care chiar erati
ocrotitorif lor.

Pricina era, ea talharir Hind dintre credincio0Y profetulur, in deosebI CerkezI si Tittali, cari i exercitati meseria .numaI contra raialelor (supu0lor), administratia nu voia
sa auda. OrI-ce persna strein religieI lur Mahomed putea fi ucis.
Baca faptul se petrecca contrariti, era o curata nenorocire pentru streinI, care pldteati adese-orI f6rte'scump Indrasneala unuia din a
Siguranta pers6nelor, maI ales streine, era dubisa. In ajunul rsboiuluI din 1877 s'a
intmplat, ea un cre*tin sd om6re un turc in Constanta. Bande intregI de Turd arman
cutrerat stradele vociferand : Kesselim ghiaurlarin ba0lari (sa tdiem capetele ghiaurilor).
Populatia cre0inti a scapat prin interventia consulilor i prin energicele rnasurr ale calmacamuluI.
Locuitoril denuntail de multe orI abuzurile, Ms erati expu$I persecutiunilor, pierderiI
averif i chiar a vietiI.

lath* un cas petrecut in Dobrogia, pe cand era muta*erif la Tulcea Fahri-Bei, iar ca
vali Midhat-Pa5a : Acesta primind o reclamatie semnata de cre.0inr 0 de Tura prin care

i se aducea la cuno0inta nisce abuzurY, Midhat o triniete lur Fahri, In contra cdruia
se Meuse reclamatia. El pe data inainteaza sub escorta la Rusciuk pc ton reclamantiI, iar
pe de alta silesce pe can-va locuiturr din Tulcea, a semna un act de protestare, prin care
se lauda administratia sa. Reclamantil ajun0" la Rusciuk, v6znd cA valiul le cere sa

dovedeasca abuzurile Mutwrifula a cerut sa se trimta- o ancheta iii localitate, care

insti li s'a refuzat. ReclamantiI, in neputintd de a proba la Rusciuk faptele petrecute la
Tulcea, a fost condamnan la cate 5 anI inchis6re i trimesif in diferite puncte ale imperiulta.

Cu ttti buna administratie a luI Midhat-Pa*a, care se da ca amic al dreptatiI 0 reformator al provinciel, dreptatea se Impartia pe hair 2).
Said-Paa, valiul provincier RusciukuluI pe la 1850, aduse In Dobrogia o multime de
') F. Crousse. La pninsule greco-slave, p. 220
urm.
2) I. Teolloresru, op. cit., p. 10 *i urm. Asupra activilii luI Midhat-Pma a se vedea Kanitz, op. cit
pag. 21, 77, 94, 121, 122, 132, 133, 141, 161, 172, 181, 205, 208, 225, 231, 270, 286, 295, 299, 316, 334, 361, 364,383,
401, 416, 437, 448, 477, 509, 513 i 527.

www.dacoromanica.ro

355

imbundttirr: construi drumul de la Silistra la Ra,-,..ova-Mahmudehior-Medgidia. La Mahmudchior, unde avea moia sa, puse a se construi, cu cheltuiala sa, fantAna satulur, apor
podul de piatrd de la Niedgidia peste apa Carasulur, inflint crawl edruia dete numele
SultanuluI Abdul-Medgid; inflintd satul Saidia ; fondd col i giamil in Lae aceste sate,
construi giamia de la Mahmud-chioI, ineurajazd, agricultura i in sfarit contribui f6rte
mult la (lesvoltarea sangiarulur Tulcer, pentru care i1" atrase laudele agronomulur I. Ionesco in scrierea sa ').
Sub raportul juridic, dupd reforma lur Mahmud al II-lea, exista la Silistra un tri-

bunal prezidat de un mola, retribuit ca.te 3O aspri pe lun, iar la Babadag,

Isaccea, alto o judecdtorie2).
Mangalia
Acstd impdrtire se modified in 9 Decembrie 1875.

Prima instanta judechtorsch era la Tulcea, un tribunal (Medjilissi), presidat de un

retribuit cu 24.000 le l turcesAr pe an (4800 fr.).
In fie-care caza (district) era o judecdtorie condusd, de un cadiri, pldtit cu 6200-1200
turcesA anual, dupd grade.
cadiul erati insolitr de judecatorT a1e dintre notabilI musulmanI i resginI,
Mola
cdrora nu li se pretindea cuno*tinta legilor.
In capitala Vilaetulur, era un tribunal de apel presidat de un mola.
Mar exista un tribunal mixt de comert, compus din 20 judecdtorr (10 musulmanr, 10
curopenr), care resolva procesele comerciale ; apor consiliile de politie corectionald compuse in acelw; mod i insdrcinate cu urmdrirea crimelor i delictelor comise de streinI in
prejudiciul indigenilor sari vice-versa.
Contestatiile dintre membrir une r comunitatI: cre$tine, ovreescr, etc., erail judecate
popr sail rabinY ; in cas de nemultumirl, acetia recurgeati la autoritatea tribunalulur otoma.n.
Coranul este baza legislatiunir turcc*I, deer personalul judechtoresc se alegea print re
membriI clerulur, din corpul ulemalelor, al chrui ef este Seik-ul-Islam.
Judecdtorul examinAnd afacerea punea urmdtorul chestionar : olur (se face) sal
olmaz? (nu se face); dupd ce se r6spunde intrebarilor, se ia majoritatea i la urnid se incheie Cu zicerea: Dumneze6 scie care este mar bine a).
l(-1

Prin Tanzimat (noua lege) de *i se prevedea, ca cretinii sti p6td lua parte ca martori in justitie, insd. judecatorir Turd se conduceall dupd," vechile obiceiurr, neprimind pc
crektinr ca martorl, pentru chi in fanatismul lor credead, ed nu s'ar face deosebire intre
raja cuceritor.
Modul cum se Mew, dreptatea a r6mas o maximd in lhnbagiul Romanulur: Judecatd Turcease.
Ne-musulmanir nu aveati dreptul a fi militarr, ci pltia6 pentru acsta o dare numitt", bedelul.

Schimbdrile dese In functiunile judechtorescI ndscead bacurile, pe care personalul

Il strngea pentru vremurr, ca.nd rtImAnea MIA functiune.
Poporul era convins, c dreptatea era de partea celuI care da bac0;; sari avea
Turcul mar bine calcd legea, de cat sh," strice hatArul.
Judechtorul turc, asezat a lene pe sofa, cu pici6rele incrucisate i sorbind din cafca,
impartia dreptatea aruncand'o cuI voia.

Se zice, cit un cadi avea sd judec un proces civil. Unul din imprichmtI venind
cu cate-va zile mar 'nainte de Infatisare a dat o suma de banr, pentru ca cumpdna drepttitir sh se aplece de partea sa. Dup acsta venind cel-l'alt impricinat a preseniat i el o
sumd, de bull', cer8nd ca dreptatea sd se dea luI. Cadiul insd refuzandu-I suma, 'i-a zis :
N'am cell face, dreptatea va fi a celur-l'alt, cad a venit mar 'nainte. DI nu pot fi *arlatan sd ia banr de la an-andor.
') Op. cit., p. 99 i urm.
Iftwourr, op. cit., vol. 17, p. 15 i urm.
Crousse, op. cit., p. 245.

www.dacoromanica.ro

356

Cate crime si jefuirr nu se ocrotian, iar vinovatir scgpar, nepedepsitI!

Politia In Dobrogia era apr6pe nuld; politia rurald i forestierd nu exista. Pentru
urrndrirea vinovatilor, comunele era"' rspunzdt6re de crimele i delictele comise in raza
circumscriptiel lor.
In orase i capitalele districtelor, kaimacamir avean pentru ordinea publicd, trupe de
politie numite zaptie, care in timpir din urm6 mar eraii insg,rcinati. i cu strangerea impozitelor.

In aceste functiunI de incredere, prin firmanul din 12 Decembrie 1875, zaptielele

ere' recrutatl In fie-care localitate, printre persnele cinstite si de increderea locuitorilor.
Serviciul de pazn, n6ptea in orase era frte ilusoriti, fie-care cetatian era obligat a
umbla cu felinar ; gardistil eran armatr cu nisce ciomege mart cu fier la unul din capete.
Serviciul municipal nu exista, fie-care locuitor avea obligatiune a face curatenie din
'naintea proprietatir 1u i acstd obligatiune nu era strict phzitd. Incendir eran dese i mart
sacagir orasuld faceati cm randul de servicin la conak ; de pompierr nicI vorbd nu era.
Exista in Dobrogia un fel de diligente Intre Cernavoda-Constanta i Tulcea, nor de
la Silistra prin Cuzgun la Medgidia. Ele erari infiintate de Valiul de la Rusciuk, Midhat-Pasa.
Reteua telegrafica se compunea dintr'o linie Tulcea-Constanta-Bazargik i SilistraMedgidia la Harsova.
Posta apr6pe nu exista. Vaprele de pe Dundre ale companier Lloyd facean i serviciul postal oraselor telrmurene.

Instructia publicd se resuma in cea religi6s6, incredintatd ulemalelor.

Limba turcescd este tin amestec de persand i arabd; alfabetul arab servesce de
bazd. TurciI intrebuintzd 27 semne, pentru a exprima 33 consune; pentru vocale n'an
semne. Scrisul turcesc nu e acelas in t6te clasele sociale. Poporul de jos, comerciantul,
omul inveltat, legistul, intrebuintzd fie-care caractere particulare.
Isi p6te cine-va inchipur dificultatea ce intampind un strein, pentru a 'nviita bimba
Turcd, de aceia literatura lor e apr6pe In intregime necunoscutd Europenilor.
Turcir suit" de la dreapta spre stanga.
Prin ordonanta Imperiald din August 1846, s'a pus baza invtn.mntuluI In Turcia si
coprindea : instructia primar, secundar si superird.
Instructia primard era gratuitd si obligatorie. Logea prescria fie-cdruI parinte
inscrie In registrele mektebiulur copir de 6 ant In fie-care sat exista pe langd moskeie si
cate o sc616 primard.
Mektebi (sclele) erail intretinute de stat. Instructia superi6rd se da in Dobrogia numar
la Seminarul din Babadag, inflintat in 1837 de Mahmud II-lea. Era intretinut prin veniturile

sale proprit chef avea mal multe mosit Intre care Zebil. Acest seminar subsista si azt
Mosia Zebil a fost a luI
fondatorul giamier; acsta se intretinea cu veniturile mosier d6ruitd de Ali-Pasa, al cdrur mormnt se and si azI in curte. Veniturile eran suficiente

si pentru seminar mar In urm.

Cele-Palte nationalitdtr n'avean scle, ci numar cate-va institute private.
Impositele la care ere' -supusr locuitoril Dobrogier sub Turd, a fost: capitatiunea,
ce se pltea numar de cdtre rayale; impositul direct si progresiv in proportie cu averea
fle-cdrur contribuabil si In fine dijma datorird Sultanulur, care de drept este proprietarul
pdmntuluI cucerit.

Capitaliunea e contributia pe cap, ce fie-care raya era obligat sd pldtscd. Acestd

contributiune se numia haraciti, fixat la. 15 piastri minimum si 60 maximum ; mijlocia
era 30 piastri.
Clasificatia se Mew., dup averea fie-cdrer raya, asa c cel mar shrac phitea 15, iar
cel bogat 60 piastri pe an.
In Dobrogia 15 piastri equivala cu dou" zile de muncd.
Autoritdtile awe.' un registru, in care se inscrian nscutir de partea barbtscd;
acestia ajunsI la etatea de 12-15 ant incepean pdrintir a plati haraciul, cate 15, 30 sari 60
piastri pe an, dupd avere.

www.dacoromanica.ro

357

DecI numar barbati plateati acest fel de dare.

Contritntlitinea directa era repartisat pe sate, dupa numrul carutelor locuitorilor.
Pentru fie-care caruta se platea 500 piastri pe an, a, a, de exemplu: Rasova platia ca contributiunI directe 4246 pia,stri ; ChochirlenI 1.700 ; BogazkioT (Cernavoda) 2800 piastri ; adica

peste tot cifra de 8746 piastri. Acsta cifra se repartiza pe num6ru1 familiilor, care erat
de 167, de cl fie-care familie platea pe an dte 54 piastri (un piastru = 0.20 bani).
Dijma era de dou felurI: acea pe produsele agricole, care se numia um. i cea pe
animale numitO beylik ; acestA din urma dare privia numaI oile $i porciI; call i vitele
cornute erati scutite de beylik.
Dijma se lua in natura 0 in proportie de 10%. Cel maT mare profit il trgeati TurciI
de la darea pe vite, cad Dobrogia din causa lipseI de brate era Mlle putin cautata pentru agricultura.
LocuitoriI se dedati maI mult cresterif vitelor i in special al oilor. Mocanil veniati
in fie-care iarna cu oile lor in Dobrogia; de la acetia guvernul Otoman tragea cel maI
mare venit.
II. Administratia sub RomAnT. La inceputul ocupriI, Dobrogia a fost impartita in treI districte : Kiistendje, Tulcca i Silistra-Nou6.

Judetul Tulcea era impartit In patru p154: Sulina, Mach], Tulcea Babadag.
Constanta, Mangalia $i Harsova; iar judetul SiJudetul Constanta coprindea
listra-Nou, a card reedinta era la Raova, coprindea dou6 p14I: Medgidie i SilistraNou6. Plasa Medgidie era formata din vechiul caimacamlik de Medgidia $i dinteo parte a
murdiclikulur de Cernavoda. Re$edinta plasiI era la Medgidia. Plasa Silistra-Nou6 era
cate-va sate
formata dintr'o parte a vechiuluI sandjak Rusciuk, muediclikul Ra5oveI
a$ezate intre frontiera i Ra.sova.
Judetul Silistra-Nou6 a functionat frte putin, del dup raportul prefectuluI, Generalul
Tobias Gherghel, acest judet fu alipit In 1880, la Constanta, formal-id dowl plasY: Medgidia
i Silistra-Nou6, impartire pe care Dobrogia o are $i acum.
Limita intre cele dou6 judete: Tulcca si Constanta, incepe de la gura Piritsca (comunicatia laculd Sinoe cu Marea), se indrpta catre S.V. pan la ruinele cetaliI Istropolls, inconjura pe la dsarit i miaza-zi lacul Tuzla, trece pe la gura riuoruluI Peletlia,
urea spre N. pe Orinul apusan al laculuI o lungime de 2 km.
De aci se Indrpta catre apus, pe la movila Duimgi, urd pantele dluluI CascalcBair, 'Ana la movila Pericli-iol-tepe; de aci cobera catre S.V., paralel cu soseaua Tulcea-

C.onstanta, pAna In valea Alciac-dere, se indrepta dtre N.V., Ora In dreptul 0 la N.

satuluI Scremet, uncle face o tntorstura catre Nord, apuca catre S.V., pe la movila
Tder, tale riul CasAmcea la 2 km. spre N.V. de satul Seremet.
Cobed, catre S., pana la pelele dluld Kirislic-bair, urca i cobera delul Scremethair, se indrpta catre apus, taie dlul Kirislic-bair, urea Ghelengik-bair, merge catre
N.V, Ora In vArful dluluI Cara-tepe-bair, de aci in linie drpta catre N.E., pang in riul
Casamcea la 11011.500 de satul Kirislik, in punctul de confluenta al vaiI Curu-culac.
De aci urdnd riul CasAmcea, ajunge la confluenta acestuI r Cu valea Ciatal-orman,
da
de unde se indrpta catre Nord, face un arc de cerc pe muchia dlulur
iaraF3I in Hui Casamcea la confluenta sa cu pariul Ramnic, in punctul numit podul
Gogea Ahmet sati M6ra Cuceing. Urea spre N. N.V. dlul Arman-Tepe, trece pe la movilele
Manka-tepe-dermen i Kiuciuk-kioI; in dreptul satulul Kiuciuk-kioI se indrpta dtre
apus, iar de la cap6,tul vaiI Mandalac-dere o ia catre N., pe la pelele dluluI Dulgherul,
trece pe la movila Turbencea, printre satele CasOmcea (la E.) 0 Curugea (la V), urd, dlul
Turbencea, de unde o ia apoI catre rasarit, 'Ana langa satul Ciauskiot
Se indrepta apOI cafre N., 'Ana pe dlul Mi*elik-bair, de aci se indrepta catre N.E.,
taie pariul Hagi-Omer si dlurile Batac16,-Ba$a,, Periclic, se indrpta catre N. taind valea
CaI-clac, apol valea Bas-punar sati Slava, merge pe muchia dluluI Ba$-punar in directiune N.V., taie dlul Kirisliva si se opresce In padurosul del al Topologula
De aci hotarul se indrpta catre apus pe muchiile dlurilor Sultan-Bair, Ghiolgik-Bair,

www.dacoromanica.ro

358

cobelra dlurile Canat-Calfa i Ghiunghiurmez, pAra in dreptul

apoI catre S.V., urea
satulur Urumber, de uncle pornesce dare N.V. paralel cursulur pariulur Aigar-Ahmet,
trecnd prin satele Coium-punar t;;i Aigar-Ahmet, taie dlul Sarar-tas-tepessi, merge pe la
plele sudice ale dlulur Ghiunghiurmez, pe care la capAtul vair Ulmilor o urea si cobra;
tale valea Hogir i in fine se indrpta care apus, pentru a se termina la Dunare, la 2 km.
mar jos de satul Ostrov, la p6lele sudice ale Moviler Cazacilor.
Imidayire administrativd. Dobrogia coprinde dou6 judete: Tulcea la Nord si Constanta la Sud.
A. Judetul Tulcea ocup o suprafata de 8626 km. p., din care 6143 km. p. este terca
neproductiv (203 km. p. vetrele satelor si izlaz ; 1748 km. p. drumurI, ape si stand";
1066 km. p. padurr, 3.126 stuf); iar 2813 km. p. teren productiv.
..11.1

Fig. 51.

PrimarT dobrogenT.

Judetul e coprins intre 28,06' si 32,1.0' longitudine orientala (Ghecet, ins. ;ierpilor)
Mire 44,30', 45,40' latitudine boreala (Kilia, Duimgi). El se imparte in patru
Babadag, Mach', Sulina i Tulcea, (Cate ()data s'a impartit in 6 plasr, care pe kinga acevte
patru mar erail
Isaccea la Isaccea i Istrul la Cogelac).
a) Plasa Babadag ocupa ttA partea de Sud a jud. Tulcea.
Se marginesce la S. cu plasa Constanta, jud. Constanta (vec,11 limita judetelor, de la

gura Piriteasca, pAra in virful dlulur Cara-Tepe-Bair). La apus se marginesce cu pl.

Harsova, din virful dlulur Cara-Tepe-Bair, pima in varful dluluI Ghiolgik-Bair, (veOr limita

judetelor) si cu pl. Macin (o linie aprelpe drpta, ce ar pleca catre Nord, din virful dlulur
Ghiolgik-Bair, Ora in punctul Jaila Nord).
Catre Nord cu pl. Niacin (hotarul intre aceste pl4T, este de la punctul Jaila Nord
care rdsarit, o linie drpt5, pe 4500m lungime, Ora la Nordul satulur Ortachior).
Tot &are N. si N.E. se marginesce cu plasa Tulcea. Limita intre aceste dou plsI
este : de la N. satulur Ortachiol, hotarul pornesce in linie drpta care N.E. pe o lungime
de 2' g km.; de aci urca culmea dlulul Boclogea, ctre N. pang, aprepe de Merdanchior,
cotesce catre rksarit 12 km., pang la S. de satul Posta, de ad in Buie drpta dare S.E..
Ora la movila Coci-Tepe, apoI cal re E., pilia la capiitul vair IsvoruluT, merge ciltre S,

www.dacoromanica.ro

slisUore04
359

- hnitsliciP:tzul.

pe acsta vale, pana in dreptul

iz-Tepe; de aci cotesce catre E. in linie

ihif$1)

drpta, pe la N. satuluT Congaz, cobra \ralea Cazangia, catre S.; atinge catre S.E. Vrmul
lactad Razelm, pan la Maro in punctul Baliza Engleza
Suprafata plasfi este de apriipe 2699 km. P. (269.888 hect.); repartitia suprafetii este:
NEPRODUCTIV HECT.

COMUNP)

Vatrii

AlibeichioI

Armutlia
Atmagea
Babaday .
liaschioi .
Beidaut
Canli-Bugeac
CaramanchioI
Caranasuf . .
Casa.pchioI
CasElmcea

48

__

1735
379
220
208
443
295

42

41

59
159
7

1022

34

77
31

611
473
2206

03
54

.
.

119
296
462
141
204
240
274
702
152

971
1598
837
2419
5017
865
909
1623
6272
851
1351
3581

11368

62545

471

23

.. .......

59
35
17
41
92
73
00
30

.....

Zebil

Total.

1742

Suprafatd.
Hect.

Al
S. tat.tiluT

paduri

1796
2955
1288
2566

812
1866
809
4756
4451
613
6803
3035
4728
5365
812
3983
618

191

44

sus

Ciucurova
Cogelac .
Congaz . ,.
Enisala
Jurflorca
Nalbant
OrtachioI .
Poturu
SarichioI .
Slava-rush
Toxof . .

439

51

Ciamurli-de-jos .

DrumurI,
Al
ape, stuf i locuilorilor
std,nd

Izlaz

24
38
13
513
57

PRODUCTIV HECT.

3581
851

6652
5901
8430
9458
8431
14221
12703
9008
12775
16084

6272
1623
909

4279
8161
4771
2704
6726
8767
11178
3917

5017
865
2419
837
1598
071
618
3083
5305
4728
6803
3035
812
613
1451

4545
3002
11950
7103
1951

529
3090
1245
6347
2540
3461

4756
809
1866
8073
812

124066

70167

3141

15454

141(2
8559
9834
9842
20545
15271
8147

0713
5665
3763
12971
9953
0205
26570
8036
11

269888

Populatia plak;fi Babadag este de 42970 suflete ; repartitia pe comuni, este:

0.
0
0.

cc.

SATE

z r_

a"

'E

cd

UOMUNE

ea

Acaddm
AlibichioI .

Armutli
Camber

81
21 6-18

9
8

102 618 150 58 22 17

Total .

58
317

259 - 22 44
984
16

35

Transport

--

.
.
.

12

14

316 10

312

10 1687

372
658
2169 1888 518 120

1971

--

587
587
357 157
243
600 157

_-

721 3994 279

cd

1-

--

___-

-45- 466
--5
---5
-

741

72

183

70

88

87

297

00

329
668
997
651
474

_-

91

93

300 103

484

71

72

198

71

341

- 14

_- 222 2/4 687 228 1123

22 715 754 1886 705 3345

253 222 931 284 1406

24

324 29 1129 355 1747

225 237 656 299 1118

6-

144 14
400 129 687
374 380 1057 362 1811
171 169 491 180 831
141 135 348 147 624
312 30
839 327 1455

6 --10

u0

_- 129 132 407 131

_- 203 204 500 201
_- 134 127 390 138

103 236 258

10 1375

ST-3

Cd

10 -

700 10

65

541159

28 1108 10-4

286 -

384

32 44

6-

Total.

Can1I-Bugeac
Paa-Cetsla
Total

10

29 45
13 1094

Total.
.

20
20

9 91- 368

Babadag
Bawhiol

Beidaut
Caildere
Sarighiol

Total .

A imagea
Cineli

150 54 22

.a)
W

12.

13

- - 10

- 123 241 178 5031-1"2-2 2241 2243 c488228110962

I

I) Parai la un cadastru regulat i o verificare riguriis.d a stariI proprietAtiI rurale din Dobrogia, nicI
autorul, niel Prefecturele 71 niel Administratia Domeniilor din Dobrogia, nu garanteazL exactitatea msurtorilor ; In orI-ce cas aceste tifre sunt apropiate de adevr, ele flind date oflciale. Aceastd nota servesce pentru
tete

www.dacoromanica.ro

360
..

c.5

SATE

COMUNE
Transportat .
CaramanchioI .

..s

..q

,a.

en

;.,

fg

'f.4

ET.

r's)

t.

T...
CI

11

sk

'E- 4

14

CC1

721

C/2

sm.

W
dO

-.1

'E

'a

'gi

,a.

'E')

CP

E-.

E
i.

.2
-+

cd
,C/

41

ES

g.

:4-

c !.-7

3994 279 - - 123 241 178

cA

1.

OS

'E')

1-,r,
C.,

.
1

`)

='.

,-.
p. E

.-o=2
Oe

p.

CO O)

,0;.-4

88V22811092

5031

686 250 1172

52-

190

904

452 160 '759

976 351 1663
731 298 1269
588 172 823

----------

2092
241

378

23 -, 1088
51
250

607
381
11 - 1 - - 523 537 1514 542 2564
9 - - - - 8 1047 - - - ------ 214 22
1064

1710

36

84 329 - 11

165 ----------------152- -- ----- 8-1212

27460
282

.
.
.
.
.
.
.

10 - - 5 - 977

186

61

808

816 277 1372

539 23 1013

4 - -- - 225 249
503
.1 - - - - 110 109
100
----260 - - - - 6 - - - 118
-------160- -- - -- - -4 -- --- 485
- 44
- - 8181-- -5 -- 1900
524 1310 504 2329
17
10

21

62

143

68
38

76

42

481

14

135 - 2
5 222 - - 1 - 13 464 - - 176 178
-- 16
-- 11
37
------4 259 811
----177
190
3
----628,
115
116
- - -- -- -- 801
---------141
147
-- -- -- -- -4 - 1439
- - 433 453
12----- ---- 34 812
--I - - 178 181
407 - - - - 6
2 - - ----- - - 11 -- --- -17304172
315
41
143
4

48

81,
865

521
366
188
241

54

182

899

42,

115

655

653 177 1020

517 141 805

1594 433 2480
552 177 911
480 167 825

34

30 11
222 71
108
i
14

1511

858
----------7
269 ----------------- - - -- - 43

97 23
97 426
426 - - - - 46 1679 - - - - - 11 -- -- -- 445
450 1267 441 2162
162 169 5 16! 865
48 178 48 269
7 - - - 205 217 712 217 1134
1127
61 - 5 -, - - 17 - 1828 - 2 - 28 - - 401 415 1125 421 1941
. 543 21
- 2 - 7 339
- - -- -10
-65- 14 ----194
1871 547 1: . 028
167 13 228 - - 40
47
26
11 93 322 10, 531
710 34 228 2 - 47 386 26 - - 10 6 5
5 - - 310 280 862 288 1459

.
.

- 45 - - -

--4 - 142 - - 138 142

30-- 249
------604
7
-----109
10701
- - - 700 - - - 2 - 4 - - - 111

56
630
686
641

11

42
49

113

35

280
.

- 88--------2
--2

41
8
36 131

11

269 - 204 - - -

Total .
.

.= :-.o

8 5
- - - 30I
2
5
1228'
2
268
270
795
-------1
171
3
2
21
2
2023
---4-----432
441
1219
47
5
5
53
'78
125
21
49 52 140 52
371
--81 81 216 8
810 15 - - - 11 245 - - - 1 5 1 - - 18 227 64
6 87
242
- - - - -I - - 2 - - - - 44 51
512
- - 4 - -1 - - 4 - - - - 131 126 155
350 12

--

32

Caciamac . .
Casflmcea . . .
CiauFhioI . .
Chiuciuckiol . .
Total .
Ciamurli-de-jos
Caugagi
Total .
Ciamurli-de-sus
Camena
Eski-Baba .
Hagi-Omer .
Testemel . . .
Total .
Ciucurova . . .
Cogelac . . .
Tariverde . . .
Inan-Cesme . .
Total .
Congaz
Hagilar
Satul-Nod . .
Total .
Eniala
Visterna . . .
Total .
Jurilofca . .
Nalbant .
Trestenic . . .
Total .
Dautcea . . . .
.

al.

1'7

Hamamgi .
Poturu

164

1= 4

1 22 2241 2243
16 - - 6 - 16 - --I- 238 248
43 - 7 - - 98 1075
- I- 189 191
882- - ----5- - -1511
O ----178
- - - - 540
33
8
156
3741
42 - -178 - 8 1422 - - - -

Total .

O rtakioI

>

.-.
5

2-. .

2169 1888 518 120 22

Caranasuf. . . .
Duimgi
Total .
Casapchiol . .
Alifac

r,..

Fii

Sanurt

...

ti.

4 - 142 -

130 135

40i 138
109
110

37
-- -- -- -- -- 304
- - - 9 - 4 - - - 219 217 918 219 1354
19
SarikioI
26 - 787 1456 7 - 16 - - - 515 319 1477 58' 2311
169 -- -- -- -- - 17
Bawunar
399 - - - - - - - 12.
11'
Slava rusa
.
.112
2- 899 222 1 - 2 ---264 2761 629 288 1166
20--- -- -- -14
4 4 - 404 293 - 1 2. ---2153163
cercheza
41 '
Total .
- 2 541 552 1394 518 2487
Chireslic
37 - - 1 - - - 78 - - - 2 - 305- - .,.,
Culeli
'I
7
FIctmnic-de-jos .
45881 - - 152 146 437 15
186 - 1 sus
6
Toxof
- 597 --- - 108
13
- - 170 178 432 172
Atoara cocemel
-------------------55
936 - 748
50 - - 644 - - - 2 21 - 306 - - 581 572 1654 566 2807
Total .
7

Total .
.

.
.

.
.
.
.

580

10

.
.

64 ------------- - ----------- 7
23 31)9 1303 5151

201

173

732

62

141
244

o,

61

267
369
735

68

195

62

331

57

205

55

780
317

261

71

.
.

Zebil

Total pe plasit

317

773 - - -

280 28 - - - - 7 - - 210 224

9246 1977 19681962 32 227 178761978 3918 1971

I

ll

713

662 213 1006

303451 -8601 g8707 8641125622 9017142070

I

Densitatea populatieI este de aprpe 19 locuitorY, pe un kilometru patrat.

Re$edinta sub-prefecturer este in ormul Babadag; acsta plasa se compune dintr'o
comuna urbana (Babadagul) $i 24 comune rurale.
1. Comuna Alibet-Chiot (chior= sat, AlibeI.AlibeT,satul lui Ali-Be0 formar din satele
Ac-cada'n. Comuna e a$ezata in basinul riuld Taita (pe afluentele acestuia
Ac-cadan), la 30 km. spre S.V. de orawl Tulcea$i la 28 km. de lsaccea, in drpta soseleY
Babadag-Macin.

www.dacoromanica.ro

361

Hotarul comuniT incepe din vetrful dluluI Consul, se indrpta cg,tre rsarit, cobra
dlul, trece prin Hui Taita, nu departe de satul Alibei-chioT, liana la Ode dlulul Stamuniculac; de aci se indrpt, catre miaza-npte, prin movila Patra$cu, pe muchia dluCarcaman-Bair, pan aprpe de origina ver Carbunaria, In dreptul satuld MeidanchiaapoI se indrpta care S.V., piina in vrful d1ulu Eni-Ormangik-Tepe, de unde apoI
o cotesce catre S. pe muchia dluluI Eschi-balak, o ja apor catre apus pan ajunge in
Hui Taita, urmeaza catre S.E. cursul riuluY, pan, la confluenta sa cu pariul Dautcea.
De aci urea iar dlul Consul. Lungimea perimetruluI comunel este de aprpe 35 chilemetri, iar forma sa aceia a until trapez neregulat.
Se mrginesce la Sud cu catunele: Cineli (com. Ba$kioI) i Dautcea(com. OrtachieI),

de care se desparte prin riul Taita 0 dlul Consul; la E. cu comuna Nalbant i catunul eI,Trestenic, de care se desparte prin dlul Carcaman-Bair; la N. cu eomunele Telita
MeidanchioI, iar la V. cu comuna Balabancea, de care se desparte prin dlurile Ormangik-Tepe i Eschi-Balc. Suprafata i populatia, sunt aratate la plasa.
13udgetul comunil este In mediti de: 3656 leI veniturI si 3543 leI la cheltuelY, dand un
escedent mediti de 565 la. Sunt in comuna 203 contribuabilY.
CAI de comunicatie sunt: Calea vicinal Babadag-Macin, ce trece pe la Sud ; apor

drumurile comunale ce duc din Alibel-kiel la Cineli, Balabancea, Accadan-MeidankioI,

Coco$-Telita, Trestenic-FrecateY-Tulcea, Nalbant-Catalol.

Comuna are o singura $c615, fondat In 1882 de locuitori, 0 costa 4.500 la, are un
inv5tater.

Num5rul eleviler in 1894-95 a fost 58; are venit 10 hectare teren cultivabil.
Comuna are o biseric fondata in 1859 de locuitorI, e deservita de doI preotI 0 un
clintret; a fost reparar In 1894 0 a costat 2.400 lel.
Satul a fost fondat in 1833 de locuitoriI: Burlacu $tefan, Dumitru Ivancii, GurneI
Ilie, lvanciti Dobre, Niculae Peiciu, Panait Tanase, Stoian i V5,lean Ilie. Se vorbesce aci
mutt limba greaca flind un sat locuit de Gagautl; Romnif sunt venitI le curnd. In
AccadAn se afla o giamie cu un imam.
Primaria este in Alibel-chioT, de care depinde i catunul Ac-cadetn, asezat la 3 km.
spre N.V. de re$edinta comunit (Ac = alb, cadetn = nevasta). Primaria cladita in 1894
$i costa 2.400 let Sunt in comun5, 154 case, 15 bordeie, 2 cArciuml 0 12 morI. Num6rul
fntnilor este 16.
2. Armutli. (Armut =p5r, satul cu per1), comuna fermata din satele Armulli i Camber
(probabil: Haber .= stire) a$ezate In basinul inferior al riuluI Taita, la 10 km. spre N.V.
de Babadag 0 36 km. spre S.V. de Tulcea. Ambele sate sunt awzate pc $oseaua Babadag-Macin.

Hotarul amanuntit al comuneI incepe din vrful E01-Tepe al dluluI E01-Tepe,

indrpta catre S.V., taie priul Telita la confluenta sa cu valca Alceac-punar, trece
pe la p6lele d6luluI Ghel-Tepe, taie valea Ormangicula, rIul Taita i urea pe vetrful
dluluI Curu-Bair, de unde se indrpta putin Care miaza-zi, pana pe muchia dluluT
Pietrosu, in urm, o la catre S.V. $i ajunge in varful dluluI Ta$1-Bair ; de aci- se
indrpta catre rasarit pe muchia acestuI dl, pe care 11 parasesce, luand o directiune
catre Est, taie drumul Camber-Slava i ajunge la vrful luI Caragidi-Bair, de unde o ja
spre miaza-n6pte, pe la plele dluluI Asmalar-Bair, printre dbil Ta$bair $i Iaila-Bair,
pAria ajunge in balta Toprac-Kiopru, pe care o ocolesce, trece prin satele Camber 0 Satul-

Noti, taie riul Taita, urea putin valea pariuluI Telita, pe care o parasesce spre a merge
In linie drpta in dlul E01-Tepe.
Forma sa este aceia a unuI dreptunghiti, lungimea sa este de 48 km., iar marginele
sale sunt: la N. $i V. comuna Ba$-chioT ; la S.V. catunul Slava-cerkezsca; la N. 0 E.
teritoriul ora$ulur Babadag; iar la E. catunele Satul-Notz i Hagilar (ale comund Congaz).
Traditiunea vorbesce despre movila Kislegic, c in interiorul ei s'ar afla ruinele

und bisericr cre0ine acoperita cu pamnt de Turd, call ail merit pe calugaritele ce se
afla5 aci. La 50 metri catre rasarit se afla un tunel zidit in piatra i var de buna cali48

71800

www.dacoromanica.ro

362

tate, ce se zice ca ar corespunde tocmar la certuia Eraclea de la Enkala; el s'a stricat

0 s'a astupat.
Locuitorir spun, ea in movil s'ar gsi comorr; altii, c sunt ingropate arme. Despre
acst, comun se scie numar, ca. a fost fondatd in secolul trecut de cdtre Ttati, care

inaintea resboiulur din 1877-78 ati fugit mar to si a fost n1ocuii In mare parte cu
Romant
Suprafata i populatia, sunt ardtate la plas.
Bugetul comunir este: 4622 le la veniturr 0 4178 ler la cheltuelY, dnd un escedent

in mediti de 2219 ler.Sunt in comun 230 contribuabilY.

Case sunt 192, bordeie 15, carcium 3, morY 2.
Instructia se pred, intr'o sc616, claditd in 1887 de locuitorr 0 costa 2400 ler, cu 10
hectare teren ca venit (600 ler); are un invelator ; elevr 54.
Biseric are una cu hramul Sf. lije, ziditd de locuitori pe timpul dominatiunir Otomane 0 reparata in 1887 costnd 2400 ler; are 10 hectare de pdmnt dat de Stat, e deservit
de un preot 0 un cdntdret. In Camber este de asemenea o biserica, deservita de un preot.
Primria este in Armutlia; a fost construitd in 1887 0 a costat 2400 ler.
La Camber in fie-care an la 20 Tulle (Sf. lije) este sbor, la care se adund lume din
salde invecinate. La sunetul rag,u0t al cimpoiulur, fide:Air ifetele j6cd hora monotond. Satul
este mar mult bulgares Femeile pe aid ati obiceiul a'si vpsi pdrul cu cna, amestecatd
Cu scumpie. 11*dri1e lor sunt stngace i lipsite de orr ce gratie ').
Cdi de comunicatie sunt: soseaua vecinal Babadag-Mcin i drumurile naturale ce
due spre Ba-chior, Slava-cerkezscd, Hagilar, Satul-Noti i Catalor.
3. Atmagea. Comund wzat in basinul superior al riulur Slava-cerkezscd, la 30 kilometri de ()raw' Babadag spre N.V. si la 45 km. spre S.V. de orasul Tulcea.
Positiunea sa este una din cele mar pitorescr 0 mar stinttse din Dobrogia, In mijlocul
pdurilor, la captul vil Slava 0 la 300 m. inltime d'asupra nivelulur
Numireasatulur insmnd c)im; satul a fost fundat in 1849 de Adam Kiihn. Un fir-

man impdratesc dat sub marele vizir Raid Mustafa, ir hardzia dreptul pe vecie de a
stabili colonir germane in acest sat 0 a fi capul comuner ce va intlinta (Const. P. Seheleti.
Literatorul din 1883, No. 11 si 12, pag. 655).
Hotarul comunir, incepilnd din vArful dlulur Topologul, la limita judetulur, pornesce
ctre N.E., cobrd dlul, taie valea Arman-ceme (ape sulfur6se), vile Atmagea i Dulghe-

rul, pnd la 2 km. spre Sud-Est de sal; de aci se indrpt Care rsdrit, pe muchia
dlulur Bac-ceau$ pAnd in vArful Sivri-tepe; se ridicd spre Nord, cobrd in valea Bacceau,$, urea dlul Iasi-Orman, cob6r5, iar4Y in valea Musafir-culac i urc, apol in vrful
&WWI Dautcea; de aci se indrptd spre apus pe muchia dlurilor Dautcea i Canarabair, cob6r in valea Canara-ceair, merge in susul eY 0 al vii Ghiobilche, pe la plele
dlulur Gliiobilche, pftn, in vrful Ciubucluc-Bair; cob6rd apor care miazd-zi pe muchiile dlurilor Ciubucluc-Bair, Cale-Bair, prin vtlrful Hagi-Tepe,
isvorul
pilriulur Ai-Orman s,;i apor la p6lele &WM' Topolog, de unde urcii acest dl, pang in
vrful ha. Forma satulur este aceia a unur exagon neregulat, iar lungimea perimetrulur
de 25 kilometri.
Se mrginesce cdtre N. cu comuna Orta-chior i ciltunul ei Dautcea, de care se desparte prin vhile Ghiobilche i Canara-ceair si prin dlurile Canara
Dautcea; la E. cu
comuna 13a-ki:; la S. cu Ciucurova, de care se desparte prin dlul Bae-ceau i prin
valca Dulgherul ; la V. cu comuna Crj'elarr.
Suprafata i populatia stint artate la plas
Bugetul comunir este 2.941 ler la veniturl .;ti 2665 leY la cheltuelf; excedentul mediti
de 1.381 let Sunt in comun 83 contribuabili.
Case sunt 74, crciumr 1, morr 3, fontilnY 52.

Instructia public se pred, in dou6 colr: o grading de copir (frbelian), in care se

') Lirlsi.rilopol. Excursiuni in Dobrogia p. 30 i urm.

www.dacoromanica.ro

363

invatd numal limba germana, cu local separat; si o sc616, mixta romana, in care limba
germana' se pred de invltortil comunittil, cate o ord pe zi; acsta din urrnd e fundar, de stat in 1883, si are ca venit 10 hectare teren, n'are local propriii; e frequentatil
de 64 copiY. $c61a germana' fondat in 1884 e frequentata de peste 20 copa.
BisericY sunt dou: una protestant fondatA in 1864 de comunitate; n'are veniturl de

cat 10 hecta,re date de stat, e deservir de un preot si un diacon; a doua este capela
anabaptista zidird in 1870, n'are niel un fel de venit; e intretinut numaY de anahaptistl,
are un predicator care indeplinesce acsta functiune si la cele-l'alte capele din j ud. Tulcea.
Serviciul religios se face de totl coreligionariY, cantand in cor.
Cile de comunicatie, care pun in legAtur, comuna cu satele invecinate sunt drumurile naturale: spre Bas-kioY, spre OrtachioY, spre Dautcea, la Mcin cu o ramificatie
la Carjelarl, spre Topolog si cel de la Ciucurova, care este in maY huna stare. Spre Ciucurova CarjelarY se va construi o sosea, vecinal d din valea Slava si Ai-orman.
4. Comuna urban Babadag (baba=ta,td, dagh=munte). Oras insemnat pe timpul dominatiuniY Otomane si de tAtea ori citat in cursul scrieril.
Vom complecta cu istoricul ce '1 face acestul oras, Durnitru Cantemir:
TotY Pasa' insrcinatI cu apararea frontierel de Nord a Imperiulut Otoman, vecino
Polonia se numesc in adevOr Pasa de Silistra.
insa lorul lor de resedintit este la Babadag, oras f6rte aprpe de Pontul Euxin i in
dreptul IsacceY, pe care ceY vechY o numiati Oblucita. Zidurile acestor douLl cetAti arald
veeltinted lor i dupd modul de constructie smnd mal mult a Romane de cal. TurcescI.
De ad i se Oto deduce, cd ati fost construite de Romanr, pentru a opri incursiunile barbarilor si maY ales ale Scitilor. ')
Seraschierul de Babadag avea sub comanda sa t6td regiunea coprins intre Haemus
(BalcanY), Marea Ngrd, Dundre i Tyras (Dnistru). Acest cuvnt de Babadag, dupd etimologie insmnd muntele tata', de ore-ce in fata orasuld se Malta un munte maY 'nalt de
cat ceY din prejur.
imprejur se gdsesc vulturY, de o mdrime care intrece pc tte cele-l'alte pil.srY; el se
nutnesc Giujigien la TurcI si la TatarY. )
Babadagul a servit ca lagdr ostirilor TurceseY in maY t6te r6sb6iele contra Polonia
MoldoveY si Rusia de aci desvoltarea sa merge frte repede, ca i decadenta. in secolul
XVIII-lea era cel mar inseninat ora la gurile Dundrir si numra pana la 100.000 suflete.
in timpul din urmd a deczut, asa cd astd-zI n'a r6mas (fin vechia luY splend6re, de cal
giamia, proba trecutuluY glorios de odinird al Babadaguld, care a fost odatd capitala
provincia a)
in 1867 ora.sul avea 1000 case, din care Vs in ruina; populatia de 5000 suflete, cer
mai multI Turc': (600).
Positiunea sa este inciintt6re: inconjurat de trel pgrlY de munir, acoperitY cu padurY,

de pe care se zresce in departare Marea; catre miazd-n6pte se deschide valea acoperird Cu viY, ce se prelungesc parid in Ormul lacula NumaY venind cine-va despre Tulcea
pte vedea din depiirtare Babadagul, din (mi si care alta directie, fie despre Enisala, Mcin
sati Constanta, orasul este ascuns vederiY.
VO.Out din deprtare aI crede, cd te apropiI de o localitate mare, cu strade largY,
clitidirY mrete; numal intrand ve0Y cat de departe era realitatea: Strade strimte i intortochiate, pavate cu piatrb," de riti i nereparate de vremurY. E un chin a merge cu
trdsura pe pavagiul Babadaguliff. Casele in mare parte ruinate, &Silo putin higienice. Abia
de cal-va timp s'ata construit cate-va cladirY nou6. TotusY are intOtisarea unuI oras
turcesc.
') Histoire de L'Empire Ottoman, vol. II, pag. 147.
Idem p. 160.
3) K F. Peters, loc. cit. La Babadag, Hagusanii aveau un stabiliment inseninat, comercial si o parochie ai crei preMI aveafl un fel de autoritate eclesiastica asupra IsacceI, TulciI si altor orase, unde se aflau
populatiunI catolice (ICanitz. La Bulgarie danubienne p. 417-8)

www.dacoromanica.ro

364

NumaY construirea und caY ferate ar maT putea inlesni transformarea BabadaguluI,
care sub raportul clintatulul nu lasa de dorit.
Daca pornim de pe ttIrmul N.-V. al baltiI Toprak-kiopru, de langa Satul-Noil si ne
indreptam catre S.S-V., urcand valea Sanar-Der.o, pe la p6lele dlurilor Tas-Bair si Asmalar-Bair; urcand apoI dlul Caragidi-Bair spre apus pe muchia kif, pana la plele
&luid Tasla Bah.; de ad i catre S., tind valea Cari-iol-dere si urcand dlul Carada-Bair.
Daca' ne indreptam catre rasarit pe muchia acestuY d!, apol catre S. E. taind valle
Hribesio-hara, Sevaiova-hara; iar de la p6lele Mula Camena, daca pornim catre E. ;4
taiem soseaua ce vine de la Constanta pe la km. 47, apoI valea GeatlaY-deresi, ajungem la
p6lele dluluY Visterna. De aci catre N. pe la p6lele Multa Bairac-Bair printre dbirile
Balta-Bair si Stuparu, ne int6rcem catre N.E., urcant ;4 coborim dlul Culacula-Bair,
taiern valea Ceairelor i in curmezis dlul Calabalak-Bair, trecem pe la p6lele movileY
Kiuciuk-Suliat si ajungem la Ormul laculul Babadag, pe care daca 1 trecem pe malul
opus la Kerhanaua satuld Zebil si de aci ne indrepta,"m catre N.V.V.,trecem inapol lacul
de a lungul, pe care 11 parasim apoI pentru a tala soseaua national, la km. 30 si in fine o
ludm de a lungul malulur sudic al BaltiI Toprak-kiopru pana la Satul-Noti, de unde am
plecat, facem inconiurul teritoriuld orasulul.
Forma luI este aceia a unuI trapez neregulat. Lungimea perimetruld este de 110 km.
Limitele sunt: la N. comunele Zebil si Congaz, de care se desparte prin lacul Babadag si balta Toprak-kiopru; la S. comunele Ciamurli de jos, Canli-Bugeac ;4 Jurilaca;
la E. comuna Enisala; la V. comunele Slava-russca si Armutlia.
Orasul apartine basinuluY laculuI Babadag, langa care e asezat ;4 se afla la 31 km.
departe de Tulcea.

Fig. 52. Glamia din Babadag.

Suprafata si populatia, sunt artate la plasa.

Case sunt 765, bordeie 4, hanurY 10, bacaniY 21, morT 13, fantan't 201. Primaria a fost

cladita in 1882 si a costat 20.000 la Instructiunea publica se da in dou0 scolI primare:

una de baietY si una de fete, fie-care cu cate 2 institutort Sc6la n'are cladire proprie.
Mal' e si seminarul mahomedan, o sc8la bulgara, ;4 una armna. Seminarul s'a mutat la
Medgidia.

Sunt in Babadag: 1 biserica ortodoxa in constructie si va costa 80.00010; o giamic si

o sinagoga. Giamia, unde se afla seminarul, a fost constiuita de Ali-Pasa la 1622. Mormntul lul se pastrza s,4 acum in curte.
Budgetul are in media: 64.690 leY la veniturY si 53.796 leY la cheltueff, cu un excedent de 54.481 ler. Contribuabill sunt 820.

www.dacoromanica.ro

365

Orasul este resedinta sub-prefecturiT, cu local propriO, are o companie teritoriala din
Reg. Tulcea No. 33 cu local propriO, oficiO postal i telegrafic, farmacie, dou6 hotelurY
Cu birt.
Serviciul politienesc este apr6pe nul ; municipal de asemenea.

Caile de comunicatie sunt : Soseaua nationala Constanta-Tulcea i oselele vicinale,

care due la Atkin, Enisala-Jurilofca i Slava-rusesca; In plus 3 drumurl naturale prin
padurI, dar care sunt f6rte putin frequentate.
5. Comuna Ba,c-Kioi. Formata din dou6 catune:
si Cineli, este asezata In
basinul mijlociti al riuld Taita, la 29 km. spre S.V. de orasul Tulcea si la 20 km. spre N.V.
de Babadag. Numele sOti Insmna satul din cap (Wscap, kioi=sat). Ambele catune sunt
asezate pe soseaua Babadag-Macin; Bas-kioi pe stanga, Cineli pe drepta TaiteI.
Hotarul amanuntit al comunef este: plecand din varful deluluI Consul, se Indrpta
catre miaza-zi, cobra delul Consul, urea ;;i cobra peste Mu] Dautcea, pentru a taia
valea Musafir-culac, trece peste muchia delulul Iasi-Osman, taie valea Bac-ciaus, pentru
a urca delul cu acelasY nume si se opresce in varful Sivri-Tepe ; de aci se indreptd catre
S.E., taie valea Jidini, urca (161111 cu acest nume, de uncle se Indrepta catre E. oprindu-se
intriun varf al dluluI Tasla-Bair.
Din acest pullet se Indrpta catre N.E. pe la p6lele delurilor Tasla-Bair i Uzum-Bair,
pana da In drumul comunal Armutli-Ciucurova, pe care 11 urmea.za putin [Ana la p6lele
delulul Pietrosu, de uncle se Indrpta catre N. si da in valea riulur Taita, langa satul 13askioI; de aci se indrpta catre N. E., taie valea Ormangikulac, pe la plele dluluI Gheltepe, taie valea parlutur Telita, la confluenta sa cu valen Alceac-punar i urea Mill SariTope, pana in varful Esil-Tepe ; de aci se Indrepta catre N. pe muchia dluluI Sari-Tepe,
pana In vdrful cu acelas nume, de unde o ja catre V., taie valea Alceac-punar, riul Taita,
urca si cobra dlul Ghel-Tepe, urea delul Stamuniculac, din vdrful caruia se indrepta
cutre S.V., taie rIul Taita la confluenta ILA Cu pariul Ac-cadan i in fine urca (IOW Consul.
Forma generala a conturulul comuniI este aceia a until' patrat, lungimea perimetrulul
de 47 kilometri.
Marginele comuniI sunt : La N. comuna Nalbant; la N.V. comuna AlibeI-chioI; la

V. catunul Dautcea (comuna Ortachio) si comuna Atmagea ; la S. comuna Ciucurova

catunul Slava-cerkezsca (comuna Slava-rusa); la E. comuna Armutli i catunul Hagilar
(comuna Congaz).
Suprafata i populatia, sunt aratate la plash...
Case sunt 350, bordeie 3, carciume 3, mope 10, fantanI 17.

Instructia se da Inteo scla la Bas-kioI, fondatA In 1899 de locuitarI, costa 34.237 la

are 10 hect. pam6nt, 2 InvatatorI si 90 elevT.
In Bas-chioI se afla o biserica, la care servesc doI preoff si un cantaret ; biserica din
Bas-kioY a fost improvizata In 1844 de locuitorI, are ca venit 17 hectare teren. Acum se

reconstruesce o biserica mareata, care va costa 27.000 lg. Primaria a fost construita in
1883 si a costat 8000 let La Cineli e o biserica, reparata In 1898, costa 1000 la
Satul Bas-kioi e din vechime bulgaresc, In Cineli traiaa In 1850 frte multi Romanr,
earl acum s'ati rOspAndit.

Din batrinl se povestesce, ca InfiintatoriI comuniI sunt venitY din Basarabia Intro
aniI 1828 -30 si ca s'ati asezat printre DITTO' acestuI sat. AcestI din urma vdnd. c Bulgari

se Inmultesc, ati plecat In alte sate locuite de coreligionariI lor. Pe valea Bac-ceaus a fost

odinira un sat turcesc Inflintat de o sm de luptatorr contra crestinilor, eI primira

teren gratis de la guvernul Otoman. Satul In urma a disprut, din causa vre-uneI emigrarI,
probabil.

Mile de comunicatie sunt: soseaua vicinala Babadag-Macin, apoI drumurI naturale

care duc la AlibeI-chia la NaIbant, la Armutli, la Ciucurova i Satul-Nott. Soseaua este
In frte bina. stare, drumurile sunt In teren natural.
Bugetul comuniI are In mediti 7.075 leI la primirI si 6893 ler la cheltuielI, cu un excedent de 1,109 let Sunt 335 contribuabilr.

www.dacoromanica.ro

366

(3. Comuna Beidaut (Daut-bel) compus din treI ctune : Beidaut, Caddere (nelocuit) j
Sarighiol. Este asezata in basinul mijlocirt al pariuluT Beidaut, la 25 km. de BabadaL,Y, catre

j la 57 km. de 'rulcea. Se marginesce la-N. cu comuna Ciamurli de sus, de care se

desparte prin dlul Solugean ; la E. cu comuna Poturu; la V. cu comuna Casamcea si la
S. cu comuncle Toxof i Cogelak.
In a doua jumtate a secoluld XIX-lea cele dou dtune : Beidaut i Sarighiol erati
locuite numaI de BulgarI, iar Caildere de 'Pura Acestia din urma ati emigrat de catI-va
anI, asa ca satul acum este nelocuit. Cail-derc e asezat pe valea cu acelas nume, la 7 km.
spre N.V. de Beidaut, iar Sarighiol la 5 km. spre V., pe valea Sarighiol-dere. Suprafata
populatia, sunt aratate la plasa.
Budgetul comuniY este: 6415 leI la venit i 5.447 leI la cheltuelI; cu un excedent de
S.V.

4.836 leI. Contribuabill sunt 287.

Case sunt 277, bordeie 10, hanurI 6, carciumI 1, morI 26, fontnI 67.

Invlmntul se precia in dou scolI intretinute de stat, cu doI invlatorl si 92 elevI.

N'al."' local propriti. Primaria s'a dada in 1883 si costa 10.000 leI.
BisericI sunt treI: una in Beidaut cu hramul Aducerea 1\165telor Sf. Niculaie, dou6 in
Sarighiol cu hramul Sf. Haralambie; ati 10 hectare teren ca venit; fle-care are cate un
preot si un cntret.
DrumurI: Soseaua vicinal, ce se desparte din soseaua Tulcea-Constanta la Hamamgi,
trece prin Ciamurli-de-sus, Beidaut, prin Sarighiol pentru a duce spre Casamcea si Toxof ;
cum si drumurile naturale la : Hatnamgi, Ciamurli de sus si de jos, la Eschi-baba, Caildere, Casamcea, Ramnic i lnan-Cisme.
Sari-ghiol insemna lacul galben, pentru ca in vecintatea satuluI este un lac a carel
aria are col6rea galbena, din causa lutulul ce contine.
7. Comuna Canti-Bugeac. Asezata pe trmul N.-V. al laculul Golovita, la 55 km. de
orasul Tulcea spre S. $i la 20 km. catre S.-E. de orasul Babadag, e format din dou6 sate:
Canli-Bugeac (canli=sangeros, bugeac =colt) si Pafa-casla (ferma Pasel). Cel d'intAI sat a
fost locuit numal de Mari, care a"' emigrat dup rsboiul din 1855 si ati fost inlocuilI
de BulgarI; satul Pasa-casla a fost fondat pe o mosie a PaseI din Tulcea prin 1832. Era
locuit de Turcl si Bulgarl. TurciI ati emigrat in 1862.
Hotarul amnuntit al comuniI: incepnd de la poalele movileI Visterna, se indrpta
direct catre S., taie dlul Visterna, urmeaza valea Mil-Vel-alceac, trece printre satele
Ciamurli-de-jos $i Canli-Bugeak, taie campia Tata-Suhat, iezerul ce! mic Golovita $i stu-

ful s'a inconjurator, oprindu-se la plele nordice ale dluluI Cara-Burun, de aci o la
direct catre rasarit prin stuf, intra in marele iezer Golovita si dupa 8 km. lungime se
indrpta catre N., taind iezerul Golovita, trece printre satele Jurilofca si Pasa-casla, de
unde o la catre N.-V., taie valea Mil-Vel-Alciac, (Hui Buiuk-Orman-Bair, valea Ceelinchiol si de aci la movila Visterna.

Forma lur este a unuI patrat neregulat; lungimea perimetruluI este de 35 km.
Marginele comunil sunt: la N. catunul Visterna (comuna Enisala); la S. ezerul Golovita ;
la V. comuna Ciamurli-de-jos; la E. comuna Jurilofca.
Suprafata si populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comuniI este de 6.955 leI la venit $i 6 506 la cheltuelI, dand un exceden t
media de 2.242 leI. ContribuabilI sunt 236.
Case sunt 262, bordeie 4, pravliI 5, morl 11, fontnI 169.
Instructia publica se precia in dou6 $colI mixte fondate de locuitorI; cea din CanliBugeac in 1880, a costat 5.000 leI; cea din Pasa-casla reparata in 1898, a costat 1.000 leT;
ata ca venit cate 10 hectare pmnt; att dol invlatorI si 120 elevI.
BisericI sunt doue' : una in catunul Canli-Bugeac, cu hramul Sf. VoievozI, cladita in
1882 de locuitorI, a costat 30.000 leI, are ca venit 10 hectare de pamnt, deservir de un
preot $i un cantaret ; a doua in Pasa-Casla, cu hramul Aducerea Mstelor Sf. Nicolae, e in
huna stare, fondata de locuitorI in 1842; e deservir de un preot si un cantaret..
Primaria din Canli-Bugeac reparata in 1900, a costat 2.000 leI.

www.dacoromanica.ro

367

8. Comuna raraman-kioi este aseazta pe Ormul de Vest al laculuI Razelm, la 53 km.

catre S.-E. de orasul Tulcea si la 19 km. spre S.-E. de Babadag. Nutnele s?Iti insmna

satul de la rasarit (caramanrasarit,

Prohabil prima colonistI turcIstabilitY aci

erati rasaritenI (caramanlaI).
Satul a fost odinioara port pe t6rmul RazelmuluI. Pe la 1850 era locuit in mare parte
de BulgarI si catI-va Turd.
Ifotarul amanuntit al comuniI: plecand din marginea Razelmulul, la 1. km. spre r6sarit de Jurilofca, se indrpta catre N.-V. pe la Oleic dluluI Ivan-Bair, pana in varful
Jurilofca; de aci se indrpta putin catre N., 'Ana In dreptul satuluT Caraman-kidf pe culmea dluluY Caraman-kioI-Bair; apoI taind culmea o la catre V., trece prin valea MilVel-Alciac i urea in dlul Buiuk Orman-Bair, de unde se indrepta catre N. pe muchia

acestuI del, pang In varful Sevri-Bair.

De ad se dirige Care N.-E. pe cumule Orta-Bair, Padurea mare $i Golovar-Bair,

oprindu-se langa, varful Enisala, de unde se indrpta dare E., taie valea Cesme-culac
pe la paele varfulul Iuk al dlulul Ta.;i-Burun, trece peste dlul Kasavet-Bair, infra
in lacul Razelm. taie balta Piritsca i se opresce pe marginea MriI, la locul numit
Farul englez; de aci tinend malul WHY o ja catre S.-V. 'Ana la locul mama PahaniHrani, de undo se indrpta catre N.-V., taie lacul Malceanu, intra in lacul Razelm s,i apoY
In linie drpta prin el se dirige catre apus pang, la t6rm, IfInga Jurilofca.
Forma sa este a unuI poligon neregulat, al &Arta perimetru este de 50 km.
Marginele sale sunt : la N. comuna Eni$ala, de care se desparte prin dlurile
Golovar-Bnir, Orta-Bair, Sevri-Bair; la V. cu catunul Visterna (comuna Eni-Ala), de
care se desparte prin dlul Buiuk-Orman-Bair i u comuna Canli-Bugeac; la S. cu
catunul Pa*a-casla (comuna Canli-Bugeac) i cu comuna Jurilofca; la E. cu lacul Razelm
cu Marea.
Suprafata i populatia, sunt aratate la plash.

Mara de satul de reedinta, alte catune n'are.

Budgetul comuniI are 4.319 lel la venit $i 4-05 leT la cheltuerf; d'a un excedent
mediti de 1.371 lel. ContribuabilY sunt 230.
Case sunt 211, bordeie 2, pravali'l 2, moil 18, fontanT 126

Inslructiunea se pueda intr'o sc(')16. mixta fondatil de locuitorl in 1887, are 10 hect.
pamint de cultura; e frecuentata de 76 elevl, are un inv6tator. Scella e in aceia0 viadire cu primaria si ati costat 11.000 Id.
Biserica este construita in 1845, e maY mult o casa de rugaciunI. Are hramul Sf.
Gheorghe; deservita de un preot cu un cantaret. Ca venit are 10 hect. teren.
CAI de comunicatie are: Soseaua de la Babadag-Eni$ala-CaramanchioI-JurilofcaCiamurli-de-jos diferite drumurI naturale, care o pun in legtura cu comunele:
Jurilofca i Can1I-Bugeac.
9. Comuna Caranasuf. E aezata pe trmul apusan al laculuI Sinoe, la 47 km. de Constanta 0 la 36 km. de Babadag. Comuna se compune din dou'e sate: Caranasuf i Daimgi,

la 5 km. spre S.V., pe pariul Duimgi.

Caranasuf insemna Nasuf cel negru; iar Duimgi, nunta0'. Cel d'intl era locuit de
BulgarI In mare parte $i putinI Turd; Duimgi, de Mari, care acum a emigrat.
Comuna se marginesce la N. cu Kasap-kia; la E. cu lacul Sinoe; la V. cu comuna
Cogelak; iar la S. Cu comuna Caraharman, din judetul Constanta. Suprafata i populatia
sunt aratate la plasa.
Budgetul comunir are: 7519 ler la venit si 6817 lel' la cheltuelI, dand un excedent
meditl de 3,513 la ContribuabilI sunt 239.
Case sunt 242, hanurl 3, pravaliI 3, morl 18, fontanI 162.
Instructia publica se pred in dou scoff, cate una de fie-care sat; sunt inflintate de
locuitorl; art cate un inv6tator 0 82 elevi. Venitul a 10 hectare teren. Sc6la din Caranasuf
cladita in 1881 a costat 3,300 lei.; cea din Duimgi, In 1895, a costat 2,000 la
Primaria din Caranasuf construita in 1882 a costat 10,000 let

www.dacoromanica.ro

368

BisericI sunt dou6: una in Caranasuf, zidita in 1873 de locuitorl, are hramul Sf. Metoditi si Ciril: ca venit are 10 hect. pamtInt; e deservita de un preot si un cantaret. Cea
din Duimgi este cladita in 1870, are acelas venit i personal ca i cea-lalta. Hramul este
Buna-Vestire. La Duimgi e i o giamie cu un imam. Caranasuf este in legatur prin

soseaua vicinala cu CasapkioY si Peletlia; iar prin drumurY ordinare cu Caraharman,

Tari-verde i Sariurt.
Comuna Casapkini. E asezata la 6% km. spre N. de precedenta, la 65 km. de orasul
Tulcea si la 29'/2 de Babadag, pe cdstele apusane ale lacurilor Zmeica i Sinoe. E compusa din dou sate: Casap-Icioi (satul macelarilor) si Sariurt (ripa galbena). Ambele sate
ari fost locuite de Bulgarl pe la 1850.
Hotarul comunir, incepnd de la gura Portita, se indrpta catre V. prin lacul Razelm,
prin lacul Golovita, trece prin gura Zmeica, ir-Ara in lacul Zmeica, pana la plele delulul
Cara-burun; de aci se indrepta catre S.V., taie delurile Maadem-Bair si Movila-Mare,
de la plele caruia se indr6pta catre S., taie delul Haidn si merge pana in apropiere de
satul Tani-verde; de aci se dirige catre NE., pe langa drumul comunal Tari-Verde-Casap-

kia trece printre Mutile Haidan i Caranasuf, de unde pe muchia celuf din urma se
indrpta spre S.E., pana in varful Coba-Iuk, de aci o ia catre E., taie lacul Zmeica, pana
la gura Pisitsca s,;i apoI pe malul Mara pana la Portita.
Forma sa este aceia a unur dreptunghiti neregulat, lung de 55 km. Marginele sale
sunt: la N. comunele Jurilofca, Canli-Bugeac i Ceamurli-de-jos; la V. comunele Potur
Beidaut; la S. comunele Cogelac si Caranasuf; la E. Marea.
Ambele sate sunt asezate pe pariul Sariurt.
Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comunil are 16,408 le l la veniturY si 13,118 leI la cheltuelY, dand un excedent
medir] de 16,450 lel. Contribuabill sunt 322.
Case sunt 295, bordeie 3, pravalif 3, morI 39, fontanY 171.

Instructia publica se preda in dale' sea', cate una de fie-care catun, cu 20 hect. teren.
M doI invlatorI si 112 elevI. Scoala din CasapkioI cladita in 1899 a costat 11,737
leI; cea din Sariurt n'are local propriti. Primaria a fost cladita in 1882 si a costat 8,000 la
Bisericl sunt dou: una in CasapkioI cu hramul Sf. Voievozl, cladita in 1875 si una
In Sariurt cu hramul Sf. Dumitru cladita in 1884, a rostat 22,000 leY; ati cate un preot
un cantaret. Venit at.1 cate 10 hect. teren.

Drumurl sunt: soseaua vicinala ce vine de la Sariurt la Casapkia pentru a duce

la Caranasuf i drumurr naturale la Hamamgi, Sariurt, Tan-Verde i Caranasuf; alle

douel duc la trmul lacurilor Sinoe i Zmeica.
Comuna Casamcea (Sf. Dumitru, pe turceste), e asezata in basinul superior al raulur

Casamcea si e formata din catunele Alifacl, Caciainac, Casanwea, Ceau,c-kiot i Chiuciuk-Kia.

Departarea sa de Bqbadag este de 36 km. Se marginesce la N. cu comuna Slava russca ;
la apus cu comunele Calfa i Dulgherul (jud. Consta,nta); la S. cu comuna Tocsof si la E.
cu comunele Beidaut si Ciamurli-de-sus.
Ahi-fac (Ali evlaviosul) e asezat la 5 km. spre N. de Casmcea pe stanga riuld Casam-

cea; Caciamac (fugar, iute la fuga) pe acelas riri, la 6 km. spre S. de Casamcea, Ciauskiol (satul sergentulup, la 1'/2 spre N. de Ali-faci, pe valea Sasli-cula, iar Chiuciuk-KioY
(satul mic), la 3 km. spre S. de Caciamac pe riul Casamcea. Asa dar catunele sunt
zate in sir de la N. la S. pe valea superira a Casamcd.
Ciaus-kia Alifaci i Casamcea erati locuite numaY de Turd in 1850, iar Ciaus-kiol
Chiuciuk-kior, de Tatarf. Cea mal* mare parle din populatiunile musulmane a emigrat.
Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comunir are la veniturl 11,810 leI si la cheltuelI 11,285, cu un excedent
medi de 2,627 leY. ContribuabilI sunt 428.
Case sunt 439, bordeie 26, 7 carciumI, 18 morl, 103 fontanI.

Inv'tam6ntul se preda in 3 sco11: una in Casamcea, fondata de locuitorr in 1886, la

un loe cu Primaria si a costat 18,000 lel, una in Caciamac, care n'are local proprill $i a

www.dacoromanica.ro

369

treia in Chiuciuk-kid, fondath de locuitorI in 1896, a costat 7,000 Id. Fie-care are 10 hectare
teren ca venit; att cate un invrittor. Totalul elevilor este de 175.
Biserid sunt douil: una in Casamcea cu hramul Sf.Dumitru, construith in 1900, costa
13,000 leI; a doua in Kiuciuk-kior cu hramul Sf. Niculaie, construith in 1900, a costat 8,000
Amandouse sunt zidite de locuitorI. AO cate 10 hectare teren; sunt deservite de cate

un preot si un canthret. In Kiuciuk-kid este o giamie cu un hoge. Are 1.0 hectare phca venit.
Chile de comunicatie, care pun in leghturA comuna cu alte sate sunt: $oseaua vicinalh ce vine de la Hamamgi, Beidaut i Sarighiol, apof drumurile naturale care due din
chtunele Casameg spre Ba-Punar, Testemel, Eschi-baba, Caildere, Sarighiol, Ramnicul de
sus si de jos, Culelia, Ceatal-Orman, Terzichid, Dulgherul, Curudgea i Kalfa.
De acesta comunh apartin i satele disphrute: Siligea,Saxancula i Turbencea, asezate
la 1 km. spre N. de Casamcea. Acestea a fost distruse de incend , iar locuitoriI s'ati
r6spandit.

Ciamurli de jos. Comun a.5ezat la varsarea riuluT Slava, la 18 km. spre S. de

Babadag, in stanga soseleT Babadag-Constanta. Se eompune din dou(' chtune: Ciamurti
(Nhmolsa) i Caugagi (Wahl's), acesta din urmi asezat pc stanga riuluY Slava, In sus la
8 km. de Ciamurli de jos.
Satul Ciamurli a fost locuit numa de BulgarI In 1850; Caugagi s'a tbrmat In urmh,
cam pe la 1858.
Comuna se mrgine0e la N. cu orasul Babadag, la V. cu Ciamurli de sus, la E. cu
Canli-Bugeac, la S. cu lacul Golovita i cu comuna Casapchior.
Suprafata si populatia sunt aratate la plash.
Budgetul comunir are 6,888 id la veniturI si 6.065 ler la cheltuelr, (land un excedent,
mediti de 4,116 leT. ContribuabilI sunt 250.
Case sunt 201, prAvAlir 1, morl 18, fontanI 159.

o singur coarh, este in satul Ciamurli de jos, fondath In 1897 de comunh, a costat
10,000 lel, are ca venic 10 hectare de phraInt; are un inOtator 57 elevI. In Caugagi
e o coalh bulgarh. PrimAria a fost construith In 1882, a costat 10,000 leI.
Biserich, una In Ciamurli de jos, cu hramul Adormirea MaiciI DonmuluI; cladith in

1866, are 10 hectare teren ca venit; e deservith de doI preotl 0 un cantret.

Chile de comunicatie sunt: $oseaua national Babadag-Constanta; soseaua vieinalh

ce vine de la Canli-Bugeac, trece prin Ciamurli de jos si duce in seaua mare; maI
sunt 3 drumurl ordinare, care due la Babadag i Visterna; lar de la Caugagi e un drum
care vine din $oseaua mare pe valea SlaveI, pentru a duce la satul Slava russch, alte 3
drumurl duc la Ciamurli de sus,'Camena i Babadag.
Comuna Ciamurli de sus. Coprinde tot terenul intre riul Slava-rush la N.-E. 0
Tariul Beidaut. Catunul de resedinth (Cianzurli de sus) e wzat apr6pe de isvorul pariuluI
Poturu, la 19 km. care S.-V. de Babadag, in drpta soseld Babadag-Constanta. El se numia inainte Ieni-kazak (CazaciI-nol) 0 era locuit de cazad zaporojenI, ear' ati emigrat
Inaintea rsboiuld din 1855 0 atl fost inlocuitl de Bulgarl. Afarh de chtunul de re*edinth,
comuna ma cuprinde u. mAtrele 4 chtune: Camena, pe partial cu acela4 nume, afluent al
riuluI Slava, la 6'12 km. spre N. de Ciamurli de sus, era locuit de BulgarI si putinI Turd
In 1850; TurciI ati emigrat totI; positia acestul sat este incantht6re, Inconjurat de phdurr.
Eschi-baba (eschi = vechiti, baba = tat; tath bAtran) la 5 km. spre V. pe valea cu
nume, era locuit odinioard flume de Turd, earl' acum ati emigrat, lasand loe Bulgarilor ;
Ilagi-Omer la 15 km. spre N.-V. pe valea Hagi-Omer, pe drumul Babadag-Harwva, la hotarul judetuluI Tulcea, e inconjurat de phdurI i viI, era locuit numaI de TurcI odath,
acum ati emigrat i In fine chtunul Testemel, la isvorul 'quid Beidaut, la 7 km. spre N.-V.,
era locuit de TtarI, acum emigratt
Comuna se mrginesce spre N. cu Slava-rus, spre E. cu Ciamurli de jos, spre V.
cu jud. Constant.% (comuna Calfa), iar spre S. cu comuna Beidaut.
Suprafata i populatia sunt arhtate la plash.
71890

47

www.dacoromanica.ro

370

Budgetul comuneI are 14.781 leI la venit si 13.925 le la cheltuelI, dand un excedent
de 4282 lel. ContribuabilI sunt 401.
Case sunt 385, bordeie 6, pravaliI 4, morI 34, fntani. 170.
Instructia publica se preda In dud scoff; cate una in fie-cave catun, ele sunt fondate
de Stat, fie-care are venit cate 10 hectare teren.
Sunt cind invelatorl si 189 elevI. NumaI scella din Ciamurli-de-sus are local propritl,
dada in 1898, a costa, 21.438 la
Primaria a fost cladita IF1 1883 si a costat 10.000 la
Bisericl sunt tref: una in Ciamurli-de-sus cu hramul Sf. Gheorghe, cladita In anul
1875 ; una in Eschi-Baba, cu hramul Metodiri i Ciril si una in Camena cu hramul Sf. Mina.
Aceste doua din urma sunt case de rugaciunI.
Fie-care are cate 10 hectare parnnt, cate 1 preot si cate un cantaret.
In Testemel se afla o giamie cu un imam.
Mara de soseaua vicinala, care vine de la Hamamgi si duce la Esehi-Baba, maI sunt
FA drumurl comunale ce duc la Slava, Caugagi i spre IIagi-Omer.
14. Citicurova. Comuna rurala asezata pe cursul superior al Huila Slava-cerkezsca,
la 16 km. spre N.V. de orasul Babadag. Nu are alLe catune.
A fost un sat vechia rusesc; numele si insemna grpa si at- trebui zis: Cicurova --GropenI. Are pozitle frte frumsa.
Hotarul amanuntit al comund este: Plecand din vxful Sivri-Tepe (al daluluI Bacceaus), se indrpta spre S.E. printre dlurile Jidini s,d Pelitu, 'Ana la varlul Jidini ; de aci
apuca care S. pe la plele delulur Jidini, taie valea Jidini, urmeza putin valea Caluga-

ruluI, pe care o parasesce pentru a taia, riul Slava-cerkezsca, numita in acsta parte
valea Ciucurova, printre satele Ciucurova i Slava-cerkezsea, urea dlul Ciucurova;
urmza catre V. muchia acestuY dl, pang, in dreptul satuld Ciucurova; de aci o in care
S.V. pe drumul comunal Ciucurova-Topolog, taie valea Kiri1iva, urea dlul Bas-Punar
da la hotarul judetuld Constanta (comuna Topolog).
o ja apoI care N.V. pe muchia dluluI Bas-Punar, trece peste dlul Iiriliva i se
opresce in dlul Topolog, de unde o ia catre N.E. pe la p6lele dlulur, taie pariul Armancesme (Slava-cerkezsca), valea Atmagea, valea Dulgherul, pana in dreptul satuluI Atmagea,
de unde o ja catre E. pe muchia dluluI Bac-ceaus, pana in varful Sivri-Tepe.
Forma hotaruluI este aceia a unuI trapez neregulat; lungimea perimetruluI de 44 km.
Marginele comunel sunt: la N. si N.V. comuna Atmagea, de care se desparte prin
dlul Bac-ceaus, valea Dulgherulul i dlul Topolog; la V. comuna Topolog (jud. Con-

stanta) despartita prin dlul Bas-punar; la S. si E. comuna Slava-rus, despartita prin

dlul Ciucurova i valea CalugaruluI; la N.E. comuna Bas-kioi despartita prin dlul Pelitu. Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comung are 4277 leY la veniturI si 4247 lel la cheltuelY, cu un excedent de
273 let ContribuabilI sunt 185.
Case sunt 156, bordeie 7, pravalir 2, morI 1, fntnI n'are.

In comuna se afla o sc6la fondata in 1881 de locuitorr, costa 3000 la are venit 10
hectare pamnt. Are un invOtator si 66 elevI. Primaria cladit in 1893, a costat 4.000 lei%
Biserica este de lemn, ortodoxa-rusesca, e zidita in 1820 de un Ore-care -Naum. E
deservita de 2 preotr si 2 cantaretI. Are 10 hectare teren.
Comuna a fost fondata in 1.765 de un Ore-care Naum. La 1832 ati venit aci .nisce
familiI turcesa care certandu-se cu RusiI deja existentI, TurciI ai fost mutatI in comuna
Topolog din ordinul caimacamulul din Babadag. In 1.862 at"' venit Germanir, care cautara,

a goni pe RusI, cearta lor s'a terminat in 1882. GermaniI all ad o biserica a lor.
TatariI ail o giamie curun imam.
Cane de comunicatie su-nt in teren natural : drumul ce vine de la Topolog pentru a
duce prin Baskioi la Tulcea, apoI drumul ce vine de la Urumbet de la Atmagea, de la
Bas-punar, de la Slava-cerkezsca, de la Slava-russca si Camber. E in proiectie soseaua
de la Harsova pe la Ciucurova spre Baschioi.

www.dacoromanica.ro

371

15. Comuna Cogelac compusg, din 3 cgtune: Cogelac, Inan-ceme i Tariverdi. E aselata

in basinul superior al pariulur Duimgi, la 78 km. de orasul Tulcea si la 46 km. de l3abadag. Mild se simia nevoie, judetul Tulcea se impartia in 6 plasr, care pe langa cele
stiute mar era5 Inch cloud : Isaccea si pasa Istrul, a carer resedinta era la Cogelac si coprindea comll nele Beidaut, Caranasuf, Casapkioi, Cas'amcea, Ciamurli-de-sus, Cogelac,
Potur i Toxof.. Plasa Istrul s'a desflintat, iar resedinta s'a mutat la Babadag.
Satul Cogelac este asecjat pe pariul Cogelac, afluent al luI Duimgi ; numele sari este
tatilrese si vine probabil de la numele propria Gogi, pe care il purtati Tataril, care ail
fondat satul acum 100 ant'. Ei a emigrat dupg, r'sboiul din Crimeia i ail fost fnlocuity
Cu Germanr.

Inan-Cisme (Inan = credinta; Cisme = femtana), a fost sat tatarese intemeiat de

Demir-Bey, tatal luI Giura-Pasa, care a avut de MI pe Ali-Ber. Acesta era unieul
eel mar mare proprietar de mosie din jud. Tulcea in 1879. La Inan-Cisme se afla la acsta
data ruinele palatuld lur Giura-Pasa i mormintele membrilor familier Tribuld tataresc
CobailT, din care se tragea si Ahi-Bey. Mormintele lur Giura-Pasa s;i Demir-Bey a fost de
frumusetea. Cu retragerea Turcilor si Tatarilor in r6sboiul din 1877-78, Bulgarir
sfaramat piatra mormintuld lur Giura-Pasa, pe care era scris epitaful acestur descendinte
al mArzalelor Cobailr.

Tari-verdi (Tahri =a tot puternic, verdi = a dat), asezare tatarsca tot din tribul
Cobailr. Aid era in 1879 resedinta lui Ahi-Bey i conacul luT. Acesta a fost ultimul descendinte Cobail, stranepotul lur Giura-Pasa si se iscalea Ali-Bey-Bini-Giura-Pasa (Const. Seheletti.
Literatorul, anul 1883, No. 11 si 12, pag. 656).

Dupa plecarea Tatarilor, satul Inan-Cisme a fost ocupat de BulgarI, lar Tan-Verde
de German'''.

Satul Tari-verdi a urmat in totul sewta Cogelaculd. El e asedat la 2 km. spre E. de

Cogelak, pe soseaua Babadag-Constanta. De Cogelac sine i localitatea isolata Cainac-Bass
(cainac = isvor, bas = cap).
Hotarul amanuntit al comund este : PlecAnd de la p6lele movild Joe, situata pe o

inOltime a dlulur Mmnic-Bair, se indrpta care S. pe muchia dluld

taie
dlul Iarim-Iuk, de unde o ja spre S.V., pe langa drumul Inan-Cesme-Toxof, pana aprpe
de ciiss/a lui Tifei ; de aci se indrpta catre S., trece prin varful Buiuk-Cogelac-Tepe si
ajunge la hotarul judetutur Constanta (Cavargik).
Urmza apor acest hotar, taie vaile Aliculac-Dere Alciac-Dere, de unde se ridica
spre N.E., paralel cu soseaua nationala Tulcea-Constanta, pan pe muchia dlulul CascalakBair, urmza acsta muchie spre S.E., iar de la un varf al seIrr, cotat 115 m., se indrpta
catre N., taie pariul Duimgi printre satele Tari-verdi i Duimgi, d In soseaua nationala

Tulcea-Constanta, de unde o la putin catre N.V., apor care N.E., pe langa drurnul Tariverdi-Potur, taie dlul Haidan, pang in dreptul satuld Sariurt, de unde o ia spre V. pe
la p6lele dlulur Haidan i taie valea Hagi-Avat.
Forma generala a conturulur este a unuI trapez lung de 50 km.
Marginele comuner sunt : la N. cornunele Beidaut i Poturu; la E. comunele Caranasuf
si Casapkid; la V. comuna Toxof si la S. jud. Constanta.
Suprafata i populatia sunt artate la plasa.
Case sunt 437, pravalir 5, moil 10, fantanI 279.
Budgetul comuner este de 14.614 leI la veniturr si 10.855 ler la cheltuelY, cu un excedent de 18.791 ler in media. ContribuabilI sunt 881.
Instructia publica se preda Tr' 3 scoff: cea din Cogelac fondata in 1880, cea din
Inan-Cisme in 1889, cea din Tari-verdi in 1892. Fie-cave are 10 hectare teren ca venit,
si cate un invlator. Scolarr sunt 148. Numar la Cogelac, se6la are cladire proprie, care
s'a inceput a se reconstrui in 1900 si va costa 22.000 ler. Primg,ria cradita in 1883 si a
costat 20.000 leI.

Biserica ortodoxa este numar la Inan-Cisme, Cu hramul Inaltarea Domnuld, clddita

In 1892, CostA 16.000 la are un preot si un cOntaret ; ca venit 10 hectare teren. In Co-

www.dacoromanica.ro

372

gelak i Tari-verdi sunt cale o casa de rughciunI; germaniI sunt protestantY. In Cogelac

e si o giamie Cu un imam.
Chile de comunicatie sunt numer6se i straat comuna in t6te sensurile. .MaY

este soseaua nationala Tulcea-Babadag-Constanta, apoY drumurile naturale ce duc la:

Beidaut, Potur, Casap-kior, Toxof, Seremet, Cavargic
Mar e si soseaua vicinal Tariverdi-Cogelac.
Comuna Congaz asezat pe riul Telita, la 12 km. spre N. de Babadag, pe s,;oseaua
Tulcea-Babadag, In dreptul movileY Deniz-Tepe; afard de satul de resedinth maY coprinde
alte douil catune: lIagitar la 5 km. spre N.V. pe pariul Hagilar,la p6lele movileY DenizTepe i Satul-Nort la 7 km. spre S.V., la vhrsarea Taitel in balta Toprac-Iiiopru.
Congaz, al chruY nume Insemnil satul ga5tilor, era locuit de TAtarY prin 1850; el ati
emigrat dupd r'sboiul din Crimeia, ca i eel' din Hagilar, care se zice V-ar trage numele
de la maY multi TurcY Hagri. Dar, In limba turca, insmnh sat m;c.
Satul-Noill a fost locuit de Romani, carY i astdzY se gsese locuind.
Numele s ra Bedje, care Insmn, cort.
Comuna se mrginesce la N. cu CataloI; la E. cu Agi-ghiol s,i Sarikia; la S. cu Zebil
Babadag; lar la V. Cu Armutli i Nalbant.
Suprafata i populatia sunt arAtate la plash.
Case sunt 365, bordeie 3, prvalif 3, morl 16, font:Aril' 150.
Buclgetul comuneY este de 9.531 lei la venit si 9.065 le Y la eheltuielY, dfind un exeedent mediri de 2.330 let ContribuabilY sunt 560.
ScolY sunt treY, in fie-care sat cate una, fondate de comun, a cate 10 liect.
3 invlhtorY si 168 elevI. Numar In Satul-Noit sc6la are local propritt, cldit In 1898 si a
costat 16.000 leY.

BisericY sunt 3. una in Congaz cu hramul Nasterea Maicir DomnuluI, a doua la Haoilar zidit de locuitorY in 1858, are hramul Adormirea, acum se reconsiruesce o hiserich
nouh, care va costa 27.000 Id, a treia In Satul-Noti cu hramul Intrarea in Biserich, a fost
clhdith in 1894 si a costat 9.000 leY. Fie-care are cate 1.0 hectare teren. Sunt deservite de
tre preotY si tot atatia canthreff.
Chile de comunicatie sunt: Calea nationalh Tulcea-Babadag-Constanta.
Congaz este punctul de convergen th al drumurilor comunale ce vin de la Zebil,Sarichior, Sabangeak, Agi-ghiol, Eni-kioY, FrechteI, Nalbant, Bas-kiof si Camber.
Comuna Enisala este asezat intre lacurile Babadag i Razelm, la km. spre

rhshrit de orasul Babadag, pe soseaua vicinalh ce vine de la Babadag, pe la Enisala,

Caramanchia Jurilofca, Pasa-Casla, Canla-Bugeac, Ciamurli-de-jos la Hamamgi.
Comuna coprinde dou chtune: Eni,cala (noul phm6nt Wait), care ea si Visterna
fost locuite de multh vreme de RomanY; acesta din urrnh este asezat la 4 km. spre S.V.
de satul de resedint, pe valea Ceairelor.
Sc marginesee la N. cu SarichioY i Zebil; la V. cu Babadag; la S. cu CaramanchioY i Jurilofca; iar la rshrit cu lacul Razelm.
Suprafata i populatia sunt artate la plash.
Case sunt 150, bordeie 1, pr'vliY 2, morY 7, fontanY 21.
Budgetul comuneY este de 3.457 leY la veniturY si 3.191 !el la cheltuieff, dand un excedent mediil 1.329 let ContribuabilY sunt 164.

Comuna are o singurh se6l la Enisala, clildith la 1883, a cosla.t 4.000 leY, are un
invOtator si 77 elevY; poseclii venitul a 10 hectare teren. Localul prim:arid se construesce
si va costa 3.000 let
Bisericr sunt dou: una la Enisala, inceputh In 1897, va costa 30.000 leY, are hramul

Sf. Treime si a doua in Visterna cu hramul Sf. Ion. Fie-care are cate un preot si un
canthret; ca venit are 10 hectare p.ment fie-care.
Comuna este asezatit pe soseaua vicinal, ce vine de la Babadag, are drumurI
naturale, care pun In leghturh ambele sate cu Caramanchia Jurilofca, Pasa-Casla,Canla-

www.dacoromanica.ro

373

Bugeac i Ceamurli-de-,jos. Allele due pe Ormul laculuY Razelm la Insula Cazil-Cum i la

Caput lancina, cum si drumul cc duce la cetAtuia Erarlea ').

') La un km. spre rasarit de satul Enisala, pe virful until mamelon de piatra jurasica, stau f7i acum
in picire ruinele uneI vechT cettul, Heraclea.
Positiunea sa, pe trmul laculuT Raze1m, In fata guriI PorLita, arata ca ea a fost e instruita ca aparare vechiuluT golf Halmyris, dupa cum e si parerea erudituluI geolog K. F. Peters (loc. cit. p. 141).
Este forte posibil, ca cettiquia sa fi rest consiruita pe timpul imparatului I3izantin, Heraclius(61(J-641
d. Chi'.), do la care a mostenit numele; totusi niel un autor nu vorbesce despre ea.
Dupti. caderea ImperiuluT, Heraclea a rest ocupata de GenovezT, earl* au reconstruit-o; numirea s'a
pastrat, Cu Lte nvlirile barbare, chiar si sub Turd, care in timpul stapAniriT Ion au schimbat aprpe tote
numirile.

In slarea de asliizi, cetatea are forma until poligon Cu 7 laturl neegale. Cea niaT lungkeste laturea
de apus, unde zidul este de tot drlmat; lungimea acestei laiurl este de 60 metri, grosimea ziduluI la
temelie do 3 metri; a fost construita din piatr cu mortar. La jumatatea acesteI !alum si In a.fara, se Oa
un turn de wit, lat de 2 metri De acst parte, atacul cetAtil era imposibil, de ore ce la piciorul zidului
stAnca e taiala natural drept in jos, pAn la 70 metri adeuicime.
Latina de Nord privesce spre lacul Bazelm, ale carui ape bateati odinira la piciorul skInciI, pe
care e construit. acsta 'Wadi.; si pc aci decI atacul devenia imposibil, do Ore co maltimea d'asupra niveluliii apei este de 115 meiri.

Dou turnurI erail de acsta parte: until la unghiul format de latura vestica cu cea !de Nord, iar
al doilea la jumittatea laturiI de nord, ce era lung de 40 metri. Forma turnurilor era pairata, de 5*pe 2' 2
metri de laturd.

Fig. 53. Huinele:dejayEnkala. Vederea portifaprincipale.',

Intrarea in cetate se fticea pe:douil portl: una la Nord si.altaj la Sud; una in p relungirea
si in directie paraleld laturii de Vest la"5 metri deprtare.
Latura. de Est, e compus din treT parti, fe-care de ate 10 marl, ;Imbinate mire ele sub unghiuri
de 1(M)... La fie-care colt si in afar& era ale un turn de paid de forma unuI poligon cu 6 latir!, din care
cea maTilunga (de 7 metri) films parte din Incingdtore4ceta4uiet; cele-l'alte de cAte :31metri, frAnte sub
unghiurT de 1500-1600.

Zidul este ras Omit in temelie de partea rsritna. Accesul decAtre acsta parte este mal inlesnicios; stAnca cobr. In pante line la o sea formata de povirnisul iinuT al doilea mamelon (dealulf gras), la
300 metri departe de cel
Cea ma bine pastrat este latura de miaza-npte, unde se afla poarta principala a cetAluidi, lAngit
care e un turn de pazit de forma celor mal sus descrise.
Porte are 3 m. largime, pe 4 m. tnAltime; Ittng ea se afla turnul.
Intrarea In el se face pe o prt 'Italia de 7 metri i larg de 2 m.; ea este facutd In "paretele
cinteT, dare interiorul cettii.
Inltimea turnului este de 10 metri d'asupra zidului inconjurator, caro era 'nalt de 5 metri. Taw?'
din turn lipsesce de la partea superir, asa ca nu se pte sci Inaltimea luI de alL data.. furnul are In

www.dacoromanica.ro

374

Comuna Jurilofca. Asezat pe Ormul N.V. al laculd Golovita. la 20 km. departe

de Babadag, se compune dinteun singur sat, Jurilofca, locuit din vechime de BulgarI,
rdtarr i cAtI-va RusI. rdtarii a emigrat i al' fost inlocuitI de Lipovenf. Numele s0 se
spune, ea ar veni de la acela al infiintdtoruld, Jurilca.
Se mrginesce la N. cu comunele Enisala, Caramanchiol i cu lacul Razelm; la apus
Cu Canld-Bugeac ; la S. cu iezerul Golovita; iar la rdsrit cu Marea-Ngrd. Suprafata
populatia sunt ardtate la plasd.
Satul este flirte regulat si are infiltisarea unuI ordsel curat.
Are importante cherhanale, care alta data se alimentaa cu pestele prins in Razelm si
lacul Golovita, chiar acum se maI prind ChefalI si Cambute (o specie de Pleuronectes).
Chefalif de Jurilofca se trimet i la Bucurescl, sub numele de licurinI de Constanti rtopol.

La Ju.rilofca este si un centru fdrte insemnat de export al icrelor negre si al pestelul

afumat; filtre altele, mal* important este afumatoria luf Saya Zaharia 9. Case sunt 416,
pravalif 4, mori 15, fontnr 17.
Budgetul comunir este de 11,936 leI veniturI i 10,638 leI la cheltuelI, ddnd un oxeedent in media de 6,490 la ContribuabilI sunt 440.

Fig. 54.

Jurilorca vzutri, de la Cherhanale. (Dup. Lieherdopol).

Jurilofca are o biseric lipovenscd, crdit in 1871, are venit 10 hect. teren; e deservitd de 2 preotT, un diacon si un canaret; se oliciaza rusesce. Are hramul Indltarea
Sf. Cruel (Rus. Pacro).
LipoveniI ab' o scdld a lor.
$cld romnscd nu existd. Primdria construitd in 1883, a costat 10,000.
Comuna e asezat pe soseaua ce plcd de la Babadag, pe la Enisala, CaramanchioI,
pentru a da in soseaua mare nationald la Hamamgi. Afard de acsta, mal sunt diferite drumurI comunale, carI duc la Babadag, Visterna i Enisala.
Comuna Nalbant. Se compune din dou6 sate: Nalbant i Trestenic. E asezatd in
prelungirea usil de intrare, doug ferestre: cea inferibri, 'nalt de 5 metri i lata de 2 m., cea de d'asupra
el e piitrata. de 0m,50 pe laturit.
Lungimea feteI interiepre a turnuluI este de 10 metri ; cele din afar ati Me 3 metri lungime. Grosimea zidriei turnuldi este de 1m,50.

In fine pentru a termina descriptia acesteI bine asezate si bine fortiiicate cetatT, lng turnul portiI
de Sud, exist in interior o grp captusit Cu piatrii, care se zice c, ar corespunde pe sub pilmnt cu o
alta cettitnie ce se zice a se fi aflat pe vEtrful Consul de ItInga salul Armutlia, aceia ce este putin de crezut.
') Lichenlopol, op. cit. p. 27.

www.dacoromanica.ro

375

basinul riulul Telita, la 20 km. spre N.V. de Babadag, iar la 3 km. in sus pe rill este
Trestenicul. Nalbant, pe turceste potcovarul, e un vechiti sat romanesc, fondat de MocanT

MoldovenT in secolul trecut. 0 parte din populatie a format in urma rOsboiuluI din
Crimeia i satul Trestenic, de re-ce nu figurz pe harta lur I. Ionescu din 1850.

Se mrginesce la N. Cu comuna Telita; la S. Cu comunele Armutlia i Bas-kid; la

V. Cu comuna Aliber-kior ; iar la E. cu Fred,ter i Congaz. Suprafata i populatia sunt
artate la plash.
Case sunt 225, bordeie 34, carciumr 2, fontanI 15, morr 5.
Budgetul comuniI este de 4,392 ler la venit si 3,801 le r la cheltuell, cu un excedent in
mediri de 1,956 leI. ContribuabilI sunt 267.
In comunh e o singurh, sclh cladith de locuitorr in 1882, cu 1 invttor si 69 elevI;

are ca venit 10 hect. phm6nt. A costat 8,000 la Local de primrie n'are.

Biserich este una in Nalbant, clhdith in 1890 de locuitorl 0 a costat 16,000 la are
hramul Sf. Haralambie; e deservit de dor preotr 0 2 cantrett Are 10 hect. phmant.
In Nalbant e si o giamie cu un imam.
Comuna Nalbant e asezath la 6 km. spre N. de soseaua vicinal Babadag-Baskid 0 pc
soseaua CataloI-Ortachid. Tot din Nalbant mar pornesce o osea spre Basachio i Ciucurova.
De acest comund tine i locuinta isolath numit Teke-Trestenic (Teke inseamna m-

nstirea dervisilor, o secta religish de chlughrl otomanr, care se invrtesc in Ice pand
cad jos in spasmur1). Probabil aci a fost o asemenea mngstire sail mar bine o cas de
rughciune. E asezat la 2'12 km. spre N.V. de Trestenic.
Comuna Ortakiot. Asezath in basinul de mijloc al Tager, in punctul unde Nu' face
un unghiri apr6pe drept de la N.S. chtre V.E. i pe soseaua ce duce de la Babadag la
MAcin, la 26 km. spre N.V. de Babadag; comuna se compune din dou6 sate: Orta-/ciot
(orta de mijloc, kid = sat) 0 Dautcea (satul lur Daud). Am'anclou6 aceste sate eral
mar mult de Turcr prin 1850, in Orta-kid era0 i lIomanr. Dautcea e asezat la 2 km.
spre S.E. de Ortakid, pe riul Taita, la plele muntelur Consul.
Se mrginesce la N. cu comuna Balabancea; la E. cu Aliber-kior; la V. cu CarjelarI
si la S. cu Atmagea.
Suprafata i populatia sunt arhtate la plash.
Case sunt 130, bordeie 22, carciumr 2, morl 1, fontanT 37.
Budgetul comunil este de 5,066 lel la veniturr 4,750 id la chelLuelY, (land un excedent de 1,579 lel. ContribuabilI sunt 150.
47 elevI.
Sc61h are una in Ortakid, (n'are local proprii1), cu 10 hect., 1 inv6tator
Primria construith In 1899 a costat 9,600 leI.
Biserich, una in Ortakid Cu hramul Sf. Gheorghe, Cu 10 hect., 1 preot si un cantAret.
Cladithde locuitorr; e mar mult o cash de rughciune. in fie-care sat se afl, cate o giamie
Cu cate un imam.
Mara, de soseaua vecinal Babadag-Macin, mar sunt drumurile comunalc, care pun
in leghturh satele cu comunele invecinate Balabancea, Meiclanchid, Ac-cadan,
Atmagea Homurlar.
Comuna Potur. Este asezath in basinul inferior al riulur Beidaut, apr6pe de vhrsarea lur in lacul Golovita, pe soseaua Babadag-Constanta, la 21 km. spre Sud de Babadag. Comuna se compune din douti sate : Hamaingi (bias) i Potur (un fel de pantalonI
turcestY numitI i in romnesce poturr). Ambele sate erati locuite pe la 1850 de Bulgarr,

ca ;;i acum. Hamamgi e asezat 4 km. la Nord de Potur, la incrucisarea soseler nationale
Babadag-Constanta, cu E,4oseaua vecinal de la Ciamurli de sus la Poturu.
Hamamgi se zice a fi fost fondat de locuitorif Dumitru Exar, Cosguliti i mos Stoiu
Dimitrof, la plele celor 3 movile din apropierea satuluI i ch mar pe urmh locuitorir s'ati
mutat in satul phrsit numit Juciutteuzi, chruia 'I-a dat numele Hamamgi.

Se marginesce la N. cu Ciamurli de sus si de jos, la V. cu comuna Beidaut; la S.

cu comunele Casapkid i Cogelak; iar la E. cu lacul Golovita. Suprafata i populatia sunt
ardtate la plash.

www.dacoromanica.ro

376

Case sunt 219, pravaliT 3, morl 17, fontnI 17.

Budgetul comuniI este 7.336 Id la venituri si 6.768 leI la chelluelr, Cu un excedent de
2,840 la ContribuabilI sunt 197.
Scoff sunt dou6: cea din Hamamgi fondata de locuilorl In 1890, costa 4.000 la cm

zece hectare parn6nt, 1 invelator si 79 elevr. Cea din Potur are 10 hectare Omen! 1 inv6lator si 43 elevI, a fost cladita In 1880, si a costat 5.000 leI.
Primaria a fost construita in 1883 si a costat 4.000 leI.
Bisericr de asemenea douLt: cea din Hatnamgi cu hramul Adormirca Maicer Domnulul, claclita In 1860 de locuitorr, are un preot si 2 cntarell; ca venit, 10 hectare pfuntInt ;
cca din Potur cladit in 1891 de locuitorI, si a costat 20.000 la are Itrantul Sf. ApostolI,

are 1 prcot, 1 cantret si 10 hectare teren.

Mara de soselele de care am vorbit, sunt drumuti naturale care pun in legatur
cele dou6 sate cu cele invecinate adica: Sariurt, Inan-cestne,Mmnicul de sus, Eselti-baba
Ciamurli.

De la Hamamgi mar plca spre V. o . osea vecinal a ce duce pc la Ceamurli de sus,

Beidaut, Sarighiol spre Casiuncea.
De acest, comun tine si ruinatul sat llayi-Aval, locuit de BulgarI prin 1850; ple
ct purta numele de Turchiiriamila, probabil Ciamurli 'fiercest:.
22. Comuna Sarichioi. Asezata pc fe'rmul apusan- al laculuf Bazelm, la 12 km. spre

N.E. de Babadag si la 22 spre S.E. de Tulcea; comuna se compune numaI dintr'un sat.,

uIl irri

"

1/1i

i-Olf

4."

Fig. 55. $ela din Sai1chio. (Dupt Licherdopol).

ftrte frumos, curat i regulat construit. Primitria i cdla din Sarichiof pot rivaliza eu
multe primariI kti sc6le brine din unele orase ale Romanier trans-danubicne.
Aci ca si la Jurilofca sunt vil vestite pentru struguriTlor, mat' ales pentru mncare,
cu tA5te ea
vinul lor e ft5rte mult apreciat.
Dup o legenda, o corabie care pe langa alte mrfuri avca i vita, s'a innisipat in
apropierea Jurilofcef. Locuitorir acestuI sat, toll' pescan, ara zrit acea corabie, al carer
cehipaj vorbia o limba necunoseuta Ion. Corabia stand in mare mar mult timp, Jurilofcenif
duceati 6menilor din echipaj d'ale mancarif, in schimbul ctsirora el' le da marfurI, intro
care si vi, care s'a sdit In Jurilofca, de uncle s'a rspandit in satele vecine '). Se zice,
ca ar 1'1 vita de Bordeaux.
Numele Sarichiof insunna satul galben. Holarul amanunlit: plecAnd de la p6lele
movilel Toc-simiu se Inclreptg. spre S., pilna In valea Cazangia, o urrnzA cat-va timp, o
Lit henhopol. op. cit. p. :33.

www.dacoromanica.ro

377

parasesce pentru a se epri in golful laculuT Razelm numiL Cotu, de aci o ja direct catre
rasarit intrand in ezerul Razelm, pana la o 6re-care distanta, de aci catre N.V. pana da
la ti,lrm, trece printre satele Sabangi i SarichioT, pe la p6lele dluluI cu pornT, taie drumul paduriT, valea Cazangia, pana la movila Toc-simiu.
Forma este aceia a unid' triunghiii dreptunghit'i ; lungirnea perimetrulul este de 85 km.
Se marginesce la N. cu catunul Sabangi (com. Agi-ghiol); la V. cu comunele.CataloT
Congaz; la S. Cu comuna Zibil si la E. cu lacul Razelm. Suprafata i populatia sunl

aratate la plasa.
E cel maT populat sat din Dobrogia.
LipoveniT a venit din Rusia, in urma persecutiunilor religi6se din secolul trecut si
s'ati asezat in Sarichiol, unde se ocupa' cu pescuitul, frte pulin Cu agricultura si cresterea vitelor.
Cherhanaua de langa lacul Babadag este a locuitorilor satulur.
Case sunt 536, bordeie 1, carcium 3, morI 24, fontanr 111.
Budgetul comuniT este de 15.577 leT la veniturT si 14.745 'el la chelluelT, cu un excedent lu cinci anT (acest excedent este socotit pe 5 anT pentru t6te comunele) de 4.157 la
ContribuabilT sunt 631.

E o scla mixta lipovensca cladita in 1899, a costat 22000 leT, are 10 hect. pam6111,
2 invetatorT si 76 elevT. Primaria cladita in 1882 a costat 16.000 leT.
BisericT sunt dou: una a popovetilor, fondata de locuitorl In 1873, are hramul Actormirea si alta a bespopovetilor, cladita pe limpia dominatiunif Otomano. Fie-care are 10
hectare parnnt, 1 preot i 1 cantaret; sunt frumos zidite si bine intretinute.
Comuna este asezata pe soseaua ce vine de la Zibil, spre a duce la Sabangeak, Agighiol,
etc. MaT sunt drumurT comunale, care duc la Congaz, EnichioT
Agi-ghiol. Strzile satuluT sunt bine pavate, ingrijite si curate. Din SarichioT mal porneste isoseaua spre Enisala.

23. Comuna Slava-rasa. Asezata in basinul superior al riulul cu acelas nume si pe

soseaua Babadag-Slava-rusa, la 10 km. spre S.E. de Babadag; acsta comuna se compune
din treT sate: Ba,c-Punar (bas=cap, punar=put), asezat pe riul Slava-rusa, aprpe de isvorul
luT, la 13 km. spre apus de satul de resedint, pe drumul Babadag-HarsoVa; satul de resedinta lava-rusci, la confluenta celor dou6 Slave si Stava-cerkezscd pe riul cu acelas
nume la 6 km. spre N.V. de precedentul.
Positiunea acesteT comune asezata in muntl, este din cele mal' frurnse s,;i sant6se;
aclapostita de bite partile de arsita sreluT i vinturile ierniY, se bucura de o clima dulce
curata.
Slava-rus, se numia pana acum 50 anr Kazil-Sar si se zice a fi fost fondatg, acum
vre-o suta anT de o fat (Kaz) numita E;cara. La 1754 ati venit aci lipovenil bezpopovetT,
iar in 1804 ceI popovi, aflatorT i acum in Slava-rusa.

Slava-corkezsca a fost fondat de un 6re-caro 4silt Epsihof i a fost locuita de

CerkezT venitT prin 1863 si plecati inaintea rIsboiuluT din 1877.
Bas-Punar a fost fondat de asemenea de CerkezY in a doua jum6,tate a vculul al XIX-lea,
el ail fugit in 1876, si inlocuitY cu RusT, in urnia r6sboiuluT din 1877. Acestia sunt fostiT

locuitorf ar desffintatuld sat Te/ce, asezat filtre Bas-Punar

Slava-rus. Numele Teke

insmna manastire de dervisT, o secta religisa mahometana, despre caro am vorbit mal sus.
De comuna Slava-rusa tine i mandstirea Uspenia, asezata intre Teke si sat, la 3 km.
spre V. de Slava-rus6,.
Este cea mal frumsa biserica din tot judetul (nu numaT dintre cele lipovenescY, ci
crestine sati giamil").
Este de calugg,rT (o alta de calugarite se all, in sat).
ACi este reseclinta episcopuld lipovenesc, al secta popovilor.
Din istoricul acesteT manastirT se scie, ca pe la 1821 satul Slava-Rus, cape era fondat

numaI cu catI-va anT mal 'nainte cam pe la 1802 ave,a, numaT vre-o 20 case si 30
familiT; din acest sat plecara vre-o 20 credinciosT i Marra mal sus de sat o bisericuta de
lemn, ce se p6te vedea s:i astazI in curtea bisericeT celeI marT; placndu-le positiunea
71890

48

www.dacoromanica.ro

378

loculuY, r6rna.serg aci ; incetul cu incetul numOrul lor se ridica, aa ch pe la 1843 ail fost
destul de numerosr, pentru a core Sultanulur de atuncr, Abdul-Aziz, a li se acorda prin
firman (ce se pastrza i acum printre Maine mOnhstirer) sa li se dea diferite privilegir,
a fl scutiff de birurr, etc. Sultana urmatorr inthresc i er aceste privilegir, lucru ce atrase
si pe altr 6nienr a se face chlugarr, asa ch in 1877 erati in Uspenia peste 200 clug'rr;
azr ati r6mas abia 60. Guvernul roman in virtutea vechilor acte a phstrat milnastireY privilegiile obtinute sub Turd. Biserica este fiirte bogata si are veniturr insemnate. Este construit," in zid, cu 2 turle; in cel d'intaI sunt 8 clopote a cgror mgrime merge succesiv; ele
sunt trase de jos prin resorturr. Sunt aduse acum 1.2 ara.
Mnstirea s'a reparat in ultimir timpr, lar bisericuta veche s'a pgstrat.
Hramul er este Adormirea Maicer-Domnulur, pe lipovenesce Uspenia.
Multimea averilor adunate a facut ca Mangstirea sg fie in mar multe randurr prdata

de re-facaorr. Un ultim cas s'a intamplat la 25 Iulie 1897 Diptea, and ail fost omoritY
do chlugarr.
Comuna se invecinesce la N. cu comunele Armutlia i Bas-kior; la S. cu comunele
Ciamurli-de-sus i Beidaut; la V. cu comuna Ciucurova ; iar la E. cu orasul Babadag
Suprafata i populatia sunt aratate la plash.
Case sunt 492, bordeie 29, hanurY 6, pr.valir 8, morY 9, fontra 232.
Budgetul comunir este de 18.253 ler la veniturY si 17.035 ler la cheltuelr, cu un excedent
de 6.093 ley. Contribuabilr sunt 444.

Instructia publica se preda in urmat6rele scolr: in Bas-Punar o sad mixta fondata

In 1.893 de locuitorY, are 10 hect. pamnt, 1. invelator si 24 elevr; n'are local proprili. In
Slava-Russca sunt 3 scoff: una fondata de Stat in 1898, costa 31.888 ler, are 10 hect. pg-

m6nt, 1 inv6tator si 40 elevr, si 2 lipovenescr cu cate un invNgtor.

Lipovenir nu 's1" trimet copiil la sc615, ci cu inveTtorir lor citesc numal psaltiria
ceaslovul. In Slava-Cerkezeasca sunt 2 scoff lipovenescr ale celor 2 secte. Una din scoff
construit, in 1894 costa 3.000 leY. Primgria cladit in 1897, a costat 15.000 la
BisericY sunt: una in Bas-Punar zidit in 1886 de locuitorr, n'are veniturY; are preot
roman si cantaret rus, e mar mult o cash' de rugOciune ; in Slava-Cerkezscg sunt dou6
bisericY lipovenescI ale celor dou secte ; cea a bes-popovilor ziditg in 1881 are 500 ler ven it,

un preot si un cantare t; cea a popovilor zidita in 1880 are 50 ler venit, I preot si un
cantare.
Mar sunt si cele dou manstirY: una de calugarr Uspenia si alta de calugarite,
asezata in sat, ziditg in 1804.
Am argtat mal sus, ca comuna este asezata pe soseaua Babadag-Slava, osea care
incepe din soseaua nationala la Sud de Babadag, in punctul numit podul Duva, trece prin
pgdurile dlulul Carada, pan, la salmi Slava-Rusa. Pe valea Slava-Cerkezsca merge un
drum natural, pe la satul Slava-Cerkezsca, iar de aci la Ciucurova; tot din Slava-Cerkezscg un drum urea dlul Uzum-Bair prin padurr la Bas-kior i Armutlia.
Mar sunt alte drumurr comunale spre Testemel, Camena, Caugagi, pe valea SlavaRush% Babadag si Camber.
24. Comuna Tarof a.sezatil in basinul de mijloc al Huhn' Casetmcea, la 43 km. de Ba-

badag spre S.-Vest; la 10 km. spre apus de Cogelac si la 43 km. spre N.E. de Constanta ;
se compune afara de satul de resedinta, locuit pe la 1850 de Bulgarr, si din urmat6rele
chtune: Chirislik (vgrgrie), numit ast-Idl dupg o pester de piatr var6s, ce se afig In
apropiere si care a servit mult, vreme la trebuintele locuitorilor, e asezat la 3 km. spre
sud de Toxof, pe riul Casarncea, e un sat mizerabil, loeuit altg data de Tatarr (1850), earl'
ati emigrat in mash' ; Culeti (satul cu turnurr) ase,zat pe still-1ga pariulur nmnic-dere, la
6 km. spre N.V. de Toxof, sat de asemenea cu un aspect trist i mizerabil, era locuit in
1850 de l'urcr
Ramnicul de sus fi de jos, pe riul Rmnic, la N. de Culeli, la
7 si 8 km. de Toxof erati numite: unul ramnicul tatar (cel de jos) si cel-l'alt Ramnicul
Turcesc, de i in acest din urma locuiati in 1850 si Romani s,;i in fine lifra Coc6nei, la
confluenta riulur Rmnic cu Casarricea, aci se mar numesce i Podia lui Hogea-Ahmet. Inainte

www.dacoromanica.ro

379

acest din urma sat nu exista, ci s'a format in timpir din urrra sub Romani i se numcsce
ast-fel de la o mra, posesia unel D6mne ce avea moie aci. Comuna ast-fel compusa din
6 catune, din care unul de resedinta, se mArginesce la N. cu comuna Beidaut ; la V. cu
comuna Casamcea; la S. cu comuna Pazarli (jud. Constanta); lar la E. cu Cogelak. Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Case sunt 499, bordeie 31, prOvAlir 5, morr 9, fontanr 116.
Budgetul comunir este de 16.408 lei la veniturI si 9.806 ler la cheltuell', (land un excedent de 19.499 ler. Contribuabilr sunt 581.
Comuna are trer scoff: una in Toxof, fondata de locuitorr in 1.8 4, costa 3.000 leI; alta

In Ramnic-de-jos, fondata de comuna si a treia la Mra Coc6ner; fie-care are cate un

inv6tator si 10 hec. pamnt. N'ati local propriti. Mar e o a germana in Culeli si una
turca in Toxof. Primaria cladita, in 1.882, costa 10.000 ler.

Bisericr sunt dou: una in Toxof cu hramul Sf. Paraschiva, cladia de comuna in
1900, costa 12.000 leI; a doua in Ramnic-de-jos cu hramul Sf. Niculae, e casa de rugaciune ;
fie-care are cate un preot si un cantaret. La Toxof i Chirislic mar exista i eke o giamie

Cu eke un hoge.

Comuna e asezata pe soseaua ce vine de la Sarighiol, prin Ramie, Toxof, Chirislic la Pazarli.
Drumurl naturale sunt in t6te directiile.
25. Comuna Zebil. Asezata pe Ormul N. al laculur Babadag, la 28 km. spre S. de
orasul Tulcea si la 6 km. spre N. de Babadag; acsta comuna se compune dintr'un singur sat.
Din spusele batranilor, se zice, c satul a fost fondat de un Turc bogat, care a venit
din Turcia de Asia cu mar multr 6menr a lur, prin secolul al XVII-lea. El a dobandit un
act de stapanire asupra satulur, iar locuitorir pltia lur, dijma. F'iind epitrop al giamier
color mail din Babadag, intrebuinta cea mar mare parte din dijma pentru intretinerea
giamier si de aci numele satuluI Zebil, care in limba araba insmna pomana.
Actul de stapanire se zice, ca exista i azi la un urmas al 1nfiintatoruluI satuluI
ca multr din Turcir traitorr azI zic, c a vlut acel act, ce era intarit prin semnaturile
a 7 sultanr.
Romanil a venit in sat cam de vre-o 160 anI, din Basarabia si din Moldova; in 1850
satul era romAnesc. Bulgarif sunt venitI in urma re'sboiulur din Crimeia. Locuiatl Turd
in sat; er ati emigrat inaintea rsboiulur din.1877.
In dlul gura Smeului de MO sat, exista o petera; locuitorir spun, c ar comunica cu Enisala si Bes-Tepe. Pte c acsta pester era una din locuintele Trogloditilor,
popor al Dobrogier cu mult inaintea cuceririr romane.
Lelewel identified Zebilul cu vechiul Salsovia.
Hotarul amanuntit al comunir este: din c6sta rasaritna a laculur Babadag, se indrpta catre N. pe langa golful laculur Razelm numit Cotu, ajunge in valea Cazangia,

pe care o urea, putin, apor pe movila Toc-Simuiur, de unde se indrpta catra S.V.
prin movila cu Sod, pe muchia dluluI din Fundul Gavanulur, trece pe la V. de comuna
Congaz, urea in varful dlulur Turgarlea-Bair.
De aci o ja catre N.V. pe lnga pariul Telita, pana la confluenta lur cu valea Isvorul
urmza pariul Telita, pang la varsarea sa in partea Cda BMW a laculul Babadag, apor
Ormul Sudic pana la balta Toprae-kiopru, la km. 30 al soseler Tulcea-Babadag. De aci
peste lacul Babadag, 'Ana la punctul numit Cherhana.
Forma hotaruluI este a unul trapez neregulat, lungimca perimetrulur lul este de
30 km.
Marginele comuniI sunt: La N. comuna Congaz, de care se desparte prin movilele
Toc-Simuiui, cu Socr i dlurile Fundul Gavanulur i Tugarlea-Bair; la S. cu Babadag
Enisala, despartit prin lacul Babadag; la E. eu comuna Sarichior, de care se desparte
prin valea Cazangia; iar la V. cu catunul Satul-Noil al comunir Congaz, de care se desparte prin riul Telita. Suprafata i populatia sunt aratate la plash'.

www.dacoromanica.ro

380

Budgetul comuniI este de 3.693 ler la veniturI si 3.641 leI la cheltuelr, cu un excedent de 260 Id. ContribuabilI sunt 172. Case sunt 165, bordeie 2, bacaniI 1, morI 19, f6ntanI 38.

Comuna are o scla mixta Cu un invtitator si o inv6tatre, e construita de locuitorI

in 1880 si costa 10.000 la frequentata in mediri de 93 elevr. Local de Primarie, n'are.
Biserica exista una, cu liramul Sf. Dumitru, fondata in 1874 de locuitorI; are ca
venit 10 hectare pamnt si o vie; are doI preotI i dol cantarett
E asezata pe soseaua vicinala Congaz-Zebil-Sarichiol, etc.
MaI sunt i drumurI naturale spre Congaz, Agi-Ghiol i Sabangeak.
b) Plasa MAcin, ocupg, tot coltul N.-Vestic al Dobrogiet Se marginesce la Sud cu plasa
Harsova, din judetul Constanta, de la p6lele sudice ale movileI Cazacilor, pe limita dintre
judete pana in punctul cel mal 'nalt al d6luluI Ghiolgik-Bair, cotat 306; la rasarit se
marginesce cu plsile Babadag i Tulcea i anume: o Buie apr6pe drpta ce ar pleca
spre N. din varful dluluI Ghiolgic-Bair, 'Ana in punctul Jaila-Nord, iar de aci catre rasarit pe o lungime de 4.500 m. pana la N. satulur Ortachior formeaza limita intro plasile

Babadag; din acest punct catre N. pe delul Boclogea, pe urma valuluI hil
Traian; pe langa si la rasarit de manastirea Cocosul, catre N. pana pedlul Teilor; pe
valea Capacha, catre rasarit pana la lacul Rotund si in fine catre N. la Dunare, la p6lele
Macin

dluluI pe care e positiunea Eschi-Cale.

La V. se marginesce cu jucl. Ialomita, Braila si CovurluT, de care se desparte
Dunare, de la Movila Cazacilor liana la gura Prululul; iar la N. cu Rusia, de care fluviul o desparte de Basarabia.
Suprafata plasiI este de 1346 km. p. sat 131.669 hect., iar populatia, de 27.9i3 suflete.
Repartitia pe comune si sate este:
NEPRODUCTIV HECT.

COMUNI

Islaz

Vatrit,

PRODUCTIV HECT.

DrumurI,

ape, stuf
stand'

Al

Al
si
locuitorilor StatuluI
pdurI

Suprafatit
Hect.

Balabaucea
Carcaliu

54

777

711

3158

2844

7544

67

335

3815

1172

1902

7291

CitrjelarI
Cerna

60

729

781

4179

3365

9114

65

427

610

5127

1238

7476

Coium-punar. .

41

421

725

2860

8553

12603

GrecI

69

346

875

2807

1750

5847

3080

3397

1516

8331

Isaccea
Jijila
Luncavita
Macin
Picineaga
Pisica
Satul-Noil

..

341

42

210

1451

2080

3398

7181

64

658

1008

1841

16100

19671

1815

3498

2452

8243

902

3014

2100

6887

210 n

4115

1070

223

5626

27

132

2681

2735

3373

8948

Turco5la

36

180

1015

1857

5175

8263

VacrenI

72

360

2619

3352

5238

11641

1468

5315

26212

42147

59527

134669

478

..

41
8

Total.

530

Populatia plasiI este de %7.943 suflete, repartizate pe comunI ast-fel:

www.dacoromanica.ro

o,

SATE
4.

,-,, -

-4o

ne

COMUNE

7$

J..

:.5

tis

r.

E-

Balabancea . .
Geaferca rusa .
Hancearca . . .
Islam Geaferca. .

230
3

330

Taita.

Tiganca . .
Total
Carcaliu . .
Ac-Punar . .
CarjelarI . . .
Hasanlar. . . .
Jaila
.
Omurlar .
Total .
Piatra roOe .
.
Cerna .
Total .
Ai-orman . .
Canat-calfa .
Coium-punar .
Total .
Gred
Isaccea . . .
.

Coco

.
.
.
.

.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

Total .

.
.

Jijila
Luncavita
Tichilesci

Rachel .

Total .
. .
Ghecet .
.
Macin
Total .
Picineaga . .
Azaclau . . .
Pisica
Total .
Salu-Noil . . .
Turcia . . .
Iglita
Total .
Garvan . . .
VacarenT . . .

Total.
Total pe plasa

66
635
105
395
669
138
162

c.

...,

th

r.

'E'

-o..

p.

.co

C6

-1

c.
o

'E..

a
p.

19

%2'.

0- i

cc

----- 101
-106-106 - 133
13

81
691

44
41

-.

1444
1444

33
33

7
7

87

.
.
.

,-.

f'..'

s.

r : - .7

.'. '

C 'D'

=.

74.

Isi)

cu

'Zz

O
I'D

'r,

.-.

4>

E.

Ct

:" P

-Ci

'

-7
0

:::-

it.

"E

a:

r.

t ci3

CS

28
57
76

-8

22

=
cn .

s
c...

,-

Z.':

CS

57
335
440
91
173
50

------------------- -- -2 -- -1-- 46
- --- 3-- -5-- -11-- --

.z3
81

36
36

54
387
441
126

17
1

64

168
675
-

675

72 44

14
17

82
229

19
555

72 44

17

229

555

645
656

247
383
854
48

_J

42

a) w

_6

L_, a

. 6.E

5o

i'2.

111
27
60
72

280

129

'76

29
63

53
323
479
94

143
941
1106
267

17
51

5041

231
211

80

63
364
469

186
677
1022
1688

90
172
49
46
21
378
54
410
464
126
59
62
247
433
886

745

1688

886

346

859

347

232

103
450
52
980
1032

4
20
385
20
394

09
98
05
1033
33
1188

414

122(1)1

118

32

362

92

21

48
877
925
297

54
54

5
5

32
32

395
403
33

48

48
12

26 107
32 107

4
4

6 47

63

350

13

--

2041

17858

1517

-41
- -- 43

7
7

1749 265 49 441 1473

59
60
237
401
745

171

11

18 104 14

73

681
1361

86

,-.

t4

- - -- _- _1

171
172

/3

: 3.

C.-

508
131

348
359
253
1599
2025
452
851
200
188
108

- -- -- -22-- 22 -19- -1 -- -464- 3 - 5 - 11 - -- -- ----- -- - - --------------57

-- - 11----1 -- 111
- 10 - - - - - 10
-- 31 129
-- 31-129- -18 104 14 --------- 902 - - -- ---17 _
_ _.: 2 - 17 - --------- --2732787312841282
27
- - - - - -- -- --321-- -- -- -- -- -- ----4
- --.---- -- -- -- - -'
-- ----- -27- 8 -- -- 362 42 ----------- 457
1 - 88
6 47 --- -- 11
11 -- -- 14
14
1 - 150
--- ---22
- ---- -- - - 3---- ----- --- 54--- 14
-- -- -- - --- -31 - - -- --5
--5
---2-- -- ----13
182
14
-- -- -- - - - - 2-- - - - -I66 185
3 --------- 5 --- ------14
- - - - - - - - - - - - - -- 1--

1364
38
239
277
558
287
310
1155
1365
1399
48
1447
1246
1404

406

153
119

16

1810
61
2615
2676
1341
357
465
822
365
1154
55
1209

-e
d.

,._,

.
.

S' cu

---------117
_
----------__
------ - 22 - ---73 - 1905
-- -- -- 149- -------- 221
113 - - 106
- -- -- -- - - - -- -- -- 15- - _ - --133
-- -------------62
26 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

-- 113
- -- -- 11- -

.
.

:3

-- -_ -

1374

14

14

1-

-1

1908i34 350 105 287 24 348 70

13 12 11, 22
I

www.dacoromanica.ro

29

95
441
29
1037
1066

101

306
100

102
203
175
370
16
386
143
305
448

103
203
177
310
13
323
151
328
479

6293

1091
71

2150
2221
812
219
266
485
448
716
29
745
389
783
1172

6257 15393

331
107

109
216
165
336
14
350
136
316
452

1799

107
1969
2076
564
287
310
1161
1806
3287
48
3335

1567
3
419
1989
148

4064
4212
1415
420
471
891
800
1396
58

1454
683
1416
2009

6521 27943

382

Densitatea populatid este de 20 locuitorI pe un kilometru patrat.

Acsta pasa se cornpune din douil comune urbane $i 13 comune rurale.
Re$edinta Sub-prefecturiI este in crawl Macin.
1. Comuna Balabancea ocupa Oa valea superi6ra a riuld Taita, e asezata la 29 km.
spre S.-E. de Macin si la 22 km. spre S. de orasul Isaccea. Se compune din urmat6rele
cat une : Balabancea (coruptie din Balaban-kid = satul luI Balaban), sat locuit nu maY de

Turd prin 1850, acum ail emigrat In mare parte, e asezat pe malul drept al Taita la
plele dluld Carapcea, e satul de resedinta; Giaferca rusa (Giafer, nume propriO) pe valea Holuclu, la 6 km. spre N. de Balabancea, a fost fondata de RusI In urma ee'sboiulul
din Crimeia; Hamcearca, fosta manastire russca asezata pe drpta Taiter la 5 km. spre
N. de Balabancea; Islam-Giaferca sail Giaferca-Turoiscei pe valea Coslugea la 3 km. spre
E. de Balabancea, a fost odinira locuit de Turd, emigra tl acum cu totiT; Taita locuita

mula vreme de Rug, 'Ana la rsboiul din 1877, e asezata pe valea Tiganca in muntI;
asta-zI catunul este nelocuit $d face parte din catunul marginas numit Tiganea; este la departare de 9 km. spre N. de Balabancea ; Tiganca pe riul Taita la 8 km. spre N. de Balabancea, a fost locuita de Ru$I prin 1850.
Tot de acsta comuna maI in : meindstirea Taita la 1 '/2 spre N. de Tiganca, In sus

pe cursul Taita a fost manastire romansca prin 1850, acuna nu ma are calugarl, ci In
ea deservesce preotul din Hamcearca $i vin locuitorir din Tiganca. Nu se scie de cine kii
cand s'a fondat acsta manastire ; mara 2iiiineistiref Coco,sul, a$zeata pe valea Parlita la 2
km. spre rasarit de Tiganca peste dealurI, apartine Manastirer Cocosul e la 6 km. spre S.
de Manstire ; Crucea lid Jon Agian o locuinta isolata pe dlul Daiaman-Bair. Positiunea
comuniI Balabancea este pitorsca si higienica, aerul curat; muntiI, care o Inconjura aco-

peritI de padurI Milne de teI, ir indulcesce clima atat vara cat ;,i iarna.
Hotarul amanuntit al comuniT : plecand din varful dluld Breazu, d'asupra manastirel

Cocosul, se indrpta catre N.-V., trece prin apropierea manastirer, pe la plele dluld
Cocosul, pe muchia dluld Cadiul, pan. In varful dluld Galmele ---insirate; in tot acest
parcurs a strbatut de a lungul padurea TaiteI. De la Galmele insirate se indrpta catre
V., cobra In valea Auld Luncavita, pe care o insotesce pan la confluenta sa cu Luncavicioara, la locul numit podul NI Trandafir ; se indrpta putin catre S.-V. si urea In varful
dluluI Gogoncd; de aci aprpe in linie drpta se dirige spre S.-V., tale valea Luncavicioara, trece peste dlul Feruld, prin vaiea Lupuld, pe la p6lele dluld Stubeilor si urea

In dlul Negoi a card muchie o urmza 'Ana in varful Almalia ; de aci urmand
aceiasI directiune cu 6re-care cotiturl, pe muchile dlurilor David si Amzalar, pe la plele
dluld Carapcea ajunge In riul Taita la 2 km. maI jos de satul Balabancea. De a,ci urea
putin spre N. pe lang riul Taita, pan aprpe de satul Balabancea, se indrpta catre E.,

pana la p6lele dluld Boclogea, d'asupra comuniI Orta-kid, de unde apoI se indrpta
care N. pe muchia dluld Boclogea, pang la valul luI Traian, pe care II urmza.
Urea apoI dlul Prlita, cobra in valea Parlita, la Mra ManastireI Cocosul; de adi
se indrpta catre N.-E. urcand In susul vair Parlita,, pan, In dlul Breazul d'asupra viilor
Badila.

Forma perimetruld comunir este aceia a und exagon $i un pentagon impreunate

pe una din laturI; lungimea perimetruld este de apr6pe 110 km., lar suprafata de peste
75 kmp., adica 7.544 hectare.
Marginele comunif sunt : la N. Isaccea, de care se desparte prin dlurile Breazu,
Cadiul $i padurea Taita; comuna Luncavita, de care se desparte prin valea LuncaviteI si
dlul Gogoncea; la S. comuna OrtachioI; la E. comunele Ali-bel-kior, despartita prin dlul
Boclogea; Meidanchid de care se desparte prin Valul luI Traian si cu comuna Nicolitel,
de care se desparte prin valea Parlita si dlul Breazul ; la V. cu comunele Gred, despartita prin dlul Negoii1; cu Cerna despartit, prin dlul luI David si Amzalar; cu catunul
Ac-punar (al comunif Carjelarl), de care se desparte prin dlurile Amzalal si Carapcea.
Repartitia suprafetir si populatiel este aratata la plasa.
Case sunt 291, bordeie 23, carciume 5, mori 2, fontanI 39.

www.dacoromanica.ro

383

Budgetul comunir este de 6,278 lei la veniturT si 5,497 ler la cheltuelr, cu un excedent
medi (pe cinc l anT) de 3.908. ContribuabilY sunt 268.
In tea comuna sunt dou *c6le mixte, in Balabancea si Islam-Giaferca inflintate de
judet in 91 *i 97, n'ati local propriii ; ail ca venit in fie-care catun cate 10 hectare phmnt; ail do r invertorr si 80 elevr. Primaria n'are local propriii.
Cultul religios este representat prin 4 bisericr crestine si o giamie. 0 biserich este in

catunul Balabancea instalata inteo casa cerkezesca, in urma rtisboiulur din 187/-78, are
hramul Sf. Apostolr Petru si Pavel. In 1897 s'a construit biserica no, care a costat 12,000
ler; e deservita de un preot, care slujesce *i la chtunul Islam-Giaferca *i un cantaret ; ca
venit are 10 hectare pamnt; o a doua Biserica e in catunul Islam-Giaferca cu hramul
Acoperam6ntul Maicir Domnulur, fondata in 1859 de o rusica din satul Giaferca-rusa, are
un cantaret ; are 10 hectare teren; o a treia in catunul Hamcearca cu hramul Adormirea
MaiciT Domnulur; la acesta Biserica vin .si locuitorir din catunul Giaferca-rusa, care n'are
Biserica; este frte veche, la inceput a fost manastire calugaresca, fondata nu se scie de
cine *i cand.
Catunul Tiganca n'are biserica; locuitorir din Tiganca se duc la Manastirea Taita,
la care servesce preotul din Hamcearca. Are 14 hectare teren ca venit. Nu se scie de
Gino a fost fbndata.
Giamia din catunul Balabancea, fondata dupa ultimul relshoi", intr'o casa veche cer-

kez6sca de catre Turcil locuitorT din catun; are un hoge *i 10 hectare de parnnt date
de comuna.

Comuna Balabancea se all la 2 km. departe de Ortachior, pe unde trece *oseaua

Babadag-Macin.

Pe valea Taiter e o osea vicinala, care lega intre dilnsele diferite catune ale comuner, a*ezate aprpe tte pe vale.
Mar sunt *i alte drumurT, care pun in legatur comuna Balabancea cu : Ac-Punar,
Cerna, Greer, Luncavita, Isaccea, Manastirea Coco*ul *i Nicolitel. Me drumurile duc peste
delurr prin padurr incantatere de tel.
2. Comuna Carcaliu, (contras din cara-cale =fortareta negra) e a*ezata pe thrmul
Dunarri, pe un bot de del ce inainteza catre apus prin baltile Carkaliii la N. *i Iglita la
S., era odinira locuita numal de 114, care in naintea r6sboiulur din 1855 einigrard *i
venira apor in 1858. E departe la 8 km. spre S. de ora*ul Macin.

Se zice, ca acesta comuna a fost innintat pe la inceputul veculur al XIX-lea de

nisce pescan l Ru*r *i. ea purta la Inceput numele de Camena. In 1825, satul era destul de
mare, Turcil i-aii schimbat numele vechiti, in acela pe care 11 Ora astazr.
Hotarul comunir incepend de la Movila Carcaliii de pe delul cu acela* nume, se indrepta catre S.E., cobra delul *i merge paralel cu drumul comunal Macin-Turaa, pang

la capatul rasariten al baltiT Iglita; de aci se indrpta catre apus, urmeza putin malul
baltiT, o taie curmezi* *i merge pe canalul er de scurgere pana la Dunare, de unde Indreptndu-se care N.V. urmeza malul Dunarir, coprinzend *i insula Carcaliti; la 2 km.
spre N. hotarul parasesce fluviul, spre a se indrepta care E., taie pe din dou balta Carcaliti, urea delul Carcaliti, Ora la movila Cu acela* nume. Forma sa este aceia a unur
trapez neregulat; lungimea perimetrulur de 117 km.
Limitele comunir sunt : la N. Niacin; la E. comuna Greer, de care se desparte prin
delul Carcaliti; la S. catunul Iglita al comuner Turceia, de care se desparte prin balta
Iglita; la V. cu Dunarea, care o desparte de judetul Braila.
Repartitia suprafetir *i populatid este aratata la plash.
Case sunt 397, pravalil 6, morI 10, f6nt,nr 5.
Budgetul comuniT este de 9.340 leT la veniturr *i de 7.631 ler la cheltuelr, cu un excedent media de 8.542 la ContribuabilT sunt 295.
Sunt In comuna treT *corr.: una rom'ana cladita de locuitorr in 1887, costa 3500 leT,
are un invelator, 25 elev1; venit are 10 hectare teren; dou *coil' lipovenescl cu dor invktorl. Primaria cladith In 1883 a costat 3000 ler. Acum se reconstruesce.

www.dacoromanica.ro

384

Biserica e una lipovensca, fondata In 1874 de locuitorr, are hramul St. Treime, 10
hectare teren de la Stat, un preot, un diacon si un rat-A(1.1'4
Comuna este in legatura prin drumuri naturale cu: Macia (la acest oras exista
sosea judetiana), Greer i Iglita.
Comuna Cadelari. Aezata in basinul superior al riulur Picineaga, pe afluentul luI
numit Carjelarr, la 34 km. spre S.E. de Arkin; acsta comuna se compune din urmitt6rele sate; Alc-Punar (put alb) asezat pe soseaua Babadag-Macin, intre Ortachior i Cerna,
la 8 km. spre N. de Cilrjelarl, era locuit numar de TurcI in 1850, acum a emigrat mar
14" i inlocuit1 Cu Romani din Basarabia; Cadetart, satul de reedint (pte ca numele
.s6i1 vine de la CarjaliI), era locuit de Turd si Romanr; Turcir ail emigrat toff; Hasanlar
la 2 km. spre apus de Carjelarr, nutnele sal insmna satul luI Hasan, probabil fondatorul
lur, in urma relsboiuluI din Crimeia; Jaita, sat eminaminte turcesc in 1850, asezat la 6 km.
spre N. de Carjelarr, aprelpe de soseaua Babadag-Mhcin i Homurlar, asezat pe 011111 eu
acelas nume, la 3';2 km. spre N.V. de CrjelarI, inteo positiune pitorse i sanatsa.
Comuna astfel compusa se marginesce la N. Cu comuna Cerna; la V. cu CoiumPunar; la E. cu Atmagea si Orta-kior; lar la S. cu comuna Tirumber, din judeul Constania.
Repartitia suprafetir i populatier pe catune este aratata la plasa.
Case sunt 287, bordeie 65, pravlir 4, Milani 24.
Budgetul comunil este de lei. 6.605 la veniturr si de 6.061 ler la cheltuell, Cu un exeedont de 2.722 ler in mediii. ContribuabilI sunt 286.
In comuna sunt 2 scoff: in Ac-Punar i Carjelarl; ail 3 inveitatorr .0 115 elevY. Cea
din Chrjelarr cladit in 1898 costa 10.000 ler; cea din Ac-Punar in 1899 cost 4.500 la
Primria cladita in 1882, costa 4.600 ler.
Bisericr sunt dou: una in CarjelarY, cu hramul Adormirea Maker Domnulur, cladita
in 1869 si alta in Ac-Punar Cu hramul intampinarea, cladita 1893, costa 12.000 lel. Fiecare are 10 hectare teren, cate un preot si un cantret. Sunt si 3 giamir cu 3 imamI in
Hasanlar, Jaila i Homurlar.
Comuna e asezata Cu dou din satele sale (Jaila i Ac-Punar) pe soseaua vicinala
Babadag-Macin. Mar sunt in coprinsul comunir drunturI, care pun in legatura diferitele
catune intre ele, cum si cu satele invecinate, ast-fel spre: Cerna, Balabancea, Ortaeltior,
Atmagea, Ciucurova, Urumber, Canat-Calfa, Coium-Punar, AY-Orman i Satul-Notl.
Comuna Cerna. Este asezata pe riul Cerna si pe soseaua Babadag-Macin, la 25 km.

spre S.E. de Macin. Numele sat este slay i insmna ngra, nu sciil prin ce imprejurare; era locuita in 1850 de BulgarI i Turd. Se compune din satul de resedinta si un
mic cdtun Piatra-rofie, fondat in 1896 de colonistl Italienr i alte nationalitatI, care se ocupa
eu exploatarea pietriI din dlul Piatra-rosie ; satul e asezat la p6lele dlulur Piatra-rosie,
pe drumul Macin-Hrsova.
Hotarul comunir: plecand din vrful Almalia al dlulur Negoiti, se indrpta catre S.E. pe
muchia dlurilor David si AmzalaI, ODA, in apropiere de Balabancea; de ad o ja catre S.V.,
trece pe la plele varfuld Cerna, taie valea Jaila i urea dlul Hasanlar, de unde se indrpt
care N.V., taie iar4Ivalea Jaila, apor valea Cerner, trece pe la N. comuner Satul-Nort,

aci se indrpta catre N. pe MO drumul Macin-Harsova, pe la pdlele dlulur Piatra-ro0e,

taie valea UlmuluI, trece printre dlurile Priopcea, Caracicula i Bujor, o ja spre E. pi'
muchile dlurilor Megina i Daiaman-Bair in fine urea in vrful Almalia.
Forma luI este aceia a unur patrulater neregulat. Lungimea perimetruld de 32 km.

Marginele comuniI sunt: la N. comuna Greer, de care se desparte prin &ludic

Priopcea, Mgina, i Daiaman-Bair; la E. comuna Balabancea, despartita prin dlul Am-

zalaI; la S.E. catunul.Ac-Punar (comuna Carjelarr); la S.V. comuna Satul-No; la apus

comuna Turketia, de care se desparte prin drumul Macin-Harsova.
Repartitia suprafetir i populatier pe catune i nationalitatr este aratata la plasa.
Case sunt 366, bordeie 15, hanurr 3, pravalif 6, morr 6, fantnr 11.
Budgetul comunir este de 9.519 ler la veniturr si de 8.989 leT la cheltuelY, dab- un ex-

cedent maliti de 2.647 leY. ContribuabilY sunt 294.

www.dacoromanica.ro

385

In comuna e o singurd sc61a, cladita de locuitorT in 1880-81; costa 22.000 la are 10

hectare teren, 2 invOtatorT i 176 elevY. Primaria cladita in 1886, costa 10.000 le.
Biserica are: una, fondai
locuitorY in anul 1841, are hramul SfintiT Arhanghe
Alihail i Gavril. Inscriptia e in limba bulgara. Are un preot s,.;i un cantaret; ca venit
are 17 hectare date cu tapir] si 10 hectare de la Stat. Biserica reconstruit," In 1897, a
costat 74.000 let

Mar e In comuna si o giamie deservita de un !loge; are 10 hectare teren.

Prin comuna trece soseaua vicinala Babadag-Macin i drumul Alcin-Hrsova; maY
sunt i drumurT comunale, care o pun in legatura cu satele invecinate: Turcia, GrecT,
Tiganca, Hamcearca, Balabancea, Ac-Punar, Hasanlar, AT-Orman si Satul-Noti.
Comuna Coium-Punar. in basinul superior al riuluT Picinga si la pellele Sudice ale
dluluT Ghiun-Ghiurmez, la hotarul judetuluT Tulcea, se afla comuna Coium-Punar, la
36 km. spre S.E. de Niacin. Ea se compune din 3 sate: Coium-Punar (fAntana oiT), ca resedinta, pe valea cu acelas nume; Canat-Calfa la 3 km. spre E., pe valea cu acelasT nume
i Af-Orman (pdurea ursuluT), la 4 km. spre N.E. de satul Coium-Punar, pe riul AY-Orinan
sa Picinga.
Comuna nu datza de cat de frte putin timp; t6ta valea Al-OrmanuluI era odini6r1
acoperita cu padurf dese si locuita de TatarT din Crimeia; n'aveail locuinte stabile, ci
se ocupati cu brigandajul.
Peste acst populatiune vin RomaniT basarabenT i moldovenT, probabil mire 1860-1877

fondara aceste 3 sate, care nu se OA figurAnd pe harta luT I. Ionescu din 1850.
In urma resboiuluT din 1877, Rom:Anil se adunar In maT mare numtir si ast-fel se
popula valea AT-OrmanuluT.

Comuna se marginesce la N. Cu Satul-Noti i Picinga; la V. cu Ostrovul; la S. cu

UrumbeT si la Est cu CarjelarI.
Repartitia suprafetiT i populatieT este aratata la plasa.
Case sunt 207, bordeie 19, pravalil 4, morT 1, fontanT 11.
Budgetul comunif este de 4.530 leT la veniturI si 4.417 lef la cheltuelT, cu un excedent
In meditl (pe 5 anr) de 565 leT. Contribuabilr sunt 232.
In comunti, sunt 3 scolT de ambele-sexe, In fie-care cdtun cate una ; ati venit 10 hect.
teren, 3 invOtatorT si 143 elevI. Scella din Coium-punar cladita In 1898, costa 3.600 leT;
cea din Al-Orman in 1881, costa 600 leY; cea din Canat-Cala, in 1898 si costa 3.200 leT.
Primaria cladit in 1882, costa 8.000 1(10 biserica este In Coium-Punar, cladita de locuitorl
in 1880, costa 2.000 leT, are 10 hect. pam6nt dat de Stat, e deservit de doT preolr si 2 cantarett Erati i dou geamiT In Coium-Punar i Canat-Ca,lfa, dar acum sunt parasite. La
Al-Orman i Canat-Calfa sunt dou case de rugaciunT.
Comuna n'are nicI o osea, ci numa drumurI ordinare, care pun in legatura, intre
ele cele 3 catune, cum si comuna cu satele inconjurat6re; ast-fel sunt drumurT: spre Picinga, Satul-Noti, Cerna, Hasanlar, arjelarT, Ciucurova, UrumbeT, Fagrasu-Noti, AigrAhmet si Ostrov.
Comuna Gred. Asezata la plele celor mar 'naltI masivI din Dobrogia, la 10 km.
spre S.E. de Atkin, acsta comuna compusa dinteun singur sat a fost locuita de RonanT
si Turd pe la 1850.
De la imprejurarea, c locuitoriT eT se ocupati cu gradinaritul, TurciT iT maI ziceati
Soanliik = ceparia. Nu se scie prin ce imprejurare Ora numirea de azT. In unghiul muntilor la locul numit azT Cuzluk, se zice a fi fost un vechitl sat turcesc, a earn' locuitorI

retras la Greet RomaniT sunt venitT de vre-o dou6 secole in sat, unde Wale' In
buna intelegere cu TurciT, care azT ai rOmas prea putinT, In schimb sunt colonistI ItalienT, call se ocupa cu exploatarea pietriT din muntele Iacob i insula Blazova.
Hotarul amanuntit al comuni: Plecand din varful Sulucu al dluluT Pricopanul catre

rsIrit, cob6r acest d], trece pe la origina van' Grecilor, pe la Isvorul Jijiler, urea
h
urea' in dlul

Piscul 'nalt i Tutuiat i dupa ce '1 cobbra taie valea Luncavita-mica

Gogoncea.
71890

49

www.dacoromanica.ro

386

Din acest dl se indrpta care S.E., 11 cobra, tale valea Luncavici6ra, trece peste
dlul Teilor, taie valea Lupulul, trece pe la pellele dluluT Stubeilor i urea. In v5,rful &Aulul Negoiu, pe care dupa ce'l cob6r spre vale, pana In vdrful Almalia, se indrpta ca-tre
V., trece peste dlurile Daiaman-Bair, Megina, pe la Ode dluluI Piatra-ascutit,
da in drumul Macin-Harsova, pe care 11 urrnz5, spre N. pe la p6lele dluluI PiatrarAiosa, p5,na in drepLul movileI RAi6sa..; aci face o cotitura &are V. i se indrptrcatre
N.V. paralel Cu soseaua, urea, dlul Carcaliti In vArful CarcaHa; de aci o la catre E.,
p5.na la p6lele dlulul Grecilor, pe care 11 urea in directie spre N., continua pe muchia
dluluI PricopanuluT, piina In varful Sulucu.
Forma luI este a unuI

patrulater neregulat; lun-

gimea perimetruld e de
57 km.
Marginele comunir

sunt: la N.V. comuna ur-

bana Arkin, de care se- ,

desparte prin dlul Pricopanuluf ; la S. comuna

Luncavita; la E. comuna

.1)

'4

Balabancea, de care se

'

,4isi

desparte prin dlurile Gogoneea, Teilor, Negoiu

iv

Almalia; la S. comun a
Coma, despartit prin
drumul Nlacin-Harsova si

cu comuna Carcalia. Repartilia suprafetilsi popu-

1-1,4

latieI este aratata la plash'.

,
!,

Fig. 56. Cariera alarob-Dl

Case sunt 339, bordeie 3, hanurI 1, pravaliI 8, morf 3, fontAnI 31.

Budgetul comunif este de 9.107 lei' la veniturr si 8.219 leI la cheltuelI, excedentul
media (pe 5 anI) flind de 4.442 Id. Contribuabia sunt 330.
In comuna este o sad cladita de locuitorf In 1893, costa 12.500 Id, are 2 inv6tatorI
FA 68 elevl. Primaria &Mira. In 1889, costa 8.000 la Biserica e una cu hramul St. HaraIambic, cladita, de locuitorr in 1883, costa 16.000 lel, are un preot i do f eantilreff. Mar e
si o giamie Cu un imam.
$c6la si Biserica ati fle-cave cate 10 hectare teren ca venit.
Pe la marginea comuniI trece soseaua Babadag-Macin i drumul Macin-HArsova. Mar
multe drumuri comunale pun in legatur satul Greer cu cele inconjuratcre: Carcaliu,
Macin, Luncavita, Balabancea, Cerna, Turcdia i Iglita.
7. Gomina urband Isacrea. Numita in antichitate Noviodunum, mar in urtna Oblucita
(vedl aceste nume la partea istorica). Isaccea este asezata pe Dun5.re intre muele 66-67,
la 35 km. de Tulcea. Numele sal a trebuit sa fi fost Isak-KioI= satul lui Isak, un pa..s5
turcesc din secolul XVI-lea. Mormntul luT se vede si astzi intro ruinele cetatiI, nu departe de casarma, vechiul conac turcesc.
Pe la.rigd comuna urbana Isaccea, mar coprinde i 11Einatirea Cocopil.
Hotarul orasuluI este: plecand de pe malul drept al Duatrif, din dreptul miler 71, de
la gura Ciulnetul, se indreapa cAtre S. prin stuf, tale lacul Piatra-c,alcat, se continua. pc
lng Valea-Rece, pe la p6lele dlulul Galmele-insirate, urea dlul CadiuluI; de aci pe
muchia luI prin Padurea-Mare, se indrpa catre E., urea, si cob6r5. dlul BreazuluI pe
15.nga Manastirea Cocos si se opresee intre Muffle Tugurlea i Piatra-rosie, de aci o ja
care N. E. pe langa viile Bdila,, pe valea Capacha, p5.na da de balta Capaclia, urmza
putin malul el .5i apor Il parasesce, trecnd pe lAnga lacul Rotundu si se opresc,e la Duflare In dreptul mileI 65.

www.dacoromanica.ro

387

Forma conturuld este aceia a una trapez neregulat, lung de 70 km.

Se marginesce la N. cu Basarabia, de care se desparte prin Dunare; la S. cu comuna
Balabancea, despartita prin culmea Isacca; la V. cu comuna Luncavita; lar la E. cu
Nicolitel ul.

Cand judetul Tulcea se impartia in :Ase plasY, orasul Isaccea era resedinta sub-prefectura plasiI Isaccea, care coprindea comunele: Isaccea, Aliber-kior, Balabancea, Frecater,
Luncavita, Meidanehia, Nicolitel, Parkes, Somova si Telita.

Fig. 57. Portul Isaccea.

Prin 1850 orasul era locuit de Bulgarr, RomanY si Turd.

In ziva de 22 Iulie 1897, am vizitat Manastirea Cocosul. Daca plca cine-va pe jos
din Nicolitel, peste dl prin padurY batrane de tel, face Para multa obosla s,d pe r6c6re,

chiar la miezul-zild luY Iulie, o ora lana la Cocos. Din varful "la se zaresce manasUrea In vale catre apus, cu clopotnita er rosie, e varita inteun ungher al vaiY i inconjurata de dlurY acoperite cu padurr.
a

'

...i4.c.;-

Fig. 58. Miin&stirea aCocoaulo.

Acest sfant locas este imprejmuit i cu cladirY, e ca o cetatuie in launtrul carda se

p6te mira pc singura Ora din t'ata; d'asupra acesteY por(Y, numai sub linistita stapanire
a Romanilor, a mar indrasnit calugariI a ridica o clopotnita Mala de 20 metri, ce se p6te
vedea din departare. Pana in 1883, manastirea nu se putea vedea, de cat numaY dupa ce

www.dacoromanica.ro

388

cine-va strabatand padurea ajungea la I-Arta ei. Sciuse fondatorul el s'o ascund, privirilor
banuitre ale Tureilor.
La frontispiciul portil se citesce urm,t6rea inscriptie: Sub Domnia M. S. liegelut Romaid, Corol I, ,ci a Sotiei Sale, Regina Elilabeta, sub episcopatul Prea-Sfantulur Episcop
Iosif al DunariI-de-jos, s'a zidit acsta clopotnita ,si paraclis, cu hramul Adormirea MaiceIDomnuluI, prin staruinta i cheltuiala soboruluI SfinteI ManastirI Cocos, in timpul stareprea cuvio$ieI sale Archim. Daicul, In anul al 23-lea al staretier sale, in anul mantuireI 1883.

De si acsta clopotnita a fost Inceputa In 1864, ea nu s'a terminat de cat in 1883.

Interiorul mangstireI este destul de spatios, are cam la 5 pogne suprafata.
Pe latura din fund a curtir sunt chiliile calugarilor, ca vre-e 50 la nurn6r, In mijloc
se inalta biserica cea noua, pe frontispiciul careia se citesce:
Acesta Sf. si Dumnezeiasca biserica s'a, zidit In timpul staretieI prea cuviosieI sale
Visarion archimandritul, incepatorul acestul sfant locas; iar cu cheltuiala Dumnisale Hagi
Nicola, Ghita Poenarul s'a zidit acesta sfanta Biserica in anif de la Hristos 1853. Interiorul bisericef este frte modest ornamentat: cate-va icne, tampla, sfesnicele, iconostasul i tronul episcopal, constituiesc tot mobilierul bisericd, ;4 acesta daruit de pers6nele pise.

La intrare, in curte, este mormantul fondatorulul bisericel celeY nou6, Visarion.

In stafiga bisericel nou, este cea veche; este mal mult o casa dreptunghiulara cu
o cruce d'asupra i acoperita cu olane.
Interiorul este impartit in dou: la stanga sunt 4 camere mid, chiliile lur Visarion
$i a celor patru calugarl, care ati fondat acsta biserica in 1842, cu cheltuiala luI Ignatie

Irodeanul, unul din calugarI; la drepta este biserica propriii zisa, curat vruit i Cu
cate-va ic6ne atarnate pe pareff. Alaturr cu biserica este o camarula, In care se pastrza
craniile calugarilor mortI. In fata bisericel celel nou6 sunt camerile staretuluI manastireI,
ale administratieI ;;i arhondaria.
Mi s'a aratat condica manstird, In care am gasit scris: 1835. Visarion archimandritul, fondatorul manastirel, venit din Sf. Nlunte (era Transilvanean din Fagaras), impreun,
Cu do ucenicI, Gherontie i lsaia, at cumparat tarlaua de la o cadlna; :aci maI tarziti
(1842) ail pus fundamentul bisericutri vechI. Mal In urma cu catI-va anI vine de se calugaresce aci Niculae Hagi Ghita Poe,narul (din Poiana, Transilvania), care aduse cu sine
15,000 galbenI, 500 oI si 15 cal. Cu acestI banr s'a construit biserica cea not16 In 1853.
Staritul manastireI maY povestesce, c biserica veche, care acum nu maY exista, ar
fi fost fondata de cati.-va din eel 70 apostolI ai luI Antipa, fugitI din Constantinopol din
causa persecutiunilor, c acea biserica avea d'asupra un cocos, In amintirea celul ce 'I-a
anuntat Sf. Petru lepadarea de Christos, i ca de ad ar veni numele manastire si a
satuld acum disparut.
In spatele ManastireI este o cismea construita In anul 1875, de un 6re-care Theodor
Moruian.

Mal inainte manastirea avea o avere insemnata, ast-fel prin daniile calugarilor, care
intrati in ea si a altor pers6ne evlavi6se, ea ajunsese s, aib, 800 hect. plIdurr, 416 hect.
pamnt cultivabil, herghelir, turme de oI, bol, capre i pord.
Statul, i-a intentat proces si staritul de atuncl Cornila Sabarenu, ne aparind bine interesele manastireI a perdut tte averile, lasandu-I numaI 100 hectare pam8nt cultivabil,
din care 20 hectare viI la Badila, dou morn una in valea Lozova si alta la Parlita,.
Man,stirea e prev6Outa In budget cu 10.000 ler anual. Acum sunt ad 48 calugarI,
totI sunt Romani, mal ales din Transilvania. Biserica cea nou6 are hramul Sf. Treime;
cea veche, Intrarea In Biserica.
Este murdara i rti intretinuta, ea mal are nevoie de multe reparatiunY; trapnza
bucataria e inteo stare de murdarie de nedescris; calugaril sunt murdarY, neospitalierl ;;i
rr. Acsta manastire ar trebui pusa sub o administratie maS severa.
Drumul la manastire este prin padurI, prin care m'am intors; o ora'mf-a trebuit sa

www.dacoromanica.ro

389

strabat drumul din padure, dupa care am esit In cmpia de pe valea Capacha, acoperita
Cu o frum6sa cultura de Whin, apoI viile de la Wadila, care se in lanj prin Gurg6ia, pana
la Nicolijel, uncle am ajuns la oree 7 sra, dupa un drum de tref ore pe jos.
In nptea de 22 Iulie am remas in Nicolitel, lar a doua zi am pornit spre Isaccea, unde
am vizitat importanta positiune de la Eschi-kale.
Orasul Isaccea este vechiti,

intretinut, Cu strade strimte. E port la Dunrei debuseul

produselor regiuni, cum lemnarie, grit' i ma ales vinul din intinsele vil ale Sarice. In
faja orastilur, flind ostrovul Cu acelas nume, debarcaderul e asezat la 2 km. ma jos, in
drepiul movilel Vizir-Tepe. Incingatrea fortificata se maY pastrza pe alocurea, de asemenea i maI multe magaziI de pulbere subterane. Era un insemnat punct militar.
Case sunt 618, bordeie 41, hanurl 1, pravalir It, mor 10, fontiinf 21. Repartitia suprafeti si populalieI sunt aratate la plasa.
Buclgetul comuniI este de 42.216 le l la venit si 39.062 leY la cheltuell, cu un excedent
media de 15.772 le. ContribuabilI sunt 914.
Instructia publica se preda in doue scolf una de baetl cu 3 institutorI i una de
fete cu doue institut6re; ambele fondate in 1882, costa 18.000 leI; sunt 303 copiI
TurciI aa o sc6la alipita pe langa giamie. Primaria cladita in 1886, costa 13.000 let
BisericI sunt doue vechr si in rea stare: una cu hramul SE Gheorghe i alta cu hramul Sfintif VoevozI; ail 2 preotl si 3 citintaretl. Mal' este si o giamie f6rte vechie, nu se
scie de cine e cladit; e deservita de un hoge.
Orasul este asezat pe soseaua nalionala, Tulcea-Macin; maI sunt i sosele vicinale
spre: Nicolijel, Cocos si
In timpul vculuI de mijloc drumul principal militar era la Isaccea, el se despartia
la Congaz, trecea pe la Nalbant, FreckeY i Telita,. Era drumul tuturor invaziunilor turcescI in Moldova, `Maria, Polonia si Rusia ').
8. Comana Jijila, coprinde tot basinul rIulul Jijila, satul este asezat la varsarea

In mlastinele de la S. laculul Jijila, la 6 km. spre N. de Niacin, pe soseaua nationala

Macin-Jijila, care de la acest sat se continua spre VchrenI-Lucavita la Isaccea.
Din bAtrinf se povestesce, ca satul a fost fondat de Mara' din Crimeia gonitl d

Bus)",

acum vre-o 200 anI. Romani': venitI in sat sunt Basaraben, care nu ma puleaa suferi
dominatiunea russc,a,. Pe la 1.850, satul era locuit numa de Romani*, earl gonisera, pe
Tatarff de alth data.
Comuna n'are de-cat un singur sat, Jijila. Numirea e slava. Hotarul amanunjit al
comunff: plecand din balta Off se indrpt, care S., taie balta, grindul Otlogulul, balta
Ilenilor, Ora in balta Somova; de aci o ja catre S.E. pe muchia dlurilor Cheia i Pricopanulu, prin v'arful Sulucu; de ad i care E. pe la origina \Tailor GrecI i Jijila, pAna in
dlul Piscul 'nalt Tutuiat; se indrpta apoI catre N. pe inu3hia dlului Petros, pan, in
vrful Kitlati, de uncle o ja care S.V. pang da In valea Jijila, urmza cursul acestuI ria
cam 2'/2 km. i dupa ce 11 parsesce, urea catre N.V. pe dlul Milcovulul, taie valea
Bran, trece nu departe de satul Jijila, urmza valea Nucilor, ta,ie lacul Jijila i ajunge
in balta
Forma conturuluI este aceia a unuI dreptunghiii frAnt, lung de 60 km.
Marginele com Una' sunt: la N. comuna VacArenI; la S. s,;i S.V. orasul Mach], de care

se desparte prin dlurile Cheia i Pricopanul; la S.E. comuna GrecI; la E. comunele BaPiscul 'nalt si Tutuiat i Pietrosu.
labancea i Luncavija, de care se desparte prin
Case sunt 249, bordeie 3, pravalif 1, fontnI 22. Repartitia suprafetir i populatid
este aritata la plasa,.
Budgetul comunif se compune din 4.869 leY la venit si 4.442 leY la cheltueff, dAnd
un excedent media de 2.135 la ContribuabilI sunt 223.
') A se vedea harta ce 1nsotesce scrierea luI I. lonescu: Excursion dans la plaine de la Dobrodja,
Baron de 7'ott, op. cit. vol. II, p. 213 *i harta luI K. F. Peters.

www.dacoromanica.ro

390

Instructia public se preda intrio scla mixta, cladita in 1879 de locuitorl, cos% 10.000

ler, are un inv6tator si 95 elevI; ca venit, 10 hectare pament.

Primria cladita in 1888, costa 8.000 let
I3iserica e una cu hramul SI'. Gheorghe si SE Dumitru, zidita in 1859 de maiestrul
Alexie cu parintele Mihal i cu locuitorir; are un preot si un cantaret ; ca venit are 10
hectare pament.

Mara de soseaua de care am vorbit, mai stint drumurY naturale calm: Garvan;
Vacarent Luncavita, Greer si Mein.
9. Comuna Lunravita, coprinde tot basinul Hula Luncavita, se compunc din 2 sate
(Luncavita

Rakel)

llifindstirea

Satul de resedinta e asezat pc drepta riuluT Luncavita, aprpe de varsarea luT in

garla Ciulnettil, e departe de Isaccea de 18 km., de Tulcea de 55 km., lar de Macin de 17 km.

Satul a fost fondat de Romani din Basarabia, nu se scie ⩓ a fost locuit numat
de Romant earl ata suferit ferte mult din causa nvalirilor tatarescI din Bugeak.

Rakel asezat la 3 km. spre rasarit de Luncavita, pe soseaua Lunravita-Isaccea,

aprepe de gArla Ciulnetul, e un sat de asemenea infiintat locuit de Romani basarabent
cu mult inaintea jum6t5tiT a doua a secoluluT al XIX-lea.
Manastirea Tikilesci, asezata in fundul uneT var seurte,spre Sud de cherhanaua Melentie, la 1/2 distanta intre Isaccea i Rakel. E o mica hisericuta, care alta data avca maT
mbltT calugarr lipovenr bespopovr, azY sunt 3 calugarite bespopove, plecate de la Cilicul,
nemaT putend trai intre calugritele rusice.
Hotarul comunil ast-Idl compus este: Inrepend de pe malul clrept al DunariT, in faja

mileY 76, se indrepta catre V., trece pe MO halla Crapina, taie in dotte' balta Popina
si merge Tana MAO insula Popina-mica i (IA pe grinclul cel mare numit Pisica; de
ad o ja catre S.V. tot pe MO, halta Crapina, taie grindul Pisira i gArla Ciulnetul, de
unde apoT se dirige catre S.E. pe langa ban, trece pe langa insula Popina ascunsa.
De aci se indrepta catre S., taie garla Ciulnettil, urea valea Nevestelnita, taie oseaua nationala Isaccea-Marin, valea Putul-Popir i urea in varful Kitlis al deluluf Pietrosu;

de aci o la catre S.E. pe muchia delulul Pietrosu, 'Ana in varful delulul Piscul 'nail
Tutuiat, de uncle se indrepta spre E., taie valea Luncavicira, urea si cobra delul Gogoncea si (la in valea Luncavita, la locul numit Mera lul Trandafir, de uncle urmeza,
cursul vaii Luncavita-mare, pang in delul Galmele-Insirate; de aci o ja care N., trece
pe langa manastirea Tikilesct taie soseaua nationala Isaccea-Macin, taie in dou halta
Piatra-calcata si se opresce la Dunare, la gura garleT Ciulnetul, in dreptul mild 71.
Se mrginesce la N. cu Basarabia, de care se desparte prin Dunare; la S. cti comuna Balabancea, despartindu-se prin valea Luncavita-mare si dealul Gogoncea i cu
comuna GrecT; la V. cu comuna VacarenT; la N.V. cu comuna Pisica si la E. cu Isaccea.
Forma conturulur comunil este aceia a unlit dreptunghiii neregulat, lung de 78 k.
Repartitia suprafetir i populatief este aratata la plasa.
Case sunt 376, bordeie 38, pravalir 12, morf 15, fontanr 12.
Buclgetul comunil este de 10.965 ler la veniturr si 7.680 leT la cheltuelr, and un
excedent media de 16.424 in curs de 5 ant ContribuabilT sunt 561.

Instructia publica se preda in dou6 scolf: una in Luncavita, cladita de locuitorT in

1890, costa 5.700 le", are 10 hectare pamnt, 110 copir si un invelator; a doua in Rakel,
cladita de locuitorY in 1899, costa 11.582 let are un invtator, 34 elevl si 10 hectare teren.
Primaria cladita la 1880, costa 10.000 let
BisericI sunt treT: una in Luncavita cu hramul Sf. Dumitru, e cladita de locuitorT
in 1827, are un preot, doT cantaretT si ca venit 10 hectare teren; a doua in Rakel cu
hramul Sf. Niculae, zidita in 1859 de locuitorr, are un preot i un cantaret; ca venit 10
hectare pamnt ; a treia tot in Luncavita fondata in 1898, costa 45.000 let
Mara de soseaua ce vine de la Isaccea, comuna maT e in legatura prin drumurT
ordinare cu satele invecinate: Nicolitel, Manastirea Cocosul, Tiganca, Taita, Greet Cu
orasul Macin, cu Jijila i Garvan.

www.dacoromanica.ro

391

10. Orapil Mein de care depinde ctunul Ghecet, asezat in fata Braila la unirea
bratuluT Dunarea-veche Cu Dunarea-no0.
Macinul este asezat in cotul ce Dunarea-veche fare &are apus; e departe de orasul
Tulcca de 60 kilometri. Trecutul acestuf oras este aratat la partea istorica. In 1850 era
locuit de Turd si RomanY, iar in Ghecet erati numaT Turd. Numele acestuY din urma
insmna trecere, propriii acestuT punt.
La ocuparea Dobrogier de Romanl, crawl numOra 400 case si o populatie de 2.000

sullete.

De si asezat pe un platoti 'nalt, ce domina Dunarca Cu 50 metri, positiunea lur este

frums i snatesa, totusT orasul e murclar, re'it pavat i re"ti intretinut, strade stramte
intortochiate, pravaliT cu invelitorT late, ce se prelungesc in strada, In fine totul are
infatiarea unur ora s oriental. Ferte putin a progresat de la venirca Romanilor si de sigur
va r6mane multa vreme in acesta stare. Langa oras sunt ruinele unef vechr cetatI, probabil Artebietin; nu se mar cunesce de cal fundatia i santul, are forma until' exagon

stelat.

Holarul orasuluT, incepend de pe malul DunariT, de la locul de

scurgere al,laculul Mocanul, se indrpta catre S.V. pana la Ghecet,
de aci catre E. pe bratul Dunarea-veche pe langa oras, o ia catre S.S.V., oprindu-se la 4 km. mar sus de oras, de ad tale in.linie drpta
catre E. Nita Carcaliu, urea (161111 Carcaliu pana in vxful sl numit
movila Carcaliu, cob6ra dlul catre N.E., tale drumul Macin-Ostrov

se opresce la pelele

dluluT

Grecilor ; de aci ocolesce acest

del, urea' muchia dluluT Prico-

panulur, din piscul Sulucu se

indrept, care N.V. pe muchia

aceluias del si pe aceia a dehiluT Cheia; o la care V., peste

dlul Sararia, tale soseaua Tulcea-Jijila, trece printre dlurile
Aganim i Orliga, taie garla CoLicerulul, pana la balta Somova,

langa grindul cu acelas nume;

de aci In linie drepta se dirige

catre N., taind balta Ilenilor,

grindul Otlogul, balta Off, grindul i garla CombreT si se o-

presce pe te'rmul sudic al laculuT Latimea, de unde se indrpta. ctre S.-V.-V., pe tanga
balta Mocanulur, prin padurea
Golaseilor si se opresce la Du-

flare, la varsarea baltii Moca-

Fig. 59. Giamia din Mitein.

nuluT.

Se marginesce la N. cu catunul Azaclatt (com. Pisica) i cu com. Jijila; la S. cu'com.

Caracaliu ; la S.E. Cu com. Satul-Noil; la E. cu com. Greer; iar la V. Cu Dunarea, care it

desparte de jud. Braila.

Forma lur este acoja a clout': trapeze neregulate, unite intreele ; lungimea perimetruluT
este de 80 km.
Repartitia suprafetiI i populatier este aratata la plasa.
Case sunt 753, bordeie 27, hanurI 7, pravalir 34, moil 8, fonta.nr 22.
Budgetul comuniT este de 73.068 leT la veniturT si 57.223 leT la cheltuielT, dand un
excedent mijloc ti pe cincr anT de 21.316 leT. ContribuabilI sunt 788.

www.dacoromanica.ro

392

ScolI sunt dou: una de baieti 0 una de fete, cu (11 institutorl i doua institutoare,
ambele sunt fondate In anul 1879 de locuitorY. Acum se recliidesce un alt local.
Biserica ortodoxa e una, cu hramul Sf. Niculae, &Mira, in 1863; are un preot 0 un
cantaret; ca venit are 1.0 hect. teren de cultura.
GiamiI sunt dou6 : una este reconstruita in 1860, in locul alteia arsa in rsboiul din
drimeia; ea a fost construita de Berber Hagi Ahmet, la anul egirer 1177.
Po inscriptia celeI de a doua se citesce: Este facuta acsta geamie de Mustan Aga,
pentru binele obstesc i sa dea Dumnezetl s maT fac i alte bungtatI. La anul egireI 1163.
TurciI ag o c615, de baletY i una de fete.
De la Macin la Ghecet este o osea nationalA; intro Ghecet i Braila e un vapora
ce face curse locale. Tot la Ghecet e 0 cablu telegrafic in Dunare.
Macinul e aezat pe oseaua judetiana ce merge la Isaccea.
Intre Jijila i Luncavita, acstA sosea se continua spre Isaccea; mal sunt drumurl
earl' pun In legatura oraul cu : punclul Orliga, Jijila, Luncavita, Greer i Carcaliu.

11. Comuna Picineaga. E aezata la varsarea riulur AI-Ormanul sati Picineaga, la

p61e1e MovileI Cazacilor; deprtarea sa de Macin este de 26 km. spre miaz-zi. Numele
s amintesce poporul Pecenegilor.
Prin secolul XVIII era un sat turco-latar, distrus In 1775.

Positia sa era pe Mu] Carierelor .0 era port la Dunare, pana la care era un drum
aternut Cu piatra, numit drumul luI Justin (p6te Justinian); urmele acestul drum se veld
astAzI.

Pe la 1828, un Mo Petru Pelin, din judetul Braila, a venit 0 a facut ad un bordeiti,

apor at mal venit din Basarabia: Ma Craciun, Simion, Ion Tulimeti i ati format satul
actual, care a pastrat numirea celuI vechi. 'Mara venitI din Bugeac ati fondat eI,
probabil pe la 1838-40, un alt sat pe drpta riuluI, aa ca la 1850 existati dou6 sate cu
numele Picineaga: unul roman pe stanga, care e cel de azI, i altul War pe drepta
riuluI; acesta din urm5, a fost phrasit inaintea ultimuluT
Hotarul amanuntit al comunil este: plecand de la confluenta garlir Miami cu Dunrea, se Indrpta Care E., pana da in valea UlmuluI; de aci o ja catre S. pe vale, pang,
la confiuenta eI Cu Cerna, urea spre rasarit cursul riuluI, 11 parasesce 0 se indrpla
catre S., trecnd prin movila Breazulur, taie riul Al-Orman, urca i cobra dlul GhiunGhiurmes i ajunge In hotarul judetulur la plele dluluI; de aci o ja &are V., taie drumul
Ostrov-Satul-Noti, urmand hotarul judetului, pant, la Dunare, in locul unde se varsa vir6ga
comuniI Ostrov ; urmza cursul DundriI in jos, pang, in punctul de unde am plecat.
Forma conturulul este a unuI dreptunghiti neregulat, lung de 37 km.
Se mrginesce la N. cu comuna Turcia ; la E. cu Satul-Nori; la S. cu com. Ostrov
(jud. Constanta) 0 la V. cu Dunarea, care o desparte de judetul Braila.
Case sunt 264, bordeie 8, pravaliI 4, morI 2, fontanI 5.
Repartitia suprafetiI i populatid este aratall la plash'.
Budgetul comunil este de 6.201 lel la veniturI 0 5.483 lei la clielLuelY, dAnd un excedent

mediti de 3.591 le, in timp de cincI ant ContribuabilI sunt 309.

Comuna are o c616, fondata In 1880 de locuitorI, costa 14.000 la are un inv6talor,
o inv6tatre .0 100 elevi; ca venit are 10 hect. teren.
Primaria fondata In 1881, costa 12.000 lei.
Biseric e una, fondat In 1900, costa 35.000 la cu hramul Sf. Voievozi; are un venit
de 250 le, 10 hect. de pa.mnt; e deservita de un preot 0 un cAntaret.

Comuna e aezata In apropiere de drumul Macin-Mrova. Mai are 0 drumuil

comunale care o pun in legatura cu satele : Turcia, Cerna, Ac-Punar, Jaila, Hasanlar,
Al-Orman, Coium-Punar, Aigar-Ahmet i Ostrov.
1.2. Comuna Pisica. Comuna este aezata in mlatinele DunariI, in cotul dintre GalatI
0 Rani 0 se compune din dou sate : Pisica, sat vechiti romanese, fondat in secolul XVIII-lea
de refugiatiT din Basarabia 0 Moldova, e aezat chiar pe Dunare in Cotul M, dintre Galati

si Reni, la 24 km. spre N. de Macin

itzac1it2 in fata Galatilor, pe grindul Mika, la

www.dacoromanica.ro

393

11 km. spre V. de precedentul ; el se numia ~al i era locuit pe la 1850 de RomnI

.5i Bulgarr.

Hotarul amanuntit al comunir este : plecnd de pe malul Dunarif in fata Brailer, la

scurgerea baltir Mocanul, se indrpta catre E., ocolesce balta Mocanulur, pana da in baila
Latimea, de unde o ia catre N. la Vadul Limea, apor putin catre N.E. se int6rce catre S.E.
prin stuf, taie grindul Pisica ; de ad i o ja catre E., taie balta Popina .5i se opresee la Dunare in fata miler 76. Urrnza malul drept al fluviuluI in sus, pana In fata Brailer.
Forma hotarulur este a unur poligon neregulat, ce smana cu dou romburr unite
pe una din laturr ; lungimea perimetrulur este de 112 km.
Se marginesce la N. cu jud. Covurlur, de care se desparte prin Dunre; la E. cu Basarabia, despartir tot de fluviti ; la S. Cu comunele Vacarenr i Luncavita i la V. cu j ud. Braila.
Repartitia suprafetir i populatler este aratata la plasa.
Case sunt 176, bordeie 2, pravaliI 8, morY 2, fontnr 12.
Budgetul comuniI este de 8.519 leI la veniturr i 7.799 ler la cheltuell, dand un eXcedent medir' de 3600 ler. Contribuabilr sunt 92.
In comuna sunt dou colI : una in catunul Pisica, fondata in 1888 de locuitorf, costa
1500 la are un inv6tator i 40 elevr, ca venit are 10 hect. teren; o a doua in Azac,latt, fondata
de locuitorr in 1898, costa 3500 ler, are o institut6re s,;i 20 elevr. Local de primarie, comuna n'are.

Biserier sunt dou : una in ditunul Pisica, cu hramul Sf. Nieulae, fondata in 1881 de
locuitorr pe ruinele alteia vechI, costa 5.000 la are 600 ler venit i 500 ler spese, e deservitkt de dor preotr i dor cantaretr; o a doua biserica e in Azaclati, zidita de loeuitorr in
1834, are ca venit 230 lei i 10 hectare teren ; e deservit, de un preot 5i un cantaret.
Hramul bisericer este Sf. Niculae.
Comuna este legata prin drumurr ordinare cu Cherhanaua de la Lata, de-a lungul
malulur Dunarir, cu Azaclati i Ghecet. De la Azaclati e un drum ce vine la Garvan, de
la Pisica un altul ce vine la Vacaren Mar are legaturr peste Dunre cu barca, la Galatr.
Comuna Satul-Noti . La varsarea riulur Cerna in mla5tinele de pe Vrmul drept al
Dunaril se afl a5ezata comuna Satul-Noti, compusa numar dintr'un singur catun, la 24
km. spre S. de Macin, pe drumul Macin-Har5ova. Nu e fondata de cat in urma r'esboiulur
din Crimeia, de Itomanr, venitY din Basarabia, impreuna cu BulgariY.
Se invecinesce la N. cu comuna Turc6ia ; la E. cu Cerna ; la V. eu comuna Pieineaga; iar la S. cu comunele Coium-Punar i Crjelarr.
Cl,cla tul Teodorof, este o localitate isolata la N. de Satul-Nott ; nu e locuita. Satul este

abia in formatie, de 5i datza de mar bine de 45 anr; e curat 5i bine intretinut.

Case sunt 136, bordeie 6, pravalir 2, mor'''. 4, fontanY 5. Repartitia suprafetir i populatier

este aratata la plasa.

Budgetul comunir este de 3.806 ler la veniturI i 3.563 lel la cheltuelr, dand un oxeedent media de 1.213 leY. ContribuabilY sunt 165.
In comuna e o singura 5c6la, cladita de locuitorr in 1882, costa 6.000 ler, are un invOlator

42 elevr, are venitul a 10 hectare pamnt. Primaria construita in 1884, costa 10.000 ler.
De asemenea are o biseriea cu hramul Naseerea MaiciI Domnulur, zidird de locuitorr
In 1875, are venit 10 hectare parnnt ; e deservita de un preot 5i un cantaret.
Atara de drumul care pune satul in legaturd cu Turcia i Ostrov, mar sunt s,;i drumurr
comunale spre Cerna, Ak-Punar, Jaila, Homurlar, Hasanlar, Crjelarr, Ar-Orman i Picineaga.
Comuna Turedia, este a5ezata pe Dunare, la plele dlulur lacob, la 18 km. spre
S. de Macin. Ea se compunc din dou' sate : Turedia
Iglita, la 6 km. spre N.V. de cea
d'intaiti, pe Dunare, lana ruinele cetatir romanP Troesmis.
Turcia e fondata pe la 1830 de Romnir venitr de peste Dunare, fugind de asupririle de pe
atuncr. Se spune din batranr, ca mai 'nainte prin aceste locurr eral padurr intinse dese i pe
la marginile lor se gsiail bordeie locuite de Turcr i Tatail; ca satul nu era pe locul ce-'l ocupa
azI, ci peste bratul DunariIvechr; ca pe la 1834., 11 u5illuand Brila, locuitorir din aeest sat, ce apartineati domeniulur Brailer, ati trecut Dunarea i s'ab' a.,5ezat in satul de azr, distrugnd colibele
Turcilor i facndu-5I case chiar pe cimitirele lor. La 1850, Turcia era locuit numar de Romanr.
71800

50

www.dacoromanica.ro

394

Comuna se invecinesce la N. cu Macin ; la V. cu Dunarea-veche, care o desparte de

jud. Braila ; la S. cu comuna Satul-N&1 ; iar la E. cu comunele Cerna i GrecI. In 1898 s'a
inflintat un noil sat numit lacob-Deal, la pdlele munteluI cu acela nume, alcatuit, din lv-

cratorir, ce se ocup cu exploatarea granitula

Repartitia suprafetir si populatid este aratata la plasa.
Case sunt 276, bordeie 93, pravaliI 4, fontanI 13.
Budgetul comunir este de 13.888 ler la veniturr i 10.525 ler la cheltuielI, dnd un excedent de 16.786 la In timp de 5 aril'. ContribuabilI sunt 290.
In comun e o singura scla mixt, fondata la 1882 de locuitorf, costa 10.000 ler, are un
invtator si 92 elevI; ca venit are 10 hectare teren. Primria cladit in 1882, costa 6.000 ler.

Are o biseric, cu hramul Sf. Niculae, cladit in 1862 de locuitorr; are ca venit 10
hectare teren ; e deservit de doI preotI i dol cntretI.
Comuna e asezat. pe drumul Mcin-Harsova. MaY sunt si drumurl comunale ce servesc de legatura intre Turaa i Carcaliu, GrecI i Cerna.
15. Comuna Veuhreni, e wzat, pe pintenile muntos cel mar de miaza-n6pte-apusan
al DobrogieT, la 15 km. spre N. de Mcin si la 63 km. de Tulcea, pe soseaua nationala
Isaccea-Macin. Ea se compune din dou sate: cel de resedinta i Garvan, asezat la 1 km.
spre apus de VacarenI.
Ambele aceste sate erail locuite numal de Romnl i probabil'ati fost fondate tot de
er, pe la inceputul veaculur trecut.
Se mrginesce la N. cu comuna Pisica ; la S. cu comuna Jijila ; la E. cu comuna
Luncavita si la V. cu Macinul i cu Pisica.
Repartitia suprafetiI i populatid pe sate si nationalitAtI este aratat," la plasa.
Case sunt 419, bordeie 3, prvaliI 7, moil 14, fontnI 21.
Budgetul comuniI este de 9,473 Id la veniturI si 8,694 16' la cheltuelI, dnd un exce(lent medi de 3,894 Id in timp de 5 anr. ContribuabilI sunt 360.
Sunt in comuna dou ea', in fie-c,a.re catun cette una; ail trer invtatorI si 108 elevI;
ca venit ail cette 10 hect. pamnt. Sunt fondate de locuitorY in 1884.
Sunt dou bisericT: una in VacarenI cu hramul SI. Niculae, zidit in 1826 de Alexandru I, imparatul Rusier; a doua In Garvan cu hramul Sf. Gheorghe, fondat." de locuitorI in 1875. Fie-care are ale un preot si un cntret. Ca venit ail 10 hect. teren, fie-care.
Comuna fiind asezat pe soseaua nationala Isaccea-Macin, e in legatura cu aceste don
orase, intre care e asezard. Mai sunt i drumurI comunale, care duc la: Azaclail, Pisica,
Luncavita, In valea Taitel, la Jijila i Mein.
Pe drumul dintre Jijila i Garvan se afla ruincle uneI cetatuI numita Ghermea, despre
care nu se scie nimic.
r) Plasa Salina coprinde partea rasariteana a Dead si a tinutuluI lagunelor. Ea se
desparte de plasa Tulcea printr'o linie, care plecand de la Baliza Engleza pe Marea-Ngra,
se indrepta pAna la trmul laculuI Razelm, pe care 11 urmza pan la gura Dranovuld,
apoI pe garla Dranov si pe trmul S.E. al laculuI Dranov, pana la gura Cernetu.
De aci se continua pe grla Cernetu-Florea, 'Ana la punctul trigonometric CernetuFlorea, de unde parsind garla se indreapr catre bratul Sf. Gheorghe la Calinova, urrnza
In sus bratul Sf. Gheorghe, pn la gura garleI Litcov, apoi pe grla in sus pang la cotul
despre vest, merge In linie drpt pe trmul laculur Obretin, pana In bratul Sulina la

mila 22, cob6r pe brat Ong la mila 21 si de aci catre N. pana la grla Lopatna, ia
directia catre V. pe grindul Stipoc, pana la cdda laculuI Bacin, de unde se indrpta &are
N.V., pan in bratul Chilia la ceda de V. a ostrovulur Tatar.
Se mhrginesce la N. Cu Basarabia, despartita prin bratul Chilia; la V. cu plasa Tulcea;
la S. si E. cu Marea-Ngra.
Suprafata acester plasT este de 2.263 km. p. sail 226,369 hectare, iar populatia de
11,161 suflete.

Repartitia suprafetiI pe comune si sate este :

www.dacoromanica.ro

395
_

NEPRODUCT1V HECT.

COMUNI

Drumuri,

Vatra

640

40
33

.....

Sfls,tofca

Sulina

45000
27000
23800
38045
35000
92000
200845

18

81
41

Total.

57

266

640

Suprafata

Al

Al
ape,
stuf si locuitorilor
stemei

Izlaz

Caraorman

Chilia-Veche
Satul-Noti
Sf. Gheorglie

PRODUCTIV HECT.

Statului
si pdurl

1704

1704

Hect.

5500
4507
8317
1625
1590
1375

50514
33932
32158
39719
36623
33432

22014

226369

Repartitia populatieI, pe comune, sate i nationalitiitT, este:

.-.

COMUNE

,11
G

''''S

SATE

Total.

Periprava
ktfistofca

.
.

tr,
Icid'

to

, g.

,r,
;.

cd

;-.

:I

ggge,

Caraorman . 1
Uzlina . . . . 17
Total . . .21
Chilia-Vechia . 580.
Latea . . . . 92
Satul-Noti . . 405
SI: Gheorghe .

o
a.
w
A0

a.
,,_,

497J

102
11

121
231

,...
..

pc

a
P:
a

' E;

7 55

64

7 99

1 421280' 351
42 508
11

--

:4-

4
333
685

20
17

trj

.:1

.0

74

52

,....

.52

74

'c.'".

Ir.;

ti) 2.1 =

g9

p?.I

ci

c.,

CI)

E ct
g.,

ti,

,- 4tp
0

1.-..

U)

.'2 .
E

*E.

..0

8 8

.1 76

a:

Z c.,

aS

8 g

a)

g3
93

191

131

12 519
14 592

,-

'1,

..,

632

,0

L.

a,

,... 7,4

<1.) CV

7.7....

O .;..1

'5..,5

lb:
i?,

156 170 503 161

13

13

52

829
78
007

14

1831 555 175

481 1350 513 2414
3 129 ---------- 57169
115 114 396 119

625

--------6

76 273 87 432
198 190 669 206 4057
154 157 518 157 829
6
63 215 85 344
133 1 430 15 607
190 197 645 244 1041
83

7
13
108

Total. .
1018
-Sulina . . . . 803 5 268 22 35 59
2056
7
173
Total Po plas, 2126 7 269 E O 3642 387 99 2214 447 Ti!

5J117 22 24 17 611 4 211 1211 986 2716 1290 4913

7 117 E N 17 7 T1 I 211 2515 2194 64,6212591 11161
l

Din causa prea multor mlastinT, bltY, lacurI si garle, densitatea populatiel este f6rle
slabA, de 4 locuitorl pe 1 km. p.
Resedinta plsil este in orasul Sulina. Coprinde 2 orase ;;i 4 comunc rurale.
Thte localitatile din plasa Sulina, a fost descrise la Capitolul Delta.
d) Plasa Tidcea. Ocupa partea de N. a jud. Tulcea. Se marginesce la N. cu Basarahia,
de care se desparte prin Duntire si bratul Chilia; la V. cu plasa MAcin; la S. cu plasa
Babadag; iar la rds6rit cu plasa Sulina.
Suprafata acesteI plasI este de 2,316 km. p. saii 231,674 hectare.
Repartitia acesteI suprafetY pe comune si sate, este:
NEPRODUCTIV HECT.

COMUNI

Vatr

Agighiol
Restepe

Izlaz

65
54
31
36
30
231
41
34
62
197
22

Cetsla

Catalor

Frecayi

Mahmudia
Malcoci
Meidanchidi
Morughiol
Nicoliel

..

Parkes
Sarighiol
Sarinasuf

64
60
24

Satul-Noti
Somova .
Telita
Ttilcea

44
40
738

Total.

1773

328
270
150
1412
568
48-6

208
310
140
112
320
361

220
140
5025

PRODUCTIV HECT.

DrumurI,

ape, stuf
stanci

Al

locuitorilor

10805
5528
8047
3812
2815
12709
10030
2775
10700
2815
6700
15080
9300
19238
6053
2857
2239

132673

www.dacoromanica.ro

6112
4009
2198
3856
3233
2177
2347
2135
2330
2268
1048
5378
4176
514
2253
2284
12678
58996 11

Suprafaia

Al

Statu
si pdurT
1506
2039
402
1461

918
157
1500
4805
830
3825
1510
137
3828
256
2812
1815
5297
33207

Hect.

18816
11900
10018
10577
7564
15274
14674
9957
14232
9255
9401

20979
17725
20032
12282
7136
20952
231674

396

Populatia plaisiT este de 41369 suflete ; densitatea locuitorilor este de 21 pe km. p.

Repartitia populatier pe nationalittitt comune si sate, este:
o

COMUNE

n.

Cfr

n.

SATE

P.

,03

CC

Agighiol

Sabangia

Be-Tepe
Parlita

Total.
.

1091 300

455
1546 300
815

CataloT
.

Total.

Frecatel.

Mahmudia .
Carasuhat . .
Gorgova . .
Total
MalcocI

1-4

.
.

561

4
479
79
16

SUS

Principele Carol.
Total . .
.

Danav'et-de-sus
jos

Tole!
Mon-Saon .
Nicolitel

Parke

13e1-Bugeac

Ceatalchicif

.
.

120 -

Pota

Sarica
Tulcea

Total

231 221

35 286

9 332 431

796
67

50

9 3329431

416 3J7 1171 457 1984

13

353 109

149 121
187 195
322 307

6
65
12

71

10
55

93 393

2 ---

18

71

13

11

8130
143
143

11

3 11
3

11

2
2

o 11
o 11

366
183
542

3
14

-57 80 17 513 88 26
17 50
237
109

86

-8

435

19

186

155 115
'72

99

3-

4 --

32

445 412 1103 495 2020

477 412 1163 495 2052
612

169

31

655 269 1150

170 103 425 192 758
41
1080 461 1908
41

2-

105 102
80 94
74
71

277 111
192
98
8
166

259 267

635 28

57
57

8
61

49
25

27

16

78

32

32 -- 3 159 141
251

33 102
49 567
2 325

211 206
252 262

14

1-

147

90
3

87

151
22
163
85
28

65
s

50
27
1

484
366
311
1161
271

342
261
137
60

651 222 1071

663 276 1177
386 169 677
2951

472
95
113
51
1357
31
95

--- 52
11
479 180 76 4276 3102 544 1311 1403 289 1826 333 15 352 39 2-6
4270 10142 168 8081
3
60
111 100

18

7 123

101

123

16
16
11

153 122

128
455
188

236
4544

60
60

2 :,28 113
130 65
23
57

1617
327

941 345 1574

16
14
15

28 29
278 3
261 247

---

542 192 931

808 366 1437

98

33

650

626

156

35

326 307

35

411 375
113 126
93 104

2
656

46 157
09 461 177
98
4581 1771
4
124 685
295 99 492
79
48 16
15
79
51
57
15
87
63 29 120
2981 1542
696 290 1204
462 163 762
196 73 332
283 109 480

44
45

10

2 559

78

331 1479
825 328 1399
346 129 585

168

362

90

19

49

6474
1759
1760
460
942

76

87

213
583

80 43

78

893 314 1465

298
95 474

318 297
204 280
122 117

27

Total general

E-.

373 375 1191 409 1939

665 241 1117

29

14

145

283 289
90 86

10
19

15

120
712
717
112

18
8

C.J

10

6
.

c:;)

13

101

10,

95
120

ad

ad

4.1

80 213 93 328

Somova

a.

.o

tri

LoW

'7

122

6751
.

Pardina
Patlagnca . .
Princ. Ferrlinand.
Total

Telita

ad

a)

1..

cd

18

- 4 549

Total.
Satul-Nat .

-- -- -

.C2

14 - 10 289 294

0 65
3 154

,F

ti)

10

- 16 254

Total.

Sarinasuf
Caraibil

Total.
.

356 72
1
357 72

Romula
Ilgani-de-jos

Meidanchioi
Morughiol

856

395
156
516
25
20

Prislava

Sarighiol
Calica

29

41

'l'otal

Enichioi

-- 20

on.
P.

9/

23
345

381

72

4256092

15003 33 10 1240 180 649 6722 7431 736 1706 1513 305 1903 1320 448

353

39 29 9355 8935 38695 0334 41309

11

Resedinta plasiT este in comuna Catalot Plasa coprinde dou comune urbane: (Mahmudia si Tulcea) si 15 comune rurale.
1. Comuna Agi-Ghiol e asezat, in basinul laculd Agi-Ghiol, la 15 km. spre S.E. ele
orasul Tulcea. Se compune din dou sate : Agi-Ghiol (agi = amar, ghiol = lac), la caphlul
de Nord al laculuI Agi-Ghiol, e resedinta comuniI i Sabangia (s6lbatec), asezat pe teirmul

laculd Razelm, la 5 km. spre S.V. de ce!

Ambele aceste sate ati fost fondate de Turct prin secolul al XVIII-lea, ins, cu ocazia
rsboiultif din 1829, TurciT ata p.tisit satele i ati fost inlocuitY de Romant pe care iT
oisim locuindu-le la 1850.

www.dacoromanica.ro

397

Comuna se marginesce la N. cu ormul Tulcea ; la S. cu lacul Razelm; la V. Cu

comunele Congaz i Cataloi ; la E. cu comuna Sarighiol.
Repartitia suprafeliI i populatiel comuniI este aratata la plasa.
Case sunt 348, pravAlif 11, moll- 20, fantanY 114.
Budgetul comuniI se compune din 6.441 leI la veniturI si 5899 leY la cheltuelY, dand

un excedent de 2.718 leI, in timp de cincI anI.

Sunt in comuna 523 contribuabifi.
Comuna are 2 scoff: una mixta in Agi-Ghiol fondata in 1892, costa 12.000 1(4 0 una
mixta in Sabangia, fara local propriti ; fie-care are cate un invOtator. Totalul elevilor este 180.
Venit are fie-care cate 10 hect. parn8nt. Primaria fondata tu 1892, costa suma de leI 9.400.
BiserieI sunt dou6 : una in Agi-Ghiol cu hramul Sf. VoievozI, cladila in 1860; a doua

In Sabangia cu acelas hram. Fie-care are cate 10 heet. pamnt si sunt deservite de cate
un preot si un cantaret.
La Agi-Ghiol este o osea nu tocmaY in bung stare, ce vine de la Tuleea si se continua pe la Sabangia, SarichioY, Zebil ; mai sunt i drumurr comunale, care leaga cele
do0 sate cu comunele invecinate : Sarighiol, SarichioY, Zebil, Congaz i CataloY.
2. Comuna Be-Tepe asezata la plele apusene ale masivuluI muntos eu acelas nume,

care insmna rind movile, cad in adev6r masivul are cincI mamel6ne inlantuite de la
V. catre E.
Comuna coprinde afara de satul de resedintd, asezat la 24 km. spre E. de Tulcea
la 5 km. spre V. de Mahmudia, pe soseaua vicinala Tulcea-Mahmudia i satul
de pe bratul Sf. Gheorghe, la 5 km. spre N.V. de Bes-Tepe.
Comuna a fost fondata in secolul al XVIII-lea de Turd, ea se numia Bes-Tepe tureesc, in opositie Cu Bes-Tepe romanesc, care maI in urma s'a numit Mahmudia.
In r6sboiul din 1828, satul a fost golit de locuitorI si darimat de Rusl, nu s'a restaurat
de cat In 1856, de aceia nu'l v'd figurand la 1850.
Hotarul amanuntlt al comuniI este : Plecand din grindul Stipoc, se indrpta spre S.,
taie garla sonda, apuca putin catre V. si apoI catre S., taie garla Ciobanul, de unde se
indreptii spre S.V., taie bratul Sulina la mila 40, trece printr'un mic lac, tale bratul SI.
Gheorghe la 2 km. maI jos de satul Prislav, ajunge in valea Sofular, pe care o urea ;d
dupd putin drum o parasesce, pentru a urca valea Curcusu-Mare i da in calea vicinala
Tulcea-Mahmudia.

De aci se indrpta catre S.E., pe langa osea, o parasesce, pentru a se 1ndrepta spre
S., ocolesce ramificatiile apusane ale dluluI Cairacil, oprindu-se la 3 km. spre E. de satul

Sarighiol, de unde se indrpta catre E., apoI catre N., taie dlul Cairacil, o ia spre E.,
pe la p6lele lui Nordice, se Indrpta catre N., taie soseaua vicinala Tulcea-Mahmudia,
de unde se dirige catre N.E., taie dlul Bes-Tepe printre al treilea 0 al patrulea \Taal,
apol taie bratul Sf. Gheorghe, la un km. spre V. de Mahmudia, pe la p6lele ruinelor cetatueI Bisericuta, intra in stuf, lasa lacul Cara-Suhat la stnga, taie garla Markel, garla
Litcov, urrnza frmul rasaritean al laculuI Fortuna, din capul nordic al caruia se Indrepta care N.E., taie garla sonda i ajunge la grindul Stipoc, In dreptul uner tarle; de
aci o ja catre V., pe langa grind, pana la lacul Bacin.
Lungimea acestul botar, care are forma unul poligon neregulat, este de 85 km.
Marginele sale sunt : la N. comuna urbana Chilia-Veche, de care se desparte prin
grindul Stipoc ; la V. catunul Prislav (com. MalcocI); la S.V. comuna Sarighiol, de care
se desparte prin soseaua vicinala, prin valea Curcusu-Mare i movila Cerdaculd; la S.
cattinul Caraibil (comuna Sarinasuf), de care se desparte prin o parte a dluluI Cairacil ;
la E. comuna urbana. Mahmudia.
Repartitia suprafetir i populatieI este aratata la plasa.
Case sunt 275, pravaliI 4, moll 15, fantanI 32.
Budgetul comunfi este de 4.421 ler la veniturI i 4121 leI la cheltuelI, dand un excedent de 1.497 leI.
Sunt in comuna 398 contribuabilI.

www.dacoromanica.ro

398

Instructlunea publica se preda In dou6 scoff mixte, una cladita In anul 1879 de locui-

torn' de Bes-Tepe, a costat suma de 4.000 leY; are 20 hectare pamnt, care 'I aduc un
venit anual de 120 lei; este In buna stare; are un invetator plait de Slat ; numarul elevilor
este 84 ; a doua In Parlita innintata In 1897, are un invetatoor 0 58 elevl; n'are local propriO,

Sunt In comun dou6 biserid ortodoxe : una in Bes-Tepe, cu hramul Sf. Dumitru,
fondata de locuitorI in 1860; e de lemn ; are un venit anual de 450 leI i arenda a 10

hectare teren; e deservita de un preot, un paracliser si un cantaret, acum se reconstruesce si va costa 55.000 lel. A doua iii Parlita, cu hramul Sf. VoevozI, fondata de
locuitorr in 1869; e in build stare ; are 520 leI anual venit, cum si arenda de la 10 hectare

teren; e deservita de un preot, un cantaret si un paracliser.

Mahomedanil ati o geamie in Bestepe, deservita de un hoge; e intrelinuta de coreligionarY si de Stat cu 60 ler anual.

Mara de soseaua vicinala Tulcea-Mahmudia, maI sunt i drumurY ordinare, care

pun in legatura comuna cu Caraibil, Sarighiol, Agi-Ghiol i cu soseaua nationala TulceaBabadag.

Comuna Caga este asezata la apus de 'Drawl Tulcea 0 se compune numaI din
satul de resedinta, Cala, care se zice ca a fost intemeiat de un turc bogat Husein Efendi,
ca loe de tarla de ol. Pe la 1844 vine Niculae ToIoIoi, Roman din Basarabia si se stabilesce aci, impreuna cu alli, deschide carciuma i cladesce biserica. Pe la 1850 satul
era locuit de Turd si Romani'.
Hotarul amanuntit al comuniY este: incep6nd de pe malul drept al Dunaril% mila 55,
se indreapta cb,"tre S., taie prin stufariY garla Somova, apoI la uscat, soseaua nationala
Tulcea-Isaccea, intre km. 9-10, urea i coboara dequl Coazima, de. la p6lele caruia o ja
putin catre V., pana la dlul Cortel, de langa care face un mare arc de cerc, o la care
S.E., pe la N.E. de satul Frecatel, prin dlurile Cartal-Tepe, SOL-Bair si pe la plele apusane ale dluluI Tausan-Tepe, o ja catre E., ocolind acest (161 si ajunge laugh soseaua
nationala Tulcea-Babadag, In dreptul km. 7, de unde se indreapta catre N., urmand valca
Tausan-Iol, intra in stuf, taie lacul Cala i garla Somova si se opresce la Dunare In
punctul Ceatal-Ismail.

Forma hotaruluI este aceia a unul trapez neregulat, lung de 32 km. 'Repartitia suprafetir i populatiel este aratata la plasa.

Marginele sunt: la N. Basarabia; la S. comuna Frecata de care se desparte prin

dlurile Cartal-Tepe i SOt-Bair; la V. comuna Somova; la E. orasul Tulcea, despartit
prin valea Tausan-Iol.
Case sunt 121, pravaliI 1, morY 8, fantani 4.
Budgetul comuniI este de 2.123 leY la veniturY si 1.891 'el la cheltuelY, Cu un excedent
de 1.162 let
Sunt in comuna 102 contribuabiti. Comuna are o scla mixta fondata In 1883 de locuitorY, costa 4.600 le; are 10 hectare teren dat de Stat,, un Invetator si 42 elevY. Primaria
n'are local propriti.
Pe ruinele vechir bisericY din 1844, s'a reconstruit in 1.880 o biserica noua, de catre

locuitorl, a costat 30.000 lel; e in buna stare; are 1.0 hectare de pamnt de la Slat ; e deservita de un preot, un diacon si un paracliser. Terenul II produce 380 leY venit anual,
maI are 120 Ief de la primarie; cheltuielY sunt 332 la
Mara de soseaua nationala Tulcea-Isaccea, comuna maY e push' In legatura prin
drumurr ordinare Cu salde invecinate: CataloY, Frectef, Posta i Telita.
Comuna Catald e asezata In basinul mijlociii al riuluI Telita, pe soseaua TulceaBabadag, la 12 km. spre S.V. de orasul Tulcea. Ea se compune din satele Cataloi si Enichid (Satul-Noil), asezat maI la Sud de precedentul, pe aceia0 osea la 4 km. spre Sud.
CataloY este un sat de tot not'', fondat in urma resboiuluY din Crimeia, de RomanY
BulgarY, venitl din Basarabia. Eni-chioI este mal vechiti si a fost infiintat de TatariY din
Bugeac, eY a emigrat In mare parte, inaintea resboiuluI din 1877-78.
Hotarul amanuntit al comuniI este: plecand de la plele dluluI Silt-Bair, se Indrpta

www.dacoromanica.ro

399

catre S., trece printre satele Catalof i Frecatel, tAind riul Telita, pe la mra luI HagiVelicu, urca si cobra dlul Catalol, dupa care se indrpta catre S.E., pana la plele Multa
Ghiulele-Tepe, urrnand putin valea lsvorul, de unde se indrpta cAtre E., taie dlul Ghiulele-Tepe i riul Telita, printre satele Enichio i Congaz, merge pe muchia Multa'
Ccatal-Bair, oprindu-se in virful dlului Orta-Bair ; de aci se indrpta catre N., pana intr'un
vid al dlulul Desli-cairac, de unde o ja putin spre V. pentru a se indrepta jaral spre N.,
printre dlurile Redi i dlul Abre; pornind apoI catre N.Y., taic valea CardonuluI i soseaua
national Tulcea-Babadag, si dupa cate-va cotiturI ajunge la plele dluluI Sat-Bair.
Forma sa srnana cu acoja a unuf patrulater neregulat ; lungimea perimetruluf este
de 54 kilometri.
Comuna se invecinesce catre N. cu Casla; la N.E. cu orasul Tulcea, de care se desparte prin dlul Mare; la E. cu comuna Agighiol ; la S. cu comuna Congaz, de care se
desparte prin dlul Ceatal-Bair; la V. cu comuna FreckeI i c5.tunul IIagilar (al comuniI
Congaz), de care se desparte prin dlul Ghiulele-Tepe i valea Isvorulut Repartitia suprafetiI i populatiei este aratata la plasa.
In comuna sunt 306 case, 1 borde, 5 pravaliT, 10 morI i 139 fantani.
Budgetul comuniT se compune din 7,267 les( la veniturI si 6,475 ler la cheltuelY, dand
un excedent de 3,961 leI.
Sunt In comuna 411 contribuabilT.
In Catalor este o sc616. mixt Cu dof inv6tatorf, e fonclat5 In 1880, a costat 5000 la
Numilrul elevilor este 1.07. In EnichioT e de asemenea o scla fondat5. In 1900, a costat
3000 Id, are un inv6tator si 59 elevI. Primaria a fost cladita in 1.890 si a costat 3,500 leT.
BisericT sunt dou: una in Cataloi cu hramul Adormirea MaiceI Domnulur, fondata de
locuitorI in 1874, acum se reconstruesce si va costa 45,000 leT; are 10 hect. teren arabil,
un preot si un cantaret; a doua In Enichicl cu hramul Sf. Treime, e zidit de locuitorI In
1869, are 10 hect. teren; are un preot si un cantare. Mai sunt In CataloI 3 bisericI rusescI.
Mara de soseaua nationala Tulcea-Babadag, pe care sunt asezate ambele sate, comuna
maI e pusa in legatur prin drumurI ordinare cu: MalcocI, Bestepe, Mahmudia, Sarighiol,
Agighiol, Sabangeak, Sarichior, Congaz, Satul-No5, Hagilar, Nalbant, Trestenic, Frecater,
Casla i Tulcea. La CataloI se afta resedinta p1ii Tulcea.
Comuna Frecalet e vecina despre apus a comuna precedente; e asezat pe valca
riuluI Telita, la 14 km. spre S.V. de orasul Tulcea; se compune numaT din satul Frecatel,
care pe la 1850 era locuit de Turcl i RomanI.
Se invecinesce la rasarit cu comuna Catalol; la V. cu Telita; la N. cu Casta; iar la
S. cu Nalbant.
liepartitia suprafetil i pepulatiel este aratat la plasa.
Case sunt 154, bordeie 20, pr5,valiI 2, morl 7, fantanI 17.
Budgetul comunir se compune din 3,242 ler la venitud si 2,838 leY la cheltuielf, dand
un excedent de 2,021 la In timp de cincI anl.
Sunt In comuna 154 contribuabilT.
Comuna are o sala* fondat in 1898, costa 600 lel, cu 10 hect. de la Stat, un invOlor si 52 elevI. Primaria cladita in 1883, cost5. 10,000 lei.
Biserica e una, cu hramul Aducerea mstelor Sf. Nicolae, zidita In 1879 de locuitorl,
cu 10 hect. de pamant date de Stat; are un preot si un cantaret. Acum se reconstruesce
o nota biserica si va costa 35,000 lef.
Filiala acesteI bisericl este cea din catunul alaturat, Posta. Biserica s'a construit in
1900 si a costat 40,000 lef.

De la CataloT se desface din soseaua nationala, o osea vicinal ce trece prin Nalbant, Ortachia Cerna, MAcin. O alt osea e in proiectie pe valea TeliteY la Telita. S'a
lucrat numal pana la Cilic. Mara de acestea mal sunt i drumuri naturale spre : Posta,
Somova, Casla, Tulcea, EnichioI, Hagilar, Nalbant si Trestenic.
Comuna urbana Mahmudia este asezat, pe bratul Sf. Gheorghe, la plele rasadtene ale dluluf Bes-Tepe, la 29 km. spre S.E. de orasul Tulcea.

www.dacoromanica.ro

400

Pare-se, ca orasul de azY este zidit langa ruinele vechiulul Salsovia, din caro n'ati
mar rmas de cal, temeliile c3tatir. Ea avea 125 metri lungime si tot atata latime. Are forma

unuI exagon Cu 6 laturr; asezata pe un platott de pe bratul Sf. Gheorghe, pe care

domina cu 50-70 metri.
In 1872, zidurile de piatra ale cetatiI ayear' in partea bine conservata, o inaltime de
3 metri si o latime de 2. In d'ara zidurilor, de jur imprejurul cetatiI, se afla un sant
pam6nt, ce o inconjura ca o cingatre; acest sant avea pe la 1872 o adancime nu in
tte partile pastrata de 5-6 metri. In multe locurr antul astupandu-se, s'a tranformat in val.
E posibil, ca acest sant sa fi fost opera Genovezilor, care at stapanit in vcul de mijloc

pe ad. CercetatoriI de comon ail gasa in aceste ruine nisce vase do pamnt colosal de
marI, facute din pamnt ars si ingropate la un stat de om. Ele erati pe din launtru captusite Cu pflZ i erati pline cu malaiti ars, cea ce insmna caai fost arse, de ad i se
deduce, clt cetatea a fost distrus, printr'un grsnic incenditi, probabil in timpul navalirilor barbare.
In rsboiul din 1828-29, o lupta, ale carel detalif sunt necunoscute, a avut loe in
apropiere de Mahmudia.
Din timpI necunoscutY, orasul a fost fondat de o colonie de RomanI, care IT dete
numirea de Bes-Tepe romanesc, spre deosebire de ce! turc.
Sultanul Mahmud II, pe la 1832, declara localitatea oras si o numi Mahmudiolt; aci
fonda
o giamie, care s'a reconstruit de Abdul-Haziz. Tot cam in acest timp, o familie
romaneasca, numit Gasea, a zidit biserica cretina. Mobilierul acester bisericr a trecut in
urma la Biserica Sf. Niculae din Tulcea, claditA in 1846 de aceiasI familie.

In ajunul resboiuluI din 1877-78, orasul a fost fortificat in partea sa apusana prin
dou6 uvrage mar< semi-permanente, dar care n'att folosit la nimic.
AstazI orasul are forma und dreptunghiti, Cu basa cea mica rezemata pe bratul Sf.
Gheorghe. Terenul e in panta, dulce spre brat.
Are o strad5, principal, prin mijloc i cate dou laterale paralele, in drpta si stanga
acesteia; cele transversale sunt scurte, stramte i neregulate.
Pe strada principala sunt asezate pravaliile Cu stresinr prelungite i sprijinite pe
stalp, at un aspect cu totul oriental.
Orasul este nepavat, murdar; iluminatul este ilusoriti, paza i serviciul municipal,
de asemenea.
In administratia orasulul maI sunt coprinse i catunele Gorgova (doscrisa la Delta)
Cara-Suhat, asezat pe bratul Sf. Gheorghe la 3 km. spre Vest de oras.

Hotarul amanuntit al orasuld este : plecand din grindul Stipoc, se indrpta catre S.
prin stuf, taie garla $onda, garla Ciobanul i ajunge la bratul Sulina langa mila 36, taie
bratul, se indrpta catre S.V., taie grindul i garla Rusca, garla Markel, trece pe langa
lacul Cara-Suhat, taie bratul Sf. Gheorghe la l'/2 km. mal sus de oras, urca. dlul BesTepe, printre al 4-lea si al 5-lea varf drept spre rasarit; de la p6lele dluluI se indrepta
catre S., pana in varful dluluI Cairacil; de ad se indrpt catre E., urmand muchia delulul, oprindu-se in delul Morughiol, d'asupra laculuI Sarat, de unde o ja catre N., pana
la bratul Sf. Gheorghe, apoI prin stuf catre N.E., trece bratul la Kerhanale, taie garlele
Markel si Litcov, trece pe la rsarit de lacul Gorgova, pana la lacul Obretin, urmaresce
malul apusan al acestuI lac catre N.V., pana la bratul Sulina, pe care 11 trece la mila 22,
urrnza catre rasarit bratul pana la mila 21, il parasesce, se indrpta catre N. pe langa
lacul Triozor i da in garla Lopatna, urca cursul acester garle spre apus pana la grindul Stipoc.
Lungimea perimetruluI este de 120 km. Repartitia suprafetiI i populafeI este aratat

la plasa.
Case sunt 436, bordeie 3, pravaliI 4, morI 10, fontanI 1.
Budgetul comunil se compune din 15.520 ler la veniturI si 14.731 leI la cheltuelr, dnd
un excedent, in tittip de cincI anI de 3.944 la

www.dacoromanica.ro

401

Sunt in comuna 299 contribuabilr.

Instructia publica se preda inteo sc6la mixta, cu dor inv6tatorr, fondata de locuitorr
In 1883, costa 4.000 leI, are 10 hect. pam8nt ca venit, e frequentata de 142 copir.

Primaria n'are un bun local.

Bisericr sunt : o biserica cretina, despre care am mar vorbit, ea a fost reediflcata
in 1864, s'a reconstruit in 1899 si a costat 35.000 leI; are Hale in Gorgova si Cara-Suhat ;
are un preot si un cnaret; mar e o biserica a lipovenilor bespopovitI, una a lipovenilor
namoliacr i una a lipovenilor popovr; se mar afla i o giamie despre care s'a vorbit,
deservila de 3 hogr, cum si o sinagoga cu hahamul el.
Oraul este wzat pe oseaua vicinala ce vine de la Tulcea si se continua Orla la
Dunavst ; mar sunt si alte drumurr comunale spre : Bei-bugeac, Sarinasuf, Caraibil, Sarighiol, Agi-ghiol li Catalor.

7. Comuna Malcod, intemeiata pe la inceputul vculur al XIX-lea, de o colonie de

GermanI, sub ascultarea unuia, Ignatz Hoffart, ucis de Turcr in r6sboiul de la 1855; crucea
lur se pte vedea si astzI, (Const. Scheleti. Literatorul, anul 1883. No. 11 li 12 pag. 655),
e a*ezata pe bratul Sf. Gheorghe. la 7 km. spre rasarit de Tulcea. In 1850 ca si azr satul
a fost locuit de GermanY.

.,/.

11..

Fig. 60.

Satul Istalcod.

Pe lng, satul de resedinta, comuna mar coprinde : Prislav, despre care se va vorbi
la partea istorica ; Ilgani-de-sus, Ilgani-de-jos, Rornula i Principele Carol; aceste din urma
4 sate de curAnd infiintate in Delta, de prefectul judetuluI, reposatul Nenitescu.

Hotarul amnuntit al comunir este: plecand de la p6lele nordice ale Multa Imalac,
se indrpta catre E., taie valea Sarighiol si dupa mar multe cotiturr ajunge la origina
vari Curcusu-Mare, de unde se indrpf, spre N., pe lAnga acsta vale, da in valea Sofular,
pe care o urmza catre N.E., pdna la bratul Sf. Gheorghe, taie bratul la 2 km. mar jos

de Prislav, trece printr'un mic lac, taie bratul Sulina la Mila 40, o ia putin cAtre N.
vre-o 4 km., apor direct catre V., taie bratul Tulcea la mila 46, ocolesce lacul Malcocr,
o ia spre S.V. de-a lungul Vair-Marr, pAna la p6lele dlulur Imalac.
Forma sa este aceia a unul dreptunghi neregulat, lungimea de 48 km.

Se invecinesce la N. cu catunul Pardina (al comuna' Satul-No5); la V. cu oraul

Tulcea ; la S. cu comunele Agi-ghiol si Sari-ghiol ; la E. cu catunul Pdrlita (al comuner
Bes-Tepe).

Repartitia suprafetir si populatier, este aratatil la plasa.

Case sunt 273, pravlir 3, morr 5, fontanr 52.
51

71890

www.dacoromanica.ro

402

Budgetul comuner se compune din 4440 leY la veniturr si 4.179 ler la cheltuiefi, dand
un excedent medi de 1.308 ler.
Sunt 209 contribuabilr in comuna.
$coll sunt dou : una privata in Mlcocr, &All, de locuitorl in 1891, costa suma de
1.500 ler, are 10 hect. pamnt, un invtator si 60 elevr; una mixta romansca in Prislava,

inflintata in 1879, are 10 hect. teren, un invtator si 40 elevY. N'are local propri. Primaria cladita in 1883, costa 10.000 la
BisericI sunt dou : una catolica, fondata de locuitorY in Malcocr la 1880, are 10 hect.
teren si un preot, una ortodoxa in Prislav, zidita de locuitorr in 1.850 ; are 10 hect. teren,
e deservir de un preot si un cantaret. Tot la Prislav mal e o biserica ortodoxa construita
In 1885 de locuitorr. Are Hramul SE Dumitru si e deservir de personalul precedenter.
Cea din 1880 se reconstruesce si va costa 35.000 ler.
Mara de soseaua vicinala, mar sunt drumurile naturale spre: Sari-ghiol, Agighiol
si Catalor.

Comuna Meidanchio (meidanloc viran, chior=sat) e asezata in basinul superior

al riulur Taita, la 90 km. spre S.V. de orw?ul Tulcea si la 35 km. spre S. de Isaccea.
Nu coprinde de cat satul de resedinta, infiintat cam pe la anul 1823 de familiile romnescr, Tuslarescir, Sendrescir si Mutilescir. A fost tot-deauna un sat eminaminte romanesc, chiar sub dominatiunea Turcilor.
Hotarul amanuntit al acester comunl este : plecand din virful d6lulur Boclogea, se
indrepta catre E., taie dlul Isvorul .,;;i indreprndu-se catre S.E., dupa mar multe cotiturr,
ajunge la Valul luI Traian, de unde se dirige catre S., pe muchia dluluI Fundul-Burtir,
pana In virful Cilicul ; o ja catre S.V., taie valea Cismeler, urd. dlul Ormangic-Tepe, de.
unde pornind catre S., taie valea Boclogea si in fine urca dlul Boclogea.

Forma conturulul este aceia a unta romb neregulat, lung de 38 km.

Se marginesce la N. cu comuna Nicolitel, de care se desparte prin dlul Isvorul ;
la E. cu comuna Telita ; la S. cu comuna Ali-ber-kior si cu catunul Islam- Geaferca ;
iar la V. cu comuna Balabancea, de care se desparte prin (161u1 Boclogea.
Repartitia suprafetir si populatier, este aratata la plasa.
Case sunt 195, bordeie 34, pravalir 2, morl 10, Mutan' 10 Budgetul comunil este de
6.210 ler la veniturr si 6.140 la cheltuielr, dand un excedent In timp de 5 anl de 347 let
Sunt in comun6, 215 contribuabilr.
Instructia se preda intr'o scla fondata in 1899 de locuitorl, costa 25.910 ler; are 10
hectare pamnt, un invtator si 67 elevr. Primaria construir in 1883, costa 4.000 ler.

Comuna are o biserica cu hramul Sf. Voevozr, fondata in 1844 de locuitorr; are 10
hectare teren ; e deservir, de un preot si un cantaret.
Comuna e legar prin soseaua Nicolitelul s't prin drumurr ordinare cu satele invecinate : Nicolitel, Telita, Cilicu, Posta, Trestenic, Ac-cadan, Ortachior, Balabancea, IslamGeaferca, Geaferca-rusa, Hancearca si Tiganca.
Comuna Morughiol ocupa t6ta partea peninsulara, coprinsa futre bratul Sf. Gheorghe,
Dunavtul Si Mlastinele laculur Razelm.

E asezat la 36 km. spre S.E. de orasul Tulcea si la 8 km. de Mahmudia.

Se compune din urmatrele sate : Morughiol (moru =albastru, ghiol.lac), asezat
apr6pe de bratul Sf. Gheorghe, pe csta laculuI Morughiol; Dunlivelul-de-sus i Dundatuldejos, una la N. si cea-l'alta la S. pe garla Dunavtulur, la 5 si 7 km. spre S.E. de Morughiol.

I.a Morughiol este asa numita Cet luia, formata dintr'un zid de piatra gros de 2-3
metri si cam 180 200 in perimetru.
in corpul acestur zid, din distanta in distanta, se afta urmele a 1.6 -20 turnurr, departate 'filtre ele de 2-10 metri, avnd astzI 1-2 metri d'asupra zidulur. Zidul perim etrulur e acompaniat de un sant, care, cu tte depunerile inundatiunilor, a rmas suspendat
in aer, caer pamntul de sub temelie a fost scos de cautatorir de comorI. Zidul presinta

o legatura neregulat de pietre calcar6se, lipite cu mortar de var amestecat cu caramida pisar.

www.dacoromanica.ro

403

dat niel un resultat.

Cercetdrile facute pana aeum
In localitate p6rta numirea de Geneviz-Kaleh (cetatea genoveza) s,;i este posibil, ca
ea s fi fost o cetate zidita de GenovezI, in timpul marireI lor la gurile DunariI, pe ruinele vre-unur castru, cea din urma. santinelO de pe telrmul drept, la N.E. ImperiuluI, la
punctul de intalnire al'maluluI drept al van' DunariI-de-jos, cu acel al c6stelor apusene ale
MariI-Negre.

La 2'/2 km. la E. 5i S.E de cettuie, pe malul DunavtuluI, se afta in apropiere de

satul Dunaveltul-de-sus, intre el *i Dunavlul-de-jos, o cingatoare de pamnt ridicata
de o incapere considerabila, inconjurata spre N.V. spi Sud cu un *ant de 5 m. latime, iar
spi e Est, are rnalul DunavtituluI de 10-15 metri inalt. Nicl o urma de pamnt ars sail de
piatra.

Se credea, ca acestea din urmti, sunt constructiunI preistorice '); ele ins sunt
numitele lagare ale Cazacilor zaporojenT, pe care el le chiemail Setch i despre care s'a
vorbit la etnograffe.
Satul Morughiol pare a fi fost de cur(Ind infiintat de catre coloniti Ttari, venitI
din Bugeac, acetia ata emigrat inaintea rOshoiulur din 1877-78 5i inlocuitr de Ru0'.
De comuna Morughiol mal apartine i Cherhanatele de pe bratul S. Gheorghe, de
la Caciatna i alte dou" 150, nume, apol" una pe tOrmul laculuI Dranov, dou6 pe
tOrmul laculuI Razelm, la gura DranovuluI i gura DunavOtuluI.
Hotarul amanuntit al comunil este: plecand de pe malul Sudic al laculul Obretin, se

indrpta putin catre V., apoI catre S.V., taie o mica garlita, trece pe ranga lacul Gorgova, taie garlele Litcov si Markel, trece bratul Sf. Gheorghe pe la Kerhanale, urmz,
putin malul drept al bratulul, pana la 4 km. maY jos de Mahmudia ; de aci se indrpta
catre S., taie mal multe garle, urca si cobdra dlul Morughiol, trece pe la apus de lacul
Srat si se indrpta spre S.E., pana la p6lele (Multa Cara-Bair, de unde o ja catre S.V.,
intra in stufril, taie garla Clinet, de langa care se indrpta putin spre S., pan5, da de garla
Dunavel, urmza acsta, garla, pana la varsarea sa in Razelm; apoI de la garla Dranov
urmza limita intre plasile Tulcea i Sulina, pana la Obretin.
Forma conturuluI este aceia a und dreptunghiii neregulat, lung. de 180 km.

Se marginesce la N.V. cu Mahmudia; la E. cu Cara-Orman, de care se desparte

prin garla LitcovuluI; la S. cu comuna Sf. Gheorghe, de care se desparte prin garla Cernetu ; iar la V. cu ctunul Bei-Bugeac al comuniI Sarinasut.
Repartitia suprafetif i populatid, este aratata la plas.
Case sunt 327, borde 1, pravaliI 11, morI 8, ffintanY 2.
Budgetul comunif este de 8.948 lel la veniturf i 8.050 leI la cheltuelr, (latid un excedent de 4.490 leI, In timp de cincI anI.
Sunt in comuna' 249 contribuabilt
Instructia publica se preda in dou6 scolI: una in Morughiol,inflintata de locuitorI in
1884, are 10 hec. pamnt, un invlator i 58 elevI, n'are local propriri. A doua, e russca
In DunavOtu-de-jos, la care vin copiiI din DunavOtul-de-sus, ftind intre catune numar
2 km. deprtare; e inflintata in 1892 de locuitorl, cu 10 hectare pain6nt, un invOtator
50 elevI; n'are local propriO.
Primaria a fost cladit5, in 1883, costa 10.000 la
Sunt in comuna patru bisericI: una in Morughiol, cu hramul Sf. Gheorghe, cladita
In 1.883 de locuitorl, a costat 22.000 leI, cu 10 hect. pain(,Int, un preot i un cantare; a
doua in Dunavtul-de-sus, cu hra,mul Acoperamntul MaiciI DomnuluI, cladita in 1900 de
locuitorr, cosa 28.000 la cia 10 hec. pamnt, un preot i un cantaree, dou6 in DunavOluldejos, zidite in 1881 5i 1895, acsta din urma a costat 10.000 leY; ail cate 10 hec.pamOnt,
un preot i un cntaret. Mal* e *i o giamie in Morughiol, cu un imam.
duce la
$oseaua vicinala ce vine de la Tulcea-Mahmudia, trece prin Morughiol
') Draghiceseu, op. cit., p. 201-2. Editia 1885.

www.dacoromanica.ro

404

Dunavlul-de-jos, apoI o ia catre V. prin BeI-Bugeac-Sarinasuf, Calica, Sabangiak, Sarichio, Zebil, pentru a se uni cu soseaua nationala Tulcea-Babadag la Cda BAWL
Mai suuI i drumurY comunale spre: Mahmudia, Be-Tepe, Bel-Bugeac, Sarighiol
Agi-Ghiol; catre rasarit porneste de la Dunavlu!-de-sus un drum comunal, pe t6rmu1
drept al bratulul Sf. Gheorghe, pana la Cherhanaua Ivancea, iar de aci daca trecem bratul, drumul se continua pana la mila 8, de pe Ormul MariI-Negre.

Alte drumurI in regiunea mlIstiniisa a Dranovulur sunt, dar ele sunt expuse la
inundatiI.

10. Comuna Nicolifelul. Se crede, dupa intinderea valurilor ce 'I inconjura, ca satul
Nicolitelul e cladit pe locul vechiulul Traianopolis. El era legat pe sub parnnt cu Noviodunum, ce era un punct inaintat al acestuia.
SatuluI i se atribuia nu de mult o populatiune de 30.000 surlete. AstazT se maI numesce F6nt2na Nedelea, Satul McInttstird
Nicolitel.
Intre Nicolitel i Manastirea Cilicul se gasesc o multime de zidurf antice: In padu-

rea, mal cu sma, ce desparte aceste dou localitati se gasesc multe fe)ntanY i apeducte
romane, .ase sunt de pamnt ars, ca la 4 metri dimensiune, ingropatc, d'asupra carora
a crescut arbort
In padure pe munte, la V. satuld, se afla ruinele und mare lagar roman de forma
patrata, avnd 150 m. de latura.
Printre lucrurile gasite aci, este de remarcat un vas desgropat de calugariI manastirer, de sub radacinele unu stejar, la o adancime de dol metri. Acest vas era acoperit
Cu o placa de piatra, pe care crescuse arborele; vasul se crede a II continut vin
ereale.

Monede antice (romane, elene i bizantine), precum i ruine de tot felul, acoper maI

Ord regiunea din jurul acestor manastirr. Asupra templuld roman se va vorbi la partea
istorica.

La Sudul satulur se all un valum de pamnt, lung de 2'/8-3 km.; el incinge pe o

mare departare Nicolitelul. In el s'a gasit cate-va monede, ca de marimea celor de 50 bull',
dar rnal grose i dupa, asigurarea luI Fr. Weickum, ele aveall inscripliune romana.
Tot aci s'a gasit i o terma roman., care exista pe la 1857; era zidita in piatr,
cioplita i caramida, sub pamnt la 2'12 metri.
Pietraria a fost salsa i terenul nivelat; cu pietrele scse se zidi biserica, romana
din Nicolitel.

Peters (dupa asigurarea luI F. Weickum), crede ea aci a fost sediul uneia din legiuncle II-a Flerculea sail I-a Jovia, ce paziati trecerea de la Noviodunum. In acest sat se
Mew, ()data pe an targ la 2 Mail)", care atragea multa lume. In acesta zi esia dintr'un
put apa c'ldacica, car*, locuitoril ii atribuiati proprietatI terapeutice. Se numesce azI
Fntana Smeulur.

Comuna de azI a fost din vechime locuita de RomanI BasarabenI, earl' ail i fondat-o, se crede, pe la Inceputul veaculul XVIII; se scie positiv ca la 1850 satul era eminamente romanesc.
Mal cuprinde sub a sa administratiune i Meindstirea Saonul, cladit, in urma rsboiuluI din 1877-78 de 3 calugarI rusI venitI de la manastirea Cilicul, el inftintara maI
intaiil o mica manastire de lemn; maI trzi ail reconstruit pe cea actuala In 1882, e
locuit de 14 calugarr si 6 fratI. Mnastirea se intretine de Stat cu 1.000 leI; are 84 hect.,
din care 16 hect. viI.
Manastirea e murdara in general; biserica de asemenea; calugariI sunt tot asa de
neospitalierr, murdarI i raI, ca i cer de la Cocos.
Comuna se invecinesce la N. cu comuna urban, Isaccea i cu Dunarea; la Vest cu Balabancea; la S. cu Meidankiol i la E. cu Parkes si Telita.
In apropiere se afla renumitele viI de la Bdila, Gurgoaia, Sarica i viile Oachese, care
data yin in abondent, si de feIrte buna calitate, maY ales negru.
Repartitia suprafetir i populatier, este aratata la plasa.

www.dacoromanica.ro

405

Case sunt 377, bordeie 19, hotel unul, pravalif 3, morl 10, fantanY 19.
Budgetul comunir se compune din 1.2.387 ler la veniturr si 10.977 leT la cheltuelY, dand
un excedent de 7.048 ley, in timp de cinc r anr.
SunL in comuna 337 contribuabill.

Instructia publica se prQda tuteo scela, cladita in 1881 de locuitorr, a costat 10.000
ler; are 10 hectare teren, 2 invelatorT si 170 elevr. Primaria cladit, in 1884, costa 10.000 ler.

Bisericr sunt doua: una ferte vechie, cladita pe ruinele unur templu roman, nu se
scie cand, ea a fost ingropata sub o tnovird; legenda spune, ca s'a deschis singura in ziva
de Sf. Athanasie, a doua zidita de locuitorr in 1892, are hramul Sf. Paraschiva, a costat
39.000 ler; acum se restaureaza, are 10 hectare teren, 2 preoll si 2 cintaret.
oseaua nationala Tulcea-Isaccea trece pe la Nordul satulur, care e legat cu ea printr'o osea vicinala, la Podul Ghencir; mar sunt alte drumurr ordinare, care duc spre :
Geaferca-rusa si Tiganca. osele vicinale o lega cu Cocosul, Telita, Cilic si Meiclankior.

Comuna Parke,s. Este asezata pe garla Somova, la 16 km. spre apus de orasul
Tulcea, in dreapta soseler Tulcea-Isaccea.

Se invecinesce la N. cu Dunrea, care o desparte de Basarabia; la V. cu orau1

Isaccea; la S. cu Nicolitelul si Telita; iar la E. cu comuna Somova.
Comuna coprinde numar satul Parke,s, fondat de Romanir Basaraberir, pe la inceputul
veaculur al XIX-lea si a fost totdeauna locuit numar de Romnr.
Repartitia suprafetir si populatier, este aratata la plasa.
Case sunt 133, bordeie 3, pravalir 2, morr 2, fantnI 2.
Budgetul comunir se compune din 2.519 le r la veniturr si 2.506 la cheltuelY, (M'Id un
excedent de 64 ley.
Sunt in comuna 105 contribuabilr.

o singura scoala e in sat, zidita de locuitori in 1899, a costat 600 la are 10 hecLare,
1 invtator si 38 elevr.
Primaria cladita in 1897, a costat 1.000 ler.
Biserica este una, fama de locuitorr in 1898, costa 21.700 id, are hramul Sf. Apostoli,
Cu un preot si un cntaret.
Satul e in legatura printr'un drum comunal, pe marginea garler Sorhova, cu comuna
Somova la E. si cu manastirea Saonul la Vest; de la manastire, drumul conduce in .[)seaua judetiana Tulcea-Isaccea.
Alto drumurr ordinare leaga satul Parkes Cu soseaua mar sus artata.
Comuna Sarighiol. Este asezata pe frmul nordic al laculur Razelm, la 17 km. ske
S.E. de orasul Tulcea. Ea se compune din dou6 sate vechr romanescr: Sarighiol (sari = galben,
ghiol = lac) si Catira, la 2 km. spre S. de precedentul. Hotarul amAnuntit al comunir este :
plecand dintr'un varf al dlulul Ceatal-Tepe, din N.V. comunir, se indrpta catre S., de-alungul acestur del, face cate-va cotiturr, trece printre satele Agi-ghiol si Sari-ghiol, se opresce

la V. de satul Cauca; de ad o ja catre V., pana la lacul Agi-ghiol, pornesce catre S. pe

malul laculur, pana la comunicatia luI cu Razelm ; de ad o ia spre S.E, strdbatand lacul
pana la hotarul plasir, coprinde insula Popina, ese din lac, trece pe la apus de satul Caraibil,

oprindu-se la plele sudice ale Mullir Cairacil, apor se indrpta catre N.V., pe la plele
dlulur Calica, pana la pelele moviler Ceardaculur, de unde o ja catre N., pana d in s,ioseaua

vicinala Tulcea-Mahmudia, pe care o urmza, apor o parsesce, spre a se indrepta catre

S.V., taie valea Sarighiol si In fine se opresce in virful Mullir Ceatal-Tepe.
Lungimea perimetrulur ast-fel descris e de 35 km.
Se invecinesce la N. cu comuna Malcocr si catunul Parlita, de care se desparte prin
soseaua vicinala, la E. cu comuna Bes-Tepe si catunul Caraibil al comunir Sarinasuf si
Cu lacul Razelm ; la S. cu acelas lac, lar la apus cu comuna Agi-ghiol.
Repartitia suprafetil ;4i. populatier, este aratata la plasa.
Case sunt 370, pravalir 2, morr 2, fantan1 149.
Budgetul comunir este de 4.946 ler la veniturr si 4.486 lel la cheltuielr, dand un escedent de 2.301 leY, in timp de 5 anr.

www.dacoromanica.ro

406

Sunt In comuna 334 contribuabill.

Instructia public se pred in dou6 co1i, cate una in fie-care sat, fle-care cu cate
un inv6tator; ele ail fost construite de locuitorI. Sunt ajutate de comuna cu 30 leY i cu
venitul a cate 10 hectare teren. In ambele scoll sunt 125 elevI. , coala din Sarighiol, c15dita In 1887, costa 8.000 leY; cea din Calica, cladita In 18801 costa 8000 let
Primaria cladita in 1880, costa 10.000 la
In comuna sunt 3 bisericY: doua In Sarighiol, cu hramul Inltarea Domnuliff i Sf.
Nicolae, sunt construite de locuitorY, una in 1860 si a doua in 1898, a costat 28.000 ler ;
sunt deservite de 2 preoff, un diacon i un cintaret; are venit 1967 lel anual, cum i 10

hectare teren ; a treia este in Calica, e construit In 1860; acum se reconstruesce i va

costa 27.000 Id, are hramul Aducerea moa0elor Sf. Nicolae, are un preot, un diacon,
un cintaret, 1571 lel venit, 408 leI cheltuielk anuale 0 10 hectare pament de cultura,.
Comuna e wzata pe oseaua vicinala ce vine de la Dunavlul-de-jos, pentru a merge in
soseaua national Tulcea-Babadag. Mai sunt i alte d rum urIc omunale, care lga cele dou sate
cu: Morughiol, Caraibil, Agi-ghiol, Tulcea, Malcocl, Prislav, Parlita, Bes-tepe i Mahmudia.

Comuna Sarinasuf, wzata la rasarit de precedenta, pe tilrmul laeuld Razelm, se

compune din urmatrele sate : Sarinasuf ---Nasuf cel galben, pe oseatia. vicinala DunavN,Cda-BaltiI, la 35 km. spre S.E. de orasul Tulcea, Bei-Bugeac (coltul beiulul), la 3 km. spre

Sarinasuf, 0 al treilea Caraibil, la N.Y.,

E. de precedentul, pe osea intre Dunave't
departe 3',2 km. de Sarinasuf.
Comuna se marginesce la N. cu Mahmudia; la V. si N.V. cu Be;i-tepe; la S. cu lacul
Razelm si la E. cu comuna Morughiol.
Ea a fost fondat In 1864 de locuitorI Romanl i BulgarY din satele Visterna i Beidaut, plecall din causa lipseY de teren cultivabil i s'ail stabilit la plele dluluI Cairacil;
dupa ansif ail venit TatariY.
Repartitia suprafetiI i populatiei este aratat la plasa.
Case sunt 267, bordeie 1, pravalfi 1, morI 15, fontanY 87.
Budgetul comunil este de 3.400 lel la veniturr 0 3.338 lel la chelluiell, dand un excedent de lel 314. Contribuabill 305.
Sunt in comuna 3 scoff : una romana In Sarighiol, fondata de locuitorr, cu 10 hectare

pamnt, un invttor 0 56 elevI; dou6 seal private mahomedane, cu 2 invttorI 0 20

hectare teren; aceste din urma, sunt In Caraibil i Bei-bugeac.
Nicl-o sc61 n'are local propriii. Primaria construita in 1890, costa 1.000 ler.
Biserica e una ortodoxa, construita de locuitorl la 1874 in Bei-bugeac, are 10 hectare
teren, un preot si un cantaret. In Sarinasuf, biserica e construita in 1892, a costat 15.000

lef; e deservit, de un preot si un cantaret; In Caraibil i Bei-bugeac se afla ale o giamie cu cate un imam.
Mara de soseaua vicinal Dunavl-C6da-Baltil., maf sunt drumurr ordinare care pun
In legatura cele 3 sa e intre ele, cum 0 cu cele invecinate: Calica, Sarighiol, Tulcea, MalcocY, Prislav, Parlita, BeOepe, Mahmudia, Morughiol 0 cele doue' Dunavete.
Comuna Satul-Noii, compus din c,atunele Ceatal-chid, Pardina, Wald geanca

Not I, flind t6te In Delta, s'a descris la acel capitol. De acesta comuna depinde i satul
fondat, numit Principele Ferdinand.
Comuna &mom, compusa dinteun singur sat, asezat pe grla Somova, la 12 km.
spre apus de Tulcea, pe soseaua nationala Tulcea-Isaccea, a fost inflintat se zice de
treY pescan Y Romanr-BasarabenI, acum vre-o 400 anf.
In 1850 satul era locuit numal de RomanY.

Comuna se invecinesce la N. cu Dunarea, care o desparte de Basarabia; la E. cu

comuna Cala; la S. Cu comuna FrecateY si la V. cu comunele Parkes si Telita. Repartitia suprafetiI i populatiei este aratata la plash.
Case sunt 233, bordeie 3, pravaliY.3, morI 6, fontanr 6.
Budgetul comunif este de 4.518 10 la veniturl si 4.296 le la cheltuielY, dnd un excedent de 1.110 lel in eincY anY. ContribuabilI sunt 282.

www.dacoromanica.ro

407

$cla din Somova este fondata de locuitorI in 1880, a costat 10.000 leI, are 10 hectare
teren, do inv61atorI (fiind mixta) si 150 elevl. Biserica are una, cladita in 1880, costa
35.000 leI, cu un preot si un cantare. Primaria cladita in 188.4, cost 20.000 leY.
Pe langa soseaua national Tulcea.-Isaccea, mal sunt i drumurile comunale spre :
Parkes, Telita, Nicolitel, Cilicul, Posta, Frecgtel, Catalof soseaua national Tulcea-Babadag.
16. Comuna Telita. E asezat in basinul superior al riuluI Telita, la 20 km. spre S.V.
de Tulcea, se compune din urmatrele sate: Telita, inflintath" de RomanI, nu se scie cnd,
ea era locuita de llusI i llomanI pe la 1850; Po,cta, numit ast-fel, pentru ca. aci era un
punct de schimbat can', in timpul cnd drumul cel mare de la Babadag spre Isaccea mergea
PC valea TeliteI, satul fiind la jumtatea drumulur intre aceste dou orase importante alta-

data; e asezat mal jos pe riul Telita, la 7 km. spre rasara de satul Telita; Sarica, de
curand infliintat, in mijlocul una regiunI acoperite Cu vii, intindere de 400 hectare ; produce cel maT bun vin din Dobrogia i cel maI mult. Satul e compus din mar multe chrame
de pazitorI al" viilor, casele sunt r6spndite intre Telita i Nicolitel.
Cele doua m.nstirl
de maicI, Cilicul, asezate
pc valea TeliteI, intre Telita si Posta apartin de
Com. Telita.
Aceste manastirI at

-t)
9...-

tbst infiintate de Archi-

mandritul Otet Atanasiti

originar din Chilia-Noua,
PC la anul 1843-45. Hramul este Adormirea MaiceI DomnuluI.
In timpul r6sboiuluI
din 1854 s'a retras de aci,

calugrul Atanasie cu 4
monachI si 8 monallie
apoI trec6nd Dunrea
stabilit la Ismail in maha-

..........is.

-.PA

IE
.

...

Vi
7

tz:`
"

-g

'

i'"it
o

laua Matrosca, cu scopul

de-a infiinta o chinovie

Fig. 61. Manastirea Cilieul.
mixta de barbatI i femel
la un loc.
Consistoriul roman de pe a.tuncI, nu numaI ca nu a permis, dar a obligat acsta
de derbedeI, ca: sati sa se rspand.sca pe la diferitele manb.stirI din tara, sau sal se duc
de unde a venit. Dupl maI multe uneltirI ale luI Otet,, ca sa pta ramne in Ismail si dula
o tragnire de 10 anI, acest corupt monach trece cu ceata sa de desfranatI in Dobrogia,
unde ca.pat invoire a se stabili din non' la locul Cilic-dere.
Aci Atanasiti a infiintat o chinovie dup6. placul s, compusa dirf barbatI i femer.
ApoI trimese emisarI In Basarabia, ca sa atraga adeptI.
In adevr, t'eme fanatisate isI lsat barbatiI, copilele parintif, chiar familiI intregI
isI vindeatl avutul si se duceati a se stabili in raiul luI Otet Atanasiti, depuind averile in
mana luI i supuindu-se Cu totul ordinelor
Cu modul acesta, in decurs de catI-va anI s'a adunat la Cilic o populatiune de 400
indivizI, de ambele sexe si de t6te varstele.
Ata.nasiti" i alege o suita din femeile i fetele cele maI tinere i frum6se, cdrora
s'a silit a le procura t6te placerile putincise, in cat ele sa p6t, crede cA ab gasit raiul
pe pamOnt, impreuna cu dnsul; restul ins, barbaV i femel ati fost pusr la o munca
obosit6re i necontenit, spre a putea procura mijlce indestulatre fericitilor i neav6nd
spre rsplata, de cat o hrana si o imbracminte miserabila.

www.dacoromanica.ro

408

Vestea traiuld fericit al lur Atanasid s'a rspandit in t6te imprejurimile; o multime de
TurcT de prin oraele dunarene, se ducea s vad acsta minune neauOita pana acum in coprinsul hisericer ortodoxe. Paa de la Tulcea ihca, o vizita adese-orr.
Intre acestea, partea cea nefericit a chinoviel, mal ales femeile, ad devenit gelse;
ad inceput a iscodi i ghici secretele nouluY monachism i s'ati desilusionat de raiul lul
Otet Atanasiti i in fine s'ati revoltat : Otet a devenit pentru ele diavolul impelitat. Prasind mnstirea cea necurata, ele Pad denuntat la OM lumea. Mal nenorocite ad fost
mamele ale caror fete cac,lusera in srta fericireY, cad nu le puteati smulge de acolo. In
acsta invalmala, o mare parte din barbatT i femel s'ati adresat Cu suplice la episcopia de Ismail, rugandu-se a fi primite sa se intrcd. In Romania i sa li se dea voie a-i
forma aci manastire, unde sa-Y petrca viata. Neacordandu-li-se de Minister acst cerere, multe din ele s'ati desclugarit. Gate-va ad cerut concursul guvernuluI roman de
a-si putea sc6te fetele i banil ce ati depus in mainile luY Atanasiti, la care ocasie
aratat in consistoriul episcopiel maT multe trasuri din viata chinoviala a acestuT impostor.
o femeie a artat, ca causa pentru care a prasit manstirea luY Atanasid, este convingerea de necuviintele i scandalele ce se fac acolo de are acest om ; ca el este frte
corupt moralice*te ; ca are relatir neiertate cu unele din calugd.rite; ca este de-apururea
inconjurat de o suita din femeile i fetele cele maY tinere, al cror traiti este indulcit in
tta privirea, pe cand
cele-l'alte sunt redu.5T la strictul necesar i supuY la
mund grele ; c chiar suplicanta, in calitate de iconma, urmarita de brutala pasiune a
aceldf individ n'a avut alt chip de scapare, de cat departarea de acolo.
Alta a aratat, ca a dat doud fete ale sale la acea manastire, dar convingndu-se ca
curio V crWinT

acolo este un loc, nu de mantuire, ci de coruptiune, a voit s4 ja copilele acasa, insa

nu p6te, fiind-cd Otet Atanasiti, nicY nu-Y permite a se intalni cu dnsele.
A treia suplicanta a artat, ca ea impreuna cu brbatul i cu 5 copiY mid s'a dus
sa rtimana pentru tot-deauna la manstirea lul Atanasid, uncle mal din'nainte daduse o
filch' a lor. EY ad petrecut acolo numal 4 saptamanr, dar v'znd scandalele, s'ati desgustat de manastirea aceia, '-ad luat copiil i s'ati reinturnat in tar& Nu pot ins, sc6te
din mainile ILA Atanasiti pe flica lor cea mal mare, care este sub apr6pe paz a a servitrelor
manastireY. Despre conduita lul Atanasiti, ea a spus, ca pentru chInsul i ale luY se pregatesc in deosebY mancarY de carne, pe cand
cu totul le opresce acesta; ca el
are in chilla sa petrecerr cu calugaritele cele tinere, ea' vorbesce cu dnsele lucrurY neier-

tate, le imbratieza, cle intre dnsele desbracat numaY in camw, ca el a sadit in ele
nisce obiceiurr i superstitiunY injositre, s. ex.: a se socoti ca o apa santitd, apa cu care
el ir spala picirele, precum i carpele Cu care se terge de sudre, etc.

Tte a artat inca urmtreie despre modul disciplinar i administrativ al acelel

chinoviY: 1. de i in acea mandstire se tine la artare 6re-care oranduiala calugaresc
bisericsca, superiorul lor nu particip la acele oranduielY; 2. spre ajutor In administrare, Atanasid a numit egumenita pe una din calugarite, care e a doua pers6n dup
dnsul in manastire, c, primesce instructiunY de la dnsul, este nedeslipit de el vi-i se pre-

tinde consideratiune de mare sfintenie, ca i superiorulu; 3. ca afara de acea egumenita pe langa superior este o suita de 50 de tinere ; 4. ca pentru a popula acea manas-

tire s trimet femel i un calugar, care umbra prin satele de prin Basarabia, descriti
cu culorY visf sfintenia man'astireY lur Atanasita, indemnand pe locuitorr, ca daca nu pot

a se duce cu intregile lor familiY spre a se mantui acolo, sa trimta macar pe una din
filcele lor. Gel simpli fac ceea-ce facead cretiniT primitivI: vnd tot ce ail, pretul dobandit i persnele lor propriY le depun la dispositia luY Atanasiti, numaY sa le mantuiasca
sufletele. Anil se duc eY maY Intiti spre vizitare i incredintare ; calugaritele propagandiste intiinteza pe Atanasiti de asemenea vizite i In mandstire se iati msurile necesare,
pentru ca vizitatoriT s r6mana pe deplin multumitY cu manastirea.
Suplicantele acestea incheiad, cernd ajutor spre a/-si sc6te fetele din leghturile coruptiunel, precum i banil ce depuseser in mainile corupatoruld-impostor una 200 gal-

boa alta 50.

www.dacoromanica.ro

409

Tte acestea s'ab* adus la cunoscinta guvernuluI romAn; s'a cerut, ca sd se ia masurI
prin a(lministratiunile judetelor dunrene; a nu se permite in tara.' brbaff i feme propagatorI de monachismul lu Atanasiti i totdeodat sa mijlocsca la Patriarchia ecumenic, a ridica acest scandal de la c6stele Romniel si se propusese : 1.. ca pe Ata,
nasiti sa '1 trimc,'.t, la o mangstire de la Santul-Munte, unde dupg spusa luI s'ar fi calugrit; 2. femeile s se scta din mnstirea CiliculuI si care va voi sO se consacre vietir
monachicesa sa se aeze intr'o mnastire deosebit, in departare cel putin de 4 ore de
Cilic, iar care ri'ar voi a se deosebi de barbatl, s'a se trimt la lume, de unde at venit;
3. atat femeilor cal i barbatilor ce ar rmne la viata monachicsca, s li se puna superior superira, nisce pers6ne inzestrate Cu adevrata cuvia5ie, care sa puna pe calca
cea drpta pe acele nenorocite, jertfe ale imposture lul Atanasiti.
Guvernul romAn a luat in tt5 seriositatea acsta afacere. Pe de-o parte, a dat ordin
la t6te administratiile judetelor dunarene, a nu tolera pe emisariI luI Atanasiti, sA faca
propagande prin comune si pe care 1-ar prinde cu asemenea fapte, sa-I predea tara, in-

tarziere inaintea justitieI, ca pe nisce impostorI, iar pe de alta a comunicat in copie

adresa Episcopiel, Agentulul t6riI la Constantinopol, spre a atrage serisa luare aminte a
autorittilor bisericescl de acolo, a,supra scandalelor aratate, contra can6nelor si a bunelor
moravurI i totdeodatd a mijloci inapoierea ce se reclama, cum i a averilor depuse
acolo de catre persnele suplicante.
Patriachia s'a ocupat la inceput serios
de acst, afacere, a chemat pe Atanasiti
la Constantinopol, unde l'a retinut mai mult
timp.

In fine l'a liberat cu hotOrire de a

dcosebi femeile de brbaff, destinindu-le o

altt locuinta. Atanasiti s'a reinturnat de

la Constantinopole, cu drept recunoscut de
proprietar al mOnastireI, dupg legile Imperiulur turcesc, i ca inviolabil in acsta

calitate. El s'a wzat la locul sati de mal

'nainte in mijlocul femeilor.
Spre a arata, c sine cont de decisiunea PatriarchieI, de a deosebi calugaritele
de cOlugarI, a fcut pentru acetI din urm

o deosebita locuint, la o mica departare

de locuinta femeilor, r6maind ins, amandou. aceste locuinte sub administratia chinoviala a aceluial superior, Atanasiti. Nemultumirea Ins continua *i filtre ba,rbatI

intre rema COlugariI intre altele sunt

c Atanasiti fiind recunoscut de
proprietar al manstirel i avutulur el', procurat de da,n0I prin banI depu.,,1 in mainile
id i prin ostenelile lor, pte sa-I alunge
de acolo, ca,nd va voi, sati p6te a lsa prin

Fig. 62. Otet Atanastu.

Fondatorul ManttstireT Cllieul

clironomie orl a vinde acel loc cul va voi. O parte din calugArite 'nesuferind a maI fi
conduse pe calea moral de Atanasiti, s'a dus in Rusia spre a se aeza la mngstirile
acolo. ') COlugrif ati fost strOmutatI mal' in urma de la Cilicul mic, la o nota mAnastire
fondara in 1882, la Saonul.
Aa s'a urmat la mAnastirea Cilicul, sub ad ministratia lur Atanasiti, protejat de Turd.
') Metkisedek. Lipovenismul p. 469-478.
71890

52

www.dacoromanica.ro

410

El a murit la 1880 Noembrie 15, dupti cum se citesce pe piatra mormantala din stanga
intrarif in biseric.
AstzI mndstirea se afla trite curte mare de 9 pogne, inconjurata cu gard de
nuiele; in fata intrarif este biserica de lemn, larva care, clopotnita ; in drpta, o cldire
lunga,terminata Cu o mica capel, in fund alta cldire lunga, pentru locuintele calugarilelor ; la stringa In fund, grupurl de case, fie-care apartinnd uneY maid, care este si proprietara

easel. In fata bisericer alt grup.

In biserica, in stanga este epitaful, care se zice ea costa 3.000 de *galberif si ea a
fost druit de un general rus, apor tampla icnele aurite aduse din Rusia. Sunt apol
36 strane i scaunul staritel, tot de lemn.
Intrand in linda bisericer, avem in stanga locuinta stariter mndstirel.
Pretutindenr domnesce ordinea i maI ales o curatenie, ce pte servi de exemplu mnstird Cocosul.
Am intrat prin chiliile i uneia i celel-Palte manastief i sunt in masur a spune

de visu 5i fara nicr o exagerare, ca amandou pot servi de exemplu: Cocosul pentru
murdarie, Cilicul pentru curatenia sa.
Sala de mancare de la Cilic servesce de paraclis.
Biserica este invelit cu tinichea vopsita verde; cele-Palte cladirY cu tinichea ngra.
Guvernul luase initiativa a orindui in manastire o invelatre pentru limba roman,
insa putine r6de a dat in timp de doI aril, cat a functionat
Calugrilele sunt frte recalcitrante si nu voiesc a invta limba roman.
Oficiul divin i tta slujba bisericeasca se face in limba rus; preotul este rus; s'a

maY numit si un diacon roman, insd cu mare greutate p6te sta in manastire, care numrd
astzI vre-o suta calugrite.

Langa biserica cea mare se all o pe0era lung de cate-va sute de metri; aceast
pester a servit pentru morminte.
Acum calugritele nu se maY ingr6pa in pester, ci numaI capetele mrtelor se
pastrza inteo lada.
Intrarea in manstire se face pe un pod peste apa
La 2 km. mal jos, pe acelas pariti, se alb', mandstirea Cilicul filiala.
Acsta a fost clddit pentru calugdrY, care ad stat in ea pana in 1885, &and a fost
mutall la Saonul, iar aci sunt astazI tot calugarite.
Mandstirea Maid, este un singur corp de cldire, la capatul de rdsarit al careia se
afl paraclisul; restul servesee de locuinte calugritelor, care mal art i deosebit trel case
in curtea manastirer.
Si aci ca dincolo este ordine i curatenie. Posiliunea acesteI din urm este s61batec, inconjurat de padurl, din care nu se vede, de cat frte de apt-151)e.
Prin situatiunea el pe fundul vair Cilicul, manstirea, maY ales cea mare, este dese
orY supusa inundatiunilor provenite din apele dlurilor ce o inconj6ra.
De aceia din fondurile, de care manastirea dispune, din donatiunl si din stransura,

s'a proiectat a se cladi o alta mandstire, pe un platod situat langa si la intrarea in mnastirea cea mare.
Dup plan, constructiunea este mareala, dupa fondatiunI, earl' in anul acesta s'ati inceput (1.901), acst noua mndstire e destul de spati6sa i solida, flind construit in
piatr extrasa din nisce carien l din apropiere.
Se crede, e intrga cladire va costa, impreun cu chiliile, vre-o 200.000 lei% Biserica
va fi cu doug etage, unul in jumtate sub-sol si va servi de cavott al osemintelor calugaritelor i ca biseric de oficiat earna, etajul de sus va servi pentru a se oficia vara.
Inaltimea biserice d'asupra terenuluI va 11 de 52 metri, iar adancimea sub-soluluI
12 metri.

Manstirea are ca venit 150 hectare de pamnt, din care 15 hect. viI, in plus CA
are subventie de la Stat de 5.000 lel anual.
Mat are si trer morY pe apa

www.dacoromanica.ro

411

In comuna Telita stint 347 case, bordeie 4, prayaliT 3, morY 7, fesmanl 17. Repartitia
supratetiI i populatid comuniI, este aratata la plasa.
Budgetul are 4.850 lel la veniturf .1 4.641 leI la cheltuelY, dand un excedent de 1.045
leI, In cindi
Sunt in comuna 191 contribuabilr.
In Telita e o biserica fondata In 1803 de Romani; are hratnul Nbscerea Maicer Dom-

nuld; are tO hect. pamnt, un preot 0 un cantaret.

Scla exista una tot in satul Telita, innitata in 1879, are 10 hect. pamnt, un MO"tator si 23 elevI. In Pota este de asemenca o 5c615., Cu un Inv6tator i 37 elevI. Niel una
din co1I n'ati local proprii.l. Primaria cladita in 1.884, costa 9.000 lel.
17. Comuna urband Tufrea. Oraul Tulcea e construit langa ruinele vechiuluI castru
roman Aegysus, care se va descrie la parta istorica. Trecutul oraulnI, inainte i dupa
cucerirea otomana, se confunda cu acela al IntregiI provinciI, numita sub administratia
turceasca Paalicul de Tulcea, a card reedinta era in oraul Tulcea.

Nu sciti, de unde II trage numirea pe care o "Arta astazI. El a fost cucerit de

Turd in 1418, ()data cu Isaccea, de catre Sultanul Mahomed
In secolul XVIII-lea, Tulcea a jucat un rol important in resbedele dintre RuY 0 Turd.
In 1770, Turcil adusera pe la Salina mar multe vase de rsboiri, pe care apoI le pusera
sub adapostul zidurilor cetatiI.
RuiI, sub generaliI 'Weissman i Mecnop, tree Dunarea, pun mana pe oraul si garniaina Tulcd, apoI datl asalt cetatiY, ard vasele ce le gasesc in port, arunc tunurile cetatil in Dunare, apoI dupa ce fac un macel ingrozitor, incarcatI de prklI trec Dunarea la
Ismail, la 10 Decembrie.
In anul urmator, la 12 Martie, generalul Weissman trece de la Ismail la Tulcea, cu
720 grenadirI 0 30 artileritl, bate pe Samsongi-Aga i Arnaut-Pasa, ce aparati cetatea
Cu 500 osta1.

In acela timp Turcil sunt bombardatI 0 de pe apa. Weissman se int6rce biruitor

la Ismail cu prada de 29 tunurI 0 51 prisonierl. Opt lepuri turcescl ati fost arse, iar pe
trecut in Ismail,
alte 15, RuiI ail pus pe MoldovenI 0 pe GrecI, carI locuiati aci i
la 13 Martie.
La 3 Aprilie, Weissman trece din nor' Duuarea cu 1400 grenadirI, 40 artileritI, 200
muschetarI i dou6 tunuri si se indrpta spre Isaccea.

In luna Maui, Ruil trec'end Dunarea la Tulcea, sunt batuti de asta-data, goniff
dupa insula din fata oraulur; de aci RuiI impiedicati trecerea Turcilor din Dunare in
Marea-Ngra.

Weissman trecu din nor' fluviul la Tulcea, bate 8000 de Turd, arde casele i vasele
lor. in acsta lupta cad mortY 1000 Turd 0 se fac 100 prisonierY.
Generalul rus trece din noti Dunarea, supune lagarul turcesc din fata cetatiI, bate
t6ta puterea turcsca venita de la Vizirul din Isaccea.
Dupa dou6 zile de lupta, Weissman se intrce la Ismail.
El maI bate, putin maT in urma, un alt corp, care venia de la Babadag.

La 7 Octombrie, Weissman plca iaraI de la Ismail 0 se repede asupra Tulcd.

Invinge otirea turcsca, pune mana pe lagarul otoman, le ia tunurile, da asalt ia
cetatea Tulcd, apd puncInd mine, o salta cu totul in aer i distruge orasul, dup5, ce a
luat de aci maI tte munitiunile, tunurile, 11ile cu banI i pulbere i dupa ce a umplut
cu pam6nt bite anturile de prin prejur, tacute de Turd.
Dupa aceia repeOtndu-se spre Babadag, face minunI de bravura, batiind pe TurcI
in bite partile, in urma se int6rce la Tulcea i de acolo la Ismail, duc6nd cu d6nsul pe
toti cretinfi ce fugiatl de rohia Turcilor.

La 24 Aprilie 1773, Potenkin tredt Dunarea la Tulcea, distruge un corp de 6000

Turd', arde podurile, vasele, munitiunile ;;i ja multi prisonierI.

In 1789 Tulcea fu luat cu asalt de care amiralul rus Ribas.

La 9 lunie 1791, RuiI, sub comanda luf Repnin, batura crunt langa acest ora, pe Turd.

www.dacoromanica.ro

412

Vechiul oras Tulcea, cum i cetatea a, (9, de renumit in trecut a fost distrus cu totul de
Rut4, in rsboiul din 1828-29. Orawl actual s'a construit la rsdritul celd vechiii, In urma
acestd r6sboi, pe o vale ce cob6rd la Dundre prin ma multe terase In forma und amfi teatru.

Gratie positiunil" sale, noul oraa. Tulcea se desvoltd feIrte curand. Cldtorul francez C.

Allard, care l'a vizitat prin 1856, iat, ce zice despre Tulcea : Este cel maT mare ora, din
acst, regiune a Turcid; construit In amfiteatru pe vOrsantul N. al *fruid muntos Be-Tepe,
Tulcea este situat, intr'o positiune incantiit6re, In fundul und golf format:de fluvi. Portul
sti este fiirte frequentat tt;i face un mare comer. Populatiunea sa esteZuna diecele mar

www.dacoromanica.ro

413

amestecate din orient. TurciI constituie3c colonia administrativa si militar" ; BulgariI Impreuna cu Moscovitir i RusniaciI formza grosul populatiuner; se Intalnesc aci si multi
Romnr :;;i Moldovent 0 suta de familir germane locuiesc In imprejurimile orasulur; acestia
sunt fugan l din coloniile germane, pe care Rusil le-ati stabilit in Sudul Basarabiei si ca.rora guvernul le cerea imposite si soldatr. Colonia comerciala o formza Ovreir polonezl,
Grecir si Armenir; ea e destul de insemnat, In Tulcea.
Dupa, 8 anl un alt calator, eruditul geolog K. F. Peters, In de-atatea orr citata importantisima sa lucrare, zice despre Tulcca :
..

_CAROL,'

-.!
Fig. 65.

Monumen tul reanextirit2Dobrogier.

Orasul are 2800-3000case, Si In afar& de garnis6na, functionarr, consulate si functionarir Comisiunir Dunarene, are o populatie de 30.000 locuitorr, care In ordine &seendenta se Imparte In urmat6rele nationalitatr: Cel maI multi" $i mal bogar sunt consideratI
Grecir, apor Bulgarir. Dupa el" vin Rusir (fara deosebire de confesiune), Romanir din Moldova, Ovreir, ArmeniI, Turcir si In sfarsit Tatarit
Dupa informatiile guvernatorulur, dupa spusele lur Weickum, domiciliat de mar
multi anI In Tulcea, populatia este cea de sus. Dui:A Viscovicr cifra este de 22.000 suflete.

www.dacoromanica.ro

414,

In ajunul rOsboiuluI ultim, AlLPaa, Comandantul trupelor turcescY din Dobrogia,

pyse a seaforLifica Tulcea cu mal multe uvragir de pamnt; unele din ele exist i astazI.
Dit pa clip rom vedea la partea istorica, aceste fortificatif n'ari ajutat intru nimio la ocupare orasulul de Rusl.
Dupa luarea in stapanire a provincieI de catre Statul Roman, sosesce in Tulcea cu
vaporul Arpad, In ziva de 15 Octombrie 1879, A. S. Regalii Carol 1, insotit de regretatul
M. Kogalniceanu, Ministru de Interne, de doctorul Davila, de Colonel Leca, Ministru de
Rsboiri si de P. S. Iosif, Episcopul DunariI-de-jos.
Callcand pe pam6ntul dobrogean, A. S. Repa14, Ojee : Multumesc pentru frumsa intampinare ce'rnI facetr; void iubi Dobrogia, precum iubesc Romania, din care astazY face

parte; tte silintele mele vor fi indreptate, spre a da acesteI provincil desvoltarea rea
mai intinsa i fericita, la care are drept prin importanta i positiunpa sa.
MiercurY 17 Octombrie 1879, A. S. Regala pune piatra fundamental a a monumentuld
reanexarir, pe stanc,a de lnga Dunare, numita de atund Hora-Tepe, Ala. Colnicul horeI.
Monumentul a fost executat de sculptorul roman Gh. Vasilescu i costa impreuna Cu
instalatia 64.000 leI. El a fost naugtirat in ziva de 14 Septembrie 1900, sub intelpta administratiune si prin staruinta reposatuluI prefect al judetuluI, I6n Nenitescu.

11

Fig. 65.

Portul Tuleea.

Cifra populatiunir orasulul Tulcea era in 1879, de 17.948 suffete, impartita ast-fel:
6.744 Bulgarl, 5.304 RomanI, 1.876 RusI,1.736 LipovenI, 324 GrecI, 160 Armeril, 304 IsraelitY,

224 'Mari', 300 TurcI si 976 diferite nationalitatr.

Hotarul amnuntit al orasulur este: Plecand de la Ceatal, se indrpt catre S., trece
pe la p6lele dluluI Tulcea, urca apor pe valea Tauan-Iol, pana la oseaua Tulcea-Babadag ;
de aci pornesce catre S.E., taie *oseaua, o ja pe la p6lele dluluI Redi, apoI catre S., pe la
p6lele dluluI Uzum-Bair, de unde se indrpta spre E., taie valea Tulcea, trece pe la
plele dlurilor Imalac, Ciatal-Tepe, taie valea Sarighiol, se indrpta catre N.; trece prin
movila Iacob-Mog, urmza pe Valea-Mare, taie 1)seaua vicinal, Tulcea-Mahmudia, trece
pe langs, satul MalcocI, taie bratul Tulcea la mila 46 0 dupa 6re-care distanta, o ja catre
V., prin lacul Rosu, apoI catre S.V. la bratul Tulcea, mila 56 0 apoI urmza in sus cursul
bratuluI, pana la Ceatal. Forma sa este aceia a unuI dreptunghiti neregulat, lung de 80 km.
Se mrginesce la N. cu Satul-No, la V. cu comuna C41a, la S. cu comunele EnichioI
Catalor, la E. cu Malcoct

www.dacoromanica.ro

415

Orasul se imparte in doua colorI: galben la apus, rosu la rasara.

LocuitoriI cunosc mal' bine vechia sub-impartire pe mahalale, ast-fel: mahalaua tataresca la V.; turcsca la E.; bulgarsca, lipovensca, germana i ovreiasc. Romanif
Grecif sunt raspanditI peste tot orasul.
Administratia e in sarcina unuf primar i a 9 consilierI. Orasul numard 5.500 case
si 80 strade.
Intre stradele maI principale sunt: Carol I, Elisabeta, PortuluI, Babadag, Isaccea,
Mahmudia i Stefan ce! Mare. Are treI barierT spre orasele: Isaccea, Mahmudia i Babadag,.

Privit de la Durare, ora.sul are aspectul unuI amflteatru in evantaliti, ale citruI strade
radiaza catre un punct central, portul, i taiate transversal, dar inteun mod neregulat,
de altele mid si stramte.
De o parte si de alta a extremitatilor sale, semicercul se sprijina la Dunare pe doua
movile de piatra: colnicul Horir la rasara si dlul TulciI, la apus.
Intinderea orasuluI este proa mare pentru numarul locuitorilor sl, iar casele sunt
inconjurate de gradira intinse, cu pomT roditorI, vie si legume.
41.

ir ir

t;

ud.:J.4r

,0

Mo.

114

1111

Fig. 66. Biberica

colele bulgare dan Tuleea.

Centrul, care este partea despre port a orasuluI, este bine intretinut. iluminat si pavat ;
aci este concentrata t6t activitatea i viata sub t6te raporturile a orasulta.
Din causa prea marel intinderI, edilitatea publica si serviciul municipal este gra de
iluminate; noroiul i praful domnesc preindeplinit. Multe din strade sunt nepavate

tutindenr prin mahalalele marginase si daca orasul n'ar II in pana catre Durare, ajuand
ast-fel scurgerea apelor, acestea ar deveni nisce focare de miasme, prin stagnatiunea lor.
Plantatia i gradinele ajut frte mult la salubritate i datr mahalalelor orasulur un
aspect pitoresc.
Partea de jos este supusa inundatiunilor apelor Dunaril, carT cste-o data se revarsa

p'na la 2 km. departe de matcA.

Tta acsta parte a orasuluI e formata din 16ss, care patrunde in forma de golf pe
valea strader BabadaguluI, pana la Biserica Sf. Niculaie, care in 1864 era la bariera de S.
a orasulut
Desvoltarea sa, ora.sul a luat-o in timpif din urma, cacr dula un plan din 1864, giamia
se afla la bariera despre Mahmudia, iar catre apus cladirea ComisiuniI Dunrene era cu
mult in afara orasulul.
Sub administratiunea noastra, Tulcea 'i-a schimbat aspectul oriental de ala dat,
numer6se constructiunr publice i particulare, infrumuselza orasul. Palatul administrativ

www.dacoromanica.ro

416

e o cladire marta, in fata careia s'a ridicat statuia gloriosulur stpanitor al Dobrogier,
Mirrea cel batran, langa parcul municipal, locul de distractie al orasenilor.
Apor scoalele de baieff si fete, spitalul comunal si militar, bisericele i constructiunr
ale particularilor, se intrec prin eleganta i curatenia lor. Ora.sul are acum 5.500 case, 35
bordeie, 10 hanurr, 71 pravalir, 54 morr si 165 fantanr.
Cazarmile ocup marginele orasulur, pe dlurile inconjuratre. Sunt destul de incapatre si higienice.
Piala satisface telte trebuintele locuitorilor, carr duc o viga iefcina, gratie imbelsugarir a tot felul de alimente. E de mare necesitate a se construi o hala.
In oras este resedinta autoritatilor administrative si judiciare ale judetulur Tulcea,
a RegimentuluI No. 33; scaunul episcopatuluI grecesc, sediul protoiereulul judetulur. Primaria orasulur a fost construita in 1897 si a costat 32.000 ler. Consulatele existente in
Tulcea sunt: Rusesc, Grec, Austro-Ungar si Turc.
$colI sunt: un gimnasia romanesc infiintat in 1889; un gimnasia bulgaresc intretinut
de comunitatea bulgara; sapte scolr primare, de baetr (No. 1 a fost fondata in 1872; No. 2
in 1876), 5 scolr primare de fete (No. 1, fondata in 1877), o scoala mixta; doua scolr bulcrare, una rusa, una greaca, patru ovreiescl si una turcsca.
Sc6la primara a fost cladita in 1889 si a costat 80.000 let
In oras sunt mar multe
bisericI ale diferitelor nationalitatI : Biserica catedala
cu hramul Sf. Niculaie, zidita

In 1846-47 de familia romansca Gasa, are ca

hale, biserica elen cu hramul Buna-Vestire i cea ruseasca cu acela. hram ; apor
biserica romneasca Acoperamntul Maicil Domnulur,
biserica ruseasca cu hramul
Schimbarea la fatal, biserica

bulgareasca cu hramul Sr.

Fig. b.

Biserica olicoperdmntul MaleiT Domnululn din Tulyea.

Gheorghe.
Mar sunt : o giamie fondata in 1847, trel sinagoge, o
biserica a lipovenilor popovr,

una a lipovenilor bespopovetr, una catolica, una luterana, o casa de rugaciune a llamoliacilor, una a anabaptistilor, un schit lipovenesc de calugarite si o biserica armeand.
Budgetul orasulur este de 526.054 ler la veniturY si 479.955 leI la c.heltuielr; dnd un
excedent de 46.099 leI.
Marca orasulur este aceiasI cu a judetulur, dor delfinr.

B. Judetul Constanta ocupa o suprafata de 7150 km, patratr.

Judetul e coprins intre 24,58' i 26,36' longit. orientala (dupa Paris) si intre 43,44'
si 44,58 latitudine boreal,.
Se marginesce la N. Cu judetul Tulcea, la V. cu judetele Braila i lalomita, de care
se desparte prin Dunare; la Sud cu Bulgaria, de care se desparte prin frontiera conventionala si la E. cu Marea Ngra, de la frontiera pana la gura Piriteasca.
Marca judetulul este o corabie. Se imparte in cincl
Constanta, M'edgidia, Mangalia, Harsova i Silistra-noug.

(Cate data s'a impartit in 6 plasI, pe lana cele de sus, mar era plasa Traian cu
resedinta la Enisemlia i coprindea o parte din comune de la plasile Mangalia si Silistra-noua).
a. Plasa Harfava

ocupa USO',

regiunea de N.V. a j udetuld Constanta, in basinul

www.dacoromanica.ro

417

riuluT Saraiul, de a lungul DunAril de la Movila Cazacilor, pAn la satul Boazgic. Se mAr-

ginesce la N. cu plasa MAcin; la rsArit cu plasa Babadag; la miaza-zi cu plsile Constanta i Medgidia; la V. cu DunArea.
Limita despre Sud a acesteT pl4T este: din hotarul judetuluT, la movila cotatA 170

la V. de satul Kirislic, o linie apr6pe drpt catre apus pana la dlul Zavol-Bair, pe
drumul de la BAltAgeseT la Capugi, lAngA punctul Erkesek de sud ; de a,ci catre Sud-Vesi
pe culmea, dluluT Zavol-Bair, pAnii la punctul cotat 89 de pe linia telegrafleA, apoi tAind
valea BoazgiculuT, pAn, in dlul Panar-Bair i in fine cdtre V. pe culmea acestuT d!, pana
la DunAre, intre ostr6vele de la vale si Boazgik.
Suprafata plAiT este de 134786 Hect., repartizate ast-fel :
NEPRODUCTIV

COMUNI

Vatra

PRODUCTIV HECT.

Ptiduri

DrumurI,

ape, stuf

Izlaz

Call'a

97

Ciobanu

48
55
34

DetienI
.

Ghizdtiresci
Harova
Ostrov

Sarain .

Topal
Topolog .
UrumbeI .
Total .

482
241
275

827
2081
591

81

171

382

205
50
354
160

41

153

272
42
79
149
50
28
78

209
468
744
205
142
391

101
1107
702
322
654
420
241
102

982

3571

7740

--

1400
439

Hect.

Statului

locuitorilor

sletnci

Suprafatit

Al

Al

Hect.

538
1840
1210

9476
2605
5649
3507
3360
2056
5952
9056
21104
8841
3382
3677

1782
4685
4517
5261
3740
3274
3314
1315
3057
1763
2247
2486

14064
10039
11108
0640
7445
7153
10469
11240
25708
11016
7880
8034

6367

78605

37471

134786

---

Plasa HArsova are o populatie de 26748 suflete, carT repartizate pe comune si sate, sunt :

COMUNE
SI
SATE

'E

-os

g
cc

Calla
Curudgea '
Haidar
Rahman
RamazanchioI

478
579

Total .

Cioban
Cadi-CEI,la .

. .
'iota!1

.
.

DiiienI
GArlicill

GhizditrescI .....
TichilescI

Total .

Carta! .
Capugi

>,-.

'F.'.

i- -- -- '-

iii

i2.

T,

g.

Total .

Total .

._

ttc-44

33

.. 71

74*

g
478
579

331
669
208
356
571
1481

192

2454

135
1616
1716

1313
----- - - 843
- - - --2422-- -1---36
-------398 - 1 - - - - - - 843 - 1640 177 216 14
224 - 291-- 13 32 16 - 44
465 - -33---114 14 - - - - - - -1

48

51

61

1013

1478

115

1027 - - -

45

14

51

1618
1822
1373
865
383
1248
3088
1026
593
1610
153
1116
346
816

- 15 - - - - 265
--------------2261 ----------- 15 - ----2431
74 -

1019
476 - -- -- - -- 144 - - - - - - ---I 8

Transport .

wTii,

FL,

638

Balgiu

Sarai
Carapelit
Dulgherul

i5

'74
E:

=
,..
,,, ,,,

376

Fhlrf,4ova

Ostrov . . . .
Aistlx-Ahmet

ca
,,,,

-------------------2
--1481------------------137
- -- -- - -114
- ---------------- 666

e,

- -- - - - 208 - - - - 331

Mahomelcea ......

r.

,.

-_ ,

14371 184 3J4 15

753

661 - 35 - 28 33 Ti 843 49 120

1027
620

17417

71890

53

www.dacoromanica.ro

418

COMUNE

SATE

Erkesek
Muslu-Bel .
Siria
Muslu
Pantelimon
SatiskioI

gi,

4'

.a

rb

cla

14371 184

8041

15

315
489
67

Total .

Topal
Boazgic

Total .

Topoloq
Doerani
.

.....
Total .

Urumbei .

Total pe plas .

'Total

799
702
388
4259
1494
844
2338
1087
480
1567
543
826
1369

'

:5.

rs

,,,,

t.,

E-,

E-,

(/)

753

661

3.

..

35

'"

ti

4.

W
t.-

C.7

...
ed
C

.9...

>..

a o

.f..

28 33 21 843 49 120
4

99
106

TerzikioT

Rigras

'y.

1
a

T ransportat
.

358
277

53
107

2
2

11
2
13

259
4

4
90

90
37

37

89i

8 20 8 23

14

63
------63 --------

22409 192 317 18 1143 1466

8 20 8 23

--

8 55

8 58 37 21 843' 53 120

a'e
.-,

o -03
..,

-s-

o
17417
319
489
524
387
807
755
495
5423
1577
846
2423
1240
480
1720
586
826
1412
26748

Densitatea populatie este de 20 locuitor pe un kilometru patrat.

Resedinta sub-prefecturi este in orasul Harsova; acsta plasa se compune din o
comuna urbana (Harsova) si 11 comuna rurale.
1.. Comuna Calla. Este asezat in basinul superior al riulu Saraiu, la 15 km. spre N.E.

de Harsova si la 40 km. spre N.V. de Constanta. Coprinde urmatrele alune: Calfa, pe

riul Saraiii si In drpta sosele Harsova-Ciucurova, a tbst multa vreme locuit de Tatarir
venitT din Bugeak; mal' jos, pe cursul riulu, satul Ramazan-Chioti, (Ramazan = post,
KioT = sat), la 3 km. spre S.V., a fost odini6r f6rte populat de TatarI i distrus de ma.vlirile Cerchezilor, acum a Inceput a se reinfiinta; apo ma jos la 2'12 km. pe cursul
aceluia r, satul Rahman (cal), de asemenea ttaresc, pe la 1850, az are un aspect mizerabil ; la 6'12 km. ma jos de Calfa, este satul lIaidar (nume proprit1), innintat de Mari,
in urma re'sboiulta din Crimeia, acum este putin populat; pe pariul Mahometcea, afluent al
Saraiuld, alte dou6 sate : Mahonietcea, la 12 km. spre S. de Calfa, a fost un sat tataresc
In 1850 si distrus in ri.'sboiul din 1855, acum a inceput s renasch si In fine Curudgea la
origina van' Mahometcea, pe malul stang al pariulu, a fost inflintat de Madi Bugecen,
in urma relsboiulu din Crimeia, numele s Insmn sec, adica rara aph, de la riusorul
care adese orT sca. De acst comuna tina ,si satul distrus, numit Osen-Bel, pe vale, la
rsarit de Ramazan-Kior, astz se numesce Silistea; satul nu s'a mal' reinflintat de la 1855.
Comuna se invecinesce la N. cu Topolog i UrumbeT; la E. cu CasImcea (jud. Tulcea);
la S. cu comuna Saraill si la V. cu comunele Daien i Grarliciii.
Positiunea el' este f6rte plcut, terenul fertil, satele neregulate. Sunt In comuna. 636
case, din care 26 bordeie. Repartitia suprafeti i populatie, este aratatit la plasa.
Budgetul comuni consta din 10.311 leY veniturT si 4.877 le cheltuielY, ceea ce da un
excedent de 5.434 le. Sunt 479 contribuabil in comuna.
Are tre scol, cate una In catunele Calfa (local cu chirie), Curudgea, cladita In 1899
si Rahman, cldita In 1885, fie-care are 10 hectare teren, dat de sta,t, cate un inv6tator
totalul elevilor a fost 115 elev. Localul primarie a fost dada in 1893.
Biserica este una in Calfa, cu hramul Adormirea Maici Domnulu, cladit In 1890,

are 10 hectare teren, un preot si un cantiret; In Mahometcea si Rahman se afla si cate

o giamie, cu cate un hoge.
Comuna este asezat pe soseaua Harsova-Ciucurova si pe valea Saraiulut Ma sunt
alte drumurr ordinare spre: Topolog, Hagi-Omer, Ciaus-Kio, Casamcea, Dulgheru, Carapclit, Garliciu, Daen i Fagaras.

www.dacoromanica.ro

419

Comuna Ciobanu numita si Grpa Ciobanulut, ocupa basinul inferior al riulur Saraiu,

pe drpta garlif 13aroiii, intre lacurile Ciobanul si Hasarlik-Ghiol. E asezata pe soseaua

Harsova-Ciobanul, la 8 km. -spre N.E. de Harsova si la 96 km. spre N.V. de Constanta.
Se compune din dou sate: Ciobanul, vechia sat rorramesc, pe frmul de sud al laculul
Cu acelas nume 0 Cadi-Cdfla (Cala Cadiului), pe ambele malurr ale van' cu acelas nume,
la rasarit de Harsova, intre soselele Harsova-Ciucurova si Harsova-Constanta.
Acest din urna sat nu s'a format, de cat sub stapanirea romansca, mal inainte nu
era locuit.

Se marginesce la N. cu jud. Braila, de care se desparte prin Durare ; la E. cu comunele Grarliciu si Saraiu, de care se desparte prin Baroiu, lacurile Cioroiu si Hazarlik,
oselele Ostrov-Harsova si Harsova-Saraiu, prin drumul comunal de la Eschi-Saral la
Muslu si prin dlul Cadi-Casla ; la S. cu comunele Siriu si Ghizdarescl, de care se desparte
prin dlul Cadi-Casla, dlul la Tre Movile si valea Caimacli-Dere ; la V. si S.V. cu Mrsoya, de care se desparte prin valea Bentulul, dlurile Caraula si Ciobanul:
Conturul hotaruluI e lung de M kilometri. In comuna sunt 371 case, din care 46 bordeic.
Repartitia suprafeliI si populatig, este aratata la plasa.
Budgetul omunir este de 3.222 leI la veniturf si 2.816 leI la cheltuelr; excedent este
de 406 leI; sunt 258 contribuabilf.
Sad este una in Ciobanul, cladita. In 1881, are un invOtator, 10 hectare teren si 74 elevl.
Localul primarieT a fost construit In 1882

Biserica, una, cu hramul St Ion, zidita in 1886 si intretinuta de locuitorr, are 10

hect. teren, un preot si 3 6men1 de serviciti.
Comuna este asezat intre dou6 sosele judetiene, care o pun In legatura cu Harsova,
Saraiti si Satischia Mal sunt si diferite drumurI comunale, care t6te dart In aceste dou6 sosele.
Comuna Ddieni. Este asezata pe garla Baroiti, apr6pe de varsarea In Dunare, ocupa

ambele vaI Toparscea si Panga, intre care e situata, la 26 km. spre N. de Harsova si la
102 km. spre N.V. de Constanta.
Comuna nu coprinde de cat satul Mica, care la 1850 era populat numaI de Romani'
venitI de peste Durare.
Se marginesce la N. cu Ostrovul, de care se desparte prin garla Baroiu, valea Mosulu si dlul Cairac; la E. cu UrumbeY, de care se desparte prin valea Cairac, valea Mezetulta si dlul Stanchel; la S. cu Garlicitl, de care se desparte prin valea BertescI; la V.
Cu Dunarea.

Lungimea perimetrulul hotarulul este de 40 km. Sunt in comuna 459 case, din care
64 bordeie.

Repartitia suprafetif si populatier, este aratata la plasa.

Budgetul comuneI este de 11.911 lei la venituri si 5.306 la cheltuelI ; excedent este de
6.605 leI ; sunt 335 contribuabilI.

Comuna are o sc6la mixta, cladita In 1830; are iota invtatorI si 97 elevI. A fost
cladita de locuitorr. Are 10 hect, teren de cultura. Primaria clh'dita In 1902.
Biserica este una, cu hramul Sf. Paraschiva, are un preot, 2 cantaretI kii 10 hect.
teren. A fost construita de locuitorT, in 1873.
Afar& de drumul Harsova-Macin, maI sunt drumurr comunale spre : Aigar-Ahmet,
Fagaras, Calfa, Ramazanchig, Rahman, Haidar, Carapelit si Balgiu.
Comuna Gdrliciu este asezata pe garla I3droiu, ocup taa valea Pietrisulu. E departe la 21 km. spre N.E. de Har.sova si la 96 km. spre N.V. de Constanta, pe drumul
Harsova-Macin.

Comuna se compune dintr'un singur sat, care In 1850 era ron-anesc ; ea se invecinesce la N. cu Merit; de care se desparte prin valea BertescI; la E. si S. cu Eni-Saraiu,
despartit prin dlurile Erkesek, CilibiuluI, Viilor si privalul Baroiul ; la V. cu comuna
Ciobanul si cu Dui-area, care o desparte de jud. Braila.
Forma hotaruld este aceia a unuf trapez alungit, lungimea luI este de 43 km. Satul
are 341 case, din care 27 bordeie. Repartitia suprafetiI si populatig, este aratata la plastl.

www.dacoromanica.ro

420

Budgetul comunir este de 3.811 ler la veniturr si 3.314 ler la cheltuelr, excedentul flind
de 497 ler.
Sunt 253 contribuabilY.

Comuna are o scla mixta cladith in 1880, are un invtator si 79 elevr. Primaria
cladita in 1882.

Biserica are una cu hramul Sr. Niculaie, zidita si intretinuta de comuna, cu 10 hect.
teren date de Stat, are un preot si 3 cOntaretl. Biscrica a fost claditit in 1865.
Pe MAO drumul mare Hdrsova-Alacin, mar sunt i drumurl comunale spre: AigarAhmet, Fagarasu-Noti, Calfa, Ramazanchior, Rahman, Haidar, Carapelit, Balgiu i Eni-Saraiu.

Comuna Gbizclarescf. Asezata pe Duniire la 9 km. spre S.E. de Hdrsova; acsta

comund se compune din satele : Ghizdaresd, care pe la 1850 era locuit de Rusr
la 6 km. spre S.E. de precedentul, pe riul cu acelas nume, a fost locuit de o colonie de
Germanr, in 1850.

Se marginesce la N. cu HArsova, de care se desparte prin valea Caimacli-dere si cu

comuna Ciobanul ; la S. cu Siriu, de care se desparte prin dlurile Muslu si Erkesek; la
S. cu Topalu, de care se desparte prin dlul Olacu s,i valea Cekirgea ; la V. cu Dunarea,
care o desparte de jud. lalomila.
Forma hotarulur comunir este aceia a unur patrulater neregulat lung de 28 km. Ambole sate ail 338 case, din care 20 bordeie. Repartitia suprafetir i populatier, este aratata
la plash'.
Budgetul comunir este de 4.423 ler la veniturr, 2.381 ler la cheltuelY, excedentul thud
de 2.042 ler.

Sunt in comuna 238 contribuabilr. Primaria n'are local propriO.

Are dou scoir, una in Ghizdarescr, cladita, in 1882, are un inv6tator si 43 elevr.

in Tikilescr, scla are local cu chirie.

Biserica este una in Tikilescr, cu hramul SE Gheorghe, zidita in 1895 si intretinuta
de locuitorl, cu 10 hect. teren de la Stat, un preot si 5 6menr de servicitl.
In Ghizdarescr se afla, o biserica lipovensca.
Satul Ghizdarescr este asezat pe drumul Hdrsova-Cernavoda. In comuna duc i drumurile vicinale de la Tikilescr i Gbizdarescr spre Cadi-C41a, Muslu-bel, Siriu, Capugi,
Erkesek i Topalu.
Pe la nordul comunir trece soseaua Harsova-Constanta, cu care e in legatura printeo
sosea comunala.
Comuna urbana Harsova. Acesta cetate vechie, asezata in punctul uncle Dunarea

ii unifica bratele, pentru a se ramifica din flora, ocupa o posiliune s'rategica insemnata,
de aceia sub dominatiunea turcsca a fost teatrul mar multor lupte sangeroise intre TurcY,
Romanr si Rust
Modul ocuparir el' de Turd este aratat in partea istorica. In timpul re'sblelor lur
Mihar-Vitzul, Albert Kiraly, dupa ce bate pe Turd in dou6 btlir, pe uscat si pe Dunarea inghetata, desface un corp de soldatr eel' forma garnis6na, arde si prada orasul, ja
cu asalt cetatea, in ziva de Sf. Vasile 1594, si apor se intrce triumfator in tara. Pracjile
fura a.sa de marl, ea Romanir abia putura sa le duca cu
In 1595, Mihar trimete un detasament din armata sa, sub comanda Spatarulur PredaBuzescu si a Comisulur Radu Calomfirescu, asupra Harsover.
Turcir din acest oras, aflOnd despre sosirea Romanilor, le esira in inampinare, dar
Romnir if bat, '1 trec Dunarea, facdndu-le mult r, in g6na ce le dete 'Ana la Hrsova,
pe care o luara i arsera.
Cu acsta ocasie Kiraly, prada, t6te orascle turcestr Oa, la Ismail si Varna.
In 1659, Rakotzi, printul Transilvanier, facnd alianta, prin juramnt, cu Mihnea
al III-lea in contra Turcilor, incepu a preda i jefui orasele turcestr dupa marginea Dunarir; trecnd fluviul in Dobrogia i ajunend la Hrsova, Rakotzi fu incoltit asa de bine
de Turd, ca abia scapa din mainele lor.
Pana in 1771, istoria nu mar vorbesce nimic despre HArsova.

www.dacoromanica.ro

421

In acest an, colonelul rus Dumasev, pus sa paziascii, gura riuluT Ialomita, se repede
la Harsova i pune mama pe fortificatiile turcestI si pc 8 tunuil; apoT ataca pc Turd la
haioneta. O bombd rusesca cade in cetate peste un deposit de praf, zidurile sar in aer,
impreun, cu comandantul turcesc.
fluiT profitand de momentul favorabil, se reped asupra Turcilor zapaciff, 'I ucid Ara*
mil si pun mana pc intarirI; eT gsesc in cetate 70 tunurl i 2000 prisonieri.

Opreso pe serna lor tunurile us6re din tabard, iar pe cele din cetate fiind prea
grelo, le cufund in Dunre, apol art.' magasiile i bagajele turcestf.
In 1773, Iunie 21, liomantzov trecnd Dunrea, este Inlampinat de o armata de 10.000
menT, sub comanda luI Osman-Pasa. Dup, o lupta crancena, Rush' r6man biruitorl, coprind Harsova i dupa ce intaresc pe Potenkin ad, pun mana pe tabara turcsca si se
tac stpanI pe 30 de tunurI.
In 1809, MOT pun man, pe castelul, ce se ridie i astzI in ruine in punctul, uncle
inaltimile HarsoveT intalnesc tOrmul DundriT. Fortificar orasul, prin uvragiT de campanic,
stabilira un cap de pod si apoT retrecur, Dunrea, catre starsitul aceluias1 an.
La starsitul lui Multi 1810, un corp de 60.000 RusI, sub comanda generaluluT Kamensliy, trecelDunarea la Ilarsova, servindu-se de capul de pod, deja facut.
Acest manevr, destipla
atentiunea Turcilor, earl' ridicar aci in 1822, uvrage regulate.

In 1828, generalul Mada-

cu 4 bataline i doa:
escadr6ne, 1u destinat a lua

-ad

Lof,

Harsova.
Orasul fu investit de

call '1 bombardara, far& mult

efect, cu cate-va bateriT slabe,
stabilite la mare dista.nt, de

"

1-47)--04

cetate.

Cu tte ca uvragele sale

nu fura distruse si ca cetatea

abunda in munitif i proviziunI, ea ceru a capitula de

indat, ce at* de predarea

Braila Tot asa fu si cu Tulcea

_Fig. 68.

Hb.r.,ova. (Dupi K. F. Peters).

si Constanta.
La 5 Iulie, tte cetat,ile la vale de Silistra, pang la valul lui Traian, erati in mainile Rusilor.

Caderea acester cetatI fu atribuita, orT cat de tarT ar fi fost uvragele sa positiunile
Ilusilor, causer urmatre: Nita neput6nd trimete multe trupe in ele, pzirea Ion trebui
a fi incredintatii populatiuniI, care fiind slaba la numen, se emotiona usor de scirile ce
veniati i perendu-sT moralul se preda.
Din nenorocire, dupa luarea cettii de Rusl, in acest oras isbucnesce ciuma.
Cu t6te acestea, el tot servi ca punct de trecere peste Dunre si de comunicarea
armatei cu Imperiul, in care scop statul-major ordona constructiunea peste fluviu a unuI
pod, la inceputul luI Maid 1829. In 1850 orasul era populat de Turd, numaI mahalaua
Varo s era locuita de RomanI Transilvanenr.
In 1854, RusiT rusesc a trece Dunarea prin acest punct.
In vara anuld 1877, Harsoya, Tulcea, Isaccea, etc. sunt ocupate succesiv de RusI, fara
vre-o opunere din partea Turcilor, care se retragea de bund-voie spre Sud, inapoia Valulul.

In jos de lIarsova este punctul numit Vadul Off, de,spre care vom vorbi la partea
istorica. Se numia ast-fel, pentru ca pe aci treceart oile, care veniati pentru psunat din
Transilvania in Dobrogia.

www.dacoromanica.ro

422

Astazr orasul este lipsit de intarirY, ruinele zidurilor inconjuratelre si a cetatilor marginase se mar vgd Inca. Orasul a perdut caracterul oriental si tinde din zi in zi a deveni
mar romnesc. Stradle sunt largr, binisor intretinute i iluminate. Pe malul Dunarir
exista o grading, publica destul de bine aranjata.
Constructiunile a inceput a se ridica din nog pe ruinele fostelor bordeie turcestr.
Totul reinviaza In acest oras.
Este asezat pe o Inaltime ce domina Dunrea, si se atla la 80 km. departe de Constanta.
Se marginesce la N. si V. cu Dunarea ; la S. cu comuna Ghizdarescr, de care se des-

parte prin valea Caimacli-dere ; iar la E. Cu comuna Ciobanu, despartita prin dlurile
Ciobanul, Caraula i Bentul.
Repartitia suprafetir I populatier este aratata la plasa.
Sunt in oras 1.073 case, din care 86 bordeie.
Budgetul se compuue din 90.294 leI la veniturr si 56.786 ler la cheltuielY, ramilnnd
un excedent de 33.462 lei. Sunt In oras 561 contribuabilr.
Orasul are: o scag, primara de MO' si alta de fete, ail un institutor si dou6 institutre ;
sunt frequentate in mediti de 246 elevr. Mar sunt i dot scolr turcescr.

Biserica cu hramul SI. Niculaie, a fost cladita de locuitorI in 1857, are un preot
3 dmenr de servicitl. Mar sunt i doug giamir, deservite de doi hogi.
Harsova este In legatura prin sosele vicinale cu Ciucurova, Constanta i Medgidia,
cum i prin osea cu satul Ciobanul.
Comuna Ostrovul pe care o vom numi Ostrovul de jos, spre deosebire de comuna
urbana Ostrovul de sus, nu departe de frontiera. Acsta comuna ocupg, tot basinul riuluI

Rosti, este asezata pe garla Venga, la 35 km. spre N.E. de Harsova. Se compune din
dou6 sate: Ostrovul la varsarea riulur Rosti, este sat vechig romanesc i Aigeir-Ahmet (nume
proprig de perain), odini6ra tatrasc, asezat pe riul Rosti, la 6'/2 km. spre E. de Ostrov.
Intre ele se afla ruinele satulur tataresc de alta data numit Tapintrun (nas de pialra).
AO mar existat In 1.850 pe teritoriul comunir Ostrov de azr, alte doug sate tatarescr: Ara/ctar i e,smiler, care ari fost cu desavarsire distruse in resboiul din 1855 si nu s'ag mar

ridicat, niel urmele lor nu se mal cunosc.

Se marginesce la N. cu comuna Picineaga; la E. cu Coium-Punar; la S. eu comunele Urumber i Daienr; iar la V. cu Dunrea.
Repartitia suprafetir i populatier, este aratata la plasa.
Sunt in 'comuna 386 case, din care 76 bordeie.
Bugetul este: 13.107 leY veniturr, 4.101 ler cheltuiell, excedentul fiind de 9.006 ler ; sunt
297 contribuabilr in comuna. Primaria cladita la 1880. colI sunt doue", cate una in fie-care
sat, a g cate un inv6tator si 116 elevr. Cea din Ostrov. cladita In 1884. In Aigar-Ahmet
are localul Cu chirie.
Bisericr sunt douti: una in Ostrov Cu hramul Adormirea Maicer Domnulur, cladita
in 1896 si alta in Aigar-Ahmet, cu hramul Sf. Ghorghe, cladita In 1887; fie-care ag cate

un preot si un cantret.
Comuna de resedinta e asezata pe drumul Harsova-Macin, mar sunt i drumuri
comunale care lega cele doug sate ale comunir cu Picineaga, Ai-Orman, Coium-Punar,
Urumber, Fag raul-Noi i Daienl.
Comuna Saraiu ocupa tot basinul inferior al riulur Saraiu; e asezata la 18 km.
spre N.E. de orasul HArsova si la 86 km. spre N.V. de Constanta. Se compune din
urmatelrele sate: Eni-Sarat, de resedinta, pe ambele malurr ale riulur Saraig si pe soseaua
Harsova-Ciucurova, se deosebesce de Eski-Sarat (vechiul Saraig), sat distrus de Rusr in
1828, ruinele lur se v'd pe t6rmul laculuI Hasarlik. Eni-Saraig era pe la 1850 locuit

de Mari; Balgiu, pe malul drept al

riulur si

la 3 km. mar sus de Eni-Sarar, sat

de curand infiintat, in urma resboiulur din 1855; apor Carapelit mar in sus pe rig, la 2 km.
de precedentul, a fost locuit de Mari care rag inflintat prin 1842 i in fine Dulgherul

pe valea cu acelas nume, la 3 km. spre S. de Carapelit; acest sat e fondat prin 1860 de
RomanI-Transilvaneni.

www.dacoromanica.ro

423

Comuna se invecinesce la N. Cu Garliciu i Daienr; la E. cu Calla; la S. cu Siriu;

iar la V. cu comuna Ciobanul.
Repartitia suprafetir i populatier este aratata la plasa.
In cate patru satele sunt 524 case, din care 30 bordeie.
Budgetul comunir const, din 15.850 ler veniturr si 5.718 ler chelLuielr, excedentul flind
de 10A32 Id; sunt 440 contribuabilr. Primaria n'are local propri.
Stint in comuna doue- scolr: una in Saraitl, cladita in 1902, are 10 hect. parnant, cu

un invkator si 95 elevr ; a doua in Dulgherul, cu un inv6tator si 80 elevr. A fost cladita in 1887.

Bisericr sunt iarasr dou6: una in Saraiu cu hramul Sf. Gheorghe, e zidita de locuitorr prin 1888, are dor preotr si 4 6meni de serviciti; a doua in satul Dulgherul cladita in
1869, cu hramul Sf. ImparatI Constantin si Elena, deservita de un preot i do cantaretr.
In Carapelit se afl, o giamie, cu un hoge.
Comuna este in legatura cu 1-16,rsova prin soseaua din valea Saraiti; alte drumurr
comunale mat sunt spre: Garlicr, Daienr, Fagarasul-Noti, Curudgea, Cartal-Seleusu, Muslu
Cadi-Casla.

9. Comuna Siriu. Pe o clin i pe alta a dlulur Insiratelor si la 24 km. spre S.E. de

Harsova, in stilnga soseler ce duce la Constanta, se intinde in form, alungit, comuna
*iti, care coprinde afara de satul de resedinta, fondat de MocanT prin 1858 ;$ urmaVirele
alte opt sate de prin imprejurul acestuia i anume: la 3 km. spre S. salmi Capugt, locuil
de multa vreme de Marl', asezat trite positiune frum6sa, pe valea Capugi (numele sati
insemna portar); Coital Seleu,s, pe valea pariulur Cartal, alluent al Casamcer, la 5 k. spre
rsarit de Siriu, era locuit pe la 1850 de 'Marl; Pantelimon, sat infiintat de Romanr pe
ruinelc fostulur sat tataresc Ceatal-Orinan (furca-padurir), distrus cu desavarsire in resboiul din 1855; aci era resedinta Chanulur Tatarilor dobrogenr, satul e la 1.4 km. spre S.E.
de Skit!, pe pariul Ceatal-Orman, intr'o pozitiune salbateca, care amintesce ,calatorulur
pustietatea de odinira a Dobrogier i pc fundul vair, la raspantia mar multor drumurr,
loe de adpost al talharilor de alta-dar; Erkesek mar mult o gramada de ruine printre
care abia se zaresc cate-va locuinte mizerabile; satul este asezat pe dlul Erkesek, la
8 km. spre S. de Siriu; Muslu, sat la isvorul petriulur Tikilescr sa Muslu, la 4'18 km. spre
N.V. de Siriu, trite regiune fertila in cereale, a inceput sa renasca; are case bune
higienice; Muslu-bel, mai jos pe valea Tikilescr, la 4 km. spre apus de Siriu; Satislcid
compus din Satis/cid Bornein i Mar, ambele.frte apropiate si la sorgintea riuluI Boazgik,
la 7 km. spre S de Siriti, la plele &WWI Alah-Bair, asa de mult venerat de Turd i in
fine. satul Terzi-kid pe valea pariulur Carta], ceva mar jos de satul Cartal si la 6 km.
spre S.E. pe Siriu.
Ast-fel compusa, acsta comuna destul de ,mare, se invecinesce la N. cu SaraT; la
V. Cu comunele Ghizdarescr i Topalu; la E. cu comuna Casamcea; iar la S. cu comunele
Taspunar i Pazarli.
Repartitia suprafetir si populatier, este aratata la pla,sa.
Cele noua sate art 1196 case, din care 90 bordeie.
Budgetul comunir contine: 48.175 ler veniturr si 13.735 ler cheltuieli, (land un excedent de 34.340 ler; sunt in comuna 867 contribuabilr.
Primaria a fost cladita in 1879.
Exista acum sse scolY in satele: Capugi, MARA in 1899, Carta], &WM in 1899, Pantelimon (Cu chirie), Erkesek (Cu chirie), Satiskioi cladit, in 1899 sd Terzikior (cu chirle);

fie-care cu cate 10 hectare parnnt, cu un invtator si un total de 295 elevr. In Carta!

mar e si o invt,M6re.
In Muslu i Siriu se afla cate o scla turcea,sca.
Bisericr sunt: una in Cartal cu hramul Sf. VoevozY, cladita in 1890; una in Panteli-

mon, cu ltramul Sf. Pantelimon, cladir in 1889; una in Satiskior cu hramul Nascerea
Maicer Domnulur, claditt, In 1880. In Erkesek. i Musu-bel se afla cate o casa de rugadune ; fie-care din ele are cate 10 hectare pamnt de la Stat, cate un preot si 2 oamenY

www.dacoromanica.ro

424

de servicia ; maT sunt si 5 giamil in: Capugi, Satiskior, Siriu, Muslu i TerzikioT, fie-care
Cu cate un hoge.

Comuna este asezata intre cele dou sosele ce plca de la Harsova, una duce la
Ciucurova si alta la Constanta; mai sunt i drumurr comunale care lga intre ele salde
comunil, cum 0 comuna cu satele invecinate, ast-fel sunt drumurT spre: Cadi-Casla, Sarani, Dulgheru, Curudgea, Casamcea, Caciamac, Kiuciuk-kioT, Toxof, Chireslik, Ghelingek,
Saragea, BaltagescI, Boazgik, Calakio, Topal, TikilescT i Ghizdaresa

Comuna Topyog este asezata in basinul superior al riuld Eni-Sarai, in mijlocul

une regiunr delur6se acoperita cu padurT, la 44 km. spre N.E. de Harsova si pe soseaua
Harsova-Ci ucurova.

Comuna se compune din dou sate: Topolog (care la randu-T coprinde Topologul War

la N., a fost locuit pe la 1850 numal de Mari, si Topologul roman la 300 m. maT jos pe
riul Topolog, a fost tondat de Romani, in urma r'sboiuluT din 1855; azT ambele formza
acelas sat), si Doerant pe pariul Hagi-Omer si pe drumul ce vine de la Harsova prin
valea Saran'', pentru a duce la Babadag, la 4 km. spre S.E. de Topolog. Positiunea acestur
din urma sat este din cele mal pitorescI i maT placute din Dobrogia. Probabil el a fost
inflintat de RomanT prin 1860.

Comuna se invecinesce la N. cu Atmagca; la E cu Ciucurova i Slava-rusa; la S. cu

Calfa; iar la V. Cu comuna UrumbeT.
Repartitia suprafetiT i populatieT este ardtata la plash.% Satele ail 446 case, din care
90 bordeie. Budgetul comuniT consta din : 9145 leT veniturT si 4128 ler cheltuielT, re'mannd

un excedent de 5017 leT. Sunt 288 contribuabill. Primaria cladita in 1899.

Instructia publica se preda in dou6 scol, cate una in fie-care sat, ati 2 inve'tatorT
71 elevr. Cea din DoeranT cladita in 1833, iar cea din Topolog In 1884.
La Topolog maT e si o scla, turcsca.
Bisericr sunt dou: una in DoeranT, cu hramul SE Gheorghe, claditzsi, in 1900, i una
In Topolog cu hramul Sf. ImparatT Constantin si Elena, cladita in 1899, fie-care are cate
un preot 0 2 oamenT de servicitl ; in Topolog se maT afla 0 o giamie.
Dupa cum am arMat, comuna se afla pe soseaua Harsova-Ciucurova; afara de acsla
sosea ma sunt i drumurT comunale, care o pun in legatura cu satele: UrumbeT, Car;jelarT, Atmag,ea, Ciucurova, Bas-Punar, Hagi-Omer, Calfa i Fagarasul-Noti.
Comuna Topalu este asezata pe Dunare in sus de Harsova la 22 km. si pe drumul Harsova-Cernavoda. Ea se compune din dou6 sate: Topalu, resedinta comunir, este un
vechiti sat romanesc, i Boazgik, sat WA-rose In 1850, maT sus pe Dunare, la 10 km. de
Topal 0 la varsarea riuluT Boazgik ; intre ele pe drum 0 aprpe la jum'ta.te distanta se
afla ruinele de la Cala-kiosi, care chip& vechimea lor par a fi resturf dintr'o constructiune romana; sapaturT nu s'ati facut de cat intamplator, s'ati descoperit sarcofagiT ;;i pietre cu
inscriptiunT, unele romane, altele grecestl.
Probabil aci sunt ruinele vechiT cetati Capidava.
Comuna se invecinesce la N. Cu comuna Ghizda,"rescl, de care se desparte prin vane
Cckirgea i TikilescI; la E. cu comunele iriu (de care se desparte prin dlul Erkesek)
k.d Taspunar (despartita prin Muffle Zavol-Bair i Panar-Bair); la S. cu comuna SeimenimarT, de care se desparte prin dlul la Movila GreculuT i prin Valea-Mare ; iar la V. cu
Dunarea, care o desparte de judetul Ialomita.
Repartitia suprafetiT i populatid este arOtata la plasa.
Sunt In ambele sate 657 case, din care 78 bordeie.
Budgetul comunil se compune din 13.218 leT venituri si 6658 leT cheltuielT, r6manOnd
un excedent de 6560 leT. Sunt In comung 460 contribuabilT. Primaria s'a dada in 1880.
*colT sunt dou, in fie-care sat cate una, ambele ati fost construite in 1880 0 ati Ira
invlatorT si 71 elevT. La Boazgik se afla
maestru pentru lucrul manual.
Bisericl sunt dou : una in Boazgik, cu hramul Inaltarea Domnulul, cladita in 1888,
0 una In Topalu, cu hramul Adormirea Maicel DomnuluT, cladita in 1865; fie-care are
cate 10 hectare date de Stat; ambele a5 3 preotI si ti oamenT de serviciti.

www.dacoromanica.ro

425

Comuna e asezata pe drumul Harsova-Cernavoda, care merge d'alungul th-muluI

DunariI; maY sunt i alte drumurI comunale spre : TikilescY, Capugi, Erkesek, SatiskioY,
BaltagestI, Chiorcesme i Taspunar. De la Boazgik se ramified' din drumul Warsova-Cernavoda, un altul, care duce prin Taspunar i Tortoman la Medgidie.

12. Comma Urumbet. La origina riurilor Rosti

Picineaga si la plele delurilor
Ghiun-Ghiurmes i Ghiolgik-Bair se Oa comuna Urumber sari Orumber (Oruni=nume
propriii, beYtitlu de noblete la Turd).
Ea se afla departe de HOrsova la 44 km. spre N.E. si se compune din dou6 sate :
Urumbei, care prin 1850 era locuit de Turd s,i Romani', e asezat in mijlocul une l regiunY
padur6se i stilbatece i satul Higraptl-Nott, la origina vaiI Rosti, la 3 km. spre S.V. de
UrumbeI, e un sat de curnd fondat de MocanY, care ari case destul de bune, asezate pc
o singura ulita. Pe teritoriul comuniI si pe valea Aigar-Ahmet sunt ruincle vechiuluI sat
distrus. Era tataresc in 1850.
Comuna se invecinesce la N. cu CarjelarY; la E. cu comuna Topolog; la S. cu comuna

Can si la V. cu comuna Ostrovul-de-jos.

Hepartitia suprafetiI i populatieY este aratata la plasd.
Ambele sate ail: 369 case, din care 41 bordeic.
Budgetul eY consta din: 7018 le i' veniturl, 2872 leI cheltuielI, r6rnannd un exccent de
4146 let Sunt 271 contribuabilr. Primaria cladita in 1899.
Fie-care sat are cate o scoala cu un inv61ator; totalul elevilor in medi 110. Sc6la din
UrumbeI &Mira in 1880, iar cea din Fagaras in 1891.
Comuna are dou6 biserid: una in UrumbeY, cu hramul Sf. Dumitru, cladita in 1886, deservita de un preot Cu 2 cantAretY si a doua in UrumbeY, &Mild in 1890. Are un preot i un cantaret.

Pe teritoriul comunir nu trece flier o osea, are Irish' drumurI comunale care o punc
in legatura Cu satele: Aigar-Ahmet, Coium-Punar, Canat-Calfa, CdrjelarY, Atmagca, Ciucurova, Topologul, Calfa, Rahman, tt valea SaraiuluI i drumul de pe malul Dunarif,
de pe la GrArliciii, Dien

i Ostrovul-de-jos.

b) Plasa Constanta ocupa t6ta partea N.E. a judetuluI Constanta, pe litoralul Marif,
mire gura Priteasca i lacul Tuzla-Ghiol, coprinde basinul inferior al riuluI Casamcca,
basinul laculuY SOt-Ghiol, basinul rasaritean al Carasuld si acel de N. al laculuI Tuzla.
Se marginesce la N. Cu pli1e Babadag i HArsova (limita intre plilc Constanta
Babadag este descrisa la limita intre cele dou6 judete, limita Mire plasile Consanta si
Harsova este numal de 6 km., socolite spre apus de la punctul cotat 170, de la V. de salmi
Chirislic); la apus se marginesce cu plasa Medgidia; iar la S. cu plasa Mangalia. Hotarui
despre aceste dou'O' din urma plasY incepe de la 6 km. spre V. de movila cotata 170 (despre care am vorbit), catre S. pe dlul Dorobantul, pe la movila Bilarlar, pe culmea dClurilor Tortoman i Payala-Bair, de aci se intdrce catre E., trece pe la movila Derekia
taie valea DerekioI, urea dlul Carol I si in linie aprpe drpta cdtre S.E., taie dlul HagiCabul i cob6ra in valea Ciobanulur.

De aci se indrpta catre V. Ora la 1 km. spre S. de satul Caratai, inconjura pe

la apus satul Nazdrcea, taie valea Horoslar, face un arc de cer cu convexitatea catre
apus, trece pe la Eski-Duran-Iol-Tabiassi, d'a la linia de drum de fier, la S. de Alacapo
dup.,1 ce taie valea Carasu se indrpta catre S. pe la rasarit de Kiuciuk-Murfat, i in
dreptul Billbfilulul o ia care E. pang la valea Omurcea, se indrpta catre S. printre Osmanfacd (la V.) si Mahometcea (la E.).
Aprpe de satul Abdulah se indrpta catre E. si dupa maY multe inflexuositatI, da

de lacul Tuzla, pe care Il urrnza 'And la Mare.

Mar coprinde afara de acsta teritoriul comuniI Copadin, departat de plash si coprins intro plile Mangalia i Medgidia. E o anomalie administrativa acesta impartire,
ca un sat din teritoriul altor pla*Y, sh fie dat la plasa Constanta, de care e departe ca la
10 km.
Suprafata plsiI este de 133211 hect.:

71890

54

www.dacoromanica.ro

426
NEPRODUCTIV HECT.
/3

MI

COM3UNIO

DrumurT,

ape, stuf i
stAnd

Izlaz

Vatr,

PRODUCTIV HECT.
PddurT
Hect.

Cicretcci

Copadin

179
305
200
416
232

2926
75

208
616
48
152
223
202
291

518
295
145
263
2368
509
627

3072 11

8762

36

81
.

Constanta . .
Gargallc . . .
Hasancea . .
Murfatlar . .
Omurcea . . .
Palaz
Pazarlia . . .
Techirghiol . .
Total .

40
125
46
190
41
153
29
30
56
92
54
973

.
.

.
.

.
.
.

471
312
253

4076
9019
8449
10535

16919
15205
11205
19452
5503
2328
7655
8876
4744
6780
13010
10014
11520

90680

28894

133211

6031
6295
1837

310

264
830

Hect.

6567
3128
3413
2997
1788
2138
857
1517
2375
2259
1344
498
13

9666
11379
7299
12732
3362

256

Suprafata

Al
StatuluT

locuitorilor

-----

Caraharman
Carol I
Caramurat .

Al

Populatia p1;1,iI este de 31159 suflete; repartifia pe nationa1it41 i comune este:

COMUNE

,.:

,a.

' .4

.a.

SATE

''g
o

r,

il

ET.

Z
'

2-

3,,

.-

C.)

'

51'a
4-..

rq

'J

'7
0
S

.x.

?,

&)

O c.,

,._.

to
W
=

a2 0

7'

53

7.!

1
- 10 - - -- --1 - - - - -- -, - 2 - - - 76 - 769
- - - 2- --12- --- -- -- 1101
5
--------1860
3
--- - - --- 51356
159
- - - -- -3---- -- - -- - -- -- -- -- ---- - --- - -,-127 - -- -- ---- 350
12 - - -200
-- - - - - - -- -- - 70-------- --- - 15
35 -- 14
--- - - - - - - ,

Caraharman .
.
Peletlia .
Traian
Total .
Caramurat .
Carol I

.
.

Dorobantul . .
Total .
Caracoium .
Covargic . . .
Cogeali

.
.
.

Ta. a.i.il
Do1ulacti.,

Copadin

Total.

Constanta . . .
Gargalic-Mare

Sahman

Mic

.
.
.

Total .

Mahomedcea .
Total .
Murfatlar . . .
Nazarcea . . .
Omurcea . . .
Total .
AnadolchioT

Canara
Horoslar
Palaz

Hasancea .

.
.

.
.
.
.

Total.

771

16
275
803
777
573
1350
3
243
31

CicrAcci

Mamaia
Palaz-Mic

38

210
18
91
68

180
395

578

--

12

12

204

76

529
497

25,

165

229

74

13

381

240 .

1149
733
1882
471

672

7
10

10

93
198
364

65

55

Nep
o el a536 - 14 - - 430 - 12 382 - - - 2340
- 117
630 - - - - 368 ----------8 13046
3 28
3536 3068 082 1008 107 1391 26 375 71 41 553 208 51
- - 17
- -- -- -- -- -14 - -5 1005 - - 174
205
-- -- -- -- -- - - 8- -- -- --1285
594
304 ---------------64
8
--93
2
168
6
221
41- --------------------406
-- 6
-- - 676 - -1-- 231
2
- -11- --- - 15
- - - 164
- 8-----37
115
-- 100- 256
222 - 7 - - 16 ----- 15
- - - - 69 - - -1 -1- - - -8 -- -- - -- -- -- ------------- - - -- 97
80
456- -- -- -- - 2- -- -- -- -- --- -1113
-- -- 302
35 - - - - - 0 - - - - 106
- - - - 74, - - 14 - - 3

117

13
12

182
163

32

654
32

29

1236

70

51
17

68
91
19
110
240
207
248
506
236

456
540
9

11

12

6
6
3

846

280

250

576
183

29

13
28

42

118
40

145
65
2

58
3

10

47
799
67

526

20
178

29

1151

453
434

930
1598
640

16

538
2940
136

21

251 --------------233

61

476

765

377

22

756
395

Ester
Ghelengic . . .
461
341
234
10
Pazarli
65
30
175
Semeret
30
10
Total . 617
334
9
7
14
Agigea
471
159
15
3
253
Hasi-Duluc . . .
Laz-Mahale . .
79
17
33
16
27
366
561
25
Techirghiol . . .
11
42
114
76 11 - 14 --L_I-- 1732
Total . . 2i72 60 92
16 394 805 - -1
Total pe plase. . 90041 3383 3086 1146 1561 73521 27 411 741 41 25761 263, 93 399 28 107111 6441 32159
.

362 - -

22 --H 5 - - - - -

www.dacoromanica.ro

427

Densitatea populatid este de 23 locuitorY pe un kmp.

Resedinta sub-prefecturiT este in comuna Caramurat.
Acsta plasa coprinde o comuna urbana (Constanta) si 12 comune rurale.
Comuna Caraltarman. La cda laculuT Sinoe, la gura BuazuluT se intinde comuna

Caraharman (arie ngra), la deprtare de 42 km. spre N. de Constanta.

Ea coprinde tot basinul riuluT Peletlia si se compune din urmatrele sate: Caraharman, ca resedinta, era locuit prin 1850 de Turd, Peletlia, pe riul cu acelas nume, la 6
km. spre N.V. de Caraharman, a fost locuit de Turd si RomanT inainte vreme i Traian,
infiintat in 1885 de RomanY, la 4 km. spre S.V. de Caraharman. Se invecinesce la N. cu
Caranasuf i Cogelak, de care se desparte prin dlurile Cascalik-Bair, Duimgi i lacul
Tuzla; la E. cu Marea; la S. cu comuna Gargalik, de care. se desparte prin dlui
Peletlia, iar la V. cu comuna Cicracci, de care se desparte prin movila CtldriY, Ciacal-Bair
dlul Gargalik.
Repartitia supraf'ei i populatieT este aratata la plasa. Cele 3 sate ati 260 case, din
care 22 bordeie.
Budgetul eT se compune din: 4,427 leY veniturl si 2,908 ley cheltuielY, (land un excedent de 1.519 leY; sunt 203 contribuabilY. Primaria n'are local propriti. col sunt douti

rurale mixte: una in Caraharman, cladita in 1881 si una in Peletlia; a treT invOtatorl
89 elevr.

Biseric, este mama o cas, de rugaciune in Peletlia, cu hramul Acoperamntul MaiciT

DomnuluT, are 10 hect. teren de la Stat, un preot si un cantaret; in Peletlia i Caraharman se afla cate o giamie, fie-care cu cate un hoge.
Comuna este asezata pe soseaua ce vine de la Cogeali i aprpe de Peletlia trece spre
N., pentru a duce la Caranasuf. MaY sunt i drumurI comunale spre: Duimgi, Tariverde,
Cogelak, Seremet, Cavargik, Palaz-mic, Tasaul, $ahman i Gargalik.
Comuna Caramurat. La p6lele dluluI Dorobantul 0 la incrucisarea mal multor
drumurl importante, ce conduc de la Constanta i Medgidia la 'Harsova
Babadag, la
26 km. spre N.V. de orasul Constanta, este asezata bogata comuna Caramurat, compusa
numai dintr'un singur sat, locuit odinira numaT de TatarT, care all emigrat in timpiT din
urma i inlocuit cu o harnica colonie de GermanY i Romani, care a transformat cu taut
starea satuluY, devenit azT apr6pe un orasel, bine aranjat cu case higienice i so1id, strade
largY, drepte 0 curate.
Se invecinesce la N. Cu Pazarli, de care se desparte prin dlurile Ilanlik-Bair i Dolufaca-bair; la S. cu comuna CarataY, de care se desparte prin dequrile Hagi-Cabul MuratBair; la E. cu comuna Cicracci, de care se desparte prin dlul Caramurat-Bair ; la V. Cu
comuna Carol I, de care se desparte prin dlul Carol I.
Repartitia suprafetif i populatieT, este aratata la plasa. Case sunt 439.
Budgetul comunir este de 7,428 lei' veniturl, 4,973 leT cheltuielf, remannd un excedent
de 2,455 leI; sunt in comuna 4.45 contribuabilT. Primaria cladita in 1882.
Comuna are o sc6la cladita in 1895, cu patru invtitatorT i dou6 inv6tatre, e frequentata de 120 elevI in media; maT are si o sc6la catolica.
BisericI sunt: una ortodox cu bramul Sf. Gheorghe, cladita in 1884, are un preot ;;i
2 cantareti si una catolia cu douT preotT. MaY e si o giamie.
Comuna e asezata pe soseaua Canara-Harsova.
Prin drumurr comunale, Caramurat maY e in legatura Cu: Carol I, Ester, Palazu-Mic,
Dolufaca Cicracci, Cogeali, Hagi-Cabul si Docuzol.
Comuna Carol I. La 6',8 km. spre apus de precedenta si la p6lele sudice ale dlulur
Dorobantul, se intinde comuna Carol I, la 34 km. spre N.V. de Constanta.
Ea se compune din doe., sate: Dorobanful, numire data de Romani fostuld sat exclusivamente tataresc, Bilarlar, asezat la 4 km. spre V. de Carol I, si satul de resedinta, care

era de asemenea locuit numaY de Mari prin 1850 si se numia Danakioi (satul viteilor).
Se marginesce la N. cu comuna Pazarli, de care se desparte prin culmea dluld Dorobantul; la S. cu Tortoman i CarataT; la E. cu comuna Caramurat, de care se desparte

www.dacoromanica.ro

428

prin dlul Carol I (Danakid); iar la V. cu com. Taspunar, de care se desparte prin dlul
Mahomet-Bair.

Repartitia suprafetif i populatid este aratata la plasa. Cele clouL-1 sate ati 447 case.
Budgetul el contine, 9,016 leT la veniturI, 5,218 ler la cheltuielr i rmane un excedent
de 3,798 ler; sunt 366 contribuabilL Primaria cladita in 1882.
Fie-care sat are scla ILLY; sunt trel inv6tatorl si 115 elevl. Sc6la din Carol I cladita
in 1899; cea din Dorobantul, in 1886. In ambele sate se afl i cate o sc616, turcsc.
Biserid sunt: una in Carol I, are hramul Sf. VoievozI; are 10 hect. teren dat de Stat,

e deservita de un preot si 2 cantarett A fost cladita in 1888; cea din Dorobantul are
hramul Sf. Vasile, a fost cladita in 1885. Fie-care sat are k4 cate o giamie.
Prin satul Carol I trece drumul Medgidia-Carol I-Ester-Seremet-Cogelak; iar la Dorobantul incrucisza 10 drumurl comunale; asa dar comuna e in legatura Cu: Ta.-punar,
Kior-cesme, Saragea, Ghelingek, Pazarli, Ester, Caramurat, Hagi-Cabul, Kiostel, Docuzol,
Medgidia i Tortoman.
Comuna CicrIlcci. Este asezata in basinul inferior al riulul Casamcea, la vrsarea
sa in lacul Tasaul; e la 26 km. departe de Constanta, spre N.V.
Mara de satul de resedinta, Cicreccri, locuit numaI de Mari in 1.850 si asezat pc
ttirmul apusan al laculuI Tasaul, comuna ma)." coprinde: satul Cararoium (se numia
'nainte Memet), e aprdpe de Mare pe tOrmul sudic al laculd Tasaul, la 5 km. spre S.E.
de Cicracci, a fost locuit de Turd; Cavargic pe stanga riulur Casamcea, la 11 km. spre
N. de Cicracci, a fost locuit de Mar odini6ra; satul Cogeali, vechid sat tataresc, se numia
Stit-ghiot prin 1850; e asezat la 6 km. spre S. de Cicracci, aprepe de tOrmul de Nord al
laculuI Siit-Ghiol, pe soseaua Constanta-Tulcea ; putin mal la rasarit, satul Mamaia, pe tOrmul

Maril; la capul nordic al uner limbl de nisip, care desparte lacul Sill-Ghiol de Mare; sat ul
Palazul-Mic, care prin 1850 era locuit de Bulgarr, e asezat pe stanga riuluY Casamcea, in
stanga soseleI Constanta-Tulcea, e un sat mizerabil, departe de 8 km. spre N. de Cicracci,
Tamul, locuit odiniiira de Turd si Bulgari, azI abia p6te merita numirea de sat, fiind mal

mult o grupare de bordeie, Lard nicI o regula asezate; se afl pe Ormul laculuI Tasaul
la vrsarea riuluI Casamcea si in fine satul parasit DolufacIl la 2 km. spre N. de Cicracci,

era locuit o data de Mari, caro se ocupad mai mult cu talhariile. Si acum locuitorif
vorbesc cu grdza de omorurile ce se faceaii pe valea Tasaul, la satul Dolufaca.
Comuna se invecinesce la N. cu Cogelak, de care se desparte prin dlul CascalakBair; la S. Cu satul Canara (com. Palazul-Mare), de care se desparte prin soseaua Caramurat-Canara i lacul Siit-Ghiol; la E. cu Gargalik, despartindu-se prin lacul Tasaul,
valea Tas-culac i dlul Tasaul-Sirti, cu Marea-Ngra, Cu catunul Peletlia (com. Caraharman), de care se desparte prin dlul Peletlia; la V. cu Caramurat, de care se desparte
prin dlul Caramurat i valea Dolufaca i cu catunele Ester si Seremet (com. Pazarli),
despartindu-se prin dlul Dolufaca, Beris-Bair, apa Visterna valea Ali-culac-dere.
Repartitia suprafetil i populatieT este aratata la plas. Comuna are in total 536 case,
din care 14 bordeie.
Budgetul comuniI are 15.547 lei la venituri si 6.213 la cheltuielY, excedentul flind de
9.334 leI. ContribuabilY sunt in comuna 458. Primaria cladita in 1881.
Scoff sunt: una in Cavargic, cladita in 1902, are un invtator ; una in Cicracci, dadita in 1902, are un inv6tator; in Caracoium e o sc615, lipovensca; in Caracoium i Cogeali se afla cte o scella turcsca, lar in Tasaul sunt dou scoff turcesd. Numrul copiilor
ce frequentza aceste scoll, este de 212.
In Cogeali e o casa de rugaciunI protestanta; in Caracoium, o biserica lipovensc6,.
Iar in Caracoium i Cogeali se maI Oa i cate o giainie; in Tasaul, dou giamiI.
Comuna este asezata pe soseaua nationala Constanta-Tulcea, cum si pe cea vicinala
Cogeali-Sariurt. O osea vicinala duce de la Cicracci la Caramurat. Drumurr naturale o
pun in comunicatie cu satele invecinate: Ester, Pazarlia, Seremet, Cogealac, Caraharman,
Sahman, Horoslar i Caratai.
Comuna urharn ConstanN. Orasul i portul mariLim Constanta este asezat pe capul

www.dacoromanica.ro

429

Cu acelas nume, la 44", i0', 15" latitudine nordic si 26, 21', 25" longitudine rsaritn,
dupa. meridianul Parisulur.

Holarul amanuntit al orasuluI, este: plecrad de pe malul Madi la miaza-npte de

Tabetearia vechie, la 5 km. spre N. de oras, o ja mar intaiti catre V., pe malul nordic al
'acuita Anadolkior, apor inconjur acest lac pe malul st;ii apusan, pe la p6lele r6sritene
ale &luid Anadolkiol, pe la r'sarit de satul Anadolkior i urca' pe movila Talina-tepe;
de aci o ia catre S.V. pe pantele rashritene ale &luid Constanta, pana la locul de intretaiere al valulur de zid, numit al lur 'fraian, cu calea ferata Constanta-Cernavoda; de adi
In linie drpt se dirige spre S.E. catre Mare, taie muchiile dlurilor Laz-Mahale si al
Viilor, cum si soseaua vicinala Constanta-Mangalia si se opresce pe malul Marir la deschiderea vair Sara-iuk. Urmza apol t6rmul IVlrii, pana la Tabchria vechie.
Forma hotarulur este aceia a unur romb neregulat; lungimea total este de 20 km.,
suprafata totala a teritoriuluI apartinnd orasulur este de 1.189 hectare.
Se mrginesce la N. cu catunul Anadolkior; la V. cu teriloriul aceluias catun ; iar
la S. cu catunul Laz-Mahale.
Vatra orasulur se compune din dou6 partr: cea peninsulard prelungit in Airare in directiunea S.-Estica, are forma unur trapez eu baza cea mica (S.) la Mare (desvoltarea
c6st(r fiind de 700 m . de la Varm la d'airea Institutulur Geografic), iar cu baza cea
mare (N.) se lga cu partea conthlentald (pe o lungime de 950 m., o linie care ar pleca
de la Ormul vestic, in dreptul Spitalulur Militar, pana la t6rmul de est la 200 m. spre N.
de biseriea grca.)
Cele-l'alte doull laturr (de E. si V.) sunt seldate de Mare (cea de E. cu o desvoltare
de 1050 m., iar cea de V. cu o desvoltare de 1500 m.).
Ambele aceste din urmil. laturr presinta sinuosilatr mar mult saa mar putin pronuntate. Cea de V. inchide Golful i portul Constanta. Malul formz, aci douel terase pn
la Mare, aceste terase a fost taiate In taluz de lucrarite portulur.
C6sta, de sud este aptirat, contra rupturilor i drimrilor, de un postament de piatr,
ce inaratza, in Mare pe o distanta de 450 m. si la o adancime sub aplt din 20-25 pici6re.
Csta de re'srit este mar abrupta si expusa adese orI rupturilor causate de bjala
valurilor. Postamentul de piatra e pulir' vizibil de acst parte, afara de dou6 promontorir,
la Biserica Armn i cea Elen, in colo pretutinden1 acsta, c6st se surp neincetat.
Partaa peninsular ast-fel ineadratd, are o suprafal, de 892.500 m.p.
A doua parte este cea continentala, tot de forma unta' trapez, in care numar latura
r6stiritn (lunga de 1.250 m.) este udat de Mare.
Acst parte ocupa o suprafat de 1.260.000 m.p.
Suprafata totala a vetrer orasulur este aproximativ de 2.152.500 m.p. sati 215 hectare
2.500 m.p., cu o uesvoltare de c6ste de aprpe 4.500 m., din care numar 500 m. servesc de port.
Cota la coltul Bulevardulur Elisabeta (spre Hotel Carol) fiind cea mar js, de 9 metri,
iar aceia din virful moviler Avrettik (lnga casarma Cavalerier) fiind de 55 m., avem, pe o
lungime de 2 km. distant, ce separa, aceste dou' puncte, o diferent, de nivel de 30-35 ni.
(socotit la plele movileY); acsfa revine a zice, ca terenul cobr, de la N. la S. cu o parad
de 0m,016 pe metru; In directia E.-V., panta este abia simtit.
Constanta datoresce existenta sa, naturir fericite a "terenulur pe care este cladit
care Ir servesce de soclu.
Dac observam stratele de piatra regulat suprapuse ce o inconjura si care sunt destul
de pronuntate in Mare, la Biserica Elen, Biserica Armna, la Hotel Carol si pe t6ta
csta, sudica pana la port, daca asemenea constatam mncaturile si surparile ce se fac
pe trmul de E: chiar sub ochir nostrir, ne vom asigura cAt de mult se datoresce existenta
Constantel, numaY postamentulur format in epoca tertiar din teren miocen.

De aci cred, ca orasul in vremurr deprtate se Intindea mult In Mare; ruine se v'd
astzr In aproprierea Hotelulur Carol, la ctr-va metri In Mare.
Stratul acesta de lespezI supra-puse si destul de bine unite intre ele, se intinde ori-

www.dacoromanica.ro

430

zontal pe sub oras; sondagiY fsdcute art dovedit cd cu cdt Maintain cdtre N., cu atilt stratele de piatrd sunt la maY marl addncimr.
In partea continentald miocenul lipsesce si e Inlocuit cu quaternar-diluvic, ac6sta Insmnd ca la sfirsitul ereY tertiare, Constanta forma o insuld in mijlocul
De numele orasuluI Constanta 1), de care se lga acel al poetulul roman Ovidita, de
istoria si ubiquitatea acestuY ora s s'att ocupat timp de mar multe vcuri 6menl eruditY,
care n'ail putut deslega problema identificarir Tomis-uluI cu Constanta, de cat In a doua
jumtate a secoluluI al nou6-spre-zecelea.
Asupra numelul, pe care l'a purtat orasul vechiiI, sunt dou parerY; unil numismaticY
11 deriva de la un eroil eponim TOMOC, ce se dd ca fondatorul luI; altiI, de la verbul
Tiv.vo = a imbucdtti, referinclu-se sail' la te'rmul dentelat al orasulur, sail la traditiunea,
ad Medea a tiat i aruncat membrele frateld el, Absyrthe, dupd cum povestesce Ovidi :
Inie Tomis diclus locus hie, quia fertur in ill
Membra soror fratris consecuisse sui2 .

(Acest loe fu numit apoI Tomis, fiind-cd ad se zice, cd o sord a tdiat membrele
fratelul s6t1).

Sigur este, c Tomis a fost o colonie milesiari, fondatd pe la 700 a. Chr., intre
Istros (la 250 stadiY) i Callatis (la 280 stadil); asa ne spune Strabo, care arath cd pe timpul stt (domnia, luY Tibet-RI), era un orsel 3).

Dup cum probzd monedele, Tomis era independent si facea, parte din confederatiunea celor cincY orase elene, de pe cstele PontuluY-Euxin 4).
Tomis, ca i cele-l'alte orase confederate a fost supus de Romani, cati-va anY inaintea
caderil republiceY.

Limba vorbitd de Tomitanl era cea elend, in care dupd spusele lur Ovidii1 era0
amestecate multe cuvinte Getice 5).
Nenorocitul poet se plangea acum 19 vcurY despre clima si maY ales des'pre lipsa
apeY In oras:
Nu pot suporta clima, nicY s na obisnuesc Cu apa de aid. Nu se gdsesce in Tomis

apd de Mut, de cdt aceia din lacurl, amestecat cu apd gratd de Mare.
Cat de mult simtitd trebue s fi fost lipsa apeY In Constanta, de la inceputul ereY
n6stre, se vede din aceia, c plngerea sa, poetul o repetd In dou6' rindurY.
Din nefericire, nicY ast,zY orasul nu std maY bine sub raportul apeI (1900).
El trebue s fi fost intdrit cu .santurY i portt pe timpul luY OvidRi, de re-ce in dou'
rindurr aratd, c intdririle nu maY pot pune stavild ndvalirilor barbare.
Si pentru ch.' e vorba de poetul, care a trait 8 anY in orasul nostru, gsesc ea nu ar
fi de prisos a-Y schita biografia.
Publius Ovidius Naso s'a ndscut la Sulmo (azY Sulmona), In AbruzzY, la 13 ale Calendelor luY Aprilie (20 Martie) anul 711 A. U. C. (753 a. Chr.), adicd 43 a. Chr., dintr'o veche
familie equestr, care se bucura de o pozitie onestd.
Porecla de Naso (ndsosul) o mostenise de la un stramos al sqi, dup cuna Cicero,
mostenise acsta porecld de la tatAl sal, care avea in virful nasulul un neg de mdrimea
unuI nut (cicer ndut).
Oviditt, ca fratele s mal mare, Luculus (mort in etate de 20 anY), si-a fcut eduDupb. Gr. G. Tocilescu. Monumentul de la Adam-Klissi. A. Papadopoulos Vretos. La Bulgarie ancienne et moderne. Mich. Soutzo. Coup d'oeil sur les monuments antiques de la Dobrodja. Publ. dans Rvue
archol. Fr. 1881 p. 201-15. Ntissard. Oeuvres d'Ovide. Duruy. Histoire des Romains. Amante Bruto.
Oviditi In will. Lt. M. D. Ion escu. CercetdrI asupre. orasuluI Constanta.
Trist. Lib. I. Eleg. X.
Geograph. Lib. VII., Cap. VII.
Mionnet. Description des mdailles antiques Greques et Romaines. Tom. I, p. 3M-3. BoPek. X Section
des inscriptions de la Macdoine et de la Thrace sous le No. 2050, p. 79.
3) Trist. Lib. V. Eleg. VII.

www.dacoromanica.ro

431

catia la Roma, unde, conform dorintelor tatald sal', s'a destinat advocaturir, insa voca-

tiunea sa era poesia, cc:

zice el se asezati in masura i devenia vers orr-ce scriam.

Tatal sal se opunea tendintelor poetuluI, II pedepsia chiar; Oviditi cerea ertare
rinteld sl.1 in versurt
Mai' toll, earl' ati scris despre biografia poetuluI,
dat ca profesorr pe Plotius
Grippus, cel mar mare gramatic al timpulur pentru elocinta, pe Aurelius Fuscus pentru
retorica 0 pe Portius Latro.
intru tarziti, Ovidi se perfectiona in Athena, unde invt, filosofia cu poetul Macer,
ruda sa, cu care vizita apor Grecia, Asia mica si Sicilia.
Dupa o biografie &Ha la inceputul until manuscript din operile sale, Ovidiii pare a
fi servit in armata, sub Varron in Asia, lush', acsta asertiune nu se gasesce in nicr una
din scrierile poetuld; contrariii, in multe din poesiile sale vorbesce despre neexperienta
sa in de-ale militaria
De 0 preocupatiunea poetuluI nu era magistratura, totusr el a ocupat functiunr InCuvintele

set-I-mate si in aceasta ramura, ca arbitru, judecator, triumvir, centumvir si In fine decemvir.

De si era laticlavius '), totusr nu la, parte in Senat.

N'ascult zicea el de cat vocea muze,lor, care ma povluiesc la dolce far niente,
cad zilele imr tree in lenevire, patul i lenea imr slabesc deja sufletul, pe cand dorinta
de a placea uner frumusetf tinere pune capat rusinser mele nesimtirr.
Ovidi s'a bucurat de amicitia 6menilor celor mal ilustri ai timpuld s, ca
HoratitI, Propertiu, Gallu

Tibul.

Cu acesta din urma, Oviditi era in frte strinse legaturr, asa ea la mrtea acestuia,
poetul compuse la mormntul amiculur sai una din cele mar frum6se elegir.
Esit dintr'o familie ilustra, Oviditi se maI bucura, de amicitia i protectia imp6ratuld, care in ziva quinquinalelor cavalerilor romanr, August tr (lard un cal si 11 num6r5,
intre cavalerl, prima distinctiune publica.
Acsta e viata lur Ovidi, ca om public. Ca om de litere, Ovidiri a scris mult 0 de
diferite genurl; lur i se atribuie i onrea dupa unir biograff a fi fost intemeietorul
tragediel romane.
Casa sa din Capitolitl i vila dintre cile Claudiana i Flaminiana era deschisa tu-

turor barbatilor distinsr, printre care, afara de eel mar de sus citaff : Varon (cel mar
savant dintre Romani"), Hygin (mitograful i bibliotecarul palatulur imperial), Celsius
(Hippocratele latin), Carus (preceptor), M. Cotta (consul), Rufin (questor), Suillius, Sextus
Pompeius, Brutus (pte fiul omoritorulur lur Cesar) 0 Maxima, ruda sotier lur Oviditi 2).

Sunt multe si diferit comentate causele, care ati indemnat pe August sa trimta in
exil pe poet. Daca trebuie sa credem pe Sidonius Apollinaris, causa a fost relatiunile
amorse dintre Ovidi si Julia, fiica luI August. Sidonius intrevede in Corina, cantata de
OvIliti in poema sa Amores, pe Iulia. Epitetele, pe care Oviditi le atribue Corina se potrivesc in adevr cu caracterul desfranater fiice a lur August.
Parerea luI Sidonius este insa putin fondata, de 6re ce exilul luliel precedza cu 11
anr pe acel al luI Oviditi.

Daca ar trebui sa credem, c motivul exiluld era, pentru ca Ovidia intretinea relatiunI amorse cu Julia, fiica fiicer lur August, pentru ca acsta a fost exilata la mica insula
Tremurus, In acelas an in care Oviditi pleca la Tomis 3); ins, deosebirea de etate intre
Oviditl i Iulia, face sa, cada i acsta parere.
Trist. X. 39. Laticlavius purta la Ilan& o band& de purpur, ca semn c e fill de senator (Gr. G.
Torilescu. Rev. archeologica. Anul I. Vol. I. p. 119).
2) Dintre scrierile poetului r'mase Omit la noI, sunt : Heroidele (21 cap.), Amorurile (3 6141), Arta
iubireI (3 cAntece), Vindecarea amoruluI,'Cosmeticele, Haleuticele, Metamorfosele (15 carp"), Fastele (6 dir(f),
Tristele (5 cii,rt1), Ponticele (16 carp), ConsolaVune Liviei Augusta, Ibis, Nucul i Epigramele.
1 Tacit. Min. IV. 71.

www.dacoromanica.ro

432

Mai lesne este a se crede, cl, conduita JulieT, trdAnd moravurile sale stricate, ar fi
de0eptat in August ideia gre0td, aceia cd re care relatiunI amor(Sse ar fi existat intre
ea 0 Oviditi.
Unif scriitorI sustin, c amorul ru0nos al luI Ovidid cu Livia, sotia luI August, ar fi
causa exiluluT, sari dl Ovidi cunoscea incestul impratuluT cu flica sa Julia ; destul numal
cd August ludnd de pretext licenta poemulur Arsamandi '), de 0 el fusese publicat Cu
10 aril' inaintea exilulul, MrA. a-I se face vre-un proces, ci numal In virtutea unuT edict
imperial, in anul 763 A. U. C. (10 d. Chr.), lar dup altiI, 761 A. U. C., se ordond luI
Ovidid a pleca Indatd la Tomis.
Poetul avea atuncI peste 50 anI4).
Exilul poetulur era numaI o relegatiune, de aceia el nuV perdu speranta reintoarcerir
prin relegatiune nu 's1 perdea nicI dreptul de cives romanus.
La plecare, poetul i0 exprimd desperarea inteo frurns elegie.
Era In niiptea de 19 Noernbrie 3) anul 763 A. U. C.4) sail 8 d. Chr.; casa sa resuna de
plAnsetele amicilor r6mar credincio0. poetulul; Rica sa, Perilla, se afla atuncl in Africa cu
sotul eI, insirircinat cu 6re-care afacerl. Desperarea sotier poetuluT fu la culme. Ovidid voi
&LI se omre, insd amiciI i ferneia II retinura; Celsius Il incredintd, cd nu trebue a pierde
speranta reintoarceriI.
In desperarea sa, poetul arse maI multe din scrierile sale, intre care Metamorfosele;
din fericire 'MA, ele erati r6spandite 0 In public.

Cum, iarna fiind, navigatiunea era intreruptd, trebui dar puternica vointd a luI
August sti silsed pe Ovidid a infrunta pericolele drumulur.
El trebui s plece la Tomis in luna lui Decembrie, de aceia ne spune, c suferi frte
mult din causa furtunelor5).

El se imbard, la Ancona sail'

pentru a trece in Grecia, insd furtuna 11
arund, din mil pe csta Italia de care pdrea cd nu se putea despdrti.
Din mil traversand Marea Ionicd a trecut Isthmul 7); apd pe la Samotrake, la Tempyra, ca sd traverseze in fine tara feroilor BistonienI (Tracia), pe cdnd corabia .i Irma
inainte drumul pe Ingd litoral, la Tomis.
Drumul ski prin Tracia nu putea
facd de cat nume prin frumsa vale a EbruluI,
pAnd la Uscudama-Adrianopolis, de aci peste muntele Idrantscha (fie cd era maI comod

prin valea de aliiturl a Tundjd sati maI direct prin Sadama), la trwmul Pontulul 0 pe
urmd prin defileul litoral, peste ultima ramificatie a Balcanula
Acest drum era ca o crdd la arcul deprtat ce trebuia s descrie corabia sa, i 'I
fdcea s evite intemperiile calatorid pe Mare in Pontul Euxin.
Pe timpul exiluluI poetuluI se afla prefect al Moesid, Cecina Severus, iar ea rege al
Getilor, Cotys. (Xenopol. op. cit. vol, I. 101. 0 Ponticele, scrisoarea IX).
Traiul sai aci este bine descris de poet in Elegiile III 0 X din Tristele i Epistola VI1I,

din cartea III-a a Ponticelor, traduse in romnesce de D-1 B. P. Hasdeti.

El ne-a ldsat un tabloti yid 0 incarcat de natura imaginativd a until poet, despre
clima 0 populatiunea Orilor de la gurile Dundrii i litoralul invecinat al MdriI-Negre.
') Causa exiluluI a rmas dupti, 19 vcuri o problem& pentru Omenii de litere, care s'ail ocupat cu
biografla poetuluI, de Ore-ce niel el inswg In speranta zadarnicti a uneI ierttirI din partea luI August
sail a succesoruluI acestuia nu o aratii., precis.
6) Trist. IV. 10 Vers. 93-4.
Domnul Tocilescu sustine, c plecarea luI Ovidiil s'a Intmplat In Decembrie. (Monumentul de la
Adam-Klissi). Comp. Tr. I. 11-2.

gelido trernerem cum mouse Decembris.

Scribentem medias Adria vidit aquis :
Burn y. Vol. IV. p. 141 note 3.
Trist. L 11. 1-4.
lar nu la Brindisi, dupti cum pretind uniI autorl (Tocileseu. Adam-Klissi p. 144).
Trist. I. 4,3. 19, I. 11.5.

www.dacoromanica.ro

133

Poetul a murit la Tomis, in primiT anI al' domnie luT Tiberirt, la anul 17 d. Chr.,
trei anl in urma mortil lul August, intamplata la 19 August, anul 14 9.
Eusebiti ne spune, ca. GOY iI (Acura o inmormanta.re onorata, in castelul de la To:nis3).

Statuia ce s'a iniiltat de Romans( pe piata Constanter, este opera distinsuluI sculptor
italian Ettore Ferari. Ea are inaltimea de 2.50, asezata pe un piedestal de marmor5. alb&
Pe fata piedestaluluI stab- scrise patru versurI din elegia III-a a Tristelor (vers. 73-6). A
fost ridicat5. in 1887.

Sub Caracalla, Tomis era Metropola Scythief, Hierocles in Synocdemus si Tabula Peutimgeriana,
11 arata ca unul din orasele marl%
Ad i a fost i sc,aunul until episcopat numit al TomisuluI3).
Cea din urma mentiune despre
orasul nostru o face Constantin Porphyrogenetul, In De Thematibus4).

Asupra distrugerif Tomisulul

istoria tace, este sigur insd, ca el a
fost d5.rimat de BulgarI; cand
cum, nu se cie.
Cele-l-a]te detain' asupra istorid

orasuluI se gasesc in istoria gene-

ral& a Dobrogia a care s6rt, a

impartasit-o.
De si se pierdusera ori-ce urme
despre existenta orasuluI, totusI numele sLIO r6mdsese nepieritor, prin
exilul i mertea luI Oviditi.
La inceputul secoluluI XVI-lea,

C.aelius Calgagnini, egumen la cate-

drala din Ferara, unul din 6menir

eruditI ai timpuluI, vorbind despre
Oviditi, 1ntr'una din poemele sale

'

asupra Sarmatid, pe care o vizitase,

zice cA vechiul Tomis se numia de
.
catre locuitorI, Tomisvar.
CatI-va anI in urma, un alt om
de litere Italian, Hercule Ciofano de
Sulmone, inteo biografle, care insotescemetamorfosele lui Ovidi, arata
Fig. 69. Statula lu Ovidiu.
chi locul mortif poetulul este Tomis,
numit acum Kiew i cA locuitoril numiati un lac vecin Ovidevizero, adich lacul luI Ovidi5,
De atuncl pana astazT, s'ati emis nenum6rate paren asupra orasuluI Totnis, uncle
maY nefondale ca allele. Ast-fel: Sarnicki (Sarnicius) ca si Cara, pun orasul la Ceta.teaAlba ; pe cand Sultzer, la Tulcea 5)
Ortelius, in lucrarea sa de geografle 6), luandu-se dup& Gaspar Bruchius, afirma ca

:40

') Ditruy. Hisloire dos Romains, Vol. IV, p. 115.

1) A. Bruin, op. cit., p. 22.
Veii Istoria eclesiasticd.P.
4) Lib. II.
)

Imp. Chilla i Celatea Alba, p. 12 13.

6) Thesaurus Geographicus, 1596.

71800

55

www.dacoromanica.ro

434

la 1508, acesta din urm a gasit la Sabaria (azI Stein-am-Anger, Szombathely in Ungaria),
in nisce sapaturI, mormntul luI Ovidiil i ea pe piatr era scris un epitaf, ce s crede a
fi fost al poetuluI.
Hofmann, in Dictionarul Universal ') adoptand prerea luI Burman, zice c vechiul
Tomis, Turcff Il numesc Babba (Babadag).
Tomos, Aelian et Strab.; Tomi. Ptole.; Tomis. Marcellino ; Tomiswar, Caelio CalgagNunc Babba Turcis ; etiam nunc munita cum portu percapaci in
nino, Kiow, Ciofano
Bulgaria regione. Hic lacus hodieque Ouvidoune-Jezeore.
In dictionarul de Istorie al lui Moren '" 9) citim: Tomi, Tomiswar, ville de la Turquie
en Europe. Elle est sur la cte de la Bulgarie entre la ville de Varna et celle de Chiustenze.
Quelques gographes prennent Tomiswar pour Pancienne Tomis, Tomi, Tomara, Tomos,

que l'exil et la mort du pote Ovide rendirent clbre, mais les autres mettent cette ancienne Tomi Babba, situ& sur la mme cte, au nord de Tomiswar.
Compilatorul Villeneuve, in articolul sal despre Oviditi 3), scrie: In 1.802, Monitorul

alte ziare din Paris anunt,

sapiindu-se la fondatiile uneI fortarete la gura DunariI,
BusIa descoperit un mormnt, ce se crede a fi al luI Ovidiii, pentru caL acolo a
fost orasul Tomis, cad aceste locurI era!' cunoscute de rnulI vreme sub numele de Laculi-Ovidoli, lacul luI Ovid. Tot aceste ziare adzIogail, ca s'a gsit in mormnt un bust si
c noua fortreat s'a numit Ovidopol.
MO in urma (21 Martie 1803), un colonel german, fost in serviciul Rusid, desminti
stirea; numele laculuI despre care era vorba, nu era dat in memoria poetuluI, ci se numia
lacul oilor, cad aci se spalaii oile inainte d'a fi imbarcate la Ackerman; acsta numire
data eu mult Inaintea s'paturilor facute.
VechiuluI Tomis s'a maI dat i numele de Tritonice i Constantia. dup Ortellius:
Tomis, Teq.14, Straboni ; Tomi, Topo, Ptolomaeo ; Tomeus, Top.sk, Stephano et Tomos, Plinio;

Aloesia inferioris oppidum Ovidii nobilis poetae exilio

Tritonicem apud Pomponium,
Constantia apud Mare Nigrum vocatur.
Mannert comite aceiasI er6re, ca Caelius, cnd zice c Tomis se numesce acum Tomisvar 4), pe care Montraye Il aszh intre Varna i Kiistendge (vechia Constantia 5), la
S. de Mangalia exista un sat numit legni-Pangola sail Tomisvar, ia,r Bruzen la Martini0e, in marele s dictionar de geografie critica 9), 11 asza chiar la orasul .Temisoa,ra,
luAndu-se dup Calgagnini, afirma c aci a fost exilat Oviditi.
Schaffarik in 1829, as6z Tomis la Mankalia. Ami Bou zice lesne p6te recun6sce
cine-va Histropolis in Karaharman, Constantinea in Konstendsche, Calatis in Mangalia,
Bizone in Kavarna, etc. 7)
Kepert in Atlasul Topografic al PontuluI Euxin, plana 17-a, ase,za Constantia
Constantiana intre Istropolis i Tomis:
D. Papadopoulos Vretos, consul grecesc la Varna, descoperi in 1851 la Anadolkior, o co16n de piatr, lunga de 3 pici6re i lata de douh, ce a servit ca piedestal unelstatuI ridicata In
on6rea MI Lucius Verrus. Inscriptiunea de pe coln scris in greceste, zicea: NoroculuI. Corporatia armatorilor din Tomis, onorza pe fiul Imperatorulul Marcu Aureliti, pe Verrus Cesar
cu statuia sa, ridicat prin ingrijirea luI Publius Titus cel tnr, cu propria sa cheltuial.
Bustrul archeolog, Th. Mommsen adoptnd parerea D-lui P. Vretos, admite la inceput,

ca Tomis este la AnadolkioI8), pana and d. de M0h1bach, dupa dou inscriptiunI descoperite i copiate de dnsul 9), identifica Tomis-ul cu Constanta de astazI.
') Lexicon Universale. Genevae, 1678, Vol. IV.
9) Paris, 1740, Tom. VI.
Bibliographic universelle. Tome XXXII, p. 306, Paris, 1822.

Geographie der Griechen und der Rijmer von Mannert. Tom. 8. 1822.
a) Voyages en Europe, Asie et Arrique. 1727. Tom. II. p. 208.
Venise. 1741. Tom. 10.
9) La Turqui d'Europe, 1843 Paris. Tom. IL p. 389.
C. I. L. p. 144.
C. I. L. 111, 765, 770.

www.dacoromanica.ro

435

D-niY Ch. "Robert 9, Jules Michel2), Ern. Desjardins1), G. Perot ') si Mich. C. Soutzo5)

s'ati pronuntat Cu drept cuyant, pentru identitatea ConstanteI Cu Tomis.

Situatia acestuI oraszice d. Soutzoa fost multa vreme discutata si s'a

c,autat

f6rte departe de locul adevarat. Acum t6ta lumea erudita e de acord

aseza la Constanta; cad AnadolkioI este un sat in interior, apr6pe de balta Stitghiol, unde se gasesc
f6rte putine urme (probabil pietre cu inscriptiunI aduse de vremurI din Constanta, nu
insa fondatiunI de zidarie).
Din contra la Constanta, la fiecare constructie noua se scot pietre i monede antice,
care prta adesea numele orasuluI MIITPOIIOAES/C IIONTOT TOMES/C.

Fondatiile monumentelor vechT sunt inca vizibile in multe puncte; astfel aproape de
Mare, in transeia drumuluI de fier s'a deseoperit baza unor serir de colne ale ctiror sfaramaturr s'ati gasit in apropiere.
Escelenta lucrare a sculptorilor indica un uvragia din epoca Antonina, probabil un
templu de ordine corintiana si de dimensiunI considerabile.
Dupa spusele locuitorilor, s'ati gasit nu departe de aci statui i inscriptiunI, care s'ati
trimes in Anglia.
Resturile bizantine nu sunt mal putin numer6se; se gasesc la fie-care pas funda-

tiunI de zidarie in caramida din acsta epoca si se stie, ca la Tomis Constanta de azI
peri6da bizantina s'a prelungit frte tarziti.
Chiar numele de Ktistendje, dupa cum observa Desjardins, nu este de cat o coruplie
turca a cuytIntulur Constantia, ce orasul a purtat in secolul IV-lea.
Se pte dar considera positia TomisuluI, ca definitiv fixata la Ktinstendge.
In sapaturile ce s'ati facut in port, pe tarmul Mara', langa spitalul militar, s'a dal
In 1898 de ruinele une constructiutil imense daca socotim dupa marimea searilor
este probabil un templu; este curios, ca colnele ce s'ati gasit sunt pe jumatate Cu sculpturile terminate, acesta insmna, c constructiunea nu era Cu desavirsire terminata, cand vre-o
navalire a barbarilor, s'ati vre-un cutremur de pamant a daramat-o.
In fine pentru a incheia acsta parte asupra ubiquitatiI orasuluI, nu se p6te maI bine
de cat citand parerea luI Desjardins, din 1867:
Supraveghindu-se t6te daramaturile i construetiunile Kastendge-, dupa cati-va anI
ar putea cine-va sa'sI faca un muzati si un corpus de inscriptiunI locale.

Un mare numr de moue s'a gasit la Tomis din epoca imperiala, de la August
para. la Filip; pe revers sunt variate si multe din ele art conservat imaginea monumentelor orasuluI vechiti.

De semnalat, un templu al luI Bachus, pe piesele din timpul lui Caracala i Geta ;
templul luf Jupiter, pe piesele lul Geta i Plautila.

0 moneda a luI Titus, rerezinta un alt templu.

Jupiter si Bachus par a fi fost de o veneratie deosebita a orasuluI Tomis.
Muzeul din BucurescI poseda cate-va piese de la Tomis.
Orasul a fost de mal multe orr distrus i reedificat; istoria luI se p6te urmari in istoria generala, Oa, in secolul al X-lea, cand Bulgarff
clistrus cu desavarsire.
Aprpe nicI o mentiune despre orasul nostru nu maI gasim in urma; TurciI ocupand Dobrogia infiintza pe ruinele Constantier, nume ce purta de la Constantin-cel-Mare,
portul Kiistendge, care in 1787 era resedinta sefuluI unuI departament comandat de un
Aga; aci se incarc,a, grati pentru Constantinopol; portul sal era f6rte nesigur 6).
Nimio nu maI rmasese din splendrea Tomis-uluI i Constantier, nicI urmele maretelor constructiunI, nicI numele.
') Note sur les debris antiques rcueillis en 1855 it Kustendj p. 4.
2) Les travaux de defense des Roumains dans la Dobroudcha (Mein. des anliq. de Fr.) XXV 219-29.
') Lettro a M. Henzen... pub!. in Annalli delr instituto, 1868 p. 271.
4) Mmoires d'archologie, d'pigraphie et d'histoire, p. 182.
a) Cuup d'oeil sur les monuments antiques de la Doborudja. Rev, arch. fr. 1881, XLII p 287.
6) Peyssonet. Commerce de la Mer Noir, 1787, p. 159, vol. 11.

www.dacoromanica.ro

436

In adevr, ca. prin vcurile XII-lea i XIII-lea Genovezif faceari un intins comert aci,
insa portul genovezilor, ca FA orasul, fusesera distruse. Urrnele acestuI port se vedearr pana
ma de-unazI, in fundul golfulur Constanta.

TurciI facusera ad o fortarta, care nu le servi la nimic,, in r6sboiul din 1828; in

1.850 intririle erail rase, portul era frte putin frecuentat din causa nesiguranteI, abia
8-10 corabiI veniari pe an sa incarce in Constanta grail sari orz.
') in 1850, a fost un vechia oras comercial, fondat
Kastendj zice I. Ionescu
de Genovezi. Portul avea cheiurl construite in piatra ciop1it, insa a fost asa de neglijat;
In cat astzI vasele nu se pot apropia din causa darmaturilor; din acsta causa este
nesigur.
El a trebuit sa 1=1 fost f6rte infloritor alta data, daca s'ar judeca dupa, multimea co-

16nelor de granit, marmor i ornamente, care formza, grme1 de pietre in ruina.

Kastendj gasindu-se pe tarmul MariI, numaI la 10 ore departe de Dunare, este rilemat a juca un mare rol in comertul dintre Orient si Occident.

Din nenorocire el nu este la adapost natural, si pentru acesta trebue construit

dig de 150 metri in Mare, incepnd din locul uncle maI exista inca fondatiunI vech.
NumaY Cu arenda districtulul, s'ar putea construi un port, care sa adapostsca col pulin
300 vase.

Acum importanta luI este asa de neinsemnata, in cal nu percepe Wei' un drept de
va.nra asupra productelor ce se incarca aci.
In 1859, starea orasuluI i portuld nu era mal buna.
Constantza, numita de Turd Kastendg zice Papadopoulos Vretos 2) - este un mic
oras, cu o populatiune ce nu trece de 3000 suflete, din care 500 sunt supusf gred si se
ocupa cu comertul.
Are un mic golf, unde vin cate-va corabir, care incarca grab' si land pentru Constantinopol.

lama este aprpe tot-deauna furtunsa, de aceea se intrImpla aci numer6se naufragiI

vaselor, care ar indrasni sa parassca porturile dunarene, pentru a merge la Constantinopol.

De si era in primele zile ale luI August, cand am vizitat Constanta, totus temperatura era rece si un vnt de Nord sufla Cu putere. Aianul, care sedea de maI multa vreme
aci, ne asigura ca iarna e f6rte aspra i lunga.
Locuitorif (led trebue sa sufere mult, micile lor case fiind f6rte r6r1 construite F.4
Cucllite balega de vite. Acest mod de incalOire e de alt-fel comun in Dobrogia, din

causa lipseI de lemne si a mareI departan a padurilor.

Aerul este sanatos, insa apa nu e nicI abondenta nicl sanatsa. Legumele sunt grea
de gasit, gradinarfile lipsesc Cu totul. Arborif fructiferl sunt de asemenr putin numerosI
t6ta regiunea 'Ana la Cernavoda e,te strpa.
NumaI catre sfarsitul primaverir campiile devin maI vesele.
Dintre t6te edificifie publice ale vechiI Constanta, n'a mar re'mas astazI de cat doua
mid col6ne de granit verde, cazute la pamnt si la Ore-care departa,re una de alta, spre
Ormul Will% sub o mica, movila i frte apr6pe de cate-va hlocurI marl de piatra patruunghiulare, frum6se resturr ale ziduluI construit de InaparatiT bizantinI.
In launtrul orasuluf se afla de asemenca, inaintea portiI uner carciumI, o lespede de

marmora cu un baso-relief din timpul Cruciadelor, iar vis--vis o bucata de marmora

alba, pe care sunt scrise cate-va litere i cifre grecestI, ce credem a fi tacnd parte dintr'o inscriptie bizantina, sub domnia Imperatorilor latinI.
In anul 1850 orasul avea 80 case 3).

In 1861, Constanta era cel ma neinsemnat satuc turcesc; cate-va colibe de lemn
') Excursion ngricole dans la plaine de la Dobrodja, p. 34-35.

La Bulgario ancienne et moderne, p. 186-188.

lunesco. Op. cit., p. 18.

www.dacoromanica.ro

437

formata tele ediflciile sale, cAte-va zed de suflete, populatiunea sa. Nimic nu fAcea a se
crede, ea acest sable ar 11 putut vre-odata aspira din noti la importanta vechif coloniI
milesiane, pe ruinele careia se ridicase de atatea orI darftmata si de alatea orI reediticata,
niel la consideratiunea comerciala, de care se bucurase sub stapAnirea Genovezilor.
Cu tre anT mai 'nainte o companie englezA, cere de la guvernul otoman voia de a
contrui o linie de drum de fler, intro Cernavoda i Constanta, cu dreptul de exploatare.
Compania, sub conducerea ILA Trevor Bareley, se pune pe lucru : linia se construesce
cu marl greutatI prin valea Carasu i Constanta e legata cu Dunarea.
Acista data se pelte considera ea epoca de reinviere a
Constantel; in maI putin de 10
anI un mol solid este zidit
periculsa rada este transformata inteun port sigur, se construesc cheiurI, in lungul carora

vasele incarc eerealele ad use

cii drumul de fler dela Cernavoda.

Lipsa de apa a orasuluI

se remedia, cum ;;i clifleultatea
de a o avea de la fntilnI, prin
mijlocul vagnelor speciale,

care aduceatl apa de la Murfallar.

Mizerabilul satuc se aco-

pera cu ediflcir i magazinurI

Fig. 70.

Co,pul Bulevurdulut 1 Fund, Conittnt

multe etagiI. De la aparitiunea companieI, un far construit pe Ormul Maril tneepe a inlesni navigatiunil atteragiul. Constanta se transforma
in tr'un oras, care nu m6ra maI binede 400 cladirI solide in piatra. Kira a eoprinde populatiunea tatarsca respndit in departare pe latura de N. a orasulul, populatiunea sa
Cu

era de 6000 suflete.

De jur imprejurul

esteI de V. se form ma-

halaua separala, Cu locuintele elegante ale Englezilor, autoriI acestor

transformatiunI.

In 1869 orasul nu se

intindea maI departe de

Biserica. Grca.
Rasboiul din 1877 nu

ad use nicl o stricaciune

Constante, pe care RusiI
o ocupara fara lupta".
La 25 Noembrie 1878,

Tomis al Romanilor, Con-

stantia a Bizantinilor
Genovezilor, Kfistendg a
Turcilor, devine ora romAnesc. cu numele de Constanta.

Catedrala din Constanta.

In timp de 21 anI orasul s'a marit i infrumusetat cu o repeziciunf. demna de t6tA

lauda, nu atat conductorilor se, cAt initiativeI private.

www.dacoromanica.ro

438

Numer6sele constructiunP) dal Constanter infati.$area unul oras din occident, cu care
o gasesce in legtura prin drumul de fier, ce vine de la captul apusuluY Europa'
de la Ostenda.
De 14 anY urmaresc progresele orauluY Constanta, chemat a deveni cel mal mare
port pe cstele apusane ale Maril-Negre i mi-ar fi greti sa descriti desvoltarea sa an cu

an, voitl arata partile mai importante:

Ski construit in 1880 bulevardul, pe frmul WHY, de a lungul c6stel de sud ;. ar trebui
ea cel putin de acsta, parte,sa se consolideze Ormul printr'un dig; s'a construit in 1892
Sala de Cur, pe bulevard, cu privire la Mare, e un local frumos 0 solid.
La unul din capetele bulevardulul se Tidied marta catedrald in stil frumos bizantin,
inconjuratd de gradina destul de spatis.

La cel l'alt capat: Hotel Carol 0 Palatul Printuld Gr. Sturza, pe terase la malul
Warn', sunt dou constructiunl vaste.
S'a ridicat pe piata Independenter, trum6sa statue a poetuluI Oviditi (din subscrierl
publice); s'a construit un local al PrimarieY, elegantd cldire dar neincapat6re; s'a cladit
.;;c6la Printul Ferdinand, local destul de higienic, solid 0 spatios i in fine Spitalul Comunal, destul de suncient, pentru a satisface trebuintele orauluY.
Sub raportul stradelor trebue sa deosebim doua pary: ora.u1 \rectal, Cu strade
slrAmte, intortochiate, bine intretinute i pavate; oraFpul modern, cu strade drepte, largY,

plantate, Insa nu t6te pavate 0 nu tocnial bine intretinute.

Oraul este lipsit de c,a,nale pentru scurgerea apelor; (End in panta, apele se scurg
cu f6rte mare inlesnire.
') Tablo de construcfille aflate in rapt Constanfa la finele anului 1895:
CASE CU:

STRADA

f2

4:6-0

PC

03 0

C,

T44

V)

Agriculturii
Aleon
Aurora
Bajel
Basarab
Brasoveni
Brutus . .
Bulgarti
Calarasi
CaramidarI

Stradela Engleza
Fructelor

Luminei

- Mahometana

3
2
5
12

orrtu

16
26
137

4
2

12
18

-._

49
5

- Maior

-- Mangalia
10 Maiu

-3-..
2 ---

Garll
Germana

Piata Independelita
Infanteriei

11 Iunie
Justitiel
De reportat .

499 106

Marcu Aureliu .
Militar
Mircea ce! Mare
Neplun

Plevnei
Portului
Remus Opran
Remana

Rosiori
Sabinelor. .

Casete numerotate pe strnda Carol -la

.
.

Ovidi
Pescanl

11 -

410 3 4105 4 2-13214 4 -102-5193

45275 3 12 - -

- Muzelor

12
18

1-

3-.
14 7 - 9
2 --- 13

*MO

14 Septembre
LoIan ce! Mare
Tatar&
Thetis

- - Tomis

15

121 - I

-- Traian

19
27

47,
78,

23 -- -

12
6091 40

111
2 --

co

Uniril
Vntitori

162
25

P:1,7

.0

ts,
os

01c.E

ej

os

P.

f=1

50 12 -

17

97 40
5 1
46 3

cd

499 609

26

Report .

2 - - -LibertatiI

g.os
c's

17

81,7,

ea
c:;)

7
21

12

Dorobang
DreptatiI
Elena
Elisabeta

39

12

Comerciala
Concordia
Ceres
Cuza-Voda
Daciel
Decebal
DianeI
DivizieI

cp

en

37

Carol I

STRADA

*G"::

CS

.0

ce72

'5

co 51'

CASE CU:

cd
co

es

609 40 73
62

7-

27
9

4
2

5-

30

5 4- --

6-

-8 --170 1-2 3 --

34 -

62 18
9

7 11
7

12

3
8

21

34
80
o
2
18
11
10

---

13 1
11

39

7_
3

-2

17

29 10

29 15 38

2
3
38

23
33
40
9

3 17 2

1
VV ierngui lsi

Constructli pe strade
nedenumite . . .
Total . .

7 - 62 28 - 4

55
1128 24.4

6 13780, 32
I

www.dacoromanica.ro

439

Curatitul slradelor si serviciul incendiuld se face de 20 pompierI i sacagil si 40

.maturittorI. Mara de iluminatul electric destul de ilusoriti oraul se ilumin/11 cu
359 lAmpi.

Sub raportul administrativ, orasul se imparte in dou6 colorl: Galben i Rosu. T6te
autorittile sunt legate prin fir telefonic.
Alimenta,rea orasuluI cu ap este ca pe timpul luI Ovidi, cu t6te proiectele ji studiile
ce s'ati facut in acsta privintd, pentru care s'a cheltuit, numal in cursul until an, suma
de 81.000 let

"",
-

1,DR:1:mite,

rah -.1"

*-su
.

tevi:r
Itirere
E *-

V.r.

'

le

Li
.

.1

1-44,7440 Po, ...AU

ore

'

Fig. 72.

Primaria din Constanta.

In anti; 1000 s'a imprejmuit terenul fosteI pietY Belidie si s'a transformat lute() fruin6sd grdin, nurniI grdina Mircea cel Mare.
Lipse,sce orasulul un abatoriti, o hard, un local de prefectur, unul pentru Heel. Lipsesce comuniY, apa.

t;

"_L":486,4
44

Fig. 73.

ceda primara Principele Ferdinand i Principesa Maria*, din Costana.

Budgetul comudf este desechilibrat cu 20.753 leI, pe anul 1900.

Marca orasuluI este o corabie Cu panze, MO, un far Cu steg in via

Kepartitia populatieI este aratat la plas1 Prinaria a fost cldit in 1896.

www.dacoromanica.ro

440

Instruciia publica se precla in urmtoirele scolY: un gimnazia cu 4 clase, 2 seoll primare de Metr si 2 de fete; o scell a comunittif bulgare, una Elena, una Armean, una
Mahomedan, i dou OvreiescI. $c61a Primar.
Principele Ferdinand i Principesa Maria a

fost cldit in 1893. Sade: bulgar, elena,

arrnean, i mahomedang, a local propritl.

Sunt in oras M'ara de Catedrala, ureat6rele bisericr, sinagogY i giamiI: Biserica

Elena (din 1867), Biserica Bulgar, una Cato-

Ha, una protestantd, una Armean, dou

sinagogIsi 7 giamiI, din care dou marY : "Mali mudia (din 1822) i Azizia (din 1860). I)

6. Comuna Copadin. Cu totul isolat de

limitele prsiI, comuna Copadin e a.sezat pe

un plata inalt de 137 m. d'asupra niveluluI

MriI, la tncrucisarea mai multor drumurI
importante din S. Estul DobrogieY, departe de
45 k. spre S.V. dC Constanta.

Se invecinesce la N. si V. Cu comuna
Malimut-Cuiusu; la E. cu
la S. cu comunele Carabac, i Agemler, tte din plsile
Medgidia (cele d'intasI 3) si Mangalia.
Comuna coprinde numaI satul Copadin,

Fig. 74.

Glamia KAzizia, Constanta.

locuit alta dat de Turcr.

Repartitia suprafetiI i populatieI, este
aratat la plas. Satul are 244 case, din care
2 bordeie.

Budgetul comuniI const din 9.380 leY la

veniturI si 3.03S leI la cheltuiell, and un excedent de 6.342 leI. Sunt 287 contribuabilI. Primaria construir in 1882.

Fig. 75. Cercul militar din Constanta

Comuna are o sc615., cldita in 1899, are un inv6tator si 95 elevr, sunt, si 4 scolI
turcescI. In sat e o casa de rugciune protestant si 6 geamiY.
') Detalii a se vedea: Cereelari asupra Ora*uluI Conslanta, 1897.

www.dacoromanica.ro

441

Comuna e in legatura prin drumuri Cu Cernavoda, Medgidia, Mangalia ;,i Bairamdede, asemenea si cu: Caciamac, Mahmut-Cuiusu, BOHAI, ElibichioI, Enige-Mahale, Osmancea, Agemler, Sofular, Bezaul, Carabaca si t6ta valea Borungea.
7. Colimna Gargalik. E asezata in basinul laculd Cu acelas nume si ocupa tot Loritoriul, liana la capul Micha.
-

u
1

Fig. 76. Vederea portuluT ConstanTa.

Se compune din urmat6rele sate: Gargalicul-mic, ca resedinta, e asezat pe t:rmul

N. al laculd cu acelas nume, la 28 km. spre N. de Constanta, a fost locuit in 1850 de
'Marl, Gargalicul-mare, la 2'18 km. spre N. de precedentul, pe pariul Cu acelas nume si
, a/unan, intre lacurile Tasaul si Gargalik, la 4 km. spre S.V. de satul de resedintA.

7..4,,,:ys,

Fig. 77. Constanta. \retie' e din port.

Se marginesce la N. si E. cu Caraharman, de care se desparte prin dlurile Gargalik, Ciatal-bair si movila Caldarif; la V. si S. cu Cieracci, de care se desparte prin
dlul Tasaul-sirti, valea Tas-Culac, Mu! Sahman si lacul Tasaul; la S.E. cu Marea Ngra,
In care se prelungesce capul Midia.
Repartitia suprafetil" si populatiel, este aratata la plasa. Case sunt 359.
Primaria e instalata in casa cu chide.
71800

56

www.dacoromanica.ro

442

Budgetul comuniI const, din 7.316 lei la veniturT si 4.417 le la cheltuielT, ramannd
un excedent de 2.899 let Sunt 202 contribuabilr.
Scoff sunt dou6: in Gargalicul-mare, construita In 1885,0 mic, construit in 1881, cu
2 invltorl, un maestru si 90 elevI. In Sahman e o sc615, turceasca.
Biserica exista in Gargalicul-mic, cladita In 1894, are hramul inaltarea. La Sahman
e o giamie.

Soseaua, ce vine de la Cogeali prin Caracoium, trece prin comuna, pentru a duce
spre Peletlia i Caranasuf, soseaua este In bun stare.
Mai sunt i caI ordinare spre Peletlia, Cavargic, Palazul-mic i Tasaul.

Comuna Hasancea. E asezata In extremitatea rsaritna a vi l Carasu si se Inlinde catre S., pana la valea Omurcea; se afla pe linia drumulul de fier de la Constanta
la Cernavoda, departe de 13 km. spre apus de Constanta.
Ea se compune din dou sate: Hasancea ca resedinta, locuit pe vremurI de Tatarl
Mahometcea la 6 km. spre S., pe valea Omurcea, la confluenta sa cu valea Mahometcea-

ceair-dere, a fost locuit de asemenea de Marl, prin 1850.

Comuna se invecinesce la N. cu Palazu-Mare; la E. cu Tekirghiol; la S. cu Osman-faca si la V. cu Omurcea i Osman-faca.
Repartitia suprafetiI i populatier, este aratata la pima. Case sunt 259, din care 6 bordeie.

Langa calea ferata, te nu are aci statiune, e asezata frum6sa vil a proprietaruluI
mosier, D-1 Pariano, langa o fantana pentru apa, sistem american. Acest Domn are .;;i
ferma din Mahometcea, unde intretine si se ocupa cu imbunatatirea rasel cailor dobrogenl.

Primaria a fost construita in 1882. Budgetul comuniI are: 1.3.6M leI la veniturI si
1.761 le i' la cheltuiell; d, deci un excedent de 11.880 leI; are comuna 190 contribuabilt
Biserica isc616, nu exista in comuna, stint 2 giamif In Hasancea si una in Mahometcea.

Hasancea e esezata pe soseaua, care vine de la Constanta spre Murfatlar.

Mara de acsta mal sunt drumurile comunale, care due spre: Alacap, Nazarcea, Horoslar,
Abdulah, Osman-faca, Billbl i Murfat.
Palazu-Mare, Anadolkia Laz-Mahale,

Comuna Omurcea. Alaturr si la 2 km. spre apus de Hasancea se afl, comuna

Omurcea, pe unja drumuluI de fier, care n'are statiune aci.
Ea se compune din satele: Omurcea i Nazarcea., ambele locuite de Mari prin 1850.
Nazarcea, e asezat pe valea Horoslar-alceac, la 5 km. spre N. de Omurcea.
Se marginesce la N. cu Alacapu i Caratar; la E. cu Hasancea i Palazu; la S. cu
Hasancea i Osman-faca; la V. cu Murfatlar.
Repartitia suprafetiI i populatiel, este artata la plasa. Sunt In comuna 259 case.
Prim,ria a fost cladita In 1881.
Budgetul comunir are: 11.824 lel la veniturl si 2.742 leI la cheltuielI, deer da un excedent de 9.062 let Sunt 190 contribuabilY.
Giamif sunt 4 (2 in Omurcea, 2 In Nazarcea).

Sc615, este una mixta, in Nazarcea, cladit, in 1891, cu un inv6tator si 41 elevl.

In Omurcea si Nazarcea se afl i cate o sag turceasca.
Soseaua, care vine de la Hasancea trece si prin Omurcea, pentru a duce la Murfatlar.
DrumurI comunale lga cele douti sate ale comunil Cu: CarataI, Cogeali, Canara, Horoslar, Mahometcea, Osman-1'mA MINH, Kiuciuk-Murfati Alacapu.
Comuna Murfattar. La 5 km. spre apus de Omurcia si pe calea ferata ConstantaCernavoda, ce are statiune aci, se afla comuna Murfatlar, compusa numai dinteun singur
sal, locuit in 1850 de Turd.
Se marginesce la N. cu Alacap; la S. cu comuna Osman-facet; la E. cu Omurcea

la V. Cu comuna Wan
Satul a inceput a se tran,forma in timpil din urma, casele sunt higienice

solide,

totusI asezate in mod neregulat, d'a lungul soseleY ce vine de la Constanta. La capul satului
este vila proprietarulul mosieI, frumos construita in stil elvetian.
Repartitia suprafeliI i populatief, este aratata la plas. Case sunt In comuna 233, din
care 2 bordeie.

www.dacoromanica.ro

443

Primaria a fost cldita In 11181.

Budgetul comuniT consta din 8,667 lei a veniturT si 4,628 leT la ch 11uicli, excedenIul
Hind de 4,039 leT. ContribuabilT sunt 102.
Sc61 are, i a fost construita in 1898, frequentat de 26 elevT, are un invtitator. Bi1

seria, nu exist In comuna; este o giamie cu 2 hogT.

Murfatlar este aseza.t
pe calca fera.t," la 20 km.

de Constanta, pe soseatia ce

vine de la Constanta spre

Ostro V .

Alte drumuri sunt cele

eomunale spre: Alacap, Horoslar, Osman-faca, Bii
Kiuciuk-Murfat
Endec-

Carachia

Fig. 78. Valea C.a.rass, la Murratlar. (Dupti K. F. Peters).

11. Comuna Palazu-Mare. Intre valea Ciobanulu, valea Horoslar i titrmul apusan al
laculuT Siit-Ghiol, se Intinde comuna Palazu, compusa din urmat6rele sate: Pa/am', pe
ftmul sud-vestic al laculuT, In drepta soseleT nationale, ce vine de la Constanta, la 7 km.
spre N. de acest oras, era locuit de Turd in 1850, Canara, satul de resedinta, e asezat in
drpta soseler, filtre ea si lacul StIt-Ghiol, a fost de asemenea locuit de Turd, numele
Insmna cariera i In adevr aci sunt cariere de piatra, ce servesc acum pentru construhett
portuluT Constanta, Cu care este legata printr'o linie de drum-de-fler, care da in unja principala la Halta Medea. Acest brat de cale ferata servesce numal pentru transportul pietriT.
In fata acestuT sat se afla, In lacul Stit-Ghiol, insula nunzit a Ni Ovidiei, ce n'are nimie
aface cu poetul roman ; e o insula cu 2 hect. suprafaibi Inconjurata cu stuf, e departe de tilrmul din spre sat ea la 200 m., e plantar cu arborT secularf; ca stejarY, ulmT i aninT, printre
care se cultiva tot felul de zarzavaturY. Coliba pazitoruluf grdinariilor este singura locuint," a insulef. Acum e proprietatea luT Movil, care o ingrijesce frte ra.
Numele ac,estur ostrov ar atrage multI curiosT de a'l vizita, si e de regretat starea in
eare se gasesce acum. Inainte se numea Ibraim-Adassi, (lupa numele proprietarulur insuleT.
Horoslar, e un alt sat ce depinde de comuna Palazu, e asezat pe valea Horoslar-ceair,
a 4'/g km. spre S.V. de Canara, are locuinte mid i mizerabile.
Anadolkiol. S'a crezut multa vreme, ca acest sat ar fi fost vechiul Tomis, dupa o inscriptie gasit aci de Papadopoulos Vretos ). Numele sal In turcesce Insmna sa.tul oriental,
cacr a fost fondat pe la Inceputul vculuf XIX-lea de TurciT venitr din Anatolia. E asezat
la 2 km. spre N. de Constants., pe soseaua ce duce la Tulcea.
Satul a crescut considerabil in ceT din urma 10 anT (1890-191)0) si Linde a se im-

preuna Cu Constanta. S'a construit aci trgul de vite, care pana acum nu da niel un befat, de cheltuielile acute de Stat.
Pana la acest tArg e un brat de linie ferata, ce plca din gara Constanta. Aci se thc.
de dou6 orf pe an (dar maT ales t6mna) alergarT de cal l.
La 2 km. spre N. de sat, pe soseaua Constanta-Tulcea, este locul numit la Cionele ;
In adevOr se gasesce aci o cismea destul de vechie, care alirnentz, tot orastil Constanta cu

ap adusa de sacagir; de aci este vorba a se aduce apa In oras. StudiT

facut de 20
anT i ati costat f6rte multi banT, ins lucrarile de aducerea apeT, nu sunt iiici incepute.
Gara Constanta si tot personalul C. F. R. din oras, se alimentza cu tipa adusa pin
conducte de @Alga lacul Anadolkiof, in care scop are instalata o inasina Cu pompa In spatele targuluT de vite. Satul Anadolkiol are case destul de solide si higienice. In sat se mar
all, si o fabrica de bazalt, mal multe t'abrid de cdramida si de tabricatiuunea varuluT, de
Ore-ce terenul din tre sat si lac este f6rte propriti fabricatiuniT caramizel. i varuluT.
') La Billgarie ancionne p. 134, 1411,

141.

*) Vez! ogeografia econornica.

www.dacoromanica.ro

444

Comuna asl-fel compusa se marginesce la N. cu comunele Cicracci i Caramurat;

la E. cu Marea-Ngra i cu oraul Constanta; la S. cu comunele Tekirghiol, Hasaneea
Omurcea; la V. cu comunele CarataI i Alacap. Repartilia supratbler i populatier este aratata la plash'. Case sunt 1176, din care 66 bordeie.
Budgetul comunif este de 12,019 Id la veniturI 0 7177 leI la cheltuell, (land un execdent de 5,842 leI. ContribuabilI sum 448. Primaria cladita in 1888.
Comuna n'are niel o biserica cretina, sunt insa 6 giamiI in satele Anadalkior (1), Ganara (2), in Palaz (2) 0 in Horoslar (1); fie-care are cate un hoge.
$coll sunt dou, In satele Canara (cladita in 1902) 0 Anadalkiol (cldita in 1902), cu
3 invtatorr 0 176 elevI.
La Anadalkid Canara se OA ale o c61a turcsca ; lalPalazul-Mare, dou.
Soseaua nationala ce plca.din Constanta, trece prin satele AnadalkioI s,;i Canara;
spre N. de acest sat plc i oseaua vicinala spre Caramurat i Harova. Mal e 0 oseaua
ce duce la Cogeali 0 care se desface din .$oseaua mare.
Alte clrumurI ordinare sunt spre CarataI, Horoslar, Hasancea, spre Hasi-Dulue i MaItometcea.

Comuna Pazarli este aezata pe dlul Dorobantul i in drpta oseleI de la Conslanta la flarova, la 43 km. de Constanta 0 la 10 de Caratnurat, in directia N.V.
Se compune din urmat6rele sate: Pazarli, ca reedinta, era locuit odini6ra de Tatari;
Ester la 1'12 km. spre S.E. de precedentul, Cu care e legat printr'o osea vicinal; Ghelengik, la 4 km. spre N.V. de Pazarli, pe drumul ce duce de la Caramurat la Harova,
pe valea Odi-Culac i &I emet, pe riul Casamcea, la 5 km. spre N.E. de Pazarli.
Telte aceste sate erati locuite pe la jurnatatea secoluluI XIX-lea de 'Marl', earl' iI avea5

Khanul lor in apropiere, la Ceatal-Orman.

Se mrginesce la N. cu comunele Toxof i Cogelac; la E. cu comuna Caraharma,n;
la S. cu comunele Caramurat 0 Carol I; iar la V. cu comunele Tapunar
Repartitia suprafei i populatiel, este aratata la plasa. Comuna are 361 case, din care
10 bordeie.

Primaria a fost cladita in 1898.

Budgetul comuniI se compune din 7.372 lel la veniturI 0 2.423 Id la cheltuielY, avnd
un excedent de 4.949 let. ContribuabilI sunt 309.
Biserica cretina se afla in Pazarlia 0 a fost cladita in 1902, are hramul Sf. Niculae)
sunt 4 giamiI in cele 4 sate, cu cate un hoge fie-care.
Instructia publica se preda in dou scoli mixte: una in Ghelengik, cladita in 1898 0
una in Pazarli, cladita in 1890, fie-care are cate un inv5tator. Totalul clevilor este 81. In
. crentet se alla 0 o cla musulmana.
Comuna se al-15, la incruciarea mal multor drumurI ce duc spre Ceatal-Orman, ChiToxof, Cavargik, Palazul-Mic, Cicracci, Caramurat, Carol I, Dorobantul, Chior-Ceme,
Baltagescr, Saragea i Satischia
Comuna Techirghiol e aezata in basinul MariI-Negre, intre Gonstanta lacul Tuzla-

Gltiol sail* Techir-Ghiol, la 17 km. spre S. de Constanta, pe oseaua ce duce la Mangalia.

Comuna se compune din urrnatelrele sate: Tekirghiol, ca reedint,a, e aezata pe trmul
nordic al laculuI cu acela nume 0 pe oseaua Constanta-Mangalia, are un aspect frte
trist, casele semanand maI mult a nite mooroaie de pamnt; Agigea, la c6da apusana

a laculuI Agigea (amara), la 1'/2 km. departe de trmul Maril, langa o movila numita
Ordu-Tabia, fost lagar turcesc in campania din 1854; satul se compune din cate-va casute
mizerabile; Hasidtillik, pe oseaua ce duce catre Osmanfaca, la 5 km. spre N.V. de Techirghiol; aci se incruciza maI multe drumuri cornunale; Laz-mahale, sati mahalaua Lazilor, un popor care n'avea nicI locuinta, niel ocupatiunI speciale, ci se indeletnicea la
inceput cu taierea lemnelor din padurile BabadaguluI 0 le vindea la Tulcea, ComisiuniI
Europene Dunarene; mal tarziti ne mal avand alta, ocupatie, se dddura la talharff. Erati
spaima vecinatatilor Constantd. Pare a fi fost Turd aduI din Asia-Mica, nu se scie cand,
de sigur prin emigraliunI individuale. A5 disparut aprdpe cu totul astazI.

www.dacoromanica.ro

445

Satul are un aspect mizerabil, printre bordeie se Malta casa proprietaruluI mosier
domnul Alexiu, care se ocupa f6rte mult cu agricultura, apicultura, cresterea vitelor,
gradinaritul si arboricultura. Un noti sat este acum In formatie intre lacul Techirghiol

Ivfare; el se va numi Carmen Silva.

Comuna se invecinesce la E. cu Marea-Ngra, la N. cu Constanta cu Hasaneea
la V. Cu satele Mahometcea i Abdulah, ce apartin comunelor Hasancea i Musurat; la S.
Cu comunele Musurat i Tuzla.
Tte satele acester comune erail locuite de Turd pe la 1850, azr ati cam disparut
prin emigrare.
RepartitiasuprafetiI si populatia este aratata la plasa. Case sunt 417, din care 141 bordeie.
Primaria cladita In 1880. Budgetul comunir este de 8.119 lelf veniturI si 1.193 le cheltuelY, are un excedent de 6.125 leI. Sunt In comuna 349 contribuabilI.
in t6ta comuna nu e nicI o biserica, sunt 5 giamiI: 3 In Techirghiol, 1 In Lazmahale

si 1 In Hasi-dink, fie-care cu cate un hoge.

Exista o scla in Hasi-d616k; n'are local propriti, are un invtlator s,i 24 elevr.
La Agigea,

Lazmahale se alibi eke scla turcsca, iar in Tecliir-ghiol, dou6,

Dupa cum am aratat, comuna este asezata pe soseaua vicinala Constanta-Mangalia;

mal sunt i drumurI ordinare catre: Constanta, AnadolkioI, Palazul-Mare, Hasancea,
Omurcea, Mahometcea, Abdulah, Musurat, UrluchioI s,;i care converg t6te catre un pullet
central, Hasi-dfiliik. De la Tekir-ghiol pe marginea laculuI, intre el si Mare este soseaua
ce vine de la hanul din dreptul satuluI Agigea, trece pe la Sanatoria! Terhirghiol, penLru
a duce pe la Tuzla la Mangalia.
c) Plasa Medgidia este asezata in basinul DunariY, intro Valea Boazgiculur i Veder6sa
ocupa basinul vailor Silitea, laculur PurcaretI i valea ce se deschide aci, basinul apusan
al van' Carasu, valea Pestera cu secundarele sale, valea Caramancea, valea DiordumgiOrman si valea Urluia.
Se marg'nesce la N. Cu plasa Harsova (limita intro aceste dou6 plasI e descrisa la
plasa Harsova); la E. cu plas,;ile Constanta (vell limita plasil Constanta) i Mangalia (de
la N.E. de Blbl, limita pornesce &are S.V., trece pe la punctul trigonometric Copadin,
eotat 128, de pe drumul Copadin-Mangalia, Inconjura pe la rasarit i miaza-zi comuna
Copadin, care e a plasil' Constanta., se indrptA care S.V., aprpe in Hine drpta, pana in
valea Borungea la satul Besaul, de ad se dirige catre apus, pang, la 3 km. spre N.E.
Bairam-dede); la S. se marginesce cu plasa Silistra-noua, de care se desparte apr6pe prin
vaile Borungea i lunga vale a UrluieI, ce se deschide In lacul Veder6sa; la apus cu Dunarea, c,are o desparte de judet,u1 Ialomita.
Suprafata plasil este de 160.910 hect.
NEPRODUCTIV HECT.

COMUNI
Aln.capu

BMW

Carabaa.
CarataT

Cernavoda . .
Chioseler
Cocargea
Cochirlenl
Enigea
Mahmut-Cuius
Medgidia
Rasova
Seimeni
Taspunar
Tortoman
Total

Vatrzi

72

317

77

385

38
28
206
56
19
47
108

221
137

90

283
95
231
485
559
184
308
196
540
403

1.380

4.344

113

319
61

39
107
.

Izlaz

PRODUCTIV HECT.

DrumurT,

ape, stiff,
stancI
399
273
187

167
690
147
94
819

220
317
639
1.777

584
423
401

7.137

Pfulurf
Hect.

------

20

1.210

2.190
165

3.585

www.dacoromanica.ro

Al.

locuitorIlor

Al.
StatuluT

Suprafata
Hect.

9.094
8.889
3.989
4.944
2.115
4.153
4.338
4.440
11.424
24.341
4.650
3.680
3.944
12.336
10.374

2.724
4.168
1.065
4.308
1.904
2.868
1.314
861
933
844
2.301
2.786
2.302
3.144

10.113
12.348
8.603
6.341
7.339
6.543
7.414
6.851
14.308
26.263
6.636
10.317
7.714
15.708
14.412

112.711

31.753

160.910

231

446

Populatia pldsif este de 26.399 suflete, care repartizate pe nationalitatT, comune si

sate, sunt:
.a.

3171

)E

SATE

COMUNE

,--

-ce

Ihilb(il-Mare

Mic
EndecarachioI
Turc-Murfat

Beaul

Total .

CarataI
Hagi-Cabul

Total .

Total .

Cernavoda
Chioseler .
Borungea

Total .

Total

Total .

Adam-Clissi

Arabagi
Enigea
Iusufunar

Mulciova
Polucci .
Tala.,,man

Rasova

SeimeniI-MarI

Azizia
CelibichioI
Defcea
DerechioI

'D

(.D

-o

.E.1..

,._,0

1-1

>
ITI

f-

-4

e-

917

331

--1

--

--1

.
.

.
.

----

22

31

53

1()

111

12
12

33

- - - - - 1019
2 -- 3- -- 26- -- 2257
20
1

583
2
585

2-

81

3 - 4545

18

811
129
336
465
770
548
1318
467
267
445
94
617
266
32

12 -----------60
66

- -- -- -1735 9 212 227 - - - -12

- - - ----- - 2188
41351 - - 6 - 326 - - - ------- ---- -- -94

342
-266

42 224

---

32

35

-1825

13

20

77

3251

- -- - -- --

38
818
312
141
817
39
789
2954
1539
439
1978
666
615

13

41
138
813
4

33

1839
1535
439

271

3
3 --

35

2
3

58

71

13
3

1974
-666 344 -

1816 -

698
400
374

214
-496

366,

35 964

1
1

8
11

11
13

--

- -_ --1281

4
23

351

202
I

-- -- ---- --31 ----------278--------.

--

330
547

730

172
.

1024
347
69

270
488
28
223

126- -- - - Total .

151

Total pe plas

o.4

61- -----7
304
-- - 2 - --- -- --- -- 1732
380

-1 7
-1
10 -10

o
Z

247

455- - - 371 -

615

H..

,-,

Cl)

5 ----- -219
490 - - - -

770
548
1318

1281

E-

270

399 -

Total .

1::,

,17,..

Facria

Geabacu
Satul-Noti
Tortoman

693
46
739
129
270

7:8

20- 2 24- 455

- 549
--40 - 65

.8

25,

Flllgesci

Ciormme
Saragea
Ta-Punar

41

513
20

o
60
g

1Cd

Ct)

<1.)

Total .

MicI'Total .

._,

5 - 535 - - - -

995 130 129

, .

VlahchioI

.....

Medgidia
Amzalia
Caciamac
.
.
Id ris-Cuiusu . .
Mircea-Vod
Pe(Aera
Saidia
Mahmut-Cuiusu . . .
Total .

Total .

,_,

207

.5

E-

1334 146 110

Cochirlen1

Ivrinez

-4

'7'..,

,F..,

AlibeI-Ceair

Cocargea

14

,-E

S)

3 al

ce

- -- -- -34 35
-6641 - -1148 ---------- 1820
--- ---- -----

481
28
.

Carabactl.

cu

484
-100
-1

Caugagi
Chetic-Punar

cs
6D

o
u
s

,a

80 -1 -7 -;-,-- 177
204
3
2 - 85
2 10
1219
2 - 466
46
325
814

Total .

;..
cD

^^".

A lacap
Chiostel
Doeuzol

L.

1925 - - - - 287
17771 339 313
1

96 748 6461

278
171

14 361

www.dacoromanica.ro

50

1 103

3
1

932
400
576
2259
214
540
252
126
309
172
330
547
2490

2 26399

447

Densitatea populatieY acester plasY, este de 17 loruitorr pe un km. patrat.

Resedinta sub-prefecturiT este in orau1 Medgidia. Acsta plas. coprinde 2 comune
urbane (Cernavoda i Medgidia) si 13 comune rurale.
1.. Comuna Alacapu, este asezat In basinul mijlociil al \rail Carasu, la 12 km. spre

rasarit de orasul Medgidia si la 24 km. de Constanta, in drepta Enid drumuld de fier

Constanta-Cernavoda. Se compune din urmatrele sate: Alacapu, de resedinta, asezat In
drepta si f6rte apr6pe de unja ferat Constanta-Cernavoda, care nu are statiune aci; era
locuit de TatarT pe la 1850, numele stla insmna usa luT Dumnezeii; Chiostel, asezat tot
pe drpta liniel ferate si la 3 km. departe de ea, futre Medgidia i Alacapu, la 6'.2 km.
de acesla din urma catre N.-V.; acest sat se numia in 1850 Rortak si era locuit de Mari";
al treilea sat este Docuziol (docuz = nou', iol = drum), adica nour, drumurI, cacT in acleOr pe valea cu acelas nume, pe care este asezat satul se intalnesc maT multe drumurT,
earT duc a Medgidia, e departe la 6 km. de Medgidia catre N.E.; ca precedentele, acest
sat era locuit de TatarT, odinir..
Comuna ast-fel alcatuita se invecinesce la E. cu comuna murria; la N. Cu Caratar;
la S. cu Murfatlar si la V. cu orasul Medgidia. Satul are 366 rase.
Repartilia suprafetiI i populatieT, este aratata la plasa.
Primxia a fost cladita in 1881. Budgetul comuniT consta din 5.162 leI la veniturl
3.989 leT la cheltuielT, dand un excedent de 1.175 leT. Sunt 310 contribuabilT.
.$colT sunt: 2 la Docuziol, construite in 1892 si 1899, ati 2 invl,"torT si 133 elevI; o
sc6la in Chiostel, MARA In 1897, are un inv6tator si 53 elevT.

Tot la Docuziol se all si o biserica cretina cu ltramul Sf. Gheorghe, cladita In anul
19o, are 10 hect. teren de la Stat, un preot si 2 cantaretT; In Re-care din cele 3 sate se
afla cate o giamie, fie-care cu cate un hoge. In Alacapu este o cas de rugariunT protestantd.

Calca ferata Constanta-Cernavoda trece pe la sudul comunil, n'are lusa niel o static
PC teritoriul eY.

Comuna e legata prin drumurT cu: Panair, Tortoman, DerechioT, Hagi-Cabul, CaraiaT,
Nazarcea, Horoslar, Murfatlar, Kiuciuk-Murfat, Endek-CarazhioT i Medgidia.
2. Comuna Blbl. Ocupa tt rOgiunea dluluT BO1b01, la 16 km. spre S.E. de orasul
Medgidia si la 34 km. spre S.V. de Constanta, pe soseaua de la Constanta la Ostrov. (Soseaua e In proiectie).

Se compune din satele: Buiuk Btilbiil (buiuk = mare, btilbill = privighetre), ca re-.
sedinta, asezat chiar pe soseaua Constanta-Ostrov, la 16 km. de cea d'intairi; se numia
pe la 1850 Eski &jibia (eschi vechia) si era locuit de Tatarl; Kiuciuk Mida, la 3 km.
spre S.V. de precedentul; se numia mar nainte Eni &jibia (kiuciuk = mic, eni = noti)
era locuit de Tatarr; Endek-Cara-chioi, numirea acestuT sat se potrivesce f6rte bine positiuniT sale, cacT Endek insmna pe turcesce sant, satul fiind asezat ranga valul cel mic
de pam6nt, apoT Cara-chioT inshnna satul negru, probabil cuvntul cara este o prescurtare
din Carasu, asa ca In definitiv avem satul negru de langa sant. Era odinira locuit de
TtarT ; Rosian, o tarta la 2'12 km. spre N.V. de Kiuciuk-IMilbill, e locuita de 25 RomnlTransilvanenr; Turc-Murfat, la 5 km. spre N. de resedinta. CiobaniT de la Rosian sunt
socotitT In populatia de la Buiuk-Bi111301, unde s'art stabilit acum.
Comuna se invecinesce la N. cu Alacapu si Medgidia; la S. cu comuna Osmancea; la
E. cu Murfatlar i Osmanfaca si la V. cu comunele Mahmut-Cuiusu i Copadin. Sunt in

comuna 451 case, din care 49 bordeie.

Repartitia suprafetir i populatier este aratata la plasa.
Budgetul eT contine 6.230 leT la veniturT si 3.590 leT la cheltuielT, dnd un excedent
de 2.640 la Comuna are 320 contribuabill. Primaria e instalata In casa Inchiriat.
Este o scla in satul Kiuciuk-Biilbtil, Cu un invtator si 44 elevY si una In BuiukBOlbtil, cu un invlator si 28 elevi. N'el local propriti. La Buiuk-Billbill i Endek-Carachiol se afla cate o scla turcsca; iar la Kiuciuk-B01b01, dou6 scolT turcescl.
Biserica n'are; sunt Insa 2 case de rugaciunT la Endek-Cara-chioT i Kiuciuk-B61b61;
giamiT stint 6: cate dou6 In Buiuk-Billb01, Endek-Cara-chioT i Kiuciuk-Btilbill.

www.dacoromanica.ro

448

Soseaua vicinal Constanta-Ostrov va trece prin satele

Drumurr ordinare pun in comunicatie cele 4 sate ale comunif intre ele, cum si cu
satele invecinate: Chiostel, Caratar, Alacapu, Murfatlar, Omurcea, Osmanfacd, Elibichior,
Osmancea, Copadin, Caceamak, Cocargea, Mulciova, Idris si Mahmut-Cuiusu.
Comuna Carabacet. Acst, comund, ocupd, valea mijlocie a Borunger, e departe de
Medgidia la 30 km. T6te satele sunt insirate pe valea Borungea i ere' locuite de Turd
In 1850. Aspectul acestor sate este miserabil, casele micT, bordeie, strade murdare, in fine
totul e sdlbatec In acsta regiune, pe unde tillhariile se fitceati chiar ziva.
Satele comunir incepnd de la rsrit sunt: Be,caul (cing curt in drpta soseler
Constanta-Kioseler, Caugagz (bdtusI) la 2 km. spre apus de precedentul; Carabacti (f6rte

probabil carabasr =berbecT) e satul de resedint, asezat la 2 km. spre V. de Caugagi

si in fine Chetilc-Punar (putul stirb), la 3 km. spre apus de Carabacd.
Se mrginesce la N. cu comuna Mahmut-cuiusu; la E. cu Copadin; la S. cu comunele Agemler, Cavaclar i Cazil-Murad.
Repartilia suprafetiT i populatier, este ardtatil la plas. Case sunt 272.
Primria a fost cldit In 1805. Budgetul comuner contine la veniturT 5.813
iar
la cheltuielr 2.873 leT, (land
excedent de 2.940 lg. Sunt 295 contribuabilT In comund.
Comuna are o bisericd cu hramul Sf. Niculae, cIdit in 1898, are un preot; sunt 3
geamil : 2 in Besaul si 1. in Ketic-Punar.
Sc616 este numaT in Carabacd, claditd in 1897, are un inv6tittor si 54 elevr.
Principala cale de comunicatie este soseaua comunald de la Constanta la Ostrov ; ea va
trece pe la Sud de Besaul, de unde un drum comunal pornesce pe valea Borungea, spre a lega

cele 4 sate ale comuner; mar sunt si drumurI ordinare spre: Bekter, Kiosseler, SususAliber, Caceamac, Copadin, Agemler, Sofular, Merdevenli-Punar, Kazil-Murat, Bairamdede,
Bas-Punar i Malcocr.
Comuna Kiosseler. Se intinde in valea superira a Borunger, pand la gura er, la

apus de precedenta, departe la 34 km. spre S.V. de Medgidia.

Se compune din dou" sate mizerabile, insirate pe valea Borungea: Kioseler (satul
din colt), chcr In adev6r aci valea face un cot, In care se afla satul; Borungea coruptie
din Derindg, care insmnd adanca, la 2V-2 K. spre V. de precedentul, care este si satul
de resedint. Amandou6 satele acestea eraii locuite de TurcT ; In Kiosseler locuiati i cdti-va
Bulgarr, pe la 1850.
Se mdrginesce la N. Cu comunele Enige i Mahmut-Cuiusu; la E. cu Carabacd"; la V.
cu comuna Asarld,k si la S. cu comunele Cazdl-Murat si IIairam-Kioi.
Repartilia suprafetir i populatier, este arata,td la plasd. Comuna are 237 case, din
care 17 bordeie.

Primaria a fost clditd in 1882.

Budgetul comunif const din 3.168 lel la veniturr si 2.025 leT la cheltuelr, Cu un, excedent de 1.143 leT; sunt 151 contribuabilr in comund.
Nu exist niel o biseric, niel geamie; in Kioseler este o sc61A clddit, In 1882, are
1 invltor si 63 elevT.

Comuna se OA pe soseaua Consta,nta-Ostrov; are si drumurr comunale, care o pun

In legaturd Cu:Ghiol-Punar, Enigea, Cocargea, Susus-Aliber, Caceamac, Copadin, cu tte
satele de pe valea Borungea, cu Bekter, cu Sarapcea-Caraaci i cu Sevendic.
Comuna Cocargea. Tt regiunea coprinsa intre vdile Diordumgi-Orman i Cin-

ghinea, e ocupat de comuna Cocargea, departe de Medgidia la 28 km., spre S.V.

Ea se compune din trer sate: Cnrargea, ca resedintd, pe valea Cu acelas nume, a fost locuit de Turd in 1850 0 Susus-Alibei (su=ap, sus=frd), a fost mosia unur Ali-Ber, acum
e un cdtun Cu cd,te-va case, la 5 km. spre S. E. de precedentul. La N. de Cocargea pe
valea Diordumgi-Orman se afl ruinele satulur Turc de odini6rd numit:Spapunar (de sigur

cultmtul Spa e gresit scris pe hart, ccl punar insemrand put, ar fi trebuit ceambele s aib o Ore-care semnificatie; mar lesne cred a se fi numit Sahpunar = putul din
drepta). Alibet-ceair, un sat nob- format, in drpta soseler Medgidia-Ghiuvegea:

www.dacoromanica.ro

449

Comuna se marginesce la N. si E. cu Malimut-Cuiusu ; la S. cu Kiosseler; la V. si

N.V. cu Enige.
Ilepartitia suprafetif i populatieI este aratata la plasa. Sunt in comuna 166 case, din
care 50 bordeie.
Primaria a fost cladita in 1882.
Budgetul comunir consta din 2.405 leY la veniturr si 2.228 !el la elieltuelr, cu un plus
de 277 leI. Sunt 88 contribuabilf in comuna.

Scla este in Cocargea, cladita in 1882, are un inOtator si 36 elevI ; biserica are
ca hram Sfanta Treime in satul Cocargea, are un preot i doI cantarett A fost cladita
in 1856.

NicI o osea nu trece prin comuna; sunt insa drumurI ordinare, care o pun in legatura cu satele: Enige, Adam-Klissi, Iusufunar, Muleiova, (unde trece soseaua Medgidievalea SkenCuzgun), Mahmut-Cuiusu, Caceamac, i t6te satele de pe valea Borungea
deruluI.

Comuna Caratai. Ocupa t6ta regiunea din stanga vail Carasu acoperita de d(.lul
Hagi-Cabul, pana in valea CiobanuluI, departe catre relsarit de 9 km. de orasul Malgidia; se compune din dour. sate: Carate, de resedinta, pe ambele malurI ale vaiT CarataI
Ilagi-Cabul, la 5 km. spre N.V. de precedentul, este apr6pe nelocuit, fiind parasit
din 1877.

Ambele at infatisarea s6lbateca, case miel si bordeie grupate imprejurul mai multor fantanl, din care odinira se scotea apa cu burduful. Satele ere] 'oculte de Mari.
Se Invecinesce la N. cu comunele Carol I i Caramurat; iar la E cu Cieracci ; la S.
cu catunul Nazarcea (al comunif Omurcea) si la V. cu comunele Alacapu i Tortoman.
Repartitia suprafetiI i populatier, este aratata la plasa. Case sunt 152.
Primaria a fost cladita in 1882.
Budgetul comunii consta din 4.185 !el' la veniturl si 1.874 cheltuielY, ramannd un excedent de 2.311 lei. Sunt in comuna 89 contribuabilI.
Biserica i c6la nu are comuna; sunt 3 giamil in CarataI, unde se afla si o scla turcsea. Calea ferata Constanta-Cernavoda trece pe la 4 km. spre S. de sat si n'are statie aci.

DrumurI ordinare, care pun in legatura comuna cu ale sale invecinate sunt, spre:
Medgidia, Panair, Tortoman, Dorobantul, Carol I, Caramurat, Cicracci, Cogeali, Callara
Nazarcea, Alacapu i Endec-Carachiol.
Comuna urbana Cernavoda. Este asezata in locul, unde valea Carasu se varsa in
Dunare; e departe de Medgidia la 32 km.

Fig. 79.- Cernavoda. DupA K. F. Peters).

Numele ora5uluI prin vcul al XII pare a ti fost Mighali Thermae si era o cetate
inconjurata cu zidurI ').
Sub dominatiunea turcsca, orasul se numia Bogaz-Kioi (boga? =gura. Kioi=sat) din
causa pozitiunI sale la gura laculuI Carasu si era in vechime f6rte populat, daca am j udeca dup intinderea viilor i gradinelor ce apartin locuitorilor.') Mal in urma, sat p6te
1) Lelewel. op. cit. Vol. III-IV, p. 124 i urm.
') loneseo. op. cit. p. 38.
57

71890

www.dacoromanica.ro

450

In acelas timp s'a numit slavoneste Cernavoda, adica .ap6, ngr, dupii numirea turca
Cara-su a laculuT.

Lacul Carasu,adaogd agronomul I. Ionescu, comunic cu Dungrea printr'un canal

natural de 20 metri largime si 4 adncime. Acest canal sierpuesce lute vale frumds, format de douil lanturr de munt paralele, care porriesc de la Dunre i formza valea, in
fundul careia se gsesce canalul, avnd o lungime de o ord de la Dunre, Oat la Carasu. CAnd apele fluviulul sunt marl, tree prin acest canal In lacul Carasu, care se umple
cu apd si se Intinde pan la satul Bulbular (?).
Mid apele Dundrif descresc, se scurg din lac In fluviLl, pn cAnd li se stabilesce
nivelul i atuncr adAnchnea canaluluI r6mtlne de 4 metri, cela ce e suficient a 1iisa sa
trcd mier vap6re, care stabilesc comunicatia intre Dundre i Carasu, al doilea centru

(primul flind Bazargik) de schimb, unde de clout,' orT pe an se tin dou din cele maT
importante tArgurl din Dobrogea. In 1850, Cernavoda nu num'ra mar mult de 40 case. I)
De la constructia air ferate Constanta-Cernavoda, de Engleif, in 1858-60, importanta
orasuld a inceput a cresce din an in an; deposite si magazif de grne se construesc pc
malul Dun,ri; populatiunea,Turc din 1850 incepe a se Impestrita cu EnglezI, Greer,
Armenf i RomanI; orasul este vizitat de 2 orT pe saptmilnii de vaprele companid Lloyd,
care 14 stabilesce debarcader aci.

Fig. 80. Biserica din Cernavoda.

Cea maY mare si maT repede desvoltare a luat-o Cernavoda de la 1880 pan in 1896

de dre ce pe aci fcndu-se aprdpe ttd legtura Dohrogid cu tara-mam, era punctul obligat de trecere de la Fetesel pe Ormul drept al DunriI. Mai ales In timpul construirel poduluI de peste Dunre, orasul a fost In apogeul mririf luI, numerdse construetiunr publice si private II Ihfrumusetz; intre acestea sunt-Biserica, Scdla, Spitalul
frumos situat pe un platou ce domina orasul, apoI Cazrmile inchipatdre unui batalion,

diferite fabriaintre care una de ciment, etc.

Stradele sunt regulate, bine pavate, intretinute i luminate.
Acum importanta orasuluI stagnza i probabil va descresce, de cand cu construirea
Mies( de drum de tier dintre statia Saligny i podul de peste Dundre, tottIsI vechiul brat
de linie dintre Cernavoda i Saligny a rmas, servind numal' pentru interes aprdpe local.'
') iunesco, op. cit. p. 18.

www.dacoromanica.ro

451.

Orasul se mrginesce la N. cu SeimeniY, de care se desparte prin lacurile PurcaretY,

Ramadan, Tibrinu, prin valea Tibrinu i prin delul Carapat-daga; la E. cu Tortoman,
despartindu-se prin valea Geabac-culac, delul Geabac-bair, dOlul Oba-bair i vana Obaculac
Bekiraga-culac; la S. Cu CochirlenI, de care se desparte prin muchiile dlurilor
Cara-Durac-Bair, Armut-Bair, Carasu, malul sudic al baltir Carasu i valul luI Traian ;
la V. cu Dunarea, care '1 desparte de jud. Ialomita.
Repartitia suprafetiI i populatieY este aratat la plas. Sunt in oras 687 case, din
care 193 bordeie.
Budgetul consta din 68.228 1e la veniturI si 47.589 leI la cheltuiell, cu un excedent in
plus de 20.638 lel; sunt in oras 422 contribuabilI.
Instructia publica se predi)", in dou scolI: una de baietf si una de fete, cu un institutor si 3 institutre; e &aguantad, in medir) de 147 elevI. Mar este si o sc61a mahomedana. Localul scoleY romanescI a fost cladit in 1882.
Biserica cu hramul Sflntir Imparatl Constantin si Elena, e construita de Stat in 1894 si intretinuta de comuna, are 2 preotI si 3 6menr
de serviciii.
Giamie este una, cu del hogr.
Orasul este legat prin statia Saligny cu linia Cernavoda-Pod la Constanta.

O osea vicinala duce spre Rasova-Aliman-Cuzgun si

o alta spre

SeimenI. Aceste car importante de

comunicatie sunt de ajuns pentru ora-

sul i portul fluvial Cernavoda.

8. Comuna Cochirlent. Se intinde

intre lacul CochirlenI, balta Carasu,

pana la Dunare; e departe de 23 km.
spre S.V. de orasul Medgidia si la (3
km. spre S. de Cernavoda.
Se compune din dou" sate: Coresedinta comuniI, e asezat la

c6da N. Vestica a baltiI CochirlenI,

filtre ea si Dunare, e un sat eminaminte romanesc, frumusel, Cu case
solide si higienice; Ivrinezul mare ;si
mic la cda de S.E. a laculur Ivrinez,
o prelungire a laculuI CochirlenI, a fost

distrus in 1877 si s'a reconstruit in

timpil din urma. E asezat la 6 km.

Fig. 81.

Giamla din Cernavoda.

spre S.E. de precedentul.

Ivrinezul-vechill era asezat pe valea Caramancea.

Comuna se rnarginesce la N. cu Cernavoda; la E. cu Mahmud-Cuiusu ; la S. cu

comuna Enige; iar la V. cu comuna Rasova i cu Dunarea.
Repartitia suprafetiI si populatieT, este aratata la plasa. Case sunt 314, din care 87
bordeie. Primaria MARA in 1882.
Budgetul el consta din 9.370 leI la veniturI si 7.005 leI la cheltuielI, r6mannd un
excedent de 2.365 leY. Sunt 210 contribuabilr.
Biserica din CochirlenI a fost construita de locuitorr in 1899, are hramul Sf. Dumitru

si e deservita de:un preot si 2 cantaretr.

c(515, este una mixta, cu un inv6ttor i frequentata de 56 elevI. A fost cladit in

1882. La Ivrinez e o scla in local inchiriat, are un inv6tator si 49 elevI.
Satul Cochirlenl e asezat pe soseaua judetiana Cernavoda-Ray)va, iar Ivrinez pe

www.dacoromanica.ro

452

drumul Cochirlenr la Mahmut-Cuiusu. Alte drumurr, care pun in legaturd acesta comuna
cu salele invecinate, sunt spre: Ivrinezul-veclii i Rasova, la Mulciova, la Mahmut-Cuiusu
sI pc t6tA partea apusana, a Nair Carasu.
9. Comuna Eniye. T6la regiunea coprinsa intre partea myjlocie a vailor DiordumgiOrman si Urluia, e ocupata de comuna Enige, asezata la 28 km. spre S.V. de Medgedia
compwza din urmat6rele sate:
Enige ca resedinta, pe valea Enige-dere, intr'o positiune sr.lba.teca dar pitor6sca;
fidain-IClissi pe dlul cu acelas nume, la 3 km. spre V. de precedentul si la 2 km. sloe
S. de monumentul oTropaeum-Trajani; apor mar la N. satul lus-Fanar, lusuf-Funar
sail mar bine, cred, lusuf-Punar (putul lur Iusuf), pe valea Urluia, la 8 km. de satul Enige;
Tatapnan i Mulciova, dou sate pe soseaua Medgidia-Cuzgun, la 9 km. de Enige, spre N.
la 3 km. departe unul de altul; spre N.V. de Talasman, pe \Taw, Urluia, satul Polurei
la departare de 12 km. de Enige, ia.r la N. de Mulciova, pe yak. Diordumgi-Orman in
ios, satul Arabagi la 13 km. de Enige. Dedebali sunt ruincle until sat parAsit, pe osea,
intro Talasman i Cuzgun.
T6te satele acester comune
eral locuite de Turd' prin 1850;

acestia s'ati cam rarit

inlo-

cuit cu Romanr.

Aspectul lor general, pe

impadurite cu arbustr, este

sflbatec dar placut; casele in

general incapatre i higienice;

din causa lipser de apa, care

se gasesce la marl' adancimr,
aceste sate nu sunt tocmar bine
populate.
Se marginesce la N. cu comuna Baova; la E. Cu Cochirlenff, Mahmut-Cuiusu si Cocargea; la V. cu Asarlak, Cocargea, Beilie si Allman; iar la S. NI Kiosseler. Repartitia
suprafetir i populatiel, este aratata la pima. Comuna are 533 case, din care 133 bordeie.
Fig.

n.- Monumentul de la Adain-Clissi, in

1867.

inupa K. F. Peters).

Primaria a fost cladita in 1882.

Budgetul comunir consta din 7710 leT la veniturr 0 3,272 leI la cheltuielr, r6mannd
un excedent in plus de 4440 la Sunt in comuna 334 contribuabilr.
Biserica comuna n'are; acum s'a construit o biserica la Adam-clissi; sunt 2 giamir
la Mulciova, Cu cate un hoge *coif sunt: la Enige, &Mail in 1882, are un invOtator
42 elevr; a doua In Mulciova, cladita in 1901, are un invadtor si 73 elevY.
Dupa cum am aratat, calea vicinald Medgidia-Cuzgun trece pe la satele Mulciova
Talasman; drumurr comunale sunt destule, care lg satele comunir hare ele, cum si
eu cele invecinate, asa avem spre: Allman, Vlahchior, Rasova, Ivrinez, Mahmut-Cuiusu,
Cocargea, Copadin i tt valea Borungea, i Urluia. De acsta comuna depinde i satul
parasit Ghiol-Baseu, de la cda S.E. a laculuf Baciu.
10. Comuna Mahmut-Cuiusu. Tt valea superi6ra a Pesteril cu secundarele sale este
ocupata de acesta comuna, ce se intinde pana in balta Carasu. E departe la 14 km. spre
S. de Medgidia si se compile din urmat6rele sate: Afahmut-Cuiusu, ca resedinta, in stanga
soseler de la Medgidia la Cuzgun, in valea Cesme-Culac; a fost proprietatea lur Sayd-Pa.sa,
care construi aci o flint:Ana si o giamie. Idris-Cuiusu la 2'. km. spre V. de precedentul;
Caeiamo.c, f6rte aprpe de Copadin (la 21/, km. spre V.) si la 7 km. spre S.E. de satul de
resedinta, pe valea Caciamac-dere; Mircea-Vodei, sat de curind inflintat pe valea AcargeaDere, la 6 km. spre N. de satul de resedinta; Petera, pe valea cu acelas nume i in stAnga,
soselei de la Medgidia la Cuzgun, e de asemenea de curind inflintat; se numesce ast-fel,
pentru cA, aci se afla gura uneY marY subterane naturale sail pester; Saidia, dup numele until pasa, Sayd, ce avea mosie aci, pe la anul 1857, e a.sezat pe valea Pestera,
satul Petera, la 6 km. spre N.V. de satul de resedintA; Caradurat este nelocuit, o WO, in

www.dacoromanica.ro

453

fata garir Mircea-Voda; Ghiaur-Amzali pe dlul Amzali, la 3 km. spre S. de Acsan-demirTabiasi.

Se marginesce la N. cu Medgidia, Tortoman i Cernavoda; la E. cu comuna!bill i cu
Copadin ; la S. Cu Carabaca, i Kioseler ; iar la V. cu comunele Cocargea, Enige i Cochirlenr.

Satele acester comune ere' locuite in 1850 de Turd; aspectul lor este ca al unor
oaze in mijlocul une r pustir, mar ales In timpul verif; nicr un arbore nu umbresce pe ealator in acsta regiune, afara de catr-va salcamr ar satelor. Nu se p6tc mar caracteristic
zugravi acsta regiune, de cat Cu cuvintele o Sahara fara nisip. Abia in timpir din urma
casele mar semana a locuinte omenescr; odini6r5 te credear in tara Troglodytilor.
Repartitia suprafetir i populatia este arata,ta la plash', Comuna are 659 case, din
care 73 bordeie.
Primaria a fost cladita la 1.883.
Budgetul acester comuniI consta din 13,371 ler la veniturr 0 7,863 ler clieltuielr, &And
un excedent de 5,508 lei; are 435 contribuabilI.
Comuna are cate o biserica la Caciamac i Pe0era, cladite in 1902; sunt, 0 5 giamir:
douel in Mahmut-Cuiusu, dou in Caciamac 0 una in Idris-Cuiusu.
Scoff sunt dou6 mixte: una in Mahmut-Cuiusu-, cladita la 1883 i alta in Petera, cladn., la 1899; fie-care are cate un invNator; numrul elevilor este in mediti 56. Scoff turce0r sunt: 2 la Caciamac, 1 la Idris-Cuiusu 0 1 la Mahmut-Cuiusu.
Soseaua Medgidie-Cuzgun trece pe la apusul comunir, prin satul Pe0era ; iar drumul Cernavoda-Copadin trece pe la Mahmut-Cuiusu; numer6se drumurr cot-nunale pun in
legatura intre dnsele satele comuniI, cum .0 Cu cele invecinate, ast-fel sunt drumurr spre:
Ivrinez, Cernavoda, Cilibichia Medgidia, Endec-Carachia Kiuciuk-Murfat, Bii11)01, Copadin,
Kiosseler, Carahaca i OM valea Borunga spre Cocargea ;4 pe t6ta valea Urluia i in fine
pe OM valea Dunarir, intre bA1ile Vedersa i Cochirlenr.

Meclgidia. Prin positiunea sa in centrul Dobrogier, localitalea a

jucat in timp de dou6 vcurr un mare rol comercial.
In interiorul Dobrogia zice L Ionescol), nu sunt de cat dou trgurr, care servese
ca debtwil productelor provincier: Bazargic i Cara,su, acestuia din urma nu 'i-a rmas de
cat numele, cad niel o casa nu se gasesce aci.
Abia fondat de Talan, satul Carasu, a fost distrus de Ru0 in r6sboiul din 1828 29.
In urma r'sboiulur din 1855, guvernatorul provincia Sayd-PasA, avu ideia sa stranga la
olalta mar multe familir de Tatarr refugiate din Crimeia i fonda in apropiere de ruinele
vechiulur sat Cara-su, un noti ora, pe care Il numi Medgidia in on6rea Sultanulur AbdulMedgid. Acest Pa4.4 construi peste balta Carasu, podul de piatra in finta i astazr, numit podul lur Sayd-Paa. Cu tad situatiunea lur nesanat6sa, orau1 prospera Mrte iute;
cate-va lunI numar de la intemeierea lur num6ra mar bine de o mie de case, avend
15-20000 suflete 2). Intre edificiile publice era mareata moscheie, cea mar frum6sa 0 mar
mare din Dobrogia, cum 0 Wile publice lucrate in interior numaI in marmora. Giamia
a r6mas, iar bile s'ati parasit i ruinat cu desPvir0re.
In 1874, populatia ormulur era de 20-25.000 suflete, din care cer mar multi Talan,
11. Comuna urbanli

apor Bulgarr, Greer, Ovrer, etc.

PutinY anr in urma, frigurile i typhusul decimara acsta populatie i in 1876 nu
mar rmseser, de cat 7000 suflete, iar inaintea r6sboiulur din 1877, prin emigrarea

rilor, num6rul a fost redus la 3000.

Ormul datoresce existenta sa drumulur de fier de la Dunare la Mare ; aa dupa cum
portul Constanta,, tot a.,;.,a ;4 Medgidia, puteni zice, e o creatiune a &air ferate.
2ezata la jumittatea drumuluI intre Constanta i Cernavoda, compania drumului de
fier a stabilit aci o gara, pentru a inlesni transportul cerealelor din regiunea invecinata,
la Kustendge.
') Excursion agricole p. 18.
2) Gr. G 7'orilescu. Monumentul de la Adam-Clissi, p. 16.

www.dacoromanica.ro

454

Guvernul turc construise pe colina din fata orasuluT un mare numr de magasinurr,
un t'el de Bazar, ce servia de targ, care se facea de cloud orr pc an, primgvara i t6mna
i care dura 15 zile fie-care (este Panairul de astaz1).
Aci se fareati transactiunr comerciale considerabilc ; negutgtoriI locuitorir din cele
mar deprtate sate ale Dobrogie, venia aci; chiar tribunalele de comert din Constanta
Tulcea., pe timpul cat dura trgul, se stabiliati ad.
Din nenorocire, transactiunile acestur trg nu le avem, cad t6te documentelc ati fost
luate de autoritatile turcescr, la pgrdsirea Dobrogier 1).
In 1880, crawl abia numra 1500 locuitorr i acestia in mare parte mocanr, casele
ere' recluse la 2-300, din causa frigurilor, locuitorif abia mar puteail sta..
Aside orasul 'i-a schimbat cu totul aspectul, transformandu-se radical. Are cladirr
destul de marr si higienice, strade curate si pe alocurea pavate i iluminate ; numar printr'o
continua ingrijire, b6lele at"' dispdrut, mortalitatea a tncetat
populatiunea cresce din
an in an.

Fig. 83. Valul tut Tralan la Medgidia. (Imp& K. F. Peters).

Comuna se invecinesce la N. si N.V. cu Tortoman, de care se desparte prin dlurile

Docuziol-bair, Panaghir si valea CelebichioI; la S. cu comunele Biilbiil i Mahmut-Cuiusu,
despartindu-se prin delurile Vaivasin-bair i Tabla frantuzesca, i prin dlul Congazhair ; la V. Cu cgtunul Aliber-Kior al comuner Cocargea, de care se desparte prin delul
Aliber-Ceair-Bair ; iar la E. cu Alacapu, despartindu-se prin dlurile Docuziol-Bair si Med_
t,

Repartitia suprafetil i populatie, este arata.ta la plash'. Case sunt in oras 879, din
care 15 bordeie.
Budgetul cornunir are la veniturI 71.200 ler, iar la cheltuelr 53.636 la rmannd un
excedent in plus de 17.564 ler. Contribuabilr sunt 736.

Biserica cresting de curtnd ridicata, pe ruinele unul castru roman al valuluT lur
Traian, trite positiune frum6sa, e deservitg de un preot si 2 cantaretl. Are hramul Sfintir
ApostolI Petru si Pavel. A fost cldita la 1890.
Giamil sunt 6, din care aceia a Sultanulur Abdul-Medgid e cea mar mare din WA
Dobrogia ; sunt deservite de cate un hoge.si at' fie-care cate o sc615. mahometan.
Instructia publica se predb" In 2 scoff: una de baetI si una de fete, ail dou6 institut6re
si 2 institutorr; numrul elevilor cart' frequenteazg aceste scoff este in mediti de 126. Cladirea s'a facut in 1880. Sunt i cincr scoff turcescr.
') D'Hogyuer, op. cit. pag. 41-2.

www.dacoromanica.ro

45

Orasul este asezat la incrucisarea tuturor drumurilor, care vin din tte partile Dobrogier, de ad i importanta comerciala de odini6ra a luI; acum a cam decadut. MaY Wain

are statia drumuluI de fier, departe mama la 1 km. spre N. de oras, dincolo de podul
Sayd-Pasa, peste balta Carasu; apoI sunt sosele de la: Harsova, Taspunar i Tortoman;
soseaua de la Medgidia la Ghiuvegea, prin Cuzgun.
Comuna Raova. In punctul, unde Dunarea descrie marele sail arc de cerc catre

N. este asezata comuna Rasova (care in turcesce insmna loc, unde se ingr6pa vitele
mcirte), ea se intinde pe malul drept al DunariI, Intre balta Vederlisa i valea Caramancca ;
se compune din urmatdrele dour! sate: Ra,sova, eminaminte romanesc, asezat pe drpla
DunariI in forma de amfiteatru, format de pantele dlulur Mare; are case frum6se, bine
construite i Ingrijite; inconjurate de gradinT i viI, e departe de 28 km. de Medgidia;
Vlah-Kiot (satul romanesc) pe Ormul apusan al baltiI Vedercsa, la 12 km. de precedentul,

este un sat de asemenea cu infatisare placuta, case bune si curate.

Se invecinesce la N. cu Dui-area; la E. cu Cochirleni; la S. cu comuna Enige; la V.
Cu Aliman.

Repartitia suprafetiI si populatief, este aratata, la plasa. Case sunt 521, din care 63
bordeie.

Budgetul comuniI consta din 7.827 leI la veniturr si 6.080 leY la cheltuieli, excedentul
fiind de 1.747 la Sunt 362 contribuabilY.
La VlahchioI e o casa de rugaciunI.
Scoff sunt cate una In fie-care sat, cu 3 invtitatorY ;;;i 141 elevY; sunt intretinute
fiintate de Stat. Cea din Rasova cladita in 1898; cea din VlahchioI in 1882.

oseaua Cernavoda-Cuzgun trece prin Rasova; alte drumurI comunale sunt spre:
Ivrinez, Mahmut-Cuiusu, Mulciova, Talasman, Arabagi, Polucci i Aliman.
Comuna Seimenit. La 7 km. spre N. de Cernavoda, pe malul drept al DunariI
pc soseaua Cernavoda-SeimenI, se afla asezata comuna Seimenif, In valea inferira a SilisteI;
se compune din satele: Seimenii-Mari, care sedinta, iar maI la Sud pe Dunare in sus, Seimenii-Mid, la 2 km. de precedentul. Ambele sunt sate vechT romnescI, cu aspect placut,
Cu case bune si curate.

Comuna se invecinesce la N. Cu Topalu, de care se desparte prin valea Marc si

delul la Movila GreculuI; la E. Cu Taspunar, despartita prin dlul Carapat-daga; la S. cu
Cernavoda, de care se desparte prin dlul Carapat-daga, valea Tibrinu i lacurile Tibrinu,
Ramadan si PurcaretY; iar la V. Cu Dunarea.
Repartitia suprafeliI i populatieI, este aratata la plasa. Case sunt 356, din care 67
bordeie. Primaria a fost cladita In 1881.
Budgetul comunir consta din 6.263 leI la veniturI si 4.461 leI la cheltuelI, cu un excedent de 1.802 id; sunt 220 contvibuabilI.
Biserica e in Seimenif miei, cladita, in 1902, cu hramul Sf. Dumitru, are un preot
3 6menY de serviciil.

scoli sunt dou, In fie-care sat cate una; fie-care are cate un invOtator; ambele sunt
frequentate in mijlocita de 90 elevi. Ambele sunt cldite in 1880.
.5oseaua Cerna-Voda-SeimenI se termina aci; maI stint i drumurI comunale spre
Boazgic, Taspunar i Tortoman.
C'omuna Ta-Punar. Intre valea de mijloc a riuld Boazgik .td cea superirg, a vaiI
Silistea, se intinde comuna Tas-Punar (tas=piatra, punar = put), locuita odinira de po-

pulatiune tatara, care acum a cam disprut.

Comuna se compune din urmateirele sate: Tac-Punar, ca resedinta, pe valea, Silistea,
la 19 km. spre N.V. de Medgidie, pe soseaua Medgidie-Harsova, asezat la confluenta a
dou vi, satul are un aspect frumos, cu case bune ; pe aceiasY vale, la 5 km. spre N.E.
de precedentul se all satul 1Cior-Cesme roman, langa care (500 m. departe) Chior-Cesmetdtar, dou6 sate cu case miel, asezate In mod neregulat, maI ales acele ale Tatarilor ; 1341Vagegt, la i.onfluenta BoazgikuluI cu pariul Saragea, la p6lele dlului Alah-Bair, a fost

locuit de Turd prin 1850, are case mid, dar bine ingrijite; In fine pe valea Saragea in

www.dacoromanica.ro

456

sus, satul Saragea, prasit mult vreme dupa r'sboiul din 1877, de calY-va anT a inceput
a renasce; totusT are 84 case ; posiliunea luT este f6rte placuta.
Comuna se invecinesce la N. cu iriu ; la E. cu comunele Pazarli si Carol I; la S.
Cu Tortoman si la V, Cu SeimenT i Topal.
Repartitia suprafetiT i populatiel, este aratata la plasa. Case sunt 510, din care 27
bordeie. Primaria n'are local pro:51)60.
Budgetul contine 10.955 id la veniturY si 5.545 leT la cheltuelT, r6mannd un excedent
in plus de 5.410 leI; sunt in comuna 360 contribuabilT.

BisericT sunt trer: una in Saragea, cu hramul Inaltarea Domnulul, cladita in 1897;
una in Taspunar cu hramul Sfantul lije, cladita in 1888 ; a treia in Chior-Cesme, Cu hramul Sf. Treime, cladita in 1899, fie-care are ate un preot si 2 rnenT de serviciti ; in
Chior-Cesme-iatar i in Tas-Punar se at% cate o giamie.
Scoff sunt trer rurale mixte : in Chior-Cesme, roman cladita in 1899, una in BaltageseT
si una in Tas-Punar, cladite in 1902, fie-care cu cate un invelator ; numrul elevilor in
mediti 190.

Calea vicinala Harsova-Medgidia trece prin Tas-Punar ; diferite alte drumurl ordinare pun in legatura intre ele cele 5 sate ale comuneT, cum si Cu satele invecinate; astfel sunt drumurI spre: Boazgik, Topal, Erkesek, Satiskicir, Ghelengic, Dorobantul, Carol I,
Tortoman, Defcea, Geabacu si SeimenI.

15. Comuna Tortoman. E coprinsa intre valea Silistea la N. si Carasu la S., in regiuliea \rag Geabacu i a secundarelor sale, la N. de lledgidia, de care e departe de 12 km.
Se compune din urmatrele sate: Tortornan, ca resedinta, pe valea Tortoman si pe
soseaua Medgidie-Harsova, e un sat regulat, dar de o infatisare trista, fiind in centrul uneT
regiunT lipsit, cu totul de arborT i gradinT; maT la rsarit la 5 km. de resedinta este satul
Derechiot sat Deerinchia, pe valea cu acelas nume (dere vale, kioI= sat); apoT spre
apus la 4 km. de Tortoman este satul Deccea ; Azizie, nume imprumutat dupa acel al SultahuluT Abdul-Aziz, pe timpul caruia s'a fundat; apoT Geabacu, maI la rasarit ; Cilibichioi
la 3 km. de statia Mircea-Voda spre N.E. Faena la 13 km. spre S.V. de Tortoman,
statia Saligny si in fine Satul-Nort la N. de Medgidia in stanga soselef ce duce la Tortoman
Cilibichior ati fost locuite
si'pe valea CilibichioT. Tortoman, Devcea, DerechioT, Geabacu
de TatarT, care art emigrat inaintea re'sboiulul din 1877. Derechio i Geabacu erati pusLiT
numaT de cati-va ant s'ati reinfiintat. Azizie incepuse a'sr lua fiinta cu putin inaintea
rsboiuluI din 1877, iar Facrie este fondat, ca i Satul-Nori in urma pe la 1880-1884.

Comuna ast-fel alcatuita din 8 sate, ocupand o regiune trist, lipsita de arborT si
apa, se invecinesce la N. cu comunele Tas-Punar si Carol I; la E. cu CarataT i Alacapu;
la S. cu Medgidia i Cochirlenr; iar la V. cu SeimenT i Cernavoda.
Repartitia suprafetE i populatieT, este aratata la plas. Case sunt 497. Primaria a
fost cladita in 1902.
Budgetul comuniI consta din 10.041 leT la veniturT si 6.252 lel la cheltuielf,reman6nd
un excedent cte 3.789 leT; comuna are 407 contribuabilt

Biserid sunt: in satul Tortoman, cu hramul Sf. Paraschiva, cldita in 1893 si e deservita de un preot si un cantaret ; a doua la Azizie, cu hramul Sf. Stefan, cladit la 1898;
in Devcea se afla o giamie cu un hoge; iar in Facria, o casa de rugaciunT protestant,
pe langa care functioneza o scla.
Scoff rurale mixte sunt dou6: una in CilibichioT si alta in Tortoman, cu 2 inv6tatorT
si 90 elevI.
Prin comuna trece soseaua Medgedie-Harsova, pe la Tortoman; maT sunt si diferite
drumurT ordinare, care MO intre densele cele 8 sate ale comuniI, cum si cu satele invecinate, ca : Tas-Punar,Kior-Cesme, Dorobantul, Carol I, Docuziol, Valea CarasuluT, Cernavoda, SeimenT i Boazgic.

d) Plasa Mangalia este mezata in basinul MariI-Negre, de la lacul Tuzla, pana la

frontiera bulgar. E partea cea maf s61bateca i arida a DobrogieT, lipsita Cu desavarsire
de arborl si ape; chiar f6ntanile sunt rarT i adancl.

www.dacoromanica.ro

457

Se marginesce la N. cu plasa Constanta ; la apus cu plsile Medgidia i Silistra-Nou,

la Sud cu Bulgaria, de la piatra frontier, No. 23 pan la Mare; la rgsgrit, o tOrmuresce
Marea-Ngra.
Suprafata acesteT pl4T ete de 142.105 hectare.
PRODUC'l IV HECT.

NEPRODUCTIV HECT.

COMUNI

DrumurT,

Va tilt

IzIaz

ape, stuf,

Pit duri
Hect.

lo-lor

Alcuitori

stncT

Agemler
Azaplar
Caraomer
Cavaclar
Cazil-Murat
Chiragi
Editcluol .
Enghez
Ghelengilc .

Mangalia .
Musurat

199
207
329

304

216
156
171
949
246
106

31

153

106

12(1

761)1

1566

1017

4568

6815 II

450

111316

17939

112105

77

Sarighiol

Tatlageac .
Topraisari
Tuzla

202

30
41
63
32
61

205
29
63

Osmancea

Osmanthed,

41

70

Total

Su prafata
Ileet.

3910
9150
24340
6047
6104
9345
7884
4746
13989
4204
7971
4410
7413
9368
7159
6389
0067

33

Al
StatuluT

46
34
64
97

165
340
994
145
259
386
231
170
323

161

259
118
611
295
250
250
153
158
838
1843

--

330

--

2720
7274
21832
4346
4499
4948
5934
3735
11884
1792
6610
2858
6550
7993
6363
4377

733
1348
698

1232
1033
3684
1520
649
880
142
902

1176
444
34
357
1541

Populatia plgsiT este de 22.064 suflete, dupg cum se pte vedea in tabloul de ma jos
Densitatea populatid este de 16 locuitorI pe un km. p.
Resedinta sub-prefecturiT este in orkselul Mangalia. Acstd plasg se compune din
comuna urbang Mangalia si 16 comune rurale.
1. Comuna Agemler. Ascuns, in cotul uneT vT stnc6se, acst, comun, e cea maT sM-

batecg din Dobrogia; departe de o cale de comunicatie maT importanla, in mijlocul celeT
mal aride regiunT, te crezT aci isolat de restul lumeT. Din orT-care parte ar veni cgratorul,
nu p6te vedea satul, de cat apropiindu-se de ddnsul, pand la 200 metri; numal dup, morile de \Tint te potI orienta, chi pe aci trebue s fie locuintl omenescI.
Cu gra itT vine a crede, c, te afli in tara romandsc,, cand dup, o clatorie lungh
obosit6re de la Mangalia, Constanta sai Medgidia, coborand intr'o vale apr6pe pegpastis, zgrescI d'asupra une case maT de smg, tricolorul romanesc ; aci este primria,
la mica departare de care sunt sopr6nele, magaziile i conacul D-luT Mandrea, proprietarul mosiet
Singurul om cu care te potI intelege este vechilul, cad notarul era, pe timpul cand
am vizitat comuna, un betiv, card de dimintd duhnea a rachiti.
Vechilul mosiel era un austriac din Tirol ; el se ocupa frte mult Cu cresterea pOs-

rilor, cu care facea o bung afacere. Sunca de gasc era preparatd cu deosebire si castiga pe fie-care an, numaT din acest comert, pang la 3000 la Dacg locuitoriI acesteT rezis s'ar ocupa cu cresterea i comertul pasrilor, n'ar tri in mizeria in
giunT
care 1-am ghsit.
Resedinta comunif este in Agemler, departe de 35 km. de cele 3 orase sus citate,
langg Agemler este satul Ciobanisa, nu maT putin miserabil ca el, al treilea sate est, Sofular, la vre-o 4 km. spre S.V.
Casele sunt intr'o. miserie de nedescris, murdria satelor de asemenea.
NicT arborT, nicI apg nu se gdsesc in acst, parte cu adevdrat stqbatecg, unde locuitoriI se hrnesc cu paine de orz.
Aci crezr, cg te afli cel putin pe la inceputul vculul al X1X-lea, sub abministratia
nepOsilt6re a Turcilor. B6lele i mizeria traiesc nesuprate de media.
58

71890

www.dacoromanica.ro

458

Tabla aritind populatia plAse7 Plangalia, repartizati pe sate si nationalittT:

CATUNUL

COMUNA

cc,

tu

Agemler
Clobamsa

( Sofular .
( Azaplar .

Azaplar

AlibichioT

Calfachiol .
Canti-cicur

Caraomer .

Caraomer

Cerkez-chiol

Docuzaci .
Ghiuvenli .
Mamuslu .
IDauluchioT

Cavaclar
1

Cavaclar
Mangaci

20

170
19
358

.
.

.
.

Kiragi

CadictioT
Casimcea

-- 11
---- 1

489
467
414
212
722

/ 571

Kiragi

Deli-Oruci
Hoscadin

.
.

Amzacea

.
.

EdilchioT

15

Enge-Mahale

176

414 10
6

.
.
.

351

Castcci . . .
101
f Kiuciulc-Engez 228
N
1 Enghez . . . .

Ascilar

45
224
187
6

191'1

C. U.

1101
511

15
2

20
64

7571

46
156
96
116
55
185
36
188

286

15
594
179
66

35

2
3

CO

52
46
74
46

203:

49
97

106
199
110
119

259,

36

41

971

2-

3
2

'129

10

222
120
123

460
249
299
365

166
101
1111

211

239,1

230
498

97

194
251

48

124,

127

241

0411

615 1250

74
336 29
24 2

93
811
65

80 173
648 1459
59 124
6
11
121 219

10

98

120 14

417
103
163
292

793
277
384
88o
223
356
622

340

682

42

711

7i

.
.
.

3
2

602

29,

63,

65

128

120D
N

241

914

65
95
23

266
142

533
300
455

1691

267
158
238
85
459
124
312
275

143 14

Abdulah

EbechioT .
l Osmanfactt
1

Hagilar . .
Caracicula
.

Taileigeak-IVIare

Topraisari

Mangea-Punar
TopraisarI . .
Mangea-Punar
! Perveli
. . .
( Tuzla . . .

mic

Total

5
247

79
38

342
5
400
142
204
463
120
193
330,

Tatlagealc

Tuzla

2
102

Ilanlik .
Mustegep
Sarighiol

94
638
97
70
9

308
100
30

3911

884

42
299
43
32

123
33
13

13

Ceciqe

4181

61

66

257
947
187

283
141

439
89

29

24 160,

116

275
720
475
560

10

15

44
136 104:
2 2111

325
210
268

466
52
339
54
38

19
1701
1331

1391,

32

Acbasi

Sarighiol

83
121
525
259
87
275
36
358

59
267
129
39

15

--

Osmanfacii,

261

32

50

Musurat
Osmancea

3
3

134

19
13

Gheringec 1

Mangalia

127
51
62
258
130
48
136
17
188
142
395
265
292
141
508
98

70

10

191

19 5
131 13

211 1

10

N
.

121

97.

16

146

141

4r4

52

209

Suflete

co

Cd

275
220

2971

rn

87
86
17

-- 498

111

i Uzumlar
Enghez

Nalbant .
Popucci .

, Valalci,

EdilchioT

1-31

122 106

Beeler . . . .
Cazil-Mur. f Cazil-Murad . . 435
Merdev.-Punar
i
, Terzi-Veli . . .

Acar ea

.(So

tZ

24 5 25273

12

.
.

CD

E-.

Carachiol . .
Erebiler . . .
Mustafa-aci .

o
7)

,os
c` )

Agemler

capT de
famine

5
17

77

178 10

171

32
78
3
10
290

u
1

5
5

'190 306

75 140
20 423

I I II I I II
2

128

575

--1---1

42j 116
12

232

547
86

---1
--1
8370 318 771 70 1867 8848 1483 41

471

2
2

II

www.dacoromanica.ro

31

125
180

217
53
406
108
254
261

138
865
41 1
232
109 5
566
109
536
2 13 4382 238 11614 10450122064
1

7 98 173

4
384

131BLIO T. e

459

MuNiciPruLui

Nimic bun nu s'a introdus in a -616ittMeEloc t comuna, lsala, uitarir de amera

de Dumnezeti.

T615, comuna nu numr mar mult de 80 case (sati mar bine musurede de cartit().
Repartitia suprafetir i populatier, este arOtat la plas.
Primaria a fost cldita la 1.882.
Comuna se invecinesce la N. cu Copadin i MINE ; la S. cu comuna Enghez ; la E.
Cu Osmancea; iar la V. Cu Cazil-Murat s,i Carabaca.
$ceSld i biserica n'are; sunt 2 giamir, in Ciobanisa kd Agemler, ati 2 hogr.
La Sofular e o cas de rugAciunT protestanta.
Budgetul abia se urca la suma de 2761. ler la veniturr, din care se cheltuiesc 1358 Id,
r6mn'end un excedent de 1.403 ler.
Sunt 137 contribuabill.

Soseaua vicinald Constanta-Cavaclar trece pe la 5 km. spre S. de Agemler ; drumurr comunale sunt mar multe, atat intre satele comunir, cat i de legturd cu cele invecinate, cum : Copadin, Osmancea, Edilkior, Amzaci, Enghez, Casacci, Merdevenli-Punar
Besaul.

Comuna Azaplar. Pe un podis inalt i putin ondulat, in drpta soseler CaraomerTopraisarr se afl asezat salul Azaplar, resedinta comunir cu acest nume, care mar coprinde inca, i satele: Mustafa-aci, pe osea, la 3 km. spre apus de precedentul, in valea
Cu acela nume; lana el la 192 pe aceeas vale, Erebiler. Alai isolat de resedint este sal
Carachioi, intre cele dou6 sosele ce pornesc din Mangalia i Caraomer, pentru a se intalni la Topraisarr.
Satele ati fost parsite de locuitorr i ruinate in rtSsboiul ultim; abia de cat-va timp ati

inceput a renasce din vechile ddrimaturr, totusr nimic nu atrage in acsta parte, fard
arborr i apd, o populatie mar numer6s. Casele sunt asezate grupurr-grupurr, frd nicr o
randuiald; din cauza vOnturilor violente si arsiter sufocante, mar t6te locuintele sunt nisce
bordeie, construite de pdm'nt i acoperite cu lipitur de baleg. Fantanele ati marr adan-

cimr, de aceia sunt 5 in bita comuna; productia solulur este nesigur, din causa lipser
de plor ; populatia se hrnesce prost.
Comuna se invecinesce la N. Cu Edilkid; la E. cu Topraisarr; la S. cu Sarighiol
Kiragi; iar la V. Cu Caraomer i Enghez. Case sunt 333.
Repartitia suprafetir i populatier, este ardtatd la plasd.
Primaria a fost cladit In 1880.
Sc615, nu exista,, de asemenea niel bisericd. Sunt 4 giamir: 2 in Azaplar i cate una
In Erebiler i Carachior; pe langa, cea din Azaplax functionzd o sc61d mahometan.
Budgetul are la veniturr 4918 ler s,d la cheltuelr 2176 Id, rOmnnd un excedent de
2742 la In comuna, sunt 135 contribuabilr.
Afar de soseaua vicinal Constanta-Caraomer, care trece pe langd Azaplar, mar
sunt si drumurr ordinare spre: Ghiuvenli, Mangad, Enghez, Amzaci, Gheringek, Copucci,
Deleuruci, Keragi i Caraomer.
Comuna Caraomer. La 30 km. spre apus de Alangalia, aprpe de frontierd, se ga.sesee comuna Caraomer, a carel desvoltare se datoresce positiunir sale, ca punct de pazd
din partea armater, care are aci o cazarma, incht6re pentru douti companir; ad se afl
vama, avnd pe frontiera o cladire clestul de mart, se mar afta, si o statiune de telegraf i post.
Pe langa sa tul de resedintd, Carcomer, departe de frontierd, ca la 5 km., in dreptul
pietrei No. 27, comuna mar coprinde urmalkele sate: Docuzart, pe funde! uner val' ce se
deschide In Bulgaria, in dreptul pietriT 24, departe la 12 km. spre apus la Caraomer, e

un stue mizerabil, care din cauza bandelor de hotr ce-I pradz, dese-orr, locuitorii
traiesc eu frica; apor pe valea Cerkez-kior, la 1.0 km. spre apus de Caraomer, stati insirate micile cdtune de la N. la S.: Calfachiailamuzli, Cerkez-kioi i Dere-kiot. Acest din
urmd este prsit. Valea este adanc, pietr6s si prapdsti6s, ehlatorul chiar in mijlocul
ziler trebuia se mrg cu grija, de t6ina bandelor de talharr, care insphimantaser popu-

www.dacoromanica.ro

460

latiunea acestor locurI pustil i sellbatice, pe unde domnesce tacerea, cucuvaia

vulturil
peste msura de marl', ce stall agatatT In stolurl pe stand. Tabloul este inflorator acum,
ce putea fi cate-va decenir in urma?
Iat pentru ce satele acestea a progresat f6rte putin, de la stapanirea nstra.
MaI catre rasarit, ruinele unul alt sat : Ali-bei-kia, care abia de cal-va an s'a repo-

pulat Cu Romani 0 Turd, e departe de 5 km. catre N.V. de Caraomer ; apd Ghiuvenli,
un catun maT mare, mezat pe oseaua vicinala de la Cavaclar la Caraomer, a inceput a
lua un aspect mar romanesc, Cu case bune i incapatre; la rasarit de Caraomer, alte
dou6 catune: Canti-cicur i Dauluchia, pe o vale intortochiata, art case mid: grupate imprejurul a dou puturl, ce par ca nisce obiecte sfinte in acsta parte, unde apa e asa
rara, de aceia locuitorif le ingrijesc ca pe nisce mste.
Mara de Caraomer i Ghiuvenli, totul e s'Olbatacie i pustictate, ierburile cresc in
voie nesuparate de plugul agricultoruld; calf pasc in hergheliI, disputand cu oile nutretul.
Sra pang, tarziti abia aii randul sa se adape la fantanI.
Comuna ast-fel alcatuita din nou, sate, se marginesce la N. cu Cavaclar Enghez;
la S. cu Bulgaria; la E. cu comunele Azaplar s);i Sarighiol 0 in fine la V. eu Bairamdede
Hairamkid.
Repartitia suprafetil i populatid, este artata la plasa. Case sunt 1058, din care
186 bordeie.

Budgetul comunil consta din 16.115 id la venitur i 5349 leI la cheltuielY, dand un
excedent in plus de 10.706 let Sunt 851 de contribuabilY.
NumaI in Ghiuvenli se all o ;;e6la cladita In 1899, are un invOtator 0 95 elevI. In
Caraomer
Canli-cicur se afla cate o c61a turcsca.
In Caraomer se gig o casa, de rugOciune romnsca ; iar in Mamuzli, una protestanta. Acum se construesce la Ghiuvenli o biserica frum6s. GiamiT sunt : una in Caraomet.,
una in Canli-cicur, una in Dauluchid, una in Docuzacr 0 una in Ghiuvenli.
Comuna este strabatuta de 3 tosele: cea de la Mangalia, cea de la TopraisarI cea
de la Cavaclar. DrumurI naturale duc spre: Canli-cicur, Valali, Frontiera, Cerkez-kid,
Mamuzli, Calfa-chid i Bairamdede.
Tt populatia 06,01 Mangalia era in 1850 compus, numar de Turd, care art emigraL In urma r6sboiu1ul din 187Y-78 0 emigrz, Inca, lasand loc RomAnilor i Germanilor,
ce vin pe fie-care an a popula acsta regiune arida i morocansa.
4. Comuna Cavadar. La bifurcatia mai multor v
rmurite de stand salbatice
prapa.sti6se, pe oseaua ce vine de la Constanta, departe de satul Ghiuvenli la W km., iar
de Mangana la 35 km., sta ascuns satul Cavadar, langa care Mungaci formza ca o mahala ; numaI morile de pe dluti tradza calatoruld, ca pe aci se atla locuinte omene01,
cum de alt-fel pretutindenl in judetul Constanta, maI ales morile de vnt sunt nede,slipite
de sate.
Ambele aceste dou?.i sate forrnza comuna Cavaclar, in care nu maf putin ca in surorile eI, salbatacia i mizeria domnesc; casele sunt de acciasj faptura : bordeie sa c15,dill mid de pg,m6nt amestecat cu balega, f6rte intrebuintat ca material de constructie
In acsta regiune, care nu tie ce insmna caramida.
N6ptea inteun asemenea sat te cuprinde uritul 0 frica de canteeul cobitor al cucuvaielor, care se intrec cu latratul cainilor, tot ma de salbaticI i neprietin4, ea i localitatea.
Comuna Cavaclar se invecine0e spre N. si V. cu Cazil-Murat; la E. cu Enghez; iar
la S. Cu Caraomer.
Primaria cladita in 1880.
Repartitia suprafeliT i populatier, este a ratata la plasa. Sunt 284 case, din care 34 bordeie.

*c6la cladita in 1882, are i invaator 0 69 de elevI. In ambele sate se and cate o
se615, turcsca.

Biserica in comuna, nu e: in fie-care sat se afla cate o giamie.

Budgetul acestd comunI coprinde 2.311 lel la veniturI 0 1941 10 la cheltuelY, r6mannd un excedent de 390 lei; are 120 contribuabili.

www.dacoromanica.ro

461

E In legatura cu Cazal-Murat, Merdevenli-Punar, Sofular, Caskci, Enghez, Erebiler,

Ghiuvenli si Bairamdede, prin drumurI naturale, afara de soselele: Constanta-Cavaclar
Cavaclar-Caraomer, Inca neexecutate.
5. Comuna Cazil-Murad. Langa si la N.V. de Cavaclar, pe valea Borungea si pe oseaua ecinal Constanta-Kioseler, se MI resedinta comunfi Cazal-Murad, departe de
Mangalia la 43 km. catre V. si compusa pe langa satul Ca:al-Mead si din urmat6rele 3
catune: Bekter, un catun de 53 case, aozat la 6 km. spre N.V. ,pe valea Borungea la coniluenta sa cu Borungea; Merdevenli-Punar la 2 km. spre rasarit de resedinta, Terziveti,
catun de 8 case, asezat pe valea Cazal-Murad, la 4 km. spre NV. de resedinta.
Case mid, bordeie insirate In lungul drumuluT, rra alte strade, iata tot aspectul satelor ce compun comuna, ce se marginesc la N. cu Kiosseler si Carabaca ; la E. cu Agemler ;

la S. cu Cavaclar; iar la V. cu Bairamdede si Hairamchioi. Primaria a fost construita

In 1882.

Repartitia suprafetiI i populatieI este aratata la plash. Case sunt 1.74, din care 19
bordeie.

Biserica, comuna n'are; sunt 4 giamil, In pie-care sat cate una. La Cazal-Murat e o
sc6la, cu local Inchiriat; are un inveltator si 40 elevI.
Budgetul comunil consta din 4.749 lel la veniturI si 2.037 leI la cheltuelY, dand un
excedent de plus 2.712 leY; are 146 contribuabilY.
Dupa cum am aratat, soseaua vicinaI Constanta-Kiosseler trece prin Cazal-Murad ;
ce!e 4 sate sunt legate intre ele prin drumuri ordinare, care merg i la satele invecinate,
ast-fel spre: Kioseler, Ketic-Punar, Carabaca, CAugagi, Besaul, Sofular, Enghez, Cavaclar,
Ghiuvenli, Cialma-Argea, Bairamdede 1 Bas-Punar.
(3. Comuna Keragi. Pe t6t valea superira Intortochiatd, prapastisa i sclbatica, ce
se prelungeste &are apus din lacul Mangalia, sunt asezate Lae catunele ce compun comuna Keragi si care sunt: Keragi, ca resedint, pe soseaua Mangalia-Caraomer, la 18 km.
spre V. de Mangalia, apoY catre rsarit de resedinta, pe sosea: Deleuruci la 2 km., catun
insirat de a lungul soseleY; Nalbant,lAngA i la 1 km. de precedentul, a fost din 1877 parasit, locul s60 se cun6ste prin pietrele cimitiruld turcesc ; Casamcea, la 3 km. spre N.E.
(le Keragi, a stat multa vreme parasit, de vre-o 4 anI cate-va familff s'ati stabilit aci reinfiintand satul In fundul uneY prapastiT, prin care nu exista nicI un drum; apoI pe vale
la Sud de Cheragi: Acargea la 6 km., Valet la 4 km. de precedentul, Hoscadin la aceiasI
departare de Acargea; Cadichini i Popucci, pe drumul ce vine de la Mangalia, pentru a
trece frontiera la piatra 28.
Un necunascelor al loculuT, odata intrat de la Sud pe valea Popucci, cu greti '1 ar fi

sa maI iasa pe dl; in vara anuluI 1890 am ratacit 4 ore Cu trasura, de la Popucei
la Keragi.
Cate-va pietre de cimitir mal insmna locul fostuluI sat turcesc, Popucci, care acum
10 anr nu era locuit de cele dou6 familil bulgarestr, ca'acum ; era o sr r6corsa dupa
pl6ie, In luna August
In drpta si in stnga, stand ascutite i aratati din distan ta In distanta coltiI, pe care
start in liniste o sumedenie de vulturI de o marime neobicinuita; trec prin Cadichioi
apucand pe vale inainte, me" Infund intr'o valcea din care cu grea am putut sa m intorc
inapor; se inoptase bine i intunerecul facea tabloul slbatec de o infatisare infloratre :

id un colt de stanca alba ce parea ca se prabuseste, maI dincolo o mtahala ngra: un

put parasit. Niel o fiinta omensca, care sa ne indrepte; atat ea cat i vizitiul un oltean
puternic i curagiosam fost coprinsf de fiorl, maI ales ca pe acele vremurI, de si nu
tocmaI dep5.rtate, valea Cheragi era reputata ca adpost al bandelor de talhart OrI in-cotro
ne indreptam, vale, stand, prapastie i pustie. Niel un latrat de caine, nicI o liearire de

lumina nu ne da vre-un semn, ca suntem pe lume.

Valea este a$a de intortortochiata, In cat nu maI sti1 pe unde sA apucI; de aceea dupa

multa horbocaiala prin intunerec, am urcat pe un povarnis maI dulce in del, de unde
zaresc in departare lumina unur foc, spre care in6 Indrept.

www.dacoromanica.ro

462

Erati orele 12 n6ptea, can(' am ajuns la o tarld, lava care Inca' mar ardeati cte-va

gitteje de lemne.
Am fost intmpinaff de o hait de cini rig si slbaticI, c :91 numal prin intervenirea
cdtor-va ciobanI am putut s ne apropiem.
Cu ajutorul unuI pastor
ne-a servit de calauza, abia la ora i n6ptea am ajuns in

Keragi, unde am remas.

Nu se p6te ceva maI slbatec i inflordtor, ca valea Keragi; numar a doua zi'mr-am
continuat drurnul spre Mangalia.
Comuna alcatuit din cele 9 sate, se invecinesce la N. cu Azaplar; la E. cu Sarighiol ;
la S. cu Bulgaria; iar la V. Cu Caraomer.

Repartitia suprafetiI i populatia este al-AIWA la plas. Case sunt 355.

Casele sunt mid, f6rte multe bordeie, nehigienice i murdare; stradele satelor rai
intretinute; populatiunea se hrnesce f6rte r. Primria s'a cldit in 1882.
Comuna n'are bisericd; TurciI i Ttaril a cAte o giamie in CadirhioI, Keragi, Delioruci si ValalA. Giamiile de tar se compun chine() singurd cldire adese-orI pAtratd,

av8nd la unul din unghiurl un foi or de lemn i f6rte rar de piati, ce servesce de minaret. Interiorul e tot ce pte fi maI simplu: inteun colt un tron in tbrrna uneI platforme,
de pe care hogea fare predica i rugriunea.

Fig. 8L

Giamie de (ara.

Cine nu e obisnuit, nu cred s p6t suferi duh6rea dinteo giamie de tar pe tiinpul
serviciuluI; pe un spali f6rte restrns se adunii toff credinciosil lui Mahomed, cu pici6rele incrucisate i g6le; el" sunt de o murdrie, care exal un miros insuportabil. Prin
prtile pe unde apa e asa de rara, numaI la imbiat nu se gndesce Turcul s'o consume.
In Chiragi e o sc6l cldit in 1901, are un in \relator si 83 elevI. Tot aci e si o sc615.turcesc.

Budgetul comunif are un venit de 5.569 leI, din care cheltuesce 1.745, rm.lnnd un
excedent de 3.824 le; sunt 257 contribuabilf.
$oseaua vicinal, de la Mangalia trece pe la Nalbant, Delioruci i Keragi, pentru a
duce la Caraomer.
Satele din comun sunt legate intre ele prin drumurl f6rte rele i impracticabile ;
cu cele l'alte sate, ca: Copucci, Azaplar, Erebiler, Caraomer, Canlicicur i Dauluchior, sunt

legate tot prin drum de oirute.

7. Comuna Edilchioi. Departe la 28 km. spre N.V. de Mangalia, pe soseaua ce duce
la Cavaclar, se alb', comuna EdilchioI, compus din urmatrele patru sate: Edilehiol, ca
resedintd, Annacea, pe soseaua Constanta-Caraomer, la 5 km. departe de precedentul ctre
S.E.; Uzumlar i Enge-Mahale, la 5 km. spre N. de satul de resedint.

www.dacoromanica.ro

463

Aspectul acestor sate nu se deosebesce de al celor-l'alte din plasa, mizeria domnesce

aci In t6te casele; primaria smana maI mult a un grajd de cat a cldire publica, cel
putin asa am gsit-o in 1894, tmna.
Mar de sma este casa proprietaruld mosid, D-nul Colonel Candiano.
Nor6iele intrerup apr6pe cu desavirsire comunicatia; arborI nu se gasesc prin sat
sati imprejurimI, pana la deph,rtarI de mile; de cat-va timp a inceput a se planta salcaml,
dar se pare ch, locuitoriI nedeprin i ignoren, nu numaI ch. nu '0" plantza pe langa
locuintele lor, dar si pe ce l comunir rup, fr ca funcionari s oprsca acest
PretutindenI domnesce nepasarea i desgustul de tot ce este higienic, frumos, dar
putin costisitor, din acsra pricina pe ad i e o clima excesiva iarna ca 0 vara, lipsh, de
ploI, lipsa de apa i diferite malada.
Comuna se Inverinesce la N. cu Osmanfaca; la E. cu Topraisari; la S. cu Gheringek
Azaplar ; iar la V. cu Enghez i Osmancea.
Repartitia suprafetiI i populatieI, este aratata la plash... Case sunt 231.
Primaria construita In 1880.

Biserica ;;i sc6la nu exista In comuna; sunt 6 geamil: 2 in Amzacea, 2 in Engeale una in cele-l'alte catune.
Budgetul comuniI are la veniturI 3.215 lel i la cheltuielI 1.558, r6mannd un ex-

Mahale

cedent de 1.757 leI; sunt 160 contribuabilI.

Mara de soseaua Constanta-Cavaclar, maI sunt ;;i drumurI ordinare, atat intre satele
ComuniI, cat :;;i de legatura cu satele invecinate, cum: ElibikioI, Abdulah, Musurat, Topraisari, Aluratan, Perveli, Gheringek, Carachid, Enghez, Casacci, Sofular, Agemler, Osmancea
Copadin.

8. Comuna Enghez. Pe soseaua Constanta-Cavaclar se afla comuna Enghez ; soseaua

netlind executata, drumul este f6rte 6,15 ;;i pe timp de pl6ie intrebuintezI 8 ciasurr din
Mangalia,ca s ajungr in comuna, care este asezat pe csta nordica a vaiI. Nu poll'

denni care sunt stradele satuld, de Ore-ce casele sunt grupate ale 4-5 la un loe, par
a fi facute dintr'un singur corp de clh,dire, despartite in atatea compartimente,cate familir
sunt; t6te casele sunt apr6pe la fel; primaria numar, sta isolata in mijlocul unur maidan
compusa din 2 camere i un antra; era cladirea cea maI de serna a satuld, in Octombrie 1894, cc localul e construit din 1882.
N6ptea am fost gazduit de primar, o namila de tatar, de vre-o 35-40 anI. Fiind cu
suprefectul plasir, am fost bine tratatI: la masa ni s'a adus pilaf preparat cu carne si sell de
6ie, un puiti fript i paine de secara, ngra ca pamntul; din acest ospet n'am putut suferi
nicr macar mirosul i spre Indestulare am sorbit ttA n6ptea cafea, pe care o faceam singur pc o vatra, In care vecInic ard taciunr acoperitI cu cenuse,pentru a nu se stinge.

In odaia ce ni s'a dat pentru dormit, era' de jur Imprejurul peretilor nisce prispe
de pmnt, peste care erati asternute velinte; pe peretI atarnate diferite arme turcescI:
pist6le, iatagane i pusd vechY.

Casa primarulul era construit jumatate sub-sol ; tavanul era asa de jos, In cat nu
putea sta In picire. Niel un mobilier altul de cat prispele, care serviati i ca paturr
ca scaune. In colt era un cotlon de pamnt, unde am facut cafelele. Un singur ochiti de
geam dedea Oa lumina camera. De urit n'am dormit tta nptea; dimineta am plecat
buimacit de neodihna.
Mara de satul de resedinta: Enghez, comuna maI coprinde alte dou sate: KiuciakEnghez, parsit de locuitorl, ruinat i Caseicci, mal la N.V. la 2' 2 km.

Departarea, acestd comune de Mangalia este la 28 km. si se marginesce la N. cu

Osmancea i Agemler; la E. cu Edilkid; la S. cu Azaplar i Caraomer; iar la V. cu
Cazal-Alurat.
Repartitia suprafetiI
populatid, este aratata la plash'. Case sunt 192.
Niel c61a, nicr biserica nu se afla prin acesta salbatacime; Germanff ail o casa de

rugciune, iar musulmaniI 4 giamiI: 2 in Enghez

sc6la turc6scq, lar la Enghez, doub'.

i doife"

www.dacoromanica.ro

in Casacci. La Casacci e o

464

Budgetul consta din 3.215 leI la veniturI si 1.558 leT la cheltuiell, cu un excedent in
plus de 1657 leI; sunt 166 contribuabilf.
Cal importante de comunicatie nu sunt ; drumurl ordinare duc catre: Soffular, Agemler,
Osmancea, Edilchia Amzacea, CarachioI, Azaplar, Eribiler, Ghiuvenli, Cavaclar
Besaul.

9. Gheringek. MaI ingrijita, cu case marr, higienice este comuna Gheringek, asezata
numaI la 14 km. spre N.V. de Mangalia, pe soseaua ce duce la Topraisart Pe ad si apa
este maI abundent, locurile mai putin seThalice, populatiunea maY ospitalier i maI
apr6pe de civilizatie. Comuna se compune din satele: Gheringek, ca reedinia, bine situat la isvorul riusoruluI Tatlageak, cu puturY multe, apa burla, case mal omenescI, priinarie si local pentru scl, mai presentabile; Ascitar sat ttaresc, murdar i urit, pe osea
spre Mangalia, la 3 km. spre S.E. de Gheringek ; Haidarchioi, e un sat pa.rasit de mult
de locuitorl, nu se maI cunsce de cal cimitirul, dup pietrele pe care musulmanif le pun
PC mormintele mortilor; e asezat la 2'it km. spre S. de Ascilar, inteo vale; apoI pe ;,oseaua de la Mangana la Caraomer, satul parasit Baspunar, pe trmul de N. al laculuI s,4
la 7 km. spre apus de orasul Mangalia; la Bas-Punar se bifurca', un drum spre Azaplar ;
pe el se afl frumosul catun Copucci, la 12 km. spre V. de Mangalia. In mijlocul una
campil" fara arborI i sterpe, satul acesta smana cu o oaza; loeuitoriI ati plantat salcana de jur imprejurul satuluI; iar in launtru arborl fructiferI, in m jlocul carora casele
stati adapostite de vnturile ierniI si temperate de arsita veril. Satul are o bisericd, de
si mica dar frum6s6 si bine intretinuta. Casele nu sunt mal* multe de 50, dar 16le de o
curatenie, ce p6te servi de exemplu prin prejur. Populatia e bulgareasca.
Comuna se invecinesce la N. cu Topraisarr i Tuzla; la E. cu Tatlageac s,d Mangalia;
la S. Cu Sarighiol si la V. cu Cheragi i Azaplar.
Repartitia suprafetiI
populatid, este aratata la plas. Case sunt 530. Primi-tria cladittl la 1880.

In Copucci exista o biseric, cu un preot si 2 meni de serviciti; are hramul

VoevozI. La Ascilar, e o giamie.
Sc616 este in Gheringek cladita in 1894, cu un invtator si 87 elevI. La Aschilar
Gheringek se afl, cate o sc616, turceasca.

Comuna este destul de bogat, avnd un venit de 11.230 la din care se cheltuesc
8.209 la rmaind un excedent de 3.021 le':; sunt 331. contribuabilf.
Prin comuna trec dou sosele, carr duc spre Topraisarr i Agigea. Ambele nu sunt
inca executate.
DrumurI ordinare sunt spre satele: Amzaci, TopraisarY. Muratan, Perveli, Tatlgeak,
Comarova, pe t6ta valea laculul Mangalia, apol la Casamcea, Azaplar i Carachioi.
10 Comuna urbana Mangalia. Strabo ') asz orasul Callatis (azI Mangalia) la 280 stadiI
de Tomis; el era o colonie a Heracleienilor. Distanta nu pare exagerata, cacI astazI intre
Constanta si Mangana sunt 43 km. in linie drpta, pe cand Strabo masra 51.800 metri.
Numele s se gasesce inca in itinerarul ha Antonin, Hierocls i in scrierea lui Constantin Porphyrogenetul ((de Thematibus.
Ammian Marcelin2) il scria cu un singur 1, pe cand Ptolometi, Procopiti, Tabula
Peutingerian si pe inscriptiunI se gasesce scris KAAAATIANSM.
Scymnus de Chios pune data fondariI orasulul pe timpul domnieI regelur MacedonieI,
Amyntas, pe la anul 507 a. Chr.
Schaffarich gresesce, cand pune Mangalia in locul Tomisulul, asemenea zice Papadopoulos Vretos ") greseste i geograful grec Meletius, ca i Coray i Grosselin, cnd

zic, ca s'a mal numit Pangallia.

Dupa o moneda r6masa de pe timpul lui Caracala, se vede ca orasul a fost fortificat
') Lib. VII. Cap. VII.
3) Lib. XXVII. Cap. V.
3) Op. cit. p. 189.

www.dacoromanica.ro

465

Cu portI, ceea ce insmna, ca sub Romani era destul de mare si ca portul se'a era vizitat de o multime de vase.
Genovezif in vcul de mijloc, facusera, din Malagalia un port destul de mare, daca
judecam dupa lungimea cheuluI, ale card ruine se OA i a.stazI si nu e de necrezut, ca
cifra populatiunif sa fi fost prin vcurile XII si XIII de 30.000 suflete. 9
Urmele intaririlor ce ail inconjurat orasul se pot vedea inca i sunt destul de pronuntate, maY ales in partea de Nord, laugh' Gazarma infanteria 2)
In 1850, orasul Mangalia era resedinta districtuld Cu acest nume si nu num6ra maY
mult de 80 case, locuite de 75 TurcI si 5 rayale (BulgarD, in total cana vre-o mie suflete. 3)

Acsta populatiune se ocupa maI mult cu pirateria, de cat cu comertul granelor.

Portul expus vnturilor de Nord, naufragiile erati dese vara, si me eu sema
iarna, din causa ceteI i vaI de nenorocitiI navigatorY, earl cadeati in cursele Mangalienilor, renumitI prin hotiile lor pe Mare.
Aga din Mangalia avea sub jurisdictiunea sa maI multe sate locuite de Turd, care
se ocupail cu agricultura. Caza coprindea 35 sate locuite de 393 familiI TurcY :;;i 5 BulgarY, producea pana la 40.000 kite grail, din care nu se exporta anual de cat 7-8 navI.
In 1829, orasul a fost distrus; ciuma se Incinsese; se crede c a fost adusa aci cu
munitia luata de la 6menl, care murisera de al-sta 1361a, in alte partI ale teatruluI de operatiunI. 4)

Hagi-Mehmet-Aga, un batrin de 80 anl, afirma in 1850, ca bunicul s a v6c,lut digul,

care apara alta data vasele din port, contra .vnturilor. Acest zid avea o ltirne asa de
mare, c dou earute puteati merge alaturI pe el.
Din batrinr, bunicul luI Mehmet scia, c acel dig era ornat d'asupra cu statuI de
marmora.
Constructia digulu

adaoga I. Ionescu

se urea la o vechime inaintata, acum (1850)

e la 2 picire sub apa, ;;i cand Marea e linistita, se zaresce in cate-va par. Incepe din
partea oras,ailuY numita Kisle-Buroa (azY este biserica greaca) si merge in Mare, pan, la
o departare de 80 metri, lasand intre zid i e'rm un loe gol (portul).
Intrarea nOvilor in port se prelungesce pna aprpe de lacul Mangalia, care comunica cu Marea (1850).

Pe una din pietregasite in Mare se zice ca un armean ar fi citit o inscriptie

In limba armeana, cum ca portul a fost construit de Arment TurciI hash,' nu cred spusele luI. 5)

In raboiul din 1877, Mangalia de 3 orI devastata si arsa de basI-buzucI, a fost re(lush', la o gramada de ruine, iar populatiunea fugise in masa.

Numar dup venirea Rusilor, cate-va familiI incep a se reint6rce si s'a putut
evalua populatia orasuluI la 1600 suflete apr6pe

Ast.5.'zr orasul rsare din ruine; are cate-va strade curate, case marl; vechiul conak turcesc s'a prefacut din 1890, lute marta cladire incapat6re sub-prefecturif i judecatoriI; totusl orasuluI Il maI trebue mult, ca s lash-, din starea mizerabila, in care a zacut
In decursul vculd al XIX-lea.
Se crede, ca Mangalia va deveni un port marithn de 6re-care importanta, de aceea
se construise un solid pod de lemn lung de 150 metri in Mare (capatul de la t6rm tricepea de la Primarie); dar in urma vtizndu-se ca nu aduce niel un folos, s'a lasat in parasire, iar acum nu mar exista.
In timpul veril, orasul este vizitat de cate-va familiI, pentru bile de Mare si cele
sulfur6se. PretutindenY in Dobrogea, Marea nu are o plaje mar intinsa i maI frum6sa ca
Drdghirescu, op. cit. p. 210 apud D'Hogguer, op. cit. p. 38-39.
O descriere amtinuntild, e ilicut de autor In Buletinul publicatiilor militare din 1892
Papadopoulos, op. cit p. 189 i Ioneseo, op. cit. pag. 32.
4) Moltke, Campagnes des Russes en 1829 Vol. II.
6) f. Ionesro, op. cit. p. 32-33
6) D'Hogguer, op. cit p. 39
59

71890

www.dacoromanica.ro

466

la Mangalia la inchizdtura laculuI, apof apele sulfur6se ne-avnd instalatiunr, sunt frte
putin cutate.
Numal Fcilndu-se o linie ferat de la Constanta sari Medgidia, Mangalia ar putea
capata imporW.nta ce merit& Lacul sat ar oferi un excelent ad:4st marine!' nstre de
rilsbolit i portul Mangalia cu putine chelturelt reparandu-i-se digul genovezilor, ar putea
s, fie frequentat de vap6re. De s6rta orasuld ar depinde aceea a intregff pl.si Mangalia,
cAcT comertul flind mai activ in port, populatiunea ar e$i din starea de acum inapoiatd,
agricultura $i crescerea vitelor ar lua un maT mare avnt.
Ca constructiunY, orasul ar putea fi impartit in dou: partea de pe csta Ilrff Ora
la Conak, are case maT marl, spati6se $i higienice, strade largr, drepte, curate $i pavate;
a doua este mahalaua ttrscA cu case mid, pe alocurea bordeie, strade stramte, intortochiate i murdare.
Ruinele da6 un aspect trist, care unit cu cantecul cobitor al cucuvaiel, t'ac clatoruluf impresia until cimitir locuit.
De administratia Mangaliel depinde i ditunul Dotal Me, la 4 km. spre S. de ora,
pe drumul ce duce la Ilanlit; e un sat compus din scopitT adust din Bucurescr, Ia$I
GalatI i stabiliti aci de Mih. Coglniceanu, fondatorul satuld; apol la Nord de Manga lia,
cate-va colibe de grdinarI compun satul Cumarova, la 4 km. spre N. de ora., intre $osea
$i Mare.

Fig 85. Glamia din Mangalia.

Spre Cumarova sunt vitle ora$ulur, care produc strugurl de pr6st calitate; despre
ace.$a struguri vorbia Peyssonnel 9 in 1787; a$a dar aceste vil sunt frte vechr.
Comuna se invecinesce la N. cu Tatlageac; la V. cu Gheringek; la S. cu Sarighiol
$i la re'tslirit cu Marea.
Repa,rtitia suprafetir i populatie, este ardtat la plas. Case sunt 461.
Budgetul are 31.291 lel la veniturf i 26.948 leI la cheltuiell, remannd un excedent
In plus de 4.343 lel; sunt 342 contribuabilt
Orasul are dou6 scoff: una de fete $i una de bieff, Cu 2 invtitatorf $i 95 elevr.
Bisericl sunt dou: una greceascd foarte vechie, are hramul Sf. Niculae $i una romaneasc,, cu ltramul Sf. Gheorghe, cladit in 1881; fie-care are preotul eT $i cate 2 cantaretT. Protestantil al o casa de rugciune. GiamiI sunt dou cu treI hogf; pe langd dou
din ele e cate o $c6lii.
') Trait sur le commerce de la Mer Noire, Vol, I, p. 93.

www.dacoromanica.ro

467

La Mangalia converg 3 sosele : de la Constanta, Topraisarl i Caraomer.

1.1. Comuna Musurat. Asezatd in basinul laculuI Tuzla, comuna Musurat este maI
apr6pe de Constanta (23 km.), de cat de Mangalia (28 km.) Ea se compune din urm516rele
sate: Musurat, ca resedintd, la isvorul riusoruluI cu acelas nume, e maI bine ingrijit ea
cele-l'alte din plas, gratie stdruintelor proprietarului mosiel, D-luT Hagi Pandele, care
posedd In sat o f6rte frum6s6vila. Ar trebui s se dea ma( mare impuls populatiunir
sd'sI planteze salcarnI arborI fructiferI. Pe ri5 mg jos, satul UHuchiol, mult vreme prdsit, a caqut In ruin; acum e locuit de o familie; la 2 km. de el spre Sud, pe soseaua
Constanta-Mangalia, satele Ceatmalar i Carli-kia, in drpta i stanga soselet Ceatmalar e
pal-Asa din vremea ultimuluI relsboi5 si nu se mal cunelsce de cat cimitirul.
Carli-kioI a inceput de can-va anI a fi locuit de Romanr. La 2 km. spre apus de
Carli-kioI, sunt alte doue sate: Bub& i Kiuciuk Muratan, formate din bordeie tatArescI,
grupate unul lang5, altul imprejurul a dou giamiI.
Comuna se invecinesce la N. cu Osman-faca i Tekirghiol; la E. cu Tuzla;.` la S.
cu Tatlageac; lar la V. cu Gheringek.
Repartitia suprafetiI si populatig, este artat la plash. Case sunt 244. Primaria clddit, la 1880.

Budgetul are 5.470 id la veniturY s,4 2.449 leI la cheltuell, remantInd un excedent in
plus 3.191 leI; sunt In comuna 271 contribuabilI.

Are o sad In satul Musurat, cu un inveidtor si 37 elevI. Sunt 4 giamiI: dou' In

Musurat s,4 cate una In cele dou6 Muratan. Pe MO, Re-care giamie se afld cate o sad.
Prin comun5, trece soseaua: Constanta-Topraisarr-Cavaclar, apoI maT sunt drumurI
ordinare spre : Topraisarr, Uzumular, Elibichio, Osman-faca, Abdulah, Hasiduluc, Tekirghiol, Tuzla i Perveli.
Comuna Osmancea e formatd numaY dintr'un singur sat, 0s2nanrea, asezat In pant
pe e6sta une l vl. ce se prelungesce spre Agemler, In drpta soseleI Constanta-Cavaclar;

satul e departe de 33 km. cdtre N.V. de resedinta plasit

Satul n'are nimic deosebit de celel'alte, case mid, lipsd de ap i plantatiI, dab' Infatisarea salbated, intregiI vAI, pe care se mg afld Agemler sj.4 EdilkioI.
NumaI primdria Osmancel nu sman Cu a vecinelor sale; ad avem un local ma
presentabil, construit In piatrd i Invent cu olane, pe cand casele sunt invelite cu pdmnt
sa5 sovar. A fost clddit5, In 1882.

Se invecinesce la N. cu Balb(11; la E. cu EdilchioI; la S. cu Enghez si la V. cu

Agemler.
Repartitia suprafetrf i populatier este, ardtatd la plash'. Case sunt 177. Sunt in sat 3
giamif. $cla e cladita In 1896, are un in v6t6tor s);i 29 elevl. Mal sunt i clout; scoff turcesa
Budgetul ei const5, din 1.775 lei la veniturl si 939 lei.' la cheltuelT, rOmanC,,nd un excedent de plus 835 leI; contribuabilI sunt 150.
Soseaua vicinald pune In legsturd comuna cu Musurat s,4 Cavaclar ; drumurI ordinare sunt spre: Agemler, Copadin, B511351, Uzumlar, TopraisarI, EdilchioI, Enghez, Casacci
Sofular.

Comuna Osman-facd. Pe platoul monoton al Topraisaruld, pe soseaua ce vine de

la Hasidilluk si la 21 km. spre S.E. de Constanta, se at15, comuna Osmanfaca, compus
din satele: Osman-facd, un grup de case si bordeie dogorite de arsita s6reluI i bdtute de
vsnturile ierniY, fdrd addpost i fdr plantatiI; Ebechio la 4 km. spre S.V. de reledintd, e
un sat tatdresc, miserabil, ca si Abdulah, asezat la 5 m. spre S.E. de Osman-faca.
Se invecinesce la N. cu Murfatlar i Omurcea; la V. cu BOA; la S. cu Edilchior
TopraisarI; iar la E. cu Tekirghiol.
Repartitia suprafetil i populand, este artatd la p!as. Case sunt 312.
Budgetul comuniI const din 12105 Id la veniturI si 7823 le la cheltuell, rmaind
un excedent In plus de 4382 ler; sunt 362 contribuabilY.
In satul de resedintd se afl o biseric cu hramul Sf. Impdran Constantin si Elena,

cldit in 1890, are un preot si 2 cantdren; mai sunt si 5 giamiI: treI In Osman-faca

www.dacoromanica.ro

468

cate una in cele-l'alte dou sate ; sunt deservite de 5 hogT. In Osman-facti, este si o casa
de rugaciunI protestanta.
$cla romaneasca, nu este ; in cele 3 sate Se afla cate o sc61a mahomedana, cond use
de hogI.

La Osman-faca se incruciska maI multe drumurI ordinare, ce vin de la :

Kiuciuk-Murfat, Mu rfatlar, Om u rcea, Hasancea, Mahometcea, Hasi-duluk, Tekirghiol,

Osmancea, Agemler i Copadin. Are i oseaua
Musurat, TopraisarT, Uzumlar,
spre Hasi-Dillak.
Pe la Elibeichiol sa Ebechioi, mai trece si drumul Mangalia-Copadin.
Comuna Sarighiol. Tot coltul S.-Estic al DobrogieI, intre lacul Mangalia i portiunea
de frontiera de la Mare 'Ana la ruinele satuluI Careamac, in dreptul pietril No. 29, e ocupat
de comuna Sarighiol, care coprinde : Sarighiol, satul de resedinta, pe valea prelungita a

laculd Mangalia, la 17 km. spre apus de oras, e cladit pe panta \rail% are case mid si
a facut cuib la o lalta cu populatia; mal la
bordeie din care miseria si murdaria
rqlsarit, tot pe vale, un grup de cate-va bordeie, Ora numirea de satul Arbasi; un alt sat
la respantia druinurilor acesteI regiunI este Hagilar, la 4 km. spre S.E. de resedinta; pe
Ormul de sud al laculuI, cam in fata bailor sulfurse, se za,resce satul Caracicula, cu case
maI binisor ingrijite ; MAIO el spre rsarit se afla ruinele a dou6 sa,te Mustegep i Cerige,
locuite vara de cate-va tarle de oI ; intre ele se afla o petera f6rte lunga i curisa (vezI
partea geologica); Careamac e de asemenea un fost sat parsit, din care n'a r&nas de cat
cimitirul, care sa-Y p6rte numele; in flne la frontiera, satul Ilanllk, sa maI bine un grup
de vre-o 38-40 case si bordeie, locuite de cea maI putin ospitaliera populatie 'a Dobrogief,
de Gagautt
Am stat in acest punct al frontieriI dou lunI, in care timp am suferit ingrozitor de lipsa
de alimente, pe care trebuiam sa mi le procur din-Mangalia; flier lemne, nicr apa nu potT
gasi cu inlesnire; populatia se servesce ama Cu turte de balega si cu bJriT uscate, iar
vara nu 'I-am vklut facnd foc, ci se hranesc cu branza.
Un singur pu t e in tot satul i apa se sc6te cu vartejul de la marl adncinil; in
timpul zileI numal cainiI rmn in sat, t6ta populatia plca la munca ; terenul este pietros
abia pte s dea existenta nenorocitelor suflete ale Ilanlikuld. E gresita statistica, ce
numesce Romani, pe locuitoriI neospitalierI al acestuI sat.
Se invecinesce la N. cu Mangalia i Gheringek; la V. cu Keragi; la S. cu Bulgaria;
iar la rasarit cu Marea-Ngra.
Repartitia suprafetiT i populatiel este aratata la plasa. Case sunt 437, din care 27
bordeie.

Primaria a fost cladita in 1882.

Budgetul comuniI consista din 8093 leI veniturI si 2603 leI cheltuielf, r6manOnd un
excedent de 5490 leI; sunt 316 contribuabill
BisericI ortodoxe, nu sunt. Acum s'a construit o biserica la Caracicula.
In Sarighiol e o casa de rugaciunI protestanta. Sunt si 3 giamil, in Acbasi, Ha,gilar
Sarighiol.
.5c615, este una in Caracicula (fara local propriti), cu 29 elevI ;;.i 1 inveltator. La Hagilar

e sail. turca.
Pe la Nordul comuniI trece soseaua Mangalia-Caraomer, din care se ramifica do0
clrumurl comunale spre Sarighiol i Acbasi.
Diagonal de la Mangalia spre Copuci trece un drum pe la Hagilar, unde se 'Meruci.s6za drumurile venind dinspre Ilanlik, Caracicula, Aebasi, Sarighiol, Acargea i Hos;;i drumurile de la Akargea
eadin. Peste frontiera este drumul Mangalia-Dou6
(trece pe la piatra No. 30) si Caceamac.
Comuna Tatlageak. E asezata in basinul laculuI cu acest nume, calare pe soseaua
Constanta-Mangalia, la departare de 13 km. spre N. de cel din urma, oras.
drepti soseleI, venind de la ManComuna se compune din : Tatlageacul-Mare

galia) i Tattagearul-Mir (in stanga), la 3 km. departe unul de altul. Casele sunt mid

www.dacoromanica.ro

469

grupate imprejurul giamiilor ; satele sunt maI mult tatarescI, de cat-va timp s'ati stabilit
cate-va familif de Romani.
Musurat; la E. cu Marea; la S. cu Mangalia; iar la
Se invecinesce la N. cu Tuzla
V. cu Gheringek i Tuzla.
Repartitia suprafetiI i populatieT, este aratata la plash'. Case sunt 217, din care 38
bordeie.

Primaria a fost construita in 1881.

Budgetul comunil are 3705 leI la veniturI si 1716 leY la cheltuiell, rilmanOnd un excedent de 1989 lei; sunt in comuna 206 contribuabilY.
i biserica, comuna n'are. Sunt 4 giamiI, cate 2 in fie-care sat.
cl
In fie-care sat se afla cate o sccila turcsca.
Dupa cum am araLat, soseaua Constanta-Mangalia trece printre cele dou sale, care
se mal leaga prin drumurI comunale cu satele invecinate : Ascilar, Gheringek, Perveli,
Mangea-Punar i Tuzla.
Comuna Topraisart. La poilele de miaza-zi ale dluluT Topraisarf si pe soseaua
Constanta-Amzaci, la deprtare de 23 km. spre S.V. de Constanta, dam peste satul Topraisari, reSedinta comunir. Se cunsce din departare de 10 km. venind din orI-care parte,
dupt varfurile a (tor stejarY secularI, singuriI in tt pla,sa Mangalia. Presenta lor aci denota, cal pe vremuri de demult regiunea sterpa i monotona a suduluI Dobrogiel era aeoperita de padurY intinse de stejarT, pe care numar taiere, fara control a Turcilor le-a distrus Cu desavarsire.

Satul este o exceptiune fericita de restul plasif; are case marl', strade regulate ce
c,ad perpendieulare pe osea; lipsa de apa, e si pe aci frte mutt simtita.
Pendinte de comuna maI e si satul Mangea Punar al Topraisarului, inflintat de curind
(le o colonie germana, muncitre i Cu o viata ce pte servi de exemplu populatid marginase; are case frumse, sanatse si curate.
Comuna se marginesce la N. Cu Osman-faca; la E. cu Musurat; la S. Cu Gheringek
si la V. Cu EdilkioI.
Repartitia suprafetfi i populatier, este aratata la plasa. Case sunt 219. Primria are
local inchiriat.
Budgetal comuniI nume'ra la veniturI 2630 le l si la cheltuielI 2513 leI, avnd un excedent de 117 leY; sunt 209 coutribuabilt
Comuna are o casa de rugaciune; giamil sunt trel.
See:11a exista in comuna, cladita," la 1892, e condusa de un inv6tator i frequentata de
35 elevr. GermaniI ail o scla a lor.
Soseaua judetian trece prin Tropaisari, care se lga, prin drumuri ordinare cu satele :
Uzumlar, Osman-faca, Abdulah, Musurat, Urlukiol, Karli-kioI, Muratan, Amzaci i EdilkioI.
Comuna Tuzla. Tot litoralul Maril, intre lacurile Tuzla Tatlageak, e ocupat de
comuna Tuzla, compusa din 3 sate: Tuzla,pe soseaua vicinala de pe MO, tOrmul MariI,
la 22 km. de Mangalia si la 24 de Constanta, in apropiere de vechiul Stratonikia, pe ruinele chruia s'a ridicat azY frumosul far, Cu lumina ce apare o secunda, dup5, 15 secunde.
Satul se afla pe osea, e neregulat, constand din mai multe grupurI de case insirate
pe osea i vre-o 5 strade laterale. Pe osea se afla Primaria cu local bun, langa ea sc615,
hanurI marl, care de cand s'a construit noua sosea
higienic, i spatisa; in fata lor
i
Urlukiof,
ati
Cam
decazut;
Perveli la 10 km. spre S.V. de reedinta., e
prin Tekirghiol
un sat format dintr'un grup de Case mid. Pe drumul Tuzla-Cumarova, la 6 km. spre sud
de resedinta", s'a inflintat de vre-o 10 anI satul german Mangea-Punar al Tuzlet, tot asa ca
al Topraisaruld. LocuitoriY ail transformat Cu totul acsta regiune. Comuna se marginesce la N. cu Tekirghiol; la E. cu Marea; la S. cu Tatlage,ac si la V. cu Musurat.
Repartitia suprafetiI i populatie+, este aratat la plash. Case sunt 330, din care 7 bordeie.
Budgetul comunfi const, din 6,002 leI la veniturY 0 2,527 lel la. cheltuielI, reman6nd
un excedent de 3,457 leI; sunt 295 contribuabilI. Primaria reparata in 1900.
In Tuzla e o biseriva cu hramul Sf. Ecaterina, dacha in 1887, are un preot 0 2 can-

www.dacoromanica.ro

470

tretY. Tol aci se mai af1 i cloud giamil si una in Perveli. Germanil all o casa de ruglchine in Mangea-Punar.
Scla are un Invtqator si 36 elevt. A fost cladita in 1892. Sunt si 2 scoll turcescl in
Tuzla i Perveli.
Soseaua Agigea-Mangalia trece prin Perveli; iar cea vicinala trece pe la Tuzla; alle
drumurr ordinare sunt spre: Gheringek, Amzaci, Muratan, TopraisarI i Musurat.

e) Plasa Silistra-Noui. Acsta e regiunea de transitie intro Dobrogia i Deli-Orman.

Acoperita de padurl intinse, prin care serpuiesc micI paraiase cu ap, cristalina, plasa
Silistra Nou difer sub bite raporturile de plasile Medgidia si mat' ales Mangalia.
Aci avem o populatiune mat bogata si mal ospitaliera; satele aa infatisarea unor
locuinte omenescY, cu case marf, spati6se si curate; hrana diferit de a Marilor; apa
este ma abondenta si la mai mid adancirnY, precipitatiunile attnosferice, mat" dese din
causa padurilor.
Pe aci insa hotiile i talhariile sa faecati chiar la mijlocul zileI si la adapostul padurilor, ce se in lan pn dincolo de frontiera.
Desele pradaciunI ce se faceaa la drumurile marl, aa obligat administratiunea in
multe randurI sa inflinteze la Enisemlia o sub-prefecura, numit Traian, care dura [Ana
cand taltariile se starpiali. Potere nenutnarate art cutreierat ant' intregf padurile Dobrogiel"
de sud, care ne avnd o limit naturala spre Bulgaria, banditif treceaa frontiera printre
pichete, sari se adposteaa prin padurt Acum s'a stricat Cu desavarsire cuiburile acestor
talharf, devenill spaima Dobrogia Ora mal acum catI-va ant".
Pariiasele ce nasc din Mutant', dupa un curs de catf-va chilometri, se pierd pe sub
pamnt, ne-avand niel o scurgere spre Durare.
Positiunile sunt slbatice dar Incantatre; vile, de si fara niel un curs de apa, totusI
Ormurite pe drpta i stanga cu tufarisurI i padurI, daa tabloulut un farrnec deoscbit,
caltoruluf o priveliste frurnsa, locuitorilor adapost contra intemperiilor i intregiI regiunl
bogatia din Nordul provincier.
invecinesce la N. Cu Dunrea; la E. Cu pli1e Medgidia i Mangalia, de care se
departe prin lacul Veder6sa, valea Polucci, dlurile Polucci, Uzum-culac-Bair, valea Baldarnac-ceair, iar la S. cu Bulgaria.

Suprafata plasiI este de 1.19,988 hect.

NEPRODUCTIV HECT.

COMUNI

Almaliu
Miman
Asarlic

Vatra

87
21
52

21

Bugeac . .
Bairamdede

Garlita
Ghiuvegea .

70
49
28
37
15
35
56
54
74
49
26

HairamchioT

101

Beilic .
Canija
Caranlic
Carvan

.
.

Cuzgun

EsechioT

Dobromir
Eniemlia

Lipnita

DrumurT,

ape, stuf
stand

Izlaz

415
105

142
183
75
178
213
272
245
129
F07

120

--

Regep-Cuius

30
28
26

147
142
127

Total.

1120

4018

77
122
181
118
247
122

367

Satul-Noii

159

1113
325
394
135
364

241

54
25
62

Marleanu
Oltina
Ostrov .
Parachioi

84

349

Hect.

61

257
107

.
.

PRODOCTIV HECT.
PadurT

59
195
585
1000
2404

261

126
230

1569

72
36
84
I

9506

1440
67

Al
locuitorilor
2062
1739
3523

243

481
4263
3905
2239
2506
2073
2531
3464
3505
3574
3436
2343
8100
3777
2016
2393
1300
1673
1753
2064

17671

64810

60
10
720
840
2630
1030
357
1015

4540
139

492
1228
1680
1180

www.dacoromanica.ro

Supralata

AI
StatuluT

Hect.

329
132
224
1259
1012

4024
3042
6373
2414
6846
5933
3634
5992
5378
5706
5358
5430
5482
5240
3584
13866
5667
3890
5910
4349
3826
4398
3556

21963

119988

1390
1093
042
625
1839
1104
1080
2182
2208
300

414
1124
205
1388
1027

423
851
723

971

Populatia este de 30A63 suflete, carT repartizate pe comune i nationalirtT, sunt:

bb

COMUNE

SATE

Mic

. .

Total .
Dobromir-din-dl .
vale

301
727

5
5

397

287

496

143
630
336
659
323
1318

3
7

2
2

230
514
744
573

6
5

17

576
5 11149

274

90
68
2
16 169
421
1004
1425

66

16

187

Techechiol

Total .

Galita
Garlita

Total.

Baspunar
Caraaci
Demircea
Hairamchioi

TOtal

Malcoct
Sevendic

286
814
2
24
26
10
270
280
35
342
286
514

Cosluge

Total .

Metrlean .1

C4la

Total .

Begep-C iiusu . .
Techede .esi . . .
Total .
PArj6ia
Satul-No ti

-^

74

11

11
29

-^

35

25
139
199
52
168
220

15

96
120
216
182
177
359
88
110
90
48
118
454

2
4

--

_____-

10

20

15

10

60

____-

--

___21

25

--

26

10

_-

_-

10

_-

_i

34

27

183

--

1831

78
91
2
22
46
239

31

--

_____-

278

98

31

17

309
180
75

115

____-

_-

--

1
1

___-

_-

27

_-

1070
120
1190
1088
234
285
400
928
586
348
934
336
693
323
1352
476
686
1162
764
949
1713
451
202
248
344
454
1699
423
1029
1452
386
347
733
215
417
353
551

---61
137 -----137

1177
676
13
689
1100

1392
1529
2805
916

67

1401

143,

Total. ----1
17238
.

37
322
11

57
124

1
57

8'

60
14

46

4,

5
3
8

--

27
11

246154,
172
36
418

94
1630
693

11

27

'

3-6

2001
7091

909,

7481
752

Total pe plash'

e
e

N
N

Total .

1678
635
468
410
587
1465
415
1136
38
1174

38

Nastradin

____-

10

708

13

Po4 pu
1031
143
144

13

Ciucurchioi
Enisemlia

--

211

12
129

Total

Bazarghian

Ostrov . .
Parachi I

6
e

117

Total.

Cuiugiuc
Esechiol

Oltina

106
270

Total

fr4

86

120
1168
23
21

2
20

rti

424

402
N

Urluia ..... .

Lipnita

402,

Caranlic
Curu-Orman . . .
Total .
Caraamat
Cuzgun

Skender

31

406
286
723
329

10481

Tolal
Canija . . .
.
Carvan-Mare .

Calaigi
Ghiuvegea

Velichiot

1664

11

Demircea

cn

608

1:11)

Almaltu
Miman
Asarltc
Cherim-Cuiusu . .
.
.
Gliiol-Punar
Total .
Bugeac
Bairamdede . . .
Cialmargea . . .
Total .
Bac-Cuiusu
Beilic

t3D

sE1.)

N.

24
1

190

I
5

--I

1 454

1
1

114 2601 1704

125 8148
!

www.dacoromanica.ro

40

15

21

10

2,

37

,
38

1403
1540
3097
964
408
351
759
711

913
1291
i

30163

472

Densitatea populatier este de 25 locuitorT pe kilometru patrat.

Resedinta plasil este in orselul Ostrov.
Coprinde dou comune urbane (Cuzgun i Ostrov) si 21 comune rurale.
Comuna Aliman. Pe Ormul apusan al laculur Veder6sa, la 6 km. departe de Duflare 0 la 46 km. spre N.E. de Ostrov, se intinde frum6sa comun Alunan, compusA numaT
dintr'un singur sat, awzat in amfiteatru pe clina dluluI ce cob6rO in lac; are case spati6se, higienice si curate, inconjurate maI t6te de grdin cu arborl fructiferT Fini legume.
Se invecineste la N. cu Ra.sova, de care se desparte prin gArla Venga; la E. tot cu
acstO comung, despartitA prin bltile Veder6sa, Limpezi.0110 Sarpu i prin valea Polucci;

la S. cu Beilicu, de care se desparte prin dlul Kiorcuiusu; la V. cu comuna MArlnu,

desphrtindu-le dlul Zbreia.
Repartitia suprafetir i populatier, este arAtata la plasO. Case sunt 167, din care 9 bordeie.
Primria a fost cladith, in 1.883.
Budgetul se compune din veniturY de 2.077 lel i cheltuelile sunt de 1.595 leI, re'mAnnd decI un excedent de 482 leI; sunt in comunh 103 contribuabilt
Biserica are hramul Adormirea 'Waled DomnuluI, e cldditO de locuitorI i intretinuta
de comun, are un preot i 2 cAntretY. A fost clAdita in 1880.
$c6la este rural,mixt, cow:lug de un inv6tator i frequentat. de 96 elevr.
Comuna se gOseste la depOrtare de 7 km. spre N. de soseaua vicinal. MedgidiaCuzgun-Ostrov.

Pe malul drept al DungriI vine de la Rasova o osea vicinal pe lAnga lacul Veder6sa, pAnO la Cuzgun; in acstO sosea duc de la Aliman treI drumurt $oseaua nu e
inc, executata. Aliman maI e in legatur prin drumurI naturale cu Arabagi, Mulciova,
Polucci, Dedebali, Bac-cuiusu, Demircea i MArlenu.

Comuna Almaliu. Intre dlurr acoperite cu vir, earl' dail un vin negru frte bun,
st ascunsa comuna Almaliu, compus numaI dintr'un sat, departe la 5 km. spre S.V. de
Ostrov, pe riusorul Almaliu. E locuit de BulgarI; are case frum6se inconjurate de grOdinI Cu arborI, strade drepte si curate; aspectul satulul in general e din cele mal placute
si reproduce intru cat-va pc acel al satelor din Nordul Dobrogiel.
Se invecineste la N. cu Ostrov, de care se desparte prin dlurile Icral-ceaia-Bair,
TrAncovita. i CarOmida; la E. cu GArlita, de care se desparte prin ezerul GArlita; la S.
cu Bulgaria, desprtitO prin valea Regederesi-ceair i cu comuna Esechioi, de care se
desparte prin valea Canara-Ceair.
Repartitia suprafetir i populatieY, este arAtath, la plash. Case sunt 385.
Primaria a fost cldit. in 1.880.
Budgetul eI este de 6.366 leI la veniturI 0 3.518 leY la cheltuelY, r6mAnnd un excedent
de 2.847 leI; sunt in comunA 357 contribuabilI.
Biserica comuniY are hramul Inltarea DomnuluI si e deservitO de 2 preotY 0 2 cAntaretI. A fost claditO in anul 1828.

$c6la ruralA mixt e intretinutd de Stat, are un inv6tator si o invktre; frequentatil de 68 elev. Localul cldit in 1881.

De la Ostrov duce la Almaliu o osea vicinalA, nu tocmaI in bunA stare. Ea a fost

construitO sub Turd; maI sunt i drumurr ordinare spre Ostrov, Bugeac si peste frontiera.
Comuna Asarlik. De la piatra frontier No. 19 spre Nord, pAn, in valea Urluia, se
intinde in forma, alungit comuna Asarlik, departe la 43 km. spre S.E. de Ostrov.
Se compune din satele: Asarlik, pe fundul unel vOI pOdur6se ce vine din Bulgaria;
aci se Wfl un insemnat punct de pazd cu cazarma pentru o companie ; in fata cazOrmil
s'a ridicat in 1881, biserica, prin struintele i aprpe cu cheltuiala cOpitanuld Lerescu. Satul are cAte-va case maI marl, brutarie, maI multe cArciumI; bordeiele i csutele nu
lipsesc, totusI inftisarea satuluI este plOcutd. LAngd cazarmO se Oa o cismea ce d, nastere unuI mic curs de at* care udAnd satul se duce a se pierde prin pOdurI.
Ceea ce face .0 mal placut positia satuluI, sunt padurile care trmuresc valea si se
intind lant pe frontiera; vile secundare sunt asa de intortochiate, in cAt adese or.'" te

www.dacoromanica.ro

473

poll rtaci prin ele. Drumurile sunt cotite ca i frontiera, asa ea de o data te vezr pe leritoriul bulgar, fara sa, tir. Din varful unuT dl plesuv un tabloti incantator se desfasra
In Lae partile. Pe aci s61baticia este unita cu frumosul.
Asarlik este satul de resedint ; la N. de el pe valea lunga a Urluier i la 6 km.
departe, se afla satul Ghiol-Puna' i langa el la 2 112 km. spre N., satul Nargilar in coLul
vair, de care trecand maT la Nord la .3 km. se afl satul Kerim-Cuiusu. Numar valea impadurit pe c6ste da acestor catune un aspect placut prin positia lor; interiorul este miserabil, cu case mid i bordeie.
Comuna ast-fel alcatuita se invecineste la N. cu orselul Cuzgun; la E. cu comuna
Enige; la V. cu Enisemlia; iar la S. cu Bulgaria si cu comuna HairamchioT.
Repartilia suprafei i populatier este aratata la plasa. Case sunt 369, din care 71
bordeie. Nargilar este parasit.
Primaria cladita In 1893.
Budgetul comunir consta In 4332 ler la veniturr si 3440 le l la cheltuell, r6mnnd un
excedent de 791 lel; sunt 208 contribuabilr.
Biserica are hramul Adormirea Maicer DomnuluT si e deservita cke un preot si un
cantare.
Scla rural, mixta a fost cladita la 1884, e condusa de un invelator i frequenlata
de 56 elevr.

Satul de resedinta e asezat in apropiere de soseaua Constanta-Ostrov, din care se

bifurca o osea, de la Enisemli la Asarlic. Din Asarlik e un drum care duce spre salde

cele-l'alte ale comunir, cum si mar multe altele care duc peste frontiera i spre salde:
Dobromir, Teke-kioi, Nastradin, tab,' valea Urluia, pe valea Borungea, la Sevendic F,;i
Hairamchioi.
Comuna Bugeak. Unghiul coprins intre lacul Garlita i Dui-Are este ocupat de co-

muna Bugeac, compus numar din satul Bugeae, asezat pe trmul nordic al laculuT, la 6
km. spre rsarit de Ostrov. Satul are aspect placut, cu case bine zidite, higienice 0 inconj urate de gradinr.

Se invecineste la N. cu Dunrea; la E. si S. cu comuna Garlita, de care se desparte

prin lacul Garlita i garla Dervent; la V. ,cu Almaliu i cu orasul Ostrov, de cai e se
desparte prin dlul Carmider i dlul Bugeaculur.
Repartitia suprafetir i populatiel, este aratat la plasa. Case sunt 111.
Primaria cladit In 1880.
Budgetul are 2632 lei la veniturr si 2593 lel la cheltuiell, rtimandnd un mic excedende 39 lei; sunt 90 contribuabilr.
Biserica are hramul Sf. Atanasie, a fost construita in 1862 si e intretinuta de comuna;

are un preot si un cantaret.

Comuna are o scella rural, mixta, cu un inv6tator si 43 elevr. Cladita in 1880.
Prin Bugeac trece soseaua Ostrov-Medgidia. Satul maT e in legatur, prin drumurT
naturale cu satele Invecinate.
Comuna Bairamdede. La incrucisarea mar multor drumrrI ce vin de la Aledgidia
Mangalia, departe de 60 km. spre S.E. de Ostrov se intinde comuna Bairamdede, compusa din urmatrele doua sate: Bairamdede, trist, lipsit de arborT i apa, are case mid'
r6spandite fr nici o regula; Cialma-Argea sa Ciabnargea, pe valea ce vine de la Calfachior; e un grup de vre-o opt case asezate in fundul acester vi sThatice.
Se invecineste la N. cu satul Bekter; la V..cu comuna HairamchioI; la S. cu comuna
Caraomer 0 la E. cu Cazal-Murad.
Repartitia suprafetiT i populatier, este artata la plasa. Case sunt 299, din care 26
bordeie.

Primaria cladit In anul 1882.

Budgetul eT consta In 5843 leT la veniturr i 3423 leT la cheltuielT, Ornannd un excedent de 2420 ler; comuna are 318 contribuabilr.
Scla are 46 elevr. Alar e si o.scla turcsca.

www.dacoromanica.ro

474

Biserica nu e; sunt cincl giamin 4 in Bairamdede i 1 in Cealmargea.

Afarg, de soseaua Cazal-Murat-Cavaclar-Conslanta, mal sunt drumurI comunale spre:
Cazal-Murat, t6te satele de pe valea Borungea, Bas-Punar, Skender, HairamchioI, Demircea,
Armutlia, Docuzacl, CalfachioI, Ghiu venu i Cavaclar.
Comuna Beilicul. In drpta soselei Cuzgun-Ostrov, pe t6rmu1 sudic al laculuT Marleanu i tI valea ce se deschide spre lac, este ocupata de comuna Beilic, la 38 km. spre
N.-E. de Ostrov.

Ea se compune din satele: Beilie, asezat pe fOrmul apusan al laculd Beilicul, care
este o prelungire a laculd Marleanu; satul are infatisarea unur amhteatru, pe clina deluluI, casele sunt frum6se, marl i inconjurate Cu gradinI; Demircea, la 4 km. spre N. de
Cuzgun, 1ng oseaua ce plca de la acest awl spre N. pe malul drept al DunariI la
Rasova, e un grup de case frumusele inconjurate de vir; maI la apus de Demircea la
3 km. peste dl se afla satul parasit Bac-Cuiusu, chiar pe soseaua Cuzgun-Rosova-Cochirlenl.

Comuna se invecinesce la N. cu Dunrea; la E. cu Marleanu, Aliman i Enige, de

care se desparte prin lacul Marleanu, dlurile Kior-Cuiusu, Polucci, prin valle Uzum-CulacCeair i Ekii-Iuivk-Alceac; la E. cu Cuzgun i Caranlik; la V. Cu Oltina, despartita prin
dlurile Oltina, Calburgina si Tuna-Orman.
Repartitia suprafetiI i populatiel, este aratata la plasa.
Case sunt 299.
Budgetul comuniI consta din 4375 leI la veniturl si 3035 leT la clieltuelI, rOmane.nd
un excedent de 1340 leI; sunt 391 contribuabilr.
Primaria cladita in 1882.
Comuna are dou6 bisericI: una in Beilic, cu twamul Sf. Haralambie, cladila la 1856,
i a doua in Demircea crdita la 1874, cu hramul Sf. Treime.
Sunt cladite de locuitorI i intretinute de comuna. A doI preolI si 3 6menI de serviciii.
Sc61a este una rural a mixta, cu un inv6tator i o invtatre; a fost cladita in 1880;
e frecuentata in mediti de 125 elevT.
Soseaua Ostrov-Cuzgun, trece pe la Sudul ComuniI. De la Cuzgun se ramifica spre
N. o alta osea vicinala, ce trece prin Bac-Cuiusu, pentru a o duce spre Ra.sova.
DrumurY naturale pun comuna in legatura cu satele invecinate.
Comuna Canlia. In fundul vaiI Canlia si pe soseaua Ostrov-Cuzgun, intre lacurile
Garlita i (Mina, la 12 km. spre E. de Ostrov, se afla comuna Canija, compusa din singurul sat, Canlia, destul de mare, cu case bine construite pe strade regulate.
Positia lul este frte frumsa; e inconjurat de viI si fie-care casa are gradina ei cu
pomI roditorl si legume.
Se marginesce la N. cu Satul-Noti; la E. cu Lipnita; la S. cu Garlita si la N.V. cu
Dunarea.
Repartitia suprafetiY i populatid, este aratata la plasa.
Case sunt 221.

Veniturile comuniI sunt de 5.651 leI, iar cheltuelile de 2.281, rrnan6nd un excedent
de 3.370 leY; sunt 185 contribuabilY.

Biserica are hramul Sf. Voevozl, a fost zidita de comuna in 1862 i intretinuta tot
de ea; un preot si 2 cantaretI o deservesc.
Sc6la are un invlator i e frequentata in mediil de 70 elevI. Cladita in 1881.
Prin drumurl comunale, Canlia e legata cu satele: Lipnita (aci trece soseaua Cuzgun-Ostrov), Coslugea, Satul-Noti, Parj6io, Bugeac, Galita i Garlita. Prin Canlia trece soseaua Ostrov-Medgidia.
Comuna Carantik. Pe soseaua Cuzgun-Ostrov, la 4 km. numaI de Cuzgun spre apus

se deschide o vale frumoasaacoperita cu padurI, ce se ti n lant pana la frontiera. Acsta

este valea Beiliculut
Daca urmam soseaua care S.-V. pe vale, dam, dupg, 2 km. de drum, de satul Caranlik,
resedinta comuniI cu acest nume. De jur imprejur degurile acoperite cu padurI, da satuluI un aspect pitoresc, de i interiorul nu corespunde positiuniY, de 6re-ce are case

www.dacoromanica.ro

475

micl, pe alocurea bordeie. Mal bine ingrijit, de si maY mic, este satin Cunt-Orman, asezat
nu departe de c6da laculuI Oltina.

De la Cuzgun la Curu-Orman sunt 12 km. Acest sat a fost multa vreme spaima
calatorilor, jefuitI chiar la miezul-zilet Cda laculuI se numesce la M6ra Pagt ; aci s'ati
comis, 'Ana maI aniI trecutt jafurY i chiar omorurI de Tiganil din Curu-Orman.

In vara anuluI 1895 am insotit in calatorie pe regretatul nostru unchias, V. A.

Urechia. Am fost la Adam-Clissi i veniam spre Parakiot unde trebuia sa manem nptea.

Nu mare ne-a fost trna, cand am traversat satul Caranlik, pentru ca apoI pe un drum
prin padure s ne indreptam spre Parachiot Se inserase bine i fara nicI o arma ne-am
expus prin intunerecul noptit cu tte ca ni se spusese, ca Cu cate-va zile maI 'nainte se
facuse o talharie la drumul mare. De la Caranlik la ParakioI sunt 3 ore de drum ; n'am
avut nicI un pericol. La ajungere am fost intampinatI de Sub-prefectul plasit care nu
mult s'a minunat de indrasnla n6stra de a traversa o padure dese-orI calcata de hotI
in timpul noptit
Prin 1899 am ma trecut pe la Moira PaseI; era stricath i mutata spre Lipnita;
mi s'a spus ct prin Martie, morarul a fost pradat si omorit de hop'.
Aci, la Mora Pasei se infiintza, cand sunt calcarI de banditX, un post de soldatI pen-

tru paza drumulut

Comuna Caranlik formata ast-fel din dou6 sate, se invecinesce la N. cu comunele
Beilicu si Oltina; la E. eu orasul Cuzgun i cu Enisemlia; la S. cu ParakioI si la V. Cu
Ghiuvegea.

Repartitia suprafetiI
populatid este aratata la plash'. Case sunt 189, din care 41
bordeie. Primaria cladita la 1880.
Veniturile ating tifra de 3.481 lei, iar cheltuielile 2.281. ContribuabilI sunt 1.32.
In Caranlik se afla o giamie i in Curu-Orman, alta.
Scla e condusa de un inv6tator i frequentata de 56 elevI. Cladit in 1881.
Comuna e asezata pe soseaua Medgidia-Cuzgun-Ostrov.
Mal sunt i drumurI comunale prin padure spre: Cicur-chiot Bazarghian, Parakiot
Ghiuvegea i Curu-Orman.
Comuna Carvan. TWA zona padursa a frontieriI intre vaile Garlita i Canara-ceair

e ocupata de comuna Carvan, ce e departe de Ostrov la 25 km. care S.E., la piatra

frontiera No. 10. Ea se compune din treI sate: Carvan-Mare i Carvan-Mic, amandou6 f6rte
apropiate, sunt asezate pe valea cu acelas nume, inconjurate de padurI ce se continu,

pana peste frontiera; casele nu sunt tocmaI presentabile, mid si ref intretinute ca ;;i
stradele. Aci se MI6 i un punct insemnat pe frontiera, in cazarma se Oa o companie
insarcinata cu paza granitef; la 5 km. ma spre N.E., satul YelikioE compus din cate-va
case, are impre urimf frum6se, casele insa sunt mizerabile.
Se invecinesce la N. cu Lipnita, de care se desparte prin dlurile Scorci i Sirt-iol-

bair; la E. cu ParakioI desprtindu-se prin valea SatikioI; la S. cu Bulgaria; lar la V.

cu Garlita, despartita prin vaile Regene-Ceair i Caraghios-culac.
Repartitia suprafetiI i populatiel, este aratata la plash'. Case sunt 222, din care 52 bordeie.
Budgetul are la veniturI 3481 let lar la cheltuielr 2991; contribuabilI sunt 215. Comuna
n'are biserica; sunt dou6 giamiI cu 2 hogt (Carvan-Mare i Velikior).
Scla este rurald mixta cu un invltor si 47 elevt E la Carvan-Mic; localul e inchiriat.

Numar prin drumurI ordinare cele 3 sate sunt in legatura Cu: Lipnita, Parakiol,
Calaigi, Ilegep-Cuiusu, Cuiugiuc i Garlita. De la Carvan pang la soseaua Lipnita-Ostrov
sunt 5.-6 km.
Peste frontiera sunt drumurr la: Cranova, Kutuclu, ZarnicI si Kiuciuk-Kainardgi.
Comuna urbana Cuzgttn. In Calatoria sa din 1840, Ami-Bou numera Cuzgunul printre

cele 16 targurI ale Dobrogid

astazI nimic n'a r6mas din maretia acestuI important

Rcueil d'ilinraires dans la Turquie d'Europe. Tom. I. p. 107 (Cuzgun, Hasova, Kustendge, Mangalia, HAr*ova, Mach), Isaccea, Tulcea, Babadag i alte 7 care apartin Bulgariel: Eslci-Stambul, Koslagik
Misivri, Ieni-Bazargik, Cainardji, Kavarna i Balch:).

www.dacoromanica.ro

476

oras turcesc, care dup traditiunile locale era pe la inceputul vculul trecut, pavat,
iluminat i frte bine intretinut.

Cat de insemnat a fost acest punct de incrucisare al maI multor drumurT ce veniati
din Silistra Bazargik, se dovedesce din resturile de fortiflcatie ce inconjuratl orasul, care
avea forma until dreptunghi' cu latura cea mare de 700 si cea mica, de 450 metri; la
fle-care din cele patru unghiurI se afla cte un uvragiii de fortiflcatie, numite cele 4 tabir.
Tete lucrrile eratl fcute de pam8nt i piatr grmdit fdr legatur.
Parapetul a re'mas astazI inc destul de gros (10 metri) i antul din afar de 7 m.
lrgime.

Strada principal (azI numit str. Coglniceanu) se zice, c era un-adevrat bazar de
prvlif, din care astzr n'ati mafi re'mas de cat patru carciumI.
Acum orasul are 17 strade, r6ti pavate i maI req.' intretinute.
Afar de orasul Cuzgun, mal apartine comunil alte dou6 sate; Caraamat pe valea
impadurit a Ciair-ormanulta, la 4 km. spre S.E. de Cuzgun; e compus din 29 case miserabile; Urlecia, pe valea cu acelas nume, la 7 km. spre S.E. de Cuzgun, are 39 case,
positiunile sunt incntat6re, vile fertile si apa abondent.
De la Ostrov la Cuzgun sunt 38 km.
Se mrginesce la N. cu Beilicu, de care se desparte prin dlul Cuzgun si pdurea
Bac-Cuiusu; cu comuna Enige, de care se desparte prin valea Cara-aci-alcea i prin oseaua judetian, Ostrov-Medgidia; la E. cu Enige desprtit prin dlul Balarnac-ceair
dlul Adam-Clissi-bair; la S. cu Asarlak i cu Enisemlia; iar la V. cu Caranlik.
Repartitia suprafetil i populatiund, este artatti, la plas. Case sunt 367, din care
45 bordeie.
Budgetul comunif are la veniturl 19.357 lel, iar la cheltuiell 4617 lel, cu un excedent,
de 14.740; sunt 131 contribuabilI.

Biserica are hramul Sf. Gheorghe si a fost cldit in 1881, e deservit de un preot
si 2 cAntretl.

Sc61a, a fost cldit in 1882, are un local incptor si solid; e condus de un 'My&
tittor si frequentatd de 127 de elevl. Cea din Urluia, cldit, in 1899, are un in \relator si
49 elevI.
Orasul este asezat pe :,-;oseaua Ostrov-Megidia, apr6pe la jumtatea distantel ; cele-l'alte
(11.16 sate (Caraamat i Urluia) sunt legate prin drumurY ordinare cu soseaua, cu Cuzgunul i Cu satele invecinate: Iusufpunar, Dedebali, Bac-Cuiusu, Demircea, Cicur-ChioY,

Bazarghian, Nastradin, Kerim-Cuiusu si Ghiol-punar.

11. Comuna Dobromir. In stnga soselef Azarlak-M6ra PaseI, se intinde comuna Dobromir, pA,n6 la frontier, intre pietrele 16 si 18. De i positiunea este pitorsca intre dou6, dlun
totusY interiorul este neingrijit. Se compune din dou sate: Dobromirul

din vale, ca resedint, e departe de Ostrov la 35 km. spre re'srit, are case bune inconj urate de grdinY, stradele insa sunt murdare; Dobromirul din del, la 3 km. spre S. de precedentul, are pozitiune i mar frum6sA,, dar tot murdar in interior.
Cuvntul e slavon i insmn: dobro=bun, mir=veste.

Se invecinesce la N. Cu Caranlic, de care se desparte prin (Muffle Aslama-sirti si

Sinir-Bair ; la E. cu Enisemlia, desprtit prin dlurile Baspunar-Sirti,
Mezarlik-Bair i Tekekiol-Bair, cum si cu Azarlik ; la S. Cu Bulgaria ; iar la V. Cu
Regep-Cui usu.

Repartitia suprafetir i populatie, este aratat la plas. Case sunt 329, din care 124
bordeie. Primria cldit in 1894.
Budgetul comunif este de 6038 leI la veniturf si 3187 ler la cheltuelr, &Ind un excedent de 2851 leI; contribuabilf sunt 223.
Comuna are o cas, de rugaciunr la Dobromirul din vale.
Scella este in Dobromirul din vale, are local bun si incapator, cldit in 1901; e condus, de un invttor i frequentat de 158 elevI.
Afar:a de !-,4oseaua judetna Azarlik-M6ra PasiY, care trece prin Dobromirul din vale,

www.dacoromanica.ro

477

pe celel'alte drumurI se pdte compta fcirte putin, ele neflind permanente ci facute duptt
bunul plac al locuitorilor; in vara anuluI 1898 am ratacit 3 ore prin padurea dintre Bazarghian si Tekederesi; de unde acest drum se p6te face in 3 ore prin padurI i luminisurI, era pierzndu'l din causa araturilor, pe care locuitorif le fac nerespectand drumurile, am inoptat prin padure. Dincultatea era si mal mare, mai ales ea venind o ploaie
torentiala, vaire se transforma in nisce adevarate riurI, pe care cu mare greutate le potI
traversa; gratie numal until bun cunoscator al locurilor, am putut ajunge la Dobromirul
din vale 0 de acolo la Tekederesi. La intrcere 'ml'-am dat sma, cat de grea se pte
face comunicatia prin aceste regiunI acoperite Cu padurI, prin care din distanta in distanta fantanI frte vechl si bine ingrijite dati o apa cristalina. Pe aci fantanile sunt de
o ingrijire deosebita i prta fie-care numele celul care a cladit-o, asa am intilnit in
cale: fantana lul Veli, al luI Ahmed, Tascesme, Berechet-su-cesme, etc.
Positiile sunt admirabile i pitorescI, vane reicor6se chiar la mijlocul une zile din Iulie.
Din Dobromir duc prin padurI drumurY spre: Asarlik, Eniseinlia, TekekioI, Bazargitian, Calaigi, Regep-cuiusu si Tekederesi, iar peste frontiera drumurile pe la pietrele
No. 17 i 18, cum si pe la jumatatea distanteI intre aceste dout4.
Comuna Esechioi. La 10 kni. spre rasarit de Ostrov, din valea Esechior pana In
vztlea Garlita se intinde frum6sa comuna EsehioI (esek magar, kioI sat), important
pullet pe frontiera, intre pietrele No. 9-10; aci se afla o cazarma in care e instalata o
companie, ce pazesce frontiera pana la piatra No. 12.
Comuna se compune din satele: Esechio, frumos asezat. intre dou6 dlurl impadurite,
are case bune ;;i curate, cu gradinI de arborI fructiferl; CuiUgiuk, dincolo (spre E.) de
valea Garlita, la 5 km. spre N. S. de Esechiof, satul de resedinta; ambele sunt bogate
frum6se.

Comuna se invecinesce cu Garlita la N; la S. cu Bulgaria ; la V. Cu Almaliu si la

E. Cu Carvan.
Bepartitia suprafetil i populatieI, este aratata la plasa. Case sunt 378, din care 48

bordeie. Primaria cladita in 1892.

Budgetul are la venilurI 3772 leI si la cheltuen 3445. Contribuabill sunt 248.
In fie-care sat se afla cate o cast'', de rugaciune, cu cate un preot.
Mai sunt i dou giamiI, cate una in fie-care sat.
Fie-care catun are soila sa, cu cate un invkator i a1 fost frequentate in 1898 de
137 elevI. Cea din Esechioi cladita la i868, iar cea din Cuiugiuk la 1898. La Cuiugiuk
maI e si o .sc615, turcsca.

Daca de la aida laculuI Garlita mergem care E.S. 3 kilometri, coboram la Mra
(le la Nadi, unde un drum de chruta duce in comuna Esechioi.
Satul Cuiugiuk, e asezat pe druniul ce suie dlul Garlita, cobra in valea Cuiugiuk.
Din Esechioi, un drum duce pe vale la Garlita, iar din Cuiugiuk, la Galita.
Spre sud sunt patru drumurI prin padurI peste frontiera, in dreptul fie-caruia se
afla cate un pichet.
Vile sunt destul de intortochiate i acoperite cu padurI, care dati acesteI regiun un
aspect pitoresc.
Comuna Eni,cemlia. Langa si la N. de Azarlik, pe soseaua ce duce spre Ghiuvegea,
se intinde catre Aliaza-npte comuna Enisemlia, compusa din urmat6rele sate: Eni,semlia,

ca resedinta, la 43 km. spre S.E. de Ostrov, e asezat in valea cu acelas nume; are case
nu tocmaI bune, aci se afla casa sefuluI ocoluluI silvic, o via frumdsa inconjurata de arbor'''.
In Enisemlia a fost in cate-va randurr resedinta sub-prefecturer plasir Traian. Positiunea este

pitorsca; pe osea Inainte intAlnim satul Teke-kio la 4 km. spre apus de resedinta, e un
grup de 25 case curate cu gradinile lor ; in apropiere se afla Cimeaua lui Ibraim, care

alimentza un mic fir de apa ce se pierde prin padurI; de la Teke-kioI, pe un drum

care apuca, spre Cuzgun se afla, satul Bazar ghian, nu tocmaI presentabil, dar positiunea Id e
1'16'110'16re in apropierea pdurilor seculare, e departe de Enisemlia la 9 km. spre Nord;

langa el si la 2 km. spre N.V., satul

mire Caranlik si Bazarghian, e un grup

www.dacoromanica.ro

478

de case asezate pe o vale impadurit i frum6sa; Nastraclin, un alt sat in mijlocul paduril,
prin care duce drumul de legatura cu Eniemlia, care e departe la 8 km. spre S.; langa
Nastradin se aft& frumlisa Cionea Ta,s-Uluc.

Comuna Enisemlia ast-fel alcatuita din 5 sate se invecinesce la N. cu Cuzgun; la E.

si S. cu Azarlik ; la V. cu Dobromir si Caranlik.
Repartitia suprafetir i populatier, este arata,ta la plasa. Case sunt 436, din care 104
bordeie. Primaria a fost cladita, in 1882.
Budgetul comunir este de 9154 ler la veniturr 0 5746 la cheltuielr, cu un excedent de
3408 lel; sunt 234 contribuabilr.

Biserica si scla nu exista, in Enisemlia ; sunt 5 giamir, in fie-care sat ale una.
Comuna e asezata pe soseaua vicinala Constanta-Ostrov; mar sunt i drumurr ordinare
intre diferitele sate ale comunif, cum si de legatura cu cele din prejur, cum : Caranlik,
Cuzgun, Caraamat, tt valea Urluia, spre Sevendic, Dobromir, Calaigi, Parachioi i KuruOrman.

Comuna Garlita este asezata pe trmul de rasarit al laculd cu acela nume ; se

compune din dou sate : Geirlita ca resedinta, in stanga soseld Cuzgun-Ostrov, la 15 km.
de Ostrov, pe trmul laculur si la debuseul \Tail Garlita ; are casele marl', solide, inconjurate de gradinl cu pomr legume : Galita la 3'4 km. mal la Nord, tot pe Ormul rasaritean al laculd Garlita, e mar mic, dar tot asa de frumos ca precedentul.
Comuna se invecinesce la N. cu Dunarea; la E. cu Canija, Lipnita i Carvan; la S.
Cu Bulgaria ; la V. cu Bugeac, Almaliu si Esechid.
Repartitia suprafetif si populatier, este aratata la plasa. Case sunt 265.
Budgetul comunir este de 4335 ler la veniturr si 3710 ler la cheltuielI, (land un excedent

de 625 Id; sunt 420 contribuabili.

Biserica Cu hramul Sf. Dumitru din Garlita, e construit de locuitorl in anul 1866 si

Intretinuta de comuna, e deservita de un preot si 2 cntaretr. in Galita e o casa

rugaciunr.

Fie-care catun are sc6la lul, cu cate un inv6tator ; numrul elevilor in mediti 130.
Ambele sunt cladite in anul 1885.
Mara de soseaua vicinala Ostrov-Cuzgun, mar sunt si drumurr comunale spre Canlia,
Parjia, Bugeac, Almaliu i Esechid.
Comuna Ghiuvegea. Pe soseaua Ostrov-Cuzgun, este asezata Ghiuvegea, comuna
ce se prelungesce care Sud, pana la frontiera la piatra No. 13 0 se compune din satele:
Ghiuvegea, ca resedinta, bogat, cu case marl, higienice, asezate pe o vale incantat6re tar-

murita de padurr, din Ghiuvegea se desparte catre Sud pe vale un drum ordinar, care
duce in satul Calaigi, un grup de 23 case asezate la capatul \Taff fmpadurite.
Positiunr s'elbatice, dar frum6se si bogate in tot felul de cereale, sunt in tot coprinsul

comunir Ghiuvegea, ce e departe la 27 km. spre E. de Ostrov, iar Calaigi la 4 km. de

reedinta spre S.
Se invecinesce la N. si E. cu Caranlik ; la S. cu Parachiol; iar la V. cu Lipnita
Carvan.

Repartitia suprafetil i populatiel este aratat la plasa. Case sunt 145.

Budgetul comunir are la veniturf 2667 ler, iar la cheltuielr 1655; contribuabilr sunt 124.

E de regretat ca nu exista nieT c6la nicI biserica in acsta, frumsa comuna; se

afla numar 1 giamie cu 1 hoge, la Calaigi.
Mara' de soseaua de la Meira Pasil spre Azarlik 0 care trece prin Ghiuvegea, mar
sunt si drumurr comunale prin padurr spre : Curu-Orman, Caranlik, Cicur-Kid, RegepCuiusu, Velichior i Lipnita.

Intre Ghiuvegea si Parachior se afla frumosul spital Parachior.

Comuna Hairamehia. Plecand din Azarlik spre Bairamdede pe un drum ce taje

de dou6 orr frontiera la pietrele No. 19 0 20, dupa ce trecem de piatra No. 20, dam la
4 km. spre rsarit de o vale adanca, prapasti6sa, slbateca, cu padurr dese 0 feIrte intortochiata.

www.dacoromanica.ro

479

Pe fundul acesteI vaT se afla drumul ce duce la comuna Hairam-chia ce se intinde

crttre Sud, pana la cotul ce face frontiera la piatra No. 23; care N. atinge valea Borungea.
T6t5, acsta regiune, cu vane 0 padurile el, in care te pierzT ca inteun labirint, a
fost multa vreme cuibul banditilor, ce inspaimantasera pana acum catI-va anT populatiunea
.

SuduluT DobrogieT.

Comuna coprinde urmatrele sate : Ilairainchioi, pe valea Cu acela nume, in dreptul

kd la 2 km. spre rasarit de piatra frontiera No. 21, e numaI un grup de 55 case micT,
carT abia se v6d printre padurT pe fundul vaiT, e departe la 58 km. de Ostrov 0 la 45 km.
de Nlangalia; apoT dare S. drumul se continua pe la Demireea, un grup de 12 case, la 21,2
km. spre S.E. de reFxdinta', pe valea cu acela* nume, lar pe valea Armutlia dou sate,
acum parasite, Armutlia si Ald-Sadde, locuite odinira de Cerkezl sMbatecI ;ii ferocr, care
stapaneatl prin hotiile lor kite satele din prejur ; mi s'a povestit de localnicT, ca din causa
acestor bandit)", locuitoriTsatelor ere." ziva 0 maT ales n6ptea in garda 0 va T de nenorocitiI
ce cadeaii in mainile lor, dupa ce'T mutilati, taindu-le urechile sari nasul, ii" lasaa liberl
pentru a duce veste in sat, 6, de nu va da o contributie ce se cerea de *eful bandeT, satul
trebuia sa fie expus calcarilor.
Am fost fata in trnna anuluI 1894, dupa ce o banda de hotI a atacat satul Docuzacr;
toff locuitoril era" adunatT la cafenea : barbatiT inteo camera, iar femeile intealta. BanditiI
inconjurara casa ::d ridicara pe cel maT de sma dintre locuitorT, pe turcul IIagi-Talip,

pe care dui-A ce'l legal* l'ari dus acasa la el; aci hotiI torturza pe dou6 ferneT, taie
urechia luT Hagi-Talip, fura ce g6.sesc ;;i iail impreuna cu eI pe victima, lasnd Ospuns
rudelor, ea nu o vor Inapoia, de cat cu un pret de rescumparare.
Acest procederi era cel mal intrebuintat de banditiT Dobrogier; astazY multumita
armatel 0 administratiel, bite talharifie sunt cu desavar0re starpite.
Spre N. de reedinta sunt satele: Skender, cate-va case in0rate pe drumul ce vine
de la Bairam-dede, la 5 km. spre apus de acesta ; maT la N., de la Bairam-dede un drum
care duce la Ba,c-Punar, 21/2 km. spre N. e un grup de case miserabile aezate lute
vale fara apa; la N. de Skender se afla ruinele satuluI Malcori, langa care micul catun
Sarapcea Caraari 0 in fine mergnd pe drum spre apus, dm la 1 km. spre N. de piatra
frontiera No. 20 in padurT, peste ruinele satuluT Sevendic.
Comuna acsta, a.,3a, de mare, ce se intinde de-a lungul frontieril de la piatra No. 19

la 23, se invecinesce la N. cu Asarlik 0 Kioseler; la E. cu Bairamdede, Caraomer; iar la

V. ;4i S. cu Bulgaria.
RepartitiasuprafetiT 0 populatieT este aratata la plasa. Case sunt 422, din care 129 bordeie.
Primaria cladita in 1882.
Budgetul comunir e de 5113 leT la veniturr 0 2742 Id la cheltuiell; contribuabill
sunt 175.
Biserica comuna, n'are; sunt numaI 2 case de rugaciune la Demircea 0 Hairamchiol ;
maT sunt 0 cincI giamiI cu hogiI lor.
*c615, este in Hairamchior, dacha in 1882; la Caraaci, cla are local Inchiriat. Sunt
2 inv6tatorI si 75 elevI.
Reteaua drumurilop e trte incurcata ; maI Intaiti e (:)seaua de la Cazil-Murat la

HairamchioT (in proectie), de aci se continua in drum ordinar, catre N. 0 S., cum 0
peste frontiera.
Satele comuniT HairamkioT sunt legate cu satele vecine prin drumurT ordinare, a*a,

sunt drumurT spre: Cialma-Argea, Bairamdede, Cazal-Murad, tta valea Borungea 0

valea Urluia.
17. Comuna Lipnita. Pe 5oseaua Ostrov-Cuzgun, la 20 km. de Ostrov 0 la sudul laculuI

Oltina, intalnim pe vale comuna Lipnita, compus din dou6 sate: Lipnila, sat mare, cu
case bune, spati6se, populatiune bogata, apa in abondenta 0 infati*are placuta; din osea
un drum duce catre N. 0 la 3 km. intalnim satul Coslugea, important odini6ra, acum
decazut, totuT are case bune inconjurate de gradinT; locuitoriT bogatI. Aci se afla mosia
0 conacul lur Ali-pa.;ia, in prima jumatate a secolulur XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

480

Comuna se invecinesce la N. cu Satul-Nott ; la E. cu Oltina, Caranlc i Ghiuvegea;

la S. cu Carvan; lar la V. cu Garlita si Canija.

Repartitia suprafeti i populatieT, este aratata la plash. Case sunt 384, din care 32
bordeie.

Budgetul el numra 5673 leT la veniturT si 4484 la cheltuielT, dand un excedent de

1189 leT; sunt 469 contribuabilT.

Fie-care sat are biserica, cea din Lipnita are hramul Sfintif Imp6ratT, iar cea din
Coslugea, Sfanta Treime; fie-care are preotul el' si cate dour 6menT de servicil Ambele
reconstruite in 1903.

Sc6le sunt iarasT doe, fie-care cu cate 2 inOtatorI si 2 inv6tatre; num6ru1 clevilor
In media este 100. Cea din Coslugea cladita 'la 1880, iar rea din Lipnita in 1882.
.$oseaua vicinala lga acsta frums i bogata comuna cu Ostrovul s;;i Medgidia,
Parj6ia, Canija,
Cu Asarlicul i Mangalia; prin drumurT ordinare se lga cu:
Calita, Garlita, Cuiugiuk, Carvan, Ve1ikio i Calaigi.
Comuna Milrlearnt. Tt regiunea coprinsa intre lacurile Marleanu (la V.), Veder6sa (la E.) si Dunarea, e ocupata de frum6sa i bogata comuna romansca Marlearnt, care
coprinde numaT satul Marleanu, asezat pe panta dluluT Marleanu si pe trmul N.E. al
laculuT. E departe la 37 km. spre N. E. de Ostrov. Satul are o infatisare placed, cu case
marT, strade curate, gradinT de pomI si legume, locuitorir bogatY i ospitalierl.
Se invecinesce la N. cu Dunarea; la E. cu comuna Aliman; la S. cu Beilicu si la V.
cu lacul Marleanu, care o desparte de comuna Beilicu.
Repartitia suprafetil i populatiel, este aratata la plash:. Case sunt 259.
Budgetul comuniT are la venituri 2718 lei si la clieltuien 2397; contribuabilr sunt 237.
Primaria cladita In 1880.
Biserica are hramul Sf. Dumitru, e fondata de locuitorl in 1881. si intretinuta de comuna; e deservit de un preot si 2 cantaretT.
Scla e conclusa de un invlator i frequentata in mediti de 50 copiT.
Din sosoaua Rasova-Cuzgun se desparte la ruinele satulul Muzait, o osea pe malul
Dunrir si care duce la Marleanu. Satul mar e in legatura prin drumurr ordinare i cu
satele: Aliman, Polucci, Baccuiusu i cu WA, soseaua Cuzgun-Ostrov.
Comuna Oltina. Din soseaua Cuzgun-Ostrov se desparte un drum de la M6raPaseI spre N., pentru a duce in comuna Oltina, de pe Ormul rasaritn al laculul cu
acelas nume, i compusa din dou sate: Oltina la 28 km. departe de Ostrov; e sat mare,
frumos, bogat, bine intretinut i cu case solide sanatelse i asezate pe panta dluluT spre
lacul Oltina; maT spre S. la 4 km. satul Cd,sla la co:Ma laculu, e inconjurat de viI i gradinr cu arborY fructiferr, case mediocre, dar curate si bine ingrijite.
Comuna se marginesce la N. cu Dunarea; la S. cu comuna Cavanlac; la E. cu Bei-

licu; lar la V. cu Lipnita i Satu-Noti.

Repartitia suprafetiT i populatieT, este aratata la plasa. Case sunt 390.
Budgetul comuniT este de 3484 leT la veniturI s't 3187 la cheltuielT; sunt 337 contribuabilY. Primaria cladita in 1882.

Biserica din Oltina are hramul Sf. Gheorghe; e cladita de locuitorl in 1852 si Introtinuta de comuna, e deservita de un preot si 2 cntaretI.
Cea din Msla cladita in 1870, e deservita de un preot. Are hramul Sf. Nicolae.
Sc61a este de asemenea numal in Oltina, are un invOtator si o invlat6re, e frequentata in meditl de 115 copit A lost cladita la 1880.
$oseaua Cuzgun-Ostrov trece pe la 6 km. spre S. de resedin,a si la 4 km. spre S.
de Ca.sla. Ambele sate sunt legate intre ele printr'un drum comunal pe trmul laculuT
Oltina; tot prin asemenea cat comuna e legata cu satele: Marleanu, Beilicu i cu Ord
soseaua Cuzgun-Ostrov. De la Oltina la malul DunariI e o osea comunala pentru schela
de ad.
Comuna Urban& Ostrov, pe care o vom numi Ostrovul-de-sus, spre deosebire de cel

de jos, din plasa Harsova.

www.dacoromanica.ro

481

Nimic n'a contribuit mar mutt la Inflorirea acestur orasel, ca armata. De la 1880--

1891 a stat continuu aci un regiment de infanterie de linie, iar de la 1891 inc6ce

numaY rate un batalion, in cazarma numita Traian. Aceste trupe a lasat in Ostrov, banr,
de care Ostrovenir ati tiut s. profite. O multime de soldatY, dup, terminarea armater att
rtimas in Ostrov, unde, s'ati Insurat cu fetele or*enilor, inradacinand ast-Id, aci peste Duflare, sentimentul j modul de trai vesel al Romanulur.
Chiar infati;area ora5e1ulur este veseld, cu casele lur mid dar spatise, curate, ingrijite i avnd fie-care gradinita (-u florr ji pomY.
V(s,Vut de la malul fluvitiluI se presinta in forma unur amfiteatru pe csta dlulur ;
are strada principal, paralela cu flu viul, e lunga de 3 km. s:d taiata perpendicular de
alte 14 strade.

In interior, orawl este destul de curat, din firea sa Romanul Y matura din 'naintea
ca.ser sale, pana la mijlocul strader ; pe langa grija locuitorilor, mar e si serviciul municipal,
care de 0 mic, tot4 satisface trebuintele orawlur. Imprejurimile sunt i mar frum6se, pe

tot drumul ce duce la Silistra sunt inlantuite yule, carY dati un vin bun 0 in destula
cantilate. Din Ostrov pang la Silistra sunt 5 km. Un vapor local face zilnic curse intre
aceste dou orae i Calara*Y.
Comuna se invecinesce la N. cu Dunarea ; la E. cu comuna Bugeac ; la S. cu Almaliu

0 la V. cu crawl Silistra.
Repartitia suprafetir i populatier este artata la plash'. Case sunt 752.
Budgetul are 65.407 ler la veniturr i 44931 ler la cheltuelY. Contribuabilr sunt 650. Biserica are hramul Sf. Niculaie 0 e deservita de 2 preotY si 3 cantaretr. A fost cladita la 1861.
Instructia se preda in dou colr: una de MAW 0 una de fete; at 3 institutorr
dou institut6re. Nurnrul copiilor in mediti este de 320.
La Ostrov vine soseaua de la Medgidia-Cuzgun 0 se continua pana la Silistra. Mar
sunt i alte drumurr comunale ce due la Bugeac, Almaliu 0 peste frontiera in Bulgaria.
Ostrovul este resedinta Sub-prefecturir Silistra-Noug.
Comuna Parachia Pe oseaua ce cotesce la Mra Pa0Y, pentru a duce la Asarlik,
dupa ce trecem de Ghiuvegea, la 2 km. intalnim bogatul sat Parachiot, in vale; are casele
frum6se, solide 0 higienice, inconjurate cu gradinr. El singur forrnza comuna, ce se invecinesce la N. cu Ghiuvegea; la V. cu Carvan ; la S. cu frontiera i Cu Regep-Cuiusu ; iar

la rasarit cu Caranlik.
Repartitia suprafetir i populatier este aratata la plasa. Case sunt 198, din care 16
bordeie.
Budgetul comunir consta. in 2793 ler la veniturr s,d 2154 ler la cheltuelY; sunt 175 contribuabilr.

Biserica are hramul Adormirea Maicir Domnulur, e deservir de un preot 0 2 cantaretr. A fost cladita In 1857.
c6la e conclusa de un invtator sj o invtat6re, nind mixta; are 150 elevr. Cladita
In 1881.

Mara de oseaua despre care am vorbit, mar sunt drumurr comunale spre satele :
Calaigi, Dobromir, Bazarghian, Cicur-kior, Caranlik, Curu-orman, la Velichior i Lipnita.
Comuna Regep-cuiusu. In regiunea padursa de pe frontier* in dreptul pietrelor
No. 13, 14, 15, 16 0 17, pe drumurr ce conduc prin padurr i var, spre S. de Parachior,
se intinde comuna Regep-Cuiusu, compus, din dou sate : Regep-cuiusu, ca reedinta, la

29 km. spre S.E. de Ostrov, un grup de 106 case mid, tatarescr; positiunea este Meantittre pe fundul uner vai inconjurate de padurr; Tekederesi, fost timp de 15 anY punct
insemnat militar pe frontiera; aci se afla o cazarma pentru o companie; acum e in parasire ; satul este nu departe de unghiul format de frontiera, la piatra No. 14; drumul
pana la sat e prin padurl, v rap6se slbatice, dar frte pitorescr. In fata cazarmir se
afl, dou fontanr, care der nascere until mic fir de apa, care dupa ce alimentz, mra
uner gradinaril, se pierde pe valea ce duce in Bulgaria. Cat timp armata sta la Tekederesi, satul incepuse a se desvolta, acum e in decadere.
71890

01

www.dacoromanica.ro

482

Comuna se invecinesce la N. cu Ghiuvegea ; la E. eu Dobromir ; la S. .5i V. Cu frontiera.

Repartitia suprafetiI i populatid, este aratata la plas:-1,. Case sunt 142, din care 11
bordeie.
Budgetul num6ra la venituri 1816 lei i la cheltuielI 1406 lei. Sunt 137 contribuabili.

Comuna n'are nicr

c151a

nici biserica; sunt 2 giamii i 2 hogI. Sunt clod;

turcesci.

Cele dou6 sate sunt lnga frontiera i departe la 6 km. de oseaua Asarlik-Wracu care e in legatura prin mal multe drumurI comunale, ast-fel: din Techederesi,
dou drumurr duc prin padurI la Dobromir .%4 un altul la Regep-cuiusu, de aci un drum
duce la Dobromir i Calaigi.
Peste frontiera sunt 3 drumurI: unul de la Regep-cuiusu i dou de la Techederesi.
23. Comuna Sabi-No& Tot unghiul coprins intre cotul Dunrii i rmul apusan al laculul Oltina, departe la 20 km. spre N.E. de Ostrov i la 6 km. spre N. de Lipnita, se
intinde comuna Satul-Notl, compusa din dou sate: Satul-Noti, pe telrmul V. al lacului
Oltina, are case micI dar curate ki inconjurate de grdinl, populatia bogat5,; Paridia spre
apus, la 4 km. pe malul DunariI in fata ostrovuluI S'oimu. Are rase saracaci6se, mid
neregulat wezate.
Se invecinesce la N. i V. cu Dunrea; la E. cu Oltina; la S. cu Lipnita i Canlia.
Repartitia suprafetil i populatiei, este aratat la plas. Case sunt 245.
Budgetul el' consa din ven'turi 3545 lei i 2995 lei la cheltuieli. Sunt in comunO 183
contribuabiii. Prinaria cladita in 1881.
Biserici sunt dou: cea din Satu-No' are hramul Inaltarea DomnuluI, iar cea din
Parjia, SfintiI Apostoli; a doI preoli i 5 6meni de servici. Cea din Parj(ia e cladia in
1859; iar cea din Satu-No in 1860.
In Satul-No e . cella cladita in 1882, are un inv6tator i 127 elevr.
COI marl' de comunicatie nu sunt prin comuna; din Canlia s,d Coslugea sunt drumurI
ordinare spre Satu-Noti i Parkiia ; pe malul Dunarri e un drum, care vine de la 011ina
duce la Bugeac.

Noti. 1. De Ore ce la descrierea comunelor, n'am avut o dare de searrat a editor de comunicatie din Dobrogia, m'am servit de harta Statului Major din 1887, in care drumurile marI i micI sunt gresit ardtate ;
de aceia cititorul se va orienta pentru cile marl de comunicatie de capitolul CAI de comunicalle din
uvragiii, cum t;i de hart& care e pus& la curent. Pe cat 'mi-a fost posibil, am rectificat grasala relativa la
caile de comunicatie dintre comune.
De asemenea privitor la diferitele bisericl si giamii, se va vedea maI detabat la capitolul Biserica.
Pentru distantele de la o comunit la alta, a se vedea departbrile exacte, In tablourile de la capitolul CM de comunicatie

www.dacoromanica.ro

483

CAP1TOLUL 1H

POLITICli
Nu voiti intra in detaliile lee de organisare a Dobrogig, votald la 9 Martie 1880 F.;i
modincatd la 30 Ma,rtie 1886; de asemenea nu voiti vorbi despre regularea proprietateI
imobiliare, prin legea din 3 Aprilie 1882, modificatd in 1881, 1885, 1889 i 1893.
Acestea se pot citi n Monit6rele oRciale corespunzare datelor.
earl' 1mI par de un inieres
Voiri atinge numa cte-va puncte ne-aratate prin lege
general, pentru cun6scerea provincieI n6stre de dinc6ce de Dundre.

a) Gradul de instructie.
Este ardtat In tabloul de jos, 1ntocmit dupd recensmIntul fAcut In luna Decembrie
1899; cifrele sunt bate dupd Buletinul MinisteruluI AgriculturiT, Industriel, ComerciuluT FA
Domeniilor, din anul 1900 (No. 1-2 pag. 68 FA urm.).

ALFABETI
JUDETE

"cD

r.

C`j

c. '

P'

al

C=

173

co

7-6

El

c.)

Tulcea

Total.

?)

To

.7'

C-1.

.2.1

Kilia-Vechie
Isaccea . .
Mitcin

Mahmudia .
Babadag . .
Sulina
Tulcea
Total

Total general

v.

Z
E
z

ce
F.)

6407 16

23894 21

53535 25

57621 23 111156

22

17472

7297 15

24769 26

45653 28

52770 26

98423

24959 13704-48663 99188-110391-209579

POPULATIE RURALA

Alfabe/T

AnalfabeTT

7.71.

cd

`)

cd

17487 12

ce

u)

13.
.3.:

21

ORASE

Cuzgun . .
.
1-blivva
Mangalia .
Medgidia . .
Ostrov
Total .

B'

E3

Repartitia pe felul populatie, este:

POPULATIE URBANA
Alfabetf
Analfabeti

Cernavoda .
Constanta .

Total

FemeT

. = E7i5
.*rn'E
=
Ern=es=t
crs=ciz
cs=
z
o
z
z
o
z
z
t3

Constanta

ANALFABETI
Barbatl

Total

FemeT

Barba.tT

E.

859
3563
584
1197
508
1355
1112

1725

297
140
186
228

866
3558
516
969
463
1173
1102

6471

2935

9403

8647

9178

17825

116
459
687
196
757
1634
4307

24
228
336
62
521
1062
2394

140
687
1023
258
1278
2696
6701

1226
1309
1352
737
949
1267
5367

1199
1339
1688
839
1149
1648
6812

2425
2648
3040

8156

4627

12783 12207 14674

146271

75621

221861 208541 238521

152
1869

63

Kr3

-#)
cia

534
5604
252
922
488
723
883

382
3735
189
625
348
531
655

cd

.0

7121

1100 11016

3172

14488 44888 48443

93331

11016

3472

144881 44888 48443

93331

9316

2670

11986 334.46 38090

71542

26881

9316

2670

44706

20332

61421

11986 33446 38096 71542

26474 78334 86539 164873

2166
971

2528,

2214

1576
2098

2915
12179

') Clasificare Intre cele 32 judete ale Tril.

www.dacoromanica.ro

484

485

b. Situatia financiar a celor dou'i judete dobrogene result din tablourile):

Fondul zecimilor.
SITUATIA
BNEASCX

SITUATIA DUPX CONTURI

SITUATIA DUP BUDGETE

voo
-,

VenIturT

'2

Exceden t

Chel tue IT

.4

DrepturT

DrepturT

constatate
la
veniturf

constatate
la
cheltuielT

IncasarT

4CJ

Excedent

DREPTURI IN FAVOREA JUDETULUI

DREPTURI IN FAVOREA CREDITORILOR

Resultatul

Resultatul
PigT
efectuate

efectuate

co

Excedent

DefIcIt

a;

Drepturf
constatate
la

IncasarI
efectuate

veniturT

DrepturT

Ramas

constatate
la

a se
lncasa

PlatT

efectuate

chel tuelf

Remas
de

plata

..._

1897

614382,5

586526,90 27855,69

380158,34

248412,19 131746,15 -

299170,84

232949,54

66221,30

380158,34

299170,84

80987,5011

248412,19

232949,54

15462,65

o 1898

608625,5

596298,65

12326,88

364560,27

231996,60 132563,67

293095,77

231883,60

61212,17

364560,27

293095,77

71464,5011

1o

231996,60

231883,60

113,-

751392,05

695029,- 5930,65

512692,48

365832,73 146859,75

423943,45

365799,23

58144,22

512692.48

423943,45

88749,031

365832,73

365799,23

33,50

350174,31

320617,89

20556,42

496177,92

350174,31

146003,61

329655,40

329617,89

37,60

1366384,37

1160250,26

206134,11

1753589,01

1366384,37

387204,64

1175897,01

1160250,26

15646,75

217115,78

181259,93

32855,85

226209,17

217115,78

9093,391

184309,93

184259,931

50

187735,5

172366,53

15369,06

180784,03

187735,59

2048,44/

172376,53

172366,53

10

223138,75

212716,10

10422,65

227145,09

223138,75

4006,34

212716,10

212710,10

1171,99

223638,26

204385,45

19252,81

205583,34

205557,441

25,901

-4-

o 1899

c.J

1900

Total

470383,5

2447784,29

454939,- 15444,52

496177,92

2332793,55, 114990,74

1753580,01

329655,49 166522,43 1175897,01 577692,

1807

186098,22

170870,10

6227,82

220209,17

184309,93

41800,24

1898

177565,00

170055,06

7510,-

189784,03

172376,53

17407,50

os

a)
e.)

o 189
E-.

1900

221355,85,

222890,10

219360,061

219369,06

1465,45

227145,09

212716,10

14128,09

223638,26

205583,34

18054,92 -

204385,4

205557,44

774985,00

91790,65 -

832375,57

774900,-

58647,56

1171,99

866776,551

832375,57

34400,98

774985,90

774900,-

85,90

1950882,91 669482,65 -

2198759,04

1935150,26

264781,67

1171,9g

2620365,56

2198759,941

421605,62

1950882,91

1935150,26

15732, 651

Total
Dobrogia

807388,191

792184,92 15203,27

866776,55

3255172,481

3124978,47 .130194,01

2620365,56

SITUATIA DUP BUDGET

I;
v
p,

-.1

io
o

SITUATIA DUPA. CONTURT

VeniturT

Cheltuelf

constate

Drepturf
constatate

la

la

veniturf

cheltuelT

cc'
73

Excalent

39464,09 -

4.41902,30

301540,- 140362,30

203082,34

163618.25

1898

480983,06

330250,- 150733,06

551545,28

191000,23 360545,05

189

398178,75

314640,- 83538,75

260219,81

248174,97

396845,81

347940,- 48905,81

479947,26

396697,- 83250,26

12044,84

Incasild
efectuate

Platl
efectuate

Excedent

189357,-

163618,25

25738,75

537389,10

191000,23

346388,87

245014,31

248174,97

454998,

396697,-

Deficit

58301,54

3100,66
,

la

Incasarf
efectuate

veniturT

1717909,92

1294370,- 423539,92

1494794,69

999490,45 '495304,24 -

1426758,95

999490,45

430429,16

Drepturl

Ramas

constatate
la

a se

Incasa

PlafT

efectuate

cheltuelf

203082,34

180357,--

13725,31

163618,25

163618,25!

551545,28

537389,10

14156,18

191000,23

191000,231

260219,81

245014,31

15205,50

248174,97

248174,97

479947,26

454998,54

24948,72

396697,-

396697,-

Total

DREPTURI IN FAVOREA CREDITORILOR

...1

Drepturi
constatate

...

1897

(...)

DREPTURI IN FAVOREA JUDETELOR

Resultatul
DrepturT

Excedent

Fondul drumurilor.
SITUATIA BANEASCA

3160,66

153909,83

116998,20

36911,63 -

142028,02

28013,68

661357,41

461715,61 199641,81 -

626534,82

461275,60

165259,22*

1891107,91 451553,60

2156152,10

2053293,77

1460766,05

305688.38

3160,66

1897

146500,-

128080,- 17820,-

172222,30

83907,55

88314,75

co
C)

1898

130500,-

133140,-

3360,-

127797,24

103312,40

24484,84

-0

1899

205928,34

199094,66

6833,68

207428,04

157497,45

49930,59 -

E-,

135823,25

135823,25

Total

624751,591

596737,91

Dobrogia

2342661,51

1900

1461206,05

94946,05

161335,89

83907,55

77428,34

121695,65

102872,40

18823,25

201475,26

157497,45

43977,81

116998,20

25029,82

') Situal.a financiara a judetelor de la 1897-1900 inclusiv, de Ministerul de interne. 1903.

www.dacoromanica.ro

a se
platl

--

1494794,69

1426758,05

68035,74,
I

909400,45

900490,45

172222,30

151335,89

10886,41

83907,551

83907,55

127707,24

121695,65

6101,59

103312,40

102872,40

207428,04

201475,26

5952,78

157497,45

157497,45

440,-

153909,83

142028,02

11881,81

116998,20

116998,20

661357,41

626534,82

34822,59

46I7l5,OGt

461275,60

440,-

2156152,10

2053293,77

102858,33

1461200,05

1400766,05

440,-1

..ii.

c.

op

i Inird le
veuitun
o lel
138ca llik

ibin o

os

Remas

1 (1,51.

487

486

Fondul ca sei pensiilor.

SITUATIA DUPA BUDGET

.-ww
.z

-.z

S1TUATIA

SITUAT1A DUP CONTURI

BANEASCA

Resultat
DrepturT

=
44

VeniturT

CheltuelT

Excedent

la

Drepturl
constatate
la

VeniturT

Cheltuell

constatate

Resultat
DrepturT

IncasAd

T3

Excedent

PlatT

Excedent

w
A

constatals
la

Deficit

too
51

1897

9686,-

3100,-

6586,-

13238,39

193,95

1898

10500,-

3100,-

7400,-

10075,01

124,79

9950,22

1899

24294,44

3100,-

21194,441

25212,58

11.3, -

25109,58

1900

11850,-

3100, -

8750, -I

19314,07

125,43

12400,- 43930,44

67840,05

C...3

Total

56330,44

13044,44 -

13238,39

103,95

13044,44

10075,01

124,70

9950,22

25212,58

103,-

25109,58

19188,64 -

19314,07

125,43

19188,64

54747

67292,88 -

67840,05

547,17

67292,88

_
1897

12668,-'

9300,-

33Q8,-

5773,05

953,90

4810.15 -

5773,05

053,90

4819,15

".'

1898

0080,-

4500,-

4580,-

5602,65

390,-

5212,65 -

5602,65

390,-

5212,65

1899

6674,45

3700,-

2074,45

5804,25

200,-

5604,25 -

5804,25

200, -

5604,25

1900

18802,16,

11250,-

7552,16

18203,65

10240,50

7954,15 -

18203,65

10249,50

7954,15

H703,40 23590,20 -

35383,60

11793,441

e
c.)

F.

Total

47224,61

28750,-

18474,61

35383,0

23500,201
I

Dobrogia

103555,05

41150,-

103223,65

90883,08 -

12340,571

103223,65

12340,57

00883,08

lncasa

13238.39

13238,39

10075,01

10075,01

25212,58

25212,58

19314,07

10314,07

SHUAT1A DUP CONTURIII

,E.

VeniturT

CheltuelT

1897

30000,-

30000,-

1898

32310,57

32310,57

o 1899

31164,13

31164,13

26423,61

26423,61

110898131i

119898,31

5--

.5
w

o
C...)

1900

Total
1897

30000,-

30000,-

1898

33865,35

33865,35

1899

31035,62

31035,62

1900

30000,-

30000,-

03

0
E-

Dobrogia

124900,97

244798,28

124900,97

244798,28I ,

Total

Excedent

5773,05

5602,65

5602,65.

5804,25

5804,25

18203,65

18203,65

35383,60

35383,60

103223,65

103223,05,1

KW

PlatA

193,95

193,951

124,79

124,70

103,-

103,-

125,43

125,43

547,17

54747

953,90

953,90

390,-

390,-

200,-

200,-

10249,50

10249 ,50

--

11703,40

11703,41

12340,57

12340,57/11

ta>
c.
a)

07
.0

II

IV. Fondul Spita lelor rurale.

vf

5773,05

Remas
de

cheltuelT

840,05
67840,05'784O,05

62405,051I

SITUATIA DUPA BUDGET

constatate
la

a se

Incasarl

Venit

DrepturT

Remas

-5.

DREPTURI IN FAVOREA CREDITORILOR

DREPTURI IN FAV6REA JUDETELOR

DrepturT

DrepturT

constatate
la

constatate
la

VeniturT

Cheltuell

I_

SITUAT1A

BANEASCA

Resultat

Resulta7
...
Ts'

Excedent

co

Ine.astirT

PlAyl

i-li

26146,44

6164,131

32310,57

26146,44

6164,13

30018,-

28594,39

1423,61 -

30018,-

28504,30

1123,62

31214.85

31057,37

157,4

31214,85

31057,37

157,48

2(1423,61

26320,25

103,36 -

26423,61

26320,25

103,36

119967,03

112118,45

58 -

110967,03

112118,45

7848,I
28992,20

33809.40

33865,35

31065,62

30888,67

30155,10

29089,35

125057,94

122836,51

Drepturl
constatate
la
Venit

Deficit

Excedent

32310,57

30027,82

DREPTURI IN FaV6REA JUDETELOR

1035,621

55,95

176,95

7848,I58,

'
30027,82.

28992,20

33809,40

33865,35

31065,62

30888,67

3015540

29089,35

2278,321 55,951. 125057,94

122836,57

1065,75 -

1035,621

55,05

2278,95
176,05

IO6575II
,32

11

55

Remas
IncasiirT
-.

32310,57

32310,57

30018, -

30018,-

3214,85

31214,85

26423,61

26423,01

110967,03

119967,031

30027,82

30027,82

33809,40

33809,

31065,62

31065,62

30155,1

30155,10

125057,94

125057,94

244024,97

231955,02

90 55,95

244024,97

234955,02

10126,90

10126,I

55,95111
I

www.dacoromanica.ro

244024,97

244024,97

a se
Incasa

DREPTURI IN FAV6REA CREDITORILOR

ztus

DrepturT

constatate
la

Remas
de

PIAII

plat&

cheltuelT
2M46,441

26146,

28504,39

28594,39

-0

31057,37

31057,37

26320,2 5

26320,25

112118,45

112118)45
11

28992,2 01

28992,20

33865,351

33865,35

30888,67

30888,67

29089,35

29089,35

122838,57 ,

122836,571

234995,02

234995,02

-0

:-..

gi

o.0

4.89

488

Zecimi adiVonale.

BUDGETUL Dit um urtiLorc

BUDGETUL ZECIMILOR
s.

ANI

JUDETE

..9

Prevdute

' 'R

in

Z .8

Constatate
prin
compt

budget

s..

Incasate

gi

a se
incasa

E3

a)

3.3

Rmase

in
budget

Constatate
prin
compt

Incasate

a se
incasa

PrevOute

Rmase

1807

140000

192961,37

185631,16

7330,21

65000

105666,43

101784,35

3882,08

i1808

140000

200084,46

193105,14

6979,32

65000

110684,07

106250,69

4433,38

1899

175000

208300,19

199967,58

8332,61

65000

114370,46

110394,69

3975,77

1900

190000

195860,46

177090,57

18769,80

70000

111267,70

102509,84

8757,8(5

645000

797206,48

754793,45

41412,03

265000

441976,66

420939,77

21049,09

527,21

90000

100403,17

99953,35

449,82

00000

100142,50

100142,50

100000

100559,50

100559,5(1

100000

91381,00

94381,90

380000

395488,66

I:(

oo

Total

II
I

1897

150000

168547,71

168020.50

1898

160000

167540,93

167540,03

1899

165000

170122,55

170122,55

1900

165000

. 159735,78

159735,78

640000

065946,97

095419,76

ea
cp

C.)

E-(

Tota1

527,21

395037,25

449,82

415077,02

449,82

Dobrogia

1485000

1463153,45

1450213,21

527,21

837405,32

645000

TFIBLOU

Desvoltarea budgetului (venituri) zecimilor judetiene pe anul 1901.

V ENI TUR I

JUDETE

Eg

Q.
N

co I,
^Co.

s..

o
cd

0. f-0
a)

57,*

cd

o
o

.03

VENITURI

Zeciml adttion.

gs

>,.

u)

a) 5

-fs-E

PROPORTIA

EXTRAORDINARE

ORDINARE

E o.

.5?

o.

cd

gg

7.1

13.

..

Constanta 107601,75 38542,50 230234,25 58144,22 50173,17 200005,05 83757,89 492070,63 728304,88 27,14 1,44 28,61

Tulcea

163854,26 19450,40 183310,61 10422,65 08500,- 30000,- 10550,94 140473,59 332784,25 40,24 1,31 10,-

VENITURI EXTRAORDINARE

ORDINARE
=L.;

vEi
,a)

at

o.

;Er *E

os

a)

.hrl

c.)

a.

Excal. banes

Total

C oti . comun.

a.-->
cr3.i

.01

gE!

IN RAPORT CU TOTALUL VENITURILOR, PE CAP DE POPULATIE SI PE KILOMETRU PATRAT

d)

a.

.5:41

o.

a.

o.

04

03."

IMprUMUtUll

CapitalurI

o.

v'E

c3
C)

P.

C.,.3

o.

..-a-a.

a
-,,
-

a->

..a

a.
6,891--0,30

5,29 0,28 5,58 32,42 1,72 34,19 7,98 0,42 8,41

a4

..

P..;

...,

",a--4.

.4
w

a..

o...J

re).

:cps

8'

.5

ilo

d)

Total gen.

Total

Ranas de di d. ven.

Ci.

:GE
o

0.

a.

.42

d.

Q.

8
6)

a. L'

4.)

a..

7,26 41,19 2,18 43,41 11,50 0,61 12,12 67,56 3,58171,21 5,20 105,41

5,84 0,16 2,26 55,08 1, 54 21,25 3,13 0,08 1,21 29,500,70 11,42, 0,01 0,24 3,18 3 1810,09i 1,22 44,01 1,11117,33 2,661 38,58
I

TF1BLOU

Desvoltarea budgetului (cheltuell) zecimilbr judetiene pe anul 1901.

CHELTUIELI OBLIGA TORII EFECTUATE

PERSONALUL
JUDETE

E-

,o3

4-'

o3
4.)

cd,,,s
c.
E3

o t"'

,8

-61.3

4)5 o
o

o 9%9.
"e5 o

TOTAL

W"c7i

a)".4

5760,7740,-

ST;

t/32.3

ti

:OA

6. 6.

C/)

Constanta 25170,- 81356,Tulcea

24465,45 55313,30

03,cd
;..-

s.T2,

arrg

a)

cd

u ,q.

5
TOTAL

2 'it

a) MS

co 4)

OC-O

o.

in 4,

1834,- 114120,-

21856,35

31596,66

5315,42

30061,00

2220,-

7150,-

87518,75

13594,55

13138,95

7541,50

24931,80

5449,10

7357,951

S32.

r-

ca

71)

sp.0
E

13862,86 118003,10 400370,51

33160,63

76998,501 98500,-1

9120,40

4984,65

71800

www.dacoromanica.ro

czi

o
cd

t.

Q.
ai

cd

a.
ca.

to cd

a) 4)

5)..;1

4.)

C.)

s..

-45

c"..

50,85

o
0447,32
5091,20

3779,4711

34699,05

1480,- (380480,97

3905,- 315832,901

62

490

401.

TF1BLOU

Desvoltarea cheltuelilor budgetului zecimilor judetiene, pe anul

Proportiuni In raport Cu totalul cheltuelilor, pe cap de populatie si pe km. patrat.

PER SON AL
Admin.
central&

Servio.

sanItar

JUDETE

Admin.
central&

TOTAL

o
o

Q.

'O .1

ra

P.

ce

a.

t)

o.

0.
o.

o.

Q.

Q.

o.

0.

P.

,z:g>

4-4

o. .1

o.

Armata
terItor.

publ. Ell

ulte

o.

o.

ce cd

o
...

g''' a8

Q.

Q.

ce

ce

C.
co

Q.

Instr.

...;

o
ce

Serv.
teleg. post.
telef.

Servio.
penitenc.

sanitar

o.

co

Servio.

os

a?-7(il

o.

o.

o.

RI AL

M A TE

Serv.
teleg. post.
telef.

Servio.
penitenc.

.,-

A.

Geandarm.

TOTAL

rural&

gener.

.io

...

...;

o
...

to 1

Anullatea
pentru
plata
datorIeI

Alte
cheltuelT

4 ..

...

..2.

1,72 0,04 0,63 2,33 0,06 0,85 1,58 0,04 0,58 24,38 0,61 8,93 1,19 0,79 11,42 2,89 0,07

0,04 0,59 10,99 0,28 4,02 1,24 0,03 0,45

PROPORTIUNI IN RAPORT CU TOTALUL VENITURILOR, POPULATIEI .$1 SUPRAFETII

VENITURI ORDINAR E
VENITURI EXTRAORDINAR E

Cotisatia
comunelor

ZecimI

adillonale

JUDETE

e-

ce

o
E-

Constan-1a,

113507,03

12935,20

126442,23

96664,03

7800,20

104465,13

Tulcea

13997,81

Q.

7&"

,r

79..;

*.E-3

0.

cd

o.

Ritm4ite
Gi
dif. venIturi

Excedente
banesci

TOTAL

ce

ce

2
76-s

Q.

'

o.

124

o.

o.

TOTAL
GENERAL

TOTAL

o.

ce

P.

n.

o.

o.

22720,01

22720,01

149163,14

76,10 0,82 16,43

0,09 1,87 84,77 0,92 18,30

1629,28

15627,09

120092,22

80,49 0,77 11,20

0,06 0,9l86,99 0,83 12,21 11,66 0,11 1,62 1,36 0,01 0,19 13,01 0,12 1,81 0,96 12,76

15,23 0,17 3,29 15,23 0,17 3,29 1,08 21,59

TFIBLOU

Desvoltarea cheltuelilor budgetului drumurilor judetelor, pe anul xgox.

MATERIAL

PRO
PERSONAL
7.)

JUDETE

o
o

PORTIUNI IN RAPORT CU TOTALUL CHELTUELILOR POPULATIEI I SUPRAFETH

MATERIAL

Cheltuell

De

De

de

administratie

IntreIlnere

4.1

(3.

T."

Q.

Constanta

. .

Tulcea

85,240

6300,20

7188,97

13480,17

5364,89

75057,25

2482,65

7166,60

0649,25

3013,25

11250,301

3160,66 118505,08 71,03 0,62 12,34

38,701

87758,45

185'53

0,60 8,70

n.

Credlte

extraordin.

percepere

o.

TOTAL

4.1

0.

ore

ce

o.

a.

;T'Al

o.

fj

.E

ce

..L.1

CD

OVO

a.

a.

Diferlte
alte
cheltuelI

TOTAL
GENERAL

0.
.
.4

Q.

ce

.0
o.

o
o

0.

Q.

Q.

ce

ce

C)

o.

n.

a.

a.

5,32 0,05 0,91 6,07 0,05 1,04 11,38 0,10 1,05 4,53 0,04 0,78 9,49 0,08 1,63 2,67 0,02 0,47 0,86 17,15

2,83 0,02 0,291 8,17 0,06 0,83 11,00 0,08

1,121 3'43

0,70 10,17

0,04

0,02 0,35

TFIB LOU
nale Intretinute de judete pe anul gox.

De situatia soselelor judetiene si vid

KILOMETRI DE$OSELE JUDETENE

JUDETE

In curs de

. oseluite

ex ecu-

tare

-^

Constanta
Tulcea

Neg)seluite

KILOMETRE DE SOSELE VICINALE

TOTAL

Totalul
sumelor

Valoarea

pseluite

TOTAL

294,571

77,344

337,065

708,980

5587,88

7,88

5587,88

31425

25020

15700

11750

306,711

18,690

357,186

682,587

7162,60

10,56

7162,60

33605

19070

2275

560

$oselulte

NUMRUL ZILELOR DE PRESTATIE DATORITE

In curs de
executare

Ne-

co

to

1,39 0,07 1,37 0,56 0,03 0,55 0,22 0,01 0,21 4,95 98,18

1,06 - - -- 1,61

TFIBLOU
Desvoltarea veniturilor budgetuluI drumurilor judetelor pe anul 1901.
VENITURI EXTRAORDINARE

o=

E-.

...

VENITURI ORDINARE

.5 t,

4`>.

0,33 0,02 0,32 1,05 0,05 1,03 2,04 0,10 2,01 17,35 0,86 17,09 58,84 2,91 57,94 4,87 0,24 4,80 -

4,16 0,10 1,52 2,39 0,06 0,87 7,89 0,20 2,89

facult.

.4".

7,75 0,19 2,84117,51 0,44

27,71 0,70 10,15 4,30 0,11 1,5

Credite

4o
0. C
ci. c
4o
4o
4o
ai.
a.
a. o
ci. o
A_o
- ...; C.'
V '.2: P.
g :el': P.
P.
g
"'S a6715..-i=676-'0.d
P. d V 4. P. d V ".1 P.
6 F
' .,1, 8
e l, 8 _ . .-;1> 8 .,4 :11 8 .,,e, el, 8
44 -z A 8
...
e:1 8
e-f 8 .,4 e-2, 8
8 :.
4 1 Q 4. 4 IQ 4. 4. .1 4 4 .1 `) 4 4 1 4
4 1'1 4 4 1 e. au. 11' 4 4 1 4 4 1 u

3,70 0,18 3,61111,96 0.59 11,77 0,85 0,04 0,83 0,27 0,01 0,27 10,77 0,83 16,51 3,21 0,16 3,16 4,64 0,23 4,57 0,78 0,01 0,77 5,30 0,27 5,22
6,41 2,45 0,06 0,89

Credite

extraord.
.1
O
...

c
O

Constanta.
.

percep.

C.3

Tulcea

ChedlLeuelT

1v

Cu bratele

Cu

vite

Cu 4 vite

In

Cu 6 vite

banT

259,460
213,735
o

www.dacoromanica.ro

2,52 36,61

492

493

TABLOCI RE CFIPITULFITIV
Veniturile i cheltuelile judetelor pe anul i9oi, In raport Cu populatia i suprafata.
VENITURILE INCASATE DE JUDET
CHELTUELILE FAC.UTE DE JUDET

JUDETE

Suprafata
k. p.

Populatia

Constan*

137592
125221

Tulcea

6910
8620

877468,02
452876,47

p.

In bloc

Pe eap

126,98
52,50

798995,05
403591,35

5,81
3,22

Fe k.

Pe cap

In bloc

6,38
3,40

Pe k.

p.

115.62
46,78

Tabloil de situatia domeniuluI privat al judetelor la i Aprilie igoi.

BUNURI IMOBILIA R

Imobile neafectate

Imobile aflate la serviciT publice :

PrefecturI, sub-prefecturl, tribunale, etc.

JUDETE

Sub-prefectura Mangalia
a
Henova
Medgidia

Constan ta .

Spitalul din Cernavoda

i Arestul preventiv
1
18 cantene judellene
9 puturi

45000
40000
25000
50000
40000
58122
18262

ValArea

Numele fie-caruT bun

Palatul administrativ
Sub-prefectura din Babada g

Sub-pref. i oflciul potal Tulcea

a
Macin
Cazarma ctilitrailor Tulcea . .
a
infanterie Tulcea . .
0
a
Babadag .
Grajdul cailor ciilira.,I MAcin .

Tulcea

Cazarma geandaria Babadag .

Cataloi .

Serv. technic judetian

A restul preventiv
33 cantene judetiene

afectat la
serv. publie

II

60000

80000

60000

80000

223000
40000
8000
40000
110000
110000
50000
200
6000
4000
25000
160000
108000

Avnd destinatie speciala

lIonatiunT
Capital

Venit

OBSER V A TII

NeavAnd

0 Fondul easeT

pensiilor
detiene

destinatie
special&

Loe viran al fosteI pro-

276384

Venit

aproxim. anual

fecturl

Total .

Mobilier

BUNURI MOBILIARE
Rente 5 i capitaluri

material

Valdrea I
aprox.

Numele fle-citruI imobil

Mobilier la tete autorittile.

20000
2000

15000
2000

La sub-prefectura Sulina.
La compania geandarmI.

2000
2000

Loc viran in Tulcea

1800

In numerar consemnatil.
din fodul drumurilor.

9548,90
28840,70

Total .

884200 1

43000

1800 1

9548,90 1

28840,70 11

Datoria publica a ju detelor pe anul 19oz.

_
Cifra Impru-

JUDETE

muturilor contractate
In parte

Constanta .
Tulcea . .

In

Suma realisata din imprumuturi contractate rapar-

Actul prin care s'a

autorizat contrae-

Comptul asupra fondulul

fondulul zecimilor drumurilor

Comptul asupra
In

In parte

total

300000

300000

--

110000

110000

to tal

InstiLutia

".c

de unde s'a

Sc Dpul

contracta.t
Imprumutul

st

=E
=

ce a)

total

8.4
5.,.) ,_..
....::

pentr u Care
s'a fa Jut Itmpru nutul

15 O

Legea publicat& In Mon.

1893
Ofic No. 39 din 1892.
15 Noemb. Casa denunee
Inalt Decret No. 1137 din
1891
Idem
1887 Apr. 1.
Sept. 1

15
20

1-1

"1.

''e

,z

&entra

In

niprunt.

total

Constr, p. adm.

31609
si al e t prev.
onstr, cazarm.

calara 5flor

89701

la 1 Apr. 1901

In parte
114688
26689

In

total

Capital t'Amas Total gen.

de amortizat pAnet al venit.
Incasa.te
la 1 Apr. 1901
In

In parte

total

In parte

C.

877468

73310

452876

,g,

-S

r.:

N
-9.

tg.

11

.6

13

:-..

-.

12

bi

al
..s.

,,T,

..3

1.

ce".

.0

ss

a)

-... )

t. C.

rd 8
CJ

185312

o c..
cn o

2,18
0,80

=-.

OBSER V ATII

es 0

ni! MI
C.3 ,-,

o.

3,60
1,98

(IR5312 s'a conve, lit In Turne 1002,

;fu '234100 en care B, (m'un/wat ori
1p. ornia. S'a rainl ursat I82197.

:E

;1.-

.t

V, .

T,74

oSa

II

gi.

. el

t. ., .

F.

>,.. .. ..

g.

t--

r-'1'

C.

g.

Tulcea

In parte

Capital
amortizat pan&

,.. ..

,, .

..9=

7,.'

...;

Constan*

Anuitatea
ce se
plitesce

Tabloil de numrul personaluluI administratiel judetelor, salariat din fondurile judetiene, pe 1901.
)
Personal dup& quantumul retributiet
.c
g
I
.. .
- _.
E
g E
.0
g
'g
E
.
i
,..,
o
'z .
Func
tened
retrlbuip mensual
.
.
e.
Perrril:nidgehsitretic7lelresi
. - .;
- '
i, a
E
d
3 5
o
.
..
.5
4
4.
r.
t:

''''...P
4
e
g
r. c 8
,
.
.
.
r. S t
s
RE
g tts s
ti '
r,
v .
'4
,
.
c c,. 4
.. g
t
4
4
2 st
d

g
44
-5 2
E
f, 2 E c E - . ale-5 rt s .6 g
.
$ 4 0 .4 3 t
;
14111= ,1-aa% 4 4 4 X 4 a -' x 8 2, :I e 'Ae
;t.. 4g8erf,
re
I 17 1
3 1 1 1 1. 1 1 1 1 3 3 112 1 6 1 319 228 2 2
3 12
14
5
31
1V 116,11
50
56
10
66
1 1 4 1 3 1 1 11 1 1 1 1 1 3 61 110 1 1 8 350
1 11111
11
4
24
39
66
72
-4

JUDETE

.e P.
E
.01-,
o
c.) as ..

tarea Imprumutuluf

In

In

parte

os

'Cl)

tisatpe fondurT

www.dacoromanica.ro

1.5

OBSER VATII

494

e) &mata. lstoricul bivizie Fictive.

Divizia activa, asa s'a numit comandamentul insarcinat a ocupa militaresce Dobrogia
si se compunea din :
Batalionul 4 Vnatorr,
Regimentul 4 Linie,

'0 avu fiinta in ziva de 5 August 1878, la Pitescr

5
7

2 Rosiorr,
1 Artilerie,
Compania II Geniii,
o

Escadronul II Tren,
O sectie de infirmerie si
Ambulanta Divizionard.
Ast-fel constituita, Divizia a fost pusa sub comanda GeneraluluI Anghelescu Gh. i,
dupd ce ia parte in ziva de 8 Octombre 1878, la intrarea triumfald a armater in Bucurescr, se indrumza catre Braila, unde ajunge la 24 Octombrie.
Aci, Divizia a fost trecut in revista de A. S. R. Principele Carol I, care recomanda
truper si oficerilor rabdare, prudenta si mar ales bandete, rata de populatiunea dobrogiana.
La 14 Noembrie, Divizia pornesce de la Braila in 3 col6ne, destinate a ocupa cele 3
puncte importante ale provincier: Babadagul, Constanta si Tulcea.
Deosebit de trupele acestor trer colne, se mar. forma o a patra, pentru ocuparea
frontierif de Sud a Dobrogier.
Acsta coln comandata de Colonelul Marculescu, era compush din.:
" Regimentul de Calarasr din mil infiintat,
Regimentul 2 Linie, si
Batalionul I Vnatorr.
Ea trebuia s'a' trca Dunarea, pe la CalarasI la Ostrov.
Mar 'nainte de a descri starea miserabila, in care gdsira Dobrogia trupele nstre de
ocupare si vicisitudinile cu care ari avut ele de luptat, din causa releI starl a drumurilor,
lipser de proviziunr, locuinte si chiar al:a in multe partr, s aratam in scurt mersul fiecarel col6ne si modul cum acestea aii ocupat punctele de destinatie.
Coldna I, insarcinata a ocupa Babadagul, era pusa sub comanda Colonelulur Boranescu si coprindea:
Regimentul 5 Linie,
Un escadron din Regimentul 2 RosiorI,
Dou baterir din Regimentul 1 Artilerie,
O sectie de ambulanta divizionara si
Trenul regimentar al trupelor.
Acsta colna trece Dunarea pe la Ghecet si ajunge la Macin, in sra de 14 Noembrie,
unde cartiruesce, iar a doua zi, dupa ce lasa aci o companie, isr continua marv.il pe la
Ortachioi (unde lasd o companie si dou6 plotne de rosiorr, pentru urmarirea talharilor),
pe la Baschioi si Armutlia si ajunge la Babadag in ziva de 17 Noembrie 1878.
Populatiunea primesce armata n6stra in strigate de bucurie; autorit'atile comunale
intampinara trupele la podul Toprak-Kiopru, urAndu-le bina venire.
Tricolorul romAnesc pentru prima ra Mala in vestitul ora, al Babadagulur, unul
din stAlpir stapdnirir otomane, scaunul saraschieratulur de la Dunare, de a carta putere
s'ati temut, timp de atAtea veacurr, Tarir, Regir Polonier si Khanir Tdtarilor din Crimeia.
Acolo unde ostirea romaneasc,," a luI Mihar intrase pentru prada si vrajmasie, acum
armata A. S. R. Principelui Carol I, este primita, cu incredere catre un viitor pacinic
,si civilizator.
Acsta colna detasza o companie la Sarichior si un post la gura Portitet
..

www.dacoromanica.ro

495

CoMna If, cu destinatia pentru Constanta, era pusa, sub comanda Colonelulul Gorjan
coprindea :

Regimentul 4 Linie,
Batalionul 4 VnatorT,
Dou6 Escadrne din Regimentul 2 Ro.-jorI,
Dou Bateril din Ilegimentul 1. Artilerie,
o sectie de ambulanta divizionara

Trenul regimentar al trupelor.

Acsta co16na se imbarca in diminta de 15 Noembrie, la Braila pe 4 slepurI si 2
remorchere si la 5 ore sra ajunge la ITrsova, unde lasa o companie si un escadron.
Restul, se indrumza pe jos spre Topal (16) i ajunge la Seimenr i Cernavoda in
ziva de 1.7.

Regimentul 4 Linie opresce aci Statul sal' Major si 3 companiY, lar un Batalion
trimete Cu trenul la Medgidia, unde o companie se detasza spre Cocargea, pentru urmarirea hotilor. Tot la Cernavoda maI r6mane si una din bateriI.
Cu drumul de fier este trimes la Constanta, Batalionul 4 VnatorI s,;i o baterie, care
ajung la 23 Noembrie, iar mal in urma (1 Decembrie), vine la Constanta din Tulcea un
escadron i Stat-Majorul Regimentului 2 RosiorI. Din Batalionul 4 VnatorI se detaza
o companie la Mangalia.
Pretutindenr trupele nstre ati fost primite cu urale de bucurie. Comanclantul detaamentuluI arata, ch. la Constanta s'a facut o primire entusiasta din partea locuitorilor.
Oras,411 era impodobit cu tricolorul romnesc; in port, sute de drapele ale diferitelor state
falfaiati pe catartele vap6relor, peste 5000 persne ab' luat parte la acsta s6rbat6re ').
Cu destinatie pentru Tulcea coprindea:
Coldna
Stat-Majorul DivizieI, cu serviciile sale,
Regimentul 7 Linie,
Un escadron din Regimentul 2 RosiorI,
O baterie din Regimentul 1 Artilerie,
Escadronul II Tren,
Compania II Geniti
Ambulanta Divizionara.

Generalul comandant insotia acsta col6na, pusa sub ordinele ColoneluluI Cantili.
Ea porni din Braila in diminta de 17 Noembrie, imbarcata pe 3 vapbre 1.1 4 :;lepurl
ajunse la Tulcea sra, la orele 5.
Primirea ce s'a facut acestel coldee a fost o adevrat srbat6re. Sosind, Comandantul
Divizier, este Intampinat la vapor de autorittile provincieI, care ii ureza 'puna venire pe
un fost pamnt romnesc.
Orasul era peste tot impodobit cu steagurI romanescI. Generalul Anghelescu, insotit
de guvernatorul rus si de comisariI romanY, insarcinatI a lua in primire autoritatile proAncie, ati mers la Catedrala orasuluI, unde s'a oficiat un Te-deum, pentru buna sosire a
noilor stapanitorI. ApoI in sala PalatuluI Administrativ, Comandantul Divizier primesce
Ola notabilitatea orasuluI si pe fruntasiI diferitelor religiunI, care depusera juramnt de
credinta i supunere guvernuluI roman.

Intrarea triumfala a armateI s'a facut a doua zi la orele 1.1 diminta, cu mare

pompa, dupa un Te-deum oficiat in fata trupet

Capitala Sangiaculul, Tulcea, devine in ziva de 18 Noembrie 1878, resedinta militara
a provincieI Dobrogia, pana la 22 Maiti 1883, cand Cotnandamentul Divizier a fost mutat
la Constanta, acolo unde incepuse sa graviteze interesele economice ale 'PHI nstre.
Din trupele acester a treia colcne s'a trimes: un pluton din Regimentul 7 Linie la
Satul-Not, din fata IsmailuluI si cate o companie la Isaccea, Sulina i Chilia.
') Telegrama ColoneluluI Gorjan, No. 28/78.

www.dacoromanica.ro

496

CoIdna IV, trece Dunarea la Ostrov, numaI cu Regimentul 2 Linie si cu Batalionul I

V(InatorI, iar Regimentul de CalarasI este trimes la Cernavoda.
Regimentul de Linie ocupa punctele de pe frontiera de Sud, care nu era Inc trasatd,
iar Batalionul de Vnatorl a fost imprastiat in urmarirea bandelor de talhari, c tre bantuiati satele partiI de Sud a Dobrogia
Comisiunea de delimitare a frontieriY ineepndu-si lucrarile, Regimentul 4 Linie a
fost chemat la Cuzgun cu Statul still Major, ca impreuna cu Regim. 2 Linie, Batalionul I
r6natori i cu Regimentul de Calarasf, sa-1 imparta frontiera, pentru pazd, in trel zone:
1-a de la Mare pang la DocuzacT, a fost ocupata de Batalionul I V6natorr.
2-a pand la drumul de la Garlita la Kiuciuk-Kainardgi, de Regim. 4 Linie.
3-a pana la Dunare, ocupata de Regim. 2 Linie ; iar Regimentul de Caldras1 servia
de legaturd i pentru patrulare.
Pichete nu eratt nicd-IerI in Dobrogia i maI ales pe frontiera de Sud, care inca nu

se stia pe unde are sa fie trasatd.

Ast-fel s'a pus temelia stapanirg romnescl dinc6ce de Dunare, dar Oita sa se cimenteze, a trebuit s trca maI multi anI de muncd si de sacriflcil banescl.
Cuvintele rostite de A. S. Regala in ajunul trecerir trupelor in Dobrogiaforma lozinca armatel n6stre de ocupare, era o profetie de privatiunile ce ea trebuia s5, infrunte,
de obstacolele ce avea de invins; sfaturI pentru rabdarea, cu care urma s, se inarmeze
maI presus de tte, de bldndetea, cu care trebuia sa trateze pe noiI nostri supusI.
Ocuparea Dobrogig nu trebuia s aka caracterul de cotropire.
Chiar de la inceput, trupele se isbira de dou piedicl, pe care numa datorita prudentil s,;efilor i discipling a putut sa le ocoleasca, fara conflicte serise: era armata
rusd, care punea dificult5,0 autoritatiI militare la darea in primire a cazarmilor, din
care nu vroia s iasa; maI era si populatiunea bulgarsca neprimitre i in unele
rebela chiar.
In dou randurI, Primul Ministru Bratianu, telegraflaza Comandantuld DivizieI, ca
certurile se intimplati cu oficeriI Rusr, SI se aplaneze in mod pacInic, pentru a nu da nascere la conflicte mal grave. 1)
In Medgidia i Sulina, RusiI devenisera agresivI, el refuse' sa evacueze cazarmile,
sub cuvnt ca n'ati instructiI de a preda autorittile militare, ci numal pe cele civile.2)
Populatiunea bulgara din Dobrogia privia cu ochI re stapanirea n6stra, de aceia in
centrele marl' bulgrescI, nu numaT ca nu se da cartiere trupelor, dar in cate-va locuri a
fost nevoie de intervenirea armateI, spre a stmpara pe rsvratitorI contra autoritdtilor
civile. CasurI maI serise s'a5 intamplat in plile Babadag i Silistra-Noua 3)
Talharir cutreiera5 in bande Dobrogia i nu putine ostenelI a pricinuit primele
tre trupe de ocupare. Am vzut cum de la inceput chiar, Regimentele se imbucatatiata
pentru a trimete in tte directiunile detasamente in urmarirea talharilor.
Dar pradaciunile i omorurile abia erati starpite inteo parte, ca s, se ivsca aiurea
Cu maI mare furie.

Siguranta publica era periclitata chiar in orase; drum urile marl' erati tot-deauna
expuse calcarilor banditilor; acestia atl atacat inteun rand posta, de aceia prin telegrama
No. 20.909, Domnul C. F. Robescu, cere ca deligentele s5, fie escortate de trupe caldrT.
Ar fi sa citez 1.2 casurI de cdlcarl petrecute numaI in scurtul timp de o lund i juntatate, ca s, arat cat munch', a pus armata pentru starpirea bandelor de talhar1.4)
Sate intregI fuseser, distruse in rsboiul trecut. Se trimeteart escadrne In recun6s-

cerea localitatilor insemnate pe hail, dar nu se gasia5 de cat ruine; asa c pe gerul
') Telegrama dat de la Bucuresci in urma raprtelor ce se primiser, din Constanta in dou6 rindurT.
(Telegr. No. 760 i 775 din 1878).
Telegr. No. 24 ei 320 din 1878.
Telegr. No. 132 i 617 din 1878.
Telegr. No. 109, 275, 157, 76, 77, 75, 67, 44, 15, 17,

i nota Prefectului Remus Opran ciiire Gen. Agelescu.

www.dacoromanica.ro

497

lamer, nenorocitif caldret1 erau nevoitY s facA marsuri lungT i obositre, fr ca s tie

de vor da peste un loc de addpost.1)

Majoritatea satelor nu coprindeati de cAt cte-va bordeie miserabile, cad nu puteati
gzdui trupe asa de numer6se, ca cele ce se trimeteati pentru paza frontieril de la Sud, sati
pentru urmrirt. SoldatiI, ca i oficera, rebegiti de frig, scursT de obosl i lihnitt de
fme, dese ori eral)" nevoiff s se culce nemncatT, fr, c1dur i erati multuma daca

gsiati o colib, unde s se pt adaposti, pentru ca a doua zi s nu scie de vor tri

maf bine.
Numer6se raporturi i telegrame glsuiesc dureros, de suferintele indurate de ar-

mata n6str, in primul an de ocupare al Dobrogier, din causa lipser de locuinte, tirana,
lemne i furagiti.

Ratia de hran a urna soldat era de 75 bala pe zi, iar aceia a unuI cal de 1,20, si
totusf cu f6rte mare greutate se putear] aproviziona alimentele,2) asa c, Ministerul trimetea de la Bucuresd pesmetY.3)

Starea drumurilor era neinchipuic de rea, ne-existand sosele, comunicatia se Meca

pe slealiud, dar si aceste era desfundate de pla deteriorate din r6sboiul trecut, asa ea
acum transportul era cu desvirsire anevoios, dad, nu imposibil. 4)
Si pe deasupra tuturor acestor privatiura i greutatf, trebue s'a* socotim si apa, din
a carel' lips, trupa i caff ati suferit amarnic.
Cu sacrifica morale si materiale, cu duren trupescI i sufletescf, am putut inchega
Inceputul stpanireI n6stre dinc6ce de Dundre.
Armata pite fi mndr azi, c numaT sub ocrotirea i prin suferintele eI, provincia

nstr, astigat cu sacrifica de sange a renscut in acesa dou6 zed :;;i unul anI de stpnire romnesca.
Lucrad' de amenajamente in cursul anului" 1878, nu s'ati tacut. 6menif eraa cartiruitf pe la locuitod si la neajungere de case, se spall bordeie.

T6te cldirile militare foste ale guvernuluI otoman, erati ocupate de RusI, asa c
pentru instalare de spitale, Divizia a fost nevoit s inchirieze
Prin Inaltul Decret No. 2721 din 21 Decembrie 1878, s'a prev'kut ca Divizia activ
s'a* depind de Divizia III.

Acst dependent, durza pn. la 22 Februarie 1879, cand prin Inaltul Decret
No. 373, Divizia activ avu un comandament separat i independent..
Iat cum erati reprtite trupele in Dobrogia la inceputul anulur 1879 si dislocarile
facute In cursul
CorpurT de
Trupd

Bata.l. I Watt.
IV

Reglm. H Unte
IV

PUNCTE OCUPATE
Stat Majorul I 2 Companil la Mangalia I cate una la CadiehloT i Caraomer.
3 Comp. si un ploton la Constanta, un ploton la Medgidia,
6 Comp. la Ostrov si cdte o companie la Almaliu t Esekiol.
n
2

Cali% l 'te una la Cernavoda, Asarlic, CadlchioT,

C rvan l dou la Cuzgun.
Stat Majorul 5 Comp. la Babadag t cate una la Macin, Jurilofca l Mahmudia.

))

VII
11 RosiorT

u Ciildrag per.

I ArtIlerie

Comp. II Gentil
Escadr. 11 Tren

Stat Majorul

Data disloedriT:si localitatea

unde s'a dus corpul

La BueureseT, 22 Februari .
Inloeuesee Bat. I VndtorT.
Placa la GalatT, la 6 Martie.

fnlocuesce Regim. II Linfa.

jOeupd
Bat. IV, care
1. ple la BueurescT, la 6 Sept

Tuleea I cate una la Isacrea, Chilla i Sulina.

eseadron la Constanta i cdte unul la Mangalia, Iuedri-Ma- I Placa la Bucur. la 8 Noemhale si Gdrlita.
I brie; inlocult cu I divizIon
idin Reg. i Ros.
Stat Majorul 2 escadrane la Tulcea l cte unul la Constanta. l Cernavoda.
1)
I baterle
D
una la Mdein, Babadag, Constanta, CokirlenT.
La Tulcea.
Mdcin.

') Telegr. No. 76 i 2128 din 18, 78.

I) Telegr. No. 1228/78.
4) Telegr. No. 16.872/78.
4) Telegr. No. 49, 55 i 114 78.
71890

63

www.dacoromanica.ro

498

In cursul luna Aprilie 1879, trupele rusescI evacuza cazarmele, care re'man
dispositiunea armatel n6stre, dar inteo stare deplorabila. Pentru a putea fi locuite, localurile aveati nevoie de reparatiunI marl; ast-fel in Tulcea : cazarma Marina otomana,
o cladire numit arestul femeilor, magasia de sa,re i c61a musulmana. Acsta din
urma avea numaT pereliI exterioul, lar cele-Palte ruinate. S'ati mal construit din noti aei
o cazarma, pentru artilerie-cu doue' grajdurr i dou6 remize.
La Sulina, cazarma turcsca s'a reparat radical, flind desvclit i ruinata; s'a luat
In primire i reparat spitalul marineI otomane, cazarma de pe sano bratuluI Sulina,
arestul turcesc, cum i dou6 case ale Capitaniel Portula
La Macin, s'a reparat vedhia cazarma turcsca i s'a construit un grajd de scandurY.
La Cernavoda, s'a reparat radical fosta capitanie a portuld.
La Constanta, s'a luat in primire i reparat dou cazarml turcet1.
In fine s'ab' construit pe frontiera de Sud 28 bordeie, pentru pichetele de paza.
Localurile din punctele aratate maI sus ati fost ocupate de trupe, iar in cele-l'alte
6meniI era cartiruitI pe la locuitorI.
Hrana, lemnele, furagiul i in unele partI, apa se procurati cu mare greutate.
Paza drumurilor forma ocupatia de capetenie a armateI; bandele de talharI a durat
pana tarzia inc6ce ; Cu tela staruinta arrnateI ele n'all putut fi starpite.
Populatia bulgara nu incepuse a se convinge, ca framantarile eI relman zada,rnice.
Si anul 1879 se incheia ru suferintf din partea armater, totto.,ff acum aveat cel pulin
cate-va localurI, pe care de bine de r"ti le-a ocupat.
Repartitia trupelor la inceputul anula 1880 i schimbarile de trupe t'acule in Dobrogia
In cursul anuluI :

CorpurI

trupa

Aflate
Puncte ocupate

R. 4 Linie

Cu 3 Comp. la Ostrov l cate una la Asa die,

Reg. 1 Linie

lnlocuesee R. 4 Linie In Aprilie, placa la Bu-

Reg. 6 Unte

Inlocuesce in Mal R. 5 Linie, care plca la

Reg. 3 Linie

Inlocuesce In Martie Regim. 7 Linie, care

Corpurf
de

CadiehioT, Carvan, EgerbloT :31 Almaliu.

12 C6.1ar.

Cu 3 Comp. la Constanta si cate una la Babadag, Mangalia, Ilanlic, Caraomer pl Cernavoda.

Cu 4 Comp. la Tuleea pl cate una la Mavin,
Isaccea, Sulina, Kilia
Cu I ese. la Constanta l cate unul la Ostrov

Div. I Ro$lorT

Cu I ese. la DattluchioT pl unul la luearT-

pl Tulcea.

de

trupi

La Tulcea.
La Tulcea,

Data dislocarli. Garnisena unde plca.

InloeuirT.

eu

plca la Ia.g.
Reg. I Ro$.

Mahale.

Bat. 3 Artil.
Ese. II Tren

DislocarT

Bat. 2 Al t.

Vine la 31 MaI In Dobrogia, eu Stat Major

2 ese, la Constanta.
Este trimsa la Mangalia.

Gramadirea acsta de trupe dinc6ce de Dunare, unde conditiunile de traiti erati a*a
de grele, iar cheltuielile f6rte marI; a fost neeesara pentru a sc6te noua nstra stapanire
din starea de barbarie, in care o adusese imprejurarile i administratiunea turcsca.
construit in cursul anuluI 1880, dou pavili6ne pentru 1210116 companfi i douti
escadrne, cum i un grajd in Constanta. De asemenea Cazarma Traian din Ostrov.

Prin cele-Palte puncte, unde nu existati cazarmI, trupa statea in localurr inchiriate
Cu preturl enorme. Pe frontiera de Sud 6meniI eraa cartiruitt
Starea de luerurI incepuse a se mal imbunatati, populatia devine mal' ospitaliera;
irisa drumurile fiind tot rele, comunicatiile se faceati cu greti. Se simia in unele partI
lipsa alimentelor, cu tot pretul lor scump i a combustibilulu.
Positiunile trupelor la inceputul anuluI 1881 i schimbrile tacute in cursul anula
ab' fost :

www.dacoromanica.ro

499

DISLOCA TE

AFL ATE
R. 1 L. la Ostrov Cu 3 Companir si cate 1 la Harsova, Cadkioi, Carvan, EsekioI 1 Almaliu.
R. 3 L. la Tulcea Cu 4 Companir si cate 1 la Isacera, Maein,
Sulina, Kilia.

1 Babadag,Cerna
6 L. la Constanta 2
, oda, IlanlIc, 2 Mang,alia si 1 la Caraomer.
))

12 C.alarasi la Constanta cu i escadron t;i cate unul la

Ostrov si Tulcea.

2 escadrbne n
1 Rosiori la
la
Carvan I Dobromir.
O baterie din Reg. 2 Artilerie la Mangalia.
))

8
Tulcea si Ese. H. Tren.
7)

Regim. 5 Artilerie vine la 1 Aprilie la Tuleea

Generalul Anghelescu, este inlocuit pe ziva de 1 Aprilie, prin Generalul Racovitd, care
sta pana la 3 August 1881.
Pentru paza fron.tierir de Nord se construesc, in cursul acestuI an, s6se pichete In
punctele: CeatalchioI, Satul-Noti, Pardina, Daler, Kilia-Veche i Periprava.
Se mal fac cate-va addogirI Cazrmilor din Tulcea i reparatif la Cazarma din Str.
Elen. din Constanta; vechiul conac turcesc din Isaccea, se ocupa provizoriti de trupe.
Cu concursul administratieY, starea trupelor din Dobrogia s'a imbimatatit, totusI hrana
se procura prin marY sacrificiI banescr, maY ales ca trupele erari r6spandite, pentru urmarirea banditilor, prin localittI lipsite de resurse i chiar de locuinte.
Proclamarea RegatuluI s'a srbatorit in Dobrogia cu mare entusiasm.
Positiunile ocupate de trupe la inceputul anuluI 1882 si dislocarile facute In acest an
ari fost :

DISLOCARI

AFL A TE

La 18 Apr. Reg. 5 Linie Inlocuespe Reg. 1, (are plea la

Regim. 1 Urde ca $i In anul trecut.

Bucuresef.
3

La 8 Apr. Reg. 8 Linie inioeuesee Reg. 3, care plca la

tot ast-fel.

tOt ast-fel.
Reg. de GeanclarmI (fost 12 Cillarasi). La Const. en 2 ese.,
1 Tulcea, 1 Mangana.
Regim. 1 RostorI, ea In anul treeut.
6

Bueureser.
La 28 Apr.

l)

6, eare Me la las'

Reg. 2 Bosiori Inlocuesee la 22 Apr. R. t R , vare plca la

Rucuresci.

Regim. 5 Artilerie la Tuleea.

Escadronul II Tren la Tuicea.

La 18 MaI 2 baterii sunt trimehe la Slohozia, la 12 Oet. o

baterie la Braila.
La 1 Aprilie Ese. 3 Tren Foesani) vine la Tulcea. Al II-lea
Rucuresel.

S'ari construit in cursul acestia an cincI pichete in punclele : Ostrov (oras), Ghecet
Sulina, Sf. Gheotghe i Jurilofca. La Cernavoda i Caraomer s'ati construit 2 cazarmI,
fle-care incapat6re pentru 2 companit S'a maI dada o infirmerie la Tulcea, cum si
cate-va dependinte la Cazrmile din Constanta ,si Ostrov.

Starea trupelor in Dobrogia se imbunatatesce treptat; cheltuielile de intretinerea

armateI se maY micsorzd; totusl In cate-va puncte de pe frontiera de Sud, din causa
lipser cailor de comunicatie si a hraneI, trupele se aprovizionari cu greil ; cldirile erari
in rea stare si combustibilul lipsea.
Aprovizionarea cu lemne se facea In dou6 puncte: la Mangana i Ostrov, de unde
trebuiati transportate cu greri, pe drumurI rele si accidentate.
Companiile detasate pe frontier t'Y facead singure painea.
Anul 1883 aduce schimbarI marl armateI din Dobrogia. Comandamentul DivizieI se
muta la Constanta; tri acest scop, Directia cailor ferate, cedza armateI urmat6_ ele cladirI
cu terenul inconjurator :

www.dacoromanica.ro

500

Casa Haris No. 1, fosta locuintd a DirectieT CompanieT Engleze de drum de fier, este
destinatd pentru localul Comandamentuld i locuinta Generalulul Comandant ; in aceia1
curte, Casa Blundt, fosta c(51d a CompanieT Engleze, este ocupar de Serviciul de Geni ;
lar capeta, de Consiliul de Rsboii.l.
Casa Haris No. 2, fost Hotel al CompanieT Engleze, servi pentru instalarea SpitaluI uf Militar.

Pe ziva de 16 Martie, se numesce Comandant al DivizieT, Generalul Barozzi.

De la 3 August 1881, Divizia a fost comandatA de ColonelT.
LucrarT insemnate de amenajare a ca,zarmilor, nu s'ad fdcut.
Repartitia trupelor i dislocdrile in cursul anuluT, ati fost:

AFL A TE
Regim 8 Llnie, ea In anul 1882.

DISL OC2i111
La 26 Aprilie Regim. 4 Linie Inlocuesee R. 8 L, ra.re pleft
la Buiurescf.

5 Linie tot ast-fel

2

hiena

Regimentul de GeandarmI tot ast-fel

2 Ro5iorI idem

Regla). 5 Artilerie eu o baterie la Tuirea

O baterie din R. 4 Art. si 1 R. 8 A. vin la 18 Maiu a In-

Eseadronul 3 Tren la Tulcea.

locui R. 5 A. pleeat la TilrgoviAe.

Vine la Constanta.

Prin mutarea ComandamentuluT la Constanta s'a lasat paza garnizdniI Tulcea, unta
Regiment de infanterie, care avea aci 4 companil.
Noul local ocupat este destul de incpdtor pentru serviciul armateT, Spitalul de asemenea a fost a4ezat in partea cea mal higienicd a orauluT, pe malul
De la mutarea ComandamentuluT aci, depindea ferte mult inflorirea Constanter, care
In caff-va anT lud o desvoltare neinchipuitd.
In anul 1884 se pune in aplicare cap. VII din legea organizdril DobrogieT, relativ la
armatd, i prin Inaltul Decret No. 963 din 20 Martie, se inffintzd un batalion de dorobantI i dou escadr6ne de caldraT, recrutate din locuitorT dobrogenT.
Batalionul avea reedinta in Constanta, impreund, cu o companie; iar celel'alte trel la
Cernavoda, Babadag i Tulcea; escadr6nele erati : unul la Constanta i al doilea la Tulcea.
Nid-o lucrare importantd nu s'a fdcut cazdrmilor in cursul anuluT acestuia.
Repartitia trupelor pe teritoriul Dobrogiel dislocdrile din cursul anulul, ali fost:

AFL ATE

DISLOCAR'

La 3 Mal e Inloeuit de Reg. 7 I.inie. El plcil la Bucuresci.

Regim. 4 Linie aflat din anul trecut la Tulcea
E inlocuit la 9 MaI de Reg. 6 Linie. El pida. la Craiova.
a
2
K
aflat la Constanta
E lnlocuit la 12 Mal de Reg. 3 Linie. El plea la Galatl.
a
5
a
aflat la Ostrov
E Inloeuit la 21 Mal de Reg. 1 RosiorI. El pide& la Bucuresel.
Regim. de GeandarmI aflat la Constan%
Regim. 1 RosiorI trimete doue eseadroine la Tulcea, lar a te don rrnan la Constan% co Regimentul.
Regim. 2 RosiorT din Conslanta 1sT aduce escadronul de la T urea, lar pe cel de la Doblomir la Mangaiia.
Batel.% Regim. 8 Artllerie e trims. la 11 lunie de la Tulcea la Mangalia.

Prin creiarea BatalionuluT de Dorobany i color dou escadr6ne de Caldral, se tindea

la infiintarea a dou Regimente de infanterie 5i un Regiment de Cavalerie dobrogene
a se 'meta prin acsta dislocdrile destul de costisitre ale corpurilor de trupd din tard,
pentru paza provincid i pentru buna ordine administrativa.
Incepuse a se construi caT de comunicatie, a59, c transporturile devenird mal Inlesnici6se, aproviziondrile, hrana trupeT i cailor, mal putin costisit6re ca maT 'nainte.
Populatiunea era maT pdtrunsd de respectul legilor ; bandele de tlharl se mal im-

www.dacoromanica.ro

501

putinara. Cu un cuvnt ostenelele i privatiunile armateI dadeati acum rede, pe care administratia sciu sa le utiliseze penLru fericirea Dobrogia
flidicrile topografice, facute de Institutul geografic al armateI, erati terminate. Provincia mistra do dincdce de Dunre, nu ma era tinutul necunoscut de 'Ana acum.
Anul 1884 se incheie sub bune auspiciI, marca lucrare de peste Dunare, podul ce
trebuia s unsca Dobrogia cu Tara-Mama, se recunoscuse ra trebuil6re i unja Bucurescl-Cernavoda era in lucru.

InceputurY realisate inteun dint) uimitor de scurt aveati s desava*sc, opera

armateI.
Repartitia i dislocarile de trupe in cursul anuld 1885 ail fost :

DISLOCARI

TRUPE AFL A TE
Regim. 3 !Jule Oat la Ostrov

(c

Constants
Tuleea

E Inlocuit la 17 Apr. prin Reg. 1 Linie. El ple& la BueureseT.

(I

18
22

(I

Bat. 1 Vnat. El pldea la FoesanT.

Reg. 8 Linie. El WO, la Ia-sT.

sunt trimese In Delta, pentru strpirea Ideustelor, de la 22 Maiu !Ana la 1 lulie.

Bateriile Regim. 4 si 8 Artilerie aflate la Tulvea sunt inloeuite la 3 Maiu prin 2 hateriT Reg. 3 Artilerie.
Cele 2 BateriT ale Reg. 3 Artilerie sunt trimese la Niedgidia la 4 Noembrie
sunt Inloeuite prin 2 Bat. ale Reg. 7 Art.
Regimentul 1 Rosiorr
ramain in garnisemele din anul treeut.
cc

La 20 Aprilie acest an se numesce comandant al DivizieI, Gencralul Dunca Iulius.

Ivindu-se conflictul Bulgaro-Srb, Divizia este intarita cu trupe. La Panairul de la Medgidia at"' fost trimese dou BateriI ale Regim. 3 Artilerie, care s'ail instalat in baracele
targulul, amenajandu-se pentru locuinta trupeI i cailor. Pe vreme de iarna, 6menir at avut
sa sufere foirte mult, din causa frigulul.
Tot in acest an se nascu conflictul pe frontiera DobrogieY de Sud. Comisiunea de delimitare terminandu,si lucrarile, BulgariI aveail veleitatY asupra fortuluI de pe inaltimea
Arab-Tabia. Colonelul Crutescu ocupa fortul cu un post intarit, unde aza 0 un oficiti
telegrafic, pentru a comunica micarile trupelor bulgare, in cas de agresiune. Intregul
Regim. 1 Linie se aria gata sa respinga pe usurpatorI. Conflictul s'a aplanat insa, dui-A
intervenire diplomatic&

Lucrad de amenajament cazarmilor, nu s'atl facut, de cat miel reparatiunI.

Starea provincid se imbunatatia vadit i cu dnsa, bunul traI al trupelor. Bandele
de talharY maI continuar eAta-va vreme. Se simtia insa nevoie de cazarmI pe frontiera
de Sud, in punctele ocupate de companil, maI ales acum and traseul frontierif era defi_
nitiv stabilit. In mal multe ON', armata ocupa localud inchiriate. Aprovizionarile se facoati Cu 6re-care greutate.
Anul 1886 este maY bogat in constructiunr de tot felul, ast-fel: la Conslanta se cladesce un pavilion pentru trupele de infanterie, unul pentru cavalerie, cazarma artilerig cu
douil grajdurr 0 o remiza, inchis6rea militar i manutanta, cu localul trupeY i magazia.

La Sulina s'a ridicat un pavilion pentru o companie. La Carvan, o cazarma cu dependintele eI, pentru o companie, cum 0 ma multe reparatiunI, maI ales la Medgidia in
baracele ocupate anul trecut de artilerie.
Comunicatia Dobrogiel cu restul trif se putea face maI inlesnicios pe linia ferata BucurescI-FetescI, terminata in anul acesta.
O schimbare radicala in bine se facea pe fie-care an. LocuitoriI din stanga DunariI
vin sa populeze satele deerte de Mari 0 Turd'. Cheltuelile de intretinerea trupeT se micorara, in fine stapanirea nstra dinc6ce de Dunare, devenia maY temeinica.
liepartitia trupelor dislocarile survenite in cursul anuluY, a fost:

www.dacoromanica.ro

502

DISLOCRI

TRUPE AFLATE

Reglin. 8 Unte allat la Tutees.

E Inlocuit la 18 Aprilie prin Reg. 5 Linie. El placa la la51

n
2
N
Ostrov
la Craiova
Mal
6

vine in Delta pentru starpirea larustelor 51 sta pana la 12 lunie, de la 10 Apr11.

Bat. 1 VnaLori anal la Constanta.
E inlocuit la 7 Mar de Reg. 4 Linie. El plr la Craiova.
Reg. 2 Ro5loti atlat la Constanta.
E inlocuit la 30 MaI eu Reg. 3 Ro5iorT. El Meca la Bucuraser.
1

Fornesce la 13 lunie la Slobozia.

Divisionul 7 Art. (le la Tulvea pide& la tirada, lar Divionul 3 Arillerle se duce la Tulcea de la Medgidia.
O haterie Reg. 3 Artilerie ( vin la Constanta,
la 8 Octombrie.

y)

II
1

In anul 1887, revoltele din Principatul Bulgariel incep sa nelini.st6sca frontiera n6stra

de Sud, de aceea se trimet trupe pentru supra-intarirea acestel partI din granita; ast-fel:
dolui Companif din Regim. 4 Linie allat la Constanta, dou escadr6ne de RosiorI din
Mangalia si Constanta, Compania de Dorobant din Cernavoda si o sectie de artilerie din
Regimentul 3.

Aceste forte ati stat la Ostrov si prin punctele apropiate, de la 18-23 Februarie, asid
linistea restabilindu-se, trupele s'ab' intors la garnis6nele lor.
Trupele de pe frontiera de Sud se instalza in noile Cazarmr, ce s'a construit n cursul acestul an, la Esekior si Asarlik. In punctele Ostrov, Silistra ;;i la Asar& se cons ruiese
dou pichete in forma de blokhaus; cele 45 pichete de pe frontiera de Sud se repara, sa,ri
se ridic din noil. Ast-fel acum trupele de paza ati adaposturl atat la Companic, a, :;ii
In pichete.
La Babadag se construesce de Administratie o cazarma, pentru compania de DorobantI de aci.
Repartitia si dislocarile trupelor In cursul anuld all fost:
tti

REP AR TITIE
Regim. 5 Linie de la Tuleea.
Compania de Dorobantl din Tulcea
Babadag
Regia]. 4 Linie anal in Constanta.

Ostrov.

DISLOCARI

Trirnese la lamiste in de ta. Sunt inloculte Cu cate un Bat. din Reg. 6 51 7. A stat in
Delta de la 16 Aprilie pana la flnele lul bille. Fie-care D'upa .l-a reluat garnisna.
E Inloeuit la 17 Mal eu Reg.. 3 Linie. El placa la Bururesef.
E inlocult prin Bat. II Vnatorf la 19 Malo. El pleca la Bucurescl.

In anul urmator (1888), Batalionul de DorobantY din Dobrogia este marit si devine
la 1 Aprilie, Regimentul de DorobantY; el avea resedinta In Constanta; fiind cu schimbul,

trupa nu avea nevoie de localurI marl, de aceia Regimentul se instalka In case inchiHale, iar concentraxile se faceati In tabara, la Anadolkia
Se construesce la Mangalia o cazarma incap6t6re pentru o Companie; la Cazarmile
de Cavalerie din Constanta, grajdurile.
In vara acestul an se construesce si curi6sa cupola de pe Movila Avretiik-Tepe din
Constanta. Din acest punct s'a0 facut In 1882, observatif astronomice de Lt. Colonel CApitneanu, pentru determinarea azimutulul longitudinel acestul punct geodezic.
Observatiunile astronomice erati necesare pentru determinarea directa, iar nu prin
calcul, a situatiel movilel Avrettik.

Pentru ca acest punct sa, nu se piarda, s'a construit, d'asupra pilastruluI de baza
observatiilor, cupola de acum, din ordinul D-luf general Barozzi. (Scrisrea D-sale din
5 Maiti 1903).

Vedem, CA din an in an dislocarile trupelor sunt mai putine, dovada ca Dobrogia se

indrumase pe calea progresulul si a civilizatier, asa avein pentru anul acesta:

www.dacoromanica.ro

503

DISL O C R I

A F L A TE
Regim. 3 Linie la Constanta
Batallon din Reg. 6 Llnie la Tulyea

Batalionul 2 Vnatort la Ostrov.

La 16 Maiu Regim. 4 Linie inlocuesce la Constan% Regim. 3 Linie, care plcs. la

Bueuresei. Din Regim 4 Linie se trimete un Batalion la Tulcea, unde se Inlocusea
Bat. 6 si 7 Linie.
E inlocuit Cu Regim. 8 Linie la 18 Mar, Batalionul 'Mea la
BucurescT.

Dou6 evenimente, unul maY important ca altul, se intampla in cursul anuluY f889:
Pentru prima Ora se trimete din Dobrogia o companie de musulmant, ca M ia parte la
parada de la 10 Mai12, n Bucurescf.
Pentru prima (irti M. S. Regele vine in Constanta; pentru a doua 6ra Dobrogia, primesce
pe iubitul ei steipanitor.
Zilele de 15 Octombrie 1879 i 10 Septembrie 1889, vor r'mne nite amintirl scumpe
dobrogenilor. Suveranul vine la inceput s, vada starea noiY sale stapanirY, vine peste 10
anY, s'a constate progresele ce s'ail Faca de administratie, sub ocrotirea armater.
Pentru acsta a doua 6r, M. S. Regele sr pana la 13 Septembrie, interesandu-se
In 3 zile de starea Constanter i de oportunitatea desvoltrif portulur, ce avea s j6ce un
as:A de insemnat rol economic, in viitorul trif nstre.
maY construit
Lucrrr de amenajare pe la cazrml
facut i in anul acesta;
dou6 pichete la Phtlageanca i Ceatalchioi.
DislocarY de trupe s'ari fcut frte putine: numaYRegimentul 5 Linie inlocue;ite la Ostrov i pe tt frontiera de Sud, Regimentul 8 Linie, care la 16 Aprilie plcil la FocanY.
Asemenea i o baterie din Regimentul 3 Artilerie, vine de la Tulcea la Constanta.
In 10 anY de stapanire romnsea, Dobrogia se transformase uimitor; starea de si_11batacie incet, prin introdueerea elementuluY romanesc dine6ce de Dunare. Calle de COmunicatie se inmultesc. Se lucra la podul de peste Dunare cu mare staruinta. Bunul trai
al trupelor era asigurat prin aprovizionrl ieftine i prin cazarmI construite in punctele
cele mal importante de paza.
Anul 1890 aduce putine schimbarl militare in Dobrogia. mire cladirl, mentionm ca
mal* important, baia i etuva de la Spitalul militar din Constanta.
Tru pele erati repartizate
dislocat in chipul urmator:

DISLOCAR

TR UPE AFL ATE

Compania de infanterie din Sulina.

Sunt inloculle prin (tolla% companiI de flotila.

E inlocuit la 10 Apr. prin Reg. 1 Linie. El plca la Bucurestf.

Chilla.

Reginientul I Linie de la Constan% i Tulcea.

3

) OStrOV.

14

3 RosiorI de la Constan% i Tulcea.

12 ,)

I Ros.

GalatT.

BucurestI.

Anul 1891 aduce marY schimbarY in armata, decr i la trupele din Dobrogia.
Regimentul de DorobantY din Constanta se mula la Tulcea, la 1 Maiti, iar la 1 lulie
'Y se marete efectivul, aclaogandu-Y un batalion. Pe aceia.g zi se inflintza la Constanta
compania 5 Subsistenta.
O companie de musulmanY dobrogenY ja parte in BucureA, la jubileul de 25 anY al
Don/niel III. S. Regelui Carol I.

Regimentele 1 i 3 de Linie schimb intre dansele garnis6na.

In luna August se face fusionarea infanteria Cele dou6 Regimente de Linie se duc
la Severin i Trgovi te, pentru a se fusiona cu Regimentele Diviziilor
Frontiera de Sud e ocupata de un Batalion din Regimentul limnicul-Sarat No. 9 (care
ocup, Techederesi, Asarlik, Caraomer i Mangalia) de Batalionul cu.schimbul al Regim.
Tulcea No. 33 (la Ostrov, EsechioY i Carvan).

www.dacoromanica.ro

504

Batalionul 2 VntorI inlocuete la Constanta Regimentul 3 Linie i trimete o companie la ernavoda; maT tarzi" acest Batalion in1ocue0e la Ostrov, Carvan i Esechioi,
Bata!lentil Regimentuld Tulcea No. 33.
Cavalerie se afla, afara de cele cloud escadr6ne dobrogene, i Regimentul 1 Ro0orl
la Constanta, cu un divizion la Tulcea.
Artilerie : 2 baterif din Regimentul 7 Artilerie la Constanta 0 una din Regimentul
3 Artilerie la Tulcea.
Catre sfar0tu1 anuluI (la 1 Decembrie), Generalul Dunca este inlocuit pria Generalul
Ipatescu.

Constructiunr ati fost in cursul acestur an de mare important: Manutanta 0 depositul de furagiti din Tulcea, depositul de furagiti din Constanta i fantana Grivita, la Inchisrea Militara din Constanta.

Anul ce Lima' nu aduse aprpe nicl o schimbare de trupe, Batalionul 2 Vnatorl a

ocupat garnis6nele Regimentulur Ramnic-Sarat No. 9 0 vice-versa.
ConstructiunI at fost dou mal importante : Cazarma de la Techederesi i aceia a

C1lara0lor din Tulcea, apoI un pichet la punctul Pisica, cum 0 mid adaogirI pe la localurile deja existente.
Vara anuld 1893 dete mult de lucru armatd. Bande de talharY bantuiati padurile Babadaguld i Sudul Dobrogid. Renumitul bandit Licinschi speriase Nordul, pe and DeliAli, Sudul provincier n6stre.
In urmarirea acestur din urma se trimete un Batalion din Regimentul Ialomita No. 23
0 un escadron din Regimentul 3 Ro0orr. Pana t6mna, banditif ata fost prinf, cuiburile
lor sparte.

Gel' de la Nord ail fost impratiatI de asemenea de trupele din Tulcea, atpul bandei prins.
Schimbarile de trupe at fost: Un batalion din Regimentul No. 28, inlocue0e pe fron-

tiera de la Sud batalionul din Regimentul 9; iar Batalionul 3 Vnatorl, pe Batalionul 2

Vnatort
Regimentul 3 Ro0orI inlocue0e Regimentul 1 Ro0orl, la Constanta.
construit in acest an dou pichete : la Crapina 0 la Mila 78, cum 0 maI multe
adaegirl la cele dou Manutante, deposituld de furagiti din Tulcea 0 la cazarma Cavalerid
din Constanta.
La 21 Aprilie 1894, Generalul Ipatescu se retrage din armata 0 este inlocuit prin
Generalul Cantili, la 5 Malta'.

Se creiaza in acest an un regiment de Infanterie la Constanta, recrutat din regiunea judetuld, r6mannd judetul Tulcea pentru recrutarea Regimentuld Tulcea. Cele dou
escadrne cu schimbul sunt permanentisate.
In luna Aprilie, un Batalion din Regimentul No. 22 inlocue0e pe frontiera de Sud
Batalionul RegimentuluI No. 28; iar la 25 August, Regimentul 3 Ro0orI plca la Tecud.
S'ati construit In acest an patru pichete: Saonul, Eschi-Cale, Lata 0 Piatra Malta;
de asemenea i cate-va adaogirI la cazarma Cavalerid din Constanta i Manutanta Tulcea,
Generalul Cantili se retrage din armata la 10 Malt" 1895, 0 pana, la numirea -GeneraluluY Pilat (30 Mlle 1895), Divizia este comandata de Colonell. Generalul Pilat comanda
pan. la 4 Octombrie 1895, 0 este inlocuit prin Generalul Poenaru.
Se inflintza la 1 Aprilie acest an (1895) Regimentul 9 Calra1, recrutat de pe intreg
teritoriul Dobrogid i compus din 3 escadrne permanente i unul cu schimbul.
In luna Aprilie, Bateria de Artilerie din Tulcea se duce la FocanI; iar in Noembrie,
o baterie din Regimentul 11 Artilerie vine la Tulcea.
Tot in Aprile, Batalionul 3 VnatorY parse0e Constanta, pentru a merge la Bucure0Y,
iar Batalionul I inlocue0,e la Ostrov 0 pe frontiera de Sud, Batalionul Regimentuld Dambovita No. 22.
construit in acest an un pichet la Macin i unul in fata orawluI rusesc Reni.
Localurile militare din Constanta ati fost imprejmuite cu gard.

www.dacoromanica.ro

505

Dar evenimentul cel mal important din acest an, a fost vizita Melad la Constania de Augusta* Noptri Suverani, insolift de A.A. L.L. R.R. Principele pi Principe.sa Romfiniel.

Se terminaser lucrArile de la Cernavoda si, cu ocazia inaugurAril podulur de peste

Dunre, Familia Regal vine si la Constanta, unde stA In zilele de 15 si 16 Septembrie 1895.

De acum vizitele Suveranilor sunt din ce in ce mar dese la Constanta dovadA de

solicitudinea ce purtati, pentru desvoltarea acestur debuse0 economic al l'Arif nstre.

In trnna anulur 1896 (1 Octombrie) se inflint,z6,Batalinele 5 si 6 Vntori, recrutate
din Tara. Col d'intAr se instalzA in cazArmile construite in cursul anuluI la Cernavoda,
pentru acest scop; lar cel d'al doilea, in cazArmile construite la Constanta.
Se mar inflintzd i dou companiI de flotilA: una la Constanta si a doua la Isaccea.
De la 26 Mait, pnl la sarsitul lur August, Batalinele permanente ale Regimentelor Constanta si Tulcea 8.0 fost trimise
In Delta, pentru starpirea lAcustelor.
Alte dislocarr (le

trupe, nu s'a(' fdruf.

.44.1

--

Fig. 86. - Vaporul ,Regele Carol lo.

Mar de cazArmile Vnatorilor de la Cernavoda i Constanta, alte constructiunr marY

nu s'ati fAcut in ac,est an.
o nou vizit avu fericire Constanta set" primscei la 16 Octombrie din partea M.1I. L.L.
Regele pi Regina, Insofiti de A.A. L.L. R.R. Principele pi Principesa Romdniei.

Venia(' acum sa puna piatra fundamentan la lucrArile portulur, incepute din primavara anulur 1896.
Anul urmator incepe sub auspicil rele; ploile continue umflaserA apele DunAriI, asa
cA amenintati sa inundeze nu numal cazArmile de la Cernavoda, dar si intregul oras;
scAparea se datoresce armater. Serviciul de geniti ingr6se i Malta digul de la Cernavoda,
oprind cu modul acesta revrsarea apelor nemal pomenite de marr.
Dila A. S. R. Principele Ferdinand respAndise grija i tristetea in inimele tuturor
RomAnilor.

Telegramele oflciale aflpte in t6te unghiurile Prir, tineati la curent plpulatiunea, despre
starea sAnAtAtiI Mostenitoruld Tronulur.

Generalul Poenaru este inlocuit in Comanda Divizia la 1 Aprilie, prin Generalul Popescu Mihail.

DislocArr miel de trupe s'at) faca in cursul afluid 1897. Batalionul Regim. No. 23
inlocuesce pe frontiera de Sud Batalionul I VndtorI, care vine la Constanta;iar Batalionul
permanent al Regim. 34 plcd la Bucurescr.
Constructiunr ati fost de micA importan* Cazarma flotiler din Sulina, treY pichete
pe frontiera de Sud, in punctele Ilanlic, Caraomer si Docuzacr.
S'ati mar fAcut pe id pe colo miel' reparatiunl, adilogirl i transformrI.
71890

www.dacoromanica.ro

506

In anti] 1898, Constanta avu on6rea a primi vizila a don capote incoronate: Saveranri
insofifi de A.A. L.L. MR. Principele fi Principesa Romania, asislard la botezul vap6relor
de pasagert liegele Carol i Principesa Maria i la inaugurarea Servicialui Maritim Roma,

in ziva de I Ialie.
A.A. L.L. Principele ,si Principesa Bulgaria tree pe aci, in ziva de 27 Iunie.
La 1 Malt' 1898, Generalul Popescu Mihail este inlocuit in comandamentul DivizieI
prin Generalul Jak Lahovari.
La 1. Iulie se creiazb. la Constanta Comandamentul Diviziel de Mare.

Dislocarile facute in cursul anulta a fost: Batalionul I Vnalorr plca la Craiova,

Batalionul VI Vnatorl la Bucuresd ; Batalionul permanent al Regim. 34 vine la Constanta,
Bataliontil V Vdnatorl vine la Constanta, lar in Cernavoda e inlocuit prin Batalionul permanent al Regim. Rovine No. 26.

Aceste mutarr se fac intre

1

15 Aprilie.

177

4 7.

"k

112/0'7-7'l
77731
-

AA

L'

...."...

. major.

_
.

_
7

-a

Fig. 87. Vaporul oPrincipesa Marta.

La 7 Octombrie, Escadronul 3 Tren par."sesce Constanta, pentru a se duce la Fockan

in fine la 25 Oetombrie, Batalionul Regim. Buzila 8, inlocuesce pe ',frontiera de Sud

Bataliontil Regim. Ialomita No. 23.

S'aa construit in acest an maretele cazarmI ale Regimentulta Constanta No. 34 .0

s'ati facut alte cldiri maY putin importante, intre care o baraca pentru soldatiI bolnavI
trimesr la Techirghiol.
Anul 1899 n'are de semnalat niclo constructie, in schimb este f6rte bogat in dislocar
si excesiv de sarac in ploI.
Pe ziva de 1 Aprilie, vine Comandant al acesteI DiviziI Generalul Al. Candiano Popescu.
Tot atund se inflintza Escadronul V de Tren, la Constanta.
In luna Aprilie: Batalionul V Vnatorr plea. la BucurescI, Batalionul permanent al
Regim. Tulcea la Pkrlad, Batalionul permanent al Regim. Rovine No. 26 plcA la Craiova,
Batalionul II Vdnatorl vine la Constanta, Batalionul permanent al Regim. Prahova No. 7
vine la Constanta, Batalionul permanent al Regim. Cant,emir No. 12 vine la Tulcea i in
fine Batal. Regim. Dolj. No. 1 vine la Cernavoda.
In Octombrie alte dislocarf: Batalionul permanent al Regim. Constanta. No. 34 este
trimis de la Ploiesd la Ostrov, Batal. Regim. Prahova este trimis la PloiescI, Batalionul Regim.
Tulcea vine la Tulcea, Batal. Regim. Cantemir plca la Brlad si in fine Batalionul permanent
al Regim. Buzeitt No. 8 se duce la Buz66.
In schimb anul urmator (1900) incheie istoricul DivizieT eu frte putine dislocarI si nid
o constructie de cazarmi.

www.dacoromanica.ro

507

Batalionul permanent din Regim. Constanta No. 34 este inlocuit pc frontiera de Sud
i la Ostrov, de Batalionul permanent al Regim. God No. 18, care vine de la Tirgul-Jiti.
Batalionul de Constanta vine la Regiment.
Principatul vecin devenind agresiv i temerI de atac flind din spre Sud, se dele ordin
trupelor de pe frontier sa pstreze prudenta, dar in acelas timp sa fie gata a respinge
orI-ce atrupamente de turburatorI sa bande armate.
S'ail mar luat serise masurI de paza, poduluI Regele Carol, in acest scopo companie

din Batalionul 2 VnatorI patrula ziva i maI ales nptea, pe tot parcursul dintre Cernavoda i FetescI.
Santinele paziaa In permanenta capetele poduluI.
Dad. am sta sa facem bilantul activitata armateI In Dobrogia, in acetal 21 anI de la
ocupare, ar trebui Cu nepartinire constata:

\
:70"---"t\

s's c

Ar`

."

Fig.

" "v.

Crucittitorul aElisabeta.

Ca de unde in 1878, trupele ocupaa locuinte mizerabile i in multe partr ail trait
prin bordeie, avnd ca asternut cate-va brate de paie, dad, i acestea le puteati gasi prin
apropiere, astag fara exagerare se pte zice, ea, soldatul locuesce in palate, cad Cu ce se
pot compara m,retele cazarmI din Dobrogia, inzestrate cu sal6ne spatise, curate, higienice

si bine indlzite, prevzute cu t6te necesarele unuI trai comod i sanatos?

Hrana i furagiul, asa de grett de 0...sit inteo provincie scursa de o administratiune
vitrega, pradata de talharI ,si pustiita de re'sboiul trecut, acum se aprovisionz, inlesnicios
cu preturi neinserrinate, comparandu-le cu cele de alta data.

Prin creiarea Regimentelor dobrogene, s'a pus capat dislocarilor atat de dese si
costisitre de odinira si de unde la inceput, pentru paza DobrogieI trebuia sa se recurga
la trupe aduse din Tara, acum propriele-i forte sunt o garantie, pentru buna ordine
siguranta public.
Gratie armater, liniscea i respectul legilor domnesce pretutindenr aci peste
Dunre. Bandele de talharI, spaima locuitorilor, a fost starpite cu desavirsire. Drumurile
stint tot asa de sigure, ziva ca i n6ptea.
Cu ajutorul armatel s'a curmat maY miff anI flagelul ce ar fi putut aduce lcustele din Delta; ele ail fost localizate i In mare parte distruse.
In rezumat, armatef se datoresce repeOile transformarl ad use provincie n6stre cis-

dunarene, care a esit in scurta vreme din sta.rea de barbarie, in care am gsit-o si s'a
indrumat spre civilizatie.
Dobrogia se pdte Cu drept cuant numi astdzi: provincia militara a Romdnieb).
Actualmente Divizia activ are resedinta in Constanta i coprinde urmat6rele ser-

www.dacoromanica.ro

508

vicif: Stat-Major, Intendenta, Artileria, Sanitar si Geniti. Consiliul de rsboiti face parte
integrant din Comandamentul DivizieT.
Teritoriul Dobrogiel este impartit militresce intre cele dou6 Regimente de Infanterie :
Regimentul Constanta No. 4, compus din dou batali6ne permanente (ambele in Constanta)
si
., un bata,lion teritorial, avnd cele 4 companir la Medgidia, Caraomer, Asarlik si Cogelac.
Regimentul Tulcea No. 33, constituit ca si cel de sus. Companiile sale teritoriale sunt
la Mahmudia, Isaccea, Cerna i Babadag.
Osebit de aceste dou6 Regimente de infanterie, mar sunt urmt6rele trupe dobrogene:
Regimentul 9 CldrasT cu resedinta la Constanta, are 3 escadrne aci (2 permanente

si unul Cu schimbul), cum si unul teritorial la Tulcca.

Compania 5 subsistenta la Constanta, cu o sectie la Tulcea; sectia Sanitarg si Esc.
V Tren, la Constanta.

Fig. 89.

Brieul ahlircea.

Corpurl de trup ce nu apartin Diviziel active, ci stmt trimise din Tara:

Un batalion de VratorT la Constanta; un batalion de Vemdtorr sail de Infanterie la
Cernavoda si un batalion la Ostrov.
ApoT: Comandamentul Diviziei de Mare, cu dou6 vap6re de rLlsboiti : Crucisetorul
Elisabeta si bricul Mircea. Companiile de flotil de la Constanta, Isaccea, Chilia si
Sulina.

Paza frontieriT de Nord se face de Companiile flotilel din Sulina, China si Isaccea;
de Regimentul Tulcea, pentru garnis6na Tulcea si de Compania teritorial din Isaccea.
Pe frontiera de Sud : Batalionul de la Ostrov are dou companiT aci .;;i cte una in
punctele Asarlic si Carvan; apoI cele dou companiT teritoriale de la Caraomer si Asarlic,
ati fle-care pentru pub,' o zond de frontier,.
La Mangalia si Caraomer se mal trimet *i dou CompaniI de la Batalionul din
Cernavoda (insrcinat cu paza poduluT). Aceste dou Companil isT impart intre ele zona
de frontier, dintre punctele aratate.
Ca trupe complimentariT, pentru paza drumurilor ;,i buna ordine interir, stint cele
douil Companif de Geandarrig ruralT.
Compania de Constanta, are 9 sectiT, in urmt6rele puncte: Constanta, Hasi-cllinic,
Mangalia, Ostrov, Hrsova, Caramurat, Medgidia, Eni5emlia si Topolog.

www.dacoromanica.ro

509

Compania din Tulcea are de asemenea 9 sectiT, in urmAt6rele puncte:Tulcea, Catalot

Telita, Morughiol, Babadag, Cogelac, Mcin, Sulina i Periprava.

Strans de tte &lile inteun cordon militar, cutreierat in t6te sensurile de trupe,
linitea domnesce pretutindenT in Dobrogia, aci unde acum 25 de anT locuitorul nu era
sigur de viaja luT, chiar in timpul zileI i la drumul mare.

d) Colorile O mArcile judetelor

Colorile DobrogieT sunt acele ale Regatuld RomnieT (art. 69).
Marca DobrogieT, ea i aceia a judelulul Tulcea, este un scut, pul-18,nd doT dona' cu
trupul ridicat.

Marca judetulur Constanta este scutul, purand o galera romana (art. 70).

www.dacoromanica.ro

I.
CAPITOLUL

ISTORIR
A. Timpurile preistorice.
Legenda este Inceputul istorieI poprelor. Din lungul sir al legendelor grece, accia
de care se lga inceputul primelor coloniI feniciane I), de pe c6stele vestice ale PontuluI,
este Expeditia argonautilor (ilary.v.6X00aa) presentul amintirel tuturora al luI HomerI
Hesiod, Odell i altI poeff; scopul acesteI expeditiunI era de a cuta si aduce in Grecia
lana de aur a berbecelul luT Phryxus.
inceputul acesteI legende se pierde In nptea timpurilor si asa cum ne-a fost pastrata de autorif vechI 2) in intregul ei este:
Un nil al luI Lolos, numit Athamas, regele Mynienilor, din Orchomenos (Beotia)
se casatorise cu zeita Nepheles, cu care a avut doI copin pe Phryxus si pe Helles.

Dupa catl-va anI, Athamas abandonand prima sa sotie se recasatori cu fiica luI
Cadmos, anume Ino, care cauta cu orf-ce pret a se scapa de copiiI luI Athamas din
prima casatorie. Ocasia nu intrzia de a veni, cad' o seceta ivindu-se in Orchomenos,
Regele trimise o deputatiune, care sa consulte oracolul delphic, asupra causelor ei i mij16celor de indreptare; la intrcere, deputatiunea, dupa indemnul mel, denaturand rspunsul oracoluld, spuse RegeluI ea trebuie sa sacrifice pe cel doI copil zeuluI Jupiter.
Nepheles, intelegand intriga vitriger mame, rapi misterios copiiI, in ziva sacrificiulur
si7 incaleca pe berbecele vorbitor cu Una de aur, pe care il avea in dar de la Mercur
(Hermes). Berbecele era fiul luI Neptun si al TheophaneI.

In calatoria lor, Helles cazil in Dardanele (de atuncI Hellespontus), iar Phryxus
ajuns la /Ea 3), resedinta lur yEetes 4) (in Colchida, Mingrelia), sacrifica berbecele luI Zevs
p6i,tog (protectorul fugarilor), iar pielea o drui luI iEetes, care o Marna Inteun copac din

padurea consacrata luI Ares, unde o pazia un balaur neadormit.

') CA Fenicianil a fost primii colonistl pe cestele Pontului, se dovedesce din urmittorul pasagid al
lui Ammianus Marcellinus: Civitas Tyros (Tyras), Colonia Phoenicum, quam praestringit ihivius Tyres
XXII, 8.41. Tyros este de sigur o (mire, tn loe de Tyras, si nu pete fi vorba de orasul Fenician, ci de colonia de la gura fluviului cu acelas nume.
A se vedea Scgmuus Cihus fr. 55. Movers. Die Plinizier, III, pag. 306-307; G. Eirhwald, pag. 53-93.
In Gr. G. Toeileseu: Dacia inainte de Romani, pag. 26, nota 2. lonja: Kilia, pag. 12.
Pind., Pyth. IV passim. Apollod. I, 9, 1, Apollon Rh. 120-128 II, 1144. Hyg. Fab. 3 si 188. VeOI
Derharme: Mithologie de la Grce antique. Paris, 1886, pag. 606.
1) Pe malurile ocnului, acolo undo razele sereliii staa 1nchise Intr'o camerit de aur (Mimierine fr. 11).
4) Fiul WI Helios si al Perseis.

www.dacoromanica.ro

511

Phryxus luti In casatorie pe Chalciope, tuca regeluI ').

Pe la anul 1351 a. Chr.(?), domnea In partea de Nord a ThesalieT, la bicos, un (la
al Jul' Chreteus, numit Pellas, care usurpase tronul frateld s6i1, Eson.
Pelias ingrijat de fiul lu YEson, numit Iason, pe de o parte Il dete In ingrijirea centauruluI Chiron (educatorul ha Achille), lar pe de alta consulta oracolul delphic, care 'I
prezise, ca va fi re'sturnat de un om incaltat numar cu un singur pantof (r5 p.ovenivacaov).
Profetisarea se implini, cand Iason ajunse la varsta de 20 anI, cad (dupa Apollodor 2),
acesta vroind s trca rlul Anauros, scapa un pantof in apa 3). Pelias amintindu-Sf prezicerile oracoluluT, puse luI Iason Intrebarea: Ce-a face, daca cine-va ti-ar spune, ca
veT muri ucis de unul dintea t(1?
L'as trimete sa caute lana de aur, rspunse Iason, inspirat de zeita Hera. Conventiunea se fact): Pellas sa abdice In favdrea lui Iason, numal dupa ce acesta va aduce
pielea berbeceluI luI Phryxus.
Iason In scopul calatorig ce avea sa Intreprinda, cherna la sine pe toff eroff grecI
a timpuluI4), earl primira a lua parte la cuteztdrea expeditiune argonautica, numita
ast-fel, fie dupa cuv'ntul apyk (repede), fie dupa numele constructoruluI, Argos, fiul luI
.

Pl iryxus.

Athena (Intelepciunea) ajuta la construirea navel, punndu-I o carma de st ejar din

padurile DodoneT.

Dupa o lunga
piing de intamplarI calatorie pe Marea ilEgea, Propontide i Pontul
Euxin5) ArgonautiT urcara Hui Phasis ajunsera la Ea, resedinta luI iEtes.
Acesta fu fdrte ingrijit de visita unor ast-fel de dspeff necunoscutT i maI Cu sma

cand afla, ea scopul calatorid lor era de a lua Irma de aur a berbeceluI nasdravan,
pentru care impuse .ca conditiune lu Iason, sa are campul ha Ares cu doI taurr cu picidrele de amnia i cu nr de foc.
Campul trebuia semanat cu dintfi balaurulul luI Cadmus.
inamorata', de Iason, Medea, fiica regeluI ./Etes, 11 ajuta a lmblndi tauriI, iar dintrf
semanatl detera nascere la dmenI noIG).
Tot prin indemnul Medeiel, Iason aruncti, o piatra In mijlocul acestor gigantI (inamicil sl"), stramuta departe de el lupta ce trebuia sa aiba cu el' si o aprinde Intre

AcestI fraff iesitI din pamnt se omorIra mutualmente intre dnsiI, printeo lupta
nelegiuita 7).
1) Se gasesce sub o altit forma acstO, legendd, intr'o multime de basme la Romani, Greci, RusT
MaghiarT. (A se vedea Tipul Phryxus. Basmele RomAnilor de d-1 L. Sein ranu, BucurescT, 189g, pag.
'740-749.
l) I, 9.16 Apollon ; Rh. I, 5-15.

Smnit cu aTipul Cenusersa L. tSeineanu, op. cit. pag. 724.

Griech. Myth. 681 d lista complect a tuturor eroilor, carT ail luat parte la acsta expeditiune.

4) La ins. Lemnos, in Hellespont, la ins. Cyzicos, etc. La intrarea In Bosphor, ArgonautiT avurd a
intOmpina ma.rI greutitli, did era de temut ciocnirea Symplegadelor, earl se isbiail in mijlocul valurilor
spumegAnde:
.

...... timuit concursibus Argo

Undarum sparsas Symplegadas elisarum

( Ovid. Metam. Cart. XV, vers. 336-337).

Homer inc serie: Pe acolo dar niel o corabie de 6menT, c,are ar ajunge la ele n'a scApat Omit
acum, cc valurile Mdril i valvetrtejurile focului drimator, duc totdeodatit sandurile coriibillor i trupurile 6menilor. In adev6r, singura corabie caltitre pe Mare, care trecu pe !Ong& ele, fu aceia Argo, de
care top' se interesag, cAnd plu tea la Ales. i pe ea p6te ar fi isbit-o stincile cele marl, dar Hera o petrecu pe din'aintea lor, pentru ci Iason II era prietin (Odys. X, 37-142).
fiunt sati nova corpora dentes ( Ovid. Mel. Lib. VII, vers. 124).
7) Ille, gravem medios silicem jaculatus in hostes,
A se depulsum Martem convertit in ipsos.
Terrigmae pareunt per mutua vulnera fratres,
( Ovid. Metam. Lib. VII, vers. 139-141).

www.dacoromanica.ro

512

/Etes, cu t6te acestea, refuzand al da com6ra, Iason cu ajutoruI Medeier,adormi balaurul pazitor, flirt]," 'Ana de aur ') i fugi insotit de Medea si de fratele acesteia, Absyrthe.

Mes urmarindu-I, Medea Indemna pe Iason a Oh, In bucatl pe Absyrthe si a-I

insira membrele pe Ormul Mariri), i numar ast-fel, Ates oprindu-se a aduna membrele fluid s, Argonautir putura scapa de furia Regelur 9).
Justin afirma, ca Colchir earl' urmarira pe Medea fur ceT d'intal colonistI in Scythia
Pontica 4).

Corabia se adaposti In imbuchtura unuI fluviti, pe care Grecir nu'l maI vt.izusera
pan atuncI. Acesta era Istru, ce se varsa in Mare prin 5 gurr 5).
Argonautir suira cursul fluviuld, pentru a se int6rce In Thessalia.
Acest ultim parte a calatorier Argonautilor e descrisa de autorif vechr In raport
cu progresele cunoscintelor geografice; ast-fel Pindar") (an. 462 a. chr.) duce nava argonautilor din Pontul Euxin in Marea Erithrea si In lacul Tritonis, in fundul Sirtelor, pe
cand urmasir si, pe temeiul und vechr credinte, Imprumuta,ta si de Aristot, ca, un brat
al Dunarir ar comunica cu Adriatica (probabil Saya; de aci numirea peninsula Istria, de
la Istru), conduc nava Argonautilor pe acest brat al fluviuluI.
Justin afirm, c4 dupa ce Colchil urcara Dunarea si Saya, purtara nava pe umerI
pana la Aquilea, unde fondara o colonie, Istria, si mar In urma republica Polensis sail a
exilatilor, cad Pola in limba scitic insemnA, exilat 7). Scymnus de Chios imparte Dunarea

In dou6 brate, din care unul curge in Adriatica; pe acest brat scapa Iason de urmarirea
luI iEtes.

Acest legend contine 6re-care elemente curat feniciene, Intelegndu-se prin fictiunea aparenta a land de aur, bogatiile tri1or aurifere din jurul Pha,sulur, bogatir despre
care Grecil nu puteati avea sciint de cat prin SidonianI9); este f6rte probabil dar ca
primele colonir de pe trmurile Pontulur sa fi fost ale Fenicianilor, popor comercial si
intreprinzator, principir Manir i ai pamntulur, dupa cum if numesc profetir Ebrer 9).
Homer (sec. X a. Chr.) avea cunoscinte frte marginite asupra pop6relor, earl' ata
locuit pe timpul st cstele vestice ale Pontulur (116wcoq i'uscvor,;). El le enumer numar, fara

a indica regiunea ce ail ocupat, ast-fel zice:

((Mal la Nord de Peonienir si Ciconir, dou triburi Thrace venite ca ajutre la r6s-

Somnus in ignotos oculos advenit, et auro

Heros ih'sonius potitur ; .
(Ovid. Met. Lib. VII, vers. 55, 56).

Arrianus, (anul 134 d. Chr.) crede, c membrele lui Absyrthe ad fost insirate pe tdrmul Estic al
Pontului, aprpe de vdrsarea riului Apsarus (azi Adjara), c zice autorul periplului : acest rid se numia
altd data Absyrthus, dupti numele frateluT Medeiei, pe care '1 omori aci. Arriani, Periplus. traduit par
Henry Chotarcl. Paris 1860, pag. 19).
8) Inde Tomis dictus locus hic, quia fertur in illo.

Membra soror fratris consecuisse sui

(Ovid. Trist. Eleg. 9 vers. ultime).
Acest loc fu numit deci Tomis, pentru c ad se zice, c o sord tie membrele frateluT gr.!. Tomis de
a imbucdtdti.
la cuvntul Tip.VW
Peyssonel. Observations historiques sur les peuples barbares, qui ont habit& les bords de la Mer
Noire, pag. 165.
5) Pisandri fragmenta. Edit. Dilbner. Paris 1840, pag. 5.
8) Pith. IV, vers. 447-448 si 58.
Spon. Lib. II dupa poetul Calimach (Pegssonel op. cit. pag. 15). Navigatiunea Argonautilor pe Istru
o consacrd Apollonius de la Bocios in poema sa scrisd pe la 220 a. Chr. (Lib. IV, vers. 282), iar dupd el Vaterius Flacus. A se vedea si nota, 104 din Istoria Criticit de D-nul Hasdeit p. 203: anticitatea credea, cd un
brat al Dundrii se Orsa in Marea Adriaticd. Asemenea i E Beaus, Gographie, vol. III, pag, 253.
O. Mailer, vol. I, pag. 425. Vivien de St. Martin,
Ch. Levsgue, tom. V, pag. 4.
Ukert, pag. 321.
pag. 42 i Gr. G. Tocilescu. Dacia inainte de Romani, pag. 27.
8) Isaia XXIII, 8. Ezekiel XXVI, 16.

www.dacoromanica.ro

513

locuiesc Hippemolgil i Abienii, iar CimeriI ocupa locuinta noptif vesnice

si a intunereculuI2).
Hesiod (sec. IX a. Chr.) este primul care face mentiune de fluviul Istru 8); istoricul
mal vorbesce i despre alt r nurnit Ardeskos, tara a'indica Ora prin care curge. Halling4) j Schuller 9) Ii identifica cu Argesul, pe cand Domnul Tocilescu9) cu drept euvnt
boiul

e de prere, ca Ardeskos al luI Hesiod nu pote fi altul de cat 'Apttax65 al 1111 Herodot
(astazI Tundja), ce curgea prin Ora Odryssilor, de la Sudul DunariI 7).
intre popOre, Hesiod mentioneza de ScythiI mulgatorr de epe i lEtiopf, prin carI
trebuie s se Intelga AssyrieniT, cari pana in Secolul VII a. Chr. 8,6 fost puternid pe
Ormurile PontuluI.
Ileproducnd pe Homer, Strabon 9) arata, eh" inaintea secolulul X-lea al PHI nOstre,
tot versantul septentrional al Balcanilor, pana' la Dunre (ded i Dobrogia) era ocupat
de triburI tracice, care vorbiati o limba comuna 9).
Dup Inceputul secolulur VII, relatiunile comerciale fiind mai intinse, decI si cunoscintele geografice, Pontul neospitalier deveni prin eufemism Euxinos1).
De a lungul cstelor PontuluI si in mijlocul acestor pop6re barbare, divisate In mal

multe triburI, avnd fie-care cate un sef satl rege al lor si duce,nd o viata pastorala ;;;i
rtsboinica " MilesianiI, inlocuind pe FenicianiT de alta-data, ayear] nenum'rate i puternice
colonif: Odessos (Varna), Callatis (Mangalia), 'Tomis (Constanta), Istropolis (azI disprut),
Olbia, etc.").
Erail statiunI comerciale fondate de ElenI, pentru a inlesni traficul cu populatiunile
indigene, crora le aducea produsele uneI industriI Inaintate i luati de la dnsiI in schimb

materiile brute si granele regiuniI; comerciti care se asrnana aceluia, pe care marile
TrArl manufacturiere ale occidentuluI 11 fac inca si astazI in aceste porturI, in care pop6rele
navigatre ale evului-mediti, GenoveziI i PisaniI, Par) practicat un lung sir de anI").

Aceste coloniI eral locurI intarite, pentru a putea resista loviturilor barbarilor ce le
inconjural ; ele pltiati un tribut sefilor celor mal' puternice triburI, care s'a le apere contra
celor-Palte; numaI asa se explica existenta Ion un sir atat de lung de secole 34).
Aceste triburI Thracice, ca,rIlocuiati la N. Balcanilor erati mar stilbatice si mal feroce
') lijada II, vers. 844.
2) Odyssea 11, 14
Theogonia, 339.
Geschichte der Deutschen I. 67.
Siebenbfirgen von Herodot.

5) Dacia Inainte de RomanI, pag. 28, nota 18.

Herodot, IV, 92. Rful Artiskos. care curge ;ict Npocricov, traverszfi Ora Odryssilor. (A se veaea mai
la vale expeditia lui Dariil in Scythia).
Lib. VII, cap. III, 2.
2) Lib. VII, cap. III 10 j 13 In AL Soutzo. Coup d'oeil sur les monuments antiguos de la Dobroudja.
Rvue archlogique franaise 1881, Octob. et Novemb., p. 205-215.
') Eratostenes: gt4etvo IT6IPC0;.
") Herodot. Lib. IV.
") Scymnus Chius. V. 747 j 804-807, citat de Forbiger pag. 41 nota 56.
Ovidift zice :

Hunc quoque Mileto missi venere coloni,

Inque Getis Graias constituere domos.
Sed vetus hic nomen, positaque antiquius urbe,
Constat ab Absyrthi caede fuisse loco.

Tristia. Eleg. IX vers. 3-6.

colonie a Miletulul a venit pina aci i a fonda!, un stabiliment Grec In mijlocul Getilor. Insit numele loculuI este farte vechi i anterior fondriI orauluI (Tomis), so urc urmnd traditiunea autentie(t),
pn la martea lul Absyrthe).
12) M. Soutzo. loc. cit.

14) Conversatiunea lul Heraclid de Maronea cu trimiii luI Parium Xenophon. Anabas, ne arai natura raporturilor coloniilor grecesci cu si;eflI Thracl. Asemenea a se vedea Thucydide Lib. II, XCVII.
65

71890

www.dacoromanica.ro

514

de cat cele de la Sud, care imprumulaser ceva din cultura elena. Cer d'intr in lupte
continue Cu Scythir de pe stnga Dunaril' adoptasera de la er imbrachmintea, armele,

modul de lupa si chiar apucaturile lor sO1batice1).

Odryssir era cel mar puternic trib dintre Thracir superiorT, iar Tribalir si Getir, cer
mar tarr dintre pop6rele de la gurile Dunarir2). Acestora le platira tribut coloniile pontice
in schimbul protectiunir ce le da.
Poetul Arktinos din Milet, tritor intre anir 760-708 a. Chr., e:Anta insula Leuee.'),
ca fiind patria lur Achille si a ceter sale de ero14).

B. Inceputul timpurilor istorice.

Istoricul, care ne de tirl mar precise asupra tinutulur ce ne interes64 acela care
ne trece de la legend la aclev6r, este rara indoial Heroclot din Halicarnas (nascut intre
490 sati 480, mort dupa anul 408 a. Chr.)
Multa vreme acest mare istoric era poreclit parintele minciunilor, in urma ihsa
controlndu-se datele ha cu scrupulositate, i s'a recunoscut rneritele de printele istorier.
In descrierile ce face, Herodot deosebesce datele controlate de dnsul, sait tarile pe
care singur le-a vizitat, de acele pe care le serie din spusele altora; si tocmar ca regiunea
ce se intinde spre N. de Balcanr, ca o ,peninsula strinsa intre Dunare ,,;i Marea-N6gra,
samanata cu colonii grecescr, este una din cele vizitate de istoric, care a calatorit si mar
departe spre Miaza-n6pte, pina la Boristene (Dnipru).
Sil cercetam dar cu tot interesul cartea IV a istorier Id Herodot, consacrat in rea
mar mare parte (143 paragrafe), espeditier lur Darirt contra Scythilor,;;i numar controlnd
datele geografice, vom gasi numirea regiuner si a poporulur ce locuia pe la anul 513 a.
Chr., Dobrogia de azr5).
Thracia zice Heralot ") ce se tino de Pontul Euxin este inaintea Scythier (s se tina
sema, ca el seria, ca fiind in Asia Mica), care nu incepe de cal in punctul, unde se sfarsesce
golful dependinte de Thracia si ca decr Istrul trece prin Scythia, pentru a merge in Mare.

Prin urmare limita Scythier spre Sud, era cam pe la muntir Balead (Golful Burgas).
Ilmne pn la un punct nesigur, daca trebuia sa se fi nutnit partea de la Sudul
Dunarir pAna la BalcanY. Scythia nouh, care pe tirnpul ha Strabon se numia Scythia minor

(pe la anul 50 d. Chr.), in opositie cu &axil Excatxt (Scythia vechie), cu care pare a se
fi denumit tara de la Nordul acestur fluviti1).
Poporul ce locuia acsta parte a Scythier (Dobrogia) il gasim iara4 In Herodot, la
descrierea drumulur urmat de Darius:
Dupa ce strabate Thracia, Darius ajunge la un riti ce se numesce Artiscos, el traverska tara Odryssilor. Mar departe:
Inainte de a trece Istrul, Darius supune mar inlr pe Getr ce se cred nemuritorrs).

1)

8)

Thurydide. Lib. II, XCV1.

Mich. Soulzo, op. cit.

8 A se vedea: Insula S,erpilor.

4) Legenda despre acest erod se afifi pe larg descrisa In Decluirnie: Mythologie de la Grce antique
pag. 603 si urm. 597, 604, 431, 500 si 662.

8) Histoire d'Herodote. Trad. par P. Moca. I. 105, II. 103, IV. 5, 7, 8, 16, 27, 46, 58, 60, 67, 70, 74, 75,
81, 82, 92, 93, 9, 100, 110
) IV. 99 si .kenopol. Istoria Romdnilor. Editia Saraga. Vol. I, p. 22.
8) D. 7'ocilescu (Dacia inainte de RomanI pag. 541, nu gdsesce denumit Dobrogia pnd la Strabon
cu numele de Scythia nou sail minor. D. Xenopol (op. cit. p. 22) fusil este do pdrere, cd pana pe timpul
Romanilor, In vechime, Dobrogia puna numelo de Scythia minor.
Strabo o numesce Scythia minor (VII 5 5 si 12). Plinitt cel &tiran serie pe la inceputul erel cre*tine,
ca Dobrogia era ocupat de ScythiI plugarI (Hist. Natur. IV, 18) In Hascle. Istoria criticii pag. 212.
8) IV. 92, 93, 98 (Hastleii op. cit. pag. 203 nota 102).

www.dacoromanica.ro

515

GetiI dar era poporul, care locuia pdrtile de azI ale DobrogeI, pand aprpe probabil
de BalcanI, la Sudul cdrora locuiati Odryssif, a cdror tar& (Rumelia de azI) era strabdtutd
de riul Artiscos (Tundja)1).
Acstd pdrere e imputernicith si de alte isvre tot asa de vrednice de credint8): asa
Thucidyde (471-400 a Chr4, in istoria Peloponesuld ne spune 3) :
Sitalces plecAnd din tara Odryssilor tidied, ma'i intiliti pe Thrad din muntele Hemul
i Rodop, peste care domnea el, pan. la Pontul Euxin si Hellespont, apoI pe Geff de dincolo de Hemus si alte natiunI, earl' locuiati maI ales dinc6ce de Istru, pe langd Pontul
Euxin.

Acestia sunt Getir si alte popre vecine cu acestia, care ati acelas nume si tots( trag
Cu arcul pe cal.

Dio Cassius de si posterior arat de asemenea, cd in vechime: Myssfi Cu GetiI

locuiatl in t61- acea regiune, care se osterne intre Hemus Fg Istru 4).
Poporul Getilor, se invecinea la S.V. Cu:

TribaliI, In partea S.Vestica pe langd Dundre, pe la riul Oescus (Iskerul), care se

numia si Oescus al Tribalilor 8) .si CrobyziI pe la sorgintea IantreT, in BaleaniI rdstiritenY.

Mar locuiati Troglodytil, popor din familia Seythica a) la centru DobrogieT 7).
PeuciniI, popor din familia Thracicd, in Delta DundriY 8).
GetiI venird in Europa gonitI de BastarnY, dupd malurile riuluT Oxus (dupd Haer-

nius), 9) pe la anul 1200 a Chr. si ocupara' tara unde-i gsim pe timpul lul IIerodot; aci
era guvernatr de regff Thracia cad Homer face mentiune de Teleph, care hid parte la
rsboiul Troia").
Sunt cloud paren T in privinta origind Getilor: aceia a Id Pliniil ce! bdtrin (23-81
d. Chr.), care II numesce Tyrangitae Sarmatae; si cea maI vrednicd de crezut, aceia a
lur Herodot, care le dd origind Thracicd: GetiI sunt privitI ca eel mal onestr si mar vitejr
dintre Thracl 41).

GetiI fiind de aceiosI origing Cu DaciI, care locuiati in Rodop, ") uniI scriitorr latinI
amestecd pe GetY Cu Dad ").
Strabo Irish' face deosebire intre aceste doud popre:

GetiI sunt aceia ce se Indina cdtre Pont si rdsdrit. DaciI, aceI ce vin cdtre Germania si isv6rele Istrula Partea superird a fluviuluY, care std care isv6rele luI, "Nina'
') D. Tocileseu (op. cit. pag. 150) pune pe Geti ca locuind intro Ann s (Osma), Oschios ?), Duniire
0 BalcanI.
Cu tte cit Epkoros (posterior cu 50 de anI luI Herodot) aig aci tot pe ScythI (Tor. op. cit. pag. 54)
Lib. IV. C. I.
Xenopol op cit. vol. I. pag. 45.
Ion Ghica. Dacia vechi. Revista RomAnti, anul 1801, pag. 386 i Rev. Tin. Rom. vol. II 1800 p.180-90.

Pliniu cel inUrin, IV. 25. &rob() (VII 5. 12) azA, pe Trogiodyll ca locuind pc lAngii Tomis 0
jur tinprejur, intre Pont 0 Dunre; el locuiaA In bordeie,dupA deducerea D-lui Hasdett (1st. criticA p. 243),
format& dupii, douti, pasage ale luI Strabo.
Strabo (VII. 5. 12) cuneisce pe Troglody1,1 locuind
Gr. G. Tocileseu op. cit. pag. 64 0 charta.
in Dobrogea, pe lAng, Tomis, Callatis 0 Istros (To^ileseu op. cit. pag. 281 nota 56).
6) Ion Ghica op. cit. pag. 401. Tocilescu op. cit. pag. 64.
Almnian. Marc. zice (XXII. 8): ((Deuce
promitet insula, quam circumlocunt Troglodytae et Peuci, minoresque aliae Gentes; et Histros quondam
potentissima civitas, el Tomis, et Apollonia, et Anchialos et Odyssos.
Strabon, Eustalhie, Melelic 0 dupA din0I Stephan Bizantinut, '1 aratii ca venitl din Margiana, 0
din pustiile Bigului mal la S. de Oxus ; Lazius, dintre M. Caspicii, 0 Golful Persic (I. Ghica op. cit. p. 389).
Iliada. II. V. 844.
Lib. IV. 93.
'6) Thucyclide fi numesce Dii, iar Strain) explicAnd zice: Cred, di DaciI ail fost numili Dai, In vechime.
") Dio Cassius.
D. Xenopol (op. cit. vol. I. pag. 52) zice: ast-fel ea numirile de GeV i Dad sunt

pentru el sinonime. Ma flind, regiI Dacilor sunt aceia*1 cu Ai Getilor (Ovitliii). Cu t6te ca Getil 0 DaciI
aft putut fi dou triburI deosebite, ele eratl atAt de asemAnAtre, in cAt erail in de comun arnestecate unul
cu alto! (Xenopol. op. cit. vol. I. pag. 53 i 61).

www.dacoromanica.ro

516

la cataracte, se numesce Danubius si trece mal' &es pe lima Dad; partea inferi6rd phnii
Ja Pont, de care sunt vecinr GetiY, se numesce Ister 9.
Dup, ce am stabilit, care era poporul cel mal de semd ce locuia Dobrogia, pe la
flnele secoluluI VI a. Chr., precum si origina luI, s reluOm flrul istoric al expeditiuniI
luI Dari:
Duph ce regiI PersieI cuceriser Assyria, Phenicia, Lydia, Egyptul i coloniile grecescr ale IonieLincercar a supune si Europa. Dariti, in fruntea unel armate i cu o nota
pulernica fenicianh i greacO,navali in Thracia, la anul 513 a. Chr.
Tte pop6rele ce inthlni in calea sa 'I se supusera; OdryssiI i coloniile grecesd
de pe cstele Pontulul avur aceiasI srtd; numar GetiI locuitorI in Dobrogia opuserd o
resistenta energich, ins in cele din urmO furd invinsI, iar dominatia Persilor se intinse
de-a lungul c6stelor pontice, pAnd la gurile DunriI 2).
Duph nenorocita espeditiune contra Scythilor, de pe tOrmul sthng al fluviuluI, Daritl

fu nevoit a trece in graba inapoI pe podul ce'l rOcuse in sus de insula Peuce (zice
Strabo)3), acolo unde fluviul se imparte in mal multe brate
Regele Penilor l'Osa pc Megabysse cu o armar destul de puternich, penlru a supune
t6te pop6rele de pe malul drept al DunOriI.
In cuceririle lor,PersiI ca i TurciI maI thrzi se multumiatt numaI cu tributul
cu suzeranitatea ce impuneati pop6relor subjugate. frtr a le asimila; de aceia sthphnirea
lor pe c6stele Pontulul si pe malul Istruld, fu de scurtil duratti.
infrangerile suferite de Xerxe la Salamina (486 a. Chr.) i Mycale (479 a. Chr.), determina emanciparea coloniilor pontice i pop6relor balcanice de sub jugul Persilor.
Odryssif furh ceI d'inthI, carY aruncard jugul si sub caducerea regilor lor, Teres
Sitalces (478-422 a. Chr.), ajunserh a reinflinta un puternic stat, care supunand pe GetI,

regatul lor se intindea de la Abder (in fata ins. Tasos), Vana la gurile DurariI, coprinznd decl i Dobrogia de azI5). Coloniile pontice urmAndu-si politica lor de maI 'nainte,
isI aveati o independentii relativa, in schimbul unuI tribut pe care '1 platiati regilor OdryssI.
AcstO suprematie a Odryssilor asupra poprelor tracice nu se obtinu !Ora o resis:.
lenta din partea acestora; ast-fel Trybalff, carI dup cum am vtizut, forma un puternic

trib pe trmul drept al DunariI, T pastrara multa vreme independenta, iar Sytalcs, Cu
L6te fortele de 150.000 6menY, fu invins ;;i muri inteuna din bltliile ce avu Cu acest
popor doritor de independentO u).
GetiI, dup ce opuserO rezistenta,fur bdtutT i supusI

Istoria regatuluf Odryssilor e putin cunoscutO, sati apr6pe de loc; se scie numaY,
regatul fu imbucOttit In mal' multe rndurl si cO triburile supuse se rescularA dese-ort
Asa Xenophon 5) ne arat. pe Seuths, mostenitorul mareluI Sytalcs, redus a face un rs-

boitl de partisanI in chiar centrul statelor ereditare. Acesta avea in ajutor mercenarI
GrecI i reusi a se restabili pe tron. GetiI, care scapaserli de sub dominatiunea odryssica,

fur din nott supusI de el, sati de succesorif tul i rmaserd ast-fel, ciliar dupO slabirea
puteriI odryssice, sub loviturile macedonenilor i pana in timpul Romanilor. Acestia sunt
Getir tritorY pe drpta Dunrir.
') Xenopol. op. cit. vol I. pag. 8. AItfI auLorI nurnia contrariu; Danubius }maca inferiOrift, Ister

pe cea superirii.
3) Herodot Lib. IV. V.

Acest punct este vadul de la Oblucita, numit de TurcI Isaccea (Can' emir. Cronic. Romn. Tom I
pag. 32.3; in Hastial Isteria Critica Tom. I. pag. 210-212).
Herodot. Lib. IV. 89, 93, 97.
Thuelplide Lib. II. XCVII.
Thucyditle Lib. IV. C. I.

Istoria nu ne-a pastrat nimic despre aceste lupte zice D-1 Mili. .99111.10 (loc. cit.), dar un monument considerabil ridicat la 20 km. de Rasova i cunoscut sub numirea de Adam-Klissi esle probabil imul
din martoril marilor victoriI ale Odryssilor contra Getilor i Trybalilor. Monumentul e descris In Rev. arch.
Novembre 1881, pag. 280-290. VezI Monutnentul de la Adam-Klissi, maI jos.
Anabas.

www.dacoromanica.ro

517

Filip II-lea, Regole Macedonie,(359 336 a. Chr.), avnd a intra in lupt cu Odryssir,
caut alianta poporuluI Get, care pe atuncY se intindea pe Itingti gurile DunriI, avnd
s(pnire i asupra coloniilor grecescI Tomis i Odessos. Pentru intrirea acesteI aliante,
Filip lu in castorie pe Medopa, fiica regelui Get, Cotelasi).
Puterea macedonian, sub regcle Filip se intinsese pna la Dunare, pe partea stangii a
cAreia, GOT fondaser un stat puternic, sub reg,cle lor Sarmis, fondatorul SarmisagetusiI2).
Aci '1 gasesce Alexandru cel mare, In 336 a. Chr., (336-301 a. Chi'.), cnd cu ajutorul

Trybalilor pe care 'I supusese, trece Dunrea pe un pod aezat pe burdufe.

Getif aveati un ora intrit, o parasanga (1/3 - 314 mile geografice) departe de Dunre;
MacedonieniI coprinzndu-1 Il ddramara i se intrserh peste Dunre 3).

Po cnd Alexandru repurta victoriI in Asia, Zopyrion, un loc-tutor al sal', vroi

intinda marginele imperiuluI peste Dunre, ins pieri cu t(50," armata sa sub loviturile
Getilor 4).

Dupg mrtea marelui cuceritor, imperiul se imprti intre generaliI si. Lysimach
(301-281 a. Chr.), care domnea peste Thracia, pang la DunAre, spre a pedepsi s,;i pe GO,

carI a ajulat pe Thrad inteo revolta contra regelul, trimese cu otire pe fiul

se'ti

in

contra luI Dromichete, regele Getilor. Fiul luI Lysimach fu prins i nu 'i se dote drumul,
de cal dupd ce Dromichete lug, in castorie pe sora regeluI Macedonian.
Dup catI-va anI (cam pe la 295 a. Chr.), rsboiul isbucni din nat. Lysimach trecu
Dunrea i fu prins de Dromichete, care in ice d'a '1 trata r.ti it osptzil la oraul Eli(?)
Cu mancrile cele maI alese i in vase pretise, pe cnd regele Get era servit cu mncri
in vase de lemn, dand ast-fel a intelege cumnatuld s, c, GetiI sunt un
popor, care cunosc luxul, dar le place sobrietatea 5).
Coloniile pontice din Dobrogea, de i fcurd parte din regatul Macedonian, ele, ca
i sub OdryssI, iI pastrar o Ore-care independent, dup cum o probCz, monedele de am.
batute i cari purtati efigia luI Lysimach cu initialele TO pentru Tomis, [(AA pentru
Callatis, I pentru Istros.
Privilegiul de a bate moneda, o aveati numaY oraele, ce'I conservaser autonomia,
tr vre-un semn de vasalitate 6).
Po la 280 a. Chr. noI michrl se agitar in lumea barbar; bande galice, dup ( e
1) Xenopol. op. cit. Vol. J. pag. 45.

3) Ion (hica op cit. pag. 406-407. Stabilirea Getilor pe stanga Iluviului, are loe in urma distrugeril
statuluI Get al lui Atheas (Tocilescu op. cit. pag. 150).
Positiunea acestui eras, cum si punctul pe unde Alexandru a trecui Dunarea, nu se plite determina
cu sigurant,A. Este probabil insd, cA, trecerea a avut loc cam pe la Silistra, cAci punctul convine cu pre-

alabila intelegere ce avusese Alexandru cu escadra byzantina, de a veni s inlesnscA trecerea. Ori-ce
punct mai la apus de Silistra e de respins; cdcI nu se peite concepe, cum acbtA escadrA era sa vina pAnd
la Nicopoli i Inc mal In susul DunAriI, cum pretinde Bessel, care a.saz trecerea pe la Portile de Fier
(Am. Schaefer.)

Niebuhr, I, 376 se indoesce, chiar daca Byzantinii, vor fi navigat pe Dundre mai sus de Galati. In
MLA parte (II, 429) Niebuhr pune insA trecerea lui Alexandru maT departe de Silistra. Orasul Get ar urma
cutAm la o mica distantti de orasul CAlarasl. Barbier &wage, pune satul CornA4el, iar
dupa acesta,
locul unde a 'nAltat Alexandru altarele, pe lAnga canalul Borcea. Comp. Van de Chys., comentarii geographici in Arrianum. 1828. pag. 5.
(7'ocilescu op. cit. pag. 5(3 nota 13.)

Bonin& Xenapol, Ins, pare a pune teatrul luptelor pe la gurile Dunril, sail in apropiere: In luna
Maiti 335(?), el plecti din Amphipolis, trece prin pasurile muntelul Haemus si ataca pe Trybali, carI fug
sub regele loe Simms in insula Peuce, dinire gurile Dunarii. Alexandru dupti ce ataca fara izbAndA
cu ajutorul unor corabii ce veniaii din Byzant, trece Istrul pe malul stAng, pentru a lovi pe GeV, caro
surprinsi sunt b,luti i fugariti, pAna la un oras al lor de term], care este luat si ars de Alexandru. (Istoria BomAnilor. Vol. I. pag. 46). CO. greul stalului Get se afla la Nordul Dunaril, ne-o spune i Arrianus (De
expedition Alexandri I. 2-4.) si Justin (XI. 1).
Justin Lib. XII. II.
Strain). Lib. VII. cap. III. 8, 14.
Ma h. Soutzu, op. cit.

www.dacoromanica.ro

518

devastasera Grecia 0 Macedonia, Ming malul Dunrir. Getir ;;i Trybalif incercara in zadar

a se apara; strivitr inteo mare batalie 1) fura sili(r a lasa tara lor inamiculur. Aceste lupte
de aparare sanger6sa, precum i atacurile poprelor ilirice (Auriates) 2) determinara, emigrarea unur mare numtir de Getr pe malul slang al Dunarir, unde se unira, cu fratil lor
de mar mutt timp stabilitr aci.
Ast-fel stramutarea poporulul Get, de pe malul drept pc cel stang al Dunaril, deveni
tot mar deplina, in urma navalirir pop6relor celtice a).
CAmpiile Dunrir era proa sarace, pentru a rctine multa vreme bandele jefuit,6re,
de Gall"; er le abandonar repede i ';ff continuara drumul devastator care orient.
Regatul Macedonian reconstituit, dupa plecarea Cellilor, era Inca o putere destul de

preponderenta, care parvenise prin politica sa a tine sub stapanire regatul Odryssilor,
dcvenit un stat de al 11-lea ordin, iar diferitelc triburr tracice a le tine desbinate.
AU-It unir, cal i altir (Odryssir i Thracir) servia rt ea auxilian r in armata macedoniana ').
Daco-Getir din stanga Dunaril 01110 inch aliatil regilor macedonianr, in timpul lup-

telor lor cu Romanir'). Rholu 0 mar in urma Ozol, regir Daco-Getilor, ajut pe Persa,
ultimul rege macedonian (186-178), in balalia de la Pydna, in contra ha Paul Emilian,
general roman. In acsta lupt, Persa este luat prizonier, pierde batalia ;;i regatu19) la
anul 168 a Chr.
Puternica republica introduse ad influenta sa asupra Macedonia devenita, de la
146 a. Chr. provincic romana, eareia tiura, a face sa 'I se respecte trontierile de triburile
jefuitre din peninsula balcanica (Thracl, Ilirienr, Scordiscr, Odryssi), cum 0 de Geto-Dacir
de pe stanga DunariT. La 110 Scordiscir fura strivitr; mar mult,r generaff romanr:
Marcu, Livi Drusu, incercara, fard succes a tine in respect pe Getr; proconsulul Macedonier '), C. Scribonius Curio, in anul 75 ajunse Ora la Dunare 9); atuncr fu primul contact
al Romanilor cu Moesia.

C. Dominatiunea Romana.
La anul 71 a. Chr., dupa o lupta, sanger6s6 in contra Bessilor i Odryssilor, Luculus
regatul Odryssiac, care deveni trisupine nu numar regiunea de la Nordul Balcanilor
butar, dar chiar anexarea oraelor pontice: Callatis, Tomis i Istros, datza de la acsta
epoch'. 9).

Aceste orae primira cu bucurie dominatiunea romana, protectre mar sigura de cat
regir barbarl 0 care acorda elinismulur o mar mare fav6re. Ele se bucurara sub domi-

natiunea romana de cea mar larga autonomic 0 rnonedele batute atuncr pu aratil nicr
un semn de vasalitate.
De 0 invinse, rsboinicele triburr thracice, ineerrara adese-orr a se scpa de sub
jugul roman 0 Mithridate parvenise a le uni cu sine, cand ataca rcpublica ; srta lor
urma pe aceia a lur Mithridate.
9 Justin, XXV. I.
2) Strabo, Lib. VII cap. V.
Xenopol, op. cit. pag. 48 Vol. I.
4) Titus Livius, citeaz rsbolul lui Filip i Perseu contra Romanilor.
8) Titus Livius. XXXIX, 35. XL si XLI.
Ion Ghtietz op. cit. pag. 393.

ProconsuliI guvernau provinciile ce puteau fi Inca teatrul luptelor ; acele provincii pentru care
Romanii intrebuintad forte spre a le pstra. (Mommsen. Organisation de l'Empire Romain Vol. II. p. 534
i nota 2).
Eutrop. VI. 2, Oros. V. 23. 7i1. Lip. Ep. XCII. Rufus Been. VII.

arala anul 80.

Mommsen. Histoire romaine Lib. V. Cap. II.

www.dacoromanica.ro

D. Xenopol op. cit. vol.!. pag. 98

519

Victoriile lui Sila, Luculus, Pomper asupra Iu Mithridate asigurarh," definitiva dominatiune roman pc drpta Dunarif.
Thracia duirn i c6stele 111arii-Negre, verme gurilor fluviului, tbrmarA o provincie separata, impartita mal tarzin in dou. Dobrogia tacu parte din Moesia inferi6r5.
Regatul Odryssilor subsista ca stat aliat Romanilor si nu fu incorporat cu Imperittl,
de cat sub Gaudin ').
Am vaut cum, Incetul cu incetul Romanii intinsesera dominatiunea lor 'Ana la
Durare .2), pe stanga careia puterea Daco-Getilor devenise ingrijit6re, sub Boerebiste, pe
la anul 50 a. Chr.
Iulin Cesar proiectase a domoli furia ace,stor popre r6sboinice, care invadan provinciile Imperiulur, mrtea insa 11 rapi (44 a. Chr)., mai 'nainte d'a 's1 indeplini planurile
sale de cucerire pese Dunare; nu mull dupa el muri i Boerebiste.
M6rtea lui Boerebiste, fu semnalul unor lupte launtrice, care avura de resultat desbinarea puteriT Daco-Getilor, intre ceT trei serf ai lor: Rholu (Orolcs), Dapyx i Zirax.
Dar niel Imperiul roman nu fu mai fericit, din causa luptelor dintre Antonin si Octavian, in care Oroles cautand alianta lui Octavian, acesta IT trimese in ajutor pe Marcus
Licinius Crassus '), cu care supune mar Altai pe Dapyx
inchide intr'o cetatc, uncle capitul6za, prin tradarea unul Grec; iar pe Zirax 11 bate chiar in capitala tribului
Genucla, un oras nu departe de gar& Dunarif (?), la anul 39 sati 30 a. Chr. ').
Definitiva supunere a Moesiei se clatoresce lui Licinius Crassus, la anul 29 a. Chr. 5) ;
iar doi ani mai in urma 6), August preface Moesia In provincie romana.

care a trait in exil la Tomis, opt ani (9 -17 d. Chr.) ne-a lasat un labia
vi si incarcat cu natura imaginativa a unuT poet, despre clima si populatiunile teirilor
de la guille Dunril ) i Marea-Ngra.
Frigul extrem, care face sa inghete tte riurile, Dunarea, chiar Pontul Euxin; bipedele impietrite de frig; zapezile care stati netopite cte (100 ierni; furtuna teribila, care
desvelesce case, tumuli"; pustietatea lipsita, de arborl; cAmpiile sierpe acoperite numai
Cu pelin; baltile i miasmele lacurilor din prejur; barbaria locuitorilor, acestea formza
obiectul continua al plangerilor nefericitului exilat 8).
LuY i se pare a fi la captul lumii, in Sinul muntilor" barbari ai Scythiei i SarmatieT9), la Ormurile Getilor 10) sari Sarmatiei "), la cele 7 guri ale Danubiului"), clincolo
de care nu mai sunt de cat gheturi i inamic i Mari ce inghiata de frig;"), printre Besi
Geti 14)

Numele regiunilor i natiunilor de la Marea-Ngra, ce se alibi in Ovidin sunt: Pontul

') Mich. Soutzo. op. cit. A se vedea anul 46 d. Chr., supunerea Thracia
6) Primul contact al Romanilor Cu Moesia fu la anul 75 a. Chr., cnd Proconsulul MacedonieT, C. Scribonius Curio, ptrunse pn la Dunre (Eutr. VI 2., Oros. V. 23; Tit. Liv. Epit. XCII ; Refus Brev. VII. In
Jloninasen. Org. de L'Empire romain Vol. II p. 53i i nota 2).
Dio Cassius. LI. 25-27.
Xenopol op cit. pag. 98 100 vol. I. Papadopot Callimach (Dunrea In literatura, nota 3 pag. 20)
zice: Cetatea Geplor, Genucla, Grecil o numiah Istria, Istropolis i Istros, dupti numele fluviulul Istru
( Erod. II 33. IV. 78. Plinitt Lib. IV cap. 24. Anonymi. Pemplus Ponti Euxini Cap. 70 in Geographi Graeci
minores Tom. I. pag. 420. Dio Cassius Hist. Rom. Lib. LI cap. 26 Tom. VII, pag. 194. Rev. Tin. Rom.
-

Vol. 11 1899 p. 101)

Tit. Liv. Epit. CXXXIV. CXXXV. Dio Cas. LI. 25-27. Floras II. 26.
Dio Cas. LXXX, 7 i 12.
Prefect al MoesieT se afla la Cecina Severas ( Xenopol. Vol. 1. pag. 101), iar rege al Getilor, Cotys,
(Pontic. Scris. IX.), pe timpul exiluluI luT Ovidiu.
13) Trist. III. X VI. XII, 14, 16. Pont. III. 8. I. 8. IV. 10.
6) Trist. V. 12. Vers. 10. I. 8 Vers. 40.
) Trist. I. X. Vers. 14.
") Trist. IV. El. 8. Vers. 16. IV. 10. Vers. 10.
12) Trist. II. Vers. 180.

") Trist. II. Vers. 105, 190 comp. Trist. III. 4 Vers 47-51.
") Trist. IV. I. 67.

www.dacoromanica.ro

520

Euxin ; poprele in general ale Moesier i Thracier : Scythir, Sarmatir, GOT, Colchir (i magi nati v).
Meterer, lazigiT, Bastarnir, Besir, Cora11I, Heniochir, Taurir.

ins nu gsim vre-o demarcatie ethnic, intre aceste diferite clemente 9.

Numele scythic nu'l d, nicr odat vre-unui popor, ci numar regiunir, Mrir, ceruluI, etc.,

este Mica geografic, iar nu ethnografic.

Prin Scythia se intelege partea superi6ra de la gurile Duntirir9, ctre rsrit i nord.
OvicIi numesce inteun loe 8), Dobrogia Cimmerium litus, 16rm cimeric.

Numele Sarmatic 11 intrebuintz in sensul general, pentru mar multe triburr, nu

Ins ca nume propiii de tara 4).

Sarmatir par- dup Oviditi - a fi fost cu Getir nu numal vecinr, dar si in legaturl
strinse 5).

Getir sunt mar ades pomenitI de el si mal tot-de-una insotitI de un epitet, vorbind
despre el, ca de un popor in sdnul cruia tresce ").
El deosebesce pe GOY cel din colonia Tomis (imprej urul orasulur), amestecall cu Grecir,

de Getir nomazr de pe ambele malurr ale Dunrir

Ovidi numesce pe Thracl la ripa drpt a Dunrir, numind pe Besi deosebil, tot aci;
iar malul sting al riulur Il atribuie mar cu sma. Sarmatilor, numiti mar tot-d'auna alilturea cu Getir.
Numele Dad nu ne intimpin in Ovidi, iar Dunrir Ii zice Ister i Danubius,
deosebire 8).

Scrisorile luI Ex Ponto)) din Tomis, arunc o raz, de lumina peste intunericul istorier
Dobrogierr), pe la inceputul eriI crestine.
inteo epistol a sa, scrisd la Tomis i adresat 1(11 C. Pomponius Graecinus, care fusese
designat consul, dup ce'l felicita pentru numirea sa la o dregtorie asa de Malta") si
pentru fericirea, ea dup esirea sa din consulat la finele luI Decembrie, va urma in locu-I
fratele sqi Flacus, deplange srta tristd, care l'a osAndit s trdiasca sub clima Scythia

In mijlocul barbarilor GeV, care inm6ie vd'rful sgetilor lor us6re in fiere de sarpe
jertfesc pe altare victime omenescr,
zice s intrebe pe fratele s65 Flacus, despre tot ce
Ovidi indura, despre greul traiti al zilelor sale de nenorocirr, in nisce locurl, uncle silnicia

brutal a armelor are mai mult putere, de cat legile; chid Flacus a guvernat odat in
aceste locurr ;;i sub stapnirea sa, malurile s'elbatice ale Istrulur erati linistite. El a Oita
tot-deauna s Vil sub ascultare si sub liniste t6te nmurile Moesier si sabia sa Meuse pe
Geti, eel prea mult increzatori in puterea armelor lor, s, tremure. Prin vrtosia sa invapiath a luat inapor Troesmis, care czuse in mainile inamiculursi a rosit Istrul cu sangele
barbarilor ").
Acest eveniment s'a petrecut la anul Romer 769 (16 d. Chr.), inainte de consulatul luI
C. Pomponius Graecinus ") i deer fratele s, Pomponius Flacus, consul ordinar in anul
') Ilasdeu. 1st. Critica pag. 352.
7) Trist. I. III. Vers. 61. III. XII. 55 comp. Trist. IV. IX, 17.
Pont. IV. 10.
Trist. III. X. 5. 34. IV. I. 01.
8) Trist. V. 7 Vers. 12-13.
8) Trist. V. 10. Vers. 38. V. I. 46. V. III. 22. III. XIV. 42. VI. VII, 11. V. X. 38. Solus in extremos jussus
exilat singur la extrcniitatilc lumil. Trist. V. 12).
abire Getas (Aci 1ntre
Trig. V. 10. 11-12. V. 10. 27. II. 104. III. 14. Vers. 41-42.
Trist. II. 189, 192, 203. III. X. 29. III. XII. 29. In Tocitesru. Dacia Inainte de Romani, pag. 61-63

8) Dobrogia facea parte din Moesia inferiera, pana la Diocletian; iar dc la acsta data s'a dcnumil
oficial Scythia minora (Ammian 27. 4. 12.13. Notitia Dignitatum partibus Orientis p. 10.11 i 131. Rev. arch.
Vol. I. an. I. p. 97).

") Pont. 4-9, 1-4.

") Ex. Ponto IV. 9.75 seq.
") C. I. L. Vol. I pag. 475. In Fastele de la Antium, sub anul 769 e scris: C. POMPE1VS GRJECINA
care e de sigur pentru Pomponius Graecinus, a.,a cum figurza in Ovidia (Pont. I. 7; II. 6; IV 9; amor II.
10. a Borghesi Oeuvres complete, IV. 485. II. 26 no(a).

www.dacoromanica.ro

521

urmator 770 9, era, nu guvernator al Moesiel (legatus Augusti), ci ca comandant de legiune

insarcinat Cu apararea malulur drept al Dunhill', reinase cetatea Troesmis din mainile
Getilor.

C. Pomponius Graecinus intrase in legaturI amicale Cu Rhescuporis, regele Thracilor,

cad Thracia era in acest timp independenta, ea nu a fost supusa dominatiunir romane dupa
cum am artitat de cat sub Clauditi, la anul 46 d. Chr., dupa mrtea regelul Rhoemtalkes
II, ucis de femeia sa 8).
Ca sa termin Cu citatiile lulOvidio cu dreptul insa d'a reveni mal pe larg la isteria
oras,mluf Constanta voI adoga numaI, a poetul a murit 3 anI in urma lul August, adia,'
la anul 17 d. Chr.3).
Strabo, traitor cam in acelas timp cu Ovidi (anul 20 d. Chr.), ne-a transmis prin Geografia
sa, date destul de importante asupra istoriel, religiunI i culturir Getilor.
Fluviul Dunarea Ora la cataracte, Strabon Il numesce Danubius; iar pe locuitorl, Dad;
de la cataracte in jos, Istru ; iar pe locuitorI, GetI4).
Istrul, dupa Strabo, se varsa in Pontul Euxin prin cincI gurr, care formza intro ele

insule, din care cea maT importanta este Peuce, care a dat numele s locuitorilor Delta
Gura Sacrum (Sfanta), cea maY considerabila conduce la acsta insula, e cea maI
despre miaza-zi; cea de la Nord nu e departe de cat aprelpe 300 stadil, adica 55.500 metri.
De la Callatis catre Sud, Strabo citza Bizone, pe care un cutremur de ptnnt
l'a distrus.
Mara, de Peucinr, Strabo mai pomenesce de urmat6rele pop6re, locuind pe langa
Dunare, pana la BalcanI: Tryballi, Troglody0I i Crobyzir 5).

Naturalistul Pliii cel btran (28-81 d. Chr.) e in desacord cu Strabo. El da Dutiara sse gurr. Cea d'intar, Peuee, MAO insula cu acelasr neme. Acest brat formeza
d'asupra orasuluT Istropolis, lacul Halmyris; cea d'a doua gura se chiama Naracustoma ;
a 3-a, Calonstoma; a 4-a, Pseudostoma ; Boreostoma i Spireostoma, sunt cele din urma.
MaI complect de cat Strabo, Plini asza intre Callatis a)i Bizone un ora', Heraclea, care a fost distrus de asemenea prin cutremure.
S relnam firul istorie.
Am v6zut cum puterea romana atinsese, malul Dunarri, pe stanga careia traiati
GetiI i Dacit
De aci, el faceati dese incursiuni" in Moesia, provincie roman 7) aparata de legiunile
1V Scytica i V-a Macedonia, 8). Aceste incursiunr silesc pe Romani a intreprinde mal multe

expeditiunr in contra Daco-getilor ; ce,a d'intaf fu sub August, and generalul Aelius Catus
') C. I. L. I. p. 475. Fastele de la Antium sub anul 770e scris: C. CiELIVS L. POMPONIVS FLACCVS.
Schrader Atlas historique. Carte 12. huruy. Histoire des Romains Vol. IV. p. 114.

huruy. op. cit. vol. IV pag. 14]

Strain) VII. cap. 305.
Strabo, VII, cap. 12, 15, 17.

Numit maI inainte Acervetis (Hist. Natur. IV, 18. in Hasdeft. Ist. Crit. p. 232).

Moesia fu guvernat la fnceput de un legatus consularis; de la 15-44 d. Chr., Moesia impreuna

Cu Macedonia i Achaia fur& puse sub auloritalea unul legatus Augusti. Sub Domitian, Moesia conserva
o administratie particulard i fu impartit in Moesia superir ii inferird, desprtite prin Ciabarno. De
Moesia inferirti tinea i Dobrogia. Fie-care din aceste provinciI primir un legalus cons.ularis (Twit. Hist.
II. 86) i un procurator (Spartian. Hadr. II, III). Guvernatoril Moesiei inferire au fost : anul 99, Q. Pomponius Rufus; 106, A. Caecilius Faustinus; 112, P. Calpurnius Macer; 113, Q. Roscius Pompeius Falco ;
dupd 127, L. Minicius Nalalis; 134, lulius Major; dupa 133, Antonius Hibernas; dupa. 138, T. Vitrassius
Pollio ; Intro 161-172, M. Servilius Fabianus; dupit 195, A. Pollenius Auspex; anal 201, L. Ovinius Tertulias; sub Eliogabal (218 222) T. FI. Novius Rufus; anul 238-240, Tullius Menophilus; dup monedele de
la Marcianopolis (Pravadi).
Fttr indicatia timpului: T. Flavius Longinus; M. Pontius Aelianus; P. Vigellius Raius Saturninus;
L. Iunius Faustinianus; L. Annius Italicus Honoratus (sub Caracalla).
GuvernatoriI Moesial interire erail i proteguitorii directi af coloniilor grecesci de pe ceslele nordice
ale Pontului. (Montmsen i Marquardt. Org. de l'Empire romain, Vol. II, p. 180-189).
Sr/in/den Atlas hist. Cart. 12.
66

71800

www.dacoromanica.ro

522

strmu(, vre-o 50.000 GetT pe drpta, fluviuluT '); a doua (dovPdi1tl. printr'o inscriptiune),

sub Nero, de catre propretorul MoesieT, M. Plautius Silvanus Aelianus, care aduse- in
drpta Dunrir 100.000 GetY3). El avu grija nu numaT a popula dr(,pta iluviulta, dar a
impg,rti pe barbarY prin orase, unde amesteca,t1 cu co1oniIiT romanr, se obisnuirg cu artale pheir. Prosperitatea acestor regiunradaogg Duruy fu intr'un secol
jumgtate
forta ImperittluT, care pgrea a se transporta aci 8).
Sub Vespasian (69-79), Rubrius Gallus, dup ce respinse pe Daco-Geff, earl MAIr
incursiune pe drpta Dundrif, fortificA malul fluviulur4).
Sub Decebal5), puterea Daco-Getilor ajunse inspimgritt6re, maI ales cg pe tronul
imperial se afla Domitian.
Decebal, dupg ce puse capt luptelor lguntrice, reuni pe Daeo-GelI inteun singur
popor si la anul 86 trecu in Moesia. P. Oppius Sabinus, guvernatorul MoasieI6), fu Whit
ucis; aceiasr srtil avu si prefectul pretoriulur, Cornelius Fuscus7), care dupg mgrturisirea luI Juvenal 8), fu ingropat inteo pgdure u) la anttl 87 d. Chr.
Sdrta armelor pru ma fericit Romanilor sub conducerea luT Calpurnius Iulianus 10),
In tiring insg tot Dacif printeo stratagemg a luf Decebal
Domitian pun6ndu-se in relatittnY hostile cu poportil Ouazilor kti Marcomanilor, fu

nevoit in cele din urmg a incheia o pace rusinsg, eu conditittne ca RomaniI s plgtseg tribut cate dou6 ob6le de fle-care Roman "). Pacca tinu 12 anI, piing la suirea pe

tronul ImperiuluI, a luI Traian.

Este de mare interes, pentru regiunea ce cade in eadrul studiuld nostru, expeditiunea Imp6ratuluI in al doilea re'sboita dacic 12).
Anul 105, cand fratiI Arvali se adunati la inceputul Jul Iunic: ad vota suseripti[enda pro it] u et reditu [imp. CJaesa[ri]s Nervae Trai[anii este pus ea Inceputul celtif
d'al doilea re'sboiti daeic '8).
In scopul acesteI expedi(iunI, Traian i imbareg armata la Ancona, care ineg din
Sec. II a. Chr. servia marineI romane ea bazg de operatiune ") i luAnd drumul care
Orient, traverszd istmul Corint intre Lechaion si KenehreaI (dupg, scenele rcpresentate
pe baso-reliefurile 2-4 ale monumentulur).
Dupg ce strgbate Archipelagul i Propontidea, Traian debarch armata la Traianopolis, de unde suind cursul EbruluI, ajunsc la Adrianopolis 15).
Sirabo VII, 3, 10.
') Oreli No. 750.
Dura y. Op. cit. Vol. IV, pag. 492.
Duruy. Op. cit. Vol. IV, pag. 641 apud. Tacit. Hist. III, 46
Martial. Epist. IX, 93. Dio Cassius L. LXVII, 6.
Jornandes, de res get. C. XIII.
Pet rus Patricius, Frag. histor. Graec. IV, 185, fr. 14.
5) C. III, c. 4, 12 si 13.
Duruy IV, 708.
Dio Cassius LXVII-10. Legiunea V-a Macedonia, era comandata de Calpurnius hilianus, guver-

natorul MoesieT. Din acsla mentiune a lui Dio Cassius, se deduce a pe limpul r'sboiuluI lui Domitian
cu DaciT, Moesia forma o singura provincie; Impartirea ei a avut loc atre finale domnieT acestuT imperator in Moesia superiora i inferira, stabilindu-se ca limita riul Kibros (Zibru). VezT M. Zaharescu: Leg.
XIII geminii, i V-a Maced. pag. 180.
") Martial, C. V, c. 3.
'5) Se daloresce acsta mare descoperire isioricii, caro dr1ma bite teoriile relative de panti, acum,
Dolanului Gr. G. Tocilescu, In cercelarea causelor, care au dat nascere ridicaril Monumentului de la AdamKlissi, pag. 131 si urm.
15) Gail Henzen. Acta Fratrum Arvalium p. CXLVII, 40-43; p. 117.
2'h. Alontinsen. C. I. L. IX. p. 572.

In acest al doilea rsboi, Traian nu ma ataca pe Dad direct In tara lor dupa cum l'acuse in
primul r6sboi ci prin Thracia j cursul inferior al DunariT, acolo uncle presenta impratului era nccesera, pentru a stimpara revoltele ce se iscaser la poprele din Peninsula Balcanica, ad in prim-vara
anuluT 105, Barbara' din 11,1oldova, trecnd fluviul nu departe de Mare, indmn la r6soilti triburile thracice.

www.dacoromanica.ro

523

Aci locuia Odrya ai cror principl, inca de mult vreme staii in legtur de vasalitate cu Roma l).
'nainte de a trece BalcaniT, Traian isI imparte armata in dou: infanteria de
gard sub comanda, pe, a lul' Adrian 2), strabate pasurile Balcanilor i infrAnge pe barbari in campiile MoesieI, unde in onrea ht1ieY clstigate se fondz in urm, orasul
Nicopolis ad Istrum 3), iar cea d'a doua colega compus, din cavaleria gardeT, sub comanda impratuluI, av'nd pe Lucius Quintus Maurus4), dup ce urm7.5, catea cea
comod pe lng trm, ctre Marcianopolis (Ekrene), inamping si bate pe barbarI in

prtile de Sud ale Dobrogig, unde in on6rea victoriel repuriate, se ridic putin mal in
urrna, (108-109), falnicul monument, cunoscut astzI sub numirea de Tropaeum Trajani5).
I) Th. Momutsen. Rmische Geschichte. V. 21 seq ; 192 seq, 276 seq.
3) Ion Chiva. Dacia vechie. Rev. Romnd. Anul I, p. 397.

Victoria repurtat de Traian contra Dacilor, despre care vorbesce Ammian (Anchialos capta et
tempore eodem Nicopolis, quam indicum victoriae contra Dacos Trajanus condidit imperator. XXXI, 5, 14)

If;1 gasesce pentru prima kti explicatia aci ; tot ast-fel se explica si fondarea orasula despre care mentionzti Jornandes (M. Nicopolim accedit, quae iuxta Iatrum fluvius est constituta notissima; quam devictis Sarmalis Trajanus et tobricavit et appellavit victoriae civilatem. Gelica. c. 18, p. 83, 2(i).
Dontnul Xenopol (op. cii. vol. I, p. 131) fria vorbesce despre fondarea acestui oras.
Ruinele orasuluI se gasesc azi la 25 km. spre N. de Tfrnova, pe rfusorul Rusita, afluent din stnga
al Iantrei, la poilele ultimelor ramifica-poni ale Balcanilor.
Eruditul eLnograf Kanitz, in scrierea sa: La Bulgarie danubienne11 153-7, face ast-fel descrierea

ruinelor orasula aflatre la satul

Niel odatd n'ara fntAlnit, in nuiner6sele caltoriI ce am l'ami, in Tkile locuite 0(1111k:ir de Romani,
urmele unui asezmnt asa de mret Prelutindeni buciitl de architecturd, smnate la fritmplare pe amp,
ne spun gloria trecuta. Am inlrebuintat peste o ord, ca s'L fac calare, circuitul liniei de circumvalatie. Cel
mal mare diametru al orasuluT a trebuit sa fi fost de la E. la V. Stradele desemnail paralelogramo regulate ; directia lor primitiva era in de-ajuns artitata prin htisurile i scaietii ce le acopereaii. Cate odat,
chiar fnfdtisarea ator-va constructiunf marI era lesne de distins. Continuand cercet,rile, vzul pe marginele de N. si S. ale cingdtoriI, resturile a dou porti, care corespund una cu alta; ele trebuiau s fi fost
la capdtul uneT strade mar!. in partea de Vest, pilastrii unei a treia portl se ridicau maret in albastrul
cerului; aci gdsiI zidurile micului propugnaculum, In curtea cdruia trebuia s, se fi deschis pkta exte-

ri6rd. FuseI condus a crede la vederea acestui tnsemnat uvragitl cd, m allano aci pe ruinele praetorium-ului sa cetatuieI orasului.
Prin acst iesire ajunsei la necropol, dominatii de un vast sarcofagiu.
Ca pretutindeni, pol'ta barbarilor se inversunase asupra acestor locuri de pietate. Exemplul dat de
ei a lbst urmat de Bulgari i Turci, cari nu mal putin sunt avizT de comori. Ptimntul era sdpat prn prejur,
In unele locurT chiar ridicat.
In directia Estic, cingtitkea oferea la fie-care pas sfdrimturi nou,. Aprpe de pkta Vesticd, ruinele une i constructiuni importante frnI atraserd atentiunea. Avea 22 pasl lungime; zidurile exterike se riclica In unele part la o Indltime considerabild i Vota lrgimea sub-teranei era strdbfituld de mici bolti
paralele, strfmte i in formd de canaluri. Melle enorme, carI formad aptusala interigira a zidultfl de E.,
aveati, la Inltimea unui om, o linie orizontal de miel gduri asezate la distante regulate una de alta, prin

care probabil treceail alt data tevi de metal. Aci, fr indoial, a fost un stabiliment de MI meiret
fmpodobit.

Aprepe la junitttalea spatiuluI acoperit cu sfrimiituri de colOne, pida bucati de friz, am descoperit,

cdutnd inscriptiuni si ardmizi stampate, capatul uneI cornisa iesite din pftmnt, la care se distingeau
primele litere ale uneI inscriptiuni pe maI multe linil. A trebuit cu mare greutate sa cura t pilmntul ce
astupa inscriptia, a o spala si a o avea Intrga pe 14 rInduri. Ultimele dou rindurI 'mi ardtad dala din
anul 203 d. Chr. Numele orasultfi se putea citi irle bine, era Niropolis ad Istrum, fondat de Traan, In
amintirea victoriei sale contra Sarmatilor.
Acest, oras nu trebue confundat, fiel cu Nicopuli, zidil de acelasi impkat pe Negus (Kara-su), niel
cu Nicopoli, zidit pe marginea Dunrii.
Acstd inscriptie pune capt discutilor tisupra situatiunii orasului Nicopolis ad Istrum.
Resultd cu sigurantd, cd acest nume, ce se citesce asemenea i pe monede, nu trebue luat ad-litteram,

el arat, cred, c ora.sul si-a tras supra-numele de Ister, limita provinciei nicopolitand, a carel capitald era.
(A se vedea i Al. Papad. Callimarh. Domnita (ilena, pag. 12).
Ion Ghica, op. cit. pag. 397.

Monumentul in starea lui actuald are forma unul turn circular masiv, de piatrd i ciment, cu un
diametru de 27 metri indltime de 10.
Nu se scie prin ce finprejurdri, monumentul a fost desbracal, de acoperamntul i imbracamintea lui

www.dacoromanica.ro

524

Dupit distrugerea puteriI 1)acilor, lini.tea teritoritiluT fu asiguratit, oraTle pontice

o mare desvoltare; Tomis maY ales se imbogAtesce printeun comert Julius, populatia sa se m6,ri i importante monumente se ridicar, pe zidurile sale; oraul era fortificat
fdcuta din blocurT de piatra, care parte a rest transportate de locuitoriT satelor de prin prejur, iar o forte
build parte s'a naruit la plele cladiriT. Cu timpul,pa.mentul adus do venturI formase o moviltt improjurul
monumentuluT, lar d'asupra acesteia crescuse tufis, asa era prin 1882.
E curios, ea nief imul din

scriiloriI vechi nu pomenesce

de acstii marta constructie;
liana pe la Inceputul veacului
al nouh-spre-zecelea, istoria ca
si calhlorif tac.

kal

,21.-Z.

Pentru prima Ora, doT

41.4*-.1"

oficerl prusieni, Carol Baron

de Vincke i Marefalul de mal

trzi Moltke, verbose despre

-sr,

monumentul nostru. Cel &in Uhl

intr'o publicatie a sa din 1840,

al doilea In a 32-a a sa scrisre

"

F7.-

< -2)
..Z(-4.
. -Zri,

4+.

din 2 Noombrie 1837. Amandoi

clan' monumentuluT caracterul
unuT mansoleil, construit in

pp

onorea vre-unal Imprat safi

general.
Putin mai trziu, Lalanne,

in scrierea sa: Les travaux

de defense des Romains dans
la Dobroudeha pe langa pa-

Fig. 90. Monumentul:de la Adam-Clissi, in starea actuate.

rerile celor de sus, mal atribuia

monumentului i insemnalate militara, ca turn de observatie al celatiI din vale.

Profesorul Mazer, credea c monumental a fost ridicat de pe timpul expeditieT lui Dariu.
Eruditul Goolog K. F. Peters il numesco un monument funeral,.
1)0111111d
Remus Opran,
lara sa fi cunoscut scrierea lui
Wutzer, era de aceia0 parere
cu el si In fine savantul nostru
n um i smat ,

Donmul

Matzo, atribuia constructia monumentuluI tribului Odryssilor.

Eruditorul nostru archeolog,
Domnul Gr. G. Tocilescu, prinLeo mime& neobosita de cerce-

tarT continue In limp de 8 -In

anI, face cunoscut lumeI Irecutul glories al acesteT constructiuni =wet.% care parea
acoperila pentru vecinicie de
trtina ignoranteT.
Starea monumenluluT in-

---111".arranicerAt.
MI IMO Net Ili MG .

nainlea cercetrilor, aceia de

acum si restaurarea luT, sunt

.L77-7...ti-

aratate In flgurile No 82 No 90
-.4 No. 91.

iFete_,,,

rgl 9 li--

:-..,,,..,...2:......, ....,,,,,
_...,.,.-_,..,-...,.........._.s,w.=r
...ii",-..........,
_A ' Wi
Restaurat, monumentul
k-...............-..........
.4 r no
.. 'Pm ......,.......
. oart-r....armraimelmrso
tram+ sit fie avut 34 metri diametru si 32 Inaltime.
Fig. 91. Monumental de la Adam-Clissi restaurat.
Incepend de la baza spre
virf, cladirea In Intregul el, avea:
al fundatia In sub-sol, peste 1m,50 grosime beton, d'asupra careia doue rindurT de pietre regulat dieplite, formta poslarnentul
b) !.,,ple scarf de piatra, tote 'nalte de 2m,40, serviau de tweet pe platforma;

www.dacoromanica.ro

525

si deveni unul din cele maT prospere de pe c6stele Marir-Negre, Metropola Pontulul,
asa se intitula pe monumente i moneT.
Simbolul fecunditillif, epis, divinitate
-wr
:
purtnd cornul abondentel", este adesea
o..,
m
[
pe medaliile cetltilor pontice, si
;pa...
..
. .., giisit
.(
marturisesee
prosperitatea lor.
r-- ,...,0:.,
....'.
Numer6se
centre de populatie se
..;
, .0 "Pit.-
'''''
formza
in
provincie:
--..
Tomis (Constanta), Callatis (Man..

''

-.

''.

Fig. 92. Moneda ora.5ululTomis, Cu trofeul monumentului de la

Adam-Klissi. (I)upa Revista Archeologica.

galia), Troesmis (Iglita) verhiti orw-,; get,

a devenit municipal' roman important,

Durostorum (Silistra), Noviodunum (Isaccea, Eski-kale), Arrubium (NIAcin), Cius (IIisarlil: ?), Carsium (II6.r*ova), Sucidava (?), Capiclava (Calachioll) Istropolis (Casapkiol) O Civitas Tropacensium (Cetatea monumentuld) ')
r) platforma lat de lm,75, putin Inclinata in afar;

fl) soclul 'nalt de /0,56, cu profilul e4ind;

imbracmintea cldireI, formata din .ese rinduri de lespezI de piatra. Inaltimea eT este de 3 0,56;
friza 'nalt de 0.060 ;
53 pilastri, cari despartiall 54 metpe. Primele 27 metope representat ntiul rsboi dacic; a 28-a,
pe Impratul Viclorios, iar restul, al doilea rsboitl. D'ata monumenlului (adic Jalara cu inscriptia) final
catre nord spre cetatea din vale, 5iru1 metOpelor incepea de acst parte, t;:i prin orientarea lar fcea pe
vizitator F.4-1 ocoldsc monumentul spre drpta. Indltimea metnpelor i pilastrilor a fost de 1.0,40.
) d'asupra sistemuluI de pilastril i mettipe, era archilrava, 'nalt de 0m,65 ;
cornicea Malta de Out,67. Ea sustinea:
parapetul crenelat. Crenelurile ayear' 1m,48 iniltime 5i 0.0,85 ltime. Pe fie-care era sculptat un
barbar in picinre. Parapetul fntre crenelurt _nalt de 0m,9, deschiderea futre crenelurI de 1.,61; in dreptul
t:0110
fie-careT deschiderI se afla calle un le0 culcat cu
gura deschisd, prin care o tova, probabil de metal,
servia de scurgere apelor de ploI de pe coperislul
cldirel. Numerul crenelurilor pare a fi Inst 30.
Odat cu imbracmintea se ridica i miezul
cladireI;
-

Inveli5u1 de d'asupra era fcut din lespezi

de piatri dispuse In torna de solzT;

/) soclul circular;
in) constructia exagonal, malta de 4,0,53.
Lungimea unel laturl a exagonuluT era de 3.054.
4

1-

tr':

\e,

(Extras dupit lucrarea D-lut Gr. G. Torilescu.

Monumentul de la Adam-klissi. Viena, 1895).
1) La cittI-va chilometri spre S.V. de Tro-

Oww.

PORTA O.

fl

paeum, pe un bot de del, se gasesc ruinele unei

.11-\\;, cetti, zidit de Traian sub numirea de Munici:51(

SPInta No. 2. Civitas Tropaeensium.

Starea

sapaturilor

In 1891.

Marte rsbunatorul, pe tinipul Impratului Traian,

intre anii 106-100;

n) trofeul a5ezat pe un postament d'asupra
construc(iuniI exagonale, era lucrat de o potrivti
in raid ca si in dos; el se compunea dintr'o loricd,
o tunica, 4 perechl de scuturT i dou perechI de
pulpare, fixate pe trunchiti. In fine In vfrful trofeului trebue s ti existat coiful.

sir

PORT., W.

Pe una din fete era inscriptia care dovedesce,

c, monumental a fost ridicat In (n'Ores zeuluI

pium Tropaeum Trajani. Constantin-cel-Mare o

rezidesce, la 316 d. Chr. i II d numirea de Civitas Tropaeensium Dupi sipaturile fcute
acum, s'ad descoperit 3 poni: cele de la rasitrit

apus, se aflati la captul via principalis

porto de miazii-zi. In interior se vd resturi de zidarie bine conservate.

Pe incinta de Vest s'Eta piistrat fondatiile a cinci turnurI exteriore.
In launtru, ora5u1 care avea 12 l'ociare suprafttiii, coprindea numer&e edificil, ale caror ruina se

www.dacoromanica.ro

526

pentru a nu vorbi de at de punctele a c6ror positinne moderna s'a fixat

erati Cu mull
maT intlorit6re in epoca romanii, de cAt astitzI t).
Pentru paza frontierif formatil de Dunitre erati opt legiunT, de la Vindibona pdnd la
Troesmis').
Pe Marea-NegrA plutia6 40 cordbil cu 3.000 soldatI, care aprtra0 cstele").
In decursul domnieI Antoninilor, prosperitatea DobrogieI crescu, acsta fu epoca de
aur a ora.selor pontice i monumentele cele maI importante construite de RomanI, apartin
acestor timpurI i acelor ce urmara innediat4).

PLAN UL
CET411 TROESM1S

Plana No. 3.

Dar dominatiunea Ronianilor nu se mArgini flume Ora la gurile DunriI, ci actiunea lor politicti se intinse si pe c6stele septentrionale ale PontuluI Euxin.
gisesc astd7I i fntre care trei basilice: una byzantind

Cu crypt& In ca.re se pote scoborf pe o scard Cu 12

trepte; a doua mal vechid (basilica forensis), are 28 m. lungime si gra,38 ldrgime, in fatd se gdsea un portic Cu 5 sciirI si de fle-care parte, camere; a treia (care date& probabil de la Traian), are 56 m. lung. si
23 m. lime, e Impiirtild In treI tinil prin dotal) aliniamente formato flo-care de alto 18 soclurI bine conservate. Doub porti, una la E. si alta la N., Cu lirgime ce variazil Intro 2 m. 2,22. In fine basilica cimitirialis. (A se vedea schita No. 2).
La 200 m. catre rdsdrit de Tropaeum se aflii. un Tumulus de 2.n,50 fnaltime si de un diametru de
20 m. In lduntru s'a gasit o constructie patratd. Fie-care zid are O m. inlime, 11n.,67 lungime si de fiecare parte se pte cineva sui pe o scard Cu 6 trepte.
Partea de rasdrit trebuia sd fi fost fatada principald. Pe lAnga buctitl de archilecturti: architrave,
frise, soclurI i pilastri sfrimatI, s'ai ma! gisit pe treptele scdriI patru Odd de calcare, pe care std scris:
Imperatorele Cesar, flul divului Nerva, Nerva Traian, August, Germanic, Dacic, Tribun pentru a 13-a rd,
consul pentru a cincea Ord, fatal patriei, a construit acest monument In onrea i pentru memoria bravilor
soldatI, care in r13sboiul dacic ail murit pentru patrie. lar sub acestd inscriptie erati numele ostasilor mortl
In acsta btlie (Dupi Gr. G. Tocilescu. Fouilles et rcherches archologiques pag. 63-78, 80-91.)

1) Mich. Soutzo. Loc. cit. din Revue archolog. franc. 1881, pag. 205-215.
e) Duruy. Hist. des Remains, vol. IV, pag. 705.
e) Gibbon. Decadence de l'Empire Romain, vol. 1, pag. 11.
4) Mich. Soutzo, op. cit. pag. 205-15

www.dacoromanica.ro

)
.
Safi% No. 3. Fortirta Troesmis. (Restauraite de A. Baudry).
(Dupt). V. Duruy).

www.dacoromanica.ro

528

La nord de gurile fluviuluT, intre Siret i Nistru, pe unde incercara RoxolaniT

trca, facea parte, sub autoritatea unuT procurator, de guvernamntul Moesief inferire.
Acsta slapanire le era f6rte necesar, cu tte ea nicif odata Imperiul nu 0-a hazardat colonil prin aceste partT, de 6re-ce trupele wzate in tot lungul DunariT puteati tine
in respect lumea barbar.
A$3, legiunea V-a macedonica, stabilita la Troesmis (Iglitza), nu departe de delta
DunariT, servia ca o santinela intre Braila 0 Isaceea,.maT ales acest pullet de o mare importanta militara, care a servit in bite timpurile, ca trec6t6re peste fluviti.
Printre numer6sele inscriptiT gasite la Troesmis, una, din timpul luT Adrian, ne
arata pe viitorul ora.s in stare de formatie (vieus), constand din barace. Prin positiunea
sa pe un promontoriti, care domina Dunarea Cu 100 de pici6re, era propriti pentru trecerea
ca i pentru apg.rarea t6rmuluT. La cel mar mic sgomot de invazie, legiunea trecnd dincolo fluviul inapoia Siretulul, se punea in calea navalitorilor, sa IT ameninta de a le taia
retragerea ').
Vechia i bogata colonie milesiana de la gura NistruluT, Tyras (Akerman), Inca de
pe timpul lui Neron (50-57 d. Chr.), fu ataata la Moesia inferi6ra, de catre tnteleptul guvernator al acesteT provinciT, Plautius Helianus2). Ea depinse de Imperiti pana la 237,
cand Maximus o dete barbarilor.
Un al doilea punet
sprijin in afara, RomaniI Il aveati in Chorsonesul Tauric (Cri') Cetatea Troesmis se aft' pe locul numit azi Ig
intre satele Grecl i Turaia. Primele cerceLari
s'au filcut aci de atre IMsir More fn 1861; ele atrasera pe archeologI si pe turistI: Ed. Engelhardt, Dr.
Bthier, L. Renier, Baudrg, BoissiOre, E. Desjardins i in fine D. Gr. G. 7'orilescu, de la care frnprumuLdiu
acest. notit.
Prima mentiune despre Troesmis o gdsim fn Ovidifi (Pont IV. 9).
De la Ponticele luI Ovidid pand la Ptolomed nu maI gsim nicI o mentiune despre acest municipiu,
pe care in urmd it arald Tabula Peutingeriand, Itinerarul Antonin, Notitia Dignitatum i Procopid

Plana No. 3 si schita No. 3 arat, in de ajuns situatia si restauratia

CAnd s'aC.I stabilit aceste castre, nu se 'kite sci exact. Ranier crede, c lagarul de nord a fost ridicat
do Pomponius Flacus, dupd ce a luat cetatea din mAinile Getilor i a a asezat, aci leg. V Macedonicd.
Sub Adrian si Antonin (117-161), Troesmis era canabele legiuniI V Macedonice, cu 2 magistri si un
edil; iar locuitoriI se numiad Feterani et cives Romani consistentes ad Ganabas legionis quitae Maredoniae.
La sffrsitul secoluluI al 111-lea, Troesmis devine municipium, cu s.enatul sad, duovirI, quastores, ponlifices i augustales.
Probabil. dupd rsboiul marcomanic, Marcu Aurelifi mutnd Leg). V. Macedonia la Potaisa (Turda)

in Dacia, canabele legiuniI de la Troesmis au cdatat dreptul de municipiurn si a devenit scaunul oficial
al sacerdoteluI provinciei Moesia Inferir cu exceptiunea Hexapold.
Epoca stabilirii acestor castre stative si a prefacerilor suferite in cursul vremff, este de presupus:
Cd la inceput, fn thnpul luI Ovidifi, exista numaT lagdrul ar usan, pe care Nile insusi L. Pomponius
Flaccus, ca legat legionar, il va 11 ridicat dup, luarea cettitil din minile Getilor, spre
!Asa in metna
Odryssilor, care trdiad in legittur, de clienterd cu RomaniI;
In timpul luI Domitian se forma un al doilea castru, la sud de cel
pentru legiunea V Macedonia, care stete aci petnti la rdsboiul cu Marcomanii;
In secolul IV, dupti. ce (intre miff 337-340 d. Chr.) Troesmis se intdresce prin constructiunea unei
lucrarT de apdrare, este apoi distrus de Goff, carI fl deterd foc de tte partite. Ast-fel se expli c stratele
grae de cenuse si alta urme vizibile ad ale unuI lincendid ingrozitor;
Impratul Justinian reconstrui cetatea, reindlt, cele doud castre, transformndu-le in fortdrete gigantice, cu turnurI i cu ale 3 sirurI de intdrir1, intrebuintnd ca materiale de constructiune, monumentele
romane, luate in grabii dup intimplare si sub amenintarea unui mare pericol: morminte, monumente honorariT, altars, fragmente architectonice, basso-reliefurI i altele, care s'aft scos si se scot la lumina* numai
drtmAnd zidurile; probit invederatd cd lagdrele In forma lor actuald, nu datgi, de al din epoca luI Justinian si c ele s'ad indltal. pe, si din ruinele vechilor lagdre legionare si ale municipiului;
In fine, dupd dirtmarea castruluI ostic si a cettitiI justiniane, rmd,ne un singur post militar la
castrul apusan, care este apdrat de dou valurI paralele, vizibile pAnd In ziva de astzI.
(Extras dupd: Revista pentru Archeologie Vol. I, p. 97-132., 293-330, si Vol. II p. 248-282 de Gr.
G. Toeileseu: Revista Tinerimea Romdnit de acelas Vol. II p. 67-82, 1899; M. Zltdreseu. Legiunile XIII Gemind

si V. Macedonia., Bucuresci 183).

Plolomaeus III, 8-10. Munimsen op. cit. Vol. II, p. 187.

www.dacoromanica.ro

529

mea), la Panticapea (Kertch). O statiune milliard aveail la Heraclea Kersonesus (apr6pe

de Sevastopol); iar maI care apus, Olbia (Ociacovul) la gura Borysthenelul (Nipru), orawl
cel mar comercial al regiunif.
Flota PontuluI Euxin lega aceste ora4e cu cele din Moesia, Tomis, i Odessus (Varna).
Adrian (117-130), fost tribun legionar pe timpul 1 ur Domitian in legiunea V Macedonica '),

necesitatea, fortificarif acester partI a DunariI, cea

intelese mar mult de cat predecesoriI
maI vulnerabila a ImperiuluI. in anul 117-118, el vizita frontiera formata de cursul inferior al fluviuluI, i pe care o intri, trimetnd In Moesia inferi6ra : Leg. I Italica la Durostorum, iar mat' In urma i pe a XI-a Claudia; Leg. V Macedonic era la Troesmis
in fine la Noviodunum trimese Leg. II Herculea, sail
dupa alte isv6re Leg. I Jovia.
Legionarir, earl' pazea6 frontiera de acsta parte, eratl dintre ceT mar bravI i mar disciplinatI ; in lupta dintre Licinius i Maxim (1 Maia 313), cel d'intai i avea armata compusa din
legionarI dunarenI, cArora atacurile barbarilor le intretinea disciplina i le intaria curagiul.
Pe malul drept al DunariI, de la Durostorum [Ana la gurile el, Romanil construisera

un drum, care la Aegyssus (Tulcea) se intalnia eu un altul, cc venia de pe c6sta Mari)",

de la Callatis.
Acest drum militar samanat cu e,astella i oppida, se numia limes Srythictis.
Punctele intarite erail : Sagadava (Ostrovul ?), 2) Sucidava (?), 2) Axiopolis, 4) Capidava
(CalachioI ?), 5) Carsium (Harwva), 6) Cius (Hizarlik ?), Bero6 (?), 8) Troesmis (Iglita), ArruSparlian, Hadr. 2 i C. I. L. Tom. III. No. 765.
Harta peutingeriand az aesta cetate la 12 mile (M. P = mille passus = 1481m,75) sad 17.781,
metri de la Durostorum (Silistra). De i distan ta e prea mare aratata ; Sagmlara cred, c pote fi indentifIcat cu ordelul Ostrov, unde
pe fle-care zi se gdsesc monede romane. Positiunea acestei ceati
chiar, este problemalicd azI, neftiandu-se nici o cercetare asupra ei.
Suridara este aezatd. de Ptolomcu la 18 mile spre S.V. de
Axiopolis, care astzI se scie a fi in dreptul Ostrovului Hinogul. Deci
Sucidava la 26,858 metri In susul Dunaril, trebue cutat unde-va
Intre lacurile GOrlita i Oltina (pote Satul-Noti sad PrjOia). Aci
unit autorI pun sediul legiunii VII i lagdrul leg. V-a.
Asiopolis. Positiunea acesteI cetatl este deflnitiv stabilia azI,

prin sapriturile acute. Pe ea s'a sprijinit mal arziti captul de la

Durare al valuluI celuI mare de piatrii. (a se vedea mal jos descrierea
valuluI).

6) Capidava, unii autori o azd greit la Cernavoda. Dupa

mdsuritrea din Tabula Peutingeriand, ea se OA departe de precedenta la 18 mile (aprpe 27 km.). Distan(a ar corespunde cu
ruinele de la Calachia
Carsium departe de 25 mile (adicd. 37 km.). Depdrtarea e
cam mare de la CalachioI la flrova, care positiv era vechiul Carsium i unde a rdmas pand astrizI resturl de ziddrie romana. Cctatea a fost inconjurat de un vallum larg de 20 metri, cu escarpa
i contra escarpa de zid gros de 2 m. Capelele acestuI vallum se
sprijineall pe Dundre i erati apdrate de cloud castre In acesta
parte. Forma incintel era aceia a until trapez cu o desvollare de
3 km. Castrul de la Sud e mal bine pdstrat; el are forma Wyatt',
i una din laturi este formald de thrmul sancos i escarpat al Duawn. Zidirea are 5 m. grosime la bazi.
Cius pare a se fi gdsit pe trmul lacului Hizarlik-Ghiol, unde
se gsesc ruine de constructie roman& Kiepert azifi Cius, la Vadul

Oil. Aci zice Teofilactpe la 590 d. Chr., Priscu er,4ind din DurosSchita No. 4. ForLireta Dinogetia.
torum, merse contra Slavilor de la Ialomits, dupa ce trece Dunrea,
(Dupa Duruy).
armata s'a incurcat in aa fel, in cat ar fi pierit, daca tribunul Alecsandru nu reuia s'o scet din aceste locurl Mate:Ise. Peste crI(i-va
ani, trece din nofl Dundrea mal la Apus de vadul Off. De ast data, armata nemeresce peste nite locurI
fare.' ape.", rdacind vre-o trei zile (HastleU. Istoria criticii, p. 269).
e) Bero e aezat pe Tabula Peutingeriand la 21 mile (31 km.)departe de precedentul. Distants ar corespunde ruinelor aflate intre Ostrov i Dienl, mal aprpe de cel d'intaid.
87

71890

www.dacoromanica.ro

530

bium (Macin),1) Dinogetia(?), 2) Noviodunum (Eski-Kale), 6) Aegyssus (Tulcea), ') Salsovia

(Mahmudia?),5) Ad Stoma (?)6).

Cu apararea c6stelor, Adrian insarcina pe omul sal de incredere, generalul Flavius

Arrianus din Nicomedia, care ne-a lasat in importanta sa scriere: Periplus Ponti Euxini,
o recunscere asupra cstele MAriI Negre.
Arrian nu se multumi numaI cu studiul c6stelor, ci exercitza garnis6nele ora-

$elor pentru aparare, el punea sa manevreze legionariI in vederea unuI atac al inamiculuT.

Am zis maI sus, c sub domnia Antoninilor fu epoca de aur a orwlor pontice, judecand dupa, multimea monedelo.r ce s'ail batut in acest timp; prin unele se celebrza
venirea luI Adrian in Moesia la anul 117 7), lar pe altele este representat ImptIratul
tin6nd o haranga legionarilor.
Metropola PontuluI, Tomis, batu o moneda, cea maT vechie ce s'a gasit pana acum
Arrubium este identificat cu cetatea de lng Mcin, de si clistanta din Tabula Peutingeriana, de la
Troesmis, este cam mare (26 mile=38.500 m.).
Aces', oras era renumit in vechime prin cultul special al lui Jupiter Arrubianus. D-1 Tocilescu II identifica cu orasul medieval Vecina, uncle era un episcopal (Rev. Tinerinea Romana Vol. 11,00 pag 68).
D. Jonja nu admite acst, identificare, de ere-ce pe portulanele medievale, orasul Vicina este pus
intre Isaccea i Tulcea (Chilia si Cetatea-Albd, pag. 47 nota 5).

Dinogetia nu se gasesce in Tabula Peutingeriand; dar dup msuratrea data'. in Rinerariul lui
Antonin, acst cetate se gsea la 20 mile (30 km.) in sus de Noviodunum. Distanta corespunde Cu cet,luia
Bisericuta, unde in 18(35 Ed. Engelhardt a gsit ruinele acesteI cettl romane pe un plato isolat. Suprafala el era de 7.800 m. p. si avea 12 turnuri dep.rtale intre ele de 27 metri.
(Schita No. 4 este luatii dup Duruy, op. cit Vol. V, copiat dupit Engelhard).
Noviodunum. Plolomett este primul scriitor, care ne-a pstrat numele cettiI Noviodunum,
Satul-Nou (Hastlett. Istoria Critica", pag. 21.) Diva, msuratOrea luI, ea era asezata la 26 mile romane departe de Arrubium si la 41 mile de Salsovia. Itinerariul luI Antonin pune la Noviodunum sediul LegiuneI
II-a Herculea, in primif ani ai ImperatieI luI Diocletian t;i Maxim; ins dupd Notitia Dignitatum, aci era
sediul Leg. I Jovia, iar Leg. II Herculea se afla la Troesmis. Ori-cum, Noviodunum era un punct important
de pazii. al Imperiulul Roman.
Noviodunum nu se afla, tocmaI pe positiunea ocupat azi de Isaccea (Hastleh, op. cit. pag. 315), ci

ceva mai la vale, la pelele dluluI Eski-Kale, unde se gsesc time de constructiunI vechi. Chiar numele
localittil inseamn fortrta vechi.
Intre aria 367-9, Impratul Valens, voind s," isbescit pe Gol in propria lor tar, face un pod peste
Dunre lngt% Noviodunum. Ammian Hamelin spune, ca podul era fAcut pe brdi si pe ponteme (XXVII, 5).
In legturd Cu positia de la Noviodunum era Vote castrul roman alldtar astazi. la Nicolifel, pe delul
de la Sud-Vestul satului, cum i cu Valium, care Inconjur Nicolitelul de tOte prtile. Castrul este de o mitirime neobisnuitti, dovad de insemnatatea lui.
Aegyssus corespunde, dupa msuraterea din Rinerarul lui Antonia (24 mile, 35V2 km.), cu pintenile
stncos de la apusul Tulcei, uncle se g.sesc numertse urme de ziddrie veche.
Prima mentlune despre Aegyssus o gsim In Ovidih (Pont. I, 8) Lnga trmurile Istruldi cel cudou6
nume se all un oral vechifl, care prin positiunea i zidurile sale este aprpe inexpugnabil. Dae este sit
credem pe locuitorif sI, fondatorul acestuI oras a fost Caspianul Aegyssus, care ii dete numele
Getil II ocupaser prin surprindere de la Odryssi, pe care II mceltiresc. Pare-se, c Getii orasului
Aegyssus LrLa independentI si de aci tl indreptail atacurile contra Regelul Cotyso. Acesta fi inconjur cu
o armat numeres si nu se retrase, de cEit dup ce se scald& in stngele lor.
Tot Ovidiu (Pont. IV, 7) ne spune despre ocuparea ora_sului de Vestalis, pe la inceputul ereI crestine.
Mannert asez Aegyssus pe locul Tulcei. Spruner, dup care a luat si Peters, II aszii la Priclav.
Cetatea vechi. era pe locul ocupat de Tulcea pn in 1828, orasul a fost cu destivirsire distrus de
Rusi fa rsboiul din acest an. Pe timpul lui D. Cantemir castelul roman exista (Hist. Imp. Otom. Vol. I, 79).
Salsovia. Dup mlisurtitrea lui Ptolomeg (41 mile romane de la Noviodunum, &lied 60/2 k.), am
putea a.seza acst cetate vechi, la plele muntilor Bes-Tepe, lnga Mahmudia. Urme de zidrie se giisesc i astzi. SpturI nu s'af fcut, dar pe fle-care zi se gsesc monede

obiecte vechi in cetatea de

forma exagonal.
) Ad Stoma. Tabula Peutingerian aszit acest oras vechig, la 9 Mile romane departe de Salsovia,
adica la aprpe 14 km., cam pe la Morughiolul de azi.
Pe aci Peters, a gisit in 1864 resturI din zidariI vechi, care formail un patrat bine profllat, cu fetele
aproximativ 60 stingeni. (Geologie und Geogr. der Dobroudscha p. 140).
Medalie mare de bronz. Cohen No. 622 cu inscriptia: ADVENTUI AUG. MOESIE.

www.dacoromanica.ro

531

cu inscriptie latina, purtand data 129 si Senatus populusque Totnitanorum '). Pe altele
din acela timp sta scris MlITPO RON (Too) TOMEStl: (Tomi, metropola PontuluI).

Septimiti Sever vizita garnis6nele de la Dunare, iar succesorul acestuia, Caracalla,,

arata Herodian duprt ce reorganisza armata frontierelor, facu numer6se regulamente
pentru cetatI.
Nu ne-a r6mas despre viata politicA, rnilitar, sociala i religisa a acesteI provinciI,
sub domnia Antoninilor, a Imparatilor AfricanY i SirienI, a
celor din timpul anarchieI militare si Imparatilor IliricI, in

timp de doua secole (96-305), de cat f6rte putine notite

respandite prin diferitY autorI at timpuluI; aces;tia se limitati

la partea dominat6re, la Senatul roman si arare orI se intindeati asupra Italici cel mult.
De cele petrecute in provinciY, afara de evenimentele
marI, ca invaziile earl' amenintati frontierele, autoriI latinI
nu s'a ti preocupat.

Flz. 3. Moneda fie la Toad.

Monisda de bronz. Jupiter f3elku1.
(Duruy, Vol. V).

Fintanele epigratice a r6mas astazI singurele luminI

ale timpuluI, ele ne introduc In mijlocul vietif zilnice, politice, militare, sociale i religi6se
ale cetatenilor i supuilor romanI.
Ba ele de multe orI ne arata, cA chiar sub ImprratiI cei mal ri, provinciile Infloreatt
sub scutul legilor i cA daca Roma avea sA sufere de tirania i estravaganta, Imprratilor,
provinciile erati administrate cu intelepciune si tArie ).

D. Way&lirea barbarilor.
GOY apar pentru prima 6ra in istoria romana la anul 215; coboritorr din peninsula
lasat numele, la o epoca necunoscuta. Ptolometi if citza ca
scandinavica, unde

locuind, pc timpul Antoninilor, trmurile Vistula Aci se impart: Visigo(iI, dupa ce

supuser pe AlanY i HerulI, se aezara de-a stinga cursuluI inferior al DunariI, pana la
crurile fluviuluI.

llegatul Bosphoric, care pana la jumatatea secoluluI al Ill-lea SP bucura de protectiunea romana, fu supus de barbarr. Olbia disparu din acest moment din istorie. Pe MareaNgra, comertul ora...elor incetza, i Inlocuit Cu pirateria.
apere marginele ImperiuluI, barbariI trec Dunarea
in zadar Romanif cautara
pe la Noviodunum, pe timpul ImptIratuluI Maxim, la anul 238; oraul Istropolis'), unul
I) C. I. L. Tom. III No. 765.
') Gr. G. Torilescu. Revista pentru archeologie vol. I. pag. 98.
In Moesia inferiera, in special aci In Dobrogea, eratl dou organisatiuni separate,corespum,h1t6re celor
dou6 elemente etnice sail mal bine zis, celar dou culturI existente: romanismul si elinismul.
Coloniile i municipiile romane f0 atl dieta lor separat si sacerdotele imperial la Troesmis; pe cilnd
Pentapolea (Tomis, Istrus, Odessus, Mesembria si CaHalls, (acesta din urmA inlocuind pe Apollonia) si mal
In urm Hexapolea (pe king& cele 5 de mal sus intra Dionysopolis, mal probabil de cAt Marcianopolis) 10
are dieta el proprie i sacerdotele la Tomi. Presedintele dielif i pontificele suprem al cultuluI imperial In
Troesmis (se numesce Sacerdos provinciae), la Tomis (se numesce Pontarlds); adunarea la Troesmis se nu'FAxTc6Xso To5 ElAuviStiou 116,Tou; una nu exclude pe cea
oLvv
mesce Conventus; la Tomi se numia
falta, ci ambele sunt organisatiunI separate, ale uneia i acelia0 provincie romanii (TuftLevu. Rev.
Tin. rom. vol. II. 1899.pag. 68).
8) Duruy. Op. cit. vol. VI pag._350 si 339 nota 4. Niel un ores modern nu s'a ridicat pe locul entice
coloniI milesiane; locul pe care fl ocupa odinir nu era !ilea sigur fixat.
Desjardin a crezut,c11 se gAsesce apr6pe de Gargal1c, unde s'a observe urme de zidiirie. Dar dupA
distanta data' de Sirabo, trebue a a.,eza orasul Istros mal. sus (de la Tomis la Istros, Strabo num6ra 270
stadil = peste 40 km.; pe and depArtarea GargaliculuI de Constanta este de 25 kilometri.)
D. Mirk Saul zo (Revue arch. Franc. 1881 p. 302) crecle, dupA o fnscriptie grecesca, cA Istros ar corespunde cu Caraharman. La Istros era un Lemplu ridicat de ores tn onclrea luI Apolion Aristagoras, fiul

www.dacoromanica.ro

532

din cele mat' bogate din oraele pontice, a fost distrus; aceia0' srta avur i cele-l'alte,
cacl Alanil patrunsera [Ana in valea EbruluI, unde bat la PhilipopolI un corp roman ')
pradara 4 aril'.
Gordian Ill, batu i goni peste DunOre pe jefuitorr in anul 241, de aceia pc mormntul
acestuI Imp6rat era sapata inscriptia: Victor Gothorum, zice Capitolin.
Sub Filip Arabul, CarpiI, popor Getic, ce locuia intre Prut i Dunare, pradza, Moesia.
Imp6ratul il respinge peste Dunare, in dou6 campanil (2'15 0 246) 2).
lornands, in istoria Gotilor, povestesce c Regele Ostrogotha trecu Dunarea cu 30.000

barbarI probabil pe la Giurgiu pentru a jefui Moesia. AltI barbarI se unira cu el,
chiar legionariT romanI luara parte cu bandele de jefuitorI, iar populatiunea peninsuleI
balcanice le servea de calauza. Marele 0 bogatul ora, Marcianopolis (Pravadi) scapa de
macelul jefuitorilor, dandu-le insemnate sume de banT. 3)
Invazia a fost aa de dezastr6sh pentru Moesia, ca seria monetara a ora.5elor pontice

se opresce lalip Arabul.

Sub Decid (249-51), Kniva, succesorul luI Ostrogotha facu o invazie i mal mare;
el I imparte fortele in dou6: una, prada Moesia parasita de armata romand, care se

concentrase prin ora*ele intarite, iar o a doua parte (70.000) ataca, Ad-Novas (Rusciuc),
ora important la v6rsarea luI Janthrus. Respinsa de Gallus, guvernatorul MoesieI (viitorul ImptIrat), acsta parte se indrpta catre Nicopolis ad 'strum 4), unde armata romand
se adunase sub Decia.
NeputOnd resista fortelor rotnane, Kniva lasa pe Impilrat la Nicopoli, iar el se indrptO catre BalcanI, ale caror trec6tori nefiind pazite, cobori in valea Hebrulul la Phi-

lipopoli, fara a se neliniti, dac retragerea sa va fi taiata.

Decitt 11 urmari, 0 la Bero6 (Eschi-Zagra) crez6ndu-se destul de departe de barbarT,
Kniva cazu asupra-i, fac6nd un mare mace], iar. impelratul abia avu timpul a fugi peste
BalcanI. BarbariI apor ocupara Philipopoli in intelegere cu guvernatorul Macedonia Priscus.

Pe cand Kniva se retragea spre Dunare, intalni pe drum pe Decia, care voind a se
luI Apaturius, pentru serviciile aduse acestui oras, cu ocazia InconjurtiriI luI de barbari. Templul de sigur
apartinea epociI de autonomie a orasuluI.
D. Gr. G. Tocitescu a crezut la inceput, ca Istropolis s'ar gsi la Caraharman. In urtnii descoperindu-se
Mire Caranasuf i Casapkiol ruinele orasuluI, ubiquitatea luI a r6mas in afard de orl-ce indoiala (a se
vedea hidrografia).
Primul scriitor, care face mentiune despre Istropolis este Herodot (H, 33). T6te ptirerile autorilor vechi
sunt citate la capitolul Delta. UniI cred a fi unul i acela oras cu cetatea Genucla.
Peters o aszii, frte bine pe promontoriul ce Inaintzit in lacul Sinoe.
Colonia milesianii a fost fondatii in secolul VII Inaintea ereI crastine,
Srylax de Car yandra scrie, cit pe timpul ski (510 a. Chr.), Istropolis fiicea cel mal trains comer t din
Pontul Euxin. Ca alegorie al nenumratelor bogatfl adunate aci, traditiunea spune,a, in Istria tralia o cerbeicit cu crnele de aur, druilii de nimfa Taigeta si pe care a cucerit-o Thesefi.
Geografut Memnon, ne spune cit.' a fost un mare rsboid intre Byzanlini de o parte, Istrieni si Callatieni de alta, pentru comercIul TomisuluI, paste care Callatienil voiafi s fac un monopol (Al. Pop. Callima& In Columna luI Traian. An. IV No. 2).
Era un Limp, and Istropolis fticea parte din confederatiunea Pentapolis i mal In urmti. Exapolis.
Istoria sa, si a celor-l'alte orase pontice, se lgti de istoria generald
Orasul a fost cu mult mai bogat de cell surorile sale si a baLut monede cu 'mutt maI
Pe recto al uneia din monede sunt dou capete de barball asezate in sens invers; pe verso, un vultur
atactind un delfin si inscriptia Istris.
Ca i Tomis i Callatis, orasul a btut monede de aur luI Lysimach, cu efigia RegeluI i cu inscriptia Is.
In timpul Romunilor, orasul a /3E/tut monede de bronz, Insa mal putine de cl Tomis i Callatis ; coja
co insmnii,o1 prosperitatea sa sctizuse In cele din urmti.
1) Capitolin, XVI.

1) Duruy. op. cit. vol. VI pag. 346

1) Post longam obsidionem, accepto paemio ditatus Gota recersit. (Veli Xenopol. Vol. I pag. 220).

Marcianopolis fusese construit de Traian, In numele surorii sale si era' acum capitala MoesieT secunde.
(Jornands. Cap. XVI in Gibbon op. cit. vol. I. pag. 150 nota 1).
4) Xenopol. vol. I pag. 220. Nicopolis de pe Iantra. (D'Anville. Gographie anciennc. Tom. I pag. 307).

www.dacoromanica.ro

533

re'sbuna, se decise a'l ataca sub zidurile uneY cetati in Moesia, anume Forum Terebronii (?).
Armatalor era asezata pe treI linif s,;i, sail din intimplare, sati dintr'o intelpta dis-

posilie, o mlastin acoperia unja a treia. La inceputul actiunir, fiul luI Deci, cklu strapuns de o shget, lar total sal cauta a incuraja pe soldatI. Socul fu teribil, era lupta
desperarir contra dureriI. Prima linie a Gotilor fu invins, a doua avu aceiasI s6rtd, a
treia trig re-mnea neatinsa i dispusa a opri Romanilor trecerea prin b1i. Acestia
facura imprudenta de a forta acsta trecere. Norocul se schimba, dupd, infructu6se efor-

turf, armata romana fu gramadit in

baits'',

din care nu s'a maI putut cun6sce corpul

1mp6ratu1d. Acesta batalie s'a intmplat in Noembrie 251 '). Succesul Gotilor se datoresce
Vadarit luI Gallus, care devenind Imp6rat, permise barbarilor a trece Dunarea Cu praz
i e,aptivl si in schimbul unuf tribut anual datorit de Romanr.
Invadat de barbarI, orasele sale distruse, Scythia minor., sub Imp6ra,tul Gallien (268),
tinder), a se desparti de Imperiul Roman.

In iarna anuld 268, Gotif se preparara pentru o mare invazie; eT construir zeee
mil' bard') si in primavara anuluT urmator, o horda de 320.000 combatantI, fra femel,
copiI i sclavI, trecu Dunarea i inainteza piina la Tomi.
Ora.sul ins era bine fortificat, inca de pe timpul luI Ovidiii, se puse in stare de aprare, inchise portile, iar locuitorir paziati zidurile, in care Gotil nu fura in stare, cu t6te
atacurile pe useat i pe ap, a face bree.
Aceia4 resistenta intmpina si din partea orasulur NIarcianopolis.
Dup ce GOT pradosera clof anI Peninsula Balcanied, Claudio II, supranumit, Goticul,
inttunpina pe barbarr in cOmpiile riuluI Nlargus (NIorava), pe cand acestia eaulari s se
relraga, si In batalia, de la Naissus (Ni), omori 50.000 din el. Restul fura decimatI de
16me si frig in strmtorile 13alca,nilor. CeI earl' scapara a fost tcutI sclavI, sad inrolatI
in legiuiiile romane, lar femeile lor bale in easatorie de legionarr ').
Acest campanie ca,re dura doI anI (269-70) asigura pentru un secol linistea Moesien.
Aurelian (270-75), retrase dupa
cum se scie, legiunile din Dacia, pe

care o lasa in prada barbarilor, iar

Dunarea deveni limita ImperiuluI de

acesta parte.
Fig. 95. Moneda de la Tomi.
Golif incercard, a se reTom Er 'I'52N.
scula,
pe .timpul ImpratuluT
Moneda de bronz, representand pe
Jupiter In picioire. (Duruy, Vol. \rm.
Probus (278), ins, aceste revolte fura indata sufocate de
legiunile din Moesia.

Fig. 94. Moneda de la Tomi.

lut Tomus. Pe revers: TOMI
o ;Anna intr'o corna de stejar.
Moneda de bronz. (Duruy, Vol. VD.

TiMO

Sub Diocletian, Imperiul Roman se impartI in dou: in Occident, Maximian; in

Orient, Diocletian.

Diarchia tinu 9 anY (284-293), iar la 1. Martie 293 ceI dor Cesar-I, Constantiti Clorul
Galerin, imphrtira Cu cci doI Augu.stI, puterea romana si asa lua nascere Tetrarchia.

Scythia, care avea de capitald Tomi, apartinea diocesel Thracia una din cele cincI
diocese ale PrefecturiI OrientuluI, ce avea de capital Nicomedia.
Provincia Scythia corespunde azT DonrogieI. ins, care Sud limita sa era o linie drept,
cc pornia de la Durostorum la Dionysopolis (Ekrene).
Impt5ratul vizita frte dese orI frontiera Dundril i, daca am crede pe Idacius, o
multime de turnuri intrite de pe trmul stng al fluviuluI, se datore,sce luI Diocletian.
Eumene in disoursurile sale ((pro restaurandis scholis, vorbesce despre fortific,area
frontierelor, intre care si cea dunarna.
Gibbon Vol. I, p. 12 apud fornancVs C. 18. Zosimr L. I p. 22 Zonar L. XII p. 627

Aur. Victor.

2) Zosim I. 42.

4) Drxippus. (Exeerpta legat. p. 12) Aurelian easiitori pe generalul Bonosus Cu Hunilla, o Gota (Gibbon
Vol. I p. 178 nota 1).
4) A. Morcellin XXXI. 5.

www.dacoromanica.ro

534

Dup6 Notitia se num6ra 103 piete intarite sati posturT fortificate, numaT in Imperiul
de Orient.

Numal ast-fel a sciut Diocletian a tine in respect pe barbarT, carT bateati la portile
ImperiuluT, in care intrara dupa putin timp.
De la 305-332, Constantin-cel-Mare se ocupg cu unificarea ImperiuluT, cu organisarea
luf interi6ra i cu certurile religi6se 1).
Dup6 cum am argtat, Imperiul era impartit intre ceT patru impOratI; la 23 Octombrie 312, Constantin in bgtlia decisiva de la Pons Milvius (la portile RomeT), Invinge pe
Maxe,ntiu i ast-fel unifica occidentul cu centrul ImperiuluT.
Un an in urma, Licinius, dupe' cc ocupase partea luT Maximin Daia, unifica Orientul.
Timp de 10 anI, Imperiul fu guvernat de dol Augusti: Constantin-cel-Mare in Occident si cumnatul sat (Constantia, sora Jul Constantin, era nevasta luT Licinius) in Orient.
In bataliile de la 3 lulie si 10 Septetnbrie 323, Constantin invinse pe cumnatul sa,"0
unifica tot Imperiul Roman ').
in acelas an, Constantin respinse pe SarmatI, care sub regele lor Rausimond trecusera Dunarea. La atacul uneT cetatI(?) Rausimond cadu prizonier 3).
Crestinismul de trel secole persecutat, isT gasi sub acest lmprat un demn apitrator,
pentru care Biserica il num6rg intre sfintr.
La ocuparea tronuld (in Nicomedia),1upta in contra Arianismulul era deja incinsa;
Constantin conv6ca la Nicea in 325 un consiliti ecumenic, la care luarg parte 318 episcopT, care Wed insarcinatT sg, statueze asupra doctriner lur Arius si consubstantialitatiT Sf.
TreimI.

Lupta insa nu se opri aci 4).

Dupa ce certele religkse se maT potolira, Constantin, pentru motive strategice, stramuta scaunul Imperial in Constantinopole5), la 11 MaT 330.
Got% pe care RomaniT iT credea5 pentru tot-deauna supusT de Clauditi 11, traind,

oca maT mare parte dinteensiT in bande ratacitre, se resculara si dupg ce atacara pe
SarmatT, inconjur la 332, Marcianopolis.

Constantin trimise pe fiul s Crispus la Dunarea de jos. Acesta Ii astampara, tara

multa greutate. Dupg, Eusebitl 5), Constantin subjuga t6ta Scythia, tara imensa, impartita
in atatea natiunl asa de diferite i cu moravurT asa de sinatice. Marginele monarchieT
romane furg duse pang la marginele SeptentrionuluT 7).

Cu ocasia acestuT wilsboiti, Constantin cresting o multime de Gotr, cu t6te ca in

Scythia minora, inch' de catf-va anT exista un episcopat la Tomi
Cu locuitoriT Chersonesulul, ImpOratul incheia un tratat de comert, prin care se des') Asupra certurilor refigise a se vedea la Cap. Biserica.
A. de Broglie. L'glise et l'Empire Romain au 4-me sicle, vol. I, p.326 apud chronique Alexandrine
ed. Migne. Tom. XCII 702; conf. Tillemont. Histoire des Empereurs (Constantin p.194; Clinton. Fasti Romani
vol. I, p. 375-6.
Broglie, op. cit. vol. I, p. 318 apud Zosime II 21.

Detaliat se va vedea acst cestiune la Cap. Biserica.

Asupra dateI precise a fonddriI ConstantinopoluluI sunt paren l diferite: Tillemont (notes sur C-tin
LX), Durange (Constantinopolis christiana I, 2), Socrat i Sosomen pun ca data anul 325; de aceia..;:i parer
este i Theophan (p. 17). Cronica pascal, a AlexandrieI pune anul 334; Philostorge (III, 9), anul 33E
332. Condinus (orig. Const.) zice asupra fonddrii oravluI: Anul lumeI 5837, la 26 Septembrie, srele fiind
In zodia segetatoruluT, in primul an din a 265-a olimpiad.. Aceste indicatiunI ins ale lul Codinus nu se
potrivesc: primul an din a 265-a olimpiada corespunde cu 281 d. Chr., pe cnd 5837 cores.punde cu 329
Segettorul corespunde luI Noembrie, iar nu luI Seplembrie. Dupa cronologia coduluI Theodosian, p. 27
ajungem la data luI Codinus cea mal apropiat 328 sail 320. Acsta e data inceperfi transformrii
In Constantinopol. Data terminarii, dup cronica Alexandrina este: primele ide7ale lui Mai 330 (Tillemon, Tom. IV. Durange, pag. 26-27. Clinton, vol. I, p. 384. VezI Broglie, op. cit., vol. II, p. 444-5.)
Vita Constant. Lib. I, cap. 8.
Gibbon op. cit, vol. I, p. 20 i nota 3.
Vezi Cap. Biserica.

www.dacoromanica.ro

535

chidea acestora trecerea Bosfbrulul, asigurandu-le o mare desvoltare comercial ce faceati

cu gr, uleI si fier ').
Constantin-cel-Mare se ocupa frtc mult cu organisarea acestesi provinci i cu reconstruirea celatilor devastate sub predecesoriT sc".Y.

Imp6ratu1 dete o organisalie separata ScythieT pontice, formand o provincio deose,bil de Aloesia secunda i stabili aci pe GOY ratacitorr 2).
Metropola Scythia pontice, Tomis, lug numirea de Constan Liana, dupa numele surorif
ImpOratuluf 3). Ad i era i scaunul until episcop numit al GOlor.
Zosime, H, 31.

n PPyssonnel. Observations historiques sur les peuples barbares, qui ont habit les bords du PontEuxin, p. 34-5.
3) Peirerea lul Chousserie asupra nunielui Constaniii. Nurnele Kfistendje, dat de cdtre Turd f,4i Constanta, dat de Romani capitalei Dobrogia fmi pare o erre, ce trebue semnalat, azi, cand numerse descoperiri archeologice a probat 'Ana la evident,a, ca acest oras nu este altul de cat, vechia metropoth a
Pontutui, Tomis
Denumirile cele false de mai sus, ah' fost datorite acesteI credinte, ca orasul Constantiana, fondat

sail rezidit de catre Constantin-eel-Mare, in onrea suroriI sale, se ridicii tocmai pe locul actual al Constantii.
Ast-fel italianul Mario Myer i invtatul archiepiscop grec Meletios, a cruI geografie a fost publicata in Venetia, in anul 1728 si retipiiritii in 1807, fac confusie futre Tomis i Constanta.
Hellert, in charla general, a Bulgariei i Romaniel, aparut in 1839, scrise In paranteze numele
ConsUinta sub Kustendge.

Bou, care a vizitat cu cea mai mare bagare de sma furcia Europn,, cade In aceiasi erre, cand
zice: Uor recunsce cine-va pe Istropolis in Cara-Harman, Constanta In Kustendg, Callatis in Alangalia.
Bouillet, in dictionarul universal de istorie si geografie, zice: Kustendg sail Constants,.
Larousse,
marele dictionar universal al secolului XIX, serie vorbind despre Tomis: Alai trziri,
orasul ja numele de Constantia, dupti, numele surorii lui Constantin-cel-Mare.
Kiepert incerca de a abate acsta credint in atlasul topografic al Pontulul Euxin, ce publica in
Berlin 1846; el aseza Constantia intre Istropolis i Tomis, dar adopland iar opinia comun, fntruni in a
doua a sa editie, aceste done orase intr'unul singur.
Si tot4 Tomis i Constantia eraii deosebite, dupa m.rturisirea liff 'erodes, care seria pe la sfrsitul
secoluluI al IV, sub domnia Impratilor Arcadia i Onoriil, o notit asupra provinciilor oraselor de capetenie ale Imperiului de Orient.
Dup acest scriitor, Constantia era un eras In Scythia, provincia VI a Imperiulul, a care! capitala
era Tomis.
Constantin Porphirogenetut, care domnea la Constantinopol pe la inceputul secolului X, stabilesce
aceiasI deosebire fntre cele dou orase ale sale, In opul sail De Thematibus.
Cele dou opere sus mentionate pot fi regasite in Imperium Orientale, publicat in 1711 la Paris, de
catre AnseImo Banituri, calugar din Ragusa, devenit membru al Academiei inscripliunilor i bibliotecar al
Ducelui de Orleans.

o chart venutian, lucrat in secolul XIII, ce o putem vedca in palatul Dogilor, arat Tomis pe
locul unde se afl, Constar-4a azI, iar orasul Constantia mai la Sud.
Formaleoni in Istoria fisiologic politic a cornertului, navigatiunil i coloniilor calor vechl la
Marea-Negra pare a fi mostenit de la Venetiani date certe asupra localittilor din evul mediii. El face
deosebirea liare Tomis i Constantia i a.szti, acest oras in positia, in care fl arata charta de mai sus.
Cdluyetrul Nestor, cel mai vechirl istoric rus, in lucrarea sa principal, o cronica de la 862-1106,
care este isvorul cel mai bogat al Istoriei primitive a Slavilor, nu intrunesce Tomis cu Constantia, ci din
contra, el citza aceste dou6 orase intr'un mod deosebit.
Acsta cronica publicat in Petersburg in 1867, dupii, un manuscris gsit in 1716 de Petru-cel-Mare
la Kilnigsberg, a fost tradusa la Paris de dike Louis, in 1834.
Butkow, in apararea cronicei liff Nestor menline aceiasi deosebire futre cele dou orase.
Macariii, episcopul Venetid, In opul sil Intitulat Istoria cretinilor In Rusia publicata in 1864, serie
urniatrele, vorbind de eparchia ScythieT i capitala ei: Tomis nu trebue a fi confundat cu Constantia,
fondat, de Constantin-eel-Mare, aceste dou orase ah trait pana in al X-lea seco], ca orase deusebite.
Minis al lui Ovidifl i Constantia a WI Constantin s'Etti prehicut Ore inteun oras? Cand si cum?

Isloria sta muta In privinta acestel alipiri suspecte, din contra le aratit traind amandoua cu traiul lor
propria, Nina la drimarea lor de Bulgari.
Probabil, c Genovezil, dup ce pe la sarsitul secoluluI XIII, contribuiserd puternic a restabili pe
Impratii Greci pe tronul Constantinopolula stabilir, comptuare pe malurile Mril-Negre, ei se asezara
pe locul unde se afla azi Constanta, prob.& portul lor situat la 300 metri spre V. de portul noil i gasind

www.dacoromanica.ro

536

T6te orasele pontice refnviara, iar cele de pe Ormul drept al Dunarif, carY ca
maI 'nainte serviail ca puncie de reazim armatelor romane cc aparaii fluviul, fura reconstruite.

Civitas Tropaeensium fu reconstruit. Inteun cuvnt epoca de aur a provincia de

sub Impratir Antonini, renascu.

Prosperitatea provincia nu linu de cat frte putin, cad dup m6rtea la Constantincel-Mare, la anul 337, puterea Gotilor devenise amenintatre Imperiulul.

Daca trebue sa admitem aratarile istoriculuI got Jornands care cate o data trebuiesc puse la banuiala sub regele lor Hermanaric, GOY ocupad t6ta Europa rasaritna,
intre Baltica F;.d Dunare. El era supranumit Alexandru Nordulut
inflorirea statuld Got sub.Hermanaric se datoresce in mare parte episcopulur lor,
Ulfilas 1).

Cat timp trai Hermanaric, GotiI staturaIn bune relatiun cu RomaniI si o multime
din a se inrolail ca legionarI2); dar dup m6rtea acestuia, regatul se desbina: OstrogotiI,
eu greul statuluI intre Prut i Pontul Euxin, sub regele lor Fritigern, ca aliat al Romanilor i Visigotil sub Athanaric, vrasmasul acestora 3).

Imperiul Roman se imparti in 364 Intro Valentinian I, care guverna lumea latina
sad occidentul si fratele sii Valens, peste lumea Grca, sad orientul.
La 367, Gold' invadza Imperiul luI Valente, lug sunt respinsI. Valente dupa ce iernza la Marcianopolis, trece apoI Dunarca pu un pod de vase la Noviodunum i bate
tribul Got al Getruzilor 4).
Athanaric, intrio intrevedere ce avu cu Impdratul pe un vas in mijlocul Dunarri, ceru
pacea.

La intrcere, Valente exila pe Bretannion, episcopul din Tomis 5).

For(atY de navalirea Hunilor, GOT cerura, prin episcopul lor Ulfilas, voia de a se
stabili in Imperiul Roman.
In tmna anuluI 376, un milion barbatI PM a socoti copiiI si femeile) din care
200.600 luptatorI, trec Dunarea si se stabilesc in Scythia si Moesia 6) sub seflI lor Alavivus
Fritigern.

Modul cum erati trataff in Imperiul Roman, nu intarzia a porni pe GO la revolt&

Din causa multimeI, cele necesare traiuluI lipsindu-le, ohcerir romanI li vindead ca sclavI.

Lupicinius, guvernatorul Moesia invita pe eflI Gotilor la o superba serbare In

Marcianopolis.

O crta se ivi intre barbarI

legionarI, acsta fu scanteia care aprinse focul ureI

rdsbunariI, mult timp inabusit.

Ca prin miracol Fritigern scapa pe portile cetatiY; afara in camp, armata gola se
adunase la 9 km. departe de oras; Lupicinius nu avu timpul a'sr aduna fortele, asa eh" un
singur atac puse pe gna pe general ;;i legionariI

Acsta infrangere zice istoricul got Jornands

e pus ca inceputul

drepturilor de cetatenI a Gotilor in Imperiul Roman. De aci incolo ei fura consideralY, ca

stapanI absolutI in provinciile marginite de Dunre.
Drept r6sbunare, barbariI pradara, provinciile ocupate, incendiara orasele, masacrara
populatia i vndura sclave pe fema
cateva ruine, sari mal bine negsind nid-o urmA vechia, uitand Cu total pe OvidiA i readucnduti mai
bine aminte de Constantin, al cAruI Imperia fi scapaserA, ei reinviaza vechiul nume Constantia, pe care
TurciI 11 schimbarit In Kustendge,dupA cucerire, pe care RorminiI '1-au prefA,cut iar in Constanta, In urma
anexitriI DobrogieT.

1) BI oglie, op. cit., p. 8-9 din Vol. IV. VezI Cap. Biserica.
3) Broglie, op. cit., Vol. V, pag. 317.
Pegssonnel, op. cit., p. 36. Hemmer, Vol. I, p 184. Broglie, op. cit., Vol. V, p. 310.
Xenopol, Vol. II, pag. 6.
A se vedea Cap. Biserica.
Eunap, Fragm. 42

www.dacoromanica.ro

537

Victoria Gotilor se rspandi indata. Valens prin imprudenta sa porni spre revolta
o colonic traibire, cu mult inaintea mareI migratiunI, in Balcad i ast-fel mari nurniirul
armatel luT Fritigern.
Acsta colonie se afla in lag*, conclusa de Suerit i Colias, sub muril Adrianopoluld. Valens temanclu-se a nu se uni cu Fritigern, care inainta, dete ordin luI Suerid s
se retraga catre Sud si sa treaca in Asia.
Acesta se supuse si ceru o lntarziere de 2 zile, pentru a se pregati de drum; guvernatorul Adrianopoluld nu-I acord, ci armand contra Gotilor pe cetated, forta a pleca.
Mind maltratatT de populatie, iar rabdarea Gotilor trecnd peste marginT, el se napustir asupra multimeT, rracelarind o mare parte.
Collas
Suerid se unir apol cu Fridigern, care nu intarzig, a se apropia. Adrianopoli fu atacat i luat de barbarl, eu care se unira i lucratorif minelor de aur din
Thracia.

Valente cert.' ajutor nepotuld s Gratian, care dispunea de bite fortele din orient.
Comanda armatelor imperiale tu Incredintata la dol general slabY i incapabilT, Trajan
Profuturus. Intr'un consili5 de resboiti, se decise s atace pe GotT, retrasI in lagarul lor,
la Ad-Salices, localitate aflata apr6pe de cea mar meridional a gura a DunariT').
Bivuacul lor era inconjurat cu carute i In acsta incinta, a se bucurati in tega
nitea de fructul depradatiuniI lor. In mijlocul petrecerilor, Fridigern observa miscarile
inamiculd. El vedea, ea numrul Romanilor se rraria i cA acestia aveati de gand
atace trupele puse de paza. In timpul noptiY, barbarir erati decisT a'sT ridica tabara; la
lumina tortelor trupele lor se adunara. Mafia parea eminenta i decisa pentru a doua zi.
Gotil certira prin strigatele lor slbatice, Mafia chiar In acea nelpte, iar prin cantece celebrati succesele stramosilor lor. RomaniT be rspunsera prin strigte militare. Fritigern
octipa o inaltime vecina. Cele dou armate T aratara deopotriva val6rea. Legiunile din
Armenia cu tot eroismul lor, fura sfrimate de numr. Barbarir infransera stinga Romanilor i acoperira campul Cu mortX i ranitT. Acsta infrangere fu compensata cu victoria
la ceal'alta arip5,. Lupta tinu din zorr de ziu pang sra. Intunericul facu s inceteze ma-

sacru de o parte si de alta; ambiI lupttorI se retrasera in lagre, fara ca vre-until sa

onlirea victoria. Perderile insa fura maI marl de partea Romanilor; dar si barbariT
fura asa de intimidatT, in cat nu esir sapte zile din lagarul lor. Se ingropara principaliT
oficerI, atat pe cat mijIlicele permiteall..Corpurile soldatilor rmasera intinse pe campul
de hipta, iar osemintele lor acoperira multa vreme campiile, Infatisand ochilor luT Ammian general roman un tabloti Inspaimantator, despre batalia de la Salices2).
Acsta s'a intamplat in t6mna antiluI 377.
Progresele Gotilor s'ail stavilit, iar armata romana imputinendu-se prin pierden, se
retrase sub muriI Marcianopoluld, cu intentiunea d'a se reconstitui i strange pe barbarl
intre Durare si Mare, para cand prin fmete le vor slei puterile i curagitil. Acest plan
pus in executare de generalul Saturnin, reusi In parte, cad de peste Dunare un no grup
de barbarT, sub conducerea luT Alatheu i Saphrax, vin In ajutorul coreligionarilor Ion.
Mal venir in ajutor TafaliI i SarmatiT i cu totil se pusera sub comanda luI Fridigern.
RornaniT incurcatI cu rsboiul in contra Germanilor, nu putur resista navalitorilor,
ci se retrasera sub murif Adrianopoluld, sub conducerea generaluld Sebastian.
Valente ha insusI comanda armateT, la 9 August 378 si dup ce lash o gard pentru
paza bagajelor, pleca pentru a intimpina pe GotT, care tabarisera la 12 kin, departe de
cetate. Cavaleria ce se afla la drpta era in atingere Cu barbaril, pe cand stinga era Inca
departe. Cu teta caldura, soldatil grabira pasul, pentru a se forma in linie, insa cu mare
confuzie.

Cavaleria fiind cea d'intaY gata, Fridigern alerga la o stratagem trimese soli' de
pace, cu scop de a intarzia si tine in arsita sereld pe legionarir deja obositT, pra (And
i) Itinerarul lui Antonin (p. 22(i, 227), insmnd acsta localitate aprpe la 60 mile spre N. de Tomis.
2) Indicant nunc usque albentes ossibus campi. (Ammian, XXXI. 7).
68

71890

www.dacoromanica.ro

538

cavaleria luY Saphrax i Alatheti, adapostita

termin' miscarea inva1uit6re asupra stangiI

romane. Infanteria atacata fara veste, fu macelarita, iar cavaleria din spate si din fata
loyita de barbarY, abia putu resista. Impratul cazu ranit, iar corpul luI nu mal putu
gsit dintre multimea cadavrelor. In acsta dezastru6s batalie cazura i generaliI Victor,
Traian i Profuturus i).
In urma acesteI yictorir, GOY pradara peninsula Balcanic pana in Grecia. Gratian
Theodositi isbutesc a curati peninsula de nayalitorY, acestia primira a rmetne definitiv
stabilitY in Dobrogia, intre Dunare i valul numit azY al luY Traian, construit anume ca
botar despartitor. Aci GOY se stabilira i an format colonir agricole.
In anul 380, eI incercara a jefui Tomis, unde se afla ca episcop Gerontius, care cand
yoi s gonsca pe navalitorl, soldatil inspaimantatY refusara a'l urma. Pentru a'Y imbarbata, Gerontius se arunca in mijlocul inamicilor, aprpe singur i ast-fel mari curagiul
armateI, care puse pe Onf pe navalitorY.
Ins in loc de a-1 recompensa, Theodosin II condamna la m6rte, si nu putu scapa,
de cat lasandu-si tad averea in mainile eunucilor palatuld3).
Protectia de care se bucuran GOY in Imperin, aduse repede ruina luI, cacIcea mai
mare parte din legionarY, earl pazian frontiera DuiArii erati recrutall dintre Goff.
Impartirea Imperiulg la mrtea luY Theodositi (395) nu schimba situatiunea.
Orasele Scythig minore indata ce se bucuran de liniste, prosperan prin comert care
le procura ayerr.
Un non popor maY barbar de cat Gotif ameninta Imperiul; acestia eran Hunif, care
fondasera in stanga DunariY un puternic stat, sub conducerea lui Atila. Bogatiile de pc

drepta fluviuld atrasera pofta de jaf a acestor nol barbarY. La anul 447, septe-zecI de
orase, intre care i metropola pontulul, Constantia, fura distruse 3).
Mrtea lui Atilla (453) lasa Ore-care repaus ImperiuluI de Orient ; insa prin politica
bizantina se incuraja stabilirea multor barbarl in Aloesia; ast-fel Hernak, nut luY Atilla
aliatul Jul Alain Condax, obtinu pentru poporul hun pam6nturI Iii Dobrogia 4) si o palie
din el' a fost intrebuintatI in special cu apararea valurilor luY Traian, devenit atuncY
frontiera Imperiulul; el primesc numirea de Fosatici 5).
Gibbon. Vol. I, p. 026-644.

Zosim. IV, 40 in Duruy, op. cit., Vol. VII, p. 446.

a) Lebeau. Histoire du Bas-Empire. XXXII, LVII. Constantia. Prosper Tiro Septuaginta civitates depraedatione vastatee.
Gibbon. Op. cit., Vol. I, p. 838. Thierry Histoire d'Atilla, II, cap. I. Amanda. Res Goth. 49 si 50.
Yalurite dinlre Cernavoda i Constanla. and cine-va pornesce cu trenul din Constante, daca prin

dreptul deposituluT de gaz Steaua Romn., li aruncii privirea pe partea stnga a linieI, va vedea dou6
marl transeie aprpe paralele, indreptate ctre apus. Putin mal incolo, santurile se desunesc: unul r6mne
pe stnga si altul pe drpla liniei. Aces!. din urme se vede crestat din distan/1i In distant. si se pote urmri
cu privirea pn, in dreptul HasanceI; lar cel din stnge, nu se pierde din vedere pnd la statia Saligny,
ci se desemnza pe teren ca o dunga albicisa, din cauza sfrmaturilor de pietre si mortar, vizibile pe tot
parcursul.
Acestea sunt lucr.rile de fortificatie, numile in limba popular. Valurile luI Traian i care se intind
intre Constanta i Cernavoda, pe o lungime de 00-70 km.
Observate pe teren, se disting trei lina de inlitrirI: un vellum mic de pemnt, construit de un popor
barbar; un vellum maI mare de ptim6nt (sati mal bine un lent de castella de parn6nt, legate cu sent) si in
fine un al treilea rind de castella de piatra, legate printr'un zid de asemenea de piatr. Aceste dou6 din
urm Naluri, a fost construite pe limpul Imp6ratilor Romani, pentru aprarea frontieriI ImperiuluI de
acst parte.
Acesle lucrr! militare de aparare, au atras de multh vreme atentiunea caltorilor i Omenilor de
sciintii; asa Mollke le pomenesce in trecat in scrierea sa: Lettres sur l'Orient la pag 135; un alt oficer
prusian, l'inke, vorbesce mal mulL in lucrarea sa asupra v.iI Carasu; inginerul francez, Jules Michel,
doctorul C. Allard, geologul Peters, Domnul Mich. Soulzo, i in sfersit doctorul Schwhardt s'ati ocupat de ele.
Jules Michel, participAnd intr'o misiune francez din 1855, care a trasat i deschis primul drum dintre
Basova
Constante, a urmat traseul valurilor. Michel crede, ca cele 3 santurT formail un sistem complect
unic de aparare, ca ele au fost execulate odala, pe timpul ha Justinian, sea cel mai trzi sub succesorul acestuia.
Allard atribuie constructia valurilor, generalului Traian, de pe Limpul Imp6ralulul Valens. Domnul Soutzo

www.dacoromanica.ro

539

La acsta epoca Scythia mica' prea a avea maY ales pentru Imperil)", o mare impor-

ta*" militara.
crede, ca ele ail fost construite de Impratul Theodosiil I; fn fine Doctorul Schuchard descrie maI amanuntil,
valurile Cu aprpe Vote lagdrile.
Domnul Gr. G. Tocilescu, ajutat de inginerul Polonir, ad urm.rit valurile dupti. Harta Statulul-Major
romdn. D-sa le descrie cat se pte de detaliat.
Vallum eel nzie de pamiint are un parapet cu inaltime ce variaza Intro 0,50 si 3 m.; grosimea la baza
de 4-10 m. 0 un sant Inapoi (la Sud) addric de 0.50m.-2.00, larg la gura de 5-6 in. si care trebue sa fi fost
Cu mult mai larg Inainte; din dispositivul santuluI se vede, cd vallum acesta avea de scop apararea contra
unuI atac de la sud. Probabil el a fost construit de un popor barbar ce locuia Nordul DobrogieT, contra Romanilor. In tot lungul lui, vallum este lipsit de lagare, castella, turnurl sau alte lucretrI de fortificatie. Movilele afittre astii,z1 pe el e posibil sa fi fost construite ca puncte de observatie tnainte. Principalele tumulus
sunt: Kara-Iuk-Tepe (30 m. larg 0 5 m. Inalt) aprpe de un alt tumulus mal mic ; apoI In lungul valului, catre
Dun.re, Endek-Tepe (nalt de 6 m.) smanti a fi fost legat cu o serie de alte tumulus asezate mal" la Nord;

Kara-Tepe; dou alte tumulus inalte de 2.50 In fa* satului Endek-KaralcioI; Karaciku sa Medgidia Cu
un grup de mosorie mal mici ; Tabia frantuzescit (un uvragiil de aptirare de forma rotundd, ridicat de
Francezi la 1854, pe un Tumulus inalt, de 50 m. diametru), tumulus aprpe de Hosa-Iuk i Ivrinez, tumulus
numit movila luI Mos Oprea, etc.
Acest vallum, care este 0 cel mdf vechi i mai simplu, incepe aprpe de Constanta, se indrpta mai
intdi catre S.E. pe dlurI, unde este taiat de cele-l'alte dou valuri. Captitul s'll la Constanta s'a astupat
de numersele constructiuni noud, care 1-ail sters urma ; ast-fel la Sud de oras, este un crampeid de vallum
de 150 m. lungime, dar el este mai no, dupti cum probza stipaturile. In cmpie acest vallum se vede maI
bine la bifurcatia soselelor spre Mangalia cu cea spre Hasancea, el merge pima in gardul deposituluI de
gaz Steaua Romema, unde se intretaie Cu calea ferata si cu cele dou valuri: cel mare de pamint si col
de plat* carI trec pe de-asupra, ceea ce probza, a ele sunt de o constructie maI nou.
Micul vallum trece apoI prin micul sat de pe mosia generaluluI Doctor Georgescu. Acum cu greu se
mal pOte urmri din cauza taieturii Meta& pentru accesul la Port ; din dreptul unul castru de piatrti, vallum
urea pe dl, strabate vaile Omurcea si Mahometcea-Dere, urea dlul Mangala-Culac-Bair 0 se Indrptti
catre Cara-Murfat si Endek-KarakioI. Une ori abia se cunsce din araturI. La cimitirile ptirtisite de la EbeaMezarlik i Erghiven-Mezarlik este mdi pronuntat. De la Endek-KarakioI, vallum este trasat pe panta unor

&slur!, de pe care vederea este libera catre Sud. El e intrerupt acum de la valea Medgidie-Dere pana la
Tabia-Frantuzscd, de sigur fiind astupat de arluri si de vremuri. De aci vallum se indrepta pe la Movila
mare 0 la Movila lui Mo Oprea 10 schimba directia, coborind in vale. La 2 km. de aci el se confunda cu
vallum cel mare de pamnt, care e construit d'asupra celui d'intdi", cu care se confunda pana la Dunare.
unde se termina la cetatea Patulului. Lungimea luI este de 60314 km. kiantul aprpe pretutindeni cu
acelasl profil.
Vafium cel mare de pament...Are un relief maI mare si dou anturi : unul fnaintea (adanc. 3 m., larg,
la gura 10 m.) i unul inapoia (2 m. adanc.) parapetuluI (gros de 7-12 m., nalt de 4 ir.). De sigur acesi
vallum s'a construit stipand in acele4 timp cele 2 santurI, iar pdmntul a fost aruncat la mijloc.

El pornesce de la Dundre (cetatea Pittululul), la 1 km. spre N. de lacul CnkirienI, dup, 71/2 km.
parcurs dispare la gura Ghermeli, la 121/2 km. pilna la Piatra. De aci pan la plele dluluI Kiostel, acest
vallum merge paralel celuI de piatra. La Medgidia este intrerupt ; apoI maI departe se incrucizil cu vallum
de piatra si In linie drpt se sfarsesce la Constanta.
Are o lungime total de 41 km., si dacti s'ar socoti intreruperea, 54 km. E cel mal scurt, dar col
mid" bine asezat.

Din distantd In distantit, la intervale regulate aprpe de 1 km., vallum are inapol" si In comunicatie
cu el, castella de ptimnt i casteIla manipulare de form, piltratit. Aprpe de Constante, vallum ca si casLelia ail pierit sub constructiunile si tdielurile filcute. In resumat sunt pe acest vallum 25 castella de pamnt
marl', un castellum de piatr. la Dundre 0 26 castella manipulare i daca am adaoga pe portiunea distrusti
de la Constanta, Inca 5 castella mar! 0 5 manipulare, avem peste tot 62 castella, plus doua castella marl' In

dreptul satulul Alacap, de o parte si de alta a valului, pe cstele vail pentru apararea ConstanteI de un
Mac venind din btiltile MedgidieI. NIal. este de remarcat, c pe mtisura ce ne apropiem spre Constante,
iagriie devin ma! numerse; fn fine vallum este maI bine conservat de cat lagarile, care Lind a dispare
sub artiturl, din distanta In distan* acest vallum este taiat de numerse drumurl.
Vallum sal zidul de piatra este format dinteun zid de pietre, cu o bancheta inainte si cu sant inapot
S'a inceput a se construi vallum din'nainte, stpilnd un ant, de aparare de 10 m. largime 0 3 adancime ; fnapol la o distan* de 10 m. s'a stipat un all, stint, pentru a scte prnntul necesar la constructia
valulul; acest din urma s'ar putea numi siantul pentru material.
Aprpe peste tot, zidul e darimat, in cilte-va locuri n'a rmas de cilt fondatiile. Pe tte lungimea
valuluI se OW observa si acum locul fundatieI zidultif. La Hasancea, zidul a fost relativ mai bine pastrat ;
fondatia are aci 25 cm. Intiltime 0 2-2,10 m. grosime, e compusa din pietre mai mid. Zidul propriil zis are
1,70-1,80 grosime. La Medgidia grosimea lul" a fog de 1,55 m.

www.dacoromanica.ro

540

Sub Imptratul Anastasie (491-518), discordia Mire calugitril' din Scythia mica i Timoli ie, Patriarchul Constant inopol uluI, dote nascere uneI revolte religi6se degeneratil in lu

Vitalien, fiul luI Aspar, se puse in fruntea une armate de nemultumitl, revoltalI de
In general, dupd resturile existente, trebue admis cit zidul nu era peste tot compus din pietre Wale regulat. Ori-ce fel de pietre ad servit la construirea WI; cum d. ex.: la Constantas'au intrebuintat slarimaturi
provenite din darimarea monumentelor vechT scse din cladirile vechiului Tomis. Acsta insmnit, ca pe
timpul constructieT acestuI vallum, Constanta intrega, sau cel putin principalele sale ediflcii, erau in ruina.
La Medgidia nu se maT vede de cat baza zidului, inaintea cdreia se constat aci presenta uneI banchete larg de 2,06 m Lungimea acestui vallum era de 61 km. aprpe. PortI pe toR lungimea valului nu
s'a5 gasit, asemenea nicT Lurnurile de pazd dintre castella.
Acest ultim vallum

cepeidoeloillaillioDitu;;;Ililiao 3 2 km. spre S. de Cernavoda. Captul de aci era sprijinit pe cetatea Axiopolis, mentionatd, in itinera rile vechI, in Ptolomeil, Hieroclbs, Constantin Porphyrogenitul altir. Vallum incepea de la Sudul
4'
I

cettiT, se urca pe ddlul CernavodeI i cobra in

valea Carasu. Urca apoT i iarl cobra la gura
Ghermeli, undo se intEllnesce cu vallum cel mare
de pam6nt. Vallum de zid urea, apoi deul CaraDurac-Bair (;;i scoborind lin spre vale, intAlnim
in faja gard Mircea-Vodd cetatea AxandemirTablussi, undo se pote distinge via principalis,
cdte-va strade laterale, portile de la S. si E. cu
turnurile lor.
Probabil aci sunt ruinele vechil cc1ai al-

:_k

'

pedda. Valium se continua pe la gura vilor

:

Cara-Durac-Cula si AlibeT-Ceair. La localitatea

Matra se intAlnesce cu vallum cel mare de
men',

paralel cu care merge pd.na apr6pc de

Alacap. La Medgidia vallum este distrus; pe locul

Ili

liisericei era un castalla. In dreptul Kiostelulul

urea panta (1611111(i Kiostel si aci se incruci(6za

cu vallum cel mare de pdmnt, caro trece pe la

N., pentru
continua traseul apr6pe in linie
drpt. spre Constanta, pe cand zidul r6mAne la
Sud, paralel drumuluT de fler.
De la drumul Alacap-Endek-Karakioi, vallum urcti dlul Ta.sli-Bair, apol cobra putin in
a'
V.
Iffff
Vffkilar- ..ps vale, face repede un cot, ja directia paralel cu
1
'f
vallum cel mare de ptim6nt, lrd a se confunda
Salta No. 5. Un castru de pe vallum; la Nledgidla.
cu el si amilndou'd se sfArsesc la Mare, 1V2 km.
(Dupa K. F. Pele' s).
spre sud de Constanta.
In tot parcursul , acest vallum are un num6r de 26 lagre intrite Cu piatra, cele mai multe av6nd
forma patrata i construite apr6pe de vallum.
(Extras din Revista Tinerimea Romand. Vol. V. pag. 14-54. A se vedea i charta No. 5).
Tumuli. Multimea movilelor din Dobrogia atrage privirea orI-carui cldtor. Profesorul Szalni din Pesta
crede ca ele sunt resulta.tul deluviilor. Agronomul I. Ionescu le atribue origin. vulcanic& &motel de Toll
este mai aprpe de adev6r. In Vol. Iha al Memoriilor sale, e de parere ca aceste movile at/ servit ca morminte generalilor antiquitatii, sail maI bine, cd ele erau jalne barbarilor in t6rile necunoscute lor.
C unele din aceste movile (turcesce Tepe))) all servit de morminte, se dovedesce din sdpalurile l'acute
intr'un tumulus de langd monumentul de la Adam-Klissi. La Mangalia, stipAndu-se unul, s'a gdsit un sarcofagiu.
Cele mal multe serviau ca jalne i ca puncte de observatie. Am vgut, cd pe vallum cel mic sunt o
multime de aceste movile.

afoui

._-'_

Spre nord de vallurT, intre HEIrsova i Razelm, movilele sunt dispuse pe dou6 rindurT ; rindul al doilea in

dreptul intervalelor color din intdiul rind. 0 a doua linie se afl pujin la Nordul WIT Carasu. Acdst dispositie m6 face sit presupun, cd linia Harova-Casapkioi servea ca posturT inaintate de lucia i observatie
aprdril organisate fnapoia valurilor din valea Carasului
Imprejurul oraselor antice marl, cum: la lsaccea, Harsova, Casapkia Constanta
Mangalia, movilele sun', dispuse in semicerc, la deprtare de 3 - 5 km. de oras; ele serviad ca paza i ca puncte de observatie, pentru aperarea punctelor tarT.
Inaltimea acestor movile variazti fare 3t0 metri d'asupra terenului din prejur; adese orT cele mari
sunt fnconjurate de alle movile mai mid.
(De aceiasI parere este (;(i . Bruto in SClierea sa Ovidiu in Exil)) pag. 43 nota 1).

www.dacoromanica.ro

541

opresiunile guvernuluT i coprinse la anul 510 Moesia, Thracia si ajunse pana sub murfi
Constantinopoluld, dupa co invinse o armata imperial de 60.000 6menr ').

Succesele luT Vitalien, obligara pe Anastasie sit cumpere pacea (514), promitandu-I

a rechema pe prelatir exilatr 0 a wza pe scaunul patriarchal, pe Macedonius.

NumaI ast-fel Vitalien depuse arrnele, cu kite ca. impt"ratul nu'4 indeplini promisiunea.

Justin, succesorul luI Anastasie, cherna pe Vitalien ca consul la Constantinopol, unde

li omori la 7 NIartie 520 prin meteugirile lur Justinian, nepotul impelratuluT, pentru a

se scapa de el ca de un inamic periculos iubit de popor, catre care se bucura de mare

reputatie 0 de o incredere fara marginT, impartind cu impratul t6ta autoritatea.
Domnia lur Justinian (527-565) fu insemnata printr'o reactiune puternica a ImpeHula contra barbarilor vecinr; partea drpta a Durarir fu curitita de barbarI fluviul
redeveni frontiera romana.
Stabilimente numercise se refacura in Dobrogia, ora4ele reie0ra din cenu$a lor
fur, inconjurate cu inalte ziduri 2).
Mande imp6rat incerca a inlocui slabiciunea Romanilor, prin formidabile aparan;

puternicele intarirl de la Troesmis, ale caror ruine domina Inca cotul DunariT, datza
din acsta epoca.
Procopiti ne-a pastrat In uvragiul ski, lista constructiunilor militare ale ILA Justinian,

din care cele maI multe apartin acester provincii; de la Saya 'Ana la gurile Dunarir
ere' 89 cetatil. insa aceste fortarete nu reu0ra de cat imperfect a apara Imperiul contra invasiunilor barbare, ce se succedara fara intrerupere in timpiI din urrna 4).
AvariT, popor de ginte hunica, tree Dunarea in Dobrogia, pe la 557 0 voind a se
stabili aci, cerura pamnturT de la Justinian. Acesta neacordndu-le, se inbirsera care
N. pang pe malurile Elba sub conducerea luI Boian; aci intrara In alianta cu Sigebert,
succesorul lur Clotar (561) 5).

E. Sfpftnirea Bulgar5, I Imperiul RomAno-Bulgar.

Timp de un secol, Scythia pontica pare a fi trait in liniFk, pana la 679, cand BulgariT ocupara Dacia s,>i trmiT Pontulur Euxin, stabilindu-se In stanga DunariT, sub regele lor Cubrat 6); cu tdte ea el aparusera de maI 'nainte la Dunare 0 la 559 ail devastat Scythia pontica i Moesia, bat armata ce Justinian trimisese contra lor i ajunsera
la zi(lurile Constantinopoluld 7). Belisaritiii batu, BulgariI pierd 40.000 6menT 0 se retrag
In Kersones, unde traiesc OM la 626.
Asparuch, unul din fliI luf Cubrat, ce'I avea reedinta, pe la 681 aprelpe de gurile
Dunarir 8), trece fluviul i cuceresce t6ta partea oriented a peninsuleT balcanice.
Orasele pontice fura pradate 0 devastate de acetI barbarT pentru ultima 6ra; armatele luT Consiantin
Pogonatul sunt invinse i imp6ratul este nevoit a rescumpara. pacea, platind tribut i (land Bulgarilor pamnturT in Scythia pontica i Moesia,
pana la BalcanY.

Asparuch intemeia statul bulgar in Moesia la 689, (And isT mula re$edinta la Ternobum (Tirnova), care deveni capitala regatuluT9).
7) Syur. Histoire du Bas-Empire, Vol. I, p. 360.
Peyssonnel, op. cit. p. 48.
Gibbon. Vol. II, p. 50.

Mich. Soutzo. Rev, arch. fr. 1881, Octob. et Nov. p. 205-15.

Xenopol. Vol. I, p. 39.
) Segur. Vol. I, p. 557.

Rantbaud. Histoire gnrale, Vol. I, p. 182.P. Vretos. La Bulgarie, p. 15.

Segur. Vol. II, p. 558; detaliI asupra luptel lui Constantin Pogonat, yell Vretos, op. cit. p. 18-19.
8) Rambaud. Vol. I, p. 720.

www.dacoromanica.ro

542

In scurta vreme Bulgarif ajunser frte puternicr, de re-ce vedem in 706 pe imptratul Constantinopoluld, detronatul Justin II, venind din Kazariasi dup ce infrunt
pericolul unuI naufragiti la gurile Dunarif cauta azil la curta WI TerbeliO, cu ajutorul
cdruia, reusesce a reocupa tronul Imperial 1), de la Apsimar, care domnea sub nurnele

de Tiberiti.

Atacat pe la Sud de Sarasinr, Imperiul Bizantin cu ajutorul Bulgarilor, despresurd

Constantinopolul la 718. Dup, Terbelius urrnz, la 749, Cormesius.

La 757, Leon IV intr in lupt cu Bulgari, pe carel bate; iar la 763, acestia cerur
pace la Anchialos, la 30 Iunie. Bulgarif eratl sub comanda lul Teletzis, succesorul luI
Cormesius 2).

Sub impratir earl urmar, luptele rare BizantinY si BulgarI al continuat ; ast-fel
Constantin VI Porphyrogenitul I, fu btut de Cardam, in anul 792 la Pravadi ; iar Crum,
dup ce invinse pe Nicefor, la anul 811, if taie capul, din care fcu o cupg.
E de semnalat colonisarea frontierelor Thraciel, pentru paz, cu un noi.1 nm de
pop6re tritor in Siria, Lycaonia si Phrigia, adus in Europa de impOratiI Constantin V
Copronymul (7M-755) si Nicefor (803-811).
Aceste nmurI eral de religiunc,. Paulienr; el sunt strmosil Tiganilor, carI triesc
azI in cea mal mare parte in bande rtcit6re prin Romania.
Ion Zimices stramut multY dinteinsiI in Scythia pontica, cu scop de a fi exterminatl
de barbarI; aci eI obtinurd toleranta religi6s6, 3).
Crum, regele Bulgarilor, ocupa Mesembria si AndrianopolI de la Mihail Rhangab
(811-813), dar este morn miselesce de Leon V Armmil (813-821) si prin acsta intdrit furia Bulgarilor, call jefuiesc Thracia. IstoriciI nu sunt de acord asupra mortiI
luf Crum.
Bulgaril se crestinza sub regele lor Bogoris, contimporan cu 1mp6ratul Bizantin Mihail Ill zis si Betivul (842-867), in anul 864 sari 865. EI impuser limba lor populatiunilor
subjugate si le asimilar4).

Pe c,and BulgariI ptrunseser, in inima Imperiuld Bizantin, pe tOrmif nordicI aI

Mril-Negre, KazariI intraser in relatiunI amicale cu Mihail 11 (821-829) si cu flul sOrr
Teophil (829-842), ImpilratiI ConstantinopoluluI. Acesta din urma le trimese pe Petronas,
care le ajut, la construirea orasuld Kerson.
Relatiunile amicale se strica si la 863 Rusil cu bard usre ajunser pan la Constantinopol, unde at`i Merit mult jaf si de unde aduser, in tara lor pe un episcop grec, primul
care le introduce crestinismul').
Pe timpul ImpOratuluI Vasile Macedonicul (867-886), Bulgarif faceail parte din ImperiO; Bogoris trimese la conciliul de la Constantinopol, episcopI earl' cerur, ca si sub raportul bisericesc, eY s depind de Patriarchie.
De aci se isc,, numer6se certurI intre Papi si PatriarchI.
Sub tarul Simeon (888 932), regatul Bulgarilor se intindea spre Nord, de la gurile
Dunril, pan, la Varna.
Un pasagiO din opera Impratuld bizantin Constantin VII Porphyrogenetul Despre
administrarea Imperiulu, ne d, importante lamurirI asupra tinuturilor de la Nordul si
Sudul gurilor fluviulur.
Constantin vorbesce de curscle pe ap ale Rusilor la Constantinopol si descrie calea
ce o urmz, barbarit
((ET cob6rd Niprul, 0 se ciocnesc cu Pecenegir, care sth,'Onesc regiunea Niprulur 0
Nistrulu, 0 sunt urmarifi pAn la Sulina, In delta DunriT.
') Peyssonnel, p. 81. Gibbon, Vol. II, p. 312. Vrelos, op. cit. p. 20.
Rambaud. Vol. I, p. 620 30. Pap. Vrelos, p. 23.
Gibbon. Vol. II, p. 564.
1) Rambaud, Vol. I, p. 643 i 731.
' b)

&gar, Vol. II, p.

83.

www.dacoromanica.ro

543

De aci el' nu se maI tem de atacurile Pecenegilor, ci cob6ra in liniste prin tara BulgarieI, pe la Conopa, Kostantia riul Vara, t6te aflat6re in Bulgaria 0 dail in starsit
de regiunea MesembrieI ').
Asa dar Dobrogia de azI, 'Ana la gurile Dunarir facea parte din regatul Bulgarilor,
a caruI capital a Samuel o stramuta la Presba.
Acest prim stat 2), cunoscut in istorie sub numirea de primul Imperiti bulgar, tinu
Oa, in 1014 in continue lupte cu Bizantinfi cu PecenegiI. El fu distrus de Impelratul
Vasile II Bulgaroctonul, care bate pe Samuel. Data caderif se socotesce in 1018, cand mre
Vladislav, cel de pe urma, rege Bulgar, a card sotie se retrage la Constantinopol impreuna
Cu copiiI s612). Vasile II intinse marginele ImperiuluI Bizantin Ora la Dunare, stramutand
o multime de BulgarI in Armenia si aclucnd aci colonir grece i armene.
Sub BizantinI s6rta DobrogieI nu fu mal fericita, de 6re-ce necontenit era devastata de
PecenegI i RLi.i, pe cand imperiul se clatina sub loviturile Turcilor si ale Cruciatilor.
Pecenegii, popor de rasa Turca, venit pe la sfarsitul secoltilui IX-lea la Nordul Dutrec fluviul
coprind Dobrogia, uncle de si nu formza o dominatiune durabila,
totusI traesc aci din jafurI aprpe timp de dou6 secole. Numele lor a relmas pana astazI,
dat riuluI Picinga.
La 1036 a vedem facnd caus comuna cti Rusii, prdand Thracia si Macedonia. Biltutr in 1048, in aniI urmatorT dadura mult de lucru Impelratilor Bizantin pana in 1088, cand
having armata luI Alexis Comneanu la Dristra (Silistra). EI durza in istorie ODA in secolul XII-lea, cand se stabilesc si contopesc cii pop6rele peninsuld Balcanice4).
venitr de pe trmurile Volga, ocupara frum6sele si bogatele orase de pe litoralul nordic al MariI-Negre: Olbia, Panticapea, Phanagoria i Tanais; prin secolul IX-lea
e' oral in relatiunI cu Constantinopolul, pe care Pal)" atacat in 865, 907 si 941.
In 967, Nicefor Phocas in luptele sale cu Bulgari. ceru ajutor lul Sviatoslav, care in
urma devastz, lmperiul. Ion Zimices incheie cu Misr( un tratat, al canal text ne-a fost
pastrat de cronicarul Nestor.
Vladimir, flul lur Sviatoslav, ocupii la 988 Chersonul, avant-garda civilizatiunir Bizantine pe cstele Nordice ale Pontulta, i obliga pe Vasile II de a-I da pe sora sa in casatorie; prin intermediul solid sale, Vladimir se botza
ast-fel se pun bazele crestinismuluI in Rusia.
Cruciatii. Bande eteroglote i fr nicY o organisare cutreierand Europa, venira parte
pe uscat, parte pe Mare, sub conducerea luI Raymond IV, Godefroy de Bouillon, Bo6mond
de Tarent i Hugue, pentru a se uni la Constantinopol in anul 1096, si a merge la Ierusalim.

Impratul Alexis Comneanu, crezu un moment ca cu ele sa 0t tine in respect pe

Turd', insa cand simti speranta ce cruciatiI aveati, de a inflinta un imperia la Byzantia,
Alexis cauta a se scapa cat maY repede de nisce ast-fel de 6spetI i ti trecu in Asia-Mica.
Ana Comneana,'cronicara timpuluI, fiica ImpratuluY, descrie cu culorile cele maI negre
conduita acestor bande de jefuitorY, earl' se faliati c ail a lupta pentru, si sub egida cruciI.
A doua cruciada (1147) devasta Thracia pana la Constantinopol. Impratul Emanuil
Comneanu reusi prin inselaciune a se scapa de dnsiI.
A treia, a luI Frederic Barbarossa (1190) ataca Constantinopolul, dar obtinnd vase
trecu in Asia-Mica.
Atacat necontenit de eruciatI, Imperiul Byzantin cade la 1203; el fu organizat de cui) N. lorga, Kilia i Cetatea alba, p. 24.

') Comertul tariI era In mainele Grecilor, cari serviati ca intermedian In orasele maritime ale Pon!mini, cum Mesernbria si Anchialos (7'heophanes, ed. Bonn. I, p. 775).

Intrigele acestor negustorI facu sa se nasca un rsboid Intro regele Simeon si Impratul Leon VI
(VezI Heyd., op. cit , Vol. I, p. 81).

8) VezI Papad. Vrelos, op. cit., p. 68, delaliI asupra supuneril reeatuliff bulgar
Rambaud, op cit., Vol. I, p. 645.

www.dacoromanica.ro

544

ceritorr, Cu numirea de Imperiul Latin, sub Bauduin I; iar Imperiul Grec se strmut la
Nicea.

Imperiul latin dur de la 1204-1261, cand Mihail Paleologu ocupd Constantinopolul,

gonesce pe usurpatorr resta,bilesce Imperiul Byzantin ; de astd-dat ins numaI coprindea
de cat Thracia si Macedonia, cad in timpul luptelor dintre Latinr i Bizantinr, se interneiazd intre Dundre i Balcant pe la inceputul secolulur XIII, un al doilea Imperial BulgaroRomAn, sub familia Asanizilor.
Dobrogia, dupd ce scapd de ocupatiunea Pecenegilor, face parte din Imperiul nod in-

temeiat si a urmat sdrta Jul, pAnd la cucerirea sa de cdtre Turd.

La 1200, Imperiul RomAno-Bulgar era in fldre, sub gloridsa domnie a luI Ioan Asan I,
care stabili capitala in TArnova.
El intrd in luptd cu Impratul Latin Bauduin, la 1205. Armata sa compush. din BulValachr si 14.000 CumanI (acestia trdiad in stAnga Dunri i a trecut tiuviul pc
la Calafat) se intAlni cu armata Imperialilor, la Adrianopoli, unde se dete lupta in care
a cilzut Louis, contele de Blois, tinne, contele de Perche, Renaud de Montmirail, Mathieu de Valaincourt, Pirre, Episcopul de Bethldem si 300 cavalert Chiar Bauduin fu prins.
In urma acester victorir, Ionitd devastd Imperiul latin, peste care domnia acum Henric
de Fland ra.

Ionit a fost ucis in 1207, iar tronul usurpat de un nepot al s65, Phlorilas, care a
fost bdtut de Henric de Flandra, la Filipopoli in anul 1208.
Ion Asan II-lea, ad luI Asan I, era mic la mdrtea taklul s, de aceia tronul fusese
usurpat de vOrul s ; in 1220 insd, cu ajutorul Rusilor inconjurd TArnova, prinde pe Phlorilas cruia if scdte ochit i ocup tronul 9.
El este cel mar strdlucit representant al dinastier Asanizilor. Pe timpul s, Imperiul
se intindea de la Dunre pAnd la Adriatica i dincolo de BalcanI; coprindea tad Moesia,
parte din Serbia cu Belgradul i Ni, Thracia cu Dimoticul i Adrianopoli, Macedonia intrg i tth, tara Albanezilor, pAn, la Durazzo2).
Se intitulzd singur i primesce de la veciniI s'I titlul de domn al Vlaho-Bulgarilor.
Domnia sa fu blAnd i omendsd, in cAt lds intipdritrt in memoria dmenilor, pe lAngil
amintirea une inalte mdretir si pe aceia a une figurr dulce 0 blind, care atrase binecuvAntarea contimporanilor i pdrerile de raj ale posteritatit Acropolit (1220 - 1282), ne
spune despre dnsul, c mi vdrsa, sAnge si nu intrebuinta sabia in. statul s60. Supusil
nu'l numiati de cAt mare si pios 3). El construi mandstirr si le infrumusetri cu darurr.
Asan II se cdstori cu Maria, fiica lur Andrer II-lea, regele Ungarier. Pe fiica sa, Elena
o mritd dup. fiul WI Ion Duca Batate, Impratul grecesc de la Nicea, cu care apoI se
160, a ataca Imperiul Latin, care mar ducea o existent-6 efemerd la Constantinopol
Papa Grigorie IX escomunicd pe Asan II (1236), pentru cd nu introduse catolicismul
In statul s'd ; el indemn, chiar pe Bella IV, regele Ungarier s porndscd o cruciadd contra
luI Ion Asan, ins, a fost impiedecat de ndvlirea Tatarilor.
Alianta intre Caloianes i Batate se stricd, din causa pretentiunilor, ce fle-care din el'
aveati asupra Constantinopolulut
Imperiul RomAno-Bulgarilor pierdu prin mrtea lul Asan II-lea (1241), nu numaI un bun
organisator, dar si un apdrator al frontierelor statulul s, tocmaI in timpul cAnd ndvdlirea
Ttarilor ameninta marginele Imperiulut
Trebue a intrerupe firul istorier, pentru a vorbi despre acest noti soid de pdpore barbare,
ce veniserd in contact pe la gurile DundriI cu Dobrogia, cu care in nenumerate rindurI a
avut lupte, colonisrI i relatiunl de comer, pA,nd la desfiintarea statulur lor de care Rust
dup cum se va vedea.
') Banibaud, op. cit., Vol. II, p. 331-3.
3) Xenopol, op. cit., Vol. III, p. 213.

lianibaud, op. cit Vol. II, p. 801.

Xenopol, Vol. III, p. 213

www.dacoromanica.ro

545

Tatarii veniti din Mongolia, sunt inruditY cu TurciI. El' sunt adusl pe rnalurile Volgel
de Khanul lor Gengis, la 1227. Succesorul acestuia, Batu, pustiesce Moscua Kievul. Dupa
cronicarul Fazel-ullah-Rasid, In primavara anuluI 1241, TatariI inaintza prin valea Du-

nariI, sub conducerea a patru serf: Cadan, Buri, Bugek i Orda, care intrara in lupta Cu
Radu Negru Basarab, ce domnia in partea apusana a Muntenier ). li vom urmari si pe
eI, In partile care sunt In atingere cu istoria Dobrogiel.
Cruciatele dadura un mare av8nt comertulur In Orient; de atuncI VenetianiI, Pisanir,
RaguzaniI s;;i maI in urma Genovezii, faceati un comert intins in porturile ImperiuluI Byzantin.

Acestia din urma ajutara pe Mihail VIII Paleologu a goni pe LatinI din Constantinopol
si a resta.bili aci Imperiul Byzantin. Genovezir adunara fructele acestor succese, cad inlocuiesc pe VenetianI in comertul pe Marea-Ngra, pe cstele careia isI stabilesc eomptuare
cornerciale. Mal' muti li se designa Galata, ca prim asezamMt al coloniilor lor. incetul Cu
incetul eY devin o putere In Imperiti, cacYGrecil lenesI si fara marina nu erati aprovizionatI
de cat de Genovezl. El singuri faceart traflcul tare cstele nordice ale MariI-Negre i Capitala.
Prin alianta lor cu Paleologu pretinsera acestuia de a goni pe Venetianr, i ati reusit.
Ast-fel stapiniMrii, favorizatI de privilegiile ce li se acordati, Genovezif, Intrebuintara Cu

dibacie aceste avantagiI. Chiar pe cele maY rigurse iernI, vasele lor Infruntati cu curaj
pericolele, i cstele Marif erati in orI-ce timp vizitate de GenovezI, care ail intrat in legaturr comerciale cu t6te Wile marginase Pontulur, pana In Maria, unde a fondat Caffa,
intre 1256 -1266, dupa cum ne spune Stella, istoric din secolul XIV-lea 3).
Despre rarele atingerY, ce ni s'ail pastrat de cronicarI si istoria ale Genovezilor cu
Dobrogia, trebuesce a vorbi acolo, uncle aeestea. ati avut loc.
R6'mne ca la capitolul Comertul s'a se trateze mal in extenso cestiunea.
Sa inodarn flrul istoric, intrerupt prin aparitiunea Teitarilor i toga:mile de comer
ale Genovesilor.

Liff Ion Asan II II succese flul sal mai mare, Caliman, care m6re In

1246

ir

urrnza frateleacestuia Mihail, care este omorit In 1247 de care v6rul s, Caliman al II-lea.
Acesta, pentru a'sr legitima dreptul la tron, vroi s ia in casatorie pe sotia luI Mihail, flica
regeluf Serbiei, Stefan Uros (mort in 1272). Uro. il ucise, i cu dnsul se stinse familia
glori6sa a Asanizilor, in 1250.
Tronul r6man6nd vacant, a fost ales ca Imp6rat al Romano-Bulgarilor, Constantin,
descendinte din familia Nemania, intemeiet6rea statuluI st.rbesc i pentru
Intari dreptul
la cor6na, se casatoresce cu o nep6ta a luI Ion Asan, luand numele de Constantin Asan.

Dobrogia continua' a face parte din Imperiul Romano-Bulgar, a card (apitala era
tot la T6rnova.
Constantin Asan domnesce pana in anul 1258 E,;i murind II urmza Constantin Tech,

care intra in legaturr de prietenie cu Lascaris II, Imptiratul Grecesc de la Nicea, caruia
ir lua pe flica sa In casatorie 3).
Relatiunile intre ImpratiT Bulgari i Grecl se rupsera cu Mihail VIII Paleologu, care
cucerind Constantinopolul de la LatinI NI stabilise capitala ImperiuluI aci.
Prin intervenirea SultanuluT Alaedin din Iconium,Tatarir din Kipciak i Crimeia, sub
comanda ha Berke-Khan, un urmas al Id Gengis Khan, dart ajutor luI Constantin Tech.
FavorizatI de o iarna frigursa, Tatarisi tree Dunarea pe ghiata i inaintza pana sub zidurile
ConstantinopoluluI, de unde liberza pe Azeddin, print Seleukid, pretendent la tronul Im-

periului Byzantin. Paleologu neavnd timp a se apara, fi ingropa averea, pe care in

urma o ridica, o transporta, cu flota sa, i fuge.
Azeddin, In drumul spre Crimea aduse cu sine o colonie Turca de 10-12 miI
suflete, care sub Saltukdede se stabili pe t6rmuri1e apusane ale Marir-Negre, In Dobrogia 4).
')

Hasdeft.

Negru-Vod p. 103.

E. Vincens.

Histoire de la rpublique de Gnes. pag. 328 35.

Sgur. op. cit. Vol. 2 p. 365.

Hammer.

Histoire de l'Empire Ottoman. Vol. I. pag. 46 si 104. Putin timp lii urrnii, acsta colonie

emigrzd, in Crimeia. p. 165.

69

71890

www.dacoromanica.ro

546

Acsta, pe la anul 1270; Constantin Tech mre la anul 1277, iar sotia sa Maria lud
ins4I frdnele guvernulul, dui:a ce maI intaiti omorise pe Venceslas, o ruda a brbatuluI
s, care domni putind vreme.
Maria perde cor6na, in urma uner revolte,;4i un porcar anume Lacanas ocupd pentru
putin timp scaunul Imperiulul, in anul 1278; 0 acesta a fost commit de Ion Asan al 111-lea,
ginerile Imp6ratuluI Byzantin, Mihail Paleologu.

Cu ajutor tdtAresc, Asan III ocupd tronul timporar, Cild este gonit In 1278 de un
6re-care George Terter. Acesta amenintd pe Impr.ratul Byzantin, Andronic II, care ceru
pace In conditiunile impuse de Bulgarr, in 1282 9.
Terter este isgonit in 1293 0 dor pretedentI la tronul Bulgar se presintd: unul, Sfendislav, ce era ajutat de Tatarif KhanuluI Nogaya 0 de Dan Vodii, domnul 'PHI Munteneri
0 altul, Mihail, un fill al luI Constantin Asan 2), care avea de sprijin pe ByzantinI.
Cu ajutorul tataresc, Sfendislav ocupd tronul 0 acsta imprejurare favorizil stabilirea
Tdtarilor in Bulgaria orientar 0 in Dobrogia. Este pentru prima rd, cdnd acest popor
coloniszd Dobrogia, la 1293 3).

Sfendislav era in legdtur cu regele Serbig, Stefan Milutin, care dupd marturisirea
lui Nicefor Gregoras, tinca in cdsdtorie pe o flied a imp'ratuluIBulgar 9. Sfentislav domnesce
pand in anul 1323.

Tronul rmnnd vacant, II apuc Mihail, sustinut de Alexandru Vodd, Dornnul

Muntenia care i-a trimes o insemnatd. 6ste de Romani F,4 de CumanI, serie cu acstd ocazie
contimporanul Cantacuzen.

Nepotul 0 urmawl luI Mihail 5), Alexandru, primi la 1331 un puternic ajutor de la
RomnY, in lupta lur contra Imperiuld Byzantin.
Alexandru, Imp6ratul Bulgarilor, domni numaI peste partea oriental, la Trnova,
pe cilnd la Vidin, gdsim in 1356 pe Strasimir, care luase in cdstorie po o flied a DomnuluI
Muntenia La Trnova, Alexandru e gonit de flul sM, Sisman, in anul 1365"), iar el fuge
in Muntenia la Vladislav, care '1 dd sd trdiascd, din venitul Iguscelulut

F. Starea trilor de la Dundrea de jos, pe timpul nvlirii Turcilor In Europa.

Dobrogia sub Turci.
Pop6rele peninsuleI Balcanice nu erati pregatite in a doua jum6tate a secolduI al
patru-spre-zecelea din causa desbindrilor lduntrice 0 al luptelor d ntre ele sd (Tuna
.
resistentd ndvdliriI Turcilor.

Imperial Byzantin, din care nu maI remdsese de dit Thracia, era sf4iat de luptele
dintre thAirl loan Paleologul .0 fostul 415 regent, Cantacuzen, care chiamd In ajutor pe
Orkhan kii ast-fel (ladu ocasie Turcilor a se amesteca in afacerile Imperiula
In anul 1356, un cutremur devastzd orwle de pe cstele Thracig; Turcil gdsesc in
elemenlele naturiI un puternic auxiliar 0 creznd cd Dumnezeil chiar, le vine in ajutorul
Gazi-Fezil
indeplinirif proectulul lor 7), Suleiman, flul luI Orkhan, ordond luI Adjebeg
sd ocupe Galipoli, cheia HelespontuluI8). Aci se v'd fried 0 astdzI morrnintele acestor doI
generalI OtornanI, vizitate de o multime de pelerinl musulmanI, pentru respectul ce ail
cdtre prirnif cuceritorY in Europa ").
') Sgur, op. cit. Vol. II p. 381

2.

5) Parhgmeres.

a) Huseleu, Negru-Vodii. p. 152 3 i op. cit. pag. 174.

Xenopol op cit. Vol. III. p. 57.
Mort in lupta contra luI steFan Duan, regele Srbilor,ia 1330.
Hastleu, op. cit. p. 275
Cantacuzen. C. IV cap. 34 p. 845 Tom. III.
5) Seadeddin in Bratutti p. 63.
9) Hammer, op. cit. p. 197. Tom. I.

www.dacoromanica.ro

547

Cucerirea Galipolel, deschise Turcilor portile Imperiulul Grec 0 a intregir Europe.

Sultanul Murad sari Amurat I, continu5 opera inceputd de fatal s'tl, o noud serie de

cucerirr in Europa, incepnd cu valea riuluf Manta. Adrianopoli i Filipopoli art fost
ocupate de Beglerbegul (printul printilor) Lalaahin ; In Adrianopoli, Murad puse s se
construiascd o giamie, care existd i astdzY, sub numirea de Muradie '). Aci se strdmutd
capitala Sultanilor (1365).

sd ldst-n pe Turd, cu spiritul lor de cucerire, la Adrianopoli i sd ne aruncdm privirea peste Dundre, la un popor abia rendsc6nd, RomaniI, apardtoriI eres,4tindtatiT, contra
Turcilor, In interval de mar multe vcurr In urmd.
Muntenia. De atatea orI citat, Domnul Hasdert, strmnd traditiunea despre descdlicatul unul Radu Negru, venit din Fagara5 la Campu-Lung, ne (lemonstrza cd silmbu-

rele nAtiuniI romnescI a incoltit in partea cea maI apusand a Oltenia In Mehedintl,
c, dupd plecarea Cumanilor la 1239, puterea banilor de Severin coprinsese teed Oltenia,
dupd ce se unise mire ele diferitele voivodate din drpta OltuluI.
Gonirea rtarilor a fost treptatd de la apus catre rdsdrit, a.5a cd in lunga domnie,
de o jumtate de secol, a luI Alexandru Basarab (1310-1363), Muntenia coprindea
panca de Sud a Moldover, din jos de Brlad. Ne oprim la anul 1364, cu domnia luT Vladislav-Basarab.

Moldova. Se Intemeiazd in 1358, de care Bogdan venit din Maramure, el era coboritor din vechia familie a Basarabilor din Oltenia. Cu Moldova ajungem la domnia luI
Petru Muat, In anul 1380.
Teitarii goniff de Alexandru Basarab, II gdsim trdind pe la 1320 spre rdsdrit
de Nistru; ei stap,niail Cetatea Alba. De aci faceatI dese incursiunr in Thracia
Podolia. Olgerd, Marcle-Duce al LituanieI, Ii bdtu In 1.333 la gura NistruluI; treI eIT numitI de Sarnicki: Kadlubeg, Dimitrie i Kaizibeg se refugiar in Dobrogia2). In drpta
DundriI:

Bulgaria. Dupd mrtea tzaruluI Alexandru, Bulgaria merge spre decadentd. El este
cel din urmd, care merit, sd p6rte numele de tzar al Bulgarilor, pe care scriitoriI occidentalI il numesc Imperator de Zagora 3).
Dupd mrtea luI, Bulgaria se imparti In 3 principate independente unul de altul.
La Vidin domnea Strasimir, cumnatul luI Vladislav Basa.rab ; el fu bdtut de TurcI
tara supusd, la 1398.
La Tarnova domnea fratele vitreg al luI Strasimir, anume Sisman, a Carta s6rta, o
vom descrie maI in urmd.
Cel care ne interesza maI mult a fost Dobrotitz, care inch' de pe timpul tzarulul
Alexandru stpanea regiunea cstelor i avea dou castele intrite la Mesembria 4). Domnia
luI se intindea i prin Dobrogia, cdreia ii lasd numele
Persna i istoria lur Dobrotitz sunt frte reql cunoscute, din lipsa de isv6re ; el ita
forma despotatul In ImprejurdrI necunoscute.
Despre acest despot vorbesc treI isv6re : Schiltberger, care a cunoscut prin sine pe
seniorul din Kalliakra (Kallacekra); Chalkokondylas, care povestind espeditiunea de la
Varna, descrie itinerarul lul Vladislav peste Dundre In tara Imp'ratulu, pe la malul
MdriI-Negre, prin tara BulgaruluI Dobrotikes, cdtre Kalliakra 0 Varna 0 in fine dup
isv6re turcescI, Leunclavius, care afirmd, cd fiul lur Dobrotitz, Ivanco, Dobritaogli pe turcesce, domni peste Varna 0 regiunea vecind, zisd Dobritze. Kalliacra medievald este
astAzI numele unuI 'cap, la Nord de Varna.
Genoveza. Intre 1373-74, Genovezir intrard In lupte cu Dobrotitz. Consulul din Can,
Aimone de Grimaldi, trimese contra Bulgarilor o corabie sub Martin de Mare. Rsboiul
Cantemi.r. Istoria Imperiului Otoman Vol. I. p. 48.
lorya. Kilia p. 38, apud Sarnielci. Annales pag. 1134.
Heyd. Commerce du Levant au moyen-Age Vol. I. p. 531, apud Sanuto. Istoria del regno di Romania.
Heyd, op. cit. vol. I. p. 532.

www.dacoromanica.ro

548

dura maI mult, cad o socotla din 1375 vorbesce de corabia WI Paul de Reza, armata
ocazione guerre Dobritze. La 13 Martie 1.375, o galera se arm contra luI Dobrotitz 7).
In 1.383, Giovani Muazzo, guveraator de Tenedos, se resc61a, ajutat in taina de
Venetia, care nu voia sa indeplinsca pentru acsta, insula prescriptiunile tratatuld din
Turin. SHitA. insa flind sa ja msurr contra luI, Muazzo capitulza i fuge pe o corabie
la Dobrotitza, Domn de Zagora, pe care II atita contra Genovezilor. E prins ins in 1381
Dobrotitza, care incepuse lupta, se impaca cu Genovezif in 1385.
Murind intre 1385 si 1387, Dobrotitz, urmza fiul s Ivanko. El ne este cunoscut
prin tratatul sal cu Genovezil, din Maiti 1387.
Silvestre de gacy 2), care a publicat acest tratat, ne spune ca Ivanco dorea sa atrag
pe GenovezI in statul sal i pentru a exprima acsta ideie, redactorul tratatulur a imprumutat cuvintele profetuluI Ezekiel : DintiI copiilor se strepezesc de agurida, pe care
ati mncat-o parintil lor 3), cc l GenoveziI traisera in relatiunI ostile cu Dobrotitz.
o conferinta se reuni la Pera, in palatul podestatelul Giovanni de Mezzano ; ea se
compunea din do l trimesI ai lu Ivanko, Costa si Jolpani, podestatele insusI i dol delegatI
aI Genuel, Gentile de Grimaldi si Giannone del Bosco ; cu ajutorul unul interpret ajunser

a se intelege asupra redactiunil tratatulul, al card continut in resumat, era : cele dou6
partI 1i promiteaa mutual a uita trecutul. SupuiI luI Ivanko vor fi tratatI bine s..4 teritoriul luI nu va fi atacat de Corbi Genoveze sat)" trimese din Genua, ceia ce insmna
ca el pastrase litorarul Maril. Ivanko p6te adaposti GenoveziI fugan, dar va restitui lucrurile satl mrfurile aduse de aceslia ; tot asa i pentru supui si retrasI in teritoriul
genovez, dec. er erati la liotar. Domnul bulgar promite s protga pe GenovezI pe uscat
k;i pe apa. Va priini in tara sa un consul Genovez, care sa dea dreptate Genovezilor
in cause civile, criminale i rnixte, daca paritul e Genovez. Consulul pte decreta conditiunea de Genovez a cui-va. Ivanko va trata bine pe orI-ce consul genovez ce ar fi pe
teritoriul sal. Se va da loe pentru loggia (deposit) si biserica. Nu va fi responsabilitate
colectiva : martorif ce vor depune contra Genovezilor Grecl, BulgarI, sa altir orI
care vor jura intaiti. in caz de rsboiii Cu Genua, Ivanko nu va rapi averile supusilor

el, ci le va da corbiI, pentru a'sI scdte lucrurile i mrfurile mrunte inteo luna;
sarea i corabiile vor fi sc6se in sse.
Exportul Genovezilor din tara sa va fi liber, grnele putnd fi retinute numaY in timp
de frnete, i Inca daca nicl un alt strein nu va exporta. Ivanko va libera prinsir. Se va

plati vam MO la intrare, i tot atat la esire, dar vor fi scutite : aurul, argintul, margaritarele, giuvaerele, corbiile i marfurile de transit. Genovezir nu vor fi supusI la dart
Tratatul va fi confirmat inteo lun i cine Il va calca va plati o amenda de 100.000 de
perperl 4).

Mal 'nainte de a vorbi despre cucerirea Dobrogier de Turd, trebue descurcat cestiunea stapanird Muntenid asupra acesteI provinciI. Cestiunea a fost discutata de doI eruditI scriitorI RomanI, Domnir Hasdar i Iorga.
Dupa D-nul Hasdai5), Vladislav-Basarab in r6sboiul ce avu cu Sisman i TurciI, inainte
de 1372, a cucerit Dobrogia mal corect zicnd gurile Dunarif, far, regiunea Varna cacI
si ea se numia Dobrogia.
Dupa un crisov din 1379 4), D-sa atribue luI Radu, tatal lur Mircea stapttnirea pe
ambele laturT ale DunariI, pan la Marea-cea-Mare (Mare Maius) si stapan al SilistreI.
MaI 'nainte, inteo lucrare a D-sale 7), zice : dupa crisovul din 1379, acesta provincie
1) forya. Revue de l'Orient lain, IV p. 34-5 si Hryd. op. cit. p. 532. Tom. I, nota 2.
1) Memoires de l'Acad. des inscript. et belles-lettres. Tom. VII p. 292 si urm.
1) E. Vincens, op. cit. p. 378 no's, 1.
A se vedea i Comerciul.
Negru-Vodii, p. 220 si 275.
Idem p. 261.
La Valachie jusqu'en 1400, p. 114-5.

www.dacoromanica.ro

549

(Dobrogia) coprindea Silistra i de aci Ora regiunea pana la Mare, adica pang la capatul
valuld luI Traian la Kustengia, de Ore-ce nu ese din nicI un text, ca partea despre Varna
a apartinut vre-odata Romanilor.
In jos de Kustengia incepea o alta provincie, uncle domniati vasaliI tzaruluI Sisman,
intre Mil dominus Ivanchus filius domini Dobrodize, care a incheiat in 1.387 un tratat
de comer t cu GenoveziT.
Contra acestd teorir, Domnul N. Iorga ') opune spusele BavarezuluI Schiltberger, despre

existenta Bulgariel maritime, care se intindea uncle Dunarea se varsa in Mare, in 1372.
ApoI in titlul, pe care Il prta Vladislav inleun document, care mentionza chiar
succesul contra ha $isman, nu se vorbete de stapanirea 'Ana la Mare i a cetatii Silistra2).
Discutiunile intre acetI doT corifeI aI istorieI n6stre, iml aduce aminte de un pasagia
al DomnuluI Hasdtitl :

DI unul, daca aT sci ca RomaniI sunt tiganI, sail ca Ungurif dil descoperit America, 'mi-ar parea r, f6rte r6ii, din punctul de vedere al simpatiilor F;;i antipatiilor mole
personale ; totuI nu m'aI sfii o singura clipa de a spune adev6rul in %la tuturora3).
Cu tail antipatia personal pe care un istoric ar avea-o contra Bulgarilor, documentele i isvrele timpuluI ne dovedesc, ca, Muntenia sub Vladislav ii Radu-Negru Basarab n'a stapanit Dobrogia, ci dupa 1386, sub domnia lui Mircea.
Dou'6* documente din anul 1387, dail Domnuld Tarri Romanesd stapanirea ((poste
ambele malurY ale Dunaril, pana la Marea-cea-Mare i cetatiI Silistra4).
Trer arli maI trzliu, inteun act 'Min, din 20 Ianuarie 1390, incheiat cu Polonia, titlul
lul Mircea este Despot al Orilor luI Dobrotitz i Domn al Silistrd,5) de i Ivanko traia
la acsta, data.
Ca stapanirea luI Mircea asupra SilistreI era efectiva, ne o dovedesce unul din documentele din 1387, care coprindea ordinul dat capitanilor din Durostor, sa respecte dania
Mena de el manastireI Nucetul 9.
La 6 Iplie 1390, o confirmare a tratatuluI din 1387, coprinde t6te tillurile de maY sus,
care nu se mar vad in documentele de la 27 Decembrie 1392 i din 1395; ele reapar in
documentele din 1406, din 23 Noembrie 1406 FA 1409.

In fine o scris6re, din Giurgiii, fara an, din 10 August, catre Regele Polonid, coprinde o forma noua ((de stapan al maI multor orme turcet1.
Pentru a intelege de ce in unele documente dintre 1387 i 1418 lipsesce in titulatura
Domnilor Muntenier stapanirea asupra Dobrogid i cetatiI Silistra, trebue tiut ca in 1392

Mircea a fost tinut de Turd la Brusa i inlocuit in scaun prin fiul sql Mihail ; iar in
1395, fiul sal Vlad avu un moment ideia de a se declara domn al Muntenia
Ast-fel dar, o parte din tOrmul BulgarieI Tarnovene i o parte din motenirea
Dobrotitz, a trecut in stapanirea luI Mircea, dupa mrtea sa slabirea Despotulul de Kalliakra i p6te dupa lupta de la Plocnik, in care TurciI ail fost invinT de o coalitiune balcanica
Cuceririle acestea a fost luate Muntenid de TurcI in 1392, redobandite nu se OW ,ti
In cta intindere i pentru ct vreme de Nlircea, dupa restabilirea la In sfarit oraele
turcetI stapanite de Mircea, in a doua perida a vietiI sale, le tinea pte, nu flind-ca, le
cucerise, ci fiind-ca fusesera date de Turd vasaluluI lor.
Dupa cucerirea AdrianopoluluI, Papa Urban V cherna cretinatatea la o cruciada,
la care loara parte regiI Bosnia Serbia UngarieI i Domnul Trii RomanescI, Vladislav.
3) lorga. StudiI istorice asapra ChilieI i Cetatil Albe, p. 60 i urm.
Hurmuzaki. Documente privitre la letona Rometnilor. P p. 144-5.
Strat i subslrat in Rev. nouEl. Anul V (18o2), p. 5.
Cipariu. Archiva pentru filologie i istorie, (Blaj 1867) p. 77-8. Hasdeft. Isloria critica, p. 5.
Hurmuzaki op. cit. P. p. 322.
Xenop4. op. cit. vol. 3, p. 70.
Jirecek. Gesch. der Bulgaren, p. 310.

www.dacoromanica.ro

550

Armata fiind rti pazit, este surprinsa nptea de un corp de akingif a luf Hagi-Ilbeki,
generalul luI Lalasahin.

Surprinsf ca animalele salbatice in vagauna lor zice Seadeddin alergara care

Ilaita i pierira in valurile riuluf. Campul acesLuT mcel nocturn se chiama

i astazI

Sirf-Sindughi, adica infringerea Srbilor (1363) ').

Ma in 1371,.Amurad ocupa tta valea rulur Manta si afluentuluT s6t1 Tundza, iar
In acest an bate in campia Ciamurlu, apr6pe de Samakov, pe tzarul Serbia Lazar, unit
Cu principele Sisman al Bulgarief; in 1375 if bate din no tt la Ni, unde atacul tinu 25
de zile.

Serbia se supune la plata unta tribut de 50 ocale aur dupa Nesri 8), iar Sisman
las pe flica sa in mainile invingatorulur.
Ins in 1387, Bulgaria nevoind sa dea contingentul sat millar Tureilor, Amurad I
trimise pe Ali-Pasa, ca sa navalesca in teritoriile luT Sisman i Ivanko. Dup. Nesri, seful
Turcilor, ocupa Venzina 3) j incrca in zadar sa ja Varna, care era a fiuluf lui Dobrotitz,
si se grbesce a alerga in intampinarea SultanuluT, care, prin singura presenta sa, aduce
inchinarea luI isrnan. Acesta vine la Iamboli i fug, lui Mitrad, Silistra, cea mai insemnat dintre ceta(ile i orasele sale si ea marime si ea alte insusirf, precum stralucirea
cladirilor, multimea locuitorilor i chiar intariturile er.
$isman nesupunndu-se, se inchide in Nicopoli eel mai tare oras de la Dunare; aci
fu asediat de Ali-Pasa; se preda i plati sultanuluI restul tributulut maI promise Turcilor, Silistra.
Dupa Seadeddin Leunclavius, tzarul Bulgar, in loe s'o predea, incepu s'o fop' tifice.

Ali porni din nott in potriva-I, lu fortul Drigiasa(?) i Harsova4), apof se indrpta catre
Nicopoli, pe care Il inconjra.
Straits de tte partile s,4 vaznd ca ori-ce resistenta ar fi fara folos, Sisman se supuse impreuna cu t6ta familia sa. Sultanul 11 iert i if asigura un venit potrivit rangulul
s65, insa if lua tara i dependintele sale, la anul 1390.
Nesri d i lista oraselor cucerite de Ali-Pasa, intre care numara i Silistra; apol
vorhesce de castelele i ceta(ile de la Dunare, acelea pc care alta-dat le ocupase Muntenif in Bulgaria 5 ).

Ast-fel s'a ocupat Dobrogia de Turcii Izti Ali-Papa in mud 1390. Silistra a me fost vre-

melnica a Romnilor, sub domnia lui Mircea, dup cum s'a aratat ma sus.
in 1397, teritoriul tzarulul de la Vidin, Strasimir, a fost ocupat de Sultanul Baiazid
ast-fel in maI putin de o jumatate de vc, Turcif ocupa peninsula Balcanica, pang la
Dunare, afara de Constantinopol.
Dup6, cum sstim, Sullanul Amurad I m6re in b5,"talia de la Kossovo (1389), ucis de
Milos Obilicf si if urmza fiul stitt Baiazid, supranumit Iildirim, adica fulgerul. Acesta

trimese un corp peste Dunre, bate si prinde pe Mircea in 1391 si tara devine tributara
Turcilor din acest an 6). Mircea este tinut la Brusa, Ora in anul 1392.
Repezile izbnzi ale Turcilor trezira crestinatatea. Sigismund, Regele Ungarief, tri-

mese o misiune in apusul Europa indemnand'o la o nou cruciada. Pana la venirea

ajut6relor, incheia cu Mircea un tratat de alianta impotriva necredinciosilor i trece in
Mali 1395 pe la Bran, indreptandu-se d'a lungul Oltulul, ctre gura la
Aci Turcil, aveail pe stanga DunariT, positiunr intarite cu zidurf, din care fura scosI
aruncatT peste fluviti.

Insa incurcaturile din Ungaria impedecara pe Sigismund a maT continua campania,

1) Hammer, op. cit., p. 227, vol. I, si Xenopol, op. cit., vol. III, p. 69.
8) III, p. 438, din Muradjea d'Ohsson.
11) Care duptt unii autori pare a fi
4) Hammer, op. cit., p. 276, apud
p. 138.
a) Hammer, op. cif., i h)rga, op. cit., p. 64.
8) Muradjea d'Ohsson. Tableau de rempire otloman, col. tom. III, p. 438 du pa Rauzalul-ebrar din 793 (1391).

www.dacoromanica.ro

551

Ora ce Regele nu

regula afacerile din launtrul statului, eu gnd a o reincepe mai

trziti si cnd Ii vor sosi, ajut6re mai insemnate din apus ').
SoliT trimisT de Sigismund la curtea Regelui Frantei, Carol VI, ea s cra ajutor
cavalerilor i baronilor francezi in contra Turcilor spuneati in discursul lor, ca Sultanul
despretuesce cavaleria cretina. La aceste cuvinte; vitejiT francezi se aprind de manic si
totT, formaff la scla luT Duguesclin, iati armele i pornesc contra pagAnilor. Acsta armed
de 1,400 cavaleri si 1,400 cuyers, plus 6000 simbriasi &Mari i pedestri, se pun sub conducerea unui tnar indrasnet de 24 ani, Ion Comite de Nevers, hut DuceluT de Burgundia,
Ion de Nevers; pentru hidraznla i vitejia sa in -lupte, fu numit
Intre
ceT-lalti sefi francezT se deosebiati, in acesta expeditiune: Comitele de La Marche, Henri
si Philippe de Bar, ruda cu Regele Franciel; Philippe d'Artois, conetabii al RegatuluT, Jean
de Vienne, le Sire de Coucy, Guy de la Trimouille i maresalul de Boucicaut, un vechiti
luptator de la Kosova si al caruT nume se ande in istoria tuturor r6shliielor epoceT.
Acestia i jertfira averile, ca sa faca pregatirile expeditieT lor i ca sa uimsca
Orientul prin stralueirea lor. La pornirea acestor vitejT, lumea sta in admirare: niel se
credea, in Franta, ea Turcir vor indrasni s le stea impotriva.
Armata franceza pornita prin Aprilie de la Dijon 0 ajunsa la Ratisbona se intAlnesce
Cu trupele germane, concluse de Ruprecht, palatinul Rinului si de Frederic VI, Comite de
Zollern. Cand ajunsera pe malurile Dunarii, la Buda gasira tla nobleta UngarieT F,;i Boemiel in picire. Aci venira a se uni i fortele trimese din Anglia, Italia, Boemia i Stiria;
In vreme ce Franta i Venetia trimeteau vasele lor in Marea-Ngra, 8,pre a urmari, pe
la gurile Dunarii, sortii rsbolului. 6stea ungursch, tare de 70.000 lupt4tori trecu Dunarea
pe la Portile de Fier, inconjura Vidinul i Behove, care se predara dupa mai multe zile
de lupte crncene i inainta, 'Ana la 12 Septembrie, inauntrur Bulgariki, la cetatea Nicopolea-Veche (Stari-Nikiup), lnga BalcanI. Aci se impreuna cu armala muntensca si
moldovenesca, comandat. de Mircea-Voevod. Comanda suprema a armatei intregi de 130.000

de &ilea o lua regele Sigismund, om lipsit de pricepere de a comanda o ostire aa

de mare F,4 asa de amestecata.
El inconjura celatea Nicopole, al carel comandant, Toghanbeg, sustinu atacul 15 zile,
Ora cnd veni Baiazid Cu 200.000 emeni.
FranceziT mndri si increzandu-se in superioritatea lor, se cletera la beti si tot felul
de petrecerT cu curtisanele ce '1 insotiati; el despretuiati pe Baiazid, pe care '1 credeati, ca

niel nu va trece Bosforul. Eratl asa de rti paziti, ea nu .avura .tire de apropierea Tur-

cilor, de 61 cnd acestia se aflatt la 6 mile departe. Maresalul Boucicaut toLusT nu

credea, ci ameninta cavaleria de paza, c 'T va tla urechile, pentru stirile gre0te ce aduce.
CAnd primii azabY turcescl se aratara, coalisatii alergara la arme. Comible de
Nevers ceru, ca sa lase cavalerieT franceze orlirea de a incepe lupta.

Sigismund, care stia rnodul de a combate al Turcilor, observa ca e maT bine sa

pastreze cavaleria contra ianicerilor i spaliiilor Turcesci; iar lupta s'o deschida Mircea
cu ostirea lur.
Ordinea de bataie a fost urrnatrea: pe linia intaia cavalerir francezT i burgunzT;
pe unja a doua BoemiT i Bosniacii; pe a treia, GermaniT, Unguril i altiT, sub comanda
Palatinului Ruprecht i a Comitelur de Zollern. La aripa drpta, Mircea cu Romnir, la
stnga, Stefan LascovicT cu Croatil.

In seara de 27 Septembrie, armata lui Baiazid se afla intrunita inteo mare tabra,
la 7 km. de Nicopoli. A doua zi ea era gata de lupt. Sultanul era la centru cu 20-30.000
ienicerT, adapostitl prin palanci 0 30.000 spahil; In dosul dlurilor stateati ascunsi inca
25.000 etilaretl, Inteo padure.
Mafia se incepe (28 Septembrie 1396), avantgarda si prima linie a infanterieT turcesci
este respinsa; 10,000 Turd rmAn pe cmpul de lupta. Si a doua linie era in dezordine,
inca 5.000 Turd cad. imbarbatatT de acsta isbanda. Francezir descaleca, dupa obiceiul
3) Nicopole. CuvAntare rostita. in Academia Romitna de M. S. Regale Carol I, la 21 Martie 1904. Pag. 7-8.

www.dacoromanica.ro

552

lor, Inainteza pe jos, da ti palancelc la Omani, pun pe fuga ieniceri i calarimea turcesca.
Coucy si Jean de Vienne consiliara pe aliatl, sa nu urmaresca pe Turd, care racepusera

a se retrage, Ora' ce nu se va apropia infanteria unguresca.

FranceziT rasa, In loe sa se interca Inapol i sa incalece, merg orbesce inainte si se
departza In urmarire, liana pe varful une l coline i cand credeart s'a nimicesca pe dusman,
de ()data se ye-A atacatI de eel 25,000 calaretI, fl6rea ostirel luI Baiazid, ascunsI rate padure.
Fu atuncr un adeve'rat mace]: Jean de Vienne, cam In lupta; cel-lalt1 sefi. francez1

ail fost, luati prisonierr. Armata luI Mircea sustinu retragerea, rasa fu aruncata in Istru ;
20.000 coalisaft erran pe campul luptel. in ravalmasala luptel, calaretil dusmanI patrund
pana aprpe de Sigismund, caruia II scapa viata Comitele de Zollern, aparandu-1 cu trupul
s`dfl. Sigismuncl i Friderich Comite de Zollern fug pe o corabie muntensca, sub o pl6ie
de sagetI, pe Dunare in jos, pana la gurile eI; aci se pun sub scutul unel flote venetiane,
Cu care tree in Dalmatia si apor in Ungaria.
Cruzimele Turcilor, dupa victoria lor de la Nicopole, art fost descrise de un nobil
bavarez, Iohann Schiltberger, care stete sclav 31 anY.
Dintre prisonierl, numar ComiteluY de Nevers i altor 24 principalr cavalerI le dete
drumul.

Schiltberger a scapat ca prin minune; flind prea tinar, atrase atentiunea fluluI luI
Baiazid ; cad era in uz la Turct de a nu omort prisonieril, care Wart varsta de 20 de anI ').
Coca ce ridica iarasY situatiunea luI Mircea, tY restitui p6le ceva din teritoriul de la
Sudul DunariI i tI dadu, de sigur, Chilia, fu catastrofa din 1402 a Id Baiazid, Infrangerea
de la Angora si prinderea ha de Tatarr.

In anul urmator, (WO batalie chiar, la 16 Septembrie 1403, Mircea da o diploma

din orasul nostru Giurgill. Se stie, c dintre fliI SultanuluI prins, Soliman, ocupa 'MORI
Romania, adica Turcia europera.
Prin 1409, un concurent i se ridica in pers6na fratelul sari, Muza.

Acesta, care se gasea la curtea emiruluI de Castamuni, Isfendiar, se imbara, la

Sinope pe o corabie a acestuia si e dus in Tara Romanesca peste Marea-Negra,
Pontul Euxin, la Mircea ilIak, barbat ferte puternic i ager. Acesta II primesce ;;i
da mij16ce sa trca Dunrea, pentru a incepe lupta. Dupa o versiune mat' hogata, care
explia si o confusiune de forma, ce se intampina in cea dintaiii povestire turcesc, Mircea
cherna insusr pe Muza, trimetend la el un sol, care fagadui pe fala DomnuluI i jurratate

din tara ca zestre.

13atut de Soliman, in August 1410, Muza se refugia iarasI la Mircea, de unde intreprinse o a doua expeditiune, care fu norocsa.
Dor anI, Mircea avu In Turcia un prieten, sub care, daca nu i s'at dat feude
orasele turcesd el a pastrat malul MariI, pe unde venisc Muza in 1409.
Un alt fapt, destul de interesant pentru istoria Dobrogier, este si cel povestit de Seadeddin, care l'a Imprumutat de sigur din Idris:
Odata, cu Muza, veni la Dunarea de jos, un alt protejat al luI Mircea, fostul judecator
militar (cadi-asker), Bedreddin, care plea, n6ptea peste Marea-Negra in Tara Romanesca.

suind Durarea Ora la Silistra, se refugiaza in nemarginita pad ure Deli-Orman, 2)

ca sa agite Zagora (Bulgaria).
In anul egirel 819 (Martie 1416Ianuarie 1417), spune Leunclavius, 3) Sultanul Mahomed

cu ajut6re asiatice, ar fi facut la Dunare Sagzim (Isaccea)

apoI s'a zis Sule-Nota (pte Sulina).

Ieni-Suben (Sale), care

Dupa Seadeddin 4) Sultanul Mahomed pune sa se drgg. fortaretele Isaccea i Ieni-Sale,

') Dupti: Cuvintarea M. S. RegeluT Carol I., Nicopole, pag. 8-12. - Hammer, op. cit , Vol. I, p. 329 si
urm. i Al. Papadopol Callimach. Sofia Paloplogu i Domnita Olena, pag. 11-13.
D. Iorga op. cit. p. 69 credo a fi Teleorman ; dup espunerea imprejurarilor, in care s'ati petrecut

faptele, mal lesne s'ar lua Deliorman din Dobrogia.

Hi st. col. 463-4. i Nesri 157 (Hammer op. cit. vol. II. p. 176).
p. 343-5. Cred mal nemerit a se identifica Ieni-Sale cu actuala pozitie Eni-Kale.

www.dacoromanica.ro

553

Din aceste relatiunI se vede, cs in 1417 dominatiunea Muntenier asupra Dobrogier

era redus mime la stpanirca gurilor Dunrir ').
S'a crezut, ca. UnguriI stapaniati Chilia in 1408, si cg, deer stvnirea lur Mircea asupra

Delta incetase. Un italian, Guilelm de Prata, venisP la Venetia din partea lui Sigismund,
care cerea intre altele incheiarea une r HO' in contra Turcilor si se ruga: s-1 ajute Cu
cteva corbir marl, pentru a ridica si duce de la Licostom la Galipoli, trupele sale. El
se ruga nu numar de Venetia, dar si de altr principr crestinr, decr se adres, i lur Mircea,
care era dusmanul Turcilor 2).
Se mar adeveresce stpanirea muntra asupra DelteI inteo scris6re raguzanii, din
1410, in care se spune c, Muza btut de Soliman, este dus de corbir grecescI la gurile
Dunrir, unde Mircea Il primesce bine si Il petrece pn la Golubac.
Dula attea probe documentate, Domnul N. Iorga afirm, ca, pe tirnpul domnier luI
ca Delta, dominat de castelul
Mircea, granita turcsc se intindea pan la Isaccea
din ostrovul Leti, Kilia, era in stapnirea MuntenieI.
Dup cum am v6zut, Baiazid este prins in btlia de la Angora, din 20 Iulie 1.402
m6re in captivitate peste un an.
imprtia turcscd e disputata de cer patru fir: Iza, care mre peste putin timp,
Soliman ocupg, posesiunile din Europa, iar Mahomed pe cele din Asia. Muza, am vOzut

ca cere ajutorul luI Mircea contra lur Soliman, care e ucis de fratele s, in

141.0

la

Dugundgi 3). Muza este prins i ucis de Mahomed in 1413.

Am v6zut mar sus, care era stpanirea Muntenier in Dobrogia de la 1402, pra la 1413.

Am v6zut de asemenI, c. Mahomed I puse s, se construsca in Dobrogia ceatile

Isaccea i Ieni-Sale, care devenird nisce cuiburi, de unde ar putea mar bine s prade

Muntenia, aceia ce se intmpl in 1417, cand akingir aduc o multime de robI i roabe

din Muntenia.

trimt pe
Mircea se obliga pentru a doua r s platsca tribut Turcilor
fiul sal ca ostatic4).
La 1412 erail dou6 Chilir zice Domnul Iorga Licostomo, era impreun cu tt
Delta, a lur Mircea, care o luase de la Genovezr, nu se stie cum, ;;i cea din stAnga bratulur, Chilia-noug, care era a Moldovenilor.
Mohamed I m6re in 1421 si IT urrnz, fiul sat Amurad II; in 1424, sub domnia lur
Dan II, Chilia era tot a Muntenia dupg. istoricul Phrantzes 5).
Dan este atacat de Turcr in 14.25, esi aduceati contra ILA pe Radu Prasnaglava i in
1426, Radu sprijinit de Turd re'mase domn al TOrir Romnescr, Ora in Aprilie 1427,
c,nd Dan e restabilit de lingurr. In acest an, Dan atacd Silistra.
In 1429 gura Chilier era sub ascultarea Domnilor Moldover, ccI in acest an Sigis-

mund, regele Ungurilor, puse s5. se construsca o palisadd ad Danubium, ubi mare
intrat, pentru ca corbiile s nu se mar p6t sui pe Durare 6).
Din 1427, Alexandru cel bun ocupase de la Muntenr tinutul Chiller, c,are .fu prdat
de Dan in 1429, Cu scop de a'l recupera, dar nu reusesce.
Asa dar din 1427, Moldovenil devin sapilnI pe gurile Dunrir, la Sud de care stpnesc Turcil, cu care vin in contact.
Dup m6rtea lul Alexandru cel bun (1433), Ilie d la 1 Septembrie 1435 fratelur sal
Stefan Chilia cu vama i bltile ce se tin de d6nsa (delta) impreun cu alte mosir,
pentru intretinere.
Locurile date lur Stefan nu constituiatt un Principat deosebit, (Ad amndor fratir
') lonja, op. cit. pag. 70-71.
6) Ibrga, op. cit., p 71.
8) Hammer, op. cit., Vol. II, p. 143 apud Divas XIX si Kalkok. Cartea IV.
Chalcon, IV, p. 58 si LILO, p. 40, a se vedea Hammer, op. cit., Vol. II, p. 175. Cantemir (Ist. Imp.
otoman, Vol. I, p. 98, nota 9) presupune, c cetatea Ieni-Sale (ctireia zice Cale), ar fi Tulcea.

P. 118-9; In forget, op. cit., p. 8.

Iurga, p. 86.
70

71890

www.dacoromanica.ro

554

erati DomnI al Moldova para la 29 Mai 1444, cAnd IIia este orbit de fratele s'tl, care
tara Moldovell).
r6n-ane singur Domn poste
La 10 Noembrie 1444, se (lete la Varna o biltlie lot aa de sanger6stl, intre crestinI
Turd, ca i cm de la Nicopoli.
Amurat II il aduse armata pe malul MANI. Negro. Ajuns la Hut Kamcik, puse s
se constru6sc, 28 navT, destinate a intra in Marea-Ngrit," si a urea cursul Dungril.
Ac6s15, flot, fu ars, pc Duniire 2).

Regele UngarieY Ladislas (Vladislav) III) si Ioan Corvin de Hunyade, strAlatand

Bulgaria ocupara Balcik, Cavara i Constanta, ins, sunt invinsI; Regele rntase mort,
iar armata abia putu trece in desordine Dural-ea. In acst, memorabil, bAtAlie mre
lian Cesarini, legatul Papa Eugeni al IV, sfAtuitorul acesteI cruciade nefericite.
In 1448, Petru, Domnul Moldova aezat in scaun de Ungurl, pentru. a se mentine,
instratase Chilia acestora; cronica moldo-polong adaog, explicatia, c, a facut acsta,
ca s'o apere impotriva Turcilor 3).
Chilia de fapt n'a fost daa Ungurilor, ci Domnilor MuntenI4).
La 11 Octombrie 1448, Hunyade este invins din noti la Cosova, de Amurad II.
BAIAlia tinu treI zile 0 fu un adevgrat mace].

TreI anI in urma acestel victoriI, Sultanul Amurat II m6re la Adrianopoli, de un

atac de apoplexie (5 Februarie 1451).
Cnd Mahomed II ocupg tronul, nu avea de cAt 21 ani.
In ziva de 29 Maiii 14.53, Sultanul Mahomed II titarea palma sa de singe pe Oretele Mittel Sofia, i dus prin value( de singe, in mAretul i stralucitul palat al MI Constantin-cel-Mare, improvisa, gnditor, aceste versurI, in limba persand:
Paianjenul tese panza in palatul Ces.arilor
Bulina VIA jalnic pe turnurile de la Efrasiiap6).

Prin aceste versurI, Mahomed intelegea palatul RomeI verhl si al Rome nota,
palatul Persan, tinta cuceririlor sale. Per0I erati privitl 0 el de Turd ca dumanI
erelicI, mai ales ta acum ahul lor, Uzum-Hasan, era aliat inrudit cu imp6ratiI ConstantinopoluluI i Trapezuntel.

In mijlocul risipurilor si al macelurilor, Mahomed cuget s fiirttme sub picirele

sale, Imperiul Byzantin, Vechea i Noua Roma, st cucerse, Asia si Europa intrga.
Pentru sufletul sqi vitejesc, pentru mintea i vrednicia sa, pentru fanatismul si pornirea

vitezeI sale ostiri, totul se putea; De 6rece in cer nu e de cAt un Dumnezeti 0 de cat
un Prooroc, pe tamnt sa nu mai fie de (-At un stkan, Padisahul Otomanilor. Acesta
era manifestul luI Mahomed 112).

La auzirea cderiI ConstantinopoluluI Mama lumil, Europa, incremeni.

De ar fi sarit atund Europa cretina, de ar fi s,rit lute unire Spania, Anglia, Germania, Franta, Polonia, Ungaria, Italia, Moscova i), Maltotned II n'ar fi haladuit aci. Dar
nicI silintebe papilor, nicI staruintele unora din republicele Italici, niel acele ale luI Stefancel-Mare al MoldoveI 0 ale vitejilor Skenderbei si Uzum-Hasan, pe,ntru a pune in miscare, a intocmi o lig ob06sca a puterilor cre0ine contra Turcilor i a-i goni din Constantinopole 0 din Europa, n'ati putut isbuti.
NumaI cAteva cuiburr vitejescl ati indraznit, in acole zile intru inceput de batjocur,
lorga, op. cit, p. 100.
6) Engel. Geschichte von Ungarn, III, p. 79.
/orya, op. cit., p. 102.
lorga, op. cit, pag. 103
Conlemir. Istoria Imp. Otoman, Vol. I, p. 141 (Efrasiiap, este palalul regilor persani). Haninter, op.
cit., pag. 1, Vol. III.
Felix Julien. Papes et Sultans, p. 73, 94.

Starea Europei in a doua jum6tate a secoluluI XV e aratat, de D-nul Xenopol (1st. Rom.,

Vol. IV, p. 44-8).

www.dacoromanica.ro

555

0 de peire, sa-I pue pepturile impotriva potopuluI turcesc: RomaniI din Moldova 0 din
Muntenia, Voevodul TransilvanieI, loan Corvin Huniade, Roman de nm 0 de nascere,
pe care Turcir 11 numia cu spaima i Cu infricoare, lar Europa cu admirare: Cavalerul
c,el alb al ValachieI, Voda Huniade; Arnautil lui Skenderber, poreclit de Turd, Dracul eel
alb al Valahia Uzum Hasan, *ahul Persia Papa 0 Venetia. Dar 0 acetia nu tot-deauna
luptat unitI in acela timp. Mahomed II jur6. pe Alah, ca va face din acez3tI ImpotrivitorI praf cenw, i repezi hangerul luI spre eT. Lupta a fost crancena, indelungat: Europa avu timp sa se descepte. Mahomed zice Gibbon n'a putut trece nicI
Eufratul, niel Marea Adriatica, pentru ca Huniade, Skenderba Cavalerir de la Rodos

Sahul Persia Uzum-Hasan, s'ail pus stavila inaintariI sale 1). El uita sa pomensca
lamurit in primul loc pe RomaniI din Moldova 0 din Muntenia, cad istoria nestra Cu
arhivele Venetia ale RomeI 0 ale PolonieY, erail prea necunoscute.
In acole zile, marl erati vitejide Romnilor, sabia i mintea luT Stefan-cel-Mare,
mare era numele s in lume. Moldova a fost un stavilar puternic contra valurilor turbate ale Turcilor.
SoliI Printuld Lituania trimeI la Moscova, la Tarul In al 111-lea, in 1499, ziceati

din partea DomnuluI lor: Dupa sfatul t, noI am incheiat tratat de iubire .0 de prietenie cu *tefan, Voevodul MoldoveI.

ca Sultanul se inarmza Cu tete puterile sale contra liff, ca sa cuccrsca

tu
Moldova. FratiY ma RegiI Ungaria Boemia Poloniel eti, voim s'o aparam. MI
Cu nor contra obtesculuI factor de rele, care acum a pus stapanire pe mar multe 1('IrI
cra5tine. Moldova liff Stefan este aparare pentru nor toff; daca Sultanul o va supune, va fi
de o potriva ral i pentru trile nestre i pentru tara ta s).
Baiazid II scria in 1502, Hanuluf Tatarilor, indemnandu-1 sa navalsca cu t6te urdiile
sale asupra Moldova ca s'o supuie; cad daca tu ve l avea in mana Moldova, drumul
ne va fi deschis in tete partile lumiI').
Pagane14) serie : L'Occident, qui avait laiss briser
Cu greil s'a desceptat apusul
le rempart de la Chretiennet, ne fut pas longtemps sans reconnaitre son irreparable
mute; pendant plus d'un silce, l'Italie, la Hongric, l'Allemagne meme, frmirent l'ide de
dvenir bient6t des pachaliks.
Vorbe late, banchete simbolistice, deantate, se faceati mulle, dar cand venia
trba la fapte, Turcil r'mneati nesup6ratI. Olivier de la Marche, poet ;;i cronicar conlimporan francez, ne-a lasat tabloul acestor inganfarY, descriind co martor ocular, banchetul dat la Lille, in Flandra, de Ducele Burgundia Philippe le Bon, cate-va lunI dup,
caderea ConstantinopoluluI, nobleteI din statele sale, jurand acolo cu totfi, dupa riturile
cavalerismulul pe Sfanta Cruce, pe Maica Domnuld, pe damele frumese 0 pe fazanI,

ea vor porni cu totri in contra Turcilor, ca nu se vor opri, pana ce nu vor prinde pe
Sultanul Mallomed vi sail mort, afurisindu-se ea la din contra, sa n'aiba parte de spada
lor, sa nu d Martea la masa, i jurandu-se ca, nu se vor interce de la r6sboiti, pana
cnd nu vor svarli pe Turd Cu pici6rele in aer.
Dar niel Ducele Burgundia niel Regale F'ranteI n'ati plecat la relsboiti : unire nu era,
nimenI n'a plecat, nimenI nu gandise serios sa piece!
Cincr stincI neurnite intimping Mahomed in calea pornireI sale selbatice : Pe loan
Voda Huniade, Voevodul TransilvanieY; pe MoldovenY 0 pe Muntenr; pe cavaleriI din Rodos,

pe Skenderber 0 pe Uzum-Hasan, Sahul Persia ginerile Impratulul TrapezundeI, loan

Comnen Caloianes i inrudit cu S'tefan-cel-Mare al Moldova
Papa, Venetia, atineail calen nvlitoruld pe Mare, dar despre acesta parte, Mahomed se mangaia zicand : ((Alah a daruit apele ghiaurilor, pamentul otomanilor. Cine se
') Gibbon, op. cit , T. II, p 871
2) Karamzin, 1st. RusieI, Tom. VI, pag. 179.
4) Hurniuzaki. Documente Tom. II, partea II, p 492.
4) Turcs et Chrliens au XV siccle, p. 227.

www.dacoromanica.ro

556

pte impotrivi darurilor lur Alah? si el se silea ca prin Moldova, prin Valachia, prin
Transilvania si prin Ungaria, sa strahata in inima.EuropeT, s mice Germania F,4 Italia
Cu Enicerir, cu Timariotir si cu Spahir Mr, i sa mature tot. De. aceea Papir, Venetia,
1,cfan-cel-Mare si Uzum-Hasan, puneari t6te silintele lor pentru o HO,' a marilor Puterr
de uscat contra Turcilor.
Pe uscat acsta liga, pe apa Puterile maritime, l'ar fi strans pe Mahomcd II ca intr'un cerc de fier, l'ar fi svarlit din Constantinopol t.A din Europa, si l'ar ft ingramaclit in
fundul Asier, batut i ametit. Dar acesta liga mantuit6re pentru crestinatate i pentru civilisatiune, nu s'a putut intoemi flier data, din causa luptelor, a neunirer si a neasezari
statelor crestine.
Romanir (Moldovenir i Aluntenir) a stat scut si aparare crestinattir din capul loculur,
eu

cu sangele lor ').

Dupa caderea Consta,ntinopolulur, Mahomed II in primul moment de belie se gandi

la o lovitura analga la Nordul Marir-Negre, cad c6sta apusana era de mult a lor. Aci
dou0 puterr i se opuneati ; Moldovenir si Genovezir, care stapaniati,
gurile Dunarir, iar eel' d'al doilea, Cafa.

Chilia

Turcir pentru a impiedica trecerea vaselor genoveze in Marea-Negra, asezase in

Bosfor 16 bombarde, asa ea' de la Decembrie 1455, scrie solul milanoz din Neapole, acuma
se p6te privi ea perduta t6ta Marea-Ngra i insusr Cafa,, Tana si cele-lalte ceta,tr, pentru

ea nicr o corabie n'ar mar indrazni sa infrunte atatea tunurr2).

Lar nicr intre Moldovenr i Genovezr nu exista unirc, cad in ncchibzuita Domnie a
luT Pctru III Aron, locuitorir din Cetatea-Alba ocupara castelul Lerici de la gura Niprulur
ce era stapanit de Genovezr, si pe care II gasim la 3 Septembrie 1455 inta,rit in numele
lur Petru Voevod, Domnul Moldover i Moncastrulur, care nu vrea
restitue.
Castelul nu putu fi luat, ci s v prefacetT mar bine scria oficerilor din Cara, guvernul genovez
sa zabovitr pana vor veni timpurT mar bune i starea lor v va indemna, sa v ganditT la redobandirea localitatir Lerici.). Asemenea imprejurarY bune nu
venira, cad in 1475 Cafa cazu in puterea Turcilor. Chilia gurile Dunarir avura aceia.sr
s6rta, dupa 9 anr, cum von' vedea.
Nlahomed II infuriat de ofensele ce aduse solilor sT, Vlad Voda Topes, nurnit de
Turd,
porni din Constantinopol la 26 Aprilie 1462, dupa ce mar intaiii pra(lase orasele de pe Dunare si din Delta, pana apr6pe de Chilia in 14614).
Am v6Out, cum Petru dase Chilia in 1448 Ungurilor, iar acestia, Trir Romnescr.
Ungurir insa aveati aci armata lor, de re-ce In cronica putneana se vede, ca la 22 Iulic
.1462, Stefan este ranit la picior de Ungurn.
In Maiti 1462, Vlad Tepes tia ca o flota turcsca se indrepta spre gurile Dunarir.
Prin Iunie, flota ataca Chilia pe apa, iar Stefan-cel-NIare, aliatul lor, pe useat. Resultatul
luptelor de sub murir acester celar a fost negativ 6). E destul a arata ea acest atac nu
isbutesee. Restul campanier din 1462 nu ne interesza. Vlad Tepes biruit fuge in Ungaria
si e inlocuit cu Radu IV cel Frumos (1462-1471), de la care 5tefan-cel-Mare ocupa
Chilia, in 1465.

Turcir a fost rugar de Radu a pregati o expeditiune contra Moldova dar v6Ond
Sultanul, ca Stefan pusese in picire tara intrega, renunta se vede, de re-ce nicr un
isvor italian nu pomenesce acesta7).
Pe la 25 Martie 1475, Mahomed da ordin NIarelur Vizir de a porni din Constantinopol
') A. Papadopal Callimach. Sofia Paleologu i Domnita Olena, pag. 1-18.
Makusrew. Montim. Slavorum meridionalium I, p. 153.
Vigna. I, p, 490-1.
Dupa cum reiese din scriserea publicata de D. Bogdan, in Vlad-Tepe, p. 71 f.,;i urm.
6) Xenopot. Vol. IV, p. 11.
6) Hammer op. cit. p. 88, vol. III.

Numai un document ardelian pomenesce, la 28 Septembrie 1499.

www.dacoromanica.ro

557

Cu o flotd contra Cara, care nu se ascepta. Keduk-Ahmed-Pasa debared la 1. Iunie Cu

40.000 6menI i dupd patru (*We de asediti, la Cafa din rn1inile Genovezilor. Cafesil furd

transportalr la Constantinopol, pentru a popula orasul '). O mie cinc I sute de tined genovez l reusird s. scape Cu un vas si debarcard in Chilia, uncle sunt primitI cu bucurie de
locuitorI 2).

In timpul campania din 1475, Chilia a fost luatd de Turd, in urma victoria lul Stefan
de la Podul-nalt sat) Racova, ea a fost reluatd de MoldovenT, dup cum afirmd cronicarul
polon Dlugosz 3).

Dupd campania din Crimeia, Mahomed supdrat de ospitalitatea pe care ChiHenn* o

dase Genovezilor, la luarea Cafer, 1'4 indreptd flota catre Chilla; aci gdsi orasul ruinat,
cdeI 11 ruinaserd Moldovenit

Vlad Tepes renuntase la pretentiunile sale asupra ChilieI, care r6mase a luI Stefan.
In vederea luptelor ce se urmard in anul 1476, Stefan se adres nu numaI vecinilor
srf Polonr i UngurI, dar si Papa Sixt IV, care ddruesce ertarea pdcatelor tutulor acelor
ce vor vizita cele dou6 bisericI catedrale din NIoncastro i vor da ajutor Jul Stefan, Voevodul Moldova, contra Turcilor, flind-ca acesta, zice Papa, ca un adev6rat luptator al
credinter crestine, este gata a se bate contra lor.
Sixt IV calif-Ica pe Stefan al Moldova: dilectus filius nobilis vir, Stephanus Wayvoda
Dux Moldaviae eiusque dominia, verus cristianae fidei athleta. $i tot in acel an, Papa
Sixt IV ddruesce ertarea pdcatelor lu Stefan, Voevodul Moldova, i tuturor locuitorilor, cart'
vor vizita biserica cea mare a Moldova si vor depune darurY in lada bisericiI; iar baniI
ce se vor aduna, Pontifele autorizd, ca sd-I intrebuinteze Stefan Voevodul,MoldoveI, pentru
rtisb6iele sale contra Turcilor4).
In primd-vara anulul 1476, armata, otomanal era in mar. la Vara, pe cAnd o Mid
se indrepta pe Marea-Ngrd asupra ChilieI. Pretentiunile luI Mahomed erati, ca Stefan
plittesca tributul din urrnd (de la 1455); Pctru Aron este primul Domn Moldovean, care
pltescd si de acum inainte si s restituie prinsir si orawl
platia tribut Turcilor5).
Chilia, care se tinea de Tara Homnscd.
La refusul lui Stefan, 6stea inaint impreund Cu flota i podurile fur aruncate peste
Dundrea de jos. Atacul Turcilor au reusi. 500 IenicerY furd top' prinsI. Stefan aflnd,

un ciambur tdaresc a trecut Prutul pc la SterdnescI. se retrase c.tre Sueiava

dete

lupta din 26 lulie de la II6sboienI, in care marele luptAtor al crestinttiI este invins.
TurciI prad, tara pand in August, cnd vestea apropieriI la Stefan, cu ajutor de la
PolonI, II fLicu sd se retraga peste Dundre, fdrd a mar ataca Chilia, dup cum se astepta
Stefan, care 14 redobAndi impreund Cu teritoriul cdlcat de Tura i cetatea, unde 'bleed
in Dunre 8000 de Tura venitY cu cordbff i galere, pentru a dobndi o cetate ce film,
Stefan la Dundre 6).
El intresce cetatea, pAnd in 1482 7).

Mahomed II, mre la 3 Maiti 1481, in etate de 52 anI i Ii urmza la tron fiul
Baiazid II.

In 1484, Baiazid II trimite artileria de a,sedit1 pe Marea-Ngrd, la gurile Dundrir, la

Orasul este 1nvestit, cazu Inteo MiercurI, la 14 Iulie9).
Armata trecu Dundrea la Isaccea, unde se uni cu Muntenil luI Vlad-Vodd Cdlugrul,
la 27 Iunie 1484 9).
Hammer op. cit., vol. III, p. 105-7 F)i E. Vincens, op. cit. 287-8.
9) Hammer op. cit. Vol. III, pag. 202 apud ilberlus Folie(a XI. p. 027-8.
Editia II, vol. XIV, p. 621.
Pap. Callimach op. cit., pag 49-50 apud Harmuzaki, Documente, vol. 113, p. 237-243.
Iorga, op. cit., p. 108.
Col. Traian, VII, p. 380. larga. Acte i fragmente IP, p. 90, 98.
larga, op cit.
6) Idem.

9) Hammer, op. cit. p 12, Vol IV.

www.dacoromanica.ro

558

Dupa luarea AckermanuluI Hammer, spune la 24 Iulie Baiazid II revine la Chilia,

pe acelaF,A drum pe care se dusese, adica prin Tataria Dobrogiana. unde inainte de fondarea ImperiuluI Otoman, Saltukdd stabilise o colonie de Turd seleucizY ').
De la 14 Iulie 1484, intrga Dobrogie, impreuna cu gurile DunariI, a fost supusti ImperiuluY Otoman.

In ama anuld 1486, Turcif stapanf pe Chilia, tree Dunarea in contra WI Stefan-celMare, voind s puna In scaun pe Hronet-Hruet-Hromot; dar sunt 13514 la Scheia, In ziva
de 6 Martie 1487. Stefan taie capul pretendentuluil.
In 1492, Stefan-cel-Mare, care timp de un patrar de Ark, lupta singur contra Turcilor,
este obligat a plati tribut acestora.
UnguriI PoloniI se desteptara tocmal in 1499 si incheia un tratat cu Stefan, ca sa

trca' Dunarea contra Turcilor, prin vadul de la Oblucita (Isaccea) sa aiurea. Insa In
urma se stricara legaturite intre eI i Domnul Moldova
In cursul amid 1498, Balibeg-Malcociogli, guvernatorul Silistra facu douel expeditiunf
peste Dunare in Moldova ; una primavara i cea de a doua tAimna. In cea
trecnd
Dunarea cu 60000 6menf, aduse 10000 prisonierr; In cea de a doua trece Nistru In Polonia,
devasteza totul Oa, la Halitz i ar fi mers i maf departe, daca frigul nu'l impiedica. El
se inteIrse apol la China :;;i Ackerman.
Baiazid II abdica la 25 Aprilie -1512, In fav6rea fluid sat Sam I, iar el voind a se
retrage la Dymotica, mre pe drum la 26 Maitl.
dea unur alt fi, Achmet, Selim avu
Pana s'cl, ocupe tronul tataluf sa, care voia
sa lupte mutt. Teatrul actiunif sale a fost Chilia3).
In tot timpul domnief sale, Selim a facut cucerirf In Asia si Egipt; ast-fel ca nitnic
nu s'a petrecut important In Dobrogia si la gurile Dunarif.
El m6re la 22 Septembrie 1520 si Ii urmzii, fiul sal Soliman ').
In 1521-22, frica de Turd reapare in Moklova. Soliman avea 6ste gala la Chilia
Cetatea-Alba, pentru a ataca Moldova 0 a prada marginile regatuld Polonia Sangiacul din Silistra, care avea paza Dunarri, suparat pe Steranita-Voda (1517-1527),
ocupa, partea de jos a Moldova pe care Domnul trebui s'o rescumpere, corup(Ind pe trimesul luY Soliman 5).

La 1523, pte ca m'sura, de aparare, gasim pe Carabat, capitan al MoldoveI de jos.

In anul urmator, un sef Turc Thasule, aduna trupe in Chilia i Cetatea-Alba, contra
Polonilor 6).

In 1526, pe and Turcil se pregdtiati s dea UngarieI lovitura, se svonise ea el vor

ataca Ardlul, prin Moldova. In Martie, se vorbia ca art facut pod la Oblucita; apof se
Oa, cal treY podurr a fost aruncate la Nicopoli; In fine, de la insusI Domnul Muntenia
ca ati sfaramat acestea i materialul
dus la Dunarea de jos, unde fac pod la Chilia7).
Vom spune numaY in trcat, ca Suleiman ocupa Ungaria in campania din 1526 si 1531.
In 1538, Petru Hares, lovi Chilia i if arse marginile 8). Cantemir ne d i causele
acestuY ata,c. Tatarif din Bugeak venira impreuna Cu nouI colonistI turcestI, ca sa taie lemne
dintr'o padure. S'a iscat crta intre el' i locuitorir din Kiegeci, care all alungat pe Turd
din padure; acestia se intorc a doua 6ra, lar locuitoril i pun iara4 pe fuga .si ii urmaresc pana la Chilia, careia Ii da b' foc.
Acesta fu pretextul invocat de Suleiman, care porni de la Constantinopolf o expeditie
formidabila pe Mare 0 pe uscat, in potriva necredinciosulur Moldovean.
Seadeddin, III, 477. Lufti Paselia, pune venirea seleucizilor fn Dobrogia, la 1263
Cron. de la Bistrita, p. 58 In Iorga, op. cit., p. 169.
Hammer, op. di,, Vol. IV, pag. 123 si preced faro, op. cit., p. 181.
Hammer, op. cit, Vol. IV, pag.. 357.
6) Hurniuzaki, Ills, p. 715-6.
Idem, 113, p. 724.

low, op. cit., p. 183-4

3) Cantenvir, Descriptio Moldaviae, p. 42 si Ist. Imp. (toman, Vol. I, p. 296, nota 87.

www.dacoromanica.ro

559

El traversa Dobrogia, la Babermantul luI Saltukdd, care de pe timpul

sultanilor seleucie, veni cu o colonie

si se stabili in Dobrogia ').

De aci puse sa. se construiasca un pod la Oblucita, lar nu la Silistra sa Chilia,

cum cred unii 2 Dupa ce gonesce pc Rare, puse in scaun pe Stefan Lacusta. Soliman
trecu Dunarea inapoI, spre a petrece iarna la Adrianopoli. Stefan se obliga sa platsca
glad, pentru necredinta luY Petru ; apoI otA laturea de la Nordul DunariI, trecu sub stapanirea turcsca. Maiacul, Ciubarciul i Cau$a,niI devin proprietate turcsca. Para,labia
moldovensca stramutata in 1484 de la Chilia la Ciubarciti, se mut in 1538 la Soroca.
Tot atuncI se anexza i Tighina, raieleI format!), de TurcI in acest an3). Soliman puse
sa se reconstruiasca Chilia, distrusa de MoldovenI, i fiind ca padurl nu ere,' in aceste
partI, darui lemnaria poduluI ce se construise pe Dunare 4). Sangiacul fu incredintat lul
Hasanbeg.
Intalnim ca Sangiac al ChilieI in 1511, pe MalcocI-Oglu. Suburbiile ora.$uluT a
arse de Alexandru III Cornea, Domnul MoldoveI 5).

fost

Infrangerea luI Rares a tost anuntata in t6te provinciile ImperiuluI Otoman, prin
lor, ce venisera la Isaccea 6)
In campania din Ungaria, de la 1551, Tatarir din Dobrogia, luara parte sub comanda
lui Mohammedbeg, sangiacul de la Nicopoli 7).
Pe cand Soliman era ocupat cu r6sboiul din Asia, in anul 1555, apare in Dobrogia,
un pretendent la Tron, un fal Sultan, cu numele Mustafa, care adunemd o banda de vre-o
patru-zecI 6mera depravat,I, incepu sa devasteze in modul cel maI crud, nu numaI Dobrogia, ci i tte provinciile invecinate. Baiazid, un fiti al Sultanulur, printeo stratagema,
puse mana pe Mustafa 0 il trimese luI Soliman, care avea de gand sa trimta, din Asia
PC Mehmed-Pa5a, ca

prinda 8).

Soliman, supranumit Magnificul, me:we la 13 Safer 1566, la atacul Sigetulut El este

cel maI mare dintre SultanY; in timpul s, Imperiul Otoman, nu numaY c alinsese
maximum de eXtensiune teritoriala, dar 0 cea maI mare desvoltare sub raportul arlelor,
legislatiunif i literilor.

Tronul a-fost ocupat de fiul sal Selim II-lea, supranumit betivul, in timpul domnieI
caruia, TurciI trec pe la lsaccea in contra lur Ion Voda, Domnul Moldova in 1574 9).
Selim II m6re in 1575 i Ii urmza Rul s, Murad III.
Hammer, op. cit. Tom. V. p 200 apud Ali. Rumelia de Hagi-Kalfa, p. 27-30.

Traditiunea spune, ca, locul unde fusese 1ngropat Saltukdd, nu se maI cuno0ea si In cercetarea
mormintuluI, Sultanul Soliman gsesce un cioban batrin, care pdzia oile prin imprejurimile oraultil.
Acesta intrebat, ii rspunde ca nu 1,ie unde ail fost ingropate rrn4itele eroului Turcilor, Saltulcdd;
dar a observat la oile sale un fapt curios, di exist un loe hinga, oras, unde oile ajtingnd 11 inconjur
numal dup, ce tree de el, de se readun, ferindu-se ast-fel a trece peste acel petic de pmnt.
Verificat acest fapl, de insusI Sultanul, a dedus c locul pe care oile Inconjurail, trebue sd fie loe
slant si di acolo trebue ssi fie Ingropate rmsitele luI Saltukdd.
In acel loe, puse Soliman a se construi un monument funeral., in onerea primului colonizator al DobrogieI, din \recut al XIII-lea, luI Saltukdd, care e 0 un sfnt al Turcilor. Aces', mormint se vede i astzi
MAO% osea, apreope de bariera de Sud a orasuluI.
Lang mormint, Soliman construi o giamie, care azi e in mina'.

MunteluI din fata mormintuluI luI Saltukdd, ii dete numirea de muntele Koium-Baba, adic tatal
oilor, dup numele ciobanului; acst numire s'a pstrat pnd azi.
Miner. Mon. Slavor. merid. I, p. 643.
6) form op. cit., p. 187-8.
Cantemir. Istoria Imperiului Otoman. Vol. 1, p. 297. Istoricul crede c21, podul a fost construit la Chilia
p. 215.
larga, op. cit., p. 190, apud
Hammer, op. cit, Vol. V, p. 292.
Hammer, op. cit., Vol. VI, p 20.
Canlemir. Ist. Imp. (=toman, Vol. I, p. 309-10. Cu acst, ocasie, istoricul face (1escriptia Dobrogiei
(nota 123), pomenesce de pdurea Deli-Orman i despre locuitorii, pe car! Ii numesce Citalci, de origin Lured.
2) L. Goreeii. Descriptio belli Juoniae Voivodae; anno MDLXX1V, in Tesaur de monum. antice, Vol.
III, p. 236 si urm.

www.dacoromanica.ro

560

In 1576, Murad III Incheie cu Bathry, regele Polonia un tratat, prin care Turcia
se obliga a da ordin begulul de Silistra $i Ackerman, ca sa oprsca pe Tatarir din Dobrogia a face incursiunI prin Moldova in Polonia ').
Totusr pradaciunile Marilor nu incetara, ci s'ati continuat i in anir urmatorT.
Sfarsitul domnier lur Amurat III corespunde timpurilor de glorie ale Muntenia sub
Millar-Bravul.

Murat III mre in 1594 si Jr succede fiul sti, Mahomed 111-lea.

Starea Europer in timpul lul Mihar-Vitzul era urmatrea : Succesele Turcilor puseserd
pe gandurI lumea crestina. Rudolf II, impratul Germanier, iesind din toropiala, in care
11 adusese viclenile uneltirl ale Jesuitilor, conv6ca o adunare generala la Ratisbona. Papa
Clement VIII trimite nuncir la Filip II, la Moscua, la Sigismund-Batbri, Printul Transit-

vanier si Aron, Domnul Moldova in contra .Turcilor. Era a 40-a cruciadd a Puterilor
crestine contra Semi-luner.
La 15 Iunie 1593, TurciI suferira o mare infrangere la Sissek. Anul acesteT infran-

gerT se chiama in istoria otomana, anul peirer; de la acsta data incepe decadenta ImperiuluI.

Domnia luI Mihar fu o lovitura nou5, dat5, ostirilor turcescI ale lur Sinan Pasa, care
distigase mar multe victorir in Asia si Ungaria.
impreuna Cu ostirea ArdluluT, comandata de Albert Kiraly, ataca la 10 Decembre 1594, Orasul de Hoer, pe care'l rase din temelie; apor trecu Dunarea pe ghiata
si la 1 Ianuarie 1595 se apropia de Harsova. Aci ese inainte o 6ste de 7000 TurcI, alcatuita din garnisna cetatir si din altr TurcI din Dobrogia. Pe ghiata Dunarif se dele o
batalie sangersa, pentru ambele WV, in care TurciI fura sdrobitI i imprastiatl.

Romanir biruitorr se suira pe scarI, sarird in cetatea Harsova, o arserd si o pradar5,. Prada faced in acest oras fu asa de mare, in cat Romanir trebuira sa trca Dunarea, spre a'sI duce in tara lor avutiile
impovarasera; dupa ce'sr mar Intari puterile
slabite de frig, Millar cu ostasir si, la 6 Ianuarie, trecu iarasr Dunarea si se indrepta
spre Silistra, oras mare si frumos, locuit de negulatorT bogar, earl traiari fdra grije, bizuindu-se pe puterea cetatir. Dupa un atac grznic, in care asedialir nu luptara mar putin
vitejesce de cat asediatorir, Romanir o coprinserd si o detera in foc i pradd. Romanff
gasira atata prada in acest oras, in cat isT dobandird vestminte pentru vecie, zice contimporanul scriitor, Montreux 2).
Romanir sunt respin$1 de Mustata, sangiacul SilistreI, care le causa o pierdere de
4.000 6menr 3).

Pe (And MihaT ataca pe Turci in Dobrogia de Sud, in anul 1594 i inceputul

1595, pe la Nord un corp de Cazad a luI KomulovicT merse spre gurile Dundrir
Nistru pentru prada. Un om trimis prin Aprilie pentru stafete, de palatinul din Kiew,
aduse vestea ca el sunt la Marea-Ngra, asteptand vre-un prilej s, intre In gurile Dunarir; cari nu sunt nicr 2.000 de 6menr.
Prin luna Iulie venira sub zidurile Chilier i altT Cazad r de la Nipru. Un alt corp de
8.000 cazad l bate pe Aren Voda, Domnul Moldova si lila tunurile, ((cu care aveart a se
indrepta asupra MoncastruluI, Chilier si altor cetatI ale Sultanulur.
Aron se impach cu CazaciI, Cu care In iarna anuluI 1595 incepu o campanie de recuperare a Basarabier Sudice, cuceresce Tighina i Moncastro i ajunge pana la Dunare.
in Martie ataca Ismailul, Andrer Barcsa, un comandant al trupelor transilvanene
si la 22 II ocup5, ').

in acest timp Mihar porni din no pe Banul Mihalcea spre Silistra, pe care o arse
Hammer, op. cit. Vol. VII, p. 45.
Balrescu. Istoria luI Mihai-Vitzul Rev. Romanti, anul I, p. 287 i Baltazar Valter. Descrierea faptelor luI Mihal. in Tesaur de monumente antice, Vol. I, p. 16.
a) Hammer, op. cit. Vol. VII, p. 299.
4) Iorga, op. cit. 209-10.

www.dacoromanica.ro

561

si o pustii. Mihalcea apol se intrse de asedia Braila. AsediatiY gsira mijloc de a scri
Muza, ciaus din Dobrogia, cerAndu-I ajutor. Muza stranse vre-o 4.000 de 6menI si
trecnd Dunarea pe ghiat, isbi tabra romansca i ornorindu-le dup mrturia Turcilor 10.000 de 6menr, ir sili a ridica impresurarea.
Mihaf trimise pe Spatartil Preda si pe comisul Radu, asupra Harsovir. TurciI din
acest oras, afland de sosirea Rornanilor, se grabira a trece Dunarea si le iesira In intarnpinare; dar Romanir a bat si II trec Dunarea, face.ndu-le mal mult rf In g6na ce le
dote pana la Harsova, pe care o si ciadura prada foculut
Vitzul Albert Kirly, cu o iutime neauzita, cu foc i Cu fier pra,"dand si pustiind,
i rotesce armele fulgerand prin tta Bulgaria i Dobrogia, unde ocupa Cernavocla, Babadagul i Oblucita. El impinse pustiirile pana la Marea Ngra, de la guille Dunaril
pana la Varna si inainta pana apr6pe de Constantinopol
Miha unindu-se cu Aron Voda, acesta ocupa Macinul i alte cetatI, reisc6la tta Dobrogia, aI carel' locuitorY urand tirania Turcilor, se ridicara cu totiI i curatira tara lor
de drisff; douti escadrne de Moldovera, bat In dou findurI dour, cete insemnate de
stindarde. Apo MoldoveniI se Impreuna cu Dobrogenil revoltatI,
Turcr si le iati
Chilia i Benderul, unde taie in bucatI pe Beiul cu 600 de Turd, apoI ara mers asupra
AckermanuluI, de unde Tiafel abia putu scpa, lasand In mainele Moldovenilor mal multe
trofeie.

MihaI termina campania din ama anulul 1595 din Dobrogia, inainte de a se desgliela Dunarea, pe care o trecu pe ghiata, dula cum afirma De Thou9).
Braila este luata cu asalt, In ziva de 10 Aprilie 1595, lar Turcif a,bia putura scpa
Cu corabiile pe Durare de mania cuceritorilor.
Marele 'Vizir Sinan-Pasa, insarcinatul SultanuluI cu expeditia In Muntenia, IFf ad use

armata pe la Sudul Dobrogiel; se afta pe la ineeputul luf August 1595 In Hasgrad, venind de la Adrianopoli prin pasul Cialicavak. La 13 August 1595, hile() MiercurI, se dote
memorabila batalle de la CalugarenY, in care Sinan abia fu scos dintr'o balt, in care
cazuse 3).

Spte galere cu munitiunI de artilerie suia Dunrea pe la gurile el, pana la Rusciuk.
Pe cand la Constantinopol se discuta despre se:orto, Moldover, pe care TurciI vroia
s'o imparta In dou, o parte Tatarilor si alta sangiaculul de Tighina.
Pe cand Polonif aveati trna, pentru ocuparea MoldoveI de Turd si Tatarl, de 6re-ce
sperati s'o aiba pentru el, Mihal-Vitzul gonesce In 1600 pe Ieremia Movila i intrupza
Moldova la confina sa, dupg, cum t'acuse l cu Ardlul in acelasr an4).
Mihar este mora miselesce In anul 1601; peste doY anI mre i Mahomet III, la 22
Decembrie 1603.

intre 1603 si 1622, se succede la tronul Sultanilor: Ahmed I, Mustafa I si Osman I.

in timpul acestora, necontenitele campanil tatarescI contra Cazacilor, MuntenieI i Ar-

Ulula aduser asezarea Tatarilor in Bugeac. inca de pe la inceputul secolulul XVII II

vom gas' fixatI in acsta provincie, fixatI pana la un re-care punct, pana la exprimarea de plangerl mal energice din partea Polonilor, pana la staruinte mai dibace si mal
bine intovarasite de darurI din parlea Domnilor moldovenI, inspaimanta,t1 de o asemenea
vecintate. PrimitI sa se aseze la Durarea de jos, rara o autorizare limpede, ci erati scosI

solemn din noua lor tara la asemenea imprejurarI. Tataril bugecenI se intelegeati insa
In totdeauna cu ceI carI primiati insarcinarea de al' goni si stiati sa faca ast-fel, in cat
1) Baiceseu, loc. cit. p. 374-5, apud Campana, Istranli, Walter. in Tes. mon. Vol. I, p. 22.
3) Tom. XII, p. 514. Tirare oraelecucerite de MihaI figure/1, fn Dobrogia: Isaccea, Hnova,
Chilia, Babadagul; Babadagul este descris de Ia'cob August de Thou (Tesaur de monumente anlice, Vol. 1,
p. 219) ca oral negusioresc i avut, Cernavoda; lar la Sud: Basgradul i Dobricea. Despre aceste orae
vorbesce i Vistierul Stavrinos (Tes. de mon. ant. Vol. I, p. 292).
Hammer, op. cit. Vol. VII, p. 304.
larga, op. cit. p. 212-15.
71

71890

www.dacoromanica.ro

562

evacuarea s fie o satisfactiune ma mult formal. De altmintrelea, i cel gonitI se intorceati usor inapoI, trecAnd simplu Nistru din ctImpiile bialogrodene, sa rrnAind la intorsul din vre-o expeditiune. Fertilitatea nout-lor asezArY Ii atrAgea, .5i ea II influentase
inteatilta, in cat prtrasise vechiul obicei mongolic- de a trdi din produsul turmelor
mdnate tot inainte pe stepd i incepur a lucra minunattil prnnt moldovenesc. Basarabia savdrsi ace-st minune: fact] din vecini drumet si din phstoriT exclusivI, nisce locuitorl in sate si nisce plugarI.
Mud de functionarir turd, coruptI, prin baesisurr, pentru a se face, cd uita pe TAtarY in
teritoriul, de unde trebuiail sd'I se6tA, statul turcesc insusI, Imperiul Otoman, avea nevoie de
rtarI in Bugeac. Apd, 6stea de pradil turcd putea spiona in fie-care clip i respinge orI
cdnd 6stea de pradd polond. Pentru a avea hotarele pacinice i cethtile de granitA asigu-

rate, nu folosia nicI un tratat: Ttarul trebuia sa se gds6sc in fata Cazaculu, pentru a'l
opri, satt pentru a rilsbuna imediat asupra patronulu acestuia, niivalirea
Si nicI ()data Cazacil nu ar6tarA atata indrsnl, ca pe vremea cnd populatia tdtard incepu a pdtrunde in paleur, 'Aleut-I in pustiile basarabene. In 1601, eI mdeeldrese
pe locuitoriI din Soroca; In 1602 eI pradd Constanta i cettile basarabene; in 1603 se
ast6pt, o ndvlire a lor in Moldova, pe lAngd cea din Crimeia; eI venird inteadevtlr spre
Dundre i Matra cenuse Ismail si Oblucita; in 1606, prtiddcitinT in Basarabia, in 1612,
ss.se-zec de seicr de ale lor prdard Babadagul, arznd, de a hingul Marir, 'And la Varna
Mesembria; in 161/k, eT jefuese Sinope, pradd in Moldova s,;i spre Marea-Negra, untie
bat pe Turd; in 1616 e se infatiszd iar5.5I la Nistru, dar stint respinsI de MoldovenI
de Tdtarr; in acelasI an o flotd intrgd porni contra lor sub Cigalazade; in 1617 es,ird
de lAng Ociacov 80 de seiel s,d prAdard.
Cu t6te tratatele incheiate intre Polon si Turd, CazaciI nu Incetard a prada gurile DundriI
Marea-N6grd; promisiunile Turcilor de a goni pe Tdtar din Bugeac ri_imaser cuvinte g6le.

TtariT din Bugeac stint mentionati chiar de la inceptitul secoluluI XVII; un raport
venetian din ConstantinopolI spune, c la 15 Iullie 1601 s'a dat ordin Sangiacilor din Silistra, Ack.erman si Bender si Tatarilor ce locuesc acolo, sd trcd in Muntenia.
In Mairt 1602, PoloniI aveati pretentiunl asupra a dou sa treI ceidlI de la gurile
DundriI: Chilia, Akermanul, Ismail si dupd unele versiun, Benderul.
Dupd un raport din Praga cdtre Archiducele Maximilian, TurciI erati dispusl s. dea
HanuluI tiltdresc pe OM viata, Principatele cu Vita' tara de la Nicopole "And la Chilia,
daed acesta va supune Tara RomAnscd.
rtariI durar in decursul vcurilor 16, 17 i 18 in Bugeac, uncle Ii vedem in nenurate rAndury.

La 1620, TdtariI din Bugeac sub Mirzea Cantemir, deveniserd o putero de temut, de
care tremurail RegiI Poloniel.
Cronicarul nostru, Miron Costin, ni'l aratd ca un mic Suveran independent '). El e
confirmat in urmd de P6rtd, ca Pas s:i guvernator al c6stelor MariY-Negre, in spre
gurile DundriT2).

In campania din 1621 a Sultanulu Osman I contra Polonilor, TtariY luT Mirza Cantemir sunt intrebuintatT ca eclerorY. TurciI ati parcurs Dobrogia, iar la Isaccea a trebuit
sil. stea opt zile, pentru construirea poduluI pe care voiati sil. tr6c5. (de la 12-20 Iulie). In
acest interval de timp, Husein, beglerbegul Ociaeovulur, prinse 18 caice cazdeeser, care prada0

c6stele, iar Kalil-Pasa luase prisonierI 200 Cazad, care furd lasatI pradd ostiril tureescI.
Sunt prea interesante pentru istoria provincid n6stre, detaliile ce ni le-a ldsat Hammer asupra acester campanII, pentru a fi trecute cu vederea.
Aci Sultanul trecea adese-orI Dundrea in bard mieT, pentru a inspecta ttirmul opus;

inteo zi el trase cu arcul pe ttirmul sting si in locul unde a dtzut sdgeata, puse sd se
construiased o colnd de piatrd.
') Magasinul istoric I. p. 293-5.
2) Hurnauzahi-Etila, I. p. 194.

www.dacoromanica.ro

563

La Isaccea, Osman ordona de a se cladi un castel nob", care spune Hammer exita
astazr (1837)'). Restul campanier la care a luat parte $tefan Torna, Domnul Moldover
si Radu Serban, Domnul Muntenia nu ne interesza.
Sultanul Murad IV se sue pe tronul ImperiuluI Otoman la 10 Septemhrie 1623. In
1624, Sabin, Hanul Tatarilor din Crimeia, pradza Ormir Dunarir, incepnd de la Chilia
prin Ismail. Pe cand se prepara sa atace Babadagul, Mirza Cantemir cu 3000 Ttarr din
Dobrogia, fugaresce pe Ttari luT $ahin.
Macelul fu ingrozitor, in cat apele Dunarir fura rosii de sangele lor, iar Hanul abia
putu scapa pe o barca peste fluviil 2).
El apara Dobrogia de incursiunile Cazacilor din 1630, pe cand Kenaan-Pasa apara
c6stele Marir-Negre, dintre Vara i gurile Dunrii, de devastarile lor 3).
Acsta fu perida cea mar glori6sa, din viata puternieulul Tatar: prada cand voia
FA uncle voia. In mar multe randurr, provinciile vecine ale Polonia fura devastate de el
Insus,;r, sati de fiul s, in fruntea unor ostr numer6se. Fata de Virile vecine ale Moldover
si Muntenia el juca un rol de protector sail stapan de ternut. El aduse cu o 6ste de bugecenr, firmanul de mazilirea lur Noise Movila in intaia domnie; tot el puse in lanturI,
atuncr la 1632, pe acela,. Domn, care se credea, ca are sa fuga.
PoloniI gandiati sa '1 oprsea printeun tratat, incheiat in 1633; el prevedea cLt marzacul cu ar sal vor parasi tara BugeaculuI,pentru a pune cap& navalirilor ce faecal) in
Polonia. $i daca e n'ar vrea sa plece, Turcir i Hanul sa
unsca puterile pentru a'r
goni. Natural ca in sehimb, s fagaduia liniste din partea Cazacilor4).
Ordine de plecare s'ar fi dat luI Cantemir, inca din Noembrie 1634, dupa ambasadorul francez la Constantinopol. In 1636, un sol polon veni la P6rt5, anume pentru a cere
pedeapsa i stramutarea de fapt al lur Cantemir.
Dar Sultanul trimise cam pe aceiasY vreme o sabio si un caftan temutulur Tatar
eu un firman care II intarea in guvernul sail de la gurile Dunarir. Totr eral conviw;,1
c solul polon staruise de gba, ca, toll predecesorir se in acsta privinta; pe langa fol6sele celel'alle pe care le aducea, Cantemir putea servi la intamplare contra Hanulur, cdruia IT era dusman vechiti i neimpacat. Caimacanul rOspunse trimisulur, ea lucrul nu
se pap asa in graba, dar c se gandesce frte serios sa departeze pe marzac unde-va
dincolo de mare si acsta cat mar iute. Cnd Polonul pleca in August, 11 intovaraAa
un ciaus turc, care trebuia sa invite pe Cantemir a nu mar prada in Polonia.
Asa de tare era situatia guvernatorulur gurilor Dunarir in 1636. Totusr diderea sa
se apropia i zilele batrinuluI sef Tatar erail num6rate. Pr5,daciunile sale IT creiati dusmanr pretutindenr i er gasira mijloc sa se faca ascultalr de P6rtd. Polonir, care nu 11 puteat) ierta nier data, nu sciatl, ce e dreptul, sA vorbeasca cu TurciI. Sciu insa Hanul, si
mar bine de cat dinsul, Domnul Moldova pe atuncr Vasile Lupu, care insinua la Turd,
cA prea multa 6ste se aduna in Bugeac, cA prea multr supusr tatarr se rapesc Imparatulur i cA p6te aceste silinte de intarire ale luI Cantemir ati scopurr dusmanescI fala cu
Pcta: ()data, marzacul refuzase a se supune la un ordin de pornire in rtisbor; ce ar fi
acum, cand se simte asa de tare si de sigur?5). Din partea lur, Hanul expunea cauzele
sale de nemultumire,cu scopul sal" revoltat i rasa afacerea la aprecierea Sultanulul.
Acesta era decis sA faca liniste intre TAtari, suprimand si pe Cantemir si pe rivalul
Hanul. Cel d'intar fu chemat la Prta, pentru a se indreptati, dar el trimese numaI
pe frill sail', care fu ucis.
In Aprilie, dupa somatiunT nou6, Cantemir insusr veni, ca sa'I plece capul inaintea
Imp6ratulur2). $ahin Ghirar fu adus din Rodos i afacerile marzaculd pareatl cA merg
') Hammer, op. cit. Vol. VIII, p. 276-7.
2) Hammer, op. cit. Vol. IX, p. 54.
5) Idem op. cit. Vol. IX, p. 162-3.
Bissacrioni, in Sansovino fol. 433. Vedi lorga op. cit. p. 226.
Bandini p. 203.
61 Familia o lash', in Chilia. Hammer Vol. IX p. 300.

www.dacoromanica.ro

561

bine, cad se vorbia s fie trimes in Persia. Sultanul lovi cu pietre in cadavrele celor doI
fran aI HanuluI, ucis,4 la vitnat de un nepot al luI Cantemir, 0 puse sit le arunce in apil.
ahin fu proclamat apoT, i vechiul Han, care veni supus la Constantinopol, fu gatuit. Cantemir plecase spre guvernul s asiatic, cand trimisul imparatesc 11 ajunse. Adus inapoI
la Constantinopole, i se Cale ghtul inaintea SultanuluI, ciare se gasia la o petrecere ').
A.5a r6splat avu Cantemir, care timp de 18 ari apara Dobrogia i Gurile DunariI,
In contra navalirilor cazace0I.
TatariI din Bugeac trebuira sa afle, cu o a(lAnca durere, mcrtea tragica a aceluI, care
dusese pe copiiI stepeI in Canaanul Bugeacului. El se gramildira imprejurul fratilor luI
Cantemir, anume Selman 0 Orak 2), in numr de 6000 de familil de Nogal, cu care ridicara stgul revolutiet
Sultanul era insa decis sa mAntuie cu nesupu0Y de la Dunare. Un fost Mare7Vizir,
Mehmed-Paa, capata porunca sa vie in aceste parn, pentru a sfarima r6scella, care putea
da nwere la complicatiunI pericul6se. Sosit la gurile Dunaril in Octombrie, Mehmed
putu sa anunte In curind, ea pte .5efl at primit s parassca lara, pentru a trece, ca
supu*I ai nouluI Han, in vechia patrie, Crimeia, 0 la Don. TreI alian fugird, probabil, in
Polonia. Pornirea populatiuniI Ware din Bugeac incepu fr zabavg..

Pe drum, o MA se oferi Polonilor, cerndu-le, cu crucea de lemn pe piept, ca

semn de inchinaciune parnAnturI roditre, i el fura wzati la Nipru. AltiI i1 gasira
salape
aceia4I apa, mat' in jos, 0 petrecura acolo iarna ; dar in prima-vara, Pa0I i DomniT
RomanT fura convocan la Cetatea-Alba, pentru a-i goni. Insa, luan cu biniorul de Han,

ei se indemnara a pleca. ;;;eiff lor de odini6ra, CantemiresciI 9, fuseserit uci1 ton, afara de
unul, i generalul polon, care asista la hotare, in fruntea und armate, la stramutarea

Tatarilor, avea dreptate sa multumscO luI Mehmed, pentru ca a scos din cuibul lor de
la granita, pe aceI care alta data pradasera atht de salbatic Polonia 1).
Stramutarea Tatarilor din Bugeac 0 de la gurile Dunarl s'a intamplat in Ianuarie
1638, dup nisce sciri din Ardeal
Sultanul Amurad IV mre la 9 Februarie 1640 i fu inlocuit cu fratele sql, Ibraim.
In 1642, Mehemed-Pa.$a de la Silistra, pornesce cu armara pe uscat contra Azovultn,
care se afla in stapnirea Cazacilor, pe chnd Piale-Pasa se indrepta cu o flota contra aceluia4
punct, pe care it ocupara. Cucerirea AzovuluI este descrisa de calatorul muezin Ewlia 8).
La 1644 inthlnim pe un Murad-Pasa sangiac i paznic al malurilor DunariT. Paza

Jul 0 a succesorilor ce va fi avut peite, era insa f6rte putin efectiva. Chn-va anl trecura
abia, i Bugeacul se umplu iaraI de 'Marl, atra$1 de dorul samanaturilor man6se, pe care
nu le maT gasiati aiurea. Dupa cht-va timp de pace senina serie Bandini, care vizita
aceste prn tocmar pe atuncl, Tatarff venira iar4I in Bugeac, Dumnezeil tie de ce, de
sigur ca nu pentru binele, ci pentru peirea tOrilor cre0ine 0, in inthiul rhnd al vecineI
Moldove 7).

In 1645, Regele PolonieI se plngea Portil de pradaciunile Tatarilor, pe chnd CazaciI

faceail calcarI pe teritoriul turcesc, pentru care Vasile Lupul avea ordine de la 1VIarele
Vizir s, paziasca frontierele 8).

In 1648-9 BugeceniI prada iar4I ca in timpurile luI Cantemir, in Polonia 0 Moldova, 0 Vasile-Voda se rescumpra, indatorindu-se a plati vecinilor si un dar anual,
)) 167W op. cit. p. 226-7 i Hammer op. cit. Vol. IV p 299 i urm.
5) Hammer op. cit. Vol. IX p. 300.
5) Dupil Naima p. 521 (citat de Hammer op. cit. Vol. IX p. 300 nota 1), familia luI Cantemir se compunea din: Selman, ()Pak, Weli.ah, Nebrid, Kollugvah, 1naieLali, Alibeg, Aitimur i Kelimbeg.
_Conga op. cit. p. 228. Cantemir 1st. Imp. ot. p. 539 nota 98, amid cd din unul din aceti CantemirescI
se trage familia istoricului i Domnului Moldovei de maI
Hurmuzaki IV', p. 639 No. 566.
Hammer op. cit. pag. 20-1 Vol. X.
Amp op. cit. p. 229 apud Bandini pa& 203.
8) Hammer, op. cit Vol. X p 119-120.

www.dacoromanica.ro

565

halcibeslicul '). Pe acel timp, se inflis inlr'o diel polon, o scris6re de la un TobaY-Bel,
mirzac, caro se intitula Principe al Ttarilor din Bugeac.
Macarie, Patriarchul de Alep, gsi tot locul intre Soroca si granita Bugeaeultil ars
de nvlirile rtarilor, de sub Vasile Lupu.
TurciT niel' nu se maY gndiati s-T gonesca, mar ales acum dad svonurile despre
inlentiunile Polonilor
Rusilor asupra Ackermanuld, 13enderulul i Ociacovuld fi' Meca"'
necesarT Imperiuld toman.
rtariI din Bugeac aprati confiniile turcescY contra nvlirilor rusescI; intrio plngere a Rusilor, Ibraim le trimete prin Hanul ttresc r6spuns c de Ore-ce si &lat ocupat doug forrrete In Anatolia, nu vor fi lasalT in pace, cAcT dacg in acest an Ttaril s'ar
linisti, RusiT ar supune Ackermanul i ter, Moldova 2).
Sultanul Ihraim este omort In palatul sti, In ziva de 18 August 1648 si ocup tronul flul st, Mahomed IV-lea.
In MaitI 1649, gsim ca beglerbeg al Silistrer i guvernator al Dobrogier pe DervisPasa "), iar In 1654 pe Siavus-Pasa4).
In 1655, TtariT din Crimeia, Dobrogia i Bugeac sunt intrebuintatT de Pasa din Silistra, contra Cazacilor 5).
in 1656, fostul Marele Vizir,Melek-Ahmed-Pasa, este numit guvernator la Silistra 6).
Seraschierul de la Silistra avea obligatiune a apra Babadagul, unde avea resedinta
marginele ImperiuluT Otoman despre Nord 7).
In 1657, rtaril sprijing pe PolonY, contra Domnilor coalizati a color 3 principate.
In 1658 era seraschier la Silistra, Fazli-Pasa, care primind ordin a intra in Muntenia
st mazaleasca, pe Constantin Serhan, el intrziaz, fiind cumpArat, ea8',1-T dea (imp avestuja s." fug. in Transilvania. Pentru acesta fu decapitat la Adrianopoli.

In acelas an, Ttaril din Dobrogea insotesc po seraschierul SilistreI In campania

contra luT Rakotzi, Domnul Transilvania unde asez pe Barcsay Acat 8).
Dup, o informatie, el eral) in numr de 25.000 de 6menT armatI9).
Apol. 50.000 Ttari din Bugeac ajutil sub Calga, Hanul din Crimeia, pe Domnul
Moldova btrinul Gheorghe Ghica ").
in 1659 este numit Seraschier la Silistra, Mohameclbeg "), iar in 1661, Mus(afa "),
eare e inlocuit In acelas an cu Suleiman-Pasa 18).
ExpeditiunT tatarescI, poruncite de Turci, se intampin In 1661, 1663 i 1664 ").
In 1661, guvernator al SilistreI se gsesce Ali-Pasa 15).
in 1664, intr'o scrisdre din 24 Decembrie, Gheorghe teran reveieza tratatul, pe caro
Il incheiase ca Don-in al MoldoveY cu Marele Duce al Moscovel. Acesta se obliga a nu
cere t6rif niel un tribut si a reuni cu dinsa, Bugeacul. Locurile, teritoriile si cettile pe
care Turcul le-a desbinat de Moldova, precum sunt Cetatea Alba, Chifla, Tighina i provincia bugecian, le va recupera Marele Duce Cu arma si le va inapoia Principatuld
Moldovel pentru tot-deauna"). Aceste promisiunT insg nu V-ati avut fiint.
Hurmuzaki, IV', p. 569, in Iorga op. cit. p. 229Hammer, op. cit. Vol. X p. 161.
Idem, p. 218.
Idem, p. 337.
Hurmuzaki, V8 p. 19 No. 28, in Iorga op. cit p. 229.
Hammer, Vol. X p. 396.
Cantemir, Ist. Imp. Otoman p. 427 nota 16 444 nota 27.
Hammer, op cit. Vol. XI p. 34.
Kraus, I 367, in Iorga op. cit. p. 230.
I(raus, I 369, in Iorga.
'1) '3) Ilammer, op. cit. Vol. XI p. 79, 107, i 108.
Kraus, II p. 152.
Hammer op. cit. Vol. XI. p. 119.
Hurmuzaki. IX' p. 217, In larga op. cit. p. 230.

www.dacoromanica.ro

566

in 1666, Hanul Tatarilor din Crimeia, Mohamed Ghirar este destituit de Turd, pentru
ea suparase pe Nogai din Bugeac i inlocuit cu Aadil Ghirai.
Satele Hanescl din Bugeac, redobndite nu sci" cum i cAnd, de catre Mari, fur
snise de sub adtninistratiunea Hanulur nob" 0 prefOcute inteun voivodat turc, arendat
Nogailor '). Acetia, pe cAnd stateail rti cu Crmlenir, se gndisera sa faca o BO cu
Cazacir, i el impacatf acum cu Tura',
ajute a ocupa in prim-vara anulur 1666
nisce cet."II turcPsei de la hota.rele MoldoveT 2).

intr'un tratat Cu Poloaf din 1667, Hanul ja indatorirea de a infrina pe Nogal din

Bugeac FA din Cetatea Alba, turburAtorI indrznetr ai pacil i arlor RepubliceI 3).

Hammer insa arata, ea in acela* tratat prin articolul 4 se prevedea, ca Polonia nu

se va mal ingriji de Tatarir NogaI din Bugeac 0 Ackerman, earl erati sub ascultarea
Hanulur Crimeer 4).

In 1668, Pa. a din Silistra, autoritate turcsca suprem la norclul Dunaril", sc6se cu
ordin Imperial, din Moldova, o horta de 2000 de Nogal, care sa mezase dincolo de hotarele Bugeacul ur 5).

In tot decursul secolulur XV11-lea, Bugeacul i gurile Dunaril era o provincie

rsca, sub autoritatea Sultanilor (in special a SeraschieruluI Silistrer).
In anul 1670, Tatarir ar fi fost sec:10' din Bugeac, de un trimes special al Sultanulul,
ceau011 Saribec-Mohamed-Aga i eg, o noua descalicat6re s'ar fi fcut, numai pe la sfrituI
sub un nob" Cantemir, pradalnicul Gazi-Ghirai, fratele Hanulur Devlet, spune

Hammer 6), dar, adaoga D-1 Iorga, niel o alta marturisire nu intaresce acsta afirma-.
thine, basata, MIA indoiala, pe interpretarea vre unor confuse isv6re Otomane, dovada
este ca in acela.$ an TatariI din Bugeac pradara in Polonia 7).
La ineeputul anuluI 1672, boierir moldoveni, in cap cu Hincu i Durac se resculara
contra lul Grigore Duca. Acesta fuge la Turd, care se aflail cu 6stea in Dobrogia la Carasu,
avnd a merge in contra Polonilor 8).
Duca cu ajutorul lur
seraschierul BabadaguluI $i a lur laliga sail inspector
al irmurilor fiuviulur i c6stelor MariI-Negre din Dobrogia i Basarabia, bate pe Hncul
se restabilesce in scaunul Moldova El e detronat in cursul acestur an.
La inceputul campanier Turcilor contra Polonier, Stefan Petriceicu, Domnul Moldover,

adresa RegeluI Polon, Mihail, in numele sti 0 al vecinulur s, Grigore Ghica din Muntenia, o scrisre, in care vedem aparind iari dorinla de a avea Bugeacul. ((Dar cu ajutorul lul Dumnezeti scrie Domnul ar trebui chiar acum iarna s adunatr oFAI la Dupare, wzndu-le in ora,011 duniirean Beni 0 de acolo in sus de-a lungul Prutulur, inconjurat tot Cu orae 0 sate avute, unde armata se OW mentine in tta multumirea, avnd
Nine muIl i destul. hrana pentru cal'.
Pc data s'ar putea coprinde t6te ormele : Cetatea-Alba, Tighina, Ismail, 0 apor desghejndu-se Dunarea, 6stea fara pericol, cu sabia in mria, ar inainta Ora la Constantinopol ;
iar daca Srbil" ar afla despre trecerea Dunarir i el' inca s'ar rescula contra Turcilor6).
Pe la inceputul lur Iunie 1672, Sultanul Mahomed IV-lea se afla cu 6stea la Babadag;
la Isaccea puse a se construi un pod pe barer i trecu Dunarea contra Polonilor, iar paza
podulur o incredintza lui Mohamed-Pa5a ").
9 Hammer op. cit. vol. XI. p. 252.-3 i lonja op. cit. p. 230. &Niel explica denominatiunea cuvntuiuI
Bugeac, care insmna unghia. (Hammer loc. cit. nota 2).
Hurmuzaki IX' p. 236 in Iorga p. 230.
Zaluski, Epistolae I. p. 10, 14, in Iorga p. 231.
Hammer op. cit. vol. XI. p. 257.
Hurmuzahi. Fragmente III. p 271 In Iorga p. 231.
Gesch. der Krim p. 150-1, 176, in lorga op. cit. p. 229.
Zaluski I p. 243, in lorga p. 231.
Xenopol op. cit. Vol. VII. p. 228 i Hammer op. cit. vol. XI p. 367.
) Arch. Istorica I. p. 25-6, In forga op. cit. p. 231, care pune data scrisorif la 1673.
1) Hammer Vol. XI. p. 381.

www.dacoromanica.ro

567

La Chilia, Turcii gramadisera o flota importantg de 29 galere '). Aci vine si sangeacul
de Kangri cu artileria 2).
Turcii merg asupra Camenitei, cave capiLulza. Polonii cer pace.
Dar abia terminata campania din 1672 i TurciI se retraseser, la Adrianopoli (21
Octombrie), un no() rilsboi trebuia s'A inc,60, in anul urmAtor contra Poloniei, care nu
voia sg platsca contributiunile de 6-isba si in contra Rusia Armata se intrse la Isaccea
pe la inceputul lunei Octombrie 1673; aci se aduce scirea, ea Azovul cucerit de Cazad'

fusese luat din minile lor. Tot atunci Marele Vizir trimese la PolonI pn muteferica
Husein cu o scris6re din partea Sultanului, prin care ti anunta, c daca nu vor plati
120.000 ducati, rcl,Isboiul va reincepe In primvara anului urmator i c armata stA la
DunAre, gata a nvali in Polonia.
Turcii satura 61 zile la Isaccea, in care timp Sultanul se alla la Babaclag. Petriceicu,
Domnul Moldovel, se dete de partea Po1oiuie i fuge la Hotin, unde se alla otairea luT
Sobieski. El e inlocuit cu Dumitrascu Cantacuzino.
Pasa al Silistrei se afia Husein. Marele Vizir, Ahmed Koeprilii, inaintzg png la Hotin,
dar este bgtut la 11 Noembrie 1673. Mgcelul a fost, ingrozitor ; Koeprilti abia putu sciipa

eu putini din ai sa si a trece Dunarea la Isaccea si de aci veni la Babadag, unde Mahomed IV astepta resultatul campanieT 3).
Polonia scap de tributul de 220,000 galbenr, pe care

'1 platea pana atunci PortiT.

Marele Vizir stete la Babadag, uncle Nr pregatesce armata pentru noua campanie,
care trebuia sg incpa in primg-vara anuluf 1674, aci primesce pe Siekierzinski,
nunciul noulul Rege Polon, Sobieski, cu scrisorr de scuze din parLea acestuia.
Catre mijlocul lui Iunie, Sultanul plc din tabAra de la Hagioglu-Bazargic t;i vine
la Babadag. 1) Fie-care cazan (familie) a Ttarilor din Crimeia i Bugeac era obligat s'A

dea cte clour ostasr (numar in Crimeia erati 70,000 cazane) 5).

Pe cnd Turcii eral). la Isaccea, Polonii inconjuraserg Camenita; contra lor, Turcii
alergar, in graba si in cate-va zile se al-lat la Hain, pe care il ocup. La Camenita, Sultanul Jasa pe Sisman (grasul) Ibraim-Pasa, iar el se M'Arce la Adrianopoli cu grosul
armatei, 8) la 18 Septembrie 1674. 7) *isman e ucis de Poloni, iar Scitan-lbraim-Pasa
incheie pace, prin tratatul de mar trziu, din 1679.

Prin articolul 17 al tratatului, se prevedea cA Ttarii din Dobrogia nu vor mai

prada teritoriul polon 8).
Rsboiul isbucnesce din no intre Turcia si Rusia, de astA-data in 1678. La 15 Aprilic
armata Sultanului se concentrzA iarsi in Dobrogia, pentru a trece Dungrea pe la Isaccea.
Cuartierul lur Mahomed s'a stabilit la Silistra, unde se afla Seraschier . eitan-lbraim-Pasa,

chruia i se incredintz comanda.

Prima isbire fu nenorocs, Turcilor, cari se retrag la Dunre. In a doua parte a
campaniel Cara-Mustafa-Pasa, Marele Vizir, avu comanda.
Obosita s;;i lipsitg de proviziuni, ar[nata Vizirulur se int6rce la Adrianopol 8).
Ast-fel se termina lunga campanie contra Polonilor i Rusilor, in care timp Dobrogia
a servit de lagar armatelor turcescY, de la 1672-1679.

In t6mna afluid 1683, Bugeacul era gol de Tatari, dintre care cei mai multi sub
Hanul Murad-Ghirai, insotesc pe Turci in campania din Ungaria ").
I) Burmuzalci. Supl. I' p. 257, In Iorya p. 231.
9) Hammer op. cit. vol. XI 382.
a) Rammer op. cii. vol. XI p. 391-95.
Hammer op. cit. vol. XI. p. 398.
Cant emir. Ist. Imp. Otom. p. 421 nota lo.
) Idem p. 425.
) Hammer op. cit. vol. XI. p. 403.
9) Cantemir op. cit. p. 434.
9) Idem p. 443 i urm.
1) Mirun Cosan p. 25, In lurya p. 25.

www.dacoromanica.ro

568

o expeditiune combinata, moldovensca F,ti cazksca, fu pusd la cale de PolonI.

PribegiI, cu Petriceicu i bocril sal, Die Motoc si Savin Smucila, intro altir, emit in num'r
de 10,000 de cltrTsi 1000 pedestri. El se gasti, la 28 Noembrie la ChiperescI, de unde
instiintati pe Cantemir, viitorul Dumn, i altI tovarasI de exil, sa incalece i sa vie cu aI
lor sa farimam pagemul, sa ne re'scumparam pmntul nostru, care dinte6nsa ne streinasera paganiI 9.
Kunicki, eftiI suprem al cazacilor, veni prin Basarabia cu 6.000 de 6menI, pe cand
un alt corp, sub polcovnicul Tirasco 21,000 de cazadi cu 28 de tunurI se cobora pe
malul sang al NistruluT. La ChisinM, cele dou6 nmurI se infratira; pradand, 6stea comuna inaina spre Bugeac. In grad comandantul ramuluf, Iali-Agasi, .5efu1 Liar din
Bugeac, stranse la 30,000 Turd j Marl' i iei inaintea navalitorilor, la un sal cu numele
Tilgrotin.

Crestinil Invinsera: prin0 de viscol, Talarif batutI nu putur . fugi. Iali-Agasi cdzu,
impreuna Cu el, Aza-Bei de Tighina si Aga spalliilor, apoI zece marzacl.
Tighina fu arsa i scapa numar castelul, in care se refugiarg 1000 de ienicerI. CazaciI
MoldoveniI strabatura apoI Ora la marginele BugeaculuI, pe care Il gasira de o admirabila fertilitate: plin peste masura de gri, orz i melt), cu adevarat rivalul EgiptuluT
granarul ConstanlinopoluluT.

Caff furd, ruati, robilor li se dete drumul, familiile tatarescI duse in locul lor; batrinil
si bolnaviI, ucisI. Osrea crestina se presina sub zidurile CetatiI-Albe, uncle se refugiasera
6menii cu averile, i avea de gand st, atace apoI Ismailul i Chilia i sa se loviasca chiar
cu Hanul, care alergase in pripa, dar trebuise sa se oprsca, obosit de drum, la Giurgiti 2).
Wesbunarea Tatarilor fu grabnich, Hanul se ciocni cu Kunicki la Tobac i acesta,
nemultumit de auxiliariI sal MoldovenY, Sc int6rse inapoI, de si Petriceicu Il indemna la
o noug expeditie contra Bugeaculut 10,000 de TatarI intrara in Moldova, pe and Hanul
ierna la Chilia, gonira pe Domnul pus de PolonI, pana la DorohoI i Suceava, in Aprilie
1684, si ocupara IaiV. Dar, in t6mna, Regele Polonief se decise a veni in pers6na pentru
a ataca Bugeacul, legatura dintre Turd si TatarI, a-I goli de MusulmanI 0 a-1 alipi la
Moldova, reserved, pentru anexare la Regatul sail. El veni in Septembre la Nistru, avu
cate-va lupte uscSre cu TatariI i TurciI, in tabara carora veni apol i Hanul, dar fu snit
s se retraga in Octombrie, din cauza ploiI continue, bolilor i lipself de provisiunI.
Nistru nu fusese trecut, de si Sobiescki visa sa ajunga la Cetatea-Alba. A doua campanie
de recuperare a Basarabid se mntuie mai ra de cat intaia, care fusese mkar insemnata
prin victorif 2).

In 1685, Soliman-Pasa era Seraschier la Babadag 4). In acest an, de si Sc scia, ca

Ilegele PolonieI n'a renuntat la planurile sale asupra Bugeacultfi, nu inalnim de cat ciocniri de Turco-TatarT in Moldova, asa de pradata de acestia, in cat, de la hotarele PocutieI
pand la Iasi, Dupont, un om al luI Sobieski, nu gasi niel un locuitor )
Seraschierul Babadagulur, Suleiman Pasa, informat de apropierea Polonilor, isl strange
6stea si trece Dui-area pe la Isaccea in Moldova, contra lor. Dar v6zand ca Polona nu
vin, Suleiman dupa ce aszd in scaunul MoldoveI pe Constantin Cantemir, se retrage 6).
i Lit. din Iatg VIII p. 715 6. In [ma op cit. p. 236.
Arch. Istorick I. part. II p. 28. In Iorga p. 2.6.
') Hurmuzaki VIII p. 311-2, in Iorga p, 237.
Babadagul. Reedinta Pawl din Silistra, care era insarcinat cu aprarea provinciilor septentrionale
ale Imperiului; sub jurisdictiunea lui stau tte tdrile dintre Balcani, Dundre, Marea Ngrii. ;ti Nistru. Cuvntul instfanna tatal muntilor t;ti acsta localitate so numesce aa., din cauza c in partea opusda celatii
este un munte, care este mai 'nail, de cat 10
Scraschierul de Silistra t;;de la Babadag, flind mai
aprpe de Dundre (numai dou ore de la Isaccea). Cantemir afirmit, c dupd vechimea zidurilor, Babadagul, ca i Silistra, ar fi de origine roman& maI mult de ctit turcscii. (Ist. Imp. Otom. p. 444 nota 27

Tanoviceanu. Arch. Soc. Stiint.

506 nota 72).

Dupont p. 197$, 204; Hurmuzaki V I p. 109 i urm., in Iorga p. 237.

Cantemzr op. cit. p. 506-8.

www.dacoromanica.ro

569

In anul urmator 1686, se facura, marl pregatirt Tataril se adunara in mare nurnOr,
din Bugeac 0 din alte provincff ale Hanuld, sub Nureddin Sultan.
Sobieski din parte-I, manifesta intentiunea de a navali asupra Tatarilor din cetatca
Alba 0 Chilia, pentru a se stabili la Marea-Ngra. Se credea, ca Polong ar putea sa
c,ktige cel putin hotarul Dunarit O navalire a Cazacilor de la Don in Crimeia era
proiectata 1).

Wti aprovizionata, o (5ste polong,, sub conducerea personal a a RegeluY, porni Meet

prin Iulie, ridicand intarirI in calea et La 9 August, Sobieski era la Iai, pe care 11
fortifica. In Septembrie, 6stea ajungea la hotarele BugeaculuI, pe care se pregatea sa '1
prade. Tatarff se retrasesera din 'naintea navalitorilor, care se gasira Cu totul lipsitY de
hrana. O seceta de 3 anI, serie Regele luI Teleki, la 16 ale luniI, golise riurile i Meuse
sterpe campiile. Cerceta0I care inaintarg Ora la Dunare, gasira un parnant gol, dogorit
de s6re prefacut in cenue i carbunI. LocalniciI erati mortI de fme i mancati crud
infanteria fu
graul, pe care li se intimpla sa '1 descopere. Polonil murira eel mal
perduta kita. Prin Octombrie, Regele mantui nenoroc6sa campanie, intorcandu-se spre
Lemberg. Vina neisbandeI o arunca asupra climel i lipseI de sprijin serios 0 sincer din
partea Domnilor din Principate 2).
In 1687, TatariI, devenitf indrasneff, aparura, sub Nureddin, la Nistru, pe la CamePolona trebuira sa ja masurI de aparare 3). La o noua tentativa in Bugeac, dupa
nita,
ce le merse aa de I'M in expeditiunile precedente, nu se maI gandeaii PoloniI. Domnul
MoldoveY se adresa in zadar flegeluI in 1688, oferindu4 concursul s pentru a goni pc
TatariI din Bugeac4). Sobieski se convinsese, ea el nu se pot scrte de dnsul singur cu
armele. Cantemir insu0 facea propunerea, fiind-ca scia ca nu va fi primita; in fond era
convins, i o 0 spuse luI Serban Cantacuzino, ca niel o expeditiune Ora la BalcanI n'ar
fi in stare sa sc6ta pe Mari din mezarile lor dunarene 5).
In vara anuluI 1689, iesuitul misionar francez, Ph. Avrit, in scopul une calatoriI in
China, venia de la Vargwia pe la Ia0", pentru a merge la Constantinopol. In cartea a
cincea a scrierff sale, iesuitul arata c sosit la Galati', gasesce o barca cu care cobewa pe
Dunare, cale de 5 ore 0 vine la Seraschierul Soliman, care se alia in lagarul sati w.,;ezat
pe malul fluviulul (probabil Isaccea) 2).
Telte intervenirile, facute in 1689 pe langa Leopold al Germanie

i Papa, de care
Sobieski, de a se da ajut6re pentru a goni pe TatarI din Bugeac, remasera fara niel
un resultat.
In acest an se incep negocierile de pace. Regele PolonieI cerca restituirea CameniteI
PodolieI ocupate de TurcI, Moldova (sail In locul el', Muntenia) 0 Bugeacul ; la nevoic,
consimtia, ca, in ceea ce privesce acst provincie, TatariT sa fie numaY gonitI dinteinsa.
Din partea sa, Imp6ratul cerca ca Bugeacul, evacuat de Talan, A. fie dat Moldovel, care
ar fi redobandit vechile hotare, dar se scia cA Bugeacul ar fi cedat Polonilor, care
erail consideratY ca avnd drepturI asupra luI, numaI Muntenia sa remaie Turcilor ').
Mahomed IV-lea este detronat in 1687 0 inlocuit cu fratele sa,"ti Soliman II-lea, care
imptiratesce pana in 1691, cand moire, iar Ahmed II-lea fratele srr rf ia locul.
Acesta meire la 6 Februarie 1695 0 Mustafa II-lea, fiul lul Mahomed IV-lea ocupa tronul.
Petru cel Mare, Tarul rusesc in expeditiunea din 1696 cuceresce Azovul.

Prin tratatul de la Karlovitz, din 26 Ianuarie 1699, se prevedea ca TatariI, care in

tirnpul resb6ielor ce s'atl tinut ;4ir din 1683, cu PoloniI, se awzasera in diferite puncte din
Zuluki, I partea II p. 962, 988, in Iorga p. 237.
Coyer. Histoire de Jean Sobieski III, in Iorga p. 238.
5) Iorga. Acte i fragmente I. p 302 nota I.
Hurmuzaki IX 1 p. 340 No. 482.
D. Cantemir. Vita Constantini Cantenririi. p. 46, in Iorga p. 238.
Papiu Ilarian. Tesaur de monum. antics vol. III p. 192.
Iorga op. cit. p. 239.
79

71890

www.dacoromanica.ro

570

Moldova, sa le parsesca si s vietusca in pace, farti, a maY face vrP-o suparare, in

locurne lor de origina ').
PoloniY credeati, ea prin acest tratat Mull' din Bugeac vor fi mutaff in Crimeia,
parasil, Bugeacul.
penlru acsla se plansera la P6rta in 1700, ca Tatarii, Inca
Bugeacul fu locuit de Mari, apr6pe in tot decursul secoluluI XVIII. EY nu parasira
asezarile lor, de cat atuncY, cand provincia nu mal fu supusa unuY potentat musulman
irecu in stapanirea Rusid. LocuitoriI statornid aY vechiY Basarabil., Bugecenil, nu maY
avura ins& ca in secolul XVII-lea, o existenta aprpe independenta, sub marzacY, care
nu dadeati socot6la nimnd de faptete lor. Tara pe care o locuiati, vecinatatile acesteia,
noua ocupatiune agricola pe care o imbratisara sAlbaticif vnatorY de robY Ii domolira,
civilizara, dar le slabira in aceias1 vreme nota rzboinic i revoltata. Tatarir din Thigeac

sunt, dupa inceputul secoluld al XVIII-lea, in directa atarnare a Hanilor; acestia, care
intra alta data in provincie numaY in fruntea une ostirr de CramlenY, capataraatta
ordine de stramutare fata cu supusiT lor basaraputere, in cat pronuntaii
benT, (Ara nicl un pericol. Asa, numaY putin de 800 familiI fura trimese peste Nistru in 1701,
in urma uneY scurte revolte. CapiY miscariY fura dug la Orclie. Ienicere iernarA in Bugeac.
spre pedpsa Tatarilor, rizandu-sY aevea de femeile i de fetete lor. Cu acesta insa,

m6sura era intrecuta: o noua re'scla, condusa de fratele unuY Han mazil, isbucni in
1701; olatul Chilid fu pradat, Reni ars1 i Seraschierul din Silistra trebui sa se inchida in Ismail inaintea barbarilor indignalY. Apd lucrurile se potolir," fara vre-o strasnic5,
varsare de sange2).
o noua rsc6la a Tatarilor din Bugeac prada Ismailul i Chilia in 1703. 0 comisiune
compusa din mola i muftiul din Babadag, din judecatoriI oraselor Chilia, Ismail si Acker-

man, se institue pentru a da inapd proprietarilor terenurile clcate de TatarY3).

Mustafa II m6re, iar Ahmed III, flul luI Mahomed IV ocupa tronul, la 22 August 1703.
In vederea rOsboiului ce avea s. urmeze intre Turd si RusY in 1711, Dumitru Cantemir,
Domnul MoldoveY, se dete de partea acestor din urma, cu care incheie un tratat in anul 1710.
In articolul I se prevedea, ca sa i se dea Moldovel, Bugeacul pana la Dunare, cu conditiune ca pana la inflintarea ostiriY moldovenescY, tara sa fie ocupata de muscalY. O danie
maY mestesugita, nicY nu se pte.

Inca din 1709 Hatmanul Mazepa emigrza din Rusia Cu o data de cazad zaporogr
vine a se stabili in Dobrogia, unde incheia cu Seraschierul BabadaguluY, Iusuf-Pasa, un
tratat prin care Yi se asigura independenta i li se da pam6nturr i pescariY. In schirnb,
cazaciI erati obligatY sa dea un contigent de armata Turcilor, in cas de rsboiti 4). EY perd
privilegiul acesta in 1828, cam] ai tradat causa Turcier.
In campania din 1711, Tarul era sfatuit de uniY sa, atace Ociacovul, iar de acolo sa se
indrepte asupra CetatiY-Albe, orY sa suie Nistrul contra TighineY. Carol X11, care atitase
expeditiunea turcsca, se retrase la Chilia, lar familine tataresd fugira tormaY la ghiolurr,
dupa Cetatea-Alba, despre Marea-Ngra 5).
Rusil trec Prutul i sunt batutY de Vizirul Baltap,i-Mohamed la Stanilesd, uncle Petru-

cel-Mare pierduse ori-ce sperante de scapare.

Vizirul este corupt prin cate-va pungY de banY, pe care insuY 1inp6ratsa, Caterina
le adusese in cortul st1 si, cu tta opunerea luY Carol X11-lea, pacea se incheie la Hui,
In ziva de 21 Iulie 1711 5). Azovul rmane al Rusilor, carY se obligara a nu se maY amesteca in trebile Cazacilor, nicY Tatarilor.
9 Hurntuzaki VI p. 226, in Iorga op. cit. p. 242.
Necutre p. 271-2; Costin Nec., p. 47-8, in Iorya p. 243-4.
Hammer, op. cit. Vol. XIII, p. 93.
4) Hammer, op. cit., Vol. XIII, p. 214 :;1i M. Engelhardt, Les embouchures du Danube, p. 37. CazaciY zaporojenT din Dobrogia sunt intrebuintatI de Nazirul din Braila contra lui Pasvantoglu, in anu11801 (Urerhin.
Istor. Rom., Vol. VIII, p. 166).
Costin Me., p. 98 - 0. Necutce, p. 305, in Iorya, p. 245.
6) Xenopol, R6sb6iele futre RIO i Tura Vol. I, p. 38

www.dacoromanica.ro

571

In 1713, TatariT din Bugeac pretextara ca nu pot incapea in hotarele vechT dintre
Dunare
hotarul Halil-PaF;a (probabil cel fixat in 1700). EY aratara c satele 'ecine
ale Moldovd sunt pustiY i ea n'ar supra decY pe nimenY asezelndu-se acolo. Geaun-Marza,

care locuise 0 el cand-va in locurile pustiite peste hotar, iar acum 1361 de Oceacov ;;i
de Tighina, un a-tot-puternic functionar otoman In aceste Ora, le dadu sprijinul
granila fu ast-fel calcata. Sub Mihail Racovita, acsta latire a BugeaculuY fu rectmoscuta in chip solemn : Tataril capkatI, pentru cultura i pavnat, bucata de la hotarul
lul Halil-Pa0-L i 'Ana la Nistru, o f4ie de teritori0 moldovean, lunga de 32 ciasurY
lata de douil '); pentru a da un caracter provizoriti cesiuniI, Domnul dobandi de la incalcatorY (lijma bucatelor 0 o dare anume pentru pawne: alamul.
Lirma apoI rsboiul terminat prin pacea de la PasarovicY. Prin tratatul de la 1718,
GermaniI capataa voia de a naviga pe Dunare, dar corabfile lor trebuiati sa se oprsca
la Vidin, Rusciuc, etc., 0 nu puteaa trece In Marea-Ngra in nicl. un chip. NegutatoriI
cre0inr, puteati insa face comert cu Crimeia, Trapezunt, Sinope i alte porturY ale acestd
Mari, (lar pe imbarcatiunY turcesd, care trebuiaa naulisate la Braila, Isaccea, Chilia t;ti
alte porturl2). Comertul cre0in pe Dunare incepu, serios, de la acsta data 5).
Sub Domnul MoldoveY Grigor:e Ghica, Muff BugecenY maY ca0igara o bucata din
Moldova, intre 1727-17294). Boerir MoldovenY oferiatt HanuluI In 1730 OM tara de la
Prut incolo, care va fi de aid inainte loc tataresc zice Niculcea numal daca Flan tu
ar consimti s-1. sprijine, a-sf alege Domn dintre de'n0Y. In acest an, Ahmed III abdica
In fav6rea nepotulul s Mairmud I.
Inaintea rOsboiuld ce avea sa isbucnsca Intre Austria 0 Rusia, cu TurciY, un congres se tinu la Nimirov, in care se decidea: ca TatariI sa trca, sub stapanirea rusesc,
Principatele sa fie neatrnate sub protectia RusieY insa, 0 libera navigatie pe Dunare
Marea-Ngra.

Congresul se disolva in Noembrie 1736, fara nicr un resultat, r6mase ca arrnele sa

hotarasca.
Inca din Iulie, Marcie Vizir se afla la Babadag5). RusiY sub ordinele Feld-Mare:.Alulusf M(inich eral din Maiti pe Nipru; el patrund in Crirneia, uncle ocupara mal multe orae.
Un congres se adun la Soroca, pentru pace in 1737. Marcie Vizir l transporta quartierul
de la Babadag la Isaccea "). Dupa terminarea congresului din Soroca, pe la 25 Mai, ambasailorff puterilor maritime sunt primitY in audienta la Babadag, unde se retrsese Marcie Vizir.
Resultatul acestd campanil a fost cucerirea CrimeeY i Azovula

Feld-Marealul Manich se cobra 'Ana in Bugeac; dar nu ataca celatile, de

auzise ca va asedia Ackermanul.

;;i1

se

Prin tratatul de la Belgrad, din 3 Ocrombrie 1739, se prevedea daramarea AzovultiY,

interzicerea Rusid de a avea flota pe Marea-Ngra i Marea Azov. Rusii pot Ice comert pe Marea Ngra, insa, numaY cat pe corabiY turcescr, etc. Privitor la Bugeac: cele
dou6 cesurY rmasera in stapanirea Tatarilor; uwrgiif continuara sA percepa pe pamnturile cultivate, dijma i painea domnsca7).
Intre 1750 0 1753, Peysonnel este trimes ca consul al FranteY In Crimeia, la Hanul
Tatarilor. El face o descriere amanuntita a Dobrogid i mai ales a Tatariel i BugeaculuY.
Termina scrierea sa In 1762.
Amiras, p. 138-0, fn fowl, p 247.
Sturm, I', p. 42, in Iorga, p. 247.
Xenopol, I-Vsbniele dintre RIO i Tura Vol. 1, p. 55.
Hammer, op. cit., Vol. XIV, p. 172.
Hammer, op. cit., Vol. XIV, p. 358.
Idem, p. 373.
1) Hammer, op. cit., p. 467 i preced Xenopol, licsboiele dintre Ru1 i Turd, Vol I, P. 48-63. GhibaVIII. p 360 i urm. N. Iorga, op. cit, p. 249.
nescu, In Arch. soc. sc. i

www.dacoromanica.ro

572

Taiarir Nogal locuiati inca in Bugeac, coprins intre Minare, Nistru, Marea-Ngra i
holarele Moldova
Mea ce zice Peysonnel in scrierea sa, despre oraele maritime ale DobrogieI:
Mangalia e un ora mare, are un titrg public i un mare numOr de magazine de
grati ; portul e destul de spatios i pite primi vase orf cat de marI, irisa este nesigur in

timpul ierniI. Importa mai putine articole ca Varna. Exporta grata, orz, secara,
brAnza i strugurI, carl sunt in mare abondenta, insa nu sunt bunr de mAncat, ci se intrebuintza la fabricarea tuiceI1).
Tuzla-Burum, intre Mangalia i Ktistendj6 ; e un loc deert, unde exista o rada descoperit i nesigura.
Ktistendj6, e un ora mare comandat de un Aga, care e insarcinat in acela timp
cu transportarea grAuluI, ce se aduna in marl' cantitatI, la Constantinopol. Portul este nesigur. Importul i exportul este aprpe acela cu al localitatiT, de care voI vorbi maI jos
(cred ca Karaharman).

Sild-Ghiol e un loc deert, care are o rada re, unde vasele vin cAte data vara,
iarna insa nu.

Caraharman e un destul de mare ora, in care se afla mal multe magazine de

grati. Aci se incarca multe cereale.
Principalele orae ale Dohrogiel sunt: Silistra, Babadag, Tulcea, Isaccea si TimarOws (?).

Vorbind de Moldova, autorul arata ca vasele care vin pe Minare nu iernza la GalatI, ci vin la Suni, una din gurile Dunaril, pe care chartile o numesc Sulina i unde se
afla un bun port 2).
Sultanul Mahmud I, m6re la 13 Decembrie 1754 i in locul sal' se numi Osman 111-lea,

fratele acestuia, care domnesce 'Ana in 1757, cnd murind, este inlocuit Cu Mustafa 1II,
flul lur Ahmed III, la 30 0,Aombrie 1.757.
In acest an, mire Seraschierul din Bugeac, Hagi Ghiral. Succesorul si, Seadet-Ghiral

se revolta contra Turcilor, este batut i respins la Bender, de ienicerI, i sta la Chilia
AlAm-Ghirar. Sultan Nureddin administra provincia
ascuns, pana la mazdlirea tataluI
011a la venirea nouluI Han, Crim-GhiraI i el fost Seraschier al Bugeaculd. Acesta prada
tinulurile vecine ale MoldoveI si Muntenia3).
In Octombrie 1768, Marele Vizir Hamza Paa, declara rsboiti RusieI i in iarna
acestuI an T'abril' prada Rusia.
In Maiti 1769, Ali Paa, acum mare vizir se afla la Bahadag ; iI stramuta lagartil
la Isaccea, unde intArzie 20 zile, pentru a'I complecta materialul necesar de rsboitt. Turca

trec Dunarea de la Isaccea la Cartal pe la 27 Maifl 4) i se indrpta spre Hotin; eI sunt

batutI la 17 i 18 Septembrie, ast-fel ca numaT putinf dinteiniI putura scapa cu viata.
Armata se int6rse in mare desordine la Isaccea i de aci l Babadag.
Daghistan Ali-Aga, intendentul armatel, rmasese la Isaccea, el este atacat de RuI.
Marele Vizir este inlocuit la 12 Decembrie 1769, cu Kalil-Paa. RusiI ocupasera Principatele.

Noul Vizir cherna in lagarul satt de la Babadag pe derviul Kalveti, spre a excita
fanatismul soldatilor, aci unde legenda pune unul din cele 6 sari 7 morminte ale luI Saltukdd, primul seleucid venit in Europa la 1263 5).
In vara multa 1770, RuiY trecusera Prutul la

; Romantzov ataca i gonesce

un corp de TurcI, care trecuse Dunarea la Cartal-Isaccea. Grosul compus de 30.000

') Trait sur le commercee de la Mer Noire, Vol. I, p. 93
7) Idem, Vol. II, p. 58, 59, 60 :7i 195. Asupra comertuluI a se vedea capitolul respectiv.
Idem, Vol. II, p. 341-374.
Bammer. Vol. XVI, p. 219.

Idem p. 247. Traditiunea spune c Saltukdd las, ca dupa m6riea-I s fle ingropat in iple din
oraele cele mal departate ale necredincio0or, a*a c nesciind in care parte e ingropat, Turcii se vor sili
sa le ocupe pe Une, pentru a avea in Imperiul otoman osemintele stramo*uluI lor.

www.dacoromanica.ro

573

6menI, abia atuncI trecuse fluviul, pentru a primi sframaturile avant-garde (la 26
lulie 1770).

Romantzov, cu t6te ea avea In fatd pe Mamie Vizir, iar la spate pe hanul cu 100.000
de 6menI, ataca Cu 3 divizil pe Turd si II pune pe fuga, luandu-le 140 tunurI, la Cahul.
o resistenta maI Ineercara la Carta], Insa sunt respi4 peste Dundre (1 August).
La 6 August, Principele Repnin se Indrpta asupra Chilid cu 13 bataline de infanterie, dou escadr6ne de carabinierI, 3 regimente de huzarI i unul de Cazad, In total
15.000 (merit Cetatea era aparata de beglerbegul Mustafa-Pasa cu 20.000 6ment La 6
S(ptembrie cetatea se preda i Repnin puse mana pe 01 tunurI, 400 de but6ie cu praf de
pusca ;;i alte muhematurI si zaherele. Garnisna fu petrecuta pan la Tulcea, conform capitula1iuni i predata muhasebegiuld Anatolia care era insarcinat a dirige lucrdrile
fortifteatie, si a se incredinta de locuitorff orasuluI, amenintat de RusI1),
In urma acestor InfrangerY, Vizirul aduna un consiliti de r6sboira, in care Intre altele
se delibera cestiunea aparariI gurilor DunariI, pe care le Incredintza luI Eyub Ahmet.
Acesta anunta, ea gura Sulina e inamolita i i se dete ordin sa ocupe un retransament
construit aci, pang, la venirea trupelor luI Abdi-Pasa de la Tulcea.
Rush' Ineercara a lua Ociacovul, Insa sunt respinsT de Hanul Crimeia eu un corp
de armata format din remasitele de la Cartal.
Banitilor din ba(dlia de la Cartal, care se aflail In spitale la Isaccea, Mamie Vizir
le Imptirti recompense banesd de 10.000 piastri.
TurciI se Inarmara din no : un hatiserif imperial preserise Rumelia s trintta la
Isaccea pe toff' 6meniI In stare de a purta armele.
Daghistan Ali-Aga, care sustinuse lupta de la Isaccea, primi distinctiunea de Vizir al
acestut ora.', cu Insarcinarea de a pdzi Ormul Dunarir i magazinele ce aveati instalate
aei. Pe Abdi-Pasa Il Insarcinza Cu paza Macinulul; iar pe Abaza-Pasa, cu aceia a Harsova
Sarim-lbraim-Pasa din Silistra murise de angina, care se manifestzd si la Bender,
uncle facu ravage Insemnate. Rusir ocupara orasul.
Ocupate Benderul i Chilia, mal le reMasese Braila, care primia ajutre de la AbdiPasa din Mdcin; el ridicase aci dode" redute, pentru a bate stanga Dundrit Dupa un atac
viguros, orasul capitulza, la 5 Noembrie 1770.
Pesta ce se Ineinsese la Ackerman, Bender, Chilia, Ismail si Braila, puse capdt primef partI a acestel desastr6se campanil; micul num6r de trupe ce mal r6masesera la Isaccea,
eraii lipsite de hrand. Mamie Vizir IsI retrase quartierul s6t1 la Babadag, In 22 Noembrie

1770. Ajungnd aci, avu satisfacerea, ea noua fntnI din oras si din ImprejurimI, construite de Hall Efendi cu 30 de anI mar 'nainte si care de cat-va timp secaserd, a fost
aduse In stare a reda apa, pentru care se cheltuise 1.000 de piastri.
Aceste fantanY secard din noti In 1806, dupa cum afirma Hammer, care a vizitat
orasul Babadag2).
inteun consiliti de re'ssboitt, tinut la Babadag, se decise ca trupele sa ierneze aci, aduceind .si pe Hanul, care lu cuartir la Camber, la 24 Decembrie 1770. Pe Mare, patru-zecI
de corabil transporta 10.000 ianicerI, destinatI a pazi gurile Sulina i Portita, In a doua

parte a campania care trebuia s urmeze In primdvara anuld urmator.

Generalul Weissmann, vine la 1 Martie cu 7550 6merff la Vadul Morilor, In apropiere

de Tulcea si care era pazit de beglerbegul Firaselizade Mohamed-Aga si samsungibasa

Kalilaga.. Dupa o lupt In care 300 necredinciosI fura trimesl In infern, cetatea deschise
portile inamiculul (4 Aprilie). Weissmann se Indrpta asupra Isaccd Cu 1.600 6menI, arde
magazinele i lua cetatea, la 25 ale aceleiasI lunI.
Apol atacd cu spte bataline si 6 tunurI de calibru mare, Tulcea, aparatd de 8 000
de 6ment La Bes-Tepe o colonic de 100 de Cazad de Don, tributara PortiI, este gonita
') Hammer, op. cit. Vol. XVI, p. 257-282 i Imyt, op. cit. p. 250.
2) Histoire de l'Empire Ottoman. Vol. XV, Cartea LXXIII.

www.dacoromanica.ro

Erplicafia alaculut Generatuba Weissmann, contra Turcilor, la Tulcea si liabadag

Trecerea corpulul GeneraluluT Weissmann peste Dunare, spre Tulcea.
IntAririle turcescT atacate de Maiorul Meeknow.
Ordinea de bAtaie a Generalulu! Wei.smann asupra TulceT.
IntAririle i tabara turceasca de la Tuleea.

Plana. No. I. Dim& V. A. Urechia).

www.dacoromanica.ro

Retragerea Tureilor spre Babadag.

Ordinea de batae a GeneraluluI Weissmann.
Lagarul Turcilor 1 diferite InAltiml la Babada.g.
Hetragerea Tureilor.
Islarsul GeneraluluI Weissmann la atacul NaeceT.
intaririle tuieesci de la Isaceea.

575

de Rust Din trupele MareluI Vizir, aflate la Babadag, desertaser in cea maI mare parte.
In zadar WM' t6te masurile luate de a le opri fuga.
In trnna anulur 1771, generalul MiloradovicI ocupa Macinul, aprat de o divizie de
7.000 6menr, iar generalul Weissmann, Tulcea.
Ast-fel se termina campania de la Dunre. Selim-Ghirai plca de la Babadag, pentru
a se imbarca si duce la Baccescrai, vechia resedinta a Hanilor.
Maxele Vizir se retrase la Hagioglu-Bazargic s,;i da ordin luI Abdi-Pa.sa de la -Niacin,
s se retraga la Carasu si luI Daghistan-Ali-Pasa, de la Isaccea la Kasteng, la 11 Decembrie 1771.

Mamie Vizir este inlocuit cu Mulisinzade, care cautand se mentina disciplina trupelor,
pedepsi sever pe soldatiI care fugiser din Babadag, iar oflcerir fura decapitatI. Babadagul
este ocupat de RusI la 16 Ianuarie 1772.
Dup congresul de pace de la FocsanY, congres care nu avu flier un resullat,
reincep in primvara anulur 1773. Cu t6te ordinele Seraschierilor Osman-Pasa, AbdiPasa i beglerbeguluI Cerkez-Pasa, de a tine in respect pe Rusl, acestia inaintara pana

la Carasu. Ostirea turcsca fugea in masa spre l3azargic, la apropierea 11ui1or ; BaktGhiraI, care petrecuse iarna la Carasu se retrase la Bazargic.
RusiI pun sil (Warne fortiflcatiile de la Caraharman i pradza, t6ta Dobrogia.
la Isaccea pana la Bazargic nu se vedeati de cat case arse 0 campiI devastate.
La Carasu, generalul -Weissmann respinsese pe Turd comandatI de Bakt-Ghirai,
Abdulah-Pasa i Cerkez-Pasa, care sunt respinsl p-an la Bazargic, la 7 Iunie 1773.
Weissmann se indr6pta apoI catre Silistra, pentru a ajuta pe feld-maresalul Romantzov, care trecuse Dunrea pc la Gurobala (32 km. de Silistra). Aripa drpta a Rusilor
era comandata de generalul Stupischin, stanga de Potemkin, iar centrul de insus Romantzov. Avant-garda luI Weissmann este atac5. de Osman-Pasa, care flind btut se retrase la Silistra.

Acest oras asezat pe o inaltime, era inconjurat de santuri &land. In urma maI

mulLor atacurY, RIOT sunt respinsI cu pierderI de 9.000 nwn i nevoitY a se retrage, fortatI

de Osman-Pasa, numit cu acsta ocazie Gazi.

Nuuman-Pasa se indrpt catre Kainardgi, pentru a taia retragerea Rusilor i a-I impiedica de a trece Dunrea pe 16rmu1 stang. Contra luI a fost trimes generalul Weissmann.
In lupta de la Kainardgi, Turen sunt batutI, insa acst victorie costa pe RusI o multime

de pierden, intre care si aceia a WI Weissmann, care cazu ranit de mrte de un glont.
In acest timp (21 Iulie 1773), RusiI sunt invinsr la Ruseiuc. Nuuman-Pasa se indr6ptil
de la Kainardgi, catre Nord spre Carasu, impreun cu 3000 voluntarl aI lui Elhagi-Isperaga,
cu gand de a lua Harsova din mainile Rusilor. Planul sail insa este dejucat de generalul
Suvarof.

Pentru a termina campania; Romantzov dete ordin printuluI Dolgoruki s trca, Dunrea la Harsova, iar generaluluI Ungern sa inainteze de la Babadag, catre Carasu. Ambir
se intalnesc la Caramurat, atacii pe Daghistan-Ali-Pasa care fuge la Bazargic, lasand in
mana invingatoruld lagarul de la Carasu, impreunai cu munitiile i aprovizionrile de aci.
RusiI urmaresc cu o divizie, ocupa Bazargicul, a card populatie suferi un masacru
ingrozitor.

Dolgoruki se indrpta spre Varna, iar Ungern &are Sumla, unde NIarele-Vizir sta.

nemiscat.

Inteun consiliii de r6sboiii, fu insareinat energicul Abdurizak, ea &I, se opuna inaintareY Rusilor; acesta le respinge avant-posturile la Coslige i mergand asupra BazargiculuI,
surprinde pe Misr, pe cand aceslia i faceati mancarea.
De la Bazargic, Abdurizak se ja pe urma luI Ungern, care se indrepta catre Varna
in ajutorul lui Dolgoruki. Dup mai multe atacurI, RusiI sunt respinsI cu pierden l de 1.500
mort.I, la 24 Octombrie 1773.

Dolgoruki se retrase spre Carasu i Babadag, iar Ungern urmand csta Mara pe la
Balcic, Cavara si Mangalia.

www.dacoromanica.ro

576

Sultanul Mustafa III, moire la 24 Decembrie 1.773; tronul fu ocupat de fratele

Abdul-Hamid I, om fr niel o calitate.
In anul 1774, norocul favorizezil pe RtNI, care bat pe Abdurizak; apof Suvarof unit
cu Kaminski atacd lagdrul turcesc de la Coslige, aprat de 25.000 6ment impr4tie pe
Turd 0 pun mna pe o multime de arme 0 munitiunr. TurciI sunt fugaritt Ru0I ajunserti in Balcant pe earl if tree in vara anuld 1774 0 pe cand se indreptati catre Adrianopoli, plenipotentiariI turcescI vin in lagdrul luI Romantzov de la Kainardgi cu propuneil
de pace. In memoria mortif generaluluI Weissmann in lupta de la Kainardgi, Romantzov

inadins alese acest mic sat pentru incheierea tratatulut compus din 28 articole, din 21
Iulie 1774.

Prin articolul 3 al acestuI tratat, Ttarri devenird independentI; prin art. 11, Ru0I
obtinur libera navigatie pe Dunre i Marea-Ngr.
Articolul 16 sun: imp6rtsa RusieI d InapoI Portit Basarabia OVA, cu orwle
Cetatea Albg, Chilia, Ismailul i cu trgurile i satele 0 tot ceca-ce coprinde acsid provincie, precum i cetatea Bender. De asemenea se restitue PortiI i Principatele romanc.
Vaina Galatilor va fi perceput de agentiI Domnu1u, iar nu, ca pna acum, i de ghiumrucgiir naztruluI din Chilia i efulu turc din Isaccea ').
Teritoriul bugecian revenia decI Portit dar TtariI dispruserd, in cea maI mare
parte, dinteinsul. La 6 August 1770, 26 marzact delegatI de Ttaril din Bugeac, se inchinar, la Tighina, luT Repnin, Cu conditiunea ca se vor pasira natiuniI vechile sale
privilegit Ei oferiail s supuie imperatesii. i pe conationaliI lor din Crimeia. Pe cnd eI
lasari ostaticI i trimeteat o deputatiune la Petersburg, Ru0Y se ocupari de trimiterca lor
peste Nistru, ceea-ce se 0 fcu, pentru mulft de sigur
Dup incheierea phciI de la Cainargi, boeriI Munteniet cereall de la Prta revenirea
triI la vechile sale drepturt Ei redactar dou arzurl coprinzat6re de tte psurile;
intro altele cereat ca venirea vitelor ogeaculuI de bostanga spre vratec de la Mongolia, in tar s nu maI fle 3).
Cu aceste arzurI fur insrcinatI Slugerul Cocorscu i Medelniceru Durnitrache, a
le duce MareluI Vizir, Izet-Mehmed-Paw,, imputernicitI fiind de o carte de recomandatiunI a luI Romantzov.
Cererile deputatiuniI muntenescr se indeplinira ; ele fura aprobate prin firman.

In 1777, Martie 21, Alexandru Ipsilante druesce la dou bisericI cretine din Babadag i Cernavoda, cAte 25 talen I pe an, din venitul vmilor4).
Prin intrigile urzite de agentri muscalescI-aI Caterind II, se prov6ca in Crimeia o

revolt, care avu de consecint anexarea acesteI peninsule la Imperiul rusesc, in 1784.
inteo intrevedere pe care Caterina II o avu cu Iosef II, se decise de s6rta ImperiuluI Otoman, de a fi imprtit intre Austria 0 Rusia, aceia ce provch un nob' msboiti,
declarat la 13 August 1787. Austria invadza Muntenia, iar Rusia lupt6, pe csta de Nord
a MtiriI-Negre 0 la gurile Dundrit Suvarof ataca Kilburnul, Romantzow coprinde Hotinul, iar Potenkim asediazd Ociacovul.

Turcit earl NI impartisera fortele, trimet pe Kapudanul Hasan-Paa de a veni in

ajutorul Oceacovuld. Escadra este atras intr'o lupt la gurile Dunrif, de R4, care o
om6r 11.000 de 6menI 3).
bat, distruendu-I 15 vase
Acst victorie a Ru01or decise de srta Ociacovulut care este luat la 17 Decernbrie 17886); 25.000 locuitorI fur spanzuratt
Acesta infrngere causeza mrtea Sultanulul Abdul Hamid, la 7 Aprilie 1789.
Rsboiul continua sub Selim 111-lea. in prima-vara anuluI 1790, pe cnd Ru0I,
9 hop, op. cit. p. 251.
2) tenake Ifogalniceanu, p 265-6, In Iorga, p. 251.
8) V. A. Urechia, Istoria Romtmilor. Vol. I, p. 17.
4) Idem p. 61.
8) Jon quiere. Istoire de l'Empire Ottoman, p. 387.
6) Xenopol. Rsbniele Rusilor cu Turcil. Vol. I, p. 166.

www.dacoromanica.ro

577

dupa ce ocupasera Ackermanul (in August 1789) se pregatiatt sa atace Chilia, flota turcsea se afla la gurile DundriI, la 19 Iulie; 36 vase fura batute de contra-amiralul rus
Uschakow si nu putura scapa in parte la Sinope, de cat fugind, favorizate de intune-

recut noptiI..Lupta nu fu decisiva, dar fortele turcesof nu se mal incercara la lupta

mutt timp ').
Potemkin ocupa Cetatea Alba, In August 1.790; fu ocupata apoI Chilla, la 33 Octombrie 2) de generalul Gudovia
La 1 Noembrie, Rusir intrara In Tulcea; de si era aparatil, de 6.000 cavalerie turca,
400 de museaff temerarI intrara In ora. i TurciI speriatT, fugira fara de a incerca
lupte.

0 parte a armateI rusescI trece Dunarea i se indrpta Care Babadag, care era
ocupat de un numtir Insemnat de Mart Acestia luara fuga catre Sumla, unde Marele
Vizir sta nemiscat.
La 12 Noembrie, flota russca strabate Dundrea pana la Isaccea, pe care o ocupa
fara lupta; aci Rusif aflara 48 de tunurl si multe munitiunI i proviziunI de r6sboiil, ea
si la Tulcea.
De la Isaccea, flotila morse de organiza asediul Ismailulul, dupa ce sustinu o harta

pe Dunare eu flota turd., care se retrase sub bataia foculd din Ismail, ale earuI fortiflcatir erati facute dupa Indemnul Domnuluf Moldova Moruzi. Orasul este luat In n6plea
de 10 spre 11 Noembrie i Rusil treeura prin flerul spadel 2.700 ostasI turcl aI garni&Ina
Fratele HanuluI tatarese i doI PasI pierir, eel d'intaI3).
Cu luarea MacinuluI, aparat de Seraschierul Iusuf Pasa, la 19 Iulie 1791 4), se puse

cap6t celuI de al patrulea rsboi dintre Rusl si Tura care dura de la 1784 pana la 9
Ianuarie 1792.

Rusia castiga prin tratatul de la Iasi, Crimeia, isI intinde hotarele pana la Nistru
dobandesce cetatea Ociacovula Austria, libertatea de navigatiune i comer t pe Dunare
Marea-Ngra si pe telte marile, fluviile, porturile, scalele i radele turcesc18).
Este de semnalat inflintarea flotiler de comer t a Muntenief pe Dunare, in anul 1793,

Noembrie .23; de si deja sub Alexandru Ipsilante, Tara avea un galion pe Dunre. In
1793 zice Urechiadrapelul Tril MuntenescI flutura pe tot cursul Dunaril, de la Rusava la GalatI, cu destul timp inainte de organisarea LloyduluI Austriac
Celor dou bisericI crestine, din care una la Babadag (hramul Sf. Dumitru), iar cea
de a doua la Cernavoda (BoazuchioI) cu hramul Sf. Niculae, Domnul Muntenia Alexandru Moruzi, le ridica dania la 50 talen l pe an din venitul vamiler, In anul 1793
Iunie 16v).

Aceste dou bisericI tineaii de Mitropolia din Darstorul (Silistra).

Relsboiul din 1806 surprinse pe Turcia cu totul nepreparata: ienicerff se revoltaser.
contra SultanuluI Selim, cetatile de pe malul Dunarif ere] ruinate si cele mat' multe din
ele cazuse In mainele unor briganzl resculatI8).
Cetatile Hotin, Ackerman, Bender si Chilia, depun armele far, nicY o impotrivire.
La Ismail, unde se afla banda de talharI a lul Pehlivan, un cap de bandilY, luerurile nu
9 Beeallini, VIII, pag. 140, In Urechia Istoria Romanilor, Vol. III, p. 315, nota 2.
I) Idem.
Ureehia, op. cit. Vol. III, p. 323-4.

4) Urechia, op. cil. Vol. III, p. 437, zice: Principele Galitin, sub comanda lui Repnin, cu 25.000 RIO
mai bettu pe Turd', la Maid in 17, In anul 1791. Aci Rusii luard 500 de corlurI, 26 tuning, 5 stgurI, 20
bandiere i alte trofeie i numerosI prisonierI. Repnin amenintit Varna.
VezI acest tratat In Urechia, Vol. IV, p. 429-33.
V. A. Ureehia. Vol. V, p. 96 d Hrisovul-- inedit ptInit acum pentru corbile 'pull ce sunt a
umbla pe Dunitre. A se vedea i Comertul.
Uredtia. Vol. VI, p. 245.
N. D. Popescu. Calendarul pentru toi RomAniI pe anul 1893, p. 94.
73

71890

www.dacoromanica.ro

578

se petrecur asa de usor, cad acestia se fortificara in cetate, uncle a resistat tre ,anI,
causand Rusilor marl pagube ').
Ocuparea Principatelor de RusI, trezi pe Turcia din toropla eT, i dete ordin

concentrarea armatel in Quadrilater. Wsboiul fu declarat la 12 Decembrie '1806.

Dar nicl Rusia nu trimesese la Dunare, de cat armata de a doua mana; cc T partea
aleasa, era concentrata pe Vistula, pentru a face fat, Francezilor, earl ocupasera Polonia,
iar Napoleon isrstabilise quartierulla Varsovia, de unde la 1 Ianuarie 1807 a(lresa SultanuluI Selim,..o-scrisre de felicitare, pentru ch a declarat rsboitt Rustlor 2).
In Basarabia de jos, corpul generaluluT Maiendorf, ajunsese in primele zile ale luI
Decembrie 1806, cu avant-garda comandata de generalul Zass pan, la Ismail, uncle am
vtizut ca se inchisese Pehlivan, aianul Silistre, cu banda de talharI, toff venitY din Dobrogia;cu putin inaintea venire Rusilor.
Nu voni urtnari desele ciocnirr ale luY Pehlivan cu RusiT In Basarabia de jos, vom
spune numaI ca RusiI, prin Martie 1807, voira sa atace Ismailul pe uscat si pe apa;
a(eia;Maiendorf i imparti armata de uscat in tre whine: Zass la stanga, liottboff la
(Irpla si Voinof la centru, iar pc Generalul Langeron Il trimese la China, ea de acolo

s via, pe brat In fata Ismailulul.

incercarile"acestea nu reusesc, iar Langeron se gandi a ocupa Sulina

maY ales

Tulcea, pe unde Pelilivan primea ajutor In iimenY i proviziY din Dobrogia.

Sulina, care nu dispunea de o garnis6na numertisa, se preda fan)", lupta in ziva
28 Martie.
La Tulcea insa, lucrurile nu merser asa de lesne, cad aci Pelilivan construise un
fort puternic, care domina Dunarea i asezase In el 3.000 6menT i in oras alte 2.000.
Langeron nu putu lua Tuleea, el se retrase ;-;i se intari la Sulina, de uncle eere torte
indestulattire din Odessa, pentru a merge din nor] contra Tulce.
Generalul sef Michelson, ce se afla la BucureseT, vaz6nd intarzierea ce se punea in
luarea IsmailuluT, veni InsusI sa puna capat operatiunilor de aci i sa silsea pe Pehlivan,
sari s se predea, sa sa, trca Dunarea.
Langeron primesce si el forte din Odessa si inaintza spre Tulcea, uncle incerca
ocupe in insula Ceatalul o positiune in fata orasuluT.

El dadu ordin floteI ce venise at el sa incpa bombardarea cetatiI Tulcca, pe and

cate-va bare' canoniere se vor incerca sa treed pe sub zidurile eetatil, ocupata cu raspunsul
la bombardare, sa urce cursul fluviuluT i sa debaree ostire in insula Ceatalul, in partea el

apusana, care nu era pazita de Turd.

Cetatea insa, isTindrepta focurile i asupra barcilor rusescI; comandantul cetatil Tulcea
garnisi malul drept al fluviulul Cu col6ne dese de puF,4casl, 6'10 Bosniac-aga, locotenentul
luY Pehlivan, care era instalat In insula Ceatal si care flind vestit de Impuscaturile despre
Tulcea, Impanase si el stanga fluviuluT cu puscasT.
Apucatl intre dou focurI, RusiI a avut pierden T simtit6re, In ziva de Dumineca 21
Aprilie 1807. Ciad l sute de soldatT ati relmas morti, multi se inecara, 22 salupe fura scufundate, sail luate de TurcY.

Langeron in urma acesteI infringen se intrce la Sulina.

Pe cell'alt teatru de operatiunI, pe Vistula, RusiI sufereati intringerI marl si In
tratatul de pace de la Tilsit, din 27 Iunie 1807, Napoleon impunea intre alte conditiunT
Taruld Alexandru, .si pe aceia ca RusiT s evacueze Principatele.
Sosird scirea la Ismail, la 29 Iulie, Michelson insciintza pe Aianul Pehlivan despre
acsta, insarcinza, pe Langeron sA incheie armistitiul provizoria cu Turcul, cherna pe
Maiendorf, ce plecase la Iasi s vinA a'1' relua comanda trupelor, iar el plca spre Bucuresa
in ziva de 10 August 1807'). Armistitiul incheiat la 24August 1807 pe limp de sase lunY.
1) N. D. Popesru. Calendarul pentru toll RomitniI pe anul 1803, p. 99.
') Efurmuzaki. Supl. I. Vol. II. SerisUrea DXV, p. 372; in N. D. Popescu. Calendar pe 1894, p. 55.
3) N. D. Popescu. Calendarul pentru toff RomAniI pe anul 1894 pug. 63 - 7.

www.dacoromanica.ro

579

In revolla ienicerilor din acest an, Sultanul Selim III este omorit chiar in palatul
sal, pe Sultanul Mustafa il arestza Bairactar, care proclama padisah pe Mahmud al II-lea,
la 28 Ianuarie 1808 1).

o urmare a campanieI din 1807 a fost parasirea BugeaculuI pentru totdeauna de

Mari. MultI din el trecura in Dobrogia2).
Generalul comandant al armatelor rusescI din Principate, Michelson, este inlocuit la
21. Oetombrie 1807, prin Principele Prozorowsky, care isI imparte armata in maI mulle
corpurY: unul la Craiova (Isaiev), al doilea la Bucuresd (Miloradovici), unul la Buzeu (Platov),

unul imprejurul Brad (Kamensky), un detasament la CalarasI (Zass), un detasament in

Basarabia de jos, imprejurul Ismailuld, sub generalul Conte de Langeron si era compus
din 12 batali6ne de infanterie, 12 tunurl si 3 regimente de CazadI
Langeron avea cuartierul la Frum6sa.
Un detasament la gurile Dunarif sub comanda Generalul Rothoff, compus din 9
batali6ne infanterie, o companie de pioniert 5 escadr6ne de cavalerie si un llegiment de
Cazad, cu quartierul la Chilia5).
Aceste douel din 'Irma detasamente ne interesza mal mult in operatiunile lor.
Pehlivan isI inmulti fortele i repara intaririle IsmailuluI, in iarna anuluI 1807 si in
tot cursul anuluI 1808.

Fortele de care dispuneati TurciI in Dobrogia erati: 8000 armata regulata,

i vre-o
12.000 neregulatI, maI toy fostI banditI, paziati latura Dunrii de la Rahova pana la Tulcea.

Cetalea Brag dispunea pe 12.000 6menf, aparatI de intarirI puternice i comandatI de

Nazirul Ibraim.

Se maI &earl la Isaccea 1.500 omenI comandantI de Hassan-Ali-Pa5a si in sfarsit

la Ismail se afla Pehlivan cu 4000 de luptatorl hotariff.
Avem dar 80.000 RusI, contra 30.000 Turd, din care majoritatea armata neregulata
compusa din fostI banditI 4 ). Si de o parte ca s,4 de alta se mari in cursul anului 1803 num6ru1

fortelor, totusI RusiI intrecea cu mult pe adeversarff lor.

Armistitiul incheiat la Slobozia in 1807, se prelungi tacit pan in anul 1809. De o parte

si de alta se faceall inarmarr pe teatrul operatiunilor, ceca ce facea sa se intrevada ca

acest armistititl nu va aduce pace. $i in adev'r Osboiul se declara din no ti la 13 Martie 1809.

Pe la inceputul luI Aprilie, un mil corp de armata rusesc vine in Principate, sub
comanda generaluluI Kutuzoff. Cu aceste trupe

Cu corpul deja existent al luIKamensky,

Prozorowsky se decide a asedia Braila. In acest scop construesce un pod peste Siret la
Barbosr, ja dispositiunI ca trupele din Basarabia sa se apropie de GalatIsi sa ocupe terenul
smarcos dintre acest oras, care nu era pazit de Turd, si Braila; iar armata de investire
o-imparti in 3 corpurI: la stanga intre Braila si GalaT aseza corpul generaluluI Essen III,
la centru corpul luI Kutuzoff, care avea ca locotenent-general pe Platov si uncle se instalase i cuartierul general, iar la drpta Ora la Dunare, in apropiere de gura Ialomiter,
corpul locotenentuluI-general Sergiti Kamensky.
Fortele rusescI de impresurarea Brilei erati: 38 bataline, 20 escadrne, 10 baterri,
pionierI i cazacI, in totul apreppe 34.000 omenI.
TurciI nu puteati opune de cat 15.000; insa intaririle cetatiI indoia nunArul i valrea
luptatorilor 5).

Nu ne vom ocupa de atacurile neisbutite ce ROT indreptara contra Braila care dupa
cum scim, era comandata de Nazirul Ahmet Efendi. Acestea es din cadrul subiectulut
Prozorowsky se decide a inconjura Braila i despre partea drpta a Dunarff, de
aceia chem, de la Galatl pe Generalul Zass, cu 3 bataline si '1 insarcina s treaea fluviul
') N. D. Popescu. Calendarul pentru toP Ron-Anil pe anul 1894 p. 108-111 ei Jonquiere op. cit. pag. 406.

2) forga, op. cit. pag. 254-5.

8) N. D. Popeseu. Calendaru pentru Lop RomAniI pe anul 1895 pag. 25
4) Idem pag. 52 3.
N. D. Popescu. Calendarul peniru top Ron-IA.11H pe anul 1806 pag. 31.

www.dacoromanica.ro

26.

580

ceva maT jos de aripa stanga a corpulul luI Essen, sa inainteze numal pana la Niacin
sa-1 ocupe.

In 1'4a BraileI se afla o mare insula, j6sa, m14tinsa, acoperita cu trestie

braz-

&AA, de mal multe canalurr, cnd apele sunt jse, inundatil peste tot in timpul apelor
Acsta campie, spune Langeron i), se numia Kutzephane, este insula mla.,gin6sa
dintre bratul DunariT, numit Dunarea veche i Iluviul propriti zis. Dincke, pe malul drept
al DunariI, se afla ormul Niacin aezat pe o inaltime f6rte ridicata. De aci incepe un lant
de muntI inaltI ce se intinde pana la Flarova i me departe. Pana la Macin nu se p6te

duce cine-va, de cat pe canalul cel f6rte stramt, care se desparte de cursul principal al
fluviuluT, la o mica departare de cetatea Brailel, in cat treeerea prin el era pe atund
expusa nu numaI foculuI artilerieI eitadeleT, ci 0 al puseilor. Acest canal lung apr6pe
10 kil. ocolesce tta partea de sud a GhecetuluI.
Oratfttl Macin era destul de bine fortifleat, in cat nu se putea lua prin surprindere,
dar Ru01 nu'l credeati aparat, ci mal mult ca. nu e ocupat.
De acsta credinta fu animat generalul Zass, eand pleca spre Niacin sa fac remn6scerea i, de-i va fi posibil, chiar sal ocupe. Cu Wald indrasnla sa, intreprinderea nu
era posibila numaI cu o mana de 6menT ce i se dase.
La 17 Aprilie, Zass trecu Dunarea sub focul citadelif BraileI, care nu-I cauza un urea

mare rki, cobori riul pe partea dreaptit, improwat fiind inteuna de tunurile inatnice,
debarca in baltace i merse pang, la 2 kilometri departe de Niacin. Mersul sat pe o pl6ie
torentiala i printeun noroI adanc pana la genuchI, fu cat se p6te de penibil, dar maI mult
nu putu sa inainteze, pentru ea in curind se convinse c Macinul era aparat, i bine

aparat, prin pl6ia de obuze ce incepu s cada. In adevar acest oras intarit era aparat
de un brigand, de Giuge-Aga, ginerile NaziruluI BraileT i avea sub ordinele sale 800 de
6ntenr ale; treI sute i-ar fi fost de ajuns.
Vazindu-se atacat cu atetta violenta i Inteun loe anevoios de circulat, generalul
Zass, comunica printr'un curier PrincipeluT Prozorowsky positiunea in care se gasea 0 '1
ceru ordin de urmare; comandantul klef ii &Mu ordin sa se intrea inapoI i sa lase
pentru alta data luarea MacinuluT, pe care s'o indeplinesca cu mal mula s,4ansa de reu0ta.
Zass se retrase in ziva de 21 Aprilie i trece Dunarea pe malul el stang, fara sa
aiba vre-o pierdere de cat pe Printul Galitzin, seful de stat-major care fu rO'nit.
Flotila, comandata de Iakimow, tare de 22 bastimente, era asezata apr6pe de Braila,
pe care o bombarda neincetat. Se trimese cincI miel bastimente pe canalul Kutzephane
patrunse 'Ana la Niacin 2).
Asediul BraileI costa pe

200 oficerT 0 5000 soldatI; acele ale Turcilor nesemnifleative.

Pehlivan din Ismail avnd nevoie de banI, pentru a'I intretine ostasiT, de rece de
la Constantinopol nu primea niel un ajutor, niel in 6menT, niel banY, se decise in Noembrie
1808 sa calce casa aianuluT din Babadag aa, dupa cum era deprins in viala sa
a'l st6rce de banI. Aianul din Babadag, pentru a se scapa de un mosafir asa de perieulos,
iT dete o insemnata suma de banT
maT fagadui Inca pe atilt peste o luna.
Dupa trecerea termenuluT, Pehlivan ne-primind niel un rspuns, se duse din no ti la
Babadag i in ziva de 10 Ianuarie 1809, taie fara niel-o vorba capul aianuluI de ad, iar

orasul fu dat jafuluI si flacArilor de catre 6meniI sg, pe care II scim c in majoritate
erati fosAI banditI.

In lipsa luI Pehlivan din Ismail, Celebi Mustafa iT ocupa locul si (And acesta se
intrse de la Babadag incarcat de proviziunI i banI, garnizna Ii inchise portile cetatiT.
Pehlivan se intrse la Babadag, se declara de aianul acestuT ora.? 0 se decise a raja
din Dobrogia orr-ce aprovizionare a Ismailulur.
LuT Mustafa insa Ii veni aprovizionarl pe bard pe bratul Sf. Gheorghe. Langeron
pentru a forta pe Celebi Mustafa s se predea, strange lantul de impresurare al orauluI,
I) Hurmuzuhi, Supl. I, Vol. III, pag. 167:
2) Idern, pag. 108

www.dacoromanica.ro

581

dete ordin flotiler Matti la gura SuliniI sit urce cursul bratuluI i sa ocupe Ciatalul
printeun post tare de infanterie, artilerie si cazacI. La Cartal (in fata Isaccer), RusiI construir a o recluta, pc care dupa ce o armara bine cu tunurI, detera in paza a 3 bata-

Herne si ung sotniI de cazacI de Ural, puse sub comanda LocotenentuluI-Colonel Stege man.
Turcri din Ismail se marginesc a trimete mime cate-va cete de basi-buzucr, care sa nelinistesca stabilirea anteposturilor rusescI.
Insa dinc6ce de Dunare, Pehlivan, care se stabilise in Tulcea i prin imprejurimI
trece fluviul la Cartal, dar este respins. Pehlivan isI indrepta atuncY trupele la Reni, dar
aci este respins peste Dunare de Regimentul ColoneluluI Abdulin.
Aceste miscarr ale luI Pehlivan in alte directiunI, de cat spre Ismail aveatr de scop
sa atraga atentiunea Rus,ilor aiurea, i a-r impiedica sa profite de imprejurarile petrecute
In Ismail, uncle ar fi putut pune mana pe cetate. Ori planul luI Pehlivan era de a prinde
pe Mustafa, caruia sa-I dea lectia ce merita i sa devina iaras1 aparatorul cetatir. Cad

la Ismail se intamplase o revolta; partizanir luI Pehlivan reusira a artmca in inchis6re

pe Mustafa. Revolta se curma, CelebistiI inving pe PehlivanistI i dupa 24 ore de fierbere,
I ucrurile se linistesc, in fav6rea luI Celebi Mustafa.
Incercarile Rusilor rOmasera ;Cara succes, generalul Langeron este trimes la Falciir

ea sa ia comanda corpulur luI Essen I retras la pensie, iar ca comandant al trupelor

de investirea Ismailulur fu numit generalul Voinof. Niel Pehlivan nu maI putu pune mana
pc vechia sa comanda.
Prozorowsky i indrpta atentiunea In alta parte i anume sa trca Dunarea pe la GalatI-Azaclata-Vacareni. De aceia dete ordin flotiler din Sulina sa urce curshl fiuviuluI cu cele
o stria ;4 maI bine de pont6ne cc lucrase i sa villa la punctul ales pentru trecere. Pont&role
fura aduse inteo npte i ascunse vederiI Turcilor din Vacaren, printre slciile din mal.
In a doua npte, generalul Harting, insarcinat cu construirea podulul, incepu s insire
pont6nele, sa aseze traversele i platforma i pang la ziva reusi sa ajunga la cel-l'alt,
mal, sa-I lege solid c,apetele cu malul
sa intarsca ambele intrarI ale poduluI cu fascine
redute aparate de maI multe bateriI, fara ca pe inaltimile Vacarenilor sg, se simta cea
mal mica miscare. Se vede ea TurciI parasiserd de mult inaltimile, far ca RusiI s scie
acsta. Podul fu terminat in n6ptea de 25 spre 26 Iulie 1809.
Primul detasament rusesc, care trece Dun,rea in ziva de 27 Iulie, fu acela al generaluluI Zass; al doilea la 28, fu detasamentul generaluluI Bulatov i in fine la 29 tree ;4

trupele generaluld Platov. Cate trele detasamentele se intainesc la 29 Iulie pe platoul

Vacarenilor, de uncle se indreptara: primul spre Ciatal Ismail, al doilea spre Tulcea F,4
al treilea spre Babadag.
Sa urmarirn col6na luI Zass, care acum devenise i comandantul trupelor de invesUrea IsmailuluI de pe stanga fluviuluI, in locul luI Voinof retras la Tecuc, fiind bolnav.
Dupa ce Zass se asigura de impresurarea cetatiI despre uscat, inca de la 20 Iulie, inaina
ru detasamentul s6ii pe drpta fluviuluI si la 3 August ajunse in fata IsmailuluI, goni
bandele de Wiwi ale Id Pehlivan, care jefuiall loealittile dintre Babadag, Tulcea
Ismail ;4 complecta investirea cetatiI i despre partea DunariI.
Col6na luI Bulatov inainta spre Tulcea; la 2 August ajung6nd in dreptul IsacceI se
pregati s'o bombardeze, dar &nand de la nisce Bulgari, c Turcir a parasit-o de cate-va
zile i ati fugit, unif pe uscat spre Babadag i alti pe ;10," spre Ismail, Bulatow intra
intr'nsa si o ocupa militaresce. Aci gasi 7 tunurI i o mare cantitate de munitiunI
provisiunI abandonate de Turd. Isaccea era pretutinden1 inconjurata de un zid inalt,
prevzut cu santurl adanc,I ;4 in mijloc avea, un castel mare de piatra, vechi, dar in
stare Nina de a sustine o aparare indelungata. Acest oras este situat pe malul drept
DunariI inteo pozitiune incantat6re; el se ridica in amfiteatru incepnd de la Dunare
era pe atuncr inconjurat de padure, de gradinr si de viI. Aspectul sal e placut, la vedere ;
despre apa e deschis1).
3) Hurmuzaki, Sup]. I, Vol. III, fase. I, p. 176.

www.dacoromanica.ro

582

La cA(f-va kilomelri de Isaccea se afl mnstirea Cocosul '), RusiT o ocupara pe

data si gasirA inchisT in ea de frica Turcilor peste 1.200 BulgarT, pc care Rusir
trimes in Basarabia.

De la Isaccea, Bulatov plea, la 3 August spre Tulcea, pe care o gasi pustie, cad
garnizna fugise la Babadag. Aci RusiT gasira 18 tunurl i o imens cantitate de proviziunT i munitiunT. Aflnd, di mai bine de 1.500 BulgarT sunt fugariff de basibuzucT spre
Babadag, cu vitele lor, se lua dup eI i ajungendu-T, in loe de a-T scapa i urmari pe
prigonitorI, BLOT din contra IT consider ca prizonieri de rtizboiti i ir trimet impreuna
Cu turmele lor in Basarabia.
La 3 August, generalul Platov ocupa Babadagul, pe care Il parsise de curind Pehlivan, care se retrsese spre Harsova. Rusir gasesc aci 10 tunurY i putine proviziunT.
Babadagul situat la 40 verste de Isaccea si la 10, de marele lac Razelm, care comunica
Cu Marea prin trel canalurT. Era un oras destul de mare, bogat i f6rte comercial. In
1791, Kutuzof ocupandu-1 Il drima, insa TurciT
reconstruit ; acum era din noil in

ruin, 2)

Platov ajuns la Babadag T imparti cavaleria in treI; o parte o porni spre HArsova,
o parte spre Sulina si a treia spre Constanta, ca s curete provincia de talharir luT
livan. Infanteria i artileria o trimese spre Ismail, ca s, se unesca cu colna luT Zass,
caruia i se incredintase comanda generala a operatiunilor din jurul lsmailulur.
Voinof primesce ordin sA vin cu artileria la Ismail si sa inconjure orasul, cu cele
12 tunurI de asediti ce avea, despre partert stAnga a fluviulur, in acelas timp Prozorowsky
dote ordin capitanuluT Papadopol, eful flotilel ce stationa la Sulina, s vin, la 'Fulcea
s blocheze Ismailul. Flota Rush puse pe gna cateva vase turcescY, impiedica lucratoriI
unuT uvragiti, ce Tura' incepusera s construiasc in insula Ceatal. Astfel la 6 August,
Ismailul era blocat si pe ap despre partea rSaritna.
Flota rusa de la Galan, a luI lachimov, primesce ordin s cob:5re fluviul, dupa ce
va descheia i incheia poclul de la Azaclati i s, se aseze in punctul, unde Dunarea se
desparte in mal multe brate. Lucrarile s'ati terminat la 8 August, dupa ce prinse doti
vase de rsboiti turcescT. Flota de la Kilia urea fluviul IAA, la grla Sonda.
Pentru sucesul operatiunilor, se mal trimese peste Durare detasamentul generaluld
Markoff, in ajutorul luI Zass, care fu insarcinat cu comanda superira a blocariT IsmailuluT,
iar luT Voinof, dou6 Regimente de Infanterie. Prozorowsky trecu insui Dunrea la 6 August,
la VacrenT. In ziva de 7 trecu in revista trupele luI Markoft, care mergea spre Tulcea,

iar la 8 August, czu greti bolnav la pat, din care nu se maT scul, cad muri la 9 August,
ora 5 sera, la satul Protoc (?) 3) probabil Jijila, nu departe de MAcin. Cadavrul a fost
dus in Rusia.

Zass, stabilit in Tulcea, trecu cea maI mare parte din armaa in insula Ceatalul,
rase t6te intririle tcute de Turd, goni dinteinsa cateva detasamente si se apuca s inlinda un pod peste Dunare, adica peste bratul Chilia, la vre-o 6 km. maY jos de Ismail.
Un alt pod fu aruncat peste bratul Sulina i fle-care cap de po(1 11 Intri cu cate o redutti,
armatA cu 4 tunurT. Apr6pe de cetate, ca la 150 metri, Zass puse sa se construiasc o
recluta, pe care o arma in graba; Turcir o atacar la 10 August, insa RusiT, comandan
de Maiorul Vasilev, o aprara cu multa bravura.
Acesta baterie arunca un foc omorator in oras, la 12 August si fortil pe Celebi Mustafa, sA ridice stegul alb. Cetatea capituleza, lar luptatoril desarman, fura lsatr a se duce
uncle vor voi.
Actul de capitulare fu subscris la 13 August, RusiT gsesc in celate 221 tunurT, 9 corabiT, armate cu tunurl micI, 21 drapele si o mare cantitate de munitiun. Din cetate esira
4500 armat, regulat, 2700 locuitori arman. Nesuparata de MO, garnisna trece Dunarea
') Langeron n'o numesce, fiind-ca pe atund nu purta o denumire, de cat in urm, prin 1813.
Descriplia tul Laugeron, op. cit, p. 176.
3) N D. Popeseu, Calendarul pentru Lop Romanfi, pe anul 1896, p. 55.

www.dacoromanica.ro

583

In Dobrogia i se indrepla spre HArsova, nevtmata. Celebi Mustafa se duse la Constan-

tinopol, unde dreptLysplata energiceI sale aparart fu exilat.

In locul tul Prozorowsky este numit eomandant sef Printul Bagralion.
La 11 August 1809, generalul Platov, porni din Babaklag spre HAr.sova, ca s taie
linia de comunicatie a acestul ora, cu Macinul i trimese mal' multe detam.mente de antegarda, pana la Valul lu TraYan, astfel ca peste cAteva zile, CazaciI incepura S furnice
pretutindenI imprejur i TurciI s fuga In tte partile.
ApoI Platov, trimese detasamente suficiente care sa ocupe Cernavoda, orase] desehis

parasit de locuitort Dupa aceia Cazaeir incep a se rspAndi in cete mati

Dunarit att pe drumul HArsoveI i al 'Silistret cal si pe al ,Macinulul i incepura
a code-aluncrr'ul
linda ziva n6ptea t6te drumurile, ca s oprsc orr-ce ajutor ar merge spre MAcin, pe

uscat sata pe apa.

In ziva de 16 August, el stabili o comunicatie cu Markof, care se apropiase de Macin
asezase baterir pe marginea Dunarit atAt in sus cAt ;ti in jos de oras ;4i incepuse a se
apropia de zidurile orasulut 'Bite zweste misearl le terminase la 14 August. TurciT cum
11 vzur c se apropie atAt de mult, dadura foc mahalalelor j se retrasera in intaririle
castelulut
Macinul avea un bun castel de piatra, inconjurat cu zidurI puternice isantuI adAncl;
mai avea inca trel salupe canoniere, trase in bratul Dunarii vecht din naintea orasulur
cave nu putettit ina'nla maT departe, Ilind apele miel', dar eare puteati servi de minune
drept bateriI flotante, contra or!-cruI atac, venit despre apa sati despre Ghecet. I'nul din
aceste vase fu luat de dragonil i cazacil luI Markov, care 11 surprinser inteo n6ple pe
cAnd TurciI dormiati. Acest vas fu dus in triumf pe canal, la GalatI i dat in primirea
flotileT ruseset

Generalul Harting, puse sa se sape in ostrovul Ghecet sal-10H de aparare cu fascine

pe marginea Dunarit paralel cu orasul ;;i le arma cu tunuti de cAmp, care bateail pAna
la castel. Aceste baterii deschid focul in ziva de 15 August i demontara trel tunurl turcesct fcura 6re-care stricciunl unul bastion i detera foc und miel magasiT cu pulbere.
Viz6nd pericolut in care se gasea Macinul, Nazirul BrAileI se incerca s Minera, pe apt,

ajut6re celor inconjuratt dar o baterie asezata de-alungul Dunarit del km. mal jos de
MAcin, le impiedica de a inainta si de a trece in canal, orY de a debarca in Ghecet.
strAnsera cAt se putu de mult unja de inconjurare, bombardar cetatea zitta
si 'tpica. Bagration conducea In pers6na acest asediti.
Garniz6na Macin, constrnsade bombele ce cadeati ca grindina asupra et fu silird
sa so predea la 18 August, dupa 4 zile de asediii; ea fu facutd prisoniera de r6shoi
himesa in Basarabia. Num(Tul luptatorilor era: 28 oficerI si 800 de solday; populatiunea
orasulut de i fusese armar si luase parte la aparare, nu fu facut, prisoniera, ci lasat
libera. In cetate, Huil gasira 13 tunurt 500 puscl, 600 perechI pist6le, 80000 cartuse
proviza indestuldt6re.
Ginge-Aga, Aianul Macinulul i ginerile Nazirulul Brand, nu se precia, ei fugi n6ptea
prin baltile Dunrit dupa ce subscrise capitula(iunca, si se refugia la HArsova. Langeron
spune, ca Ginge-Aga primise in mal' multe rAndurI banT de la RuY, promitndu-le a ataca
pe Pehlivan si a da ajutor acestora la luarea Ismailutur i ea nu-si indeplinise fagduiala ').
Luarea Macinulul costa pe Rusl numai 20 mortY ;;i ranitt Braila fu astfel cu desvArsire blocata i luarea sa asigurat.
Bagration adresa apoI o proclamatiune populatiunfi bulgare din Dobrogia, asigura
pe locuitorT s stea linistilY pe la casete lor si le garanta, ca nimio din avutul lor nu va
fi Milis. Vorbe i promisiunil NumaI cAteva zile in urma acesteI proclamatiunt CazaciI
lui Plalov, se napustira ea nisce lupY flaminzI asupra pradd ion, asa ki Muscalif asupra
populatiunir; devastara s,i pustiir intrga Dobrogie, (tetera foc la o multime de sate, in') Betruzuzuld. Supi. I, Vol. III, faso. I, pag. 178.

www.dacoromanica.ro

584

destul de bogate, care ar fi putul, hrani armata nava1it,6re ma multe lunf; luara peste
50000 capete de vite, pe care oficerff superiorl le impartir intre CT, ca ,jaf de rOsboiil ;;it
le trimese in Rusia ca averea lor proprie. Aceste jafuri sunt descrise de InsusT Langeron.
Platov, dupa ce ocupa Cernavoda, imprscie, in juru-1 in tte
detasamente
puternice, scobori spre Hrsova, pentru a se pune in legatura cu cef care inconjuraa Macinul s,;i ajunend, in ziva de 16 August, in dreptul acestuf oras intarit (Harsova), a doua
zi inconjura de tte partile i incepu sa sape santurr. In ziva de 18 August aseza maf
multe baterii i incepe a bombarda Harsova ; Turcif rtispund f6rte slab, pentru c el
pastrati munitia, pentru casurr de asalt.
In ziva de 19, Rusif deschid o noua, baterie maf in apropiere de cetatuia asediata
somara garnisna ca sa se predea. Turcir consimt, dar cu conditiune de a se retrage spre
Silistra cu arme si bagaje. Platov raportza luf Bagration aceste conditiunI; el nu primesce.

Harsova este un oras situat pe marginea DunariI, ca la vre-o 40 km. maI sus de
Macin si cam la 45 maf jos de Silistra. Dou stand enorme domina o mica esplanada,
pc care e asezat ora.sul, mal la nivelul Dunarif. Pe una dinteinsele se afla construit un
caste' mare de piatra in stil gotic si pe cea-Palta, care e mal putin Malta, se afla pe
atund un turn de piatra. Acest turn era dominat de o inaltime vecina cu orasul, pe care
Rusil se gra,bira a aseza o baterie la adapostul resturilor de intarirf, construite acolo la
1773, de catre Maresalul Romantzov i rmasesera Inca in fiinta (A se vedea crochiul positiunif Harsova).

Vzndu-se astfel stransI din bite partile, Turcif ne-avnd in cotro, se predara ea
prisonierf de r6sboiti, in ziva de 22 August. Un comandant, 15 oficerl, 330 soldar si 800
locuitorf armatf, precum i 3 mortiere si 27 tunurl, acestea fura prada de rOsbolli gasita
In Harsova. De asta-data fura consideratI ca prisonierf i locuitorif i fur, trimesf in Rusia.
Numar batrinif, femeile i copiil fura lasatf in pace si ingaduitY sa rma,na, la casele lor.
Luata Warsova, Bagration dadu ordin Divanuluf Tri Romnesa sa construiasca un
al doilea pod la 6 km. maT jos de Harsova, in dreptul guref Ialomiter. Rusir i stramutara centrul aprovizionarif lor de la BuzGi la Slobozia, ca astfel sa fie la egala distan,
intre Braila si Silistra, unde comanda un cap de banditr de temut, Elik-Oglu.
l3agration, dup. ce 'Asa la Harsova o garnisna indestulahire, cum si cea maT mare
parte din echipagele sale, imprti armata de care dispunea, in trel detasamente
porni catre Constanta. Aceste tref colne a fost incredintate : prima generaluluf Markov.
a doua generaluluI Sergiti Kamensky si a treia generaluluI Platov. Acsta din urma compusa maf numar din Cazad, merse maf iute ca tte si ajunse In dreptul Constanter in ziva
de 30 August. Cum o zari, Comandantul garnis6nef trimise parlamentarY si propuse Rusilor predarea orasuluT cu intarirT, arme si proviziunT si if ceru in schimb numa voia
de a se retrage in interiorul Bulgaria impreuna cu eel'. 2000 briganzI ar srf. Platov primi
propunerea, cu conditiune ca aianul Constantef si cu briganzif si sa fagacluiase, a nu maT
lupta contra Rusilor, timp de un an. Turcil primesc si se retrag din Constanta spre Varna.
Constanta, pe atuncl ocupa numaf stanca care inaintza in mare si forma o peninsula,
care se tinca de uscat ca i acum numaI printr'o limba de pamnt lata de vre-o 200
metri. (Este &Ell din piafa Independenta, de la Hotel Terasa, 'Ana la podul drumuluI de fier).

Ea avea asezata pe limba de pamnt o fortark inconjurata de un zid tare si de

un sant larg, iar in colo niel caste], nicI fort, niel un turn, nimic care s'o apere cu eficacitate despre uscat, de tunurile inamice. Dupa ce se retrasera eel 2000 briganzr, Rusil
dadura foc fortaretif i intregulul oras, darimara i risipira ce maY rmasese in viata,
dui-A ce jefuira pe locuitorr si if lasara MTh', adaposturf, fara bucate, fara nimic, if napustira in voia srter, si'sr urmara drumul, fara sa lase vre-o garnis6na, ne-avnd trupe
indestulat6re. Cand sosi colna de aprovisionare, care insotia armata, gasi Constanta
pustiita ; iar col6na luf Platov, in diminta de 31 August parasise orasul, pentru a se indrepta spre Baz-argic.

Bagration, care se oprise la Carasu (Medgidia) si care avea nevoie ea trupele sale
sa nu se risipsea pe o intindere prea mare, trimese ordin luf Platov sa se indrepte catre

www.dacoromanica.ro

585

Silistra. Plalov, care ocupase imprejurimile BazargiculuI bagase spaima In Turd, pang'
la Varna se inapoie care Silistra
ocupa satul Kiuciuk-Kainardgi, pe drumul Silistrakiumla i vestit prin tratatul incheiat aci, in 1.774.
Markov, dupa luarea MacinuluY, cutreiera Dobrogia In lung si lat, puse mana fara
lupta pe t6te satele dintre Dunre si Mare i ajunse pan la malul Wig maY sus de Constanta, farg s intampine cea maY mica resistenta. El primesce ordin de la Bagration sa
se indrepte catre Cuzgun i Silistra. MuIt regreta Markov, ca nu putu sa pradeze satele
bogate de pescan Y de pe malul Marif, totusI trimese spre Galat,I peste 3000 BulgarY
LipovenY, iar pe ceI rrnasI liberI in Dobrogia Ii puse pe Ong, le confisca avutul pe
s6ma tesauruluI Imperial si Insarcina pe un grec anume Komeli, consilier de Stat si
functionar la Ministerul afacerilor streine din St. Petersburg, cu strngerea tuturor productelor de pe camp i cu depunerea lor In magasiile ImpartescI. Komeli se instala la
Cuzgun, aduse din Tara Romansea locuitorY luatl de beilic, care if secerarg si'Y treierara
bucatele fara plata, iar cand fu la depunerea lor In magasiI, intrara in punga luI Komeli,
Markof, Platov i alti generalY, earl jefuira fara mustrare de cuget aceia ce erutase banditiI lui Pehlivan i altiI ca eI.
Bagration afland de acsta hotie pe fata voi s deschida o ancheta, dar Bezac, care
isr bagase si el minile pang' In dote la acest furtisag, stgrui a face lucrurile musama.
La 9 Septembrie, Rusif ocup Derventul si la 1.0 inaintara Oa la aprpe 4 kilometri
de Silistra.
Kamensky ocupat cu distrugerea i jefuirea oraselor, scapate de col6nele precedente,

sari me bine complectase aceia ce nu putura face ele, primesce ordin a se indrepta cat
maY iute spre Constanta.

Kamensky de trna ca cele 17 bastimente turcescY aflate pe Mare sa nu debarce la

Constanta trupe, ceru ajutor luI Bagration, iar acesta Ii rOspunse c nu-Y trimete ajut6re,
ci sa vin Cu trupele de care dispunea. Ajungnd la Constanta o gsi jefuita i pustiita
de predecesorn sT ; el dete o raja' pe la Mangalia, care scapase tfara pan arum si
numaI dupa ce o prefacu in ruina, numaY atuncY se indrpta catre Silistra i ocupa partea
de apus i miaza-zi a cetatir.
Cercul de investire al SilistreI era compleci in prima jumatate a luY Septembrie 1809.
Pehlivan, fostul aian al IsmailuluI, pierznd orY-ce speranta de recapatarea comen0,
se retrsese treptat Cu invazia Rusilor in cadrilaterul bulgar, unde Mamie vizir 11 insarcinza cu un corp de armata, sa faca incercare de a patrunde in Silistra, ca sg" dea ajutor
garnisniI cet,tiY.

La 20 Septembrie, dupa ce trecuse pe la Turtucaia nesuparat de RusI, Pehlivan ajunse

la Popina, 40 kilometri departe de Silistra si la 21 se apropie si mal mult de cetate,

unde facu o miscare spre drepta armateI luI Platov, printeo recunscere executata chiar
de dnsul si de locotenentul s Mahmud Tiranul, In fruntea a vre-o 4000 calaretI. La 23,
RusiI Ii resping pang in laggrul turcesc, asezat cam la 20 kilometri inapoI, le omori
apr6pe 1000 6menI, pusera mana pe 108 prisonierI, intre care si pe Mahmud si 38 oficeri.
Turcil din Silistra nu sciati de afacerea luI Pehlivan, si pe data ce aflarg, facura o
noua esire, la 26 Septembrie, insa fara reusita.
La 27, Bagration se hotari s ja dispositiunI pentru bombardarea SilistreI; penlru
acest scop trimese in insula Chiciu, din dreptul Calarasilor, care e inconjurata de apele
Dunara si ale Boren, pe generalul major Printul de Meclemburg-Strelitz, cu dragoniI s61
i sase tunurr. Aseza in imprejurimile Calarasilor si pe marginele Boren in bateriile construite la 1807, tunurY marl de asediti si la 1 Octombrie 1809 incepu a bombarda Silistra,
Acest bombardament nu produse, din causa departariI Ora la cetate, nicI un
Turcilor si nu stria,' de cat cate-va morY din prejurul orasuld.
Rusii se aflati putirn in fata Silistrel i maY aveall in spatele lor pc Pehlivan, de care
nu putin se temeail, de aceia Bagration dete ordin luI Zass, care sta prin Dobrogia fra
nicY un scop i luI Kamensky, care pazia litoralul Mara, intre Constanta.Mangalia si Ca-

vara, sa se indrepte catre Silistra.

71890

74

www.dacoromanica.ro

586

La 3 Octombric, Markov puse sa, se construiasca in dreptul sal o reduia, care esle
alacal Cu 1,6titi furia de Turd i numai gratie bravuriI ColoneluluI Papadopol, Tura sunt
respin0' Cu pier(Jeri de 500 motif. RusiI avura,
er 200 morel, dupa marturisirile luI
Langeron ').
In acest timp, TurciT se concentrari mereil la Popina 0 se inmultiall prin ajutre ce

veneati zilnic de la Rusciuc. La 9 Octombrie, Ru,i athrA ca Tura' de la Popina art inceput sa se misce spre Caracli i Tatarita, pentru ca s puna inIre dou6 focurr trupele
Platov, departe numaY de vre-o 8 km. 0 ale luI Bagration, care se aflati numar la o departare de 15 km. Pehlivan se apropiase la opt km. de Silistra, Cu 20.000 luptatori de
t6te armele, regulaff . neregulatI. El se afla la Tatarita, unde se intarise.
Tatarita zice Langeron este situat pe o campie, cc se Intinde de-a lungul Dunarir de la Silistra in sus 0 e situat la o deprtare de Ph verst, de fluvi. Acesta cmpie
lunga cam de 20-25 verste, nu e ma( larga de cat de 1-2 verste i intro Tatarita
Aidemir, situat cam la 2 verste mal jos, se afl cate-va bltacurr.
Cam la 2 verste de la Dunare, acest cAmpie este marginita, de muff, care domina
malul i sunt cam repezr. Delul dintrc riuletul Calipetro i Tatarita, i care se numcsce al
AidemiruluT (dlul pe care stint mezate forturile Medgidic-Tabia i Kiuciuc-Mustafa-Tabia
de azI, iar nu Arab-Tabia, dupa, cum afirma D-nul N. D. Popescu In calendarul pe 1897
pag. 22), este prea inalt i acoperit cu maracira; o vale ripsa marginesce dlul la stnga,

paralel Cu Dunarea (este valea Calipetrovo), iar dincolo de acea vale se all un del acoperit iari Cu marachil f6rte de4 cu paclure. (Este dlul pe care s'ail construit maY in
urm, forturile Ordu-Tabia, Arab-Tabia i Ban-Tabia. A se vedea crochiul frontieriI nstre
dintre Silistra i Almaliu). El este maI e0t afara ca cel-ralt 0 are Inaintea sa dou . val
largY, din care una e continuarea celeI descrise maI sus 0 alla se indrepta perpendicular
pe Dunare (probabil una din vane lasi-Tepe-Ccair sail Regederesi-Ceair. A se vedea ct ochiul No. 1).
Aceste val sunt f6rte aclancr

.;;i

se terminii printeun lac mare, ce se gasesce la

spatele dluluI Tatarita

Acest del se ridica in forma de amflteatru ; la piciorul s0 a construit Pehlivan intr'o
n61)te un *ant care adpostea i satul. EI mar Merl i o recluta d'asupra deluluI, de care
am vorbit mal sus.
Pchlivan dispunea de 17-18.000 6menr cu 18 tuiturIsi atepta pc Muclar PasA, fiul luf
Ali-Pw-A din Ianina, care-I aducea 4 5.000 arnautY.

O incercare de e0re a trupelor din Silistra in legatura cu cele ale lta Petilivan, avu
loe la 9 Octombrie, dar tr Hid un succes.
La 10 Octombrie, Rusir sufera o infrangere, pe cat (le ru0n6sa pe atilt de pagubit6re,
care de 0 trecuta trte repede In desc,rierea luI Langeron, reiese din alte scrieri contimporane demne de t6ta increderea 2).
11u0I care pierd 2000 6meni se rctrag in dosul cleluluT de la Kalipetrovo, iar Peltlivan
ocupetnd positiunI maI in apropiere de Silistra, le intari i 4epla sosirea Marelul Vizir,

care 'I promisese printeun curler special, c va sosi

in

f6rte scurt limp in truntea a

30.000 6menl.

De ;;i 13agration primise ordin de la St. Petersburg sa'Y mentina positiunile ocupale
in Dobrogia, inteun coiisili tinut la 13 Octontbrie, decise din causa asprimeI timpuluI
ingreunarea mij16celor de comunica(ie drumurile thud desfundate s trca in Muntenia,

pentru a ocupa cuartiere de lama i sa mentiet paza numaI a poduluI de la Hrova,

iar Turcilor sa le cra un arinistiiiii pentru timpul ierner.
POn la punerea in executare a acestuI plan, Bagration ma era decis sa se oprsca
inapoia valurilor luI Traian i aci s' dea o batalie decisiva Mareld Vizir, in casul cAnd,

') Burmuzaki. Supl. I. -vol. III fase. I. pag 210.

2) Hurmuzaki, op. cit. Vol. I. Supl. II. pag. 555 i Istoria DacieY de Faino. trad. ?ion Vol, II P. 264,
in Ar. 1) Popeseu, Calendar pe anul 1897 pag 22- 23

www.dacoromanica.ro

587

acesta ar veni sa-I atace. Se maY ascepta dinteo zi intealta, ca generalul Essen sa puna
mana pe Braila, pe care, credeati flui, o va constrange prin f6me.
La 14 Octombrie 1809, RusiI se pun in miscare spre Harsova. Turcil fac o noun. esire
In directia TurtucaieT, unde se afla corpul luI Platov, dar sunt respinsT.
Greutatile intampinate de Rusr in retragerea lor spre Harsova fura marl, drumurile
desfundate, localitatile parasite.

Baca Bagration ar fi asezat aprpe de Silistra zice Langeron podul de la Harsoya, trupele ar fi putut trece maI repede in Muntenia, asa ca la 16 Octombrie am fi
putut lua cuartierele de iarng, iar trupele nu ar maY fi fost supuse la ostenelY.
Dar se vede, chi Langeron uitase, en, o zi maI nainte, tot el aprobase parerea luI
Bragation, ca sa se retraga spre Harsova, pentru ca eventual sa ocupe positie pe val u!

lul Traian, In casul and ar fi atacati de Marele Vizir.

La 14 Octombrie, Bagration trimise regimentul de Slusselburg In insula Chicin, ca sa

protgg retragerea tunurilor de asedin spre alarasY. La 9 ore sra, Langeron retrase
t6te tunurile, puse sa se distruga lucrarile, sa se astupe santurile si la 12 ore nelptea,
infanteria, de camp i cavaleria plecara spre Harsova ; iar artileria de cetate ramase pana
despre ziug pe partea stanga a DunriI, pe care n'o parasise.

Dupa ce merse aprpe vre-o 40 km. tgra sa se oprsca, Bagration poposi trupele
sale in dreptul satuluI Oltina, Platov bivuaca la 18 km. maI la vale.
Despre ziug artileria de cetate porni de la CalarasI spre Ramnic.
Turcir, care nu sciati de retragerea Rusilor, a doua zi diminta trimesera cate-va
isc6de, ca sg afle situatiunea inamicului i rnmaser, frte uhnifi gasind campiile Ole de
RusI. Abia cand apucara s cerceteze ostrovul din fata, dadur peste un convoT de care
pline cu raniff, care nu apucase s. trca Dungrea i sg grabira sa-1 atace, dar fura
respinsi de focul artileriei flotileY, care proteja retragerea convoiuluI, ce pierdu numaI
cate-va care.
Rusil mersera spre Rasova, unde a ajuns la 18 si a rtImas pang la 19 Octornbrie, lar
la 20 se opresc la Cernavoda, In urma valurilor luI Traian, ocupa Inaltimele ce clominza
orasul, care pe atuncI era un sat miserabil, dincolo de rluletul mlastinos Carasu, peste care
MIA' a aruncaL un pode t gren de aparat.
Platov ocupa valul luI Traian i asz in diferite puncte posturr inaintate, iar Zass, care
abia acum ajunsese trupele luI Bagration, ocupa positie la Carasu (Medgidia) din centrul
valulul. Kamensky, cu tte c era asteptat sa la In 'ma podul de trecere de la Harsova,
ocupg Constanta i stete aci maI multe saptamanI.
Positiunea ocupatn. de RusI nu era rea, avnd valurile lui Traian In fata, iar in spate
balta Carusu, ce se tinea lant de la Cervavoda pana la Murfatlar, aprpe. Zass era tabarit

la o distant, cam la 20 km. de Cernavoda, pe o inaltime ce descinde in panta dulce

spre balta Carasu (probabil Medgidia) i avea inaintea luI un pod lung si stramt, prin
care inamicul n'ar fi cutezat sa se strec6re. Distanta dintre Cernavoda i Constanta, lunga
de vre-o 60 km., era ocupata de 23,000 6meni Cu 130 tunurI.
Turcif nu facura nicI o urmarire, fu numaI vorba a trimete pe aianul SilistreI, ElikOglu, care facuse o primire rece MareluI Vizir si luI Pehlivan, sa.'1 trimta cu 20,000 calaretY In urmarirea Rusilor, pana la Harsova; dar Pehlivan sciind c inamicul este aparat

inapoia valuluI luI Traian, induplecil pe Marele Vizir a nu expune armata la ()boson'
zadarnice.
La 18 Octombrie, Platov puse sa distruga Cuzgunul, resedinta luI Pchlivan si nu lash'

In pici6re niel o casg, fara numaI giamia, ca sa arate Turcilor, ca ;;i Ru.i respectail templele religiunff lor, ast-fel ca Pehlivan nu gasi cand veni acolo din maretul luI palat
din frumsele luI sate, nimic alt de cat un musoroI de cenuse.
re Pehlivan ar fi facut mar bine, daca ar fi intrat In Rusia? zice Langeron.
De la 20 Octombrie timpul se inaspri maI r60, frigul se Mai frte simtitor, i cu
tte ca nu inghieta, pe la 1-in Noembrie Incepu s cadd o zapad atat de mare, in cat
drumurite devenira Cu totul nepracticabile i viata in corturi cu totul imposibill Pe

www.dacoromanica.ro

588

aceste, proviziunile i nutretul incepusera sa se imputineze

meni i caiT incepupa sa sufere in mod oribil. Din causa zapezii celeY marl', care cdea inteuna fra a ingheta, cad nu dase gerul, si -a neprecurmatelor strapaturi, drumurile care nu erati soseluite (pe atunci nu era nici pomenla de osea), se desfundara si convoiurile soseati cu
multa greutate. Din acsta causa vitele de povara luate de beilic din t6rile Romano, cadear' pe drumurr cu totul obosite i mureati cu sutele, atat de obosla, cat si de molima
ce se incinsese In ele, din causa cadavrelor neingropate.
Acum se convinse Bagration de enorma gresala ce Meuse, lasaud pe Cazad in tre-

cerea lor spre S. sa pustiasca Dobrogia, cc parte din locuitorif co scapasera de faptul
nav'lirilor, emigrasera cu averi i vite in Bulgaria.
Reaua stare in care se aflati Rusir indemna pe Bragation sa ordone desertarea DobrogieI i sa trca Dunarea, ceca ce se .5i fact', cad la 14 Noembrie Rusii parasesc valul
luI Traian, lar la 15 se Oat' la Harsova.

In ajunul trecerii, un vdnt violent rupse podul, asa ca trecerea fixata pentru 14 Noembrie, devine imposibila. Abia dup6 dou saptamani de munca pe vreme de iarna, podul
putu fi reparat, asa ca tocmal la 21 Decembrie, Bragation putu s.-si strec6re armata pe
ti.Irmul sang. Langeron, lasat Cu paza podului, nu putu pleca din Harova de cat la 4 Ianuarie 1810, dupa ce veni Kamensky din Constanta.
Norocul fu pentru Rusi capitularea Brad in 21 Octombrie 1809, ca s maI acopere
putin nesuccesele ce avura in acest an. Generalul Kamensky este inlocuit la apararea
podului de la Harsova prin generalul Titirew, fOst comandant al pietii la Bucuresd, Zass
inlocuesce ca conaandant al corpulur de armat de la Bucuresci, pe Miloradovici; iar in
locul lui Bragation ca comandant sef fu numit la 1.2 Martie 1809, Contele Nicolae
lovici Kamensky, frate mar mic al Id Sergiii, dar mar mare in grad, cad era general de
corp, pe cand Sergi, general de divizie. Platov, care era mal vechiti fu trimes la Don.
lard care era situatiunea armateY rusesci din Dobrogia la sarsitul campanier din 1809:
Sergifi Kamensky se aila la flarwva si avea 15 batali6ne: 6 la flaxsova, 2 la Macin,
4 la Cernavoda si 3 la pod.
Flotila era impartita : 26 bastimente la Sulina, 6 la Kilia (aci mal erati si 2 batali6ne de reserva), 5 la Isaccea, 5 la Ismail (Cu 5 batali6ne de reserva), 12 la 1\1ein, 22 la
Galati, 26 la Harsova, 13 la Braila.
Fortele rusescY, earl trebuiati sa opereze in Dobrogia in campania din 1810, emit' :
Corpul locotehentului-general Conte de Langeron la Wesel', compus din 4 regimente de
infanterie, dou6 batali6ne de vnatori, dou' de dragons'', dou de Cazaci, .'ase batali6ne
de reserva, 12 tunurI de 12, tot atatea tunuri camp si cincI companir de asediti; in total
18 bataline, 10 eScadr6ne, 2 regimente de cazad, 46 tunuri, fra a socoti artileria de
aseclitt. Acest corp avea insarcinarea a supraveghia si apoi a bombarda Silistra, de pe
malul stng al DunariI.
Corpul Locotenentului-general Conte Sergiii Kamensky I, la Harsova si era compus
din: 8 regimente de infanterie, trei bataline de vnatorI, un regiment de UlanY, unul de

Dragonl, unul de Grenadierl, 4 de Cazaci, 6 tunurl de 12 si dou'l baterir de artilerie

calarta cu cate 12 tunurr; in total 24 bataline, 15 escadrne, 4 regimente de Cazaci,
54 tunuri. Acest corp avea insarcinarea de-a pazi podul de peste Dunare si de a apara
valurile lui Traian.
Aceste dou corpuri servia0 mai mult ca trupe de paza, mareI armate puse sub or-

dinele directe ale lui Niculae Kamensky, generalul ef, care de o cam data . stabili
cuartierul la Slobozia si care avea adev6rata misiune a opera in Dobrogea contra armatel
turcescr. Marea armata se compunea dintr'o avant-garda si 4 corpuri:
Avant-garda sub ordinele generalului Uvarof fu compusa din: 5 escadrne de huzarr, 7 regimente de Cazaci, un batalion de vnatori calari i dou6 baterii artilerie calareata. Mai era alipit i detasamentul generalului Kulniev, compus din : 3 regimente de
Cazad, un batalion de vnatorI i o baterie calarta cu 6 tunurY. Totalul avant-gardei
era: 4 bataline, 5 escadrne, 11 regimente de Cazad si 30 tunurl.

www.dacoromanica.ro

589

Corpul L sub ordinele locotenentuluT-general Markov, compus din : 2 regimente de

infanterie, 2 regimente de dragonT, 2 de grenadierI si 2 bateril de arlilerie calarta, cu
12 tunurI si 16 de camp; adica in total 8 bataline, 10 e,scadrne si 28 tunurI.
Corpul II-lea, sub ordinele locotenentuld-general Essen 111-lea se compunea din : 4
regimente de infanterie, 2 de dragonr, 2 de cazacl, dou6 bataline de OnatorI calarI cu
12 tunurl si 16 tunurI de camp ; adica, in total : 8 batali6ne, 10 escadr6ne si 28 tunurl.
Corpul 111-lea, comandat de locotenentul-general Raiewsky era compus: din 4 regimente de infanterie, 2 de dragonI, 2 de cazad, dou6 batali6ne de v(Inatorl, 2 bateril de

artilerie calarta Cu 12 tunurI, plus 12 tunurI de camp. in total : 8 batali6ne, 10 escadrne si 24 tunurr.
Corpul IV comandat de locotenentul-general Lewis, era compus din : 4 regimente
de infanterie, unul de dragonr, unul de huzarI, unul de grenadierr, un batalion de v6n5torI calarif, 4 regimente de cazad, 12 tunurl de 12, alte 12 de artilerie calarta si 16 de
camp ; in total : 8 batali6ne, 15 escadr6ne si 40 tunurf.
In fine reserva. sub ordinele locotenentuluI-general OlsuRem- ;;i se compunea din : 23
ba,iali6ne de reserva, un batalion de garnis6na, 3 regimente de Cazad, 34 tunurY, plus flotila.

Totalul mareI armate era : 36 batali6ne, 50 escadrne, 11 regimente de Cazad, 24

tunuii de 12, artileria calarta 66 tunurI si 60 tunurI de camp (150 tunurp.
RusiI ati avut in acsta campanie 125.000 6menI. Niel' o data zice Langeron
inarmat RusiI atatea forte contra Turcilor.
Campania din 1810 incepu la 15 Aprilie, printeun servicth divin oflciat in tabara
de la ObilestI. Aprovizionarile insa mergeati greti, din causa desfundarlY drumurilor
umflariI riurilor de ploI; din acesta causa se aman trecerea armateI peste Dunare In
luna Mal
Elik-Oglu din Silistra, trimise comandantuluY sef al armate rusescl la Slobozia, o
scrisre prin care 11 felicit de comanda ce-I se incredintase i 11 ruga sa nu atace Silis-

tra, cad i Elik nu are gand a face vre-un r Rusilor, ci sa se indrepte contra MareluI
Vizir la umla. Kamensky primesce deputatiunea turcsca s,d rOspunse printr'o scris6re,
cat se pte de echivoca asupra planurilor Rusilor relative la Silistra. Scrisre fu Meredintata delegatilor turcY, care stint condusT InapoI la Silistra, insotitI de capitanul de vnatorI Vorontzov, care cunoscea limba turca. El avu ast-fel ocazia sa viziteze orasul i sa

raporteze la 1ntrcere, ca nu era aparat de un numr mare de ostire.

o recunscere indreptata in directiunea Varnel, i conclusa de generaliT Voinof, Anseim
i Printul Dolgoruky, nu avu alt resultat de cat, ea Anselin patrunse 'Ana la Cavara
facu catI-va prisonierI.

La 3 Mal' 1810, Marea Armata de la Slobozia se puse in mars spre Harsova si la

5 Mal' trecu fluviul peste podul construit in anul trecut, lar sra bivuaca pe platoul ce
domina orasul, unde deja de maI 'nainte se afla taba'ruit corpul generaluluI Sergiti.
Podul de peste Dunare, care fusese stricat de furtuna la Inceputul ierner, fusese intins din nob' i legat bine, slep de slep prin otg6ne grse de canepa i lanturr de fer,
ast-fel c putuse resista tuturor furtunelor ce batusera in cursul ierner, cum si gerurilor
cumplite, care transformasera apele fluviulul inteun mare sloiti de ghiata, ba MCA i isbiturilor sloilor ce 1ncepura s curga prima-vara la topitul ghieturilor. NumaI cand se imprimavara, desghetul si apele marl din primele zile ale prima-veref aruncasera incetul cu
incetul umpluturile de pamnt ale oseler din ambele capete ale poduld, luasera soseaua

Cu totul pe distanta de mg multi metri i formar in locul el nisce baltacurr adancl

impracticabile. Aceste stricaciunI, de si mall, fura iute reparate de colonelul Berlie, ajutat

de maiorul de pontonierf Magnenco. El puse sa se arunce in baltace fascine de nuele

umplute Cu pietre; peste fascine aruncara nuiele verzY de salcie, peste nuiele, bolovanI
de pietre in fine pamnt, pe care puse 4-1 bard bine cu maiul.
ApoI asternu pietri i nisip i ast-fel reusi, ca in cate-va zile sa formeze o osea
resistenta, pe care trecu intrga armata cu tunurI, convoiurr de aprovisionare si munitiunr, fara ca acea sosea sa se maI strice.

www.dacoromanica.ro

590

La 17 Malt'', armata inaintza de la Harsova pang la valul lul Traian, unde se intari; iar la 19, generalul-sef dadu ordin fratelul s611 s piece impreuna cu corpul lul FA
Cu al generaluld Markov, in directiunea Bazargiculd si VarneI si sa ocupe maI intaiti
satul Betirkiii (cred ca Bekter), localitate ce era asezata cam la vre-o 30 kilometri spre
Sud de valul lul Traian. Satul nefiind aparat de Turd, Sergiti 11 ocupa la 20 Maiti, iar
a doua diminta se indrepta, dar Meet si cu t6te masurile de paza, spre Bazargir, unde
sosesce la 21 Maiti.
La 18 Mali)", comandantul-sef, dupa ce lasa la Harsova si pe valul luI Traian cate-va

detasamente, porni cu marea armatA spre Silistra. El nu urna drumul din dr6pta
Dunaril, tern6ndu-se de revarsaturile fluviuluY, ci se indrepta pe drumul ce trece prin
Cuzgun, spre Kainardgi si Sumla.

Drumul acesta era frte r65, gloduros, noroios, frte accidentat, strimt, in fine
apr6pe impracticabil ; cu t6te acestea, armata rusa deprinsa cu oboselile marl', invinse
t6te dificultatile si la 21 Maiii se gasi la 6 kilometri mar jos de Silistra (probabil la Ostrov F,4 satele invecinate). La 22 Maiti vine si comandantul-sef, care dupa ce'sI Mari bine
positiunea (probabil pe dlurile de la Sud-Vestul Ostrovulul), lua dispositiunI de a face o

recunscere spre Silistra si pleca el insusl catre cetate, intr'o trsura trash de doI cal'
precedat de o numer6s5, avant-garda de cavalerie.

Acsta recun6scere zice Langeron ') nu era de fel necesar, pentru ea tot ce
privea asediul acesteI cetaff, era cunoscut pana la cele din urma detalir; cu t,ite acestea,

volt"' spune ceva despre ea, dei nu merit5 s, m6 ocup de dinsa, mime pentru a zugravi in culorr cat se pte de vir, mirarea tuturor acelor ce nu cunoscea5 slabiciunea luI
Kamensky.

El plec5, inteo drosca in fruntea a dou regimente de vnatorI c5,16rI, a o multime

de cazad I si a und negure de voluntarr si de oficerf de ordonanta. in acest scop trecuI
i eti Dunarea de la CAlarasI, unde sosisem de maI multe zile, si m6 apropiaiti de cetate
impreuna Cu generaliI Harting, Resvory si Papadopulo, ca sit vedem uncle trebuia sa ne
asezam redutele nstre, la o departare de 300 stanjenl.
Niel' un turc nu iesi din cetate si nu gash-Am in drumul nostru pe nimen, fara
numaI pe un turc batrin, care ',I cultiva via (decI viile de la Ostrov erarr in 1810). De
odatA v6zuram, ca la o versa in urma nstra era o mare miscare in trupele si lumea
care inconjura pe Kamensky si care nu'l parasi. Mirat de acsta miscare, de care nu
puteam sa'rnI dail sma, cad nu-I ghiciam causa, me apropiai5 de conte: il gasii palid,
coprins de spaim mare si in acelasI timp in prada unel furff cu anevoie de descris,
care era pe atat de ridicola, pe cat era lipsita de motiv.
Se restea la usa lumea, certa pe totI, maltrata pe orI-cine se apropia de dinsul,
si adresa cuvinte grosolane respectabilulul general Paul Hovaitzky, pentru ca cazaciI stil
nu inaintati prea repede. in fine, 11 vzuI refugiindu-se cu drosca sa inteun care5 de
vsnatorl. il intrebal de causa acestuI sgomot si el imI rspunse: Cum? nu sciT ca
cavaleria turca a iesit din cetate? Nu vreati s am o batalie in asta diminta.
Unul din voluntarI, nu scitl care, a vzut sari a crezut ea' vede 4 sail 5 cavalerl
Turd, earl' s'ar fi aratat pe o inaltime si acest june Petersburgez a luat pe aceI 4 sari 5
TurcI drept o armat5,.
il asiguraI pe conte, ca n'a iesit din cetate un singur om si ca chiar daca 10.000
ar fi venit s ne atace, eu fortele de care dispunern noI, puteam s-I batem, maI ales
Chiar a$1.1 s'a fle,
ca aveam maI mult de 50.000 aparatorr la 4 verste. El imI r6spunse:
ell nu vreati lupta azY. Renunt aVf termina recun6scerea si se reinturna in tabara, mergOnd tot in mijlocul careulul s'il, ca cum ar fi fost inconjurat de inamicr.
AcstA scena e cu anevoe de crezut si totusr este adev6ratA; sunt martori 20 de
generalI, precum si 4-5000 soldatI. Prin nimic nu se [Ate descri uirnirea ce ne cauza.
') Hunnuzahi. Supl. L Vol. III. Fasc. I, p. 23(5-237.

www.dacoromanica.ro

591

Fie-care se uita la vecinul sti si In whir fie-caruia se citea explicatiunea acestuY

fenornen. Creaturile ConteluI, rosiati.

Aeest mic episod din viata sa militar, 11 desconsidera In mod absolut in ochiI
tuturor
ne facu sa aflam acoja ce nimera n'ar fi putut crede.
inainle d'a asedia Silistra, Kamensky dete ordin generaluluI Zass de la CopacenI, sa in(Tree a arunca un pod intre Oltenita i Turtucaia, sa trca o divizie pe drpta fluviulul
coopereze la asediri, Mind coinunicatia fortelor ce TurciI ar voi sa trimta din Rusciuc.
Lu Langeron ji ordona s, trca grosul trupelor sale si artileria de asedi in insula

din fatalarasilor

sa se instaleze in uvrage puternice, din care sa bata cetatea Si-

listra, iar el Cu o divizie s trcti Cu bastimentele in drepta uuviulu i sa, ocupe malul
In panca de rsarit a Silistra pe drurnul Silistra-Hitrsova (probabil de la Ostrov in jos);
pod si nu fac6,' in acsta parte, de trna a nu 11 sfarimat de art.leria cetatir.

Langeron trecu Borcea in dreptul Ostrovuld, ocupa insula cea mare din dreptul
acestur or4e1 (probabil Ostrovul vechi sari Tilchia) i cele dou ostr6ve din dreptnl
Silistrer (Pastramagiul i Hopa), unde stabili tunurile de asedi, le intri bine cu santuri
lasa ad si la CalarasY o divizie sub comanda generaluluI Stetter, care respinse peste
cate-va zile un detasament turcesc, ce voia s stabilsca in dreptul OstrovuluI cel mare,
pc malul drept al fluviuluI, o redut, care ar fi facut mult r Ruilor.
Langeron 'men Dunarea la Ostrov, ocupa orasul i imprejurimile sale si aseza

printre viI in baterie cele 36 de tunurI de 12 ce avea, ca cu ele sa bata forturile de la

Arab-Tabia
Medgidie-Tabia. Tte aceste miscarI i Intriri, ftir executate n6ptea
la adapostul salchlor, Mph- ca Turcil din Silistra sit afle, cacr p6te ar fi facut iesirI carI
ar a intarziat lucrarile. and Kamensky sosi la Ostrov, Langeron era de treY zile instalat
aci, iar comunicatia Cu trmul stiing se facea pe un pod statator peste Borcea, la Socarich"; prin balta se construise o osea, lar Dunarea se trecea cu bastimentele flotileI.
Zass cu marl' greutag, abia putu trece o divizie pe malul stng al fluviuld,
jos de Turtucaia, dar cu slepurile, nu pe pod, pe care nu'l putu construi din causa bornbarcla.mentuluI Turcilor din Turtucaia, care chzu dupa ck-va timp.
Langeron, dupa ce primi In ajutor corpul lui Raiewsky, inconjura Silistra la 23
Patru col6ne, comandate de Raiewsky, care avea sub ordinele sale pe generaliI
Bakmentiew, Printul Mih. Viazemsky, Papadopol si Hamper, plecara din patru puncte
deosebite si se indreptara asupra cetatiI, pe care o Investir complect. Trer din colne nu
intampinara nicr o resistenta; aceia a lul Viazemsky avu o mica ciocnire cu TurciI In
nisce gradinaril" din apropierea SilistreI; RusiI pierd 50 6nrenT; TurciT
luptat molalec; cacI de ar fi fost mar energicT, ar fi repurtat o victorie ca aceia pe care Peldivan
o avusese In anul trecut, in acelasY loc.

Comandantul-sef remasese la 6 kilom. inapo, generalul Levis lua positiune pe

drumul RasgraduluI, Zass pe al RusciuculuI i Uvarof cu CazaciI, pe al irrnleI.
Fortele rusescl imprejurul SilistreY erail de 20.000 6menr; el le imparti in dou6 corpurr si 7 detasamente, ast-fel: M. Viazemsky, la Sudul cetatiI despre Dunare; spre stAnga

pana la drumul ce mergea la Harsova, MO el de la drumul Harsovel Ora in

al

SumleI, Papadopol ; Hampel cu spatele spre drumul 5umlei. Aceste colne formati un
corp, sub ordinele lu Langeron, care stabilise cuartierul la mijloc, intre drumul HrsoveY si al SumleI. Venea apor Bekmetiev, intre drumul Sumlei i al Rasgradulur; contele Paul Strogonof, intre drumul RasgraduluI i acel al Turtucaiel si In fine Crusov pe
cmpia dintre drumul Turtucaiel i malul Dunarir. Aceste treI col6ne eral puse sub ordinele generalulur Raiewsky, care 'sr avea cuartierul la mijloc, intre drumul RasgraduluI
acel al TurtucaieI. Generalul Stetter forma a sptea col6na, care ocupa insulele si
malul stftng al Dunarir si care lucra independent.
Luarea Silistrer iese din cadrul subiectuld mert; este descris, in memoriile
Langeron, publicate in Documentele lur Eudoxiu Hurmuzaki, de A. I. Odobescu, in volull-MI 111-lea, suplimentul I, fascira I, la p. 238-243. Cetatea s'a predat la 30 Maiti 1810,
Ja orele G dupa amiazI.

www.dacoromanica.ro

592

Cu putin mar 'nainte, Sergiti Kamensky luase cu asalt (la 24 Maii1) Bazargicul
Meuse prisonier pe vestitul Pehlivan, speranta Turcilor din Silistra, de a7 despresura.

Operatiunile ce se continuara spre Sud de frontiera actuala a Dobrogid, nu ne

privesc.

Acest r6sboiii, care a durat spte anI, se termina prin pacea de la BucurescI, din
28 Moira 1812, in coprinderea urmat6re:

Art. I stabilesce, ca hotarul MoldoveI despre Rusia sa fle Prutul, iar nu Nistru, ca
pana acum.

Art. IV sung: Prin hotaraxile art. I s'a asezat hotar intre aceste dou6 puterI apa
Prut, de uncle infra In tinutul Moldover i pana unde da in Dunare si de acolo malurile
cele mat' de sus numite garlI, pang la Chilia i pasta unde intra in Marea-Ngra s,d ostrvele cele mid ale DunariI, care pana la inceperea rsboiuluI erail nelocuite si incep dincolo de Ismail si se impreuna la Chilia, aceste rman la Rusia, cad sunt cu maI multa
apropiere de marginea din stinga, dar nu se vor ocarmui de nicl o stapanire, nicI trebuie

s se intemeieze sat] cu zidurI; sa sa se impres6re cu nicI un mijloc, ci s relmana

pustiI. lar supusif acestor dou6 puterI, ail voie de a pescui si de a laia lemne; cum si
i ChilieI, incep6ndu-se cu departare de un ceas de cel mar aprpe mal al Dunaril, r6man si acestea pustiI, pentru care
mar in urma se va hotari si mat' bine se va insemna. lar cele-Palte cetatr, care si inaintea
rOsboiuluI erail sub stapanirea russca, cum Chilia cea vechie, nu se cuprind in acesta
ostrvele cele prea marl, ce sunt impotriva Ismai1u1u

linie a hotarelor, iar cel-Palt loe al acestiiI cap de invoire, 11 lag Prta sub stapinirea prea
puterniceI RusiY tot, care este despre mana stanga a Prutulul, dinpreun i cu tte cetatile,
orasele i cu t6te locuintele ce se vor afla pe acest loc; asijderea 1as i Prutul jumatate,

care hotarsc aceste imprii. Corg.bifie cele negustorescl ale am6ndoror puterI s luntreze i in sus si in jos pe limba DundriI, ce este catre Chilia si pe tag Dunarea. Iar corabiile rusescl cele ostasescr pot sa luntreze suindu-se pe Dungre, numar pang' unde
Prutul in Dunare 1).

i prin tratatul de la 1812, bratul Chilid se fixza ca margine intre cele dou6 Imperil, totusl TurciI statura in Chilia-Vechie, in castelul genovez de alta data, devenit un
amestec saracacios de case de pescan, si nicI o protestare nu se ivi contra presenteI lor
ad, pang in 1817.
O comisiune de hotare, In care Turcia era representata printr'un functionar ignorant,
fu numita pentru stabilirea definitiva a hotarelor.
In 1.817, ambasadorul rus din Constantinopol, Strogonov, ceru Turcilor o parte din
Delta. El se oferia sg dovedsca, impreuna cu colonelul rus, care ridicase charta localitgtilor de la noul hotar, ca bratul Chilid IsI schimba une-orI cursul si face decI granita
nesigura. Divanul refuza cu indignare acsta cerere noua a une l diplomatir insatiabile ;
tolusT, ca tot-deauna, TurciI cedarg. Intitl se admise ideia une I conferirte, decI se recunoscu implicit utilitatea unor negocien I in acsta privinta, declarand totusI sus si tare ca
o cesiune de teritori otoman e ((cu totul imposibila; pentru a se indeplini IDSA litera
tratatuluI, Reis-Efendi, propune stramutarea locuitorilor din Chilia-Vechie la o distanta, de
la mal, prevzuta de pace.
De

Dar nu trecu o lung, si la 2 Septembrie, Prta primia ca hotar, cum voia Curtea
din Petersburg, bratul Sulina '). Conventiunea de la Ackerman din 1826, intaria decisiunile
conferinteI din 18173).

Caragea-Voda, prin hrisovul din 15 Julie 1814, reinoiesce dania facuta de AlexandruVoda-Moruzi in 1793, cate 50 talen Y pe an, fie-careia din bisericile din Cernavoda si Babadag%).

Rusia, sub pretextul c apara interesele Grecilor din Imperiul Otoman, declara TurUrechia, Vol. IX, p. 711.
Iorga, op. cit. p. 255- 6.
2) Idem.

4) V. A. Urechia. Istoria RomAnilor. Vol. XA. pag. 237.

www.dacoromanica.ro

593

del' al sselea r6sboiti, care ca i In trecut gasesce pe TurcI nepreparatI, acum cand
Sultanul Mahmud i da bite silintele sa transforme armata si s'o organizeze dupa modelul celorl'alte puterI europene.
La declararea r6sboiu1uI, In 28 Aprilie 1828, fortele turcescI allatre in Dobrogia
In apropiere, erati : 25,000 In cetatile intarite de pe Durare si in Dobrogia, iar 'napoI
la Sumla a1t1 25,000 luptatorI in reserv, si 30,000 la Adrianopoli. Flota turcsca de pe
Dimare, era compusa din 32 Salupe, la Braila; iar cea de Mare nu avea de cat 3 bastimente si 4 t'regate.
RusiI mobilisz'a in Basarabia trer corpurI de armata, pe care le pune sub comanda
FeldmaresaluluI Witgenstein, avnd ca sef de Stat-Major pe Generalul Kisseleff.
Corpul III comandat de generalul Rudjewicl se compunea din: 4 diviziI de infanterie,

2 de cavalerie, plus o divizie de vnatorI calarI si a 10-a divizie de infanterie, adicd

30,000 6menl.

Corpul al IV-lea, de sub comanda generaluluI Roth, era compus din: 2 divizil de cavalerie, 2 de infanterie i una de dragonI, sati 20,000 luptatorr.
Corpul V1I-lea, comandat de generalul Voinov, se compunea dinteo divizie de cavalerie i douil de infanterie, in total 15,000 6menl.
Brigadele de artilerie erati afectate pe lang, fie-care corp de armata; cate una la
fie-eare divizie de infanterie sa cavalerie.
In reserva, Rusir maI aveati gata corpul II cu 32,000 6menl.
In total er dispuneati la inceputul ostilitatilor de 96 battali6ne, 88 eseadr6ne si 31
baterif, sati un efectiv de 65,000 combatantI.
Dobrogia n'avusese Inca timpul, sa-1 vindece ranile suferite cu 16 anl mar inainte
intr'un r6sboiti care dura 7 aril' pe teritoriul s, asa ca Moltke o gsesce pustiita i o
descrie cu culorile cele mar negre, dar reale:
In Dobrogia zice Maresalul 11) se gasesc i maI putine resurse (de cat in Muntenia). E un adevrat desert, de care cine-va se mira
intalnesce In mijlocul Europa
Socotind populatiunea sa din orase, nu e mal multa ca 300 locuitorr pe o mild patrata.
Acsta stare de lucruri exist mal ales, de cand TatariI din Crirneia, earl se refugiasera
alta-data ad, ail fost trimesl inapor de RusI, dupa r6sboiu1 din 1828. (Descrierea e facula
In urma r6sboiu1uI). Prin natura sa InsasI solul opune marl dificultatI maruluI uneI armate. Partea de Nord a Dobrogiel este acoperita de muntif prapastioF,4 al Macinuld, Bestepe sat', cincI muntI si al Babadagnlia. Insa pe masura ce inaintza catre S., regiunea
presinta o campie ondulara, acoperita, de nisip fin, in care apele se filtrza si trec chiar
prin patura calcara inferira. Ast-fel In zadar ar cauta cine-va Hurl' sati isv6re pe val;
In sate, care sunt f6rte departe unele de altele, apa se sc6te cu ghletile din puturi adancI
de 80-100 picire. Cu o asemenea lipsa de apa Cu o populatie f6rte imprastiatd, agricultura este prin forta lucrurilor putin infloritre si nu exista provisiura de grne nicr de

furage. Iarba se usucg, de cu prima-vara i trebue atund ca turmele de oT i bivoll

sa fie duse la pscut In valea si pe insulele DunariI.
chiar in sate nu sunt niel
arborI, nicI tufris. Tinutul asezat intre valul luI Traian i Bazargic este, de se p6te, Inca
mal pustiti i maI sarac. O col6n, inamica traversand regiunea pe drumul central,
trebue sa se pregiltsca a lupta aci, pe o lungime de 50 mile, contra lipseY celeI maI marl
a mij16celor de subsistenfa.
Planul de campanie al Rusilor era: Corpul VI sa trca In Principate i sa se indrepte
spre Calafat, pentru a se opune trecerfi Turcilor din Vidin. Operatiunile arestuI corp nu
ne interesza.
Corpul VII avea s trca Prutul pe la Vadul lui Isac si sa se indrepte asupra Brailel,
unde ajunse la 19 Maiti 1828 si o inconjur. Operaliunile acestuI corp ne interesza puma in partea, care e In atingere Cu subieclul nostru.
') Campagnes des Russes en 1828-29 pag. 36-37. Teta campanili din 1828 este tratata dup- acstii
scriere, volumul I.
75

71890

www.dacoromanica.ro

594

Cele mar interesante pentru noI sunt operatiunile corpului III, pe care le vom urindri,

atat at scrierea Maresaluld de Moltke ni le da.

Pe la inceputul luf Iunie, acest corp era concentrat In Basarabia de jos, in asteptarea
complectdrir lucrdrilor pentru trecerea Dunrit Satul-Noil, punctul ales pentru acest scop,
este asezat intre dou6 laeuri Cahul s,i Cartal (mal propriti Kogurlul sail Ialpug si Cartal),
pe o limba de p5m6nt trmuritd de cOmpfi bltse si acoperite cu apd, care se apropie

putin de malul Mang al Dundrit Din acest punct pan la ttIrm e o depdrtare de o mild
i cea din urind jumtate de drum trece printr'o balt, aeoperit cu trestie. Dincolo de
fluviti, ttlrmul este format din campiI mal inalte, id 0 colo bdItse si acoperite cu tufls,
11)&1 in multe partl accesibile trecerif infanteria
Trmul drept doming, cu 60 70 metri nivelul fluviuluI, iar in punctul de trecere MAII,imile inaintzd pand, In albie chiar; ele se termind care rsdrit prin pante dulel in baltile mnstirer de RusI, numit Saonul. Pantele de acsta parte sunt acoperite cu tufaris.
De la mandstirea Teraponti, clddit, chiar la botul dluluI de pe Ormul stAng 9, RusiI
trebuir sd construsca o osea prin balt, lungO de 5200 metri, Ong, la trmul fluviulu.
Dupd cum vedem, acst trecere era frte defavorabild Rusilor, mal ales cd TurciI, cu
t6te sgomotele ce se rspandira, CA trecerea se va face pe la Isaccea, puseser In stare

de aprare dlul de la Eski-cale si construiserd pe el o serie de uvrage de fortikatie.

Uvragele construite corespundeati scopuluY ce 'si propusera; ast-fe1:2)
a si d erati destinate de a bate trmul opus, 1) si c, de a acopen i cu focurI trecerea
fluviulul. Reduta a avea forma until' patraf cu focurI etajate; etajul inferior prev6zut cu

ambrasure, era destinat artileriel, cel superior format dintr'un parapet de pdmnt de 8

picire indltime si de 6 grosime, era destinat pentru infanterie, care trdgea prin
ambrasurr.

Escarpele erati drepte 0 captusite cu gratif. Santul avea 4 metri lArgime la gurit,
talusele erati tinute sub inclinarea I/to, prin insasI consistenta terenulur argilos.
Recluta d, era destinar pentru tirul In barberg. Fata anteri6ra avea 30 metri lun-

gime, cele laterale cate 20 metri; grosimea parapetulul era 2 metri la Art santul avea
5 metri la gur. Ea bdtea direct positiunea de la Teraponti.
Redutele 1) i c, situate pe csta indltimeI, erati destinate pentru infanterie si artilerie,

care bdtea peste matca fluviulul si pe Vrmul opus, in uvragiul ce Rusil voiati sd construiasa, aci.
Pe inallimea Vizir-Tepe, care comanda cu 71 metri albia DundriI, se afla asezat un
mortier de calibru mare, iar In uvragiul t, dou obuziere, plus 12 tumni In cele-l'alte
patru redute.
Tte uvragele erati legate intre ele prin santurf addpost, in care era asezatd infan-

teria, care putea cdmunica de la un uvraj la altul.

Inapoia intiltimilor, doue's adAposturY erati ocupate de reserva infanterid, care comu-

nica cu redutele prin santurl. In fine mat' inapoI ere' addposturile pentru cat si atelage.
Dupd cum vedem, positiunea Turcilor era apr6pe inexpugnabild.
T6t plia de obuze ce aruncati TurciI de pe positiunea de la Eski-kale, nu impiedied pe Rusl, ca s'sI construiascd la captul soseler ce fcurd si chiar pe malul aper, o
baterie, In care asezar, 12 piese de 24 (de 0 cu multe sacrificir si oboselT), care re'spunserd
cu succes focurilor inamiculuI8).
') Acstii Manastire a fog construilii de Ruai in urma rsboiului din 1828. Un obuz turcesc citizu in
cortul Impralultd Nicolae I In aminlirea acestei imprejurdri, in care viata Impratului a fast in pericol,
s'a ridicat acest sfAnt toca.', care chiar pe timpul cedariI Moldovei a partii (le S. din Elasarabia, r'mase
milatstire russca; calugArii de aci depindeall de episcopul din Kerson. (Cyrille. De Paris A l'fle des Serpents pag. 52-53).
3) Descrierea e facutil, dupe'. lucrarea: Passages du Danube. Par un officibr suprieur Turc, cum i
dupa o ridicare facut de autor. (A se vedea i crochiul No. 3, al positiunii de la Isaccea).
3) Pe locul uncle a fost construitit acst. baterie, RuiI ridicarti mai in urma un frumos monume,nt,
tn forma uneI piramide, care astitzi se vede printre salcil.

www.dacoromanica.ro

595

Cele dou6 divizi de infanterie, indreptate spre Satul-Noti, sub ordinele generaluluI
Rudjewid, eraa destinate a forta trecerea. La 7 Iunie, Imp6ratul se afla aci.
0 parte din flota de pe Dunare, insarcinata cu materialul poduluI, parasi Ismailul,
aducnd in acelas timp o brigada de VnatorI, destinata a intari corpul de atac. AcesteI
brigade i se alipi CazaciI ZaporojenI, emigratI in Dobrogia, din timpul certurilor religi6se
ce isbucnira sub domnia ImparateseT Caterina. AcestI Cazad, locuiaa Dobrogia prin prejurul gurilor DunariI; eV se ocupaa cu pescaritul i dadusera [Jana acum TurcieI mult
ajutor in tte rsb6ie1e contra Rusilor; hatmanul lor se bucura, sub dominatiunea otomana, de rangul de Pasa, a dou6 triburY. Cu t6te acestea er continuati a practica religiunea ortodoxa si a vorbi limba rusa. Acum imbratisara causa vechilor lor stapant
Hatmanul Gladky si intregul luI trib, aduse la Ismail, la 27 MA declaratie de supunere Rusig, imprejurare deslul de favorabila si care se datoresce silintelor inteligente
ale generalulu Tutzkow, guvernatorul orasuluI, care a sciut sa castige acsta populatie
prin relatiun amicale.
Cooperatiunea Cazacilor ZaporojenI, la trecerea fluviului, a fost de cea maI mare important. La 8 Iunie diminta, ascunsr prin flotila de vederile inamiculul, transportara cu
barcile lor usre brigada de vematorI, venita din Ismail si debarca pe malul drept al Dunarif, inapoia until tuftqis. TurciI, care nu recunoscusera acest maracinis (de langa manastirea de acum Saonul), zarira Ririe tarzia debarcarea Rusilor si nu opusera nid o rezistenta vigursa, ca sa impiedice formarea lor pe malul drept. De aci RusiI se indreptara
contra reduteI e, pe care o luara cu pierdere de 50 6menT, din care 15-20 ati fost omoritY
de fugasele asezate chiar in parapet.
Acest resultat neasteptat, arunca. in trupele Turcilor (in nume,Ir de 10-12000 6men,
cea mal mare parte cavalerie), o astfel de ter6re, in cat parasesc i cele-lalte redute, lard
cea mar mica resistenta; o parte fugi spre Bazargic, iar restul se inchise in Isaccea.
La oree 11 diminta, dupa o lupta scurta, RusiI erati stapanI pe intrga positiune,
pe care TurciI o aprara Cu putina pricepere i bravura. La 3 ore diminta se incepu
constructiunea poduld peste Dunare si la 2 ore dupa amiazT, fu terminat. Era format din
63 bard, largI de 12 picire i lungi de 36, rotun,jite de o parte si ascutite de alta. S'atl
mal" intrebuintat 12 pont6ne, pentru a trece de pe un Orm pe cel-lalt al fluviulur, larg
in acest loc de cel putin 900 pasT. Podul a fost executat de mal multe bataline de pontonierr, sub ordinele generaluld Ruppert, care imediat stabili doua redute pe Ormul drept
si un cap de pod, pentru apararea acesteI trecerY importante.
Cetatile intarite din Dobrogia erati : Isaceea, asezata pe o colina, aprpe de Dunare
dou6 vaI ce nu se pot descoperi din fortarta, o inconj6ra la o bataie de pus* uvragele
erati r adaptate terenulut Santul avea o adncime de 10 pici6re, captusit pe cele doua
escarpe, cu pietre de calcar, insa pe frontul de nord lipsea acsta captusire. Palisadele
din ant erati prea scurte i rati asezate. Ca de ordinar, asemenea si la Turd, nu existati
uvrage exteri6re, niel drumurI acoperite; nu era de cat o poteca ingusta inapoia glacisuld,
Malt de 3 picire. Drumul de ronda, al parapetuluT (le chemin de rond du rempart), era
asa de strimt, ca nu se putea aseza tunurI de cat in bastine, de alt-fel destul de spali6se. Talusul interior al acestuI drum era aprpe perpendicular si captusit cu fascine.
Tal usul interior al parapetuluI, era in parte prevazut cu palisade; iar in basti6ne, talusul
exterior si ambrasurile, captusite cu gabi6ne.
Pam6ntul argilos si tare permitea a se sapa sub drumul de ronda, escavatiunI, care
puneati la adapost garnisna.
Pulberea se pastra in pivnitele caselor particularilor i intriun sopron de lemn, in rele
conditiunI, care servia de arsenal.
O insula, asezata numal la 200 pasI inaintea fortuld, nu era ocupata ;4 pentru a pazi
fluviul, se stabilise in bastionul de nord un cavalier, care rspundea asa de putin scopuluI
(de a bate Dunarea pe de-asupra insuld), in cat o parte din flota rush,' putuse chiar inainte
de efectuarea trecerif pe la Satul-No, &I, urce Dunarea, pentru a sprijini atacul
Frontul de atac se afla pe cele doua laturr de nord ale poligonulur, care pot 11 am-

www.dacoromanica.ro

596

Mate In tt lungimea lor, de pe Inaltimile de la S. cetatiY. Fara alte lucrarl de Inconjurare, era posibil a se stabili o baterie la 5-600 pasY, frte aprpe de marginea fluviuluY.
Acsta baterie, acoperita i aprat de un corp de trupg, lesne putea face o spartur
(brche), In zidul incunjurator, care dup, cum am spus, nu are sant de acsta parte. De
si nu se astepta la o resistenta vigurs din partea Isaccd, nu se presupunea ins6 ea chiar
111 ziva trecerir Rusilor pe la Satul-Nori, garnisna coprinsa de panica, sa se predea.
Mara de o mare cantitate de sabir, puscI i pulbere, RuiT gasir In Isaccea 85 tunurY, cele mal multe de calibru mare, montate cu afete
Meicinul, o alta piata Intarita, avea o mare importantA, pentru ca, forma un cap de
pod al Braila Cu care se ajuta mutual, mal ales cAnd comunicatia intre ele se fcea pe
Dunare, Cu flota.

Pe atuncI Macinul numra 1000--1500 locuitorY; era asezat pe o colina Maintata in

Dui-are i avOnd o pantg, f6rte repede, baltile se Intindeati pna la frontul de apus. M

Inaltr, care se Intind spre Sud-estul orasuld, sunt prea departe pentru a face vre-un
aptirarif. Terenul intre acestl munli si Niacin, se Inclina in panta dulce spre Macin si se
termina In campie. Fortificatiunile erari construite, In forma until* poligon cu sapte laturY
f6rto scurte, pe care eraii sapte basline strimte. . ,iantul era sec, escarpa captusita, iar
contra-escarpa, numaY o parte. Pe o colina nalt, formata dintr'un bloc de granit, era
citadela, ale cdrel focurY comandall tot terenul Mainte i insulele din Dunare. Acsta citadela nu avea sant, Insa relieful ski f6rte Malt, de 40-50 pici6re, intrecea Incingt6rea
orasuld cu 20-25 pici6re, acest fapt II dadea o frte mare t'Aria. Orasul ne-avnd de cAt
o prea mica Intindere, era deer pretutindenY expus Impuscaturilor de pe parapet, chiar
al puscilor ordinare, astfel c. atacatorul nu se putea adaposti in oras inainte de a lua
citadela; pe de alta parte citadela nu putea fi luata, 'Ana ce atacatorul nu devenia stapAn
pe incingatrea orasuld. Dac citadela era aparata cu vigre, un simplu hombardament,
nu putea forta cetatea sa se predea.
Ildr,cova, asezata In punctul cel mal favorabil de trecere a Dunrir, este, pentru a zice
ast-fel, un cap de pod stabilit de natura contra Turcilor. Ora.sul, care coprindea pe atuncY
aprpe 4000 locuitorY, are forma until patrulater neregulat, Inchis de trel prtY de inltimY,
a cror parte exterira cade in stAnd abrupto si care spre oras se Melilla In pante duld;
cea de a patra lature este Inchisa de Dungre.
In punctul, unde aceste Inaltiml se unesc cu fluviul, era un castel vechiti Intarit, pe care
Pari ocupat RusiI In 1809. El fortificara atuncl orasul prin uvrage de campanie, stabilira
un cap de pod si trec Dunarea la sfArsitul acestui an. In 1810 se servir de acela,s pod,

pentru trecerea armatd. Acst manevra destpta atentiunea Turcilor, care ridicara in
1822 uvrage regulate. Incing6trea era formata de cincY fronturl basti6nate frte scurte,
fra uvragif exterire. Santul era sec, escarpa si contra-escarpa cptusite si avea o adAncime

de 14 picire; fie-care bastion era armat cu 10 piese; talusul interior prevazut In parte
cu palisade.
ins maY multe Imprejurarl contribuira pentru a slbi acsta cetate, ast-fel cum era
construit de Turd. Incing6t6rea nu era destul de aprpe de patita care formza un glacis
natural, asa ca la piciorul acestel pante era un spatiti destn1 de mare, la adApostul focurilor
cettff.

Drumul de ronda nu era defilat contra Indltimilor vecine, de si se cantase a se

remedia acest defect, far a reusi, prin traverse inalte de 40 picire. Insula din fata cetatiI
nu avea nicl un uvragiti. in adevar, tunurile din castelul Inthrit si din bastionul apropiat
de Dunare, puteail atinge prin focal lor insula, ins bratul opus al fluviuluY nu era comandat
flotila rusa putea sui cursul fluviuld 'Ana la Silistra. Rusif stabilindu-se In insuld
In cenuse Intregul ora,.sul, care de acsta parte nu era aparat,pe o lungime de
puteareduce
700
pasI de cat printeun parapet de prnAnt, prevazut numaY cu 10 tunurr i cu un sant mic.
Despre uscat, HArseva putea opune o resistent vigursa.
UMW Tulcert i Kiistenflg erati asezate pe flancul stAng al armatel de invazie. Tulcea
formase alta-da15, capul de pod de lalsmail. Dup pierderea Isaccel, fortul Tulcd procura

www.dacoromanica.ro

597

Turcilor avanlagiul de a impedica pc adver.sarY sa, trimta un equipagiti de pod pe bratul

principal al DunariI, mal nainte ea acestia sa fi coprins Tuleea.
Acsta cetate se gasesce asezata pe un platoti dest ul de larg, care cade brusc in Dunare,
de care se desparte prin nisce baltY de apr6pe 400 pici6re Ihrgime. Din partea apusana

terenul se inclina in panta dulce spre oras. incing6t6rea formza un exagon, care nu e
peste tot regulat; n'are uvragiI exteridre. Lungimea laturilor poligonuld es'e de 360 pasY,
lar profilul se asemang cu acel descris la cele-lalle cetatt Bastionul occidental, o parte a
curtinel vecine i rampartul de aci, care era inchis despre partea orw?uld, formatl un fel
de citaclela.

Despre nord se putea apropia de citadela pana la 400 pasl, fara a fi expus focurilor
clirecte. Se vd pc o colina isolata urmele unul uvragiti detasat. Acum (in 1840), vechiul
oras este cu desavirsire parasit; Rusir ati darimat uvragele i spatiul din interiorul incinteY
e acoperit Cu darimaturt Noul oras Tulcea a fost construit la 4 mile in josul Dunarrii
.intr'un loe propria a comanda naviggiunea spre Sulina, care nu e de cat la 400 pasY,
Intinderea actual a a Tuleff (in 1.840) se opune fortificariY orasulul, insa sacrificand panca
de miaza-zi, s'ar putea transforma inteun fort, care n'ar cene de cat o mica garnis6na
aceia care este la nord, intre Dunare, o mlastina, o balta i o colina dominanta. Totusf
ar trebui pentru acsta sa se stabilsca un uvragitt in panca de sud a insuld din Dunare
care, ca t6ta acsta parte, a fost cedata Rusiel in urma tratatuld de pace, dupa r'sboitti
din 1828-29.
Kfistendoe este asezat pe un promontoriti al MariI-Negre, asa ca orasul e inconjurat
de treY partY de Mare si de stand abrupte de 100 picire inaltime si nu este accesibil d(J
cat pe la Vest. Portul KiistendgeY, de i putin sigur, ca idle de pe c6sta apusana a MhriYNegre, are totusT destula importanta pentru o armata, care ar opera contra Varna Acest
port n'are de cat 7 pici6re de apa i este in intregime expus v6ntulul de sud. N'are de cat
un nume'r de bastimente ma"' putine, de cat ar putea sa ancoreze in el, ;;i vasele de rOsboia
nu puteati sa se apropie Ora la bataia tunuld, fara pericol.
Orasul, ale card numd 40 de case, sunt locuite astazI (in 1840), numara in r4.1sboiul
din 1828 aprpe 2000 suflete. Turcif Il inehisesera despre uscat pe o lungime de 500 pw:1
cu treY basti6ne, legate intre ele prin mid curtine. Santul era captusit c,it zid'). De aci
zidul din valul luY Traian atingea Marea si resturile acestuY zid formza un adapost contra
orasuluY, care pentru a nu dominat de terenul inconfurdtor, ar trebui set intre in sistemul
fortificaliilor sale cele 3 coline a,sezate la Nord2).

Se stabilise in adevr pe una din ele un uragiti deschis la gat, dar care nu putea
fi sustinut de focurile din cetate.
Rusil trecend Dunarea pe la Satul-Noti-Eski-kale, aveati dou drumurY de urmat
catre I3azargic: sat"' pe malul Dunarir prin Cuzgun, cad' pe ad aveati locuinte,apa furage,
insa trebuiati sa intalnesca cetatile Mein si Harsova, cum i positiunea de la Cernavoda, inapoY

mlastinile si baltile CarasulitY, care eratt lesne de aparat i pe care RusiI nu le puteati
') Din informaliunile luate de la biitrAnI, care la venirea lor in Constanta au vzut acest jant, el
Incepea de la Mare, cam de la Biserica grc i se sprijinea cu cel-lalt flanc pe Mare, maI jos de gara f;;i
avea 3 bastieme: unul in dreptul stradei Mircea, unul In strada Carol, cam unde este Primria i al treilea
in strada Traian, cam unde sunt acum pompierit Aci se aflail slAlpil lateral a uneI marI por0, probabil
resturi din fortifica.Vunile romane. Intrarea In ora nu se putea face, de cAt in cele 3 puncle. unde se aflail
bastiemele, pe nisce podurI de lemn. antul avea traseul In cremaliera, era adAnc de 5 m. larg de 20 metri
la gurd, diptuit cu zid in escarpd i contra escarp. Ad t era limita oraulul, pant)", la venirea companiel
engleze, care construesce in afara incinteI cladirile pentru locuinta personalulul, gara, localul de acum al
DivizieT i tot quartierul de ld.ngd spitalul militar de azI.
2) Din aceste 3 coline, despre care vorbesce Moltke, n'a mal rmas de cat movila Avretilk-Tepe, de
lAnga Cazarma CavalerieI; cele-baile dou
darimat prin inlinderea ce a luat oraul ; batrAnil spun, ca una
era wzat pelocul unde acum se all grdina Mircea-Vod (fosta Belidie), lar cea-lalta unde-va prin cuartierul non format, spre nord de strada Mangalia, probabil cam pe la casele CpitanuluI Nicolescu, sat) prin
apropiere. Dupd cum vedem, aceste movile ealonate Imprejurul ormuluI, forma(' nisce excelente puncte
de ap6rare.

www.dacoromanica.ro

598

int6rce, decal fcnd un ocol de 4 mile geografiee. Un all, drum ar fi fost pe Volga malul
MariI, ca s fle in legatura cu flotila care s le servsca de aprovizionare, frisk' penlru a
merge pe aci, trebuiail intan s ocupevorturile Kiistendg, Mangalia, Kavarna i Balcik.
In ast-fel de imprejurarI, era inevitabil ca 11u0I s traverseze centrul Dobrogid
valea Casamcil i Carasu '), pentru acsta trebuiail s proportioneze forta corpurilor in

LIa fel, ca sa fie destul de slaba in cat sa se Oa Cu inlesnire Mani, insa pe de alta
parle sa fle destul de tare, ca s, Ord ataca o armata inamica, care ar ocupa nordul
Bulgaria
Armata rus, care a trecut Dunarea, plus prima divizie de vnatorI, numira 48 hataline, 32 escac1r6ne, 2 regimente de Cazacl 0 128 tunurI de camp, adica 30.000 6menI,
din care 24.000 infanterie 0 6000 cavalerie.
Din ea s'a detmat: dou batali6ne ca garnis6na IsacceY; contra Tulcel sub generalul
Uakov, 4 batali6ne 0 2 escadrne ; contra Macinulu, pe colonelul Bagofski cu 2 batalkine ;
asupra I-Ittr.ovel pe generalul Print Madatof, cu 4 batali6ne i dou escadrne; in potriva
Kiistendgel, pe generalul liudiger, cu 4 batali6ne, 8 escadr6ne ;;i 30 tunurY; asupra 13azargiculuT ca avant-garda, 4 batali6ne F;;i 7 escadr6ne, in total 20 batali6ne, 19 escadr6ne
0 30 tunurY, sati aprpe 14.000 6menI.
Grosul armata cu care era s,;i Imp6ratul, inainta spre Caratal; era intarit cu cate-va
escadr6ne de lancierI de Bug, ast-fel ca, nu avea ma mutt de 16.000 6menI, iar micile
detasAmente trimese contra pietelor intarite nu se bizuiail atilt de mull, pe succesul in-

treprinderff lor, cacr nu aveati de cat artilerie de camp; singurul parc de asediti al RuFAlor se afla inea angajat la Braila, inconjurata de Corpul VII, sub ordinele generalulul
Voinov 0 sub directia superira a MareluI Duce Mihail.
In ceca ce privesc operatiunile din jurul Braila nu vom intra in detaliI descriptive,
niel asupra fortificatiunilor eetatiY, nicr asupra mij16celor de atac intrebuintate de Ilwf.
Vom arata numal cate-va partr, earl stall in legatura Cu operatiunile Ru0lor de pe malul
drept al DunariI.
Braila era comandata de Soliman-PwA 0 era inconjurata, pe uscat de un cerc de
investire ; lar despre apa, flotila rusa, comandata de vice-aniiralul Zawadowsky, urcase
cursul DunariI i ataca cu 18 .;;alupe, in npte de 8-9 lunie, flotila turcsca, de 38 ;;alupe
canoniere, care barati fluviul I bratul ce duce la Macin. Flota turca, dupa ce pierdu 13
alupe, se retrase cu restul spre Silistra.
Putin in urma (probabil la 9 sail 10 Iunie) cetatea MacinuluI se preda, v6znd atacul
viguros indreptat asupra BraileY i nemaY sperand niel un ajutor de aci.
La 17 Iunie, Soliman se decise a preda cetatea Ru0lor, Cu conditiunea de a fi lasala
garnis6na sa se retraga spre Silistra cu arme i munitiunr. Acsta cerere le fu acordata,
ha inca TurciI retraFJ din Braila puteati lupta FA alta data contra Ru0lor.
In cetate s'a gasit 17.000 pudurI de pulbere 0 300 tunuil, iar garnis6na compusa din
4 generalI, 18 ofIcerI superiori, maI mull, de 100 oficerI inferiori i 2500 soldatr, fu lasata
libera a se retrage spre Silistra.
Caderea Brilei atrase dupa, sine 0 pe a celor-lalte cetatI dobrogene ; Harova, Tulcea
Kustendg se preclara Ru01or, earl' la 5 Iuli- devin stapa7AI pe t6ta panca de Nord a
Dobrogia pana la Valul luI Traian.
Flotila rusa care aducea, din Odessa proviziunI in 26 corabiI eu panza, ancora in
portul Ktistendg, de curind ocupat de Rue.
') Asupra acesteI importante val, Moltke adaoga in nota sa (pag. 80): S'a crezut i se crede inca, cum

ca aceste lactul sunt un vechiil brat al Dungirii, ig pe acsta prere se crede a fi posibil stabilirea unui
Canal, pana la Ktistendg. Nivelmentul l'acut

maiorul Winke, din Statul-Major Prusian in 1837, a stabilit

c nivelul cel ma! jos aprpe de Kiistendg, asemenea i origina vail Carasu se gasesce la 104 piciepre
d'abupra niveluluI Mari! Negre. Deci, cum pe aceste inltimi nu se gsesce cel mai mic curs de matt ca s
alimenteze canalul, ar trebui sa se sape a.,a de adanc trite stinc calcar, pe o lungime de mai bine de
2 mile

www.dacoromanica.ro

599

La 11 Iunie, tot corpul III trece Dunarea si la 25 el se afla la micul sat Carasu,
inapoia valurilor luY Traian. Aci isT stabilesc basa operatiunilor lor care Sud; insa cetatea
Silistra nu era pdna acum Did investita; corpul VI nu Vi efectuase Lrecerea pe la Turtucaia, iar al VII inca nu parh'sise Braila, asa ea corpul III nu se putea aventura Care
Sud, avnd in c6sta cetatile Silistra, Rusciuc i Sumla.
La 7 lulie, Rush' incep a se mica spre Sud, pontru acsta trimesera inainte spre
Cuzgun pe generalul Benkendorff cu 4 bataline i caff-va lanciert iar Printul Madatof
porni de la HArsova cu 4 batalieme si 2 escadrne. La Bazargic, RusiI gasesc orasul
desert de locuitorY; aci se dete o batalie in camp.
Pe and Rudiger inainta Cu 12 escadrne de husarI, 200 CazacI ;4 4 batalike pe la
stAnga spre Ktistendg i Mangalia, avant-garda generalulta Akinftef, compusa din 4
escadrae husarY, 3 escadrne lancen, 4 bataline si 100 CazacI, se indrpta de la Carasu
Spre Bazargic. Seraskierul Hussein-Pasa, care detasase spre Bazargic 8000 6men, cea
maT mare parte cavalerie, sub ordinele lu Iusuf-Aga, la apropierea Rusilor se retrase din
oras. Lupia de ad nu ne interesza, RusiI sunt invinsT.
Corpul VII, clupa ce termina cu investirea i predarea BraileY, trece Duntirea pe la
Harsova si se indrpta spre Silistra la 11 Iulie, aci veni ;4 generalul Benkendorff cu
Printul Madatof. Parcul de asediii nu sosise
Operatiunele indreptate spre Sud, care Coslugea (alta localitate de GAL cea din Dobrogia) si Varna, nu ne interesza1).
II6sboiu1 se termina prin tratatul de pace de la A(irianopoli, din 2 Seplembrie 1829,
care a fost o confirmare a tratatelor anierire (do la Kuciuk-Kainardgi i Bucurescl).
hure alte conditiunY impuse TurcieY prin acest tratat, ea cedza Rusiei gurile DunariT, de la varsarea Prutuld pana la gura Sf. George, indatorindu-se pe langa acsta
Turcir, a lasa nelocuita o intindere de pamnt, cale de 2 ore spre Sud de bratul cital.
Corabiile rusescY, precum ;;i acele ale tuturor natiunilor, ce sunt lu pace cu Prta,
vor putea face negot in t6ta libertatea in Marea-Ngra i vor putea trece prin Bosfor
Dardanele 2).

Cu ocasia revolteI luI Mehemet-Ali, Pasa Egiptuld, Rusia stie asa de bine s'a invArtesca surupul diplomatieY, in cat prin tratatul de aliant dintre ea ;4 Turcia, din 26 Iunie
1833, de la Unkiar-Skelessi obligA pe Peort a inchide Dardanelele, tuturor corabiilor
de rsboirt streine4).
Prin acsta, Marea-Ngra devenia un lac rusesc; iar Sultanul, portarul imparatieI
moscovite.

Stapana pe Mai ea-Negra, Rusia cauta sA isbsca in comertul celor-lalte puterI europene si pe uscat; ast-fel, ea impune taxe marfurilor franceze importate in Principate,
far la gurile Dunb",riI l'sase a se inamoli bratul Sulina, pentra a inchide navigatiunea in
fblosul porturilor rusescr de pe Marea-Ngra 5).
Opt anr in urma rsboiului, Maresalul Moltke visitza, in 1837, Dobrogia, pe care o
gasesce inteo stare deplorabila. Rsboiul si frigurile, transformasera acsta provincie
inteun pustirt; satele nu maY erail de cat nisce gramezY de ruine. Portul Constanta nu
mar avea de cAt vre-o patru-zecl de locuitort De la Silistra, Maresalul insotit de guvernatorul Said-Pasa, vizita la Rasova o ferma a luI Said; cu acsta ocazie vizitza i monumentul de la Adam-Klissi.
Dobrogia zice Moltke e un tinut nob' i interesant pentru mine. Sistemul oro') Descrierea cetatif Silistra t;i investirea eI de Ru1 in 1828 ese din cadrul scrierit.
Gelatea cede la 21 lulie 1828; era aparata de 22.000 6menl, sub comanda lui Achmet-Pa;a i

lunurI.
Xenopol, Resbeiele Rus;ilor cu Turcil. Vol. II p. 36-7.
') lin mic ora.,e1 pe Bosfor (csta Asid, in fate. Terapiel).
Rosen, Gosehichte der Tfirkei I p. 187, in Xenopol, op. cit. vol. II p. (M6.
Regnault, Histoire politique et sociale p. 218, in Xenopol, H 94.

www.dacoromanica.ro

270

600

graft este format din pietre calcar6se, acoperite prina la 6re-care inaltime de aluviunile
Dunarir. Pretutindenr phim6ntul infhti6z4 aspectul uneY mase de nisip 0 calcar, care

formza, deja in Ungaria trmurile Iluviulur 0 pe intinderr de chte-va leghe nu se gasesce nicT cea mar mica, pialra, de mhrimea une lentile, mhcar; in schimb insa are
Nord, la Macin, stancile formzh o serie de muntr, de formatiune alpina, pe o scard
mar mica.
Tot tinutul, In suprafata de 200 leghe phtrate, dintre Mare 0 fluviul navigabil, formezd un deert posomorit i trist, care nu cred s aibil 20.000 locuitorr. Petnil la marr

deprthrr, privirea nu inalnesce 'lid un arbore, niel un tuN; Muffle sunt acoperite cu
iarba inghlbenith de sre, ondulnd sub adierea vntulur. Leghe intregr straball in acesla
singurtate monotonA, pana sa inalnescl vre-un sat miserabil, farh arborr, niel gradinr,
aezat pe fundul uner var lipsita de aph.
Ultimul r6sboit (1829), a lasat urme neterse in Dobrogia; I-Ihrova nu coprinde
de Cat 30 de case, o treime din satele care figurza in lihrtr nu mar exista. Cazacir earl
locuiati alta data tinutul, ati emigrat In Rusia; nu a r6mas de chi o populatie amestecata
de Mari, MoldovenT, BulgarI i cAll-va Tura
Omul gonind pe om, tinutul a rmas In staphnirea animalelor. Nichierl n'am vOzut
vulturl a;ia de marY a4a de puternicr ca aci; elf stint as,4a de indraznetr, In chi apr(.5pe
eratt sh-I ating Cu biciul, etc.

Autorul scrisorilor din Orient, pomenesce 0 de valurile dintre Cernavoda :;;i Constanta, care pc timpul sti aveaa 8-10 pici6re inaltime, cum s,d de castrele s'Amanate din
distanth in distant pe ele.
cc "antul care inconjura Constanta exista inch; resturr de col6ne 0 de pietre arlislic
zac r6spAndite i ruinele ormulur roman sunt mar marl de cat acelea ale orheluluT turcesc ').
La 1. Iulie 1839, Sultanul Mahmud mre subit i iT urmza fiul s6i1 Abdul Medgid.

in 1839, Marealul Alone vizitzh din noii Dobrogia, de asta-data cu vaporul.

Vorbesce despre cele trer gurr ale Dunhrir: Kedrileh-Bogaz, Sulina-Bogaz i Kili-Bogaz.
Bratul Sulina, singurul navigabil, e larg de 150 200 pai i formezh la gura sa un
banc de nisip, acoperit ahia Cu 10 pici6re aph. Vaprele earl' vin de pe Mare, ati nevoie
de cel putin opt picire aph, aa ca mar mic*orandu-se Inca Cu dour; pici6re apa de la
gura Suliner, ar face imposibil intrarea vaselor

acsta ar face un mare rOit co-

mer( ulur.

Mar este 0 un alt moth!, care impune ca un noti debueti sa fie deschis pe MareaN6gra.

Pacea din Adrianopol dete Ru0lor bralul de Nord al Dundrir i bratul de Sud
Turcilor, lar regiunea intro cele dou brat, insulele baltse, aezate de o parle 0 de alta
SulineI, trebuia s r6mand nelocuith.
Gasiram Cu bite acestea, cord6nele carantiner rusescr pana pe teirmul stang al bratulur Sf. Gheorghe i apr6pe de vrsarea lur chiar, pe trmul din drpta, un mic sat
rusesc, care de sigur se va desvolta i mar repede, de re-ce o multime de vase ancorzh, aci.

Nu gsiram nicr o urina, a vre-unuT far, mentionat In ziarele oficiale, insh vkurhm
dou6 alupe canoniere i chte-va piese la Orm. Comandantul rus al punctulur, a incercat
de mar multe orr s supuna vaprele austriace unur fel de vizita, dar acestea a refuzat.

De fapt, RuOr sunt staphnI pe gura acester importante artere a Germanier. Mat cht
pacea va dura In Europa, navigatiunea pe Dunilre nu va fi impiedecatd; lush" daca un
r'esboiti ar isbucni, comertul austriae va fi complect in mhinile Ru0lor, i ar fi greil de
respinge cu armele din positiunea Ion, de re-ce csta j6sh flind, impiedich vasele
de relsboiii de a se apropia pe Mare, iar accesul pe cane de uscat e inchis prin baltr
im practicabile.
1) Lettres sur l'Orient, p. 130-7.

www.dacoromanica.ro

601

Dunarea, ineepnd de la Silistra, formza un vast cerc catre Nord. La Cernavoda,

caro nu e departe de Kustendj de cal la 7 leghe; pe Marc insa, cu vaporul, acesi

parcurs este de 70 leghe. La Cernavoda incepe o serie de lacurY, care se intind pana
apr6pe de Kustendj, de aci veni ideia de a o strabate, printeun canal. Din acest punc,1
de vedere am examinat terenul; initltimea la Kustendj nu e considerabila, insa nu su
gasesce apa care s'a alimenteze acest canal. Ar trebui decY de a tala acest canal pana
la nivelul DunariY, aprpe de Cernavoda, insa pentru a cara pamntul, care e in masa
aa de maro., in cat o intreprindere ar fi imposibila. Un drum de fier ehiar, ar intalni
acelea0' dificultan destul de considerabile. Daca' s'ar multumi Cu o osea, transportul pe
uscat ar fi inca mai costisitor, de cat inconjurul pe apa; afara de acestea, s'ar pierde
eomunieatia eu Braila i Galati, debueurile Moldove i Muntenia a caror
din zi in zi; pe langit acestea, reincarcarile la Kustendj ar avea marYimportancresce
inconveniente. Micul port strami i apr6pe in intregime umplut Cu lestul arunrat aci de secole
de catre vasele turcescI; rada este deschisa v(Inturilor, ora5u1 insuY a fost distrus din
temelie de Rui, a.5a. ca 40-50 rnenY abia maY locuesc veehile ruine romane si nouile
ruine turcesa Totul este de refacut in acest punct. Mara de acestea, trebue tinta in
sn-15, ca daca tratatele

putut retine pe RuFA inapoia bratuluY Sulina, valul luY Traian

nu-Y va tine tie acum inainte in respect; cestiunea este strans legata de complicatiunile
orientale, care as.gepta de multa vreme solutia.
PiedicY, din contra, se opun navigatiunir pe Sulina. Largimea piedicd din inainlea
gua( nu intrece 100-150 i)a i acest brat n'are de da pe o mica intindere adi'mcimea

de 10-14 picire; inteun loc, in jos de Tulcea, se afla un alt banc de nisip, unde curentul pastrza, Cu tte acestea, o aclancime de 14 picire; acest brat ar fi decY practieabil i daca s'ar strange la gura cu digurY, curentul ar fi de ajuns s mentina libera
intrarea.

Repeziciunea apd fluviuld e inca destul de mare, pentru ca vaprele sa nu p61il

parcurge ma mult de cincY mile pe ora in sus, pe cand ele parcurg patru-spre-zece in
josul apa Cand apele sunt mia repeziciunea este reclusa la jumatate, insa este destula

pentru a tine deschis gura fluviulur; tta cestiunea se reduce in a se sci cine se va
insareina cu intreprinderea. Guvernul turcesc nu s'a gandit asupra acesteY afacerY, niel
cand situatiunea sa era mal' buna de cht acum; Rusia ar avea mal mult interesul sa
inchida gura Sulina de 61 s'a, o deschida; Austria, care represinta ad i si interesele intregiI Germanir, ar fi in casul de a executa lucrarile de la gurile DunariY, un teren care,
Cu drept vorbind, e greti de a se stabili eta apartine').
A*9, era starea lucrurilor la imbucatura acesteI marY artere fluviale a Europa ea
a intreger Dobroge, in prima jumatate a secoluluY al XIX-lea.
In 1853, al ptelea rsboiti isbucnesce intre Rusia i Turcia, (leclarat de TureY la
4 Octombrie 1853. Anglia i Franta intelegnd, ch," prin politica Ion, RusiY cauta a deveni
stapanY pe orientul Europa unde aceste dou pulen l aveati interese comerciale, se unesc
cu 'Furcia i. declara r6sboiti la 27 Martie 1854. Austria, care i ea urzia planul sa ocupe

Principatele i a goni pe RuI dintr'nsele, incheie cu Prta la 14 Iunie acelai an, un

tratat in conditiunile de maY sus, cu obligatiune irisa a da inapor Tureia Principatele,
dupA ce vor goni pe FILO dintr'nsele.
De la inceputul ostilitatilor, Ma5irul Omer-Paa, (Croatul Michail Lanas, veehiti cadet

In regimentul austriac de Uglin), generalul-ef al fortelor turcesa i organizza la

') Matice. Lettres sur l'Orient, p. 323-0. Rusia punnd stapAnire pe guille DundriI, se folosise de
acstd imprejurare, pentru a ingreuia tot mal tare plutirea pe acest fluviti. Ea nu ingrijise pentru cur.lirea bratultil Sulina, intiintase o carantind la gurile fluviului i supunea tOte cordbiile ce treceail prin
ele, la nisce orinduirI ferie impovdratere, in cdt comertul ce Austria il lacea prin artera DundriI, ameninta
sd decadd din ce in ce mal tare. Comertul AustrieI Cu Turcia in 1850 era de 70 miliene Nana i dacd Rusia
ameninta sa, desflinteze Imperiul ()toman, acest comer t scadea Xenopol. Rsbiele IluOor cu Turcil,
Vol. II, p. 208).
71800

76

www.dacoromanica.ro

602

Adrianopoli o armaia de 90-100,000 6menr, cu earl ocupa, trmul drept al Dunarir la

Vidin, Baliova, Nicopoli, isovu1, Rusciuc, Turtucaia, Silistra i Rasova, cu mi d detasamenie in Dobrogia, la Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea i Babadag, surveghitlnd
70.000 RusY aY PrincipeluI Gorciacof, de pe stanga fluviulul.

Dou6 reserve tarY se aflati inapoI la Sofia si Sumla, pentru a sprijini drepla
stanga, armater.
La 25 Octombrie 1853, flotila russca, compusa din dou6 vap6re si opt canoniere,

care urea] Dunarea de la Ismail la Galati', este atacatii de bateriile turcesd de la Isaccea
pierdu Cati-va 6menl ').

FAA a ne ocupa de cele petrecute in alte Wary, ale teatruluY de operatiune din
Europa, vom arata numaY care era situatia Rusilor
Turcilor in Dobrogia, in primavara anulur 1854.
Rusir hand ofensiva, tree Dunarea prin treY puncte: Galati, Braila si Ismail.
La 23 Martie, ocup cetatile Macin, Isaccea i Tulcea. Un corp de observatie lasat
In nordul DobrogieY de Omer-Pasa, sub comanda lui Mustafa-Pasa este gonit spre Babadag,
de undo se retrage inapoia valurilor luY Traian, (Julia care Rusil ocup HArsova2). Ast-fel

el ocupa zona septentrionala a acestur cadrilater neregulat, marginit la vest si nord cu

Dunarea, la est cu Marea, lar catre miaza-zi cu valurile zise ale lur Traian; acsta regiune
numita. Dobrogia tatareascae formata din teren aluvionar de o bogatie admirabila, daca
ar fi lucrata, in mod inteligent. Din nenorocire, din causa releY administratiunY turcesd,
Dobrogia era in 1854 un tinut nesanatos, necultivat, apr6pe desert, fara, locuinte i fara
(IrumurY. Daca vom adaoga pe langa acsta stare saracacisa i pradaciunile cazacilor
muscalesd, ne putem face o ideie de regiunea, pe care erati destinate armatele unite
t urcesd s. opereze.
In luna Aprilie, Comandamentul armateY rusesd a fost incredintat Printulul de Varsovia, PaskievicI, care inlocuiesce pe Gorciakov.
frantuzescI

Acesta concentreza tte trupele la nordul valurilor lul Traian, cu stanga sprijinita
la Kfistendge, iar drpta la Rwva; ca,fi-va edema cazad inaintza pcina la 5 leghe
Si listra ').

fluir inaintara asupra Silistrer, la 11 Maiti; aci la 16 ale acestd lunr, un nog corp
de armata trece Dunrea pe un pod la CalitrasY, asa ca 45.000 6menY inconjura ceta tea
aparata de 18.000 de TurcY.
Teatrul de operatic din Peninsula Balcanica se limitase in luna Maiti 1854 in cadrila-

terul Rusciuc, Silistra, Sumla, Varna; Omer-Paa, I stabilise cuartierul sai la umla.
In acest timp armata franceza i engleza, sub comanda luI Saint-Arnaud ;;i. Lord
Raglan, ajunsesera, la Scutari si Galipoli.

Intr'un consili tinut la Vara, dupa, ce Omer-Paa expune situatia armateY sale de
la Dunare, precum i fortele rusescI din prejurul Silistrd, se ia decisia ca o divizie
ceza si una engleza sa vina a ocupa positiunY la Varna si Devna (asezata la 7 ore de
mar de cea (lanai.), de unde se vor indrepta catre Silistra i umla, ast-fel ca sa forteze
pe RusY a despresura pe cea d'intaY.
La 20 si 21 Maiti, dou atacurr rusescr asupra Silistrer sunt respinse cu mar pierderi
din partea acestora, de catre TurcY.
In diminta zild de 25 spre 26 Mail)", RuiY atacara, din no tl uvragele exterire de
la Silistra 4), dar sunt i de asta-data respinsI cu pierden.
') C. Roussel. La guerre de Crime, Vol. I, p. 51.
2) Roussel, op. cit. Vol. I, p. 81 i 85.
8) Baron de Bazancourt. L'expdition de Crime. Vol. I, p. 19-20.

4) Descrierea SiltsIre si posifiunilor salr dinprrjur. CAM cine-va ajunge pe Dunare in fata Silistrel,
pote cuprinde Cu vederca pinta i unja imposanta a dlurilor ce o dominza *i al diror cel din urm
contra-fort, serva de strat Silistrel, mal 'nainte de a merge sa se piardii, pe lermul fluviuluI,
Silistra poseda intrirI, care ar putea cu inlesnire s, fie puse in stare bund; piatra ce forma imbrA-

www.dacoromanica.ro

603

In niiptea de 29 la oree l'12, alacara cu mase de infanterie uvragele Arab-Tabia

Gulanti-Tabia (numita de atuncr Aledgidia-Tabia, dupd numele Sultanului); sub un roc
cdmintea santurilor s'a ridicat b urma unei ordonante a municipalilatiI, dar santurile nu s'au astupat;
si, in conditiunile in care se all, Silistra este chemat s jece un rol important, prin positiunea sa eminamente strategic..

Dupa ce traversz cine-va orwil i iese dinteensul pe la Stambul-Capu, dacA se Interco Cu

spre sud, vede inaintea sa cindi posiiuni, dintre care trei se \red maI fnaintato; aceste sunt positiunile
Arab-Tabia la stinga, Ordu-Tabia la mijloc i Medjidia-Tabia la drpta.
Arab-Tabia. Este o positiune militar de o imporlant incontestabild, pe cdt ea nu va inceta insa, de
a face patio din sistemul de apdrare creiat imprejurul Silistrei.
Dacd numele Arab-Tabiei sund la urechie Cu 6re-care sgomot, i dac s'a formal imprejurul el o legouda., acsla este pentru cd, la fie-care ndpadire a Rusilor pe teritoriul turcesc, acstd, positiune a est
teatrul unor lupie singerese si a unov crude deceptiunI pentru armatele naptiditere. Asediul el in 1854 a
imortalizat-o.

In timpul campanieI din 1828, colonelul rus Schilders, seful geniuluI armateI instircinat cu asediul
Silistrei, se aszd pe positiunea Arab, pe care-I se parea maI buna, spre a dirige alacurile sale in contra
orasuluI.

Nu numal c acsi, positiune era in apropiere de flotila ce se concentrase la Calarasi, dar avea
avantagiul de a permite trupelor rusesci sit protgd Cu eflcacitate podul pe vase, ce se incepuse in sus de
Silistra. Totusl resultatul acestel ocupatiuni fu negativ.
In 1829, Silistra fu iardi Inconjurata; se reocupd. iarasI Arab-Tabia; se urmz, execullunea aceluiasI
plan din anul precedent, de acelaF,; colonel Schilders, si tot aceiasI deceptiune ca in anul 1828. Dar o actiune
norocild facend sd cadd Medjidia In liana Rusilor, acestia silird orasul a capitula.
In 1854, generalul Schilders, acum inspector general al geniuluI, decide pe Printul Paskievidi
cerco luarea Arab-Tabia pe care Turcil o fortiflcaserd In ,urma luptelor din 1828 si 1820 si care de atanci,
n'a incetal de a purta acest nume. Atacul nu isbutesce; colena de asalt lasa un numer insemnat de morri
pe ',even ; si printul Oriol', e rdnit la cap, in fruntea regimentului set], dupd o lupta plinti de vitejiI. Printul
patrunsese in Intaririle Turcilor. De la acst epoca datza mai cu sma i renumele legendar al Arab-TabieI.
AstAzI abia s'ar maI putea reconstitui pe teren, ast-fel precum trebuia s fi existat, profflurile lucr,rilor de pdment, pe care un sistem de santurI le lega intre densele i tot-de-o-dat cu ora411.
Se pete ghici, ci tete acestea, c cea d'IntdI lucrare, in forma pentagonala s'a ridicat pe partea dominanid a sesuluI, i di mal tdrzid i s'a compleciat aprarea prin alte luerdri de fortificatiune pasagera.
Se maI gisesce Inca, un sant destul de adtric, caro desparte pentagonul de lucrarile savirsite in
urma. La est precum i la vest, terenul presintti avantagil pentru o buna aparare. Pe curmdtura care
tenga Silistra de Arab-Tabia se ved urine de maI multe intarirl.
In fine, pe ves, se ztiresc spre nord i nord-est, dou mid forturi a caror construct,iune se urca, dupa
tota aparenta, la un Limp scurt inaintea resboiuluI din 1877.
esul Arab-Tabiel se Oa la 74 metri maI sus de nivelul portii numila Slambul. Partea el cea doniiDania se gdsesce la o distantd de 2200 metri de bastionul nord-est al cettitiI si la 2500 de positiunea poduluI preiectat (veil istoricul podului de la FetescI). Positiunea Arab-TabieI este strabdtut de drumul ce
leag Silistra Cu Almaliu. Ea dominzii calea ce duce de la Silistra la Caraorman, si care trece pe hinga
pantele sale de vest, si o desparte de Ordu-Tabia.
Ordu-Tabia. De la Arab-Tabia la Ordu-Tabia e o distanta ca de 1150 metri. CoborIndu-se cine-va pe
valea despre vest de Arab-Tabia, trecend peste drumul cel mare al SilistreI i urcAnd dlul spre est de
positiunea Ordu-Tabiel, d peste un drum adnc i strmt, care duce la fort.
Acest fort pdtrat, care trebuie sit se fi crdit in acelas Limp cu fortul Medgidia-Tabia, se aflii intr'o
stare de conservallune indestul de blind, afard de ad,postul din centrul lul si de cele patru blockhause de
piatrd, astAzI ddrimate, si care se afla In mijlocul unuI sant larg de 7 metri.
Platformele clddite pentru tirul cu barbetd In unghiurile cadrilaterulul i taluzele ce duc spre ele, nu
sunt stricate.
Fata despre sud e apdrat, printr'o lucrare de forma until potcap.
Ordu-Tabia, zidit pe un delusor scos inainte si situat mai la o distant, egald de Arab si MedgidiaTabia, era chematd in sistemul general de aparare, s jece un rol important.Ea putea sa bata eu eflcacitate
vdile despee Vest ale Arab-Tabiel si cele despre est ale Medgidiel-Tabia.
Cota Ordu-Tabiel este de 69 metri, exiled maI jos cu 33 metri de cota Arab-TabieI. Acsta posititins
dominzd la est, drumul SilistreI spre Caraorman, la Vest, drumul ce trece chiar pe la pelele fortaretii
care conduce la Pravadi, la Bazargik, la Vara. Acesta din urmd desparte Ordu de Medgidia-Tabia.
Metlyidia-Tabia. La vest de Ordu-Tabia intre drumurile*umleI i RasgraduluI se ridica Medgidia-Tabia
un adevdrat fort, despre care nu vorbesce nimenl. El dominza peste totedlurile din prejur. Turcii a incepul,
sa cldclscii acest fort In 1669; ei nu-'1 isprtivird de cdt, in 1876.

Medgidia-Tabia este un exagon coprinzend treI magaziI de munitiunI, din care unul a fost distrus

www.dacoromanica.ro

604

parvenira a ocupa santul, un mare nurn'r dintre el escaladza parapetul

patrund chiar prin ambra.,zuri in interiorul uvragiuluf. Insg garnisna lupta corp la corp
cu atacatorir, pc care ir respinse Cu marl perderT.
La inceputul luneI Iunie, Varna devenise lagarul armatelor aliate franceze i erigleze.
La 4 lunie, o brigada din Divizia generaluluT Canrobert, debarca aci.
Cele-lalte diviziT ere] pe drum, ;4 la sfaritul luT Junio 1851, ajunsera la Vara, uncle
30.000 francee i 20.000 englezl se concentreza.
Starea sanitara a trupelor era destul de Nina, la inceputul hind lunie.
printeun accident (dupa, rbsboiul din 1877, pe timpul deertariI fortdretii de dare Rul, inagasinul din niijloc
a sdrit n aer prin explosiunea unuI depozit de obuze), casemate, o cisterna i cu fata spre nord, un adapod
In forma de semi-lung. Bastinele ag plat-formd pentru tirul In barbetd.
De jur fmprejurul acestor lucrdrI, se tidied un zid cu metereze, solid, zidit cu piatrd, masurand 8 metri
de fatItime d'asupra ant,ului, i In grosime de un metru. Trei blockhause formzintarirl scose alard, deslinate
a bate piciorele ziduluI pe tot lungul 10. at-ittil are o largime de 10 metri. Mai sunt i alto lucrdrI delaate
care protejza fortdrta.
Ajunge cine-va la Medgidia-Tabia pe un drum In pantii repede, un fel de drum acoperit; o porta, de
fier masiv fi fnchide fntrarea.
Medgidia-Tabia nu are Intr'insa nicl infanterie, nicl artilerie; un singur bulgar se all acolo de wad,
dar la piciorele acesteI ingrozitre fortdreta, Silistra sta destpta Trupele el exercitate prin buni instructorl
RuI, (In 1882) tunurile i munitiunile eI, iatd pretiosul depog al Medgidid-Tabia.
Medgidia-Tabia are o indltime de 118 metri, adicg o dominare de 50 metri. in raport cu Ordu-Tabia
i 16 metri fn raport Cu Arab-Tabia.

Distanta de la Medgidia-Tabia pan la Silistra este de

1150
a a

Arab-Tabia, de
2250 Tit'
2080 m.
De la Medgidia-Tabia pan la extremitatea poduluI proiectat (ripa drptd) .
((
((
((
(rfpa stinga) ,
3800
Intre Medgidia-Tabia i Arab-Tabia, precum i Intre Medgidia-Tabia i pod, nidi un obstacol pentru
Lirul artileria
Este re de trebuinta a mai addoga ceva la eloquenta acestor cifre? Nu sare In ochi Ore, c prin
predominarea i prin distanta sa, Medgidia-Tabia nimicesce pe Arab-Tabia, i c ea e dal:dud de a opri
constructiunea poduluI sag de a'l distruge, la un moment dat, dacd Romania s'ar supune ispiteI de a'l cladi?
NIA care ail fost consideratiunile militare, care opriag a se constru podul, despre care tratz congresul de la Berlin (vezI istoricul poduluI de la Cernavoda).
Trebuie ore sit amintim ca, in campania din 1828, RuiI n'afi putut s devic stdpinT pe celatea Silistra
pentru ca nu ocupaser. positiunea Medgidia-Tabid, i c eI n'aCt luat cu asalt acstd pia in 1829, de c,6.t
numaI dupa ce s'ati aezat pe esul Medgidid-Tabia?
In 1828, colonelul rus Schilders, comandant ef al armateI Insarcinata cu asediarea Silistra dupg co
s'a stabilit pe positiunea Arab-Tabiei, tti a sustinut in curs de o lung o serie de lupte inutile, se gandi a
intinde linia sa de Inconjurare despre prima de Vest, cdtre Medgidta-Tabia, ca sa pt stringe Silistra mai
de aprpe. Dar el l'sase s trcd momentul favorabil: timpul ru sosi i Ruil fura siliti sa, ridice asediul
Silistra
In anul urmator, acela colonel, Schilders, reocupa acelead positiuni ca In anul 1828 i In van bombar-

dzd Silistra in curs de 18 zile, cand colonelul Berg, respingnd o eire a Turcilor, pang' In posititmea
dominantg de la Nledgidia-Tabia, recunoscu profitul ce se putea trage din posesiunea acestuI es; el se intdri

acolo i urea cu sine mai multe baten!. Sub indemanatica sa directiune, atacul se indreptd din acest punt
i noa zile dupd acsta cdzu In mainete sale. in 1854, RuiI nu puturd lua nidi mdcar Arab-Tabia. In 1878
positiunile SilistreI nu se puturd lua cu asalt; ele nu cdzura ii puterea Ruilor, de cat dupd ce cazu i POrta.
Conclusiunile ce se pot trage din aceste treI campanil, este ca Medgidia-Tabia, formzA cheia tuturor
positiunilor din prejurul Silistra
In van ni s'ar obiecta, cd positiunea Arab-Tabiei este demnd de sacrifIcii, c s'ar putea cladi acolo
un uvragiu important, cg i s'ar putea addoga fritriri puternice i a se face dintr'nsa rivala Medgidiei-Tabia
un fort cu un comandament de 16 metri.
ApoI art. 52 al Tratatuld din Berlin opresce a se ridica orI-ce fortificatiuni noud, In tot parcursul
fluviuld, de la Portite de Fier, pang la gurile sale.
Cu tote ca articolele 11 i 52 coprind, cd cetatile vechi se vor rade, totti1 veciniI notri
distrus
zidurile Silistrei, nidi fortul Medgidia.
Dar chiar distrugandu-se acest fort, totuI positiunea el militara, situatiunea ei topografIca. i apropierea
de Silistra 11 d o putero Inexpugnabila. In maii putin de jumdtate de ord, trupele din ora ar putea sd ocupe

Medgidia-Tabia ti o singura nopte le-ar fi de ajuns a o pune in stare de aparare.

(Dupa Istoria und frontierl, de Printul Gh. Bibescu p. 111. i urm. A se vedea crochiul No. 1).

www.dacoromanica.ro

605

in n6ptea de 22 spre 23 Iunie, RusiT ridicasera asediul, darimasera bateriile, arseser,

baracele, parsiser, positiunile si trecuser pe trmul sting al Dunarif. indata fu insciintat,

Omer Pasa, insotit de Colonelul Dieu, alrga la Silistra. Prin acesta se putu dobandi in
curind amanunte asupra until sir de evenimente care, pana aci, nu se cunoscusera de
cat dup sgomote si informatiuni putin sigure.
Fortificatiunile SilistreT, fiind vechT, pretuiati prea putin prin ele insele ; la 1829, ele

nu tinura in loc pe RusT mult timp ; nu mult maT putin insa, de cat cele de la Varna
dar la 1853 se adaogase un lant de forturI separate, din care cel maT de capetenie ocupa
positiunea, de unde contele Diebid batuse si Meuse :A capituleze cetatea (fortul de la Medgidia-Tabia). Garnis6na se compunea dinteun regiment din garda, un regiment egiptean,
din o alta infanterie, dintr'un regiment de sapierT, din 1200 de tunurI, sati in total H-12.000
de 6menT.

indata ce se v6zu, ca acsta garnisna era sa fie atacata, unul dintre oficeriI turd
ceI maI distinsY, comandantul artilerid, Muza-Pasa, veni s se puje in fruntea ell MaI intai
blocatil, pe la finele luI Aprilie, apd impresurata in regula, cetatea a fost bombardata prin

salupe-canoniere si baterif asezate in insule 0 pe trmul sting al Dunaril. Dar ea resistant] acesteT somatiunT maT mult sgomotsa de cat ingrozitre, Principele Paskievid fu
snit sa o atace dupa regulY, incepnd a face intrirl inaintate. Doue diviziI formara corpul
asedieril; prisosul color 45.000 de 6menT adunatI in acest punct, forma corpul de observatiune. Directiunea lucrarilor de apropiere fu data generaluld Schilders.
Lucrarile incepura la 29 Maiti, inaintea a dou" forturn Arab-Tabia si Plane-Tabla;
Rus,iI aveati maI mult pe cel d'intaT ca objectiv.
Aceste Maria de pamnt, avnd numaT profilurI de fortifIcatie pasager, erail legate
intre dnsele 0 cu cetatea printeun sistem de santurI. Bateriile Busilor, afara, de acele ce

aveati pe Dunare, erati armate cu 34 tunurI de asediti si de un maI mare num'r inca
de tunurI de camp. La focul lor rspundea cu o f6rte mare activitate acela al Turcilor,
sub iscusita directiune a luI Muza-Pasa. In tte noptile erati isbirI la capetele sapaturilor.

in sra de 28 Maiti, la starsitul uneia din aceste mid lupte, RusiT voira SI profite de
retragerea inamicilor, ca sal se arunce dup &basil' in interiorul fortuluf Arab-Tabia si
sa-1 ia printr'o isbire neasteptata. Dou din batali6nele lor intrara in adev6r prin surprindere ; respinsT mal intaiti, RusiT se Intrsera si mal numerosI; tinutI in loe printeo aparare

crancena din partea Turcilor, respinsI cu totul si de asta-data si luatI in Ora la rindul
lor, eI lasara pe camp, in santurl 0 pe glacisurT, dupa cum singurY ati marturisit, mal
mult de 700 de cadavre. in nptea de 2 spre 3 Iunie se maI faca un flora atac important
si glorios pentru asediatI. A doua zi, din nenorocire, Muza-Pasa pieri lovit de o sprtura
de obuz. Colonelul de geniti Mehemal-Bey 11 succede in comanda despre partea aparariI;
o mie opt sute de 6me,nI de infanterie, trimesr de Omer-pasa, isbutira a trece prin linia
de 1nconjurare, 0 intrara in cetate. Pe langa actiunea bateriilor lor, Rusil adaogasera si
lucrar de mine. Exploziunea furnalelor asezate de dansiT pana sub parapetele Arab-TabieI
IT darimase pamntul din prejur. Pe cand se petreceati acestea, Maresalul Paskievid, care
suferia de urmarile uneI contusiunT, parasi armata a 6.1.0 comanda 'i-o incredinta PrineipeluI Gorciacof. NicI acesta nu fu mal norocit ; incercarile sale de atac din 13 si 19 Iunie

nu isbutira; el pregatea, dup cum se zicea, altele mal serise pentru una din noptile
viil6re, cand primi, printr'un curier al Maresalulul, ordin de a ridica asediul si a trece
in partea stinga a Dunarir.
La 23 dimineta, numaT re-mar-lea imprejurul Silistre1, drept amintirI ale acestuT asediti

memorabil, de cat urmele treet6re ale lucrarilor de pdmnt sfrimate si semnele nesterse ale acelor santurY, in care zaceati gramada cadavrele a 2500 RusI.
Pierderile Turcilor erati tot asa de ma,rT, dar el aveail cel putin on6rea si mangaierea
succesul La 1).

') C. Boussrl. op. cit. vol. I. p. 107-9.

www.dacoromanica.ro

606

Austria, care pescuia In ap turbure, sta cu armata la frontiera Transilvanig, gata

a ocupa Principatele, indata dupd retragerea Rusilor, de aceia ea incheie cu Turcia tratatul de la 14 Iunie 1854.
In scopul de a ocupa Principatele, Austria avea cat se 'Ate de mult intercs de a
departa armatele aliate de granitele sale '), de aceea prin diplomatia sa strdmut teatrul
operatiunilor de la Dundrea de jos In Crimeia, In care scop Marealul Saint-Arnaud
primesce la 1 Iulie insciintarea cd chiar dac, asediul Silistref este ridicat, armatele sa nu
cob6re Dundrea, ci s stea la Varna gata a fi imbarcata pe flota z).
Ins, cd,tre sfdritul lung Iunie, medicul ef al spitaluld din Vara, constaa primul
caz de holerd, un al doilea la 3 Iulie. Indat se primi scirea, c la Marsilia i Tulon
molima era inspimAntat6re. Un batalion imbarcat pentru rOsboiul din orient avusese 7
61nenl mortf, cd la Pireil, Galipoli, Constantinopol si Adrianopoli, casurI din ce in ce ma
multe se semnalati. Ducele d'Elchingen e atins i m6re la 14 Iulie, la 17 generalul Carbucia i in fine la 19 trel-zed de casurr bine constatate la Varna, afard de alte multe la
Galipoli ;;i Pire.

Acsta decide pe Marealul Saint-Arnaud a trimete in Dobrogia corpul espeditionar

al Generalulul Espinasse, pentru a mica trupele din locurile infectate de holerd.
Expeditiunea mai avea i scop militar, cacI in recun6scerile acute de colonelul Desaint se constatase in Dobrogia forte rusescl; zece mii infanterie intre Mcin, Tulcca
Babadag, cavalcria (2 regimente i 1.000 1200 Cazad) se &mil' Imprejurul BabadaguluT,
la Constanta i lacul Sdghiol ).
Prin aceste demonstratil acute In Dobrogia, aliatil voiati sd atraga atentiunea Rukiilor de acst parte, pentru a putea debarca cu grosul fortelor in Crimea.
Apor IVIarealul maI voia sa incerce o nota trup, creatd de el, sub numirea de spuliii
de Orient, bai-buzucY turcescI inregimentall i disciplinatY, In numtlr de 2427 caldretT, puig

sub comanda generaluluI Jusuf, chemat de francezI din Alger, anume pentru acest scop.
La 19 Iulie, Marealul incredintzd generaluluI Jusuf scopul expeditiunir sale in Dobrogia, aclicd de a masca debarcarea in Crimea a grosulul trupelor.
inainte de a Incerca acsa mare operatiune, vetT merge cu cavaleria contra Ruilor, cari se gasesc la Babadag. in acsta micare \Teti fi urmat de 3 diviziT ealonate,
iar la Mistendje veti gsi dou bataline de zuavr al coloneluluf Bourbaki. VetT aranja ca
la 4 August sa v intrceff la Varna, de unde ve" yeti imbarca in ziva de 5 pentru Crimea.
Jusuf plecd din Varna la 22 lunie4) i trebuia sa fie la Constanta la 26.
TreI divizif de infanterie trebuia sd urmeze cavaleria luI Jusuf. Ele se pun in mar
la 21 pan la 23 Iunie.
Divizia I comandat, de generalul Espinasse (acesta inlocuia pe generalul Canrobert
trimes in recun6scere la Sevastopol; In locul luI Espinasse comanda brigada I-a colonelul Bourbaki), trebuia sd se pura In mar la 21, insotit de primul escadron de huzarT; la
Mangalia va ocupa positiunI, lar treI bataline din brigada I-a vor merge ealonate pan
la Constanta. Aci trebuia s se intalnsca Cu primul regiment de zuavT trimeT pe mare,
impreun cu t6td subsistenta Divizig I-a; regimentul trebuia s sustind micdrile luIJusuf.
Acstd divizie se pune In mar la 21 Iunie oree 4 2 dimineta.
La 22, orele 4 diminta se pune in mar diviza II-a, comandatd de general u! Bosquet.
In dou'6 zile trebuia s, se gassca la Bazargic, de unde cu bataline detasate &I observe
drumurile de la Mangalia, Raova i Silistra.
') De la conduits de la Guerre d'Orient par officier gnral. Berlin 1855 p. 18-1. C. Bralinno. Mmoire
sur l'Empire d'Autriche dans la question d'orient p 22 in Xenopol vol. II. p. 230.
') C. Roussel, op. cit. vol. I. p. 112.
a) Bazancourt. op. cit. vol T. p. 121
4) Hepeziciunea en care trebuia s se fac acst micare, nu ingtiduia a stabili deposite intermediare ;

de acea 'Ana la Constania, emend' avead 4 rail de pesrneVi. i 3 rap' de orz. Aci erad trimese pe Mare
subsistentele necesare socotite pentru 4000 ifnneiii i tot abitia cal pe Limp de 12 zile, ct, va tine expeditia.

www.dacoromanica.ro

607

A treia Divizie sub comanda A. S. I. printul Napoleon, Web," de la Vara la 23; ea

trebuia s ocupe Coslugea. (Nu e vorba de satul din Dobrogia).
Un escadron de huzarI cu un convoI de harabale, trase de bol sa bivolI, urma cele
trel d
Divizia IV-a nu s'a pus in mars, ci r6mase a-'s1 strange bolnaviI.
Din ordinul pe care Maresalul 11 d generalilor Espinasse i Jusuf, se vede ca caracterul repede al acestor recunscerI era de natura demonstrativa,pentru a ameninta relragerea Rusilor din Principate').
Divizia I trebuia s se indrepteze catre Constanta, a II-a de la Bazargic la Alangalia,
a III-a de la Bazargic la Coslugea.
In acest timp holera fcea ravage insemnate la Constantinopol, Pire si mar ales la
Galipoli; de la 16-22 Iulie, 696 do holericl, din care 276 mory. La Varna, numal in ziva
de 27, ati fost 1.4 cazurI.

inteo scrisre pe care Maresalul Saint-Arnaud o adreseza la 29 Iulie minfslruluI

de rsboiti, Vaillant, IT face cunoscut ca. starea sanitarbi a trupelor trimese in Dobrog.ia
eite l)U11
i cb, se felicit de ideia ce a avut de-a trimete trupele trite primblare
Lucrurile nu se petreceail ast-fel.
Sa urmarim miscrile divizieI I-a, cea mal crud secerata.
De la Varna ctre nord, apr6pe pe 45 kil. distanta, col6na traversezd prin paclurli
Ea avea un efectiv de 10.590 6menT. De la Balcik tabloul se schimbh indata, terenul cob6ra Meet, nicY un arbore, nicr un riusor ; cel mult din distantaIn distanta, baltr sarate,
puturI parasite, sate miserabile, nisce adevOrate musur6ie i acestea parasite. Erburile
uscate ajungeail pana la talia soldatulu, aceia ce-i impiedica marsul, acestea emit" singurele vegetatir ale uner campir fard margia arse de srele luneTluflulie. in mijlocul acestel"
slepe d6r tumulil, sambinatI la distante micl, maY rttmbsese ca singurele semne apr6pe
slerse a une l viefi care insufletia odinira aceste tinuturi, acum desarte i tacute.
indat ce trecu de Kavarna, uncle divizia isI stabilise cuartierul in ziva de 24, satele
devenite i mai rarI se compuneati din cate-va colibe de piatr, unde se adaposteati familir bulgare, care fugir la apropierea col6neY, luand cu dinsele in brute sail' in harabale,
pe jumtate stricate, tot ce aveatl. Familia intrga se grupa imprejurul tataluI, care
abia maI indrsnea sa-Sf intrcA capul, spre a privi cu spaima tabara tranceza.
La 25, colna ajunge la Mangalia, dupa ce traversase cate-va cmpi cu seceris,
apoT pustiurI acoperite Cu ierburi 'nalte, prin care colna isI lasase urmele.
Pana in acst zi erail numar patru casurI de holer, pe care le lsase la prima
etaph. Col6na gasi Mangalia pustie i ruinata. Cate-va case ce maIrdmasesera in pici6re
erati deserte; populatiunea speriata, fugise.
Infanteria bivuacheaza la drpta spahiilor si a regimentulul de lancieri turd. Ad
Jusuf astepla colna generaluluI Espinasse.
Din Mangalia pornesce in ziva de 26, la oree 4 sera, pe o caldura sufocanta.
imprejurul orasuluI gramedI de ruine, bucatI de colene antice, cimitire ale caroi.
pietre albe imprastiate icI F,;i colea, semanati cu nisce fantome ale uneI vietI trecute. Vulturif se primblatt in t6tbi libertatea, sari stateart tcutY pe vb,rful a cate uneia din movilele cele mal 'na,lte.

In ziva de 27, trupele i asaza bivuacul la plele a dou6 movile lang UrlukioI,
la c6da laculuI Tuzla pe riusorul Musurat. Drumul care duce pe langa Ormul Mari are
acelas aspect; ierburI dese, pietre, case formand cate odat un sarbicacios catun, ape
statatre, hatisurr 'nalte. Cate-va hergheliI de cal' salbatecI i cardurI de gaste, care se
ridirail de pe lacurif cu strigte asurzit6re, sunt singurele flinte care aflrma, cA viata e
posibila si in aceste triste regiunI. ApoI ici-colea, sate distruse, arse, devastate de inatnie.
Locul caselor II maI arbitati gramedile de pietre; gradinele i drutnurile disparuserd sub o
Bazancourt. op. cit vol. I. p. 124.
2) Roussel op. cit. vol. I. p. 127-8.

www.dacoromanica.ro

608

vegetatie sellbatica; rarele puturl erail darima`e sail infectate cu cadavre de 6menr aruncate, amestecate cu cele de animale, de Rusi' si de bandele de Cerkezr.
Apr6pe de valul luY Traian, o furtun violenta se ridica, Indata, cerul se Intuneca,
adue6nd in aceste pustietatr, n6pte, pe ca,re numaI fulgerile o luminar]; apor acestI non
grer, sinistri, se sparg indata si o plie torentiala cazu.
In acest t,inut nelocuit, in mijlocul acestd vast desert, care nu maI avea decat aspectul ruind si uitarir, acesta furtuna avea ceva foros.
La 28 Iulie ora 3' colna trece de Constanta si bivuacheaza la Palaz, pe Ormul
laculd Stitghiol.
Constanta, ca t6te orasele turcescr, nu e de cat o gramada de ruine recente, pe care
CazaciT le-aa lasat In urma lor; totul este nimicit, confuz, devastat, stricat.
Aci holera se declara, 27 6menr sunt atinsr. Ilegimentul I de zuavI, care sosise in
ziva de 25 pe Mare la Constanta avu un holeric, la 26 si 27 avu 8, iar la 28 peste 50 bolnavI.
Pe cand divizia bivuacheaza, la Palaz, avant-garda generaluluI Jusuf se gasesce In
fata, cavalerid rusesd; o lupta fara mare importanta avu loe, inamicul se retrage lasand
pe camp 20 de mortl. in acsta lupt capitanul Preuil cu 30 basI-buzucI, e inconjurat
a

de un escadron de lancierl RusI. Lasat de restul avant-gardel sale, ca,pitanul *arjza

si abia putu goni pe inamic; el avu calul mort, el insusI primi noua loviturr de lance.
Acsta lupta, care se dete la Gargalik, este prima a trupelor generaluld Jusuf, la
28

Iulie

1854.

Fortele rusescI erati Impartite In diferite puncte, de aceia Jusuf serie generalulul Espinasse : avant-garda mea are inaintea sa Cazad; treI regimente rusescI sunt In imprejurimr, voiii merge ca sa le intalnesc cu 1200 ZuavI, patru tunuri si cavaleria si v rog
de a-mi veni in ajutor Cu divizia.
Espinasse decise ca divizia sa inainteze, pentru a fi ma,I; apr6pe de cavaleria, angajata
spre a o ajut,a, daca forte superire s'ar gasi prin apropiere.
La 29 generalul jusuf ajunge intre Duimgi si Karanasuf, col6na la Gargalik. Avantgarda dete o lupta scurta dar serisa; dou6 regimente de Basi-buzucI luptara contra Ca-

zacilor, care nu se retrasera de cat pas cu pas.

De asta-data sunt multumit de conduita Basi-buzucilor mel; comandantul Magnan
si capitanul Srionne, abia ab putut sa-i impedice a urmari pe inamic, care se retragea
catre Babadag.
Macelul ce Mai printre Cazad, era desgustator ; a trebuit sa intervina ZuaviT francezI,
pentru a-I pune capat.

La orele 6 sra o plie torentiala uda OM, la piele trupele pline de sudrea din
timpul zileI si holera reincepu.

Epidemia are un caracter de nedescris comunica Jusuf-6menir cad ca trasnitI,

mail' inainte de a li se putea da cele maI miel ingrijirr.
Int6rcerea fu incta si durers, harabalele ce le gasira din intamplare in Gargalik,

nu ajungearl de a aduna victimile; era nevoie a le duce pe brate pana la ambulanta.

De o data murira 80 6menI, pe care IT ingropara In camp.
Pe cand generalul Espinasse se pregatea, ca printr'un mars, de n6pte sa cada asupra
grosuld fortelor rusestr la Babadag, 500 6menr rtImasera intins la pamnt, fara a se ma
putea scula. Ca fulgerul, holera se abatu asupra col6neT expeditionare. La orele 8 sra
eral 150 mortI si 350 In agonie.
Acsta fu fatala npte de 30 Iulie. A doua zi, tta divizia se retrage la Constanta,
lasand lagrul de la Palaz in paza unuI batalion, iar alte dou6 pentru ambulanVa.
Generalul Canrobert, sosise Cu vaporul le Cacique si d ordin ca intr6ga divizie sa
fie adusa la Constanta. In acea npte si In diminta de 31 Iulie, 800 bolnavr sunt adusr
In hai abale si trasurile de artilerie, care nu mal puteall prididi transporturile. Multi mortI
fura ingropatI pe camp, Inst.], din causa miceI adancimI infectaa aerul; acest rGi maxi
fiagelul. La 1 August, la orele 6,15' sra, tot lagarul de la Palaz este adus la Constanta,
unde vaporul Pluton transporta bolnaviI la Varna. Mult1 insa r6masera moil pe csta

www.dacoromanica.ro

609

Mrif ; osemintele lor ail fost g.dsite In 1894, cu ocazia unor sapdturI fdcute pe locul unde

se afld, acum sala de curd a orauluI. Ele ail fost adunate ;;i puse inteun eavoti din cianthill de la Constanta, uncle s'a ridicat un monument eu inseriptia
LA FRANCE
A, ses

SOLDATS MORTS

pour
LA PATRIE
1854- 1855

La inaugurarea acestuI monument (9 Maiti 1894) a asistat d-nul De Coutouly, din

partea Frantd.
Restul diviziel, sub comanda luI Canrobert (Espinasse era si el atins de holerd), prsesce Constanta, la 1 August, dupd ce ldsase aci 1.130 bolnavI, peste dou zile avu altI
900. In ziva de 6, flagelul fu si ma teribil, la Mangalia; pc cAnd se transportati holericiI
pe bordul cordbid Calypso, un uragan se ivesce de o dat; tref-zed si unul din acestI
nenorocin murir chiar pe plage, dou6-zecI si cincI erail mortI pc bord inainte de a se
Intinde pnzele. PAnd la Varna putinI din cd transportan pe Mare maI puturd scdpa.
Divizia III-a se int6rse la Varna, la 4 August, a II-a la 9, lar I-a la 18. Adsta din
urm avea 2.568 bolnavr, 1.186 muriser. Cele-l'alte dou6 diviziI ail fost mar putin Incercate.
Din totalul trupelor trimese In adstd, nenorocitd expeditie, erati 3.400 bolnavI si 2.475

morn. EngleziI avurd numaf 350 de victime. Dintre marinar pierird 105, de pe vaporul
Britannia, 143 de pe Ville-de-Paris si 200 de pe Montebello.
Spahil luT Jusuf, din 2.500 can plecaserd din Varna se Intorc acum 300, Insa multi
din acestia dezertaserd. La 15 August, arest corp este desfiintat 9.
Ast-fel se terming, expeditiunea de trista memorie a Francezilor in Dobrogia. Arma-

tele abate se gndesc a strmuta teatrul operatiunilor In Crimea. Planul acestd nod, expeditiunl fusese urzit la Paris, se zice, sub inspiratia direct a luY Napoleon III. Planul fu
f6rte bine primit de Englee, care asteptaii de la dnsul ruinarea floteI rusestr In Marea-Ngrd.

Fu Insd cea maI mare gresald a r6sboiulut Atacul cel maI serios al aliatilor prin
valea DunriI, pe unde puteati fi sprijinin de o populatiune piin de simpatiI, RomAnir,
care ar fi pus la IndemAnd armateI aliate, pe MO, boggiile firescr ale Orb' lor si un ajutor
armat de cel putin 80.000 de 6menY, pe unde aliatiI apropiindu-se apd de hotarele Polonid,
puteati sd nelinistsc pe Rusl prin frica uner revolutiunT, pe unde In sfrsit erati sprijinite
armatele lor de un sir de cetan, cea mal puternicd bazd de operatiune ; acel atac este
Inlocuit printeunul Impotriva Crimea apratd prin aezarea el' firscd, precum si prin-

tr'o cetate din cele maI tarr, unde nu se putea ajunge de cdt pe Mare si unde tae ajut6rele si indemAnrile ce le Infatisa, valea DundriT, era" inlocuite Cu greutAtI si primejdir 2).

Armatele aliate pdrsesc Varna la 2, iar la 14 debarchzd pe c6stele CrimeeI 62.000

&ilea din care 28.000 Francezl, 26.000 EnglezI si 8.000 de Turd.
Restul campanieI nu ne intereszd.
Pacea se Incheie prin tratatul de la Paris, din 30 Martie 1856. Articolele ce privesc
Dunrea de jos si Marea-Ngr sunt:
Marea-Ngrd este deschisd tuturor vaselor de comert a ori-cdreI natiunr; va fi. Inchisd flume pentru t6te vasele de rsboiii (art. 11). Se desfiintzd to:Ste asezdmintele militare rusescI si turcescI de pe c6stele acesteI Mari (art. 13). Plutirea pe Dundre nu va fi
supus, nicl uneI piedicl sail dad, afar de cele prevzute In tratat. Se aszd o comisiune,
alcdtuitd din delegatiI tuturor puterilor semnatare, care va priveghia a se executa lucrdrile necesare pentru usurarea plutird pe fluviii si o a doua comisiune a unor delegan ale
') C. Rousset, op. cit., Vol. I, Cap. IV. Bazancourt, op. cit., Vol. I, Cap. VII si VIII.
') De la Conduit de la guerre d'Orient, p. 28. I. C. Bentiano. Mmoires sur l'Empire d'Autriche, p.
23, in Xenopol, op. cit., Vol. II, p. 231..
71890

77

www.dacoromanica.ro

6W

puterilor marginase, pentru lucrarea regulamentelor de navigatie si de politie (art. 15,

16, 17').

Prin art. 21 se alipia la Moldova tot teritoriul deslipit de la Rusia. OrI prin tratatul
de la Adrianopol, din 1829, am vaut cb." se dase Rusier si Delta DunariI, pana la bratul
Sfintuld Gheorghe. Urma dar ca in 1856, Delta sa apartina Moldova impreuna cu cele
Era judete (Cahul, Bolgrad si Ismail). Diplomatia europena, crezu ea este mar bine, ea
pa'/.a gurilor fluviuld, sa fie incredintata Turcid.
Cava maI mult, in conferinta explicat6re a tratatuld, se hotari a se lasa MoldoveI
ca hotar, bratul Chilid numaff Oa, la Vilcov, unde acest brat se ramifica in opt. De aci
inainte, noul teritoriti moldovean se intindea numaI pan la garla Gascer sari Ghesova
avea numal proprietatea asupra apelor acesteI garle.
Acsta insemna, ca se dadeari Moldova orase riverane, fara apele spre care mergea
comertul aeestora, orase veStite prin pescarff fara locurile uncle se prindea pescele, punctale care dominatl Duntirea de jos, Mr . cursul insusI al acestur ri. Pentru a vedea
de artificial, ridicola era despartirea, ajunge s spunem ea pescarir din Chilia-Noua
nu puteatl exercita meseria care-I facea s traiasca, cad pescariile orasuluI eral turcescI,
ca F,4 Chilia-Veche din fata i Prta le arendasc, dupa sistemul still din 'naintea anuld
1812, und armean. lar pescarir din Valcov nu se puteati int6rce de cat prin garla Ociacov,
turcsca i acsta, unde Ii asteptati vamesiI Sultanuld, de cate orT veneati cu productul
ostenelir lor.

Constantin Hurmuzaki facu raportul in acsta cestiune la Divanul ad-hoc. El invoca

pentru a cere indreptarea hotarelor de o comisiune europna, drepturile pe care Principatele be ati avut Lot-deauna asupra maluluI Dunarir, chiar i dup, capitulatiud, faptul
ea 13asarabia (in sensul notl al cuv6ntuld) ((Cu tinuturile Bugeaculd, IsmailuluI, Ackermanuld i Chilier formza a treia parte din Moldova si ea prin urmare si Delta fluviuld ((a fost proprietatea necontestata a Principatuld Moldover.
Argumentele nu erati nediscutabile i (And Cogalniceanu adaose unul nob', Insedinta
urrntit6re: anume ca matca Dunaril Ana-Duna ar fi, dupa hatul din 1774 chiar, hotarul dintre Turcia propriti-zisa i Principatul vasal al MoldoveI, el schimba, p6te cu stiinta,
intelesul pasagiuld invocat, cad acesta fixa granita hare Muntenia si pasalacul
Cauza era insa o cauza drpta, din telte punctele de vedere. Divanul adopta in unanimitatc

propunerea de a protesta solemn, pe linga Puterr, contra Ward inapd a und dar, care
era, cel putin cat privia insula Letti, o restitutiune, o satisfactiune.
Protestul celor slabr nu fu auzit i darul din 1857 al EuropeI, rtmase un dar necompleat, care nu era facut marinimos si din t6ta inima. Desvoltarea economica a provincial
alipite iarasl la Moldova, fu impiedicata prin restrictiunile acestea, iar desteptarea uneI
consciinte nationale, prin diversitatea, prbdusa in chip artificial, a nationalitatilor ce if loeuiati pamntul 2).

In anul 1860, pe langa Ttaril Nogal, ce de vremurI se stabilisera in Dobrogia, P6rta

aduse o noua colonie de 60.000 Nogal Rusl, care compromisl in rOsboiul din Crimea, cau-

tara a se expatria. EI venira in Dobrogia, unde guvernatorul provincial Sayd-Pasa le

date locurI; pe multi dintr'OnsiIi grupa i fonda Medgidia, in on6rea Sultanuld Abdul Medgid.

Populatiunea bulgarsca, speriath," de invasiunea Tatarilor Nogal, fugi in judetele

retrocedate de Rusia, Moldova
Tot ca i NogaiI, venira i CerkeziI, in anul 1865, in num6r de paste 300.000, in
Turcia, care Ii imparti in diferite provinciI; din acestia multi se stabilira in Dobrogia 3),
unde ati locuit 'Ana la ultimul rsboiti (1877).
1) Xenopol. BAsbiele dintre Rusl i TurcI, Vol. II, p. 240-1.
3) Jerga, op. cit., p. 267-8.
3) Alphonse d'Avril. Trail de Berlin, p. 127 si Franz Crousse. La pninsule Grco-Slave, p. '108. La sla-

bilirea Cerkezilor In Dobrogia, acestia obligar. populatia trii a le da vestminte, crute si vile; cincl
milli dobrogiene, erail obligate a construi o casii pentru una cerkezsca
sat-Mina el:twill.
In asa mod populatia acesteI nefericiie provinciI ajunsese rob a noilor venitI.

www.dacoromanica.ro

611

Ocupatia lor era agricultura si cresterea maT ales a cailor, insa cand ocasia li se
presinta, nu putea" fi opritT de a jefui. Val' de nenorocitul calator, care ar fi Indrsnit
sa mrga singur pe vaile intortochiate din sudul Dobrogiefl Pe fundul acestor vaT, 1i acum
infricosatre, se maT v6d inca urmele satelor parasite de CerkezT.
In anul 1861, la 25 Iunie, mre Sultanul Abdul Medgid, iar fratele sal, Abdul Aziz,
ocupa tronul. El este al 32-lea Sultan.

Guvernul acestuia se remarca prin multimea macelurilor i prin grelele darr ce

puse pe spinarea locuitorilor, pentru a satisface nenumratele cheltuelI ale CurtiT.

In 1870, Franta sdrobita, Rusia se sprijina pe ajutorul Germaniel i cere violarea
articoluluT privitor la neutralitatea MariT-Negre, care cu t6te protestarile TurcieT obtine, la
13 Maiti 1871, stapanirea pe acsta Mare.
De atuncT ineep uneltirile sale In Peninsula Balcanica si pe la inceputul luT Iunie
1875, r"sc615, pe HertegovinenT, ajutatI pe sub ascuns de SerbT, MuntenegrenI i Bulgarl.

Acestia din urma se rsc6la In August acelas an, ceea ce prov6ca macelurile de la
i Strielitza. CerkeziT i Basi-buzuciY servesc ca instrumente pentru stinaerea revoltelor i val de nenorocitele sate, unde interveniati aceste fiare slbatice.
o revolta de palat, In cap cu Marele Vizir Mehmed-Rusdi-Pasa, fortii, pe Abdul-Aziz
In n6ptea de 29-30 Mai 1876 sa abdice, in fav6rea luT Murad V-lea, nepotul s (fiul luT
Abdul Medgid), Abdul-Azis este omorit.
Acesta nu imparatesce de cat pana in August acelas an, si tronul este cedat frateluf
sn, Abdul Hamid II-lea, al treT-zecT i patrulea Sultan, care domnesce i astazI.
Rusia care 's1 urmaria planurde sale in orient, intervine In fav6rea Bulgarilor si din
Noembrie 1876 concentrzl In Basarabia ;;se corpurT de armata. La 12,24 Aprilie 1877,
declara rSboiti TurcieT; Romania, provocata de bombardarile de pe t6rmul drept al DunariT, declara si ea rsboi TurcieT, la 14 Mai acelas an.
Sulmki, OLlukio

Din tot teatrul operatiilor din Europa nu ne vom ocupa de cat de partea ce ne
privesce.
La Inceputul ostilitatilor, TurciT dispuneati In Dobrogia de 20 batali6ne, 4 escadrne
F,4 12 bateriI (18.000 6menT), in punctele Harsova, Macin i Tulcea cu o reserva la Babadag,
sub comanda luT Ali-Pasa 1).

Flota de pe Dunare era impartita intre 20-24 Aprilie 1877: 4 fregate cuirasate si 2.
corvete la Sulina, vasul Rethymo cu Hobart-Pasa la GalatY, un monitor la Braila si 1
fregara cuirasata la Tulcea.
Contra acestor vase turcescI avea sa se opuna mica flotila romana, adapostita pe
Prut si care se compunea dintr'un monitor, 2 val-J(5re, 2 corabiT cu pinza si un torpilor.
Rusir ne dispunnd pe Durare de niel' un vapor al lor, cerura de la Guvernul roman,
care le dete 4 vase: Stefan-cel-Mare, Romania, Fulgerul i Randunica, Vira echipagia.
Comandantul flotileT, maiorul Murgescu, fu alaturat pe langa comandamentul rus. Osebit
de aceste 4 vase, Rusir maT Inchiriaza si cate-va vapre de lemn particulare i adusera
cu drumul de fier mal' multe salupe si un numr insemnat de torpile.
Cu aceste ajut6re, pe la inceputul luniT Mala, RusiT isbutira a arunca torpile la Reni
Braila si a desparti ast-fel flotila turcsca de Mare, de cea de Dunare.
De alta parte, vase rusescI din Odessa atacara patru monit6re turcescI, ce stationati
la gurile Dunarir si dup ce le isgonira, maT adusera de la Odesa Inca cate-va vap6re
salupe pentru torpile. Cu ajutorul acestora se facura cu desavarsire stapanT pe Dunare, de la Reni, pana la gurile eT, Impiedecand comunicatia prin torpile si vase Innecate.

Flotila turcsca de pe Dunare concentra atuncT spre Braila treT canoniere cuirasate
dou" canoniere de lemn
si dou6 monitre din regiunea Gura-IalomiteT-GalatT, precum
1) G batal., 2 ese., 2 bat. la Tulcea; 5 batal. si 1 bat. la Isaccea ; G batal., 4 escadr. si 3 bat. la Macin; 2
batal., 2 escadr. la Babadag; 3 batal., 2 ese. 1 bat. la HArsova; 1 bat. si 2 escadr. la Cernavoda ; i 1 bat.
la Constanta.

www.dacoromanica.ro

612

de la Cernavoda ') i la 20 Aprilie (2 Maiti) se aratara pe bratul DunariI de la Mein,

In fata BraileY, de unde incepura a arunca obuze in oras.
La 21 Aprilie, cele dou6 monit6re incercand a se apropia de Biila, fur& intampinate
de dou6 tunurI, asezate pe inaltimea din fata GliecetuluI. Canonada a durat dou ore. Cosul
unu'a din monitre a fost abatut, iar cel-lalt a suferit 6re-care vatamarr. Ambele moni-

tre a fost suite sa se retraga.

La 27 Aprilie, pe la orele 2'12 d. a., cand trenul din Galati sosia la Braila cu
Marele Duce Nicolae, un bastiment cuirasat din bratul MacinuluI incepu a trage asupra
garif i bateriilor in constructiune, aril, a face vre-o stricciune.
La 28, bateriile fiind terminate, la 29 traser5, asupra cuirasatulul Lufti-Djelil 2) pe
care se afla amiralul Buiuk-Pasa. La orele 2.10 d. a. un obuz rusesc cazu pe cuirasat,
distruge
cade la fundul apeI.
In urma acester pierderI, cele-lalte bastimente turcescl se retrasera in bratul 1V1Aci-

nulur, la o departare de 10 km. de bateriile rusescr.

Acsta temere Indemna pe RusI a se lua pe urma bastimentelor turcescI; Maiorul
Murgescu participa. Acsta urmarire avu de resultat asvarlirea in aer a celd-lalt cuirasat,
Havzi-llahman, in nptea de 1.3 spre 14 Maiti 1877, prin aruncarea sub el in timpul
noptiI a dou torpile, duse de salupele rusescr TarevicI, sub comanda LocotenentuluI de
marina Dubasott si Xenia sub comanda Locotenentulul Chestakoff.
In urma explosid primeI torpile, Maiorul Murgescu, care se afla pe alupa TarevicI,
v6znd'o in pericol, alerga in ajutorul mecaniculul .F;;i ast-fel nu se intiimpla nicr o nenorocire.

Acsta noua victorie obliga flotila turcsca sa se retraga in porturl, unde rtimase In
defensiva, iar Rusif putura sa 's1' execute trecerea DunariI.
Din Isaccea, TurciI bombardza in ziva de 4 Mal st. n. manastirea de la Teraponti,
asa de scumpa Rusilor, de re-ce aci se afla cuartierul ImpOratuluI Niculae in r6sboiul
din 1828.

Rusil devenind stapanI pe Dunare, proiectara a trece corpul al XIV-lea in Dobrogia.

Acst5 trecere fu numaY o demonstratie, pentru trecerea principal a ce avea sa se
execute pe la Sistov, de aceia ea se Mel.' cu mare sgomot.
In plus, generalul Zimmermann trebuia s sprijine stanga armateI rusescl.
Pare-se, ca Turcir renuntasera la aprarea fluviuluI de acsta parte si lsasera aci

putine trupe us6re, asa c RusiI ai putut fara mult greutate i impotrivire din panca
inaniiculul, sa aseze un pod la Braila.
In urma un g recun6scerl facuta personal de Zimmermann, comunica sefuluI de StatMajor al armater printeo scrisre din 6 Iunie st. v. urmat6rele 8):

Malurile jse dupa drpta Dunaril, de la Gala tI la Bugeac si de la Braila la

Mein, sunt inuhdate acoperite cu apa pe adancimL care variaza de la 0111.30 la 4 m,
Insuficient, in unele pArti, paitru plutirea unel bard; navigatiunea e jenata de papura.
Podurile intre GalatI i Zatoc (maI mult de 800 m.) si intre Braila i Ghecet (apr6pe
800 ni.), pot sa fle construite de acuma, fara indoiala, dar mal departe e imposibil de a
stabili comunicatiunI pentru trasurY. O trecere in barca, la Bugeac, ar fi o operatiune prea

riscata, cad ar fi primita, cu focurr de la distanta 1.200-1.400 m. Dou6 sati treI sute de
Turd, a.sezatI in spatele stincilor, in trestie sari in transeie, pot causa cele maI marl perderI trupelor imbarcate, carora le pot mot. lopatariI i carmaciI. E imposibil de a trece
de data maI mult de 2.000 6menI.
Generalul Zimmermann semnala in detalil tte dificultatile, pe earl le constatase prin
recunscerile luI personale.
') Cuirasatele Lufti-Djelil, Havzi-Raman i Fet-iul-Islam; monit6rele Zeifl i Hezber, canonierele Ackia
Arkadi (Istoricul rsboiuluI din 1877-78, de maI mul1 oflterI, vol. 1 p. 160 i urm.).
1) Luft-i-Djelil = Gratie luI Dumnezeii.
3) Dupa relatiile StatuluI Major Rus. Vezi R6zboiul Ruso-Turc. Trad. de Lt. Colonel Gardeseu. Vol.
H, pag. 48-58.

www.dacoromanica.ro

613

Fata de obstacolele ce presenta trecerea imprejur de Galati' si Braila, Genera1111 Zimmermann propuse de a trece intro Satul-N&1 i Isaccea, facnd reservele sale, c nu se
Meuse nicI o operaratie pentru o asemenea intreprinclere. Ca conclusie termina:
Primul nostru pas dincolo de Dun'are trebue sa fie insotit de t6te garantiile de succes,
un prim esec ar putea aduce consecinte dezastr6se.
La acest raport, cuartierul general rspunse prin instructiile trimese la 12 Iunie, destinaLe a defini rolul operatiunilor corpuluI dupa Dunare de jos:
Alieta Sa Imperiala, comandantul de capetenie al armatd, a bine-voit a v6 informa,
ca Corpul DunariT de jos confiat Exce1enteI-V6stre, e destinat a asigura comunicatiile
armatef Cu Imperiul. Pentru indeplinirea acester misiunr, Comandantul de Capetenie da
ordinul, ca s trecetI Dunarea cu Corpul D-v6stra imprejur de Galati' si Braila, de a pune
stapanire pc punctele principale ale Dobrogiel, in particular Tulcea i Isaccea, ;;it de a
intinde pang, la Cernavoda-Constanta. Aceste operatiunr v vor face sa atingetr tinta
desemnata maI sus, mai bine de cat orI si care alta. In acelasI timp vetI atrage asupra
D-v6stra atentiunea adversaruluT, ceia ce va micsora cu a tata fortele sale contra grosulta
armatet Un mar s al corpuliff D-v6stra dincolo de linia Cernavoda-Constanta, nu trebue
sa fie intreprins, afara de circumstante cu deosebire favorabile, de cat numai dupa ce
arosul armateI va fi obtinut avantage decisive ;;i cand o parte din aceste forte principale
vcir fi putut sa inainteze spre umla; pana, atund trebue s v limitatI la detasamente
de ante-garda, destinate a observa miscarile inamiculuI si a cerceta caile de comunicatie
intre fortaretele Silistra, Varna si Sumla.
La primirea acestuI ordin, corpul DunariI de jos, compus din 31'It batali6nc, 37 escadr6ne i sotniI, 15 bateril pedestre si 4 alarI, sati apr6pc 22.000 baionete, 4.000 sabir ;;i

130 tunurI, ocupa partea dupg, malul stang al Dunarif, de la Gura Ialomiter Ora la
Marea-Ngra, pe o intindere de 225 km.
Cea mal mare parte din forte se instala intre Ialomita i PruL, sub comanda GeneraluluI Zimmermann; cele-l'alte fractiunY se asezara la Braila si la Gura lalomitd.
Cele dintre Prut i Marea-Ngra luara posilie: la Rea Bolgrad, Satul-No0, Cartal,
Ismail, Chilia, ZebrienI, Nicolaevschi i Gatilescr.

Partea Dunarir destinata pentru trecere, intre Galalisi l3rila, avea 20 km. lungime
largimea sa mijlocie era de aprpe 800 m. La acsta epoca, din causa cresteril apelor,

satele dupa malul drept: Zatoc (acesta era un grind pe care se Owl cate-va colibe de
pescan. Nota autoruluI), Azaclati i Ghecet eraii nisce adev6rate insule si in spatcle lor
se intindea pe 10 km. un tcren acoperit de apa si de trestie. In mijlocul acesteI intinderI
inundate se ridica inaltimea peninsuld de la Bugeac, a card extremitate Nord era departata de Zatoc si de Azaclati, in NO, de Gala, de 4 km.
La satul Gliecet (apr6pe in fata Brand), bratul MacinuluI se desparte de principalul
canal al Dunarir.
Drumul intre Ghecet i Macin era inundat la acea epoch, pe o intindere de 14 km.
Informatiile privitre la Turd, si comunicate de Statul Major al ca,mpanid, generaluluI
Zimmermann, eraii urmatrele:
Efectivele trupeler turcescI regulate si neregulate, in Dobrogia, se ridicati la 1_0 Iunie,
la 11.500 6menr, dintre care se gasea, pentru apararea imediata a Duna'ril: aprpe 1.500
la Macin, 950 la Isaccea, 2.250 la Harsova, si 750 Tulcea. Aceste informatiunI fura confirmate de catre BulgariI, ce fugisera dupa malul turcesc.

Colonelul de Torcy, aprecia trupele turcesd din Dobrogia, pe la 8 Junio, la 8330

6menT, In carY nu intraii Cerkezir i BasibuzuciI.

In ceea ce privesce in particular, sectorul opus portiunif GalatI-Braila, num6rul de

Turd corespunzator se ridicase la 4.000 de 6men, pe la 15 Iunie. Cea mar mare parte
ocupa Macinul, iar o fractiune se gasea la Bugeac.
La primirea instructiunilor, datate de la 1.2 Iunie i adresate de Cuartierul general,
privit6re la executarea trecerir de intreprins imprejur de GalatI si Braila, Lt.-General
Zimmermann stabili planul sni de operatie ast-fel :

www.dacoromanica.ro

614

Inainte de bite, sa arunce un pod pe bratul principal al DunariV, intre Braila

Ghecet. ApoI, cum c,a,patul acestuI pod, la Ghecet, se rezema pc o larga inundatie a Du-

narir, era bine sa faca sa trca o fractiune de ante-garda pe malul drept, cu cate-va
bard de transport. Pentru acsta, inainte de trecerea poduluI, trupele plecate in barca
de la Galan, trebuiati sa debarce la peninsula Bugeac i dupa ce vor goni ante-garda
turcsca, care ocupa acest punt, sa taie comunica,tiile intro Niacin i Isaccea. In sra
aceleiasI zile, un detasament in barer trebuia sa se urce de la Braila pana la bratul MacinuluI, sa repare drumul inundat de la Ghecet la Niacin i dup ce va stabili podul, asa
ca sa suporte trasurile, s fad, sa trc grosul fortelor corpuluI Dunaril de jos pe podul
de la Braila, pe cel-l'alt mal al DunariI.
Pentru executarea acestul plan, generalul Zimmermann ordona transportul de la
Gala

la Braila a diverselor parn ale trupelor sale, esalonandu-le de la 12-17 Iunie.

Ast-Idl la 18 lunie erati concentrate la Braila 14 batali6ne, 24 sotniI 0 66 tunurl de munte;

la Galan r6mnea Inca sub comanda Lt.-general Narbut, Comandantul Diviziel a 18-a de
infanterie, O batali6ne, 4 sotniY i 38 tunurI.
In ceea ce privesce mijlcele de trecere i materialul podulu, cea mal mare parte

din preparative fusesera terminate pe la 15 Iunie. Lucrarile se efectuara sub supravegherea Lt.-Colonel de geniti Klimenko, cu batalionul al 5-lea de sapatorI. Mara de acsta,
la Galan, erati gata 15 plute, pentru transportul artilerid.
LopatarY experimental, alesI printre Cazad, trebuiati s conduca luntrile incarcate
de trupe : 200 vislasI la Braila si 160 la Galan, la care venir a sa se adaoge, .1a 16 Iunie,
72 vislasl voluntarI, venin de la Ismail.
Un detasament al floter Marff-Negre, Cu 3 transporturr cu aburl, 1 vapor de r6sbol
(Marele Puce Niculae) si 2 salupe cu abur, fura insarcinate sa escorteze materialul podulur. Locul de aruncare al podulul, lnga Braila, fu ales in fata satulur Ghecet, la 1.500 m.
in sus de punctul, unde s'a efectuat trecerea trupelor rusescI, in timpul r,"sboiuluI de la

1855-56. Aei, malul stang al DunariI, ridicat de 1m.50-2m.10 d'asupra nivelulul apd,
cade vertical si e despartit de riti printr'o banda de 200-700 m. de lrgime, band
atuncI inundata.
Punctul ales presenta avantagiele urmatre :
In acest punct exista o rampa pentru trasurI, earl' se scobora spre fluviti.
Se putea profita de ramificarea drumulul de fier, care se indrepta perpendicular
spre Dunare i largind platforma cad, a se micsora lungimea poduluI.

Casele, pe jumatate ruinate, de la Ghecet, procuratt pe malul drept materialele

necesare pentru repararea drumulul spre Macin. Lucrarile poduld flu-a intreprinse la 13
Iunie i trebui sa se procda, in acelasI timp, la protectiunea rambleulul drumulur de fier,
ruinat de inundatie pe o lungime de 200 m. Constructia pe 227 m. de lungime a unel
prtI a poduluT, pe pall si calusl, fu intreprinsa In aceiasr zi pe portiunea de rambleti
inundata. In acelasI timp vaprele remorcati de la Galan tot materialul corespondent
partiI de pod, care trebuia sa fie fcut pe plute. Apol, de la 18 Iunie, incepu cu ajutorul
vaprelor de remorca lansarea plutelor, asa ca la 5 ore sra, la 21 Iunie, podul era gata,
socotind pe lungimea sa totala 226 m. de pod de plute.
In timpul lucruluI, satul Ghecet fu ocupat de o companie, intarit de dou6 altele. In
timpul noptir posturile de voluntarI asezate pe plute le lega Cu malul stang.

In fine pentru a departa, dinspre Galan si Braila, atentiunea Turcilor, generalul

Zimmermann ordona trupelor, dispuse in fata TulceI, Isaccer i Harsover, de a face demonstratiI la 20, 21 0 22 Iunie.
ApoI generalul Zimmermann hotari sa opereze o debarcare, de la Galan la Bugeac,
in diminta ziler de 22 lunie si in sra aceleiasI zile, o alta de la Braila la Macin, asa,c
ace,ste dou forte intrunite s pta ataca Macinul la 23 Iunie. Aceste dispozitiunI fura comunicate Sefuld de Stat Major al Armater. De la 20 Iunie, generalul Zimmermann temndu-se
de o intarziere in executiunea poduluI, telegrafia gelieraluluf Nepokoicinski, c debarcarea
la Bugeac se va efectua flume la 23 sail 24 Iunie i aceia de la Macin cu o zi maI tarzitt.

www.dacoromanica.ro

615

Ca rspuns la acsta telegrama primi o alta de la Comandantul de Capetenie, ast-fel:

Debarcarea i atacul de la Macin trebuesc efectuate cum ati spus-o erl, adica, Sambata, in diminta zileY de 23 Iunie. Am puternice motive penlru a nu schimba nimic

asupra acestuI punct. Imp6ratul, dup aceste date, trebue sa plece la 22 sra

fie

Vinerl, la 3 ore diminta la Braila; ct pentru a intarzia trecerea, este absolut imposibil.
La primirea acestul ordin, generalul ZiMmermann se grbi sa se duc la GalatY,
pentru a accelera preparativele de debarcare In peninsula Bugeac i dete ordin LocotenentuluY Dubasov de a opera, In nptea de 21-22 Iunie, o demonstratie naval de la
Braila, asupra MacinuluY. Peninsula Bugeac pe care se proiectase sa se faca debarcaroa,

e limitata: la V. de riutorul Orlig

lacurile Balta Jipa Podu (cred ca Latimea)

Plosca. La Nord de canalul Furdogador (Garla LatirneY), La Est de aceia.,A grI i de

garla Ciulnet. T6ta peninsula e frte accidentata 1).
In partea sa de nord se ridica la o inaltime de 104 m., muntele stncos al Bugeaculd, ale carel' pante Nordice sunt repezI i cale o data chiar escarpate, iar pantele de S.
Est cobor in terase. La pici6rele S. a muntelul Bugeac se gasesce partea cea maY in-

gusta a peninsula care abia ajunge la 500 m. largime. De la acest punct, spre S., largiMea se maresce, putin cate putin, j atinge maY mult de 2 km. langa satul Garvan.
Terenul in acest punct presint o serie de inaltimI favorabile, pentru a primi inamicul ce
ar veni de la Nord.
Comandamentul deta.;;amentului de cleharcare fu incredintat Comandantuld BrigaziI
I-a din Divizia 18-a Infanterie, MaioruluT-General Zukolf.

Mij16cele de transport preparate pentru trupe (2 Regim. de Inf..i 4 Turnia), t'upa:

15 plute pentru artilerie i 25 de pont6ne, continnd fe-care 42 6menY i 80 barcl de diferite dimensiunI. In primul transport trebuia sa se trca 4 tunur i 10 companir de infanterie, din caro 7 companif de tiraliorY ale Regim. Riazan i Riaze.
Se dete ordin de a l'Asa mantalele i ranitele in trasurile regimentare, de a lua 90
cartue de om i 4 zile de tirana. Recunscerile facute de catre colonelif regimentelor,
aratasera, cA punctul cel mal favorabil pentru debarcare era pe malul N.-Estic al peninsula Mina baracele pescarilor.
Grosul trupelor fu indreptat catre acest punct (companiile Regimentulul Riazan ;;i
artileria).

Pentru a impedica pe TurcY de a ocupa o puternica positiune pe muntele Bugeac,

de unde putear' opri debarcarea trupelor, companiile Regimentulur Riazan trebuiaa sa
debarce inapoia grosuld, pe malul Vest al peninsuleY, In partea eI cea mai Ingusta. Trupele de debarcare se adunara:
Infanteria in satul Azaclaa i artileria in Zatoc. De aci ele trebuiaa in sera de 21
Iunie sa se indrepte spre cate-va colibe din marginea laculuY Plosca, unde aveaa s'O r5,maie in trestie, pana la apusul luna ApoY, ajutatI de intuncrec, trebuiaa s'A se indrepte
spre locurile de debarcare, sa inainteze pana la mal .5i In zorY sa atace pe Turct
Dupa ce ar fi pus mana pe Bugeac, trupele celuI d'Intaia transport trebuiaa s'O se instaleze i s'O a*tepte ca luntrile sa aduca transportul al doilea, apoI concentrandu-se 20
companil, ele trebuiaa sa, Inainteze, pentru a ocupa inaltimile de la Garvan. Acestea
fura dispositiile luate inainte de trecere.
Pe la 7 ore sra, barcile incarcate de infanterie se departara de Azaclaii. Generalul
Zukolr, dupa ce ordonase colonelulur Sulgin din Regimentul Mazan i coloneluluY SelcovnicolT din Regimentul Riaze, de a se indrepta spre lacul Plosca i de a adsta acolo sosirea
luY, se duse el inst4i la Zatoc, pentru a supraveghia Imbarcarea artilerid pe . plute. La
10 ore sera, tte barcile de infanterie eraa adunate in trestie ranga lacul Plosca. Pe la
miezul noptir luna Incepu sa se ascunda i sa se faca intuneric. Momentul de a opera se
apropia *i minutele eraa socotite, cacY la 4 ore diminta e deja zi, in luna Iunie; generalul ZukolT nu sosise inca. Comandantif Regimentelor se Intrunir in consiliti. Colonelul
t) Vezi crochiul No. 5.

www.dacoromanica.ro

616

Sulgin fu de prere, ca indata dup5, apusul tuna sh se indrepteze spre peninsu1 i s debarce la punctul indicat; colonelul Selcovnicoff
sa astepte sosirea generaluluY Zukoff.
Pe la 2 ore, n6ptea flind f6rte adanca, 6menil RegimentuluI Riazan (Colonelul Sulgin) se

pusera in mar,, calauzindu-se de stalpir telegraficl, spre locul de debarcare, lang colibele
pescarilor. Bardle eral maY ntit ascunse de trestie, dar, la debusarea lor inteun loe descoperit fura zarite de Turd. Pe la oree 3 dimineta, liseria N. a capulul Bugeac, se lumina
de focul Impusa,"turilor indreptate spre bri. Devenea dar imposibil de a opera o debarcare pe neasteptate. Conturnand Bugeacul, barcile intrara in trestiile care jenati miscarile
lor. Sosirea auroriY permise, din fericire, coloneluluY Sulgin de a restabili putin ordinea.
In acel moment se vedea, c5, tragatorir Turd ocupa pantele muntelur i a intors
cel-lalt punct desemnat pentru debarcare.
Cu OM violenta impuscaturilor, 6menir debarcara repede, precedaff de Locotenentul
Elzener, sub-locotenentul de marina Suscoff, sub-locotenentir Vasilief i Otraskovicr, din
care Vasilieff fu omorit, iar Elzener i Otraskovicr ranitY. Companiile de debarcare inaintara, incercand s departeze pe Turd de flancul lor sting. Turcil amenintatY de Regimentul Riaze debarcat, care se apropia in acest timp, venind din spre V. peninsuleY, se
grabiras evacueze positia i Ii incepura retragerea in directia Garvan. S'a v6zut maY
sus, ca vasele incarcate de companiI ale RegimentuluY Riaze (No. 69) rOmasese pe loe,
adastand pe generalul ZukoiT. Vknd pe la 3 ciasurY, ea nu sosesce, colonelul $elcovnico,
hotari s nu mal astepte, ci sa urmeze drumul ce'l fusese trasat dinnainte. bmeniT RegimentuluY Riaze nu facusera un kilometru, and fura ajunsY de generalul Zukoff, care se

ratacise prin trestie si care nu putu sa se orienteze, de cat, prin focul deschis de Turd
contra RegimentuluY Riazan (No. 70). De tmac acest Regiment sa nu fi fost respins,
Zucoff, indata ce ajunse, dete ordin Regim. Riaze de a relua prima directie si de a
se indrepta spre mal, pe drumul ce] maI scurt. Dupa debarcarea lor, 6menff regimentuluI Riaze se legar cu flancul lor slang de flancul drept al RegimentuluI Riazan, apol,
inaintand in spatele Turcilor, tot detasamentul (10 companiY) morse spre Sud, in linie
desfasurata.
Generalul Zukoff, conform dispositiunilor hotarite in principi, voia sa oprsca marsul,
sa se intarAsca pe muntele Bugeac i & stea aci, 'Ana la sosirea artilerieY ce era in intar-

ziere (4 tunurI) si a celur d'al doilea transport de debarcare (10 compani1). In lips de
calaretY, ordinul sal nu putu sosi la timp. meniI primuluI transport continuara cu
marsul lor spre Sud. Flancurile lor flind rezemate pe malurY si peninsula largindu-se spre

Sud, lantul primeI liniY de lupta deveni din ce in ce maI intins, asa c pentru a umple
golurile, trebui putin cate putin sa se trimta fractiunY de reserva.
In acest timp detasamentul turc, care parsise muntele Bugeac, intarit de trupele
trimese in graba de la Mein, se opri pe inaltimile de la Garvan si se fortifica.
Fortele Turcilor, dupa generalul Zukoff, erati 3.000 infanterie si 3-400 calaretY neregulatY, cu 2 tunurt Pe la 9 ore diminta fu deschis focul de artilerie, de pe positiunea turc6sca, dup care apoI Turcir pornira inainte. Pentru a-Y primi, detasamentul generaluluY
Zukoff, se dispuse ast-fel: drpta era ocupata de Regimentul Riazan (No. 70) de la lacul
Jijila 0135, la unja st5,1pilor telegraficr, Regimentul Riaze (No. 69) la stanga, pang, in garla
Latimea.

Tta unja de batae ocupa un front de 1.500 m. Lupta incepu prin atacul infanterier
turcescl, contra flanculuY drept; acest prim atac fu respins. Apol CerkeziI si Basbuzucil
atacara cele dou flancurY ale linieY rusescr, dar fura din noti respiast

Profitand de desordinea pe care aceste dou atacurl respinse o adusese la Turd,

compania 3-a de tilariorY, din Regim. Riazan, ocupa satul Garvan. Infanteria turca nu
Intarzia Mg de a se reculege i inainta contra centruluY linieI rusescI, format din 2 companil ale Regim. Riaze.
Lantul era f6rte sI5,bit si nu mal avea nicl o reserv, cartusele eratt t6te consumate.
Locot.-Colonel Achinfief reusi insa sa adune vre-o 40 de 6menI, pe care Locotenentul Jermolof ii conduse cu indrasnela la un atac cu baioneta contra inamiculuI, care fu respins.

www.dacoromanica.ro

617

Acsta era starea lucrurilor, cand pe la amiazI, infanteria rusa fu intarita cu un tun
adus de capitanul Lipinski.
Cum s'a v6zut maI sus, artileria destinata detasamentulul de dabarcare, fusese transportata la timp la Zatoc. De aci la 21 Iunie, de si cam tarziti, fu adusa, pc peninsula Bugeac de U plute, remorcate de luntri cu lopeff. Miscarea era cam incta, in mijlocul trestiel dese, apoI de multe orI plutele intrara in nisip. Pe la 8 ore diminta, tunurile fura
aduse pan aprpe de punctul de debarcare al Regimentuldi Riaze (No. 69), adica lnga
colibele pesc,arilor, imposibil de a le transporta, din causa lipseI de cal', car): erati pe plutele ce nu abordasera Inca,. In fine pe la 10 ore dim. sosi o pluta cu 10 cal. Un singur tun
putu sa, fie inhamat i urcat cu multa greutate pe mal, apoI tras pn, la locul de lupta.
Aparitiunea luI schimba fata lucrurilor, cc la vederea lui, Turcil isl incepura retragerea
spre
Ast-fel se termina, lupta pe positia de la Garvan. Generalul Zuk.off nu urrnari pe
inamic, cad pe de o parte scopul operatiunilor detasamentuluI sat, ocuparea inaltimilor
de la Garvan, era atins, i apoI, trupele sale, dui-A o npte fara somn si 8 ore de lupta,
erati sdrobite de obosla.

Perderile Rusilor fura de 7 ofiterI (afara de col 3 despre care s'a vorbit mal sus,
Regimentul de Riazan a maI avut scosI din serviciti pe Locotenentul Zabavjeski si pe
Sub-Locotenentul Vissanov; iar Regimentul Riaze a avut mortI pe Sub-Locotenentul Nicolski II si pe Locotenentul Vasiliev) si 132 6menI, din earl 68/o apartineati Regim. Riaze.
Dupa lupta, trupele luI Zukoff petrecur n6ptea lngt Garvan i atuncY numaI le sosira
tunurile, proectilele i cartusele. Cum s'a vkut maI sus, pentru a departa atentia inamiculuI de peninsula Bugeac, Locotenentul Dubasoff primise ordin de a face o demonstratie de la Braila spre Mcin. Pentru acesta el lua vaporul Petru-cel-Mare i dou'd

salupe torpil6re; ajuns spre Macin, angaja focul artileriel cu o baterie turcsca ce era
In acest punct, apoY reveni la Braila. Cu tot succesul debarcariI din peninsula Bugeac,
Lt. general Zimmermann, care urmarise mersul lupteI dintr'o alupa de langa Zatoc,
hotari sa renunte la partea a doua a planuld s, &lid, la debarcarea de la Macin.
El explica motivele intr'o scrisre trimes in aceiasl zi, 22 Iunie, SefuluI de Stat
Major al armatel.
E de neindoit, ca TurciI at primit Marie la Niacin si de aceia dispositiunile precedente, basate pe forta inamiculd de la Macin, nu-sI maIa locul. O regula nestramutata
a r6sboiuluI este, dupa cum se stie, de a opera dup circumstante. ApoI ocuparea Dobrogie, mal curind sau mai tarziti, nu maI are o importanta reala, cad nu se p6te trece
dincolo de 'Mein, de cat atuncl cand se va stabili un drum de trasurI intre Braila si
Macin. Nivelul aper a crescut, cate-va zile de rabdare si apele vor seadea de 50 cm.
AtuncY se va putea merge contra Macinului. Pan atund vol putea indrepta o puternica
artilerie contra MacinuluI, pe arid acuma un atac facut Cu vapre si bard, ar fi frte
riscat. Generalul Zucoff, pe drum de la Bugeac spre Mcin e pe puntul de a trece crsta
dintre satul Jijila i Macin, pe care TurciI Pair' fortificat. Cel mai gray insa e, ea nu s'a
gasit Ong, acum un punct pe langa Mcin, pentru debarcarea infanteriel din luntrele cu
lopetI.

Locotenentul Niconof, care s'a strecurat pana la malul MacinuluI, a gasit un miji, acesta e, de a duce cu rninile barcile din apa pc mal, operatiune care necesita
Weer' de arborI in apa. O asemenea operatie nu p6te reusi sub focul artileriet Am aflat,
ca torpile ati fost asezate in bratul MacinuluI. Ludm mt,IsurI pentru reaprovisionarea luI
Zucolf si a face detasamentul luI independent. In ace,st scop, Ii trimetem bard incarcate
cu 6menY, cu cartuse i brana. El va a vea brigada sa, un batalion din Regimentul Moscova, si 4 tunurI de 4.
Dupa ocuparea de Rusl a peninsuleI BugeaculuI, Turcil DU maY crezur, posibil de a
tine Wichita si in aceiasI zi, 22 Iunie, Il evacuara; la 23 Iunie fu randul IsacceI, iar la
24 acel al HarsoveY i Tulcer. Detasamentele ce ocupatl aceste puncte se retrasera pe
unja Cernavoda-Constanta. Noutatea evacuarri MacinuluY fu adusa la Braila in sera de
loc,

71800

78

www.dacoromanica.ro

618

22 Iunie, de cAtre Bulgaril ce trecuser6 Dung,rea. In aceiasT npte, MAcinul fu ocupat de

Locotenentul Niconof cu un grup de voluntarr.
Harsova i IsaccPa fiariti de asemenea ocupate de voluntarI, carl provenia din posturile de observatie dupa malul sang al Dunhirii.
La 23 lunie sosi la Galatl Imp6,ratul Alexandru, care dupli, o vizia, a podulta

baterillor de la BrAila se reintrse In aceiasI zi la Ploesd.

In aceiasr zi,Begimentul garziI de Borodino si o balerie fur transportale pe plute
remorcate de vapre, la Mdcin, uncle, la 24 Iunie, sosi de la Garvan detasamentul generaluluI Zucolf.
In zilele de 24, 25 si 26 Junio, Divizia I de cazad de Don cu artileria el trecu DunArea.

Regimentele de cazad trecuril podul de la BrAila i tirmara drumul Ghecet-Macin.

Artileria fu transportaa pc plute. Drumul Ghecet-Milcin era desfundat prin inundatie
cola ce prov6c5, pierderea a 16 cai, punndu-se 12 ore pentru a se parcura 14 km.
Corpul de la Dundrea de jos (XIV-lea) se compune,a:
Comandant: Lt. General Zimmermann.
Sef de Stat Major: Colonel Akimof.
Comand. Artileriei: General-Major Kleveizlii.
Divizia 17 Infanterie:
Coniandant: General-Major Porocovnicov.
Set' de Stat Major: Colonel Dennet.
Brigada I: General Major Ufniarski.
Regimentul 65 infanterie Moscova: Colonel Primo
66
Butirsk: Colonel de Mves.
Brigada II: General Major Brant III.
Regiment ul 67 infanterie Tarutino: Colonel Ieletz

3 Bataline.
3

3 Batathine.

68
Borodino: Colonel-Adjutant Nlaclacov 3
Divizia 18-a infanterie:

Comandant: Lt. General Narbut.

Set' de Stat Major: Colonel Micheiev.
Brigada I: General Major Zukov.
Regimen WI 69 infanterie Biazan: Colonel Sulgin
70
Riajsk: Colonel Selkovnicov
Brigada II: General Major Donaurov.
Regimentul 71 infanterie Bielev: Colonel Borgstrm
72

3 bataline.
3

3 Bataline.

Tula: Colonel ScYuca

Divizia I de cazad de Don:

Comandant: General Adjutant, Lt. General Sam-xf.
Set' do Sat Major: Colonel Ivanov.
Brigada I General Major lanof Ill:
Regimentul 15 de Cazad de Don: Colonel Golubincev
Colonel Slugariev

16

6 SoLniT.
6

6 Solnit

Brigada II General Major Adrianov:

Regimentul 17 de Cazad de Don: Colonel Warlanov.
Colonel Ismailov

18

48 Piese.

Brigada 17 de Artilerie: General Major Friede

18

Bogdanov

Melia 11 de Cazad de Don: Lt. Colonel de Cazad Ledkov

16
17

Rudakov
Markov .

48
6
6
6

2 ParcurI
Parcurile volante de Artilerie No. 18 si 24
2
18 si 24
mobile
1. sectie parc
18 Sectiunl din parcul volant de cavalerie
Total: 24 Bataline, 24 sotnil, 114 tunurY, 4 parcurI si 1. sectiune de pare.

www.dacoromanica.ro

619

Imediat dupa trecerea cavalerid, Generalul Zimmermann trimese dou det.asamente:

ce! dmntil spre Isaccea i Tulcea, sub comanda GeneraluluY-Major Ianov i cel-l'alt spre
Babadag, sub ordinele Sefuld Divizid de cazad, Adjulant-General 'arnef. Aceste

amente, pe Mina, ocuparea punctelor indicate, avea ordinul s dezarmeze populatiunea

cerkeza din regiunea prasita de inamic, precum i de a verifica unele informatiunT
confuse, comunicate Statuld Major al Corpuld de armata, privitor la efectivul i la directia de retragere a inamiculuI.
Detasamentul luY Ivanov, tare de 8 sotniI si 4 tunurI de artilerie calrta, dupa ce
parsise Macinul, in diminta zileI de 26 Iunic, ajunse la Isaccea la 2 ore dupa
i de aci continua spre Tulcea, unde ajunse la 10 ore sera, primit cu bucurie, pe Loi
drumul sea, de populatiunea cretina. Retragerea precipitata a Turcilor scapase tara de
ruina. NumaT satele cerkeze fura singure parasite de locuitoriY lor, carT fugira spre Sud.
La 28 Iunie, Generalul Ianov se int6rse la Macin, dupa ce lasase 2 sotnif la Isaccea i
Tulcea, pentru mentinerea ordind.
Detasamentul GeneraluluI Samsef, tare de 10 sotnrf i 6 tunufl de artilerie calarta,
pleca de la Macin in diminta zileI de 27 Iunie; pe la mijlocul zild de 28, ocupa Babadagul.
Dupa informatiunile dobandite in acest oras, telte trupele turcescl se retrasesera
spre Sud. Detaamentele de cazad trimese inainte de Generalul amef nu intalnira
cat mid grupurT de CerkezI, ocupate cu jafuri.
Apele Dunarif scazand, la 4 lulie, drumul de la Ghecet la Macin era reparat. Micarea

de trecere a trupelor fu accelerata i la 7 Iulie tac fractiunile corpuld XIV se &ca

pe malul drept. Chiar inaintea treceriI, Generalul Zimmerman se preparase a inainla
corpul sea spre Sud. Inainte de intrare in Dobrogia, el 11 concentrase Divizia 18 do infanterie cu artileria ei intre satele Muslu i Cadi-Casla; iar Divizia I de cazacT de Don
cu artilcria sa, langa satuI Cartal.
Dupa ce luase dispositiunI pentru trimeterea din timp de aprovizionamente la HM-soya,
unde trebuia sa se construiasca o magazie de intendenta, Generalul Zimmermann se ocupa
de a asigura comunicatiile pe Dunare, contra ofi-carer tentative a flotild turcesd. Pentru
a proteja accesul dinspre Silistra, se construi la Harsova o baterie armata cu 2 tunuri

de 24, aduse pe apa de la Braila ; apd in punctul cel maI ingust dupa bratul
apr6pe de intrunirea sa cu bratul Sf. Gheorghe, se inecara cate-va vase pline cu nisip.
La 8 Iulie, comandantul CorpuluI al XIV-lea, cu statul sea major, sosi la Harsova,
unde, in acela timp, debarcase de la Gura IalomiteI, batalionul din Regimentul de Tula
Cu o baterie.
Regimentul de cazad de Don No. 40, care ramasese la Gura Ialomitd, fu indreptal
spre Calara1, unde trebuia s'a inchida intervalul dintre trupele Corpuld XIV-lea i dotaamentul ce ocupa Oltenita.
In sera de 9 lulie, cea maT mare parte din Corpul XIV-lea ocupa linia franta
Muslu, Dulgherul, Cartal, cu cavaleria inainte, pe unja Muslu-Bel, Deerin-kid,
Chiuciuk-Kid.
Dupa plecarea Corpulur al XIV, detasamentul Lt. General Verefkin, ocupa Ackerman.
este un cap de pod favorizat de natura in contra adver') 1-16,rova - spune Maretalul de Molike
sarilor Turciel. Ordwl alczat pe un platal rectangular, se ridicd in amflteatru de forma unel semi-reclute,
marginad de 3 partI de Dunare. E inconjurata de 3 partI de o cingatere bastionala, compuse. din 5 fronturi
destul de scurte l'ara eindurI i presentand indoitul defect de a lasa in ungliiu mort piciorul inanime)" f;,i
de a fi cu totul comandata de colinele vecine.
Incingaterea, care datzd din 1823 se termina la Dudare (in susul apei) printr'un castel vechiu ridicat,
cum sunt castelele medievale, pe marginea uncI sta,ncI de 25 m. inaltime. Ora.,u1 este inchis despre Dunare
printr'un epolment de pament de aprepe 500 m. lungime, precedat de un 1..ant putin adbi.nc i destinat a
primi piese de artilerie.
Aa era Harova in 1840; a.,5a a fost in 1877, ca i azI, numal" ca parapetele sunt Cu lotul ruinate.
La inceput Turcii incepusera Ore-care lucrar)" de fortificatie, pe care le lasard neterminate; la venirea
garnisemeI din ~in, batalienele din Harova plecarid impreund cu ea spre Sud.

www.dacoromanica.ro

620

El fu inlocuit cu trupe din Corpul IV, comandate de Maiorul General Alexandrof,

care fu pus sub ordincle Generaluld Zimmermann.
La 9 Iulie, trupcle CorpuluI XIV erati grupate in dou' mase:
Grupul din drpta: 3 Regimente din Divizia 18 Infanterie, cu 2 BateriI 0 cele dou
Regimente de CazacI de Don No. 1.5 0 17, cu o baterie cglgrta, sub comanda generalulul Narbut, la Cadi-Cdsla i Muslu.
Grupul din stnga: 3 Regimente din Divizia 17 Infanterie, Cu 6 BateriI pedestre ;,;i
cele trel Regimente No. 16, 18 0 29 de Cazad de Don, cu 3 baterif cglgrete, sub comanda
generaluld Adjutant S'amef, la Dulgheru i Cartal.
Cele-Palte trupe ale CorpuluI erati parte inapoI, parte trimese in recunscere spre
Cadi-C4la i Cartal; ele se intAlnirg Cu cele dou' grupurl de mal sus, cand avur loc
operatiunile ulterire, din spre Sud.
Dupd informatiunile spionilor 0 ale recun6scerilor anterire, generalul Zimmermann
estima efectivul trupelor turcescI, cad se retrseserg inapoia valuluI luY Traian, la 20 pang
la 22.000 6menI i atepta s inalnscg o resistentg seri6s pe linia CernavodaConstanta,
Cu att maY mutt, cg cunoscea lucrgrile de fortificatie executate de Turd pe positiunile
ce ocupati. Ultimile informatiunI primite, in momentul &and se incepu marul, mic..5ora
Constanta nu
Mae mult cifrele de mal sus 0 se potriviati tn a spune, ca. Cernavoda
erail ocupate de cilt de 1 sail 2 bataline, iar la Medjidia era un detaament maI puternic de
7-8.000 de 6menr, pe o positiune fortificatg lngg oras. Aceste informatiunI erati f6rte apropiate de adev6r, ast-fel dupg cum se scie astzI dup notele coloneluld Artamonof.
La Medjidia erati 6 escadr6ne, 4 Bataline sag 8.800 6menr.
La Constanta 2

0 1 batalion sag 850 6menl.

La Cernavoda era 1 batalion sati 650 6menr
Inapoia acestor trupe, in linia II, in cadrilater, se ggseati :
La Silistra: 16.800 6menI.
La Hagi-Oglu-Bazargic: 650 6menI.
La Varna : 11.200 6menI.
TurciI, frte bine informatI asupra efectivulul Corpulul luI Zimmermann, rectinosceati,
ch era imposibil de a resista serios pe linia Cernavoda-Constanta, in casul inaintgrii fortclor rusescI, mutt superire; avti intentiunea sg atragg Detat-Amentul de la Cernavoda
la Medjidia, de uncle trupele avg s-lI continue retragerea pa drumul ce trece prin Ba-

zargic spre Varna sail

umla, pe cand detaamentul de la Constanta ar fi fost dus la

Varna, cu vaprele.
Dup aceste date, generalul Zimmermann iV indreptd t6te fortele spre Medjidia.
In sra de 12 Tulle ele era" concentrate in cele doub' puncte urrngtoare:
1. In apropiare de Tortoman, detmamentul Lt.-general Narbut:
Divizia 18 de Infanterie (maI putin dou Batali6ne din Rcgim. de Tula).
2 Bated'''. din Brigada 17 de Artilerie.
3

18
Regimentul No. 17 de Cazad de Don.
Total: 10 bataline, 6 sotniI .5i 39 tunurY.

2. La Bilarlar, cleta. amentul generaluld aricp.xf:

Divizia 17 de infanterie (12 batali6ne).
4 Bateril din Brigada 17 de artilerie.
3

18
5 SotniI din Regimentul 15 de Cazad de Don.
4

16

Regimentul 18 0 29 de Cazad de Don, 10 sotnif.

7 Baterif de Cazad de Don.
In total : 12 Bataline, 19 sotniI, 56 tunurI pedestre, 22 add'.

In acei4 zi, 12 Iulie, Comandantul CorpuluI, cu o sotnie de Cazad, se duse sa recun6sca posilia de la Meclgidia. El constat, ca. Turd'', dispu0' in 3 tabere desprtite, ocupati

www.dacoromanica.ro

621

o inaltime dominanta la vestul orasuld. Forta lor era de 8-10 tab6re de infanterie 600
de calaretT si 8 tunurT.
Cum avea intentiunea, ca a doua zi sa-sT continue miscarea si sh ata.ce pe Turcr, generalul Zimmermann lua dispositiunile urmat6re :

Detasamentul generalulur Samsef trebuia sa parassca Bilarlarul, in diminta de 13

Tulle, si sa se indrepte spre frontul inamiculuT, in acelasT Limp &I. int6rca si drpta positiuniT turcesd; detasamentul generalulur Narbut va pleca maT trziri de la Tortoman,
pentru a da timp celur d'intaiti sa ajunga la aceiasT inallime cu el si va merge d'a dreptul
asupra Medgidid.
La 3 ore diminta, in ziva de 13 Iulie, detasamentul $amsef prasi bivuacul si merse
asupra Medgidid in 3 cob:Vie :
Colna din drpta (brigada I din divizia 17 infanterie si 3 bateriT), sub comanda Maiorulur-general Ufniarski, pe drum, de-a dreptul, de la Bilarlar la Medgidia.
Colna din centru (2 brigazT din divizia 17 infanterie si 4 baterir), sub comanda Maioruld-general Brant, pe drumul spre Docuziol.
Col6na din stanga (4 Regimente de Cazad de Don si 4 bateriT de Don), sub comanda
Maiorulur-general Andrianof, peste camp, la stanga colneT din centru.
Col6na din drpta angajata pe drumul ce-I fusese indicat, dupa ce inaintase 3 kilometri inainte de Bilarlar, fu fortata sa apuce peste camp, cad drumul era arat si nevizibil. PerzAndu-sT directiunea, acsta coln, inclina prea mult la drpta si se gasi la c6da
detasamentuluT generaluluI Narbut. Cele-l'alte dou colne (de la centru si de la stnga),
dupa ce facura vre-o 10'/2 km. se oprira la satul Docuziol, pentru ca sa a.stepte sosirea la
inaltimea lor a colrier din drpta ; vzind c nu mar sosesce, ele isr luara formatiunea de
lupla si-sT continuara miscarea. Ziva se anunta calda si chiar arzatre. Dupa un mars de
5 km. in acsta formatie de lupta, ceea ce inthrzie f6rte mult miscarea, cele dou col6ne,
pe la 10 ore diminta, ajunsera in apropiere de Medgidia.
In acel moment, in spre Nord-Vest, aparu detasamentul generaluluT Narbut, care plecase

din bivuac la 7 ore diminta. Fata cu sosirea celor douel detasamente inaintea Medgidier,
generalul Zimmermann ordona : Maiorulur-general Zucoff, Cu brigada I din Divizia 18 in_
fanterie si dou aterir, de a se indrepta asupra satulur Aliber-Ceair, pentru a int6rce flancul
stng al Turcilor, lar generalulur $amsef cu Divizia de Cazad, de a int6rce flancul drept.
Turcir, care dup6 inaltimile ce ocupati, vedia f6rte bine ceea-ce se petrecea si ce forte
imposante se deskisura inaintea lor, nu asteptara atacul si incepura sa bata in retragere
spre Bazargic.
Generalul Zimmermann nu'r urmari.
Dup6 ce bivuaca, trupele sale Imprejurul Medgidier, se prepara sa ocupe Cernavoda
si Constanta. Asupra CernavodeT indrepta, la 14 Iulie, un detasament de 2 Batali6ne de
infanterie, din Regim. Moscova, Bateria I din Brigada 17 de artilerie si 3 sotniT de Cazad
din Regim. 18 de Don, sub comanda Adjutantulur M. S., Colonelul Rajevski. Acest detasament nu intAlni in drumul sat, de cAt grupurI mid de Cerkez1 si ajunse sra la Cernavoda,
pe care o ocupa fara resistenta; trupele turcescr de aci parasisera orasul din ajun si se
retrasesera pe drumul ce duce la Silistra.
Pentru ocuparea ConstanteT, la 1.5 Iulie, la 6 ore diminta, fu trimes Regimentul No. 29

de Cazad de Don, cu bateria 4-a de Don, sub comanda Adjutantuld M. S., Colonelul
Conte Orlof Denisof, care MIA sa. fi intalnit pe inamic, ocupa in aceiasT zi orasul, dupa ce
mar intaiii distrusese telegraful spre Sulina, Varna si Constantinopol. Locuitorir orasuluI
declarar, ca detasamentul turcesc, care ocupa Constanta, fusese imbarcat pe vap6re, in

nptea de 13 spre 14 Iulie si indreptat spre Varna.

Dupa ocuparea linier Cernavoda-Constanta, trupele corpuld de Dunre fura dispuse,
pc la 20 Iulie, in modul urmator:
La Sud de Cernavoda : Divizia 17 de infanterie, cu artileria el.
L'anga satul Burlac (azI Chiostel), Brigada I din Divizia 18 infanterie, cu 3 baterir
pedestre.

www.dacoromanica.ro

622

In Constanta, Regimentul 29 de Cazad de Don, cu Bateria 4 de Don. Aceste trupe

era') acoperite Inainte de Brigada I din Divizia de CazacI de Don, cu dou bateriI
ctildrete, la Mulciova si Brigada 2 din aceiasI Divizie, cu o baterie calret la MahmutCuiusu.

In timpul ocupdrif, cavaleria dete patrule volante; aceste patrule fur trimise la 16
km. Inainte, in directia Silistra Bazargiculd i Mangalig. Aceste patrule nu intalning. de
cilt mid grupurY de basY-buzucI.

Ocup8nd Dobrogia, pan la linia Cernavoda-Constanta, generalul Zimmermann Indeplinise misiunea ce-1 incredintase Comandantul de cpetenie s,;i hotri s r6mana In
positiunea ce ocupa, pana la sosirea de no'. ordine.
Ptu-a la sfaritul lunel August, corpul rusesc de la Dunrea de jos, r'mase la valuri
observnd pe inamic, ce se concentrase in quadrilater i cautAnd ocazia de a se uni cu
armata de Est, care opera in valea Lornu

Am vkut care era rolul corpuld XIV-lea, de a opera la drpta armateI turcesd,
de a tine In loe Cat se p6te de multe forte ale acestora care Silistra si Varna, care putear' nelinisti marsul peste BalcanY a armateI rusescI din centru.
In fata luY Zimmermann se aflari 25.000 Turd (10.000 la Bazargic si 15.000 la Silistra),
care flind asezatI In dou puncte destul de deprtate unul de altul, nu's1' puteati da nicI un
ajutor reciproc; lesne puteati dar RusiI s se introduc intre aceste dou positiud naturale tarI.
De aceia cavaleria inaintand care Sud ocup positiud la: Ivrinez (Reg.15-lea), Pestera (Reg. 16-lea), Btilbtil (Reg. 17-lea), Mahometcea (Reg. 18-lea) si Hasi-Dliic (Reg.
7-lea HuzarI si al 7-lea dragonY), cu dou6 bateriI clrete la BMW'.
Infanteria se afla la Cernavoda, Medgidia i Constanta.
Prima recunscere facuta la 1.1. Iulie, Ong, la Mangalia s,i MusaitbeI (peste frontiera
actuald In fata satuld DocuzacI), aduse scirea c inamicul n'a fost Intlnit nica-ierI, dar
c drumurile presintati diflcultatl, lipsa de ap si de provisiud ar face frte grea
tarea und armate In sudul Dobrogiel.
o nou6 recunscere facut la 21 Iulie, de o jumtate sotnie de Cazad, sub comanda
Maioruld Klitka, In directia ilanlIculul, descoperi un detasament de 30 CerkezI, pe valea
de la Keragi. Inteo mica hrtuial, Ruii luarg, 5 prizionierl i omorlr 7 CerkezI.

Pe la Inceputul lul August se auzi, ca garnisna de la Bazargic va lua ofensiva si

trupe turcescl vin pe Mare a debarca la Constanta. Atund Rusil fortifica orasul cu
lucrarr de campanie (ale caror urme s'ari cunoscut pn la tAierea maluld pentru lucrrile portuld), de asemenea i Medgidia, pe c6sta dlulul cu acest nume, in partea de
miaz-zi a orasuld.
In acela limp, trupe din Silistra, vin dup prada pn la Marleanu, Cuzgun si Rasoya ; contra lor e trims o parte a Reg. 15-lea de cazad de Don, la 13 August, sub
comanda generaluld Ianow, care indreptndu-se de la Ivrinez prin Mulciova i Cuzgun,
uncle ajunge la 14 si afl ca un detasament de calareff venise a lua din sat furagiti. Zece
din el' fug, iar pe ceI-l'altY ir prind.
O alt recunscere e trimesa in ziva de 14 August, sub comanda coloneluld Varla-

now in directia Bazargiculd. Ea se compunea din cind sotniI ale Reg. 15, una a Reg.
16 si dou baterif clrete. Acst recunscere respinge un detasament Mamie compus
din 60 Arabi, 250 Cerkezl, 80 TurcI si 30 TtarI la Asarlik, dup ce le ja o multiine
prad ce fcuser.
In diferitele recunscerI ce facur, Rusil gsesc pe nenorocitir locuitori jefuitY i omoriff de bandele de basi-buzucl i chiar de armata regulat turcescg, pe care cavaleria
rusa o urmri Ong la Cavarna-Bazargic-Silistra, In tot cursul iernir anuluI 1877.
Comandantul DivizieI de cazad, Generalul Schamchef fu insrcinat la 8 Septembrie

a face o recunscere ofensiv In directia Silistra Ins5, din causa drumuld rti, nu putu
Inainta,, de at pn la Cuzgun.
Generalul Mansei cu regimentele 7 de dragon'', 7 de huzarr, 18-lea de cazad, 8 tunurI

www.dacoromanica.ro

623

din bateriile calarete, 3 bataline de infanterie i o baterie, este trimes in directia Bazargiculut in ziva de 13 Septembrie.
El inainta in treI col6ne: la Musaitbel, Cerkezkidi i Alibeikiot unde aj unge a doua
zi ; infanteria i bateria montata se opresce la Ghiuvenli.
CiobanImpingnd recun6scerile mal' departe, NI aduna colna la Orman-Cuiusu
Cuiusu (peste frontiera actuar., in fata Caraomerulur), unde intalnesce forte turcescI, pe care

dupa o scurta lupta, le respinge spre Sud, dupa ce le produce o pierdere de 50 6ment
Mansei bivuac5, trupele la Orman-Cuiusu, in nptea de 14 Septembrie, .5i se pregati
pentru a doua zi a inainta asupra Bazargiculut
In adevOr la 15 Septembrie, cavaleria russca se apropie pana la 5 km. de oras,,
insa este respinsa; in retragere RuiI sunt atacatI de o coln a de 300 CerkezI ce le cazu
In spate, insa arier-garda respinge.
Col6na revine la Orman-Cuiusu, iar de aci se retrage in lagrile de la Mahometcea
Hasi-Diiliik, in sra de 16.

Recun6scerea contra Silistret fu din notl ordonata, la Inceputul luneI Octombrie ;

acsta recunscere puse mana Intre Marleanu i Beilic pe 100 care cu gral, escortate
de 150 soldatI infanterie i 100 cavalerie turcesca, care fu pus a pe g6na pana, la Garlita,
facAndu-I 30 prizionert
La 7 Octombrie acest detaoment ajuns la Lipnita, trimete recun6scerI spre Coslugea,
Galita i Garlita, avnd inapoI infanteria la Curuorman. Colonelul Slugarew, comandantul

a patru sotniI de cazad, inaintza pana la Garlita, unde prinde o herghelie de 300 cal.
Catre Canlia i Galita, patrulele rusescI gonesc caff-va calaretT turd.

Pe cand 114I inaintail catre Silistra, forte turcescI de la Bazargic se aflaii la AlibichioI; ele sunt re,spinse de un detaament din cavaleria generaluluT Mansei, sub comanda coloneluluI Launitz.
Asemenea recunscerI ofensivo se facura In tot cursul iernif; ele avura de resultat a

tine pe inamic la departarI de 70 80 km. spre Sud de linia valurilor luT Traian, a curati
tot sudul Dobrogiel de bandele de jefuitorY .5i in fine a imobiliza la Silistra i Bazargic
trupe, care ar fi putut sa fie intrebuintate In alte part ale teatruluI de operatie, unde se
simlia frte multa nevoie.
Rull ayear' in Dobrogia pe la inceputul lund Decembrie 20.000 infanterie, 4.000 cavalerie i 124 tunurt
Dupa caderea Plevnel i inaintarea armateI rusescl de centru peste Balcant generalul
Zimmermann primi ordin a inainta catre Sud i a se uni cu corpul XI, ce opera prin
valea Lomulul, la Slivno. Pentru acsta trebuia sa ocupe Bazargicul positie naturala, tare,
ocupara de 15.000 Turd, sub comanda lur Reid-Pao,. Un detaoment trebuia trimes la
drpta, pentru a observa Silistra; fiancul stang era apdrat de di vizia 36-a din corpul al
VII-lea, care pazia gurile DunariI; la Constanta fura lsate 2 batali6ne din clivizia 18-a
(reg. 72) Cu 8 piese i se mal trimese aci, la 7 i 9 Ianuarie 1878, regimentele No. 142 si
144, cu patru baterif din divizia 36-a.
Ast-fel aparate flancurile i spatele, corpul XIV pornesce in treI col6ne:
StAnga: generalul Jukov.
Divizia 17-a i 5 bateriI.

Centrul generalul Narbut.

I-a brig din div. 18-a 0 3 baterg.

Drpta : gener. Donasubow.

II-a brig, din div. 18-a 0 2 1:latera.

Cele treI col6ne plecand de la Cernavoda, Medgidia i Constanta, trebuiail sg, se indrepte catre Cioban-Cuiusu, Orman-Cuiusu i Karagios-Cuiusu (treI sate alaturate spre
Sud de Caraomer), precedate de cazaciI luI Schamchet i de dragoniI lui Mansei.
II
De aci col6nele se indreptara asupra Bazargiculut unde ajung la 14 Ianuarie
ataca, ar la 15, Re..$id-Pa,qa se retrage spre Varna, dupa ce lasa in mana invingOtoruluI
un mare num6r de arme, munitiunl i proviziI.
Dupa ocuparea acestuI punct, Ru*iI trimet detaamente, care tale unja drumuluI de
fier Rusciuc-Varna, iar generalul Ivanow ocupa micul port Balcik; aci se opresc operatiunile corpuld XIV, in ajunul preliminarilor de pace de la San-Stefano.

www.dacoromanica.ro

6.24

Pe Mare flotele celor dou6 puterI beligerante avura, lupte:

La 9 lunie vaporul rus Constantin, insotit de do0 torpilre si patru salupe, pled,
la orele 1 dupa amiazY din Odessa si se indrpta spre Sulina, unde se aflati torpilrele
Feth-i-Bulend, Makadem-i-Hair, Assar-i-Tevfik i Idialich.
Torpilorul rus No. 1, Tornycroft, comandat de Locotenentul Puskin i salupa Cesma
se indrpta asupra luf Feth-i-Bulend, caruia cauzCza cate-va stricaciunr.
Acsta lupta navala se petrecu la 5 mile In largul Mara, la Sulina.
In ziva de 23 lulie, o alta lupta avu loc la 35 mile departe de Constanta; bastimentul
rusesc Vesta puse afara din servicia vasul Feth-i-Bulend.
La 9 Octombrie, flotila rusa se indrepta care Sulina, uncle in urma unel scurte lupte
facu sa sara in aer canoniera turcsca Sane.
Flota turcsca, se retrage in bratul Sulina unde e bombardata, ca i intregul oras
pana sra.

Orasul era gol, comisiunea curopna cesI avea sediul aci evacuase de asemenea
Garnis6na era compusa din 2.500 mustaflzi cu 5 bateriI de campanie. Turcif se
bizuiati maI rniilt in flotila lor de a apara Sulina.
La flnele luI Octombrie, flota turcsca fu redusa numal la cloue" vase, Kartal i Sunch

de lemn si 4 cuirasate.
Suneh fu svarlit in aer de un baraj de torpile, asezate de RusI in fata bratuluI.
Sulina nu suferi marl' deteriorad in timpul acesteI campaniI, cate-va zidurl de case
bra numaI sfarimate. La 28 Februarie 1878, TurciI evacuara, orasul, care a fost ocupat
de Rusl ').
Invinsa pretutindeni, Turcia la 31 lanuarie 1878, incheie la Adrianopoli un armistitiO,
in virtutea caruia RusiI venira pe Marea Alarmara i incheiara sail maI bine, dictara.
TurcieI preliminarile tratatulur de pace de la San-Stefano a), incheiat la 3 Martie, semnat
de contele Ignatiew i Nelidov din partea Rusiel, Savfet-Pasa i Sadulah-Bel, din partea

Turcia

Articolele acestuf tratat, pentru partea ce ne intereska, sunt:

Independenta Romaniel (art. 5). Retrocedarea partiI din Basarabia, data prin tratatul
din 1856, in schimbul DobrogieI de la Ilasova la Constanta, care se da Romania (art.
19). Fortaretele de pe Dunare sa fie daramate (art. 12). Drepturile Comisiunir Dunarene
sLr6mana intacte (art. 13). Articolul 19 prevede o despagubire de r6sboi de 1.410.000.000

ruble, pe care Tureia din cauza incurcaturilor financiare neputand s'o pltsca, da Dobrogia cu Delta si Insula Serpilor, Romania precum i teritoril in Asia, Rusia
Acest tratat tindea la desfiintarea Imperiuld Otoman in Europa, nelasandu21 de cat
un mic teritoritl in unghiul din prejurul Constantinopolula
In a 9-a sedinta a congresulul de la Berlin se discuta afacerea frontiereI DobrogicI3).
Cu tad opozitia delegatulul Rusia Contele Suvalov, care uitase telegrama adresata la
Poiana M. Sale; TrecI Dui-area sub orI-ce conditiuniI vel voi,
primitI i trimesil
romanI, BrOtianu i Cogalniceanu, care protestara contra retrocedaril BasarabieI i pe
cestiunI de drept, cerura congresulur ca granita de Sud a Dobrogid sa fie trasata intre
Silistra inclusiv i Mangalia.
Propunerile asupra frontierir ati fost sustinute si de Waddington, Andrassy si Corti,

delegatfi Anglia Austriel si Italia

Printul Gorciacof se opune, spun6nd ca, o marire de teritoriti acordata Romaniel ar
fi spre paguba Bulgaria deja considerabil redusa i ca, Romania are Delta.
Contele Suvalof adaoga, cA Rusia a facut sacrificiI dandu-ne Dobrogia, care intrece
Cu 3.500 km. p. portiunea de teritoriti din Basarabia, in plus ne da 150 km. din t6rmurile
Dunarif si un litoral important pe Marea-Ngra.
7'acticien. La guerre d'Orient en 1877-78, Vol. 1-12 0 L-t Colonel Gardescu op. cit.
') Alphonse d'Avril. Trait de Berlin p. 203.
3) Artielul 45.

www.dacoromanica.ro

(;25

In cele din urma consimte, ca frontiera sa pornsca din Ra. ova catre Silistra, insa
la Marea-Ngra sa nu trca de 1\langalia.1)
Articolele 52-57 vorbesc despre Comisiunea Europeatia Dunareana.
Cu ocazia discutiilor, a fost vorba ,$i despre punctul de construire al pocluluI peste
Dunare. 2)

Articolul 46 suna: insulele care formza Delta DunariI (pana la talvegul bratuluI
Kilia si gureI Stari-Stambul, din art. 45) precum .;;i instila $erpilor, Sangeacul Tulca coprinalnd districtele (cazas) Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Ma,cin, Babadag,
Har*ova, Medjidia, Kiistendge, vor fi date Romania care va primi pe langa acestea, teritoriul situat la Sudul Dobrogiel, pana la o linie care va pleca de la rsarit de Silistra *i
va ajunge la Sud de Mangalia, pe Marea Ngra.
Traseul frontiereI se va fixa la t'ata loculuI de o comisiune europeana, instituita
pentru delimitarea Bulgaria
Tratatul de la Berlin p6rta data de 13 Tulle 1878.
CAPITOI XL II

BISERICR
Primele inv6taturr ale CretinismuluI prin partile Scythiel ati fost re'spandite de Apostolul Andrei.
Tertulian din Cartagina (mort la a. 240 d. Chr.) in Cap. 8 al peril' sale Adversus
Judaeos scria, di, Cretinismul e rspandit nu nutnaI in Palestina, Egipt, Libia, Africa,
Siria, Asia-mica, Macedonia, Grecia i Italia, ci..$i in Galia, Getulia, Mauritania, Spania,
Britania, Germania, Dacia, Sarmatia, SCythia i chiar in tarI necunoscute Romanilor.
Getulorum varietates, et Maurorum multi fines, Hispaniarum omnes termini et Gal-

harm diversw nationes, et Britannorum inaccessa Romanis loca, Christi) vero subdita,
et Sarmatorum et Dacorum et Scytharum et abditarum multarum gentium; et provinciarum et insularum multarum nobis ignotarum cow enumerare non possumus: in quihus
omnibus locis Christi nomen, qui iam venit, regnat. 8)
Mai precis de c,at Tertulian, este Origen, scrierile caruia s'ati pastrat de Parintele
IstorieI BisericescI Eusebita, Episcopul Cesarier din Palestina, traitor pe timpul luI Constantin cel Mare.
Origen (inceputul secoluluI al III), spune, ca. Apostolul Andrei, fratele WI Petru, a
predicat in Scythia.
Dupa sinodul apostolic (tinut intre aniI 50 -52 d. Chr.), ucenicil lu'i Isus sa rt1spandesc
In OW partile lumiI, pentru a propaga cuv6ntul i inv6taturile luY. Sirta cazu pe Apos-

tolul Andra ca sa villa prin par* Dobrogie de azI.

In calatoria sa pe aci, pe timpul impratuluI Neron, AndreI propag, in limba grca,

cre*tina, f6rte multa lume i numesce la Tomis un Episcop, al card nume nu ni s'a pas-

trat, dar care sciu at& de bine sa, inradacineze in popor doctrina luI Christos, in cat
multI in0" suferira martirul, din timpul persecutiunilor Imperatorilor Romani. 4)
intorcndu-se prin Thracia, Apostolul AndreI intemeiaza Biserica din Byzantiti, unde
se pretinde dupa o lista a Episcopilor de aci, intocmiia prin secolul VI ca a lasat pe
A se ved ea istoricul frontieriI.
a a

podul de la Cernavoda.
4) Hammer. Histoire de l'Eglise. Vol. I, p. 57 note 2.

4) Le Quien. Oriens Christianus. Vol. I: Atque Scythiae hujus caput et primaria civitas fuit quam
Plinius, et alii Tomos vocant, quaeque prioribus Christianw legis saeculis NIartyrum complurium sanguine
rubuit, quorum frequens est in Martyrologiis mentio. Vezi i Eusebia. Cartea III, Cap. I.
71890

79

www.dacoromanica.ro

(326

discipolul s60 Stachys, 1) dupa cum ne Incredintza Patriarhul ConstantinopoluluI Nicephor, care a arhipstorit intre anil 805-815 d. Chr.
Luria o traditie frte vechie, Andrer a suferit la Patras mrtea pe cruce, ea si fratele
sat Petru la Roma, dar pe o cruce piezise, cruce grecesca in forma literir X 2).
Noua doctrina intemeiata de Christos era respinsa de hider, care asteptail in Mesia
pe liberatorul lor, declarara pe Isus Christos de profet fal i invlura lul smintela.
Paganir nu numar c'o respinsera, dar o persecutati; pentru ca. Stahll roman crescuse
impreuna Cu paganismul roman, se credea ea crestinismul sapa indirect puterea romana.
Daca in inima Imperiulur persecutiunile se opusera la repedea propagare a crestinismulur in primele trer vcurI, la marginele Imperiulur prinse radacinr adana chiar de
la inceput; de aceia cand Ermon, Patriarhul IerusalimuluI trimese la Tomis predicatorI
la anul 139, eI gasesc aci o populatiune de multa vreme crestinat5,5). Sfintul Eustatie Plakida legionar roman si sotia sa Tatiana, ail' trait in Dacia si Scythia, pe Iimpul lurTraian.
AO primit martirul sub Adrian la 117 d. Christos.
Episcopul de la Tornis era pentru tt5 natiunea Scythilor si avea o f6rte mare
influenta asupra lor 4).

El era afara de acestea independent in jurisdictiunea Dioceser sale si se bucura de

maI multe privilegiI, intre altele gestiunea eclesiastica asupra tuturor eelor-lalte orase
ale Scythia al caror num6r era destul de considerabil.
Ca dovada urmatorul pasagia din dreptul canonic al luI Photius5):
Cu OR acestea este scutit (de obligatiunile
Episeopul de la
Tornis, oras in Scythia, care are de asemenea gestiunea si a celor-lalte orase.
In fine Episcopir TomitanI, ca i eel de la Odessus (Vara) se mal bucuraa de privilegiul de a putea vinde averile imobiliare ale bisericelor lor, pentru rescumptirarea prisonierilor 6).

Gratie unul studitt aprofundat al isvrelor istorico-statistice 5i geografice relative la

Biserica orientala, Le Quien, un monah dominican romano-catolic, ne-a pastrat in opera
sa Oriens Christianus lista celor 13 EpiscopY din Tomis, de la inceputul secoluluI IV-lea
pana in a doua jumatate a vculur al VI-lea 7).
In Dobrogia, Crestinismul a mar fost favorizat si de imprejurarr politice.
Gotir mar 'nainte de a trece peste marginile Imperiulur Roman, care scim ca sub
Aurelian era Dunarea, traisera pe lrmir nordid al MariI-Negre, de unde faceaa incursiunr in Asia-mica si se intorceati din aceste expeditiunI cu numerosI captivr.
In Asia-mica, Crestinismul era frte r6spiindit, de aceea venira in tara Gotilor multr
crestinI captivr clericl si laid, care rspandira in populatiunea dorninat6re, Crestinismul,
asa chi la inceputul vculur al IV-lea, Gotir aveaa episcopr5).
Cand Claudia II-lea invinge la 269-70 si stabilesce in Imperia o colonic de Goff, un
noil factor de Crestinare se introduce, pe langa ce! existent.
Cat de re'spandit era Crestinismul in Dobrogia, pe la inceputul vculuI al IV-lea, se

vede din aceia, ca la Sinodul I ecumenic de la Nicea, tinut la anul 325, ia parte intre
altif i Theophil, Episcop al cetatil Gotilor (Constantia)

Se scie cu siguranta, ca pe timpul Impratulur Diocletian (284-305) exista la Tomis

') A se vedea i importanta scriere a lui Manuel Gdon : Ilatptapxneol Ilivaltsq. Constantinople 188.
Evsevie Popovici. Istoria bisericsca. Vol. I p. 143.

Dosilhei, Patriarhul Ierusalimului, in opera sa Istoria Patriarhilor Ierusalimului. Cart. II cap.

V. 10. Viala Sf. Eustatie Plakida la 20 Septembrie. Vezi viala
Topographie des Scythes. p. 489.
Bibliothecae Juris Canonici veteris. Paris 1061. Tom. Il p. 1345.
Idem.

7) Le Quien. Oriens Chrislianus. Trel tomuri marl in folio. Paris 1740

9) Ev. Popoviel. Istoria bisericscii.. Vol. I. p. 185 i Peyssonel op cit. p 31 5.
9) Ev. Popovirt op. cit. p. 185 vol. I Broylie. l'Eglise et l'Empire romain au IV sicle, vol. II. p. 20 qa
Peyssonnel op cit. pag. 34-35.

www.dacoromanica.ro

627

o episcopie, unde archipastorea Evang,elius sati Evangelic, primul Episcop al caruI

mime s'a cunoscut Ora astazr ').
Cu t6te persecutiunile, Crestinismul ajunsese in decurs de 3 vcurr asa de puternic,
In cat chiar la curtea lur Diocletian se aflail in serviciii crestinr, lar In capitala acestuia,
Nicomedia, o prea frumsa biserica, cretina.
Coregentul s, Galeriti, care avea o ura neimpacata contra Crestinilor, r6usi a obtine
de la Diocletian patru edicte contra tuturor acelor care nu se vor inchina zeilor pagan
si, torturile cele mar neinchipuite, reincepura.
Unul dintre martini ultimilor anr de domnie a luI Diocletian este si Episcopul de la
Tomis, Felix sari Philus, care dupa ce suferi ingrozitre torturr, fu aruncat in Mare 2).
In Apus persecutiunile contra Crestinilor a incetat twin edictul din anul 311, iar in
Orient s'ati continuat, de 0 nu cu Matz, furie, pan& la 322, cand Constantin eel Mare
salvatorul Credinter Crestine invinge pe cumnatul sal Licinius si r6mannd singur stapanitor al intregir lumr romane, puse pentru tot-d'auna capat persecutiunilor i basele intemeieril oficiale ale Bisericer crestine.
Evsevie in scrierea sa Viata luI Constantin, ne istorisesce intamplarea care a intarit pe imprat in credinta Cretina, dupa marturisirile luY Constantin, asigurandu-1 cu
juramnt, ca pornind rsboiti contra luI Maxenti, competitorul s611 la tron, in anul 312,
se invijea frte mult, cad adversarul era cu mult mar puternic de cat el.
Intr'o zi la amiazr, Constantin vede d'asupra srelul o cruce stralucitre cu inscriptia
e TOLYGy 1/t7ta
adica cu acsta biruesce, iar in nptea urmatre s'a aratat Christos in vis
si l'a inv6tat sa faca acest semn ceresc,, ca semn de rt4sboiti.
1mp6ratul indata porunci sa faca un stg, pe varful caruia fu fixata o cruce si d'asupra el o corna_ cu monograma lur Christos; iar pe coiful i scutul s i al soldatilor

se a se sapa acest semn.

Ajutat de cruce, Constantin bate pe Maxentie la Pons Milvius, in 23 Octombrie 312 3).
Prin edictul din Milan (313), Constantin acorda religier Crestine deplina libertate
porunci sa se ristitue Crestinilor averile ce li se rapisera mar 'nainte.
In timp de 10 aril', Imperiul fu guvernat de dor Augustr : Constantin in occident (Milan)
i cumnatul s Licinius in Orient (Nicomedia).

Din causa persecutiilor crestinilor de catre Licinius, ivindu-se crta intre eel der
imp6ratr, Constantin invinge pe cumnatul sal i Imperiul se unifica in 323.
Crestinismul a fost inaltat la religiune domnitre i inviolabila in Stat; dar lasa
paganilor libertatea cultulul lor, insa, prin favorul ce impratul acorda crestinilor, paganism ul

a trebuit sa decada din ce in ce.

Abia scapat de persecutiunr, Crestinismul avu s, sufere de desbinarr launtrice.
Autorul primer dispute religi6se a fost Arie, presbiter din Alexandria Fgiptulul; acesta
incepu a'sr desvolta doctrina sa Inca din anul 319 si invta, ca Fiul n'a fost din vecr, ci
Tatal l'a creiat in timp i ca deer este deosebit de 'Fatal i subordinat
Acsta doctrina numita mar in urma Arianism, a fost combatuta la inceput, in anul
321, de Episcopul Alexandria Alexandru, care o declara ca erezie, iar pe Arieil caterisi
escomuni ca.

Arie fugind din Egipt calatori prin Asia-m:4 unde rspandi erezia sa prin scrierr
(cea mar principala, Thalia) si reusind
dobindi multr adeptr, atata o mare discordie
in Biserica.
Constantin, ca protector al Crestinismulur, incerch," a stabili pacea, Insa neputand prin
intervenirT, decise a convoca la Nicea in Bitinia, la anul 325, un sinod ecumenic, la care
invita pe Episcopir din t6ta lumea, chematra resolva pe langa cestiunea doctrind luI Arie

deosebirea ce exista intre Crestinr pentru serbarea Pastelor, care nu era pretutindenr
in aceiasr zi.
') Episcopus Scythorum Diocletian imperatore, fuise fertur.
A. Bruto. Ovidiii In exil. p. 50 apud Moroni.. Dictionario eclesiastica
Broglie op. cit. Vol. I. p. 214 apud Eusebius. Vita Const. I 27. Ev. Popoviet op. cit. vol. I. p. 383.

www.dacoromanica.ro

628

Ast-fel In cea maT mare parte a BisericeT, srbat6rea era fixata In Dumineca ce urma
ziva de 14 Nizan (Aprilie), Mantuitorul inviind in prima zi a saptamaniT ce urma luT 14 Nizan.
In Asia, Pasteie se serba cu Ovreil, la 14 Nizan, sail In a 14-a zi a luneT Aprilie, orT

care ar fi fost ea ziva saptarnanir').

Ati luat parte la acest Concili (I-iul), 320 EpiscopT, printre care si Theophil Episcopul
Gotilor de la Tomis 2). El este al 111-lea Episcop cunoscut de la Tomis.

Despre acest Theophil citim In viala SI. Nichita, ce se serbza la 15 Septembrie:

Ca Sfantul Nichita a primit botezul de la Theophil,. pastorul cel bun al Gotilor.
Ca Nichita a povluit cu faca buner credinte pe poprele Gotilor i In fine a, acesta
a fost pe vremea Imp6rtiel Marelur Constantin; el era nascut i creScut in tara barharilor
celor numitT GotT, carora scriitorilor grecestY le este peste Dunre, care tara pe acele
vremurT o ocupasera Gotir si se cherna Gotia.
DecT fiind ca, acest sfant (Nichita), n'a voit a urma pganatatea barbarilor, ci precum
era de nm luminat i bogat, asa era si crestin bun, a fost prins i muncit de Atanarik,
stapanitorul Goilor, pentru credinta lui Christos, mar pe urma prin foc s'a savirsit 3).
Se vede din acest citat, ea Crestinismul patrunsese nu numar intre Gotir stabilitT In
drpta Dunarir, ci i Intre acer r6masT pe stanga fluviuluT.
La sinodul I Niceian se ilustrza prin eruditia sa teologica, elocinta s,4 agerimea sa,
Athanasie, diaconul archiepiscopier Alexandrine, iar dovezile luT avura un resultat decisiv
ca la urma tot, afara de 17 EpiscopT, se declarara pentru intrga difinilie a lur Alexandru
si a diaconulur st, anume ca. Fiul este Dumnezeti adev6rat, nscut din veer din Total din
flinta sa deer este de-o fiinta cu Tat1, de o putere i de o marime.
In fine parintir se intelesera i hotarira a asterne Invtatura formulata a,st-fel Inteun
simbol, care este Crezul de astaz1, dar numar Oa, la cuvintele: si Inteun Duh sfant,
dupa care urmati anateme contra celor care invata sati cred dinpotriva.
Dar si partea din simbol de la: Cred, pan la: si tntru Duhul sfant nu era Inca
stilizata la sinodul I ecumenic cu totul precis, osa cum este astazT.
Tocmar la sinodul II ecumenic, sat" mar corect in intrebuintarea ce facu Biserica de simbol

In intervalul dintre aceste dou6 sinde, precum s'a adaus partea finala a simbolulur nostru
de astazr, ce urrnza dupa cuvintele si intru Duhul sfant, ast-fel s'ati formulat i unele
locurr ale p6,rtiI luI de la Nicea, ce preceda acestor cuvinte.
Arie, ca turburator al linister Bisericer, a fost exilat in Ilyria.
Cu referire la discutiunea pascala, sinodul a hotarit, ca de acum t6te Bisericile sA serbeze

Pastele data, i anume, sa serbeze invierea in Dumineca intilia ce urmzadupa I-a luna
plin a echinoptiulur de prima-vara.
Tot de ()data episcopul din Alexandria, unde era pe atuncr sediul principal al astronomieT, primi insarcinarea de a calcula pe viitor, pentru intrga Biseric, in ce timp cade
serbarea Pastelor ;;i a face cunoscut acsta, mar din 'nainte, tuturor Bisericilor prin intermediul scaunulur din Roma, care avea primatul de on6re.

Sinodul de la Nicea cauta sa pun capat disputer ariane, dar nu reusi, cad imediat
isbucni cu o mai mare furie.
Arie mre la anul 338 i dui:A un an si Constantin cel mare, al' caruT urmasT impart
Imperiul In dou: orientul arian, cad acceptase doctrina lur Arie i occidentul ortodox.
Constantie, fiul lur Constantin, dorind sa intinda arianismul i In occident (cacIdupa
m6rtea fratelur sail, Constant (350, r6mase singur Imptirat) si mar ales sal confirme printeun
sinod, pe care II conv6ca la anul 359.
9 Duchesne. La question de la PElque au concile de Nice. 1880. Extrails de la Rvue des questions
bistoriques. Tom. XXVIII. p. 5 42,
8) Le Quien. liens Christianus. In lista Episcopilor de la Tomis i Er). Popovict op. cit. Vol. I. pag.
398

459.

8) Prod. Gheadie Endceanu. Cretinismul in Dacii. Publicat in Rev. Biserica ortodoxtl. roadmit Anul I
(1875) No. VII. p 508-9

www.dacoromanica.ro

629

Insa de terra a aduna la un loe orientul occidentul, crezu maY nemerit a convoca
acest sinod in dou locurI i anume: pe orientall. la Seleucia din Isauria, iar pe occidentall la Ariminum (Rimini) in Italia ').
De partea apusana s'ati adunat 600 Episcopr: ((din Elada, Macedonia, Thracia i de
la Dad, in orawl Arimin, ne spune prea fericitul DositheI2). La acest sinod trebue sa fi
luat parte i Episcopul TomisuluI, Gotthicus, al IV-lea din lista luI Le Quien.
De aci se vede, ca Dobrogia facea parte sub raportul eclesiastic din circumscriptia
apusulur, adica de ortodoxY, dupti cum afirma i Sf. Sa Ierod. Ghenadie Enceanu pentru
RomniI din stanga DunariI 3).
Acesta se explica i prin faptul, c, urmatorul luI Gotthicus, Bretanion, interzice impOratulul Valens, care era arian, intrarea in biserica din Tomis.

Dar greul statuluI Got, care se afla pc stanga DunariI, pana pe la Palus Moeotide,
imbrali ase arianismul, pe care l'a primit de la propovaduitorif venitI din Asia-mica.
Audius, laic din Mesopotamia, aratandu-se schismatic can6nelor de la Nicea, a fost
exilat de Constantin cel mare in Scythia; de ad trecu la GotI, unde converti la cretinism
calugari multi dintr'81-0 innintand i manastirf.
Secta Audienilor, care s'a stins in vcul al V-lea, se distingea de arianl prin aceia,
ca representa pe Dumnezeti Cu totul antropomorfic, sati ca pe 6menI, compus din trup
si suflet i serba Patele impreuna cu Iudeir la 14 Nizan ').
Socrat, scriitor bisericesc din vecul al V-lea, pretinde ca GotiI s'ati cretinat pe timpul
ha Constantin cel mare, zicend: Constantin in rt.isboiul ce l'a avut contra Gotilor, care
invadati Imperiul, II invinse impingandu-I peste Dunastru; Impe'ratul sperand in stgul
cruceI, care este semnul crWinatatiI, GoliI rapi(I de mirare pentru invingerea cea necre-

zed, ati prima religiunea cretina, cu al carel ajutor Constantin esise nevatamat6).
Theodor Anagnostul (scriitor din vecul al VI-lea) spune: de aci se incepe crestinarea
Gotilor in mod serios6).
Adev6ratul intemeietor al CretinismuluI la Gotl a fost Ulfila, care de i nascut inLre

densir, dar era descedintele unuI captiv roman crescut in

Ulfila studiase la Constantinopol, unde a fost hirotonit la anul 341. sail 343 de Archiepiscopul Eudoxie.
El luase parte la desbaterile conciliuluI de la Constantinopol, i Eudoxie Cu Acacie

covinsese, ca diferinta intre arianism 1 credinta de la Nicea este o disputa derla.

Intorcndu-se in patria sa, cnd Statul Got era in flre sub Hermanaric ; cu tte persecutiunile i pericolele la care se expunea, mai cu srna c Regele era pagan, Ulfila
reui In timp de 30 anI a converti la cretinismul arian jumaate din compatriotif stit
Traduse in limba gotica, Santa Scriptura, pentru care inventa insuI caracterele
sunetelor neintroduse pang atuncl in limba.
Ulfila a stat tot-deauna in relatiunI amicale cu papiI Roma: Jules I (337-52),Libre
(352-66) i Damasc I (366-84), care Il onorail, ca pe un apostol al Gotilor.
Sub Hermanaric, GOT ati stat in bune relatiunI cu Romanil si multi dinteinsiI se
inrolara ca legionarl.
Dar dupa, m6rtea acestuia, Regatul Got se imparti: in Ostrogoff, care sub Regele
Fritigern a continuat politica predecesoruluI siti
manilor.

Visigolif sub Athanaric, vrajma al Ro-

Provocat, Valens trece Dui-Area in 376 pe la Noviodunum i bate pe Getruzi, un

trib Got.
') Ev. Popovirt, op. cit. Vol. I. P. 463-8.
t) Istoria Patriarhilor lerusalimuluT. Cartea II. cap. X 1.
Istoria Bisericescii, Anul I (1875) No. VI pag. 411 nota 3.
Peyssonnpl op. cit. p. 34-5; Hammer, op. cit. Vol. I p. 217 i Er. Poprivici op. cit. Vol. I p.482.
Hist. ecles. lib. I cap 2.
Cart. II cap. XXI.

www.dacoromanica.ro

630

Pe atuncI archipastorea la Tomis, care incepuse a se numi Constantia, dupa numele

surorir lur Constantin eel mare, un Episcop, Bretannion (Vetranion, Berthanion), al cincilea
din lista luY Le Quient); acesta era un erudit si nu impartasia eresiele aria,nismuluI; era
In corespondenta amical cu Dionisie, Episcopul CorinthuluT la 3682).

Valens, pe MO chi era protector fanatic al Arianismlur, maI era inconjurat ;4 de

o mul(ime de consilierI propagandistI, chiar in re'sboitt.

Impratul se ncerca a converti ;4 pe Bretannion, dar acesta nu riurna c refuza, ci

nu vroi a'l primi nid In Biserica, nicl a comunica cu arianistI luI Valens ;4 se refugia
intrio alta biserica urmat de tot poporul.
Valens infuriat, il arestza si'l trimete in exil; insa numaY decat l'a rechemat, temendu-se de o revolta a Scythilor, care murrhurel in contra persecutiunI EpiscopuluI lor").
Cat de mult stiuse Bretannion a inradacina crestinismul intre ar sa se dovedesce
din aceia, ca pe timpul sii, Sfantul Saya flind martirizat i corpul aruncat de GO in
Dunare, Junius Sauranus, ce era pe atuncI Guvernatorul (Dux Scythici limitis) Scythia
minore, lua. corpul Sfantulul i 11 transporta in Capadocia, patria martiruluI').
GOT din stinga Dunaril, fortatl de navalirea Hunilor, cerura din indemnul luI Ulfila,
permisiunea de a trece fluviul, spre a se stabili in Scythia si Moesia.
Valens le acorda cererea in anul 376, cu conditiune de a se cretina.
Dar fiind maltratatI in Imperiu, GotiI nu intarziara de a se revolta i, sub sefir lor
Fridigern i Alavivus inving in dou6 randurI armatele romane: la Ad Salices (377) si mal
ales la Adrianopol (378) unde insusY Imp6ratu1 pieri.

In urma acestor victorif provinciile Peninsula Balcanice a r6mas prada barbarilor.

Parnentul era acoperit cu cadavre i rosu de sange sale Sf. Grigore de Nazianza.
Episcopil luatl captivI, preotiT sugruma i bisericile distruse serie putin mar in
urma Sf. Jrme 5).

Theodositt reusi a curdti Peninsula Balcanica de barbarT, iar cel rmai se stabilesc
In Dobrogia, intre Dunare i Valul numit al luI Traian.
Gotif incercara a jefui in anul 380 orasul Constantia, care fu salvat numaY prin curajul ce inspira soldatilor, Episcopul de aci, Gerontius, al VI-lea din lista luI Le Quien 6)
In urma GOT devin un popor supus, se indeletnicesc cu agricultura si multi dintriinsir devenira stabill. Er at continuat a remne Ii erezia Arianismuld liana la anul
400, pe timpul StintuluT Chrysostom, care si-a indreptat privirile sale nu numaT asupra
paganilor, dar chiar i asupra ereticilor Gotilor.
Un rest de GotT a continuat a rOmane in Arianism, para in timpul lu Justinian I, cand,
dupa marturisirea luT Procopi, a cerut de la acesta, archierett orthodox 7).
O nota disputa se ivise in Biserica, anume: ca, Duhul Sfint, nu numaT ea este mal
mic de cat Taal i Fiul, ci este chiar o creatura a FiuluY ;4 slujitorul TataluI si
Acesta doctrin" nota, numita Macedonianismul se" Maratonianism,provoca cel d'al
doilea sinod ecumenic, convocat in anul 381 de Imp6ratu1 Theodosie la Constantinopol ;4
participa la el 186 EpiscopT aT Orientulur, intre care si Ulfila, al Gotilor i probabil i Gerontiu din Constan tia.

Intre cele 7 can6ne ale acestur sinod s'a complectat i simbolul de la Nicea, pana la
sfirsitul WI de acum, recunoscendu-se intregile decisiunr sinodale ;4 de episcopif apusuld,

care nu luasera parte.

In anul 381 m6re Ulfila, Episcopul Gotilor; acestia cerura un noti Episcop, dupa cum
') Sub.Valente Imp. Ariano cui forliter restituit, in eclesia
Dosithei, op. cit. cart. II. cap. V 10.
Sozomen (scriitor in vcul al IV-lea.) Historia ecclesiastica. Lib. VII cap. XXI.
Peyssonnel, op. cit. p. 37 i Fleury. Hist. eccles. Vol. I, p. (80-81.
Duruy, op. cit. Vol. VII, p. 437 apud St. Grgoire de Naz. Disc. XXII, S-t. Jr6me Oeuvres. Ed. Mile
1553. Tom. I, p. DI
A qe vedea partea istorica.
Dosilhei. Op. cit. Cartea III. Cap. X, 1. A se vedea: Bis. Ortodoxa, An. I, No. VII, p. 509 nota 1.

www.dacoromanica.ro

631

resulta din a 44-a scriscre a Sf. Ion Chrisostom, Patriarhul Constantinopolultg, intre anir
398

401 1).

Cat timp va fi arhipastorit Gerontius, nu scim ; dar la anul 393 intilnim ca Episcop
la Constantia pe Theotimus I, al VII-lea din lista lur Le Quien 2).
Moroni 11 numesce Testimo 13).

Nestor, Patriarhul Constantinopoluld desvolta o noua erezie in Biserica, zicnd :

cu totul alt-ceva este fiul lur Dumnezeti i cu totul alta este omul Christos; er sunt unitl

numar printr'o unitate morala; intre cele dou6 firl se aria numaI un contact intim, o legatura morala, un fel de salaluire a lui Dumnezeil in om.
De aceia Maria nu trebue sa se numsc nascatre de Dumnezeil, pentru ea ea a
nascut un om, ci avOponcos6xoc, iar pentru a o cinsti dupa vrednicie, ar trebui s se numsca mar bine xpnroT67.0s.

Disputa ajunse aa de acuta, ca Theodosie al II-lea, sari cel tanar, convoca la Efes, in
anul 431, al III-lea sinod ecumenic, la care ail luat parte peste 200 Episcopr, intre care i
cel de la Tomis, numit Thimotheus, al VI1I-lea din lista luI Le Quien.
Sinodul dadu 8 can6ne, din care maI important este al VII-lea, ce prevedea pedpsa,
cea maY mare acelur care va face i va invata alt simbol de cat acel de la Nicea 4).
Prin navalirea Hunilor, Biserica din Scythia minora avu sa sufere, cad barbarir ail
distrus mar multe orae, intre care i Metropola Pontuld, Constantia, la anul 447 ; 5) insa
acsta fu de scurta durata, cad trer anl mar in urma Atila NI indrepta privirile spre occident i muri in Panonia la anul 453.
Cer r'maI in Dobrogia sub Hernakli, erati intrebuintatr la apararea Valurilor i se
numiati fosaticY.

Sunt scriitorY cart afirma, ca Sfintul Ion Chrisostom (344-407), a propagat cretinismul

la Hura, in Scythia i in tinuturile marginme Dunarir de jos 9.

Nu scim la ce date vor fi ocupat scaunul episcopal de la Tomis, al IX-lea i al X-lea
din Episcopir de aci, aratatI in lista lur Le Quien, anume Ioannes i Alexander; dar de
sigur in seurtul timp de 20 de anI ce desparte Sinodul al 111-lea, unde am vNut ea a
luat parte Timotheus, de Sinodul IV-lea tinut la 451, la care participa Theotimus al II-lea,
dupa cum vom vedea; sail mai bine pana la 447, cand Tomis a fost distrus de Hunr.
Sinodul IV-lea convocat la Calcedon, de Imp6ratul Macrian, se pelte considera ca inceputul schismer intre Biserica orientuluI, de Sf. Scaun.
Nu ne vom ocupa de cttt de canonul al 28-lea, care interesza mar mult subiectul nostru.

Prin acest canon se confirma EpiscopuluI de Constantinopol, ca al reedinter a doua

a Imp6ralier, al doilea rang intre Patriarchr i jurisdictiunea peste treI diocese, unde avea
dreptul a aeza MitropolitY, in Thracia, Asia 1. Pont 7).
Diocesa Thracier scim ca era impartita in ,.tse provinciI, intre care NIoesia II (panca
orientala a Bulgarier de astazr) ;;i Scythia (Dobrogia) 8).
In Moesia II, dupa un catalog intocmit de Dositheiti 8), era un exarcat Cu .se episcopiI,

intro care se gsesce archipastorind in Scythia pe Theotim II.

Acesta este al 11-lea Episcop al Tomisulur, dui:a lista lur Le Quien.
Decr de la 451, Dobrogia incepe a depinde, sub raportul eclesiastic de Patriarchul
din Constantinopol.
Ev Pupovici, op. cit. Vol. I, P. 398, 476-9, Peyssonnel, op. cit. p, 42.
Sozonienus, op. cit. Cartea VII, Cap. CXXVI Theotimus Tomis et Scythiae Ecclesiam administravit,
vir philosophia enutritus cujus virtutem Huni Istri accola suspicientes, Romanorum Deum ilium appellabat.
Dictionar de Istorie eclesiasticd; vezI Ovidiii in exil de A. Bruto, p. 50.
Ev. Popuvict, op. cit. Vol. I, p. 492-7.
Lebeau. Histoire du Bas-Empire XXXII, LVII.
7'heodoret. Lib. V. Cap. 31 i Photius, p. 1517.
Ev. Popurici, op. cit. p. 500 Vol. I 0 Hammer, op. cit. Vol. I, p. 266-7.
Ranzbaud, op. cit. Vol. I, p. 43.
Op. cit. Cartea 1V, cap. VII 2 in Bis, ortodoxa romana anul 1, fasc. VIII, p. 590.

www.dacoromanica.ro

632

In a doua jurnAtate a secolulul V-lea i inceputul celul al VI-lea, Scythia mica incepe
CalugariI de ad i detera nascere une revolte relignse,
a se manifesta in viata
degenerat in lupt, sub conducerea lu Vitalien, care in fruntea unel armate de nemultumitl din Scythia, Thracia i Misia, merse asupra Constantinopoluld in dou rndurI: la

513 i 518 i invinge pe Impratul Anastasie.

intre conditiunile pciI Vitalien cerca, ca totI episcopil ortodoxl exilatr de Anasiasie

s fle rechematt
justificat cel exilatI
Vitalien convoca apoI la Eraclea, 200 episcopI, in fata crora
de Anastasie; iar in locul PatriarhuluI din Constantinopol, Thimotein, care tusese causa
revoltd, a fost aezat Mitropolitul TesaloniculuY, Macedonius.

La sinodul de la Eraclea, pare-se, a participat i Paternus, Episcopul de la Tomis,

al XII-lea din lista. luI Le Quien.
Vitalien este omorit la Constantinopol in anul 520, de partidul politic, numit vnt,
condus de Justinian I.

Justinian, nscut in Ochrida (Ueskiib), pentru a da o mare strlucire patrieI sale,

ridica pe Episcopul de aci, Catellianus, la rangul de Arhiepiscop independent de orI ce
scaun i decI de Biseric autocefal.
Papa Virgilin consimti la acsta in 541. ')
Arhiepiscopul din Ochrida, dup nuve,la 131-a a lul Justinian, avea jurisdictiune eclesiastic i dreptul de a chirotoni pe Episcopir din eparhfile: Daciel ripense, Dacier Medi-

teranee, TribalieI, Dardaniel, Misid de sus O, Panoniet 4) Dioccsa de Ochrida se numia

Justinianea prima.
Patriarhul din Constantinopol avea Jurisdictiune eclesiastic, asupra Moesier de jos
(secunda), Thracier i Rodop. In eparhia MoesieI secunda era coprins F,.;i Scythia minor
san Dobrogea de ag. )
Gsim ca Episcop la Tomis, pentru epoca ce ne interesza (54.9 556) pc Valentin,
catre care Papa Virgili (537 - 55) serie o epistol invitndu-1, s condamne i el coprinderea celor treI capitole 4) ale Origenitilor.

Cele 3 capitole, pentru care Justinian convoca la 553 al cincilea Sinod ecumenic de
la Constantinopol, erati: 1. Scrierile luY Tcodorit din Cyr, 2. Epistola luI Ibas din Edesa,
ambele contra sinoduld din Efes i 3. Scrierile luI Teodor de Mopsuestia.5)
A luat parte la acest sinod 165 EpiscopI, intre care i Valentinianus de la Tomis,
al 13-lea i cel din urm din lista luY Le Quien.
Timp de mal bine de un ve Biserica in Dobrogea a fost linitit, pki, la nvlirea
Bulgarilor, sa mai nemerit pn la trecerea i stabilirea lor peste Dundre, data care nu
e precisat, ci coprins intre 668 san 689.
La trecerea in Moesia, Bulgaril de i distruser' i predara bisericile, iar pe preotY
ir ucidean, crezcIndu-f agentI politicI ai Byzantinilor, totu1 nu putear' stinge Cu desavirire
viata religis a *flor cucerite, lOcuite in mare parte de Rom,nY.
De atatea orI citatul Patriarh Dosithel ne pstrza un exemplu de continuarea vietif
religise in mijlocul poporuluI cotropitor 6) :
De prin secolul al V-lea papistaiI ayear' deprinderea de a ajuna Simbta, i in virtutea pretentiunilor de jurisclictiune eclesiasticit ce aveati asupra pop6relor din Nordul
peninsuleI Balcanice, propagan' ajunarea SmbetiI i aci.
Acest fapt este afirmat i de Patriarhul Photie, (tritor pe timpul lur Crum si inceputul crestinril Bulgarilor), care combtea pe LatinY pentru postul Stimbeter, propagat de
mult in Bulgaria.
Le Quien. Oriens Christianus Tom. II, p. 18.
Dosith. Cart. V-a cap. XIX 1.
A se vedea Bis. ortodoxii rorrnl, fa,sc. II, anul II. p. 89 i Durhesne. Eglises spares pag. 229.
Dosith Cart. V, Cap. XV 4.
Detalii asupra acestui sinod, a se vedea En. Popovici op. cit. Vol. I. p. 512(5.
Cartea VI cap. XVI 17.

www.dacoromanica.ro

633

Cum acest post neprivind pe Bulgarl, de re-ce eI nu imbrOtiaser cre0inismul, se

referia ded la Romnif, conlocuitorir lor.
Acst, expresie de mult In Bulgaria a lui Photie (anul 865 plus-minus), o vedem intinsa Ora la anul 692 ; cad in adevr la conciliul de la Trula (Constantinopol), tinut sub
impilratul Justinian II Rhinotmetos (cu nasul tiat), se condamn, prin canonul 55-lea
Biserica Rome, ca culpabil de propagarea acestd erezil in Bulgaria, maI positiv la Romanif de aci.
Vedem dar, ea in timpul furid nvlirii barbarilor chiar, viata politicA a Romanilor
de 0 inceta, nu fu strimata Ins viata lor religisa ').
Barbaril de odinir Incep a se ImpArra0 de lumina civilisatid Imperiulul Byzantin,
Cu care se aflatl in contact; poporul cucerit incepe a se grupa In comunitiltI cu caracter
religios i ast-fel dupO un secol, gOsim participand la sinodul VII ecumenic din 787, pe
Episcopul Abaritilor din Moesia inferira, anume Ursu, care, dupil cum ne spune Le Quien,
era de origin
Avem dar prin partile vecine Dobrogief de astazI o episcopie, pe cAnd la Thesalonie
era vechia Arhiepiscopie, care' 0 ea trimese la conciliul din 787 pe Ion al Thesaloniculd
ne spune Dosithd 2).
AmbiT pstorI bisericescI eran aI Romilnilor convietuitorl Cu BulgariI necre0inatT,
RomnI care incepuser,
manifesta viaja lor religi6sa maY pe larg, pentru c mal in
urm, s4 vedem conlucrand cu Bulgaril in fondarea unul stat puternic la Dundrea de jos.
Sub domnia luY Crum avem maY multe dovezY de existenta crestinilor prin Bulgaria

orientall
Sfintul Theofan ne spune, cum cdpetenia Bulgarilor, Crum, ataca Develtum 3) si pe
locuitorY impreund cu Episcopul 'T-a strmutat 4).
apor: in luna Februarie dol crestinr din Bulgaria fugind, a anuntat ImperatoreluY,

c Crum cauth a nhvli In griimad, ca s prind pe locuitoriI din Thracia 5).

De 0 distrusa Biserica din Tomis, iar Episcopia destlintatd, pae, de 6re-ce niel un
scriitor sari cronicar nu ne mal pomenesee de ea, cretiniI nu disphruser de ad, ca 0 din
hitregul regat Romno-Bulgar.
In anul 814, Crum luand Adrianopolul, strOmut din Thracia panA la 50.000 locuitori

impreun Cu Episcopul de ad, Manue18), care sufer martirul impreun, cu George al

Develtuld, Leon al Niced din Thracia 0 un 6re-care Petru, cum 0 altI 377 cre0inl 7).
Sub fiul lur Crum, Mortagon, sutera martirul mal multr cretinY din Tiberiopol (Vara).

Intre ace0I martirI se afla un tndr, Cinamon din Adrianopol; acesta fiind luat captiv a
exercitat atata influent asupra unuia din fiil luI Mortagon, Eurabota, eh' l'a cre0inat.
Atat Cinamon, ct i Eurabota ail murit din rninele luI Molomir, succesorul la tron
al luI Mortagon 8).
Asupra inceputuld cre0inril Bulgarilor pg,rerile scriitorilor vechl sunt frte impArtite,

si cum acest eveniment e de o mare insemnAtate, merit o mal amanuntitg cercetare.

In timpul regente imparteseI Theodora, pe la anul 845, inteun r6sboiLl pe care
ByzantiniI
avut cu Bulgarif, sora RegeluI Boris, al caruI nume nu ni s'a pstrat, a fost
facut,' prisonierd i dus, la Constantinopol, unde a fost tratatd cu tte onorurile re-Y se
cuvenia; locuind in palatul Imperial, ea fu crescut, i initiatii in invdtitturile religiunel
crestine, pentru care ayu o deosebit clragoste in scurt, vreme.
') Oriens christianus Tom. I p. 1221.
3) Op. cit Carlea VII cap. I 17.
Dupti, und (Geograful Meletie pag. 439 a peril sale) este Zagora; dupa alliI (Dosithet, in T61j.o; rhpeg
Vretos. La Bulgarie p. 233) este oraul Burgas.
pag. 35 ;4
Theoph. Chronographia (ed. Bon. 1839) Tom. I p. 722.
Theoph. Chronographia (ed. Bon. 4839) Tom. I pag. 779.
8) Nlem. pop. II 543, 54 , 561. Accst sfAnt este serbat de ortodoxi la 22 Ianuarie.
Dosil h. cart VII cap. VII 1.
8) Historia Martyrii XV martirum 29 sq Patrolog. Miyoe T. CXXIV p 191. In Bis. ortod An. II

No. VII p. 447.

80

71800

www.dacoromanica.ro

634

Pe de alta parte traia captiv la curtea luT Boris un ealugar gree, anume Theodosie
Kuphara, om instruit si cunoseator in afa,cerile politice.
Prin intelepciunea i meritele sale, Kuphara devenise ministrul Regelur i profitand
de increderea cc-I inspira, incepu s insufle Regelul i curtenilor, preeeptele religiunr crestine 9.
Cand Boris ceru pe sora sa captiva, Byzantinif drept pret de rescumparare ccrura si
eI pc Kuphara, acoja ce se facu.
Beintrsa in patrie, Principesa crescuta in dogmele religiunr crestine, continua a cultiva
primele seminte ale acester religiunI sadite de Kuphara fri sufletul lulf Boris, care totusI
nu voi sa renunte la idolatria stramosilor sal%
Dar in anul 864, intamplandu-se in Bulgaria o f6mete ingrozitbre, Boris, care vedea

mizeria ce 'I ameninta poporul, invoca in ajutor pe Dumnezeul crestinilor i in urma

rugaciunilor, f6metea inceta.
Acsta decide pe Boris a se cretina, cernd de la Constantinopol un Episcop1).
Un alt fapt nu mar putin important a contribuit dupa unir istoricr la crestinarea
lul Boris.
Calugaril Methoditi si Cyril, intorc6ndu-se din Moravia, tree prin Bulgaria.
Methoditi, care se pricepea in ale picturel, este invitat de Boris la noul palat, ce-s1
construise la Nicopoli
Mg& s zugravsca inteuna din camere un tablott, care sa
represinte cea maI infiorat6re scen6, ce V-ar inchipui.

Methoditt zugravesce judecata din urma, representand pe Christos inconjurat de

cheruvimr, avnd la drpta pe ceI dreptI, iar la stinga pe pacatosl, in flacarile iadulul
chinuitI de demonl.

Tabloul a avut atata influenta asupra id Boris, ca acesta a cerut sa se boteze cu

numele de Michail3).

Unir istoricr zic, ea Boris s'a botezat de un episcop trimes de la Constantinopol,

al(ir, ca chiar de insusI Methoditi.

Botezul s'a facut neptea; poporul revoltat inconjura palatul, din care Regele
urmat de catr-va credinciosI ar si, armat mime eu Sf. Cruce.
Curagiul luI Boris facia pe revoltatI a lua fuga, iar vre-o 40 protivnicI ati fost trecutr
prin sabie.

Data crestinariI luI Boris nu e certa, ci e coprinsa intre 860-865; ast-fel:

Autorul Byzantin Simeon Magistru pune anul crestinarir Id Boris in al patrulea aI
lmpratieI lu Michail III, cand acesta a intreprins o inarmare contra Bulgarilor, adica
860 sad cel mult 861 4).

Nicita Paphlagonianul in biografia Patriarhuld Ignatie, vorbind despra cutremurul

eel mare din Constantinopol, ice, ca Boris a primit crestinismul indata dupa cutremur,
sati la finele anuluI 861, orr in 862 5).
Patriarhul Photie contimporan faptelor, lag a se intelege, ea crestinismu s'a introdus
in Bulgaria pe la flnele anulul 864, sati inceputul lul 865").
Tot Photie mar afirmA, ca crestinismul la BulgarI s'a ivit de data si in mod curios.
Cronicaril germanI spun, ca in tegnna anuluT 864 Boris era 'Meg pagan 1).

Chiar dupg. atestarile cronicarilor slavr, se vede ea crestinarea lur Boris, ci nu a

Bulgarilor s'a petrecut intre mil' 863-864.
Cu referinta la locul crestinariI luI Boris, autoriI Inca difera: asa Leon gramaticul,
prezentand crestinarea Bulgarilor ea un act necesitat din partea
11I-lea, zice:
') Histoire de Photius XV, pag 129; P. Vrelos. La Bulgaria p. 41.
Assmani. Kalendaria ecclesiae universas. Tom.II p 374 in Avril. La Bulgarie cretienne p 7
Assemani op. cit. Tom. III p. 24 in Amil. op. cit. pag. 7 i P. Vre(os op. cit. pag. 43.
Theophan. (Jontinuatus. (Ed. Bon. 1837) pag. 665.
3) Acta Sanct. Bolland. 7'. X cap. IV, 29. Calendaria Assemani III 34.
Photiti Encycl. Epistol. ed. Montacut. p. 49.
) Patrol. Migne T. CXXV pag. 1218.

www.dacoromanica.ro

635

lar ImpOratul botezand pe acest boier, i flindu-I na 'i-a pus numele s6ii; el a botezat i
pe magistratil luI, introducandu-I in ora (Consiantinopol)1).
Deg modul cum a inceput Cretinismul la Bulgarl, diterd dupd pdrerile autorilor.
Biserica r6sdritu1ni ea EA Sf. Scaun, fie-care iI asum dreptul de primiI cretinalorl al
Bulgarilof.

Nor vom lua numaY expresia unuI contiporan, a PatriarhuluI Photie, care zice: cd

faptul cretinariI Bulgarilor i chiar al luI Boris s'a efectuat in mod curios, adied tdr
predicatorI specialY, venitI de la Roma sari Constantinopol 2).

La patru anY dupd cretinarea luI Boris, adica la 869, acesta cere papel Adrian II,
ea s numscd Arhiepiscop, pe un diacon anunie Marin, care dupd nume nu putea fi &eat Romans).
Acum se resolv cestiunea cretindriI Bulgarilor (in mod curios, dupd spusele PatriarhuluI Photie.
De vreme ce Boris cerca ca pe Marin sal numsc Arhiepiscop, urrnza di la 869
existaii in Bulgaria preotI i chiar episcopr, earl nu puteati fi decat dintre Romanif cretinl convietuitorr cu Bulgaril.
DecI Bulgaril s'ati cretinat treptat i prin contactul lor cu RomaniI.
Dup putin timp satI chiar in anul 869, Bulgarfi desgustatI de latini se puserd sub
jurisdietiunea Patriarhilor, care intro anil 869-878 le trimeserd doI ArldepiscopY: pc
losif i pe Georgie.
Reedinta Arhiepis..opatuluI era la Ochrida i avea sub jurisdictiunea sa trer-zecI
de Eparchit
Dintre tte Episcopiile, ne interesza maI mult pentru istoria bisericeY din Dobrogia,
aceia a Oitelor, pe care Greer( o numiati lipoProo sa Ilpopiton. Acest ora, este Pravadi
de astzI, aezat intre Varna i $umla, unde se mal v'd Meg, ruinele unuI castel vechiti ').
La sinodul tinut la 879 in Constatinopol, se vede eh a luat parte .i Episcopul Provatonuld, anume Emanuels).
Ace.st populatiune cretin, care avea un Episcop numar la catI-va anT dupd convertirea Buigarilor, de la un oras nu departe de Constantia, nu puteati fi deck RomaniI
locuitorir DobrogiI.

Succesorul luI Boris, Tarul Simeon, supune Biserica BulgarieI scaunulur din Roma.
Papa Formosus IT dete comina de Rege. Acestd supunere durz pe tot timpul domnig
acestuia (893-927), iar urrnaul s Petru, intrand in rudire cu curtea Byzantin, alipesce
din noti arhiepiscopia Bulgarig de PatriarhI.
Prin supunerea primuluI regat Romano-Bulgar, nu se atinse, nimie din autocefalia
bisericeI (declarata de autocefal, de la 932), insd Bulgaria de Nord trecu sub jurisdieliunea patriarhier de Constantinopol, de la cucerirea el de Imp6ratul Lin Tzimisliesu).
In anul 1185, treI fratI Romani de nm, infiintz al doilea regat Romano-Bulgar,
sub conducerea luI Petru, Asan i lonit.
Asan scitipand tara de jugul Byzantinilor, iI stabilesce capitala nouluI Regat in Tarnova, unde strdmutd i scaunul Arhiepiscopal.
In scris6rea Papg Inocentiti Ill-lea din 1203, gdsim ea Arhiepiscop al Tarnovef
pe Vasile, care arhipdstorea in Regat de 18 anl inainte, adied de la reintemeierea StatuluI Romano-Bulgar 7).
') Leonis Gramatici chronographia (Ed. Bon) p. 238. El e In contrazicere Cu Theophan(Continuat. pag.
164) :;;i cu respunsul Papal Nicolae, care spune ca boierri a vrul, s, ornro pe Boris, ca si puna In locu-I
un pitgetn.
6) Revista Biserica Ortodoxa Romema. Anul II, No. VII, p. 451
a) Baronii. Annales an. 869 No X. Vita Adriani (Migne T. CXXVIII pag.1394.
4) Kanitz. La Bulgaria pag. 415
Dosith. T6p.04 x(zpac pag. 35.
En. Popoviet. op. cit. Vol. I. pag. 621 i 641.
Patrolog. Migne Tom. CCXV pag 288.

www.dacoromanica.ro

636

In luptd cu Byzantinil, era natural ca Biserica ssa fie independentd de Pairiarhat;

de aceia Vasile se numesce pe sine Arhiepiscop al Romano-Bulgarilor, tinznd, dupg
cum vom vedea, a deveni insusY Patriarh.
De acstd Arhiepiscopie depindeati 12 EpiscopY, intre care la Preslav in 1203 gdsim pe Saya ').
Prin intervenirea Papel Inocentiti II, Biserica Romno-Bulgar trecu sub jurisdicti-

unea Sfntulur Scaun, Arhiepiscopul Vasile primi de la Papa semnul puteriI oficiuluI
pontifical, palium (o bucatil de tofd presrata cu crud, care se trimete de Papi, ca semn
al jurisdictiuniI eclesiastice), iar Ionit, corna de Rege la anul 1204 Noembrie 8 2).
Dupd treY-zed anY de la data acestui fapt, adica la 1234 in timpul lul Ion Asan
cnd si pe scaunul arhiepiscopal din Trnova se afla I6chim I, in Biserica Romno-13u1gard s'a petrecut un fapt, care transformd Primatul acesteY BisericY in Patriarhie independentd, cu consimtimntul celor din Antiochia, Ierusalim 0 Alexandria.
Proclamarea de Patriarh al luI Whim I s'a fdcut in urna sinoduluI tinut la Lampsac3).
Dupd, mrtea lur 16chim I la 1237, se urea pe tronul PatriarhieY Vasile II, despre

care se scie cd a adus in Thrnova m60ele SfinteY Parashive, care ma in urind, pe

timpul luY Vasile Lupu, atl fost aduse la Mandstirea Sflntil TreI Ierachl la 14.
DNA, Vasile II-lea urmzd Patriarhul I6chim II-lea.
Acstiti independenth a Bisericel din statul luI Ion Asan II, provoch pe Papa Grigorie 1X in contra Bulgarilor. in special rugiti pe Baldouin, noul Imp6rat latin din Constanlinopol i pe Bela IV-lea Regele Ungarier, s mergil contra lul Ion Asan 1I.
Pe cel d'intar, Ion Asan il bate la Andrianopol i '1 om6rd, iar Bla inrudindu-se cu
Regele Bulgarilor, refuzd propunerea Paper, cdruia spre a-7 domoli furia 'Y spline: ((cred
eh' Asan II se va reintrce la Biserica Romel4).
Papir v6zend, cd, Ion Asan este neinvins in hotitririle sale, a0eptar pnd la ni6rlea
acestuia la 1245, cdnd Papa Inocentiti IV-lea trimete lul Climan o scris6re, prin care
invit sd, consimtd la unirea BisericeY Romno-Bulgare cu Sf. Scaun.
Caliman m6re insd in acelas an 1245, i ineercitrile Papel re'mAn infructu6se3).
Despre 16chim 1I-lea, Patriarhul TarnoveY, istoria nu cun6sce nimic, de asemenea
nu se scie cine 'i a urmat, dar gdsim pe o evanghelie cu data de 1273, pe unul lgnatie, ca
Patriarh, cdruia Il urmz. Macarie.
hichim 111-lea arhipstoresce la 1283; catre acesta Papa Nicola" al IV intervine,
IAA folos, la uniflcarea
El este moat la 1294 de cdtre Tarul Sfentislav Terter, ca bdnuit c tritidza Statul

la 'Mari.
Dupd, 16chim III istoria ne-a mal pitistrat numele a patru Patriarhl din Tarnova.
DorotheI, Roman, Theodosi I 0 16nichie I, fr ins sti cunscem ceva din viata lor.

Simeon, urma011 luY I6nichie incoronzd la 1346 pe Regele Serbia pe Stefan Dw;an:
Theodositi al II-lea, pe timpul cruia, sari pte chiar dup insistenta luY, s'a adunat
in Tdrnova, cam pe la anul 1.352 un Sinod contra Iucleilor i Bogomililor, care turburati
crestintatea in Regatul RomAno-Bulgar.

Acest Theodosia s'a retras la 1356, pentru a face loe lul I6nichie al 11-lea 0 in fine
ultimul Patriarh, Eftimie, cunoscut prin lucrdrile sale de tiintil.
La ocuparea TrnoveY de Baiazid I in 1393, exilz dupd, un an pe Patriarhul Eftimie, dupd ce ocupase tronul timp de 18 anY, adicd de 1376.
110.mAn in negura vremurilor episcopatele din Dobrogia pe timpul mdrireY RegatuluI
Romno-Bulgar, despre care vorbesce Le Quien.
') Patrolog. Migne. Tom. CCXV, pag. 289.
') Idem pag. 287.
8) Golubinski. Privire scurta asupra istoriei bisericilor ortodoxo Bulgara, Srba RomAna (in rusesce)
pag. 280-81.
1) Regnalclus ad anum 1238 7.
6) Regnauld. Annales Eccles. ad. an. 1245 No. 11.

www.dacoromanica.ro

637

Asa acest scriitor ne spune, la Axiopolis exista pe la 1347 un Episcop, Cyrillus ;

iar la Sugdae (vechiul Sucidava), un Episcopat, unde a pastora: Stephanus, Constantinus, Arsenius, Theodorus, Eusebius si Theophanus, pana' la 1484.
Acest din urna Episcopat, pretinde Le Quien, datzd de pe la 1102, pentru care datd
citzd un Episcop si un altul la 1158 ').
Domnul Gr. G. Tocilescu de asemenea pretinde, cd un alt Episcopat se afla la vechiul
Arrubium, Vidna set Mcin 2).

In ce timp nu scid, dar probabil tot prin vcurile XXIII.

Dula exilul luI Eftimie, Patriarhia de Tarnova a fost degradat in Mitropolie, unde
prin intervenirea Grecilor din Byzantid, Baiazid I trimese in August 1394 ca Mitropolit
pe Teremia, care n'a fost primit in Moldova 3).
Nu pot precisa, cand si cum s'a format la Silistra o Episcopie, care dupd cum vom
vedea, este inltata la rangul de Mitropolie i coprindea t6td Dobrogia.
La Durostum arhiptistorea, pe timpul Imp6ratuluT Diocletian, episcopul Dasius; iar
maI in urmii, un altul, Iacobus, ja parte la conciliul din Efes (431). Monophilus, este dula
lista tul' Le Quien, al treilea episcop de la Durostorum. Cu navlirea Bulgarilor istoria episcopatuluI din Silistra tace:
Dupd ce BulgariI coprinserd Daciile si Moesia de jos, nu se afld sd mal II fost episcopI in ele, pand la crestinarea lor; i chiar de ar fi fost, nu putead sta in legaturd cu
cel-laltr crestinI, de frica Bulgarilor ; de aceia niel numele lor nu se mal' pomenesce la sob6re, zice Le Quien. TocmaY tarziti in urna gsirn pe Leon, care la parte la conciliul
tinut la Constantinopol in 1147.
ApoI in 1387, un alt Episcop anume Callistus. El a luat parte in 1339 la soborul din
Florenta4).

Probabil prin ndvdlirea i ocuparea DobrogieI de TurcI, crestiniI de ad ad avut sd

sufere. Bisericile furA distruse, iar Episcopia desfiiniatd.
Le Quien maI citziti Episcopatul de la Sucidava, care durez pand in 1484.
in fine la 1638, sal ceva mar 'nainte, gsim iardsr ca EpiscopY la Silistra (Ddrstorul)
pe Parthenius (1564), Antonius (1638), Macarius (1672), Athanasius (1710), Hierotheus (1719)
i Seraphimus (1720) cel din urmd din lista luI Le Quien.
Ast-fel dar, cu tad lipsa datelor positive, totusl intrezdrim prin intunerecul vremurilor,

c, chiar in epoca de glorie a mahornedanismuluI, aci in Dobrogiapdmartul sfnt in

care erati ingropate rmdsitele unuI profet al Turcilor, Saltukdd crestiniI ayear' si el'
un phstor al lor, la Silistra, a chruI jurisdictiune eclesiasticd se intindea asupra intregil
provinciI.

Acstd mitropolie era intretinut de Romania din stanga DundriT, ca si multe din
Bisericile din eparhia sa, dupd cum vom dovedi cu date autentice, incepand din a doua
jumdtate a secoluluI al XVIII-lea.
Alexandru-Vod-Ipsilante (1774-82) face danie mitropolier DdrstoruluI, 500 bolovanf de

sare din ocnele Slaniculd, pe fie-care an.

Documentul este prea interesant ca sA nu'l ciam aprpe In intregime:
((Chrisovul Sfintei Mitropolif de la eetatea Dretstortil de peste Duneire.

Socotim Domnia mea si pentru Santa i Dumnezeiasca Mitropolie din cetatea

DdrstoruluI de peste Durare, la care se cinstesce si se prtiznuesce hramul tderiI cinstitulul
cap al Santulul slavituluI prooroc inainte mergAtorulul si botezAtorulur Ion, fiind cA acsa
.

Sana Mitropolie a fost zidia si indltaa de reposatul Ghica Grigorie Vorld cel d'antaid,
dup putinta vremilor de atuncl, apol dupd vremI s'a fost surpat zidirea curtiI de jur
imprejur, cat remdsese islaz i biserica se ddrpn, necutezand a drege cineva i intru
') Le Quien. Oriens Christ. pag 1228 in V. Andronesru. Contr. istorice p. 114
Revista. Tinerimea Roinand Vol. 11 (1899) pag. 68.

Acta Patriach. Constant. Miklosich Tom. II. pag. 233.

Le Quien. O riens christianus. Pag. 1228.

www.dacoromanica.ro

638

acst, stare att mers pAnd intru a dou Domnie a reposatulur Grigore Ghica Vodd al doilea,
cAnd Domnia so, cu farnicie, mijlocind catre puternica stapanire art scos fir than Impelrtesc, prin care s'a dat voie cu neoprit pozvolenie, i asa prin ajutorul Domnier-Sale
prin osArdia Mitropolitulur ce ail' fost atund, de iznva s'ati zidit i s'ati indltat curtea de
jur imprejur i s'atl dres i biserica, i s'ati fcut si case, dar cu mult cheltuiald i datorie ; drept aceia i Domnia me.a indemnAndu-m6, ca prin re-care ajutor de mild, din

venitul Domnesc a ne face no ctitorr, printr'acest cinstit hrisov al DomnieI mele drun
orAnduim mil acester Sfinte Mitropolif, s. aibd a lua pe tot an ul 500 bolovanI sare de la
ocna Slinic, bolovanT marl a1es1, care la vreme sa fie volnic trimisul fr, de nicl o zdticMid a o ridica, i at sa o vAnza, att s, o clued unde or vrea, i nicr vamesir, nicr cdrndrdsiI s, nu-i supere de nimic, ca sit fie mil acsta a acester Sfinte Mitropolir de ajutor
si de intdrire, iar Domnier-mele i reposatilor pdrintilor, mosilor i strdmosilor Domniermele vesnica pomenire, pentru c. mila acst o ati avut Sfnta Mitropolie si de la allr
fratr Domnr, precum ne-am adeverit Domnia-mea, atilt din chrisvele DomnieY sale fratelur
Gregorie Ghica Vodd . . . A.sijderea inoim i Domnia mea mila acsta, precum arat
mar sus; . . . . Dat in orasul Bucurescr in luna Martie 21, la lt. 7285').
Acest pretios chrisov ne dovedesce, c Biserica Mitropolitand, cu hramul tderea capului Sf. Ion a fost ziditd de Grigorie Ghica Vodd cel d'AntAiii, care domnesce intre anir
1660-64.
.

Mitropolitul de atuncr, de si chrisovul nu ni-1 aratd, dar no scim din alte isv6re2),
cd pe la 1672 era Macarius, care probabil trebue sd fi fost si pe timpul lur Grigorie Ghica

Inaintea lur Macarius era Mitropolit la Silistra, Antonius pe la 1638. Cu re care

probabilitate dar, reconstituim lista Mitropolitilor Silistrel, cam de pe la inceputul secolulur
al XVII-lea.
La 1710 arhipdstorea la Silistra si peste tad Dobrogia, Athanasius, cdruia II urmd
pe la 1721, plus-minus, Hierotheus.
un alt Mitropolit, Parthenius, despre care
Seraphimus se interpune intre Hierotheus
vorbesce un document (pe care 11 vom cita de indatd) din timpul lur Alexandru Ipsilante.

Dup, ce am vNut numele Mitropolitilor ce s'ati urmat la Silistra in vcurile XVII

si XVIII, s revenim la Biserica Mitropolitan.
Documentul ne spune, CO de la Grigorie Ghica I-iul (1660-64), pAn la a doua domnie
a lul Grigorie Ghica al II-lea (1.748-52), adicd aprpe 1(10 ani, Biserica incepuse a se dd-

rpdna, iar zidirea curtir de jur imprejur, se surpase.

Grigore Ghica II-lea a zidit de isnvd (din temelie) si a indltat curtea, a dres biserica si a construit case, dar cu multd cheltuial, i datorie, pentru care maI in urmd
Ipsilante ddruia anual cAte 500 bulgarT marl' de sane de la Slnic, danie pe care Mitropolia
a avut-o i mar 'nainte de la predecesorir lur Ipsilante.

Dar nu numar Mitropolia primia din Muntenia asemenea darurl, ci Domnir nostri
maI ajutati i alte dou bisericI din Dobrogia, care apartineatt de eparhia Silistrel; aceste
dou6 bisericr eratt : cea din Babadag i cea din Cernavoda.
Iatd documentul referitor :
. .
. drept aceia (lard
i Domnia mea insciintAndu-m6 pentru dou6' sfinte bisericr,
ce se afl in Eparhia Sfintier sale Parintelul Mitropolitulur Drdstor, chir Partenie, 11)&1
una in Babadag, la care se cinstesce si se prdznuesce hramul sfAntulur sldvitulur marelur
mucenic Dimitrie si alta in Cernavoda, la Bogaz-chior, la care se prdznuesce hramul
tulur pArinteluI nostru Nicolae, arhiepiscop Mirelor de la Lichia, fdcatorul de minunl,
Inca' socotind Domnia mea, &A pe MO, alte laude si prinse ce se aduc luI Dumnezeti
In sfintele bisericf de pravoslavnicir crestinr, este bine primit i mirzma tamAierir candelelor si a fdcliilor, fiind-c i acestea sunt spre lauda ILA Dumnezeil ;4. spre podba si
cinstea bisericer, i indemntre spre evlavia pravoslavnicilor crestinl, bine voim Domnia
.

') V. A. Ureehia, Istoria Romanilor, Vol. I, p. 00-61.

2) Le Quien. Oriens christianus

www.dacoromanica.ro

639

mea de miluim aceste douel bisericl, orinduim ca s aiba a lua in totr anir cate 50 talere
radii', insa Epitropul de
pe an din vama Domnsch, 0 fie pentru tmie, unt-de-lemn,
la Biserica Sfintulur Dumitrie s iae ace.ti" talen, 25 la ziva Sf. Dimitrie, iar cel de la biserica Sf. Nicolae s iae talen l 25 la ziva Sf. Gheorghe, ca sal fie acestor Sfinte bisericI de
fiind-ca acsta mila o ail fost avut 0 de mar 'nainte vreme,
ajutor 0 de intarire

precum ne-am adeverit Domnia mea, atat din hrisvele altor fratr DomnI, cat 0 din
chrisovul DomnieT sale frateluI Grigorie Ghica Voevodul, ot leat 1.760 . . . .
Dat in Bucurescr in luna MarLie 21 leat 7285 1).
Constantin Voda Moruzi, prin chrisovul de la 16 Iunie 1793, daruesce acester NIitropolir

pe fie care an se-sute-cincl bolovanT marl' ale4f de sare din ocna Slaniculur 0 tot in
acela.%; an Iunie 8, intaresce dania predecesorilor st4, ca Mitropolia s aiba voie a line in
judetul Ilfov odaia cu dobitce (cred ea un suhat de vile) 0 a i se da din vistierie cate
10 talerr pe an.
De asemenea prin chrisovul din 16 Iunie 1193, Moruzi sporesce dania celor douri
bisericr din Babadag i Cernavoda, de la 25 la 50 talen r de fie-care pe an 2).
In fine prin chrisovul din 15 Iulie 1814, Voda Caragea intaresce dania Malta de
predecesorir sOr celor do0 bisericr (din Cernavala i Babadag) din Dobrogia, care depin(Jea de miiropolia din Silistra 8).

Documentele ne arata. ea Romani): aveati Inca de prin secolul XVIII-lea cel pulin
dou bisericr in Dobrogia, la Cernavoua si Bahadag; ele erail p6te singurele bisericr
creline de aci, de 6re ce alte populaliunr cre$tine nu mal conlocuiari co Romanir in
vremurr a5a, de deprtate.
Nu sci dac2,4 Romanir mar aveati i alte hisericr, cel potion documentele nu ne aratil

acsta, de si er, pentru epoca ce ne interesza, locuial in mare num6r pe Ormul Dunarir, pe valea Taiter i in unghiul format de bratul Sfintul-Gheorghe i lacul Razelm.
R6sboiul din 1828-29 aduse o schimbare mare in srta Bisericer din Dobrogia, prin
desfiinlarea MitropolieT din Silistra.

Tot acest relsboi distrusese oraul Tulcea, care mar 'nainte era pe locul unde se
afifl astazr carantina; el fu rezidit in apropiere. de Colnicul Hord, adica pe locul actual.
Guvernul otoman ca sa impiedice contactul Ru0lor (care acum se intinsesera cu
stapanirea pang la bratul Sf. George), cu populatiunea cretina de prin satele dintre brat
lacul Razelm, aduna pe locuitorir din Betepe i Prislav in orawl din nor! inflintat,
partea de apus (mahalaua BWepenilor de azY), iar pe
Tulcea, 0 le destinara celor
c(r din Prislav IT aezara catre rsgrit, formand mahalaua Prislavenilor.
Acetr locuitorr, dupa indemnul lur Nedelcu Gasca, un Roman pios, ati adus.ic6nele
bisericescr romne din satul Betepe, j le-ail aezat intrio bisericuta de scandurr, facuta
in pripa, pe terenul unde se afla ast.zr Biserica catedral Sr. Niculae, pastrandu-i-s6 tot
patronul Sf. Nicolae, pe care 11 avea 0 la Be0,epe.
Bisericuta acsta a fost cea d'intal din Tulcea i singura cretinsca; ea servia nu
numar Romanilor ci i tuturor cretinilor din ora.
Bulgarir in emigrarea lor spre Bugeac, dupa rsboiul din 1828, multi din eT ari rrnas
In Dobrogia nordica, deer 0 in Tulcea. Aci veni a se stabili Mitropolia desfiintata de la
Silistra.

Mitropolitul ca ortodox avea jurisdictiune eclesiastica asupra tuturor cretinilor din

provincie; acetia plateai o dare anuala care Mitropolit, numita jitia (in soma de 6 ler).
Mitropolitul, prin influenla sa, provoca Romanilor o mullime de nemullumirr, Intro
altele le pretindea ca sa se ofIcieze in Biserica lor in limba bulgara, pe care voia s'o introduca 0 in colr.
Dupa trecere de cat-va timp, biserica invechindu-se, s'a hotarit a cladi o alta de zid
lng cea de scandurr.
V. A. Urechia, op. cit. vol. I. pag. 61-2.
V. A Uredtia, op. cit. vol. VI pag. 243-246.
Idem, vol. X, pag. 237.

www.dacoromanica.ro

640

Tot RomAnil, unilf la ()land, avnd in frunte pe Vasile GAscd, flul luI Nedelcu Gdscd,
Costache-Dumitriu-Boambd, Mich. Petrescu, Frati Sotirescu, Em. Popovic, Gh. Uzum-Toma-

altir, ati cerut autoriatilor turcescI s li s permitd a clddi biserica cu treI turnuri, ceia ce s'a 0 fdcut prin
firman Impadtesc, ddnduli-se voe a o construi cu treI turnurr, fav6re ce nu s'a acordat
In urmd nimanuI, cad Turcil tineatI ca bisericile crestinescI s nu intreacd minaretele
Bozuc, Gr. Burghelea, I. Lungu, Preotif Alexandru si Ion Negru

In scurt timp RomdniI a adunat 37,000 leY turcestl de pe la totI crestini, fdrd deosebire de nationalitate i a inoeput cladirea, care a durat 3 ad.
Totalul cheltuelilor fdcute a fost de 280,000 le turcesc sail 56,000 franct fdr s se
fi tencuit, in care stare a si fost gdsith' de Romdd la ocuparea Dobrogie ').
Cazaei i Lipovenir veniff in Dobrogia de pe ineeputul secoluluI XVIII-lea nu avur,
pan la Osboiul din 1828, biseric.

Prin struintele lui Gonciarov s'a fondat la Slava-rusd biserica de aci, care ma in
urm s'a ridicat la rangul de Episcopie prin 1.830, sail ma inedce, si in fine Arhiepiscopie la 1851.
Doi anl ma in urmd Alimpia a. fost chirotonit de Episcop al TulceI. Acstd Episcopie

durd pdnd la 1860, cad Justin, urmdtorul lu Alimpitl, a plecat in Rusia si s'a lepdat de
rtdcirile Lipovenilor, care ail renuntat pentru totdeauna a maI inflinta o Episcopie la
Tulcea, ci ai remas numaI cu Arhiepiscopia de la Slavd, unde, dup Arcadit.1 II-lea, urrn
Irinarch, care se afld i astzI.
Lipovenil fondard dupd r6sbolul din 1854 56 o nou mndstire de calugdrite in satul
Slava-rusd, rmdnnd vechia mdnstire de calugrI i ca scaun al Arhipiscopatulu Lipo-

venesc; acesta din urmd e asezatd la 3 km. spre N.V. de sat, in sus pe cursul riuld
Slava 3).

Tot dup rsboiul din 1856 s'att construit i bisericile lipovenescI din Camena, Sari-

Carcan, cele dou din Tulcea, cea russch i cea scapetd tot de ad, cum si cea
din Isaccea.
Una dintre bisericele vechI romilnesCI ale DobrogieI, este si cea din satul eminamente

romdnesc Nicolitel. O cred cea mal vechie, de cel putin 300 ad. Traditia spune, c acest
locas de rugaciune, a stat multd vreme sub o movil de pdmnt, fcutd de crestinI pentru
a le acopen i biserica. de frica Turcilor; cd era ascunsd In mijlocul pddurilor, carI odinidrd
acoperiall tot tinutul dinprejur.

Nisce vndtor se zice

urmdrind o cdpri6rd ce se ascunsese la scorbura

stejar, ail bAgat de srnd, eA movila de ldngd stejar suna a ceva pusti.
Fcndu-se sdpaturI s'a dat peste bisericutd, a card intrare era astupatd cu pdm8nt,
iar in interior tte ic6nele i pod6bele r6mdseserd. neatinse.
Cdpri6ra pe care o urmreail, tdsnind din 'n'Antru o ha la fugd si se ascunse in crawl-

tura und stand, la cdte-va sute de metri maI departe.

Din acel loc a isvorit apd, care dupd credintele poporuld, are darul de a tilmadui
blele; acstd fOntAnd azI se numesce a zmeuld.
In orl-ce cas, bisericuta din Nicolitel datzd inaintea rsboiuld din 1828, cdd aci se
afld ingropat un general rusesc mort in acest r6sboiti.
Tot din 'naintea r6sboiu1d din Crimeia datzd fondarea Aldnastirilor Cocosul de dilugrf Romani i Cilicul de cdlugrite rusescl.
Mndstirea romAnscd de calugdrl a fost fondat la 1842 de arhimandritul Visarion,

de loo din Transilvania si venit in Dobi ogia la 1835; a fost refaced in anul 1853 si in
fine in 1883 reparatd i i s'a adaos clopotnita 3).
O chinovie care depindea de mdastirea Cocosul, a fost i Taita, mica mandstire de
pe cursul superior al Auld cu acest nume; astdzI abia ma existd.
I) C. Theodorescu. Din trecutul Dobrogiei.
2) Melchisedelc. Lipovenismul, pag. .66-175.
2) A se vede Manastirea Cocou1, cum O. rsboiul din 1806.

www.dacoromanica.ro

641

ApoI TichilescI, care aprpe e lasata in parasire. Aceste dou'e" chinovii" servia ti maI

mult ca adapost talharilor, de cat ca loca de rugaciune.

Mnstirea russca de maid, Cilicul, a fost fondata In 1.848 de arhimandritul Athanasi, ale ca.ruI scandalurI le-am descris cand am vorbit despre acsta mandstire1).
116sboiu1 din 1856 gsesce in orawl Tulcea o mitropolie bulgara, o episcopie greacd
(stabilit numar de catI-va anI) i o episcopie lipoveana.
BulgariI prin influenta lor, iI asum dreptul asupra biseriecI din Babadag, pe earc

am v6zut-o ca de vremurr, cand nicr un Bulgar nu se afla prin Dobrogia, acst biseHe'd era Intretinuta de RomnP)pun mana pe administratia eI i impun a se oficia in
limba bulgar.
Acsta stare. de lucrurY a durat din 1866, 'Ana la ocuparea Dobrogid de Romani,
care pe baza drepturilor ab antiquo,gonesc pe usurpatorI de la abministratia bisericd, al

card venit anual se suia la cate-va sute de galbenI.

Dar In 1866 se incepu crta intre Mitropolitul bulgar Grigorie i Dionise, Episcopul
grec din Tulcea, cad fie-care din ci vroia s aiba de partea sa pe RomanI, spre a le
Incasa jitia.

Acsta dare se percepea de preoff insotiff de forta armata i vaI de nenorocitul locuitor, care nu putea plti! I se lua .i ceaonul de marnaliga.
O data un preot Incasator, neputnd percepe jitia de la un locuitor, a voit sa-I ja un
traga In jos, ceaonul ce era On
ceaon atarnat de strina easel i agalindu-se ca
cu bor fierbinte, s'a rOsturnat i a ophrit f6rte r cinstita Nil a Sf. Sale 3).
Crta intre inaltiI prelaff at Tulcd, a avut de efect impartirea Romanilor in dou
partide: notabiliI erati de partea MitropolituluI, iar restul de partea Episcopulu.
Consecinta a fost inchiderea bisericer SE Niculae, dupa stdruintele Mitr. Grigorie ;;i a
unuI bulgar D. Teodorof, pana la venirea Ruilor in 1877.
RomaniI cautara a construi o alibi biserica, din colectd publica, In mahalaua Prisldvenilor i cu multe straduinte att reuit numaI a o ridica din row i a o in veli. Biserica
p6rrd hramul Sf. Imp6ratl Constantin i Elena.
De i neispravita, preota oficiara intrInsa,pana la r'sboiul din 1877; in acsta stare
am gasit-o i nol RomaniI la ocuparca Dobrogid.

VezI MA,nstirea Cilicul.

O scriere a D-10 C. P. Sch eleti (Dobrogia p. 35) sustine c Biserica din Babagag a fost construita
de RomAni In 1828 i reziditA tot de ei tu 1856; orI nol am vzut, mal sus c acsL bisericA era mai vechie.
CA a fostreconstruit'A In dou6 rAndurl de RomAnI, da.
C. Theodor escu, op. cit. pag. 18.
81

71800

www.dacoromanica.ro

642

Bisericile din Judetul Constanta.

Localitatea

unde se all

Hramul bisericeI

DETALII ASUPRA SATULUI

I BISERICEI

biserica

a) Ortodoxe.
Adam-Clissi.

SE Gheorghe.

Aliman.

Adormi rea.

Aigar-Ahmet.

SE Gheorghe.

Satul e reinflintat in 1880. Are o cas de rugaciune. Biserica

a fnceput a se construi In 1900, nu e terminat. Are un preot.
Din spusele batrinilor,satul datzti, de pe la sfar0tu1 vcului
al XVIII-lea. Biserica a fost construit in 1859 din gard;
reconstruita de zid in 1880. E deservit de un preot.
Are bisericti, construita pe la 1881; e deservita de un preot.
Numele satuluI insmn spanzuratre, &del aicI, spun blt-

traniI, se afla o spanzurat6re la cetatea de lnga. sat .0

unde eraa spanzuratI tlhariI. Furcile el le-aa vzut batrniI, sunt acum 60-70 anI. Biserica a fost construil
din noft in 1881, prin osrdia CapitanuluI Lerescu, din
Reg. 1 Linie. Bisenca e deservita de un preot.

Adormirea.

Azizia.

SE

Biserica construita in 1898. E deservita, de un preot.

tefan.

Satul este fin-te vechia. Biserica cldita pe la 1828, acum

se reconstruesce. E deservit de dour preotl.
Satul are o casa de rugaciune, deservita de un preot.
Nu se scie data fondetriI satulul, care e ilirte vedija. Pe larmol stang al Dunarii sunt sate cu numirile: Beilicul, Mar-

Inaltarea.
St'. Nicultte.

Beilic.

SE Haralambie.

Bugeac.

SE A tanasie.

Bottzgic.

Intiltarea.

leanu, Oltina, etc., 0 de sigur inflintatoril satelor dobrogene

cu acela nume, sunt locuitorI venitl din stnga Duntirit. Pe
timpul resbielor, locuitoril dobrogeni treceaft Dunttrea in
satele surori.
Biserica a fost construit. In '1856 0 e deservit acum de
un preot.
Biserica construit pe la 1862. E deservit de un preot.
Biserica construit In 1888. Are un preot.

Catedrala, marta constructiune in stil bizantin, se afl

langa Mare. A fost inauguratit la 1895. E deservit de

SE ApostolI.

Schimb. la tata.

Constan*,
SEMetodiu0Ciril.{

Adormirea.
Carol I.
Caramurat,

SE Voievozi.

Copucci.

SE VoievozI.

(Danaehtor).

Sf. Gheorghe.

Biserica comunitatii bulgare. E mal mult o casa de ru-

gaciune. S'a pus fundamentul uneI noi biserici. E deservita

de un preot
Biserica comunitatiI armene; a fost construit in 1880.
E deservit de un preot.
Biserica a fost construitit in 1888 0 e deservit de un preot.
Biserica cldit. In 1884. E deservit de un preot.
Biserica dada& in 1882. E deservit de preotul de la Glielengic.

Are o casa, de rugaciune, In care nu se oflciaza leturghie.

Caraomer.
Cara-ci-cula.

Idem.

Idem.

Cazil-Mu rat.

Niculae.

Cernavoda.

patru preotI.
Biserica comunitatiI elene, construit futre 1863-67. E deservit de doI preotI.

SE Imparatl.

Cldita in 1870, 0 deservita de un preot.

Din informatiunile culese de la un Roman, care se afla de
76 ani in Cernavoda, am aflat c biserica de care vorbesc

documentele, a fost drimat de TurcI, dup rasboinl

din 1829. MaI exista 0 o biserica greceasca, din jos de
seitalul comunal de astazt dar care a fost lasatti, in ptirasire i ruinele fondatiunilor se mal vd inca.

www.dacoromanica.ro

643

Localitatea
unde se aflii.
bisericd

Hramul bisericel

DETALII ASUPRA SATULUI F,41 BISERICEI

Pe la 1848, 'mi spune bdtrnul, obstia locuitorilor a clddit

SI. Imprati.

Cernavoda.

CochirlenI.

SE Dumitru.

o biseric de gard fnvalit cu olane, si o mic clopotnit,

dar fiind o constructiune s,ubredd s'a drdmat cu desavdrsire in 1879, iar icenele a fost duse in biserica actual,

inceputd In 1882 si inauguratd la 1891. E constructie solida

de piatr in stil bizantin, deservit, de dol preoti.
SaLul se zice a fi inflinIat in a doua jumdtate a secolului
X VIII-lea. N'a avut biseric pAnd la cea actual, cladita
In 1809, ci numaI o cas de rugdciune. Are un preot.

SE Treime.

Satul a fost reinfiintat in 1886, lar biserica construit in

Cocargea.

Sf. Treime.

Satul a avut bisericd si pe timpul Turcilor, care &I ars-o

inaintea resboiului din 1877, iar icenele a fost sfardmate
In buc,ti ; a seapat una singurd, dar si acesta sgdriata

Caceamac.
Carabac.

Sf. Niculae.

Chior-cesme.

1899. Are un preot.

de sabie i represintd pe Sf. Archangheli. Biserica a fost cladir in 1856 i acum e in bulla stare. E deservitii de un preot.
Biserica este terminat, dar nesfintita.
Biserica a fost construitd fa 1898 si are un preot.

Satul datzd de pe la inceputul veaculuI XIX-lea si a fost

Canija.

SE Voievozi.

Sf. Treime.

Coslugea.

inflintat de Bulgarl veniff din Varna. Numele sau insrnn,

sAnge. Biserica a fost construit in 1862 si e deservita de
un preot.
Satul se zice a fi fost infiintat de Romdni, dupd resboiul din
Crimeia. Biserica a fost claditd. in 1862; fiind veche, teclatoril au inceput constructia alteia nou,. Are un preot.
Ord.selul se zice a fi fost infiintat in al 4-lea patrar din
veacul XVIII-lea. Datorit, positiunil sale la incrucisarea

mal' multor drumuri naturale din sudul Dobrogiei, Cuzgunul se mri Irte repede si, pe la inceputul secoluluI
trecut, el numra peste 30.000 suflete
In resboiul din 1806-1812, Pehlivan retragndu-se din Is-

mail (a se vedea la partea istorica) la Cuzgun, pe care

Il intari de jur imprejur cu an i parapet pe lilurile
inconjuratere, construind si 9 reclute pentru infanterie
artilerie. Urmele acestor fortificatiuni se vd i astazt In
spturile ce s'au fcut acum de curind
time de ghiulele.

gsit o mul-

In Iduntrul cetdtii se inchisese Pehlivan, care avea aci pa-

latul sll pe un delusor in partea de resarit a orasuluI,

CuLgun.

Sf. Gheorghe.

palatul fnconjurat cu zid ale cdrul urme se maI vd Inca.

Btrinii povestesc, c la porta cetdtueI lui Pehlivan se tunal-la un turn prevzut cu un ciasornic mare.
Pe locul Primariei de astzi se indita o mrt giamie (pe
care Rusii n'ad distrus-o in 1809).
In partea de N.V. se afta' o cladire mare situata pe un delusor ; ea servia ca punct de observatie de acest parte.
Aci se aflail magasiile cu munitiuni i provizil i cazarma
bandelor lui Pehlivan.
In Cuzgun eral i magaziile Impertiei Otomane, unde se
aduna dijma produetelor
Strada cea mare, care se cheama astzi strada Coglniceanu era pe o parte si pe alta marginita de prdvalii, era
frumos payar, bine intretinuid, iar pe de-asupra acoperit
cu geamuri. Nimic n'a mai rmas din splendrea de odinir a acestul oras, care chiar inaintea ultimului resboi
numra mal bine de 8.000 locuitori.
Desele invaziunI i distrugeri a redus orasul Cuzgun intr'un miserabil sat, care abia acum a inceput a reinvia.
Prin 1850 obstia locuitorilor a crdit o biseric, care a fost

distrusd de Turci inaintea resboiului. Cea actuald e construitd in 1881 si e deservitd de un preot.
Ciobanul.

Si'. Ion o de aur.

Satul se zice a fi fost fondat de transilvneni, fntre 1770V780.

Biserica a fost cladit in 1836 si reconstruitd in 1886. Are

un preot.

www.dacoromanica.ro

644

Localitatea

unde se afla

Hramul bisericei

DETALII ASUPRA SATULUI $1 BISERICEI

biserica

Calla.

Adormirea.

Caria].

SI'. Voievozi.

Caranlic.

Salid a fost inflintat de Mocani, nu se stie cand. Inainte

era aci de cal o casa de rugaciune. In 1890 s'a eonstrait
biserica, deservit de un preot.
Satul s'a reinflintat in 1883. Biserica construita in 1800. Are
un preot.
In 1857 locuitorii aft dada o casa.' de rugaciune, la care servia preotul de la Cuzgun. Satul n'are acum biserica.
O casa de rugaciune cu un preoL.
Satul era locuit de Talari,cari a fugit in 1877. El se numia
13ilarlar. Tocmai prin 1881 Romanii ail reinliintat
cdruia li deter numirea de astazi. Acelas lucrtt s'a intamplat la Danachioi, astzi numit Carol I.
Biserica de la Dorobantol a fost clditti in 1885. Are un

f. Dumill'll.

Cuitigiuc.

Dorobantul.

(Bilarlar).

SI. Vasile.

preot.

Doctizol

Si. Gheorglie.

Dobromir.

Demircea.

Paraschiva.

Dulgherul.

Sr. Imp'rati Constantin si Elena.

ErIceseli.

Sf. Gheorghe.
Haralambie.
Adormirea.
Sf. Treime.

Fagaras-nou.

Sf. Voivozi.

Doerani.

Endec-arachioi.
Esechioi.

Inaintea resboiului din Crimeia, salul era asezat mai sus pe

vale, in locul unde se all trla lui Zrnescu. Dup, resboitil din 1877, Ttarii fugiti s'ad intors i fondat satul pe
stabilit i Ilolocul de acum, pe la 1885. Pe Janga
mani, cari a fondat biserica in 1800. Are un proa
Are o casa de rugciune, in care nu se oficiaza leturghie.
Cas de rugacitme deservit de un preot.
Salid a fost fondat in ultimul pairar al veacului XVIII si
era loma, de RomnI, ArmenT si Turci. Acestia din urma
atl plecat inaintea resboiului din 1877 si ahl remas numai
Romanil, cave formau si mal' nainle elementul cel
numeres. Biserica a t'Ost cladit in 1832 si reconstruila in
1873. $i attinci,ca i acum are un preot.
Biserica de aci a fost cladit in 1860. Are un preot,care serDulgherul sunt
vesce si in satul Carapelit, cara ca

vechI sate tataresci. Elementul tatar a fost inlocuit cu

RomanI.

Biserica construita in 1000. E deservita de un preot.

Are numal o casa de rugiiciune, deservita de un preot.
Are numai o casa de rugciune, deservit de un preot.
Cas de rug.ciune, deservita de un preot.
Satul relnflintat de Transilvaneni in 1883. Biserica a fost
cladita in 1890. E deservit, de un preot
Numai in satul Gargalicul-mic exista biserica. Acest sat a
fost infiintat in 1852 de doua familii de Bulgari, venite din

judetul Tulcea cu oile. Pana in 1861 nu mal watt altI

locuitori. Intre 1861-64 ail venit maI mulle familii i s'ail

construit o mica casa de ruga.stabilit aci. Locuitorii

Gargalic-mic.

Inltarea

ciune din scandurI si slujia preolul de la Caranasuf, lar

In 1871 '11-ail adus un yreot al satului, alud ail construit
si o mica biseric, arsa de Turci in 1876, iar icnele slrimate. In 1879 locuitoril construesc o all bisericii, si in
1804 pe cea actuala, deservit de un preot.
Satul Gargalicul-mare era locuit de Tatarl, care emigrnd inaintea resboiuluI din 1877, satul a fost ruinat
reinfiintat de locuitorii din Gargalicul-mic in 1878-79. Aci

Ghiuvenlia.
Sf. Dumitru.
Galita.
Ghiol-Punar.

n'a fost si nu e biserica.

Biserica e in constructie. Satul irisa are preot.
Salol era la inceeut fondat pe dista dlului Cisme-Doloi
din lipsa de apa s'a reconstruit pe vale, in locul actual,
dupa 1828, cand vechiul sat a fost ddrimat. Biserica a fost
construitti in 1866 si e deservit de un preot.
Casa de rugitciune cu un preot.
Salul n'are biserica; are lusa preot.

www.dacoromanica.ro

645

Local i la lea

unde se afl

Hramul bisericei

DETALII ASUPRA SATULUI

BISERICEI

bisericti,

Sf. Niculae.

Satul a fost fnflintat pe la 1830 de locuitorI veniti din Jud.

Ialomila, de la localitatea numit la PlopI asezala in
Balta, in fata satului de acum. In urrna a mal venit
alte ltmilii. Biserica a fosi crdit in 1865 si e deservit
de un preot.
Biseric nu e, satul are o casa de rugdciune Cu un preot.
Biserica a fost cldita in 1857 si e deservita de un preot.

SI'. 41)01'4.

Numele satultlf insmn. in I. bulgar Teisanca. Se zice

a fi fost infiintat (nu se scie cand) de o colonie de Bulgari
venit, de pe t.rmul Mdrii Adriatice. Biserica a fost veche.

Sf. Niculae.
Hairamchitii.

Harsova.
Lipnita.

Sf. Ciheorglie.

Mangalia.

Medgid ia.

S. Niculae.

Sf. Apostolt

S'a inceput construirea unei alte noua. E deservita de

un preot.
Biserica romana construit. in 1884.

Biserica elen, e frte ru intretinut.. A. fost construita

in 1832. Fie-care are cate un preot.
Inaintea resboiultd din 1877 se afla aci numaI o casa de rtigaciune Cu un preot. In 1890 s'a construit biserica actuala,
frums i solida... Are un preot.

Ostrov.

Adormirea.

Satul a fost inflintal pe la inceputul secolului al XVIII-lea

de RomanI venitl din stano.a DunariI. Aci se afla biserica,
care a fost arsd de Turci inaintea rsboiului din 1877 si
reconstruit in 1881. Inainte ca i acum satul are preot.
Cas de rugdciune, deservit de un preot.
Ostroyul este fondat in urma rsboiuluI din 1828, cam pe la
1830-32. De la 1878 deveni oras. Biserica de aci a fost
cladit in 1861 si e deservita de doI preoti.
Satul este frte vechiCt (din spusele batranilor, cam vre-o
400 ani). Biserica este de asemenea veche ; ea a fost reconstruit In 1852 si e deservit de un preot.
Biserica a fost cldita pe la_1865 i reconstruita in 1896. E
deservit de un preot.

Osman-faca.

Sr. ImpratI.

Satul reinfiintat in 1886. Biserica construita in 1890. Are

un preot.

Marleanu.

Sf. Dumilru.

Muslu-beI.

Sf. Treirrie.

Ostrov.

Sf. Niculae.

Oltina.

Gheorghe.

Pazarlia.

Niculae.

Peletlia

Acoperamntul

Pestera.

M. Domnului.
Nascerea lui Isus
Christos

Parjetia.

St'. Niculae.

Biserica e construit, la 1902 ;vi are un preot.

Aci se afl, o bisericuta de gard lipita cu ptnnt. Preol, este.

Satul a fost prsit prin 180 si reinfiintat prin 1893, iar

biserica construita in 1902. Are preot.

Inaintea r'sboiuluI din 1877 satul era locuit de Rusi, care
s'a(' retras in jud. Tulcea. Biserica a fost cladita in 1859
deservita de un preot.

Nu se scie cu precisie data Min./Axil satuluI; dar, din spu-

sele batranilor, locuia aci un 'Furc bogat, numit ParaGiclati, pe la 1809.

Parachiot.

Pantelimon.

Adorrnirea.

Pantelimon.

Rasova.

Sf. Niculae.

Saragea.

Inaltarea.

Acesta plecand, a druit .pmantul unui servitor al su

credincios, care facu aci cas de locuit i prisaca cu albine. Venind i alte familii reintlintz6 satul, caruia
detera numele luI Para-Giclu, Para-Kioiul, de unde
Para-KioI.
Pentru intaia data, biserica a fost construita in 1867 de
nuiele, apoi reconstruita in piatra la 1857. E deservita de
un preot.
Biserica e fondata in anul 1889. Are un preot.
Are biserica veche (din 1859), care Se reconstruesce acum.
Satul n'are preot.
Biserica reconstruita in 1897 pe ruinele alteia vechi (1855).
E deservit de un preot.

www.dacoromanica.ro

646

Localitatea

unde se afl
biserica

Hramtil bisericeI

DETALII ASUPRA SATULUI

I BISERICEI

Satul a fost infiintat in a doua jumtate a secolulta XVIII-lea

de Zaporojeni veniti din Rusia. Biserica a t'os!, dadito. in
1875 si acum se reconstruesce. Are un preot.
Salul e inflintat prin a doua jumtate a vcului XVIII-lea de

Sf. Dumitru.
Salul-Nou.

Inaltarea.

Sarai.

Sf. Gheorghe.

Sa Use!) MI.

Nascerea MaiceI
Domnulut

Remani venig din stnga Dunarit Biserica e cldita tlin

1800 si deservita de un preot.

Biserica e cldit In 1888 si are dol preott
Satul fiind prdsit de Taitart vendr prin 1884 vre-o 40 familiI din salul FacenT (jud. Ialomita) s'au stabilit
;
In urrna au mal venit RomnI din judetele Ialomia, Braila,

R. Srat si Transilvania. Biserica e construit in 1880

si are un pretil,.

Tuzla.

Sr. Ecaterina.

Torloman.
Taspunar.

Sf. Paraschiva.

Din informatiunile ce am de la batrant acest sat prin 1822

era locuit de vre-o 311 familiI de Gagault care av o
biserica, ale carel ruine se mal vd inca. In 1854, el au
fugit In Basarabia i al fondat satul Tuzla. Aci aS venit
sa loculasch TurciI. La 1882 ah* inceput sa vina BulgarI
din Plasa Babadag si in 1887 au construit biserica actuala
deservila de un preot.
Biserica de aci a fost cladit in 1893. Are un preot.

Sf.

Biserica cliftdit, la 1888. Are preot.

Topolog.

Sr. Impratt

Tichilescu.

Sf. Gheorghe.

Topal.
Urumbei.

Adormirea.
Sf. Dumitru.
Sf. Voievozi.

VIalichiot

Satul era pan in 1877 locuit de Talan l Cerkezt care traiau fie-care separat, de unde numirea de Topolog Talar
Topolog Cerkez. Acum n'a mal remas de cAt cate-va
familiI tiitrescl. Romnil venitl a se stabili aci in urma
rsboiuluI din 1877, sunt din jud. Rmnic-Sarat i Braila,
cum si Transilvneni din satele SAmbata de sus, cea de
jos si Bran.
Biserica e cladit. in 1899 si are un preot.
Biserica e ddit in 1895 si aro un preot.
Biserica cldit in 1865. Are douI preott
Are o biseridi construit, in 1886 cu un preoL.
Fatul e infiintat c,am intre 1776-1780. Satul are o casa de
rugciune, deservit de un preot.

Anul fondril

b) Lipovene

Gliizdaresci.

1880.

Caracoium.

1872.

Satul e de mult locuit de lipoveni, care avti inainle o casa

de rugaciunt
Lipovenii
cladit aci o frums biseric,.

e) Catolice
Constanta.
Caramurat

1860.

Depinde de Archiepiscopia din Bucuresct

1882.

d) Protestante
Constanta.
Cogeali.
Copadin.

1896.

Biseric.

1897.

Cas de rugaciune.

Faene.

1898.

So fular.

1899.

Mamuzli.

1899.

Mangalia.
Mangea-Punar.

1900.

Osman-facA.

1895.

Sarighiol.

1897.

1890.

1893.

))

))
))

))
))

1)

www.dacoromanica.ro

647

Localitatea unde
se afl sinagoga
sa giamie

Anul foudrii

DETALII ASUPRA SATULUI, SINAGOGEI SAU GIAMIEI

e) Sinagogi
Constan ta.

1872.

Sinagog, pentru ovreiI numiti lesesci.

1860.

SpaniolI.

f)

Alacap.

1807.

Agemler.

1862.

Ampler.

1860, 72.

Ainza-aci.

186(1, 75.

Ascilar.

1872.

A bdulah.

1865.

Acbasi.

1862.

A nadolchioI.

1884.

Biilb(11-mare.

ittinie
Are un hatip
si un muezin.
giamie intretinut de locuitori mohomedanI. Are 11'6 hogl.

un

1869, 18'72.

Are dou giamiT

de trei muezini.

Elector.

1884.

1850, 56, 60, 74.

1885.

1802.

Are doue giamii 1ntretinute de mahomedani. Au treI imamI,

un muezin, un hatip.
Are o giamie 1ntretinuta
Are un imam.
patru
patru hogl.
o

n
n
cu un hoge.
O

1822.

Numita Mahmudia. E Intretinuta de mahomedani. Are un

hoge, dol imaml.

1800.

Numita Azizia Intretinuta de Stat. Are treI imarnI, un

1868.

Giamie Lataresca. Intretinut de titian Are doI muezini,

1879, 1890, 1893.

Trei giamiI (case de rugaciunI). Fie-care cu ale un hoge.

1882.

Cernavoda.

1852.

Chiostel.

1865.

Clietic-punar.

1872.

Caciamac.

Dou giamiI intretinute de locuitorI mahomedanT. Au doI

umezini, un imam, un hatip.
giamie Intretinut de locuitorI mahomedanr. Deservite, de
un hatip.

Are done giamiI intretinute de maliornedanI. Sunt deservite

de trei muezini.

1859, 1866.

Caraiai.

muezin.
Are dou' giamff intretinute de locuitori mahomedanI. AC treI
imami, trei muezini i doi hatipI.

1858, 1867.

Besaul.

Bairamdede.
Razarghian.
Baspunar.
Constant&

Intrelinuta de locuitorI mahomedani. Deservila de un hoge

si un hatip.
Intretinut de locuilorI mahomedanI. Are un imam td un

1852, 60, 66.

1872, 73.

Chior-casme.

1866.

Ciobanisa.

1873.

hatip, un muezin.

un hatip.

giamie mica pe Str. Mangalia. Are doI muezinI, un hatip.

Intratinuta de Stat. Deservit, de un imam, un hatip, un

muezin.
Intretinuta de mahomedanI. Are un imam, un hatip, un muezin.

Sunt trei giamiI. Intretinute de mahomedani. Ati doI hogY,

trei muezinI, doi imami, un hatip.
Sunt doii giamiI. Intretinute de mahomedanI. Au doI hogI
si un imam.
Are o giarnie. Intretinutd de mahomedani. Cu un hoge.
Are un imam
un hatip.

www.dacoromanica.ro

648

Localitatea
unde se afl

DETALII ASUPRA GIAMIEI

Anul fondiirif

giamie

Aro o giamie. Intretinut de mallomedant Cu doi hogT.

o
a

a
Cu un halip.
Este o giamie. Iniretinula de mahomedanI. Are doi imami.
o giamie. Intretinut, de mahomedanI. Are un hoge.

Chiragi.

1861.

CadichioI.

1873.

CarachioI.

1861.

Caraomer.

1871.

Can11-cicur.

1861.

Cavaclar.

1850.

Caz1I-Murat.

1862.

giamie.

Capugi.

1859.

Caranlic.
Cialmargea.
Curu-orman.
Cuiugiuc.
Carvan-mare.

1851.

1872.

1862.

1863.

1851.

Cicur-chia

1871.

Calaigi.

1859.

Caraaci.
Caramurat.

1863.

1863.

Docuzol.

1871.

Dercea.

1874.

Deli-urucI.

1861.

Are o gianlie.

DocuzacI.

1853.

Are o giainie.

Dauluchioi.

1850.

Dorobantul.
Demircea.

1875.

1850.

Are doue giamit

Are doI imaml

Cu doI imami
Cu un hoge.
Cu cluI hogl
Cu un hoge
Cu doI hogI
Cu ;se hogi.
Cu doI hogI.
Cu un hoge
Cu un imam.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu dol imami 5.,4 un
muezin.
Cu un halip, un imam,
un muezin.
Cu un hatip.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu un hoge.
Cu doI muezini.

Are o

Cu un hatip Id un

CasAcci.

1869.

Caracoium.
Cogeali.
Copadin.

1868.

Canara.
Carapelit.

Ende-carachia

Sunt dou. geamii.

giamie

giamie
O giamie
)

1860, 1873.

Caraharman.
Carol I.

1865.

1865.
1851, 58, 61, 63,71,74.

Are o giamie.

EdilchioI.

1863.

Sutil sse giamii.

1850.

1853.

doue

Erebiler.

1865, 74.

1864, 73.

muezin.

Cu un hatip, un imam,
un muezin.

Au doI muezinl, doI

Enge-Mahale.

1851, 1864.

Doue geamii.

Enghez.
EbechioI.

1858, 1866.

Dou6 giamiI.
O giamie.

1862.

www.dacoromanica.ro

imami, un hatip
Ail doI imami, unhatip.
Are un hatip, un muezin.

649

Localitatea
unde se afitt
giamie

Anul fonddriT

DETALII ASUPRA GIAMIEI

Ester.

1873.

Esechioi.

1861.

Eniemlia.

1868.

Ghiuvenlia.

1863.

Ghelengic.
Harova.

1851.

giamie, iniretinutri de mahomedani Are un hoge

Are un hoge.
Are un hoge.
Cu un hoge i un hatip.
Cu un hoge.
Giamia intretinuta de Slat. Are un imam 0 un muezin.
s
giamie
mahomedanI. Are un hatip.

Are dol hogl 0 un muezin.

Sunt doue giamiI, intretinute de mahomedani. Au cincI hogi.

Are o giamic
Are un hoge.

un hoge.

un hoge.

s
N

Cu un hoge 0
un hatip.
s
s
Cu un hoge.
Are o giamie
Are dou giamil, intretinute de mahomedanI. Ail douI imami
un muezin 0 un hatip.

1832.

1867.

Hagilar.
Hasancca.
Horoslar.

1865.

1860, 1885.
1873.

Hasiduluc.
HairamchioI.

1861.

1dris-cuiusu.

1863.

Laz-mahale.
Mulciova.

1860.

1850, 1858.

Mahmut-cuius.

1859, 1866.

Are dou giamiI, fntretinute de mahomedanl. Aft doui hogi

0 un hatip.

1865.

Giamie intretinutd de Stat. Are un imam, un hatip 0 un

1867, 69, 70, 72, 72.

Chid giamil intretinute de locuitorl. Ati cincI hogI 0 un

Medgidia.

1851.

muezin.

muezin.

Are doui imamI 0 un

hatip.
Cu un hoge.

Manga-aci.

1866.

Are o giamie,

Merdevenli-punar.
Mangalia.

1872.

Are o giamie,

1713.

Giamie intretinuta de Stat. Are un hatip, un imam 0 un

muezin.

Giamic

1823.

Musurat.
Muratan-mic.

mare.
1Iahometcea.
Murfatlar.

Nazarcea.
Nastradin.
Osmancea.
Osmanfacti.

Omurcia.
Perveli.
Palaz.

Pazarlia.

1850, 1862.
1867.

locuitorI. Are un hoge 0 un muezin.

Ail patru hogi..
n

Are un hog.

doul WO.

Dou giamil
giamie

1860.

1)

1858.

1)

1841.

)1

)1

)1

1851.

1858, 1866.
1874.

1859,

72.

1841, 1862, 75.

1858, 66.
1866.

trel

doI

Ali un hoge.

Doug) giamii, inlretinute de locuitori. Au dotii hogi.

0

Are un hoge.
giamie
n
Au un hatip, un imam,

Trei giamii
0 un muezin.
s
n
Au
doi imamI 0 un hatip

Trci
s
Ail patru hogi.

Doue

Are doi hogI.

s
giaunie
1)

1858, 1863.

1869.

))

dol

un

82

71890

www.dacoromanica.ro

650

Localilatea
uncle se afla
giamie

Anul fondriI

DETALII ASUPRA GIAMIEILOR

0 giamie, intretinut de locuitori. Are un hoge.

Peletlia.
Regep-cuius.
Sarighiol.
alfman.
eremet.

1873.

,tfiriu.

1850.

0 giamie, 1ntretinut de locuitorI. Are un hoge i un muezin.

doul hogI.

un hoge.

0 giamie Intretinuta de
Are un hoge.

Satischia

1862.

0 giamie, intretinua de locuitori. Are un imam.

Schender.

1858.

Tapunar.

1857.

TerzichioI.

1873.

Terziveli.
Tuzla.

1862.

1851, 1868.

Tatlageac mic.

186%, 1872.

mare.

Topraisari.
Taaul.

Techirghiol.
Topolog.
Techederesi.
Techechioi.
Uzumlar.

1842.

1850.
1862.

1868.

))

))

))

))

hogs.

0 giamie, intretinut de locuitor. Are un hoge.

1)

)1

))

))

))

))

Are un imam
Doue giamil, intretinute de locuilorI. Ati douI imami.

1852, 1861.

1850, 63, 72.

1860, 1871.
1853, 1866, 1874.

))

Doue giamiI, intretinute de locuitori. Ail doI imamI, doi muezinI i un hatip.
Doue giamii, intretinute de locuitorI. Au douT imam'''.
Trei

treI hogi, doul rime

zini, douI hatipI i douI imam'.
Doue giamiT, intretimile de mahomedara. Ati doe' hogl.

trei
Trei

0 giamie fntretinut, de mahomedani. Are un hoge.

1842.
1831.

))

))

))

1844.

))

))

1859.

Valalil.

1862.

Velichiol.

1860.

0 giamie intretinul de

Are un hatip, un imam

i un muezm.

hatip.
hoge.

Fata, de acst multime de giamiT, s'ar erode cg, populatia maliomedara e ti5rte ds
In Dobrogia, ceca-ce e contraria, cgcl' in unele sate abia ati mal. r6mas 4-6 familiT th1Aresci sail turcescT, care abia pot intretine o miserabild giamie..

Bisericile din Judetul Tulcea.

Localitalea

unde se afla

Hramul bisericel

DETALII ASUPRA SATULUI t-1 BISERICEI

biserica

a) Ortodoxe.
Ministirr.
Coco,u1.

Adormirea.

Sauna.

Sf. Treime.

Sunt doub bisericI. A se vedea istoricul la partea administrativa. Sunt 73 calugarI.

0 biserica. A se vedea la partea administrativ, satul Nicolitel. Are 20 cedugtirl

www.dacoromanica.ro

651

Local i Laica

unde se afl
biserica
Cilicul.

Hramul bisericel

Adormirea.

Inaltarea.

DETALII ASUPRA SATULUI

I BISERICEI

A se vedea la partea administrativa.

A se vedea istoricul mandstird la ',mica administrativa.
A se vedea la partea administrativa, satul Luncavita. Are
treI calugarite.
Biserici.

Alibichiot
Armullia.
Camber.
Babadag.

Gheorghe.
Sf. lije.

Vezi numirea satuluI.

Vezi acest nume. Biserica fondata in 1878. Reparata in 1887.

Nascerea 1. I. Chr.

1874.

sr. Dumitru.

Vez1 mai sus, capitolul Biserica, i ora;u1 Babadag. Biserica

Ba.;;chioi.

SI Ion.

VeZi acest nume.

Cineli

Sf. Treime.
Ad. met. sf. Nicul.

Beidaut.

Sarighiol.
Canli-bugeac.
Paa-casla.
Ciucurova.

aproape in ruina.

))

VezI numele satului. BiseriCa fondata in 1872.

Sf. Haralambie.
Sf. Theodor.

SE VoievozI.

1863.

a doua biserica fondat, in 1868.

Biserica fondata In 1882.

SI. Nicolae.

1842.

Sf. Dumitru.
Sf. George.

1820. Russca.

))

1845.

Sf.MetodfiliCiril.

))

1873.

Duimgi.

Buna vestire.

1870.

Casapchioi.

))

))

1875.

Sariurt.

Sf. Voievog.
Sf. Dumitru.

))

)1

1884.

Casamcea.
Cuciuc-chioi.
Ciamurli-de-jos.
Ciamurli-de-sus.
Camena.

Sf. Niculae.
Adormirea.
Sf. Gheorghe.
SI: Mina

Caramanchia
Caranasut

Eschi-baba.
Inan-cime.

lnltarea.

Congaz.

Nasc. M. Domn.

Hagilar.

Adormirea,.

Enisala.
Visterna.
Nalbant.
Ortachioi.
Hamamgi.
Poturu.

1000

1)

19'/0.

1866.

))

))

1875

Sf. Metodiu i Ciril.

Intrarea In Bis.
SI Treime.
Sf. Ion.

Sf. Haralambie.
Sf. Gheorghe.
Adormirea.

1804.

1841.

1890.

1872. (Casa de rugaciuni)

zidit in 1807.

)1

1860.

11

1801.

SI. Aposta.

Bauunar.

SI. Gheorghe.

))

Ramnic-de-jos.

St Niculae.
Sf. Paraschiva.

Toxof.

1882. f

Case de

a 1807. t rugaciunI.

Vezi acest sat. Biserica a fost construita la 1848. S'a reconstruit In 1892.
Ved acest sat. Biserica a fost construit la 1862

1858. Se reconstr.
a

www.dacoromanica.ro

))II
1880.

1884.

1900.

652

Localitatea
unde se afl
biseric

DETALII ASUPRA SATULUI iI BISERICEI

Hramul biscriceI

Dumitru.

Zebil.

Vez! acest sat. Biscrica zidita In 1874.

Balabancea.

SE Apostoti.

Hamcrca.

Adormirea.

Islam-Giaferca.

Acoperam. M. D.

1807.

Vezi acest nume.

Tiganca.

1859.

Este o mica,' bisericui, fusta manstire. Vez! acesi nume.

Ac-punar.

Intmpinarea.

CArjelarl.

Adormirea.

1868.

Cerna.

SE Archangheli.

1841. Reconstruita in 1897.

Coium-Punar.

Sr. Paraschiva

11

1880.

Ai-Orman.

Sf. Dumitru.

))

1870. (Casa de rugaciunR.

Canat-Calfa.

Sf. Ion

1880.

G re&

SE Haralambie.

11

))

1883.

Isaccea.

Sf. Gheorghe.

1862.

VezI acest nume. A fust fondata In 1893.

)1

SE Voievozi.

Biserica russcU, cladita in 1874. Are 2 preotI.

Jijila.

Sf. G.11.0 Si. Dum.

Cladit in 1850.

Luncavita.

SE Dumitru.

1827.

Sf. Teodor.

1898.

Sf. Niculae.

1859.

1863.

S)

1900.

Ratio].

Picinga.

Sf. VoievozI.

Azaclu.

St'. Niculae.

))

1834.

1881. Pe locul uneI alte vecht

Satu-Nou.

Nascerea M. D.

1875.

Turcia.

Si. Niculae.

1862.

Garvan.

Si. Gheorghe.

1875.

VactirenI.

Si. Niculae.

1826.

1870. Vez! Cap. Delta.

1875.

Pisica.

Cealalchia

Caraorman.

SE Dumitru.

Pardina.

SE iteran

1860.

Chilia Veche.

Sf. Voievozt

1854.

Letea.

Sf. Niculac.

1897.

Satu-Noti.

Nascerea M. D.

1864.

SE Gheorghe.

Sf. Gheorghc.

1880. Pe locul alteia veclu.

Gorgova.

1)

Casa de rugliciunI.

Sulina.

St.Dum.;A Si. Nic.

Una cl,dit in 1862, e grca; a doua Romn, in 1865.

Agi-ghiol.

St'. Voievozl.

Cladit In 1860. VezI acest nume.

Sabangia.

1872.

Be Tepe.

SE Dumitru.

1860.

Parlita.

SE Voievozi.

1860.

Ca taloi.

Ad ormi rea.

1874.

Enichia

Treime.

(Mal* sunt ;:i trei case de rugaciunI rusescR.

1869.

www.dacoromanica.ro

653

Locali La tea

unde se afl

Hramul bisericel

DETALII ASUPRA BISERICEI

bisericti.
CAla.

St Lije.

Frectitei.

Ad. me)*t. SI: N icul.

Mahmudia.
Cara-Suhat.

St Niculae.

Prislav.
Morughiol.
Meidanchioi.

S. Dumitru.
SE Gheorghe.

Duniivtul (le sus.

Acop. M. Domo.

Nicolitel.

Parche.
Sarighiol.

Si'. Voievozi.
jos.

Inaltarea.
SI: A tanasie.

S. Paraschix a.
Sr. Apostult
Inallarea.
SI: Niculae.

Cladita in 1882. Construit pe locul alteia din 1844.

1879.

1864. A se vadea descrierea ora,ulut

Casa de rugaciunt
Cldit, in 1859. S'a reconstruit in 1885.

1883.

ClAdit in 1844.

1900.

1881. Recladilii in 1895.

FOrte veche.

Cladita in 1892.
1898.

1860.

1808.

18611.

Calica.

Ad. most. SE Nicul

Sarinasuf.

SE Treime.

Beibugeac.

SE lije.

Somova.

SE Dumitru.

1880.

Telita.

Nasc. M. Domn.
Adormirea.
Sf. Niculae.
Buna-vestire.

1803.

Posta.
Tulcea.

Acopertim. M. D.

Schimb. la fatii.
St Gheorglie.

1892.

1874.

1900.

Catedrala, construitit In 1846-47.

A comunitatii elene; cldit In 1852.
Russcd. Cladit in 1838
Cldit in 1882. Romana.
Russcli. Cldit la 1866.
Bulgarsc. Cl.ditit la 1849.

b) Lipovenesci.
Miiniistire de ctilugrI hpovenescl. Are 72 calugrt Vez.1

Slava Rus.

Uspenia.

Jurilofca.

Iniiltarea Sf. Cruel

acest nume.
Manastire de calugrite lipovenesct Are 97 calugrite. Vezl
acest nume.
Biserica popovit. Cldit la 1871.

Sarichioi

SE Maria Mare.

1873.

1850.

bespopovii

Slava cerliez.

SE Treime.
IntIltarea.

Carcaliu.
Chilia-Veche.

SE Treime.
Sf. Gheorghe.

Periprava.

Adormirea.
Rusaliile.;

Sfistofca.

St Dumitru.

1889.

Sf. Treime.

1893.

1880.
popovit
1881.
bespopovit
Lipovensa popovit. ClAdit la 1874.
1865.

bespopov.
popovit..

www.dacoromanica.ro

1889.

1882.

654

Localitatea unde
se afla biseric,
sail giamie

Hramul bisericei

Mahmudia.

Sr. Gheorghe.

DETALII ASUPRA BISERICEI SAU GIAMIEI

Lipovensca popovit. Cleidita fri 1883.

Inaltarea.

Tulcea.

Sf. Maria Mare.

Mica.

Sulina.

Mare.
Mica.
Sf. Teodor.

TuIcea.

Inaltarea.

1884.

1887.

nemoliaca.
popovita.
bespopov.
popovita.
bespopov.

1862.

1879.

1887.

1893.

nemoliaca.

1881.

Casa de rugaciune.

Schit lipovenesc.
Anu fonddrif

Atmagea.

1861.
1870.

Ciucurova.

C) Catolice, protestante si anabaptiste.

Biseric protestant&
anabaptisl.
catolica,.

1874.

Coo.elac.
1880.

Protestante.

Orlachia

1894.

Catolica. (Casa de rugaciune..

Culeli.

1897.

Sulina.

1863.

Tari verde.

Cataloi.

1874.

Protestant&

1875.

Anglicana,.

1892.

Catolica.

1896.

Protestant&
Catolica.

NIalcoci.

1880.

Tulcea.

1882.

1897.
1898.

Luterana.
Anabaplista.

d) Armene.
Babadag.

Casa de rugaciune.

Sulina.
Tulcea.

Biserica construita, in 1889.

e) Sinagoge.
Babadag.
Chilia.

Sulina.
Mahmudia.
Tulcea.

f) Giarnif.
Ac-cadan.
Babadag.

1832.

1622.

E deservit de un imam.
Cldita de Ali-Pasa. Are si un seminar turc.

www.dacoromanica.ro

655

Localitatea

unde se all

Anul fonditriI

DETALII ASUPRA GIAMIEI

ciamie
Duimgit

1845.

Deservit de un imam.

1839.

),

Testemel.

1859.

li

))

Ciucurova.
Cogelac.

1838.

1849.

))

Nalbant.
Dautcea.
Ortachiol.

1819.

1837.

))

Chire.,lic.

1845.

'roxof.

1863.

Balabancoa.

1882.

Hasanlar.
Jaila.
Homurlar.
Cerna.
Greet
Isaccea.

1812.

Macin.

1802.

Deservitii de un imam.

1831.

1832.

11

1869.

1853.

-1860.

FOrte veche.

Vezi acest mime.

1856.

1857.

))

1832.

Bestepe.

1841.

Mahmudia.
Morughiol.
Caraibil.
Bei-bugeac.
Tulcea.

1832.

)1

1)

1849.

1861.

))

1866.

1847.

Sulina.

www.dacoromanica.ro

CARTEA IV

GEOGRAFIA ECONOMICA

83

'71890

www.dacoromanica.ro

CONSIDE

GENERALE

Starea economich a uner Vr1 depu

mar multi factorr, c,arT se pot reduce lti
dor importantr: Omul si Terenul.
Relativ la am putem considera: densitatea populatier si gradul er de civilizatie, caracterul national, garantia social si siguranta individuald, etc.
In ce privesce terenul, avem a tine in smil: natura, bogdtiile solulur si subsolulur,
apor situatiunea geogranc in general, raportul intre sol si starea atmasfericd: climatul,
cantitatea precipitatiunilor atmosferice, de care depinde productivitatea in animale si vegetate, riurele care ud regiunea, etc.
Raportul intre om si teren, Inca ne dd o suma de factorT derivatr, cum: viabilitatea
regiunir considerate, debuseurile produselor solulur, capitalurile, industria mar mult sat" putin
inaintatd, etc.
Ca teren, Dobrogia indeplinesce t6te conditiunile de desvoltare a strir sale economire
si numar omul s'a opus acester desvoltdrr, dupd cum vom vedea.
In adev'er, ca positiune astronomicd, Dobrogia este asezatd lute regiune temperat,
priinci6sd aclimatizrir omuluT, animalelor si plantelor din climele cele mar caldur6se; asa
am vzut la capitolul etnografic,c6 odini6rd o colonie de Arabi locuia sudul provincier n6stre.
Cdmilele traiesc pte tot asa de bine in Dobrogia, ca si In Nordul Africa
Positiunea geografica a Dobrogier este din cele mar fericite. Asezata la gurile unur
mare fluviri, care o inconjurd de dou6 psrtr si pe tOrmul Mrir, Dobrogia ar fi putut servi
in totdeauna ca legatura intre Apusul Europer si Extremul Orient.
Numar printeo exploatare barbard a pdurilor, s'a adus sudul Dobrogier inteo stare
miserabil, din causa lipser de al-A.
.

Spre Sud de riurile Boazgik si Casamcea, nu intilnim pand la frontierd, mcar un

riusor; vane destul de adncr ce se deschid care Dunre sunt lipsite cu totul de ap, ce
probabil le alimenta odinird.
Pe platoul din sudul Dobrogier, al crur centru e ocupat de satul Copadin, puturile
sunt la adincimr mar marr de 25 metri, s'il apa se sc6te prin ajutorul manegiurilor invArtite de car.
Costul until' pu t trece de 1500 ler.
Acsta este partea cea mar putin populatA, mar secets si cu totul lipsitd de arbor'''.

Potr merge de la frontier prin Copadin piln la Tortoman, lard sa intAlnescr rracar
un arbore, de si in vremurl nu tocmaidepartate pddurr intinse se linear' lant de la Dundre
pand la Mare.
Lipsa pdclurilor micsorezd cantitatea de apd asupra regiunel, sub orr-ce forme de
precipitatiunT atmosferice.

Solul si subsolul Dobrogier oferd locuitorilor er un nesecat isvor de boghtir; din lienorocire, cel d'intititi nu este exploatat rational si in t6t, intregimea luT; subsoil'', afar de
cille-va cariere de var din valea Carasulur i in unele partl din judetul Tulcea, uncle se

www.dacoromanica.ro

660

extrage piatra bruta, nica-irl alt-unde-va terenurile aa de bogate, nu se exploat6za din

causa lipser de car terate FA a capitalurilor insemnate de intreprinderr.
Care a fost piedica desvoltariI staril economice a Dobrogiell Omul, locuitorul acestey
man6se OrI; omul care abia in a doua juinkate a vculuI al XIX-lea a trecut de la viala
nomada, pastorala, la cea sedentara, agricola.
Din acsta causa densitatea populatiel era slabh, gradul de civilizatie apr6pe nul.
Am arkat la partea administrativa, care era garantia sociala si siguranta individuluI

sub guvernul (toman, sub Turd, popor de caracter r6sboinic, cuceritor, nu insa colonizator i civilizator.

De aci decurge, ca raporturile dintre teren i omul ce '1 locuia erati 1napoiate; de
aci, in fine, starea mizerabila in care am gasit Dobrogia acum 20 anI, lipsita de cal de
comunicatie, fara porturI, Cu o populatie semi-nornada, cu agricultura primitiva fara
niel o ideie de industrie.
S'a lucrat in Dobrogia timp de 20 anl, din 1880; s'aa adus imbunatatiii sub t6te
porturile si tot4 pare-se ca, suntem abia la inceputul luerarri.
Printre mij16cele intrebuintate pentru desvoltarea economica a uneI OrT, in prima
linie, stint caile

comunicatio de tot felul.

CAPITOLUL 1

A. CAILE DE COMJNICRTIE
011ie de comunieatie in Dobrogia sunt de 4 felurI: Maritime, Fluviale, Cu1 forate
CAI ordinare.

1. CM maritime.
Marea-Ngra udil Dobrogia in partea despre r"sarit, pe o lungime de 221 Kilometri.
In t6ta acsta desvoltare de c6ste, nu avem de cat un singur port, Constanta, catre
care sunt indreptate to:Ste silintele Statuld nostru.
Tot pe c6sta Maril spre Sud de Constanta se and Mangalia, infloritorul port al
ltomanilor i Genovezilor, dar care acum e lasat uitariI 0 va trebui s trch mult, pana
valid sa fie scos din arnortla, in care langezesce din vcul al XIV-lea.
La guile fluviuluI nostru avem Sulina, in stpinirea ComisiuniIEuropene,despre care
am vorbit la capitolul respectiv.
I. Mangalia ca port maritim ofera un indoit avantagia: rnolul genovez, care inchide

liare el 0 c6sta un basin de apr6pe un kilometru patrat.

Acest mol vizibil de la Virm, cand apele sunt linitite, ar putea cu cheltuielI relaliv
minime sa fie reparat, interiorul portuluI curatit, ceca ce n'ar presenta marl' dificultan,
(le re-ce fundul este peste tot nisipos, apoI construindu-se un dig spre sud de canalul
de seurgere al laculur Mangalia, 0 care sa inainteze in Mare, in clirectia moluluI genovez,

s'ar putea amenaja o gura pentru intrarea vaporelor.

laeul
AI doilea avantagia este, ca. la departare de un kilornetru numa, spre
Mangalia p6te servi ca aclapost unuI mare numr de vase.
Lacul are lungime de 8 kilometri F,;i o largime ce variaza intre 15(1-200 metri.
Adancimea masurata in dreptul bailor sulfur6se trece de 20 metri, i cred ca se mentine

pana la 5 0 chiar 6 km. spre apus.

'Prmurile sunt formate din stand, in multe OW abrupte i 'nalte a 20 30 metri.
Forma laculul nu e o linie drpta, ci cu multe cotiturl, aFa ca e ferit de un bombardament venit de la Mare.
Valurile ari depus la c6strl un bane de nisip, care a inchis gura lacilluI pe un spatia
de 200 nietri. Se p6te ridiea acesta pohnolive, iar digul, despre care am vorbit, oprind

www.dacoromanica.ro

661

nisipurile a inchide gura lucida acesta ar comunica, cu basinul purlulta Mangalia, care
a servi ea debweul tuturor productelor din Sudul Dubrogier i regiunea inveeinata
Bulgariei Nord-Estice.

Cred, ca traficul ar fla,a de mare, in er'd s acopere cu prisusinta inicile

ucasionale cu transformarea d inbunalatirea portulta ;;i !acuita Mangalia.
2. Constanla. In 1858 o companie engleza, al carta represenlant era 13arcley, oblinu
de la guvernul Otoman concesiunea Ene)" ferate Cernavocla-Constanta i imbunalatirea
construit pe ruinele vechiulta port genovez.
Lucrarea a fost terminal in dor ala ;4 in 1860 se hvagurza deschiderea portuluT,
la cave participa, din partea RotnAniet Filipescu, pe a,f una' Minist t.0 de extcrnei Scarlat G !rica.

Pe ad i a venit in 1861 Alexandru Cuza in trecerea sa, spre Conslanlinopol, pentru

a-;4" prind investitura.

Portul avea o desvoltare de aprpe 800 metri de cha.

In anul 1884, guvernul RomAn cumpara pe suma de 16 mili(ine, linia de drum de
fier i portul Constanta.
Primul proect de imbunatatirea, i marirea portuha Constanta a fusl intocmil, de Sir
Ch. llartley, cunoscutul inginer al lucrarilor de la Sulina; proectul Orla data de 10
Noembrie 1881.
In urma, cu oca,zia venireT in tara a Inginerulta Franzius, Ministerul lucrarilor publice
cerilndu-1 avizul
asupra acestta proect, ll-sa a propus unele modilicarr.

Modilicarea propusa de D-nu Franzius, de a se deplasa digul despre Sud, in seop

de a se inri suprafata portulia, nu a putut da loc la niel' o obiectiune.
Nlodificarea insa, in ce privesce intrarea in port, fiind in contrazicere cu pruptmerile
ll-lta Hartley, Ministerul tinnd a avea asupra acestuf punct avisul une i a treia pers6ne,
avilnd competinta cerut in asemenea materie, a consultat inca 5i pc ll-nu Voisin-Bey,
Inspector general de poduri i osele din Franta.
Modificarile propuse de D-nu Voisin-Bey, erati urmatrele:
Sa, se susprirne tot digul despre Sud.
S'a se deplaseze digul despre larg, pentru a se mari inca supraNta adapostila a por( ulra.
Sa, se a..5eze lucrarile (basinurile i cheurile) de-a lungul digul u despre larg.
S'a se complecteze profllele Cu blocurT de aparare artinciale.
In 1890,Ministerul a inflintat directiunea serviciulta de studi i constructiunf, pelan
purlul Constantai lu intelegere cu D-nul Inginer A. Gurard, directorul portulta Marsilia,
in scop de a avea avizul se-111, asupra proectelor difinitive ce se vor intocmi.
Directiunea, luAnd cunoscinta de lucrarile anteri6re i de diferiteleopiniuta emise,
Iii urma studiilor, cercelarilor i constatarilor ce a avut ocasiune a face in localitate, a

intocmit proectul definitiv, care a fost pus in licitatiune in Iunie 1895, iar solemnitatea
punerff primulta bloc s'a facut la 16 Octombrie 1896.
Pergamentul comemorativ este a. ezat in digul despre larg, la 60 metri de la term,
') Noi Carol I, prin gratia lui Dumnezeti i vointa nationala, Rege al Romniei.
In anul mnluirci 1890, in a se-spre-zecea zi a lunel Octombrie, am pus piatra de temelie, pentru
construirea portului Constanta pe termurile Marii-Negre. Dumnezeu dndu-Ne fu ~ida N6stra asupra
acestei Cri, nu numaT anT de glorie, ca, impreunti, Cu vitza mea otire, sa-i pot da independenta i o positic
statornicd, dar i anT de pacifica domnie, am lucrat Cu rvn i staruintti, pentru inflorirea i prosperitatea
Rormlniel. Inmultind caile de comunicatie i reteaua cailor ferate, unind cele dou6 termuri ale Dunrii
prin pocha de la Felesci-Cernavoda, luat-am hotrire ca aceste temeinice i neperitre lucran i sa fle desavirile
prin inlemeierea unui port la termurile vechiului Pont-Euxin, unde din vcurile cele mai departate comertul

a gasa un loc de adpost, unde atteamonumente istorice ne aduc aminte vechia dominatiune a stramOlor
notri Romani, i unde 'vi-a sfrit zilele marele poet Ovidifi.
In al trei-zecilea an al Domniei Mele i al cinci-spre-zecilea al fondarii Regatului, am pus astzi
piatra de temelie a acestei insemnate lucrri, fat flind Maestate-Sa Regina, Altetele lor Regale Principele
Principesa Romaniel, Inaltul Cler, Minitni1 Mei, Preedintii i Vice-Preedintil Corpurilor Legiuitre,Inaltii
Demnitari al Statului i Corpul Technic.
Nadajduim, c. Dumnezeu ne va ajuta sa desavirOm in linite i fericire lucrarea inceput astazi,

www.dacoromanica.ro

SchIta No. 6.

Portul Constanta Inaintea InceperIT luerArilor.

www.dacoromanica.ro

663

intr'un bloc de beton si acoperit Cu o lespede (le marmord cu inscriptia: 16 Glombrie 1896.

Partea addpostit a portului este hotarita prin:

Digul despre larg, lung de 1378 metri.
Digul de intrare, lung de 120 metri.
Digul clespre Sud, lung de 640 metri.
Intrga acst suprafata addpostith, de o intindere de '78 hectare, prin construelitmea moluld vechiti si a molulur nod, este linpdrtild in 3 basine interi6re, i ammo
Ante-basinul, avnd o suprafatd de apd, de 38,17 hectare si cu 620 melri lungime
de chert.

Basinul vechiti, de o suprafatd de 21,0 hectare si cu 1680 metri lungime de cheil.

Basinul not'', de o suprafald de 12,1 hectare i cu 1060 maii lungime de cha.
Lungimea totald a cheurilor de 7.000 metri ar permite sit acosteze, de o data si numaI pe un singur rind, 60 vapre de marl' dimensiunI, cum sunt acele care fac actualmente serviciul pe Marea-Ngr.
o parte din cheurile basinuluY vechat, pe 590 metri lungime, va 11 destinata in special pentru traficul mdrfurilor colete, fie de importatiune, fie de exportatiune.
Trel magasine-hangare pentru mdrfurY colete, dupd trebuintd, vor putea fi construile
de-alungul cheuld, care va fi. inzestrat cu aparatele mecanice necesare pentru descdrcarea,
incdrcarea mrfurilor din vag6ne si din magasine in vase si vice-versa.

o altd parte din cheurile basinuld vechig, de 600 metri lungime, in lungul platformeI si de 300 metri, in lungul moluluf noti, precum si 3 estacade, inaintnd in apd de
145 metri fie-care, vor servi exclusiv pntru exportatiunea cerealelor.
Una sati mal multe perechY de magasine-silosurI, avnd fie-care o capacitate de rot.
30.000 tone, se vor aseza in dreptul estacadelor pe platformd in locul indicat.
Prin curele, asezate in parte subter.ane si sub silosurI, in parte superficiale si pe estacade, se va putea face : 1.. inmagasinarea cerealelor din vag6ne in silosurY, 2. inercarea
cerealelor din silosurY in bastimente, si 3. descdrcarea cerealelor de-adreptul din vagne
in bastimente.
Pe molul nob', se vor infiinta asemenea magasine sa hangare pentru cereale, dupd
trebuintele i sistemele de trafic, carl vor prevala in comerciul cerealelor se vor face
alci instalatiunI care sd permit, descArcarea cerealelor din vag6ne in vase, fie imediat,
fie cl upd o depositare provisorie in magasine sari hangare.
Basinul nog va fi destinat in special pentru comertul lemnelor, pietrelor si a carbunllor, pentru descarcarea acestor din urma, se va reserva molul alipit de digul despre
Sud si se va inzestra cu aparatele necesare.
Cdnd cotnerciul de petroleti se va desvolta ast-fel, ca sd reclame instalatiunI special,
se vor construi pe partea interi6rd a diguluI despre Sud, una sari maY multe estacade,
care vor permite bastimentelor-reservoare de petroleri sd acosteze. Un sistem de pompe
conducte, asezate de-a lungul diguluI i plecnd de la reservoarele ce vor fi stabilite
pe mal, inteun loc addpostit i ferit, vor conduce si descrca petrolett la bastimentelereser v 6re.

[In plan inclinat si un basin de radoub, a locul lor desemnat la extremitatea basinulta vechiti, in partea maY feria lng molul nob'.
care va duce peste NletrI numele Rometnilor si va inlesni in tOte vremurile, transportul bogatiilor aceslei

Spre amintire, atn subscris acest document in indoit exemplar, din care unul se va aseza in piatra
de lernelie, iar anti' se va peistra in archiva Statulul.
Principesa
Actul a fost semnat de: M.M. L.L. Regele si Regina, A.A. L.L. Principele Ferdinand
Marig, Mamie Duce Boris Vladimirovicl; D-nii Ministri: D. Sturza, E Statescu, A. Stolojan, P. Poni. General
C. 13udisleatiu, C. I. Stoicescu si de D-nil: P. S. Aurelian, U. Schina, 6. Lahovari, G. Filiti, P. Trusianu,
A. Saligny, I. B. Cantacuzino si' P. S. S. Parthenie al Dunarii de jos.
Cu ace-la ocazie s'a batut ;ti o medalie comemorativ4..

www.dacoromanica.ro

664

Mar tarziti, (;And necesilatile ulterire ale traficulur vor cero, se vor pulea construi
alle clieurI i molurr, pe partile interi6re ale digurilor, formandu-se ast-fel Inca o tima
serie de basine interioare.

In fine prelungindu-se pe de-oparte digul despre larg In linie drpta, cam paralel
cu c6sta i in adancimI apr6pe uniforme de 10 metri i pe de alta.' parto Implinirile platforme, se va putea, dupa trebuinta, spori Intinderea portuluI, formandu-se alte noua basitturI, etc.

Accesul actual cu calea fonda in port, prin coborire in zig-zag de pe platoul Constante,Y, se va Inlocui printrio linie de acces, care prin ajutorul unta tunel de 490 m. lungime, va lega direct portul cu linia Cernavoda-Constanta; acest tunel impreuna cu taietura
cave
continua, a costat vre-o 4.000.000 la

Fig. 96.

Tunelul de la Constanta.

Proieetul definitiv de si se deosebesce de cele anteri6re, totusr, ca principiti, se apropie

mar !mili, de acel al d-luI Hartley.
Ca si in acel proiect s'a adapostit i Inchis portul atat despre larg, cat
despre S.

Posititinile digurilor de incinta Mera putin de acole proiectate de Sir Hartley, di-

reetiunile lor curbe Ins, art fost inlocuite prin liniI drepte, Inainte de telte pentru ca directia

drpta da posibilitatea de a realisa orr-ce prelungire i marire, carI ar deveni necesare

cu timpul.

Digul despre larg constitue dar o singura linie drepta, deviind putin de la directia
N.S. Pe t6ta lungimca are o sectiune uniforma, variind numar nltimea infrastructurel
de anrocamente,dupa adAncimea funduluf. NumaY la extremitate i s'a dat o supra-largire
i supra-inaltare, pentru a forma o platform, pe care sa se p6ta instala farul i sa pcita
stationa tnenil de serviciti, in anume casuri.
Nu s'a suprimat digul despre Sud, pentru ca in conditiunile in cari se ala litoralul
de la Constanta, rara un asemenea dig, nu s'ar putea avea o Uniste niel chiar relativa In
port, fie din causa agitatiund provenind directamente de la larg, fie din causa agitaliuneI indirecte provenind din reflexiunea valurilor.
Vnturile de la Sud si Sud-E,'st sunt cele mal frequente, tot atat de frequente ca
cele de la Nord sd Nord-Est, adica 26J/o, dupa cum resulta din observatiunile meteorologice, i In timpul iernel maI ales devin adesea aclevrate tempeste de o violenta extrema;
cl. Voisin-Bey a recunoscut : si din acsta causa, ca consecinta a suprimariI diguluI
despre Sud, propusese strprimarea cheurilor pe bita partea Nord-Vestica a portulur.
Daca, prin urmare, motivul adapostirei portuld impune construirea digulul despre

www.dacoromanica.ro

665

Sud, pe de o parte necesitalea de a Impedica micarea, nisipurilor i aluvitmilor in interiorul portuld, impune maT mull Inflintarea acestur dig.
De 0 m*area nisipulul de-a lungul litoraluld despre Sud nu pare a avea importanta
mare, precum dovedesc sondagiile cele nou6 fcute in 1890, totu.51 trebue luatit in shill
Orr digul (lespre Sud va opri de sigur acestA, miscare, nisipurile venite despre Sud
ea 0 cele despre Nord, dup," ce vor fi trecut de extremitatea diguld despre larg, \rot.
avea tendinta de a se depune in unghiul format de digul despre Sud Cu malul natural
si acolo ele nu pot fi de cat folositdre, flind-ca inteun viitor mar dephrtat, ciind va El
trebuinfa," a se mri 416, portul Constanta, platforma portuluI se va intinde peste acel
unghiti, i, prin urmare, depositele de nisipurr vor fi contribuit naturalmente la formarea
umpluturilor ulterior necesare').
laid cum se exprima cl. Inginer Gurard in acst privint
La comparaison des ctes de sondages marquees sur les cartes hydrographiques
tablies d'aprs les operations des officiers du Spitfive en 1854 et de Mr. Hartley en 1881,
n'accuse dans la configuration gnrale du lit de la Mer en dehors du port actuel aucun
changement appreciable; les nouveaux rlevs montrent, que la stabilit de la cte exisle
rellement. La forme du lit se trouve ainsi dans un tat d'quilibre stable particulieremenl
rassurant pour l'avenir du port.
Mais cet tat d'quilibre repond it l'tat aetuel des lieux, caracteriss par le promontoire rocheux sur lequel est bAtic la ville de Constantza, et par la baie en arrire.
Les ouvrages projts occasionneront tr6s probablement des modifications, dont les
principales seront: un approfondissement le long et dans le prolongement de la jete du
muge, un exhaussement du fond et la formation d'une plage tendue dans Pangle forme
par la jete du Sud et par le rivage au Sud.
Tout indique que les sables qui peuvent venir du Nord, en cheminant le long du
rivage, n'ont pas d'importance; les sables et la vase que la Mer rejette dans le port actuel
viennent de la cte dans la baie de Constantza et de la celle du Sud.
Mme dans les coups de vent de N.E; les lames pivotent autour du cap de Constantza
el donnent dans le fond de la baie suivant une direction qui difiere peu de eelle de l'E.-S. E.
Sans insister davantage sur cette question du mouvement des sables et vases, question,

qui oiTre pourtant un trs grand intrt, j'stime que le port, tel qu'il parait devoir arc
tabli, n'a rien redouter de l'envahissement des sables.
Digul de intrare perpendicular pe digul despre larg, in dreptul diguld despre Sud,
nu are alt scop de cat acel de a complecta incinta portuld 0 a forma, cu extremitalea
diguld despre Sud, gura de intrare a portuld, care are o lrgime de 160 metri.
Prin asemenea a,$ezare a capetelor digurilor, intrarea in port este detertninatil prin
linia, care uncsce extremitatea diguld despre larg, cu extremitatea diguld despre Sud.
Proem se vede. acst linie de intrare este bine acoperit in contra vnturilor de S. E. 0 de
S. S. E. D-nul inginer Gurard spune in acesta privint:
Les Mers du large, les grosses Mers, viennent suivant les directions comprises en' re
N.E et le S.S.E.
D'aprs les temoignages des nombreux marins et pilotes, le N. E. est de beaucoup le
plus frequent et le plus fort, et celui qui dure le plus longtemps; c'est celui qui est le plus
craindre. L'Est est moins frequent la cte renvoie comme disent les marins, et le venl
d'Est passe au N. E.
Le Sud-Est bat en plein la cte de Constantza, mais il est trs rare (9'/0). Les Mers
venant du Sud (170/o) ne sont pas h, redouter.
Les marins practiques de la region, capitaines de bateaux it voiles et it vapeur, pilotes
grecs navigant bord de tous les bateaux des messageries maritimes, estiment qu'il est
indispensable que l'entre du port soit couverte du Me du large jusq'au S.E.
Basinurile portuluT s'au adAncit de 8-9 melri. S'au construit si 3 laruri ce indica intrarea In port.
71890

www.dacoromanica.ro

666

Une largeur de 100 m. sera trs suffisanle pour la passe d'e,ntre, quand un mur
(le quai sera construit sur cliacun de ses c6tes.
En laissant entre les deux musoirs des jetes, une largeur de 160 ni., ce sera sulTisant
pou que plus tard on puisse construire les deux murs, qui formeront les bajoyers de la
passe, sans are gen par les anrochements des jetes
Dac, in principi de aciapostire a portultir, nu e de acord cu Sir Hartley, deosebesce
In cc privesce dispositiunea generala a lucrrilor in interior, si anume:
Pe cnd Hartley si mar ales Voisin-Bey, propun ca cheurile i basinurile sa fie asezate
de-a lungul digulur despre larg, i, prin urmare, trebuia a se da acestur dig dimensiuni
insemnate, dupg procctul definitiv s'a construit ca o simpla aparare i adapostire i, deer,
in dernensiunr mar reduse.
Scopul adapostirer i inchiderir portulur este ast-fel indeplinit, Gil un minimum de
cheltuial, pe cand in proectele primitive acsta cheltuial, era cu att mar mare, c lucrarea
era prevt:izuta a se construi in cele mar marl' adtmcimr de ap.
Asa dar, basinurile i cheurile sunt asezate pe partea despre mal in intreitul scop:
De a se reduce cheltuielile, provenind din largimea cea mare ce ar fi trebuit data
tocmar in prtile unde adAncimele de ap sunt mar marl%
De a se inlesni accesul de pe uscat a acestor basinurr i cheurr.
De a avea o platform cat de intins la spatele lor.
In adevr, accesul cheurilor asezate de a lungul digului despre larg, nu se putea
obtine de cat printeo linie formnd un circuit lung cu curbe micr, care tirma sa ocolesca
hilregul port. In asemenea conditiunr, exploatarea nu putea fi de cAt anevoi6s1
Din contra, cheurile si molurile asezate pe partea despre uscat a0 un acees imediat
0 direct 0 se p6te da ori ce desvoltare cailor de manevre, gratie plattormer intinse ce
se afl, in acea parte a portulur.

Pe cnd Voisin-Bey propunea a se suprima cu desavarsire cheurile i molurile

de acsta parte a portulur, Hartley tot mar prevedea lucrarY si in acea parte.
Dar, din caus c D-sa le proectase pe o directiune perpendicular, pe chcul existent,
ajungea curnd pe locurile unde fundul stncos este la o adAncime mar mica, a-st-fel ca
era silit s se oprsca cam la jumtatea distanter, pentru a nu se expune la cheltuielr insemnate ce ar fi necesitat deprtarea stanza
In proectul definitiv, s'a deviat de la directiunea rectangular i ast-fel s'a obtinu un
indoit folos: departarea pe cat posibil de stnca, reducnd cheltuielile pentru distrugerea
el' si s'a cstigat o mare suprafata de platforma, att de folositre, si de rentabila inteun
port de comerciii.
Liniile ferate sunt dispuse ast-fel, ea plecAnd de la unja comuna la extremitatea,,
sudica a platformer portulur, se ramifica in asa mod, c fie-care cheii s aib, linir separate
acces independent.
Chile de manevre necesare in fata silosurilor si a estacadelor, adicd cele privit6re
cxclusiv la manipulatiunile cerealelor, formza un complex deosebit si in cele mar bune
conditiunr.

S'a adoptat ca mod de constructiune sistemul pretutindenT obicrnuit, de alt-fel propus

0 de Sir IIartley, adica un masiv compus din blocurr artificiale, asezate, pe anrocamente
de piatra natural&
Pentru partea exterira a digurilor, care este expus la loviturile directe ale valurilor,
s'a admis in principi coinplectarea sari apararea propus 0 de Voisin-Bey, prin blocurl
artificiale.

S'a dat preferinta sistemulur de a aseza aceste blocurr in asize regulate, ca oferind
o mar mare resistenta si soliditate, de cat cel obicrnuit, mar ales in Franta, cu blocurl
aruncate neregulat.
Numar la capete s'a recurs la acest sistem, neputandu-se obtine un appareillage
bun al blocurilor asezate regulat, fara a intrebuinta forme si blocurr speeiale.

www.dacoromanica.ro

667

Inginerul Gurard se exprima ast-fel in privinta sistemelor de a aseza blocurile In

asize regulate, sari de a le arunca neregulat:
Les deux systmes sont bons quand its sont judicieusement appliqus. ik Marseille,
le premier systme (pele-mle) a donn d'excelents resultats; le second a bien reussi
Gnes et it Cette.
Le premier a sur le second l'avantage de mieux briser la Mer et d'tre plus conornique ;

le nombre des blocs coke moins cher. Le second system a une stabilit, une resistance
beaucoup plus grande.
Nivelul curonamentuld, atat al cheurilor i platformelor, cat si al digurilor este prevazut la cota +2"1.50.
Singur digul despre larg va primi o supra-inaltare partiald (mur d'abri).

De-ocamdata se prevede un asemenea zid ridicat pana la cota +7 m. nurnai

inceputul digulul, spre a apara platforma.
In decursul constructiunii, constatarile ce se vor face, vor arata dacI urmzii, sa se
prelungiasca acest zid pe t6ta lugimea diguluI i pe intrga Inaltime, sail numaIpe o inaltime redusa (5 ni).
Pentru a ne da re-cum sma de importanta miscariI comerciale a viitoruluI port,
Constanta, s'a luat ca punt de plecare starea comerciala de astazr a Ora, in ceca-ce privesce
exportul i importul pe Nlare, din porturile actuale ale ONT.
Dupa statistice cornerciale oficiale, importul pe calea de apa este in cifra rotunda de
300.000 tone pe an, pentru marfurile de ori-ce categorie.
Din acestea, cam tis parte sunt marfurr depuse in magasine i restul de 200.000 tone
marfurl depuse la aer liber. Din acsta din urma, carbuniI represinta mal bine de jumatate.
Admitnd, ea intrga acsta cantitate de 300.000 tone, sa trca bite prin singurul port
Constanta i facand abstractiune de carbunI, pentru care dispunem de un cheti deosebit

am avea in cifr, rotunda 200.000 tone mar-furl de import de manipulat pe an.

Cheurile destinate acestuI fel de trafic in basinul vechitl, avnd o lungime de 590 metri,

nu am avea de manipulat pe clnsul de cat 300-400 tone pe metru curent si pe an, pe

cand un cheri bine inzestrat cu t6te aparatele necesare, pte usor da loc la o manipulatie
de 600 --700 tone pe metru curent si pe an; cheurile in cestiune vor ti dar suficiente
pentru un trafic indoit de acel ce se face astazI prin Dunare.
Mar este Inca' de observat ca, in realitate, acest trafic nu se va face numaY pe aceste
cheurl a basinulul vechiti, ci se va repartisa in parte si pe cheurile basinuld nor'.
In privinta importulur, lucrrile de marire vor fi indestulatre inca pentru un viitor
destul de departat.
Din cantitatea total, de mai sus a marfurilor de import, cam its parte, adica 100.000
tone, sunt marfurI earl cer a fi depuse in magazine.
Pentru acest scop s'a prevazut afara de magazinele de intreposit, trel magasinehangare, de o capacitate totala de 6000 tone (sorotindu-se numaI cu un singur rind si o

tona pe metru *rat).

Acsta capacitate ar represinta o inmagasinare sail alternanta de apr6pe o lung.
In ce privesce exportul RomanieI pe cale de mid, cerealele ocup locul eel d'intaI,
dacil nu cel unic.
in anul 1881, cand Hartley a alcatuit proieetul sql pentru portul Constanta, exportul
total al cerealelor pe la Sulina, nu ajungea inca la cifra de un milion tone. inainte de a se
adanci canalul de la Sulina, adica inainte de 1861, exportatiunea nu intrecea 500.000 tone;
Ir! timp de 20 ara dar, exportatiunea se sporise Cu 1000/e.
Hartley admitea ea, cu tte inlesnirile de transport ce s'ar presinta trite alta directiune,
adica prin constructiunea podulul peste Dunare si a portulur Constanta, totusi o proportiune

de 50/0 a exportatiund totale spre Mare va urma a lua drumul DunariI, afara numal
de lunile de iarna.
Cu t6te aceste, pentru a tine compt de sporirea in viitor a productiung agricole din

www.dacoromanica.ro

668

laa, credea ca exportalitmea antiala de cereal prill Constanta, data luera rile (le pod si port
executale, sa equivaleze Cu hilr6ga eantitate exportala alunci pe la Sulina, adica GU Lot un

milion tone pe an, equivaland de altminterlea

cu exportatiunea dc alund a portului

Odesa.

Or, cum exportatiunea prin Odesa s'a indoit de atuner, asemenea i pentru Romania
totaltil exportatiunel de cereale pe cale de apa s'a indoit,ajung6nd la cifra de clout.' milioue
tone in anii 1888-89.
Aclmitnd i noT, ca din totalul exportatiuncI pe cale de apa, vechiul drum al Dunarii
va urma sa atraga o proportiune de 250/0, dar c in acelas timp productiunea i prin
tirmare exportatiunea cerealelor se va spori iarasi cu 1000/0, am avea, pentru porttil
Conslanta, un export de trer milione tone pe an in cifra rotunda.
Cheurile destinate dupa proectul definitiv pentru traficul cerealelor exclusiv,av6nd o
hingime de 1090 metri i cele 3 estacade presintand o lungimc acostabila de 900 m., am
dispune de 2000 m. lungime; i pute'nd compta pe o manipulatiune de 2000 tone de cereal
pe metru curent si pe an, vom avca putinta de a exporta pe an pang la 4 miliite folie
eereale.

llstalalililile proectate vor putea dar satisface cu prisosinta trebuintele exportatitmii

de cereale u until viilor dephrtat.
Mara de cerealc, ea articole de exportatiune, mal stint lcmilc i pelroleul, cari pot
11 luate in consideratie; ori, pentru aceste produse sunt clietir i locuri anume des:finale
Iii basinul nod.

De altminterlea, or cat ne-am sili cu instalatiunile ce proectam acum, s thietn

s(*.infi, de scopurile ulterire ale comertului, tot nu putem da o solutiune mai buna acestul
problem de viitor, de cat lasand o latitudine eat masi mare pentru marirea i estinderea
tilleri6ra a portulul.
In acesta ordine de idei, s'a dispus liniile digurilor, ast-fel ca sa fic cu putinta, dual

trebuinta va fi, sa se prelung6,sca pe de o parte digul despre larg, si pe de alta elteurile

platforma despre mal, in directiunile aratate pe plan, si paralel Cu inalul, rt'.maind
tot in aceleasi adaneina de aph; Cu alte cuvinte, s'a lasat posibilitatea de a se construi, pe
HMO, portul acum proiectat, un al doilea port sad o a doue serie de basine, in conditii
identice cu cel de acum.
Executarea proiectuluI, in intregul sOff, va necesita o durata de 7 ani de lucru.
Duptt estimatiunile proectului, lucrarile hidraulice proprid zise, al carora, inceput s'a
sarbatorit in ziva de 16 Octombrie 1896, sunt de 25 mili6ne lei; iar instalatiunilesi utilagiul
de 12 mili6ne lei, la call trebue aditogat inca 5 mil. pentru hasine sad forme de radoub, etc. ;
ast-fel ca costul total al portului va fi de 42 miline, din earl s'ad cheltuit 23.000.000 lei
(12 mili6ne date antreprenorului Hallier, care a lucrat din 1895 1899, iar restul s'a cheltuit
pentru lucrrile in regie).
in fine ultima modificare adus pla,nului portului, dupa parerea ll-lor Saligny i Zahariade este:
I. Cheul de la fundul portului (pentru materiale grele) s'a impins mai in Mare cu 5(1
nietri, iar cheul silosurilor cu 150 metri; acesta pentru a se evita stancile aflate pe fundul
Marii in dreptul lor, ceca-ce ar fi ocazionat cheltuieli prea marl.
Basinul de petrol s'a scos in afara portului.

Cheurile de la Om s'art dispus paralele digului dinspre larg, pentru ca intr'o

viit6re clesvoltare a portului sa se pota prelungi aceste cheurf in linie drpta, ea si digul
(I inspre larg 1).

3. Lam/ liazebn. Ideia de a se deschide o comunicatie vap6relor prin lacul ltazelm nu

este ifou6;prin 1850, adica inainte de a fi vorba despre creiarea unei comisiuni Europenc
') Dupa P. S. .tairmeseet- Remus. Portul Constanta p. 5-10; Analele ministerului lucr,rilor pub/ice
Vol. IV. Fase. 3 (Ianuarie 1897) p. 128-35 i relatiile capalate de la 11-lid Zahariade, inginerul F}ef al lucrarilor portulnI, a se vedea planul No 0.

www.dacoromanica.ro

669

facut studiI de cutre Compnnia austriaca Lloyd din Triest, in seopul de

a face navigabil Dunavtltul, ca apoI prin Razelm vaperele sA iasa in Mare pe gura Portita.
la gurile DimariT,

Acsta cale ar fi scurtat drumul cu rel putin 30 mile, comparat cu trajeul pe care
fac azI vaprele pe la Sulinal).
Eu cred, ca facndu-se la nordul guriI Porti4a un dig de maximum 10 kilometri, nu
insa atit de costisitor ca cel de la Consta,nta, tte nisipurile i aluviunile ce vin din gurile
DunariI catre Sud, s'ar opri in acel dig i cu timpul s'ar aj unge ca prin depunerI succesive,
sil, se umple spatele diguluI.
Ast-fel c, s'ar putea, servindu-ne de aceste aparar, sa spam imediat la sudul lor
un canal Cu draga, pentru intrare in lacul Golovita a caruI adanchne este sufleienta, ca
sa p6ta servi vaprele de Mare. Din lacul Golovita, pe la capul Dolojman, vaprele vor
intra in marele lac al RazelmuluI.
In loe de a se adtinci i indrepta multele cotiturI ale Dunav6tuluI, s'ar putea cu aceleasI
cheltuielI sil se unsca filtre ele cele 3-4 lacurt dintre Morughiol i Beibugeac, printeuu
canal lung de 6 kilometri.
Prin acest canal nu numaY ca s'ar scurta simtitor drumul pe DunavN, dar inca s'ar
evita cotul de la Uzlina al BratuluI Sf. Gheorghe.
Pe drumul ce propun s'ar reduce tra,jeul vap6relor la jumatate; cunoscut esto ca pe
la Sulina vaprele parcurg 160 km. din dreptul gurel Portita pana la Ceatal Sf. Gheorghe,
prin canalul Beibugeac-Morughiol i prin bratul Sf. Gheorghe acsta
orI prin lacul
distanta e de 81 km.
Apor vaprele in drumul lor nu deservesc pana, la Tulcea niel' una din localitatile
Dobrogie M'ara de Sulina, pe cand pe Ormul apusan al laculu Razelm se afla asezate
14-17 sate din cele maI bogate in pescariI, cereale, vite i vinurI.
4. Sulina e port maritim la gura cu acelas nume a Dun,rit
Despre el s'a vorbit in detali la capitolul Comisiunea Europna Dunarna.
Constanta rr.mane astAzI singurul port marititn al DobrogieI si al intregir

II. Cal fluviale.

Dunarea incinge de dou6 part Dobrogia pe o lungime de 200 kilometri, de la punctul
terminus al frontieriI, pana, la Tulcea.
Cursul navigabil al fluviuluI este tot de partea DobrogieI, care are ca porturI:
Ostrovul, ce servesce ca punct de incarcare a productelor DobrogieI din Sud-Vest;

are u debarcader flotant (ponton) pentru vaprele ce fac curse pe Dunare; in plus- un
vaporas local face curse intre Ostrov, Silistra Calarast unde se lga cu cala tema ce
(luce la Ciulnita. In timpul inghetuluI comunicatia e intrerupta pe apit
Cernavoda. Insemnatatea sa ca port fluvial a descrescut de la construirea poduluI
peste Dunare, totusI Are treI debarcadere-flotante (pont6ne),pentru pasagerI i cerealele ce
se incarca din regiunea invecinata. Portul e in legatur prin cale ferata cu statia Saligny
(a se vedea chile ferate din Dobrogia).
Harsova are dou debarcadere flotante (pont6ne) pentru pasagerl i marfurI (cereale
oI). Aci se 'jurara, nu numaI productele regiuneY centrale ale DobrogieI, ci si ale satelor din judetul Ialomita de pe malul DunariI.
Mitcin are dou debarcadere flotante (pont6ne) si este debuseul productiuna din
unghiul Nord-Vestic al Dobrogid.
Un vaporas face curse locale intre Braila i Ghecet, iar de aci la Macin.
Isaccea are un debarcader flotant (ponton) la 3 km. in josul Dunaril, la Eschi-cale,
din cauza ch. in dreptul orasulul se afla o insula, iar cursul navigabil al fluviuluI trece
pe la Nordul el. Chile de comunicatie la debarcader lipsind, frte putin servesce pentru
incarcarea productiuniI acestel bogate regiudi a Dobrogiet
I. Ion esco. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja p. 50-62.

www.dacoromanica.ro

670

6. Tulcea are che' de piatrd solid; aci se incarcd procluctele regiuneI din Nordul
Dobrogiet Din nenorocire navigatiunea e periculsd; dlul stncos numit colnicul HoreI
se prelungesce pe sub albia fluviuluI pAnd la apr6pe jum6tate din ldrgimea luI. Stanca
este destul de inaltd, aa eh', apa btnd in ea este silitd a se invirti in loe, fort-nnd aci
un mare cerc, numit anafor, a cdruI putere se exercit pana aprpe de port.
Trebue, ca vaprele ce circula pe Dundre, s'A aib un bun cunoscaor al loculuI, pentru

a feri vaporul de a nu fi atras in anafor, din care cu mare greutate ese; mal' adese-orr
este lovit de sanca.
Din acsta causa portul Tulcea este nesigur, iar cerealele se incared mal' in susul
apel, unde lepurile es din aetiunea anaforulut
M'ara de debarcaderele din punctele de maI sus artate, cerealele se mal incarcd in
.51epurI acostate la Prj6ia, Dervent, MArleanu, Raova, Boazgik, Topal, DaienI, Ostrovul de
jos, Picineaga, Iglita, in cotul Pisica, la Isaccea, Prislav, Mahmudia i Morughiol.

Dup," incdrcare, lepurile sunt grupate $i duse de vap6re spre Sulina.

TM CiI ferate.
Linia Cernavoda-Constanta. Pentru prima 6rd Sultanul Mahmud al II-lea avu ideia de
a insitircina cu studiul viI Carasu, in 1837, o misiune de patru oficerI prusianI, in scopul
de a deschide intre Dundre i Mare un canal navigabil.
Din acsta misiune numaY cdpitanul de stat major Carol Baron de Winke-Olbendorf

ne-a lsat o descriere amnuntitd a acesteI ve i). El a fost de parere el'. nivelmentul
cum .$i baza de piated vdrs se opun la deschiderea unuI canal intre Cernavoda i Constanta.
Proiectul a fost de atuncI pardsit transportul filtre aceste dou puncte se fAcu o
bund bucat de vreme cu trsurile, insd din cauza nesiguranteI drumuluI bantuit de hotI,
i acest mijloc a fost prdsit.
De a lungul drumuld tte satele erad prdsite, fiind pradate, aa cd. din 1845 acst,
cale era f6rte putin frequentat. Ea pleca din Constanta, trecea prin Anadolchior, o apuca
apoI cdtre apus pe la cimitirele satelor CarataI, Chiostel, Carasu, Cilibichiol, pana' la Bogazchior sad Cernavoda2).
In 1858, o companie englezd obtinu de la guvernul otoman concesiunea construirel
unei liniI de drum de fler intre Cernavoda i. Constanta $i o termina in 1860.
Acsta este unja actuald cumpAratd, de guvernul romn in 1884. Traseul el cu adngirile ce i s'ad fdcut in urrnd, este:
" Pornind din Constanta (cota 31,52. Statia aezat," in stnga), unja urcit pand, la km. 1
(cota 38.79) panta de + 7m,27 $i avem in acest parcurs: canton la 200 m., pasaj de nivel
la 500 m., (este drumul din dreptul spitalulul militar la chiristigiI) i un pod bolLit de
0.80, la 800 m.

Pnd la km. 2 linia cobr la cota 37,06, cu o pantd de 1m,73 total. Intre H. 6-7
avem: un schimbtor de cale la Tirgul de vite de la AnadolchioI, un pasaj de nivel al
oseleI Constanta-Mangalia, un canton li schimbdtorul de cale la vil.
La km. 3 avem cota 37.80, decl o pantd generald de + 0.74. Aci se afta un canton,

iar la H. 7 un pode.
La km. 3.100 este un pasaj de nivel (drum la Laz-Mahale), 250 m. mal' departe, un
podet, lng'd care la 100 m. un canal ; aci lasd in drpta depositul de gaz Stua Romnd.
Mal departe la km. 3.850 este D'alta Medeia pe drpta; acst halt este construit in 1896

pentru linia feratA ce plcd de aci spre Canara, pentru transportul pietrif necesard por1) Das Karassu-Thal zwischen der Donau unterhalb Rassowa, und dem Schwarzen Meere bei Kilstendschi, in Monatsberichte fiber die Verhandlungen der Gesellschaft ffir Erdkunde zu Berlin, I. Jahrgang,
Berlin 1840, p. 170-8G.
e)

I. Ionesco. op. cit. p. 30-7.

www.dacoromanica.ro

TFIBLOU
De ceilectorii SOSiff fi plecati in traficul local, direct ;si militar, pe clase felul irenurilor ; de cdtimea mrfurilor de mica iiima
ssi

la statiunile din Dobrogia, pe anul 1899.

a) Calatori.
NUMERUL CALATORILOR PLECATI IN
Direct
Militar

Calidad

III

II

Persone

Pers.

Cernavoda .
Mircea-vodii .
Medgidia . .

Murfatlar

685

II

PersOne

III

10

--

-1

86 2630 2719

II

III

7,3

O 43

Clasa

LeE

il

3o

- 895

2 11
- 4 16

--

-- 2(35

___-

__-

3004

3721

- 4724

_-

__-

_-

__-

_-

4.)

LeI

0O
G):
se-

III

II

EC4

45 21 13 _79 19 80 7 42 7
67 250 1305 1622 40467
1670
4257

_1 _7

__-

__-

504 3192 16066 20664

852 5297 39293 44442
260 1170 4922 6352
579 1573 9807 11959

8618
38 23221

25

163

110

E-.

Clasa

Hl

LeI

7
3 20 6292 452 3409 14697 18618
68 392 476 10816 1924 567 31179 38845
1457 1670
86
127
2 2721
1
95 280 374,5 4050
1

3o

Persiine

1.16

10
45 2599 2654
Accel. 31839 31349 81 763 7774 8618
144 1426 21613 23183
Pers.
Accel. 14744 13876 53 267 4404 4724
80 617 9288 9985
Pers.
Accel.
2985 10986 14618 163 330
Pers. 93576 97553 1411:9 25928 49065 76412

2654 2816

15

3994

81 105 45547

6352
25 43 33 101 12060
35 10020
(3 499 35 32
15 78 15195 12946 36461 58668 108075 9794 398- 0 97 6810 344 204 70 618 115503
299 299 825 2391 6433 9649 213650
46 88 340 1495 1923 78381 19482 59242 124978 203702
36870215r55)
-34458
4908 3141 8049
34458 34458 - 19175 15283 34458
- 154(
- 18316 14899 3900 37115
607 681 258 1546
Accel. 2104 1554
1576 2872 1807 6255
558
103 253 202 558
Pers.

III

Accel. 26108 24572 47 606 5619 6272

128 1543 17660 19340
Pers.
32 855 895
8
Accel. 3616 2891

Cernav.-Pod

Saligny .

II

Clasa

O
sil :O

Clasa

Clasa

Clasa

STATIUNI

VENITURI PROVENITE DIN

Militar
Direct
Trafic local

7s
s.
41) r

Traficul local

Constan*.

11

--- 46

Constanta-baI
Constan.-Port

--

- -

b) M rfuri.
0

STATIUNI

C.-voda port .

Saligny.

C.-voda . .
Mircea-voda
Medgidie . .

Murfatlar.
Constan*

.
.

Const. port fr.

Const. port

.a

4)

.o

1.1=

QV

--

.75

.1'3

s
Q3

11

2
, ,-

2
c(.1

..,

o
!--

o c..

CD

Q.,

E
:11

..'
<T,

e p
:. i

ti14

cl)

'C.5

,c

15

a:

'11

c2

i7,

.cd

.52

9
t.

(3

.6:

;'`2

P-

it

.E=

2,
,....,

,:t

t.

32"

-1'

.5-

c.

U)

,2

17:-

r.:
;T:,

OS

-zi,

eji,)

-.;

-;T:

...

,:3

.2

.t..

Z-

:7.

rz

:,-; k :2.

::,

.:.7:

::1

o
P.

1.,
,,B.

g F.

:-

,-

E
...

2.
E

Z188
12.

Expediate in
.,.,

CD

.-_-.

,..8

..1

il g

i?.

as

21

7:1.

4.)

-6

145 - -205 -

19 790 --I

-s-

63 - - - - 52 218 -- ---- 35 135-- - - - -, 1790 ----10321 6- -- - 62- 2- 1- -232- ---123- -- 412 23- 197
7 - 50 - 20840 487
101

C si t i m e

2,_0

270

46 - 1152 30 4350 1025 161 586 1772

30 1595 210 - 16700 - - -35 20 13 6 3 3 52 1 31 38 16 - - 109 40

----873
- - 2080- - 810- - 78 - - -123-- 8- 1- 10 - 28 - 26 - - - - 3803 169 - 3972
0510 -20 - 20 7020109260 10- 20 10 - 25 - - 273 -11 9 22 - - 87 - 64 - 176 17 757 - 13350 18095 469 581
10 21337

19113

70 - - 15805 - - -70-45---15128221-20-21 47 5 - - 400 6-19970

164 19 20153
750 47934 3248 41 1223
292 10 358 250 125 5085 9270 710 - - 1860 80 500 90 30 330 666 19 8 78 322 210 13 6 68 30 2 508 7 126 1112(34 8
--- 5 - 45 72 2074 - - - - 264,2249 - 2513
12 - - - - - - - - 12 - - 8 - 232 4 - - 176-11923927 2 111 113 10 526 236 123 3245 - - - - 489856866 - 55851
87

3475 - - 40 - -52155

- - 110 39650 405 1003430- - 1578 - 265 1015 10145 1933 61 92 361,

1
1

www.dacoromanica.ro

672

tultil Conslanta. Paralel linieI ferate vechT, pl6ca tot din halla Medeia o alta linie, care
vine In port.
Langa halla se afla un canton, un pasaj de nivel (clrum la Laz-Mahale), si un pode.
2-1junsI la km. 4, gasim cota 50m,20, deci o meta generalisi pe km. de + 12m,40.
La km. 4.mo e un canal, iar ajunsT la km. 5 avem cea maI mare cota din intregul
Iraseil al acesteI linii; e de 56.65. Catre apus unja incepe a cobori in valea Carasu.

Ast-fel dar una urca pe distanta de 5 km. cu o panta +5111.'m pe metru. De la

km. 5 incepe s, cobcire, asa ca, avem la km, 6, o cota de 54m,21 dupa ce mal intaiii am
trecut la km. 5.720 peste un pasaj de nivel (este drumul la Hasi-Milfic), tanga care e un

canton. Panta pe un km. este de 2m,44.

Linia merge cobor6nd, intlnim la km. 6.800 un pasaj de nivel (drumul de la HasiD(illik la Palaz), mg departe la 120 in. un canal si la km. 7 gsim cota 51m.95; paula
este 2m,26 pe un kilometru.
l'Ana, la km. 8 nu mal' inittlnim niel o lucrare de arta; aci gasim cota 48.11, decl o
',anta de 3m.84.
La 8' km. intalnim un pasaj de nivel (al drumului Hasi-Dtillik la Horoslar), Ifinga
vare un canton. Cota la km. 9 este 45m.68; panta e deci 2m.43.
La jumatate distanta intre km. 9 si 10 gasim un canton, lama care un pasaj de
nivel (drumul de la Hasi-Dlikik la Horoslar) si un canal.
lntre km. 8-9 linia lasa in staega satul de curind format pe mosia, proprietatea
2

D-luI General Dr. Geo.rgeseu.

La km. 10 avem cota 41m97 si decr o pana de-3111.71.

Intre km. 10 yii 11 se afla la
distant un canal. Cota la km. 11 este 39m.83, panta
decI 2m.14.
Pornind mar departe infalnim la 200 m. un canal, filtre 500-600 m. un pode, Ifinga
2

care un canal, iar la km. 12 un alt podet si cota 36m.87; asa dar o pana' de 2m.96.
Lana si la 100 m. mai spre rasara de km. 13 intlnim un pode. Cota la km. 13
este 34'11.40; panta 2111.47.

Dincolo de km. 13, la 200. ni e un pasaj de nivel (drumul Mahometcea-Iloroslar), mal

departe la 100 m. dou1 podete, apoi la alte 200 in. un canton

in fine la alte 300 m.

un canal.
Cota la km. 14 este 32m.22, panta intre aceste dou km. este de 2'11.18.

Spre apus continuand, dam dupa 100 m. parcurs de un dublu canal, la alta suta
de metri un pasaj (drumul Hasi-Ditlk la Hasancea), laega care un canton, la 200 m. mal
departe un pasaj (drum de la Mahometcea la fIasancea), ranga care un podet i in fine
lama km. 15, un alt podet.
filtre aceste dou kilometre linia ferat lasa In dr6pta satul Hasancea, iar in stilega
vila
Pariano.
La km. 15 in dreptul satuluT Hasancea gasirn cota 28m.83; panta este dar 3m.41.
Intre km. 15 si 16 avem o multime lucrari de arta, ast-fel: tanga km. 15 un podet,
la 100 m. un canal, maT departe 100 m. un pasaj (drumul de la Mahometcea la Nazarcea);
apoi la 150 m. dou podete i in fine insirate la apr6pe cale 100 m. patru podete (le diferite marina, variand intre 0'11.65 i Om.75 deschidere.
Cota la km. 16 este 27m.09, panta intre aceste dou este de 1111.74.
Intre km, 16 si 17 sunt 3 podete: primul la H. 200, al II-lea la H. 600 si al III-lea
Muga km. 17, a 61'0 cota este 24m.34, ast-fel ca pauta intre aceste dou6 estelde 2111.75
De la km. 17 la 18 nu intalnim de da, pasagiul de nivel de lisinga aeesta din urma
(drumul de la Mahometcea la Omurcea).
In dreptul km. 18 linia Jasa In drpta satul. Omurcea. Cota la km. 18 este 20m.61;
pauta este 3m.73, intre aceste dou6 puncte.
Intre km. 18 si 20, unja descrie o turba cu convexitalea catre Nord.
Luerarile de arta intre km. 18 si 19 sunt: la II. 200 un podet, la II. 300 doui-1 podele,
langa ele un canten si pasagiul de nivel (drutn de la IllahomeIcea la Oinurcea), mal de-

www.dacoromanica.ro

673

parte la 250 metri un alt pasagia (drumul de la Mahometcea la Alacap), iar la departare
de alte 200 m., douel podete distantate inte ele de 100 in., cel din urma tot la 100 m. departe de km. 1.9, a carui cota este de 19m.26; pauta este irn.35.

De la km. 19 intalnim la 100 m. dour, podete departate de 50 m.; de la cel din

urrna .5i la alte 200 m., alte dou6 podete departate filtre ele de 50 m. i in fine aprpe de
km. 20 alte dou6 podete la aceia5I distanta unul de altul ca 5i cele precedente; de la ultimul podet 011a la km. 20 sunt 150 m. Cota km. 20 este 19m.18; panta dar este de 0m.08.

In dreptul km. 20 linia lasa in drpta satul Murfatlar; gara Murfatlar e pe

drpta 5i la km. 20.280. Ea este construita in 1860 de compania engleza; cldirea e
mica 5i abia incapat6re personaluluI. Servesce pentru marfurl i calatorT. MagasiT sati
dependinte n'are.

In gara Murfatlar se &asee opa frte buna de but .5i gara Constanta, cum i totY
functionariT C. F. R. locuitorI in ora .5 se alimentza cu apa de la Murfatlar, in care scop
apa se aduce cu trenul in nisce vag6ne-reservre de form cubica.
Directiunea generala a linieI Intre Constanta i Marfatlar este aprpe drpta 5i de la
Rsarit la Apus.
De la Murfatlar urrniind riguros fundul van' Carasu, unja, dupa ce inconjura pe la
Sud satul, se indrpta de la S.E. catre N.V. pe o lungime de 11 km., de unde, printr'un
cot descris in dreptul satulul Kiostel, se indrepta iara5T catre apus.
Din gara Murfatlar urmnd traseul linieT, gasim la departare de 200 m. treT pode
5i un pasagia de nivel (al 5oseleT Constanta-Ostrov), apoT apr6pe de km. 21.230 un podet.
La km. 21 este cota 17m.08, decT panta intre aceste 2 km. este de 2m.1.0.

De la km. 21, departe la 200 m. e un pasaj, la alta suta un al doilea pasaj, langa
care un pode t

ceva maT la N. un canton (cele dou6 drumurl vin de la Kiuciuk-Murfat

duc la Murfatlar); la 200 ni departe de canton e un podes 5i la km. 22 un alt pode.

Cota la km. 22 este 16m.34, iar panta intre aceste dou km. de *-0m.74.
Dincolo de km. 22 la 300 in., sunt dour- canalurT i alaturea un pasagia de nivel (al
drumulur Kiuciuk-Murfat la Alacap).
Cota la km. 23 este 15m.16 i panta 1m.18.
Intre km. 23 5i 24 niel o lucrare de arta. Cota km. 24 este 13m.84, panta 1m.32.
La 200 m. de km. 25 sunt doutl canale 5i un pasagia (drumul Endec-CarachioI la
Alacap), iar la 100 m. un canal.
Km. 25 are cota 13m.69; panta 0m.15. La km. 25 unja lasa la 1 km. in drepta s'atul
Alacap.

Dincolo de km. 25 intalnim la 200 m. un canal, de la care la 300 m. un pasaj

un canton (drumul Medgidia-Alacap). La 300 m. departe de c,anton se afla un altul.
Cota km. 26 este 12m.41; panta 1m.23.
Intre km. 26 5i 27 gasim la H. 300 un canton. Cota km. 27 este 11m.63, pantaOm.78.

NicT o lucrare de arta nu se afla intre km. 27 k4 28. Cota acestul din urma este
11m.58, panta 0m.05.
Intre km. 28 i 29 de asemenT. La acesta din urma se afla un pasagia (drumul Medgidia-Caratai), canton 5i un pod de 3 m. deschidere. Cota la km. 29 este 11m.49,

0m.09.
Intre km. 29 5i 30, niel o lucrare de arta. Cota la km. 30 este 10m.91 panta 0m.58.
Apr6pe de km. 31 intalnim un pasagia de nivel (drumul de la Endec-CarachioT
Kiostel).

La km. 31 cota este 10m.95, panta intre cele dou6 km. este de 0m.04. La acest
km., unja dupa ce laza in drepta la 1 km. satul Kiostel descrie un cot 5i ja directia
la r6srit catre apus.
Departe de 200 m. intalnim un pod cu dou'e" deschiderT, dincolo de care la 600 in.
un canton 5i un pasagiti de nivel (drumul de la Endec-CarachioT la Docuzol). Cota la km. 32
este 10,11.93, panta de 0m.02. Trebue aratat c de la km. 30 pana', la km. 39 t6ta linia e con-

struita prin balta Carasu, de acola este dese-orY supusa inundatiunilor i intreruperir.
71890

85

www.dacoromanica.ro

674

Intre km. 32 si 33 nu intalnim alta iticrare, de cat un pod cu done deschiderI la

800 m. Cota la km. 33 este 10m.93, decr unja orizontala.

La 100 m. departe de km. 33 se da un canal ; iar la km. 34 un pa.sagitl de nivel

(drumul Endec-Carachior la Docuziol). Cota la km. 34 este 10m.99, panta 0+m.06.
MaI departe la cate 100 m. intalnim doue cant6ne, iar la km. 35 gasim cota I1 nri.06,
pan ta +O.O7.
La 200 m. se afla mal departe un canton No. 18, langh cave un pasaj de nivel (drumul de la Endec-CarachioI la Panaghir), apoI la cate 200 m. doue canale. Cota la km. 36
este 10m.80, panta 0m.26.

Linia este orizontala intre km. 36 si 37, farsa nicI o lucrare de arta.
De la km. 37, la departare de 400 m. intalnim un canal. Cota la km. 38 este 12111.50
(este platforma pe care se afla, instalata gara Medgidia), panta e +1m.70.
Gaya Medyidia e in drpta liniel la km. 38.350, dupa ce mal' intaiti intalnim un
canton si un pasagiti de nivel al soseleY ce vine din orasul Medgidia asezat in stanga
Dupa configuralia topograflca a Dobrogiel zice I. Ionescul) centrele editor de
comunicatiune nu sunt datorite intamplariI. Natura si o multime de imprejurail independente de voluta omuluI concur a le fixa. Observndu-le se vede, ca t6te tinuturile despre
partea Balcanilor vecinI DobrogieI, se concentrza catre Bazargik, iar acele de la Dunare
ati ca centru de comunicatie Carasu.
Aceste consideratiud ab' c,lauzit pe Sayd-Pasa, guvernatorul Vilaietultir, ca in
resboiuluI din Crimeia sa infiinteze apr6pe de ruinele satuluI tataresc Carasu, orasul de
mal trziti Medgidia.
Ad, de pe la inceputtil vculuI al XIX-lea se fceati la localitatea Panaghir, in fie-care
an dotte tirgurI (prima-vara i tmna).
Lacul Carasu zice iarsI cunoscutul agronom in 18503) comunica cu Dunarea

printr'un canal natural de 20 metri largime si de 4 metri adancime.

Canalul serpuesce in frumsa vale formata de doue lanturI paralele de muntI, care
pornesc de la Dunare i termuresc valea, in fundul careia se ala canalul, avnd o indadere de o ora de la Dunare pana la Carasu. Cand apele DunariI sunt marI trec prin
acest canal in lacul Carasu, care se umple cu apa si se intinde pana la Bulbular (?).
Cand apele DunariI descresc, ele se scurg din lac in fluvi, pana ce li se stabilesce
nivelul i attincI adancimea canaluld remalle 4 metri, indeajuns pentru a iba sA trca
micI vap6re, care stabilesc o comunicatie continua Intre Dunare i Carasu, al doilea centru
de schimb (primul, autorul numesce Bazargikul), unde se tin de doue orr pe an, doue din
cele mal' importante targurY ale Dobrogieb.

Era natural ca in 1858, compania englez sa construiasca la Medgidia o gara si

magasinele de cereale ce se ved si astazI.
Iml povestea un batran Roman din Medgidia; el luase parte la construirea drumu1E11 de fier, ca timp de douI anI, cat a durat constructia, tta populatia satelor de la M'Irsoya pana la Rasova a fost chemata a lucra la tera,samente, cu familia, cu carel, cu animalele de munca i cu mainele chiar. Nu sciam, zicea el, niel' de casa, nicI de camp, ci
lama i vara necontenit am muncit la umplerea cu pamnt a baltilor, prin care trece
acum drumul de fier.
NumaI ast-fel se pte explica, cum linia s'a terminat in asa scurta vreme, tinnd
socotla cA jurnatate din traseti s'a facut prin halla.
Asa scia Sayd-Pasa s'O administreze provincia, atat de mult laudatul Sayd al scrieriI
d-luI I. Ionescu.

Dincolo de gara Medgidia la 150 m. intalnim un canal, de aci la 300 m., doue podete distantate intre ele de 100 m.; de la cel din urrna podet pana la km. 39 sunt 100
metri. Km. 39 are cota 9'.88; panta intre km. 58 si 39 este de 2m.62.
') Excursion dans la plaine de la Dobrodja, p 51.
2) Idem p. 38-30.

www.dacoromanica.ro

675

De la km. 39 spre apus intAlnim: la 150 m. un podes, la 400 m. dou6 podete i la

800 m. un pasagiti de nivel (drum de la Medgidia la Panaghir). La km. 40 se afl cota
9m.97, panta este de 4-0m.09. Intre km. 39-40 calea levar e in spturg pe la p6lele dlulul Panaghir-Iuk. De la km. 40 011a la Dunre unja ferat, urmez, fundul van'.
De la km. 40 intalnim la o sut, metri un pode, la all.' sutd de metri un alt podet
si in fine la 300 m. al treilea pode. Km. 41 are cota 11.m.19; panta este +1m.32.
La mijlocul distanteI intre km. 41-42 intlnim tref podete. Km. 42 are cota 8.82,
panta intre ele este 2m.37.
La 200 m. departe de km. 42 se afl 5 podete; departe de cel din urm la 400 ni.,
un canton, Man, care pasagiti de nivel (far. drum). Km. 43 are cota 8m.64; panta este
0m.18.
Intre km. 43--44 gsim: la 300 m. un podet, la 400 m. un al doilea i in fine la
700 m. un al treilea. Intre aceste dou6 kilometre linia face o curb cu convexitatea spre
Nord, fortat fiind de pantele delulut de la Sud. La km. 44 se afl cota 8m.39, panta este

dar 0m.25.

De la km. 44 intAlnim la 400 m. un podet, la alte 200 ni. un al doilea i in fine la

alte 300 ni. un al treilea podet. Cota km. 45 este 8m.35; panta intre ele de 0m.04.
Intre km. 45-46 nu intlnim de cht la 200 m. un pode. Cota km. 46 este
iar
panta intre ele de 0m.18.
Intre km. 46 si 47 unja e orizontal i fra niel' o lucrare de arta.
De la km. 47 traseul liniel" ese din balt i png, la km. 48'/2 (halta Mircea-Vodd)
trece pe terenul ce desparte baila, Carasu de V. de cea de Est.
La 100 m. de la km. 47 e un pod si la aceiasT deprtare un al doilea pod.
Cota la km. 48 este 8m.50; panta filtre aceste dou'e" km. este 4-0m.33.

La 300 m. de km. 48 e un pasaj de nivel (drum de la Ivrinez la Cilibichiol). Mita

Mircea-Voclei se afld la km. 48 '/.9 pe drpta, ea e construit in 1886 pentru c,l6torY

mrfurl; n'are niel' o dependint. De la Halt linia e trasat pe sub malul de Nord, filtre
el si balt.
Dincolo de Halta Mircea-Vod la 300 m. se afl un canton, ltmg care un pasagiii
de nivel (frd drum). Ajunsi la km. 49 avem cota 8m.40, iar panta
Intre km. 49-50 sunt urmatrele dou podete : unul la 300 m. de km. 49 si al doilea
la 200 m. de km. 50; aci avena cota 8m.28; panta 0m.12.
La 800 ni. de km. 50 e un canal si pasagiti de nivel (fr drum). Cota la km. 51
este 8m.36; panta +0m.08.

Dincolo de km. 51. la 800 m. sunt 3 podete; km. 52 are cota 8m.24; panta 0m.12.
Intre km. 52 si 53 niel' o lucrare de art, nu inalnim. Cota la acest din urna km.
este 7m.97; panta 0m.27.
La 450 m. de km. 53 e un canton si un pasagiti de nivel (fr drum), iar la 450 in.
de ad un canal.
La km. 54 este cota 7m70, cea maT j6s a liniel" Cernavoda-Constanta.

De la km. 5 cu cota cea mar 'nafta i pn la km. 54, linia cobr cu o pant de
aprpe 0m.001 pe metru.
Lnga km. 54, la 100 m. se afl un canal, de aci la 250 m., un pasagiti de nivel
(fr drum) si alatuef dou canale.
La km. 54.478 linia cea veche Cernavoda-Constanta se racordza cu unja nota, ce
duce la Cernavoda-Pod.

De la racordament pana in statia Saligny, aceste dou'e" unii merg alaturate, iar din
statie se bifurcA; cea la Cernavoda spre drpta, iar cea la pod inainte.
Pn, la bifurcatie sunt dou msuratorn una pe dre-pta este kilometragiul de la Constanta, lar pe stnga kilometragiul de la Bucurescl.
Vom urma traseul linier vechl; la km. 55 avem cota 80110; parda intre cele do0
kilometre este 1-111.10.

Intre km. 55 si 56 niel' o lucrare de artii; pe aeest pareurs linia este orizontall

www.dacoromanica.ro

676

La 600 ni dincolo de km. 56 se afla in drpta statia Saligny cu dou6 etage; ea a

fost construita in 1896 cu ocazia cleschiderir nouer unir de la Podul Regele Carol I.
In statie se afla un depott de mas)inT, rezervor pentru apa, o magazie i o placa
invartitre.

La km. 57 se all' un canton, alaturI e un pasaj de nivel.

Linia intre km. 56 i 57 este orizontal.

La 100 m. de la km. 57 se ala un pod de 2 m. deschidere. Pana la km. 58 unja

este orizontala. Langa km. 58 la 100 in. se afla un canton i la o alta suta metri, un pod.
Cota la km. 59 este 9m43, panta este + Om.63.
La 400 m. de la km. 59 se M'a un canton, langa un pasagiti de nivel.
Cota la km. 60 este 9m.19; panta intre km. 59-60 este
0n1.24.
filtre km. 60 61 intlnim la 400 m. un canal; cota la km. 61 este 9m.85, panta
intre ele de + Om.66.

Intre km. M-62 niel o lucrare de arta nu exista; cota la acest din urma km. este
10111.33; panta de + Om.38.

La 100 m. de la km. 62 intalnim un canton alaturr de un pasaj de nivel (drumul la

Cernavoda), lar la km. 62.700 in stnga, se afla gara Cernavoda.
Linia se continua pana la Dunare, la km. 63 ce are cota 11.71. Ast-fel dar de la
km. 54, linia urca cu o panta de Om.0004 pe metru.
In gara Cernavoda se all o relea complecta de linir de garagi, precum i mar multe
magazir de cereale.
Ramificatii. I. Linia Cernavoda-Pod plint lu lcm. 174 ;Si 800 m. Trenul care vine din Bu-.
curescr, dupa ce a trecut mretul Pod Regele Carol, se opresce la halta Cernavoda-pod,
aezata pe stanga la 50 m. departare.
a) lstoric. Cestiunea construirir podulur de peste Dunare s'a niiseut din art. 46 2 al
Tratatulur de la Berlin: Linia desparlit6re intre Bulgaria ci Bonulnia sd se facii de o comisione european de delimitare, cave va avea n vedere, ca punctul de plecare pe Donare
lie ales ast-fel, ca. acolo sei se p6td construi un pod".
Din motive tehnice, economice i strategice podul nu se putea construi acolo, unde

era fixat prin art. 46 2 al Congresulur de la Berlin.

In scrisrea pe care Ministrul nostru de externe, Boerescu, o adresa la 12 Ianuarie
1880, D-luI de Hoyos, Ministrul Austrier in Romania, se arstaa inconvenientele, ce ar
presentat construirea podulur la Silistra, din cauza inundatiilor.

Cele-l'alte conditiunl sunt lesne de inteles, de aceia se propuse a se face o comunieatie

intre un trrn i cel-lalt al Dunarii in prelungirea linier Cernavoda-Constanta, pe care s'o
unsca cu cea de la FetWI-Bucurescr, construir in 1886.
Guvernul prin legca din Iunie 1882 a obtinut In principia de la Corpurile Leguit6re,
data cu votarea unir BucurescI-Fete%r i construirea podulur peste Dunare.
In 1885, construirea podulur peste Dunare i reconstruirea portulta Constanta, ati fost
declarate de utilitate publica i guvernul autorizat a face o emisiune de renta de 35 mil.
Cu tte licitatiile tinute in 1884 i 1887, diferitir constructorl, nefiind in conditiunile
caietulur de sarcine, Ministerul prin jurnalul din 27 Septembre 1887 a dispozat s, se inflinteze un servici special, care sil se ocupe cu studiul i elaborarea proiectelor definitive.

Lucrarile att inceput in t6mna anulur 1890, iar piatra fundamentala s'a pus la 9
Octombrie acest an 9.
') Documentul pielriI fundamentale coprinde:
NOI CAROL I

Prin gratia luI Dumnezeu i vointa nationalit, Rege al Romnia

Aducem la sciinta tuturora cele ce urmza:
116sboitil purtat In aniI de la 1877 pn, la 1878, de vitejiI RomnieI pe cmpiile Bulgaria Intinse hotarele triI nostre peste trmul drept al Dunril i facut-a Regatul RomnieI stpan la Marea-Ngrl, Intrupandu I Dobrogia. De atuncI neconlonit pironit Ne-a fost grIndirea la acsta provincia ins, marel,u1

www.dacoromanica.ro

677

Desrrierea tiniei /erate de N stalianea Pete,sti, 1270 N rarordarea

linie

Cernavoda-Constanta (stafiunea Saligny)1).

Linia Fetestr-Cernavoda este construa pelan e lega reteaua cui1oi ferale romano
i deci cu Marea-Ngrd. Ae6stit
linie incepe din staiitinea Fetei-,4, trece
peste Borcea, care este un brat al Dundrir, traverszh Balta, care este o insuld liare Borcea
Dunre
se racordzO, Cu linia Cernavoda-Constanta, 'filtre statiimile Cernavoda
Mircea-Vodd la Saligny. Lungimea acester Unir este de 271inl.3, iar distanta liare BuConstanta

C1.11'066

Constanta va fi de 2281011.8.

Luerdrile principale ale linier Fete0-Cernavoda

I. O Trangia intre statiunea
inaltil Borcer, aveincl o Iiingime de 1.028 ni. i o
aclaman], ina,xina de 12 metri.

Pdmntril scos din tdieturd s'a transportat la o distana de 2 km., pentru a frirma
rambleul de racordare cu podul peste Borcea.
Acest rambled are o lungime de 710 metri i o inltime variind futre 12 i 16 inetri.
Profilul in lung al acester traneid presint pante de 1100, pentru a racorcla calca
din statiunea FeteCf cu catea pe podul Borcea, liare cave exista o diferirla de nivel de
33nn.20; acei$f pana continua i pe rambleti.

Platforma linier din trariseid are o ldtime de 10 metri, in care se coprinde un Fant
pavat de fie-care parte a linier, pentru scurgerea apelor.
S'a dat rambleulur o platforma de 8 metri ltime din causa inltimer. Cubul sapdturff a fost de 395.000 metri cubicr.

Acesta lucrare s'a executat de hareprinderea Rottenberg fi Comp.

are o lungime de 420 metri impartia in 3 deschiderr egale
cale 140 metri fie-care.
Indltimea liberd de la apele marr, pana la suprastructura poclulur, s'a fixat la 12 in.
Pilele sunt de ziddrie cu mortar de ciment si s'a fundat la o adancime de 28 metri sub
etagid (scdderea cea mar mare a apelor fluviului).
Suprastructura metalica e format dintr'o grinda consola', av6nd o parte centrald de
11-0 metri i clou console de 50 metri, precurn i din dou6 gring semiparabolice de 90
metri lungirne fie-care.
Dimensiunile t;i forma suprastructurir sunt identice cu ale podulul peste Dunare.
Podul peste Borcea se racordza Cu rambleul de pe malul stang, printr'un pod de
inunclatie de 150 metri lungime, impartit in 3 deschiderr egale, iar eu rambleul din Bala
se racordza printeun pod de inundatie de 400 metri lungime imphrtita in 7 deschiderr.
Debitul Borcer se p6te evalua la 6000 m. c. in timpul creterilor de ape extraordi11. Podul peste Borcea

Danubiu, Ne-a oprit ;;;i Ne opresce sa dam litoraluluI Marii-Negre

buincisd pentru prosperitatea economidt a teril.

t;;i

porturilor luI viata i desvoltarea tre-

NumaI constructiunea unui pod peste Minare inlaturza acesle piedia Corpurile NOstre legiuitre
incalzite de focul nestins al iubireI de tara, a hotarit in anul 1883, cladirea acestui pod i Nol am sanclionat In acela., an patriotica lor hotarire. Azi inginerfi romdni cldesc podul.
Nu vor trece de cat cdtI-va anl i svirit, va fi o grandiesa lucrare, un monument care va transmite
tirmailor notri i generatiunilor viikire,dovada de puterea de viatd, patriotismul i hdrnicia RomdnieI acLiude. Fie ca acstd mdrta lucrare sit sporscd prosperitatea i gloria scumpeI Nestre VrI, fie ca prin ea
sa se strAngd legaturile, care unesc Dobrogia de patria-muma, fie ca porturile ei set ajungit la o splendre
vrednicd de solicitudinea ce le Ora tara.
Pretuind a.a vahrea poduldi peste Dunare la Cernavoda, hotarit-am sa se aeze in presenta Mea, a
PrincipeluI Ferdinand, M4enitorul presumptiv al CorenieI, a Minktrilor care se cala la cdrma terfi, piatra
picior pe Ormul stAng al Dunarii.
fundamental in ziddria care formzit cel
Acest Document comemorativ s'a semnat de NoI In don exemplare, care s'aii investit cu sigiliul btatului. Un exemplar insotit de monedele curente se va ingropa de Nol in piatra fundamentala in ziva de
noua a luniI Octombrie; cel d'al doilea exemplar se va pdstra in archiva statului.
Acest act s'a isclit de M. S. Regele, A. S. R. Principele, I. P. S. S. Mitropolitul, ce! 7 Minktrli, Directorul general al C. F. R., Duca i de inginerul Saligny. (Vez! M. Of.'No. 156 din 12 Oct. 1800).
11 A se vedea plaika No. 5.

www.dacoromanica.ro

678

liare. Lungimea de 970 melri data podultil peste Borcea i podurilor de inundatie este salMenta, pcntru scurgerea acestur volum de apa.

Marimea deschideriI poduld de inundatic s'a fixat la 50 metri, pentru a se realiza

iiiiiiimum de cost pentru infrastructura podulu.
Suprastructura metalica se compune din grinzI independente mi inembrurile paralelo,
ave.nd calca la partea superira.
lnaltimea grinzeT e de 6 metri, iar ecarmentul intre grind de 4 metri.
Podul peste Borcea a fost executat de casele Gaertner ;si Creusot.
La podul de inunciatie de langa Borcea fondatiile ata' fost executate de D. F. K. (bingo,
zidariile de D. Gratzoski, iar suprastructura metalied, de societatea Jo/in CocIcerill din Belgia.

Podul de inundalie din Baltd. Bratul Dunari, Borcea, ia nascere in amonte de

Ca1ara4 si se unesce cu Dunarea intre Har..5ova i Gura-IalomiteT.
Pe acsta distanta intre Durare i Borcea exista o insulsa. numita Balta, care are o
latime de 13 kilometri intre FetescI i Cernavoda.
Malurile DunariI si ale Borcel ati o inaltime de 5.50-6 metri d'asupra etiagiuluI.
In mijlocul BalliI, cota terenului e numaY de 2 metri d'asupra etiagiuluI.
Apele niarI de inundatie ridicandu-se pana la cota de 7 metri peste etiagiul Dunarif,

ele acopera Balta, pana la o adncime de 1-5 metri si se scurg, nu numaI prin

albille Dunarir i BorciI, dar si prin mijlocul Baltil, cu o iutla maI mica, dar pe o intindere mal' mare.
Debitul apelor marI, ce curg prin Balta, se pite ridica pana, la 6.000 m.c. pe secunda.

Pentru a da scurgere acestuI volum de ala, s'a construit in mijlocul Baltif un pod de
inundatie, avand 34 deschiderf de 42m.80, iar in total o lungime de 1455m.20.

O pil costa 37.000 14 saii 860 leI pe metru curent de pod; supra structura costa
940 lef metru curent. In total acest pod costa. 1.800 le metru curent, calea pe pod neflind
cuprinsa in acsta suma.
Inaltimea libera de la apele marr pana, la suprastructura e de 2m.80.
Suprastructura metalied e facuta din grinzI Schwedler, avand lungime de 42 metri,
inaltimea de 5m.60, iar distanta intre grinzI de 5 metri.
Fundatiile acestuI pod at fost executate de D. F. K. Ozinga, zidariile de D. inginer
Dimitrie C. larca, iar suprastructura de Societatea Cockerill.
Podul de inundatie de tanga Duniire. Este construit pentru a permite scurgerea
apelor, ce Dunarea revarsa peste malul stang la epoca inundatiilor.
Cand apele marI ating inaltimea de 7 metri d'asupra etiagiuld, debitul Dunaril se
pte evalua la 14.000 m.c., lar volumul apelor marI ce curg pe sub podul de inundatie
de langa Dunare se pcite ridica pana la 1.200 m.c.
La determinarea lungimeI acestuI pod de inundatie, s'a tinut cont nu numaI de acest

debu*a, dar si de conditiunea de a mi avea inaltime prea mare de rambla la extremitatea poduld.

Un rambla prea inalt langa culee, presinta o mare nesiguranta din cauza terasamentelor, ce continua, a se produce in timp de cti-va anI chiar, dupa, deschiderea linief

i care tind a forma la spatele culeiel un prag, pentru a carur evitare va trebui a se
complecta cu balast si a se ridica continuu linia in acst parte. Intretinerea untif rambla
Malt este mult mai costisit6re de cat a unur pod.
Tinand cont de aceste consideratiunr, s'a dat poduld de inundatie de langa Durare
o lungime de 912m.75, impartir in 15 deschiderT de 60m.85 fie-care.
La podurile de inundatie dintre Dunare i Borcea
admis fundatiile pe pilotY,
pentru motivele urmatre :

Terenul Baltir format de depositele lasate de apele de inundatir, e de o natura variabila ; in general se gasesce o argila nisipsa, ce era, putina resistenta, pentru a su porta
marl greutatI, t'ara a se comprima.

Terenul resistent, pe care s'ar fi putut funda direct, se afla la o adancime de 25

metri sub etiagiii. Spre a se funda la acsta adAncime, sistemul cel mai sigur i mal'

www.dacoromanica.ro

679

praclic, ar fi fost, fbndatiile cu aer comprimal, ca ;;i la podul peste Dundre. 111;111141km
total' a une pile ar fi fost de 50 metri, prin urmare dimensiunile si costul el ar fi motivat deschiderI mal marr, ceea-ce ar fi facut s, crsca si val6rea supra-structura
Daca ne raportdm la podul peste Dunare al caruI cost pe metru liniar e de 12.000 ler
si al BorceI care e de 11000 la am fi ajuns de sigur, pentru podul de inundatie de
langa Dunare la un cost aprepe de 8.000 lel pe metru curent.
La podurile de inundatie din Balt, si de l'angd Borcea, a cdror inaltime e mult mai
mica, fundatiunile pneumatice la marI adneimI, ar fi fost si maI putin justificate, ele ar
fi ocasionat deschiderI marI si un cost exagerat t'ata cu natura si scopul lucrariI.
Afard de acestea, apele mari curgnd In Bala un timp scurt si numaI la epocele
rarY ale cresterilor marI, iar iutla apelor fiind mica, nu pite fi niel' o temere de afluimente, care sd, petd motiva o adancime mare de fundatie.
Pentru aceste consideratiunI, s'a admis pentru podurile de inunda* fundatiile pe
piloy.
Pilotir hdtutl pe tt lungimea lor de 10 si 12 m. comprima terenul de fundatie si

suporta greutatea poduld, interesnd un strat de patn6nt pe o adancime egala cu lungimea pilotilor.

Pentru podul de inundatie de lngd Dundre, deschiderea de 60 m. s'a gsit mal

avantagi6s5, sub punctul de vedere al costulul luerdri. O pila costa In medir' 104.000 lef,

ceea-ce d, 1.700 le pe metru curent de pod. Supra-structura cost 1.500 id pe metru

curent; ast-fel cii, in total podur de inundatie de langsd Dundre cosa 3.200 leI pe metru
curent, in care sumd nu intrd valdrea traverselor, trotuarelor si sinelor.
Supra-structura metalied se compune din grinzl independente cu membrurile paralele,
av6nd calea la partea superilird, spre-a reduce din indltimea i ltimea pilelor.
Fundatiile poduluY de inundatie MATA Dundre ail fost exacutate de intreprinderea
F. K. Ozinga, ziddrille de intreprinderea Rottenberg 4. Comp., iar supra-structura de socielatea I. Cockerill.

V. Terasamentele din Baltei. Intre podurile de inundatie de la Borcea si din Balta s'a,
executat un rambletl de 6.082 metre lungime, iar filtre podul din Baltd si de lngd Minare
rambleul executat are o lungime de 4.133 metri.
In traversarea BaltiI, platforma rambleuluI s'a stabilit la 9 m. d'asupra etiagiuld
Dunaril, s'ati la 2 m. d'asupra celor mal' marI ape de inundatiI; In acst, parte indltimea
medie a rambleuluI d'asupra terenuluf natural e de 6 metri.

Racordarea rambleulur cu podurile de inundatie s'a realizat prin rampe de 1/100,

ast-fel cd inaltimea rambleuld lng culeiele podurilor de inundatie este de 11 metri la
Borcea, de 8 m. la podul din Balt si de 24 metri la podul de inundatie de liingd, Dundre.
Latimea platformeI este de:

6 metri pentru 6-10 inallime de rambla.

10-15

15-24
S'a dat, taluzelor o inclinare de 1-1J/2.
In timpul cresterilor extra-ordinare a apelor DunriI, apele de inundatie avnd in
Balt o adancime de 1.50-5 metri, pentru a apara rambleul contra valurilor causate
de apele marI, s'a executat pe ambele partI ale rambleuluI, un pereti de ziddrie de piatra
ni var hidraulic, pn la inditimea de un metru d'asupra apelor marI. Acest pereti continua sub terenul natural pe o adncime de 1-1.50 m. In planul taluzulur rambleuluI.
Terasamentele si apArdrile filtre Borcea si podul din Balt, atl fost executate de Intreprinderea Rottenberg Fi Comp., iar terasamentele si apardrile intre podul din Baltd si

filtre podul de ranga Dunre, ati fost executate de Societatea &mina' de Constructii.
VI. Podul peste Dunre are o lungime de 750 metri, presentnd 5 deschiderI, din care
una centrald de 190 metri si cdte dou deschiderl laterale de 140 metri fie-care.

Pentru a permite trecerea liberd pe sub pod a vaselor celor maI marl, ce circuid

www.dacoromanica.ro

680

PC ~are, s'a dat supra-structurir o innal(ime libera de 30 metri, de la nivelul

apelor marY, saO 35 metri de la suprafata apelor mijlocir.
Pilele sunt de zidarie cu mortal. de
ciment. Fundatiile executa.le cu aer comprimat, s'aii stabilit la o addncime de
28m.50 sub etiagiO.

Supra-structura e formata din (loe.

gring console de 240 ni lungime, avOnd

parte centrala de 140 m. i doucl console de 50 metri, precum ki din 3 grine

semi-parabolice de 90 metri lungime
fie-cave.

Inaltimea grinzilor console e de:

32 metri la montantY in dreptul pilelor.

mijlocul grinzer.
extrema. consolelor.
lnaltimea grinzilor semi-parabolice
e de :
13 metri la mijlocul grinzilor.
9
extremitatile lor.
Dista.nta, intre grinzY variaza intre
17
O

'711

6.50 1-,4 9 meta

Calea e la partea inferira a supra-

Fig. 97.

Podul Regele Carol 1..

structureI.
Supra-structura grinzilor console s'a

montal maY intaI pe un pod de servicill la o inaltime de cAtl-va metri d'asupra apelor
marY, apol" s'a ridicat Cu prese hidraulice treptat cu inaintarea zidarier pilelor.
Fundatiile, zidariile i supra-structura poduluI peste Dunare s'ati executat de Comepania Fives-Lille.
Terasamente. Intre podul Dunarii i racordarea cu linia Cernavoda-Constanta, sunt

desvoltate pe o lungime de 7 km.

Lucrarea consista in 5 transeie, a caror inaltime maxima variaz, mire O i 18 m.
Pamdritul scos din aceste trawie s'a transportat i depus la rarnblarea partilor kse
dintre aceste tran!feie.
Douel pante de Om.010 i Om.085 pe metro, permit racordarea can' de pe podul Donrii cu ralea linieY Cernavoda-Constanta, filtre care existO o diferenta de nivel de 3.30.
Aceste terasamente sunt executate de Societatea Veneta.
Staliunt. Linia FetetY-Cernavoda este Cu o singura cale i are pe dansa timalOrele statiunr:
a) falta Borcea, situata in Bala la 71'111.6 de statiunea FetetY.
taita Dunhrea, construit'd tot in Balt la o distan(O de 61m.6 de halla Borcea

'Mita Cernavoda-Pod construita la dista*, de 50 metri de capatul lrmului drept

al podulur, e la 4.500 ni. departe de Halta Dunarea.
Statiunea Saligny la racordarea cu linia Cernavoda-Constanta. E departe de precedenta la 6 km.
Cladirile sunt executate de Societatea romana de Constructiii).
') F:\tragem acest arlicol din darea de srna a dila inginer S. Glieorghiu, publica!, In Huletinul so-

cietatif Polilechnice anul XI, No. 1, 1895.

www.dacoromanica.ro

681

Luerrile acesteY Mili' s'ala terminal la 14 Septembrie 1895 ').

De la Bucurescf pila, la Halla Cernavoda-Pod sunt 166".200; cola la Halt este de

6E111.60. Constructia se afl pe un platoli, de pe care se desf4r privireT frurnsa panoram a, ortD;uluf Cernavoda.

Pe' distant de 1 km., linia e in spatur si la adAncime de 12m.15, in acest parcurs

sunt tre't podete.
La km. 167, unja cobdirli la cota 49m93. L'ang, i la 120 in. de km. 167, dup, ce
!hila ese din denla, intlnim un pod cu pasagitl inferior de 3 m. deschidere ; lng el

la 180 m., un podet, iar la 100 in. mal departe, un altul; de aci, la 500 m., un pasagi
3 boly de cAte 41'1.50 fte-care; lar la km. 168 linia cobr la cota 36m.32.
Contintndu-si drumul, linia trece peste 5 podete intre km. 168 i 169 i cob6ra la
cota 29111.46.

Dinccice de km. 169 5i la 200 m., se al-l un podet, iar de ad, la 250 m., cantonul
91 (numilrtrea cant6nelor ca i kilometragiul se socotesce din gara Bucurescf); ajuns
la km. 170, linia cobr, la cota 27m.19.
la 100 m. de km. 170 se all un pasagiti inferior de 4111.50 desc,hidere

mal departe la 400 in., un pod.

Linia merge coborand, iar la km. 171 gsim cota 21m.73. De la km. 171 inainte, intlnim la 700 ni. un podet, langa el, la 100 m., un pasagi i cantonul 92.
Kilometru 172 are cota 19m.55. Lnga i la 200 m. de el se all statia Saligny. De
ad i incolo, unja noutt merge paralel cu cea veche i pe lngd ea inca 2.100 metri E:4 se racordza la km. 174 al noueT
Aa, dar lungimea acestel* rainiacatiunr (de la Pod plm la racordare) este de 8km.300.

Linia Ganara. Din Halla Medea se bifurc, linia catre Canara; ea servesce numaI
pentru transportul pietriT necesare portuld. N'are nicI un canton i feIrte putine podete.
Lungimea el" este de 15 km.
Linia accesulat no din Port. Pornesce tot din Halta Medea, merge paralel cu unja
principal, pe 2 km. distant, taie apea' oseaua Constanta-Mangalia, la lialta Viitor i cob6r in Port.
Este provizorie, cacI terminndu-se tunelul de acces, linia portuluf va trece prin el.
') Inaugurarea liniei i Podulul s'a fAcut in ziva de '14 Septernbrie 1895, fn presenta M. S. Regelui
persemelor coprinse fn documentul urmator :
NOI CAROL I,

Prin gratia luI Dumnezeii vointa nationalk Rege al Romaniel.

In anul mantuireI 1890 am pus piatra fundamental a poduluI, menit sa fmpreuneze cele doue maluri
ale Dunrii Intre Feteqa i Cernavoda.
linisce i fndestulare, astaif In a 14-a zi
Dup cincI ani de muncA statornicA, Dumnezeil hArazind
a lunil Septembrie din anul mantuireI 1895 i al 30-lea al Domniei-Mele, multumit ravneI i maiestrieI inginerilor Romani, am trecut pe deasupra valurilor celor doue brate ale DunAriI m'Arete i am batut cel din
urm, cul, ca,rI a fncheiat .51 sfarit aceste falnice lucrar-1, fata fiind M. S. Regina, Altetele Lor Regale,
Principele i Principesa RomanieI, Iubilul NIeti trate, Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Met, A.
S. Principele Ereditar de Hohenzollern, A. S. Principele Ereditar de Meiningen i A. S. Regala, Principesa
MembriI Biurourilor Corpurilor LeEreditarA de Saxa-Meiningen, Inaltul Cler, Minitri1 Mel,
Mele, InaltiT Demnitari al StaPuterilor streine acreditatl pe lang Mine, fruntail
tuluI i Corpul technic.
De astazi fnainte nimic nu mal desparte Romania din stanga Minara de Dobrogia, pe care prin vitejia ostailor Notitrii din resboiul de la 1877 am impreunat-o din noii cu Patria-Mam. Ast-fel vom putea

da acestei provinciI i Porturilor ei de pe termul Madi hita Ingrijirea Nnstra, spre a lor desvollare
prop4ire.
finpreuna Cu Tara intrg, ca am ridicat un non monument, cave face l'ala Nmului Romanesc i care va fi pururea hicieran puternic pentru urma-,41 No,tri, spre a purcede tot mal departe pe calea
munciI, a civilizatiei i a maririI, Am semnal acest document de veclnicii amintire.

Am chibzuit dar, ca dupa sfintirea Podului, l'Acula de I. P. S. S. Arehiepiscopul ii Mitropolitul Primat,

un exemplar sa, fie a.,ezat In zidria de pe malul drept al Dunaril, impreuna cu copia documentuluI ce am
doilea sil se pastreze in archivele Statului.
pus in zidaria picioruluI de pe trmul stang, iar cel
71890

86

www.dacoromanica.ro

682

Lungimea actuala a acestel ramuri este de 6 km.

Linia Rirguleti de vite de la Anadolkia De la km. 1.500 se bifurca ramura care
duce la Anadolkior. Are numaI cate-va podete si 3-4 pasage de nivel, din care mal important este acel al soseld Constanta-Tulcea. Lungimea el' este de 5 km.
Linia la Magazinele de Cereale. Tot de la bifurcatia precedenteI pornesce la magasiile de cereale din Constanta (Obor) o ramura de linie, care se bifurca la riindu-I in
ma,I multe alte ramificatiI, pentru a deservi depozitele.
Acsta linie scurta taie, ca cea de la Anadolkia soseaua Constanta-Mangalia.
Paralel cu unja principal a si pe distanta de 1500 m., din dreptul cantonuluY No. 1,
merge linia la blri de la Cantonul No. 2 (pasagiul soseler Constanta-Mangalia); acsta din
mina se indrpta la stnga i dupa ce taie soseaua Constanta-Mangalia din noii, precum
si linia cea noug de acces in port, la Halta viilor, merge paralel Cu sosua dintre vil

se opresce in dreptul parculd pentru coborit la Mile de Mare.

Acsta linie lunga numal de 3 km servesce In timpul veril pentru transportul pasagerilor la baile de Mare.
Pe ea sunt dou6 debarcadere de scandurI (la berarie si la pare).
In sens invers cu unja bailor, este linia veche de acces n port.
De la cantonul No. 1 si paralel linieI principalc, pornesce catre port o ramificane,
care dupa putin parasind linia principala, taie soseaua Constanta-Mangalia in dreptul unuT

Canton, nu departe de care se afla pe drpta un debarcader de scandurr.

Linia apoI coborand intra inteo tetura, din care dupa 150 m., esind, intalnim nu
mult mar departe si pe stanga liana Thetis (pentru imbarcarea calatorilor numaI pent r u bal).

Dupa acsta trece pe un pod de ner, de desubtul caruia e pasagia la Atelierul C. F.,
las In stanga Halta Tomis si se sfarsesce la Halta Ovidlil (ambele aceste halte a aceiasI
destinatie ca si Thetis).
Un schimbator de cale la pod servesce pentru a conduce la o alta linie ce cobra
in port, de re-ce diferinta de nivel intre statia Constanta si Port fiind de 31 metri, trenurile nu se pot cobori de c'at pe o linie in zig-zag.
In Port e o retea f6rte complicata de ramiacatiun de unii, care cu refacerea nouluI
port ele se vor schimba complectamente.
ferate in proieclie. Necesitatea frte mult simtita de a se construi o linie ferata,
care sa lege orasul Tulcea, Inca nu e satisfacuta, cu bite rap6rtele ce s'aa facut de Prefectura judetuluI Tulcea. Acsta linie ar II de mare importanta economica i strategica.

Studii in acest sens s'aa facut, la care am fost chemat sa-'mi da ti avizul asupra
traseuld ;4. consideratiunilor militare si am insont comisiunea insarcinata in 1898 cu
studiile preliminaril.
Calea ferata proiectata va porni din Tulcea de la bariera Babadagulur; printeun
tunel va trece in valea Derindere i atinge satul CataloI. Aci se va construi o gar de
bifurcatie pentru un brat de linic, care urcand valea TeliteI pe la Frecala apoI pc valea
lunga, de unde va trece in valea adanca, pentru a duce la Isaccea.
Linia principala va urma catre Sud valea Telitel, pe la Enichiol ;4i Congaz, va trece
pe la Cda baltiI, pe trmul sudic al laculuI Babadag, prin spatele Spitaluld Com unal.

De aci urcand valea VisterneI, va cobora prin valea CelinchioY la Ceamurli-de-jos,

continuand catre sud prin Sariurt, Duimgi, Peletlia, Tasaul, uncle taind valea Huila Casamcea,

se va indrepta la Caramurat. Aci va fi o ga r, de bifurcalie, de uncle un brat va merge

la Constanta, iar altul la Medgidia.
NIal e proiectat a se construi o linie ferata de la Conslanta sa Medgidia, pe la
Techirghiol-Copad

langalia

www.dacoromanica.ro

683

IV. CAI naturale.

Slarea drumurilor din Dobrogea sub Turd, o gsim f6rte bine desorisa do dislinsul
agronom roman Ion Ionescu 9:
Chile de comunicatie acum existente in Dobrogia (1850) nu merit mega numire,
cad( locuitorir acesteI OrI le-ail trasat de a parcurge maI curand distantele intre diferitele
localitatl, de c,t pentru inlesnirea transportuluI productelor la targurl.
Niel' o lucrare de acest fel n'a fost rcuth pang, acum; de asemenea niel mij16cele

de transport nu sunt in armonie cu drumurile. Carute (harabale) fra cea mai mica
bucal, de fier .5,;i, care nu costa de cat 60- 80 piastri una, circul, pe pamntul Dobrogiel
trasand ast-fel in parcursul lor un drum.
Starea acestor comunicatiunI atarna de la caldura, humiditate si de totI agentiI
almosfericI. and pamsntul e imuiat cu apa, drumul devine impracticabil si cultivatorul
astpth timpul frumos, caldura si vntul, care usuc. p.mOntul si face calea practicabila.
Acsta stare de lucrurY e phgubitre intereselor economice.

Ne putem face o ideie aprpe exacta, de starea drumurilor pe atuncl, daca vom
socoti timpul ce se intrebuinta de a parcurge distantele de la un oras la altul; ast-fel :
Drumul de la Carasul (Medgidia) la Babadag se facea in 16 ore.

Constanta
Mangalia
Tulcea
Isaccea

Niacin

Harsova
Cernavoda
Rasova
Ostrov

))

Tulcea

))

))

Babadag

))

))

))

))

))

))

Constanta

))

))

))

))

))

)) Babadag
Isaccea
Macin
Harsova
0 Macin

))

6
8

))

Harsova
Cernavoda
Rasova
Ostrov
Harsova
Cernavoda
Rasova
Ostrov
Rasova
Harsova
n Macin

12
22
30
28
n 11
14
22
0 24
13
0 15
24
12

))

)) Azaclaii

Isaccea
Tuleea

)) 12
)) 12 ))
n
6 n
)) 12 ))

))

Mangalia

))

))

))

))

))

))

))

))

))

))

))

))

))

Isaccea

16

))

))

))

4
6

))

))

n Ostrov
n Rasova
Harsova
n Niacin
Azaclti

12
22
24
24
16

))
))

))

n
))

))

0
0

))

De alt-fel drumurile naturale erail asa de numer6se, e, esind dintr'un oras sau sal,
slatea caltoruluI inainte un mnuchi de drumuil si nu scia pe care din ele sii, apuce
in directia dorita; ele eraii trasate dupa capriciul locuitorilor.
') Excursion agricole dans la Dobrodja p. 49 61

www.dacoromanica.ro

684

totusi natura a inzestral ac,est petic de pamelnl cu lot materialul, de care omul
are nevoie la constructiunea clrumurilor.
In multe partr drumuI este facut de natura; nu se cer de cal lucritrile necesare de
nivelare al sta'ncilor ce ail esit la suprafata pamntuld.
Pe marginea DunariI ca si pe Ormul MariI-Negre, materialul pentru constructitmea

drumurilor e f6rte abondent in stancile sistemuld siluric i cambrian, care compun

nalura minerala, a solulta. In interiorul telrir,intre stancile terenuluI de transitie, se gasesc

roce plutonice. GraniturI la Cocos, micasist si gneis la Pazarli, syenit la Chiorcesme. In
general apr6pe peste tot stand, care ail ca elemente chimice carbonatul de calce, apartinOnd la t6te epoeile formatiuneI pamentuluI si care in tte punctele Dobrogid se pte
intrebuinta la constructiunea podurilor, atat varul cat si piatra cioplita.
ApoI relieful terenuld, directia dlur:lor i \Tailor indica drumul ce trebue s urmeze
o cale de comunicatie in Dobrogia; constructorul nu e nevoit a face sapatur saa umpluturf marl.
La inceputul ocupariI Dobrogig de catre RomanT, nu exista de eat numaY un inceput
de sosele catre Canara (incepAnd din Constanta), un erampeI de la Tariverde spre Sariurt,
de la Babadag la Tulcea in fine de la Tulcea la Isaccea. Dar acestea era"' exeeutate
In mod primitiv, neimpietruite suficient i fara nicI o lucrare de arta pc ele. Singurul

pod existent in tt provincia era acel de la Cda laculuI Babadag, numit, podul do

pam,nt Toprac-Chiopru, construit in 1869. Mal era(' 6re-care inceputurY de sosele porniqd

din orasele marl', cum: Niacin, Harsova, Medgidia, etc., dar numaI pe caff-va kilometri
lungime. La Medgidia, gara era ward Cu orasul prin soseaua ce se vede si astazI, care
trece peste podul Said-Pasa, construit de acest guvernator peste balta Carasu.
Alte lucrarr sail comunicatiunl lipseaa.
Imediat dupa venirea Romanilor s'a' complectat cele doui& marl sosele nationale de
la Constanta la Tulcea si de aci la Macin i Ghecet.
Dupa 1882, punndu-se in aplicare legea drumurilor in Dobrogia, s'a lucrat Cu
staruinta soselele in t6te directiunile si la starsitul anuluI 1900 se gsesc: dou' c nationale: Constanta-Babadag-Tulcea i Tulcea-Ghecet, un numar de 41 sosele \ icinale si 9
sosele comunale.
1. .osectua Nationalli Constanla-Babadag-Tulcea.
Lungimea fntre Tulcea i Constanta este de 125 km. Este complect

Pornind din Contanta, soseaua ese pe bariera de langa Casarmele Cavalerig, trece
prin satul AnadolchioI (km. 119, num6ratrea este de la Tulcea) si peste pasagiul de
nivel al liniel ferate a tirguluI de vile; lasa in drpta lacul Stit-ghiol i satul Palaz (km.
115, la care duce o osea comunala care se bifurc, la acest kilometru) i putin ma la
Nord de pasagiul de nivel al linig ferate (km. 112), ce duce la carierele de la Canara,
ajunge la satul Canara (km. 110).
Dupa ce strabate satul, lasa la stanga (km. 109) soseaua vicinala Caramurat-Harsova;

in drpta, carierele de piatra i la km. 106 satul Cogeali pe drpta. La km. 106 vine a
da pe drpta soseaua vicinala Cogeali-Gargalik-Caranasuf-Casapchig-Sariurt.

De la km. 106 urea putin dlul CaramuratuluY, iar la km. 99 e traversata de wseetua vicinala Cicracci (sat care ramne la drpta) la Caramurat. Dupa ce lasa in drepta
lacul Tasaul (km. 96), trece peste un pod de piatra riul Casamcea (km. 93) .si urcand
usor dlul, lasa in stanga satele Palaz (lun. 90) si Cavargic (km. 86).
Coborand dlul CogealaculuI, soseaua trece pe un pod de piatra. Hut Duimgi (km. 76),

alaturI de care taie soseaua vicinala de la Duimgi la Tariverde.

In dreptul km. 75 ramane la drpta satul Duimgi, iar la stanga satul Tariverde.
ApoI urea dlul Haidan (km. 68) i cobra in valea riusoruluI Sariurt, pe care 11
trece pe un pod de piatra (km. 65). Aci se unesce in drpta cu soseaua ce am vazut ca
vine de la Cogeali-Gargalik-Sariurt. Satul Sariurt ramane putin la drepta.
') Pentrn cane de comunicatie a se vedea Harta No. 3.

www.dacoromanica.ro

685

Urcand din nor] d6lul (km. 60), sosearia cobrira (km. 56) in valea ruui Poturu, pe
care 11 trece pe un pod de piatr, unde las la stnga satul Haunamgi; de aci urcand
delul, cob6ra apol in valea riulul Slava-rus6sca, pe care it trece pe .un pod de piatra
(km. 51), unde se incrucisza cu soseaua vicinaI Babadag-Jurilofca-Casamcea.
De aci incepe a urca d61u1 Babadagulul, lash' in stanga satul Caugagi i apoI printr'un
lung defileu cotit, ajunge pe culme (km. 40), de unde cob6ra printre dlurY 'nalte, acoperite
Cu pdur i cu positiunI pitorescI, in orasul Babadag (km. 35), dupa ce la km. 38 se
unesce Cu soseaua vicinala ce vine de la satul Slava-rusesca, iar la km. 37 trece peste
pariul Babadag pe un pod de piatra,.
Iesind din Babadag, soseaua trece peste un pod de piatra, riusorul Babadag la km.
31 si ajunge la C6da bltii (varsarea Taiter in lacul Babadag), pe care o trece la km. 31.
Imediat MO, podul numit Toprak-Kiopru, pornesce &Aire stnga .soseaua din valea TaiteI
spre -a duce la Macin.
Soseaua nationala continuand catre Nord, paralel riuluI '1'eli1a (pe drepta) i movileI
Deniz-Tepe, la km. 26 pornesce catre drpta soseaua vicinala Zebil-SarichioI-AgighiolTulcea si la km. 23 trece pe un pod parilasul ce vine de la Hagilar. De departe se p6te

cunsce acest pullet, de re-ce aci soseaua e in umplutur, Ormurita pe ambele laturI
de o aleje de salciY. La dr6pta r6rnane satul Congaz si la km. 19 trece prin satul Eni-.
iar me departe, la km. 14, soseaua trece pe un pod de piatra peste riul Telita
lasa in stanga satul CataloY.
La km. 13 incepe soseaua ce duce la still-1ga &are CataloY, Nalbant ;;i AlibichioY, uncle

se unesce cu soseaua din valea Taita

De la km. 13 soseaua incepe a urca dequl Tausan-Bair pana la km. 8, de unde cob6rit prin maY multe cotiturY pantele repezI ale acestuY (161 catre Tulcea, in care intra pe
bariera BabadaguluI.

Acst sosea lunga de 125 km. e intretinuta In perfecta stare; e accesibila in tte
timpurile si are a urca numal dou6 dlurY marl: acel al BabadaguluY si acel al 'Nice.
in tot lungul eI stint 10 podurY solide, avnd picirele de piatra, unele cu tablierul de
lemn, iar altele boltite.
2. . 'osectica national& Tufrea-Isaccea-Metrin-Gheret. Ac(st osea are o lungime de 89.333

Pornesce din Tulcea, de la bariera numita a IsacceY, taie dlul TulceI, trecnd pe
langa tabara RegimentuluI 33 si la km. 7 ajunge la satul Cala, pe care il traversza.
Urea apoI dlul Somova, avnd in stanga muntiI pietrosI i padurosI, iar pe drpta Dunarea, liana la satul Somova (km. 12); de aci cob6ra dlul ComoreI, Ora in valea Adanca,
la km. 18 in directie catre S.V.
Din valea Adanca soseaua se continua pe la p6lele nordice ale dluluI acoperit cu
viY, Sarica, si la km. 19 si 20 vin a cadea perpendicular pe ea, in stanga, dou mid sosele
vicinale, care o lega cu soseaua
In dreptul km. 24 lash' la drpta Mnstirea Saonul, iar la km. 26 trece pe un pod
de lemn peste riusorul Nicolitel, .1nga care se incepe pe stanga soseaua vicinala spre
Nicolitel i MeidanchioY.

De aci incepe a urca d6lul i cob6ra la km. 30 in valea Capacha, pe care o trece
peste un pod de lemn i urcand dlul Acic-Tepe intra in Isaccea la km. 34.
Din Isaccea einc1 prin malialaua tatarsca, se indrpta catre Vest pe marginea mla-

stinelor pand la Rakel (krn. 47), dup ce a lasat in stanga la km. 43 Manastirea TikilescI.

De la Isaccea p,na la Rakel soseaua urea in panta us6ra prin positiunl uimitor de
frum6se ; in stanga se inalt muntl padurosI, iar in drpta privirea se pierde liana peste
Dunare la marl' departarY.
Intre Rakel i Luncavita soseaua cob6ra in valea Lunca,viter (km. 50), pe care o

trece pe un pod do lemn.

Dupa ce iese din sat, tot pe langa bala, soseaua se indrpta catre N.V. [Ana la
salul Garvan (km. 61), dupa ce a trecut la km. 59 prin Vacarea

www.dacoromanica.ro

686

La Garvan pornesce inainte soseaua vicinala spre Azaclti, iar soseaua nationala
printeua coi, in- forma de ungh drept, schimb brusc directia catre S., las in drepta
mlastinele i baila Jijila, iar la satuI Jijila (km. 63) trece Hui cu acelas nume pe- ui . pod
de lemn si urcand dlul Pricopanuld ajunge la Macin (km. 70).
Din Macin soseaua este in umplutura pe malul drept al Dunarif si in directia E.-V.
pana la Ghecet (km. 89.333).

Acsta sosea nu are lucrarI insemnate de arta, de cal cate-va podurI, din care mal'
insemnat este cel de la Luncavita.
Nu are de urcat cl6lurI marI de cat cel de la Somova. Este intrelinuta in perfecla
stare, de aceia este accesibila in tte anotimpurile.
1.. . oseaua vicinal Tulcea-Dunavl-Agighiol. Acsta importanta osea lunga de 74 km.
va 11 destinata a lega intre ele punctele : Tulcea, MalcocI, Bes-Tepe, Mahmudia, Morughiol,
Dunavtul-de-sus si de-jos, Sarinasuf, Caraebil, Sarighiol i Agighiol.
Din intregul ei nu e complect terminat, de cal 11.040 metri, de la Tulcea spre MaleocI
si 4500 m. nitre Agighiol i Sarighiol.

Ea pornesce din Tulcea pe la Baviera Mahmudia, i la P/2 km. se desface cg.tre

clrpta soseaua vicinala ce duce direct la Agighiol. Pana la satul Malcod (km. 9), e trasata pe marginea mlastinelor Zaghen; de aci se mal* continua inca 2 km. catre Bes-tepe
Omane a se executa in viitor.
Pe de alta parte de la Agighiol s'a facut soseaua pana' la Sarighiol.
In tot parcursul el, acsta osea are 13 podurr pana acum. Lucrarea s'a inceput in
anul 1883. Partea terminata costa 51.961 leI.
oseaua

Tulcea-Agighiol-Sarichioi-Zebil-Colea Nationalei km. 26. Lungimea eI

va fi de 39km.280, dar nu e complect terminata, intre Agighiol i Sabangia (pe distanta

de 6 km.), si intre SarichioI i Zebil (4680 metri).
Se bifurca de la km. 1. '/2 al sosele Tulcea-Dunavt, apuca catre S.E., urca dlul
Imalac (km. 1.2) si cob6r5. in vale la satul Agighiol (km. 16). De aci se indrpta catre S.
pe ttirmul laculu Agighiol i la km. 18 se intrerupe pentru a Incepe la km. 24, dupa ce
in partea intrerupta trece prin Sabangia (km. 22).

De la km. 24 merge prin satul Sarichio (km. 26), de unde traseul se intrerupe
iarasI catre Zebil, pana la km. 29,1.320.
Trece apol prin Zebil (km. 32) si se termina in soseaua Nationala Babadag-Tuleea la
km. 26, dupa un parcurs de km. 39.280, din care numaI km. 28.800 e terminata.
De la satul Sarichior acsta osea se unesce cu cea care duce la Enisala.

Este intretinuta in buna stare. Pante marI nu urca. Are 3 cant6ne si 20 podurl.
I.ucrarea s'a inceput in anul 1889 si costa pana acum 1.844 lel.
.5'oseaua vicinald Sarichiol-Enipla. Se bifurca din precedenta la satul Sarichia se
indrpta catre Sud pe langa trmul laculd Razelm. De la km. 3 intra in mlastinele dinlre
Razelm i lacul Babadag, de aceia e in umplutura taluzata cu pietre. La km. 6 trece

peste canalul de scurgere al laculd Babadag pe un pod solid de lemn i ajunge la Enisala, dupa un parcurs de 7.786 metri, din care aprpe jumRate prin terenurl mlastin6se
si supuse inundatier.

Acsta cale este o lucrare de arta, care aduce multe laude serviciuluI technic al
judetului Tulcea. Este bine intretinuta i accesibila in tte anotimpurile. S'a inceput in
1897. E terminata si are 4 podurr.
La Enisala se unesce cu soseaua Babadag-Jurilofca-Casimcea.
, oseaua vicinal care plcei de la km. 27 al oselet Nationale Tulcea-Isaccea i duce
prin Nicolitel-Meidanchioi-Alibichioi-Babadag.

E una din cele mal' frum6se c prin peisagele ce infatisaza ochiulul mar la fie-eare
pas, trecand prin paclurl batrane i salbatece.
Lungimea acester sosele va fi de km. 44.960, dar pe dista* MeidanchioY-Alibichial
nu e construita pe lungime de km. 7.380, asa ca e reclusa numaI la km. 37.580.
De la. km. 27 al soselel nationale Tulcea-lsaccea, pornesce catre Sud, prin bogata

www.dacoromanica.ro

687

vale a Nicolitelulu, soseaua vicinal, care pana la sat pe o distanta de 3 km. strabate o

campie manesa i, apr6pe de sat, acoperita Cu vil. La Nicolitel se incruci.;;aza Cu soseaua

ce apuc la drepta catre Nlanastirea Cocos si pulin mal' la del, in raspantia satuluI, cu
coa care o ja la stanga, pentru ca pe delul Sarica sa duca catre Telita.
In Nicolitel, dupa ce trece pe langa 5 fntnl cu apa cristalina si bogata, soseaua urca

delul descriind un arc de cerc cu dot coturI destul de pronuntate, pentru a evita
pantele marf.
Daca la cel din urrna cot, caltorul obosit, cautand catre drepta, ar vedea printre
copacir batrani o seara ce cobr5, putin la fantana Cerbuld, cu apa limpate ce serpuesee

spre vale ca un fir arginti abia intrezarit printre muschI.

Scara de la fanrna Cerbuld e la km. 6, de unde soseaua mai urcand cat-va delul
incepe a cobori in valea Morilor, dup 3 km. de drum.
De aci se deschide frumesa vale a Meidanchiniulul, intre doe 'Adiase ce se unesc
In sat, care e asezat la km. 15.
De la MeidanchioI catre Sud soseaua lipsesee, dar de sigur va fi trasata pe valea
riusoruluI Ac-cadan (km. 22), prin satul cu acest nume, pana in soseaua de la AlibichioI (km. 25).
Aci se incrucisaza cu soseaua vicinala Cataloi-Cerna-Mcin.

Dupa ce lasa satuf la stanga, soseaua apuch catre S.E., pe fe'rmul stang al riulur
Taita, pe care Il insotesce pana la varsare.
La km. 25 ramane in drepta frumosul del Consul de forma conica, ce se vede din
depArtare; apor putin mal' la vale (km. 27) micul sat Cineli, ce sta adapostit la pelele deluluI

PAna la BaschioI (km. 31) soseaua urmeza riguros Vermul stng al Taita iar de aci
pe un pod boltit de piatra trece pe trmul drept si la km. 34 traverseza satul Armutlia.
La km. 38, dupa ce 'asa in drepla satul Camber, parasesce frmul drept, pentru a
trece pe un pod de piatr pe Ormul stang al TaiteI la Satu-No (km. 41) si In fine d'A
in soseaua nationala Babadag-Tulcea la km. 30 al acesteia, dupa un parcurs de km. 41.910.
La Bas-chior se incrucisaza cu soseaua Nalbant-BaschioY-Ciucurova.
Soseaua este ferte bine intretinuta.
Pante Inari d'ara de cea de la Nicolitel nu suie. Este arare-orl expusa inundatiunilor
Taita eare niel nu-i causeza marI stricaciunI, de aceia este acresibil, in tot timpul anula
Soseaua a fost inceput in 1884, are 3 cantene, 32 podurT si 3 puturI. Costa 36.560 la
, osectila
Lungimea el va a de km. 21.150, din
cave numaY km. 8.439, este terminad.", r'emannd a se complecta inca km. 12.711.
Pornesce din satul Nicolitel direct catre r6sarit i dupa ce trece riul Nicolitel pe un

pod boltit de piatra, urca pe cesta deluld Sarica traversand o regiune bogata in vinurr.
La km. 5 collera spre stanga o osea de legatura cu calea nationala Tulcea-Isaccea, in
care d aprepe la km. 21. Lungimea acesteI sosele de legatura este un kilometru.
La km.6 duce catre drepta o mica osea la cesmeaua Ulucelor; lungimea er este de
un kilometru.

Putin mal departe cobera catre stnga in calea nationala Tulcea-Isaccea o osea de
legatura in valea Adanca la km. 19; lungimea el' este de un kilometru.
Inca de la km. 5 soseaua vicinal descrie un arc de cerc cu convexitatea catre Nord
dup ce urca delul TeliteI, cobera la satul Telita, unde se termina,. De aci va lua in
lung valea Teliter pe la Manastirea Cilicul, pe la Posta, FrecateI pana la Cataloi. E bine
intretinuta. Panta de la Telita e accesibila.
Lucrarea inceputa in 1886. Pe osea sunt 4 podurt
,, oseaua de la Nicolifel la Mdatstirea Coco,F. Trece prin viile de la Gurgia si BAdila,

pe la pelele delurilor, conduce la Manastirea Cocos.

In tot parcursul el' de km. 16.410 trece prin positiuni frumese acoperite cu vil
pOdurI de tel. E complect terminad, si bine intretinuta. Pante insemnate n'are.
A fost inceput in 1886 si terminara in 1896. Costa 18.2110 lel.
Are 2 canlene .5i 17 poduri i podete.

www.dacoromanica.ro

prin

688

Garvan-Azaelfirt. Acsta cale e de o mare insemnatate economica,

7. .5'oseana
flind ca printeinsa se stabilesce comunicatia judetulta Tuleea cu Galata, pe timpul inghetuluT Dunara. and vaprele incetza a mar circula.
Lungimea er va 1'1 de 14 km. din care s'a lucrat numaT Wit km. cum ;;i un pod
plutitor peste balta Latimea 0 care a costat 1093 Id. Are 8 podurT.
Ea pornesce din Garvan pe d6lu1 Bug6culur, pana la balta Latimea, pe care o trece
pe podul plutitor in grindul Latimea 0 de aci se va continua pe acest grind, TAM la satul
Azaclati in fata Galatilor. E neterminata la mijloc pe 7' 2 km. distanta.
Taluzile de 0 sunt captmite cu piatra, totur !;;oseaua va fi supusa inundatiunilor
stricaciunir, ceia ce necesita o necontenita intretinere. S'a inceput in 1892 0 costa pana
acum 5.596 leT.
8.. oseatia vicinald Cataloi-Nalbant-Cerna-Meicin. Importanta prin lungimea el' (km. 65.39),

cat

prin comunicatiunea ce stabilesce intre Dunare i centrul Dobrogier Nordiee, Baba-

dagul, cad de la AlibeichioT putem da pe valea Tager dare S.E. pe oseaua ce merge
direct la podul Toprac-Kiopru.
Incepe din osealla nationala Babadag-Tulcea, la km. 13 i merge la Catalor (km. 2);

aci trecnd peste un pod de plat)* riul Telita, urea dlul Nalbantulur, pentru a cobori
apor in valea pariulur Telita la satul Nalbant, (km. 13).
Ad se Oa un pod de piatra cu 2 deschiderT, construit in 1895 s5i a costat 35.480 la
Din acest sat pornesce catre sud oseaua catre Ba$chior i Ciueurova.
De la Nalbant, oseaua spre Cerna, ja directia vestica, i dupa ce suie dlul Alibichior,
cobra in valea Tager la satul Alibichior (km. 19). Putin mar departe se incrucisaza eu
oseaua ce pornesce catre sud prin valea inferi6ra a Tager spre Babadag.
Din Alibichior, oseaua merge 6 km. pe valea Tager, trecnd pe la drpta minunatulta
masiv Consul 0 ajunge la Ortachior (km. 25).
Dupa ce trece Taita in sat pe un pod de piatra, calea parasesce riul, o ia in directie
catre apus dupa ce la km. 31 descrie un arc de cerc, lasand in stanga Jaila, urea
dlul Ak-punar i cob6ra in vale la satul Ak-punar (km. 35).
De la Ak-punar urea, dlul Amzalar i apor cobdra in valea CerneT, la satul cu acest
nume (km. 41). Trece riul Cerna pe un pod de piatra construit in 1893 0 care a costat
21.408 ler; apor merge pe la pelele dlulur Priopcea, dupa ce lasa in stanga satele noT
tailgate Piatra Ro0e (km. 43) 0 Iacob Deal (km. 47), trece la Podul pe piatra riuorul
Greer (km. 53), avand in drpta Movila
De aci catre N. prin empia Slatina i, dupa,' ce lasa, in stanga movila i satul Carcaliu (km. 56), trece pe langa balta Carcaliu (km. 56), 0 intra in orau1 Macin la km. 65.
Are pe dnsa 13 cant6ne, 29 podurI i podete 0 8 puturI, urea patru pante marl;
totuI fiind bine intretinuta este accesibila in tot timpul anulur.
Din puntul de vedere economic sta in al doilea rind, dupa osueaa nationala BabadagTulcea. Lucrarea s'a inceput in anul 1885 0 s'a terminat in 1898. Costa 120.846 la
. oseaua vicinalei Nalbant-Baschioi-Ciucurova. Stabilesce comunicatiunT transversale,
intre vaile TeliteT, Tager 0 Slaver. Are lungime de 24 km., din care sunt lucrate numar
1010,1291, iar spre sud de satul Bachior I'M-lane a se complecta pe 131(m-709 pana
Ciucurova.

Pornesce din satul Nalbant, unde este in legatura cu oseaua Catalor-Cerna, ur(
dlul Bwhioiulur i cob6ra in valea Tager la satul Ba4chior (km. 6) Aci, dupa ce se incrucWza cu oseaua din valea inferi6ra a Tager, se continua catre S.V., pentru a urca
dlul Jidini. Numar pang pe c6sta dluluI e lucrata, restul are numar terasamentele facute,
gata a se impietrui. Lucrarea inceputa in 1895. Pe osea sunt 4 podurT.
De la Ciucurova, oseaua se va continua pe valea Slaver, apor peste culmea
Bair, pentru a se uni cu oseaua Harova-Topolog din Jud. Constanta (VezT No. 26).
0 alta ,cosea importantei este aceia din valea Halal Slava, care va stabili legalura

intre Dunare 0 km. 51 al cair nationale Babadag-Constanta. S'a inceput a se lucra la

acsta osea in 1883. Are pana acum 3 podurr.

www.dacoromanica.ro

689

Lungimea ei va fi de 59km.300. Nu s'a lucrat pan acum de ck o portiune de 7.270

metri, de la CarjelarI la satul Al-Orman si de aci pand la Phil Ai-Ormanul, in puntul numit Melfa, iar restul de 521cm.030 nu are de cat in unele puncte terasamentele fcute.
Ea va porni de la km. 51 al chiI nationale Babadag-Constanta, la punctul de incrucisare al acesteI chI Cu soseaua Babadag-Jurilofca-Cashmcea si la podul peste Hui Slava
rusesch.

ApoI urchnd valea riuld, va trece prin: Caugagi, Slava-rus, Slava-cerchezscti,

Ciucurova, si, peste culmea munt6sh de la Atmagea, va cohort in valea Picineaga la Cadelarr, va trece prin Ai-Orman ducnd la Picineaga pe malul-DurariI. Va avea atingere la
Slava-russch Cu soseaua Babadag-Slava si la Ciucurova cu soseaua Nalbant-Ciucurova.
,5'oseaua vicinal Babadag-Slava-rusesa. Esind din Babadag, duph un drum de 2

km. spre sud, intAlnim la km. 38 un pod numit Duva, de la care incepe spre drepta
kd urea pe culmea dluluT Carada soseaua serpuit, care duce la satul Slava-russch in
valea cu acelas nume. Lungimea el este de 8 km. si n'are de cht o importanth
Lucrarea a fost inceputh in 1898 i terminath in 1900. Patru podurI sunt pe acst, cale.
Satul Slava-russch e locuit numai de LipovenI; aci se aflh mnstirea de clue spatis, frum6sh si bine intretinuth.
grie
Departe la 4 km. in sus pe eursul riuld printre pdurI se zdresce mhndstirea de
chlugarI Uspenia, sediul ArehiepiscopatuluI lipovenesc din Dobrogia. Archiepiseopul Irinarch

de acum depinde de Mitropolitul de la liAntAna-Albh (Bucovina). Manastirea are o posiliune admirabil de frum6sh, inconjurath de phdurI kd de dou'e phrtI de riul Slava-rush,
care trece prin fata, si pe o lature a bisericeI. In fat5, sunt casele frte curate ce servesc
de locuinth Archiepiseopuld i chlugrilor.
Biserica e bogat ornamentat i bine intretinuth. La intrare se afld un aparat
care sunt legate sirmele, pentru tras clopotele, asezate in clopotnith la InAltime de 15 m,
Sunt 12 clopote de diferite mhrimI, ale chror sunete combinate intre ele da5 o armonie
religish.

Biserica este frte bogath si se intretine din darurI trimese de Lipoved. nu numal
din Dobrogia, dar i din Rusia.
A fost atacath de thlharI in n6ptea de 25 Iulie 1897, si cu acest tristh ocasie ati fost
omoritI dor chlugrI lipoved popovitI, iar biserira prdath.
Are peste 60 chlughrI lipoved.
,Foseaua vicinal Babadag-Jurilofca-Casebncea. Din Babadag pornesce chtre rhshria

pe la plele dlurilor acoperite cu Vi i arboil fructiferY, soseaua, care 15,sAnd In drepta

satul Visterna (km. 4), ajunge la km. 8 in satul Enisala, unde se impreun5, cu soseaua
SarichioI-Enisala, care vine de la Nord.
De ad, pe MO p6lele dlulul Gras, pe care se eh ruinele cetAtuieI Eraclea, se indrpth care S.E. spre Caramanchiol, unde ajunge la km. 20 i, inconjurAnd dlul CaramanchioI, trece prin Jurilofca (km. 26).
Printr'un cot in unghiti drept pornesce chtre apus, trece prin satele Pasa-Chsla (km.
29), Canli-Bugeac (km. 34) si Ciamurli-de-jos (km. 39).
Urchnd apoI pe stAnga riul Slava, taie calea nationalh Babadag-Constanta la podul
acesteia peste riul Slava (km. 51).
Din valea SlaveI urea dlul i cob6rd in valea riuld Poturu, la satul Ciamurli-de-sus
(km. 50), apoI peste delul Solugean in valea riuluI Beidaut, in satul Beidaut (km. 56).
La Caimurli-de-sus lash in drpta soseaua ce urea valea riuld Poturu, la Eschi-Baba.
Din Beidaut, urcnd delul Sarighiol, descrie un cot pentru a evila pantele mari, trece
prin satul Sarighiol (km. 64), unde lash in stamp, soseaua ce merge la Toxof, si in fine
urcAnd dlul Iuci-Tepe-Bair, cob6ra in valea rului Ca.shmcea la satul Cashmcea, dup5, un
parcurs de 74km.565.

Soseaua s'a inceput in 1883 si a fost complect terminat5 in 1898; se aflh In f6rte
bun stare si accesib.15, in tot cursul anuld; pante marl nu urch; lucrri de arth sunt
11 canteme, 49 podurI i podete si 2 puturr. A costat 107.5u7 let
87

71890

www.dacoromanica.ro

690

.5oseaua Ceamurli-rle-sus la Eschi-Baba. Prin valea riuluI Poturu merge de la Ceamurli-de-sus o osea vicinala. la Eschi-Baba; lungimea el este de 3 km. complect termi-

nata. De la Ceamurli se va continua in jos pe valea PoturuluI, dupg, ce va taja $,oseaua

Jurilofca-Casamcea, pana la satul Hamamgi (km. 57 al soseleY nationale Babadag-Tulcea)
si apoI In sus pe valea BeidautuluI pana la satul Poturu. Partea In proiectie e lunga
14 km., asa ca, lungimea totala a acester sosele va fi de 17 kilometri.
Pana acum are un pod.
. oseautz vicinal Sarighiol-Tarnf-Chiregic-Pazarlia. Din soseaua Jurilofca-Casamcea,

pornesce catre sud din satul Sarighiol o osea neterminata complect. Ea va trece prin
Ramnic-de-sus (km. 6), prin Ramnic-de-jos (km. 9), va Jasa in drpta satul Culeli (In
dreptul km. 12).
Pana la acest punct soseaua e numaI In proectie, iar catre Sud e terminata pana
dincolo de Toxof (pe 6km.350 distan, osea tacut, in 1899). Va trece a,por prin Chireslic
(in valea CasamceI), de unde urcand dlul se va indrepta catre Pazarlia.
Lungimea acestel sosele de la Sarighiol va fi de 18.050 m. Pana acum n'are pe dinsa
de cat un pod.
. .osecuta vkinald Dtrimgi-Tariverde-Chgealac-Caseinwea. De la km. 30 al soseleI Cogeali-Sariurt pornesce prin valea Duimgi, o $osea vicinala, care trece prin satul Duiungi
(km. 3), iar la km. 6 incrucisza cu soseaua nalionala Constanta-Tulcea (la km. 76 al
acesteia) si la km. 6+700 intr, in satul Tariverde.
Intre Tariverde Cogealac, soseaua dintre aceste dou6 sate continua catre apus pe
cea care va duce catre Casamcea. Pana la Cogealac, soseaua este complect terminata
pe 10km.600 $i are pe ea dou podurI intre Tariverde i Cogealac.
Lucrarea s'a inceput In 1891. Catre apus de Cogealac, soseaua e numaI In stare de
proectie, va urca d6lul Ramnic, va incrucisa cu $oseaua Sarighiol-Toxof-Chireslic-Pazarlia,

va cobori valea Ramnic la Culelia, de unde urcnd dlul Iuci-Tepe-Bair, va coborl la

Kiuciuk-chiof In valea Casamcd, pe care o va urca pe la Caciamac paila la satul Casamcea, unde se va uni cu $oseaua ce duce catre Sarighiol-Beidaut-Ciamurli-de-susJurilofca.

Lungimea totala a acestef sosele va fi de 45 + 600, din care s'a executat numar
10km.-1-600 si r6mane a se executa pe o distanta de 35 kilometri.
Oseaua Sariurt-Caranasuf-Traion-Coyeali. De la km. 13 + 500 al soseleI nationale

Constanta-Tulcea, pornesce catre rsarit o osea vicinala ce trece prin satele: Cogeali
(km. 1), Caracoium (km. 5-1-500), printre lacul Tasaul si Mare, lasa in drpta la km. 11
capul Midia, lar In stanga satul Sahman, cotesce catre Nord intre km. 11-12; la km.
12 + 170, trece peste un pod mixt construit In 1891, continua pe langa trmul rasaritean
al laculul Gargallk, prin satele Gargalicul-mic (km. 15) i Gargalicul-mare (km. 18), las
intre km. 25-26 satele Traian pe drpta Peletlia pe stanga, trece limita judetelor la
km. 28 + 500, apoI pe un pod, pariul Duhngi (km. 30), dincolo de care incepe soseaua,
Duimgi-Casamcea.

Apor mal' la Nord prin satul Caranasuf (km. 36), iar la Casapchiol se frange apr6pe
In unghili drept (km. 43 + 500) pentru a apuca pe valea Sariurt si la satul Sariurt,
In soseaua nationala Constanta-Tulcea, la km. 88.
Lungimea acesteI sosele este de 47km. + 746, din carr 18km. + 746 in judetul Tulcea,
care a terminat-o complect intre 1890-98 si a costat pe judet 31.033 leI, avnd 8 podurY
si un canton. lar In judetul Constanta soseaua e terminat, numaI pe 6km. 200 intre
Caracoium i lacul Gargalik. M'inane a se executa de acest judet pe distanta de 22km. + 800.
.. oseaua Canara-Hdmva. Pornesce de la km. 12 + 500 al soseler nationale Constanta-Tulcea i kilometragiul esi se socotesce de la Constanta, asa ca zero, corespunde
cu 12km. + 500. Chiar la bifurcatie are un apeduct construit in 1897; urcand dlul Caramuratulul sid mal 'nainte d'a ajunge la satul Caramurat (km. 25 500), unde se unesce
cu $eseaua de la Cicracci, are pe dinsa 5 apeducte dalate, construite In 1897 pentru scurgerea apelor din ploI.

www.dacoromanica.ro

691

Intre Caramurat si Carol I, (km. 32 + 500) oseaua urea 0 cobr dlul Carol I, pe
care parcurs are 3 apeducte dalate, pentru scurgerea apelor de ploI, construite in 1897.
Spre N.V. de Carol I, soseaua urca dlul Dorobantul la satul Dorobantul (km. 37 + 800),

dupa care cobr la Saragea (km. 48 + 300), treee pe la plele dlulur Alah-Bair, 0 cobornd in valea Satischioi, trece riul la km. 52 + 378 pe un pod boltit lung de 15 metri,
construit in 1899. Aci se afi. i satul Satischia
Intre SatischioI i Erkesek (km. 59 + 200) soseaua trece la km. 55 + 168 un afluent
al vLiiI Satischior, peste un podet dalat construit in 1901 si valea Erkesek (km. 55 + 500),
pe un pod de 24m.50 lungime construit in 1901. La Erkesek vine soseaua de la Medgidia.
Dincolo de acest sat, soseaua trece un pode t (km. 62 + 100), construit in 1901 pentru
apele de ploI i cobornd in valea TichilescI, trece pe un pod cu 3 deschiderI pdriul TichilescI, podul are 21 m. lungime si a fost construit in 1897. La km. 82 + 500 se ramificA
soseaua care merge pe la Sarar-Topolog-Ciucurova.
In fine la km. 69 + 210 si 77 + 800, soseaua are un apeduct dalat (pentru apele de
plop si un pode t boltit, pentru un OHO ce nasce din scurgerea apelor. Ambele ati fost
construite in 1897. La km. 84 intr in Harsova.
Lungimea acestel sosele este de 71km. + 915, din carI maI trebuesc soseluitI 6km. + 300

(intre km. 40-46 + 500).

Are pe dinsa 16 podurY i podete, 5 cant6ne (km. 17 + 500, 25 + 000, 67 + 231, 77 + 800

si

81 + 000) si 4 puturr.
Cobra i ureA 11 pante si rampe intre 0.45 si 0.03 pe metru. Pe ambele laturI sunt

plantatI pomI, parte dinteinsil a fost distrusr.

Este o osea de f6rte mare important economic i strategicA.
18. $oseezua Constania-Ostron Pornesce de la bariera Mangalig (orasul Constanta)
traversAnd sudul Dobrogier de la Dundre la Mare, devine prin acsta de o exceptional
insemnAtate economic. De la Constanta se dirige apr6pe in linie dreptA cutre Hasancea
(km. 13), Omurcea (km. 16) si Murfatlar (km. 19), tAiatA de maI multe ori de calea ferat.
Intre km. 19 si 20, soseaua este tAiatd pentru cea din urrn 6r., cad se indrptd
spre S.V. si pe lungime de 21 kilometri are 14 apeducte dalate, ce servesc scurgeril apelor
de ploI; ele ati fost construite intre 1896 si 1899.
Spre S. de Murfatlar, soseaua este numaI in proiectie si se va indrepta prinlbtilmare (km. 27 + 500), B01b01-mic (km. 31 + 500), Copadin (km. 38, in stanga soseleI), va
strebate tot platoul Nalciac i cllul putin ridicat Omer-Bel-Bair, iar la km. 53 + 500 se
va uni cu soseaua Cavaclar-Cazil-Murat-Kioseler.
Dup ce va tAia valea Borungea la confluenta ei cu Urluia (km. 59-60) se va indrepta ctre Enisemlia (km. 67).
Intre Enisemlia i Dobromirul-din-vale (km. 76), soseaua e terminat si trece prin
TekechioI (km. 71 + 300), peste valea TekechioI pe un podet boltit de 8 m. lungime,
construit in 1897.
De la Dobromirul-din-vale, soseaua in proiectie acum, va trece prin Parachior (km. 84),
Ghiuvegea (km. 85. 4- 500); aci se va uni cu soseaua Medgidia-Mulciova-Ghiuvegea.
Intre Ghiuvegea i Lipnita (km. 93 + 500) soseaua este executat 0 trece la km.
86 + 800, valea Chiuciuc-Cesme peste un pod boltit de 2 m. lung si G m. lat. construit in
1902, iar la M6ra-PasiI peste un pod de 7 8, construit In 1897.
Intre Lipnita ;;;i Canlia (km. 101 + 500), soseaua nu este executat. De la Canija, apuch

printre lacul Grlita i Dunre, trece gArla Dervent peste un pod de piatra, ce are 32
lung. si 8 m. lArgime, eonstruit in 1900, la km. 106 + 200; iar la km. 108 + 446 se OA
un apeduct dalat construit In 1897 si la km. 109 + 500, un pode t boltit de 7m.50!8m.00, construit in 1897. Satul Bugeac se OA la km. 110, iar litre el 0 Ostrov sunt 6 apeducte
dalate pentru scurgerea apelor din ploY i ati fost construite in 1897.
Lungimea acesteI sosele va fi de 114km- + 486, din care sh ^onstruit numaI 48km. + 469,
rmn6nd a se construi 66k1. + 017, intre km. 18 + 639 km. 66, km. 75 + 725 86 + 487,

km. 93 -I 149 101 + 343.

www.dacoromanica.ro

692

Ea are pante si rampe intre Om.07 - Om.04 pe metru. Pe alocurI, soseaua este plani poclete, 4 cant6ne, km. 3, 8, 16 si 105 F,4 3 puturi.
Partile executate sunt in bulla stare de intretinere. Intre km. 106 -- 109, soseaua este
In umplutur (intre 0.50 - 8 m. inltime), iar taluzele captusite cu piatr.

tea. Pe dinsa sunt: 26 podur

$oseauct Constanfa-Mcrngalia. De mare importanta este s soseaua ce urmza apr6pe

riguros malul MariI i lega Constanta cu viitorul port dobrogian, Mangalia. Acgta sosea
are ca punct de bifurcatie bariera Mangolia (Constanta) i dupa ce se desface de prece(lenta, trece peste unja drumuldf de fier, pentru a se uni cu sosea,ua de la viile orasuld.
Dupa putin, soseaua apuca pe tanga vil', si din dreptul taieturiI de acces in port la
kM. 3, se bifurca: una catre clrpta (este soseaua Constanta-Cavaclar)
cea de la sano
PO la marginea viilor.
Acsta din urma se continua spre Laz-Mahale (km. 9). Pe tot parcursul de la Cons'anta pana dincolo de Laz-Mahale se afla pe osea 5 podete boltite, construite intre
1897-1900, pentru scurgerea apelor din pldf, iar la km. 11, un podes de lemn.
La Agigea (km. 11+500) se bifurca la st'hga soseaua Agigea-Techirghiol-Gheringik.
Mal catre Sud, soseaua Mangalid trece pe ranga frumsa constructie a SanatoriuluI

de la Techirghiol (km. 13 + 500) si se continua pe fasia de dune ce desparte lacul de

Mare (14-18), pe tanga stabilimentul de bal. Movil, unde se afla si satul noti inflintat
Carmen-Silva, pana la satul Tuzla (km. 21+ 500).

In dreptul km. 27 -28, soseaua las In stanga cele doub' sate de curand formate,
anume Mangea-Punar (ambele cu aceiasI numire), iar la km. 31 + 500, trece valea Tatlageac pe un podet boltit de 3.50 8.00 construit in 1897, si chiar aci traverska satul BuiukTatlageac.
La km. 39' tasa In stnga satul Cumarova si la km. 40 + 300 se afta un pode t boltit,
pentru scurgerea apelor din ploI, construit in 1900.
oseaua filtra In orasul Mangalia pe tanga. Cazarma InfanterieI, langa care taie santul
ce inconjura in vechime acest oras.
Lungimea acester sosele complect impietruita este de 44 km. + 200. Este plantata In
Lot lungul el, iar la Tuzla i Tatlageac se all,' cate o pepiniera.
Ca lucrarI de arta are 8 podete, 5 cant6ne (km. 7 + 700, 11 + 500, 22,31 +500 ,s74
40 + 500) si treI puturI. Pante maa, nu sunt. E bine intretinuta i accesibila pe orI-ce
anotimp.
Oseaua Agigea-Techirgitiol-Gheringik. Pornesce de la km. 11 + 500 al soseld Constanta-Mangalia i nurarat6rea se incei e de aci, asa c,' zero corespunde Cu km. 11+ 500.
Se Indrpta pe la satul Techirghiol (km. 15 + 500), las putin la drpta satul Urluchiol.
(km. 20 +700), iar la km. 23 + 700 tasa pe stanga satul Ceatmalar, in dreptul caruia se

afla pe drpta, satul Carlichiol. Face apol un cot la km. 30 si strabate Perveli la km.
31 + 500, dup cape se unesce la Gheringik (km. 36 +500) cu soseaua Mangalia-TopraisarI, la km. 12 + 200 al acesteia.

Lungimea acesteI sosele va fi de 12 km. +500, din care nu s'a tlicut pana acuni
de cat 3 km. + 797 intre Agigea i Techirghiol. N'are pe ea niel' o lucrare de arta si
niel plantatiI.
.. oseaua Cernavoda-Rapva-Citzgun. Merge pe tanga Dunare pana la punctul numit

M6ra lui Mamic, lar de aci pe VIrmul rsaritn al faculta Baciu, pana la Cuzgun.
Soseaua pornesce din Cernavoda, trece la km. 1 + 500 pe sub linia drumuld de fler
iar la km. 6 Inconjura virful Cernavoda, dincolo de care se afla un apeduct dalat pentru
scurgerea apelor din ploI, construit in 1896. La km. 7 + 1.35 trece pe un pode boltit de
2.20112.58, construit In 1896 pentru seurgerea apelor din pldf, iar la 200 m. mal departe
se afla inca un apeduct dalat, facut in 1896; la alte 400 m. un alt apeduct i lo km. 8+ 900
un altul; ambele sunt construite in 1896.
La km. 9 intra In satul Cochirlenr, in care se afla doua apeducte dalate, construite

In 1896; lar la km. 10 + 382 trece lacul CochirlenI peste un podes mixt de 2.20 5.00
construit In 1896 (nu e tocmar In st.are burla).

www.dacoromanica.ro

693

In Lot parcursul kilometruluT 11, se all' un pod de lemn si dou5 apeducte, iar la
km. 1.2+517 un alt apeduct.
La km. 19 intra in satul Rasova; lar la M6ra-Mamic trece peste baila Baciu pe un
pod de lemn de 7.00/3.00, construit in 1896. NumaT pana la Rasova soseaua este terminata.
De la km. 21. se bifurca soseaua ce merge la Marleanu.
Soseaua va trece apol prin Vlahchiol (km. 26), unde se afl un pode t mixt de 2.20 4.00,
in rea stare. MaT 'nainte d'a ajunge la Aliman (km. 29), trece balta Limpezisul pe un podet
mixt de 4.00/4.00 construit in 1895.

De la Alimdn, soseaua se va indrepta pe la Baccuiusu (km, 34) si de ad la Cuzgun

(km. 38), Linde va da in soseaua Medgidia-NIulciova-Ghiuvegea, la km. 40 al acesteia.
Lungimea soseleT va fi de 38 km.+200, din care s'a executat numaT18 km.+825, de la
Cernavoda pan, la Rasova. Are 3 pante coprinse intre 0.05-0.07 pe metru.

In mare parte este construia in rambleti cu taluzele captusite in dreptul laculuT

Cochirlenr. Este plantaa cu salcamr i salciY. Are pe dnsa 16 podurr si podete, cum 0
un canton la km. 9, construit in 1899. Partea executaa este bine intretinuta.
Omeazta Cernavoda-Sebnent, construa- pe malul Dunarff intre aceste dou5 puncte;

pornesc din Cernavoda si la 500'" se 05, un pode t de lemn de 3.70 8.00; trece peste
garla laculuT Purcaren la km. 3+237 pe un pod mixt de 11.004.20 construit In 1893 si la
km. 4 intr5. in SeimeniT miel. La km. 5 trece peste garla de scurgere a laculul Domnsca
pe un pod de lemn de 11.00 4.50 construit in 1897, iar la km. 5+824 peste valea Bursuc
pe un podet boltit de 2.50,18.50 eonstruit in 1896. Se termina la Seimenir-MarY.
Lungimea el" este de 6 km.+962, din care s'a executat 6 km. -j- 079 pana aprpe de Sei-

meniT-Mari. Are o pana coprinsa intre 0.06-0.03 pe metru. E construita in ramblea ;;i
debleri, cu taluzele captusite (la rambler* Are pe dnsa 4 podurl i podete, cum k4 un
canton (km. 3+700) 0 un pus. Pe o parte si pe alta sunt plantan salcam.
Soseaua este in bun stare de intretinere.
, oseaua Constanta-Cavaclar. De la km. 3 al soseld Constanta-Mangalia se bifurca

spre drpta soseaua ce va trece prin Hasi-dlk (km. H). De aci se bifurca la drpla
seaua catre Osman-faca. De la

soseaua se va indrepta prin Musurat (km. 19+500),

iar la km. 23 se va uni pe sanga cu soseaua TopraisarT-Caraomer. De la acest punct

bifurcatie, soseaua se va indrepta, catre Edilkiof (km. 33) si Buiuk-Enghez (km. 40).
Intre Buiuk-Enghez i Cavaclar, soseaua este terminata. De la Cavaclar (km. 49+250)

se continua catre Cazal-Murat soseaua ce va merge la Kioseler, pentru a se uni putin

mar la Nord cu soseaua Constanta-Ostrov, la km. 53+500 al acesteia; tot de la Cavaclar va

porni catre S. soseaua ce va duce prin Ghiuvenli la Cara-omer. Pe acsta sosea se afla
la km. 10 630 un pode t boltit construit in 1888; la Musurat,dou podete mixte; la km. 47
49, clou podete construite intre 1896-1900. La acest din urma kilometru se afla si un
canton dada in 1897 si un put. Chiloinetragiul incepe din soseaua Constanta-Mangalia;
asa ca zero va corespunde eu km. 3. Lungimea ei va fi de 49 km.+250, din care s'a executat

numaT 13+128. E prevljuta cu plantatir pe partea executata. La cantonul Cavaclar se

at15, si o pepinier5, cu arborT. Este intretinua In latina stare.
$osearta Topraisari-Caraomer. Se desface din precedenta la km. 23 al acesteia,a4a

ea kiloinetragiul se continua de la No. 23 catre Caraomer. La km. 24+500 va trece prin

Topraisari (unde se va uni cu soseaua Mangalia-TopraisarT. Vell No. 31), la k.m 32 prin
Ainzacea, la km. 41 prin Mustafaca, dupa ce a lsat in apropieresatul Erebiler (km.40) pe
drpla i in fine urcand dJul CaraomeruluT, duce la Caraomer (km. 53), unde se afla
un pod de lemn cladit in 1900.
Lungimea aceste osele va fi de 30 km.+200, din care s'a executat n umaT 14 km.-i- 688,
de la Caraomer catre Amzacea. Lucrar de arta, n'are; plantatiT, de asemenea.
. 'oseatta
Lga aceste dou6 sate si da in soseaud Constanta-Ostrov
la Enisemlia (km. 66). Are 1850" lungime, complect executaa, si un canton la Enisemlia.
PlantatiT si pante, n'are. PodurT, de asemenea.

$9seaua Heirpova-Topolog-Ciucurova. La 1. km.+500 de la Harsova si din soseaua ce

www.dacoromanica.ro

694

merge catre Consta* se ramifica soseaua ce urca Mili Cadi-Casla si este destinata a
trece prin Sarat (k. 17), va urca dlurile Carapelit si Ramazan, trece pe langa satul
Topolog (k. 41+500) si peste delul Gliiolgik-Bair, pentru a cobori in valea SlaveI si
duce la Ciucurova.
Kilometragiul acestet osele incepe de la km. 82+500 al soselel Harsova-Gonstanta;
la 1+500 spre rOsarit de Ha,rsova.
Lungimea aceste osele este de 48 km., din care s'a executt 23.415 (intre km. O si
km. 5I-225 ; km. 29+810 - km. 48).
Are o singura 'malta mare intre km. 7 - 45 de 0,06. Intre km. 44-48, soseaua e trasata
prin padurf.

Are pe delnsa dou podete de lemn in rea stare. Judetul Constanta a mal executat
Po acsta osea o portiune de 2".+500 in judetul Tulcea, in scopul ea acesta din urma
sa continue lucrarea spre Ciucurova.
, oseaua Medgidia-Erkesek. Pornesce din orasul Medgidia, trece baila Medgidia
peste podul Sayd-Pasa si tale unja drumulut de fier ranga gara Medgidia. La km. 2 (in
dreptul Panairulut) se afla un pode t de lemn de 1.207.50, construit in 1900 pentru apele
din plot Urca apol dlul Docuzol si coborind in valea Derechior (km. 9+500) trece pe
un podet mixt de 3.40/5.00 construit in 1900. La km. 10+500 trece prin satul Tortoman
(unde sunt 2 apeducte), dupa care urca dlul Tortoman si cobr in valea Silistea la
Taspunar (km. 18).
Urca dup acsta dlul Panar-Bair s,;i cobra in valea Boazgic, la Baltagesct (km. 27),
si in fine urcnd dltil Zavol-Bair se unesce la satul Erkesek cu soseaua Constanta-Harsoya, la km. 59+200 al acesteia.
Lungimea soselet va fi de 3610n.800, din care s'a executat 151(m.370 (de la km. 1-15+370,

apr6pe de Taspunar). Pante sunt intre km. 14-15, de 0.06. Are cate-va rambleurt si
debleurf. Pe ea sunt 4 podete ; nu e plantara. Portiunea executata este f6rte bine intretinuta.
. oseaua Hasi-dalfik-Osman-facd. Se bifurca' din soseaua Constanta-Cavaclar la km. 11

al acesteia (din satul Hasi-dilliik). Se indrpta catre apus pe la Mahometcea (km. 9),
langa care trece valea Omurcea pe un pod mixt de 10.03 8.00, construit in 1899. Mat
departe (km. 10+209 si 11+400) sunt dou podurI, din care cel din urma peste valea
Mahometcea si are 10.00/8.00 ; sunt construite in 1898 si 1899. $oseaua se opresce dincolo de
Osman-faca (km. 13) la km. 13+688.

Lungimea ef este de 13+688, din care s'a executat numaI 5 km+558 (intre km.
8+130-13+688), intre Mahometcea si Osman-faca. N'are pante mart si niel' plantatiI. $o-

seaua e lucrata in rambleurf si debleurr. Are pe ea 2 podurf si un pode. Este bine intretinut.
.5'oseaua Anadolkioi-Constanfa. Incepe din soseaua nationala la km. 122, trece prin

catunul Anadolkiot si ajunge la noul obor de cereale din Constanta.

Servesce pentru transportul cerealelor locuitorilor, cart venind din Nordul DobrogieY,
In loc de a inconjura prin Constanta se indrepta direct de la Anadolkiot la Obor. Lungimea el' este de 1km,+920, din care s'a executat numat 0km.734, de la Constanta spre
Anadolkiot. Lucrrr de arta n'are.
, oseaua Medgidia-Alukiova-Ghiuvegea. Pornesce din orasul NIedgidia catre S.V.. trece

pe lnga catunul Ali-bei-Ceair (km. 6), se va continua pe la Saidia (km. 12 + 500), Mulciova (km. 26 + 500), Talasman (km. 31), Cuzgun (km. 40; aci se unesce cu soseaua de la
Cernavoda-Rasova), Caranlak (km. 46 + 500), iar la Ghiuvegea se va uni cu soseaua Constanta-Ostrov, la km. 85 *500 al acesteia.
$oseaua va lua d'a curmezisul t6te valle ce se deschid la Dunare, asa ca vor trebui
construite o multime de podurt peste aceste vt. Este chemal a a deveni de o exceptionala
insemntate economica si strategica.
Lungimea acesteI sosele este de 531m.+250, din care nu s'a executat de cat 5 km.,
de la Medgidia spre Sud. Are pe dnsa un pod boltit construit in 1893. Nu e plantata.

www.dacoromanica.ro

695

Are o panta de 0.06 la km. 0+200. Deblend si rambleurY, n'are. Partea executata, este
bine intretin u
,5'osearta Manyalia-TopraisarE. La bariera pe care intra in Mangalia soseaua ce vine

de la Constanta, se bifurc spre stanga soseaua Topraisarula Ea va trece prin Haidarkid

(km. 6), Ascilar (km. 9+250), Gheringek (km. 12+200 ; aci se va uni cu soseaua ce vine
de la Agigea). De la Gheringek, soseaua va urca dlul Sart-Bair si va duce la Topraisad
(km. 2:-)+500), unde se va uni cu soseaua TopraisarT-Caraomer (vedi No. 24).
Lungimea acesteT sosele este de 251{m.+500, din care s'a executat 2km.+110, de la
Mangalia spre Ilaidarchid. N'are nid lucrad de artd, nic pante, nicr plantatie.
, oseaua Manolia-Caraomer destinata a ti ece prin satele: Bas-Punar (km. 7), Acbasi
(km. 11+500), Sarighiol (km. 12+500), Deleurusl (km. 17), Kiragi (km. 20), pana la Caraomer (km. 31), unde se va uni cu soseaua Topraisarr-Caraomer i Cavaclar-Caraomer

Lungimea acesteT sosele este de 31. km., din care s'a lucrat numaT 600 metri de la
Mangalia. Pc dnsa e un pode t boltit la km. 0+300, construit in 1896, servesce la scurgerea apelor din pla Plantatif i pante, n'are.
Soseaua Harscova-Ciobanu. Lga orasul Harsova cu comuna Ciobanul. Este rri intre-

tinuta. Lungimea el este de 4'.+5O0 din care s'a executat 1km.+500, de la Ciobanul catre

Sud. Alte lucrar pe ea, nu sunt.

34.. $oseatta Caramurat-Cicr(lcci. Pornesce din satul Caramurat, de la km. 25+500 al
soseleI Canara-Harsova i se indrpta catre re'sarit. Dupa ce traversza, soseaua nationala
Constanta-Tulcea la km. 4+750, merge la Cicracci.
Lungimea eT este de 7km.+200, din care s'a executat 6k1.440 (de la km. 0 6+440).
Are pe dnsa dou podete de lemn. Pante i plantatiT, nu stint.
, 'oseaua Ostrov-Alynallu. Conbtruita in anul 1888. Are pante f6rte repezi (de 0.09
pe m.) Are pe dOnsa un pod boltit construit pe vremea Turcilor (1870). Este in cea maT

rea stare de intretinere. N'are plantain'. Lungimea eT este de 5 km. impietruiti.

. oseauct Cavactar-Cazil-Murat-Kioseler.

Pornesce din satul Cavaclar, de la km.

49+250 al soseleT Constanta-Cavaclar (velY No. 23), suie dlul Ghiuvenli, duce la CazilMurat (km. 54. Kilometragiul se continua din soseaua de la No. 23). Va merge apd prin
Bas-Punar (km. 61), pe la Bekter (km. 63) si Kioseler (km. 65+500) pe valea Borungea

si la N. de Kioseler se va uni cu soseaua Constanta-Ostrov, la km. 53+500 al acesteia

(vedI No. 18). De la km. 56 se bifurch la stanga soseaua Bairamdede-Hairamkid (No. 39).
Lungimea acesteT sosele este de 17+750, din care s'a executat numaT 700 metri de

la Cavaclar spre Cazil-Murat. Are pe dnsa dou6 podete de piatra la 0+200 si 0+500,
construite in 1898, pentru scurgerea apelor de ploT. Are o panta de 0.05 pe m. Portiunea
executata este bine intretinuta i plantata cu pomT.
. oseaua Ostrov-Silistra. Merge printre viile ce se inlantuesc intre Ostrov i frontiera. Are lungime de 7krn.+604 din care s'a executat 6km.416 de la frontiera catre Ostrov.

Alte lucrad pe dnsa, nu sunt.

38 . oseaua Cavaclar-Caraomer ce va stabili legatura intre aceste douti sate. Ea incepe
de la satul Cavaclar, din soseaua Constanta-Cavaclar (km. 53+500, No. 23), va urca dltil

Gliiuvenli, pe la satul Gliiuvenli (km. 6) si va duce la Caraomer (km. 15+300), untie

converg soselele Topraisad-Caraomer (No. 24) si Mangalia-Caraomer (No. 32).

Lungimea acesteT sosele va fi de 15+300, din care nu s'a executat de cat 460 m.,
intre Cavaclar i Mangad si pe care portiune sunt la km. 0, un pode t de piatra construit in 197, pentru scurgerea apelor de ploT, la km. 0+330, un pod mixt de 2.50 8.00 peste
valea Ghiuvenlia, construit in 1897. Portiunea executata este plantata si bine intretinuta.
tioseatta Bairamdede-Hairamchia. Din Hairamchid ira porni o osea, care urcand

dlul Skender, Va trece pe la Bairamdede (km. 9+500) si va da in soseaua CavaclarCazil-Murat-Kioseler la km. 56 al acesteia (No. 36). Nu s'ati lucrat de cat terasamente
la acesta sosea lunga de 9km.500. Lucrad de arta, n'are.
, oseaua Marie. anu-Rcoova. De la km. 21 al soseleT Cernavoda-Rasova-Cuzgun (No. 21)

pornesce pe malul Dunarir, intre ea si lacul Veder6sa, o osea ce duce la Marleanul. Din

www.dacoromanica.ro

696

acst sosea nu s'a executat de cat 850 m. la punctul numit ruinele Muzait, Indreptndu-se vechiul drum ce trecea pe o vale lungit, strmt i impracticabil. De aci spre
Mra Alamic se va executa in viitor, pentru a uni acest osea Cu cea de la HasovaCuzgun, cum si peste culmea (161ulur Mrleanu, la satul Mrleanu. Portiunea executat
are o pant de 0.04 pe metru. Lungimea total a oseler va fi de 11km.500. Para acum,
lucrrr de arta, n'are.
41. . oseatta Conslanta-illamaia. Este numal in stare de proiect si va 11 trasat pe dunele ce despart lacul Sitt-Ghiol de Mare, pentru a uni Mamaia cu Constanta. Lungimea
er va 11 de 12 km.
Sosele comunale sunt: 10km.520 in t6t Dobrogia. Repartilia lor pe judete Se p6te
vedea in tabloul ctiilor de comunicatie.
in resumat, sunt in Dobrogia 847 kilometri sosele de tot felul.
In raport Cu cele-lalte judete, cele din Dobrogia stail ast-fel:
cd

gg:E-3

Suprafala
In
km. p.

Lungimea
t,oselelor in
metri

3.450

1.510.234

446

17

2.170

033.946

429

18

1.870

673.818

360

19

4 510

1.434.080

318

20

5.380

1.692.281

314

Gorj

4.780

1.422.918

Muscel

2.970

OIL

Prahova

JUDETE

2
3

,Dambovita
Valcea
Roman

Argef;

MehedintI

a) a.

cu

Suprafala

11.

In

Lunghnea
5oselelor In

km. p.

met ri

4.760

805.360

188

3.340

508.440

170

4.440

794.406

178

2.950

485.295

164

21

Teleorman . .
Ramnicu-Sarat
Vla.,ca
Bototani
Sucva

3.410

498.878

146,38

297

22

Iai

3.110

455.206

110,36

870.956

293

23

Buzeu

4.900

656.021

133

2.870

840.565

292

24

Tutova

2.480

325.482

131

4.650

1.312 501

282

25

DorohoI

2.980

364.105

122

3.410

603.018

278

26

Falda

2.120

217.719

102

3.780

1 034.059

273

27

a)
.0_
E

JUDETE

tl)

QS

c.

11

Tecucia
Romanatl

CovurluI

2.800

272.956

97

12

Putna

3.310

881.952

269

28

Tulcea

8.450

501.680

58

13

Neamt

4.180

995.655

238

29

Constan fa

7.150

345.320

50

14

Dolj

6.780

1.605.905

236

30

VasluI

4.230

168.386

39

15

Ilfov

5 200

1.217.416

231

31

4.310

133.503

31

16

Bacau

4.020

89203%

221

32

Braila
Ialomita

7.040

126.634

17

10

Felul soselelor din Dobrogia se p6te vedea in tabloul urmiltor:

www.dacoromanica.ro

697
A se soselui

Soselui te

TOTAL

_,---,

iNTHE PUNCTELE

LT.1

-1

CID

cn-

,--2
.

Ir

..,

.r.

._ r..

7::

..

1'

..

:--

cl

72.

.,

.,

2.

A'

'.

Constanta-Tulcea
Tulcea-Mcin-Ghecet

Total

214

Tulcea-Dundv4-Agighio1
Tulcea-Agighiol-SarichioI-Zebil-Soseaua national.
Sarichica-Enisala
Nicolitel-Meidanchiol-AlibeichioI-Babadag
Nicolitel-Telita-Cilic-FrecateI-Catalol . .
Nicolit,el-Manastirea Cocos
Garvan-Azaclail
Cataloi-Nalbant-Alibeichioi-Ortachioi-Cerna-Macin
Nalbant-BaschioI-Ciucurova

ktoseaua de pe valle Slava si Aiorman

Babadag-Slava rus

44

ri

'
C.)

04

.....

z,

74
3
0
24
0
3
65

48
44
3
18

6
13
14
1

23
15
5

.....

.........
.

GrecI
c

333
333
540
600
786
580
439
419
522
370
201
270

400
680

58
10

380
711

12
7

13
52

478
709
030

Carcaliu
Turceda
Ghizddresci
Topal

350
946
700
900

1
1

011ina-Scheld.

1
1

Constanta-Viile or; suluI

050
800

700

18

615
469
200

60

797

825
079
128
688
850
415
370
558
734
110
600
500
440

74
39

44
21
16
14
65
24
50

280
780
060
150
410
370
3110

24
47
41
3
7

300
017

71

585
430
130

48
36
13

186

48
23
30

250
390
400

53
25

760

36

15

24
21

17

416
460

14
9
10
12

400
746
700
900
700

18

703
375
883
122
512

21
19

505

17

114
44
25
38
6
49
30

700

050
188
840
500
650

31
4

5
17
7

15
0
11

915
486
200
500
200
962
250
200
850
800
688
920
250
500

500
200
750
604
300
500
500

12

091

670

269

1292

360

500
480
280

2
2

130
452

3
3

500

2
1

1
1

100
650
740
320

630
932
280
500
900
500
850
500
320

Palaz-Soseaua national
Pazarlia-Ester

14
18
22
35

--

850

622

333

74

505

333

211

5
2

125
89

Total

,2

15
28
7
37
8
16
6
05
10
7

Babadag-Enisala-Jurilofca-Beidaut-Casmcea
Hamamgi-Ciamurli de sus-Eschi-baba
Sarighiol-Toxof-Chireslic-Seremet
Sarturt-Caranasul-Traian-Cogeali . . . . .
Duimgi-Tariverde-Cogelac-CasAmcea
Tariverde-ogelac
CarjelarI-Acpunar
Telita-Meidanchioi-Lozova-OrtachioI
Canara-Harsova
Constanta-Ostrov
Constanta-Mangalia
Agigea-Techirghiol-Gheringik
Cernavoda-Rasova-Cuzgun
Cernavoda-Seimeni
Constanta-Cavaclar
TopraisarI-Caraomer
Asrlfc-Enisemlia
a
HtIrsova-Ciucurova
Medgidia-Erkesek
Hasidfil9k-Osmanfacd
AnadolchioI-Constant a
Medgidia-Mulciova-Ghiuvegea
Mangalia-TopraisarT
Mangalia-Caraomer .
. .
.
. .
. .
Hdrsova-Ciobanu
Caramurat-CicrAcci . . . .
.
. .
Ostrov-Almanlfu
Cavaclar-Cazfl-Murat-Kioseler
Ostrov-Silistra
Cavaclar-Caraomer
Bairamdede-Hairamchiol.
Rasova-MArleanu
Constanta-Mamaia
.

125
89

900
400
200
760

Total

10

520

10

892

21

412

Totalul general al ;i os e 1 e 1 o r

846

944

081

161

1528

105

') Dupd darile de sem ale judetelor Tulcea i Constante., fticute cu mult fngrijire de prefectii acestor dou6 judete: DomniI Luca Ion escu i &mica Vcirnav.
71800

88

www.dacoromanica.ro

698

Tabloul de jos ') aral starea drumurilor in riomemia, pe fie-care din judele, clasificale in raport cu desimea drumurilor de la stAritul anuld 1900:

JUDE TE

a)

73.

00

w +20
ral

a) n

0u

DAmbovita

2 Vtticea
3 Roman
4 A rge.,
5 Molledinti

6 Gorj
7 Muscel

8 Olt
Prahov a

..

10 Tecuci
11 Romanati

76 o

S' E

71; >

E-T d

En =

Kin. p.

'

0,03

T.

cd

CD

73

a) 0

159.360

154.511

467.847

758.516

1.540.234

3.150

446

139.477

240.108

270.220

283.841

033.946

2.170

420

77.800

180.470

380.504

35.044

673.818

1.870

360

77.977

179.095

898.339

278.669

1.434.080

4.510

318

87.451

114.500

648.362

841.968

1.692.281

5.380

314

98.840

121.995

432.551

769.532

1.422.018

4.780

297

118.549

159.611

308.075

284.721

870.956

2.970

203

43.130

132.530

334.660

330.245

840.565

2.870

202

153.900

171.117

687.618

209.866

1.312.501

4.650

282

76.000

10.000

410.018

107.000

603.018

2.540

278

147.505

31.120

548.695

303.739

1.034.059

3.780

273

314.465

881.952

3.310

269

12 Putna

102.000

89.077

376.410

13 Neamt

122.068

152.702

342.202

378.683

995.655

4.180

238

77.300

411.520

913.204

:203881

1.0505.905

6.780

236

15 Ilfov . . .
16 Bacau
17 Teleorman
18 RAmnicu-Sarat
19 Vlasca
20 Bo tosanI
21 Sucva

137.586

166.026

790.368

123.436

1.217.416

5.200

234

189.224

201.547

333.678

167.585

892.034

4.020

221

49.621

213 082

399.978

232.685

895.366

4.760

188

49.175

51.758

310.325

187.182

598.440

3.340

179

102.094

946.552

385.550

60.210

794.406

4.440

178

75.087

115.289

189.195

105.724

485.295

2.950

164

103.169

92.298

267.878

35.533

498.878

3.410

1443.38

22 18.0

130.451

101.293

158.632

64.830

455.206

3.110

146.36

110.018

91.700

349.299

105.007

656.024

4.900

133
131

14 Do lj

Bugu

Tutova

25 Do rohoI

26 Flciu
27 CovurluIu
28 Tulcea
29 Constanta
30 VasluI
31 Braila
32 Ialomita .

..

56.855

122.684

80.484

65.459

325.482

2.480

27.945

75.100

214.560

46.500

364.105

2.980

122

13.700

76.860

104.044

23.115

217.719

2.120

102

48.550

120.328

93.550

10.528

272.956

2.800

97

172.487

303.514

3.260

479.261

8.450

58

85.727

264.969

10.210

360.906

7.150

50
39

63.712

..

Total pe in trga Tora.

9.874
.

2.906.632

47.269

42.865

11.540

168.386

4.230

125.003

2.000

6.500

133.503

4.310

31

94.960

21.800

126.634

7.040

17

4.093.105 11.331.394

6.452.4724.783.905

131.020

190

') Dupa Starea drumurilor in RomAnia, de Nest Or

Urechitt.

p. 86-87.

www.dacoromanica.ro

Publ. Bul.

Soc.

Geogr., An. 1902

699

13. POTFI, TELEGRFIKIL

I TELEFONLIL.

Putine i necomplecte date avem asupra modulut de organisare al telegrafelor

postelor in Dobrogia, sub dominatiunea otoman.
Singrura linie telegrafte a guvernulut turcesc era intro Constanj i Tulcea, wade era"
dou'e" biurourt telegrafice,

Prin venirea Comisiunit Europene Dundrene se inftinta unja de la Sulina la Tulcea,

iar de aci la Galatt; Comisiunea avea oficiurile: Sulina, Gorgova, Agentie (bifurcatiunea
bratelor Sulina i Sf. Gheorghe) i Tulcea.
Compania englez, care exploata linia de drum de fier, avea oficiurr in Cernavoda,
Medgidia, Murfatlar i Constanta.
.Aceste 3 linir telegrafice le-am gasit in Dobrogia la venirea n6str (1879).
Serviciul postal era si mat ne-complect i apartinea postet austriace, care prin
vaprele pe Dunhre, deservia i punctele de pe Orm (debarcaderele), iar de la Cernavoda se aducea posla cu trenul in Constanta.
Colete postale sal gropurt, in afar de punctele de pe malul Dunarit, sat' la Constanta, nu se puteatl trimete.
Corespondenta oficial se trimetea la diferite orase prin curent cAlrT, care distribuiati i scrisorile particulare, ins nu garanta niment dach o scrisdre ajungea, sari nu,
la destinatie.
Gropurt oficiale se trimeteatl Cu mare paz, chef curierit ere"' dese orr atacalt pe
drum de bandit'''.
Pe Mare se aducea corespondenta cu vaprele Companielor Lloyd si Messageries
Maritimes (francesa). Compania Lloyd avea ca agent in Constant,a, pe Licen, iar cea-lalth
pe Senac.
Diligente
existat nict odatd; cad' drumurile erati f6rte putin sigure.
Cel care calatorea cu banY asuprh-st i expunea viata.
Child bandele de talliart erati pretutindent si pe ort ce vreme, iar chile de comunicatie lipsiail, este bine inteles, ch un serviciii de post in interiorul Dobrogiet, nu 'st putea
a vea flinth.

Pota
Biurourile postale existente acum in Dobrogia sunt :
NumIrea

Felul
serviciulur

oficlulur
Babadag .
Cernavoda .
Constanta .

Chilia-Veche
Harova . .

lsaccea
Mticin

.
.

.
.

Numirea

Mes. i p. wArd Mangalia

o
Medgidia .

i(

u
l(

Ostrov
Sulina
Tulcea
Ceatal
Cogelac

Numirea

Fe1u1

ofIciuluI
.

Mes. i p. uOra Canara

Pota utira,
.

Felul
servicIuluT

oflciuluI

servicluluI

.
.

if

Eniemlia

Pot, uOra

Cara-omer .
.

Gorgova . .
St Gheorghe
Murfatlar .

Statiune C.F.R.

Biurourile situate pe trajeul drumulut de fier (Constanta, Murfatlar, Medgidia

Cernavoda) ail curse potale de 4 orY pe zi. Cele-lalte, art duph cum urmzil:
I. Cu diligenta:
Constanta-Mangalia de tret ort pe s'pthimAna.
Constanta-Tulcea, zilnic.
Tulcea-Babadag, zilnic.
Tulcea-Mahmudia, de dou' cal pe septamanh.
Tulcea-Isaccea-Mdcin, de 3 ort pe sO,ptmnd (numat iarna; vara cu vaprele dundrene).

www.dacoromanica.ro

700

FUrsova-Cernavoda, de dou6 orr pe sOplamana (idem)

Alahmudia-Sulina, de 3 oil pe s_I1tilmAni.1 (flume iarna).
Cu cariole i trAsuri:
Tulcea-Chilia-Veche, o data pe s61)am'ana.
Sf. Gheorghe-Sulina (idem).

Cu bard:
Ostrov-CalgrasT, de 3 ori pe spiiimana vara; de 6 oil iarna.
Cu vap6re:
Galati-Isaccea-Tulcea, de 6 ori pe sLIptilmana cu vaprele de pe Millar.
Tulcea-Sulina, de 5 ori pe s6ptametna".
Curse la debareader:
Tulcea.
Isaccea.
Ostrov.
Cernavoda.

Posta rural prin legea din 1892 a fost organizata ast-fel, c6, factoril ruralI citIrtri
sati Cu carida culreierd judetele in t6te sensurile, distribuesc i primesc corespondenta
de 3 ori pe sOptdmanil in comunele rurale, iar la comunele resedinte de sub-prefecturT,
sail la cele din drumul sub-prefecturilor de 6 ori pe septamanl
In comunele rurale notarul indeplinsce i functiunea de agent postal si are la dispositia sa tte cele trebuincise unul biuroti postal, precum: timbre, imprimate, stampile,
cumpene, cutir de scrisorT, in cat ori cine pte depune In comund: fie la notar, fie factorilor rurall, in trecerea acestora, cad i ei sunt aprovizionati cu timbre si tot felul de
corespondente de post us6r1
NumOrul factorilor rurali si al agentilor postall este:
Judetul Constanta: 27 factori si 71 agenti.

Tulcea
27

54

Posta rural cost anual:

Judetul Constanta 28.880 lei dap' de Judet si 10.000 lei de Stal

Tulcea
28.040

10.000
Biurourile telegrafo-potale din Medgidia, 1-1A,rova i Sulina sunt instalate in localu-

rile statuluT (foste conace), cele-lalte, in localuri inchiriate.

Mara de vaprele de pe Dunare, care fac i serviciul de schimb al corespondenta,

vaporase locale, care sunt insircinate
cu curse potale Intre aceste puncte.
Dup cum vedem, cu tta insuficienta cailor mail de comunicatie, Dobrogia este
desiul de bine Inzestrat cu servici postal, In plus Intre Ostrov i Silistra suntem in comunicatie postala. cu Bulgaria, iar prin Constanta i prin vaprele de pe Duniire cu Inmai avem intre Calttrasi-Ostrov

tregul Orient.

Telegraful.
Biurourile telegrafice din Dobrogia sunt:

BIUROURI
Constanta Serv.
Sulina
Tulcea
Cernavoda
Babadag

Canara
Caraomer
Ceatal
Cogelac

BIUROURI

BIUROURI

Ciamurli Serv. limit. (pe br. Sul.) Medgidia

Serv. limitat

Chilia-Veche
Ostrov

Enis,;emlia
Sr. Gheorghe

Gorgova
Cernavoda-pod e slatie C. F. R.
0

Harova
Saligny
0

Isaccea

Mircea-Voda

Mahmudia

Murfatlar

Macin

Mangalia
))

www.dacoromanica.ro

701

Telef onul.
Fie-care din statiunile telegrafice are i un biurofi telefonic, in plus kite comunele
rurale i urbane sunt legate intre ele prin telefon, asa eh" pentru afacerile de servici0 se
pte intrebuinta in orr-ce moment telefonul.
Pentru afacerI personale se p6te corespunde prin telefon plalind t axa legiuith, de
asemenea se p6te transmite prin telefon pana la cea maI apropiatil statie telegraficO, depentru orI k4 care departare.
Veniturile provenite din postii si telegraf de la oficiile din Dobrogia, In anul 1891, sunt:
Cr.
ccs

t3
CD

RIUROURI

76
-,

iai

Cr,

a
c

Le
Constanta . 47.218i
Sulina . . . 61.5
Tulcea . . . 26.77
Cernavoda . 10 02
Babadag . . 2.659
Callara . . .
924
33
Caranmer . .

BIUROUR1

E-

0
E-

4
I

55.638 102.887 Ceatal

23.98
30.623
11.213
4.410
499
182

BIUROURI

88 522 Cogelac .
57.390 Ciamu Hi .
21.233 Chilia Veche
7.053
044

Enienilia
florgova

516 littrova

.
.
.

Pentru Comis. DunEtriT

445
502 1.037

Isaccea

2.132 2.323 4.455

3.334 5.603 .9 027

2.880 3.003 5.073
3.770 5.245 9.1115
5.222 0.105 11.327

Mahmudia
Pentru Comis. Dunarif Macin .
1.112
678 1.700 Mangalia
729
742 1.471 Medgidia

409

II
II

Pen tru Comis. Runarif

6.597 8.429 15.020

Osh ov

Gheorghe

2.196

531

333

1.030

2.529

CAPITOI.UL II

A. FIGRICULTURFI
I. Consideratiuni generale.
Dad ne uitam pc o MOO geologicd, vedem c213 din suprafata DobrogieI e acoperitO Cu un strat de hiss, care in multe part,I e destul de adanc, i cu aluviun.
Aceste pitturI de teren sunt acoperite cu un strat subtire de pOme.nt negru, analog
cu cernoziomul quaternarulur rusesc; acesta dO regiuniI fertilitatea sa, caracterul eminamente agricol i propriti cresceriI vitelor.
Cu tta productivitatea soluluI Dobrogid, agricultura a progresat Meet. Acst ramurti

de boghtie a telriI nu s'a desvoltat pe WA eta trebuia ad, uncle pOmMtul produce in
belsug

conditiunile climaterice favorisza orr-ce fel de cultura.

La maI multe cauze se datoresce nedesvoltarea agriculturir; raportata la intinderea
terenuld: lipsa de brate, de instrumente agricole perfectionate, a capitalurilor *i a unel
agriculturf rationale.
Cu o populatie ce abia atinge 17 locuitorr pe un km. patrat, nu e pte da agriculturiI ta desvoltarea posiJil, a4a c din cauza lipsel de brate, o mare parte din solul
mOnos al Dobrogier rmne necultivat.

Mai in tog ann., pentru satisfacerea trebuintelor agricole se recurge la armata, fad'
care semOngurile ar rOma.ne frte tArziia neculese.
Mij16cele Intrebuintate in cultivarea terenuluI sunt insuficiente *i primitive, ast-fe!

cd productiunea nu este nicI a jumaatea parte din cela-ce ar trebui sO fie ').
In cele mar multe pOrtI numaI se sgArie pmntul, In care se aruncO sAnfintO de
prst calitate.
') Expunerea situatief jud. Tulcea pe 1899, p. 51.

www.dacoromanica.ro

702

Instrumentele agricole sunt apr6pe acele intrebuintate acum 50 ara; abia in timpiT
din urna se mal vtld pe ici pe colo masinT si instrumente perfectionate.
Pentru o maI bun6, dare de sma a populatiuniT agricole i instrumentelor de cultura
intrebuintate in Dobrogia, dam tabloul urmator:

- -- -

UNEL'f E AGRICOLE
cu {,3

PLAq F,

:a

a)

-..)-

-io
o
.-4

o *P.,
cc- ccl

og

r.,4

'V P'-'

.,...o ,r.... o

6-

cd

g
o

litissoN a.

Maligalia
Nledgidia
Silistra .

.
.
.

._,P

'o

"9'Ir.:4.
.d

42
30

17 419 9.719 4.239

cs)

.O W

Aa

A,

.t

cn

c.

T.:

80

E-,

")

'

c,

. r . ...,

L)-

--,

Ti:

t2

.C

74

,....

0 4)
e0
:;.';,

u ,.,

za-

,-.

...:

o
a)

-, ,-

54

ei

;Z.

2661 420 2.439

65

881

48

--:

53
17

38
48

681
727

33

218
161
284
370
82

762 190

68 -

79 461 155 3.122 275 1.115

42.909 s------"'
25.270

.13,

F."

r...-..

s.

387
71
158
205
113

812 606
512 4.671

81

712 1.132

1
6

194 1.532

807 1.011 -

Observ a:1Juni

`-' o o ..*

..8

A,

74

.. )7j ,, , :go

84,

ts,
Cn

4.144 eare

sau citrute

cu ha

6.483 care

sau citrute
eu caI.

10

1
1-

--

5-

11

161

31

19

2721

269 110 2.0141 339

115

952
827
301
918

103 - 150
- 346 21 - 650
39

- - 34 - -

934 3.037 5.985

155 4.752 275 1.381 1.350 5.476 5.985

tt2

O= -=
--....4.15
5 L. .ci,

Total general .

a.,2, .. -2

u:

Ei

cuf:L

t;

oe-g,
o

_, -

SUNT DA TE

90

.0

z: . .6

CARE Si TRASURI

- ,...s.(),-3
o
s.:Z..1
.0
,,,,
0 0 ., cd,...
z
1S' ^' ,i) O -I,. -rd 0 0 ,--,
..0 T.:
c.?.
r.6.,
1 . . = 0 0 1, : ;-,;
',1),

O r-

' X

o
g o

121

1.630

63 - -

Total

'cl-"'

I- ,...---,
1.2S41

L.

..e ,cd
at g
'a

10.972

937
2.184
4.259 2.152 1.012
2.828 2.011 807
3.856 1.652 1.420
4.292 2.620

:9:

ED

,_,

0.)

a9...6D

.
.
.
.
.

.5 .

1g

CD

o os O g..
cl, ti) 0 0
.04) _ .:.)

a)

..1

7,3

'"c'd

o ... ,o...1
,-,t
O

g.

25 486

-5'
o Constanta .

.0
,.,

o)

'd . 8 04)13

Total

.0

.1,

4.:

a)

5...?, 57.,9

g3z

Babadag . .
Maein . . . .
suitna.. ..
Tulcea . . .

cd

,1....

1')

=a) .,Tg
o

o :-.,

V r..

oE

s. 4

c.. 4"

;..

c.,

I-,
..a. c.

In

.,...

10

17

2.814

21

1.951

17

2.321

32
9

492 -

-I 1125
831 H 10
779
819

34 2.596

4261 140

8 1.197 3.2971 202 11.72613.2631

426 140

811.19713.2971 202 11.72613.2631

87

Plus trasurile
jud. Tulcea

97

11

Lipsa de capitalurT a fost frte mult simtita, mal ales in cursul anilor 1897, 1898 si
1899, cand in pr'rniT doT anT am avut o recolta mediocra, iar in cel din urrna s'a produs
abia jumtate din saminta intrebuintata; agricultorul ajunsese in trista, stare, c nu mar
avea cu ce cumptIra saminta pentru ana viitorT si daca nu ar fi intervenit Statul, de sigur
acsta stare de lucrurI n'ar fi ineetat asa de curind.
Din cauza lipsel de bata, t6ranul este nevoit chiar in anT bunT sa
bucatele
pe un pret derisoriti, lasndu-se ast-Idl prada speculantilor streinT, comerciantI de griineAgricultura rationala nu e cunoscuta in Dobrogia ; terenurile de cultura sunt intrebuintate l'ara intrerupere, fara ingrase"minte si t'ara vre-o variati une, asa c'a ajuns a nu
mal produce ca alta data.
Intrga suprafata a DobrogieT se p6te repartiza ast-fel, pe anul 1900:

.4

PLASI

.0

a-

V-

'e

o-

0o

el
JUDETE

o..

P.

O
u)

Constanta .
41211.430va

mangatia .

.
.
.
.

Medgidia
Silistra-Nouti
J ud. Const.
.

Rabadag . .
Mach) . . . .
Sulina . . . .
Tulcea . . .
J ud. Tulcea
Dobrogia

S 43
c.)
o a)a

' 11

r0

zo
E ...:

41

a'

_cd
3072

00

8762
7740
6815
7137

Din care :

,...,

,.,

'0
,d

-S
O

E-

cd
0
r. ..-, ez, ,.., cm
o .E: .5 oc, -5 cr) 9 en
,o
1
g 0, .0
1 o0 ,j,
0 o>
O 0
CD 1 44)
.4)cc
.0 .3)
.0
'"
" "
cZ
cd

.1.i

4
W

c.

o
,...,

- .t)
..9
O
E-.

O
c.)

830 13637 21487 51556 90139 8568 90680 60084

6367 18660 12006 49772 7358 9529 78665 68257
450 12850 36594 14811 21083 38828 111316 77225

133211
134786
142105
160910
119988

973
982
1017
1380
1120

691000

5172 20473 39960 28903 94808 96503 196726 57465 107488 458182 329209

269888
134669
226369

1742

3571

4568
4344
4918

3585 16446 13763 51663 158501 31435 112711 78101

9506 17671 33215 12653 28924 41051 19128 64810 45542

11368 62545 561081131763 36976 66183 10599 10308 124066 71378

5315 26212 30794f 63789 17812 18567

231674

1468
266
1773

862600

5249 22348 422275 106639 556511

640 200845

3959 205710

Terenul StatuluI

.4

S 7,
..o

1.)

cd t.)

o ..

_Felul propriet,

PRODUCTIV AL LOCUITORILOR

NEPRODUCTIV HECT.

1700

5025 132673 15778 155249 16122 30053

- 5768 42147 34359

6104

- 1704

4054

6717 58996 49543

Il.

..,: .
11,..)

= ....

r..) '-'

I II

476'
g

.0
..

.1.

s,-

..;

.W. ._.

a cd .a ci, . $.. z v-..F.

t) ^' 1 '-. cn "I 0 g' g
'''.3
0 21
,-,
CD O
CD "-.
g. m

--

...
c3
>
:0

.?.,

-.

o
W
Z

8
..-,

I
I

...

z .4

.,, u,

.,-,

a'

a- PCD

a-

.g)
E-.

49 28424 28894

394 30202 33337 32587 24756

9929 53611

18623

64311

1365 17903 37681

21806

5323

490 36981 37471

790 17149 17939
620 31133 31753
780 21183 21963

23571126616 206347 130112 121723

3150 134870 1380201

-479

57 34034 29242 36272 45802

62 34548 52476 20824 39411

1781 47908

76807

10284 369751

2050 5738 23219

100 2450') 1704
1990 7463 35115

1036 178121

7757 167121

856

131731 14029

379 28354 28733

- 18955, 18955

406

17023 17429

70914 116503 16703 22793 226913 162340

5921 61109 136925 19077 70911

1611 77505 79116

1553600 10721 42821 462235 135542 651319 167417 313229 74168 130281 685095 491549

8278 187725 343272 149189 192634

4791 212375 217166

') In plasa Sulina, locuitorii a inchiriat de la Stat 2.450 hect. pentru culturI.

www.dacoromanica.ro

703

Acest tabla] ne va servi de baza la toate consideratiunile ce vom face asupra agricultual'. din Dobrogia. Cifrele vorbesc, si orr-ce comentaril le gasesc de prisos.
Din Intreaga suprafata a Dobrogier de 1.553.600 hect.: 491.549 hect. aill fost ocupate
cu culturr, adica 31.50010, iar 3.278 hect. cu vir si livezr de prunr.
Cele 491.549 hect. se sub-Impart:
418.326 hect., adica 85.070/o din totalul culturilor ati fost samanate cu cereale.

plante oleagin6se.
19.197
3.900/o

3.867
0.78/o
legume si tubercule.

418

0.08/o
plante industriale.

2.740

0.550/o
gradinarir.
47.001

9.560/0

fanee.
t

Vine si livezile de prunr ati ocupat o suprafata de 8.278 hect., repartizate ast-fel :
5.894 hect. in judetul Tulcea

2.355

Constanta t
1

27
2

Tulcea

Vil.

Constanta l livezile de prunr.

In tabloul de la pag. 704 se arata amanuntit nurn'Orul hectarelor ocupate de fie-care

planta, recoltele obtinute In hectolitri, media productier la un hectar si proportiile la sutil ;
In raport, atilt cu Intinderea totala a culturilor, cat ;;i Cu suprafata teritoriala a Dobrogier,
penh.0 recolta anulur 1900.

11. Cereale.
Cerealele ati ocupat In 1900 o suprafata de 418.326 hect., adica 83,68% din intinderea
culturilor (Impreun cu viile si livezile de prunr) i 27,45% din suprafata, totala a Dobrogier.
Cultura cerealelor, repartizata pe judete, sta ast-fel:
281.121 hect., adica. 84.800/o din intinderea culturilor sati 39,310/0 In raport cu supraf'ata, In judetul Constanta, si
137,205 hect., adica 85,13/0 din Intinderea culturilor, sati 16,03010 In raport cu suprafata, In judetul Tulcea.
In raport cu suprafata cultivata, cerealele ocupa ordinea urmat6re:
Orzul intaiul rand
Porumbul al doilea rand
Graul al treilea
Meiul al patrulea
OvOzul cincilea

Secara C.,selea
Si in acsta ordine le vom studia pe fie-care.

E. O r z u. 1.
Acest fel de cereale a fost si este una din culturile cele maY de smil din Dobrogia.
In 1900 cultura orzulur a ocupat o suprafat de 143.812 hect.. adica 28,76)/o din intinderea culturilor si 9,27% din suprafata Dobrogier.
Repartizata pe judete cultura orzulur se Imparte:
96.111 hect., adica 28,980/o din intinderea culturilor, sati 13,44/0 din suprafata, In
judetul Constanta.
47.731 hect., adica 28,37% din Intinderea culturilor, sa 5,64')/0 din suprafata, In judetul Tulcea.

www.dacoromanica.ro

JUDETTJL CONSTANTA

Greutate

Procluctiunea
1

Capacitate

........

^,

:.`

PLANTE

.4
ET.

a0)

03

.r.'

Total&

7.' o

C-

L...

<

cd

C L.

CJ

... 1.

- z-,.,

oo-Z

`").-.0

A'

Hectol tri CiIntare m.

Hect.

21
21
19

6
28
29

Griiii

472n

589600 42.5
5336
58400 10 9
96111 10956110 11.1
21761 346650 45 9
55195 535500 9.6
55216 153540 2.8

Secarli.
Orz

Ovez
Porumb
Meiu

Totalul cerealelor
21

8
32

31

2811211

Rapt%.
In semanta
In fuior
Canepa sernAnta .

fuior

-,
18

26

--

Fasole samiLnatii In ogor

n
recoltata. In porumb
Mazare, bob, unte

Cartoff recoltati In ogor

n
porumb .
.
Totalul legumelor st tubercule .
Sfecle

Tutun
Alte plante industriale
.

Grlidinftrii
Fanete artificiale
n

1-

naturale

Totalul ffinetelor

Vil

Livedi de prunl
Totalul villor ilivedilor de pr. .
Totalul general

C51

45705

1691

Totalul plantelor industriale .

31

84121

.{

Totalul plantelor oleaginose .

22

7228

74230 10.3
62930 7.5

- 200.3

- 8490 5.0

2930 -

-- 10-1895

11

1)28

--

11551
1779

29349

235"
2357

331566

----_
-

620 7.1

87
117

21270 9.0

- - -

----

a) gy
=
-,__

Capacitate

o
co

..;

'CZ,

14.23
1.52
28.98
6.56
16.71
16.66

6.60
0.74
13.44
3.04
7.76
7.72

84.80

39.31

0.02
0.03
0.57

1.01

1.17

2.19

2.48

4.10

66.311

0.30

356900 11.2

IIj

47731
4157

686500 14.4
45700 11.1

321
321

29439
10946

192600 6.5

.1)

4728110 13.4

20950 1 9

----

32
16
21

47

2
30
32

57
630

9110 14.5

1972

2686

0.30

16.35 - i

.E

-9

7.2
55730 10.5
89300

5894
27

305800 51.9
1200 44.4

'a0

3.80

1.29

25918
84931
66162

85.13

16.03

418326

2.01

0.03
0.37

79209
18261

1.55

5.6*
0.49
3.48

7275

0.41

--

0.15
0.07

0.23

19197

2976

141
747

3867

343

0.24

0.1

418

0.95
7.36
3.13

0.19
0.06

27
2393
23067

10.47

2118

47001

3.59
0.01

=2

::-."
CS

tQE

0 cd

4)

a h 9'

o .-1
,a.cs

=....

.5.
cd

,j)

Total&

392350 13.5

728100 8.5

0.69

8249
29

5921

3.51

0.70

8278

168261

33.66

19.91

199827

---

--- - - -- -- - - - - -- --- - 130-- - -- - - - -- - -- -- - - - -

946500 11.9
231200 12.7

2.6

74290 5.8
81530 6.9

305 O. 2

20

0.3

14510 4.9
3370
1260 8.8

--

74---

0.04

1.44

4,

143842 1782100 12.4

-0.40 { 11857
{
65

.jo

Hectolitri CEIntare m.

174490

327070 39.6
1200 41.4

.4

.o

'A

Hect.

_3

0)

:4

c. cd

19.02
7.68
28.37
2.47
17.50
6.50

0.03

1612
12383
5269

Total&

a' &.

Greutate

c.1)

Q I'

.:t.1

7.8

407

aa

c. cy

1.17

343

GO -

o'-'n

e t 1.)

0.76

440
640 11.2

o.

'L'''6

0 as

2.07

3492

cIs
.,

r..Q

----- - -- -

275 0.1

17652

2
19

r.
Z P.
Q.E

0.02

3415

1285

=c-o

- - 60 1.3
-{
18600 5.4
-- -- - - - 6020 4.7- --- -- -- 110 - - - - 64-- -- - - - - - -- -- - - - - - -- -- - - I!- - - 137205

8.85

32007

129:5

-- 1.61

cd

-.G

Hecto litri -CEIntare m,

17

5.07

0.71

23

0.26

0.15

Total& .5

cp

Hect.

10
28

4.6
cd

,-

0.01
0.01

0.34
3.48

0.71

.",' L.

1
u

0)

.5.=

0.23

Total&

. 0

V)

c.)

0)

'..1) g.

.a

Capacitate

.1.

C f.

Proportia la%

Produetiunea

Proportia la 7,

Greutate

4)

...

LI

0.51

o-.
..,,

4.73

4
.-.

c''.-,c

f..3 'g-

.0

2.52

75170 6.5

o... o

Li .E.)

2.18

321040 18.0

:-...

t.t5

5 ca

----- 1-- - - - -- -- 20 - - -- -- -- - - - - - - 2040 17.6

ci

s.
..-,

t"-)

....=

.-3

..0 o

cd

Productiunea

DOBR OGI A

JUDETUL TULCEA

Proportla Ja /

_.

Totala. -5

-=

..a.T.

.(7)

t.0

...;
c-

11150 14.9

2686 7.8

o=L
o.

fla

ow
Cf. to
oo
-

ti ,.0

15.81
3.65
28.76
5.20
17.01
13.23

5.07

83.68

27.45

1.45
2.37

3.86

0.58

- 0.02
0.14

0.77

0.01

1.17

9.27
1.66

4.44
4.31

0.16
0.76

1.21

--

0.19

0.04

0.24

0.01

0.08

0.01

0.55

164170 6.9

4.78

376770 16.3

4.61

0.17
1.53
1.49

9.40

3.01

1.65

0.52

1.65

0.53

8.55

32.04

') Clasificatia judetelor Tulcea i Constanta In raport cu cele 32 judete ale triL Clasifiattia e ['Acute' dupe media productiunif la hectar, pentru fie-care plantil

www.dacoromanica.ro

705

tabloul comparativ intre cultura orzuluI in Dobrogia si cele-lalte judete ale

OriI, in 1900:
,,,,3
CD

JUDETE

Botoan
s

;t=1

257.800 16.2 ,6

15.935,296.600
18.7201

15.8 z

/ Sucva

Neamt
Bac .

Iasi . .
Roman

.
.

V- aslut

51

Ft:licit-1

Tu tova .
CovurluI
Tecuci .

11.203,140.340 12 5
6.5371 75.350 11.5 c.i
14.3121168.440 11 8
8.5131117.400 13.8 ,_.
14.2611177.500 12.4 .

20.278j239.650 11.6 i

12.9541 103.500 8.0

I Arge .

23.041 176.100 7.6

V itIcea

=i

I):

.5

Rmnic S. .

.13

(4:.

.-cs ,g

.5. E Totala

-4 2

E.,

in

' L)

C-11

Productia

r. 73

JUDETE

0m
E Total
.-.

Dorohoi .
1

I Productia

43 g

.5.

i..-.

.....

f-. es

,`4"

Putna .

.
.
.

l Buz6u . .
I Prahova .

( Gorj . .
4.367 60.300 13.8 (5 1 Mehedinll
4.008 27.650 6.9
Dolj . . .

Muscel

.
.

,e,..

5.029 35.700 7.1

13.3761 86.440 6.4 '72

1.433 13.000 9.1 "g

6471 6.280 9.7 f3

-0 4
.5 e Total. .0
-Fi:
-5
o
.-,
4
- CB

-'

6.176 81.270 13.2

.
.
.
.
.

-s,
'F

JUDETE

.9.:0,

12
110 11.7 -z
2.489 16.400 6.6 %
481 2.720 5.7 cr-

377 3.570 9.5

1.424 10.210 7.2

.
.

4.256 49.380 11.6

2.810 48.100 17.1

RomanatI .

Olt .
. .
Teleorman .
Vlasca . .
II 6v

Ialomita .

BrAila .

Productia

a) ne
cd

2 538 19.720 7 8
1.624 20.000 12.3
2.483 32.010 12.9

4.070 33 500 8.2

45.050 525.900 11.7
46.570,544.000111.7
1

Din datele acestuI tabloti se dovedesce,

a) In raport cu suprafata cultivat cu orz, judetul Constanta ocup primul rand, iar
judetul Tulcea al doilea ; c in Dobrogia s'a cultivat orz pe o suprafat apr6pe egal cu
cele 10 judete din sesurile Siretulur i Prutulur.
1)) In raport cu productiunea total, tot judetele din Dobrogia sunt cele d'intaI i ca
in cele dou judete de aci se produce mai mult orz, de cat in orl care alt grup de judete,
In care e impartit tara, din punctul de vedere agricol.
c) In raport cu mijlocia productig la hectar, Dobrogia st mal bine ca orI-care alt
parte a OriI; cad aci avem o medie de 12,4 hectolitri la hectar, pe cand in nicI un grup
altul nu se gsesce acsta productiune, cea maI mare fiind in grupul sesurile Siretulut
si PrutuluI de 12.
Productiunea orzuluI in judetele dobrogene, pentru anif 1892, 1896, 1897, 1898 si 1899
este representata in tabloul

1892

Productia
o

PL

.5 1

Constanta .
Harova . .
Mangalia. .

Medgidia . . .
Si I istra-Nou .
Total Jud. Const.

'vs'

:-a"

7)s.

; Es' t

-5
c..)

E-

ea

1897

1896
Produc ia

.a

8
.4

Ao

.__:

> ea

t-

,03

8
-a
o

.,

7d

-0
ce

E-,

P oductia
r.r;

-6
t-,

L.'

>cia

'8
0

oa)

,t

.me

._;

898
Productia

ce
;E.,

VD

f.

-a
U

1899
15

Produclia_

a)

74'
me

4
13.

...-4

nd

ad

E2

.'4

CD

o
E-o

-a

298.011 9.03 27.005 459.363 17.- 34.926

296.518 9.50 32.455 439.116 13.53 31.774

392.769 11.58 37.849 610.126 16.12 45.229

473.052,13.06 38.942 644.490 16.55 34.602
8.173
71.9311 8.88 11.973 225.810 18.86 11.286

2.062 0.06
21.190 0.69
20.864 0.46
7.031 0.20
31.206 2.76

84.049 1.296.4791 49.41103.9601.096.0[5 16.32 139.82811.533.181110.10 148.221112.377.520 16.011160.9121

85.356 0.53

Nu stint date
1

26.391
14.921
26.455
27.977
8.216

413.424 15.70 30.199

244.905 16.41 31.225
386.431 14.65 33.937
508.433 18.16 36.294
143.719 17.49

Babadag .
Mcin . .
Sulina . .
Tulcea . .

10.132
2.410

0.2
0.2

6.3551

3.876

4.1
0.2

22.7731

0.3

Total Dobrogia 136.17811.771.913114.261171.55012.733.191 15.81214.012 2.553.560 11.851215.114 3.060.660113.-1230.911H 108.1291

0.4

.
.
.

38.9171 574.661 14.7 39.836

1

sunt d ateu

Tot. Rid. Tulcea

9.757
1.730
17.180

166.701 16.9 10.457

645
11.298 6.5

283.616 16.2 23.217

476.3111 11.9 38.356

465.272 12.1

41.8281

214.983 20.5 11.516 116.096 10.- 12.0761

15.435 23.9 1.219, 15.007 12.-- 1.536
313.420 13.4 15.739' 86.765 5.5 14.659

52.129) 475.431) 9.121 67.59O4.03&.270 15.31 74.1810.020.179 13.8 66.890) 683.140 10.-1 70.09911
1

Cultura orzuluI pe anul 1900 este arAtatil in tabloul urmtor alcatuit pe comune,
plsi i judete
89

71890

www.dacoromanica.ro

706
.,3

4
Q)

COMUNE

Caraha.rman
Cicracci
Copadin

.
.

Constanta
Gargalic .
Hasancea
Murfatlar
Omurcea .
Palaz .
Pazarlia .
Techirghiol

-4

.4

ws
-cs

-8

2.

E-,

,03
r-.

COMUNE

.
.

.
.

.
.

4
no

2.

-.

as

;Es.

-8

ii,

C-)

E-1

tia)

COMUNE

2.232 25.940 11.63 Garlicid . .

936 8.743 9.30 GhizdarescI
Harova . .
--991 16.773 16.93 Ostrov . . .
737 11.141 15.86 Saraiti . - .
1 248 6.229 5.18 Siriu
747 8.382 11.22 Topal . . .
1.597 15.499 9.70 Topolog . .
1.552 19.960 12.86 Urumbei . .
1.743 34.860 20.-

.
.
.
.
.

480

448
1.072
690
624
1.564

800
2.904

770
733

Atacan .

W hig

1.838 39.150 21.15 1 Almaliu

1.583 23.586 15.- Aliman . .

.
1.284 9.498 7.40 Azarlik
.
Carabacti,
720' 6.206 8.61 Buseac
Caratal . .
. .
Cernavoda .
9881,
4.268 4.74 Bairamdede
Chioseler . . .
6001
4.860 8.10 Bailie . . .
Cocar ea . .
689 11.440 16.75 Canlia . . .
CochirlenI . .
825 10.540 12.77 Caranlic . .
.
Enige . .
1.221 18.136 14.85 Carvan . .
Mahmut-cuiusu 4.088 51.362 12.56 Cuzgun . .
Medgidie . . . 1.060 16.200 15.30 Dobromir .
.

. .
. .

.
.

1.872 3.- Edilchioi

7.817

6.340
1.833

Ragova .
SeimenI .
Tapunar
Tortoman

.
.
.

5.220
1.200

Isaccea . .
Jijila
Luncavita
Macin

Picineaga
Pisica . .
Satu-Noil

Turceda

VacarenI .

.
.

. .
. .
. .

5691

160

6.395 11.4 Caraorman

1.763 11.0 Chilia . .

1.066 13.858 13.0 Satu-Noii

725

8.550

.
.

287
535
383
380

.
.
.

.
.
.
.

.
.

. .
.

17.4 AlibichioT

.
.

. .
. .

5.453 19.- Ciamurli-d.-j. .

7.410 14.d.-s..
6.414 16.28 Ciucurova

5.700 15.- Cogelac

1.2801 16.510 12.90 Congaz .

429 10.296 24.- Enip,la

. .
. .
. .
. .
. .

377
4o41

71

315
183
247

2.982

7.87 Jurilofca

9.360 20.- Nalbant

2.130 30.- OrtachioI
5.040 16.- Poturu .

.
.

. .

.
.

. .

4.495 24 56 Sarichioi .
3.104 12.06 Slava-rusa.
Toxof . .

. .
. .
. .

855 10.040
580 3.088
404 5.900
362 8.435
1.000 10.800
726
.
800 9.600

.
.

.
.

10
1.162
24
3
10

-I

48
7.959
168

4.8
6.9
7.0

Agighiol

Beq.tepe

.
.
.

CataloI

45 15.- Casio, .
150 15.- FrectIteT .
- I -I Mahmudia

.
.
.
.
.
.

Malcodi . .
MeidanchioI
10.8 Pl. Constanta 17.428 210.160 12.07 Morughiol .
Mangalia 26.185 295.097 1130 Nicolitel . .
12.0 f. Medgidia . 25 193 347.882 13.86 Parche . .
HA - va 17.060 99.2271 5.83 Sarighiol .
8.700 15.0 ci, Silistra-N. 10.245 143.234 14.04 Sarmasuf .
7.7

- 580
605
800

10.245 143.234 14.04 Pl."Babadag

. .

Sf. Gheorghe .
11.7 Slistofca . . .
5.3 Sulina . . . .
14.6
23.3 Pl. Sulina . .

4.675
9.345 11.6

.,
a)

ig

Total .

9.22413.080

12.31

1.209

8.3701 6.9

96.111 1 OH 000 11.4

Satu-No
Somova .
Telita . .

Total gen.

.
.
.

.
.
.

.
.
.

.
.
.

.
.
.

Pl. Tulcea

Babadag . 23.105 306.060 12.8

Macin . . 9.223,113.080 12.3 Tulcea .
1.2091 8.370 6.9
Sulina . .
Tulcea . . 14.194 258.990 18.3

Total
.

5.952 10.56 Beidaut . . .

5.785 19.95 Canlibugeac .
7.186 15.70 CaramanchioI.
3.555 16.38 Caranasuf . .
567 12.306 21.70 Casapchioi . .
620 7.024 11.33 Casamcea . .

11.7

's

.
.

Zebil

Pl. Macin

5.83 Pl. Mangalia

--,-

Pl. IVIedgidia . 25.193 347.882 1iS Pl. Silistra

Greci

380
290
472
217

Ostrov . .
ParachioT
Regep-cuiusu .
Satul-Noil . .

Balabancea .
Carcaliu . . .
CarjelarI . . .
Cerna . . . .
Coium-punar .

8.23 Musurat . .
2.32 Osmancea .
Osmanfaca .
Sarighiol . .
Tatlaseac

4.8 Armutlia .
6.018 10.- Atmagea .
82l 1.754 2.10 Babadas .
815 8.260 10.- Bachioi .

1.485 26.275 18.20 EsechioI . .

9.029 10.985 11.82 Eniemlia .
4.302 60.140 13.97 Glarlito . . .
3.581 55.248 15.42 Ghiuvegea .
HairamchioI

Lipnila .
Marleanu
Oltina . .

17.0601 99.227
300
250
597

TopraisarT
Tuzla . .

Pl. Constanta. 17.428 210.160 12.07 PI. Harova

.
.

1.78 Cavaclar.
2.90 Cazilmurai . .
8.670 12.56 Chiragi . . .

5.- Enghez .
5 935 38.671 6.55 Gheringec
1.b65 2.730 2.- Mangalia

ne

t.
0
....

1.33 Azaplar .
932 13.592 14.58 Caraomer
374

.4

Productia I
.-4

-4 -r0d
vrj

.-

9.553 13.518 5.33 Agemler .

1.788 28.608 16.- Ciobanu

- -

-4

vs

2.696 16.610 6.16 DitenT

Pr-oductia

ti
4a)

1.161 17.415 15.83 Calfa

Caramurat .
Carol I . . .

Produc ia

E-,

'A

507 3.214 6.37

2.007 33.316 113.60
3.407 31.782 9.30
687 3.401 4.95
794 7.926 9.98
1.500 13.035 8.60

1.530 13.044 8.52

1.666

6.972

4.35

3.375 41.450 12.56

909 18.545 20.40

2.150 26.590 12.898

7.832

8.-

1.574 18.698 11.88

2042. 24.878 12.18

861 12.015 15.-

1.215 22.090 18.18

1.603

9.399

8.81

26.1851295.097 11.30
1.604
4.510
1.846
6.700
5.208
7.020

4.4
6.3
9.2
7.9
6.0
7.0

1.750 18.810
550 11.250
803 16.906
2.183 57.088
2.207 31.542
868 19.010
778 10.512

10.7
20.4
21.0
26.1
14.2

386
700
161
850
868
1.002

188

2.292

1.549 15.490

22.0
13.5
12.2
10.0
5.5
6.2

8.265
2.547
5001
8.800 17.6
61
6.787 110
343 2.829
8.2
1.2111 24.220 20.0
634 8.386 13.2
3951
5.635 14.2
9.7
2.2241 21.648
694! 7.160 10.3
1.489
408

23.105 3;6.060 72.8

2.510 55.221 22.0
930 13.110 15.1
4741 5.570
1.5701 24.200
734' 9.286
3041 2.113
6881 16.408
1601 1.410
454' 6.810
272 3.432
172 3.582

11.8
15.4
12.6
6.9
23.8
8.7
15.0
12.9
20.9
1.625 29.238 18.2
1.079 8.469
7.8
1
264 18.9
387f 15.480 46.0
4651
11.625 25.0
2.230 53.040 23.5

47.731686.500 14.4
143.842

1 782.100 12.4 I

www.dacoromanica.ro

14.194 258.9901

18.3

707

Dupd ce am stabilit productia orzuluI In Ose anl, in care recolta a tost bun
rea, sVedem media acestor ani In tabloul ce urmza:
PRODUCTIA

PLA.5I

culturllor
in 6 anT

PRODUCTIA

.3
w
w

Media

.;

Media

P 14 A $1

Media total&

i frte

ow

culturilor
In 6 anT

cas

Media total&

es

'A

hect.
27.790
26.087
33.931
32.619
9.978

hl.
274.984
320.795
341.058
396.176
123.180

Total jud. Const. ') .1 122.180

1.347.507

Constanta
Ilitrsova
Mangalia

Medgidia
Silistra-Notia

..

.11

9.92
8.49
10.06
12.15

Babadag
Macin
Sulina
Tulcea

hect.
36.408
10.612
1.275
17.004

366.493
122.654
11.293
189.333

10.60
11.56
8.87
11.13

Total jud. Tulcea') .

63.104

654.050

10.4

hl.

12.44
1

11.03

De i orzul se cultivd In Dobrogia pe o scald frte intinsd, In anul 1899 orzul ocupa
o suprafat. de 230.911 hect., (adic mai mult de jumkate din cultura orzuld intregit rl),
din nenorocire, calitatea orzulul este mal' inferird, de cAt In orr-care parte a trir..
Comunele, care ati dat cel mal' bun randament ati fost : Somova, Telita, CasapchioT,
etc., iar cel mal slab Ciobanul.
In mijlocia orzul se cultivd In Dobrogia anual 185.284 hect., carI dar] peste dou mili6ne hectolitri, adecd 11 hectolitri la un hectar.

2. Foru.mbul
Ocupd al doilea rand In cultura cerealelor din Dobrogia.
Suprafata ocupatd cu cultura porumbuh In 1900 a fost de 84.934 hectare, adecd
17.01% din Intinderea culturilor, sati 5.44% din intrga suprafat,d a Dobrogier.
Pe judete cultura porumbulul se Imparte in:
55.495 hect., adicd 16,74% din intinderea culturilor, sati 7.76% din intrga suprafatd

a judetulul Constan.
29.439 hect., adicd 17.50/0 din intinderea culturilor, sala 3.48Vo din Intrga suprafatd

a judetuld Tulcea.
Dan') in tabloul de jos comparatia filtre cultura porumbuld In judetele din tr,
judetele Dobrogene:
I

ei

JUDETE

...:
cd
g..

a.
o
cn

s Dorohoi .
11

1941 . . .

Vaslui

Tutova

.
.

Tecudi

a Covurlui

..

.1...

oa

.
.

2 Falda .
14.

Botosani

TA. Reman

R.-Sarat

Productia

.
.

Productia

JUDETE
Tota16.

as

:8
a

"als..
a.

Totalb.

Productia
Q

JUDETE

....

ce

27.669

4343.200 15.8 6. j

57.373 681.100 11.9 _

34.808 440.20012.6'
76.766 950.400 42.5 g
68.053 1.124.100 16.5 al

35.113, 604.800 17.2 8 lGerj.

Meltedinti
Dolj

c6

78

a.

rn

55.653 942.300 16.9 s I Suceava .

54.610 931.800 17.1 X Nean4 . .
53.854 1.025.000 19.0 E ,' Bacau . .
36.650 607.800 16.5 .ce k Putna . .
40 034 794.600 19.8 - Buzti . .
37.440 643.200 17.2 ,E,. Prahova .
46.353 732.900 15.8 -5 Dambovita
50.411 435.300 8.6'
Muscel . .
50.936 696.300 13.7 _?, Arges . . .
59.969 790.600 13.2 ''' l Valcea . .

Tota16.

03
s.

va

56.761 509.000 9.02.782 1.159.400 12.5

158.045 2.442.100 15.5

RomanatI . 91.92211.518.100 16.5

Olt . . . . 70.3861 855.800 12.2

l'eleorman 122.121 2.306.700 18.9
. 100155 1.805.100 18.0
57.90i 782.900 13.51, Vlasca
17.380 '188.00010.8 S'
56.717 482.600 8.5 lli i
53.561 581.300 10.9 '''''

Ialomita
Braila .

106.854 1.896.800 17.8

121.520 1.965.000 16.2
. 58.5
912.000 15.6,
.

343 1i

En.

') Totalurile nu corespund cu suma productiunif p1iIor, pentru care avem dale pe 5 ani, iar pentru
judate pe 6 axil.

www.dacoromanica.ro

708

Acst comparatie ne dovedesce, cd din orI-care punct de vedere luate, judetele

Dobrogene sunt inferire judetelor din Romania 0 acsta pentru cd cultura porumbuluI
in Dobrogia a luat o maT mare desvoltare sub Roman'f, cdcI Turcir i TatariI se ocupail
frte putin Cu acest fel de cereale; acestia manAna, maI mult paine de secar, de orz
frte rar de griti.
Tabloul urmdtor pentru cultura porumbulur pe anil 1892, 1896, 1897, 1898 si 1899,
ne dovedesce cele al-Mate ma sus:

1896

1892
Productia

..;

0Q)
'4

PL A.*i

-I

c..

ed

al

cd 0

-1-

,-_-: (1)
-1

Harsova
Mangalia

.1

Nu sunt date

Medgidia
Silistra-Noud .

Jud. Const.

Babadag .

. .

Mticin

E2

Constanta.

>cd

Sulina . .
Tulcea . . .
Jud. Tulcea

11

0
Q)

ce

cd ti

'ce

.-.

''..a 2

e,

E2

A)

Productia

,a1

.t

r':.

'ea

.F.

-6.

7i

0
a)

t;

;B' 2
a)

F.

4..8

.-.

'i;

'ce

5.5

4
...;

cd c.)

:E; 2
w

F.

C.)

al

-id
8-

Productia
-I
4 ce

._;

a)

-- ,--,

ce
cd

Productia

..;

...

,cd

'-'

ce

7,s'

'

F.

19.873 3.16 3.821 66.13817.30 5.136 37.236 7.25 3.3)0

8.870 7.83 11.448 225.65610.78 12.315 77.279 6.27 18.170
43.569 7.94 5.048 78.247 15.50 7.265 46.786 6.41 7.402i
35.139 3.87 7.278 132.557 18.54 11.744 90.663 7.72 13.903
20.246 5.90 8.4251 59.75717.44 6.877 136.16419.80 8.460

5.432
10.076
5.490
9.077
3.398

197.697 5.91 31.199

64.709
60.867

190.15211.531 19.480

163.100

Il

16.486

c.
.F,

8.166
6.959
65
4.290

II

Nu sun'. date
.

.t

cd

321.416 13.02 33.173

24.694

0
a)

.J

1899

1898

1897

Productia

8.1
8.7

715 10.9
36.809

8.5

8.4 17.077

1.837 0.54
20.190 1.19

33.374 4.17
13.783 0.90
30.973 3.66

562.35518.62 34.3671 387.700 8.94 51.685 100.157 1.93

7.295
79.800 10.9
6.383 103.151 16.1
3.399

cd "r;

4:,. 2

- -

48.149 14.1

35.435 5.7
82.765 6.8
504 5.6
37.871 11.7

6.1721

9.164
90
3.221

231.100 13.5 18.647

156.575

7.559
8.237
98
3.432

8.4 19.326

5.034
5.842

0.6
0.7

1.092 11.1
4.630

1.3

16.598 . 0.9

Dobrogia.

41.180

511.598112.271 52.9531 360.797 7.25 48.276

793.455 15.7 62.0141 544.275 8 651 71.011 116.755

I

Cultura porumbuluI In opt anI s'a intreit In Dobrogia, i acst crescere este simtit6re In judetul Constanta, unde In acest interval de timp trece peste Indoitul cultureI.
Cea maI bun mijlocie la hectar Il dd plasa Silistra-Noud, de 12.60 hl., cea maI
mica, o d plasa Babadag, mar putin din jumtatea pl.iT Silistra-Nou, adec,d de 6.20
Ddm In tablourile de jos cultura porumbuluI In anul 1900, pe comune, plasI i judete:
...3

0
0

Produc ia

COMUNE

'cd

Productia

,cd
7,3

C)

t
m

COMUNE

'c'e

c-

'A

C.)

...;
C.)
a)

..t.

'al
Te

a)
:Ej

COMUNE

'as
L.

Productia
-;
4
,Q3

Fo

a)

.5.

C.)

Caraharman .
Caramurat . .
Carol 1. .
ticrAcci .
Copadin .
Conslanta
Gargalic .

Hasancea
Murfatlar
Omurcea .
Palaz . .
Pazarlia .
Techirghiol

.
.

.
.

.
.

.
.

.
.
.

556

3.892
8.924

7.--- Calfa

8.65 Ciobanu .
1.260 15.120 12.- DdenI . . .
953 4.982 5.02 GArliciu . .
401 3.004 7.49 Ghizditresdi
201 5.818 28.09 Hdrsova . .
1.031

291
298
188
204
582

2.910 10.- Ostrov

5.060 16.29 Saraiu

1.556
1.032

.
.

8.04 ..Siriu

8.- Topal

6.898 11.80 Topolog.,

1.062

963 13.482 14.- Urumbet

239

.
.

5.-

.
.

2.40 10.481 4.36 Agemler .

604
906 1.50 Azaplar .
1.07
8.340 7.77 Caraomer
600
600 1.- Cavaclar
36
1.820 5.- c.:azIlmural
341 1.705 5.- Chiragi .
1.051
2.102 2.- EdilchtoT .
1.214 3.642 3.- Enghez . .
3975 8.081 2.12 Gheringec
1.221 3.252 2.66 Mangalia
610 6.840 11.21 Musurat .
1.075 1.720 1.60 Osmancea

.
.

.
.
.

.
.

.
.

011 28.241 31.-

.
.

105
250
326
686
880
298
319
382

.
.

2.-

114
228
205 1.435 7.2.88 37.994 13.15
8
5.908 7.751 6.022
8.1.160 6.580 5.67
252 2.422 9.
576 4.947 8.59

Tuzla

..

7.167 74.370 10.481 Pl. HAI-soya .1 14.351 49.489 3.44 PL Mangalia

www.dacoromanica.ro

Osmanfactt .
Sarighiol .

Tatlageac
TopratsarI
PI. Constanta .

.
.

9.-

1.015
1.725
1.238
2.174
7.040

6.90
3.80
3.17

957

3.-

10.945 85.978

7.85

8.-

3.874 13.-

2.396 6.-

1.4

709

Productia
a)

na
r_5.

,ce
Td

(_,

E-.

COMUNE

.
.

Bfflbal .
Carabacet

Caratai . .
Cernavoda

9.862 10.501 Almaliu

5.370
Aliman

80
160
890
385

480 6.- Bugeac

6.-

73

CD

4071 10.811 21.07

._

250
790
100
420
218
280
378
185
456
448
171

.
.
.

.
.
.

214

Balabancea
Carcaliu . . .
CarjelarI. . .
Cerna . . . .
Coium-punar.

5121

Gredi

Isaccea . .
Jijila . . .
Luncavita .
Meicin . .

Picineaga .
Pisica . . .

Salu-Noti
Turcia
VaciirenI

169
1.109
550
872
679
389
502
2.100
595
350

4.80

.
.

.
.

.
.
.

3.2 Siltofca

4.142 19.- Beidaut

.
.
.
.

4021,
3811

1091

31)01

399
748
375
170

6.720 24.- Can11-bugeac

6.270 10.06 CaramanchioI

2.775 15.- Caranasuf

8.654 19.- CasapchioI
6.428 14.35 Casamcea

.
.

258
357
1.863
323
615
222
1.112
574
170
10
415

3531

.
.

548
123
310
1.306
321

.
.

4.41 Dobrogea .

9.52111 42.088

. .

2.565 15.- Ciamurli d. j.

4.700 15.- Ciucurova

3.638, 17.- Cogelac . .
.

.
.

1.070 10.38 Ortachioi

7.10 Poturu

9.024 12.- Eniala .

3.620 9.92 Jurilofca
6.500 13.- Nalbant .
2.410
1.075

de sus

7.17 SarichioT

4.192 15.- Slava-rusa

Toxof .

.
.

1.307
3.7
2.286
6.5
1.476
9.2
1.110
3.8
1.596
4.3
2.992
4.5
1.180
3.5
187
1.2
3.070 14.0
2.481
7.2
7.452
5.3
2.584 8.7
3.075
5.3
1.638
7.4
5.560 5.3
2.231
4.8
1.300
9.5
116 10.5
4.000
9.8
1.372
3.9
8.384 16.3
524 4.7
4.030 13.6
8.800
7.6
1.602
5.8

Zebil . . . .
8.921 144.062 16.14 Pl. Babadag 111.818 69.8731
112

9.3 Agighiol . .
10.0 Betepe . .
Cataloi . .
Casla . . .
FrecetteI . .
Mahmudia .

-- --- --- -- -33

356

03'

Pl. Macin .

us

F.

4.440 10.57 Baachioi

161

- -

7.5 Caraorman . .
5.3 Chilia
. .
.
4.9 Satu-Noa . .
2.3 Sf. Gheorghe .

3.774
614
5.918
1.100
2.616
1.222
4.367
5.431
4.730
3.591
1.755

. .

1.8 Sulina
13.5
491
468 9.6 Malcoci _. .
.
. .
12.3 Pl. Sulina
MeidanchioI
2.7
Pl. Constanta . 7.167 74.370 10.48 Morughiol .
6.3
Mangalia . 10.945 85.978 7.85 Nicolitcl . .
5.2 .:-.." Medgidia . 14.111 181.601 12.86 Parches . .
- 47, Harova. . 14.351 49 489 3.44 Sarighiol .
384 1.532 4.3 .:-." Silistra-N.
8.921 144.062 16.14 Sarinasuf .
410
760
1.3 o
Satu-Noa .
5.2 :::. Jud. Constant. 55.495 535.5001 9.6 somova
900 4.678
. . .
Pl. Macin . . 9.521 42.088 4.4 Telita
Babadag . 11.818 69.873 6.0 Tulcea . .
c,)
o Sulina . .
49
468 9.6
tZ Tulcea . .
8.051 80.208 10.0
Jud. Tulcea . . 29.43 192.600 6.5

AlibichioI

Armutlia
0.735 12.03 A tmagea
1.200 12.- Baba dag
1.200

Pl. Medgidia . 14.111 181.601112.861 Pl. Silistra N.

ht

'S

1.618 31.196' 19.28 Congaz

282
392
500
103
330
150
262

.4

r.

557 11.697 21. 321.

.-;

a!

C-)

COMUNE

E-.

2.840 17.75 Bairamdede

Chioseler .
0.740 10.04 Bailie
Cocargea . .
3.755 0.75 Canlia
CochirlenI . . 1.205 18.230 15.12 Caranlic . .
Enige . . . . 1.441 21.292 14.77 Carvan . .
Mahmtd-cuius 2.518 40.934, 16.25 Cuzgun . .
Medgidie
.
158 1.378 11.- Dobromir
Raw va . . .
000 0.000115.- EsechioI . .
Seimeni .
.
708 5.684 8.- Enkemlia .
Tayunar . 319 18.460113.99 Garlita
Tortoman . . 1.714 24.003 14.- Ghiuvegea .
HairamchioI
Lipnita . .
Marleanu .
Oltina . .
Ostrov
ParachioI .
Regep-cuius
Satu-Nou .
.
.

ce

1.101 10.593 0.62 Azarlic

ne

C-)

937
895

a)

Alacap

c.)

'03

Productia

..;

cl)

COMUNE

r P oducita

73

' C.3

84.934728.100

8.51 Pl. Tulcea

.
.
.

.
.
.

.
.

.
.
.
.

1.043
426
226

6.0

2.343
2.5
5.755 14.2
3.220 15.2

860 11.220 13.2

267
186
364
500
301
324

215
479
200
64
295
68

2.135 10.5
680 4.3
2.184 6.5
5.050 10.-

3.913 13.3.524
3.010
2.910
700

11.3

3.880
204

14.1
0.3
3.5

- -

2.500 32.200

16.2
3.2
15.5

8.0511 80.208

10.0

pentru orz, s vedem in tabloul ce urrne, media productier anuale a porumCa

WWI in timp de 6 aril, din care unif Cu tbrte bund recolt, lar altiI cu frte rea :
Productia
..s

IS

'-'
e.)

PLAI

Media

._ o
os

--'

toaet.
t l

o4

Constanta

4.980
13.338
7.245
11.222
6.516

Harova
Mangalia
Medgidia
Silistra-Noua,

Jud. Constanta

Productia

39.985

'4

hl .

...;

PLASI

7.74
7.70
8.44
8.79
12.60

350.809

9.58

cd

:-tg

Ss)

39.891
90.297
57.591
90.748
78.240

Babadag
Macin
Sulina .
Tulcea

.....

Jud. Tulcea

www.dacoromanica.ro

CD

"j

8.202
8.053

Media

-4
te

totala hl.

75
4.479

50.970
58.942
695
41.533

6.2
7.3
9.3
9.2

20.073

158.354

7.8

71.0

In medita se cultiva porumb in Dobrogia pe o intindere de 60.000 hectare, care dala

500.000 hectolitri, adica 8 hectolitri la hectar.

3. Gnu!.
Cultura griuluI a ocupat in 1900 o suprafata de 79.209 heclare, ceca ce represinta
15.84N din totalul culturilor, sa 5,07/o din intinderea provincia
Repartizata pe judete, acsta cultura se imparte:
47.202 hectare, sati 14 2310 din suprafata culturilor, sal 6.60'10 din intinderea judelului Constanta
32.007 hectare, sal:1 19.020/o din intinderea culturilor, sal 3.80)/0 din suprafata totala
a judetuluf Tulcea.
Din tabloul de jos reese cultura griulul In Dobrogia fata de cele-lalte judete ale t6rir:
Productia

1.-..

Productia
o

7.4.

JUDEl'E

'11
Il

,,,s..;

so

E8
cn

1 Dorohol .
5 Boto*anI .

'1

18-1

.
.
.

{7. R ornan

.
.

'5

VasluI .

2 Ftticiu

Tutova

?..)

cf)

iz
.)

v)-

CovurluI .
TecucI . .
R -Sitrat .

.
.

;Le.

JUDETE

,,,,

,,

E8

742.

;":1

E-

'A

1)4

cn

E-1

23.516 178.900 20.4 izi f Sucva

22.712 461.900 20.3 a 1 Neamt

20.014 431.400 21.6 . 1BacEtu .

13.213 275.0(X) 20.8 0 1 Putna .
(Buz6u .
17.894 314.300 17.6

14.030 293.800 20.0 7,,e 1 Prahova

..o

-.

nd . ..4

5.115 88.600 17.3 1:h, Gorj . . .

7.288 155.900 21.4 o Mehedinti

....,

EL::

10.526
82.256 578.100
11.679 137.900 11.8
Dolj . . . . 169.732 1.403.800
10.723 220.500 20.6 77.: RomanatI . 114.443 976.400
56.772 807.700 14.2' Olt . . . . 68.476 433.300

.
.

.--;

JUDETE

,cd -

'8

Prmod.900uctia6.5

.-.
s-.

$-.

7.0
8.2
8.5
6.3

.
33.918 508.700 15.0 = Teleorman . 157.778 1.510.700 0.6
27.143 615.150 22.7 *= ' Dembovita . 27.028 477.600 12.9 , Vlaca . . . 125.728 1.259.000 10.0
.

18.695 374.300 20.0 2, Muscel .

29.224 611.900 20.9 ,- I Arge.,, .
Vtdcea.
43.814 814.900 18.6

1.780 18.300 10.3 :F., Ilfov . .

30.917 211.900 6.9 g Ialomita
10.998 62.000 5.6 E;)2.kBrIliila .

.
.

132.464 1.866.200 14.1

150.313 2.531.500 15.E
. 62.08511.206.800 19.4
.

Din datele acestur tabloll se dovedesce, ca pamntul Dobrogiet da o productie destul

de buna si, ca daca. griul s'ar cultiva pe o intindere mar mare, ar fi un principal isvor
de bogatie al provincia dat fiind c greutatea unuI hectolitru de grill este superi6ra
greutatir orr chirula din cereale, d'ara de porumb i ca pretul grulul intrece cu de 2 -3
orI pretul orY caruia din cereale.
Productia griulul in Dobrogia pentru anii" 1892, 1896, 1897, 1898, 1899 a fost :

1892

Productia

73

-4
- -

c.)

PLASI

.4

43
7s.

e
iii

onstanta

.
.

lietrova

Mangalia .
Medgidia .

'
Ts

E2

'A

'En

E2

8.968
6.119
6.499
10.687
15.320

cr3

7i

ni
E
m

13

a)

-Prelductia
.

.741

;21

es

in

.4

74
:51

os

;El'

E2

cA

'o

.5

4i1

,el
E

Y)

E2

'c,ii

ocdl

2.3,

cd

Prod uctia

)r

122.955 13.71 9.296 57.702 6.27 8.27 104.170 12.59 12.542

66.341 10.84 8.984 72.742 8.16 7.1021 67.114 9.45 11.219
81.839 12.59 7.375 62.257 8.52 4.737 52.486 11.08 6.712

2.156 0.17
1.968 0.47
2.910 0.43

195.576 18.30, 12.279 86.739 7.1( 8.193 105.361 12.86 16.448, 13.369 0.81
1.471 11.93 18 1871 69.824 3.84
203.177 13.26116.770 85.350 5.11 13.954 66
669.882114.-154.704064.7901 6.66142.260 495.287 11.72 65.108 90.227 1.39
9.4 32.661 192.104 6.5 30.317 219.265 7. 33.936 15.048
102.042 13.2 9.967 115.449 11.2 10.512 82.153 7.3 11.132 1.539
883 3.096
2081 2.080 10.0
500 3.500 7.-2.0001 4.0
141.259 11.3 12.2001 79.787 6.31 9.645 37.041 3.8 9.923 5.258

31.391
7.730
500
12.419

297.599

43.351221.906 5.921 52.040

542.900

Nu sunt date

1899

898

Productia

4)

38.421 495.723 12.47 47.593

Babadag .

Jud. Tulcea

,.'

...;
C.)

ce

11

Jud. constan%

Macin
Sulina
Tulcea

ls.2)

'1:s

Nu sunt date

Silistra-Notltu .

Productia

p:73

1897

1896

7.1 50.974 341.959

6.71 55.8741 24.941

0.4
0.1
3.2
0.5
0.4

Dobrogia

1 81.778 717.7191 9.28199.633 1.212.7821 12.2199.7401754.210

II

www.dacoromanica.ro

7.5

93.23411837.246

7.71120.982 15.168

0.9

711

In opt anY cultura griulur a r6mas apr6pe slationara, daca nu chiar a descrescut,
dupa cum arata dalele statistice.
Plasa in care se cultiva cel mal mult gr este Babadag; cel me bun randament
insa, 11 (la plasa Medgidia i plasa Silistra-Noua.
Cea mal bunk' productie de grit" se face in comunele Somova, Telita, Tulcea, 13011-iti1
Tatlageac.

Productia griulta in anul 1900 este aratata in tabloul de jos aranjat pe comune,
plIA

judete.
Productia

Productia

Productia

>as

,o3

COMUNE

.EQa)

'4 4
C.)

Totalli

II

.oS

)05

28

COMUNE

Totaltt

-4 -0

TD$

hl.

C-)

ce

:0
o

ao

COMUNE

-44a>
L)

Total&
hl.

aS

:Es"

A"

Caraharman .
Caramurat .
Carol I. . . .
Cicracci . . .
Copadin . . .
Constants. . .
Gargalic . .

Hasancea .

.
.

Murfatlar
Omurcea
Palaz . .

Pazarlia.

Techirghioi

1.299 16.874 12.99 Calfa

627
217

8.778
1.613

1.193 12.164

- -

279

2.790

10.- Ghizddresci

263
38
604
235
60

14.- Ciobanu .

7.43 Milani

9.18 GEtrliciu

- HArsova

1.317 21.125 16.25 Ostrov

11.60 Saraiu

174

8.475
3.110
1.920

520
580

5.360
8.640

11.30 UrumbeI

765
341

10.- Siriu

11.31 topal .

3138

.
.

.
.

367
196
660
528
460
130

1.720 23.381 13.58 Topolog .

15.-

626
111

2.528
80
270
4.308
836
588
4.000
528
2.580
230

2.38 Agemler .
2.33 Azaplar . .
4.18 Caraomer .
0.31 Cavaclar .
4.50 Cazilmurat

Alacap
Biillatil

.
.

.
.

124

1.888

15.4

4.409 16.685

Pl. Heirsova

Almaliu .

1.075 19.500 18.- Allman

9.- Azarlic . . .
119 1.071
Carabaca .
6.66 Bugeac . . .
370
56
CarataI . . .
72 1.118 15.52 Batramdede .
Cernavoda .
528
66
8.- Beilic . . . .
Chioseler . .
666 10.120 14.50 Canija . . .
Cocargea . .
355 5.595 15.76 Caranlic . .
Cochirleni . .
390 5.140 13.17 Car van . . .
.
Enigea .
Mahmut-cuius 2.009 24.451 12.17 Cuzgun . . .
66
660 10.- Dobromir . .
Medgidie . .
Rasova . . . 2.000 26.640 13.32 EsechioI . . .
461 6.069 13.76 Enisemlia . .
Seimeni . . .
Taspunar . . 1.304 19.886 15.25 GArlita . . .
716 11.464 16.- Ghiuvegea .
Tortoman . .
Hairamchioi .
Lipnita . . .
Mtlrleanu . .
.
Oltina . .
ParachioI . .

Regep-Cuiusu
Satu-Nou . .
Ostrov . . .

260
4.560
3.161
1.546
5.720

0.473 134.500

677

.
.
.
.
.
.
.

Armutlia
12.03 ALmagea
1. -

.
.
.

14.- Babadas
9.- Baschiot
10.40 Beidaut

.
.

.
.
.

940 10.340 11.- Canli-bugeac

10.24 Caramanchioi
12.90 Ca.ranasuf .
942 15.024 15.95 CasapchioI .
4.380 14.255 10.33 Casd.mcea . .
5.260
5.704

502
442

1.540 27.720
615 6.435
1A7, 17.684

18.- Ciamurli d. j.
11.a de sus
15.27 Ciucurova .

890 12.540 14.09 Cogelac .

666

9.928

14.90 Congaz

19.- Enisala .
486 3.390 6.87 Junlofca
820 13.120 16.- Nalbant .

1.050 21.850 20.51 OrtachioI

4.240
4.655
3.888

320
455
3241

13.25 Poturu .
10.23 SarichioI

12.- Slava-rustt

.
.

.
.

.
.

Toxof .

..

Zebil

14.191 Pl. Silistra N. 1. 16.417 227.692 13.861 P1. Babadas

www.dacoromanica.ro

.
.

1.184 23.048

PI. Medgidia

3.55 Pl. Mangalia

1.185 13.364 11.98 AlibichioI

260
378
218
166
550

980
5.437
4.884

767 10.470
710 10.592
105
400
50

Tatlageac .
TopratsarI
Pl. Constants. 1 9.032 117.959 14.21

687

Osmanfacit
Sarighiol .
.

.
.

5.60 Musurat .
1.76 Osmancea .

196
449

11.- Chiragi .
2.28 Edilchtoi .
3.- Enghez . .
6.40 Gheringec .
1.- Mangalia .

Tuzla

486
250
75
446

1.370
3.200
176
7.308
6.576
2.250
525
4.562
5.752

5.-

12.11
7.1
13.65
14.91
13.4

8.3.-

10.79
13.53

9.7.-

1.074
9.728

10.23
7.04
19.1
10 85
12.60

7.8711 92.764

11.78

720
1.371
6.990
4.100
5.789
1.730
8.200
4.04()

2.-

817

879 16.880
99
772

360
213
658
450
827
555
500
460

1.319 21.104
2.003 38.011

6.5
11.5
10.2
7.1
3.7
16.3

10.12.14.-

3.462
9.548
1.008
6.668

8.3
10.5
12.4
10.7
5.3
4.7
4.8
10.5
7.3
10.5
10.7
8.5
13.5
9.5
7.3

15.870 166.675

10.2

657
610
686
525
1.058
1.069
237
120
413
267

5.835
6.450
7.716
5.272
5.290
4.905
1.015
1.320
3.152
2A36

'1.169 10.791
408
707
168
937

712

Productia

...

o
o
Es,

.5.

74

:Es

-6

u
Balabancea .
Carcaliu . .
Ctirjelari

897
243
400

300,

230

500

Picineaga .
Pisica . . .
Satu-NoCt

Turc6ia .
VacarenI

428
604

-cd.

E-i

----

2.298

.
.

243
153
910

a
at

c.)

a)

Babadar,r

- Cataloi

- (-Asia . . .
- FrecatRI . .
- Mahmudia

4.911 45.533 9.3

4.409, 16.6851 3.55

Telita .

Jud. Tulcea.

.
.

79.20011946.500 11.9 I Pl. Tulcea

MA.cin .

Sulina

Dobrogia .

'

.
.

.
.
.
.

.
.

15 ' 870 166.075 10.2

4.011 45.533 9.3
542 2.298 4.2
10.6841142.394 13.4
32.007 356.900 11.2

Z Tulcea
.

- Agighiol

4.2 Betep

Nicolitel .
7.8711 92.764 11.78 Parche . .
9.473,1134.500 14.10 Sarighiol .
2.430 10.- .:." Silistra . . 16.4171,227.602 13.86 Sarinasuf .
702 4.8 n
Satu-Non .
1.557 7.9 :-. Jud. Constanta 47.202 589.600 12.5 Somova . .

- -

.
.

. -:

st

,cd

,-.

Malcod .
.
Meidanchioi. .
0.032 117.959114.21 Morughiol . .

6.- Pl. Constanta .

7.9
Heirwva .
8.- ...; Mangalia .
- +:, Medgidia .

1.840
1.772
4.000

4o

--6

...E.,

4.2
2298
.
'

54211
1

Pl. Mticin .

542

COMUNE

,cd

---

3.198 7.8 Sa tu-Noti .

4.994 5.7 Sf. Gheorghe
fistofca . .
936 4.5
84 0.20 Sulina
6.168 15.3 pl. Sulina .
6.739 13.2

410

Caraorman .

216 10.- Chilia

27

Isaccea . .
Jijila . . .
Luncavita .
Niacin .

'. -'

E-I

s. a

-6

726 10.897 15.3

Cerna . . . .
Coium-Punar
Gredi

COMUNE

P r-oductia

ti

52

-1
,-;

../n

COMUNE

Produc tia

ti

Tulcea

..

..,,

E.*

1.245/ 17.430 15.9

718 7.744 10.8
447 3.858 8.5

1.6201 19.350 16.5

3001 4.590 13.7
176
672 4.7
495 5.030 14.3
165 1.810 15.115 1.150 10.243 4.377 16.5
35
775 25.671 6.039 9.8
549 2.800 5.3
218
240 1.3
305 7.375 24,516 0.804 10.2.760 48.600 18.-

10.684,142.394 13.4
1

Productia medie anual, intinderea samanata i mijlocia la hectar, sunt aratate in

tabloul de jos, intocmit pentru eel 6 aril:
.ao
(2)

Productia

ta

i
A..

C.)

Media

total& hl.

cd

.
ce .~6

PLAI

1,11)

HE1rova

Mangalia
Medgidia
Silistra-N

Jud. Constants' .

. .

4
ce

c.

Media
totalti, hl.

ca

-06,11

C)

C-)

Constanta

Productia

0)

PLAI

...;

0.620
7.666
6.639
11.616
16.129

80.988
44.970
58.451
107.109
154.503

9.39 Babadag
6.49 Niacin
8.88 Sulina
10:63 Tulcea

52.900

468.721

11.621

28.835
8.770
527
10.q74

178.138
69.343
2.595
81.148

6.1
7.8
4.9
7.3

48.198

313.019

6.4

9.60

Jud. Tulcea

Se cultiva in Dobrogia o speta de grit"' de prima-vara, cunoscut sub numele de

Arnut (Triticum durum, gri tare). Bobul este alungit i ascutit.
E frte cautat In comert pentru fabricarea pastelor alimentare fain6se, care ail un
pret maI ridicat, de cat pastele fabricate din orl'-ce alt-fel de Mina,.
Are inconvenientul, c flind un grill de prima-vara, e putin productiv in clima n6stra.
Alt speta, care se mg cultiva de catI-va anr in Dobrogia, este o varietate de grit]
primavaratic cu spicul far& tepY; e introdusa din Rusia, sub numele de Ulca.
Asemenea i o all varietate de grill rusesc Sandomirca, tot primavaratec, insa
care se cultiva pe o scara mar mica ').
Nu vom intra in detaliile analisef fisice i chimice al acestuf fel de cereale; acsta
ese din cadrul subiectula
') Munteanu i .Roman. Les crales roumaines, pag. 19.

www.dacoromanica.ro

713

4. 1NI e i u .i.

S'a smanat cu meiii in 1900 o intindere, de 66.162 hect., ccia ce represintil, 13.23'10
din intinderea culturilor, sau 4.31/0 din suprafata intregir Dobrogir.
Cultura meiulur repartizat pe judete este :
55.216 hect., adic 7.720/o din suprafata totald, sati 16.66% din intinderea culturilor, in
judetul Constanta,
10.946 hect., adic' 1.290/o din suprafata total, &Ira 6.50/o din intinderea judetuld Tuleca.

Dam in tabloul de ,jos comparatia intre cultura meiuluI in terd, fat cu judetele Dobrogene:
Productia

I')

Q)

JUDETE

;ad

cd

.5

C-3

F.

74

7.:

s
Dorohoi .

t.:

BotoanI

. T.-

I a.,- I .

ti)

cr,

Roman .
Vaslui . .
Falciu . .
Tutova .
CovurluI.
TecucI .
R.-Sarat .

23
31

Productia

Productia
-8

-,-.3

JUDETE

4.,

:74

1-:.

,cis

73

su

1 Sucva
310 10.30 4.l Neamt
3.070 13.20 ;-.1 Bacfi
140 6.10

13

50
60
190
1.030

.
.
.

os

,o3

0.)

F.

420
1.780
1971
87 10.400
442 3.200
483 3.050
373 1.350

,E.,

--8

16.7 4./ Gorj . .

4.6 :11 MehedintI

.
36
5.2 `-'
.
9.50 e I. Puna. . .
168
6.1 !=:,
9.00
( Buztsil . . . 10.675 30.420 2.9 1
11.80 'E,' I Prahova . 2.07 20.700 10.0 A=
7.30 g Dmbovita.
19
880
4.5
2
60
25 -,,,
2.10 '5 1 Muscel . .
3.60
57
4.000
70
I Arge.,, . . .
4.0
5.136 20.740 4.-12
VitIcea
.

231

o
.4

JUDETE

os

Dolt

Olt

Romanatl
.

.
.

.
.

Teleorman.

VlaFa.

llfov. .

Ialomita .
Brila . .

'cis`-'

.
.

25
80
41
670
636 4.930
2.572 31.100
494 5.400
882 12.460
1.205 14.900
11.231 109.300
39.676 219.820
21.002 85.200

3.2
16.3
7.8
12.1

10.9
14.1
12.4

9.8
5.5
4.1

Din datele acestur tabloti reiese, ca de i meiul se cultiv in Dobrogia pe intinderr

fdrte marr (in judetul Constanta s'a cultivat mar mult ca indoit suprafata pe care s'a samanat in tte judetele Moldover, plus cele de munte ale Muntenier), din nenorocire productia este cea mar mica, abia de 2.6 hectolitri la un hectar.
Cred, c'ar fi mai nemerit ca aceste 66.162 hectare, in loe de a fi smnate cu mer,
ar produce Cu mult mar mult, dca s'ar shrlana cu
Productia meiulur in Dobrogia pe anir 1892, 1896, 1897 1898 i 1899, a fost:

1892

1896
.

-s

PLA

gz

4-1

T.:

,cd

'''
'5
Constanta

FIttr5ova

Mangalia

Medgidia . .
Silistra-N. .
Jud. Const.

Babadag .

MAcin

Sulina . .
Tulcea . . .
Jud. Tulcea
Dobrogia
.

.--(

ce

'F-.

v:3

cs

.5

7:$

Q.,

'''
-E'

7A

C.)

F.

C.)

Nu sunt date

.
.

Productia

cs)

1897

Fo

Productia

t.>
a)
.-=

7-1

1::

ne

as

ilo

-w

C.)

F.

1898

.1-.)

I Productia
74

1 -...

ve

P oduc tia
r_Productia

"C.3

--,

'-'

1899

..?_,d

;5

..t.

-4

4
ns

cd

E-.

2.299 10.203 4.44 2.716 52.827 19.45 4.742 34.758 7.33 3.984 12.791 3.19
9.488 54.330 5.73 11.147 236.566 21.22 9.007 52.600 5.84 16.764 24.534 1.46
3.009 16.740 5.40 2.778 44.082 15.86 3.440 19.814 5.76 5.572 32.949 5.01
5.828 10.311 1.77 5.780 115M08 20.42 11.266 65.455 5.81 12.014 10.595 0.88
581 2.953 5.60
732 12.58318.53k 1.781 21.514 12.08 3.007 4.771 1.58

31.449 503.64010.01l21.298 94.567 4.44 23.153 461.966 20.09 30.236 194.115 6.42 41.321 85.580 2.07

1.660 16.006

Nu sunt date
1

889
40
501

4.006
200
2.898

4.7651 41.733 8.76 3.090 23.200

1

36.214 545.382 12.29124.3881117.767

0.6 2.505 27.410 12.9 1.523 9.0851 6.0 3.224 4.026 1.32
4.6
717 12.695 12.0 1.395 13.703 10.0 2.905 4.489 1.2
792 6.5
5.0
49
684 13.9 120
360 6.365 19.0
5.8
363 7.028 21.0 1.546 3.053 2.0
7.5 3.582 46.47013.-1 3.330 31.400 9.4 7.795 12.360 1.6

--

5.8126.7351508.4361 12.5133.566 225.515

7.7149.116 97.940

1.8

Cultura meiului s'a indoit apr6pe in cer opt anr, de la 1892-900, i acsta mai mult
In judetul Constanta.
In tabloul de jos se arag cultura meiului pe comune, plI i judetele dobrogene, in
anul 1900:
71890

00

www.dacoromanica.ro

71.4

c.)

COMUNE

Caraharman
Caramurat .
Carol 1 .
CicrAcci .

Copadin . .
Constanta .
Gargalic .

.
.
.

Hasancea .

Murtfatlar .
Omurcea .

Palaz . .
Pazarlia

.
.

. .

Techirghiol

Produc tia

)- r.

na

ce

..

.g

.c,

-- .

C.)

E-1

407
1.595
1.210
234
304
330
214,
3791

165
382
731
1.283
565

610
5.376
1.210

co

74

)c.

nci

os

z"

)g.

3o3

os

C.)

'A

-8
C.)

1.50 Calfa
3.58 Ciobanu
1.- DitienT

-- -- Ostrov
Saraiu
165 1.- Siriu

E-1

2 156
1.061
1 069
904
600
489
858
1 661

- 0.10
- Agemler
Azaplar .
- - Caraomer .
-606 1.-- Cavaclar.
Cazil-mural
106

--

6.66 Topolog

.
.

6.- UrumbeI .

324
646

-262- Chiragi
0.30 EdilchioI

1.661 t- Enghez

648 2.- Musurat

- - Osmancea
Tuzla

446
520
693
46
487
1.718

8
70(

202

335
182
492
308

.
.
.

.119.4831 22.551 1.16 Pl. Mangalia

-172

1. -

1.433 11.698 8.16

Osmanfacti
Sarighiol .

7.799 20.613 2.52 ) P1. HArsova

172
423

7024 7.024 1.- Gheringec

2 691 12.255 4.47 Mangalia

382 1.- topal

Tatlageac .
Topraisarl
Pl. Constanta

COMUNE

.5

- - GArliciu .
304 1.- Ghizdrescl
- - FlArsova

4.868
7.698

7 ".;

COMUNE

Productia

rP oduc tia

.
"C i

a)

223 0.50
1.664 3.20
3.179 4.58

463 1.-

-- --

-- --- --85

1.-

104 0.27

450 2.46

0.413 18.413 1.90

J

Alacap
Biilbill

Carabaa .

1.6061

923
723
600
168
420
404
803
618

2.761

1.72 Almali

- Aliman

4.54 Asarlic . .
3.25 Bugeac . .
621 3.70 Bairamdede
.
3.480 8.28 Beilic
Chioseler . .
2.616 6.47 Canlia
Cocargea . .
6.712 8.35 Caranlic . .
CochirlenI . .
4.590 7.42 Carvan . .
Enigea . . .
Mahmut-cuius 2.176 10.162 4.62 Cuzgun . .
Caratal . .
Cernavoda

Medgidie

Rasova .

SeimenI .

.
.

Taspunar .
Tortoman .

3.286
1.800

.
.

.
.

30
100
247
8

443
57

.
.

3
155
46
139
106
60
241

48

2.539 10.234 4.03 Ghiuvegea .

390
100
620
3.131

1.628 4.- Dobromir

720
186
6.075

7.20 Esechioi .
0.30 Enisemlia
1.94 Giirlita .

.
.

.
.
.
.

Hairamchioi
Lipnita . .
Marleanu .
Oltina
Ostrov
ParachioI
Regep-cuiusu
Satu-Nod .

31

75
126

200 2.- Armutlia

4.163 16.19 Atmagea
80 10.- Babadag
1.326 2.90 Baschiot
342 6.- Beidaut .

Balabancea .
Carcaliu . .
alrjelarT . .
Cerna . . . .
Coium-Punar.
GrecI .
1saccea

Jijila

. .

Luncavita .
Mdcin .

.
.

Picineaga .
Pisica .
.
Satul-Nou .
Turc6ia . .

.
.

VactirenT

15.221

54.871

116

198
68
366
972

34
366.
162
377
181

30
45
200
41
450
91
203
109
75

--

150

3.601 Pl. Silistra

Caraorman .

1.5

2.- Chilia
1.- Satu-Nou .

.
.

6.-- Sf. Gheorghe .

.
.

- fistofca .
- Sulina
5 - Pl Sulina

.
.

287

1.272 14.203
49
445

1.-

0.4

.
c(3

-'z

_.

Mangalia
e Medgidia
Silistra N

7.- ..... Jud. Const.

o.
c.)
a>

Sulina

- Tulcea
.

2.480

- Pl. Constanta.
- 10.7.- 0 Hilrsova
452

4.298

1.8

Jud. Tulcea
Dobrogia .

.
.
.

03 Pal. mBadbeaigag.

PI. Macin .

6.- Cogelac .
.
448 16.- Eni ala .
1.336 10.82 Junlofca
448 7.- Nalbant .

- - OrtachioI
124 4.- Potur

.
.

1.500 20.-- Sarichioi

630 5.- Slava-rusit

70

56

603

79

7.0

630

.
.

.
.
.
.

Agighiol
Bestepe .
Cataloi .

MalcocI

81

189
9
80
87

463
163
30
268
370
1.864
156
198
22
368
305
96
15
210
121
216

16
8

.
.

1.413
09
6.921

01..98

Satu-Noil
1,TSoemilitaova

.u.cea

4.2

2.560

6.8

155

-- --- -- --- ---

2.700 9.-

432 2.-

32 2.-

4.613

0.6

1501,

941

150 1.188 2.-

.
.
.

42
160
99

396 4.-

33,

20
112

8._ Sarinasuf

345

MeidanchioI .
2.52 Nlorughiol . .
1.16 Nicolitel . . .
1.99 Parche . . .
3.60 Sarighiol . .

97

- ---- ---- - 1.-- --

43'

- 1.-

489

55.216 153.5401 2.8

44..296183

8.-I Pl. Babadag

504 12.0

7.799 20.613
19.483 22.554
9.413 18.428
15.221 54,871
3.300 26.466

65

.
.

Zebil

26.489201

.
.

Toxof .

-- -- -- asla
FrechteI .
- - - Mahmudia
651

900 15.- Ciamurli-de-j.

6.- Ciamurli-de-s.
672 14.- Ciucurova . .

7.466 16.- Congaz

9
48
8

1.440

3.30011 26.466

.
.

1.104 10.42 Casetmcea .

11

PI. Medgidia

. .

48 16.- Canli-bugeac
1.240 8.-- Caramanchiol
644 14.- Caranasuf .
1.251 9.- CasapchioI .

318

53
466
28
122
64
650

720 26.- AlibichioI

291

34

.
.
.

188
110

78

.
.

265

-- -33
172
56
672

1.4.25

6.5

232 11.5

136 4.466 3.-

-720

6. -

1.488 19.14
4.780

7.-

19.-

9.7

1.480 11.409 6.4

.110.946 20.950 1.9
. 66.162174.490
2.-1 Pl. Tulcea
.

www.dacoromanica.ro

1.480 11.409 6.4

715

In timpul celor 6 anr, pentru care avem date, productia medie anual, mijlocia la
hectar i suprafala cultivat cu meitl, pe an a fost:
Productia

..4

a)

PLA* I

cd

Media
totalti hl.

as
c..

'a

o
Constants.
116.rsiova

Mangalia
Medgidia
Silistra-N

Jud. Constants, .

. .

Productia

.a

a)

.4

PLA.

.
cd -

t8

cd

Media

as
;..

-a

'L1

totarg hl.

(.9

4.389
13.212
4.795
10.051
1.754

30.238
78.113
22.402
51.434
13.657

33.779

248.903

7.03 Babadag

`A

12.228
7.156
580

3.167
1.677
70
850i

7.14 Mticin

6.98 Salina
6.59 Tulcea

6.331)

3.8
6.6
8.3
7.4

30.000

5.3

9.52

Jud. Tulcea

7.381

5.585

.5.113

PlAsile, in care se cultiv cel ma mult meiti, sunt : Hrova i Medgidia, dar cel mal
bun randament 11 dO plasa Silistra-NouO i anume comunele Regbp-Cuiusu, Asarlik, Hairamchid i Lipnita.

5. OvCzul.
Ov6zul s'a cultivat in Dobrogia in anul 1900 pe o suprafatii de 25.918 hectare, aceia
ce insmn 5.30/0 din intinderea culturilor, sat!". 1.66"/0 din suprafata totala a provincid.
Pe judete, cultura ov6zulur se imparte in:
21,761 hectare, adivO 6.56')/0 din intinderea culturilor, sa 3.040 din supratata judetulur Constanta,

4.157 hectare, adicg, 2.470/u din intinderea culturilor, sa 0.49N din suprafata judetuluI Tulcea.

IatO i cultura ov6zuluI in judetele din tug,:

.a

C.)

Productia

JUDETE

C.)

.741

'El

,0

cJ
S'
.

E-,

JUDETE

as

...-41

Z)

c..)

1 Sucva
20.3
Neamt

11.797 210.630 17.9

JUDETE

,
"ii)

'5

E-,

a
a)

t
1

,..,-0

,03

16.488 189.700 11.5 4f Gor,i . . .

g Dorohoi . , 17.924 363.000
. . 14.833 245.200 16.5 % I Mehedinti .
'-' Iasi
.
5.791 79 780 13.8
Bacn . . 9.487 76 330 8.0 0 Dolj . . . .
.g. Roman . . 9.491 126.300 13.3 c! . Putna . . .. 1.750 9.030 5.2
Romanat .
- Vaslui . . 5.584 58.240 10.4 Buzeu . . . 3.102 20.240 6.5 'E. Olt . . . .
g, Fiilciu
. .
2.474 39.950 16.1
Prahova . 11.730 118.500 10.1
Teleorman
v Tutova . . 4.811 63.050 13.1 ''.= DAmbovita 12.661 75.580 6.0
Vlasca . .
Covurlui . 7.796 65.200 8.4 .g Muscel . .
285 1.660 5.8 '-' Illbv . . .
- Tecuci . . 12.363 99.000 8.0 = 1 Arges . . . 12.512 47.700 3.8 .-c , Ialomits, .
ga) R.-Stirat . 2.023 30.500 10.1
Veticea . .
465 1.510 3.2 ci?,. k.Braila . .
.

..-aZ

'El.

rP oductia____

a)

151,

r4

.)

a)

eo

'S

Productia

.a

(1)

,.,ai

,..,B

U}

4.2
74()
16.570 5.7
3.538
9.920 2.8
2.6261
9.700 3.7
5.984
28.500 4.8
2.852 29.630 10.4
3.2201
28.800 0.0
16.314 219.700 13.5
285.100 17.7
16.07
11.27
125.100 11.1
178

2.934

Din datele acestuI tabloti comparate Cu productia ovzulur din Dobrogia reiese, ca
aci srranturile ail dat cea maY mare medie la hectar (15,1) NO de telte judetele din
unde grupurile agricole n'ati dat de cAt cel mult 14 hectolitri la hectar (esul SiretuluI i PrutuluI).

Productiunea ovkului in Dobrogia pe aniI 1.892, 1896, 1897. 1898 i 1899 estearbtat
in tabloul urmAtor:

www.dacoromanica.ro

716

1892

PLA$ I

1896

Productia

73
a)

4
'ad

,.t

73

...

E-4

C..)

r'

.-I'
cl3

.0,... 1)3

E-.

(1.> 4

.-.

.-0 a)
'2) 4

cd

"8

Constanta
fletrtova
Mangalia

4.0331

0.878
2.858
6.017
1.518

Nu sunt date

..cs a)

ca

C.)

.
.

Medgidia . .
Silistra-Noua .

cd

4-E'i

>ad

60.569 15.01

'j

ra.

'A

S
Ci

.5-8
..cs 0)

-8

cp.
'A

3.874

173.290 17.55 15.007

45.525115.92
107.308117.81
28.403118.71

3.075
6.907
1.496

ad

E-1

-J

c.)

Prod tAia

cd

Productia

-.3

a)

4,cd
.-.

1899

1898

Productia
a)

cd

1897

Productia

.J
2

2)

4nd

7g;

`a

,'''''

-(5

..,

2"

E-,

cd

,cd

oat
...e 0)

.60

r..)

cd

ra
-.3

3.330;

54.179 16.27

6.1021 116.984 19.17

3.063,

60.187 19.65

.5.7.>

'6'

2Q) 4

..104 0

E.

;_.1

50.513 13.29 11.338 220.864 19.48 9 275

147.085 9.83 11.559; 148.533 12.85 20.006
40.511 13.54
80.668 11.03
15.189 10.84

...,''''

oa

-a

5.090
7.058
2 981

188 0.02
5.385 0.26

1.331 026
2.315 0.32
6.906 2.31

Jud. Constanta 15 681 229.316 14.621 29.300 415.185114.16 30.359 333.966 11.12 35.3921 600.610 16.97 44 410 16.125 0.36
1

Babadag .
Macin
Sulina

Nu sunt date
.

Tulcea . . .
Jud. Tulcea
Dobrogia .

5.607
21.3781

50.707110.481

4.868
1.607
10
1.515

72.040 165
28.595 17.8

8.000

1.861

85.299 13.2
41.812 22.4

23.136 15.2

1.338

17.730 12.2

123.8211 15.6

0.601

50

5.0

6.412

289.053112.551 37.300 539.0061 14.5 40.050

- -

7.470
2.610
25
1.723

141.841 14.0 11.828

17.598

7.312
2.875

732
205

0.1
0.1

1.288

77

0.1

13.01 11.475

1.0141

0.1

2.3

31.924 13.2
200

8.0

11.540 15.9
154.2621

- - -

478.807 13.4 47.220 754.8721 15.01 55.885 17.1391 0.25

Cultura ovauluT ajunsese a trece In 1899 peste Indoitul culturir din 1892; anul 1900

Insa a redus cultura ovtizulul la vechia eT intindere, de re-ce nu s'a semanat de cat
25,918 hectare.

Dam In tabloul de jos cultura ove'zuluT pe 1.900, Intocmita pe comune,

pll.$1

j udete:
.

4a)

COMUNE

3.-.
A.

-a
(-)

Caraharman .
Caramurat .
Carol I. . . .
.

CicrAcci

Copadin

.
.
.
.

Constanta
Gargalic .
Hasancea
Murfatlar .
Omurcea .
Palaz . . .
Pazarlia .
Techirghiol .

rP oductia

.
.

.
.
.

.
.
.

156
372
712
594
315
31
255
259
1541

143
451
442
204

--1
3cd

'4ce

4a)

COMUNE

E-,

2.496 16.- Calla

7.400 20.- Ciobanu

.--1

3,2

.4
cs

E-,

.
7.43 Daieni .
8.158 13.74 Garlicitl . .
6.310 20.- GhizdtirescI .

391

300

- - Harova
5.320 20.87 Ostrov .
4.490 17.87 Saraiu .

2.310 15.- $iriu

2.860 20.- Topal

5.103 11.30 Topolog,,

.
.

6.632 15.- Urumbet

7.350 25.-

COMUNE

1.800
2.400

4.60 Cavaclar .

6.- Mangalia .
896 4.- Musurat .

6.218

1.207

.
.

8.- Cazilmurat .

735 13.700 18.66 Chiragi . .

288 2.925 14.62 EdilchioI .
1.319 8.347 6.33 Enghez . .
1 063 18.175 17.05 Gheringec
1.035
64
327

4.178 63.425 15.'48 Pl. Hetr;ova

'Z'

-1

t.

>d

ce

-a

C.)

E-,

20

117
178
233
15

1.404 12.4.450 25.-

32

522 16.25
93
758

3.288 14.10

300 20.-

7.10
1.59

13,

4741

46

576 12.-

2.942 16.62

177
122

200
351
32
111
10
217
237

2.325 11.62

3.69 Osmancea .
Osman-faa,
Sarighiol . .
Tatlageac .
Topratsarl .

.
.
.

7.523 81.091 10.81 P1. Mangalia .

www.dacoromanica.ro

4a)

.
.

Tuzla

Pl. Constanta

rP oductia

1 064 12.970 12.18 Agemler .

306 1.696 5.66 Azaplar .
631 11.065 17.53 Caraomer

5.296

,.

,-.

rP oductia

1.464 12.3.561 11.7.780 23.72

1.470 13.24

2.184 20.-

4.672 21.53
1.659

7.-

2.955 39.748 13.45

71.7

Produc ia

,-,
t..

)05

C-3

E-,

-'

Alacap .

.
.

Billbill. .
Carabaca.

.
.

Caratal . .
Cernavoda
Chioseler .
Cocargea .

Cochirleni . .
Enige
Mahmut-cuius.
Medgidia . . ,
Raova . . . .
Seimeni . . .

Tayunar

Torloman

64

.
.

232
81
100
13
66
202
208
171

COMUNE

Almaliu . .
4.712 20. - Aliman . .
1.941 21.- AsarlIc . . .
1.500 15.- Bugeac . . .
360 27.69 Bairamdede.
1.320 20.- Beilic . . .
1.872 29.4

Canlia .

5.252 26.

4.736 22.76 Caranlic . .

2.798 16.38 Carvan . . .
810 12.634 14.93 Cuzgun . . .
305 10.370 31.- Dobromir. . .
300 4.600 15.33 Esechioi. . .
132 2.112 16.- Eniemlia . .
1.02 17.235 16.83 Grarlita . . .
1.258 40.256 32.- Ghiuvegea .
Hairamchioi.
Lipnita . . .

C-.3

E-I

301

.
.
.

130
73
8
160

)- s.

cp

Ci
.

87

760

.
.

50
118

57

- 1.264
- 16.- Canli-bugeac .
CaramanchioI.

18

13

151

67
87
141
123
11
72
48
167

.
.
.

.
.

.
.

792 24.- Caranasuf

1.725 23.- CasapchioI

.
.

2.527 13.66 Casetmcea

945 15.- Ciamurli-d.-jos.

1.980 15.
de-sus .
3.600 20.- Ciucurova . .
525 15.- Cogelac . .
1.405 20.97 Congaz .

2.175 25.- Emala . .

1.119 7.95 Jurilaca, .
3.075 25.- Nalbant .
330 30.- OrtachioI .
1.368 19.- Potur . .

.
.

50
20
148
270
134

28
68
63
375

....9

75

85
110
68
273
125

174
25

2.0
5.0

1.219 13.5
308
826
479
410

0.0
7.5
8.3
8.0

336 16.5
2.960 18.5
2.500 10.3
2.278 19.2
620 19.2
881 12.0
609 10.2
4.500 11M
50 1.8

10

1.220 25.42 SarichioI . .

2.764 16.55 Slava-rusa .
Toxof

- -- -27

2.103 50.685 21.101 PI. Babadag

111.701 22.331 Pl. Silistra-N.

741

Zebil

Pl. Medgidia

03

E-,

432 14.40 AlibichioI.

5.84 Armutlia .
1.168 16.- Atmagea .
128 16.- Babada g .
4.080 31.- Baschim .

79

va

204 16.972 41.60 Beidaut.

Marleanu. .
Oltina . . .
Ostrov . . .
ParachioI .
Regep-cuius
Satu-Noa . .

4.1

.a

COMUNE

ce

>al

.
.
,

a)

,-.
;-.

a)

rP oductia

a)

C0MUNE

Productia

.;

910 11.2
180 18.0
1.870 22M
1.980 19.2
1.112 18.7
516

2.0

1.650 13.4

2.3211 26.416111.4

5.002,I

P roductia

r)a)

- ,.-.
4

.gzs

COMUNE

-.
L)
Balabancea .
Carcaliu. . .
Carjelari. . .
Cerna . . . .
Coium-Punar

Greci

Isaccea .

Jijila . . .
Luncavita.
Marin . . .

Picineaga .

Pisica.
Satu-Noa
Turcia .
VacarenI

'

COMUNE

15
19
92
248
19

2,
28
7

380 20.0
210
266

50
300

1.800

9.5
9.5
0.2

1.183 23.0

.
.

.
5.0 -,---0 Harova.
Mangalia .

- - 69
60
130

Pl. Sul'ma . . .
Pl. Constanta .

155 22.1

. .

Chilia
Satu-Noti . .
Sf. Gheorghe .
Sfitofca . . .
Sulina

GS

Medgidia

e.,:).

z Sulina.

Tulcea .
Jud. Tulcea

1279 11.610 9.1

Dobrogia

.
.
.

-- -- -N'ar
-- -- I --

Agighiol.
Betepe .
CataloI. .

.
.

Calla . . .
FrecateI . .
Mahmudia.

'V.

nd

Qs

.?,

714

; Fd

-- .

71.

E-1

50
39
10

.
.

Malcoci . . .
Meidanchiol .
4.178 63.425 15.98 Morughiol. .
7.523 81.091 10.81 Nicohtel. . .
2.955 39.748 13.45 Parche .
5.002 111.701 22.33 Sarighiol . .

Telita .
Tulcea.

2.3210 26.446 11.4

- - -

1.279 11.610

9.1

.
.

1200 24.0
741 19.0
102 10.0
48 9.2
15 3.9
68 1.5

60 25.0

ii

10
12
8

4
12
34

42

4.2

120 10.1)

180 295
104 10.4
120 10.0

- - 246

7.5

12
13
300

540 4.7
182 15.2
3.875 10.8

557

7.044 13.7

.
.

557
7.644 13.7
4.157 45.700 11.1
i

1.035 16.5 - Silistra-N

2.103 50.685 24.10 Sarmasuf .
240 4.0
Satu-Nou .
. Jud. Constanta 21.761 346.6501 15.9 Somova . .
1.430 10.2 --'
ra..

ca Pl. Babadag .
Macin. . .

Pl. Macin .

...tg

E.

(.3

Caraorman.

COMUNE

03
.

-a.

881 12.0
3.451 15.2

100

.4

,c3

-.ea

.-.

255 16.6
228 12.5

221

:
.

T.'

E-,

.
.

..0

Productia

73

c.)

T.

P roductia

"8

25.911392.350

13.51

Pl. Tulcea

Media anualit a productiuneY, suprafeter i mijlocieT la hectar, pentru ceI G anr este

arRata in tabloul:

www.dacoromanica.ro

71.8

c.) W

PLA.SI

Media

o3 A.
4
...

Medgidia
Silistra-Nouit.

Jud. Constanta .

Productia

.. .,,j

.5

-cf

c.) 0)

PLA SI

O4

totalit hl.

'is, 2_

Constanta
Hitrsova
Mangalia

Productia

Media
totalit hl.

,44
;2:74

os

6.342
12.794
3.461
6.217
2.232

79.112 14.411 Babadag

111.077 10.26 mdcin
36.259 11.89 Sulina .
83.813 14.14 Tulcea
32.274 15.12

29.417

323.647

.....

11.-1 Jud. Tulcea.

o .0
01

5.685
2.006
18
1.294

40.823
23.429
125
12.025

7.2
11.6
6.9
9.2

8.475,

88.224

10.4

Plasa in care se cultiva cel mai mult ovz este 1-larsova, iar cea mai burla mijlocie
la hectar o da plasa Silistra-Noua,.
Sunt comune, carT dati un excelent randament, cum Beilicul si orasul Ostrov.
In general ovzul se cultiva, in Dobrogia anual, o suprafata de 37.892 heclare, care
dati 411.871 bectolitri, aceea ce revin 10.7 hectolitri la un hectar.

6. Secara,
In anul 1900 s'a cultivat secara pe o suprafata de 18.261 hect., aceia ce represinta
3.650/o din intinderea culturilor, sati 1.17,'0 din suprafata Dobrogia

Repartisata pe judete cultura secarel se imparte:

5.336 hect., adica 1.520/o din intinderea culturilor, sati 0.740/0 din suprafata judetulul
Constanta si
12.925 hect., adica 7.78% din suprafata culturilor, sati 1.55% din intinderea judetulur
Tulcea.
Iat

i tabloul comparativ intre cultura secareI in Dobrogia i cele-lalte 30 judete

ale OriI:
Productia

-U
,

S
-'-'
ra.,

,..,.'

g
,73

B'

rn

DorohoI .
Botoanl .
IasI . . .
Roman .
VasluI . .

Hacia .

:Ej

os

'03

ce c.)

ti

:3'
)

JUDETE

..;

E-1

.6

37.300 13.8 -0
1.377 21.400 15.5 X
2.7051

4
no

,r..

Sucva .

.
.

.
.
.

Dambovita

Neanii

9.700 19.7 4 Bacdu .

5.650 18.1 8 Putna .
.
4.388 63.120 14.4 f Buz
16.263 231.440 14.2 r Prahova
492
312

Tutova . 14.354 203.700 14.2

CovurluI . 38.644 513.600 13.3 2
Teeucl . . 7.905 131.800 16.7 S
R.-Sdrat . 7.575 112.560 14.9

Museel
Argeg .
VAlcea

.
.
.

. .
. .
. .

ad
ce

-o

cl)

rP oductia

73

Q)

JUDETE

t4

rP oductia

I>

.8

JUDETE

E-I

:74.

ce ti

"a'

; B a)
cl.) 4

E-

C-3

1.187 17.370 14.6 Ez 1 Gorj. . .

472 2.830
724 9.900 13.7 (53 1 Meheding. 12.132 91.120
1.156, 13.110 11.3
1.114' 17.100 15.3 r...

7.993 120.800 15.1 .`ca'

2.339 2,.500 11.8 S

3.050 11.4 f''

69,'
600 8.7 g
2.785' 29.900 10.7 r',2'.
40 1.8
22
268,

Dolj .

Romana 1.

Oh.

Teleorman
Vlasca . .

i Ilfov

Ialomita
Brdila .

o3

37.:

940

6.0
7.5
6.3
6.4
6.2

60
2.600
4.218 79.680
4.372 51.450

10.0
20.2
18.9
11.8

10.802 68.670
1.962 12.600

151

129

--

Productiunea secarel in Dobrogia este superi6rd judetelor din sesul DunariI i Carpatilor Muntenia si inferi6ra Moldova
Asa dar o productie mijlocie.
Productia secara in Dobrogia PC aniI 1892, 96, 97, 98, 99 este aratata in tabloul :

www.dacoromanica.ro

719

1892
.

PLAI

4
Q)

74.

c.

-5
L)

Constanla .

2o

4o

:-4

L.)

E-4

.4

54

ne

>,33

'ii

;.Ei

E2

66.58414.17

4.699,

ra'

;.

c.

-A

-5

v3
Td

:iii

L)

E2

-e;

E2

i'

1.151

24.079 20.92

18.655 4.32

Niacin .

.
.

Nu sunt date

.
Sulina
Tulcea . .
Jud. Tulcea

I
I

182

433 0.14
386 0.22
122 0.67

76.17813.34

6.771

953 0.44

37.116
8.905

9.4
8.3

5.887
1.055

1.695 10.1

9.7

167

31.806 10.8

5.248

24.060

4.5

5.5501

66.400 12.01

6.033

66.912 11.1 10.394

75.576

7.1

371
5.217

5.220
294
1.577
6.447

0.9
0.2
4.2
1.2

12.530

13.541

1.1

9.2 16.1041 151.7541 10.2 19.401

14.494

0.7

11.746 21.1
781

79

Dobrogia

. I

12.28711

173.21613.441 20.198

275.807 13.21 21.235

174.2411

12 0.01

nimie -

2.907
1.729

2.957

3.915
1.064

4141

ce

34.332 10.81
16.034 13.02
1.684 11.70

2.445
552

9.2

1.479

8811.-

22.234 10.4
6.976 13.3
2.282 11.2
34.908 12M

12.066 13.03

1.5191

2.128
520
203
2.699

22.579

'Z.

,o3

o3

E-4

4.382

.4
k.

2611
3.75414.36
Harova . . .
234
1.260 6.30
8
Mangalia . .
Nu sunt date
5.432
67.819 12.48 5.930
55.642 9.43 3A75
3.674 61.65616,78 4.077
Medgidia . .
28.505 7.12 1.231
582
Silistra-Noud.
9.68416.60
579
3.267 6.53
144
Jud. Const. . 10.7681 161.15013.81 14.648 209.497 14.301 15.202 107.329 7.06 5.710

Babadag

r)
a)

a)

2o

rP oductia

"C.3

al

1899

rP oductia

'CS

)...

,a3

1898

Productia

rProductia

r)0
.4

'ZS

1897

896
P oductia

Cultura secareI a rgmas apr6pe pe loc, in intervalul de timp de la 1892 -1900, cad
nu s'a urcat de cat cu 'Is.
In judetul Constanta cultura secare s'a redus la jum6tate de cela ce era In 1892.
Din contra In judetul Tulcea a crescut cu 81/2 din ceia-ce era In 1892.
Cultura secare pe anul 1900 este aratata in tabloul de jos, intocmit pe comune, pla0

judete :

Pr.oduetia
73

COMUNE

Q)

,-;-.

>cd

L)

Caraharman.
Caramurat .
Carol 1. . .
Cieraeci . .
Copadin . .
Constanta .

.
.
.

Gargalik ..
Hasancea

Murfatlar ..
Palaz . . .
Pazarlia .
Techirghiol

E2

80
69
13
312
114

12
163
107
87
21

67
247

Pr.oductia

03

3-.
c.

;E's

.-.

A
.

.
.

.
.
.

.
.

15.4 Topolog .

1.655 15.-

Saraiu.
irii.1

1.044 12.- Topal

603 9.- UrumbeI .

1.682 7.-

,o3

03

7'a

-.8

- -6

E.

L)

-150- 15.Harvva
.
Ostrov.
9.7

a)

COMUNE

5.696 17.8 Garfield . .

984 8.6 Ghizdaresel

316

'cl

a)

1.200 15.- Calfa .

828 12.- Ciobanu
234 1F.- Daienl .

1.474

P r.oductia

73

---

16
6

52
15

- Azaplar

5.20 Caraomer
2.60 Cavaclar
Cazflmural

-- -- Chiragi .
- -3.0 Enghez
Edilchioi
- - 17260 866 Musurat
2

.
.

iTaenrginateac.

30
2

.
.

1.302 15.846 12.211 Pl. Harova

71

83
93
458

415 5.-

1.488 16.-

- - 44
63

122
97

5.488

11.9

350
549

7.95
8.7

732 6.608 6.-

17782

21..% 1304

3.650 12.1.704 10.39

963 7.76

Omurcea
.

1.0 Osmancea
Osmanfaca
Sarighiol
Tatlageac
Topraisari

300
204

164

12
261
205

.
.

350 5.- Pl. Mangalia

www.dacoromanica.ro

.1E;

Tuzla

Pl. ConsLanta

,o3

.F.
.B.

- - Agemler

-c.

COMUNE

79
.

1.632 8.-

2.088 8.-

3.258 16.30

1.106 14.-

2.646 28.140 10.67

720

P r.oductia

Productia

-a
Q)

.o

COMUNE

,- r.

3a3

co

Billbtil .

Cocar ea

CochirlenI .

Enigea ..

Mahmut C.

Medgidia.

Rasova
SeimenI .
Taspunar .
Tortoman .

-- -- -- Batramdedc
Beilic
Canlia
-- -- - Carvan
- Caranlik
8.68 Cuzgun
450 9.- Dobromir
-- -- -Garlita
-- -- -- Ghiuvegea

.
.

Almalirt

7.- Bugeac

1.050

150

518 18.8

2.538 19.- Aliman

44
396 9.- Amt.-11c

Carabacsi .
CarataI
Cernavoda .
Chioseler .

E-I

28
131

595
50

.
.

5.170

arjelari

Cerna .

.
.

Grad

Satu-Noil
Turcia .
VticarenI

50

c.)

56

13

.
.
.

..

1971

32
132

1841

32,

-1

Toxof. .
Zebil .

1.948 0.881 Pl. Babadag

Agighiol.
Bestepe .
Cataloi .

139 4.6
396 2.5
8.5

1.7

2.557

6.1

550

Cetsla

.
.

.
.

FrecitteI .

- Mahmudia.

'. "

Malcoel
MeidanchioI .
1.302 15.846 12.21 Morughiol . .
71
350 5.- Nicolitel . , .
380

.-.

.5

S
C.)

cl)

E-1

2651
39041

1.625 7.5
2.922 8.2

64 13.-

120
299
142
130
200
8

-I

49
170
348

1.040

9.5

1.170
99u

9.7

4.186 13.6. 2.800 24.152 19.-

--

588 13.3.175 15.2

5.230 13.-

460 10.4

401

144
646

208
30
150
251
89
214

1.152
2.319

9.7
3.7

2.080 10.305 10.-

920 6.-

2.570 10.1.780 20.3.436 16.7.205 10.-

502
22
132 6.160 2.000 12.4.5811 48.497 10.5
522
418
117
703
177
57
107
40
305
122
31

8.352 16.2
6.998 17.2
1.302 11.5

9.624 135
2.188 12.3
170 3.5
1.550 11.2
436 10.8

3.355 10.9
3.390 20.5
650 21.5

.
.

325 1.950 6.9

85
245 2.7
109 4.360 3.5
65 1.300 20.3.370 54.230 16.7

7.1361110.146 15.5

"

Macin
Sulina .
Tulcea . 7.136 110.187 15.5
Jud. Tulcea . .112.9251172.800 13.4

;a

583 10.201 18.5

Telita
Tulcea "

4.581 48.497 10.5

828 11.559 14.380 2.557 6.1

.
. .

.4

.1

828 11.559 14.- Dobrogia .

Mangalia. II 2.646 28.440 10.67 Parkes .

Medgidia
1.120 12.066 0.77 Saris/1101
;-."
Silistra-N.
197 1.948 9.88 Sarmasuf
13 6.2 o
Satu-Nou
400 8.- -. Jud. Constanta 5.336 58.400 10.9 Somova .

. .

- Armutlia
14
14 Atmagea
- Babadag
1560 10.- Baschiol
- Beidaut.

:Pl. Babadag

Pl. Mein .

- AlibichioI

.
.
.

.
.
.

-- -- - -1-;-
30 10-

Picineaga .
Pisica . . .

--

10 1.6 Sulina
4.352 22 86 12.4 131' Sulina . .
710 8.8
Pl. Constanta. I
913 11.a) 1.1Arsova .

80
85

Sfistofca

132 11.2

11
6
197
6

E-0

781 8.- Sf. Gheorghe .

97

C.)

160 16.- Cbilia

1.883 10.8 Satu-Noil

161

.
.

Isaccea . .
Jijila . . .
Luncavita .
Macin . . .

Caraorman .

2.089 19.5

120
10

Coium-punar.

COMUNE

ce

1.120 12.066 10.77 Pl. Silistra-N.

156

. . .

HairamchioI
Regep-cuius
Salmi-Noll

'S

Metrleanu
Oltina
Ostrov . .

Balabancea
Carcaliu .

scd

- - -- - Canli-bugeac
-- -- Caramanchioi
Caranasuf
51 17.- Casapchiol
-- 14.---Casarncea
Ceamurli-de-j.
de-sus .
- - Ciucurova .
- -- - Cogelac..
Congaz
-- --- Jurilofca
Emsala
-- - Ortachiol
- Nalbant .
- 423
19.15 Potur
-- -- -- Slava-rusEt
Sarichioi

ParacluoI
Lipnita

PI. Medgidie .

..--4

,-.
F.

. .

Esechiol .
Enisemlia

120 15.

o
a)

..

C.)

Alacap

COMUNE

o
.o

Produc ia

...;

"r.)

C.)

. .

Pl. Tulcea .

18.261 231.200 12.7

Pentru cel ease ani, productia medie anual, suprafata cultivata cu secara i mijlocia
la hector, sunt reprezentate In tabloul :

.-,os
7:3

Medgidia
Silistra-Noud

Jud. Constanixt

Productia
-;

o4

PLAI
Constanta
Harsova .
Mangalia

Productia

S-

Media
total& hl.

a)

.4

2.602
197
4.030
2.366
337
9.739

cd

ca -8

So .4

PLASI

os
.-,

c.)

-8 4a)

:4-:3" o

Babadag
Macin
Sulina .
Tulcea

25.035
1.090
37.333
23.719
3.341

10.32
7.33
8.70
7.58
9.05

12.231

12.611 Jud Tulcea

www.dacoromanica.ro

.....
.

Media

totalii hl.

ce

ca r;
c..o

3.791
804
240
4.651

27.128
7.896
1.778
41.481

9.8
7.3
9.3

17.914

170.131

9.5

7.1

721

Plile In care se cultiv mai multh secara. sunt: Tulcea i Mangalia, iar cel mal' bun
randament 11 data plile Constanta, Mcin, Tulcea i Silistra-Nou.
In dermitiv secara se rultivh, in Dobrogia anual pe o suprafat de 27.653 hectare,
care dati 182.368 hectolitri, adich 6.5 hectolitri la hectar.
Greutatea und hectolitru de fie-care din cereale este in mijlocia :
30

JUDETE

.03
1:14

03

>a)

T.)

ICilogra me

Constanta
Tulcea

62.3
62.5

75.4
75.9

73-

71.6
70.9

40.-

74.1

36.7

67.-

Dobrogia

62.4

75.6

73.5

71.2

38.3

67.8

68.6

In respectul greuttiT und hectolitru de cereale, Dobrogia sth ast-fel:

are greutate superi6rd medig generale (60.6)
Orzul
Porumbul
GrAul
Meiul

Ova

inferilira

(76.2)
(73.3)
(71.4)
(39.6)
(69.3)

Secara
Calitatea cerealelor in Dobrogia este, in termenI generan', inferi6rh celeT a cerealelor
din tar. Val6rea medie a cerealelor anual, este representath in tabloul:

O rz

PL A
Constanta
Hrsova

leI 6.70
hl.

......
..... 2.285.088

1 842 392 le1

Mangalia .

Medgidia
Silistra-Noua.

Jud. Constanta

hl.

287.215 1 el

GrAil

Meta

11

hl.

455 503
821.781
75.663
1.268.531
4 382 135

366.984
424.662
5.004
289.037
1.140.149

1.890.044
735.929
27.533
860.980
3.321.132

13 370 431

4.205.973

1 e I 7.78

hl.

hl.

395.510161
211.366 hl
555.375
546.791
181.205
156.814
419.065
350.038
161.370
95.599
1.742.321 1.619.435

859.282 !el'

2 654 379
825.306
8 988 296

Secar

O v6z

lei 5.-

lel 7. -

lei 10.61
hl.

477.131
650.138
615.165
413.955
643.385 1.136.426
563.328 1.639.296
3.065.824 I 4.973.129

1.479.326

Porumb
1 e 1 7.20

194.772 le1

5.840
290.450
184.533
25.992
95.180

Babada g 2

......
Sulina
Tulcea
.......
Mida-1

Jud. Tulcea
Dobrogia

211.056
61.431
13.833

240.300 D

204.115
117.145
725
60.125
441.120 a

1.323.642

8.294.261 0 1.952.321

2.060.555

1.418.822

84.596
50.092
4.060
44.310
1

322.722 D

Un hectar cultivat cu cereale produce brut anual in media:

Su p reata.

PL A$1
Cons tanta
Hrsova .
Mangalia
Medgidia .

cultivata
hect.

. .

S ilistra-Nouti. .

Jud. Constants. .
Dobrogia .

Produce
Val rea
i
productelor unbrut
hect.
Lei
Lei

PL I

55.734
73.294
60.101
74.091
36.946
288.000

3.790.837
3.714.601
3.942.767
5.398.826
3.310.891

68.- Babadag .
50.- Macin
65.- Sulina .
72.- Tulcea
89.-

20.484.185

71.-1 Jud. Tulcea

451.429

31.302.3631

09.-1

Valrea Produce
productelor unbrut
hect.

S u p rafata

cultivata

Lei

hect.

LeI

31.922
2.205
39.252

5.212.298
2.211.040
126.818
2.845.705!

103.429

10.818.178

86.0881

60.69.57.72.-

II

66.-

91

71890

www.dacoromanica.ro

722

Raportul culturiI cerealelor cu exploatatiunea mijlocie a unuI cultivator este aratata

In tabloul :

PS
LA 1

Porumb

Orz

Cate

Constante.
HE1rova

Mangalia

.
.
.

Medgidia .
Silistra-Nouti.

Jud. Constante

Ovz

Meifi

TOTAL

Secare".

hectare viii de cu tivator

8.8
1.8

1.6
3.1
1.9
3.0
1.2

3.1
1.7
1.7
3.1
3.0

6.0

1.8

2.6

g.
6.1
9.

GrAil

1.4
3.0
1.2
2.7
0.3

2.0
3.0
0.9
1.6
0.4

0.8

1.6

1.4

0.4

17.2
17.1
14.9
19.3
6.9

1.0
0.6

14.4
j

Babadag .

1.5
2.0
0.1
0.9

5.7
2.6
2.6

Macin

Sulina
Tulcea

3.5

Jud. Tulcea
Dobrogia .

4.0

. .

5.1

1.2

11

1.3

4.5
2.1

0.4
0.4

0.9
0.5

LO

2.2

0.1
0.1

0.2

0.5
2.0
0.5
0.9

3.0

0.3

0.5

1.1

2.8

2.4

1.5

1.7

13.5
7.8
4.7
8.0
10.3

12.5

Acest tabla' ne dovedesce, ea un agricultor in Dobrogia are de cultivat un num6r

indoit de hectare de cat in tara, unde mijlocia este 6.5.
De aceea agricultura aci este tbrte slaba in raport cu restul
Pentru ca un agricultor s" cultive 12.5 hect. anual, II trebuesce instrumente, brate
maI ales capital, ceea ce in Dobrogia lipsesc.

Recapitulatia cultureI cerealelor

lata mijlocia culturiI cerealelor in timpul celor ease anI:
Porumb
Productie

Orz

Productie

r;

PLII
Constante.. .
Hdr,sova
.
Mangada . .
Medgldia . t

Sllistralioua

o
w

1)

211

i.

K.3

ce

V.

ra

'E
Q

E.

27 790
26.086
33.931
32.619
9.978

4)
'74

Gnu
Productie

Meitl

Ovz

Produce

Productie

o
a.)

).)

:ej

4a)

74

T:.

na

f...

.4

ce

4
t:

75

..e

7:73

-ti

E- '

g
S

E-

274.981 9.9 4.989

220.795 8.5 13.338
341.058 10 O 7.245
396.176 12.1 11.222
123.180 12.4 6.516

S
U

E?.

7.8 1 9.620
80.988 9.3 4.382
7.8 7.666
41.970 6.5 13.212
8.4 6.639 58.451 8.9 4.795
8.8 11.616 107.109 10.6 10.051
78.240 12.6 16.129 154.503 9.6 1.754
39.891
90.297
57.591
90.748

.03

30.238
78.113
22.402
51.431
13.657

gi
t.'

G.1
as

A
7.0

Productie
C)

a)

,C1

C.)

a)

_.;

ay

V.

cd

ce

:19

`A

-Li

g.

.-4

...4

.ci

.c

03

r..

72

76

V.

E:

'A

-(1

co

-,.1

79.112 14.4
111.077 10.2
36.259 11.9
83.813 11.1
32.274 15.1

2.602
197
4.030
2.366

7.4 29.417 323.647 11.O

9.739

6.312

7.1 12.791
7.0 3.461

6.6
9.5

Total
Productle

Secar&

6.217
2.232

3371

Es'.

25.035 10.3 55.734

1.090
37.333
23.719
3.341

73.294
8.8 50.101
7.6 74.091
9.0 36.946
7.3

530.248 9.5
547.152 7.4
553.091 9.2
753.000 10.1
.
10.9

Jucl. Conet.

122.180 1.347.507 11.01 39.985 350.809, 9.6 52.9001 468.721 11 61 33.779

218.903

12.234 12.71288.0001,2.751.821

Babadag
Macin . .
&d'ha . .
Tulcea .

36.408
10.612
1.275

366.493 10.6
122.654 11.6
11.293 8.3

8.202
8.053

50.970
53.912

. 1
.
.

75

17.001 189,333 11.1

4.479

695
41.533

.
.

9.5

6.2 28.8351 178.138 6.1

7.3
8.770 69.313 7.8
9.3
52741
2.595 4.9
81.118 7.3
9.2 10.97

3.167
1.677
70
850

12.228 3.8
7.156 6.6
580 8.3
6.330 7.4

5.685
2.006
18

1.29

40.323 7.2

23.429 11.6
125 6.9
12.025 9.2

3.791
804
240
4.651

27.128 7.1 86.0881 675.780

7.896 9.8 31.922 289.420
1.778 7.3 2.205
17.076

7.4
9.0
7.7

41.4811 9.3 39.252 371.850 9.4

e

Jud. Tulcea .

Bobrogia .

63.1011 654.050 10.4 20.073

168.354 7.81 48.198 313.019

5.585

.1185.284 2.001.557110.7 60.0581 509.1631 8.71101.098 981.740 9.01 39.364

30.000

8.475

88.224 10.41 17.914

170.134 9.5 63.429 1.443 781 8.8

278.903 6.31 37.892

411.871 10.71 27.653

182.368 111451.429 4.365.602 9.6

5.31

www.dacoromanica.ro

723

Tata consideratiunile ce putem face:

Cultura cerealelor este proprie in Sudul si Nordul Dobrogia, cc l pl,sile Silistra-Nota,

Medgidia, Mangalia si Constanta dar' cel mal mare randament in judetul Constanta, lar
In judetul Tulcea, plsile Tulcea si Mcin.
Partea central, (plasile Babadag si Harsova) da cel maI mic randament de cereale;

daca, excludem Cu desvarsire plasa Sulina, unde disproportia e mare intre terenul de
cultura si numrul populatig.
Impartita Dobrogia in da versanff, vedem ca cel ma bun versant pentru cultura
cerealelor este cel Dunarean.
In raport cu numrul hectarelor ce revin und cultivator, am vedea ca plasile SilistraNoua, Mcin si Tulcea dati cel mar mare randament; fac exceptie plasile Medgidia si
Constanta.

Fertilitatea soluld mar depinde si de intinderea padurilor, ast-fe!: plasa Silistra-noua,

unde padurile ocup a 110!0 parte din suprafata totala a plsil; cultura cerealelor da un
randament frte triare; acela lucru putem zice si despre plasile Macin si Tulcea, in care

padurile ocup respectiv 21.99/0 parte si 8.09N parte din suprafetele lor.
S'ar parea ca plasa Babadag, in care pdurile ocup 24.390/o parte din suprafata totala, desminte acsta regula; insa trebue sciut ca in acst, plasa nume baltile ocupa'. a
20)/o parte can suprafata ef, decr se reduce simtitor din intinderea er.
Constitutia soluld jca un rol important, si p6te cel mal' mare in productivitatea cerealelor; asa, daca observam o harta geologica, vedem &a Sudul si Nordul Dobrogia este

acoperit cu un strat de lss, care da pamantuld fertilitatea, pe care cifrele statistice

confirma.

Plasa Silistra-Noua, da un randament superior celor-l-alte plasr, pentru orf-ce fel de

cereale.

Plasa Sulina, Cu miel' exceptiud, da cel mal mic randament.

Orzul da o productie frte bung in S.V. si N.V. Dobrogiel, slaba pe versantul MarirNegre.

Porumbul se produce bine in tot Sudul si Nordul Dobrogia, slab la centru.

Graul e mal' bun in versantul dunarean si frte slab la centru.
Meiul cel mar bun e la Sudul Dobrogief, pe ambele versante si prin exceptie in plasa
Tulcea.

Ovzul da cel mar mare randament in jumtatea sudic, a Dobrogia si maI ales pe
versantul dunarean, intinznd u-se pana in plaza Macin.
Secara e mal huna in Sudul s'i Nordul provincia si mal' slaba la centru.
In definitiv centrul Dobrogia produce cea mar slaba cantitate de cereale, pe cand
extremitatile si mal ales Sudul, da cel mai bun randament.

III. Plante oleoginse.

Plantele oleoginse ail ocupat in 1900 o suprafata 19.197 Hectare, ceea ce represint
3.86/o din intinderea culturilor, sari 1.23/0 din intreaga suprafat, a Dobrogia
Cultura plantelor oleoginse repartizata pe cele dou judete, se Imparte:

15.705 hect., adica 4.73N din totalul culturilor, sal 2.19')/o din suprafata judetuld
Constanta.

3.492 hect., adica 2.07,10 din intinderea culturilor, saii 0.41N din suprafata judetulul
Tulcea.

In raport Cu suprafata cultivar, plantele oleoginse ocup ordinea urmat6re:

Inul intaiul rand.
Rapita al doilea rand.
Canepa al treilea

www.dacoromanica.ro

724

I. I n -u. 1.
S'a samanat Cu in o suprafata de 11.857 Hectare in anul 1900, adica 2.37/o din intinderea culturilor, sail 0.7610 din suprafata intregeI DobrogiI.
Cultura inuluI repartizata pe judete sta ast-fel :
8.412 hect. adica 2.523/0 din suprafata culturilor, sa 1.17a/0 din intinderea total a a
judetuluI Constanta,
3.445 hect., adica 2.040/o din intinderea culturilor, sa 0.40N din suprafata judetuluI Tulcea.

Cultura inuluI ca planta textila este f6rte negligeata In Dobrogia ; nu s'a produs In
anul 1900 ad, de cat 30.500 kilograme fuior, din care 3000 kilograme In judetul Constanta
27.500 kg. In judetul Tulcea.
Ca saminta, inul se cultiva In Dobrogia maI mult ca In orI-care parte a 'PHI.
Tabloul urmator ne arata productia inulul in Tra :
Sirnanta

Fuior

-C.;

,-.S.

-el

JUDETE

os

-'

"43

-0

`')

E
P.

C.)

' -.

.-4

-0

- ......

JuDETE

73

0
.0
ID

..

--'

__,

gU

-,uz..

os

c..)

0
o
L.

'I)

r-

CD

a 'A

L.)

..`7.;

r.)-

ca

3
-7

....

J lr D E T E

as

-0

-o

-;u

u
'i:

0
;6
0

sfunantit Fuior

SiLmanttt Futor

ca
'-'5

cr3

'eP

a)
',Z

;E'

e
.7

cu

c.)_

26 8.1 2101.- 26 ISucvsi

6 2 I Neamt
3 4.3

. .

.
'-g

a.-

BoLoani

1a1.

.5.

.---

Vaslui

Falciu .
Tutova

12 - - r4lBacttil .
-313 10.3
-4.0- -350J
- d0.9IPulna
.
30 ,- Buz6u .

- Roman .
,,..,

13.-

.
.

2 7.0
3 6.0
50 6.4
12 2.8

CovurluT

Tecuci

i R.-Sarat

Arge .
Vtticea .

180 7.41.330 - 13

31

18 4.7 14 o Dembov .
34 1.7 20

.
.

1 - - I' Prahova.

270 - - f Muscel .

42 9.0420 2.9120/Grorj. . . .
1 3.0
3 - - 5 tMeliedinti .
Dolj . . .
6 6.7 40 1.1 7
25 3.6 90 0.0 22, Romanall .
19 3.2 60 0.5 9 1: Olt . . .
9 1.1 10 0.4 4 -a, Teleorman.

13 0.8

10 1.1 14
12
-5.1 7.0 390 7.0 380
15 5.0 75 - 3 - - 1.0 3

4 3.0

2.7 83 0.5 17 4 VlaFa..

16 4.4 70 0.1 2 .5 11113v . .

36 3.8140 0.4 10
Ialomita.
8 1.4 11 0.9 7 w- Braila. .
`.13

37 9.6 360 0.5 20

235 8.41.970 0.2 50

189 5.5 1.030 4.2 800

309 8.8 2.720 2.9 880

.
.

310 - -

30110.3

Din datele acestuY tabloO se dovedesce, ea cultura i iuluI (samanta) in Dobrogla e de

opt orY maI mare, de cat in tte judetele Trans-dunarene la un loc ca mijlocia la hectar
nu e cu mult inferi6ra celor 30 judete.
Inul fuior se cultiva maI mult in Dobrogia de cat in tte judetele la un loe din esul
SiretuluI i PrutuluI, din Carpati Moldova *i MuntenieI ; cultura este insa inferi6ra numa
la 3 judete (Dolj, lalomita i Braila).
Cultura inuluI in 1892, 1896, 97, 98 i 99 este aratata In tabloul :

1892

Productia
3

PLAI

-4

I"..

vs

.5
-6

.5

Q)

Conslanta.
Httrova .
Mangalia
Medgidia .

.
.
.
.

.
.
.

es

E-4

o
o

cis

-0

Z -.

Productia

r)
a)

-8

c)
a)

,f4

1898

1897

1896

Productia

74

T.'.

Kra

.5

-S.

a)

74

74

1:.:

xr3

es

T.

,ce

;Es.

.?.

Ts.

:i,-.

-S

.2

-S.

C.)

E-1

5.4401 38.495 7.081

195

1.008 5.17

E-1

4.028 28.029 7.0

330 3.440 11.4

a)

ce

:' 6

3.771 31.265 8.29

6
96 16.-

5.580 59.004 10.57 7.459 05.786 12.9 8.532 40.527 4.75

1.0441

8.776 8.40

1.085

7.544

7.0

580

Productia
'E.;

cd

E-4

1899

Productia

3.648 6.29

.'

T.:
,P
-S.

Q)

Babadag .

Macin
Sulina
Tulcea

. .
. .
. .

Z .oc
n

-o

E-1

4.288
245
5.955
208
80

nimic

3420.00

nimic

342 0.03

11

3.829 23.034
7

2
60
9.227

6.0
0.3

-- -- -- -- -- -- -

3.497 21.104

7.21 3.5741 20.656

6.3

3.8221

1.400 3.5

--

10,471

5.3

1.522

5.564

3.7

1,190

10 0.1
66 0.1

5.330 32.323

6.0 5.253 31.575

6.2

5.096 26.220

5.1

5.023

1.476 0.3

. 141.442 91.645 2.24 17.614 142.758

7.4 18.4111168.976

8.3,118.030 102.016

Jud. Tulcea. .
Dobrogia .

os

ei

:6
0

225 3.255 14.02

256 2.602 10.0
45
361) 8.Silistra-Nouti, .
Jud. Constanta 31.935 69.891 2.19 12.484 110.535 8.861 13.158 137.401 10.4 12.9311 75.796 8.861 10.7761
Fn.

'

,03

9.5 071 21.751 2.29

10
1.484

6.01
6.31 1.756

11

www.dacoromanica.ro

6.5 15.7991 1.818 0.1

725

Silistra-Nou, Mangalia i ITrova produc cel ma mult in.

Dm mal' jos cultura inuluI pe comune, p14 i judele, pentru anul 1900:

TFIBLO(J
de

Cultura inului pe comune, pIii judete, pentru anul 1900

rP oductia

--C)

COMUNE

-4

.0

,r.

E
C.)

araharman .
Caramurat .
Carol I. . .
Cicritci .
Copadin

--

.
.

Constanta .
Gargalic . .
Hasancea .
Murfatlar .
Omurcea . .
Palaz . . .
Pazarli . . .
Techirghiol ,

115
27
844
351
35
27
80
40
451

.
.
.
.
.
.

,03

"F:i

C..)

F.

'2)

E-1

303

,-

;Es'

--

- - Ciobanu

Daeni
510 4.43 Getrliciu

162 6.- Ghizddresci .

- - HEIrsova

3.326 5.17 Ostrov

4.968 14.54 Saraiu

COMUNE

.
.

280 8.- Siriu

476

324 12.- 'topa'

875 9.72 Topolog,
200 5.- Urumbei
3.660 8.-

.
.

Sarighiol . .
Tatlageac . .
TopraisarI . .
Tuzla
3.820 7.99 Pl. Mangalia .
.

Pl. Constanta .
Alacap .

Billbill

Carabaa

--- --- ---Bairamdede

Beilic
Canlia
-- -- -- Caranlfc
Carvan
56 4.30 Cuzgun
-- -- -- Dobromir.
.
Es.echioI
-- -- - Enisemlia
GrIrlita
- - - Ghilivegea
Hairamchia

.
.

.
.

2.410 17.- Miman

20

Enige . . . .
Mahmut-Cuius.
Medgidie . . .
Rasova . , .
SeimenI . . .

Taspunar
Tortoman

64 8.- Almaliu

- -140 7.-- Asarltc

Bugeac
140

Cartita! . .
Cernavodit .
Chioseler.. .
Cocargea .
Cochirlen1

2,0821 16.677 8.01 Pl. HArsova .

.
.

13

.
.

.
.

fv-Mila
an.
Oltina
Ostrov
ParachioI

--

- - Alibichiol
- - Armutlia
- - Atmagea .
- - Babada g .

160 4.- Baschim

.
.

.
:

-- -- -- Cardi-bugeac..
Beidaut
---.- - --Caramanchim.
-- Caranasuf
- Casapchioi
-- -- -- Ciamurli-de-jos
CasElmcea
-- -- - -Ciucurovade-sus.
- -120- C,ogelac
.
Enisala
-_ -_ 5.--_ Congaz
Nalbant
-- -- -- Ortachiol
.
- -- - --Poturu
.
Sarichiol
Slava-Bus.
40

22

Jurilofca;

Toxof

'

Zebil

'
.

us
stau
Fege&cl

Pl. Medgidia

.
.

--

481

181

2.670 14.75 Pl. Silistra N.

62

280 6.-!1 Pl. Babadag

www.dacoromanica.ro

XI

-;
.4

,- Lo

7C3

C.)

o
.
.

a)

-- -- - Agemler
- Azaplar
- -12- Caraomer
3.- Cavada!' .
-- -- -- Cazilmurat
Chiragi
-- -- -- EditchmI
Enghez .
3.808 8.- Gheringec
Mangalia
- Musurat
-- n'a--rodiL
- Osmancea
OsrnantacA .

2.424 8.- Calfa

rP oductia

.
V.)

COMUNE

703

rP oductia

tio

"c".>

17
3
217
386
94

F.

'1)

210 5.-

--

6.924 8.81

68 4.15 5.-

3.003 13.8

1.724 4.46

494 5.-

1.652 10.646 8.44

105 1.125 9.1
150
185
155
756
395
251
412

1.040 6.1.366 7.-

690 4.45
5.892 7.79

1.185 3.1.550 6.-

3.566 8.63

5.606 39.483 7.-

-- -- ---- --- -- --- -- -- -- --

27j

101 3.5

19

57 3.0
105 3.0

968
830

5.952 6.0
3.750 4.5

57
3

272 4.7

11
11

21 2.1

92
16

736 7.5
129 8.7

6 1.0
26 2.0

13
.

.te

42
786

03

9 3.0

33 2.1

2.093 11.197 5.3

726
.

rP oductia

o
.4

O
...

-S

.3
:6"

c.)

Balabancea.
Carcaliu . .
Ca.rjelarI

Fi

Caraorman .

o..

.
.

Picineaga
.

Pisica.
Satu-Noil.
Turceda. .
VciirenI .

Pl. Sulina

ca
..

Luncavita

--1

gi Pl. Babadag .
ca
Mticin. . .

.1

Dobrogia

.
.

Agighiol

Bel;tepe.

Catalor .

asla
- - FrecatzT
- - Mahmudia .
2'5

211
I

-,

Pl. Mitcin

-- --

2.082 16.677 8.01

481 3.820 7 99

5.606 39.483 7.-

2.670 14.75

181
62

-,cd

2
3

280 6.-

8.412i 62.930 7.3

Maleo& . .
Merdanchioi
Morughiol .
Nicolitel . .
Parches . .
Sarighiol . .
Sarinasuf. .
Saiu-Norl. .
Sornova . .

.
.

.
.

.
.

Teluta

Tulcea .

- - 5 2.5-

2.093 11.197 53

Pl. Tulcea

.1:1

-8

(I)

'A

400
172

2.400 6.0
1.166 6.5

30 2.7
60 6.0

- -129 1.6- -690 4.710

cd

,ds

=
.-,
C.)

o Tulcea .
(4 Jud. Tulcea.

C)

-I

Mangalia .
o Medgidia .
-. Silistra-N.
Jud. Constanta
...

"6

.-

COMUNE

E-,

....-

u Sulina

..
-0

-,

HArova

cd

Pl. Constanta
.,..,

.E.I'

.
.

Chilia
Satu-Noil. . .
Sf. Gheorghe .
*fistofca . . .
Sulina

o
g

Jijila

Macin

L)

.
.

704

,..4..

..-,

Cerna . . . .
Coium-Punar

Gran .
Isaccea..

COMUNE

.E.,

Productia

u
u

T..)

COMUNE

Productia

__,

'O

77
155

- --835 5.4-- -377 3.7- - -

21 3.0

167

94

300

1 200 4.0

1.350

7.398 5.5

7.398 5.5
3 445 18.600 5.4

11.857 81 530 6.9

1 350

Productia medie anual, suprafata cultivata cu in si mijlocia la lieciar, pentru

sse ani se v'd In tabloul :

o
1

'B 75),

PLAI '

-0

.ce ,_,
.194)

Constanta
HArova

Mangalia

Medgidia . .
Silistra-Noua

Jud Constanta

Productia

.9-.....

3.914
251
6.626
619
133

11.533

Media

totald hl.
22.893
1.673
47.028
4.527
1.239
91.379

Productaa

-o 4
cd

45

-. -a

-0

PLI

. .t,-

`cf:.

o
o
'Cl 1

6-)

o-g
o I.,

Media
totalg, hl.

...2

A4

g $'
5.89
8.36
7.12
7.54

10.-

Baba.dag
Macin .

Sulina

3.363
.

Tulcea .....

7.94 Jud Tulcea

23
1.460

5.609

4.6
0.3
3.0

15.478
2
75
6.545

3.8

21.991

Comunele in care inul se produce cel mai mult sunt:

Hasancea, Chiragi, Palaz, Alacap, Caraharman, Aza play i Tuzla.
In media se cultiva inul anual pe o suprafat de 17.142 hectare, care dati
hectolitri, Mica un randament de 6,6 hectolitri la un hectar.

3.9

113.370

2. Itapita.
Act:Ista, planta se cultiva pe o scala fcirte restrans, maY ales in judetul 'l'ulcea.
In anul 1900 s'a samanat cu rapita 7.275 hect. In t6ta, Dobrokia, adica 1.45% din
intinderea culturilor, saia 0.46% din suprafata total. Pe judete cultura se Imparte: 7228

www.dacoromanica.ro

727

hect., adica, 2.18/0 din intinderea culturilor, sal 1.010/0 din suprafata jud. Constanta
47 h. a, tifra apr6pe nesemnificativa, in jud. Tulcea.
Productiunea rapiteI in cele 30 judete din tara, in anul 1900 a fost :
rP oduc ia

'8

4
Q)

JUDETE

-4

4,a5

SU
..

g, DorohoI .
-4 BotosanI.
Iasl . . .
Roman .
VasluI . .
Falc a' . .
Tutova .

.
.
.

-.

.
.

ci) Covurlul .

Tecucl.

530 8.500

459 8.000
1.37 26.100
1.01 11.200
2.82 44.300
6.07C 83.000

.
.

.
.

,a3

c4

6.5 -e, (Sucva .

.
.

. .
.

.
.

17.4 _IPrahova .

19.1 -1'. DElmbovita .

11.0 :)) IMuscel . . .
15.7 g Arges . . .

7.7 X JNearnt .
14.3 6.1Bactitt .
-,s'

1 Putna ..

16.0 u Buzfi

13.7 Z VilIcea .

.4

"g

4.240
8.100
9.380
3.060
5.669 78.330
4.597 59.750
8.469 86.170
152
590
6.065 61.600
920
146

JUDETE

E-.

393
512
587
474

Productia

o
a)

15.9

-4

JUDETE

E-.

2.194 14.230
4.982 38.280
2.368 37.760
1.179 18.800

17:-

-5

rP oductia

a-

10.8 c:).1Gorj .

I Dolj .

15.8 81Mehedinti .
16.0

nis

os

So

;74

158
860
656 5.430
6.110 7.2)0
15.261 168.000
14.912155.760

5.4
8.2
12.0
11.0
10.4
11.0
9.5
11.2
10.7
11.0

8.5 :::: RomanatI .

13.8 li Olt . . . .
13.0 a Teleorman. 43.3421478.900
10.2 '"1 Vlasca . . . 39.373375.560
3.9

:6,

10.1 cg

6.3

Ilfov. .

Ialomita .
Briiila . .

39.155 439.400
26.115 278.800

6.219 68.700

Cultura rapileI este cea mai restransa in judetul Tulcea, din bite judetele trif
mijlocia la hectar este f6rte slaba.
In judetul Constanta insa productia este mal Una, de aceea se cultiva pe o suprafata
niai intinsa.
Si trebue sciut, c anul 1900 a fost cel maI bogat in cultura rapitet
lata i tabloul de productiunea rapiteI in Dobrogia pe anif 1892, 1896, 1897, 1898
si 1899:

896j

1802
Productia

- T* 3

PLASI

Q)

na

Ihtrsova.

.
.

Mangalia
Medgidia .

o
H

N u sunt date

Silistra-Nou, .

Jud. Constanta

Babadag .

.
.

Macin
Sulina

Tulcea .

Dobrogia .

580

7.069 12.07

,a3

ce

.3

,1",

-a"

(')

E-.

Z1

1-2,

,ca

E
S
U

;4,1

E-.

6.036 6.63

595

788
171

12.94116.01

160

380 0.76

- - - - - 21 3.2.24014.5

1.876 18 697 9.96

762

6.0

2.64110.-

-Productia

ProducUa

ZQ)

4a)
es

1899

898

c.)

.4

911

Degerattl,

t.
E
S

--

74'

1-1

ve

ce

S
U

E-.

404

3.417 8.46

337

94
5

505 5.38

484

14

6012.16812.-

517

4.146 8.02

860

41 7.-

41 7.-

25
14

N u sunt date

Jud.Tulcea .

ProducOa

r)
a)

1.1

1897

'r."::

Constanta

ProducVa

--

10

60

10

60 6.0

7.06912.071 1.886 18.757 7.5

54 7.7

7H

769

2.695 8.3

524

4.187 7.5

863

--

N'a rodit
161

0.33

N'a rodit
n

161

0.18

--

161

LL
0.1

In judetul Tulcea cultura rapiteI este apr6pe nula.

In judetul Constar*, rapita se cultiva mal mult in plasa Mangana, unde produce
si bine.
Dam mal jos cultura rapiter in 1900 pe comune, p1a,s1 i judete:

www.dacoromanica.ro

728

Productia

Productia

'

3C13

COMUNE

o-

'2
Caraliarman .
Caramurat .
Carol I. . . .
Cicrcci . .
Copadin . . .
Constanta . .
Gargalic . .
Hasancea . .
Murfatlar . .
Omurcea . .

Palaz .

COMUNE

ce

c's

'-'.,.;
-F. o
.-. A

- -o

A'

79
107

237
788

--

1.797

- -

236

5
403
300
611

--

30
3.669

2.250
549
8.442

3.- Calfa
4.- Ciobanu .
- DaenT
'7.61 Grliciu .
- Ghizdrescl
- Hrova .
6.- Ostrov .

. .

9.10 Saraiu
7.50 Siriu

-----

80

Pazarli . .
Techirghiol

768

.
.

2'7

10.99 Topolok .
Urumbei .
degerat,

319

2.520

8.-

'

. 03,

Productia
mid

COMUNE

i)

C..)

--

.
- Agemler
- Azaplar .
Caraomer . .
Cavaclar ..
--- --- Cazilmurat
- Chiragi . .
- Edilchioi
.
- Enghez . . .
480 6.- Gheringec .
8 4.- Mangalia
.
- Musurat . .
.
.

.
.

- Osmancea ..
Osmanfac,

.
.

'I opratsari .
Tuzla .
.
.
5.951 Pl. Mangana
.

Alactip

Bffibill

Carabac,

Caratai . .
Cernavoda
Chioseler
Cocargea

1.170
150

69
35

530
175

12
284

96
4.020

5.611 Almalfu
16.18 Aliman

10.- Asarlic
10.- Bugeac

Rasova .

.
.

.
.

- 7.68- Beilic
Bairamdede
Canlia
- - 5.-- Caranlic
8.- Carvan
14.15 Cuzgun
720 12.- Dobromir
- EsechioI
- Enisemlia
- -- 1.43
Grlita

Cochit'lenT .

SelmenT .

117
15

Enigea . .
Mahmut-C.
Medgidia .

191

645 10.450

.
.
.

.
.

Taspunar .
Tortoman .

35C
1

82

.
.

.
.

.
.

509

285 15.- Gbiuvegea .

Hairamchiof .
Lipnita . . .
Marleanu . .
(Mina
Ostrov
ParachioI . .
Regep-Cuius .
Satu-Noil . .

.
.
.

.
.

---

488

-- -- Alibichiof
ArmuLlia
-- -- Babada.
Atmagea
P
12.92 Baschioi
-- -- Canlf-bugeac
Beidaut..
21 14.- CaramanchioI

11/2

4.860

Balabancea .

Carcaliu . .
CrjelarI . .
Cerna . . . .
Coium-Punar
GrecI . . . .
Isaccea . . .
Jijila . . . .
Luncavita, .
Macin . . .

Picineaga .
Pisica .

Satu-No

,
.

Turcia .
VtictirenI

Caraorman .
CD

Sulina
PI. Sulina

sk
ce

130
45

03

Mdcin

a)

Tulcea

2.6331 20.282

8j

'Al

Toxof .

.
.
.

Agighiol
Bestepe .
Catalot
.
Casi a . .

.
.
.

MeidanchioI .
Morughiol .
7.70 Nicolitel . .

5.95
27.821 12.09

Parche.

-- -- ---

.
.

'

29
02
679
126
265
10
44
80
63
5_12

.0

304
134
140
151
104

290 10.1.780 10.34

6.440 0.48
1.722 13.66
3.830 14.45

120 12.-

405 0.20
432 5.40
639 10.14
424 8.15

- -

230 5.55
3.305 11.00
900
6.79
2.050 14.64
2.114 14.3.080 29.61

2.313 27.821 12.00

--- -- ---- -- ---- --- ----- -- -- --- ---- -- --- -- --- -- --- - - -- -2
6

60

10

22

60

2.7

--------

----------

-----

25

- -

19

------

25

Jud. Tulcea
Dobrogia

Frecatel .
Mahmudia
MalcocI . .

i:

7.343 13.251 Pl. Babadag .

Nu s'a pus

2.31
1.64

554

c)

'

14

Sarighiol
18.296 11.12 Sarinasuf
Silistra-N.
554 7.343 13.25 Satu-Noil
o Jud. Constanta 7.228 74.230 10.3 Somova
.
....
Tellta
. '.
..
Tulcea
a. Pl. Babadag .
22
60
2.7

12

o Pl. Constanta
.... Hrs,ova .
-,-,..
Mangalia .
qj Medgidia .

o Sulina
Pl. Mcin .

.
.

. . .
Chilia
Satu-Noil . .
Sf. Gheorghe .
fistofca . . .

.
.
.
.

Zebil

Pl. Medgidia. 1.5461 18.296 11.121 Pl. Silistra-Noua

-.
--- --- --- Caranasuf.
CasapchioI
Casmcea .
- - 6.-- Ciamurli-d.-j.
Ciamurli-d.-s.
-- -- --- Cogelac
Ciucurova .
.
2.000 15.30 Congaz
Entsala
-- 450
-- 10.--- Jurilofca
Nalbant .
-- -- -- Ortachiof
Poturu
-- -- -- SarichioT
Slava-rus

370

t ..

SI
I

Sarighiol

7.701 Pl. Hrsova

Tatlageac .

Pl. Constanta 2.633 20.282

`...1

-t::,

--- --

9.- Topa!

, od

47

60

7.275174.290

13

10.11 Pl. Tulcea

www.dacoromanica.ro

720

Productia medie anual, suprafata cultivat5, cu rapi

ceI 6 anI se arar in tabloul:
;43

976
12
576
370
116

Jud. Consienta

1.887

I-Iftreova

Mangalia

Medgidia
Silistra-Noutt

a)

ed

PLASI

os ti

Media
totalti hl.

g
u

Constanta

mijlocia la hectar, pentru

Productia

cd O

PLASI

g)

Produclia

Media
totalii. hl.

*5 V)

22

60

2.7

15

37

2.5

37

97

2.5

O
6.023
89
8.673
3.675
1.502

6.69
7.42
17.34
12.27

Babadag

17.824

9.9.

Jud. Tulcea

Miicin

Sulina
Tulcea

13.

04

Comunele care dar, cea ma buna rapita sunt : Azaplar, Cazil-Nlurat, Tatlageac

In mediu anual, rapita se samana pe o intindere de 1.924 hectare, care dala

hectolitri, adica un randament de 9.3 hectolitri la un hectar.

17.921

3. Cilnep
Sc cultiva f6rte putin in Dobrogia i numaY in judetul Constanta; canepa ea planta
textila (fuior) nu se cultiva, ci numaI pentru smanta.
In anul 1898 s'a samanat cu canepa dou6 hectare, care ati dat 32 hectolitri, adica
16 hl. la hectar.
S'a cultivat in satele CicrAcci, Copadin i Palaz din plasa Constanta; Cuzgun, Lipnita
i Parachiof din plasa Silistra-Noul
in 1899 s'a samanat dou6 hectare Cu canep5, in Mea Siriu, Topal i Topolog
s'a produs 4 hl., sati 2 hl. la hectar.
lata produ' ctiunea canepeT in anul 1900:
.....

Productia

C)

Pl. HARSOVA

74

,z;

76

'--

UrumbeI .

Pl. SILISTRA-N.

HairamchioI
I Parachiol. .
5

15

7
.

GArli.ta

Total

)7.:

3 1 Azarlic
Bairamdede
Caranlfc . .
Dobromir. .

15

,4
o-a

%,i(I)

tio

12
10

rP oductia
74
43
,,.,
w

PO

-8

CD

ce

^.

E-,

c10.71

N'a ro it

15
5

. .

5 II

6 ll

Total

60

0.71

Sc vede dar, ea cultura canepel se reduce numal la plasa Silistra-Nota din tta
Dobrogia. Greutatea unuY hectolitru din fie-care plantg, oleoginsa e in medir':

In

JUDETE

Constante..
Tulcea. . .
Dobrogia .

Rapitd,

Cttnepa

53.5 kilogr.

66 kilogr.

65 kilogr.

66

65

66 kilogr.

65 kilogr.

53.5 kilogr.
92

71890

www.dacoromanica.ro

730

Greutatea unuT hl. din plantele oleogin6se, in kg., este aceiasY cu a judetelor din tara.

Ded acest fel de plante este in Dobrogia de aceiasY calitate ca si in restul Ore ;
din nenorocire, cultura lor aci se face pe o mal' mica intindere ca In judetele transdunrene. Valrea medie a plantelor oleogincise in Dobrogia, e artat in tabloul:
In

P L _ik..

Conslanta

Mangalia
Medgidia .

Jud. Conslanta

116.nova

Silistra-Nouii.

.
.

Sulina . .
Tulcea
Jud. Tulcea .
Dobrogea

Le 91.850

305.156
39
1.479
129.067
433.662

915

1.479

2.235.656

283.2951

hl.

LEA 455.439

31.791
r 927.392

49.272
o
24.433
1.799.393

Babadag

Macin ..

Canepa
10 10

Rapita.

leI 15.25
hl.

leI 19.72
Hl.

.1

Le!

1.359
132.263

56.043

22.905

240

-.80
320

271.816

---

320

Un hectar cultivat cu plante oleogin6se produce brut anual :

o

PLI

49. os

os o.

cp

0.o
w

o
o

ro

no

A.;

f0 P. ,

PLI

g -cr)

Q
.3>

O
w

7
17
0

0o

.0
re

P. 01 4
0

Constanta .
Harova. . .
Mangalia . .
Medgidia
Silistra-Noua.
Jud. Const. .

4.89
547.289
268
33.390
7.202 1.059.655
989 105.315
309
47.418

13.485 2.071.509

112
124
147
106
153

Babadag.
Macin .
Sulina .
Tulcea

.
.

4w
0
0
(no

.0

3.385

1531 Jud. Tulcea

".X.,

0,

in

.0

41,d
cs
0 P.

e..)

-O z

o
'O
000

''4C)

CL.

CZ

23
1.475

306.071
39
1.479
129.631

5.646

435.141

77

5 .)

68

L-1

cr)

co

t-

87

c0

co

GNi

Recapitulatia cultureT plantelor oleoginse

In

Produce

'6
o

11

;Z;

cd

1:1

'ce

719

V.

ou

PL

XI

...a.

c.

'cd
7d.

=
L)

Cons/anta

HEI.r*ova

.
.

Mangalia ..

Jud. Constanta .

cd

6.7

17.3
12.2
13.0

8.0

1.887 17.824

10

4.6

22

23
1 460

15.470
2
75
6.545

3.8

15

11.533

7.1

7.

Total
Productie

Cane o a
...,

Productie

4o

.--1

1::

'ce

C.)

7.5
10

5.9
8.3

'B.

a)

976 6.023
12
89
576 8.673
370 3.675
116 1.502

3.014
251
6.626
619
133

Medgidia . . .
Silistra-Noua .

E--

"5

E-,

22.893
1.673
47.028
4.527
1.239

Bapita
Pr.oductie

---

60
65

4
cd

3o

-..a.

cu

-;

..4

1-1

>O

B
'a

7,4

c..)

E-4

- --

cd

28.916
1.777
55.701
8.202
2.746

6.0
8.8
7.8

0.71

4.890
268
7.202
989
309

u.3

13.485

109.223

8.1

3.385
23
1.475

15.530
2
75
6.582

3.5
0.3
3.0
3.2

5.646

22.088

3.2

10.131

131.311

5.6

15

3.0

20

--

9.1
9.1

Babadag .
Macin
Sulina
Tulcea

3.363
7

0.3 3.0 -

il

37

-- -

97

2.5 -

--

60

Jud. Tulcea ..

5.609

21.991

3.9

37

Dobrogia .

17.142

113.370

6.0

1.924 17.921

2.7

2.5

6.2

www.dacoromanica.ro

--

-=
-

731

Tata consideratiunile ce putem face.

Cultura plantelor oleogin6se se face apriipe numar in judetul Constanta.
PII5ile din versantul Dungrean sunt cele care del cea mal buns cultura

In ordine

de la Sud catre Nord.

Apor tot in aceia.51' ordine vin plaile din versantul Marir-Negre.

Acsta, regula o urmza strictamente cultura inulur.
Cultura cea mar huna a rapiter se face spre Sud de valea Carasu, pana la frontierO.

Ca.nepa abia a inceput a se cultiva in timpir din urma.

IV. Leguminse

Tubercule

Legumin6sele i tuberculele ail ocupat in 1900 o suprafata de 3.867 hect., ceca ce

represintO 0.24% din suprafata Dobrogier, sa 0.77% din intinderea totala a culturilor.
Repartizata pe judete, cultura tuberculelor i legumin6selor se imparte:
1895 hect., adica 0.579/0 din intinderea culturilor, sari 0.26')/o din suprafata judetulur
Constanta.
1972 hect., adica 1.170/o din intinderea culturilor, sati 0.23/0 din suprafata judelulul
Tulcea.

In respectul intinderir culturilor aceste plante se clasific:

Fasolea in primul rind.
CartoflY in al doilea rind.

Mazrea, bobul, lintea In al treilea rind.

1. Va.solea
Fasolea se cultiva satl in ogor, sati printre porumburr.
S'a samanat In ogor 1691 hect. In judetul Constanta i 1285 in judetul Tulcea, adica
In total 2.976 hect., ceca ce represint 0.58/o din intinderea culturilor, saii 0.19% din
suprafata Dobrogier.

Dm tabloul recolter fasoler in 1900 a judetelor din tara, ca comparatie

Productia
o

J U D'E
TE
-

,r...

8
.
C..3

P. roductia
o

oj
'..-g-

"F'd

a3
:;,-,

ct)

E-.

,jazi

J UDET E

''crs

'

;Es.

.B.

-ci

c..)

E-.

a 2,

.05-5

'

,t's'

tli.-Sitrat .

321

,..5, -L1.

2.350 7.3 8.000

Suceava

331

Neamt . 573
Baciiu . 284
Putna . . 225
Buzti . . 393
Prahova 207
DImbovita 131
Muscel . 173
I Arges .
. 172
Orsi.lcea

..6

,24

a3

a)

CC

.
..-4

8o

DorohoI . 389 5.580 14.5 8.100

BotosanI 308 3.020 9.8 9.150
4.Ia,i . . . 369 5.05 13.7 24.170 d. .
Roman . 188 2.920 15.5 8.600
. 325 4.800 14.8 14.330 Q
'S VasluT
B. Hilciu . . 224
1.070 4.8 1.480 1.3
Tutova . 312 2.760 8.8 7.800 .E.
Co urluI . 264 1.080 4.1 2.800 S
s 'recucl . . 368 1.430 3.9 13.530 g
..d

,F.:

JIU D..E T E

o
o
.o

.
4.870 14.7 7.160 6 i Gorj
4.630 8.1 25.600 8\ MehedintT
3.930 13.8 15.620
Dolj . . .

o ..t

E
74.5, mo
u
aS

oo

8
(4 S.

Productia

....-.

E-I

.173

'"

4-Z

z E.

149
740 5.0 7.280
388 2.540 6.5 12.000

280 2.380 8.5 14.660

540 2.4 12.200 ,- RomanatI
32
210 6.6 9.800
1.180 3.1 11 780 ;Fi Olt . . .
330 3.8
88
177 1.180 6.6 6.1901
1.780 8.6 20.370 Teleorman
1.2801
750 5.7 20.940
Vlaca .
130 2.610 20.1 8.500,
1.510 8.7 14.700 S Ilfov . . 3.358 33.900 10.1 16.100
730 4.2 13.800 &I Ialomita . 12.465 85.140 6.8
40
213 1.290 6.022.070
Braila . .
384 1.130 2.9
380
I

Recolta fasoler in Dobrogia este mal slaba dect in orr-care alt parte a tariT, tinAnd
sma de intinderea cea mare a culturir aci, fata de judetele transdunarene.
Cred mar nemerit a se cultiva acsta planta printre porumburr, cacr ar da ast-fel
terenul o productiune indoita: porumb i fasole.
lata i tabloul productiunir fasoler in mil 1892, 96, 97, 98 i 1899.

www.dacoromanica.ro

732

1892
Productia

ti

PLAI

Medgitlia

Productia

ti

ti

..-1

1:

)14

C..)

E-I

^4

't4

,03

Produotla

Productia

tio
4

1809

1 898

Produr.tia

(2)

1807

Q)

a)

,t

.1.5:9a7.3;;Es.5.5;Ea
. -a 7,,;Ea7,3;E;
.
. -a

'E:

Cdnslanta
IltIn;ovo .
Mangalia

1896

.
.
.
.

as

3cd

-a

C..)

E-1

--6

os

a
Z

.
.

-I:J

-a.

Silistra-Nourt.

(fi

- -

JudConstanta -

cid

448 2.215
30
143
183 1.440
114 1.035,
671'
212

4.
4.
7.

O.'
3.1

987

5.514

5.61

181
127
15
667

1.039
551
50
3.260

44
33

-a

(..)

E-i

(..)

>cd

cs

'E:

"8

a)

-a

,cr3

a)

,-4
A

E-I

8.749 11.9
223 1.378 6.1
41
1.137 7.8
322 7.8
573 4.406 7.7
244 2.250 0.2
258 4.888 21.0
508 3.876 7.6
45 5.797 12.0 662 8.308 12.5
1.866 22.8211 12.41 2.007 18.288 9.1
735
144

cs

178 0.76
15 0.18
SIll 1.639 2.68
52
242 0.76
504
455 0.90
1.9531 2.529 1.29
23
8

a)

Babadag .
Macin

Sulina . .
Tulcea.. .
Jud. Tulcea
Dobrogia

os

-o

Z -.1

o
in

- - 1- - -

990 4.900

1.077 10414

5.5

4.9

400

0.7
9.0
4.7
8.2

19:?,1

23
868

230 1.2
24 0.1
53 2.3
286 03

2.410 20.600

8.5

1.251

593 0.5

3.128 42.061 18 2 4.417 38.888

8.8

3.204

3.122 0.9

3.846
946

9.6
5.7

2741

- - -

501

4.9 1.262 20.140 16.0

5.31

2.4221

4.788
15,
73
695 15.318 22.0 1.620' 13.317
167

168

Fasolea se cultiv pretutindenr in Dobrogia, dar me bine se produce in

Tul cea, Medgidia, Silistra-Nou'd i Constanta.

Dam mar jos cultura fasold pe anul 1.900 pe comune, pra".$Y

cea recoltat in ogor, cat i printre porumburY:

judete, alk pentru-

Produc.ti
COMUNE

E:

73

8 bn
tz
o

Pl. Con slan fa

Caraharman.
Caramurat.
Carol I . .
Cicrdcci
Copadin .

Constanta
Gargalik.
Hasancea .
Murfatlar .
Omurcea .
Palaz
Pazarlia. .
Techirghiol

20
32
.

.
.

COMUNE

21 E

gc

- -1.- -3.-

105
14

96

30
480

48
300

3.5.12.2.5.-

7a

o
E-1

20

1-8

40
24
60

es)

25
38
79

129

105
14
20
96
25
38
79
18
129
30
480
48
340

-4-1

Total

18

992

5.2

430

127
68
105

Ciobanu
DrienI
.

Ghizdtiresd

HEIrs,ova.

II

49
50

Ostrov

Saraiu

78
115

30

30

Topolog.
UrumbeI

- - 2.--

52

Total

127
68
105
78
123
49
50

so

60
10

60

50

10
104
50

104

69

142

2.05

742

884

2.-

72
15
56
104

80
255

30

8
240
625
8
30
36
136
63
36
72
210

61

Pl. Al an galia
Agetnler. .

Azaplar
Caraomer . .
Cavaclar . .
Cazil Murat .
Chiragi . .

60
125

8
25

EdilchroI
1.422

Pl. Hdrova
Cal fa

Siriu
Topal

Enghez
Gheringec
Mangalia .
Musurat.
Osmancea .
Osmonfacrt.
Sarighiol .

17
21

6
8
.

301

Tatlageac .
Topraisarl.
Tuzla

Total

www.dacoromanica.ro

4.--

t5.

1.20

4.-

15
78

8.-

45

6.9.7.-

51

3.--

- 1.-- 4.3.-

25

0.4

2
60

60
30
104

40

40

25

61

586

2.222

30

104

12

36

3871 1.636

4,22

681
112
45
114
181
63
87
72
235

733

Productia
-=
4.
.014
t -e glt.

COMUNE

Productia

7.4
-474

c.)

p4) o

Pl. Medgidie
Alacap
Carabacct

Carata!
Cernavoda

Chioseler
Cocargea
Cochirleni

Enigea
Mahmut C.
Meclgidia

3
19
7
26

69
138
20
10

---

Rasova
Selman!
Taspu nar .
Tortoman .

28

Total.

250

56
15
30
125

25
11

17

EsochioT

Garlita
Ghiuvegea
HairamchioI
Lipnita
Metrleanu

Oltina
Ostrov
ParachioI .
Regepcuius
Sa.lu-Nou

.
.

Total.
Pl. Babadag
AlibichioI
Armutlia
Atmagea

Babadag

4730

175
168
102

15
20
142

90
200
102

8.-

51)

87

40

33
109
85
156
01
1.050
20
112
207

828
120
50
115
35

115

35
228

Jurilofca
Nalbant .

90

OrtachioT

Potur .

5.9

436

3.239

12
5
16
7

15
224
37

10

242

Sarichiol .
Slava-rusti
Toxof

Total.
Pl. Marin
Balabancea .
Carcaliu . .
.

52.-

881

3.6

146 1.027

26

100

5.1.-

5.-

Luncavita

30
7

240
12

15

Articiiren!

87

239

50
36

530
36
175
168
200
540

Pl. Sulina
Caraorman .

59

40

- 98

- -6.- - 0.71

6
240

191
63
148
124

50

3.5

10.-

40

Macin .
Picin,ga
Pisica
Satu-Noti

- 12.4.12.2.8.8.-

Isaccea
56
124
30
175

42
60

132
200
162

736

3.653

Turcia

Total.

Chilia
Satu-Nou

St. Gheorghe

14.-

8
40
14
96
15
224
47
10

-10

Cerna
Coium-Punar
Jijila

109

96

2.2.6.3.5.2

Zebil

355

105

40
14

5.-

-6.8.-

100
8
1-00

100

0.9

240
240
12

1.7
7.5

15
2

104

730

114

626

5.4

13

39
oo

2.3

15.-

39
60

17

99

5.8

99

211
248

422

2.-

.
.

Sfistofca

Sulina

Total .

Pi. Tulrea

17

20
5

Ciamurli-de-jos

de-sus
Ciucurova . . .
Cogelac
Congaz .
Enisala

6.4.7.6
5.6.3.6.6.5._

12.6.540 15.-

572 2.917

Casiuncea .....

152

50
14
17
36

70

Beidaut
Canli-bugeac .
Caramanchiol .
CasapchioI

60

23
10

Baschioc

Caranasuf

124

--

.
.

132
68
108

62
19

_-

Enisemlia

5.--

169

-8.- - 5.-

50

15

228

11.--

GrecT

Canija
Caranlic
Carvan
Cuzgun
Dobromir

72
207
828
120
50

475 2.803

Bug,eac

Beilicu

35
156

Pq4) a'

CecrjelarT
.

Pl. Silisfra-Noua
Almaliu . . .
Allman
Asarlic

Bairamdede .

33

4
138 1.050
4
12

COMUNE

23

1.-

30

3.-

23
30

52

0.7

52

2.-

- 102
120
10
30
15

28
:9:4

5.8

6.6.2.-5.3.-

-6.6.6

1.-

30
18

-7

8
80
30
120
120
10
30
15
28
241

Agighiol
Bes-tepe
Catalol
Casla
FrectiteT

Mahmudia

MalcocT . .
MeidanchioT .
Morughiol .
.

Parches
Sarighiol
Sarinasuf
Satu-Noti
Samova
Telita
Tulcea

Total.

www.dacoromanica.ro

18
5
66
72
7
74
10

991
600
54

5
86
432

17.-

3.1.1.3
6.6.6.8.1.8.-

6
49
54

42
444
80
6
392
324

15
3
40

520 13.-

912

15

4.414

422
991
600

3.-

40

392
324

6.-

5.-

4.8

5
86
432
50
444
120

2
140

17
660

190

4.604

734

RECAPITULA TIE
Productia
o

..s
C.)

COMUNE

.-.
s.

-'0:1

-.

V.

:El

br,

L)

,
.
w

;..

,a o

.7..!

''neo ,--I4

Productia
.

-2 4
.g
Eo
--.
o ,.,
8o

--.
-g

E-1

Mangalia
Medgidia

.
.

188
69
387
572

2.917

1.691

8.490

5.-

.
.

992
142
1.636

5.2
2.05
4.2
5.9
5.8

475 2.803

Silistra-Nouit.
Total . .

430
742
586

1.422
884
2.222
3.239
3.653

436
736
2.930 11.420

Jud. Tuicea
Pl. Babadag .

O ,_.:

'"-' 4

g A:

' 03

8
.B.

--5 o

t4

,-.
c..

--8

COMUNE

7,4

Jud. Constan Ja

Pl. Constante.
Heireova .

tia)

ca 74
;..

,.,,,

;E',

cc-D, U)

242
114

t2)

ig
E
--. o
o ,..
a; o
14 ''

3.6
5.4
5.8
4.8

146
104

626
99
17
912 4.414

Total .

1.2851 6.0201

4.7

440

Dobrogia .

2.976 14.5101

4.0

Macin .
Sulina .
Tulcea

881

190

76.1

7;3

-8
E-1

1.027
730
99
4.604

6.460
3.370117.880

Productia medie anuald, suprafata cultivata, fasolea recoltata in porumburY si mijlocia

la hectar pentru cincI anl 1896-1900, se arar in tabloul:

Productia
5 Ce

PL 'I

-a

, c.)
c.)

'

Constanta .
Har4ova .
Mangalia .
Medgidia

.
.
.

Silistra-Noud
Jud. Const.

os

--a

o-o
z o

---.1 o ,.,

ce

....,.
:,-')

:.4

O T.-.
-_yo
o

-o ,_,
e -4
8 Ff.
za,

Productia
51::

OS

u-c.,'
....:4

365
73
399
376
487

2.702
352
2.276
2.579
3.629

9.0
4.8
7.5

9.0

430 3.132
742 1.094
586 2.862
436 3.015
736 4.365

1.700

11.538

6.7

2.930 14.4681

85

ne

PLI

Babadag
Mdcin . .
Sulina .
Tulcea .

.
.

Jud. Tulcea

:74

'7=-5' 6
8
to

Q)

258
215
18
952

1.684
1.387
70
15.325

6.5
6.4
3.8
17.0

1.443

18.466

7.2

O 'i- ..

...;

4-i 41

r=

-81-11;

74

o r.
za,

146
104

Fi

1.830
1.491
70

190 15.95
440 18.916

Plaile care dati cea mal multa fasole am vVut ca sunt: Tulcea, Silistra-Noua,
Constanta i Medgidia, iar comunele sunt: CataloI, Tulcea, Oltina, Caranlic, Lipnita, Ala-

cap, Tortoman i Palaz.

In medi fasolea se cultiva anual in ogor pe o suprafata de 3.139 hect., care produc
21.988 hectolitri, ceea ce da 7 hectolitri la un hectar.
Pentru 1900 s'a tinut socotla i de fasolea recoltata in porumburI i a fost in Dobrogia 3.370 hectolitri.

2. Cartofi
Cartofil de i se cultiva pe o scala destul de mare, productia este f6rte rea, abia

atinge 15 cantare metrice (un cantar metric=100 kil.) la hectar, pe cand in Ora productia
se urca la 42, 60, 87 i 89 cantare metrice la un hectar.
Cultura cartofflor printre porumburl e frte putin intrebuintata in Dobrogia, unde
a dat in anul 1900 c,antitatea de 130 cantare metrice, pe cata vreme in tara s'a produs
intre 7.000 i 39.640 cantare metrice de cartoff recoltatI printre porumburt
S'a cultivat cartoff in anul 1.900 pe o suprafata de 747 hectare, ceea ce represinta
0.14 o din intinderea culturilor, sal 0,04 o din suprafata Dobroger.
Repartisata pe judete cultura cartotilor se imparte in:

www.dacoromanica.ro

735

117 hectare, adia. 0.03/o din intinderea culturilor, sa 0,010/0 din suprafata judetulul
Constanta

630 hectare, adica 0,370/o din intinderea culturilor, sari 0,070 din suprafata judetuliff Tulcea.
Cultura cartofilor in aniT 1896, 1897, 1898, 1899 e aratata in tabloul:

-,

1896

Productia
..s4

SP1

nd
.--.

o cj

:Ei

'''

c.'
E.

V2

'S
U

r-

&"

Jud. Constanta

1.303
161

'-'

- - 1

E-1

138

2.413
751
359
301
588

36.8

54

65
65
70
36
20

294

1.886

13.7

256

4.412

425 4.889
482 23.814

11.5,

492

4.536

49.0

578 53.040

930

692

20.3

118
250

1.4

m1
23.

E1

as

O Ci

:El
I)

C..)

14.9
13.4
9.0
17.9
4.5

;3
cu

C.3

12
13
14
12

-o

Z -oo

ce

o (.3

-F.

a)

A '

-cj

,cd

;"6'

871

o:3

a)

=
1..

ce

CD

Constanta . .
Harsova . . .
Mangana . .
Medgidia . . .
Silistra-Noua

.s3

-5a

a)

'Z.)'

.53

Productia

rr.

'15

nd
,-..

;.1

1899

P oductia

Q)

P oductia

1898

P L .

1897

7j

152
281
18
400
103

2.3
3.0
3.0
2.8
13.0

17.1

185

954

5.1

92

471
146

3.1411

18.1

288

2.795

6.6
20.3
18.0
9.3

916

9.645

10.5

1.101 10.599

9.5

65
93
6

11.4
5.1
8.4

14

a)

Babadag .

Macin
Sulina
Tulcea

- - 256-

7:1

-.
Q)

Jud. Tulcea
Dobrogia

- - -

. .

1.104

33.750I

341

635 11.513

5.050

197

1.2421 35.636

30.6

1.739 69.800

36.3

28.7

1.995 74.412

36.3

2.974

417351

Cultura cartofilor in 1900 pe comune si pe plAV e artata in tabloul :

Productia
C.

u)

8..

O
O

cl)

COMUNE

-8.

c.5

CicrElcci

Copadin

Constanta .
Gargalic .
Hasancea .
Murfatlar .
Omurcea .
Palaz
Pazarli
Techirghiol
Total

.
.

.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

Pl. Harsova
Calfa
Ciobanu

..

DttenT

Girliciu

GhizdrescT
Httrova .

Ostrov

-_ -1

. . .
. . .

240
150

----

-----

15

398

-- --

--- -- --

2
7

C) Z

CD

C")

Pl. Constan fa

Caraharman
Caramurat .
Carol I

7) S

; b''

33

490

4-

Siria
Topal
Topolog
-- -- __ 'Urumbei
-Total
-- -- --Agemler
Pl. Mangatia
-- - -Azaplar
.
-- - --Caraomer
Cavaclar
Cazil Murat .
-- - - Chiragi
.

40
20

5
.

18

1,/U

10
10

---

2 2,

28

-1

8.0

20

16

----

70

10

10
418

EdilchioI

oa

- Tuzla
490

Tatlageac .
TopralsarI

- Osmancea
- Osmanfacit
- Sarighiol .

Enghez
Gheringec .

Mangalia .
Musurat .

-,,,,

.
.
.

.
.

.
.

. .
. . .
. . .
.

Total

www.dacoromanica.ro

-cs

'- '

E -i

to.
O Ci

ea
O

-073'

-0'

oI

r)
o
-z

COMUNF

o c..i

..5,

Productia
t-

C.) z

4-

S
O

E-1

- -- --,- -- - - 20

20

543

30

543

-- -- -- -- -- - - -- --- -- -- -- -- - - - -- - -- --- --- -- -- -- ---- --- --- --- --- 3

30

10

6
75
50

15
5

10

30

24

191

736

Product'a
o
o

COMUNE

Productia

o'

0L5

COMUNE

Taspunar .
Tortoman .

4.0

----

CarataI
Cernavoda . .
Chioseler . . .
Cocargea . . .
Cochirleni . .
Enigea
Mahmut-cuiusu
Medgidia
Rasova .
Seimeni

120

120

15

75

5.0

.2-00

100

54

18.0
40.0

Total

24

Pt. Silistra-Noud
Almaliu
Allman
Asarlic
Bugeac
Bairamdede .

533

20

100

5.0

16

16.0

13eilic

Canija
Caranlic
Carvan
Cuzgun
Dobromir
Ese hioI
Enisemlia
Gxlita
Ghiuvegea

Lipnita

3
8

75
40
6.4

----

25.0
5.0
64

Marleanu .
ParachioI .

10

10

76

35

Regep-cuiusu
Satu-Noti . .

35

375

10.7

Pl. Babadag
Alibichiol

Armutlia
Atmagea
Babadag
Bascluot

.
.
.
.
.

Beidaut
Canli-bugeac .
CaramanchioI .

Caranasuf. .

6
3
10
20
47
2

13
90
600
180
30
50
200
100

CasapchioI . .
Castimcea . .
Ciamurli-de-jos

-de-sus
Ciucurova . . .
Cogelac
Congaz

12

39
5

28

58

48

384

2.0
4.2
9.0
30.0
4.5
3.0
10.0
20.0
25.0
8.0
5.0
2.0

12
13
90
600
180
30

----

50
200
100
39
5
58

384

10.0

100

258 :2.427

9.4

2 427

40 2.000

50.0

2.000

6
24

11

SarichioT

3
3
42

264
30
30

Poturu

Slava-rusti
Toxof
Zebil

. .

Isaccea
Jijila
Luncavit
M,cin

Picinga
Pisica

Satu-Noll

Turcia
VitcarenI

-3-.0

12

24

2.0

90
450
26

15.0
50.0

100

10.0
47.0

9
5
10
.

3on

40

42

90
450
26
100
300

5.1

.
.

40

Total

Pl. Salina
Caraorman .
Chilia

Satu-No6 . .
Gheorghe
Slistofca
Sulina

Tutrea
Agighiol
Bestepe
CataloI

Cia

FrecsiteT

Mahmudia

MalcocI
MeidanchioI .

Morunghiol
Nicolital .

Parches
Sarighiol
Sarinasuf
Satu-Noti
Somova
Telita
Tulcea
Total

Total

Total

100

27110

Greet

Oltina
Ostrov

200
264
30
30

42

20.0
24.0
10.0
10.0
1.0

10

OrtachioT

Cerna
Coium-punar

---------

E(2:

arjelari

HairamchioT
.

Enisala
Jurilofca
Nalbant

Pl. Mdcin
Balabancea
Carcaliu . .

22.2

75.

C.)

Total

801

cd

CD

E-4

Blb
Carabactl.

-a d
o

-0'

Q)

Pl. Medgidia
Alaca p

ou

fr:

os

L)

.
.

94

3.632

32.3

5 3.037

19

171

9.0

171

10

50

4.0

40

29

221

7.3

108
10
7

490

0.5
10.0
2.5
7,0
2.5
25.0
10 0
27.0

4.

54
100
10

30.0
10.0

100

2
5
39
12

2
15
19

75
390
324
100
600
190

500

211

100
10
490

-46

g-.0

15

1.050

7.0

--

249 3.430

13.8

105

75
390
324
100
700
190

46
1.050

3.535
1

www.dacoromanica.ro

737

RECAPITULATIE
Productia
0
.a

COMUNE

&
0

T.)3

Productia

F4

-,-;

c:).

.5
-_-4ci
o

-'
L)

=8

114xnva .

28.0

18
24

191

24

533
375

8.0
22.0

151,

Mangalia . .
Medgidia . .
Silistra-Nota
Total

35,

2.0401

11711

oE

...

-6

4'

o
418
543

20

300

191
533
375

10.7

17 6

20

Pl. Babadag
Mdcin . .
Sulina

Tulcea
Total

2 060

'diz)

a Li
(..5

zli-ci

31

Es'

80

-c-d

4 r-.

7'ulcea

.1 tut

398
543

ra.

.5

o0

18

gi),

:_-:-=+

Jud. Constan fa

Pl. Constanta

COMUNE

0 Li

F..

258
94
29
249

Dobrogia .

2 427
3.032
221
3 430

94
5

32 3
73

2 427
3 037
221
3.535

138
145

105

6301 9 110
7 47111 150

14.91

130 11.280

110 9 220

Productia medie in eel 4 anT (97-900), cultura i mijlocia la hectar a cartofilor in

Dobrogia, se v6d in tabloul ce urrnza:

Productia
1z

a.

" E.i

4a)

PLS1

c"

EL.

tZ

1E;

C. M.

C. M.

Mangalia .

.
.

Medgidia . .
Silistra-Noud

.
.

Jud. Constanta..11

47
28
22
18

1066
387
171
371
280

13.8
8.2

192

2.2751

11.7

77

.4
).-.
r...

2.205

Jud. Tulcea

6.1
16.7
15.5

-4

3.748
549
5.697

8.1
63.7
10.5
16.6

105

1.091 30.576

27.11

110130.686

461

325 20.715

MEIcin

Sulina
Tulcea

28
342
.

0
.

,_.1

oo

C. M.

C. M.

13abadag

1z
gs

1086
387
171
371
280

.
O.: ;..,

w bo

E-1

20

20

a)

PLA...$i

dE.-

a.
ce

-6

,...1

).-,

-5

Constanta .
Heirpva

i5

o
oo

a) e'D

Productia

C. M.

C. M.

3.748

5 20.720
549
5.802

Cea maT buna cultural de cartoff se face in plasa Macin, care da 63 cantare metrice
Tulcea, Medgidia i Silistra-Noal
In resumat cartofiT se cultiva anual in Dobrogia pe o suprafata de 1.289 hectare
care del 32.851 cantare metrice, adica 171 cantare metrice la un hectar.
la hectar ; apoT

3. Mazare, bob, linte

Asupra acestuT fel de legumin6se nu s'a" tinut date statistice in trecut, iar pentru
1900, gasesc in Buletinul Ministerulur agricultureT numar. aceste date:
Judetul Constanta
Productiune

c.J a)
o
cd

a)

A.
0 , CO

-0 ...-.

0 V,

14

c.)
0
a.Q)
=
a)

"
0 >0
-a--'
O ql
..-.
P.
F4

KIS

7:d

71

--c' ... 71
1--.

.:1 73

87

620

7.1

144

1260

8.8

57

Judetul Tulcea
Productiune
.

:4
>OS

cd

"Ca

-cs"-

0
E-4

644)

g
11.2

Pentru Dobrogia

Val6rea mijlocie a plantelor leguminse i tubercule in Dobrogia, este:

93

71890

www.dacoromanica.ro

738

PLASI
Constants..
Hereova .

Mangalia .

Medgidia . ,
Silistra-Noutt

Jud. Constanta
Babadag

Cartofi

5 lei suta
de kgr.

36.148 lei
12.624

5.430 lel

855

11.475

21.118
17.206

179.043

18.740
103.600
2.745 o
29.010
153.340

808

.1 125.670

Dobrogia

161.905

292.361

7.154

7.325

PLI

5c.) W

cd

5,e

Kt

.'S

-g :7

1730

I=

A'

eC

E-.

5 ,..
a) 0

356
73
399
376
487

Mazare, bob,
finte

:6

54.) e

Cant. metr

430 3.1321

'77

1.066 13.81

20

C.)

1.0b6 19
387 17
171 17
371 17
280 17

387 8.2 -

461 3.7481
3.748 15,
325 20.715 63.7
5 20.720
28
549 19.5 549 14
342 5.697 16.6 105 5.802 14

258 1.684 6.5

215 1.387 6.4
181

70 3.8 -

952 15.325 17.0

Jud. Tulcea .

146 1.830
104 1.491

1.430 10.450 7.2

190 15.515

47
28
22

171

6.1 -

371 10.7 280 15.51 -

18

2.275 11.71

I CM.-

HI.

Babadag.
Macin . .
Sulina. .
Tulcea. .

productiva

.03

ID CI,

CC

192

.
.

41.)

Media

352 4.8 742 1.00

2.276 7.5 586 2.862
Mangalia .
Medgidia . .
2.579 8.5 436 3.015
Silistra-Noua
3.029 9.0 736 4.365
Jud. Constanta 1.700 11.538 6.7 2.930 14.468
I-hlrova.

Productia total

Productia

'6 0
04) to
o

a) A

2.7021 9.0

i tuberculelor

.54

lad

Hectolitri
Constanta

14.470

Cartoft. Productia

44

7.325

Recapitulatia culture!' leguminselor

Fasole. Productia

7.154

1.855
1.400

lei 11.54
hl.

166.068

Jud. Tulcea .

Mazitre,

bob, unte

1.935

33.027
34.797
50.372

Macin
Sulina
Tulcea

Fasole
lel 11.54
hl.

---

124
124
124
124
124

461
137
444
415
522

7A.

3.256 1.086,12.0
1.218
2.986
3.139
4.489

3871 6.5
171 7.0
371 12.5
280 12.3

620 7.1 1.979 15.088 2.295 9.5

20 2.295 87

8.1 -

141

--

160
734 1.990 3.748 7.8
160
551 1.651 20.720 40.4
60
230
549,14.0
160
160 - 1.308 15.675 5.802116.4

440 10.890 1.097 30 576 27.11 110 30.686 57 640 11.2 2.647 11.530,30.686 15.9
/

Dobrogia

3 139 21.988 6.8 3.370 25.058 1.289 32.851 19.4

130132.981

144111.2601

8.8 4.572 26.318 32.981 12.9

Iat consideratiunile ce se pot face:

Un hectar cultivat cu legumin6se i tubercule produce anual brut:
Suprafata Valrea
produceultivata
telor

PL sASI

5
4.a

t' L A 5 1

Suprafata
cultivata

Vale rea

productelor

404

Hect.

Le!

0
Hect.

Constanta .

Le!

Medgidia . .
Silistra-Nouti

444
415
522

43.012
15.989
35.312
38.082
53.202

Jud. Constanta

1.979

188.597

HEIr*ova.

Mangalia

.
.

401
137

1:14

93
116
80
91
102

13abadag..
Macin . .

05

1Jud. Tulcea

Sulina..
Tulcea..

c..)

c.)

04
E
a.

.4

60
1.308

41.525
122.473
5.220
209.720

57
221
87
160

2.647

286.335

108 -

734

5M

www.dacoromanica.ro

Suprafata
cuitivata

Valeirea

Hect

Le!

productelor

00

e,

.15

0
A

410

739

Cea maI bun cultur a legumindselor i tuberculelor se face in plsile Atkin, Tulcea,
Sulina, El'arsova, Medgidia i Silistra-Nouh, adica in basinul dunrean.

V. Plante industriale
Plantele industriale s'art cultivat in 1900 pe o suprafat de 418 hectare, ceea-ce represint 0.080/o din intinderea culturilor, sati 0.01/0 din suprafata DobrogieI.

Repartizat pe judete cultura plantelor industriale se Imparte:

11 hectare, cifr nesemnificativ, in judetul Constanta ;
407 hectare, adicg 0.240/o din intinderea culturilor, sari 0.04/o din suprafata judetuld Tulcea.
In ordinea suprafetel cultivate :
Tutunul ocup primul rind.
Alte plante industriale (hamd, anison, mac, cicr i humbac) al doilea rind.
Sfeclele al treilea.

'rntiijii.1
NumaI in judetul Tulcea se cultiv, acsta plant.

Sub Turd cultura tutunuld era cu mult mai Intins. MaI in fiecare sat din plasa
Arkin, 1)&14 la Isaccea se &earl cAte-va hectare smnate cu tutun1).
In anul 1897, inteo caltorie ce am fcut la Isaccea, am vlut tab'. valea Capacha
pAn aprpe de Mnstirea Cocosul, acoperit cu o frumds recolt de tutun.
In orasul Isaccea exist magasiile regieI i ateliere pentru conservatul i impachetatul tutunuld.
In 1892 cultura tutunuluI in judetul Tulcea acoperia o suprafat de 620 hectare si
s'a produs 5.273 cantare metrice, ceea-ce da 8.51.cntare metrice la hectar.

In 1900 cultura tutunuld nu se intindea de cat pe 343 hectare, care ail dat 2.686
cemtare metrice, adica 7.8 cntare m. la hectar.
In 1901 frumsa vale Capacha am vNut-o acoperit cu porumb, afara de frte mid
parcele, in care tutunul a esit slab.
De sigur c5, cultura tutunuld in Dobrogia va fi prsit cu totul.
Satele, care s'ai ocupat cu cultura tutunuld in 1900, sunt:
Productia

COMUNE

74..;

Qs

Gred

Miicin

170
12

223
1007
1260
190

Jud. Tulcea

$43

2686

Isaccea
Luncavita.

Il49
112
.

4.5
9.0
7.4
16.0
7.8

2. Alta plante inclustriale

Nu sunt date complecte asupra culturil celor-l-alte plante industriale, cum: anison,
hameiti, mac si ciceire. Bumbac s'a cultivat dotA hectare in plasa Tulcea i n'a rodit.
1)

Baron d'Hoggiter, op. cit., pag. 27.

www.dacoromanica.ro

740

Se scie, c In anul 1900 s'ati cultivat:

10 hectare In judetul Constanta
64

Tulcea, Cu plante industriale.

Productiunea nu s'a putut sci, de re-ce aceste plante servesc maI mult la trebuintele locale.

3. Weele
S'a cultivat in 1.900 numaI un hectar in judetul Constanta.
Valrea plantelor industriale nu se pte stabili, de ct pentru tutun, a cdruf productiune
se cunsce; ea este de 139,403 leI, socotit a 51.90 leI cntarul metric.

Recapitulatia cultureT plantelor industriale

Fiind data cultura, productia i mijlocia plantelor industriale in tabloul:

Tutun

Alte plante industr.

Sfecle

Culturi
hect.

Cul tu ri

Producti_a

PLISI

CulturI
hect.

Total&

ant. m.

hect.

Constanta
Harove

Mangalia
Medgidia .
Silistra-Nouit
Jud. Constanta

Nu sunt date

Nu se cultivit

Babadag
Mitcin .

Suline
Tulcea
Jud. Tulcea
Dobrogia

10

Nu sunt date

Nu se cultive

343

2.686

77-.8

343

2.680

7.8

343

2.086

7.8

11

64

74

Iat consideratiunile ce putem face:

Tutunul se cultiv numal in plasa Mein; pentru anul 1900 s'a cultivat 343 hectare,
care ail dat 2686 cntare. Pretul until citntar metric flind 52 la val6rea este 149.672 lei,
ceea ce revine, c5, un hectar cultivat cu tutun a produs brut 436 ler.
Cele-l-alte plante industriale s'ail produs frte putin, aa ca cantitatea lor nu se cun6sce.

VI. Griclinaril
Grdinriile ai ocupat In 1900 o intindere de 2.740 hectare, ceea ce represint
0.55 ulo din suprafata culturilor, sail 0.17 /0 din intinderea intregiI Dobrogir.

Intinderea grdinriilor repartizat pe judete st ast-fel:

1128 hectare, adic 0.34% din intinderea culturilor, sa 0.15% din suprafata judetulur
Constanta
1612 hectare, adica 0.95% din intinderea culturilor, sat,' 0.19/o din suprafata judetuluI Tulcea.

www.dacoromanica.ro

741

Datele asupra productiuniI gradinariilor fiind neexacte, dupa cum observa Ministerul
AgriculturiI in Buletinul din Iunie i Iulie 1901, pag. 144, ne vom multumi numal cu intinderile gradinariilor pe p1a.5I:

Intindere
hect.

PLA* 1
Constan*.
Hclrova

Mangalia .

Medgidia
Silistra-Nouil

Jud. Constan*

.
.

.1

190
267
110
130
431

1.128

PI../I

Intindere
hect.

Babadag

671
384
76
481

MA.cin

Sulina
Tulcea

Jud. Tulcea

II

1.612

VII. Finete
In 1900 finetele att ocupat o intindere de 29.349 hectare, ceea ce represinta 8.8510
din intinderea culturilor, sari 4.10% din suprafata Dobrogier.
Pepartizate pe judete, finetele aj ocupat:
17.625 hectare, adic, 10.47!o din intinderea gmanaturilor, 2.08/0 din suprafata
judetulul Constanta
47.001 hectare, adica 9.40/0 din intinderea samanaturilor, satt 3.91/0 din suprafata
judetuluI Tulcea.
Finetele sunt de dou felurI:

a) Naturale
Acestea in 1900 att ocupat o intindere de 23.067 hectare, adica 4.61/0 din intinderea
culturilor, sati 1.49/0 din suprafata Dobrogiet
Repartizate pe judete, finetele naturale ati ocupat:
17.798 hectare, adica 5.07/0 din intinderea culturilor, sal 2.48/0 din suprafata judetmluI
Constanta
5.269 hectare, adica 3.130/o din suprafata culturilor, sati 0.06/0 din intinderea judetuld Tulcea.

b) Artificiale
Finetele artificiale s'ata cultivat pe o intindere de 23.934 hectare, adica 4.7810 din
inlinderea culturilor, sati 1.5310 din supratata Dobrogiet
Repartizate pe judete, finetele artificiale se impart:
11.551 hectare, adica 3.480/0 din intinderea culturilor, sat 1.6110 din suprafata judetuluI Constanta
12.383 hectare, adica 7.36/0 din intinderea culturilor, sati 1.48310 din suprafata judetuld Tulcea.
lata i cultura finetelor pe judete, plagI i comune, in 1900:

www.dacoromanica.ro

Naturale
Productie

Artificiale
Productie

COMUNE

N.

Caraharman.

'CS

c.)

Os 'A

CD

0 cj

241

265
307
222

.-

Caramurat
Carol I . .

CicrElcci

280
902
455

1461

Copadin

Consl ante.

Gargalik _ .
Hasancea . .
Murfallar . .
Omurcea .
Palaz
Pazarlia . .
Techirghiol .

1.0
1.0
1.0

20
479,

450
704
124
114

1851,

100
115
389
1541
1851

1.650 11.0

370 2.0
198
4.522 27.0 1.235
500 50
1.400 12.0
35(1
106
5.523 14.0
924 6.0
165
755 5.0 1.476

161

0.8

261

759
7 512 16.0
5 400 12.0
652
10.980 16.0 1.159
270
3.720 30.0

9.408

8.0

1.980 10.0
62.070 5110

6.300 18.0
2.590 24.0

114
383
1 402
100

46',

5.0
8.0

495
319
1.661

123.133 22.8

8.040

825
12.332

Productie

Naturale
Produclie

Total flnete
Productie

COMUNE

ne

-z.0

__

16'71

1i

Artificiale

Totalul fin etelor

Productie

'A)

.
.
281 1.0 Calfa
7.819 10-3 Ciobanu
5.022 9.4 DiienI
10.980 10.0 Garliciu . .
5.370 19.8 GhizdtirescI
9.408 8.2 Harova
2 350 7.8 Ostrov
66.592 47.6 Saraiu
500 5.0 , iriu
. 7.700 19.2 Topal
8.113 20.3 To polog
1.749 6.0 UrumbeI

13.087

.
.

183
180
392
159
210
177
180
180
438
379
38
352

116
113
113
113
42
3.540
113
113
876
4.314

2.868

100
16
200
260

1.179
407
1.175
1.175
1.175
1.175
140
1.175
300
1.175
1.600
1.175

0.7
0.7
0.7
1.0
0.7
3.0
0.7
8.0
5.8

880
343
408
175
226
193
211
196
538
395
238
618

1.553

11.851

8.0

44211

697
163

152
113

0.8
0.8
0.5
0.8
0.2
3.0
0.8
0.8
2.0
14
5.0
0.3

r 9.718

3.4

10

16
10
16
31
16

2.0
2.0
0.71

1.295
520
1.288
1.288
1.217
4.715
253
1.288
1.176
5.489
L752

1.2
1.7
3.0
7.3

t288

5.5
9.4
1.0
6.6
2.5
1.6
7.5
2.0

21.569

4.9

8.21

1'1. Constanta

Agemler . .
Azaplar . .
Caraomer
Cavaclar . .
Cazilmurat .
Chiragi . . .
Ed ilchiol

123
120

.
.
.

428
58

51
120

102
21
67

Enghez
Gheringec
Mangalia

Musurat
Osmancea

120
30
120

OsmanfacA

Sarighiol .
Tatlageac
TopraisarI
Tuzla

253
84
89
80

2.6191

160

16.438
116

6.3

5.421

0.9

850
1.060
400
388
8

10.919 27.0
174
920
113
816
1.296
130
113
900
113
705
113

3.6
18
0.9
8.0
6.0
1.9
0.9
3.0
0.9
2,8
1.3

141
111
700
300

300
5
112
500
417
339

1.335 15.0
113
113

1.3
1

291

7.650

9.0

7.7

2.820 20.0
1.110 10.0
10.500 15.9
4.840 16.0
0.100 20.0

112
970

12

4.319 38.0
5.085 10.0
8.340 20.0
5.085 15.0

243
327
767
420
330
125
365
584
506
419

3,0

451

150

115

17.1 Pl. Hirova

49.800 30.0 2088

8.000 20.0
458
3.880 10.0
439
62

139.571

3.0

116
7.650

(19 Alacap
8.5 Biilbill

60.719 30.3 CarabacEt

8.174 20.4 Caratal

4.800 12.0 Cernavoda
175
9 Chioseler .
3.636 18.1 Cocargea .
2.406

8.0 CochirlenT

10.630 15.1 Enigea . .

4.953 12.3 Mahmut C.
7.000 23.3 Medgidia .
263 2.1 Ra-,ova
5.024 17.0 SeimenI .
5.198 10.4 Ta*punar
9.675 19.3 Tor toman
532
564

121
138
149
50
33
90
183
180
180
442

93
10
98
180
221

2.212 18.0
1.380 10.0
1.261

8.0

500 10.0
660 20.0
2.300 25.0
200
198
198

1.0
1.0
1.0

1.457 32.0
510

5.6

100 10.0

5 0.05

198

1.0

3 094 14.0

475
224
200
38
45
154
850
405

950
360
000
2.136

2.0

L5
L8
5.7

900 20.0
3.080 20.0

543,

3.700 4.5
2.310 5.7
3.134 10.01
2.358 4.7

38;

760 20.0

80'

640

371

371

120
94

78
244
1.03

8.0
9.0

3.162

6.3

1.7441

1.6
1.6
3.4
2.0

L861
2.636
1.560

5.380 22.0

39

58.

3.900
2.508

217

3.332 16.0

9
131

3.8151

8.0

134 10.0
960
846

596
362
349
88

1.270
7401

135
300
315

139
1.158

5.0
4.2
9.0
0.8
1.0
3.8

3.940 13.01

1.2
1.21

0.8,1

Pl. Mangalia .

2.221

17.98 9

8.1

6.532

118.616 18.1

8.753i 136.635 15.71 Pl. Medgidia

2.168

14.274

6.7

3.340

22.868

6.7

5.5081

37.142

6.7
1

www.dacoromanica.ro

Artificiale
-

COMUNE

,-.
1f..
I

ii
.

c.)

Almaliu . .
Aliman . .
Asarlfk . .
Bugeae . .
Bearamdede
Beilicu
Canija

91

Cuzgun .
Dobrornir
Esechioi .

Eni.5emlia

25
80

30

Caranlik .
Carvan .

Garlita
Ghiuvegea .
HairamchioI
ita - :

Vnu

Oltina
Ostrov
Parachiol .
Regep-cuius
Satu-No .

cd

i5

od

1,

T..

781

104
39
80
80
80

no

E'

.- Ti;

E2E24

Artificial

Total finge
Productia

Productia

E-i

50
61
80
79
80
70
59
7
66
85
188
80

Naturale

Productia

T.

ne

COMUNE

al

A -.81,

-.21:A.

&

E2

,-.

1.675

Balabancea .
Carcaliu . . .
Carjelarl . .
Cerna
Coium-punar .

.
.
.

344
95
371
405
177
148
187
91
420
140
50

GrecT

lsaccea .
Jijila .
.
Luncavita
Mcin
Picinga .
Pisica . .
Satu-Noa

Turceda
VacarenT

Pl. Macin

.
.

.
.

169

.
.

1441

150

.1 2.891

*.:

B..)

Eo-.d

'A

-.
2
c

6
6
6
6
1b6
124

6
6

2.360 40.0
84 12.0
3.300 50.0
1.220 14.0
1.128
6
88
1
125
5
88
1
670
22
1.050
27
88
1
1.560
15
720
18
88
1
88
1
89
1

6
6

6
160
340

6
6
50
6
6
6
6
6

20
6

556
553
553
553

9.2
9.2
9.2
9.2

2.042 13.0
496
553
553
553
553
553

4.0
9.2
9.2
9.2
9.2
9.2

800 5.-

30.600 98.0
553
553

9.2
9.2

900 12.0
553
553
553
553
553

9.2
9.2
9.2
9.2
9.2

300 15.0
553

9.2

103
56
67
86

235
204
76
65
13

72
91

348
420
31
86
80
81
86
111

45
86
100
86

646
603
1.529
541

6.0 Al ibichioi

t2 Armutlia .

Atmagea
Babada
3.325 11.0 Itasehim
584 2.5 Yeklaut

25

.
.
.

.
.

200

329
29
275
100
243
349
648
112
16
117

4.5 CaramanchioI
5.9 Caranasuf . .
54 Casapchiol
22 Casamcea

.
.
.
.

6 Ciamurri d. j..

de sus .
33 Ciucurova . . .
77

Cogelac
16 Congaz

16.751 10.4
240
95
556
810
1.062
292

0.8
1.0
1.9
2.0
9.5
2.0

-- --- --

6.860 31.5
1 656 12.0
422
450

2.5
3.5

1.880 12.0

14.326

952

50
343
250

220

45
32

44.542 46.8 2.627

510 10.0
1.372
125

4.0
0.5

- -

1.319

6.0

705 14.0

-- - 350

400
489
30

60

5.01 2.269

255

1.740
800
2.822
150
210

8.0
5.0
2.0
6.0
3.0
4.0

- -

32.998

4.4

394
438

. .
. .

Enkrla .
8 Jurilofca .
20 Nalbant .
31

3.0 Ortachioi

8 Poturu

3.0 SarichioI . .
8.0 Slava-rus..

.
.

621

405
397
193
219
01

420
490
450
489
199
204
150

5.160

61.293 23.5 Pl. Babadag

750
1.467
681
810
2.381
997

5.4 Agighiol

2.5 Botepe
1.2 CataloT
2.0 Cala

.
.

47.324

334
68
60
209
159
228
108
320
980
207

162

.
.

191

300

168

.
.

200
22
170
60

. .

.
.

.
.

www.dacoromanica.ro

200
290
159
89

.
.

169

25
91

1.7

10

1 944

6.5

80
50

300
1.300
1.268
454
864

5.0

37

160

621

9.8 2.0
116
8.2 0.5 -3.0 - 50
2.0
5.0
2.5
6.0
2.5
4.0
4.0

215

34

7.970 15.0

430
810
450
1.930
418
420
775
534

s
u A)

20

3.6

4.3
3.3
4.5

20.834

5.0 Pl. Tulcea

3.5V

5.865

z tj

- - --- --- -- - -- - - -0.2--I

- - - -6.0 -

3.090
704
640
1.316

Meidanchiol'
Morughiol .

8.5 Nicolitel .
2.0 Parches .
6.0 Sarighiol .
2.7 Sarinasuf
3.7 Satu-Nou
1.880 12.0 Somova .
Telita
Tulcea

3.396
800
2.822
572
690

7.5 Frectel .
8.0 Mahmudia
7.115 200 Malcocl .

-- --

114
103
141

6.5

1.083 15.0 Can11-bugeac

2.913
637
3.853
1.773
1.928
30.688
678
641
1.570
2.503
641
2.113
1.273
641
388
642

Toxof
Zebil

Pl. Silistra .

ils

1.7

3.360 20.0
4.500 20.0
120

5.0

2.050 12.0

-- -45

0.7

110
46
1 500

690 21.0
37.500 20.0

3.612

54.030 15.0

Total finge
Productia

Produgia
,

.1 ti

90 LO
50 1.0
976 16.0
88 1.0
1.283 16.0
88 1.0
530 7.6

Naturale

Productia

as

71

'

L5
E0-,

- - -

1.236
450
455

1.9
5.0

------

120 12.0

366

---

774
350

-----

-----

293

300

-10
42

754

141

169

s
C-3 44

E-.

114
237
141

225
784
293
275
120
243
349

7,)

c..5

,4

4.326
704
1.090

65
4.3
2.5
5.0

--t771 --

---7.970 15.0
- 2.000 25.0
- 289

6.5

37

0.2

2.310

7.0

300
1.300
1.268
1.228
864
160
350
621

5.0
6.0
9.8
4.0
8.2
0.5
7.0
3.0

---

9.9

6.441

26.584

41

215
162
247
290

430
810

2.0
5.0
2.5
6.0
2.2
4.0
4.0
1.7

7.5

6.0
7.0

---

3.0

2.0

5.860 23.0

_-

231

89
191
300
461
200

591

1.930
587
420
775
534

9.220 21.5
4.500 20.0

22
170
60
300
110
56
1.542

37.962 15.0

791 4.366

60.662 13.0

--- ---

462 10.0

6.632

,cd

122
168
117
80
384
68
60
209
159
344
108
320
1.030
207

2.000 25.0

5.750

72

------

576

47

9.5

'F.:

120

5.0

2.050 12.0

-- -45

0.7

600 21.0

744
Fin. artit. FM. natur.
Prod.

4
COMUNE 8
fi ..;
.....

---

3
ra
0E-o
la

Caraorman .
Chi 1 ia
Satul-Nou . .
Sf. Gheorghe
StIstofca . . .
Sulina

Pl. Sulina

-8 --

7 112 16.

_,

Dr.

..9

E-.

170

ci

.-

TI

Constanta

1.200 0.12 1008

2.650 15.6 170

1.200 0.12

2.650 15.6

6.2 1.685 10.462

.
.
.
.
.

13

2.168 14.274

6.3

3.4

8.1
6.7

14.326

110

E-.

7U

rg

F.

6.532 118.646 18.1

8.753 136.635 15.7

5.508 37.142 6.7
2.627 61.293 23.5

3.340 22.868 6.7

6.5 17.798 321.040 18.0 29.349 396.210 14.7

5.750

576

2.269 32.998

5.0
7.5

3 612 54.030 15.0

9.9

6.441

P L

ce cd aa.
.....
ce
c)

7s

a ;t1 .a

oO

w c.)

Constanto
HOrsova
Mangalia
Medgidia

9.1

.1112.383 89.300 772769 55.730 10.6 17.65

Dobrogia

. 23.931,164.170i 6.9 23.067 376.770 16.3 47.001 541.240 11.5

7.0

:::... 4

F.
ce O
> ...;
c.)

a)

-0 4

Grb.d.

Fin.

S'

g..

e)

cl)

u .4

a.)

O .0

aO
0O
=

7,3' a

8.2

145.030

0aO 0O

P. ::-' .4

-15

u) o

a. U

> .. al

139.571
21.569
136.635

62

37.142
61.293

558.284
86.276
516.540
148.568
245.172

1,3

41
165

oO

9-

ue
CU

). c>

..- a)

r..

.h.
O
g.

a.)

5:

0
a)
Q =.
a
'O o

4.1

Sud. Tulcea

a) 4w
"O
.0

=-3 0

26.584

4.4 5.160 47.324

1.8701 10.350 6.2 1.685 10.460 6.2

75
6.632 7.9 4.366 60.662 13.9

...

c.)

4,

8.040 139.571 17.3

4.421 21.569 4.9

Un hectar de gradingrir i cultivat cu finete produce anual brut:

GRADINARII
A MBELE FiNETE
4

5.421 123.133 22.

1.553 11.851 8.

5.865 20.834 3.6

2 891
15

.0
...f...

1.675 16.75110.4952 44.512 49.

Babadag .
Macin
Sulina
Tulcea

7
U

2.619 16.438
2.868 9.718
2.221 17.989

..a

0
X

O
E-.

75.170

.-

rd

Sud. Constanta.011.551
.

Product.

d
".
S

.-.,

.-.
.5

7
O
Thirsova . . .
Mangalla . .
Medgidia . .
Silistra-Noua

.4

'.
....

6.612 15.0

507

Tot. finete

Product.
.a

PLA$1

,..

- - - - -

7.5 1.670 10.350

.1145 410

p.?

500, 6 500 13.0

1.000

..

Fin. natur.

Product.

RECAPITULATIA

:E.,

Product.

J
.0

?.E..

Fin. artific.

Tot. finete

Product.

e.

;-4

c..

114.000
160.200

600
600

66.000
78.000
258.600

600
600
600

8.040
4.421
8.753
5.508
2.627

1"

676.800

600

29.349

396.210

1.584.840

54

87

671
384

600
600
600
600

6.441
5.160
1.685
4.366

26.584
47.324
10.460
60.662

106.336
189.296
41.840
242.648

17
37
25
56

70

481

402.600
230.400
45.600
288.600

75
50
410

Jud. Tulcea

1.612

967.200

600

17.652

145.030

580.120

33

80

Dobrogia

2.740

1.644.000

600

47.001

541.240

2.164.960

46

76

190
267

110
430

Silistra

431

Sud. Constanta

.1

Babadag
Mzin
Sulina
Tulcea

76

81
53

14

70

63
27

Recapitulatia culturilor

CE R E A L E
..;

o
o
.4

PLA$1

4
O.
7

....

1-.1

o
k
-o
cd

Cl)

Constanta
Hart4ova .

Mangalia
Medgidia

.
.

Sill4ra-Notia

.
.

Jud. Constante

Babadag .
Macin
Sulina
Tulcea

55.734 3.790.837
73.294 3.714.601
60.101 3.942.767
74.091
36.946

5.398.826
3.310.891

288.000 20.484.185
.

OLEOGINOASE

..,
O

41

...3

,-.
a)

4:.

1-1

4.

....i

..4

.:D

a
-o

fi..

4
W

es

>

U)

68

4.890

50
65
72

268
33.390 124
7.202 1.059.655 147
989
405.315 106
309
47.418 153

89

LEG. $1 TUB. INDUSTRIALE

517.289

142

O
w

4
,t.,

u)

,-.
a)

....;

co

a.

.0

os

60 9.385

2.205
126.818
39.252 2.815.705

57

69

306.071

90
5
68

4
o

93

15.989

116

137

444 35.312 80
415 38.082 91
522 53.202 102

a)

f5...

cn

72 1.475

129.631

87 1.308 209.720 160

Jud. Tulcea 7163.429 10.818.178

66

435.141

77 2.647 286.335

1081

Dobrogia

69119.131 2.506.650 13614.572 471.745

1041

87

.,,

a.

0
gd

P-

4
4

e;

4a)
g6...

'11
e."

a,
F
-0
gd

..i
.,_;

4
W

-H

672.281
246.476
612.540
226.568
503.772

30.477 2.261.640

- - - 7.312
-- --I- 1.761
-

0.)

g6,.

(i)

ci2

- - 3.058

343

5.220

I.44

8.230

734 41.525 57
554 122.473 221
60

,..-

-- -- - 4.688
-- -- -- 8.863
5.638
11

1.479

. . . 1451.429 31.302.363

96

7
23

5.646

39

461 43.012

7143.485.2.071.509 15311.979 188.597

86.088 5.212.298
31.922 2.211.040

...3

.4

TOTAL

GRD. $1 FIN.

3...

aO

..3

F
.0

4o

cp

>

69.315 5.053.422
78.387 4.010.456

73

70 76.610 5.650.274
165 10.835 3.915.683

74
71
95

871333.952 25.005.931

72

70 97.519 6.068.030
75 38.370 2.755.884

63
72

81
53
41

81.133 5.768.791

51

508.936
419.646
87.440
531.218

110 46.882 3.716.301

54
80

407

2686 436492641.547.320

80 191.393 13.089.660

68

418

2686 436 49.741 3.808.960

76 525.291 38.092.4041

72

2686 436

5.544
4.817

50

4.019

220.757

Pentru o maI apropiat, de adevr statistic, am intocmit tabloul de sus a productiunif agricole pe se anI, pentru judete i Dobrogia, iar pentru pl4I pe cincT anT.
In acest interval am avut in Dohrogia anI destul de buril' i f6rte

www.dacoromanica.ro

745

Din acest tabloti reese, ca un hectar ad, produce in mediti 72 lei anual, adica 72 leT
in Judetul Constanta i 68 lel" in Judetul Tulcea.
Dam in tabloul de jos suprafata cultivata, val6rea productelor i produsul brut al
until hect. pe 1.900 in fie-care din judetele t6riT, pentru a se putea face comparatia intre ele :
O
.,..,

Suprafata culti- Valeirea productelor lei

vatti hect.

,
..d

ie.1
,..
os
L)

Ir...

.os

19.444.949

138

Jal-,4

131.481

18.075.226

137

Roman
Vaslui

84.301

12.909.450

153

100.155

13.576.789

135

Mehl

94.616

12.297.204

130

Tutova

125.984

17.104.560

136

CovurluI

151.397

14.222.468

95

24

Tecuciil

127.483

16.025.179

126

11

RAmnic-Srat .
Suceava

166.548

20.443.755

123

13

94.004

11.943.143

127

10

97.434

9.657.039

99

22

116.907

11.275.587

97

23

81.077

9.146.452

112

16

200.430

20.597.270

103

20

160.537

18.764.002

111

17

135.286

14.578.478

107

19

48.311

4.042.805

84

26

135.208

8.957.660

66

31

VE1.1cea

91.558

7.169.386

78

29

Gorj

99.776

6.890.607

65

32

MehedintI

211.837

17.010.530

80

28

Dolj

375.562

37.480.302

100

21

RomanatT

240.106

26.058.928

110

18

Olt

168.605

14.072.701

83

27

338.069

42.029.013

124

12

284.669

34.516.200

122

14

341.578

48.587.100

143

432.222

53.641.401

128

Neamtu

Baca'

lalomi(a

.C,

oS

-C3

140.589

Ilfov

C.)

Botosanl

w,

1015

'5n

oS

co
w

5'

7:1

4-2-

142

Teleorman
Vlasca

o
A

as .4

20.460.570

Arges .

661

(1)

4:1

144.160

Muscel
'Ao

c-)

DorohoT

Putna
Bug('
Prahova
almbovita

=L

Braila.

221.485

26.933.153

121

15

Tulcea

162 340

13.687.471

85

25

320.200

25.486.342

77

30

5.632.024

627.086.700

111.33

Constanta

CI

RomAnia .

Vedem dar, ca judetele din Dobrogia sunt dintre cele din urma ale PriI Romanescl,
In privinta culturilor.
Acum dam i tabloul tuturor culturilor din Dobrogia pe anul 1.900 pe plaY:
94

71890

www.dacoromanica.ro

746
,

CulturI

Constanta

HArs;ova

Mangalia

Medgidia

hect.

hect.

hect.

hect.

17.428
7.167
9.032
7.799
4.178
1.302
2.082
2.633

17.060
14.351
4.409
19.483
7.523

26.185
10.945
7.871
9.413
2.955
2.646
5.606
2.313

25.193
14.111
9.473
15.221
5.002
1.120
181
1.646

387
24
17

475
24
17

-o

o
.-.

. ....

Orz .
Porumb .

GrAu
Meifi
Ov6z

E-i-

Secar
In .

Rapita
Canepa
Fasole

E-

u)

--

188
15
10

CartofI
Maztire

o
u

Plante industriale .

GrildinriI

.
.
.

Sfecle

Fin artificial

natural
Total

.
.

.
.

.
.

71

481
82
5
69
18
17

--

--

3.300
2.103
197
62
554
60
572
36
17

117
87
10

130
2.168
3.340

431
1.675
952

1.128
11.551
17.798

78.101

45.542

--

267
2.808
1.553

2.221
0.532

60.073

68.257

77.225

19

16

22

21

13abadag

Mticin

Sulina

Tulcea

4.911
828
9.223
1.279
9.521
2.480

542
380
1.209

10.684
7.186
14.194
557
8.051
1.480
25
1.350
912

96.111
55.495
47.202
55.216
21.761
5.336
8.412
7.228
65
1.691

8.921
16.417

--

110

Total hect.

10.215

190
2.619
5.421

CAL vine de agricultor 1

Silistra
Noua
hect.

329.209

11

16

CulturI

Grail
..,4

..

Secara
Orz . .

.
.

15.870
4.581
23.105
2.321
11.818
6.921
22
2.093
242

Ov6z

Porumb

ci.)

Meiu

Rapita

In

Fasole

Maz,re

0-4

Cartofl
Tutun
E-,

Plante industriale .

GrdindriT

Fin artificial
natural

CM vine de agricultor

Total general

--

38
249
16

5.865
576

384
2.891
2.269

76
15
1.670

481
3.612
754

74.354

34.329

4.054

12

12

671

2
17

23

--

65

114
8
91
327

258

Total

49

--

11

Total

----

------

32.007
12.925
47.731
4.157
29.439
10.946
47
3.445
1.285
57
630
343
64
1.612
12.383
5.269

49.539

162.340

10

491.549

CAte hectare vin de cultivator. .

14

epe, bor
Fiindu-ne cunoscut numrul vitelor de munch
putem intocmi
pe p1ti.51' numrul de hectare, ce are de facut o vita de plug intr'un an, cel putin pentru
anul 1900:
,S
DetaliI

cd

gs, g5

ad 'Gil

"s i'

cs., o
O

c.)

.5.1

.cd

V, ll 'ce

f,,,s

15.7.0s''

ce

,.5.-,g

--1

-4o

as bp ' cd .4 .2 1 48 V
r:,.-.,-ai

0..,...z
,...g a
o
Ci)

",
fg mi

P-4

cd

?P.E

gs,

cd 43

c'S

II:

8
tE-.

gg
=gI

P.4 cE

-ais

ce .1,)

5: E-Iz

E-I

"do

"

93
,TdEb

S' E

E-0.2,

al

Hect. cultivate
No. vilelor agr.

.
.

60.073 68.2571 77.225 78.1011 45.512 329.209

.1 12.354 10.261
, 18.351 17.554 15.850, 80.370
.

74.354 34.320
21.755 12.427

.,

www.dacoromanica.ro

Clf

4.054 49.5391162.340 491.519

3.890 10.268 48.340 128.710
A

ICI

no

no

747

In termen media dar in Dobrogia, un cultivator are 14 hectare de lucrat.

Se wie ca un plug cu 4 boY pte face o munca agricola in bune conditiunY, arAnd
zilnic 35 'aril' 1).

La noY in genere se lucrz" 80 zile pe an.

Aa dar un plug pte ara 'Ana la 28-30 hectare anual, aceea ce pentru o singura,
vitA revin cate 7 hectare pe an.
In Dobrogia ing, din cauza releY intretinerl a vitelor, abia se pte ajunge la 3.802)
hectare de via', adica pentru un plug cu 4 bor vin 15 hectare.
DecY exist o proportie general6 intre numrul vitelor de munch', i intinderea culturilor in Dobrogea, unde fie-care cultivator are de lucrat cAte 14 hectare pe an.
Acesta flind un factor care influentza asupra agriculturiY in Dobrogia, sal raporam
la pl4I; ast-fe! gsim :

In plasa Constanta un plug ar, 19.20 hectare, un cultivator poseda 19 hectare.

HArova

Mangalia

AIedgidia

Silistra-Noua
In j ud. Constanta un

In plasa Babadag

Mdcin
Sulina

Tulcea

In jud. Tulcea

16.80
17.20
17.60
11.20
16.00
13.60
10.80
4.00
19.20
10.20

16
22

21

16

12
8

12
10

Daca voim sA tragem conclusiuni generale din t6te cifrele stabilite i imprtind
Dobrogia in sensul paralelor avem:
Partea de Sud, cu pl0le Slistra-Noua, Mangalia i Constanta, terenul produce bine.
Cu cat inaintm spre Nord de valea Carasu, terenul produce din ce in ce maY slab
(p101e Medgidia, Babadag i liarwva).
Coborand pantele nordice ale culmeY Babadaguld, pamntul reincepe a produce
iar0 bine.
1614,a, dar, avem un centru f6rte rti (basinurile riurilor Saraia, Casmcea superi6r6
0 cele dou Slave).
Cu cal ne departam care Nord 0 Sud de acest centru, cu atat avem un pamnt maY
rodnic, care atinge maximum la cele dou extremit'AY (p16.01e Silistra-Nou. i Tulcea).
Impartind Dobrogia in versantY (afara de p1401e Flkwva i Babadag, carY am
artat cA sunt frte rele) avem
Versantul Dunrean e cel maY productiv (pi:41e Silistra i Tulcea cele maY bune,

Medgidia i Niacin maY putin).

Versantul MariY-Negre (pl01e Mangalia i Constanta) tot a.-A de productive ca
pi:41e Medgidia i Mcin.
In trgsurr generale :
Centrul slab (pl,01e Iiiirova Babadag), dou extremitillY frte productive, insh
maY bung, partea de sud (pl. Silistra) ca cea de Nord (pl. Tulcea); intre centru i extremitatI, dou zone de o potriv, de productive.

Din aceste consideratiunI am exclus plasa Sulina, care sub Vote raporturile da o
productie frte rea.

I) Barral et Sagnier. Dictionnaire d'Agriculture, Tom. II, pag. 202

2) D-I Coleseu d, media 4.13 hect. la o vita de plug in Dobrogia, iar pentru Ora intrga 2.95.

www.dacoromanica.ro

748

I LIVEDILE DE PRUNI

B. VIILE

Dobrogia a fost maT renumita odinira in productiunea vinuluT, de cat acum. Nu

vom merge cu cercetarile pang la Tristele luT Ovidiu, care ne spune :
o 'n vas inghiatti. vinul
De 'I scotl in bolovane ptistrand figura Mel.
'n loc a srbe spumti, mtint1ndi buctifi de vin 1).

Vom cita numaT la intamplare cele ce ne spune Peyssonel, in vol. al 1I-lea al cartiT
sale, flind date maT precise 0 maI apropiate de noT, scrierea flind tiparita in 1787.
Peyssonel vorbind despre marfurile ce se exportatt din Mangalia, mentioneaza
despre strugurif ce se producean aci in destul de mare abondent,.
In alta parte vorbesce despre vinurile din Dobrogia, unde se producea o destul de
mare cantitate de vin rou, insa de calitate mediocra, la Isaccea, Tulcea i Macin. In
fie-care an veneati din Rusia 0 din Polonia 5-6000 carute pentru a incarca vinurI, carT
costan pe loe 50 de parale quintalul, socotind pretul unul peste altul 2).
Dad, am voi acum sa tim ce cantitate de vin se exporta din viile Dobrogiel, trebue
sa cun6scem, ca un quintal era egal cu 225 ocale turcescI, sail 268 kilograme.
DecT, daca socotim, ca o carula putea incarca pang la 5 quintale, ceea ce nu era
mutt, ca o caruta venita din Rusia sa incarce 1340 kilograme, ajungem la colosala cifr5,
de 8.040.000 kil, vin, pentru cele 6000 carute incarcate cu vin ce se exporta in Rusia 0 Polonia.
Este bine inteles, ca. val6rea a 50 parale nu era ca acum 25 banr.

Cea ma mare cantitate de vin exportata de Ora neistra intrga, a fost in 1888, de
9 miline kilograme; decT, ne putem face o idee de productivitatea in vinurT a DobrogieT
In veacul XVIII.
Cifrele confirma zicatdrea r&nasa pana astazI in gura locuitorilor din Nicolitel, c5,
podgoriile SariceT erati pivnitele imprtesel Caterina 1I-a a Rusie.
*

La ocuparea Dobrogier, baronul d'Hogguer ne-a lasat o notita frte sumara despre
vinurile de aci, cand zice: via se cultiva in mid cantitatT, maT ales in imprejurimile
IsacceT i MacinuluT. Vinul ce se produce e de calitate de tot inferi6r5, 0 se consuma in
Ora, afara de o mica' cantitate, care de la Macin se exporta in lungul DunariT 3).
S5, controlam spusele luT d'Hoggueur prin date statistice exacte, i pentru o buna
comparatie dam maT jos tabloul culturiT viteT i productiunil vinuluT din aniT 1892 0 1900:

VIN

C)

os

ghw

'E

.4

cn 44

1.892

1.010

1.90012355
Plus
1.345
11

Minus

as

...i.

a:

O 44

rs

0-4

P.:

20.091
21.270
1.1791

-I

40

c.)

ig

wo
19.89

-4

.0

'0 ,..,

5
4.4. 0

do oo
'4 it 4

367.063

18.N

9.- 334.9001 15.75

10.891

VIN

V I 'I

0
r.

- -I

82.163

DOBROGIA
VIN

TULCE A

CONSTANT A
VII

7.481

44,-,

o .,j

o
c. ,io

=
.0

j) 4

4-4 2"

CW

'0 8

1 44

0
C-,

.0 ,_,

do

P. '3

4.570
5.894

107.939
305.800

23.62
51.90

1.548.777
3.843.900

1.3241

197.861

28.28

2.295.123

-1

4.

cd

VI

-I

.-0'
S
,.1-4- 0

Eoo
14.35
12.57

1.781

4,4,
cd

E.. t

173

eg .o

ra. .0

..?.,

E._:

cd

0 4.;
76. c

,,
2 .0

5.580 128.030
8.249 327.070

21.75
39.60

2.66911 199.0101

17.85

-1

') Trist., Lib. III, Eleg. X, vers. 20-22.

1) Trait:sur le Commerce de la Mer-Noire. Vol. II, pag. 158-159 i 172.
') artenseignements sur la Dobrodja, pag. 18.

www.dacoromanica.ro

0
0

-I -

:a

a)
4.,

.o ,..,

do
p, 1-.1

1.915.840
4.178.800
2.262.9601

7..-,-.o
co o

ft o
16.30
12.78

3.52

749
:
Din acest tablo reiese
a) Suprafata terenuld cultivat cu vie a crescut in 8 anI cu 2.669 hect.
Productia vinuluI a crescut in opt anY cu 199.040 hectolitri.
e) Media la hectar in aceti opt anI a crescut cu 17.85 hl. la hectar.
Val6rea vinuluI in total a dat un plus de 2.262.960 la in acet1 opt anI.
Pretul unuI hectolitru a scazut cu 3 le 52 banI.
Scazand cheltuelile culturif unul hectar de vie, care pentru judetul Constar*, sunt
86 la iar pentru jud. Tulcea 94 lei, putem intocmi tabloul de cat produce net un hectar,
sat" t6te viile din Dobrogia pentru anul 1900:

TULCE A

CONSTANTA
S up raf.

Valore

heel.

Lei

2.355

'Me viile
LeI

..g

Val6re

Supraf.
hect.

LeI

5.894 3.843.900

132.370 56.60

334.900

DOBROGIA

Produce net

Produce net

-4

Tofite viile

LeI '

0
0
,-=

Produce net
Supraf.
hect.

Vail:5re

T6 te viile

Lel

8.249 4.178.800

3.289.864 558

CO

LeI

3.436.300 416.50

Raportul in care stab' judetele dobrogene, din punctul de vedere al viilor, lath' cu cele

din tra este aratat in tabloul:

Productiune

.. ;0

DorohoI .
IaI

Roman ,
Vaslul .
Falciu . .
Tutova .
CovurluI
Tecuci .
R.-Sarat
Sucva .
Neam.tu .
Bacau . .

Putna .

Buzfi .

Prahova

--E1'

as

,03

io.

el
o

cn

E-'

.
.

.
.
.

.
.

.,.;.-1
ca c)
92 -.--,.. o

6 ..vi

a) =

4::

hl.

ce
n)
:-.

-0

as

I9

1:?:
04
il."
.C 1:3
=
..-D ii?
0=
4 gt

JUDE TE

LeI

as

cri

Id,

03 w0 4,- _,
'43

-2

z ...s

...;

74

t.

S a,

,-.1

cis
(1)

,I,5

03

-,--

....

ag

13.) A ci)

rL

ft z

CO

o
E-4

04

hl.

cd

0 _.3
cp c.)

u .2)
,O o

ii

Oo

-.1

rpr.

Le

6.2 13.51
44.000 95 16.90 Dambovita.
246 2.200 8.9 24.68
54.300 185 35.70
9.400 10.5 18 53 174.100 10 03.30 Muscel . .
162 2.800 17.3 36.38
73.9
456.1
4.478 138.000 30.8 10.47 1.445.00(1 82 240.90 Arges, . . . /.0S6 10.950 10.7 16.51 180.800 159 16.90
740 17.400 23.5 9.68 168.500 60 167.70 Valcea . . 8.115 52.840 6.5 23.26 1.228.800 11 48.80
3.718 114.100 32.5 6.38 728.400 55 140.90 Gorj . . . 7.190 39.900 5.4 23.18 001.600 7r 50.40
6./73
.150 35.0 5.85 1.422.900 134 76.00 Mehedi ntI . 3.750 15.200 4.1 12.14 196.7
8
27.5(
6.328 67.300 42.2 4,85 1.395.800 81 139.50 Doti . . . . 11.346 56.530 5.0 13.92 787.8
91 21.50
6.561 F163.800 25.0 5.11 837.300 13.
8.30 Romanatl . 8.354 32.500 3.9 13.81 448.700 118 4.20
7.722&9.500 47.9 746 2.758.200 106 251.10 Olt . . . . 3.633 26.700 7.3 16.50 440.500 133 11.70
.040 25.1 9.95 2.387.400 220 29.30 Teleorman . 10.284 91.100 8.9 17.79 1.620.700 148 9.60
9.573
19.000 83 33.20 Vlasca . . 6.491 85.800 13.2 14.58 1.250.800 130 62.70
382 1.400 3.7 13.57
89
200 2.2 8.1.600 58 40.00 Ilfov . . . 4.305 91.000 21.1 19.60 1.783.
141 273.30
5.300 20.020 41.5 5,77 1.270.400 74 165.70 Ialomita . .
898 7.660 8.5 18.05 138.300 140 14.00
11.936 792.200 53.0 7.30 5.786.900 134 253.40 Braila . .
619 20.100 32.5 11.04 221.900 266 92.40
1.960 33.020 16.8 18.45 609.200 96 214.80 Tutrea . . . 5. 94 305.800 51.9 12.57 3.843.900 Of 558 00
068 23.520 24.3 21.01 494.100 1371 373.50 Constan fa . 2.355 21.270 9.0 15.75 334.90 86' 56.6'0
525

.
.

-.--

Botoanl .
.

..3- __, -..a

a3

JUDETE

03

Productiune

'8

3.250

891

Acest ta,bloti ne dovedesce, cA judetul Tulcea vine in al doile,a, rand, dupa jud. Putna
In privinta medieI producid la hect., de asemenea i sub raportul valorri vinuluI produs.
Un hect. de vie din judetul Tulcea produce maI mult de cat orY-care judet.
Dam tabloul culturiI viteI i productiunif vinuluI pe comune, 06.51 i judet,e pentru
anul 1900:

www.dacoromanica.ro

750

a) Judetul Constianta

Productia
S.

COMUNE

vs

-0-3
-33"

t)

Constanta . .
Gargallc . .
Omurcea . .
Pl. Constanta
A gemler

12

10

16
325
20

394

57

12

.
.

OsmanfacEl

Pl. Mangalla

5
71

22
5

20 10.-

P'
Lei

+cird

3861

8.85
5.30

1.-

150
500
720
6.200
848
55

6.70 8.473

98 14.-

1.568
2.700

-- -

-4-

COMUNE

Cd g

8.- Calfa

4.50 Ciobanu .
20.- D6.enT
8.- Geirliciu

12'

3
16

- IlArova

Ostrov

36
30

10.25 Sarai6
10

.-

Siriu
Topal

40
45

25.- Topologo
W.- Urumbei
15.16.11.-

21.95 Pl. HAr;ova .

.

62

300 10.1.500 37.7.77

350
364 22.07
42
7.-

- -

300 15.-

3-825 15.-

1425 15.12.480

8.-

5.250
7.280
294

15.20.-

23 550 15.10.104 12.4-500 15.22.500 15.-

7.-

164

1.032
38
70

6.20
2.25

18.576

7.65
0.35

12

500
23
24
48
216
635
280
187
378
7.000
96

35
65
58
2

Oltina
Ostrov.
ParachioI . .
Satu-Noll . .
676 14.37 10.474 15.451 Pl. Silistra-N.

13
27
127
117
47
63
555
24

41

.1

20
et.
255 16.01
1.95
1.5601 29.04
1.570 12.70
842 26.39

f3..

.
.

1-'4
E

LeI

91.508 13.25

'''A

14.40

.
.

121

6.898

.
.

E-1

0 .--;

477

.
.

03 11

a)
'55
7,4

. .

15

MEIrlnu

16
6

Lipnita

95
53
125

-.8

hl.

16.- Ghizdarescl

cd

Cd

En

Cuzgun
Dobromir
GArlita .

Pl. Medgidia

,c1

;CI -.3

t',

16.- Almanllu
15.- Asarlik
Bugeac
40
7.- 686 14.- Beilic
50 10.- 1.000 20.- Canlia.
264 12.- 3.960 15. - Caranlic.
35
7.- 560 16.- Carvan .

180 15.-

'5o

cd

0 -1

S'

6.30 25.850

5.--

Alacap
Cernavoda
Chioseler .
CochirlenI .
Raova
Seimeni
Tapunar .

2.524

Productia
'5
0

"a

- - -

245
48
53

c..

2.-

5.-

a)

.0

24
192
500 50.- 2.250
452 28.04 9.040
1300
4.- 10.400
248
8.55 3.968

15

Musurat

:-41

3
2
9
28
10

Mangalia .

1.2

hl.

Cavaclar .
Gheringec .

.!.t 16

E-.

cd

p)

Cicrt1cci

-.

..-0

rn

Caraharman
Caramural .

ad

2.-

12.4.156 12.-

8.5.-

2.40
3.97

6.- 3.780 16.12.65 129.525 18.50

4.--

1032.50

1365 10.786

18.760 20.1.470 21.11.500 23.345 15.180 20.1.410 30.3.120 20.2.593 12.12.700 20.4480 16.3.366 18.-

7.80

2.400 25.2.060 20.-

198.595

18.35

b) Judetul Tulcea
AlibichioT

Armutlia
Atmagea
Babadag

.
.
.

.
.

.
.
.

Ba.,chiol

Beidaut

Can11-bugeac

CaramanchioI .
Caranasuf . . .
Casapchioi. . .
Castancea . . .
Ciamurli-de-jos

-de-sus
Ciucurova. . .
Cogelac
Congaz

.
.

.
.
.
.

Zebil

Pl. Babadag.

Balabancea .

2
52
23
26

15 40 CArjelarI

1.058 46.- 15.870 14 50 Cerna

5.476 210.90 82.140 15.50 Coium-punar

8.560 114.- 119.680 13 90 Greci

55
78
40
48
20

5.062
400
3.372
1.160
335

58
131
24

-.

5
317

5.10

4.000

50
6.563

10.- Jijila

16.75

.
.

. .

Pl. Mcin .

61.-137.000 30.42.60 27.000 525 Caraorman

66.25 32.100
22.30 19.344

24.20
13.90

8.20 Chilia-Veche

12.- Satu-Noil

36.- 97.200 18.- Sf. Gheorghe

2.- 500 10.- Slistofca. .

10.-

500

10.- Sulina

3.50

6.750 15.24.200 10.1.400 14.-

- -9.- - -9.-

182

1.654

169

3.860

22.90

30.880

8.-

17
98

1.500
1.063

9.80
10.90

13.470
10.304
296.060

9.9.8.-

14.886

12.75 Pl. Sulina .

www.dacoromanica.ro

342 19.390 56 70 193.900 10,156 11.160 71.50 89.280 8.32

640 20.- 7.680 11.80

-359 37.878
- 105.- 11

.
.

.
.

20.60 77.407 11.80

1.769 74.952 45.60 956.910

12.80
17.80

477 28.040 58.50 448 640 16.-

86.30 43.810 13.- Luncavita

24.20 17.400 10 40 Mitcin.

12.50 28.870
27.10 37.660

450
2.420
100

12 12.380 102.- 193.200 15.60

92.- 74.968 14 80 Isaccea

5.025 15.- Picinga

25 25.- 250 10.- Pisica
3.480 60.- 41.760 12.- Satu-Noil
4.000 30.50 72.000 18.- Turctoia
1.820 75.10 10.920
6.- VaciirenI

35
136
27

16

95 1.190
100 2.710
200 12.200
112 4.775
59 3,910
72 1.612
150 5.400
26
50

Entala

Jurilofca
Nalbant
Ortachiol .
Poturu
SarichioI
Slava-rusit
Toxof

- - -8.- -256 16.- Carcaliu .

728 14.- 11.220

2.045 120.5351 57.20 1330.650 11.5

5

5.-

50 10.-

1
89
10

2.025
150

22.80

20.390 10.3.000 20.-

1001

2.180

10.701

23.4401 15.50

-- -- 10.-- -- - -

--

751

Producia

....;

40

41

1-

COMUNE

,-isi

03 T-)

ct

-.g

.s-11__,

,ce

u)

E-1

'Ai

Agighiol .

Be-tepe .

.
.

Cttsla .

FrectIteI . .
Mahmudia .

MalcocI. ..

94t1

627(1

.
.

69

47
135
374
288

Tulcea . . .
Pl. Tulcea .

.
.

.74

43

`ri

sce

41.111

cr
394
477

8.- Mangalia ..

18.900
161
18.600

9.-

1
1$54

108.100 10.- Constants. .

52.010 10.- FlArsova . .
1.50 Medgidia

57

62

12.- Silistra-NottA 1.365

12
.- Jud Constanta 2.355
12.-

39.250
10.785

'

EY.

'Al

Valrea

.3

Total ii

15-,..,

Ili g

Lei

2.524
6.898
386
676

6.30
14.40
6.70
14.37
10.7861 7.80

25.850
91.508
8.473
10.474
198.595

10.25
13.25
21.95
15.45
18.35

15.75

331.900

15.65

956.010
1.330.650
23.440
1.532.900

12.75
11.50
15 50
13.10
12.50

21.2701

420 1:-

28 28.-

iii

19801

Lei

1.550 25.8
2.550 56.6
963 26.-

45

A.,

32.5

4341

6l

Nicoll-tat

r.., 0

2.7001100.-

16
37

Parches .
Sarighiol
Somova .
Telita .

5.200

27i1

.
.

4)

PL.$I

Valemea -,:a1
-Total& -i-).-.

10.810115.-

160

Meidanchioi
Morughiol .

-iii.4

Productia

.a,,,

c,

731.112
44.580 70.1
5.160
430
6.3
3.400 72.3
34.000
8.910 66.17.820
318.880
16.180 45.177.802
10.498 36.5
108.133 64.5 1.532.900

16.50 Babadag

12.- Milcin .
10.- Sulina .
19.- Tulcea .
10.-

1.769
2.045
100
1.980

74.952
120.535
2.180
108.133

45.6
57.2
10.7
64.5

5.894

305.800

52.57 3.843.900

8.249

327.070

39.6

.
.

.
.

.
.

16.50 Jud. Tulcea

13.101 Dobrogia

4.178.800i 12.30

Judetul Tulcea produce dar Mrte mutt ;;i Mae bun vin. Ilenumitele podgorif:
Gurg6ia, ville 6cliese i Sarica se tin 'ant i acoper tti clima nordich a culmeI Isaccea,

de la Alanastirea Cocosul OM la satul Telita, centrul fiind Nicolitelul.

NumaI din cauza lipsei mijlcelor de transport, preturile sunt asa de mid, cacr dupa
analisa facuta de doI cunoscatorl, D-niI Carnu-Munteanu i Corneliu Roman 9, resulta
ea cantitatea medie de alcool ce contin vinurile TulceI este 10.39/., vinurile albe (decI
In al patrulea rand din judetele trii, dupa Barnnicul-Valcea, Dolj i Dorohol) i 9.75(0i
pentru vinurile rosiI (adica al 13 rand).
Judetul Constar*, are vinurl, dar nu tot asa de bune. Cele mal insemnate podgorif
sunt acele dinprejurul orasulur Ostrov.
Cantitatea de alcool ce contine vinul acestuT judet este: 8.27010 pentru vinurile albe
(in al 22 rand) si 9.47qo pentru vinurile rosi (in al 17 rand).
Dam, tot dupa acestY doI D-nY cunoscatorT, tabloa de compositia medie a vinurilor
din Dobrogia:
DENSITATE

JUDETE

Vin

,..;

..t1

. Td

eci

ce.....

a)

EXTRACTUL

ALCOOL

oe

-6

CD

ci)

k
ce

'?-:'

' ''

'A

A'

-6

CENUSA

ACIDITATEA

V in anal.
co.

ce

'4

Constanta
Tulcea

alb 0.9961 0.9961 0.9961 8.27 8.27 8.27 17.70 17.70 17.70 1.14 1.14 1.14 8.58 8.58 8.58
t rosu 0.9910 0.904810.9960 7.32 9.47 11.61 12.01 16.29 20.28 1.28 1.71 2 03 5.30 6.73 7.95
alb 0.9910 0.993010.9940 8.10 10.39 11.61 13.80 15.19 16.08 1.10 1.39 1.74 5.39 5.89 6 52

rou

0.9930 0.9942,0.9952 8.36 9.75 11.44 14.98 18.52 24.82 1.30 1.77 2.64 6.18 7.04 7.75

lata i analiza facuta la cate-va vinurI din Dobrogiag):

') Vinurile Romttnie, pag. 245.

9 Vinurile Ronanie, pag. 200-1 0 232-33.

www.dacoromanica.ro

10

a) Jud. Constanta
cu

Un litru de vin

Alcool

Quo-

contine grame cientul

<D

oS

COMUNA

a!

0 T.',

(3.)

-01

-0

Ca,

C-7

2os d

-0
Cn

Cb

"4-

*(7142
-03

CD

r.".1

.E
0-5
p.

LeI

Almaliu .

.
.

pe deal

Gabrovita

Constanta .

dlul Mori- Ion Sivriu

lor
pe malul N. Ganciu

Ostrov

pe deal

Beilicu

Satu-Noti

Satu-Notl

dec.
1888

D. T rianda 81

F. Florescu
N. Boboc.

M. Litzeir.

Satu-Not- i

3.50
4.50
1.60

rosie
profit'

4.00

profIr

vadra
dec

I. Cdlinescu
Dimcea
1888

o 03,

Q)

- .74

7:3

r..

[.4

3.501 Inchisti

Mdril, es

rosie

G. Zlati

Ilie Stoian

Sard-Mee

_Ft o

galb.

3.20 rosie
3.60
3.50
3.70
3.00
3.50 ro des.

Po tr.

potr.

f. bun desvolt.

acris. p. desv.

7.32

5.87

bung 0.9950
f. build 0.9958

827

0.9961

9.56
8.27

6.64 17.58 1.58 5.81 3.7 11.4

7.67 19.54 1.54 5.77 3.9 13.2
6.64 17.70 1.14 8.58 3.7 7.7

0.9969

7.32

5.87

14.14 1.88 6.84 4.1 8.5 usor

0.9949 10.03
0.9960 10.73
0.9948 10.21

bun

0.9960 9.78
0.9951 9.95
0.9915 11.61

8.07
8.64
8.21
7.87
8.00
9.36

12.01 2.03 7.07 6.7 11.4

14.17 1.88 7.95 6.0 10.8
18.35 1.81 7.88 4.4 10.4
19.56 2.00 6.36 4.0 12.3
20.28 1.61 5.30 3.9 15.0 greil

bun

0.9940

9.45

7.60

14.78 1.38 5.92 5.1 12.8 u 0

mijl.

0.9941 10.30

mijl.

f. bun frum- s,

14.74 1.56 7.74 3.9 7.5 greil

0.9934

12.56 1.28 6.61 7.4 14.1 usor

b) Jud. Tulcea
Babad. pe deal

Enisala

GrecI .

Morus

lsaccea

Bddila

Luncavita .
Mdcin

Nicolitel

hIdcin pe vale

Gr. Ghia-

pe deal

LIM Cristu

Tulcea

Vatra-Satu- Mdcin pe vale

Jijila
. .
.

ILA

Valea-Nucilor

Sarica

P. N. Avram 1888

pe deal

pe es

Tulcea pe c6st

2.50
2-3.00

Tone Nicul.
1886

pe deal

St. Rastarof
M. Midanschi

astrig

0.80 giilbue pldcut

En. Stroia

4.00

vadra

ros Inch. -

pot r.

potr.

glbue

bun

bun

1885
1888

dec.
1887

plc.

ro

1887

5.00
2.00
3.00

f. build 0.9946

bun
pldcut

2.00
2.00

Marin Petcu

Po c6stii

potr.

1.50, ro Inch. -

St. Teodorof

pe deal

bun

dec. I

cenco

I. N. ZafIr

2.00 galben

ros

4.00 gdibue

acris. plc.
placut
pldcut frum.
bun phicut
f bun
plticut

--

bun

www.dacoromanica.ro

frum.

9.78

8.29 17.35 2.05 6.18 4.7 13.4

19.82 1.30 6.99 3.9 11.2 grog

24.82 t72 7.75 3.7 11.8

0.9952 11.44

7.87
9.21

0.9937

8.10

6.50

0.9941
0.9946

9.45
9.21

7.60
7.40

16.12 1.41 7.36 4.7 10.3 uwr

bun&

0.9930 10.35

8.33

13.80 1.40 6.52 6.0 12.8

super.

0.9925 11.10

8.9

15.50 1.10 6.36 5.7 14.1

0.9931 10.70
0.9927 11.15
0.9938 10.25
0.9933 10.80

15.76 1.58 5.46 5.4 15.8

15.78 1.74 5.39 5.7 16.6
8.24 15.68 1.58 5.39 5.7 16.8
8.70 16.08 1.22 5.92 5.4 14.7
6.71 18.08 1.52 6.83 3 719.82 gre6

mijl.

bund

0.9930

bund

8.36

0.9910 11.61

1.22 6.51

9.9

14.98 2.64 7.14 4.1 10.3

8.61
8.98

9.36

14.18 1.30 5.61 6.6,16.

uor

753

Viile in Dobrogia formza dar unul din principalele isvre de bogatie ale provincia
t.8t, Wat de important ca agricultura, crescerea vitelor, pescaria i carierele.
Insa, din causa lipseT cailor de comunicatie, vinul ad este putin cunoscut, ra apreciat.

Daca se va deschide o cale ferata de la Constar*, .la Tulcea Cu ramincatiI spre

Jurilofca, Isaccea i Macin, de sigur multe din numer6sele bogatiI In vinurr, cariere
pescara: ar dobandi insemnatatea ce merita.
Atund plile Babadag i Harsova, cele mar sarace acum, insa propriI cultura' viteI,
ar indemna pe locuitorY a se ocupa ma serios de viticultura.

II. Live4i1e de pruni.

Cultura prunilor este frte negligeata maY ales in judetul Constanta, i ca dovada este,
ca, In 1892 emir' In acest judet 6 hectare cu livedI de prunI, In Plasile FlArsova i Silistra-

Noua, iar in 1900 n'ab' ee'mas de cat 2 hectare In plasa Harsova si unde productia a
fost nula.

In judetul Tulcea, acsta cultura a luat o mica, desvoltare, de re-ce In 1.892 erati
numaI Ose hectare cu prunl i acum avem 27 hectare.
Am v6dut in 1900 frum6sele livedr de prunl ale marrastirilor Cocosul i Cilicul si am
admirat productivitatea lor. In schimb am vizitat aceste monastirI i in 1931. N'am
macar o singura pruna in livada.
Cum vedem productivitatea liveiilor Cu prunl este extrem de caprici6sa, i acsta
e una din causele principale pentru care locuitoriI nu se prea ocupa, cu cultura prunilor,
mal cu Orna In judetul Tulcea, care in Vota, partea lui Nordica pana, la culmea BabadaguluI smana cu o frurnsa gradina.
S'a dam i tabloul de cultura prunilor i productivitatea lor, pe 1900; cunoscnd

din tot jud. Constanta, numal plasa Harsova a avut 2 hectare cu livedI de prunI, caro
n'aa produs nimic:
Produeita
..;

..:.,

COMUNE

0
ti

..-.5

2
Armutlia .

CasapehioT .

Clamurli-de-j.

o de-sus.

Poturu .. .

Pl. Babadag

...3

...;

0
0

,...

z6

,.. :

.c
.1

0.

44

.4

'-'

a)

-E'

cs

N'a produs

Gred

. . .
. .

Isaecea

.'

4
...

1.6

E.

7.-1

e ,'

a.

A
as

cd

cu

.2.1)

ce
..3.)

c4

2os
*

2.1

1.160

2.9

1.500 273 94.0 13.50

12

6.0

Productia
..;

..a

0
0,

0.

0.4...

'

E'

. ..1

..
o

o
COMUNE
0
z
LI
WI

e3

1.50 1.0
0.75
4.80
1.25
850
12

0
0

,....

1.001

7.50 5.02

Produetla

48

'ci

A
o
c

Az

,f4

.S.
ra,

Z.
ge

cd

ed

..

6
Z

F-.

.
.
.
.

0.35
4.80
0.40
4.15

900 6.00
102 6.8
2.510 750 168 4.590 6.0

4.251 Pl. Tuleea .

10.0

5.4751 915 91.5 5.502

o
S

COMUNE
o.)

PE

re
4

Ti

a.

4.0 CAsla . .
5.0 Nieolitel.

Sarighiol
Telita . .

-a.

E'

7:7s

a.

:--

120 -

2.600 150

-3.1

15

3.7

215

--

I Pl. Macla

8.000

5.0

2.660 285157.0 1.398

6.0

C. FIPICULTURF1

I SERICULTURR

Aceste dou6 ramurl de bogatie nationala degenerza pe fie-care an.

Mal ales In Dobrogia descrescerea e simtit6re si reclusa la mal putin de cal a 10-a
parte, dupa cum vom vedea.

I. Creseerea albinelor.
Crescerea albinelor este reclusa In timp de 8 anY (de la 1892-900) la 13 si daca am
avea date statistice mai vechl, am vedea descrescerea enorma a acesteI productiunI, care
nu cere niel cheltuiala, niel ingrijire
95

71890

www.dacoromanica.ro

754

In 1892 numar judetele Ilfov si Sucva intreceati judetul Tulcea, in privinta productiunir mierer i cerer; iar acum intrga Dobrogie produce abia pe jumtate din clt
producea numar judetul Tulcea acum opt anr.
Ca proba vom da tabloul apicultura din 1892 al intregir trr:

MIER E
No.

JUDETE

Arges
Bacail

6.478
10.350
10.758
1.882
4.750
4.334

BotosanT

Braila
Buztiu

Constan fa

CovurluI

DEi.mbovita,

Dolj .
Dorohol
Fiilcitt .

Stupilor

Gorj

Ialomita .

IasI

Ill'ov

MehedintI .
Muscel

Neamtu .
Oltul . .
Prahov a
Pu tna

R.-Sdrat
Romao

.
.

Romanatl .

Suceava .
Tecucl . .
Teleorman
Tulcea . .

Tutova
VasluI
Villcea
Vlasca

.
.

3.661
10.220

5.564
7.949
5.974
8.200
8.127
11.667
14.499
9.927
8.550
9.918
2.890
7.180
5.552
3.180
9.913
2.885
12.116
7.434
5.100

9.453
8.238
11.372
5.475
7.263

Cantitate

kgr.

3.751
9.462
9.460
2.930

2.710
7.801
2.221
4.673
4.180
6.367
3.119
3.591
10.128
10.439
25.416
13.929
6.202
11.070
2.261
4.493
5.725
2.989
10.247
2.041
21.935

4.546
6.644
11.682

4.124
6.811
3.031

8.918

Valore
LO

4.317
8.989
8.230
2.637
2.710
6.553
2.265
6.028
3.386
6.240
2.869
5.279
10.128
9.395
20.841
12.954
6.822
10.738
2.555
4.987
5.095
2.899
8.198
2.449
21.936
4.410
5.249
13.361
3.712
5.994
4.971
8.383

CIARA
Can litate

Valifire

kgr.

Le

1.425
2.293
2.698
291
1.154
536
511
1.253

6.170
8.851
8.795
1.349
5.505
2.246
1.952
6.177

646

3.344)

1.417
796
1.964
1.229
2.701
3.037
1.973
1.900

5.583
3.415
8.299
5.653
9.859
13.636
8.642
8.550
8.686
3.718
5.771
5.736
2.605
9.408
4.286
11.918
6.163
3.943

2.166
729
1.361
1.369
613
2.489
852
3.048
1.533
634
2.187
1.075
1.969
1.538
1.186

9.273
3.806
8.230
6.567
6.072

Valrea
Totahl
Lei

81.487
17.040
17.026
3.686
8.215
8.79.9

4.217
12.205
6.726
11.823
6.284
13.508
15.781
19.254
31.477
21.596
15.372
19.424
6.273
10.758
10.831
5.505
17.606
6.735
33.854
10.572
9.192
22.634
7.517
14.224
11.538
14.955

Descrescerea cultura albinelor se datoresce mar multor cause: a) intinderir terenurilor de cultur i decr imputinarir florilor, b) apor taxelor exorbitant de marr ce s'a5
pretins crescatorilor de albine, c) agentilor domeniali carr ati alungat stupariile din luminiurile padurilor.
Prin mijlcele propuse de mine la capitolul gospodaria rurala, cred, ca se va indrepta mult starea de lucrurr in traiul Oranulta dobrogian.
Cultura albinelor in anul 1900 se pte vedea in tabloul alaturat (pag. 755).
Judetele Tulcea i Constanta sunt clasificate cele din urma din Tra (Constanta al
30-lea, Tulcea al 31-lea) In privinta produselor apicultura.
In Dobrogia, stupurr sistematice nu sunt de cat la Tiganca-Taiter i Nicolitel.

II. Sericultura.
In Dobrogia, Oranca, se ocupa f6rte putin cu crescerea gandacilor de matase, de O
Statul W d'a tte silintele pentru incurajarea i desvoltarea acester ramurr de industrie,
trimet6nd gratuit saminta de gandacr, celor care ar don i s, se ocupe cu sericultura.
De alt-fel nicr statistice regulate nu se fac in fie-care an.

www.dacoromanica.ro

Pl. Constanta

Pl. Hdrs,ova
Kg.
COMUNE

Ciobanu .
DdienI . .
GArliciu .
GhizdtirescI
Ostros . .
Topal . .

46
186
20
64
88
75
26
162

Topolok .
Urumbei .

,01

,...

,tra

ce

.2.),

QS

c..)

ci)

' -'

COMUNE

32
191

9
53
82
86
15
298

15
42
2
11
14
15
3
57

Pl. Babad.

667

730

159

Armutli .
Atmagea .

5
6

2
2
25
22
15
109

Ba.,chioI

Ciamur.d.s.
Nalbant. .

Slava-Rusti,

86
75

40
153

5
8
3
11

Pazarli .

365

175

3
8

Total .

Balabancea 965
Carcaliu . 685

211
113

arjelarI

Cerna

Coium-pun.

Grad' . . .
Isaccea . .
Jijila . . .
Luncavita.
.

17
81
20
26
413
202
107

Alacap
Enigea

576

2 I Total .
24
29

Kilograme

En

e'

c-.)

COMUNE

Azaplar

68

14
18
19

Chiragi .

67

27

EdilchioI

3
16
26

51

29

21

Caraomer. .

Osman-fac:
Mangalia .

46

21
287

9
41

30
05

5
15

5
7

42
12
5

COMUNE

co

ot

.2

si

c..)

cn

t.

t..

cn

Nicolitel648

Meidanch.

'a,

66

67
127
31
30

111
250
42
61

21
33
12
19

88

106

21

315

581

677
291

Total.

968

8.064

5.921

.
.
.
.

65
55
62

.
.

27

Dobromir. .
EsechioI .

91

Enisemlia.
Ghiuvegea.
Hairamch.
Lipnita .
Oltina . .
ParachioI.
Regep-Cuius
Cuzgun .
Ostrov . .
108 I Total . . .

Total pentru Dobrogia

Jud. Const. 2.081 4.538
a Tulcea 5.983 1.386
.

Almallu
Asarlic .
Bugeac .
Beilic .
Canlia .
Caranlic
Carvan .

14

107

9
200

ci)

)ca

.2;
' -'

c.)

4
207
237
223
17
70
12
311
38
281
38
617

iere

704

328

59 I

-FVe-t-@ until
kg.

Total

Kilograme

ea

Pret4unuT

r a
Total

25
37
18
1

12
3

40
5
55
3

38
2
21

33
10

259__672

4
10
3
13

1.002

3.001

330

11

Vahrea tota,lit

Constanta
Tulcea

2.081
5.983

4.538
1.380

0.90
1.00

4.084,20
1.386,00

677
201

4.40
4.80

2.978,80
1.416,80

7.063,00
2.802,80

Total

8.061

5.924

0.95

5.470.20

068

4.60

4.395.60

9.865.80

www.dacoromanica.ro

si

19
72
21
15
21

35

33

29
Turceua . 417
I Wctireril .
1.315
314 I 27
31 I Pl. Macin. 4.824 1.283 201 I Pl. Tulcea.

No. stupilor

.9.),

78 I Total .

Tanta
308
75
39
121
102

215

Morughiol.
Somova .

Val6rea mieriT i cereI este :

JUDETF.

CD

Mahmut C.
SeimenI .

Picinsa

Pl. Babad.

CONIUNE

Pl. Silistra-Nouti.
Kg.

Kg.

Kg.

Kg.

..9.),

.-4

rn

Pl. Mangalia

Pl. Medgidia

756

Dupa cele mal' recente darI de sma, iaca tabloul comunelor care cultiva gAndacl
de matase:

Jud. Constante,
o

o
IDD

COMUNE

Ciobanu
Dioni .

Ostrov .

irin.

.
.
.

Bo

3
2

PI.Hil.rwva 66
Almaliu .
Cuzgun
Dobromir
Griita .
(Mina . .
Ostrov . .
ParachioI
Reg.-Cuius

-1

60
16
30
10

-o

3
3

116 15

obe
be

COMUNE

a)

.5)

oS

ti)

150
50
50
60

310

te

Dobrogia

Jud. Tulcea

6o

60.- AlibichioI
30.- Babadag .

12 141 54

, Isaccea

PLI

10

60

tiD

-o

-o

t11)

60

.
.

11

17
45

4
5
71

226
60,
335 4291
115
13
41
251
717

r...

oi
a)

eb

5.-1 90.- Jud. Const. 420 2.236 1.164

51115 5 0.500 5.- Babadag

40 220 424 34.500 345.- Mitcin .

cd
.ci
.c)

5.- HArsova . 66 310 116

4.5001 85.- Silistra-N. 354 1.926 1.048

Pl. Micin 46 335,429 35.-13507 Sulina . .

500 40 400.
Tulcea . .
60 16 160.-1 Chilia-V. . 411151 13 1.250 12.50
64 18 180.--: Pl. Sulina 41115 131 1.250 12.5011 Jud. Tulcea
24 4
40.
140 300 200 20 200.-1 Nicolitel . 5 41 25 2.100 21.30 112
70 21 210.- Pl. Tulcea 1 5 41 25 2.1001 21.20
90
60 16 160.
100 800
20 86
22 28
12 450

3E1.

5 85 6 0500

.
.

ti)

3(1- Pl Babad. 17 226

30.1501 Mticin

a)

527

15

150.-

139 1.390.154 1.540.5

35
1.250
2.100
3.3901

50.-

350.-,
12.50

21.-

433.50

50

40.-11

Pl. Silistra 3541.926 1.048 139 1.390.

Dobrogia .

401 2.953 1.691 157.390 1.973.50

Mij16cele intrebuintate pentru extragerea borangiculuT sunt rudiment are, de aceea

gogoile nu dati tot ce ar putea da.

CAPITOLUL

FLORR INOBROGIEP)
Gratie positiuniI sale geogrance, vecinatatiT MariT, constitutiuniI geologice variate
accidentelor topografice ce presinta solul ei, Dobrogia are o flora variata i bogata.
Doctorul Brandza num6ra 1.186 speciI de plante, afara de varietatI, repartizate ast-fel:
Dicotiledone: 77 familiI cu

Monocotiledone 16

Cript. vascul
Total

96

386
87

9
482

genurT, coprinznd

969
201

speciI.

16

1186

Acsta flora se presinta cu caractere curi6se i exceplionale i face din Dobrogia

unul din cele maI interesante teritoriI botanice de transitiune.
Flora DobrogieI este analg Cu a Ungaria a Banatulur i a Transilvanid; se deosebesce irisa de acestea prin numer6sele amestecaturI ce presinta pe de o parte cu unele
specil curat mediteraneene, iar pe de alta cu alte speciI proprir, aproipe cu totul, CrimeieI
Ilusid meridionale.
Printre speciile mediteraneene, cresc In Dobrogia:
Medicago marina L; Coronilla scorpioides K., Trifoliutn purpureum Lois, Trigonella
monspeliaca L., Periploca graeca L.
1) Intr'un kg. intra 3-400 gogoI; 5-6 kg. da5 lb kg. mittase bunit i ramit,iff carI se pot intrebninta.
(I. Ghica i D. A. Sturdza. Ajutorul comerciantuluI i industriwluI, p. 199).
I) DupA ExcursiunT In Dobrogia de I. Licherdopol, p. 87-100.

www.dacoromanica.ro

757

lar printre specific) maI mull numer6se, dintre care uncle cresc si in regiunea medi-

teraneena a Europa dar care sunt comune Dobrogia Crimeid si Rusid mericlionale:
Zygophyllum Fabago L., Alyssum obtussifolium Stev., Leontice altaica Pall. varian.
odessana Stev., Silene supina M. Bleb., Gypsophila glomerata Pall., Gypsophila trichomata
\Vender; Dianthus leptopetalus W., Dianthus pseudarmeria M. Bieb., Genista albida W.,
Astragalus ponticus Pall., Astragalus hamosus L., Pirus elceagnitolius Pall., Potentilla bifurca L., Paronychia cephalotes Stev., Achillea compacta W., Jurinea stcechadifolia D.
C., Jurinea arachnoidea Bge; Centaurea Besseriana D. C., Mulgedium tataricum D.C., Fraxinus oxyphylla M. Bieb; Jasminiuni fructicans L., Apocynum venetum L., Convolvulus
lincatus L., Tournefortia sibirica L., Symphytum tauricum W., Scutellaria orientalis L.,
Statice tatarica L., Statice latifolia Sm., Ficus carica L., Celtis australis L., Ephedra vulagris
Rich., Heliotropium suaveolens M. Bieb., Paliurus aculeatus Lam., Frankenia hispida D. C.,
Frankenia pulverulenta L., Momordica Elaterium L., Polypogon monspeliensis Desf., Scolymus hispanicus L., Medicago orbicularis All.
Pe de alta parte, exista o legatura frte strAnsa intre flora DobrogieI si a Romanid
transdunarene, legatura care se face de catre vegetatiunea danubiana a Romania Ceva
ma mult, dintre speciile care sunt re-cum caracteristice Dobrogia sunt unele cum: Ficus
carica L., Celtis australis L., Paronychia cephalotes Stev. si Achillea compacta W., care

cresc si in partea despre Banat a 'Muntenia iar Astragalus ponticus Pall., in Moldova
catre Galatl. Nucul (Juglans regia L.) .%4 Liliacul (Syringa vulgaris L.), care cresc spontaneti prin padurile muntilor stancosI dintre Vetrciorova si Bahna, precum si Dianthus
giganteus d'Urv. care, afara de Dobrogia, Bulgaria, partea Rorranid despre Varciorova
si Banat, nu se maI gasesce nicaier, sunt plante carI stabilese si ma intim legatura intre
flora Dobrogiel si a RomnieI transdunarene.
' Doctorul BrAndza a mai descoperit si alte plante necunoscute 'Ana la dnsul exploralorilor anteriorr a Dobrogid: Zygophyllum Fabago L.; Genista albida W., Ficus carica
L., Celtis australis L., Achiilea leptophylla M. Bieb., Artemisia salsoloides W., Jurinea
.

stcechadifolia D. C., Centaurea napulifera Roch., Centaurea Besseriana D. C., mula glabra

Bess., Galatella cana Bess., Senecio umbrosus W. Kit., Fraxinus oxyphylla M. Bieb.,
Polypogon monspeliensis Desf., Medicago marina L., Trifolium purpureum Lois, Potentilla
cinerea Clix., Peucedanum longifolium W. Kit., Seseli varium Trey; Bupleurum apiculatum Friv.; Levisticum offlcinale K., Delphinium fissum W., Alyssum obtusifolium Stev.,
Anchusa Barrelieri D. C.

RegiunT Botanice.

Doetorul Brandza imparte Dobrogia in se regiunT botaniee:

1. Regiunea septentrionala. inallimile carI compun acesta regiune, sunt putin desvol-

late, cad cele mal multe din ele nu ating nicI 500 metri inaltime d'asupra nivelului
MariI-Negre.

Aceste inaltim sunt coprinse intre Tulcea, Isaccea, Macin, Cerna si Babadag si
coprind cele maI frum6se padurr ale Dobrogid.
In ele Intalnim gall de Fag (Fagus sylvatica L.), care nu se gasesce de 61 pe piscurile cele mal inalte de la Babadag, de Scorusul de munte (Scorbus Aneuparia L.) ce

nu se afla de ca in padurea de la Nicolitel; de Nuc (Juglans regia L.) si de Tavalga

(Spiraea crenata L.), care cresc in colinele de pe langa Greer si in fine afara de Liliac
(Siringa vulgaris L.), care cresce mal pretutindenI in regiunea silvaticA, urmatorii arborr
si arbust:
Quercus pedunculata Ehrh. (Gorun, Slaclun), Quercus pubescens -Wild. (Turd, T. rii6sa
T. alba, Tufan), Quercus sessiliflora Sm (Stejar), Quercus Cerris L. (Cer), Corylus Avellana

L. (Alun), Carpinus Betulus L. (Carpen), Ulmus campestris L. (Ulm), Ulmus suberosa

Ehrh. (Ulm riios), Acer Campestre L. (Jugastru), Acer tataricum L. (Gladis, Vengar), Acer

www.dacoromanica.ro

758

platanoides L. (Artar), Fraxinus ornus L, (MojdrOan. Urm), Viburnum Lantana L. (Dirmoz,

Dirmoc), Cornus Mas. L. (Corn), Cornus sangtilhea L. (Singer), Crataegus oxyacantha L.

(Paducel), Crataegus monogyna Jacq. (Mucel, Maracine), Crataegus monogyna var.

laciniata Stev., Staphylea pinnata L. (Clocoti), Evonymus vulgaris Scop. (Salba-melle,
Vonicer), Evonymus verrucosus Jacq. (Lemn rhos), Rhus Cotinus L. (Scumpie), Tilia alba
W. Kit. (Teiti), Tilia parvifolia (Teiti), Pirus malus L. (Mar), Pirus communis L. (Par s61-

batec), Sorbus torminalis Crantz (Sorb), Prunus Mahaleb L. (Malin), Prunus avium L.
(Cire de phdure), Cytisus hirsutus L. (Drob de munte), Vitis vinifera L. var. sylvestris
(Gm.) (Vita slbateca, Aguridar, Leurusch), Pirus elaeagnifolius Pall., care e speta lemmisa
cea mar interesanta din punctul de vedere al geografieI botanice, pentru chi, originar din

Asia-Mica, nu se maI gasesce in alte partI ale EuropeI, de al in Crimeia.

Regiunea ?neridionalii. MaI telte padurile din acsta regiune sunt distruse i inlocuite
Cu tufariurl In compositiunea carora intra, exceptand Fagus Sylvatica L. i Pirus elaeagnifolius Pall., maI tot acelea1 speciI lemn6se ca in padurile din regiunea precedenta.
Tufariurile sunt formate din : Paliurus aculeatus Lam., Rhamnus Cathartica L.

(Vengar, Parul-CiuteI), Jasminium fruticans L (Iasomie), Rhus Cotinus L. (Scumpie),

Periploca graeca L., Prunus spinosa L. (Porumbar), Prunus Mahaleb L. (Malin), Prunus
pumila Borkh., Berberis vulgaris L. (Dracila, Macri-de-riurr), Asparagus verticillatus ; iar
In stancile calcar6se de pe IiInga Mangalia, cresc tuferiurI in cornpositia carora intrA :

Ficus carica L. (Smochin), Jasminium fruticans L. (Iasomie), Paliurus aculeatus Lam.

Evonymus vulgaris Scop. (Salba m610,
Ma telte satele din aceste stepe sunt inconjurate de adevrate padurI de :

Onopordon tauricum W. FA de Onop. Acanthium L., iar pe marginea drumurilor

se v'd :

Glaucum phoeniceum Cr., Tribulus terrestris L., Diplotaxis muralis D. C., Ajuga
Dhamaedris Schb. var., Grandiflora Vis.
Begiunea central& Acst, regiune, afara de partea despre malul Dun'ril, este constituit, din stepe intinse, sterile i. aride i cu o vegetatiune putin interesanta. Dintre plan-

tele erbacee ale acestel regiunI, cea mal importanta din punctul de vedere botanicogeograft este: Achillea leptophylla M. Bieb., care e o specie rara din Rusia meridionala
Alte plante interesante ma sunt : Ficus carica L. (Smochin) i Celtis australis L., arbustY
din Europa meridional.
S'a crezut, ca in Insula supranumita a luI Oviditi, cresc plante streine restuld Dobrogief ; din contra se g6sesc in acsta insula : Quercus pedunculata Ehrh. (Gorun), Carpinus Betulus L. (Carpen.), Sambucus nigra L. (Soc.), Prunus spinosa L. (Porumbar),

Cerasus acida Fi. Wett. (Viin), Vitis vinifera L. (Aguridar), la umbra carora se adapostesc : Conium maculatum L. (Cucuta-mare), Urtica dioica L. (Urzica mare), Humulus
Lupulus L. (Hameiti), Bryonia alba L. (Mutat6re, Cucurbetea), Convolvulus sepium L.
(Cupa vaciI), Chelidonium maj us L. (Rostopasca), Alliaria officinalis Andrz (Usturelie, Aior),

Lappa major Gaertn. (Lipan, Brustur), Cannabis sativa L. (Cnepd), Leonurus Cardiaca
L. (Talpa gatil, larba flocs), Galium Aparine L. (Turita, Scait m6runt), Helianthus
tuberosus L. (Nap., Nap turcesc, porcesc), Sonchus palustris L. (Susaiti de mlatine), Epilobium hirsutum L. (Pufulete, Sburatre).
Begiunea maritinzd. Banda f6rte ingusta ce se intinde de-alungul MariI-Negre, de

la Mangalia pana la gurile DunariI, e formar, afara de Ormul stancos i abrupt de la

Constanta, de catre nisipurile dunelor, care ofer vegetatiunea cea mar caracteristica i
cea maI avuta.
Florula Constanter, de si sraca, coprinde unele plante dintre cel maI ratI i maI
importante din punctul de vedere al geograflel botanice, ast-fel sunt :
Zygoph ylum Fabago L., specie din Asia-Mica, ce aiurea nu se intalnesce in Europa
de cat numaI in Spania, Sardinia i Rusia meridionala, precum FA Tournefortia Argutia.
R. S., specie din Rusia orientalti i meridionala, care se maI gasesce la Sulina i Mangalia.
lata uncle din speciile acester regiud :

www.dacoromanica.ro

oLIOTE04

759

MUN1CIPIULUI.

L., Scirpus ma,ritimus L., Plantago

Elymus sabulosus P. B., Panic ns. nilia
maritima Scop., Centaurea arenaria M.
arenaria W. Kit., Medicago marina L., v
Bieb., Artemisia salsoloides W., Eryngium maritimum L., Mulgedium tataricum D. C.,
Crambe maritima Scop., Salicornia herbacea L., Euphorbia Gerardina L., Euphorbia
e.

Peplis L., Silene pontica Brandza, Cynanchum acutum L., Scirpus Holoschoenus L., Gypsophyla tricotoma \Vender, Atriplex niteus Rebent., Asperula humifusa M. Bieb.

Regiunea aquatica. In numer6sele garle, lacurI, blt1 i mlatine ce se intind

d'a-lungul bratelor DunriI, baza vegetatiuniI e format din stufriI, compuse maI ales din
trestie (Phragmites communis Trin.). Cea maI interesant plantA, ce merit o mentiune
special, este Le4nu1 (Levisticum offlcinale K.), ce pare c, cresce spontaneti in mare
abondent pe la Medgidia, in asociatiune cu:
Dipsacus laciniatus L., Rumex conglomeratus Mum, Galega offlcinalis L., Valeriana
offlcinalis L., Eupatorium cannabinum L., Sium latifolium L.,
Alte plante din regiunea aquatic sunt, prin fnete, locurl nisip6se i umede:
Chenopodium Botrys L., Potentilla Ansrina L., Pontentilla supina L., Tamarix
gallica L., Trifle= repens L., Erythraea pulchela Fr., Spergularia Salina Presl., Glycyrrhiza echinata L., Carex muricata L., Altaea offlcinalis L., Trifolium fragiferum L.,
Ranunculus Philonotis Ehrh.
Prin locurile mld.stin6se i pe malurile apelor :
Ranunculus repens L., Ranunculus Lingula L., Ranunculus Flammula L., Ranunculus
sceleratus L., Nasturtium offlcinale R. Br., Nasturtium austriacum Cr., Nasturtium amphibium R. Br., Nasturtium sylvestre R. Br., Scirpus palustris L., Scirpus maritimus L.,
Scirpus lacustris L., Lythrum Salicaria L., Lythrum virgatum L., Lythrum Hyssopifolia L.,
Polygonum Persicaria L., Polygonum Hydropiper L., Butomus umbellatus L., Typha
augustifolia L., Sparganium ramosum Huds., Iris pseudoacorus L., Glyceria spectabilis, iar
plutitre pe apele stagnante sati lin curgat6re:
Nymphaea alba L., Nuphar luteum Sm., Myriophyllum spicatum L., Myriophyllum
verticillatum L., Lymnanthemum nymphoides Link., Hidrocharis Morsus ranae L., Ceratophyllum demersum L., lluppia rostellata Kock., Potamogeton lucens L., Potamogeton
perfoliatus L., Potamogeton pectinatus L., Trapa natans L., Lemna gibba, Lemna minor
L., Lemna trisulea L., Lemna polyrrhiza L.,
Trapa natans numit in termenI vulgarf castana sail nuca de balt sati ciulinI, p6te
servi populatiunil mrginase baltilor din Delta Dunrff, cad dup, analisa institutuluI
chimic, fructul acesta copt sa flert ofer un nutriment superior porumbuluI i in stare
fains nu e supus alteratiuneI, ca mlaiul de porumb.
In seceta din anul 1.899 o mare parte a populatiuniI din Tulcea s'a hriinit, in lips,
de alt aliment, cu nuca de balt 1).
Regiunea Della Dunril. Plantele, carI par a fl maI propriI DelteI DundriI, sunt:
Nymphaea Candida Presl., Aldrovanda vesiculosa L., Utricularia vulgaris L., Typha
stenophylla F. M., Salvinia natans Hoffm.
Dar ceea ce face ca flora DelteI Dunril s presinte un mare interes, este vegetatiunea ei arborescent. P,durea Leti e o lunca intinsd, dar o lunc, in conditiunI exceptionale, cad' alAturI cu PlopiI albi i negri (Populus alba L., Populus nigra L.,) cu AniniI
(Alnus glutinosa Gaertn.) si cu diverse speciI de Salcie (Salix triandra L., Salix cinerea
L., Salix rosmarinifolia L., var. argentea Sm.), cresc Stejarr. secularY (Quercus pedunculata Ehrh.), acoperitI de Loranthus europaeus L., si amestecatI cu o specie de Frasin
din Rusia meridional (Fraxinus oxyphylla M. Bieb.), ce pare a inlocui Frasinul comun
(Fraxinus excelsior L.,) din Romania trans-dunarnd.
ArbustiI din acst regiune sunt: Berberis vulgaris L., Periploca greaca L., Tamarix
.

gallica L., (Chtinh-ro*ie), Prunus pinosa L., Hippophae rhamoides L., (Cdtin-alb6).
Alte plante erbacee maI interesante, sunt:
Expunerea situatieT Jud. Tulcea din

1899,

pag. 19-20.

www.dacoromanica.ro

760

Cucubalus bacciferus L., Nepeta Catana L.2 Teucrium scordium L., Veronica longifolia L., Galium rubioides L., Erigeron acre L., Scabiosa ucranica L., Salsola Kali L.,
Tribulus terrestris L., Sium latifolium L., Melampyrum arvense L., Lathyrus platyphyllos
Retz., Thalictrum flavum L., Vincetoxicum officinale Arch., Asparagus polyphyllus Stev.,
Allium guttatum Stev., Allium longispathium Red., Plantago maritima. L.
Lipsa coniferelor din Flora Dobrogier se explica prin altitudinea de mica importan(
a dlurilor el.

Acsta altitudine, care d'abia formza baza regiuniI faguluI din Bomilnia transdunarna, permite crescerea faguld, rar inteadevr, dar nu cu totul absent, diva cum
pretind unir botanistr:
((In Dobrogia fagul lipsesce cu totul, cad in acsta provincie ceI mal inaltY muntY,
nisce creste granitice, n'ajung chiar altitudinea de 450 metrii).
Doctorul Brandza citza fagY la Babadag; apor mal sunt fagY batranY in pdurile
dintre Cilie i MeidanchioI i tinerY la S: de Luncavita, unde formza o padure in valea
Tiganca-Taila, spune fostul prefect Ion Nenitescu.

Se maI gsesce in Dobrogia pe la BachioY, ephedra vulgaris Ric,h, din familia

Gnetacee, speta apr6pe conifera, o planta din regiunile calde extra-tropicale.
Acsta Sc explica prin vecinatatea mariY, prin mica allitudine i prin latfludinea
&still de meridionala a localitatir in care se gasesce.

CAPITOLUL IV

PFIDUR12)
Pe timpul administratier guvernulur Otoman, padurile din Dobrogia, ca 0 din intregul
Imperiti, erati proprietatea StatuluY, care inainte vreme poseda padurile cele maY frum6se
niar renumite i carY ocupati tot teritoriul el pang la malurile Dunril i bltilor (proba
actualele petece de tufarisurl izolate).
insa abondenta pdurilor ce Imperiul Otoman poseda in diverse regiunr ale terito-

riuluI s60, contribuiati la lipsa de scrupul in exploatarea lor, Cu tte ca legea otomana
(art. 28 din codul proprietateI fonciare, din anul 1858) opresce taierea esentelor preti6se
precum : stejarul, nucul, carpinul i altele, totuY era imposibil agentilor administrativI,
de a pune friti manoperflor intrebuintate de locuitorY, pentru a distruge arborif din
pici6re.

Administratia forestiera, propriti zis, lipsea cu desAvir0re, i ast-fel era imposibil

de a face Si se micoreze intru cl-va efectele desastru6se ale dreptuluI us acordat locui-

torilor, care de alt-fel erati in mare parte asezatI in mijlocul pdurilor (legea otomana art. 5 0 130 din cod permitea con.cedarY de pamnturY mar intinse numaI in acele
localitti nelocuite, unde se constata imposibilitatea de a se inflinta comune), unde afl
cautat s defr*ze aa, numitele meelicurY (cuvnt turc : m4=cer, stejar ; meelic, loe
acoperit Cu acest fel de arbor care, dupa spiritul general al legislatiunil oto mane i conform Cu art. 19 din cod, ar urma s'a fie nisce tufriurI compuse numaI din esente, care
nu pot ajunge la o mare desvoltare, precum ar fi pernalikul (Quercus illex), mentionat de
art. 19 0 numaY aceste tuf6riurY puteati face obiectul de concesiunI individuale, pentru trans-

formare In locurI de aratur, in realitate insa, multe din aceste meelicurl (tufOrivrI) erati
') Conspectul FloreT IlomAnieb de Dr. D. Grecescu, pag. 732.
2) Estras din studiul D-lui Silvicultor Grigorescu Petre Padurile Dobrogieb) publicat In ziarul ConQtanla No. 131 0 urmAtorii; dupa G. Hiiffet, Studiul sumar al PAdurilor Statulub i Studiti asupra
durilor Statului. Editia

www.dacoromanica.ro

761

constituite din esente pretise, care prin recepare, puteati deveni masive importante ;4
de viitor.
Tolerantele admise de art. 19, 5 si 130 din Codul Legislatirmil Otomane, a contribuit ast-fel a schimba in scurt timp fisionomia Dobrogid, care din Ora pastoral a turmelor ce se coborati din Carpatt, se transforma in tara agrico16,.
Materialul lemnos exploatat din aceste paclurt se intrebuinta de locuitorY, fie pentru
trebuintele lor casnice, fie pentru comert, exportandu-1 in localitatile vecine (Basarabia)
Galatt, etc.) si la Constantinopol, in schimbul uneI taxe ce se platea la bariera
orasului si care s'a flxat maY tarzi prin primul regulament al padurilor din 1. Ianuarie 1870.

Ast-fel, populatiunile rurale 1-.65 administrate de o parte, pasunatul abusiv, apot

desele rsbie Ruso-Turce de alta, precum i devastarile aduse de echipele bastimentelor
maritime si fluviale, care pe fie-care an extrageall cantitatI marl de lemne de cherestea
pentru reparatiunea bastimentelor si material propri, utilisabil la santierele de construire a

bastimentelor de la Constantinopol ')i Syra, la arsenalele Marinel si Artilerict Imperiale, la santierele constructiunilor publice, etc., t6te acestea a contribuit la ruina complecta sj devastarea acelor frum6se padurt de alta data ; ast-fel ca la anul 1878 aceste
padurY nu se presentail do cat sub forma unor buchete, mat concentrate in judetul Tulcea i anume pe masivul muntos, care se intinde intre Isaccea i Babadag pe o lungime
de 40 km. si pe o largime de 30 km. la Nord catre satele Greet si Frecatel, 'Ana in valca
Babadagulut, mergnd ingustandu-se spre Sud. Spre Vest si Nord acest grup are ca limite sirul de inaltimt, care merge paralel cu cursul Dunarit pang, la Bestepc. Fata acestor
inaltimt despre Dunare este lipsita de padurt. Acest masiv este taiat de dout-i" vat mat prin-

cipale, in care curg de la N.V. catre S.E. micele rfurt Taita i Slava ; prin vat insa
sunt asezate mat multe sate si aprpe trite padurile sunt defrisate. Mud ati rmas pe
virfurile muntilor si pe cate-va platourY din care cel mat insemnat intre satul Meidani Manastirea Cocos .si Cilic. Alte grupe de padurY, dar cu mult mat putin importante, se intind intre satele Malcod i Bestepe.
La Sud, padurile inconjura orasul Babadag si se int4nd Inca' catt-va kilometri spre
Sud, Sud-Vest ; aci incepe regiunea lipsita de arbort pana la Sudul Mangaliet si de la
Dunare pan, la Mare (afara de portiunea coprinsa in unghiul format catre Dunare
Bulgaria, uncle sunt cate-va grupe de tufrisurt), uncle ochiul treckoruluI nu intalnesce
'lid un arbore, privind la un camp intins, ondulat prin vat numer6se i prin dlurY in
mare parte putin productive.
Guvernul nostru ocupand Dobrogia aplica sistemul zis de Cantonament, pentru a
scapa restul padurilor, fard insa a intrerupe exploatarile, cad in acest cas ar fi lipsit o
provincie intrga de lernnele necesare ; si de re-ce locuitorit aveati drepturY ab antiquo
a lua lemne pentru trebuintele lor, din t6te 'Muffle, pe de o parte li s'a dat cate o portiune de 1-6:lure, acolo unde existaa padurY, care sa devie proprietatea comunala, iar
acolo uncle nu erati padurt, li s'a destinat cate un hectar de teren despadurit de fie-care
cap de familie, care cu timpul sa se transforme in padure prin ingrijirea guvernuluI.
(Asa este si spiritul art. 2$ din legea proprietatit imobiliare din 1882). In basa acestur
articol, in mat multi ant consecutivt s'a facut incercart de impadurire pe o scala destul de
intinsa prin semanatura directa in bande, cu saminta de salcArn i ghinda, care ar fl
dat resultate sigure, daca acest sistem de impadurire n'ar fi necesitat in timpul primaveril lucrarl multiple de cultura i intretinere, care coincideau cu muncile agricole, de
la care nu s'ata putut distrage locuitorit, fie ca nu cunosceail avantagiile impadurird, fie
ca' administratia putin patrunsa de importanta acestor lucrarY, n'a cautat s inspire locuitorilor, ca prin legea improprietarirel chiar, erati obligatt la aceste sarcint i prin urchioY

mare sa-i execute la lucru, intocmaT dupa, indicatiunile i_41vicultoru1ut.

I. Ionesco. Excursion dans la Dobroudja, pag. 48.
71800

96

www.dacoromanica.ro

762

Resultatul a fost nul, de i s'ar fi aclus marl servictf Dobrogid 0 in special judetuluI
Constanta, lipsit maI in intregime de padurY.
In primavara anultlY 1887 s'a parasit sistema impduririlor directe 0 s'a hotarit

intare de pepiniere, In scop de a procura arbmti pentru a se tmpaduri prin transplantarY, terenurile comunale, potrivit art. 23 din lege. S'a infiintat o pepiniera la Murfatlar

una la Cumarova, fie-care de ale 5 hectare. Ele an dat resultate bune, aa ca pe MO,'
ele s'ati infiintat coll' provizoriI in suprafete tot de cate 5 hectare, in care s'a transplantat
arb41 din pepinier, (repicatI) In scop de a-Y rari 0 a le desvolta inradacinarea, aa ea
ambele pepiniere posedan un numnr de peste 3 mili6ne puietY in stare de transplantare.
Lucrarile de intretinere ale pepiniern din Camarova fiind parasite, cea maY mare
parte din r'sad s'a perdut, fiind cople0t de plante slbatice ; ma era starea e in 1889.
Cea din Murfatlar maY bine intretinuta, a putut produce la inceput aprpe 2 miline
puetY, care In primavara anuliff 1888 s'an eliberat gratuit autoritAtilor comunale, pentru
impadurirea anual, a cate 5 hectare din terenul de plantatie a fie-care comunt
In uncle localitati plantarea s'a facut in bune conditiunI i ar fi dat resultate satisfacR6re, daca ar fi fost un servicin -bine aranjat de paza, fall de care bivolir tiganilor
camilele tatarilor, a pscut In libertate terenurile samanate cu salcmi in ani1 1887 0
1888. Si vitele preferan aceste locurY, pentru c pamntul fiind scormonit de curnd producea maY multa iarba, *i mar ales dupa ridicarea recoltelor, partile impadurite rman6nd In camp deschis, era" libere pMunatuluI vitelor ; ast-fel ca in al doilea an nu se
maY putea distinge impadurirea.
In alte localitatY, administratia a executat pe locuitorY, cum in comunele: Cicracci,
Gargalik, Cara-Harman, etc., aducndu-Y cu calarmY pe terenul destinat impadurirel, dar
In asemenea condiliunl plantarea fcndu-se de forma, cea maY mare parte din locuitorY,
cautand sh'-Y r'sbune, maY ales BulgariT i TatariY, plantaii arbutil cu varfurile In pamnt.

In curs de 8 anY nu s'a putut impaduri terenurile comunale.

In 1890 s'a fcut la Cumarova i Murfatlar plantan pe cate 1.12 0 50 hectare, cu
sal can't
S'a maI intreprins a se face plantatil pe proprietatile comunelor: Caranasuf, Tuzla,
Ca racoi um i Caraomer.
AstazI avem in Dobrogia urmatrele pepiniere :
a) Pepiniera Casenneea infiintata in 1886, In supratata de 36.810 m. p. 0 costa 11.048
leY. Esentele aflatre sunt : 176.500 salcA,mY, 13.450 stejarY, 83.000 frasinI, 95.300 ulml, 400
pinI kd 3.700 nucY, adica in total 372.350 arbor'''.
Pepiniera volantli Valea-riganulu, pe teritoriul comuneY Eniala. E infiintata in 1895,
in suprafat, de 5286 m. p., costa 3330 let Contine 20.000 salcmI, 10.000 ulmY, 6.000 frasinY
800 stejarY ;A 200 nucI, adic, in total 37.000 arborY.

e) Pepiniera Murfatlar, infiintata In anul 1887, are intindere de 48.200 m. p. Infiintarea eI a costat 5.897 lei s,;i s'a planta t 1.300.000 arbmtf. AstAzY e neglijeata 0 o Nina

parte din arborl s'a uscat.

Pepiniera Caraeoium satt Cicrcci, Inflintata in anul 1894; ocupa o suprafat. de
79.365 m. p. 0 costa 8.749 let Contine 40.000 arbutY: salcamI, ulml, stejarY, duzr, etc. Ar
trebui maY bine ingrijita.
Pepiniera Cumarova, inflintata In 1884 pe 19.862 m. p., iar in urrna
maY plantat
5.637.703 m. p. Nu se scie cat costa; e apr6pe abandonata. Speciile sunt: nucY, pinY, duzl
salcamt
Pepiniera Ciueurova, infiintatd In 1895; ocupa 2.002 m. p. suprafata i costa 3.575
let S'a plantat: 630 frasinI, 203 fagl, 558 ulml 0 250 stejarY; toff s'an uscat. Acum sunt:
516 molizY, .4.90 stejarY, 30 ulmY 0 10 thuia orientalis. AzI e neingrijita 0 va fi desflintata,
terenul flind r'il ales.

Pepiniera Telita, infliniata In 1886, are 2 hectare suprafata 0 costa 7.406 let S'a
plantat salcamul. AA' este lasata In partisire.

www.dacoromanica.ro

763

N Pepiniera Ilagilar, infiintata in 1898, ocupa 5 hect. suprafata, costa 3.139 leY. Confine : 500.000 puietI salcaml. E in frte Nina stare.
Plantatiile comunale sunt :
Planta/ja Caraomer, infiintata in 1898, are 71.0 hect. si costa 42.458 leI. Esentele
sunt : salcam si stejar.
Plantafia Ericlia, din peidurea Testemel, inflintata in 1899, ocupa 500 hect. suprafata,

din care s'a plantat cu pin flume 4 hect. si costa 244 la

e) Plantatia Sarighiol, din satul Sarighiol, pl. Babadag, infiintata in anul 1899, are o
suprafata de 3 hect., plantatia este salaam si aylantus. Costa 6 le.
Plantafia Caranasuf, infiintata in 1893, ocupa 350 hect. suprafata; plantatia este :
salc,am, aylant, ulm, pin, dud, plop, salcie si frasin. Costa 15.328 lg.
Plantalia Cumarova, inflintata in 1886, ocupa o suprafata de 587 hect. si costa 64.060 leI.

Are numal salcam.

Plantalia Tuzla, inflintata in 1895, are 130 hect. suprafata, costa 8921. leY. Salcamul

este principala specie, intre care s'a intercalat 500 nucl.

Planta/ja Caracoium, infiintata in 1894, ocupa 540 hect. suprafata si costa 11.770 la
Are numaI salcarn.
Plantalia Murfallar, infiintata in 1886, are 200 hect. suprafata si costa 69.607 leI
Specil sunt: salcamul, nucul si aylantus glandulosa.
Trebue s vorbim ceva si despre dou6 padurI, carI prin situatiunea lor s'i felul esentelor ce le compun, sunt de un caracter frte curios:
Peidurea Letea este celebra, in Dobrogia s,i are o legenda : Se pretinde a fi fost plantata in mod artificial, de un pasa turc din Tulcea, al &drill' nume s'a uitat. Din cercetarea
amanuntita a padurii, nimic nu face sa se confirme acsta traditiune, dar 'lid sa, se contrazica in totul. S'a adus in sprijinul artificialitatiI acesteI padurI faptul, ca. arborff sunt
aliniatI de la N. la S. Acsta nu provine din interventia omuluT, ci cauza este vntul.
Esentele carr populza padurea sunt : plopul cenusia (populus canescens), stejarul
pedonculat, frasinr (Fraxinus exceltior si F. oxyphylla), aninul negru (lipicios), diverse salciI

(Salix hyppophaaolia, S. triandra, S. cinerea). Se mal' observa pe marginea estica a

padurff Tamarix gallica, iar in interior catI-va arbusti sal' arbors'', ca dracila (Berberis vulgaris) si porumbaril (Prunus spinosa). Vita slbatica de asemenea este comuna si atinge
cate o data ast-fel de dimensiunI, in cat rupe sub greutatea sa stejariY, pe care ea se agata
ca o edera.
Intinderea actual a a paduriI pte fi evaluata la 2.800 hect., dar acsta suprafata este
departe de a fi intrga impadurita. Nu se gsesc adevrate masive, de cat in partea estica
a paduriI, pe o zona de 80 m. latime si cam de 15 km. lungime, in restul padurir nu se
OA de cat grupe de arbors'', care formza parcele de mica intindere, sail arborY isolatY,
Se p6te evalua 2.800 hect. suprafata pe care o atribuim paduril, ca, juratate cel putin
este neimpadurita.
Masivul partil de Est, care are o intindere cam de 120-150 hect., este singura parte
a paduril, care pte fi acum supusa unei exploatarr regulate. Ea se presinta, sub aspectul
unuI masiv complect, format din plop cenusitt 'Vic), stejar

3/10

i frasin.

Arborli ail inaltimI carI ajung pana la 28 m.; plopiI ail OM la 1'11.50 in circonferinta, stejarif pana la 2 m. Acestia din urma, cel putin eel maI grosI, sunt mal totI eiopartitI si fara mare val6re comerciala. Li se Wall cracile grse, pentru a se fasona piese
strambe, care se vindeati frte scump constructorilor de vase la Sulina si Tulcea.
Populamentul in totul, &lid, cel maY mare numr de trunchiurT, presinta o varsta,
care se p6te pune intre 60 si 80 anI, dar se gasesc si miff stejarI care trec peste *Arsta
de un secol si jumtate.
Solul este acoperit cu ierburl, lemne uscate cazute si puieff, in special puieff de frasin ;
vlastarele din radacinele de plopI sunt frte abundente.
Peste tot, in cele-ralte partI, padurea nu mar presinta masive intinse.
In partea de S.E. se gasesc plopI isolatI, odinira emondatI, de 1m.50 circonferinta

www.dacoromanica.ro

764

si de 10 m. inallinie, mare parte lu rea stare si aznd mere. In partea vestica nu se

gasesc de cat stejarr imprastiatr, formand icisi colea cate-va buchete de arborl de un

masiv rar.
Golurile, adica locurile unde arboril lipsesc Cu totul, sunt f6rte intinse si pot fi estit
mate la mal mult de 500 hect. Aceste terenurr acoperite, ale o data, de o vegetatiune
rara de mice (carex), anepa slbateca, cate-va graminee i salcie cu for de hippophae
(eating.), de ordinar nu art nimic pe ele si sunt mobile sub actiunea v6ntulur.
Intinderea nisipurilor miscat6re merge crescnd pe He-care an, datorind acsta pasunariI oilor si a altor animale.
Padurea Letea este inconjurata de 4 catune: Periprava, Sfistofca Satu-Noil i Letea
Cele d'intar dou sunt populate cu locuitorl de rasa slava, iar in cele-l'alte sunt Romanl.
Periprava este un sat de LipovenI, fondat pe la 1878 de pescarii venitr din Basarabia.
Sfistofca este de asemenea un sat de pescan. Aceste dou6 localitaff posed putine vite; la
num'ratrea facuta in 1889 s'a gasit ca. exista 900 cal sa bol i va, si 120 or sari pord
Satele romane din contra, sunt cu totul agricole; aci se gasesc 2050 ca i bol si 2600
vite mid, maI Cu sma ol, care trebue sa-sr gassca pe fie-care an nutriment in insula
Leta, care are o suprafata de 21.500 hect.
Scaznd suprafata paduriI, a satelor, a culturilor, a helestaelor si a baltilor, a nisipurilor miscatre, rmAn aprpe 12.000 hect. de teren, din care unele sunt livezr pentru fan,
populate mar cu srn'a de gra. minee; altele formzg, pasiunl f6rte slabe, undo se v'd
predominAnd, dupa localitaff, ciuperaceele i trestiile sa plante, ca anepa sebatec',, inul,
euforbiacee (laptele cuculur), etc. Cea mal mare parte din .aceste 12.000 hect. sunt inutilisabile, and apele sunt marl.
Resulta de aci, cg, totalul pasiunarilor din insula este indestulator in timpul ordinar
pentru nutrirea vitelor care se gasese acolo; cu tte acestea, admiterea animalelor in
padure devine o necesitate in stare actuala a lucrurilor pe timpul cresceriI apelor Dunbirir,
care se intampla prima-vara. Acst necesitate devine inch' mult mar imperisa and,
cum s'a intamplat in prima-vara anulur 1888, vitele comunil vecine Chilia, ail fost nevoite
sa caute asil la Letea. Trebue dar a considera aci pasiunarea in padure ca un I'M necesar, pe at timp locuitora vor practica crescerea in mod extensiv prin metoda izlazurilor,
adica lasand sa pasca liber animalele pe intinderl considerabile, in loc de a le nutri in
grajd cu furage cultivate, care permit de a cresce acelasr nurnr de vite pe intinderr de
3-4 orl mar micr.
Padurea Letea nu are de eta cam 150 hect. spre marginea sa orientala, care pte fi
acum susceptibila de o exploatare regular.
Regimul de adoptat va fi acela al crAnguluI compus. Se vor diviza aceste 150 hect.
In 20 OW egale, prin linil orientate Est-Vest si se vor exploata treptat, incepnd de la
Sud ate o parte pe fle-care an. ExploatArile se vor face blanc toc, oprindu-se Cu t6te
acestea, toff stejarir, frasing, ulmir, plopili mar mid de 1 dm. in circumferinta la inaltimea
omulur, plus 50-60 arborI la hectar, alesI dintre aceia earl vor 'rea a fi cei mar bunr,
fie pentru a dobandi dimensiunile care le vor da valre in taierile viit6re, fie de a contribui twin s6milnta lor s asigure regenerarea.
Dupa acsta, prima revolutiune de 20 anr, se va imparti definitiv masivul in 30 partl

sal parchete anuale, care se vor exploata regulat in crang compus, urmand regulclor
care se gasesc in tte tratatele de silvicultura.
In restul padurir ne vom multumi de o cam data cu extragerea arborilor uscall
a celor cazutr, cum s'a facut pAna acum.
.Punerea in val6re a padurir presinta un 6re-care interes din causa vecinAtatil oraului
port la Mare, la care se ajunge destul de lesnicios de la Letea, urmnd cordonul de nisipurl litorale. Din ziva and padurea Letea va furnisa regulat lemne de foc
si din plop si stejar, lemne pentru mica constructie i pentru fierestruit, se va asigura
uor acestor produse un debuseii avantagios. Casa Goetz et C-nie, care construesce in
acest moment marl' usine de fierestraie la Sulina, va contribui a inlesni vnzarea lem-

www.dacoromanica.ro

765

nelor de lucru i mai cu sma a celor de plop, care vor da scandurile subliri (voliges),
frte cautate in tte tirgurile si care ati devenit rare in occidentul Europa
Pentru a deosebi partea de padure ce trebue s fle exploatara regulat, pentru a delirhita definitiv i in mod aparent pe teren portiunea insuler destinata a fi reservata culturii

forestiere, va trebui s se trimit, agenti silvici cu acsla insarcinare speciala. Ace.,;ti

agenti se vor ocupa in acelas timp cu studia,rea in mod serios a chestiunii pasiunatuluf.
ET vor stabili in acsta privinta, earl' sunt adev6rate1e trebuinte ale populatiuniY, i, cu
aceste date dobandite, vor cauta partea de padure, care pte sa fie cu mal putin inconvenient abandonata pasiunatuldi. Acsta parte de padUre va fi delimitat, pe teren
intr'un mod cu totul absolut i invederat, iar vitele cornute vor putea fi admise numal

In casul de absoluta necesitate. Acsta parte va putea ast-fel, incetul cu incetul, sa se

restaureze; iar golurile se vor inchide fle cu timpul, fie in mod spontaneti, fie cu ajutorul
plantatiilor ce se vor face.
Nisipurile miscatre de la Letea acoper 300-400 hect., call se gsesc mal cu
la N. de Satul-Noti, uncle formza o banda lungarta de mar multi kilometri. Impdurirea
lor va fi util, mar Cu sma din punctul de vedere al puneril in valre. Prima conditiune

pentru a ajunge la acest resultat este de a suprima pasiunatul, care se practica inch.
Acsta, facuta, se va procede la impadurire, incepnd de la Nord si inaintand progresiv
spre Sud. Esent,ele de Intrebuintat sunt: Salcmul (Robinia pseudo-acacia) si Salcia (Salix
ippophadolia).
Acsta din urma esenta nu are nici o val6re, dar cresce spontandi Cu mare vig6re
In terenul de care ne ocupam, ceea-ce ajunge pentru a o recomarida.

Salcamul are mult me mare valre, dar nu credem solul padurir dcstul de bogat
pentru a'l produce in mod continua; nu va fi de cat o esent, transitorie, destinata a face
loc mal tarziti stejaruld, plopului, frasinului, earl' sunt esentele spontanee ale localitatii.
Padurea Cara-Osman. Intinderea actual a paduriI pte fi evaluar la apr6pe 1500
hect., din earl ce! putin 2/3 sunt in stare de goluri. E populata de 2/.10 stejar pedonculat;
restul e format din plop cenusiii, frasin, ulm de camp. Se mai gsesc pulule salcii, vita
slbatec i edera.
Padurea nu coprinde in nici un punct adevrate masive. In partea de N. nu se v'd
de cat stejarr isolatT, ciopartitI, adesea departati unul de altul la 20-30 metri. Partea de
S. este ceva mai buna; aci se gasesc chiar masive rare, sub earl cresc erburr.
In goluri nu se vede ca vegetatie de cat caricea, oboraginee cu tigelul i foile aspre
par6se, earl par ca nu plac animalelor, o euforba cu suc veninos, salcia cu foI de
hippopha.

Mai adesea nisipul este gol de tot i miscator; aci dunele sunt mal intinse i mal
periculse ca la Letea. Se afla in padure ce! putin 500 hect. de aceste nisipuri, pte
maI mult in afar, de perimetrul s60.
Satul Cara-Orman, singurul in insula, a fost fondat acum 90 anI de catre o colonie
de Rusr, parte pescan, parte cultivatorI. Astazi se nurnra ca la 90 familir, avnd 1200
boi i cal, iar oi i porcI 2200. Aceste cifre sunt prea marl fat cu intinderea restrinsa
a pamntului de care se dispune.
De mult inch' pasiunatul in pxtile insulei, periodic inundate, devenind insuficient de
a nutri acsta mare turm, pe cele 3000 hect. de pasiunat prost, s'a admis pasiunatul in
padure ca o necesitate. Acsta explica starea degradata si de plans a acestur masiv;
alta-dat, prosper, daca luam in sma traditiunea, ceea ce se confirma i prin numele
dat padurif de &are primele coloniI.
TreI din patru partI ale paduriI pot 11 considerate ca distruse, i in eurand, adica

inainte de a trece jumtate seco!, daca nu se va pune energie, nu va r'mane de cat

aducerea aminte de ea si cati-va stejari risipiti ici i colo.
Ar fi de regretat ca administratia n6stra sa lase sa dispara acsr padure care
exista de secole, una din curiosiratile nalurale ale 16rii si care intereska din t6te punctele
-do vedere.

www.dacoromanica.ro

766

Actualmente, padurea nu p6te fi supusa uneY exploatarY regulate ; trebue sa ne multumim Cu extragerea arborilor uscatY si cu ridicarea celor desradacinatI de vnturY.
S'ati facut acum catY-va anr incercgrY de a se sc6te din ruina ceea ce a maY reimas

din Cara-Ornan, interzicndu-se Aiunatul in partea de Sud, pe o suprafata de apr6pe

320 hect., dar fara nicI o reusita.
Tocmal in acsta parte a padurir locuitoriI din Cara-Orman ati construit, acum vre-o
40 anI, pe timpul resbelor turco-ruse, adapste sail tarle de lama pentru vitele lor.
Cum climatul este destul de dulce, aceste animale ratacesc tta iarna prin padure si
cauzza stricaciunl din ce in ce mar serise.
Se propune ca tarlele existente, in numOr de spte, sa fie distruse. Locuitodi din
Cara-Orman isi nutresc vitele pentru a face comer, nu pentru trebuinta lor personal;
el ail facut din pasiunatul in padurea Statulul o industrie frte castigatre, care imbogatind pe multi dinteinsiY, in schimb ari ruinat padurea. Un asemenea fapt nu trebue
respectat. Nu trebue a priva o populatiune agricola de pasiunele necesare vitelor ce o
nutresc, dar in acest cas suntem nu in fata cultivatorilor ci a cirezarilor, earl' cauta a
se imbogati prin speculatiunI comerciale, earl aduc ruina unor proprietaff ce nu le apartin, paduril Statulul, a carei conservare este de un interes public.
Aci ca ;;i la Letea, nu trebue sa se permita pasiunatul de cat inteo anumita parte.
inteo treime sail o patrime a paduriY, cu rizicul de a suferi re-carY perderY, chiar speculatiunea pentru crescerea vitelor. In orl-ce caz, trebue a se veghia cu ingrijire asupra
partilor masivuluY batran, care mar exista la Sud de sat ; trebuesc distruse tarlele si vitele
sa fie isgonite, cad de nu se va urma ast-fel si s'ar lasa lucrurile in voia intamplariY,
de sigur se va ajunge la disparitiunea complecta a PaduriY-Negre de la gurile DunariY.
Nisipurile miscatre trebuesc impadurite ca la Letea. S'a infiintat la Cara-Orman o
pepiniera de sale:1ml; s'a ales MO locul, pentru ca este expus inundaril si in timpul primaveriY apele sta,gnza maY multe s6ptamanY. De aceea nu trebue sa para curios, ca plantele
nu sunt de nicI o intrebuintare. SalchmuluY nu-Y priesce terenurile expuse a fi acoperite
Cu apa.
Paza padurff Cara-Orman este dificila. $eful de ocol, care locuesce in Sulina, n'o pte

vizita de cat frte rar, drumul flind greil si adesea chiar periculos. LocuitoriY satuluY,
de rasa str6ina, sunt frte ()still dominatiunil romane, care le-a fost impusa prin tratatul
de la Berlin, ceea ce face ca sarcina paduraruluY este periculsa si de multe oil se vede
nevoit a se abtine de a interveni la impedicarea delictuld.
Padurile ocup astazI in Dobrogia o suprafata de 135.452 hectare si sunt impartite
in 14 oc6le silvice, earl* apartin RegiuniY III Silvica; ocolurile sunt :

I Constanta, cu resedinta in Constanta

II Mangalia

Mangalia
0
Enisemlia
III Enisemlia

IV Ostrov
Ostrov
V Cernavoda

Cernavoda

VI frarsova

1-1Arsova

VII Casamcea
CasAmcea

VIII Babadag
Babadag
p

IX Ciucurova
Ciucurova
X Cerna

Cerna

XI Grecr

GrecY

XII Nicolitel

0 Nicolitel

XIII Tulcea
Tulcea
XIV Satu-Noti

Satu-Noti

www.dacoromanica.ro

Jud. Constanta

Jud. Tulcea

TABLOU
DE

NUMIREA $1 1NTINDEREA PADURILOR DIN DOBROGIA

www.dacoromanica.ro

a) Judetul Constanta
NUMIREA

-4
En

COMUNA

PADURII

-.:

4
ta,

hect.

.
.

$eremet . . . . Pazarlia . .
Sirt-orman .
CicrAcci . . .
Plantatia Murfai Murfatlar .
Pl. Cara-Coium . Cara-Coium .

1%

r-D

Total pe plasa
Ciobanu

.11

. .

--

144

144

Ciobanu .

83

Detieni

. .

-4

DetienT

DoeranI

Getrliciu

GhizdrescI

.
.

Topolog .

Grliciu . .
Ghizdrescl .

60
50

48

cr/-

Hetrova

-.

,-.-

Osimbei

Ostrov
Topolog

. .

Hrova
Calfa

. .

Ostrov .
Topolog .

80

150

30

=
Topalu Boazgic
.

.
.

Topalu

. .

131

urumbey

150

IIUrumbei

Total pe plas.
-t4

Meelicu

.1

A Mulciova

.
e.,

Rasova

. .

Ostr. Hinogu .

SeimenT .

Polucci

Enige .

w Tala.,man

Vlah-KioI

Rasova .

Total pe plasd

Total pe plash,

Meelic-Cula

Nursuzu . .
Ostr. Beilic .

..tC

E-

Opa

.
.

EsekioI

Beilic

()stripy

Vechia .

(/)

,-]

(n

--

50

--

740

50

Tilchia

Pacui luI S. Bugeac .

Gogelna . Canija .
Venga . . Satu-Noll

Bimba.,sa

Pirlitu
Strimb

. .
. .

))

Oltina

..
.

-- --- - -- -

2521

165

200
290

100

170

450

25

20
24

48

30

15

106
60

60
410

415
1

2
2

43

183

27

50

220
20

250

30
52

---*

--

900

170

310 200 830

50

-- -- -- -- --- --- -- --- ------ 68

236..

106

(55

172

66
10
8
120
110

85

mc-

(/) W e ES

E sis

ar.

g., ,

z .0.s

cce

rr

OS

,F
cp

2 ,:j

04

"

-cis*

cs

r6 w
cr.

E
*8

rm., ,__.

7ii

'2) o

W 1=1.

hect. ar. 1 ect.I ar. h ect. ar. hect.

264
56
310
200

- -- ----50

830

120
56

- --- -- 50

310
200

176

510

Prundu-Moril . .
Catargea . . . .
Sultanul . . . .
Ostr. Pastrama .
TifanarI
.
Zatonul. . . .
Prund. Daeni .
Doerani . . . .

439

Zeivoiul

50

1400

1040 -

538 -

260
4
1400

Osimbei

Chiciu .
Topolog

Ostr. Balaban
Zavalu .
Buazgic Mare

.
.
.

UrumbeI

Mic . .
.

6367 Meelicu

1500

Mulciova

400 -

Balaban Ceair
Ostr. Hinogu .

165-

Chiciu

90 -

Cara-Orinan .
Ostr. Lung . .

lunga .
270 - 1 Piatra
Calea Spata .

.
.

-1
(

Uzun Ada
Coriia

85
75
47

134
142

24

33
132
93
251
106
60

48
30

40 21 -

--

27

166 -

475-

--

58767 10 10 122110 220-

- 1060 - _ _

6367

- 2810 - 1250 - 1511

25

40

Pl. Cumarova .
Plantatia Tuzla .

Atmagea-Cula .
Canaraua FetiI .
Cara-Cealic . .
Ciara-Ali-Corusu
Ciufutu

Echin-Orman .
Ghiurghenlic-C.
lasi-Orman . .
Podu-Peiu . . .
Meelic
.
Mes5elic-Cula

Demecican . .
Ostr. de pietri
Hozun-Ada. .

Ostr. Opa. .

PcuId.1.m665.

.
.

.
.

.
.

Renia Pcuiulul
PeicuI Mare . .

PeicuI Tilchia . .
.
Rupt. cda
.
Pacuiul lui Sre
Ost. Gogna . .

-- - -

50

220

goo - _ _

Venga

Bimbaa .

Pirlitu .
Strimbu

--

--

--- --------- - -- -- -- ---- -- -

---

250
170

80
95

200

--

250

-------- - - - ---

330
120

- 390 - 1390 - 435 - -- -- -- -- --- -- -

450

68
138
99
40
134
142
21
33
132

--

85
75
47

--

68
138
81
40

85
75
26

-24 104 -- 90
21 -- -- --- --- --

24

48
30

33
132

48
30

330
120

---- -- -- --- -- -- --- --- --- --- -- - -

.--

450

---------

-- -- -60--106 12 ------_ _65

93

68
236

-50
------13------- -172
- - --

251
106
30
30
166

27

106

27

38

---------- -- 120-8 10- --81

67
10

66 10

122
110

110 226 ----- 183--

www.dacoromanica.ro

--

-- -290
180
------180
-------- - -- -- -- - -- - 170 ----- 250

3585

450 08
138
99

_____

16
20
1210

50

3585 -

--

------50

50
1040

Uzum Culac Bai("100

Baslamuu . . .
100
.

330
120

110 _----153
_
_
_
- 1010
500
----- 407 - --

20

Ostr. de la vale .

-.

2 80
- - ------ - 20--

.
.
.

420

--

--

100 ----- 165 -

Dede-Bali

Ciraclar

740

50

1500
120

Troina

350 460 -

30
800
45

.
.

Prund. Ostrov

160 -

60

Ostr. Asanbel.
Baba *1 Celea.

354

380
18

Cluciul
Ghizdrescl . . .
Baba-Lecu
Halacu p. gclti1

Cremenea

2215

(1) .,..

TA "
a. r
cp 1 i

- - - -50 - 50 - - 141- ------- .- - - -- -30- ----74- -- -15- ------- --- -------- - 245
-- -2-- --250
. .30 _- - - _ - 274 - - ------ - - - 1250 - - - -

lrt-Orman . . .
Plant. Murfatlar
Plant. C.-Coium.

1210 -

150

18

50

premet

50

o CJ

trup
hect.

245

407

3050

138
81
40
104
90
21
33
132
08

264
56

s,Ts os.5-.-E

fie-ceiruT

cis -..^..

ar.

800 295 -

1060

50

hect.

81 -

153
1010

TRUPURILOR

general

74

274

--

1250

ar.

Suprafata

NUMIREA

Total

DE PDURE

356

Atmagea-Cula . Carvan .
Canaraua FetiI . Lipnita .
Cara-Cealic . . Carvan .

.
Cara-Ali-Corusu
Ciufutu
Oltina
Echin-Orman . . Carvan .

.
Ghiurghenlic-C..

.
Iasi-Orman . . .
Iortmacu . . . . Oltina .
Me.,elic
Carvan .

>.

50

686

330
120

-I

'

120
56
310
200

1370

Plant. Cumarova Mangalia

Tuzla .. Tuzla . .

rs,

hect.

170

Uzun Ada

ar.

hect.

- -- _

exploatare

180

Ostr. SeimenT

--_
-

in curs de

600

. .

Enigea . .
Cernavoda

ar.

sa il

- - - -- -- -- - - - - - - - -.- - - - -.
-- -- -- -- - -.5
.- ---- ---- -- - _- -- -- -- - - --- --- --- --- -- --795

Exploatate

Neexploatate

GolurI

u)
-t4

NUMIREA

PADUREI

Carvan
Carvan
V. Cuzgun-Bacc. Cuzgun

V. Caranlic

.
.

Caranlic

V. Parachid .

Parachid

V. Dobrom.-Tek. Dobromir

Enisemlia

V. Enis.-Nastr.

tate

ar.

hect.

Sala-Coru .
Sidi-Orman

Neexploa-

Goluri

COMUNA

hect.

147
191

380

2.250

150

120

Exploatate
sa

In curs de
exploatare
hect. j ar.

ar.

Total
general

147
105
2.630

570

720

1.560

1.680

130

900

145

870

TRUPURILOR

trup

DE PADURE
hect.

--

42

Su prafata
fie-caruI

NUMIREA

ar.

hect.

42 Coru-Saja

147

Sidi-Orman . .
Ciair-Orman .
Bi-Orman. . .
Ciatov-Orman
Saia-Culac . .
Sarpen
Uzungeva . .
Ciatal-Orman.
Ciair-Orman
Tiuntiunluc.
Cisme-Culac

195

Dorsut
Dormer
Caranlic . .
Pad. Ciitana
Asadic
Tongea
Taslagea . .
Buiuc-Orman
Saia

Damechid .

Ghioclomez

.
.
.

Tailia

Ciuciuc-Algea
Cialmari . . .

Chiara
Lesmcu

Canaraua
V. Asarlic

Asarlic

550

100

cn

V. Ghiolpunar

-t4

100

V. Techederesi .

Regep-Cuiusu.

250

690

930

V. Sevendic

Hairam-KioI ,

210

...-

2.715

1.180

2.925

.150

100
150
150
300

Panargic . . .
Orlu-Orman. .
Canara-Orman

790

Corea
Atcorug . .
Lambrugea .
Telechi-Orman
Delialibair . .
Corea-Mare .
Discia

650

--

200
40

Carsiorman . .
Cauculac . . .
Cerkez
Punarculac . .
Sarpali-Orman
Buiuc-Orman .
Chircisaias . .

100

500
15
250
400
15
800

- Sarp-Orman..
Gheviz-Orman
Telchi-Orman.

450
950
350
300
300
150
90
235
350
500
300
150
90

35

90
100

India

<41

Ceciculac .

V. Skender

155

1.460

1.615

- Skender-Orman.
Domuz-Orman
Telchi-Ormah .
Chediculac . .

Iesiculac . .
Uzungea . .
Pandaclik .
Cialaculac .

cn

Total pe plasa

Total pe judet

Punarculac . . .
Cuiungiuc .
Cinginea-Orman.
Mesa-Orman .

E-4

rn

. .

U7 C.

Q. C/2

r-

"

E
cis
cis

AlibichioI

Armutlia-Camber Armutlia
Atmagea . . .
Atmagea
Babadas . . . Babada g
1

Baschim-Cineli
Fleidaut . . .

Caranasuf . .
CaramanchioI

cci

Baschiol

Belo:taut

.
.
.

Caranasuf . .
.
Caramanchid
CasEhncea . . . Castimcea . .
Ciamurli-de-sus . Ciamurli-d.-s.
Ciucurova . . . Ciucurova . .
.
Enisala-Visterna Enisala
Causasi . . .
Ciamurli-d.-j.
Chinshc . . .
Toxof . . .
OrtachioI-Daut . Ortachid . .

.ca

ct) CL

(1)

C.)

hect. ar. hect.! ar. hect. ar. hect.

ar.
42

147

42

2.191 - -

250 - -

.
.

570

1560

900

550

870

---

-________-

_-

________-

--

____-

690

--

_____-

935

_-

__-

_-

2.715

___-

_-

1.460

_-

--

___-

_-

_-

____-

___-

_-

2.817

21 13.8911

721

9611

85117.670

78

16.802

78 5.722

20 6.786

27 2.3441 -

5.126

71 18.078

21 5.698

35 28.903

28

28903

28 14.363

30 5.606

77 2.846

960

b) Judetul Tulcea
AlibichioI-Acad.

El 4,

75

300
350
100
210
60
80
50
200
150
500
300
200
200
530
200
100
200
200
200
40
100
300
30
70
20
30
25
250

Caramanlia
1.015

c.)

6'CO

.E3

74 "a

E
o
-0

(1) to8

375
200
350
800
50
450
30

Cogeacoru .
Caracoru . .
Deris
Oluc-Orman

1.030

cd

-----

-------

2.467
2.292
4.017
7.005
2.223
2.354
350
3.160
2.503
9.492
2.840
3.708
375
430
2.16C

------

2.467
2.292
4.017
7.005
2.223
2.354
350
3.160
2.503
9.492
2.840
3.708
375
430
2.166

--------

Armut.-Camb.
Atmagea . . .

Babadag . . .
Baschid-Cineli

.
.

Beidaut

Caranasuf . .
Caramanchid
CasElmcea

.
.

Ciamurli-de-sus.
Ciucurova . . .
.
Enisala-Vist.

Causasi
Chirishc

0 r lachiol-Dau t.

www.dacoromanica.ro

2.467
2.202
4.017
7.005
2.223
2 354
350
3.160
2.593
9.492
2.840
3.708
375
430
2.166

-- 2.292

__- 4.017 _- 7.005 _- 2.223 _- 2.354 __350 3.160 _2.503 _9.492 _2.467

---- -- -- 2.166

2.840
3.708 _375 _430 _-

50

-/1

ci)

NUMIREA

<

PADUR El

I-4

Golull

COMUNA

P.,

hect.

....

II Slava-Rusa .
all Trestenic-Nalb.

Slava-Rusit
Nalbant .

Total pe plasii,

Balabancea

Balabancea

Neexploatate

ar.

/1--ct.

ar.

a) ta

Exploatate
sag

NUMIREA

Total

fn curs de
exploatare

general

Cetrjelarl

CEIrjelarI

DE PADURE

9.641
1.085

hect.

9.641
1.085

4.365

Igrnca-rusa

4.365

- arjelarI

Omurlar
Jaila
Carapelit
Asanlar
Cerna

Cerna
Carcaliu . .
Coium-Punar

C-3

Golii,seI

Jijila-VacArenT

Luncavita.
,-

Mii.cin-GrecI

.
.

Picinga . .
Piatra-Fetii
ReniI

Turceia

Macin
Jijila

. .
.

Luncavita .

Grad .

Picinga
Macin . .
Pisica . .
Turceia

.
.
.
.

--..
Total pe plasd,
..4

Cara-Orinan

Cara-Orman

Z Calinova St'. Gh. SE Gheorghe.

: -.11

ci)

Letea

$fktofca

Ostr. Tiltaru

Kilia-Veche

Popina .

$fistofca

-ci1)

Total pe plas6.
Ccatina .

-----

Morughiol .

-----

-- - - - -

- -

----

----

Mahmudia

Dunav6t .

Malcocl . .
Morughiol .
CataloI

Tanta .

Ostr. Ivancea.
Calinova . . .
Mahmudia .

FrectileI . . .
Agightol . . .
Ivancea-Micii.
c)

.
.

.
.

. .
.

FrecdteI .
Agighiol .
Morughiol
Tulcea . .
Morughiol

Mahmudia

a
MeidanchioI
Nicolitel
Parchetti

.
.

.
.

Satu-NoCt.

Meidanchiol .
Nicolitel
Parche .

Satu-No

.
.
.

-- -- -

-----

----

Somova .

Tataru-Pardina. Satu-Noil

.
.

&iv. G. Somova Tulcea ...

Total pe plasEl,

Total pe judet .

Total pe Dobrogia

164

3.951

184
750
2.785

5.222
161

45
1

--

50

- 30.794

2.000

.
.

.
.

t355

1.052

17.1t84

499
1.304
747
830

.
.

'710

684
2 530
9
633
520
1.090
184
750

- Chiciu-Carcaliu .

- Aiorman .

Canat-Calfa.
Coium-Punar

- Gola.,eI . . .
- Jijila-Vacaren't
- Luncav.-Rakel
ZAN. Ghidrici .
- Macin-GrecI .
- Picinga . .
- Piatra-Fetil .
.

.
.

50 Reni-Gaicenca
Pisica
Popina
Gnina
. .
50 Harmanul . .

--

Bedeloiu . .
Chiciu-Dobre

100
5.222
161
45
447
140
13
96
170
380
85

.
.
.

.
.

30.194

Cara-Or man

Erenciuc .

1.500
30
45
20
9.000

Cal. Sf. Georrre

c

Ivancea..

- Letea

2.68.

.
.

----164
200

- --

Os. Tt.si TataroI

Meslin,Salon.

120

31)
141

Pert p rava, C..erna

44

1156

Daler .

Ost. Popina.

3.9

50

3.137

-379-53

25
30
52

131

1.521

4.673
397
546

245
713

348

- - - - 15.778
- - - -

----50

--

. .
- Ccatina.
Faltanu-Dudati .
- Isaccea
.

520
2.640
17

450
85
25
13

35
15
2.950
112
75
117

OsLr. Isaccea .

Alunga .

8.

85
25

22

1.500
95

117

17

--

635

H7

---2.4
-- 4 I
--

696

.
.

95.1

-- --

71 18.0781

9
2.243

56.108

_.

635

2.000

.7 5 126

---

2.530

1.500
95

--

E-,

Somova

5.222
161
45
696

3.137

Col.-Be-Tepe
Creusa
Cursus
w

184
750
2.785

- - 30.794
-- -- -

Isaccea

EnichioI
Telita.

2.530
9
2.243

9.641
1.085

Islam-Gferca

.
Cerna
Chiciu-Carealiu
Coium-Punar .

os

hect. ai

hect. j ar.

.
.

- Col. Be-Tepe

- Crew).
- Cursus
- Dunavt
- EnichioI
- Amza
Telita
- Frectitel

84
.

.
.

.
.

.
.

.
.

- Agighiol
- Ivancea-Mica.
- Ostr. Ivancea.
- Calinova . . .
.

256
30
520
224
2 425
175
450
85
255
75

.
.
.

Creusa
Ende

- Mahmudia .

10
13

OW. Carasuhat

1.52

4.673
397

546

245
53
348

Cioban-Gttrla .

Zav. Prislava
Val. Boclogea
La trel mori .
Hartopu rou .

30

.
.

975
220
325
4.673
300
97
220
196
45
85
245
53
100
28

221

- Nicolitel . .
- Slanca mare .
.

.
.
.

.
.

Valea adancti. .
50 Ciatalchioi . . .
Satu-Nou . . . .
Soantea . . . .
Podco, Patlag.

- Somova . . .
- Tataru-Pardina.
.

- Gura g. Somova
Ostr. Mila .
Zav. Tulcea

50115.778

50

106.639

50

106.639

50

112.337

85

135.542

78

www.dacoromanica.ro

11 15.778
1

106.639

I112137

c.

r.... 8.0,--0"`
.22 71313 ..

21E

trup

-- -- -- --- Slava-Rusa .
- Trestenic-Nalb
-1
- - - - 56.108 - 56.108 - - - - 11.168 - 11.168 - Balabancea.
Hancerca
- - - -

eflcaruI

TRUPURILO

Suprafata

:-.),, 8
.5-, r '8

tec-41
cd e.)

.2,.)

tr.

u)

ar.

2 F.

E .-.=

"
G.

.-A

'El
a. 04

Sti
OS

cn -a.

ci)

hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect

-- -- -- 1.085
.641 - - - - 350- 05.7501 - 11.168 - - - -- -- -- --- -- -- -- - - 4.365 - --

2.530

-- -- -- _--- --- -- --- - - -9 -

-- -- -- -2.243 -

- - --

-- - --- _ _
- -- -- --- -- --- -- -- - 750
2.785
5.222

161

--50 - - - - - - --

50

45
696

635

7- 6.096 -- -- --- 2.000

-- --- 0-- -- -.- - - 1 - - 164 - --- - -- 1- --- - -- - - - - - - 49-- - -.
- 3.137 ---- -- -- -- - - 117 - 22.455 - 2.243
1.500

--.

- --- -84-- --- --- --256

- --30- -- --- 2.649
- -- -520
-- - - 175 - - - -- - - - - -85 - 255 - -

-----

- ---- -- -- -130
-- - - __ - 58 - - ----- - 1.520 - - - -- 4.673
-- 397
- --- -- - - ---50 --- -- -- -- -- -- -- --- -- -- -- -- 348
53 -- --- - -- -- -- -- -- -50 13.071 - 119 50 450

----------546

50

245

F.709

50 35.876 - 62.699 - 8.064

85 50.239

30 68.306

77

10.91

50 -

960

774

CAPITOLUL. V.

FINIIIR LE
A. Fauna.
Din punctul de vedere al cercetrif animalelor slhatice, Dobrogia este trte shrack
Nict o lucrare sciintific, sistematich si pe regiunt zoologice, asa cum avem pentru
llor, monumentala opera a Doctorulut BrAndza, nu s'a tcut pa.n, astAzt.
Ne vom multumi numar eu lista publicat a D-lur Licherdopol '), intocmit in parte
dup5, cercetrile D-sale, in parte dup. scrierea Doctorulut G. V. v. Almdsy 2).
Mamifere. Felis catus (Pisica slbateca) ; Lutra vulgaris (Vidra), Putorius lutreola
(frantuz. Vison d'Europe), Putorius putorius (Dihor), Mustela foina, Mustela martes (Jder),
Meles taxus (Viezure), Canis vulpes (Vulpe), Canis lupus (Lup), Talpa europaea (Sobol),
Spalax typhlus, Spermophilus citillus, Arvicola amphibius (S6rece de ap), Mus decumanus (Sobolan), Lepus timidus (Icpure), Cervus elaphus (Cerb), Cervus capreolus
(Upribra), Sus europaeus (Porc mistret), Delphinus delpis (Delft).
Paseri. Trypanocorax frugilegus, Corvus corax (Corb), Colaeus monedula (Cie161,
stneuta), Corone corone cornix (Ci6ra), Pica pica (Cotofan), Garrulus glaudarius (Gait),
Sturnus vulgaris intermedius (Graure), Oriolus oriolus (Grangure), Chloris chloris, Coccothraustes coccothraustes (Bot-gros), Fringilla coellebs (Ciuteza), Carduelis carduelis (Sticlete), Cannabina cannabina, Passer domesticus (Vrabie de cas), Passer montanus, Paser
hispaniolensis (Vrabie de munte), Pyrrhula europaea, Emberize schoeniclus, E. citrinella,
E. cia, E. hortulana, Miliaria calandra, Alanda arvenis, A. nigra, A. ) eltoniensis (CiocArlie), Melancoripha sibirica, Calandrella brachydactyla typica, Galerita cristata (Ciocarlan), Lullula arborea, Motacilla alba (Codobatura), M. melanope. M. /lava typica,
Anthus trivialis, A. pratensis, A. cervinus, A. campestris, Certhia familiaris brachydactyla, Sitta europaea caesia, Parus maior (Pitigor), P. coerulaeus, P. lugubris, P. communis, P.
communis stagnatilis, Aegithalus candatus typicus, Panurus biarmicus, Remiza pendulina,
Regulus regulus, R. ignicapillus, Lanius minor, L. collurio, Ampelis garrulus, Sylvia nisoria,
S. sylvia, S curruca, S. atricapilla, S. simplex, Phylloscopus trochilus, Ph. rufus, Hypolais
philomela, Acrocephalus schoenobaenus, A. arundinaceus, A. streperus, A. palustris, Lisciniola
melanopogon, Locustella luscinioides, 1\ lerula merula (Mierl), Ttirdus musieus, T. viscivorus (Sturz, Cocosar), Daulias luscinia. Erithacus rubecula, Ruticilla phoenicura, Saxicola

ooenanthe, S. leucomela, Pratincola rubetra, P. rubieola, Tarrhaleus modularis, Muscicapa grisola, Fecidula atricapilla, Chelidonaria urbica (Lstun de casa), Clivicola riparia
(Lastun de ap), Hirundo rustica (RandunicA), Gecinus viridis (Vardare), G. viridicanus,
Deudrocopus minor, D. medius,
maior (Ciocnit6re), D. leuconotus, Picus martius (Ghiondie), Jynx torquilla, Cuculus canorus (Cue), Micropus apus, Caprimulgus europaeus (lipit6re),

Merops apiaster (Prig6re), Upupa epops (Pupaz), Alcedo ispida, Coracias garrula (Ci6rit
puturels,), Bubo bubo (Banta), Carine noctua, Asio accipitrinus, Syrnium aluco, Paudion
haliatus, Gypsfulvus (Vultur plesuv), Vultur monachus (Vultur), Neophron percnopterus,
Circus eynaeus, C. macrurus, C. pygargus, C. alruginosus, Astur palumbarius (oim de
munte),kccipiter nisus (Herete), Astur brevipes, Buteo buteo typicus, Buteo buteo desertorum, Aquila penata, A. maculata promarina, A. ni. tipyca. A. rn. orientalis, A. rapax,
A. melanaiitus, Halia6tus albicilla, Circatus gallicus, Milvus milvus (Gaie), M. migrans,
Permis apivorus, Falco peregrinus, E. subbuteo, Hierofalco lanarius, Cerchneis vespertinus,
Pelecanus onocrotalus (Babit,), Cerchneis tin nunculus (Uleti), Peleeanus crispus (Babit,),
') Excursiuni In Dobrogia, pag. 101-12(i.
2) aOrnithologische recognoscirung der rurniinischen Dobrudscha. Budapest. 1898.

www.dacoromanica.ro

775

Phalacrocorax carbo, Ph. pygmaeus (Backlit mare), Anser anser (GscA), Cygnus olor
(Lebda), Tadorna tadorna (COlifar alb), Casarca casarea (Clifar rosu), Spatula clypeata,
Anas boschas (Rat,), Chaulelasmus streperus, Querquedula querquedula, Nyroca ferina,
N. nyroca,, Fuligula fuligula, F. marila, Claugula claugula, Oedemia nigra, O. fusca, Mergsu
merganser, M. serrator, Phoyx *purpurea (Cpura), Ardea Cinerea (Cocostirc), Herodias
Nycticorax nycticorax, Ardeola
alba (Cpura alb), Garzetta garzetta (Cpur, alb5,
ralloides, Ardetta minuta, Botaurus stellaris, Ciconia ciconia (Barza), C. nigra (Barz, alba),
Plegadis falcinellus, Platalea leucerodia (Cosar), Grus grus (Cocor), Antlaropoides virgo (Cocor
mic). Otis tarda (Dropie), Oedicnemus oedienemuskegialitis hiaticola, A. dubia, A. alexandrina, Vanellus vanellus (CiovlicO), Arenaria interpres, Haematopus ostralegus, Recurvirostra
avocetta (Culie), Himantopus himantopus, Scolopax rusticula (Sitar), Gallinago gallinago
(Baca-Ong), Pelidua alpina, Ancylochylus subarcuat us, Limonites minuta, Calidris arenaria,
Pavoncella pugnax, Rhyacophyll us glareola, Glottis littoreus, Tringoides h),,poleucus, Helodromas ochropus, Totanus fuscus, T. totanus, Numenius arcuatus, N. tennirostris, Hydrochelidon nigra (Martin negru), H. hybrida, Gelochelidon anglica (Martin cherhan), Hydroprogne
caspia (Martin cerkez), Sterna fluviatilis (Pescilrus), S. cantiaca, S. minuta (Martin mic),
Gelastes gelastes (Martin rosu), Larus minutus, L. melanocephalus, L. ridibundus (Martin
mare), L. argentatus typicus, L. a. michahellessi, Colymbus, Lophaethyia griseigena,

Proctopus nigricollis, Podocipes fluviatilis, Crex crex, Gallinula chloropus, Fulica atra
typica, C. 1. unicolor, Turtur
(Lisita). Columba palumbus (Porumbel), C. oenas, C.
turtur (Turf uricA), Perdix perdix (Potarniche) Coturnix coturnix (Prepelit).
() (l) Reptile ,si Arntibil. Despre aceste dour; feluri de animale nu s'a publicat nimic
pang, acum asupra Dobrogid ; voii insera numaI dupg D-1 Licherdopol : Testudo graeca
(Brosca 1est6s6) si Tropidonotus natrix ( iarpele comun).
Pegi. F'auna ichtiologic a Dobrogid este cu mult maI bogat de cdt speciile de
mat' jos, compilate dupg, D-niI Antipa ') i Alrmisy :
Mugil capito i Mugil cephalus (Chefal ; afumat : Licurin), Atherina hepsetus (Tiula,)

Gobius bathracocephalus 0 G. niger (Guvin, Scomber scombrus (Scumbrie, and e

marinat, Th., and e uscat), Thynnus vulgaris (LacherdO, and e marinat, Ton, cand e
flert i conservat), Mullus barbatus (Barbun), Lucioperca Niarina, L. volgensis, L. Sandra

alett de mare set de Dunare), Perca fluviatilis (Biban), Solea vulgaris (Limba), Pleuronectes flesus si P. platessa (Cambul), Rhombus maximus (Calcan), Silurus glanis (Somn),
Chondrostoma nasus (Scobar), Abramis brama 0 A. ballerus (Cosac), Aspius rapax (Avat),
A. clupeoides (Morunas), Blicca argyrolena si B. Bjoerkna (PltieO), Scardinius erythrophthalmus (Babusa), Leuciscus rutilus (Taranc), L. virgo (V6duvit,), Tinca vulgaris (Lin),

Cyprinus carpio (Crap, Ciortan), Carassius vulgaris (Caracudd), Esox lucius (tiuc,"), Clupea
pontica 0 C. cultriventris (ScrumbiI de Dunare), Engraulis encrasicholus (Sardea), Alausa
vulgaris (Sardea). Anguilla anguilla, Acipenser Huso (Morun), A. Gaidenstdtii (Nisetru),
A. stellatus (Pastrugg,), A. ruthenus (Ceg), A. Grtibeni (Bogsar), A. glaber (VizO).
Insecte. Mara de naturalistul francez, A. Montandon 2), nimenI altul nu s'a ocupat
eu entomologia Dobrogief. Lista D-luI Mont andon nu e complect.

In lips de alt, lucrare vom reproduce pe acsta, si nu dup original, ci dupg

Licherdopol 3)
scrierea
Cicindela hybrida, C. littoralis, C. germanica, Omophron limbatum, Notiophilus aquaticus, Procustes spretus, P. graecus, Carabus cavernicola, C. cancellatus, Leistus rufomar-

ginatus, Panagaesus crux major, Liinus agricola, Badister bipustulatus, Brachinus

immaculicornis, B. crepitans, B. Explodens, B. strepitans nitidulus, Polistichus vittatus,
Cymindis lineata, Demetrias unipunctatus, Dromius linearis, Dromius Sp. ? Metabletus
') D-1 Licherdo pot spune, ca D-1 Antipa lucrza de maI multi ani la fauna ichtiologica a lionutniet
o va publica in treI mad volume.
3) Excursion en Dobroudja (Extrait du Bull. de la Soc. d'Etudes sc. d'Angers, 1887).
3) ExcursiunI In Dobrogia, pag. 113-121.

www.dacoromanica.ro

776

pallipes, Blechrus plagiatus, B. maurus, Lebia humeralis, L. turcica V. 4 maculata,

Scarites laevigatus, S. 1. v. tauricus, Dyschirius macroderus, Harpalus dardus, Ophonus
cribricollis, O. rufllabris. Acupalpus conspectus, A. dorsalis derelictus, Pelor blaptoides,
Steropus caspius, Stenolophus vespertinus, S. discophorus, Zabrus tagetanus, Z. gibbosus,
Amara trivialis, Oodes helopioides, Chlaenius spoliatus Rossi, Pogonus littoralis, P. gracilis,
Calathus fuscus, Agonum lugubre, Trechus minutus, Bembidium quinquemaculatum, B.
Sturmii, B. obliquum, B. Velox, B. aspericolle, B. pusillum, B. articulatum, B. tessellum,
assimile, B. varium, B. lampros, B. quadritnaculatum, Tachypus flavipes, T. bistriatus,
T. scutellaris, Cybister Roesselii Curtis, Dysticus dimidiatus, Ilybius obscurus, Hydroporus
C011 fl u ens, Gyrinus marinus, Hydrophilus piceus, Helochares Ii vidais, Cyclonotum orbiculare,

Silpha polita, S. obscura, F'alagria nigra, F. sulcata, Phloeopora major, Homalota sordida,
Aleochara tennicornis, A. nitida, Phytosus spinifer Curtis, Gyrophaena dentilis, G. bihamata,
Tachyporus hypnorum, T. nitidulus, Hypocyptus laevinsculus, Boletobius lunulatus, B.
speciosus, Caflus xantholoma, C. sericeus, Emus maxilosus, Staphilinus niteus, S. ophthalmicus, S. picipennis, Philonthus ebeninus, Ph. aterrimus, Ph. salinus, Quedius molochinus,
Cryptobium fracticorne, Lathrobium fulvipenne, L. quadratum, Lithocharis fuscula, L.
melanocephala, Sunius bimaculatus, S. graecilis, S. filiformis, Stilicus orbiculatus, Bledius,
Graellsi, B. dissimilis, Oxytelus nitidulus, Olibrus corticalis, O. millefolii, O. bicolor, Nitidula
canaria, Meligethes lugubris, M. maurus, Iv. picipennis, M. coracinus, M. spinipes, M.
subrugosus, Cerylon histeroides, C. augustaturn, Laemophloeus corticinus, Brotes platanus
Sylvanus sexdentatus, Cryptophagus saginatus, Mycetophagus fulvicolis Dermestes und ulatus, D. tesselatus, Attagenus pellio, Limnicus versicolor, Platys.soma depressum, Hister
quadrimaculatus, Saprinus ruflfrons, Pentodon punctatus, Trichius fasciatus, Cetonia vidua,
aurata, C. hungarica, C. floricula, Oxythyrea sticta, O. squalida, Anomala solida,
Anisoplia austriaca, Aphodius inquinatus, Psammodius basalis, Dorcus paralelepipedus,
Anthaxia nitida, Coraebus rubi, C. oeratus, Thrachys minuta, T. pumila, Throscus obtusus,
Th. Duvali, Ctenonychus flliformis, Melanotus fuscipes, M. aemulus, M. crassicollis, Athous
Sp ?, Cryptohypnus quadripustulatus, Drasterius bimaculatus, Agriotes Gurgistanus, Adrastus
nanus, Cyphon variabilis, C. padi, C. coaretatus, C. fuscicornis, Malachius geniculatus,
M. falcifer, M. genic, V. ambiguus, M. spinosus, M. aeneus, Troglops diminutus, Anthocomus sanguinolentus, Ebacus appendiculatus, E. ruflpes, Calotes flavocinctus, Tillus
rufofasciatus, Corynetes violaceus, Oligomerus brunneus, Xyletinus laticollis, Bruchus
eryngii, B. picipes, Apion confluens, A. semisulcum, A. humile, A. radiolus, A. pubescens,
A. cyaneum, A. viciae, A. apricans, A. flavipes, A. meliloti, A. minimum, A. atterimum,
A. frumentarium, A. atomarium, Rhynchites auratus, R. Bacchus, Spermophagus cardui,
Urodon suturalis, Tropideres bilineatus, Thylacites pilosus, Platytarsus setiger, Sciaphilus
nov. sp., Eusomus ovulus, Tanymecus palliatus, Sitones lineatus, S. discoideus, S. saleifrons,
flavescens, S. humeralis, Polydrusus picus, P. sericeus, Cleonus halophilus, Cleonutigrinus, Cl. afflnis, Alophus trigutattus, Tanysphyrus lemnae, Hypera punctata, Phytos
nomus variabilis, Rhytirrhinus?, Phyllobius sinuatus, Limobius dissimilis, Othiorynchus
hispidus, O. multipunctatus, O. velutinus, Lixus Ascanii, L. elegantulus, Larinus latus, L.

serratulae, Erirhinus scirpi, Dorytomus Silbermanni, D. variegatus, D. flavipes, Elleschus inflrmus, Balanius nucum, Tychius junceus, T. Grenieri, T. aureolus, T. meliloti,
tomentosus, T. flavicollis, Smicronyx cicus Schiippel, Sibynes phaleratus, Trachodes
hispidus, Baridius .artemisiae, Bagous binodulus, B. subcarinatus, B. fritt, B. lutosus, B.
collignensis, B. argillaceus, Ceuthorynchus assimilis, C. Sulcicollis, C. tetrum, Rhinoncus
inconspectus, Ciomis Similis, Gymnetron teter, G. Pascuorum, G. simum, Mecinus pyraster,
Nanophyes chevrieri, Sphenophorus piceus, Mesites cunipes, Hylotrupes baj u I us, Clytus
ornatus, C. verbasci, C. plebej us, C. massiliensis, C. speciosus, Stenopterus rufus, Exo-

centrus adspersus, E. punctipennis, E. lusitanicus, Morimus funerarius, Dorcadion bilineatum, Agapanthia lineatocollis, Strangalia melanura, S. bifasciata, S. attenuata, Crioceris
duodecim punctata, C. quatuordecim punctata, Lema melanopa, Hispa atra, Cassida atrata,
C. equestris, C. nobilis, C. subreticulata, C. Subferrugenea, C. afflnis, C. ferruginea, Galle-

www.dacoromanica.ro

777

ruca lineola, G. anthomelaena, Pectroscelis major, P. chlorophana, P. tibialis, P. aridula,

Phyllotreta diadeMata, Ph. ochripes, Ph. varipennis, Tbyamis pellucidus, Chrysomela limbata, Ch. polita, Ch. violacea, Entomoscelis Adonidis, Pachnoporus arenarius, P. aspericollis, Ciythra atrapaxides, Alexia pilifera, Dapsa trimaculata, Harmonia impustulata,
Micraspis duodecimpunctata, Chilocorus bipustulatus, Anisosticta novemdecim punctata,
Bullaea novemdecim notata, Adonia mutabilis, Calvia decemgutta,ta, Propylea quatordecim
punctata y. glomerata, Scymnus scutelaris, S. capitatus, S. ater, S. discoideus, S. Apetzi,
Alphitophagus quatripustulatus, Opatrum Sabulosus, Crypticus quisquilius, Trachyscelis
aphodioides, Phaleria cadaverina, Ph. cad. v. bimaculata, Ph. dorsigerg, Gnaptor spinimanus, Blaps parvicollis, Pedinus helopioides, P. subdepressus, Pimelia Mongeneti, Asida
sericea, Helops quisquilius, Cteniopus Sp ? Scraptia minuta, Mycterus tibialis, Lagria hirta,
Notoxus monoceros, N. cornutus, Anthicus antherinus, A. gracilis, A. hispidus, A. sabulosus
v. inaegualis, A. floralis, A. minus, A. ustulatus, A. tristis, A. genei, A. Morawtzi, A. proximus, A. 4-maculatus, Xylophilus pruinosus, Anaspis flava, Cerocoma Mhlfeldii, Mylabris variabilis, M. flexuosa, Oenas Crassicornis, Epicuata dubia, E. verticalis, Zonites
praeusta,, Oedemera podagrariae.
g) Molitsce. Dm aci si lista ultimeI clase de animale dobrogene, dupa studiile facute
de d. Licherdopol ')
Hyalina Malinowski Zelebor, Trigonostoma corcyreusis, Fruticicola strigella, F. fru-

ticum, F. fr. var. rufula, F. carthusiana, Campylaea trizona, Tachea austriaca, T. aus.
var. pallesceus, Xerophila instabilis, X. dejecta, X. derbentina, Helicogena pomatia, H. lutescens, Zebrina detrita, Z. det. var. radiata, Chondrula microtragus, Ch. pentodontus (cu
var. eximia, albolimbatus, trideus, tumida, obesa, galiciensis), Zua lubrica, Torquilla frumntum, Orcula doliolum, Clausiliastra laminata, Alinda plicata cu var. implicata, Strigillaria cana, Amphibina hungarica, Limnus stagnalis, L. palustris cu var. corvus, turricula,
Guluaria aun, cularia cu var. lagotis, G. ovata, Physa fontinalis, Coretus corneus cu var.
elophila, ammonoceras, sirnilis, Linn, Tropodiscus marginatus, Gyrorbis vortex, Planorbis?
Cyclostomus elegans, Cyclostomus costulatum, Valvata piscinalis, Vivipara vera, V. fasciata,
Bythinia tentaculata cu var. producta, Lithoglypus naticoides, Neritina transversalis, N.
fluviatilis, Forma celleusis, F. piscinalis din clasa Pelecypode, fam. Unionidae, genul Anodonta, Unjo pictorum, U. batavus i Dreissena polymorpha.

B. Animalele domestice.
intinsele cmpiI ale DobrogieI ati fost, din vremurile cele maI deprtate, priincidse
cresceriI vitelor i istoria ne probza, ca tte pop6rele carI at"' trait pe acest manos petic
de parnnt, s'atl ocupat nu atat cu agricultura, cat mal mult cu viticultura.
Ast-fel GOY, reputati ea fcirte bunI calaretr (acrotoe&ccet) nu puteati sa nu fie si bunI
cresclorI de cal.
Regele Filip al MacedonieI lua numaI de la gurile DunariI 20.000 iepe alese, pe care
le trimese In Macedonia pentru prasila 2).
Boil* erari intrebuintaff pentru munca cdmpulur i pentru jug, iar vacile erati tinute
pentru laptele lor, cel mal de sma aliment al acestor barbari. Se scie c, unil din ScythT,
HipemolgiI, se hraneati i cu lapte de iapa.
Oile erati de sigur nu putine la .numOr i produsul lor, lana era destul de cautata
cand bumbacul nu era cunoscut pe aid, iar inul i canepa, nu puteati indestul apara pe
om contra friguluI.
Caprele ere' p6te mal numer6se ca azI, c,acI pe langa hrana ce procuratl locuitorilor,
') Excursiudi in Dobrogia, pag. 122-0.
2) Gr. G. Tocilesru. Dacia inainte de Romani', pag. 759.
98

71890

www.dacoromanica.ro

778

pielea lor servia la fnthril pentru scterea apeI; puturl de acestea se maI v'd inch ,5,4
astazi in Dobrogia de Sud, unde apa se ghsesce la marl adtmcimi.
Porcul Inch nu era necunoscut GeVlor.
Femeile se mai ocupail pe langh industria casnich, cu crescerea phs6rilor doniestice
0 (t' cultura albinelor, pote ma mult In vechime de cat astazi, child tranul are la it-Wen-ulna produsul industrien zahhrul.
Mierea ne spune Herodot ') servia nu numai pentru economia casnic, ci era 0
un articol de srn al comerciului.
Numal nestittornicirea vremurilor s'a impotrivit ca acst,, de Dumneze bine-cuOntath tara, s, dea ceea ce ar fi putut sh produc, phme.ntul sti rodnic i imbelwgat.
Numar socotind cede nhvaliri ati calcat Dobrogia, la eke rsbie a servit ca teatrul
luptelor intre sthphnitor i navalitori 0 Mundt ne putem da sema cum de a mai rmas
phnh la noi o parte din boghtiile de odiniorh.
Cat de nesecat isvor de productivitate a fost Dobrogia, result din faptul, ch et-care

chltor, care a vizitat-o in trcht chiar, nu a uitat de a nu insemna in scrierile lor,

boghtia In vite de tot felul ce se hrniati pe phmntul
Numirile satelor, inch' sunt o dovada viue de hergheliile, cirezile i turmele de vite,
care pasciail in mare numr de la Dunthre pang la Mare; chef m'd intreb de unde numirile VchrenT, CA0a, Coium-punar (fetnittna oilor), Coium-Baba (tatl oilor), Telita (Bulg.
juncana), Esechioi (satul mgarilor), dach nu stint imprumutate de la animalele de acest

fell Si chte alte numiri turcesci semnificative nu vor fi existA,nd! Dar vadul oilor de
lang, Harova; nu era re pe aci trectUrea turmelor Mocanilor, care venia ti cu oile lor
peste Dunhre la iernatecl
Conditiunile climaterice ea 0 vegetatiunea solulul ati fost proprii crescerii vitelor,
numai vremurile vitrege i posititinea geografich a Dobrogiei, calea obligath a navalirilor
r6sbOelor, numaY ele s'ati opus la desvoltarea economich a provinciei n6stre cis-dunhrene. $i astazi, cu Iota vitrega aduchtura, a imprejurdrilor, judetele din Dobrogia stati,

dach nu in fruntea tuturor, dar a celei mai marl phrti din judetele nstre, in ceca ce
privesce crescerea vitelor, duph cum vom arhta:

E. Specia,
S deschidein la intAmplare ca.te-va din notele chlatorilor twin Dobrogia, i vom
vedea, ch niel unul nu vorbesce de provincia nOstra de acum, fara s uite de a nu mentiona de rasa cailor.
Si pentru a nu merge, prea departe Cu cercethrile, vom incepe cu secolul XVIII-lea.
Istorieul i Dornnul Moldova Dumitru Cantemir, care a chltorit dese-orl prin Dobrogia, in drumul de la Constantinopol spre Moldeiva, in scrierea sa Istoria Imperiului
Otoman, vorbind despre Dobrogia, zice:
Tra acsta produce 0 cal fOrte WIT la fugh, pe care TurciI ii considera de eel'
mai bunI, duph caii moldovenesci2).
Peyssonel, consul francez in Crimeia, in cartea sa despre comertul Marii-Negre, scrish
in 1762, gsim la pagina 170 a volumului II-lea:
Cali bulghrescl, mg ales acei din Dobrogia sunt fOrte chutati; ei sunt mici i forti
caceT TathrescI, insh mai bine facuti i mai ginga$I

Ce fel de cal erati In Dobrogia ne o spune Tott:

Acosta provincie e renumith printr'o rash de cal mid buestra1, forte estimath
Turd 3).
') Cart. V, cap. 10, in 7'oeilescu, op. cit. p. 760.

Istoria imperiului Otoman. Ed. romantl. Vol .I. pag. 309 nota 123. CaiI moldovenescI erail cal mai

estimatT la Turd, care aveati proverbul: Un Linar persan si un cal moldovenesc sunt maI lndatI de cat
toll

(Cantemir. Descrierea Moldovel., pag. 32).

3) Memoires du Baron de 7'ott. Vol. II. pag. 2H note I.

www.dacoromanica.ro

779

Prin 1850 numai Romanii din Dobrogia aveati 10.075 cal si anume:
660 in districtul Tulcea
1836

Babadag

340
Isaecea

3395
Silistra
Macin

750

Kustendg.
Harsova
Valrea until' cal era 6 galbenP). Ast6,zi se gasesc in Dobrogia patru tipurY de cal:
1390

1.684

Adearatul cal dobrogian nu este de cat calul turcesc, avnd aceleasi caractere. E
de tale mica (1.30 1.35), captil ca al calului arab, gatul scurt si gros, pieplul, crupa, etc.
In f6rte bune conditiuni. Acest fel de cal nu exista de cat in comunele locuite de Turd,
cum in plasa Mangalia, unde de sigur art pastrat vechile lor caractere.
Este mal ales bun pentru sea, neobosit, cal de cursa tot asa de bun ca si calul arab.
Acest soiii de cal are tte colorile, dar cea mai predominanta este gris. Este in obiceiul Turcilor si Marilor ca la srbatori marl*, la nunta sari botez a face curse de 30-40
kilometri, fara sa se oprsca cu cal lor, sd aeela care a ajuns 'MUM primesce un bacsis.
De ad se vede modul de antrenare al calului la aceste dou6 popre, care ari un
adevrat cult pentru call lor.
Ministerul agriculture)", pentru a putea constata fondul calului dobrogian, a instituit

de dou6 ori pe an curse la Anadolchiol, langa Constanta; unde la o curs de 6000 m.,
In anul 1897, un cal dobrogian a parcurs acsta distant in 8 minute, 113/4 secunde, ceea
ce da 12 metri pe secunda, iutla vertigin6sa, pentru un cal de 1.30-1.35 talie.
La Iasi, trel cal' de Dobrogia ari eoncurat cu 3 pur sange englez, pentru distanta de
8000 metri. Calul dobrogian iesit cel d'intai a parcurs a&st, distant in 10 minute, ceea
ce da 13 metri pe secund, fara a fi relativ obosit. Singurul defect al calului Dobrogian

este talia sa prea mica; alt-fel nu ar fi aprpe nicI o deosebire intre el si calul arab.
Cei mal buni cal de acest tip se gasesc in jud. Constanta si 'in special in comuna
Cara-Omer, satul Daulueltioi. Din nenorocire num6ruI hr ineepe a scade,a, din ce in ce,
de 6re-ce Turcii nu se mar ocupa de crescerea lor cu atata interes.
Statul a inceput a se interesa si incuraja cultura calulur Dobrogian, atat prin Milintarea une l expozitiuni anuale, cat si prin creiarea until deposit de armasari la tirgul
de vite de la Anadolchioi, pentru a putea procura eomunelor celor mai importante, din
puntul de vedere cavalin, cal reproducatori, si prin acsta s p6t5, ridica talia calului de
Dobrogia conservandu-I pe eat e posibil calitatile excelente.
Calul originar din Rusia (Basarabia). Acest tip se gsesce in comunele locuite de
Germani emigrati din Basarabia si Rusi, cum: Caramurat, Copadin, 2 Mai, Osman-faca
din jud. Constanta, Cogelac, Tariverde, Attnagea din jtid. Tulcea.
Acesta nu e calul autochton, ci introdus de Germani sag Rust E o mare deosebire
intre acesta si precedentul.
Talia lui mijlocie este de P1155-1'1'60; capul mal carnos, ochii micI, urechile lung:I
si mal putin mobile, profilul aprpe drept, pieptul nu asa de desvoltat, greabanul iesit,
anselat, c6da lungii, pici6rele mai putin solide ca ale calului Dobrogian; sunt limfatici
si mai putin viol%

rranul german din Dobrogia aduce armasari din Basarabia, pentru bataia iepelor;
acestia sunt cumpratl de comuna sati mal bine Oicnd apartine colectivit.lii, caci fiecare german platesce pentru cumpratul armasarului o suma proportionala cu iepele ce arc.
Ast-fel el' art propriii lor armasarl si nu ati nevoie de interventia Statului.
Nu se scie, daca un cal nascut in Dobrogia, de si de provenienta basarabna, isi
pastrza talia. T6ranii spun, ca un cal de acest fel este mal mic de cilt ceI adusi din
Basarabia. Calul provenienta basarabnd este bun pentru inhamat.
Calla originar din Transilvania. Este introdus in Dobrogia de Mocani si se gasesce
prin comunele locuite de el. E de talie inalta, are capul cam incovoiat si e putin armonios
In formele corpului. Totusi este destul de resistent.
1) loneseo. Op. cit., pag. 87-8,

www.dacoromanica.ro

780

d) Calid provenit din incruciFarea acestor tret tipurt, e calul ordinar, care nu merita

nicr o atentiune de a fi descris ').

lata care era in 1890 num6rul cailor in comunele rurale a celor dou judete din
Dobrogia 2):
Clasificatia In
raport eu celeralte judete
6

JUDETELE
Constanta
Tulcea
Total

CaI

lepe

Ma.nj1

ArmasarI

3167
3270

1449
2819

13843
9593

12937
9058

31696
24740

6737

4268

23436

21995

56436

TOTAL

Dupa Domnul N. Filip, populatiunea ca,valing, in 1.897 era 2):

ClasifIcatia in
raport cu celel'alte judete
4
7

JUDETELE

Constanta .
Tulcea . .
Total . .

Rasa,
Rase
Rasa. Rasa
Rasa
Rasa' nedeterIndigen A r a I) a Engleza AustroRusscti.
Ungara
minate
41468
32503

214

73971

214

TOTAL

41468
32721
74189

In judetul Constanta sunt urmat6re1e herghelif:

Herghelia luf Stoian Avram (Bulgar din comuna Tekirghiol), are 40 iepe de prasila de tale mica (1.30-1.35), tip de Dobrogia. DoI armasarI din aceiasI rasa servesc
pentru bataia iepelor. Herghelia e intretinuta in f6rte rea stare.
Herghelia luI Neicu Stoian (Bulgar din aceiasI comuna), are 22 iepe din acela tip,
ca cele de sus.
4. Herghelia lui Curtagi (TA,tar din Agigea) cu 30 iepe tatarescI si un arrasar.
Iepele sunt tinute intrio stare miserabila i intrebuintate la treierat. Nu pot servi
pentru prsila.
Herghelia lur lIctgi Abdur Aman (Turc din Hasiduluc) are 25 iepe de Dobrogia,

mid de statura si un armasar de acela tip.

Herghelia
Puriano (Hasancea). Domnul Pariano este un cresckor inteligent,
a cautat de caff-va anY, ca sa desvolte statura iepelor de Dobrogia,prin incrucisarea celor

mar bune, cu arrasar anglo-arab si pare-se a rksit.

D-sa a avut in cursele de la Constanta cal din herghelie si art luat premiul I. Posea-, cal de sea si de inhamat.
Ministerul de Rsboia cump6ra de aci cal pentru cavalerie; in BucurescI D-nul
Pariano vinde cu 5-600 lei un cal.
Herghelia luI Penciu Athanasoir (Bulgur din Mahometcea), cu 40 iepe rttelre din
adevrata rasa de Dobrogia. Talla 1.40-1.45. Air caracterele rasa arabe. Acum catI-va
anT avea si un armasar arab.

AstazI acest proprietar prefera, armasarul rusesc i voesce a face incrucisarea acestor
dou tipurI, de Dobrogia Cu ce! rusesc.
Herghelia Jean Pencioff (Bulgar din aceiasr comuna). Iepele sunt din acelas tip si
ail aceiasI conformatiune ca ale Jul Athanasoff.
Herghelia fratilor Moloi (MocanI din Tapunar), are 100 de iepe din Basarabia.
Iaca in mod sumar istoricul acesteI hergheliI : Fratif MotoI, originan I din Transilvania,
ati locuit maI mntiui in Basarabia, de unde ail trecut, in urma r'sboiulur 1877-78, in
Dobrogia cu vitele ce awe'.
') N. Filip. ((Les animaux domestiques, pag. 48-53.
Ministerul Agricultural. Buletin Statistic general, pag. 96-7.
N. Filip. Op. cit., pag. 3-4.

www.dacoromanica.ro

781

Iepele sunt provenient din tipul transilvanean cu cel basarabean.

Calul acestel herghelir are talia 1.55, insa formele nu sunt destul de armoni6se ;
totu1 cair sunt destul de resistentI. Proprietarir intrebuintza pentru bataia iepelor armasarul unguresc ; acum ati cerut Statulur armsarul anglo-arab Fantome d'Orient.
Armata cump6ra anual 30-40 cal din acsta herghelie, pe pret de 400 francr unul.
Herghelia Dunzitrit Wileanit (comuna Enigea, satul Arabagi), are 30 35 iepe, incruciare din calul dobrogian Cu cel unguresc. Sunt lipsiir de conformatiune. Unir
profflul capulur drept, altil incovoiat. Sunt de statura Malta 0 se pelte alege dintre el
caff-va bunr. Herghelia datza din 1882 0 intrebuintza armasarul unguresc.
Herghelia Vasilache Constantin (din Enigea), are 40 iepe rtatelre 0 un armsar.
Sunt de aceiaI conformatiune ca cele din herghelia lui Dumitru Valeanu.
Herghelia Enache Andrei (Cocargea) cu 30--40 iepe fatat6re tip de Dobrogia, destul

de bine ca conformatie ; nu le lipsesce de cat un armasar anglo-arab, pentru a se obtine

resultate satisfacht6re.
Herghelia Hagi-Suna-Seid-Mehemet (Chetic-Punar), compusa din 40 iepe fatat6re,

tip de Dobrogia, tale mica, conformatie rea. E inftintata din 1888.

Herghelia Sasu (Caugagi, jud. Constanta), cu un efectiv de 30 iepe fatt6re, din
acela tip ca ale lur Motor. Proprietarul spune, c iepele le-a adus din judetul Ialomita
ca provin din incruciarea raser rusescr (Basarabia) cu ungursca. Iepele ail talia 1.55-1.60,
de blind conformatte, mar bune chiar de cat ale lur Motor. Vara sta.' la aer liber, iar
iarna in nisce oprbne frte primitive.
Ilerghelia Murtaza-Beitula
cu 35 iepe fatatre, tip de Dobrogia ; de 0
micr la statura sunt de buna conformatie. Nu s'a introdus in acsta herghelie rasa streina.
Are 3 armasarr, din care unul cu adev6rat frumos.
Herghelia Sorescu-Martin
Cu 30 iepe fatatelre, tip de Basarabia, talla de
1.50-1.55, de buna conformatie. Are 0 2 armasarr de acela tip.
Herghelia Manolescu (comuna Blbl, satul Turc-Murfat), cu 27 tepe fatat6re, tip
de Dobrogia, talie mica, conformatie bun 0 un armasar de aceiaI rasa.
Herghelia luY Ion 0 Nicolae Giurgea (Demircea), are 50 iepe fatat6re, tip de Dobrogia, incruciate cu armasar unguresc, talia 1.35 1.45 ; conformatie Nina. Un armasar
de acela tip servesce pentru ba'taie.
Herghelia George Stancio/f (Gheringec), Cu 30 iepe fatatoire, tip dobrogian, talle
mica, conformatie rea. Nu se face aci nicr o selectiune.
Herghelia Ahmet Hagi Alil (Erebiler), Cu 22 iepe ftatre, tip de Dobrogia Meruciate cu rasa ungursca. Ail talia de 1.45-1.50 0 contormatie bun&
Herghelia Ismail Suleiman (Erebiler), Cu 22 iepe fatateire, de aceiaI origina
conformatie ca ale Id Ahmet.
Herghelia Petru Ivanciu Hagi Stoian (Casamcea, jud. Constanta), cu 40 iepe fatat6re, tip de Dobrogia, talla mica i conformatia putin defectu6sa.
Herghelia Mehemet Mustafa (Hagilar, jud. Constanta), 23 iepe Mato:5re, tip de Dobrogia, talie 1.30 - 1.35, conformatie buna.
Herghera Cadiz. Ali Asan (Topraisari), Cu 25 iepe fatat6re, de acela tip 0 aceiaI
conformatie ca ale lur Mehemet Mustafa.

Herghelia Suditei (Caradurat), cu un efectiv de 47 iepe fatatre, provenite din

renumita herghelie din judetul Ialomita a lur N. Hagi Mosca. Sunt incruciare Cu armasar
unguresc ; talla 1.55-1.60; conformatia bun&
Herghelia Opran (Amzalia), cu 30 iepe fatatdre ; incruciarea tipulul dobrogian
cu unguresc ; talia 1.50 1.55 ; conformatie bung,.
Herghelia Hagi Sana Seit Mehemet (comuna Caraback satul Ketic-Punar) ; un
armsar 0 45 iepe MIMI:5re, tip de Dobrogia. Talia mica (1.30 1.35), conformatia rea.
Are insa cate-va Cu forme frum6se.
Herghelia Arghiropol (Mangalia), cu 30 iepe fatat6re, tip de Dobrogia, talie mica;
poseda cate-va destul de frumse ca forme i proportiunr.

www.dacoromanica.ro

782

28. Herghelia Ilagi-Devlet-Azap (Osmancea), Cu 35-40 iepe fhltat6re de acela tip sj

aceiasI conformatie ca ale luI Arghiropol.
In judetul Tulcea nu exist6, nicI o herghelie, totusI se gasesce calul dobrogian prin
La Duimgi este
satele Vacarenl., Ciamurli-de-sus, Poturu, Beidaut, Nalbant i Congaz

un prea frumos armasar arab.

Tabloul populatiuniT cavaline In 1900
Intocm11 pe judete, pliff qi comune

a) Judetul Constanta8)
6

c...;

.a 6e

4
w

6. o

0 cd ,,
rt..q.

''4

.1

-4
E-

4
F4-

(n

4
u

z.

Caraharman
Caramurat
Carol I

..

Hasancea
Murfatlar
Omurcea
Palaz
Pazarlia
Techirghiol

76

328
575
1.079
310
268
277

4.319

866

4.859

4.635

1.449

11.809

76
167
683
166
160
254
151
135
288
153
128
99
245
279
133
128
182

22

105
350
995

855
2.123

19

131

161

30
110
342
53

200

190

43
318
596

58

186
315
198
144

16
56

113
241
232
125
435
198
206
112
267
351
161
185
230

963

3.944

4.800

Ostrov .....

271
294

Saraiti

393
887
397
310
244

Siriu
Topal
Topolog
UrumbeT

Total

.
..ed

,4
-4

(b

Agemler .
Azaplar
Caraomer
Cavaclar

Caz11-Murat

Chiragi
EdilcluoI
Enghez
Gheringek
Mangalia
Musurat
Osmancea .
Osman-faca.
Sarighiol
Tatlag:eac .

Topraisar

Tuzla

Total

5497 17

523
220
338
225
174
271
256
596
1.200
634
185
237

...

'Ce
3

77
37

11

41
67

Garliciil
GhizdarescI
.

.-Ow

3.832

50

494
245
347
213
224

Hetraova

-0'

624

72
52
32
104
51
26
74
14

121

339
205
210

Mani

.-.

2.840

121

74
-ca

40
40

287
357
171
384
168

Cicracci
Copadin
Constants.
Gargalik

63

)_-!

.a
939
467
322
530
250
103
230
282
83
106
290
259
238

Calfa
Ciobanu

,,,
204
208
498
370
153
608
244
234
95
136
519
219
344

163

..,1

iz

cd
41-

264

Total

w-

,W

6 cTs'i;

P..

3(

1E:

.r.

COMUNE

-.%.

3.427

149

48
71

39
78
99
151

8
40

77

77

29
50
65

44
30
26
70
97
37

41

96
90
28
67
86
146

830
930
1.176
500
747
609
626
215
311
943
604
868

3.492

960

8.908

150

511
260
432
247

178
63
116
88
32
40

1.289
580
1.035
608
474

15

103
78
172
40
10
61

197
151

412
177
146
149
328
429
166
215
324

141

215
337
30
101

108 I

41

'

91
69
53
209
76
55
34
108
142

501
803
1.478
2.707
982
594
698

364
398

44
60
56

724
528
372
1.121
495
437
321
773
1.019
408
476
666

1.573

11.280

5
13
18
3

10
21
10
5
7

15
9
17

0
1

26
7

10
1

--

10
1

75

38
5
3
24
8

4
13
11

_1

11
2
5

8
6

41

3I
161

') N. Filip. Op. cit., pag. 29-40.

2) 'Me datele statistice asupra animalelor domestice din 1900 sunt luate dupa lucrarea d-luT L. Colest-IL
Statistica animalelor domestice din Romania. Bucurescl, 1903.

www.dacoromanica.ro

783
_

_____

40

cu

.c 7..;

.4
z
tu .-.
r..

COMUNE

U)

A
,-,

cb

al
cx4

.;;.:

Biilbill
Carabacik

Carata'i . . .
Cernavoda
Chioseler
Cocargea . .
CochirlenI
Enigea
Mamut-cuius
Medgidia
Rasova

Taw:lunar

Tortoman
Total
Almalfu
Aliman

0
Z,

=
_,

cp

..
.4

cn

-.

13
33
45
91
3
26

cci

'-'

'A

0)

Canlia
Caranlik
Carvan
Cuzgun
Dobromir .
Esechiol

Enkemlia .....

Geolita
Ghiuvegea
HairamchioT
Lipnita . . . .
Nlarleanu
Oltina
Ostrov
Paracliioi
Regep-cuiusu
Satul-Nou

577

579

4.164

4.166

1.156

10.065

265

31

317

22

259
75

40

104
172

49
4
56

520

128

123
27
184

452

4
4
13

21
51

141
441

32
95

431
296
273
240

314
245
188
273

333
155

Plasa Consianta

14
7

45

34.

396
363
271
130

40
185
145
196

403
598
56
143
154
509

10
13
33
34

323
148
247
200

43

101
147

21

29

4.765

940

3.742

624
866
963
579
940
3.972

Total general .

19.234

201

170

167

Medgidia
Silistra-Noutt .

61

61

48

104

Mangalia

29

88
80
136
113
219
140
283
53

50
156
155
85
115
87
186
153
166
194
220
47
260
124
106
102
145
30
89
96

22
58
53
39
23
39
76
76
68
59

140
78
129

2.840
4.319
3.427
3.883
4.765

littrova

cd

(..4

59
72

144
157
272
188
269
289
245
104

.cd

co

Ft

158
13
38
26
135
192

247
175

-6=

2o

273
287
193
118
139
127
115
226
281
539
330
286
251
583
416

169

Beilic

71
237
401

o.

Asarlik
BuFeac
Bairamdede

cis

58
20
50

a)

c..)

286
247
162
75
204
162

3 883

Total

=
.z
==
=
=

);74.

'-

:4

490
237
310
227
372
402

SeimenT

--1

g
'g

z
Alacap

..

7.'

.0
ci 0 1-,.!

a.,

I
..

.....

P. 4)
0 os .....,

.1

104
102
73
34
15
71
39
35
121

47

34
47

38
90
53
81

24
107
51
19
41

63
7

831
781
587
296
201
428

312
490
850
1.386
402
493
465
1.286
1.257

157

445
380
543

446
645
153
629
508
286
423

442
229

19
7
7

8
6
9

.-

-1

6
40
24

-----

216

18
45
5
17

--

-_
- ---------0
5

3
2
6

4
16

16
1

12
4

33
36

221

2.900

1.009

8.591

116

3.832
4.859
3.944
4.164
3.742

3.492
4.635
4.800
4.166
2.900

960
1.440
1.573
1.156
1.009

8.908
11 809
11.280
10.065
8.591

150
75
161

216
116

20.541

19.993

6.147

50.653

718

12

257
300
93
230

87

47
39
78

46
294
52
60
29

418
672
194
381
39
123

290

b) Judetul Tulcea
Z
.1

P
U)

Caraorman

Chilia-Veche
Satul-Noil
Sf. Gheorghe
Sfltofca

Sulina

Total

161

28

351
193
97
196
82

31

108

13

1.080

88

589

898

252

10
13

www.dacoromanica.ro

1.827

--- -5

7
11
7

33

784
.p,..

( ..3

.0

CD v .-:

2c.::

... .' .

COMUNE

-,t
En

E=
c; a TA

-4

Balabancea
Carcaliu
CEIrjelarI
Cern a

Coium-punar
GrecI

Ieaccea

J1 jila ......

Luncavita

-1

Mticin

Picinga
Pisica

,7''

Satul-Noti
Turc6ia
V tictire nI

Total
Agighiol
Betepe
Ca tal I
.4

C.I a

r.T4

FrecateI
Mahmudia

C-3

MalcocI
MeidanchioT

Morughiol
Nicolitel .
Parche
Sarighiol

-1

Sarinasuf

E-.

Satul-Noti
Somova .

Telita
Tulcea

Al ibeichioI

Armutlia .
Atmagea

Babadas .

.
.

Beidaut .

Canhl-bugeac
Caramanchiol
Caranasuf
CasapchioI

..0

CA

..4
0:1

de-sus .

Ciucurova .....

Cogelac
Congaz

Eniala .....
Jurilofca
Nalbant
0 rtachica
Poturu
Sarichio1

309

92

72
87

250
375
240

42
44

161

18
78
52
41
26

221

330

70
91

57
279
215
206
145
100
105
198

408

24

230
212
132
239
345

14
27
79
74
152

285
203

4.199
274
270
314
85

Total .

734
581

848

3.082

2.810

824

87

347
267
280
86
196
158
128
105

381

62
58
174
30
37
42
76
32
74
23
23

72
7)3

46
33

128

266
502
108
132
114

269
106
317
04

246

432
322
629

9
6
12
8

4
15
7

8
17
4
5
6

7.56%

117

877
638
1.118
277
398
315
545
296
677
484
165
808
501
497
355

5
5
10
2
5

3
4
2
18
12

903

172
1.168

4.255

953

4.394

3.491

1.031

9.869

107

153
172

67
52
33

124
159

191

62
84
67

444

577

8
1

15

1.019
763
726
595
795
1.110
1 288

9
6

174

114
93
91
189
43
118
37
18
4
55
27
80
64
70
106
120

311
286
320
234
173
357
473
511
275
296
92
276
488
160
165
243
112
268
216
311
325
199

296
373

5.950

1.893

6.405

113
45
47

268
279
278

175
83
91

188
211
271
405
216
374
102
372
301
117
164
235

93
55

51

282
165
40
409
268
349
253
314
440
532
245

3E

www.dacoromanica.ro

411
180
652
451
83
47
223
103
321
235
372

71

37

--

27
79

17

41

44

379
349
.

456

05

296
187
226
96
145
201

261

75

247

182

-- pp

240
334
74
328
232
80
193

216
.

50
25

173

151

-cd

-,4

744
200
679
729
487
374
548
403

81
55
55
24
57

47
156
53
33

224
190
306
317
109
284
153
132
189

354
203
92
330
283
13
116
96

'F-:

CD

E-.

121

142

Slava-Rusti
Toxof
Zebil

L)

275

241

Casa mcea
Ciamurli-de-jos

68
4

91

Ba.chioi

73'

-La

308
234
318
311
213
290
408

199

Total

o..

'';s"

.*4

122
184

,-o

274

rt.

Om

cfS
CD

E; 7,'s _

5
9

144
22
47
79

391

2
5

1.527

15

4
7

149
02
52
76
69
83
152
45
99
71
165
101
20
81

25
85

656
995
386

3
20
26
27
15
1

6
6

--

7 54

490
267

112
144
43

7.323

1.965

17.586

1.211
1.077
281
216
602
267

596
865
1.065
629

81

18

--

107

785

c)

o0.0
...:
1-11 =

a. 0

COMUNE

a)

-4-,cp

ii. E '5'.

-to

-.

Plasa Babadag

E-

-6

o
I-.

Mticin

Sulina
Tulcea
Total

.:

Judetul Constanta

Tulcea

. .

Total

os
co

,R1.

a)
o..

'a

5 959
4.199
1.080
4.255

1.893
848
88
953

6.405
3.082
589
4.394

2.810
898

15.493

3 782

19.234
15.493
34.727

z c's w

,-.

..4

ci

.4tI

'Ts'

-o'

-05

I'

7.323
3.491

1.965
824
252
1 031

17.586
7.564
1.827
9.869

167
117
33
107

14.470

14.522

4.072

36.846

424

17

3.972
3.782

20.541
14.470

19.993
14.522

6 147
4 072

50 653
36 846

718

424

12
17

7.754

35 011

34.515

10.219

87.499

1.142

29

V..

c..)

E-1

-4

oos
2
8
7

2. Specia. T3ovin.
Cu datele statistice ce avem, trebue cu mahnire constatat, ch acest fel de animale
scade in mod vtidit in Dobrogia 0 maI ales in jud. Tulcea.
In 1850 numal RomaniI din Dobrogia aveari 35.815 WI 0 722 bivolf:
boT

Tulcea
Isaccea
Mdcin

2888
3240
4990
4680
6842
10260
2915

Babadag
Silistra
Kustendj

--

bivoli

170

-1-larova

360
192

Pretul until bo5 sail' bivol era de 5 galbenI ').

Un-spre-lece anr dup ocuparea Dobrogiel,adica in 1890, vitele cornute erab aprdope
1/4 din totalifatea boilor 0 bivolilor din intrga Moldova, 0 nu erati judete in Romania
propriti zis, care sa intrca, sub raportul speteI bovine, judetul Constanta, iar pe Tulcea
nu'l intrecea din Moldova de cat judetul Bacati.
Dar statistica este maI eloquena de cat orI-ce comentaril.
Era, in Dobrogia in 1890:
138.254 bol 0 bivolI in judetul Constan(a

Tulcea
77.872

216.126 in intrga Dobrogie.

Iaca .0 care era populatia bovin5, in 1897, adic5, numaI dup5, 7 anI:
83.949 in jud. Constanta
51.958 Tulcea.
135.907 in intrga Dobrogie, adica o scadere de 80.219 capete.

In Dobrogia este tipul Ialomitean ; cele mal bune specif de boI sunt la: Sandu Popa,
R. Ionescu, S. Moldoveanu, E. Popa, Pariano.
l) L lonesco, op. cit., pag. 78--8.
99

71890

www.dacoromanica.ro

786

Pang, In 1900, jud. Tulcea retrogradig. (53.240), iar Constanta Incepe

ridica numrul vitelor cornute (98.020).
Causele micor,riI numrulur vitelor cornute 0 al tuturor animalelor domestice (mal
ales al oilor, dup cum vom vedea) nu le voi spune e. S c:tm o dare de srna oficiald
a regretatuluI Prefect de Tulcea, acolo unde diminuarea a fost maI simtita :

Si voiti cita textul, ca sA nu mi se atribule vre-o invinuire.

((Nu este departat timpul cAnd abondenta vitelor in Dobrogia i in special a judetuld
Tulcea, era ceva proverbial. De ad i se alimentati cu vite i maI cu sm, cu of piata Constantinopolulur 0 a altor orae din Turcia, pentru c abondentele i Intinsele p5,0unT de

aci producea0 vite bune i cu carne maI gusts ca In alte

AstzI ns, conditiunile de cultur, a vitelor
schimbat mult. Pe de o parte

strfmtorarea locurilor de pa.5une prin parcelarea terenurilor, pe de alt parte oprirea

p4unatulu1 prin p'adurI, i diferitele dispositiunI ale MinisteruluI Domeniilor, cam vexatoriI

asupribire pentru p4unatul pe terenurile apartinnd Statuld, a facut ca numrul vitelor s, diminueze intr'un mod simtitor ; ajungnd pe alocurea ca locuitoriI s, nu maI
tin din vite, de at num6rul de capete de earl a nevoie, pentru lucrarile agricole
pentru transporturI
Dam aci tabloul vitelor cornute marY din 1900, pe judete, p16,51' i comune :

a) Judetul Constanta

*4
E-1-

.`"

H
u)

z
0
L'

'
0
lz
(-,4

10
13
5
3

CicrAcci

Copadin

Constanta
Gargalli(
Hasancea
Murfatlar
Omurcea .
Palaz
Pazarlia .
Techirghiol

6
.

.
I
I

.7., 'E'

'-' a

9
5
4
14
26
14

5451

251
1.099
551
126
11
688
380

254
195
518
551

576

Gairliciti

304'
299

234

2091

79211

4501,

253
5
694
24 2 276
670
17
407
6
273

Saral
Siriu
Al

i opal
Topolog
UrumbeI

Total

.... -.a
4-''' cd

.1

0
-. CD

C.)

147
350
704
397

260
69
93
174
37
81
372
293
309

1241 '5.745 3.2861

6
22
8

0 cl)

os ,--1

Calfa
Ciobanu
DaienI

GhizdarescI
Httrsova .
Ostrov

...

r..

)es

ca

15

Carol 1

a)

0.,

S'

ea

Caraharman
Caramurat

I. Cd
C.)

r-.

E.

Total
..4

COMUNE

gos
a,

114

6.861

318
263
111
93

'4" 0
CCi
NI N

o
-5

""so

3021

169

214
165
328
82
20
188
99
89
76
60
145
193

345
267
105
17
105
92
58
53
80
226
160

1.963 1.861
2431

....
I.. CD
'F') 713

:1".

'

cla

ala

)...C.)

Cdt)

3 7a.

714

E2

127
224

3
26

11

865
490
496
1 1.257
1
1.373
12 1.525

2.143

32

791

361 15.264

77

109
37

85
2081

332
160
67

2.893 2.392

1.876

2.0851

160
144
308
899
168
169
163

=S.
o

- -- 1.227
2.852
- 1.830
- - --1.157
- -

241
178
110
69
115

131
129
137
82
220
627

'15

-----

68
228
529
274
144
33

173
157
47
88
59
122
72
232
502
221
113
90

204
60

VT CD

''''

150,
144,1

1611

590
149
86
92

41

2
7

11

1 261

722
209

-- -- --1.773
-I
- -1- 1.274

18
28
7

12
8

119

311,

- -- 1
1

14

23

1741

640
685
666
827
715

-I 1.621
2,

-I
-I

4.920
1.707
954
693

57 16.4751
1

Expunerea situaliuneI jud. Tulcea din 1898, p. 55.

www.dacoromanica.ro

787
a)
1

COMUNE

al

a.

,.4
,,,,

`-'

Z
.<4

*4

'r.:

-di.

ca

23

-4

E-

Agemler
Azaplar
Caraomer

c.)

459

Total

286 8.801

.1

r.

2,

o a)
,
8 ce

.9),

_.

r,"3. 1

S zw

N
a
lo .03

'03 E

as

P.

12
292
39 1.024
'7
99
11
443
8
325
241
594
11
752
9
346
11
415
5
474

5:24

o
cd

98
613
1.574
359
205
729

.....

cid

14

19
69

Cavada'.
Caelmurat

Chiragi
Edilcluol
Enghez
Gheringec
Mangalia
Musurat
Osmancea
Osmanfactl
Sarighiol
Tatlageac
Topratsarl
Tuzla

=
, , -a,

1141

31

328
997
157
54
366
95
146
613
228
267
44
208
486
272
229
241

125
172
117
185

33
18

36
132
118
179

1991

226
146
62
83

213

4.8451 2.1701

,c2.,3)

cd

tit

E-4

373
1.626

--1

12

11

15.4

..?.

- 2r 34 4.042
- - -

93
307
748

61

17

151

P.

-s

..5
- as

.41

?14o

.. >

12t

85
98
121
148

1701

13

354

,- ua)

s.

o
-,g.
o ....
a ).

141
35
97
143
377
88
169
88
153
349
148

166
92

204
105
116
9
69

.....

.._.

26
13

53

12
35
5
9
10

21

6
,

15

961
706
1.897
1.108
806
2.537
532

12

18
5
1

- 1.057

8
13

5
19

14

92

129

283

2
7

760
1.373
1.962
990
925
1.254

- - -

2.579

3.685

188
169
200
125

248
325
235
49

61

116
41

80
46
53
276
450
161

131 22.909

Alacap

28

<4

--,

..

'-'

ril

Carabacit
CarataI
Cernavoda
Chioseler

13

Coca,rgea
CochirlenI

,-4

o
Z
1

-4

g
E-,

(1)
1-4
1-1

''''
co

40

37

53
283

741

12
7

3
3
7
7

Ostrov
ParachioI
Regepcuiusu
Satul-Noil
Total

9
3
.

3
3

Ii
11

1.2841
1661

251

Marlnu
.......
Oltina

82
269

2361

390
25
495
128
298
527
429
242

11

Ghinvegea
Hairamchioi
Lipnita

271

4.401

Garlita

9.211

Esechioi
Eniemlia

232
20
91
138
13
141
466
533
155
115
49
461
597

573
3
387
30 1.317
36 1.330
207

Caranlic
Carvan
Cuzgun
Dobromir

15

26
567
144
139
18
40
855

Almaliti
Aliman
AsarlIc
Bugeac
Bairamdede
Beilic
Canlia

162

7781

Tagpunar
Tortoman
Total

481

187
22(

151

8
37

SeimenI

498
341

463

21

Enigea
Mahmutcuius
Medgidia
Rasova

725

931

Biilbtil

613
418
546
549
483
212
634
538
319
498
302
378
198
295

3841

3.418 2 983

2.740

32
99
162
18
115
138
69
123

36
48

2
95

991

77

95
236
98
78
155
8
511
821

83,
9

518

165
113

139
212

87
87
78

203

13
167

45
428

162

38

45
42

111

184
95
193
315

18
11

15
291
8
39
295
132
96
73
64

81
61

217

Z
O
U

Pl. Constanta

1-1t1rova

Silistra-Nouit,

Mangalia
Medgidia

Total

10

18

11

46

514
434
I
718
3
629
2
936
1
2.317
3.319
724
5 1.020
31
881

1401

86 23.235

41

22
7

41

321

3
13

- -1

- -

38

13

16

17

19
16

18

1
10

93
160

101

178

27
39

2181

46

9
14
44
63
17

561

81

23

17

20
29
13
11

26
11

7
6

15
35

84

67
114
74

37

31

22
20

2
20

8
73
3

47

26

40

41

2oi

22

87

83

10

28

2.713 2.278

2.609

2.158

3741

527

1.861
1.876
2.579
2.963
2 609

2.143
2.085
3.685
2.740
2.158

5.745 3.286 1.963

6.861 2.893 2.392
8.801 4.845 2.170
9.211 4.4011 3.418
8.997 2.713 2.278

603
541
1.112
266
833
1.091
785
602
088
1.348
921
1.375
1 673
887
526
1.660
1.064
682
918
750
623
449
740

8
9
18
60
17
28

141

73

124
114
286

25

11

71

8.9971

- 2.708
- 3.726

69

27
66
83
38

117

207
117

103
33
148
109
68

19
23

364 20.137

cnE"

102

11

2.081
1.791
1.437

291

25
131
9

11

- -2
- - -

848 39.615 18.138112.221111.888112.811

www.dacoromanica.ro

321

23
129
60
374

741

174
283
140
527

62711 1.198

351

15.264

57 16.475
131 22.909
86 23.235
364 20.137

674 98.02

788

b) Judetul Tulcea
O

COMUNE

T.:

P4

AlibichioI
3
2

2
8

Baschiol
.,,
`. .'

<4

al
<1
131

.44

14

Beidaut
Canli-Bugec
Caramanchio
Caranasuf
CasapchioI
Casamcea
Ciamurli-de-jos
Ciamurli-de-sus
Ciucurova
Cogelae
Congaz
Emsala
Jurilofea
Nalbant

3
9
3

2
.

.71

3
2
2
4

Ortachia

1
7

Poturu
SarichioI
Slava-rus

21

Toxof

fli

Zebil

Total

Balabancea
Carcaliu
CarjelarI
Cerna
Coium-punar

81

-I
14

Grecl
,<1

Isaccea
Jijila
Luncavita
Metan
Picinga
Pisica

Total

Chilia-Veche
Satul-Noa
Sf. Gheorghe

co

Sfistofce.

Sulina

Total

E"

35
163
82
372

309
841

1
1

32
1

43
1

3
2

Sarmasuf

9
1

81

1381

orl

0SA

75
55
70
93
81
140
101
57
48
247
299
22
113
60
436

,..,

tn. CD

s. ,,E.

ti

-8.
p.

..-....

P.

cd

39

25

54

44
50

21

51

22
47
30
59
21

68
98
53

3301

21

235
25
134

2
171

315
50

23
115

76

23

341

78
27

54
3
56
91
75

114
90

169
67
134
79

101

52
109
116

243
83

63
113
248

4781

519'
22

161
141

26
4

48C

515
117

1371
1

123,

87j

26.
2.603

44
1.598

210
258
227
44
72
103
141
183
275
212
74
1941
1741
2171

16'
176
2.819

125
287
192
33
83
236
247

www.dacoromanica.ro

33
411

40
21

76

159
207
35
506

46
92
160
2.1141

96
39
36
87
93
204

146
100
14
8
64

8
172

95
166
170
107
500
59
70
21
2.179

458
668
593
313
159
173
29
23
1.910 2.228
351
517
477
377

55
13791

5
23
39
51
282
241

219

73
31
28
107
3591

46
1

11

1.664

49

19

. 48

11

49
1.5941 1.973
801
851

18

38

211
57

651

13
5

10
46

360
442
269
336
420
729
491
545
828

- - -- 1.687
- -- -- - 1.213
- --2 --

20
32
4

2
6

61

175
91
65
85

100
178
172
2
2
58
365
71
24
681
255
11569
68
13
20
70
12
290
487
94
13
39
89
25
321
169
3.498 1.969

52

169
63
101
103
10
10

91

272j

97

Total

163
133
80
124
18
108
155

4O8

260

2
8
3
8

Satul-Noti
Somova
Telita
Tulcea

,N11

484
292
47
642
520
36 57
50
638
451
253
167
810
2
z51
97
199
2
54
1
70
1241 1.8801 2.611 1.817

Casla
FrecitteI
Mahmudia
Malcod
Meidanchioi
Morughiol
Nicolitel
Parche l
Sarighiol

Ce

39
80
58
61
43
115
2
119
76
88
102
117
441
351
112
106
71
39
6.149 3.019 2.396

179
414
9
1
508
61 5.179

CataloT

L)

21
220
218
190

10
29

4.1

443

Vetearen!

''

27

Ture6ia

Agighiol
Bestepe

151
162
48
54
108
351
21
245
631
869
642

283

Satul-Noti

'-

4P.

39
25
37

3
5

--.

r"'

....

o
. S-11

E-4

Armutlia
Atmagea
Babadag

o .2
o

..62'.. Ce

a)

04

83
253
173
33
44
171
227
59
439
78
57
172
119
481
115
63
200
2.7671

-- -3

89

---

24
417

16

1.671
509
986
243

534
300
227
531
386
654

362
448
1.347
353

153 15.871

868
465
1.162
783
677

11

-4

3
2

17

10

26

2
63

2 1.200
44i 13.769

---2.822
--- 1.971

----

3
10

-3

---

-- --- --2.150
-- - 6

799
799
681
1.048
1 347
552

443

795

3,

-1

---

----

1
1

16
46

1.870
2 850
881
179

- 10.573

587

1.145

-5

828
181
267
620

--

- 1 294
362
- 1.912

-- -- -1

558
246
673
819
1.660
441
357
1.077

51

21

89

37 13.027

789

4)

0
''' a'

COMUNE

F''

-;

E.

PL Babadag

o
a)

Sulina

os -5.

'8 73')

7:,'

Ws

'03

:t.' 14.

Pc

3.019
2.603
2.611
3.498

2.396
1.598
1.817
1.060

1.594 1.9731
2.014 2.179
1.9ff 2.228
1.664 2.767
7.182

171- to

..

'al

4 '...2, -

73 s

Z.

7:71

XI

7:).
E-1

89
26

417
63

153 15.871
46 13.769

3,
461

89

37 13.027

- 10 573

9.147

164

569

236 53.240

848 39.615 18.138 12.228 11 888 12.811

404 16027 11.731 7.780 7.182 0.147

627

1 198

104

569

674 98.020
236 53240

1.252 55.64:i 29.869 20.001 19.07(121.958

701

1.767

9101151.260

Tulcea

g i.

Ti, .

404 16.027 11.731 7 780

Jud. Constanta
Total

T..,

im 4)

--ti 1
' ' .g

2"

PQ

6.149
5.179
124 1.880
138 2.8W

Tulcea

81
61

Miicin

Total
tzi

'a

Qs

',..

'En:

els

8 o

3. Specia,
A opta parte din numrul total al oilor Intregii Ord se afla in Dobrogia i sub
acest raport judetul Constanta are un num6r aprpe egal cu jumtatea oilor din Moldova,
iar Judetul Tulcea este al 8-lea in tra.
totu0' In trecut cifra oilor in Dobrogia era cu mult ma mare.
Viscovich, consul austriac la Tulcea, estimza in 1863 numOrul oilor la un milion ');
trebue *tiut ca. sub Turd, darile pe of (beilicul) fiind marl' (25 piastri de fe-care 61e),
ciobanil nicI-odata nu aratail num6rul exact al oilor ce ail, ci tot-dea-una mal mic, aa,
ea cifra data de Viscovich trebuie marita la peste un milion.
In 1850 numa RomaniI aveati 66.050 on
Tulcea
Isaccea
Niacin

Hamwa
Babadag
Silistra
Kusteng

4.200
2.800
4.600
6.500
14.250
30.700
3.000

Pretul une oI era atuncI de '12 galben.

Inaintea ultimuluI rsboi statisticile oficiale num6rati in Dobrogia 645.400 oI; dar
(RIO cum aratal" mar sus ciobanir ascundeati num6rul adev6rat, functionarif fisculuY mar
mievArati i el' din numrul declarat de ciobanI, pentru c diferenta din taxele percepute
sa ranana In profitul lor, aa ea ne putem face o ideie cat de putina basa putem pune
pe statisticile oficiale din acele vremurr.
Negutatorif In msura a'mI da bune informatiI-zice Baronul d'Hogguer 2) - socoteati in 1876 cel putin 750.000 de o.

Si ma adaoga autorul pretidsel informatiunn Numrul oilor s'a marit In ultimil

ani, care ati precedat rsboiul In mod considerabil. 5i ca OraniI se indeletniciatl cu crek;terea oilor, cu atata ravn, ca spera5 a face marl' progrese. Pretul uneI oi in 1876 era
12.55 tr.3).

DecI nu e de mirare, GI odinira Dobrogia hranea peste un milion de or, mar ales
ca agricultura nu luase proportiunile de az.
Desvoltarea agriculturiI a adus micorarea numb-mild animalelor ovine, dupa cum
constara i D-1 N. Filip, autoritate in ramura zootechnica4).
') Zur Statistik dDobrutscha, 1863.
I) Renseignements sur la Dobrodja, pag. 18-10 (Anul 1870).
3) Baron d'ilogguer op. cit. tabelul de la fine.
1) Les animaux domestiques, p. 153.

www.dacoromanica.ro

790

Num6ru1 vitelor cornute micY in 1890 era:

Capra

Of

Jud. Constanta 423.629

Tulcea . . 188.000
Total 611.629
oY

7.697
18.973

26,670')

Pentru anul 1892, gasim date si mar interesante, adica: numOrul proprielarilor de
amanunte asupra Met
Despre Una vom vorbi maT jos.
ProprietarT

01

373.419, cifra mal mare, de cat oile intregil

Jud. Constanta 1948
Tulcea . 2448
188.356
BelgiY (365.400).
Total 561.775 2)
Cind anY maY tarzitl, adic in 1897, num'rul oilor in Dobrogia cresce:
Jud. Constanta . . . 609.746

Tuleea . . . . 256.773
Total 866.519 3)

in fine in anul 1900, cifra vitelor mid cornute e aratata in tabloul:

Jud. Constanta, d 522.947
capre 8.038

Tulcea

213.990
Total 736.934

12.349
20.387

Cel trei ant' nenorocitY: 1897 de inundatiY, 1898 produetie slaba si 1899 de seceta ;;i
productie apr6pe nula, art redus num6rul oilor cu 129.582 capete.
Oile din Dobrogia sunt de maY multe tipurY:
a) Tipul Spanca sari Pol-Spanca, adica jumtate merinos sari corcitura de merinos
(de la Slavon. poi= 112 i Spanca = de Spania, 6ie de Spania, merinos).
Se gasesce maY ales in jud. Constanta si e originar din Basarabia, de unde a venit
cu Romani( emigraff dupa r6sboiul din 1877.
Se scie, c incruciarea intre 6ia merinos cu ligaia s'a facut in Basarabia, pe la
inceputul secoluluY trecut.

Acest tip are urmatrele caractere: talla mai mult mica (0.50 -0.60), formele corporal nu sunt complect ameliorate. La gat pielea e putin cutat s't formza o mica crayata, aceea ce probza ea merinosul intrebuintat a forma acest tip era Rambouillet. E
o supositie ce se deduce din forma cravateY.
Lana este dsa in suvite perpendiculare i acopera tot corpul. La frunte are forma
unuI breton. Picirele Ora d'asupra unghiilor sunt acoperite cu lana.
Lana, care este principalul produs al acestuY tip, are o lungime mijlocie de 5-6 c.m.;
diametrul unuY fir e in media 0mm,025, apropiindu-se de merinos. E dulce la pipait

uleios. Resistenta tiruld la dinamometru, pentru o lungime de 31,2 cm., e in media 10

gr. 50 c. gr.
Col6rea land este alba, insa sunt i ol" spanca al caror corp nu e tot alb. Lana alba
flind maY valor6sa, se cauta a se obtine acsta colre.
O 61e de acest tip pte da anual pana la 3 3tA kg. lana i daca ar fi mat' bine
hranita, i mat' mult.

6ia n'are crne in general, sati cand are, sunt micY. BerbeciY a crnele intrse,
ceea ce 'I apropie de tigaie.
Tipul spanca e frte delicat i cere multa ingrijire, insa d lAna cea maY fina, alba
si cantata. Pretul lnei variaza intre 1.30-1.40 nespalata.
bia spanca e putin la nurnr (50.000 in telth tra); in Dobrogia, cred, se gasesce rar.
1)) Tipul Tigaia e de dou felurY: alb si negru. Tigaia albA numita i 6ia mocaMinisterul agriculturel. td3uletin statistic general (p. animale pe anul 1890), p. 97.
Idem, p. 103 i 107.
N. Filip, op. cit., pag. 153-4.

www.dacoromanica.ro

791

nsca, trebue sa fle adusa in Dobrogia de mal' multe secole, odata cu venirea aci a
Romanilor Transilvanea
Apr6pe t6te oile din Dobrogia sunt de tipul tigaia, cacI iata ce gasim in scrierea
Baronulul d'Hogguer '):
Cea mal mare parte de lana, 900/0, apartine varietatiI Tigaia i numal 100/0 une
varietatr de ras inferi6r4,, care tinde din zi In zi a dispare.
In districtul Tulcea apr6pe 70% lana este alba i restul (20/0)neagra saii gris. Din
contra spre miazg-zi proportia este inversa.
Pretul lana albe era in 1879 de le 2.33 ocaua i de 2.11, lana ngrd 2).
Mal sunt condus a crede, ca cea mai mare parte din oile Dobrogie apartin tipulul
tigaia, de tabloul oficial pe anul 1892, din Buletinul MinisteruluI Agriculture :
s..

4.)

o-.
1

T.'

t.
o

g (1,

43

75

"1,
oe

-5

..... 43

o$ 0
= e.) 4)

4,

JUDETE

Itli
o=
C.) P.-,
1

so

Constan*
Tulcea . .

FELUL 51 CAL1TATEA Lit NEI

--*--

.,. ,

Ke
ev

g
os

. ,..

E-.

..

E-.

Kllog ame

1.948 373.419 483.768 25.195 149 231 12.195

2.4481 188.356 220.738 25.046

= bi)

oE

.4

81.601

o.

cd

Pretal it .1 kllogr.

.z

...w
o

_____I

g
.....

vo

P.

,_,

=co
;541
-

-S

,
0
0

'U cu
.1) :5

L.I B. L.1 B. L. B.

670.389 1.795 1117 1 10113 757.540

331.897 1.762 1 09 1 03 1 06 351.811

4.312
2001

Cantitatea de 704.506 kgr. lana tigaie represintg de 2 '12 apr6pe numOrul de kgr. a
celor-l'alte felurI adunate la un loe, este o proba mal mult, cg in Dobrogia dia tigaie este
cea mai numer6sa, t'ata de cele-l'alte tipurl.
Caracterele oiei igaie sunt:
Tale mijlocie (0.60-0.65), corp bine format, membrele solide, putin mai lungI in
raport cu desvoltarea corpuld; dia n'are c6rne, iar berbecele, din contra, are nisce c6rne
puternice, lungr 'In meditl apreSpe de 0.60-0.70 si intrse.
Oile acestuf tip sunt thrte indrgsnete i chiar curagi6se. Tigaia da lana 'Duna de calitate si in cantitate anualg de 2-2 't'a kgr. Pretul und kgr. de lana nespalat e de 1 fr.-1.20.
Resistenta firuluI de 4 92 c.m. lungime, e de* 11 gr. 77.
Din pielea oid tigaie se fac caciulY. Laptele ce da, este bun si in mare cantitate.

Tigaia ngra d pana la 2 kgr. lana anual; pretul und kgr. este 0.90-1 leti. In
Dobrogia, unde se gasesce in mare parte acsta spetg, gratie pasiunelor sgrate, climatulul
maritim, carnea oilor este cea maI bung, si restaurantele din. BucureseI se aprovisionza
cu carne de die din Dobrogia, care e cautata si pe pietele Constantinopolulul. Turci atl
un fel de cult pentru pilaful lor preparat cu carne de die din Dobrogia.
Tpul Turcana, numit i barsang, nume imprumutat de la tara Barsa din Transilvania. Talia lor variazg intre 0.60-0.70, formele corpulul disproportionate. BerbeciY ail
c6rne in spirala. Turcana este f6rte resistentg la frig; lama chiar poate trai sub cerul liber.
Lana ce produce e de calitate inferidra, si in cantitate de 2 1/2-3 '/2 kgr. anual;
pretul unuI kgr. este 0.60-0.70 nespglatg. Colrea Une este variabilg : alba, gris, rosie,
ngra, etc.
Ola Turcang n'are niel carne bung, in schimb insg lapte are abondent i gras.
Acst speta e putin rspandit in Dobrogia.
Tipul Stogod este si mai rar si provine din incrucisarea tigaie cu turcana, deci
tine mijlocia intre aceste dou6 tipurt Coldrea Une este de ordinar alba, cate odatg gris
f6rte rar ngra.
') Renseignements sur la Dobrodja, p. 19 (1879).
Idem, tabloul de la fine.

www.dacoromanica.ro

792

O die da anual 2-3 kgr. lana; pretul unur kgr. este cel mult un lea. DA irisa lapte
bun i in mare cantitate.

Dupa datele statistice de sus, cred ca tipul stogocl se gasesce mal numal in judetul
Tulcea.

Cantitatea de lana ce da o die din Ora nbstra este in media I k. 683 ').

Caprele.
Cele mal multe din acest fel de animale tra,esc in jude(ul Tulcea, mal propria culturif

caprelor, carora le place a trai prin padurI i locurl muntelse. Din nenorocire, numarul
lor a scazut in curs de 10 ani (de la 1890-1900) cu 6.500 capete.
Acsta scadere se datoresce numal celor 3 anl nenorocitl, dei intre cauze putem
pune i pe aceea,
fac arborilor.

ea

punatul caprelor prin padurT este oprit, sciut fiind cate stricaciunY

Tabloul oilor i caprelor din bobrogia In anul 1900

Pe Judete, PI1 I Comuna

a)Judetul Constanta.
O

CAPRE

CAPRE

O
.a

COMUNE

COMUNE

:-8

. r. ,
..`' )

*:

74

Z5'

EE:

E
d

'E.

74

c.

Q)

'

P:1

396
638

109
217
878

.
.
.
.

.
.
.
.

Azaplar . .
Caraomer .
Cavaclar .
Cazilmurat
Chiragi . .

.
.
.
.

.
.

Gheringec .
Mangalia .

Musurat.
Osmanfacd
Osmancea .
Sarighiol .

Tat1apieac .

Topraisari
Tuzla . .
Total .

5.478
6.524

5.874
7.162

1.556 12.709 14.265

Pl. Mangalia
Agemler .

Edilchioi
Enghez .

982 10.480 11462

Constanta
Gargalic .
Hasancea .
Murfatlar .
Omurcea .
Palaz . . .
Pazarlia .
Techirghiol
Total . .

-o

0
c.

cn-

.
.
.

.
.

644
90
288
1.132

2.100
369
8.191
5.698
1.584
2.988

2.209
586
9.069
6.3421

1.674
3.276,

8.982 10 114'
1.052 11.020 12.072

17
15
1

--- -2

1
5

3
1
2

02

32
33

8.178

11

8.547 83.736 92.283

22

208

565

499
916

7.613

4.085
7.980

4.584
8.896

1.963 30.604 32.567

179
238

3.043
2.747

1.268 16.501
685
214

5.675
3.030

3.222
2.985
17.769
6.360
3.244

1.354 13.399 14.75

473
367
213
416

5.899
4.668
2.788
5.737

8.372
5.035
3.001
6.153

629 11.805 12.434

499
308
328

4.632
5.300
4.870

5.131
5.608

5.198

10.549 132.763 143.312

- 6

22

2
12

21
180
2
5
50

18 Calfa . .
16 Ciobanu .
3 DtilenT
1

1.287 11.207 12.494

465

.
.

- Siriu
- Topal

.
.

.
.
.
.

368
208
346
624
591

35 Topolog .
39 UrumbeI

309
549
378

. .
.

2301

Total.

5.240
4.465
3.998

7.674 72.086

374
10
378

307

10
12

51

11
11

16
56

59 1.007 1.066
36

79.76011

527

563

402

202 Carabacd,

721 11.601 12 322

2 CarataI . .
7 Cernavoda

213 2.272 2.485

- Alacap

29

494

6.030

27 BillbC11

93

4.931
3.916
3.620

--- -- - --

3.601
3.107
3.677
5.981

Pl. Medgidia

Raova
- -- -352SeimenI
.
Tapunar .
- - - Tortoman .
5
8

3.233
2.899
3.331
5.357
5.439

343

14

31
3
71

4.352

1.481 13.040 14.521

.
.

62 Chioseler . .
51 Cocargea . .
5
46
13 Cochirlen1 . .
1
12
30
16
46 Enigea . . .
17 102 119 Mahmut cuius
3
4
7 Medgidie . .
6

3.887

1.068 11.226 12.294

.
.

3 GhizdrescI
2 Hitrcova .

2 Ostrov
97 Saraiu

cd

C.)

.
.

GEIrliciu .

a.

,,_.

Pl. Ildrova

Caraharman.
Caramurat .
Carol I . . .
.

-o

. ct

Pl. Consta*
Cicrilcci .
Copadin .

....

'Fi

.
.
.

242
312
554
329
274
209
562

7.039

3.995
2.567
4.167
4.999
6.206
3.448
6.540

7.4411

4.231I

2.879

47211
5 328
6.480
3.657
7.102

1.253 19.648 20.901

432
604
310

3 267
6.055
3,872

3.699
6.659
4.182

1.684 16 381 18.065

849 11.974 12 823

8.737 111.759 120.496

40
6
5

33

5
3

10

73

11

61

83
72

34
3

2
829
27

863
30

- - -- - 1

62

328

2
2

14

14

2
390
16
16
11

81

5871

Total.

') Ministerul Agricultura Buletin statistic general pe 1892, pag. 104.

www.dacoromanica.ro

139 1.397 1.536

793

0I
75:

COMUNE

A
,..

.cr...

(1)

XI

Pl. Silistra-N.
Almaliu .
Aliman . .
Asarlic . . ,
Bugeac . . .
Batramdede .

168
166
277
65
249
484
256
276
155
369
322
268
424
255
122
610
258
111
319
227
111
87
144

Canija .
Caranitc
Carvan .
Cuigun .
Dobromir

.
.

Esechiot

.
.
.

Eni.,qemlia

Garlita . . .
Ghiuvegea .
Hairamchioi .
Lipnita . . .
Marlnu . .
Oltina . . . .
Ostrov

Parachiol .
Regepcuiusu.
Satul-Noti .

Total.

Ft

cd
E-1-

2.549
2.188
5.124
1.363
3.162
3.790
3.539
2.644
2.605
5.045
4.133
4.071
5.780
3.784
1.414

2.717

2.354
5.401
1.428
3.411
4.280
3.795
2.920
2.760
5.414
4.455
4.339

8204

4.039
1.536

9.509 10.128

. .

4.056
2.149
3.808
3.969
2.418
1.992
2.206

a)

,-.

4.314
2.260
4.127
4.196
2.529
2.079
2.410
5.732 81.3641 87.0961

.
.

-0

7,-,

>.

CAPRE

.V.

COMUNE

-.8

'T;
cu

Beilic

0I

CAPRE
c-.

f.'

cd
c..)

a)

192

248
16

14
24

94

21
11

243
70
379
349
105
130
29
137
391
46
2
10

1
1

16

S.
cd

E-4

E-4-

.5

-.5

a
cd

c..)

E-40

18

- -

,__,

Jud. Constan Ja
233

35
32
10
45
2
6
129
4

a:1

18
174

18
15

-:

CD

Q.,

:5

'F.i

- Pl. Constanta

8.547 83.736 92.283

22

208

230

31

98
264

Thirs,ova .

7.674 72.086 79.760

Mangalia

10.549 132.763 143.312

Medgidia

8.737 111.759 120.406

139 1.397 1.536

5.732 81.364 87.096

358 2.842 3.200

41.2391481.708 522.947

825 7.213 8.038

213 2.272 2.485

81

414
381

115
175

93

404

587

31

143
520
50
11

2
285

269

- 124

- - -

Silistra-N.

124

358 2.842 3.2001

Total .

b) Judetul Tulcea.

0 I_ CAPRE
COMUNE

'F.3

a)

74

-1:1

Pl. Babada g
Alibichioi .

Armutlia
Atmagea
Babadag
Bachiot

.
.

.
Beidaut .
Canli-Bugc .
Caramanchidi
Caranasuf. . .
Casapchiol .
Casamcea .
Ciamurli-d.-j.

d.-s.

Ciucurova .
Cogelac . .
Congaz . .
Entsala . .
Jurilofca .

Nalbant .

.
.
.
.

Ortachiol

.
.

Poturu

Sarichiot

Slava-rusa
Toxof . . .
Zebil

97
136
20
68

426
446
189
143
451

2.210
3.215
197
1.582
5.502
5.880
3.345
2.352
6.616

2.307
3.351
217
1.650
5.928
6.326
3.534
2.405
7.0671

1.042 10.534 11.576

1.603 16.381 17.984;

---

20

1
37

4.604 '4.893

1.192
309
1.637
1.258
3.972

87
101
285
55
44

547
1.109

1.223
326
1.724
1.359
4.257
602
1.153
14.488
1.555

106 1.449
7,984 104.588112.572

11

31
17

1.297 13.191

ES'.

8
3
7

a)

425
474

Pl. Tuleca
436 Agighiol
494 Be$epe .

--

295
616
52

22

49
53
46
54

- Catalot

296 Casla . .
653 Frecatel

- Malcoci

.
.

.
.

329
133
198

71

97
103
81
70

..

- Meidanchio1 .
2 Morughiol

- Nicolitel
21 Parches.
1

Sarighiol

56 Satul-Noa
53 Somova .
56 Telita . .
2 Tulcea .

. 1

57 Sarinasuf .

.
.

105
52
118

331
104
26
164
139
54

3.7461

2.059
3.560
1.462
1.613
1.612
1.243
1 858
5.589
1.848
545
2.454
2.504
453
1.741
1.250
1.891

7:14

.'8
E-

4.075
2.102
3.758
1.533
1.710
1.715
1.324
'1.928
5.923
1.952
571

2.618
2.643
507
1.846
1.302
2.009

os

73

E-,

voas*

(..)

E-1-

186
42

43

9
5

52
84
23
137
563

'7

9
12
4,

103

21

43
48
61
89

24
146
575
25

441 1.044 1.088

14
4

14
7
16

27

379
23
2
122
311
733
551

393
27
2

136
318
749
578

6
321

310

49
42

53

133
14

136
25

- - - - 3

-+

5Cr Mahmudia

11

PA

11

iii

63

CAPRE

Ti

74

r.Z.

5.420
6.408
743
4.935

Total.

COMUNE

326
318
87
320
289

5.746;
6.726;
830
5.255

0I

48

1341 2.641 2.7751

Total .

2.178 35.428 37.6061 179 4.346 4 525

100

71890

www.dacoromanica.ro

794

0
CO M U NE

,-

CD

XI

Pl. Salina
Caraorman

Chilia-Vechie
Satul-Noti . .
Sf. Gheorghe
Sfis,tofca

Sulina

.
.

.
.

.
.

166
111

198
352

180

2.418
2.013
2.963
4.701
3
67

22

, "5...

0.,

Fi"

2.584
2.124
3.161

5.053
3
247

i
AI

PI. Mein
- 13alabancea .
1 Carcaliu . .
107 CarjelarI . .
62 Cerna . . . .
- Coium-punar

-- - 1

6
9

101

16

53

22 Grecl . . .
Isaccea . .
Jijila . . .
Luncavita .
Macin . .
Picinga

Pisica . . .
Satul-No .
Turaiia . .
ViiciirenT

Total.

.1

J ud. Talc ea

Pl. MAcin .

171

21

1921

Total .

181
195
385
397
516
285
202
173
198

.
.
.
.
.

475
220
497

.
.
.

192
155
254

,-

E-

GS

1.711

3.443

3.6971

2.7021

1.798
2.196
2.150
5.672
2.263
4.452
2.271

,....,

fi.

cd

DS'

E-

C.)

E-1-

2.761
2.237
4.379
4.392
5.562
2.987
2.000
2.369
2.348
6.147
2.483
4.949
2.463
1.866

2.580
2.042
3.994
3.005
5.046,

S.

Crd

29

36
20
40
25
39
8

24

628
27
489
475
509
691
526
62
546
323

657
27

70

80

525
495
558
716
565
70

570
336

- - 13

10
13
13

150
81

163
94

4.325 46.315 50.640 279 4.578 4.857

Dobrogia
4.325 46.315 50.640 279 4,578 4.857 Jud.Constanta 41.239 481.708 522.947 825' 7.2131 8.038
7.984 104.588 112.572 134 2,641 2.775
Tulcea . 15.494 198.496 213.991 613111.736112.349
1.007 12.165 13.172 21 171 192
2.178 35.428 37.606 179 4,346 4.525
1

Babadag .
Sulina .
Tulcea .
Total .

1.007 12.165 13.172

XI

E-

C.)

CAPRE

'El

cd

os

cd

COMUNE

'i-3
:1 c..

0I

CAPRE

Total .

15.494 198.496 213.9901 613 11.736 12.349

50.733 680.204 736.93711.438118.949120.387

4. Specia, Porcin.A.
Pe timpul Turcilor crescerea porculd era oprita, daca nu legalminte, dar in mod
tacit. Trebuia ca RomaniI BulgariI
tina animalul inchis, cad orI pe uncle MusulmaniI intalneati un pore 11 omorail i pagubaul nu avea nidi. un drept la clespagubire.
Acestea mi le-a spus un Roman traitor in Nicolitel, inca de cand Dobrogia apartinea
Turcilor. Totu1 trite() statistica din 1850 ga.sim la RomaniI de aci 7400 porcI '):
Tulcea
Isaccea
Niacin

Harova
Babadag
Silistra
Total

550
500
3200
2400
100
700
7400

Si daca vom socoti Inca, 4600 tifra pcircilor hranitI de Bulgarr, putem zice, ca la data
de sus, numa ul acestor animale era de 12.000.
In anul 1890 aveam la populatia rurala 24.635 porcI:
8679 capete in jud. Tulcea
15956

Constanta 8).

Peste 7 aril, jata care era cifra generala a porcilor din Dobrogia
21.376 in jud. Constanta
32.916 Tulcea8)
54.292 Total
') I. ionesco, op. cit., pag. 87.
1) Ministerul agricullureI. Buletin statistic general, pag. 97.
1) N. Filip, op. cit., pag. 222.

www.dacoromanica.ro

795

in Dobrogia porcul nu se intrebuintza, de cat pentru consumatia local, de aceea

crescerea lui nu se face de cat in vederea trebuintelor casnice.
Nu sal de vor fi existand diferite specil' de porcY, dar voit spune flume, cL, porcul
de bang., din causa nutrimentuld, are carnea i grasimea nesanat6se, cad mirse a
pete.

Cu tte acestea populatia DelteY se hranesce cu acest fel de carne, cu care e deprinsa.

in vara anulur 1.897, inteo excursiune ce am facut la Chilia, mi s'a servit carne de
porc fripta, insa era imposibil a o manca din causa mirosuluY; cu acstA ocasie mi s'a
spus, ca pe aci locuitorif se hranesc chiar in Iulie cu carne de pore.
Mana.stirea Cocoul are la puntul Caciatna pe bratul SE Gheorghe turma de pord
de bag, pe care 1Y vinde cu pret bun locuitorilor RuY din Delta i Lagunele Razelm.

Tabla de porciT din bobrogia, pe anul 1900.

a) Jud. Constanta.

PLASA CONSTANTA

Caraharman
Caramurat
Carol I

40 Topal
238 Topologi,

265 Urumbel

. .

333 Enghez
1009 Gheringec
372 Mangalia
219 Musurat
203 Osmancea

Biagi
......
Carabacd.
.

Cernavoda . . .
Chioseler
Cocargea
CochirlenI . .
Enigea
Malumut-cuiusu
Medgidia

.
.

.
.

.
.

Total.

Rarva

97 Canlia
171 Caranlic
409 Carvan
617 Cuzgun
120 Dobromir
554 EsechioI

Tauunar

619 GArlita

SeumenI

266 E niemli a

Tortoman

620 Ghiuvegea .

5.089

4.465

92
316
300
163
219

Total.

4.665

2.513
4 465
4 665
5 089
5 942

Silistra-Noua

385

Oltina
Ostrov
ParachioI
Regep-cuiusu
Satu-Noti
.

Jud. Constan la

Md.rlnu

213 Pl. Constanta

152 HEturva
422 Mangalia
111
Medgidia

Hairamchiol
Li pnita

Total .

823
53
66
109
356
325
144
00
08

Sarighiol
Tatlageac
Toprausarl
Tuzla

Rasa Silistra-Noud
529 Alimaliu
196 Alunan
238 Asarlik
Bugeac
210 Bauramdede
349 Beilic

Rasa Medvidia

69
151

Osmanfacd, .

2.513

98
57
1 458
302
174
292

307 EdilchuoI

106

Alacapo .....
.
.

68 Saraid
82 ,,Sirid

Total

543 Agemler
324 Azaplar
383 Caraomer
79 Cavaclar
217 Cazilmurat
476 Chiragi

160 Ostrov ......

Hasancea
Murfatlar
Omurcea
Palaz
Pazarlia
Techirghlol

469 HuIrrva

Gargalli

:.

PL ASA MANGALIA

;..

148 Calfa
240 Ciobanu
287 DtienI
292 GAliciu
118 GhizdrirescI

Cicracci
Copadin
Constanta

Caratal

PLASA HAR$OVA

Total .

. .

23
202
373
366
80
487
286
177
353
401
242
35
328

5.942

www.dacoromanica.ro

Total.

. 22.674

796

b) Judetul Tulcea.
e
o

PLASA MACIN

Balabancea
Carcalig
CtirjelarT.

343 Caraorman
175 Chilia-Veche
275 Satu-Noti
141 Sf. Gheorghe
167 *fistofca
129 Sulina

.....

Cerna
Coium-punar
GrecI

Isaccea
.

.....

Luncavita
.

Picinga
Pisica
Satu-No
Turcia
Viicitronl

Total .

370
465
626
246
433
238

4.283

162 Agi-ghiol ......

.

490 BeOepe .....

.
.

215 Cataloi
8 Cflla
173 FrecitteI
47 Mahmudia

MalcocI
MeidanchioI
Morughiol
Nicolitel

179
289

e.

PLASA TULCEA

214

Jipa

Mcin .

e.

PLASA SULINA

. .

Parche
Sarighiol
Sarinasuf
Satu-Nou

105
193
286
206
17
352
423
189
371

235
55
205
95

.,

171

Somova
Telita
Tulcea

Total.

139
144
662

Total.

1.095

3.938

PL ASA BABADAG
.

COMUNE
Alibeichioi
Armutli
A tmagea
Babadag

36
23
202

42

Baschiot .

277
162
155
116
245

Beidaut

Can16.-bugeac

Caramanchioi
Caranasuf

Casapchioi
Casmcea
Ciamurli-de-jos

sus

COMUNE

PorcI

211

405
.

.
.

187
248

Porci

Ciucurova.
Cogelac
Congaz

Jurilofca
Nalbant
OrtachioI
Poturu
SarichioI

5.208
4.283
1.095
3.938

Sulina

Tulcea

111

159
58
190
232
353
369
157

Slava-rus
.

Pl. Babadag
Mdcin

240
608
257
165

Enisaa
) l

Toxof .
Zebil

Porci

JUDETUL TULCEA

Total

DOBROGIA
.

Jud. Constanta

Total

5.208

14.524

11

Tulcea
Total

22.674
14.524

37.198

Raporturt
Intre cifra populatieI i num6rul animalelor domestice se pte stabili proportia la
cay locuitorT in Dobrogia corespunde un cal, un bo sal un pore, precum i la cate oI

corespunde un locuitor ; acsta comparatie este ardtat, in tabloul intocmit pentru anul 1900:
Cifra

JUDETE
Tulcea
Constanta .
Total

populatid

La clIfi
ate cor- La cAtI
La alt1
nute miel locuitorl
locuitorI
locuitorI corespunde
corespunde o cornut corespund
corespunde
un-ul
un cal
un porc
mare
locuitor

125.221
137.592

3,0
2,7

2,44
1,38

1,2
3,7

5,8
6,0

. .

262.813

2,8

1,70

2,6

5,9

O comparatie destul de interesanta se pene face intre numrul animalelor de muna,

(cal, iepe i bol) i intinderea terenurilor de cultura in Dobrogia, pentru anul 1900.

www.dacoromanica.ro

797

Avem In anul acesta urmat6re1e vite de munca :

JUDETE
Consta*
'

Tulcea

Total

Cal

lepe

Bol

Total

20.538
11.060

19.995
14.842

40.373
19.133

80.906
50.335

36.598

34.837

59.806

131 241

Ar trebui, pentru a ne apropia de adev'r, ca din totalul de sus sa scadem nurrOrul

vitelor de munca din comunele urbane, adica :
JUDETUL CONSTA NTA
JUDETUL TULCEA
COMUNE

urbane

Cuzgun ..

Hrova .
Mangalia
Atledgidia .

.
.

Ostrov

Total

49

608
139
136
271
198
330
200

186
151
177
56
145

99
613
209
99
166
302

1882

858

1499

722 Babadag .

11

103
40

oo ..

urane
b

o
cc)

03
,--.

Constanta .
Cernavoda .

COMUNE

,-

0.

278 Chilia-Veche

935 Isaccea ..

631 Mcin
474 Mahmudia
552 Sulina
647 Tuteen
Total

42391

,3
aci

7s

E--,

342
239
372
300
157
107
1371

87
316
146
238
181
12
210

93
648
367
730
129
20
158

522
1203
885
1268
467
139
1739

2888

1190

2145

6223

Insa stiut este, ca comunele urbane din Dobrogia (arara de Constanta, Tulcea, Sulina
Intru cat-va Cernavoda) abia merita acest nume, cad populatiunea din ele se ocupa
In mare parte cu munca campuluT; putem, t'ara a comite o gresala mare, ca din num6rul
vitelor de muna, al acestor quasi-orae sa scadem numal
ca intrebuintate la trasurY,
iar restul sa le socotim pentru munca agricola, ajungem la cifra de 6974, ca,re aclogatil
la 131.241 ne da 138.215 vite de muna..
Acum putem Intocmi tabloul comparativ Intre numrul vitelor de munca i Intinderea culturilor din anul 1900:
vitelor de

hect.

munctt

de vitd.
hect.

328.188')
160.752
488.940

83,732
54,483

3,91

JUDETELE

Constanta
Tulcea . .
Total .

Cdti artttur vine de

fle-care cap

Intinderea
arb.turilor

Numksul

138.215

2,95
3.53

II

lata care era acest raport In 1.892 2):

C'atit arii-

Intinderea
aritturilor
hect.

JUDETE

Numrul
vitelor de

muna

turit vine de
fle-care cap
de vitit
hect.

Constanta .
Tulcea . .
Total .

245.932
145.599

.
.
..

II

391.531

II

74.000
49.129

3,32
2,96

123.129

3.14

1) VezI Tabloul terenurilor cultivate.

') Ministerul Agriculturei, Buletin statistic general, pag. 98.

www.dacoromanica.ro

798

Asi vorbi

despre pas6rile domestice : gainT, gaste, rate

curcani, dar din nenorocire niel o num6rat6re nu s'a facut pana acum, de si nu ar trebui neglijat acsta
parte de bogatie a unei provincif eminamente agricola, cum e Dobrogia.
Aci crescerea pas6rilor domestice cost pe Oran aprpe nimic si nu e nevoie de
cat de putina buna-vointa din partea sa, ca sh traga, din acest isvor de productivitate
maT mare tolos de cat acum.
voitl ilustra spusele mele cu un exemplu, care ar putea fi practicat de multi.
si

si

Cu ocazia und excursiuni fAcute in t6mna anului 1894, ajung la o comuna, Agemler,

unde avea pe atunci mosia D-1 Mandrea. Vechilul mosia un german, se ocupa cu crescerea pasrilor de curte.
Mi-a artat podul caser plin cu sunci de gasea si curcan, iar in casa dou lazi mari
pline cu ou bine asezate in pleva, gata a fi trank3ortate la Constanta si de aci la Bucuresci.
In niel o parte a Dobrogiei n'am mancat mal bung sunch" de gasea, ca la germanul
din Agemler.
Pe fie-care luna, transporta la BucurescI, suncl, ou6 si pasri vil cu care facea un
bun comert.
i cat te costa intretinerea pasrilor, l'am intrebat eri ?
Cat s ma coste ? dar campul si aria nu sunt pline de graunte ?
Dar cat castigi cu acsta afacere ?
In lunile de tmna pana la 4-500 lei lunar. Pas'erile sunt dificile, nutrid pana le
cresci de nu mal' ail nevoie de closca ; pana atunci trebuesc ingrijite, cacl de aci incolo
se ingrijesc singure.
PlAsurile luate de Stat pentru Imbunttirea raseT animalelor domestice.

In Dobrogia mal mult de cat in ori-care parte a trif n6stre, initiativa privata este
apriipe nula,.

Pentru a da un indemn proprietarilor si cresctorilor de vite, Ministerul Agricultura

Industriei, Comerciului si Domeniilor, institui la Anadalchiol (tanga Constanta) o expositie

anuala, intre 5-8 Septembrie.

Prima expositie s'a deschis in 1897 la Tirgul de vite de la Anadalchiol, constructiune
destul de incapatre.
Pentru o maT buna organizatie, D-1 Aurelian, cunoscutul nostru economist, Ministrul
AgricultureT, intocmi un regulament al expositiunii, publicat in Monitorul oficial din 7
Martie 1897:
Art. 1. in scopul de a se stimula productiunea si incurajea imbunatatirea cailor, boilor
si oilor din Dobrogia, Ministerul Agricultura Industria Comerciului si Domeniilor institue
anual, si de o cam data in orasul Constanta, in localul targulur de vite, o expositie de
animale din speciile mai sus citate.
Art. 2. Acsta expositiune se va tine de la 5-7 inclusiv.
Art. 3. Expositiunea va coprinde 3 sectiuni principale: a) Sectiunea specieT caluluT
armasari, cal, iepe si mane), b) Sectiunea speciei bouluT (taurT, vaci, bol, juncanT, juncT
si vitel), e) Sectiunea specieT el (berbecl si berbeci batut1).
Art. 4. Pentru fie-care sectiune, Ministerul va da un num6r determinat de premiT.

Art. 5. Premiile ce se vor da pentru armasarr si cal vor fi in numr de 30, impartite:
1 premia I-ia . . . 150 lei f Premiul I si II se vor da armasarilor ce nu vor fi
3 premil II-lea . 100 mal miel de 4 ani si mal marT de 10 anT.
6

111-lea . . .
50 i In categoria premiilor III si IV pot mitra si arma.

20

IV-lea

. .

20

sarl de 2-4 ani, de 10-15 anT, precum

si caii

F,;i

manzii.

Art. 6. Num6rul premiilor, ce se va da iepelor destinate la reproductiune, va fi de 30.

www.dacoromanica.ro

799

premiti

3 premil II-lea

111-lea

Nu vor concura pentru premiul I si II, de cat jepele, carI vor avea ce! putin 4 anI F;$ ce! rnult 12.
Se va da preferinta iepelor insolite de mane. Premiile din a III-a si IV-a categorie pot fi date si iepe-

100 lel

80
50
20

1 lor de 2-4 ant precum $i a celor maI marl' de 12

ant asemenea si manzilor.
Art. 7. Pentru taurr i bor se vor da 18 premir:
. . .
100 le
1 premi
(
Premiul I si II se vor da taurilor de 2-7 ant In
3 premiI II-lea . . . 75
categoria premiilor III si IV pot infra $i boil s$
4

III-lea . . 40 1 .
IV-lea

20

. . .

10

IV-lea

20

. . .

tineretul.

Art. 8. Pentru vacI vor fi 18 premit

1 premi
. .
60 leI
Nu se vor premia de cat vacile care ati o etate
50
1
II-lea
.

. .
j coprinsa Intre 3-9 ant La distribuirea premiilor se
va avea in vedere i produsul vaceI sari aptitudinea
6 premiI 111-lea.. . . 30
.

10

IV-lea

. .

sa lapt6sa.

20

Art. 9. Premiile ce se vor da specieI oid sunt: a) PremiI pentru tipul Pol-Spanka,
Pentru tipul Tigaia, c) Pentru tipul Turcana, d) Pentru berbecl-batutY:
POL-SPANKA

PREMII

II

Ill

TIGAIA

II

TURCANA

BerbecI
BerbecI

OI

40
30
15

30
20
10

II

Berbeci

OI

BerbecI

OI

30
20
15

20
15
10

20
15
16

26
15
.10

batufi

ingr4atl
20
15
10

Art. 10. Nu se vor premia de cat berbeciI de 1-5 ant Nu se vor premia de cat
oile care ati varsta de 1 6 ant
Art. 11. Tao animalele premiate la o expositiune pot fi premiate din not] la altele
din anil urmatort daca se vor gasi c merit&
Art. 12. T6te premiile acordate de juria animalelor din cele 3 sectiunI se vor da la
inchiderea expositiunet
Art. 13. In cas cand printre animalele celor 3 sectiunr nu se vor gasi subiecte care
merita premiul I, atuncl juriul va putea intrebuinta suma alocata acestor premiI la fondul destinat premiilor III si IV, impartind maI multe.

Art. 14. Animalele ce ail luat premiul I vor fi insemnate cu o marca speciala, cu
consimtamntul proprietarilor, spre a se putea distinge de cele-l'alte. Juriul va decide
daca trebuie marcate i animalele Cu premiul II.
Art. 15. Tete animalele din cele 3 sectiunI premiate cu premiul I sari II, vor fi trecute inteun registru anume, in care se va arata pentru fie-care animal: semnalmentele,
locul de unde provin i numele posesorulut
Registrul acesta, va fi inaintat de juria, Ministerulut
Art. 16. Juriul se va compune conform art. 3 din legea din 4 Iulie 1881, trnpartindu-se

pentru cele 3 sectiunt

Art. 17. Juriul nu va premia nicI un armasar sail iapa cu anomaliI sai Me hereditare.

Art. 18. Pentru clasarea animalelor din specia boulut juriul se va conduce dupa

metoda punctelor.
Art. 19. Clasarea animalelor din speta 6ier se va face dupa metoda punctelor, juriul

va incuraja mai mult oile cu Una alba.

Art. 20. Odatal clasifIcarea animalelor din cele 3 sectiunI terminata, juriul va face
cunoscut expozantilor recompensa data.

www.dacoromanica.ro

800

Art. 21. De se va gsi cu cale, hnul din membrif juriului si din fie-care sectie, dupa
terminarea clasAriI animalelor, va tine o conferint practic i ct se pte de populard,
artnd modul cum ar trebui selectionate animalele si cum ar trebui crescute spre a
putea obtine de la ele maI multe beneficiI.
Arl. 22. Decisiunile juriulul luate cu majoritate de voturl sunt definitive.
sectiI, dupa terminarea expositid, va inainta Ministerulu,
Art. 2,9. Juriul
un raport in care va indica tte observatiile sale asupra animalelor din sectiunea pentru
care a fost destinat.
Art. 24. Inscrierea animalelor se va face la primriI, sub-prefecturI sati prefectura
j udetulut

Tte inscrierile ins trebue inaintate veterenarulur director al tirguluI de vite de la

Constanta, spre a le avea in vedere la examinarea animalelor.
Art. 25. In ;liva de 4 si cel mar trOiti 5 Septembrie diminta. t6te animalele se vor
atla la localul destinat expositid.
Art. 26. Furagiul necesar consumatid animalelor din expositie va fi procurat
Minister prin directia tirguluI.
Art. 27. Medicul veterinar director al tirgulur de vite va examina animalele aduse
la expositie, refuzAnd pe cele bnuite si pe cele bolnave.
Art. 28. Autorittile administrative, cu cel putin patru lile inainte de deschiderea
expositid i pa.ra in Oiva inchideriI sale, vor tine in curent pe veterinarul director al
tirguluI de vite, de orl si ce constatrI de belle molipsitre ivite printre animalele din
Dobrogia.

Art. 29. NimenI nu are voie a sc6te din exposilie animalele inainte de definitiva
el inchidere.

Art. 30. OrI si ce transactiune comercial, ca vrKlrl, cumprdrI, etc., se pot face
In expositie, ins animalele vndute nu se vor putea sc6te din expositie, de cAt dupd
inchiderea
La expositia de la Anadalchior sunt primite

animalele din jud. Ialomita.

Progresele ce s'aii realisat a fost considerabile, chid in al doilea an a fost adus un
numr indoit de animale.
Exposantif vlnd ca membriI juriuld cauta a incuraja call' tipulur dobrogian,
adus un num6r maI mare de cal, mrindu-se ast-fel gustul cresctorilor a se ocupa in

mod serios de imbunttirea raseI cailor. Tot aci s'a organisat si un deposit de arm sa

Cursele ce se tceatide mult vreme in Dobrogia, acum s'ait organizat i reglementat,

pentru incurajarea proprietarilor de cal.
Iac regulamentul acestor curse:
Art. 1. Ministerul Agriculturd, Industrid, ComerciuluI si Domeniilor a hotrit s
incurajeze cursele de primvar i tmn din Constanta.
Art. 2. Cursele de primavar i tnan vor avea loe pe un teren designat de Alinister i in special Meld pentru acest scop. Cursele de primvar vor avea loe in ziva de
Gheorghe (23 Aprilie); cele de t6mn la St Maria (7 Septembre). Aceste din urna vor
coincide cu expositia de animale de la Constanta.
Art. 3. Vor fi cincr curse, adic:
Cursa de fond (pentru iepe i arm,"sarI de 5-8 anI, distant 6.000 metri).
Cursa de vitez (armsari i iepe de 5-8 anI, distant 1.500 metri).
Cursa cu obstacole (armasarI, cal i iepe, distanth 2.000 metri).
Cursa la trap (armsarI, iepe, cal inhrnatI, etate 6-10 anI, distant 10.000 metri).
Curse comune (armsarr, iepe, cal de orI-ce etate, distant 2.000 metri).
Art. 4. Ministerul Agriculturd, Industrid, Comerciulul i Domeniilor, acord pentru
aceste 5 curse, 18 premiI, dup cum urrnz:
a) Pentru cursele de fond sunt 5 premin

www.dacoromanica.ro

801

120 le
80

1-i ul

11-lea
11I-lea

60

50
40

IV-lea
V-lea

1)) Pentru cursole de viteza sunt 3 premil*:

100 le

I-iul
II-lea
III-lea

70
40

Penlru cursele cu obstacol (SoldatI cu cal dobrogenT) sunt 3 proma:

I-iul
100 le
II-lea
70

40

111-lea

(1) Pentru cursole la trap sunt 4 premil":

11-lea
111-lea

100 le
70
50

IV-lea

30

I-iul

e) Pentru cursole comune sunt 3 prema:

I-iul
II-lea
111-lea

70 le
40
30

Acestea sunt curse cu Orani" pe cal dobrogenT.

Art. 5. Un juriii numit de Minister va da premiile.
Art. 6. Inscrierea animalelor se va putea face la Primria comune, la Sub-PrefecturY
sag la Prefectura judetulut In tot casul tabloul cailor inscrisT la curse va fi trimis Prefec-

ture Constanta, col putin cu 5 zile inainte de data fixath. In ajunul curselor toff call
inscri0 vor fi adusl la tirgul de vite din Constanta, pentru a putea fi examinaff de juriti
si de veterinarul tirgulur, din punctul de vedere sanitar.
Art. 7. Armsarii, iepele call Cu cel mal mic defect ereditar sari cu maladfi contagi6se nu sunt admisT la curse.
Art. 8. Nu va fi nie o tax& de inscriere 0 participare a cailor la curse.

Art. 9. La cele-l'alte curse se vor observa acelea0 dispositiun, ca la acele din

Constanta.

Art. 10. Dup ce fle-care curs, va fi terminat, juriul pentru a judeca fondul cailor
earl' a alergat, trebue s examineze la fie-care cal care a c4tigat, gradul de obosOl,
numrul respiratiunilor pe minut, resistenta membrelor, abondenta sudoril", vioiciunea
animaluld, etc. Tete aceste observatiunT vor fi specificate intr'un proces-verbal, care va
fi inaintat Ministerului 0 va servi la organisarea curselor viit6re.
Art. 11. ArmsariT c4tig'toil ai premiilor I 0 II vor fi autorisatf ca reproductori,
de vor poseda cele-Palte calittt
Art. 1.2. Cursele terminate, juriul trimete Ministeruld un raport detaliat, in care se
va arata modul procedrff la curse, num6ru1 animalelor inscrise, numrul i localitatea
acelor care ail fost premiate i toate observatiile relative.
Art. 13. ArmasariT i iepele astigtoare, care ar avea calitaff de buni reproductori"
vor fi insemnatl-, dac proprietarul consimte, in partea stang a gtulacu initialele B.R.
(bun reproductor).
Art. 14. Animalele premiate, localitatea de unde provin, cum si numele proprietaruld,
vor fi trecute inteun registru pstrat la Ministerul Agriculture, Industrie, Comerciuld
Domeniilor.
101

71800

www.dacoromanica.ro

802

Pentru imbunatatirea raseI oilor s'a inflintat la Constanta in 1897 o oierie. D-1 Locusteanu, directorul sc6leI veterinare din Bucurescr, a cumprat de la D-1 Parent, unul din
ceI mai marI cresckorl din Fran ta, berbecI i of merinos, pentru a le incrucisa cu oile
spanca dobrogene, cu tigaia alba.
Efectivul acesteI oieriI a fost la inceput de 300 oI de Dobrogia : 100 spanca, 100
tigaia alba si 100 tigaia ngra, acsta din urma, pentru incrucisare cu rasa Southdown.
Resultatele obtinute atl fost excelente si acsta a fost un indemn nu numaI pentru
proprietarif de ol din Dobrogia, dar si din restul trit de a procede la incrucisarea tipulul
merinos cu spanca i igaia alba.
D-1 Pariano, vechi elev al sc6lel de agricultura din Gembloux (Belgia), a introdus
a mosia sa de la Hasancea, berbecl tipul Charmois, excelent sub raportul carnet si l'a
incrucisat Cu tigaia ngra.
La oieria din Constanta s'a maI incrucisat tigaia ngra cu Southdown.
Dar M'ara de fncrucisare se pite obtine o rasa mar 'puna,' de of, sub raportul carnet
prin selectiune, asa dupa cum a procedat un cresckor de oI din Dobrogia, D-1 Niciof ').
in judetul Tulcea, unde animalele domestice sunt mal degenerate si mal' imputinate
de cat In judetul Constanta,
luat msurI de indreptare in anul 1899, de catre regretatul Prefect, Ion Nenitescu.
cumprat : doI armasarr din rasa transilvanna nobila si s'a dat unul la SatulNoit (plasa Tulcea), i unul la Enisala.
Zece taurl Pintzgau de la ferma StatuluI Laza si s'a dat cate unul la comunele :
Morughiol, Agighiol, Bestepe, Meidanchiot Armutlia, Casamcea, Coium-punar, Vachrent
Cemli-bugeac i Turc6ia.
Si in fine 40 berbecI din rasa Frise, procurati tot de la ferma Laza, distribuindu-se ast-fel : 4 la Armutlia, 5 la Agighiol, 2 la Bestepe, 2 la Morughiol, 5 la Nicolitel,
3 la Cerna, 4 la Carjelart 4 la Picinga, 4 la Luncavita, 3 la Coium-punar i 4 la Pisica 2).

Bogalia In animale domestice a bobrogiel.

Ministerul Domeniilor a intocmit tabloul de jos despre val6rea medie, mare si mica
a fle-caruia din animalele domestice, cum si cantitatea de lapte, lana i branza ce da o (Me:
Pretul unuI bou

Prelml unui cal

PLA

1
.1)
cd

4
Constanta .

Hil.rova

Mangalia

Medgidia . .
Silistra-Nouit

Jud. Constanta
I3abadag .

Niacin .
Sulina

Tulcea

.
.

.
.

,0
w
41

Z..

Te'
g..

ad o

8
CD a)

I-

''

CC3

c7i

g..

.Z

8
a)
'"

e)

..

236 145
172 113
291 173
210 132

73

131

92

70 113 124 93
95 173 144 105
67 132 129 89

f.

ta4

0:1

92
93

(2)

t i ..-? ',5
.03
<ce
c_i (..)

<ce

10

74

10

10

9
9

11
11
11

89

Observatii

'S

uas

11
10
10

10

.03

12
10
12
12

.cd
;-.

os.. T

Kd

9
8
9
9
8

59

80 105

Q)

04

80
76
82
66

79
76
79
78

61
67

>ce

ca ,

-47

73

>cd

'17

l)

4 '4

78 154 142 99 73 99
83 140 138 98 68 98
75 157 138 95 65 95
84 176 159 106 68 106
86 142 125 89 61 89
82 153 138 96 66 96

,as

,..,

o oe.) a

ce o z ,,..,
411 ri cdt)
0 gf), ,..
14

281 154
196 140
260 157
306 176
296 142
246 153

14

.9 Is

S. p.,

(..)

5
3
4
4

2
2
2
3

4
5

10

9
8

9
8

3
3
3
3

2
2

5
4
4

10

Jud. Tulcea
Dobrogea .

219 137

73 137 130

93

64

93

78

11

31

1 233 145

781 145 1341

95

651

951

76

81

11

31

41

') In cea mal mare parte acest capitol este luat dupit valorsa seriare a D-lui N. Filip. Les animaux
domestiques. Bucuresci, 1900.

/) Expunerea situatiel judetului Tulcea pe anul 1899, pag. 16-17.

www.dacoromanica.ro

Tabloul valorilor in banY a vitelor din bobrogia.

CaI

PL,$I

os

4.)

c.

Z
Constanta .

HtIrsova

Mangalia .

Medgidia . .
Silistra-Nouti

BoI

AsinT

o
-0

cd

c.

cs 'iTi

,0

0r_. -.c,

.0 c*,

cd ,,,,3

L.
>0

BivoIT

as

L.

ci)

,0
E

L.

-0

cd

VaeT

15
0
f_,
.0,-,
cis

a)

"
-0

>

.-`13

L.
1

ce

C.
sa.)

Ts'

0I

cs

-3

.0

'4E)

cd

.3

-3

7ri

as

:-

as

ers

cd

)3
E

c.,

L.

cs

:..

7.948 1.223.992

146

4.380

5.869

581.031

140

21.000

5.250

383.250

81.947

737.523

8.223

98.696

229

2.290

3.052.162

10.360 1.450.400

75

2.250

6.975

683.550

254

38.100

5.285

422.800

72.026

576.208

7.654

76.540

2.485

22.365

3.272.213

.
.

9.706 1.523.842

163

4.890

9.842

934.990

473

70.950

7.082

538.232 132.851 1.195.659

10.549 126.588

587

6.487

4.429.638

8.909 1.567.984

214

6.420

9 420 1.000.920

293

43.950

7.820

641.240 111.540 1.003.860

9.011

108.132

1.536

15.360

4.387.866

7.582 1.076.644

121

3.630

9.114

5.732

57.320

3.200

32.000

3.150.792

8.037

80.370

17.733.245

10.653 106.530

2.227

20.043

4.654.120

44.505 6.809.265

811.146

1.265 189.750 4.991

329.406

81.362

650.896

719 21.570 41.220 3.957.120 2.425 363.750 30.428 2.251.672 479.726 3.837.808

41.169 411.690

16.428 2.382.060

168

5.010

7.721

710.332

542

81.300 6.867

682.493

83.291

666.328

6.723

759.699

125

3.750

6.376

592.968

168

25.200 4.609

37.149

334,341

3.0111

33.121

5.167

41.536

1.665

288.045

34

1.020

2.510

263.550

- -

350.2-84

4.363

344.767

8.724

87.240

573

6.303

163

1.467

992.392

9.569 1.263.1081

114

3.4201

3.283

292.187

117

5.110

398.580

36.099

324.891

2.107

23.177

4.940

39.520

2.362.432

827 124.050 20.949 1.634.022 136.263 1.000.104

16.344 179.784

12.497

99.976

9.701.681

1.160 34.800 61.110 5.805.450 3.252 487.800 51.377 3.904.652 615.989 4.927.912

57.513 632.443

20.534 184.806

27.416.912

Jud. Tulcea

34.385 4.710.745

Dobrogia

78.89011.439.050

0as

>as

Jud. Constanta
Babadag
Micin
Sulina
Tulcea

Capre

Berbeci

441 13.230 19.890 1.849.770

17.5501

Plile cele ale bogate in vite sunt: Babadag, Mangalia si Medgidia.

In al doilea rnd vin pl4i1e: Hdrova, Silistra-Nota si Constanta si in fine in al treilea, pl4i1e Tulcea si Macin.

www.dacoromanica.ro

2.140.899

804

Bogtia In cereale, vil i animale a bobrogieI.

In tabloul de jos dm bogatia Dobrogid in cereale, vil 5i animale domestice, cum
repartitia acestel bogatiI pe cap de locuitor :
Vil

Culturi

Valerea

PLA *I
Constanta .

HArova

Mangalia . ,
Medgidia . .
Silistra-Noua .
Jud. Constanta
Babadag
Macin
Salina
Tulcea .

Anim. dom. I

.
.
.

Valerea

Valerea,

Valerea

Lei

LeI

LeI

5.053.422
4.010.456
5 650 274
5.768.791
3.915.683

25.850
91.508
8.473
10.474
198.595

3.052.162
3.272.213
4.429.638
4.387.866
3.150.792

334.900

17.733.245

totalti

locuitorilor un locuitor
LeI

8.131.434
7.374.177
10.088.385
10.167.131
7.255.070
42.466.771

24.398.626

056.910
1.330.650
23.440
1.532.900

4.654.126
2.140.899
992.332
2.362.433

11.079.806

CAt vine
de

Numeral

30.261
27.508
22.824
27.159
29.840

137.502

268
270

442
374
243
I

308

6.068.830
2.755.884
220.957
3.716.304

Jud. Tulcea .

12.761.975

3.843.000

9.701.681

26.307.556

195.291

210

Dobrogia

37.160.60i

4.178.800

27.416.913

68.756.314

262.813

261

1.236.789
7.611.637

43.710
27.790
12.365
41.347

267
224
100
184

6227.433

C) PESCARII
I.

Istoric i organisare.

Dupa crescerea vitelor, pescariile ere' al doilea isvor de bogatie al Dobrogig.

Numer6sele lacurI, privalurI, ghiolurI i garle de-alungul Ormulur drept al Dunarif
c6stelor Mrii, dadeati Turcilor un insemnat venit, i, cu t6tA lipsa documentelor, indrasnesc a spune, c pescariile din Delta Dunarif 5i laguna Razelm erati cele maI marl
din Europa.
Documentele lipsesc, dar avem serien l demne de t6ta increderea, care ne imputernicesc a crede cele de sus zise :
In anul 1569, Andrei Taranowski in descrierea sa de cala,torie vorbesce despre
Chilia 5i de locul din Dunre, Linde se prind moruniI, la treY csurr de ora.' ').
Mar multe amanunte gasim mai tarziti in calatorul fra.ncez, Franois de Pavie, Baron
de Fourquevaux, care a vzut in 1585 pescariile cele marl de la gurile DunariI i ne spune,
ca morunul se vindea cu do solizi, moneda francez, i produsul pescuituluI, extrem de
imbel5ugat, servia mar ales la sc6terea icrelor i la facerea de pe5te srat 2).
Archidiaconul Paul din Alep in notele culese din calatoria Patriarchulul Macarie de
Antiochia (1653 - 1658), pomenesce despre marile pescaril de MAIO, ora5u1 Chilia, de cele

14 ingraditurI cu pari, in care se prindea morunul, care era ucis aposi Cu parib.
Pescariile erati arendate, dar Sultanul avea in oras un vame5, care lua vama pe5teluI
sarat i icrelor.
Se prindeati atat de multI morunI, in cat acest funcionar II dadea gratuit corabiilor
care treceatl.
9 Hurmuzaki, II', pag. 595, No. 576; XI, p. 79-80, No. 123, In Iorga, Chilia, p. 199.
2) Hurmuzaki, III', pag. 39, in Iorga, op. di-, p. 205.

www.dacoromanica.ro

805

in comer( un pete de 80 oca se vindea obicinuit cu un galben venetian, iar icrele

se destAceatt pe un pret scdzut, de vames, la Galati I).
Jean Baptiste Tavernier (1663-1703) ne spune :

La Chilia se face In fie-care an cel mai mare pescuit de morun 2).

Spusele luI Tavernier Intdresc afirmatiunile n6stre.
De atAtea orT citatul consul Peyssonel, un bun cunosckor al tinutului de la gurile
iatA ce ne spune vorbind despre Chilia :
BogAtia principalA 'i-o formzd, pescuitul morunilor, luat de cele ma multe ori In
arena, de vames, care primesce Cu plAcere, In loe de bani, marfurr. Se prind pe an
atAtia morunT, in cdt pestele sArat produce 100.000 piastri venit (fie-care peste trAgnd
obicinuit 60-70 ocale si se vinde cu 3'/2 4 piastri); icre, se vnd 10.000 cA,ntare anual
(ocaua cosa 8 12 parale). Pestele sArat se exportd In Turcia, In bolob6ce de 18-20 cAntare ; icrele, gdsesc debit mal mult in Moldova si In orasele dunArene. Sunt de calitate
mar inferi6rd de cat cele din Crimeia i Circasia 3).
Turcii dedeati rea maI mare importantA pescuitului de la gurile Duraril i maI cu
smd din bditile dobrogene.
Aveati o anume dregAtorie, In cap Cu un ag i mar multi buliba,T insArcinatI cu
supravegherea perceperii arenOilor i vmiT. Mai aveati Inch Indatorirea de a tine in bun,
stare lagunele dobrogene, a feri i preintdmpina potmolirea sari secarea lor, a Ole in
stare de scurgere permanena gurile de revArsare din Dunre In bhlti, a Ingriji ca orificiile cu Marea sd fie deschise i plutirea &A se tind in bund stare, atAt din Mare in
eat i din acestea In Dundre.
T6te acestea numai In scopul de a garanta o stare normald a revArsAturilor dundrene i lagunelor dobrogene, spre a se preintAmpina pe de o parte potmolirea s't mldstinarea blilor, iar pe de alta a garanta plutirea In spre lagune i In garb,' atdt a pescarilor, ct mai cu sena a transportului pestelui virt, fle in scopul de a se desface intr'un
centru mai mare de comer t si de consumatie, fie de a fi transportat la locul de conservare i fabricatie 4).
BAltile din Dobrogia erati arendate de Turd cu 29.000 lire de aur pe an, adicA
667.000 lei, de un singur antreprenor 5).
Acesta avea dreptul de a percepe 15/0 din pestele prins de ori-ce alt pescar.
El avea dreptul de sub-arendare a o parte din UV ; avea Ins i pescAriile lui
propriI.

In scurtul timp al administratier rusesci (1877--78), bAltile de aci ati dat un frumos
venit tesauruld rusesc.
Petele sdrat se vindea In lazi de 1300-1400 bucAtY i cu pretul de 30 lei lada.
lcrele, en gros, se vindea ocaua cu 4,50-6,50, iar en detail cu 5,35-8,85 lei ocaua.
AstAzi tdte pescdriile din Dobrogia se exploatzA i administrzA de Stat, conform
unui regulament 6).

La Ministerul Domeniilor se and un anume serviciii, Sncredintat until inspector

general, Inshrcinat cu administrarea pescdriilor din Intrga tard.
Thte bAltile din Dobrogia sunt impArtite In 6 sectiunI :
Sectiunea I imbratisazA sanalele i bAltile de pe partea drpa a Dundrii, de la orasul
Ostrov pang, la Boazgic 7).
1) lorya, op. cit., pag. 233.
') Les six voyages. Ed. din 1712. I, p. 415, In Iorya, op. cit., pag. 233.
Commerce de la Mer Noire, vol. I, p. 320-1 0 Iorga, op. cit. p. 257.
Al. Marlineanu. Cestiunea pescariilor, pag. 6.

C. P. &Jidda Dobrogia, p. 30. Baronul d'Hogguer (op. cit. p. 15), arata numaI 7000 lire, aceea ce
cred a fi o grealii.
Publicat In Monitorul Oficial, No. 113 din 19 August 1900.
7) A se vedea la priea hydrografica descrierea tuturor

www.dacoromanica.ro

806

Sectiunea II-a coprinde sanalele i baltile de pc partea drpta a Dunaril, de la Boazgic

pang, la satul Ostrov.
Sectiunea III-a coprinde baltile de pe csta WAHL cum si pescuitul in Mare, de la

Ilanlik pana la Caraharman.

Sectiunea IV-a (Galati) coprinde din Dobrogia tte baltile din fata Galatilor, pe drpta
DunariI.

Sectiunea V-a coprinde sanalele i baltile de pe lAnga Dunare, de la satul Ostrov

pang la Tulcea.
Sectiunea VI-a, cea mal importanta, coprinde tte Wile de pe litoralul M,ril, intre
Caraharman i bratul Chilia.
Acsta sectiune cu lagunele Razelm si Delta Dunarir, forma In timpul dominatiunil
otomane cele mal marl pescariI, care din nenorocire si din causa uner exploatarI nerationale astazI a scazut din val6rea lor.
Pentru indreptarea acester starl a lucrurilor, Ministerul Domeniilor, prin energicul
Inspector al pescariilor, D-I Dr. Gr. Antipa, a luat t6te msurile si face tte lucrarile de
Imbunatatire a pescuitulul.

Am vkut la partea hydrografica, cand am vorbit in mod sumar despre lagunele

mijkicele Intrebuintate pentru indreptarea pescuitulul.
Ne rmane a vorbi despre Delta, din acelas punct de vedere, i pentru acsta vom
imprumuta tot ideile until om competinte.
Razelm,

II. Imbuntitiri.
DELTA DU NAREI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL INLESNIRII PESCUITULUI1)

1. Citte-va cuvinte asupru hyclrograliel delteT.

Cele trel brate principale ale Dunaren Chilia, Sulina i St'. Gheorghe, coprind intre
ele dou marl regiunI: insula Letea la Nord coprinsa intre bratul Sulina i Chilia i insula
Sf. Gheorghe la Sud, coprinsa intre bratul Sulina i Sf. Gheorghe.
Aceste dou6 regiunT la un loc ail' o suprafata totala de aprpe 250.000 Ha. cu o
suprafat, de ap libera de stuf de peste 16.000 Ha.
Aluviunile aduse din timpurI de bratele Dui-lard a avut de efect inaltarea malurilor lor. Ast-fel, inaltimea acestor malurI variaz6, de la 2 m.50 (de-asupra niveluluf inareY)
spre Ceatalul TulceI, la 1 m., in vecinatatea maref; pe cand fundul depresiuneI dintre
brate variaza intre 1 m. 50-2 m. sub nivelul m'rer.

Intinderea pe care se constata acsta inaltare, care descresce pe masura ce ne

indepartam de bratul respectiv spre interiorul insulelor, este de apr6pe 1 km. pentru
bratul Sf. Gheorglie i Sulina, si de aprpe 1'12-2 km. pentru bratul Chilia. Acsta
deosebire provine din cauza proportiuneI debitelor decl al aluviunilor transportate de
fie-care brat, proportie care in raport eu Dunarea intrga este:
Bratul Sulina
Sf. Gheorghe

7 0/0
253/o

Chilia

677 010

Daca apa de mare nu intra In interiorul Deltel, in depresiunile coprinse intre brate,
depresiunI al caror fund se gasesce sub nivelul m'areY, cauza este ca dunele formate de
nisipurI pe malul marenf o opresc Intru cat-va. In timpul furtunilor marl insa, acest obstacol
') Raportul D-Iui Inginer Sclia. Publ. In Buletinul Minist. Domeniilor No. 3-4 din 1901, p. 107-189.

www.dacoromanica.ro

807

nu mar este suficient; de fapt apa marer atuncY este aruncata peste dune, dar actlunea
er este limitata pentru insula Letea de catre grindul Leta cu ramifIcatiile lur spre bratul
Sulina, iar pentru insula Sf. Gheorghe de catre marele grind Caraorman i de grindurile
mar mid: Luminer, grindul Row i grindul Ivancea.
In afara de grindurile aluvionare formate de-alungul bratelor, mar avem alte transversale, care impart cele dou marT insule in mar multe regiunr. Ast-fel, in insula Letea
sunt: grindul nuic al Sonder, grindul Stipoculur, care se continua prin grindul Chiller;
grindul pdurer Letea. lar pentru insula Sf. Gheorghe avem marele grind al Caraormanulur Cu grindurile mar micr: grindul Lumina, grindul Row i grindul Ivancea; grindul

Saraturile frte intins, format pe malul stang al bratuld Sf. Gheorghe, la confluenta

acestuia Cu marea.
Unele din aceste grindurY, cum de ex. grindul Sonder, grindul Stipoculur, sunt tot
(le origin, aluvionara; ele s'atl format in vremurr prin depunerY de-alungul malurilor a
vechY brate ale Dullard, earl cu timpul s'atl transformat in simple garle, cum sunt garla
Solider si garla lacoba-Suhatu ; iar altele, cum sunt: grindul Caraorman, grindul Letea, stint
formate din dune mar in timpurile indepartate, &and litoralul mreY era prin vecinatatea
lor. Acsta origine se constata din resturile de corabir de mare

i din scorer gasite in

aceste grindurl.
Din examinarea curbelor grafice de variatia nivelulur apelor Dunarer la Tulcea
la gura bratulur Sulina, dresate de catre Comisiunea Europeana a Dunarer pentru periodul

de 29 de anr, de la 1872-1900, se vede ca in tot acest interval de timp numar in anif

1885, 1887, 1890, 1894 si 1899 apele nu ati ajuns cota 2 ni. 50, adica numar in ace7tY 5
ant din 29, ele nu s'ail revarsat peste malurr; chiar in aceY 5 an insa, apele
apropiat frte mult de acsta cota, asa ca in lacurile din interior tot a patruns apa pr6spt,
prin numer6sele garle, earl brsdza malurile celor 3 brate principale, punnd in comunicatie lacurile Cu bratele Dunard.

Ancheta fruta printre pescarir batranY, a intarit parerea, ca in afarade regiunea

coprinsa intre grindul Caraorman, bratul Sulina, Marea Ngra i bratul Sf. Gheorghe,
regiune ale carer conditir speciale, se vor descri la locul cuvenit, in nicl unul din celel'alte lacurY ale Defter apa n'a riscat vre-odata sa se imputa i sa devie ast-Idl improprie
pisciculturer.

Vedem asa dar, ca, itnportanta acelor garle din punctul de vedere al alimentarer
anuale a lacurilor este frte mica (17010). Rolul lor se marginesce la a servi, dupa scaderea

apelor, la drenajul Delta; i, in orr-ce timp, orY-ce epoch', ca car de comunicatiune pentru
diferitele bard ale pescarilor. Acest din urma punct mar ales are o importanta capitala
din punctul de vedere al rentabilitatel exploatareY.
Aceste garle astazr sunt frte numer6se, de aceea in general sunt f6rte rai intretinute. In vecinatatea fie-canal ghiol mare sunt o serie de garle, dou pang la treY pentru
unele ghiolurY, mar multe, pand la zece pentru altele; ele se despart la mica distanta
unele de altele din bratul respectiv al Dunarer, ca sa ajunga in ghiol. Acsta stare de
lucrurl a fost creata de impozitul nelegal, pe care-1 percepeati ca drept de trecere (liana
la 3 leY pe an si pe barca) proprietarir sa pretinsiI proprietarY ar garlelor ; ceea ce facea
ca pescaril sa se adune in tovarasiI i sa-sr sape cate o garla, pe care puneaa stapanire
infiintati pentru acea garla, asa disa a lor, impozitul ce el' insusr plateal inainte, trecnd
pe garlele altora. Acum frig, in urma interventiunel energice a Serviciulur Pescariilor,
acsta stare de lucrurr s'a suprimat (garlele insa ati rmas): nicr un proprietar sa pretins

proprietar de garla nu mar are dreptul de a percepe vre-o taxui de trecere; singurul
drept ce le-a ramas este exclusivitatea pescuitulur in garlele lor prin gardurr, cotete, etc.
Pe de alibi parte, importanta acestur pescuit in garle, fata de pescuitul in ghiolurY,
este frte mica. Se dovedesce acsta printr'un exemplu: din statistica punctulur Pardina
se vede ca. in garlele depindnd de acest punct, garla Cherim No. 1, Cherim No. 2, Josan,
Retca, Comarnitschi, Andron Belibrov, Mitrofan Belibrov s'a pescuit de la 1 Aprilie 1.900
pana la 25 Octombre 1900, aproximativ 18.000 kgr. de peste.

www.dacoromanica.ro

808

Pe cand in intervalul de timp in tte apele(gliiol,garle, Durare) depirKlend de acelasr

pescuit In total 135.000 kgr. peste, adic, la punctul Pardina, pescuitul in giirle
punct,
reprezint aprpe 15/o din pescuitul total. Ceea ce se intampl la punctul Pardina, se
petrece probabil si In cele-l'alte puncte ale Delta de unde nu s'a putut aduna date statistice.
Avantajele existenteI unuI asa mare num6r de garle se vede asa dar ca sunt Mtge
recluse; inconvenientele din contra sunt frte numer6se. Se vor cita in trcat:
Intretinerea defectu6sa a garlelor, asa ea ele nu maY corespund scopulta lor principal, care este stabilirea comunicatiund lesnicise a diferitelor bard ale pescarilor. Acest
neajuns se resimte tocmaI in ultimele lunT ale anuluI, cand incepe adeve'rata epoca de
pescuit, atund apele fiind trte aprpe de etiagiti este absolut necesar ca garlele sa aiba

o adancime suficient sub acest nivel, pentru a putea servi de car de comunicatiune,
conditiune care astazI nu este Indeplinita de cat de un frte mic numr de garle.
0 supraveghere Innk devine frte grea, daca nu imposibila, chicI num6rul agensupraveghetorilor exploatarer nu se pile mari dincolo de o limita cleterminata,
tilor
tr, a impovara din cale afara cheltuelile de exploatare. Ca consecint mediata avem
inmultirea contrabandelor, cari azr, pentru bratul Chilia mar ales, ail o importanta considerabila.

S'a spus maI sus ea starea in care se afla azI aceste garle este trte rea. InteadevOr,

cca ma mare parte din ele, afara de cte-va care se vor cita mai la vale, sunt nisce

anturI, cari ail la nivelul apeI (socotind apele la etiagiti) 1m-1m 50 lrgime. Origina lor
spre bratul DunareI, din care se alimentza, este in general potmolita ca si gura lor spre
ghiolul pe care-1 alimentza, asa In cat cand apele Dunarel sunt In veciratatea etiagiuld,
cum ati fost in luna Octombre 1900, cand s'ati fcut aceste cercetarI la fata loculuI, barca

relativ mica Cu care s'a trecut pe acele garle si care abea avea 30 c.m. tirant de apa,
abea putea fi tarata, cad pe 1-1 I/2 km. de la bratul Dun.reI spre interior atingea fund ul
garlelor. Ii pte cine-va lesne inchipui ce munca trebue sa depura bietiIpescarI ca sa-s1
aduca In ghiolurI brcile grele (incrcate cu ravde) i sa-sI sc6ta barcile incarcate cu
peste ; si ce influent daunatre are acsta stare de lucrurI asupra mersulul exploatara
Pentru ghiolurile maI deprtate de bratele DunareT, dupa ce garla a strabatut pe
acea distanta de 1-1 I/2 km., malul aluvionat al bratuluI, ajunge la depresiunea generala
interna, regiune apr6pe in totdeauna acoperit cu apa (fac exceptie numaI grindurile,

de care s'a vorbit maI sus). In acest din urrna parcurs taerea periodica a stufuluI si a
plantelor aquatice pe o largime potrivita este suncienta pentru stabilirea comunicatiuner.
In sfarsit, la vrsarea garlelor In ghiolurI, pe distante variind intre 100 si 200 metri
se constata din nob' o potmolire, produsa la viiturr de micsorarea vitezer curentuluI garlelor la intalnirea cu apele stattre ale ghiolurilor.
Din descrierea staref actuale a garlelor se vede, ca daca alimentarea ghiolurilor cu
apa prsp6ta nu lash' ast-zr de dorit, dupa cum s'a artat mar sus, este nu din cauza
garlelor, ci din cauza revrsaturilor anuale ale apelor Durarer peste malurile celor treI
brate ale sale.
Ca concluziune imediata se vede ce marl' avantage s'ar creia pe de o parte, supravegherd exploatareI, pe de alta pescarilor, daca s'ar astupa cu totul cea mai mare parte
din aceste garle, lasand in vecinatatea fle-caruI ghiol important sari grup de ghiolurI,
cate una sari cel mult dou6 garle. Acestea ar trebui insd atuncI adancite, largite si Intretinute anual.
Mentinndu-se nivelul funduluI la cel putin 50 cm. sub etiagiia, largimea la fund la
1m,50, taluzele la 450, s'ar avea garle care ar corespunde in totul scopuluI propus
(comunicatie lesnici6sa).

Profflul longitudinal va avea fundul orizontal, cad In aceste garle curentul apelor
este alternativ : de la brat spre lac la viiturI, de la lac spre brat, cand scad apele.
Astuparea celor-l'alte ga.rle se pte face trte usor prin micI baraje constituite din
catl-va parr de 8 10 cm. diametru, de 3 metri iraltime, care ar fi infiptI de 50 cm. in
fundul garle. O Impletitura sumara cu nuele .si stuf i aruncarea a cator-va metri cubI

www.dacoromanica.ro

809

de *Want inaintea si inapoia acestuI gard, pamant luat din malurile garleI, ar coniplecta
baragiul. Evident, ea aceste baraje trebue construite la apele mid, tmna, asa ca viiturile
de primavara, debordand peste ele sa le complecteze, potmolind garla maY departe. Se va
exercita cat-va timp o supraveghere maI activa, cacr pescariI vor cauta s, le distrug;
de aceea s'ar putea face dou6 pana la treI asemenea baraje la 6re-care distanta unul de
altul, 20-30 m.
S, examinam acum earl din garlele actuale ar trebui pstrate si amenajate in chipul
descris mal sus. Pentru acesta vom examina pe rand cele dou marl insule ale Delte
si in ele lacurile sari grupurile de lacurf importante, singurile de call ne vom ocupa de
o cam data.

2. Insula, Sf. Cih.ecorghe.

Are o suprafata de 1200 hect., la care se adaoga 170 hect. pentru
cate-va ghiolurr mid', cum sunt Pparnicu, Catinetu mare si mic, situate la Vestul luI si
Cu care comunica prin scurte drumurI deschise in stufris.
Acest lac, in care se face o pescarie f6rte bun, comunica actualmente cu bratul
Sulina intre milele 29 si 30 prin dou6 garle mid: garla luI Greceff si garla luI Simion
Iacob. Aceea care se pretza me bine spre a fi adancita si lrgita este:
Gdrla lui Greceff. Are o lungime totald 1400 ni. Malurile ail la originea garleI in
Lacul Gorgova.

bratul Sulina aprpe 2rn,50 de-asupra etiagiuluT, Cu o largime sus de 3111,50, iar la fund de
aprpe 0111,50 cu adancime de ap de aprpe 0111,50 la etiagiti ; inaltimea lor se micsorza

necontenit, asa c, la 1 km. de bratul Sulina garla intra In zona mocirlsa. De si de ari
inainte adancimea aper si lrgimea ar fi suficient, avnd Ins In vedere plantele aquatice,

carI cresc pe fund si de care ar trebui sa curatm garla, cum si potmolirea acesteia la
Orsarea el in lacul Gorgova, vom avea de executat in total, pentru a aduce acsta garl
In stare bun, aprpe 6.200 m. c. sapatura.
Chiar la limita de Sud a laculuI Gorgova trece :
Litcovul.
A fost probabil in vremurI un brat al Dullard, ca mai t6te din garlele
importante, care brasdz, ast-zI delta. Spre Vest de lacul Gorgova, Litcovul merge pan
la garla Rusca; spre Est parcurge mal intaiti vre-o 12 km., apoI se indreptza spre Sud,
pentru ca dup altI 18 km. s ia,sh in bratul Sf. Gheorghe la punctul Parvoloca.

Nu mar are azr importanta pe care o a vea in vremurY, ca cale de comunicatie

pentru c apr6pe pe tot parcursul celor d'intaill 12 km. de la esirea din lacul Gorgova
spre Est, este acoperit Cu stuf. Cata vreme nu era acoperit cu stuf, forma o excelenta cale
de comunicatiune; azI ins, n'ar maI fi de nicI un interes s o restabilim, ci ar fi mult
maI bine a se largi drumul prin stutris, creiat de pescan, si care duce de la lacul Gorgova
la grupul de lacurI situat intre Litcov .;>i punctul Uzlina, grup format de lacurile : Isacelul
Isacov, Uzlina, Uzlinet si alte ghiolurI si jepcl maI putin importante. Acest drum are o
lungime de aprpe 4 km.; asta-zY insa este frte cotit si pe parcursuHntre diferitele jepcT
n'are de cat cel mult o largime de 2 metri, largime Cu totul nesuficienta pentru circularea
lesnicis a barcilor. Cum adancimea de apa este suficienta, daca s'ar taia stuful pe largime de la 8 pang la 10 metri, cu cheltuiala relativ mica s'ar avea, o bung, cale de comunicatiune, pe care pescariI din acel grup de lacurI V-ar putea transporta uneltele si produsele pescuituluI in bratul Sulina trecAnd prin lacul Gorgova.
Grupul de lawn Isacov-Uzlina. Suprafata totala libera de stuf este de apr6pe 1564
hect. PescariI call pescuesc in aceste lacurr pot comunica :
Spre Gorgova, dup, cum s'a aratat mal sus;
Pe Litcov in jos, printeun drum de aprpe 500 m. lungime, care unesce Litcovul
cu Isacovul la Sud-Estul acestuia, acolo unde Isacovul se apropie maI mult de Litcov,

drum care as'a-zI este acoperit cu stuf si care s'ar putea curti;
Spre bratul St Gheorghe la punctul Uzlina, unde sunt instalate cherhanale ca si la
102

71890

www.dacoromanica.ro

810

punctul Gorgova. Acstg comunicatie se face pe garla luT Iancu (azi a lur Iosef Pavloff),
care unesce bratul Sf. Gheorghe cu una din jepcele vecine cu lacul Uzlina. Acsta garla
intretinuta de proprietarul el, nu sc, nid-odata, are frig o lgrgime cu totul nesuficientg;

pentru a o aduce in stare mal bung ar trebui, ca si pentru garla luf Grecef de la Gorgova, sg executam vre-o 600 de metri cull de sapa,turg.
Litcovul ajunge in bratul Sf. Gheorghe la punctul Prvoloca. De la acsta gurg a sa,

spre Nord, pe o lungime de vre-o 3 km., are apr6pe 2 metri largime intre malurI, cu
adancimI de apa la etiagia care variaza de la 30 la 40 cm. aprpe de Parvoloca pe aprpe
1. km. lungime, si apoI sporesce treptat pan la 1m,50 adancime, pe care o atinge la extremitatea celor d'intaI 3 km. De aci inainte lgrgimea sa sporesce treptat, ca s se menling la apr6pe 20 metri pe un parcurs de aprpe 15 km. ; iar adancimea variazg pe acest
parcurs de la 2m,50 la 3 metri. Este necesar a se adanci acsta gurg a Litcovulur, fiind-cg
pe aci trec pescariI, ca s pescuiasca Cu nav6dele, fie in partea larga a Litcovuld fie in :
Lacul Gorgoistel. Acesta comunica cu Litcovul printr'un drum f6rte scurt prin tufgri
la o distanta de apr6pe 8 km. de punctul Parvoloca. Are o suprafata, de 60 hect., cu o
lungime de apr6pe 2'12 km. si o largime medie de 300 m. In el se face o pescarie frte
bung, din cauzg ca forma sa lunguiata se pretza frte bine la pescuitul cu ngvde.

Pentru adancirea si largimea gurel Paxoloca a Litcovulur vom avea de executat

apr6pe 600 metri cubI de sapatura.
Mergnd de la Parvoloca in aval pe br. Sf. Gheorghe cu vre-o 3 km. inainte de a
ajunge la Ivancea-Nou se aflg :

Lucid Erinriuc. Are o suprafata de 287 hect., cu o lungime de apr6pe 5 km. si o

largime medie de apr6pe 500 metri. Forma sa lunguiata este avantagi6sa pescuituld cu
nav6de. Acest lac comunica cu bratul Sf. Gheorghe prin dou garle, (lintre care numaT
una, lungg de aprpe 500 m., functioneazg la apele mid.
Acsta garla, proprietatea fratilor Consulend din Caraorman, este frte bine intretinutg,
de aceea i d proprietarilor eI resultate frte bune atat ca comunicatie cat ica pescrie.
Acest exemplu al unei garle deja existente )i care det resultate coa de satisfecciltdre, aratei
fz destul ce avantage s'ar putea avea, diuteind sli se stabilsett ci pentru cele-l' alte lama saa
grupurf de lama cdte o asemenea garld

De partea drpt a bratulur Sf. Gheorghe, in dreptul laculul Erinciuc, se gasesce :

Lawl Bekiuc. Are o suprafatg de 78 hect. Prin marea sa adancime, 10 pang la 15
m. la etiagiii, arat ea a fost un vechi" brat al Dunard. Comunica, cu bratul St: Gheorghe
printea garla de 500 metri lungime. Acstg garl, nu numaI ca nu a fost intretinutg de
catre proprietarul sql, Ghermale Nichitof din Ivancea, care este unul din ceI ma( marl,
dar si ursuy negustorf de peste din delta, dar ceva ma mult, acesta a si astupat-o la
gura din spre Sf. Gheorghe, facnd ast-fel ca in anul 1900 sa nu se pescuiasca de loe pe
lacul Belciuc; si acsta flind-ca, i se pgrea luI, cA dijma ce i se cerea de catre administratia pesca,riilor, era prea mare.
Acest fapt represinta," o stare de lucrurI f6rte dgungtre pescuituluI; el stabilesce un
fel de monopol in folosul cator-va marl negustorI de peste, proprietarl" de cherhanale si
proprietarl de garle. De si in urma dispozitiunilor serviciuld pescgrillor, proprietarif de garle

numaI aa dreptul de a impedica pe vre-un pescar s trca prin garlele lor, de fapt ins,
in mod indirect neintretinnd garlele conform invoelilor Cu administratia, fac pescuitul
imposibil. De aceea ar fi nemerit ca cel putin in punctele, unde sunt asemenea ()meal indgratnicI, intretinerea garlelor sa o fad, serviciul pescArillor Cu cheltuiala sa, sporind dijma,
in consecintg.

In aceia1 ordine de ideI observam cg, din pricing ca pescarul umil n'are el insusr
mij16ce de a's1 transporta pestele pe pietele de desfacere, el este la dispozitia acelor cherhanalagfi i marl negustorI de peste, earl sunt mai top" niste marl" cgmatarr, cgrora e
silit sg le vinda pestele pe nimic, si care 11 mal exploateazg in chip neomenos i prin
alte mijlce cum sunt: avansuri de alimente, imbracaminte, unelte de pescuit etc., a cgror
val6re, pescarul o pltesce inzecit in naturg prin munca si prin pestele ce prinde.

www.dacoromanica.ro

811

Se vede decI marele interes pe care '1 are Statul, ca proprietar al pescariilor,
intlinteze si sa exploateze in regie cate-va cherhanale in puncte apropiate, precum s
isI creeze mijlce de transport mar repezI si maI sistematice, prin remorchere islepurr,
amenajate pentru transportul pestelul.
Ca s revenim la lacul Belciuc, constatam c pescuitul in acest lac are o importanta
trte mare, maI ales pescuitul cegeI, din pricina adancimeY marl a laculuI. Este asa dar
necesar sa adancim i sa largim garla Belciuc, ceea ce represinta, aprpe 3000 metri cubI
de sapaturd.
Regiunea lacurilor coprinse intre grindul Caraorman ci Marea-Ngre.

Coprinde lacurile:

Puiulet (556 hect.), Lumina (259 hect.), Puiu (400 hect.), Potc6va (44 hect.), Rosu (1291
hect.), Rosulet (230 hect.), adica la un loc at"' o suprafat liber de stuf, 2780 de hect.

In acst regiune conditiunile hydrografice sunt cu totul diferite de cat in restul

Delta Inteadevr, pe de o parte grindul Caraorman impiedica, ca apele deja revarsate
In insula Sf. Gheorghe sa's1 urmeze directia lor naturald spre mare, iar pe de alta malul
drept al bratuld Sulina intre Mila 12 (nou) si Mare este indigat i pereat la o inaltime,
pc care apele nu o intrec, de cat la viiturr absolut exceptionale i neprevaute, cum a fost
acea din 1897 ; asset cei alimentarea acestor lacurz se face exclusiv la oiituri prin reveirsarea
bralulur Sf. Gheorghe pe portiunea coprinsei intre lacurile Erinciuc grindul Sei rei turile, chiar

si acst revrsare este intarziatd mult, daca nu impedicata, de cdtre grindul Caraorman
grindurile maI mid: Lumina, Rosu, Ivancea, i prin cele dou garle cari plca din
bratul Sulina, una la Mila 7 (garla luI Tudor. Vtatu) si alta la Mila 2 (garla Bursuca, continuarea garld Imputita).
Mara de acsta, getrla Imputitd comunic cu marea prin cele dou6 ramificatiunr
ale sale, una (garla Bivol) care ese pe malul mdrel la Mila 4 spre S. de Sulina, si alta
(prelungirea Oriel Imputita) care ese la Mila 7. In timpul furtunilor mari, produse de
vinturI earl bat de la larg spre trm, nivelul marel se umfl, in vecintatea maluluI (variatiile nivelulur MreI-Negre in timp de furtunI ating plus sail minus 90 c. in.) s,;i valurile bagd o cantitate enorm de apa sarat pe aceste garle. Influenta apeI de mare se
simte pang, aprpe de grindul Caraorman, &IRA, pe o distanta de aprpe 20 km. de la Mare
si se constat, prin gustul apeY i prin depozitele cad se gsesc peste tot pe grindurl, asa
ca, in anif secetosI incercarile pescarilor, stabilitY pe acolo, de a samana cate-ceva, nu
reusesc de loc. In anul 1900 s'a constatat de catre pescan, inaintea inundatiunilor din pri-

mdvara, ca crapiI eraii ca ametitI prin bltI i, dac, inundatiunea ar fi intarziat sari ar
fi fost maI mid, de cat a fost, pescaria in aceste lacuri ar fi fost complect compromis,
cel putin pang la o nou6 viiturd mare. Ca o probd de degenerarea pestilor sunt numerosiI pestI monstri, call se gasesc in apele acesteI regiunT.
Se vede dar, c, in acst regiune, pe la.nga cliestiunea comunicatiuna chestiunea
alimenta,reI are importanta f6rte mare.
Pentru a asigura alimentarea cu apd proisp6ta in acsta regiune, va trebui, in fara
de leirgirea ci addncirea gdrlelor liti Tudor Veitafu fi a Bursucet, sec' mai deschidem cel putin

alte dotte gdrle din bratul Salina, una n dreptul Mild 12 ;si alta intre Mila 9 i Mila 10.
Atat pentru cele d'intaiti dou garle, cat i pentru cele din urm, sa se sape un siant cu
largimea la fund de 4 metri si cu adancimea sub etiagi de un metru, pentru a spori in
consecintd volumul apeI intrate. Dupd cum s'a aratat la stabilirea garlelor de comunicatiune in partea de V. a insuleI Sf. Gheorghe, va fi i aci de ajuns sa sapam Cu draga
pe distantd de apr6pe 1 km. la bratul Sulina, iar de ad incolo s thiem stuful pe largime de 8 pang la 10 metri i s, curtim fundul de plante aquatice. Malurile garlelor se
vor fixa maI tarziti in chip economic prin pilotI subtirI i stut aruncat indrdtul lor.
Directia general a ga,r1eI de la Mila 12 va fi spre ghiolul Puiulet; aceia a &lei
dintre Mila 9 si 10 spre ghiolul Puiul. Vom largi drumurile de comunicatie prin stufaris
intre Puiul i Puiulet, intre Puiul si Lumina, intre Puiul i Rosu prin Potcva. ApoI, dupd
ce vom fi largit in acelas chip garla Bursuca, p1n la ghiolul PorculuI, vom prelungi-o
de aci inainte pan la ghiolul Rosu.

www.dacoromanica.ro

812

In sfa,Nt, vonz astupa complect, la o n4ime egald cet

generald a detnelor de
pe malta nedrel, cele clou6 ranzificalii ale Orla Impulita, care es direct in mare, face'nd ast-

fel, la scaderea apelor bratuld Sulina, apele intrate in acsta regiune a Delta 56 se
scurga inapoI tot pe aceste patru garle. Cu chipul acesta, pe de o parte alimentarea Cu
apa dulce a acelor ghiolurl va ti inburatAtitd, lar pe de alta apa de mare nu va mal intra
In cantitate aa de enorm., ca acuma pe timpul furtunilor marr.
Daca s'a eliminat cu totul, cel putin de-o-cam-datA, solutiunea de a deschide garle

din bratul Sf. Gheorghe (care av6nd debit mult mal mare *i malurI mai jse de cat
bratul Sulina, ar fi fost maI indicat ca isvor de alimentare) causa este motivul de economie care s'a avut in vedere. inteadevr, a,semenea garle ar fi trebuit s strabata diversele grindurI i grindulete de care s'a vorbit mal sus, ded am fi avut un cub de sapatur
insemnat i ca urmare, cheltuialA mare. Dad, sharea nouilor garle, propuse maI sus,
ne va dovedi cg, alimentarea regiuner mar las, inca de dorit, am putea s, o complecam
dup aceea, deschizAnd garle noul *i din bratul Sf. Gheorghe.
Astazr, la apele micI, petele se transporta cu carele pe grindurI, parte la IvanceaNou (la cherhanaua tul Ghermalar Nichitof), parte la Ciamurlia. Prin creiarea nouilor
garle pescarilor, le va fi mal la indemana
transporte pe.5tele spre bratul Sulina, maI
indicat ca cale de transport spre pietele de desfacere Galatr i BrAila, din causa marel
navigatiunr, care se face pe el.
S vedem acum ce cub total de spatura ar reprezinta lucrarile propuse :
Deschiderea a dou garle nour pe 1.000 metri lungime 10.000 m. c. 22.000 m. c.
Largirea a dou6 garle existente pe 1.000 metri lungime 7.500 m. c. 15.000 m. c.
3. Curatirea garlelor :

De la Mila 12 la ghiolul PuiuletuluI

9 -- 10

9,0 Km.

Puiu

Garla Jul T. Vtafu parr la garla Luminel

Mila 2 (Bursuca) la garla Porculd
dintre garla Porculul i garla Row

Row i garla Puiu, prin Potcva

Puiul i Orla Puiulet

Puiul 5i garla LumineI

Total

10,5
9,0
7,5
3,5
2,0

2,5
1,5

. 45,5 Km.

Socotind mama cate 2 m. c. pentru metru liniar, in loe de 4, 5i acesta

fiind-ca ne alUm deja in depresiunea dintre brate, adic acolo unde dragajul va fi mal mult o curAtire a radacinelor de trestie, avem 45,5 Km. a 2 m. c.

Totalul pentru tte garlele

91.000 m. c.
128 000 m.c.

In afar, de lacurile, ale cror conditiunI s'a studiat pang, acum, mar avem in instila
Sf. Gheorghe lacul Obretin : de acesta ne vom ocupa mal' departe.

3. Insula Latea.
Coprinde mal multe regiunr distincte :
liegiunea lacurilor dintre Ismail ;vi Tulcea.

in acsa regiune se afla 21 ghiolurI importante cu o suprafata totald, libera de stuf, de 2.329 hectare.
Alimentarea lacurilor din acst regiune se face anual in conditiunr f6rte bune prin
revarskile peste malurI, atat ale bratuluf Chilla, cat i ale bratuld Sf. Gheorghe. De aceea

vom studia acsta regiune numaI din punctul de vedere al inlesnireI comunicatid: vom
Ostra dintre numer6sele garle care exista' astazi numaI pe acelea care se potrivesc mal
bine scopulur, le vom 16.rgi i adanci i vom astupa pe tte cele-Palte. AcestA astupare a

www.dacoromanica.ro

813

garlelor inutile se impune maI ales pentru bratul de frontiera Chilia, unde contrabandele
numer6se aduc astazI marl neajunsurY 0 pagube Statuld nostru.
Pentru a asigura comunicatiunea acesteI regiunI Cu Tulcea, care este o piata de
desfacere si de transit pentru pPodusele pescariei, vom adanci 0 largi una din cele treit
garle care plca din bratul Sf. Gheorghe intre Mila 51. ..0 Mila 52 (garl al carur nume
nu s'a putut stabili prin cercetarile locale). Acesta garla are intre bratul Sf. Gheorghe s,4
ghiolul cel maI vecin aprpe 3 km. Pentru a o adanci si largi avem nevoe sh facem un
cub de sapatura de 7.750 m. c.
Comunicatiunea cu bratul Chilia o vom asigura prin urmatrele garle:
Gdrla Widanet. Straate, in vecinatatea satuluI Patlagrica, malul aluvionat al bratului Chilia pe o lungime de aprpe 1.500 de metri (s'a vzut maI sus ea, din causa debitulul s611 mare, bratul Chiba 'i-a inaltat malul drept pe o distanta medie de 1' 2 km. de
la albie) ; apoI dupa ce a parcurs pe o mica distanta regiunea interna, j6sa, intalnesce
grindul, pe care este stabilit drumul de rarute care duce de la Tulcea la Satul-Nott, trere
pe sub asa numitul Pod Row al acestuI drum si ajunge la ghiolul Row. Acsta garl ar
trebui adncit ruma l de vre-o 100 de metri de la bratul Chilia, si in vecinatatea Podulur
Row, ale card palee prea apropiate, oprind cracile si buruenile aduse de ape la viiturY,
ail inlesnit potmolirea in acel loc. Acest pod ar trebui reconstruit (constructie cat se pte
de economica) cu o palee centrala de ce! putin 5 metri, pe sub care sa trca, garla. \Tom
admite ca cub total de sapatur aproximativ pentru acest garla 1.000 de m. c.
Gdrla Aleo,sti. Face sa comunice bratul Chilia cu lacul Hontu si apoI de aci se trece
In cele-l'alte lacurI prin drumurr in stufaris. Are o lungime de apr6pe 1.800 de metri,
Cu o inltime de malurr care descresce de la 2m50 de-asupra etiagfuld (In ver,inatatea
bratuluI Chilia) spre ghiol. Largimea gal-1d variaza intre 2n1 *i 4m ; iar adancimea intre
m5 0 pan

la 1 metru sub etiagiti. Ca sa aducem acsta garla la adancimea dorita,

vom avea de facut o sapatura totala de aprpe 5.000 m. c.

La 2 km. in aval de garla AleostI se gasesce grindul SondeI format prin depositele
Oriel' cu acelas nume, al card curs era pe aci. Astail insa acsta extremitate a garleI
Sonda este complect astupata pe o departare de maX bine de 3 km., pana in dreptul
Oriel Christicoff, prin care comunic cu lacul Hontisor. N'ar fi avantagios sa desfundA,m

garla Sonda in spre bratul Chilia, mal intaiii fiind-ca acesta ar cere prea mare cheltuiala ; si apof flind-ca s'ar da drumul pescarilor de la Mila 23 spre bratul Chilia, favorizand ast-fel contrabandele. Se pte insa prea bine ca interesele de ordine administrativa,

relative la exportul de peste in Rusia prin punctul Ismail, sa aiba o importan* care sa
intrca inconvenientele de care vorbim; si atuncI de va fi necesar, se va desfunda.
Odata stabilit accesul din Dunare in acst regiune a lacurilor coprinse intre Ismail
si Tulcea, pentru a asigura o bung. exploatare a regiunel, trebue sa inlesnim si comunicatia intre cele 14 diferite lacurI importante. Acsta se va face deschiznd drumurI in stu-

fads pe o largime de la 8 'Ana la 10 metri. Lungimea totala a acestor drumurI atinge

15 km., dintre acestea ins am putea incepe prin a face pe cele mal: indispensabile 0 a
caror lungime totala atinge 9 km.
Lacurile Costin sq. Bacim. M impreun o suprafata de aprpe 631. hectare. Lacul
Costin (si prin el lacul Bacim) comunica actualmente cu bratul Chilia prin 4 garle: Jossan,
Retca, Comarnischi si Andrei Belibroff, numite ast-fel dupa numele proprietarilor sail mal
bine zis al pretinilor lor proprietarY. Dintre acestea insa maI bine intrelinute sunt garlele
Retca si Comarnischi: si acestea insa las f6rte mult de dorit, in privinta largimeI si in

a adancime apel. Trebuie s se astupe tte Orlele gar de a lur Comarnischi, care Jargit, este suficient pentru a asigura comunicatiunea cu lacurile. S'a ales acst garld,
din cauza cherhanalel aceluia proprietar, care se atla la confluenta el cu bratul Chilia.
Cu ori-ce pret va trebui redus numrul gdrlelor la strictul necesar,cel pufinpentru bralul

Chilia. Inteadevr contrabandele, tocma pe acest brat se fac in mat mare nurrir; pescarif, me toff rusr, dupa ce pescuesc in apele si Wile n6stre, se strec6ra ne observan
n6ptea prin numer6sele garle care brazdza bratul si trec in apele rusescI; iar and sunt

www.dacoromanica.ro

814

prins, se da loe la contestatif interminabile de multe or fara resultat. Pichetele n6stre

militare sunt destul de departate; de asemenea si agentiile administratier pescariilor
acestea din urma nu se pot inmulti MI o prea mare ingreunare a cheltuelilor de exploatare. Astupandu-se cea ma mare parte din garle, supravegherea exploatareI de catre
agenti pescariilor postat la gura gallelor ce se va pastra, devine ma eficace i Statul
nu pte de cat sa cktige. Pe de alta parte, largind aceste din urma garle i adancindu-le,
comunicatia devine ma lesnicis i pescaria va deveni ma infloritre.
Largimea garle, Comarnischi, pe lungimea sa de apr6pe 1i/2 km., necesita o sapatur de apr6pe 5.000 m.c.
Lacul Bacim, prin garla Hliboca-Suhatu, comunica cu ghiolul Batacu, care e asezat
langa grindul Chilia la S.-V. de acesta. Garla este o f6rte }Rind cale de comunicatie,
lipsita de stuf, cu adancime sufIcienta (2 pang. la 3 metri).

Traversza de la V. la E. grinduletul servind de legatura intre

Gdrla Batacu.
grindul Stipoculur i grindul Chilie i pune in comunicatie ghiolul Batacu Cu lacurile
din grupul Babinel si Matite.
Plecand de la acelas principiii, de a nu lasa comunicatia spre bratul Chilia, de cat
acelor lacurr sa grupurT de lacurY, earl' nu ar putea avea comunicatie lesnici6sa prin
alta parte cu unul din cele-Palte dou brate In intregirne ale n6stre, trebue inchisa complect garla Batacu. Cu chipul acesta pescara din grupul Matite ar putea s comunice
numal prin garla Lopatna cu bratul Sulina si prin garla Sulimanca cu bratul Cernofca
spre Periprava. Mara numa daca motive de ordine administrativa, nu vor Marna ma
greti in balanta.
Gdrla Pardina. (Extremitatea de la punctul Pardina). Brasdza de-alungul sil
micul grind cu acelas nume, lung de 5 km.; este potmolit pe apr6pe 2h/2 km. de la
bratul Chilia. Nu este de nic un interes a o despotmoli, cacr nu serva nicT ca cale de
comunicatiune niel ca canal de alimentare. Intre garla Pardina i Orla luI Ivan Zabara,
sunt vre-o 5 garle, care prtA numele pretinsilor lor proprietarY: Anton Belibrov, Mitrofan
Belibrov, Mitrofan Andrief, Sergie Ivanof, dou6 garle ale popef din Chilia. Tte aceste
garle, dui-A ce str6bat malul aluvionat al bratulul Chilia, dupa mar multe cotiturY prin
stufaris, ajung la lacul Tatanir.

Productiunea propie a acestor garle ffind neinsemnata, fa ta de inconvenientele

enorme pe earl' le presinta prin inlesnirea contrabandelor, ele trebue astupate.
Lacul Tatanir. Are o suprafata de 665 hectare. Iar lacurile mar mid carrcomunica
Cu el, cum sunt: Pojaret, Bisagi mic i Bisagi lung, Crpanos, 8,0 o suprafata de 238
hectare, asa ca grupul intreg are o suprafata total a d, aprpe 903 hectare. Comunicatia
lacurilor din acest grup intre ele se face prin scurte drumurr in stutaris, lacurile flind
vecine unele de altele.

Comunicatia directa a laculu Tatanir cu bratul Tataru (ramificatie pe teritoriul

nostru a bratulu Chilia) se face prin garla luT Ivhn Zabara, de o lungime total a de la
bratul Marti pana la lac aprpe 2V2 km. si care astazr se afla in aceleas conditiunr
rele, ca cele-Palte garle descrise mal sus. Acsta garla trebue adancita i largita pe apr6pe
1'12 km., ceea ce represinta un cub de sapatura apr6pe de 5.000 m. c.; pe restul lungime

ar trebui curatita de buruenT si pe alocurea de stuf. Putin n amonte de garla lul Ivan
Zabara se afla garla lui Ismailciuc, care da in japca Slavonul, iar acesta comunica cu
lacul Tatanir. Pentru motivele in de ajuns aratate pana aci, i acsta garl, va trebui
astupata.

In aval de garla lul Ivan Zabara, vecine Cu bratul Tataru, se alfl nisce ghiolurY
putin intinse, cum sunt: ghiolul Fudulul, comunicand cu bratul prin garla cu acelas
nume si ghiolurile Maxinciu si Baciu, comunicand prin garla lu Chiriac.
SA. se astupe complect aeeste garle de comunicatiune. Inteadevr, pe de o parte
productiunea proprie a acestor lacur este neinsemnata MI6 de lacul Tatanir; lar pe de
alta prin aceste garle se fac dese contrabande cu peste vinat in Tatanir i strecurat apol
pe bratul dintre ostrvele Daller i Tataru, in bratul Chilia, in apele rusesc. Agentul

www.dacoromanica.ro

815

administratieI pescariilor de la punctul Tatanir nu pte supraveghia garle w de deprtate de punctul sti. Astupandu-se aceste garle, pescarit carI ar voi S pescuiasca In

acele lacurt ar putea sa intre In ele din lacul Tatanir prin drumurI deschise anume
In stufari.
Garla Pardina. (Extremitatea de la punctul Chilia-Veche).
Ajunge In bratul
Tataru la aprpe 11/2 km. In amonte de ora.5elul Chilia-Veche. Positiunea sa se pastrz
frte bine pentru a stabili comunicatiunea Intre pietele de desfacere Chilia-Nou i ChiliaVeche Cu regiunea lacurilor: Babina, Matita i Velichi-Merhet prin garla Batacu.
Dupa cum s'a aratat mar sus, la garla Batacu, daca administratia pescariilor va gasi
necesar sa stabilsca acsta comunicatiune, va trebui s regulam mar 'MUM Orla Batacul
va trebui apo sa adancim i sa largim i acsta extremitate a garleI Pardina pe aprpe

1 km. de la confluenta sa cu bratul 'Mani; acsta represinta un cub de sapatura de

aprpe 4.000 m. c.
Gdrla Sulimanca.

Se varsa in bratul Cernofca (alta ramificatie pe teritoriul nostru

a bratuld Chilia) la apr6pe 3 km. In amonte de punctul Periprava. Ea stabilesce comunicatia Intre bratul Chilia i regiunea Babinet
Acsta garla se deosibesce de cele-l'alte garle ale DelteI : Inteadevr, chiar in timpul
cand cresc apele, ca i in timpul and scad, ea are un curent constant spre bratul Cernofca.
Acest fapt se datorza positiund sale 0 aceleia a grindurilor, care limitza regiunea in
care se gasesce: garla Sulimanca serva la orI-ce epoca de canal de drenaj al apelor
aceleI regiunI a Delta Gratie acestuf curent constant ga.rla 1 pastrza o adncime suficienta de 2 metri sub etiajiul la gura. Largimea sa variaza In vecinatatea bratuld Cernofca intre 4 0 5 metri i sporesce treptat spre Sud pang la 15-20 de metri.
Acsta Ora nu are nevoe de a fi sapata, cel mult daca ar trebui curatita de plante

aquatice la 4-5 ant

4. Reginnea central a 13eltel.

S'a omis intentionat pana acum a se vorbi de acstA regiune i acsta din cauza
conditiunilor hydrografice, carl se vor schimba In parte prin taetura buclel superi6re a
mareluI M, pe care Comisiunea Europeana a DunareI o executa actualmente fntre muele
18-27 pe bratul Sulina, taietura, care a fost deschisa navigatiet In acst regiune se
gasesc, la Nord de bratul Sulina:
Lacul Fortuna (suprafata 809 Hectare) comunicand azI cu bratul Sulina prin garla
Sonder, care se vars Intre Milele 24 0 25;
Lacul Liteanca sail Lighianca (Cu o suprafata de 267 Hectare, pentru cele 2 ghiolurI cu acela,5 nume) comunicand cu bratul Sulina prin garla Enef;
Grupul lacurilor: Babina, Matita, Velichi-Merliel i Japcile, depinznd de ele (Cu
o suprafata totala de 2420 hectare), grup care comunica cu bratul Sulina intre Milele 23
0 24 prin garla Lopatna;
Grupul lacurilor: Carcevat, Triozoru, Cablovat, Bodaproste (Cu suprafata lotala
de 809 hectare) comunicand cu bratul Sulina intre MBele 22 0 23 prin Orla Carcevat.
La Sud de bratul Sulina se afla laCul Obretin (cu o suprafata de 941 hectare), comunicand In dreptul Mile 22 cu bratul Sulina prin garla Peritca.
Noua rectificare a bratuld Sulina, care a impartit lacul Obretin in dou parff egale
0 a ajuns la Mila 27 a construit aci un dig care deviaza apele bratuluI Sulina pe noua
taietura. Cursul vechiti fntre Milele 18 i 27, a r6mas ca brat mort, comunicand cu bratul
Sulina numal prin aval, pe la Mila 18.
In anul 1894, pentru a deschide navigatiuner taietura bucler inferire a Marelur M,
care se terminase atund intre Milele 8 0 18, serviciul technic al Comisiund Europene
construise Intre Milele 17 0 18 un dig transversal pe vechiul curs, spre a devia apele in
taietura executata. Cum fnsii, CatI-va pescan l grecI, care-0 aveail locuinta la Mila 23 0 se

www.dacoromanica.ro

816

duceati sa pescuiasea pe vechiul brat i prin ghiolurile vecine (cum e ghiolul RaduculuI)

gasind ea era prea mare inconjurul pe care-1 Weal), ca sa intre in vechiul brat prin
extremitatea aval (Mila 8) ati gasit cu cale sa degradeze acel dig, ca s pta trece pe
acolo, chiar cand apele ati scazut. Brea pe care o faceati sistematic a fost de cate-va
orI reparata de Comisiunea Europeana. Acsta din urma insa, neavnd de alt-fel nicI
un interes sa se maI ocupe de vechiul brat, atat cat navigatiunea nu era periclitata pe
canalul no, s'a desinteresat complect. Si pe atuncr, serviciul pescariilor neflind organizat

asa cum este astazl, pescariI a facut tot ce et voit.

Ca rezultat al acesteI sari' de lucrurI se constata in 1901, numaI dupa 7 anY de zile,
c apr6pe dou6 treimI din vechiul brat dintre Milele 8 si 18 este potmolit i ea conditiunile extrem de favorabile, in earl' acsta fasie de apa si de aprpe 270 hectare, cu adancimI variind intre 6 si 20 metri, s'ar fi aflat din punetul de vedere al pescuitulur, sunt
complect anihilate. Acum este prea trzH pentru a repara raul.
Acsta insa ne va sluji de invtamnt in viitor: nu trebue sub nici un motiv sset se
permit& deteriorarea noului dig, care va fi construit in dreptul Mild 27, acum cand tetetura
Weld superidre a fost ,si ea terminatli. Cu chipul acesta serviciul pescriilor 41 va creia un
venit insenmat din fasia de ap linistita a vechiului curs, lunga de aprpe 16 km. si larga de
apr6pe 150 de metri in mediti (Cu o suprafata de 255 hectare) i cu adancimI variind de
la 6 la 20 de metri, adica 'in conditiunI excelente pentru pesruit.
In ceea ce privesce comunicatia laculuI Obretin cu noul canal, care-I imparte in dou,

ea se va face menajandu-se, dupa o prealabila intelegere cu serviciul technic al Comisiund Europene, dou6 locurr de trecere in digurile limitand canalul : unul la Nord si altul
la Sud, ambele avnd aceleasI dimensiunI ca garlele pe earl le propunem sa le creem in
cele-l'alte partI ale Delta D-1 Charles Kiihl, inginerul rezident al Comisiund Europene, s'a
obligat ca, de i se va face cerere, ne va stabili asemenea comunicatiunI.
La Mila 23, in vecinatatea careia actualmente se concentrza garlele de comunica-

tiune cu tte lacurile situate in acsta regiune centred la Nord de bratul Sulina, sunt
instalate cherhanale dintre care cea maY importanta (nu atat ca instalatie Gat prin afacerile ce face) este aceea a D-luI Armarachi, mare negustor de peste din Tulcea. Acum,
dupa executarea nouel taieturY, aceste cherhanale vor trebui mutate intr'un alt punct, aprope
de noul canal, din motive de transport lesnicios i repede la pietele de desfacere, prin
remorchere. Punctul cel maI indicat pentru stabilirea de nouI cherhanale ar fi la 11'1E51nirea digului maluluI slang al nouluI canal cu malul Vest al laculuI Obretin. AtuncI comunicatia cu grupul Babind, Cu grupul TriozoruluI 1 cu lacurile Lighianca se va face prin
garlele respective pang la vechiul curs al bratuluI, si de aci prin garla Peritesca de la

Mila 22, Se va intra in partea de Nord a laculuf Obretin si de ad se va comunica cu

noul canal, printr'o garl, deschisa in digul stang.
in ce privesce lacul Fortuna, garla Solider care astazI serva sa stabilsca comuni-

catia intre acest lac si bratul Sulina, nu va maY servi ca atare, cad se va face prea
mare Inconjur pe acest drum. De aceea, drept cale de comunicatie maI potrivita, se va
redeschide ghrla Cruglic, astazI polmolita, si de aci trecnd prin lacul Cruglie, se va
ajunge la lacul Fortuna, concentrandu-se ast-fel exploatarea pesteluI din acest lac in
apropiere de punctul Gorgova, unde sunt deja instalate cherhanale.
S'a arg,tat maY sus, CA comunicatia Cu vechiul curs (dintre Milele 18 si 24) a laculuI

Lighianca si a grupurilor Babinel i TriozoruluI se va face tot prin garlele actuale.

Acestea ins& lasa f6rte mult de dorit. Pentru a le transforma in bune garle de comunicatiune, vom avea de executat urmatrele cuburY de sapatura :
Pentru regularea garleI Cruglic
apr6pe 4.000 ni. c.

4.000

Lighianca (grupul Eni)

Lopatna
Carcevat

www.dacoromanica.ro

5.000
5.000

817

Garla Peritsca, care va face sa comunice grupul BabineI si a TriozoruluI cu lacul

Obretin, precum si cele dou6 garle ce se vor deschide in digurile noulul canal, pentru a
stabili comunicatiunea intre acesta si cele dou jurntaff ale laculul Obretin, se vor executa de catre Comisiunea Europeana a DunareI, care este f6rte dispus, s ne faca tte
inlesnirile, avnd in vedere ingreunarea condiliunilor de exploatare a pescariilor in acsta
regiune, pe care ne-o causza in mod indirect prin deschiderea nouluI canal.
Cele-l'alte garle care se gasesc in acsta regiune precum : garla Sonde, a carel
importanta scade de fapt prin noua stare de lucrurI creiata ; garla luT Eracli, care d,
Lopatna i plca ceva maI in aval de acsta din urm ; a doua garla Carcevat, precum
si cele dou garle de la Milele 15 si 16; pe tte acestea le vom rasa in starea de astazI,
neavnd niel un interes a le imbunatati. Nu avem de asemenea nicI un motiv de a le
astupa, fiind-ca pe bratul Sulina nu avem sa ne temem de contrabande.

5. intretinerea lu.crilrilor.
Pe msura ce se vor fi executat aceste lucrart, ele vor trebui intrelinute in fie-care an.
Nefacnd arsta, in lrte scurt timp se vor presinta din noa inconvenientele pe care le constatam astazi.

De aceea se vor forma echipe de lucratorl, earl' duph viiturI, adica in general intre
lunile August si Octombrie, ca,nd apele sunt in vecinatatea etiagiulur, vor curati fundul
malurile de plante aquatice precum i depunerile ce vor fi avut loe in diferitele puncte
ale garlelor i mal ales la gurile lor spre brat i spre lac. Acsta se va face cu marl'
lopeti indoite, prevzute cu mad-1er lung ; cu godeurI de draga putnd fi Orate de nisce
rte cu bandajul lat pe fundul garleI ; i cu alte unelte apropiate i Cu earl* serviciul pescariilor ar face bine sa se inzestreze in acest scop.
In aceias1 ordine de ider, se va interzice cu strictela lasarea in albiile garlelor, rand
apele incep a cresce, a pilotilor can aa servit la constructiunea gardurilor de inchidere a pe,stelut

in MIA ci garle. inteade0r, asemenea obstacole opuse curentuluI apelor, care intra din
brate In garle, oprind buruenile i cradle transportate de apa, provoc potmolirI insemnate in vecinatatea gardurilor i inlesnesc, prin micsorarea curentuluI, crescerea plantelor
aquatice.

S'a constatat ca, la sfaritul lunel Octombrie 1900, in garla sonda, aprpe de bratul
Sulina, vre-o 50 de pilotl de aprpe 20 c.m. diametru, erati r'masI din gardul de inchidere al pesteld. Acestl pilotI f6rte apropiatI unul de altul, pe de o parte impiedecail comunicatia, brcile pescaril jor riscand sa se sparga de vre-o 2, 3 pilotI ruptI sub apa; iar pe

de alta, la viitura anuluI 1901, ail concentrat in acel punct materiile transportate de
curent, care alt-fel s'ar fi depus mal mult sail maI putin uniform pe parcursul garleI.
Trebue insistat asupra acestui principi: ca este o economie r ntelsa a nu inlatura
cu totul ori-ce obstacol din calea apelor, cand acestea sunt in viitura, adica tocmai cad sunt
mai incarcate cu materii n suspensiune. Gratie in mare parte a neobservareI acestuI principi, mal tte garlele importante, intre care si Dunavstul, ail ajuns in starea deplorabila

In care sunt astazI (de la infiintarea serviciuluf pescariilor datza primele cercetati in
acsta directiune).

Vedem asa dar, ca va trebui sA dam o deosebita atentiune intretinereI anuale a

garlelor.

6. Cherhana,le.
Starea cherhanalelor in Oa Delta Dunaret este primitiva: cu podla in multe locurI
inundabil, Ora ghetariI in mare parte, de o constructiune mal mult de cat sumara. S'a
constatat cu atat me mare mahnire acsta cu cast veciniI nostri, Rus, carI ail suprafete
de pescuit cu mult maI putin importante de cat avem noY, poseda in orasul Valcov (care
103

71890

www.dacoromanica.ro

818

are aprpe 20.000 locuitorI, in mare parte pescarT) cherhanale, ghetarif i afumatoriI sistematice; cheiurI de debarcare, insubmersibile, etc. Tte aceste luerarI sunt cu totul apropiate scopuluI lor, de si sunt facute In chip ct se 'Vote de economic, asa ca sa nu reprezinte o prea mare cheltuiala de prima instalatie.

Statul nostru, dei proprietar al pescariilor din Intrga Delta., care se urca numaI
pentru suprafetele lacurilor libere de stuf, rara samal tinem socotla de cursul bratelor,
al grlelor si al jepcilor, la peste 16.000 de hectare, nu poseda niel o singura cherhana.
Este in interesul nu numaf in al sporird veniturilor, dar si In acel al cima sarace a
pescarilor, exploatatI in mod neomenos de catre actualiI proprietarI aI cherhanalelor, ca
Statul sa Inflinteze cu a sa cheltuiala, cherhanale In diferite puncte ale DelteI anume
alese. Ast-fel ar fi frfe bine a se construi cherhanale :
Una la punctul Sf. Gheorghe, pentru pescuitul de morun ;
Una la Mila 2 a bratulur Sulina, pentru regiunea lacurilor coprinse intre grindul
Caraorman i Mare ;

Alta pe malul Vest al laculuI Obretin si pe malul stang al noulul canal dintre

Mila 18 si 27, pentru pescariile din regiunea centrala a Deltel ;

La punctul Aleostl, pentru regiunea de Vest a Delta eherhana care va ser-v: si
la prepararea pesteluI de export prin punctul Ismail.
Dupa acsta treptat ar fi bine s'A se construiasca cherhanale de catre Stat i la
punctul Periprava, Chilia-Veche, Tatanir, Pardina, Garla VadanY, Gorgova, Uzlina, penlru
a scapa pe bietir pescad de exigentile neomense, pe care le ata in general mal totI proprietarir de cherhanale din Delta.
Ar fi util s se redacteze din timp un proect tip de cherhana, cu t6te instalatiunile
dependinte, precum : ghetariI, afumatorif, cheiurY de debarcare cu decauville pentru transportul lesnicios al cosurilor de peste, etc.

7. Rezum.atulluerArilor de executat In delta

pentru. Inlesnirea expl oatre peseariilor
Suprafata Deltei Dunrel 220.000 hectare
Suprafata lacurilor importante, libere de stuf, 16.000 hectare
A. Antemasurarea lucrArilor

leirgirt de garle:
u
1. - Garla lul Greceff (Lacul Gorgova)
6250 m. c.

Iancu (Pl. Iuslina)

2.
6000

Belciuc (Lacul Belciuc)

3.
3000

4.
intre Mila 51 si 52 a bratul Sf. Gheorghe 7750

10000
5.
Vadenel (Pl. Patlgianca)

I. Adancirt

6.

AliostY (Pl. Alio stI)

7.

8.
9.

Comarnischi (Pl. Pardina)

Ivan Zabara (Lacul Tatanir)
Pardina (Pl. Chilia-Veche)
Cruglic (Lacul Cruglic)
Lighianca (Lacul Lighianca)
Lopatna (Grupul Babinel)
Carcevat (Grupul Triozorului)
Litcovul (La punctul Prvoloca)

10. -11.

12. --

1 3.

14.

5000
5000
5000
4000 0
4000
4000
2000
5000
6000
76.000 m. c.

//. Lucran l de felcut treptat in regiunea laeurilor dintre grindul Caraorman Fi Marea
Ngrli pentru imbund talirea alimentaliunet cu apli dulce:

www.dacoromanica.ro

819

I.

Deschiderea a dou6 garle nouf pe 1.000 m. h. 11000 mc.

22.000 mc.

Largirea a 2 garle existente pe 1000 m. h 7.500 mc.

Curatirea i deschiderea din noa in interiorul regiuneT, a 45,5 km. lungime de garle, a 2 m. lin . . .

15.000

91.000

128.000 mc.

Deschiderea de drumurt prin stupiri,s spre a stabili comunicaliunea intre lcuurt, in

interiorul Delta, aprpe 30 km.
IV. Astuparea a 20 Orle pe Grapa Chilia, pentru o 2iyri bun supraveghere a. pescuitulu'i
din punctut de vedere al contrabandelor.
Lucrarile de adancire i largire a garlelor se vor executa cu drage de mana. Daca,

serviciul pescariilor ar comanda 2 asemenea drage, h 6000 leT draga, adusd la punctul
lucrariI, total 12.000 la s'ar putea executa lucrarile de la punctul A I in 2 anY de zile
De

i poate s'ar interpreta legea drumurilor asa in cat sa ne putem folosi de zile de

prestatie, pentru stabilirea acestor drumurI de comunicatiune, singurile din Delta Dunard,
totusT, pentru o maT burla executare a lucrarilor ar ti bine sa, avem aceleasT echipe de
lueratorl, carT si lucreze in mod continua.
La o draga ca acsta, putnd draga pana la 100 m.c. pe zi, avem nevoe :
lucratorT h 2 le I
12 leT
3
1 conductor h. 3 leT
1 mecanic h 5 leY
5
20 leI

ReparatiunT si material 25 o
Total
adica O lel 25 banT pe mc.

25 leT pentru 100 mc.,

Tinnd sma de perderile de- timp pentru transportul drageT si accidente, se p6te
admite O leT 40 banT pe m. c., adica pentru lucrrile de care e vorba:
76.000 m. c., leT 0,40

30.400 leT

repartizatf pentru doi anr.

Dupa executarea lucrarilor, aceste drage vor maT servi la Intretinerea lor si la
lucrarile de care s'ar simti nevoe ulterior.
Lucrarile din acea regiune a deltel sunt frte importante din cauza ca In laeurile
din acsta regiune lipsa de alimentare cu apa pr6spilta se simte frte mult, asa ca productiunea pestelur pentru o suprafata de apd libera de stuf de 2800 hect. este azr f6rte
neinsemnata.

Aceste lucrarT al cdror total destul de insemnat atinge cifra :

128.000 m. c., it lef 0,40

51 200 leI

se vor putea face treptat, folosindu-ne de cele dou6 drage de maT sus; dupd ce vom fi
adus la bun starsit lucrarile de la I. Am putea ca sa le terminam in 6 anI, odia. aprpe
8.500 leI pe an.

Deschiderea de drumurT prin stufaris, fiind o lucrare de si necesara, dar f6rte

simpla, se va face de pescan, prin zilele de prestatie.
Astuparea a 20 din garlele aflate azT pe bratul Chilia prin gardurT impletite
intre pilotT subtirT i pamnt aruncat in dosul lor, reprezinta o cheltuiala aproximativa de :
20 a, 200 leT

4000 ler

In afard de aceste lucrarY de imbunatatire, am mal avea constructiunea de cherhanale ale statuluT, in diferite puncte importante, cherhanale avnd dispositiunT apropiate,
ghetariT, cheiurT de debarcare tte lucrarr care cu o mica cheltuiala s corespunda
scopuluT.
Pentru evaluarea acestor din urm lucrarT, este maT,intaia necesar a se intocmi
proiec tele respective.

www.dacoromanica.ro

820

III. V eniturI.
Exploatarea pescariilor se face: prin arendare, in regie sait prin vlnclarea cartilor

de pescuit; arest din urma sistem consta in carti (autorizare) de a pescui In anume
portiunI de ape, anume specil" de pesa' i cu anume instrumente. Cartile sunt valabile pe
un an, Incepnd de la 1 Aprilie.
Veniturile produse de baltile din Dobrogia, at fost 9:
1896

1895

SECTIUNI

'd '6'
z.-...

.,,scp

00

.5.--.

o Eis

1897

1898

a 7-1

o a)

... -a) 7D

o 7D
c. 4
ac, Q

w
-f,

o -8

1900

o
4'

...

S'

...

'Zi)

41

.1)

gi

lij

Seetia I
a

1899

60.880 60.880 60.880 60.880 60 880 60.880 60 8801 101.217 70.609

9.550 15 530 15 530 15.530 15 530 15 530 15 530 15.530 15 530
19.480 22 980 22 980 16 689 14 302 18 571 12 145 21 206 13.684
III
IV (Dobr.) 10.680 16 480 143.480 16 480 16 480 16.480 16 480 16.480 16.480
V
101.500 126 480 126 480 126.480 126 480 126 480 126 480 126 480 126.480
VI
408.000 484 064 373 550 617 849 520 251 535 851 439 360 666 542 588 993

II

S'
g`4

V.)

74 521 40 632,
15.530 15 530'

80.000
22 000
25.000
20 470

30 350 24 342
16 480 16.480
132 756 132 756 225 000
804 590 703 724

900 000

Media totalit . 101 682 121 069 102 650 142 318 125.651 128 965 111 812 157 909 137 46211 179.038 155 5771 211 578
Total general 610 091 726.4141615.9001853.9081753.9231773.7901670 87519V 4551 831 77 1.074 227 933 464111.269 470

Am a,juns dar dupa 22 anr de stapanire a Dobrogier, din causa exploatariI nerationale a ballilor de aci, a nu avea un venit mal mare de cal- aproximativ 450.000, ea
acel pe care Il aveati TurciT In 1876.
Aceea ce ne dovedesce, ea din 1878 pana In 1894, cat nu s'a tinut date statistice
rigur6se, s'a pescuit din lacurile din Dobrogia pana i pestiT ceT maT miel, care serviail
pentru perpetuarea rasa.

S'a speram, ca cu m6surile actuale vom spori acest isvor de bogatie al provincia
mistre cis-dunarene i vom aduce pescariile din Dobrogia la renumele lor de odini6ra.

') Dupit uBuletinul MinisteruluI Domeniilor No. 1-2 din 1901, pag. 66-67.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

GEOGRFIFIR tlINERFILFI
1. /storic. Inzestrata de natura cu un sub-sol pe atat de variat, pe cat de bogat,
Dobrogia a procurat din timpurf fdrte depar(ate, pop6relor earl' a locuit-o, materiale
indestula,bire, nu numal la constructia locuintelor lor, cat maI cu srna la intarirea
cetatilor de atatea ori darimate i reconstruite.
La Monumentul de la Adam-Clissi, nu departe de el, s'ati dat peste urmele carierff
din care s'a estras materialul necesar pentru constructia TropaeuluI, probabil si a Mausoleulur i Cetatil din apropiere.
De sigur ca i cetatile ce se tin lant pe malul DunariI i c6sta MariI, cum si lungul
val de piatra dintre Cernavoda i Constanta ati fost construite cu piatra din Dobrogia,
atat de abondenta in orl-ce parte a el'.
Peste tot locul i apr6pe la fie-care pas calatorul va vedea nu numaI ca,sele, dar
imprejmuirile curtilor facute din piatra, in unele partI lipite cu balegar, iar in altele
fara nicI o legatura.
Satele parasite (care nu sunt putine la num6r) se cunosc numaf dupa gramedile de
piatra.

In timpurile maI recente, Dobrogia, fa vorizata de inlesnirea transportuld pe apa, a

avut cariere exploatate in mod constant din timpul dominatiuneI Otomane. AstazI avem
In Dobrogia cariere a caror organisare i conducere e pe acelas picior de egalitate cu
cele din Occident, carien f
ar putea lua i vor lua o desvoltare cu mult maY mare
datorita Ora astazI nu numaI superioritatif materialuld lor, dar si vecinatatiI Dunarff
MariI ').

In interior, Dobrogia ascunde in sub-solul s'ti imense bogatiI, earl nu astepta de

cat creiare de cal nou6 de comunicatie i capitalurT, pentru a fi exploatate.
Pare-se, ca prin 1863 s'a inceput o exploatare regulata a pietri de Dobrogia, de dire
Comisiunea Europeana Dunarna.
Inca din 1860, in vederea und exploatarI, James Ferry isI construesce in apropiere
de Picinga, o casa i obtinu de la guvernul otoman concesiunea und portiunT de teren,
din care sa estraga piatra necesara ComisiuniI Europene. Sub Turd exploatarea pietrif
nu era supusa nicI uneT legislatiunI. OrI-cine putea s exploateze piatra fr alta conditiune, de cat de a plati 10 leY turcescI de sangen cubic in folosul comuniI, plus taxele
de export in folosul guvernulur. Se maI impunea exploatatorilor obligatiunea ca sa exploateze ogiacul deschis, cad prsit in timp de 3 anI putea sa fie dat de guvern uneI alte
persline
Ministerul Domenilor. ((Statistica cai ierelor, pag. 21-22
Raportul inspecloruluI domenial din 29 Martie 1879. Ve4I Statistica carierelor, pag. 26-27.

www.dacoromanica.ro

822

DecY facultatea acordat, uneY pers6ne de a exploata cariere de piatra nu constituie un

tillu de proprietate i ni(I de chirias al carierelor sa ogiacurilor exploatate.

Tot din acest timp maY exploatati cariera de la Picinga i in aceleasI conditiunT
ca James Ferry i alte 4 pers6ne: G. Caramlaa, H. Eftimiu, G. Nicola si V. Ion.
In 1874, Th. Trancu, antreprenor de pavagil In Gala, incepu exploatarea carierelor
din dlurile Picinga i Ortman.
Prin trecerea DobrogeY sub administratiunea romansca, Ad ministratia Domeniilor
a intocmit un regulament, care prin art. II se prevedea, ch. totY aceY earl' exploataii, In
momentul promulgrir, ogiacurile deschise, vor putea continua si pe viitor exploatarea
lor, dup, ce vor face maY IMAM declaratiune la primaria comunel, unde se afla cariera,
ea voesc a continua cu exploatatiunea el si eh' se vor conforma intocmar dispositiunilor
regulamentulur; in cas contrari, ogiacurile se vor da la alt1 exploatatorY.

In urma acestuY regulament, James Ferry, care incetase de mult cu exploatarea

eariereY, este inlocuit cu Th. Trancu, iar casa ce 's1 construise fara. acte de proprietate
trece In stapnirea ComuniT Picinga 1).

Comisiunea Europeana Inca din 1873 oblinuse de la guvernul Otoman terenul necesar une l carierY la Isaccea. Dupa estragerea pietriI necesare, Comisiunea a incetat exploatarea aci, reservandu-s1 drepturile in vederea uner reexploatarr. Drepturile acestea a fost
recunoscute de Guvernul Roman asupra carierelor de la Miry si BateriI2). Cimnisiunea
maY ceru recunscerea acestor drepturY i asupra carierif de la Isaccea, guvernul Ii incuviinta reinceperea exploatarir carieriY de aci, sa-r spuna cantitatea de piatra de care are
nevoie i numele antreprenorulur insdrcinat cu urnitura acesteI cantita4Y3).
Directiunea C. F. R., in fata conditiunilor particulare ce i se presenta in Dobrogia,
incheie un contract pentru exploatarea carierelor de la Omurcea, pe o intindere de 3 hect.
2800 m. p., de cand unja Cernavoda-Constanta a intrat in posesiunea C. F. R. pang, la
1. Ianuarie 1.886 si cu arenda anuala de 300 14 plus taxele4).
Aceiai directiune dell 400 le pentru cariera de la km. 20 i 53 al linieY CernavodaConstanta pentru un an, pang la 31 Decembrie 1885 5).
incheie un contract de arendare pentru cariera de la Murfatlar, numit Canara-Bair.
Tot directiunea C. F. R., conform intelegerif verbale, rga sa fie pus, In posesiunea
carieriY de la Harsova (Varo) i Topal (Valea Alvdnescilor)6).
Prima cerere de granit in Dobrogia o face Primaria Capitald 7), cer6nd a i se permite sa scta un numr 6re-care de pavele de pe proprietatea StatuluY de la Turcia. La
20 Noembrie 1885 se incheie un contract intre Ministerul Domeniilor i Primaria CapitaleY, deschizndu-se ast-fel prima cariera de granit la Iacob-Deal. Acst, cariera, ex-

ploatata la inceput in Regie de Primarie, in urma prin D-1 Rigali si actualmente prin
Guyon si Lucas, a fost simburele desvoltaril exploat,ril granitulul in Dobrogia.

In acelas an, Emil Flamm din Galati, vechi exploatator de cariere, aduce la cunoscinta MinisteruluI 8), ea a descoperit In Judetul Tulcea, plasa Macin, un granit frte
bun si cere sa i se permita a-1 exploata pe timp de 5-10 anY, MIA a fi scos la licitatie,
de re-ce e dreptul luY ea descoperitor.
Ast2i avem in Dobrogia cincI cariere de granit de prima importan(a: Morsu sad
Tugulea, Cara-Balu, Piatra-Ro0e, Iacob-Deal i GrecY, cariere inzestrate cu decauvillurl,
') Procesul verbal No. 1306 din 26 Mlle 1888 al PrimarieI Comunii Picinga. A se vedea Statistica
carierilor, pag. 27.
3) Anul 1879 August 18, No. 26951.
Anul 1880 Ianuarie 18, No. 2541.
Anul 1884 Septembrie 7, No. 53464.
Anul 1884 Decembrie 10, No. 70404.
Anul 1886 Martie 31, No. 19038.
0 Anul 1883 Iulie 22, No 23332.
b) Anul 1885 August 5, No. 45743.

www.dacoromanica.ro

823

planurr inclinate EA cu &AI ferate inguste, pe maI multi chilometri, pnd la Dundre EA care
sunt exploatate conduse cu tdote prevederile Lechnice 1).
Asupra pietreY de la Iacob-Deal, Piatra Ro:Ae .5i GrecI, iat cum se exprimd Dom-

nul Alimn4teanu2): Piatra de la aceste cariere suport ca resistentd, la o presiune,

Lind incarcaturI de 2.500 kg. pe c. m. patrat i pierde la usurd 7 grame in mediti pentru
o mie de tururl cu maOna Dorry sub o inchrcaturd de 250 km. pe c.m. patrat. Granitele .$i porphyrele, din earl unele es la suprafat in Dobrogia pe malul drept al Dunhill,
pot frte bine concura cu strintatea, att ca calitate cat
ca conditiunI de exploatare.
Ele bat pe piata nstrg pavagele Quenast (Belgia)

St. Ilaphal (Franta).

Peste curand sperdm a elimina prin maI bun pret, piatra de Pyrgos (Bulgaria),
care e frte intrebuintata la constructiile din BucurescI. Va trebui sd formm lucratori
de ELI nokitri, earl sunt mar ieftinl ca ceI italien.

1) Dupa Statistica carierelor, pag. 26-28.

') L'xploitation des Mines en Roumania, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

2. Piatrii, pietrif, nisip si var. Cariere.

a) Judetul Constanja1).
Plasa Constanta.

Importanta
ca riere], suprafata
el, zacarierel, Comuna g camntul,
rolocul sau posittunea lul economic
al cariereL
ce ocupa cartera
Si tuallunea

NUMELE CARIEREI

Exploatarea

ariereI, numerul
EXPLOATA- lucratorilor
si al
gurilor
de exploaTORUL
tare, data deschi

PROPRIETARUL

de rel carierel,
ploatare, etc.

materialuluI

D-nu stefan A Ibu.

Din 1895.

Piatrti.

Idem.

D-nu Tudorancea
Drugidu.

Din 1896.

Idem.

Comuna Cicracci.

Statul.

Din 1896.

Idem.
Idem.
Idem.
Com. Hasanrea.

Idem.
Idem.
Idem.

Dnu C. D. Pa-

Din 1895.

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

Idem.

Statul.

Din 1897.

Idem.

CARIEREI

CARIEREI

etc.

1. a)

Comuna Carol

b)

2. a) Cogeala.
Silt-Orman.
Cicracci.

3. a) Cogalniceni.
b) Tetre-Cula.

NATURA

metoda de ex-

Din 1897.

nano.

Intrebuintarea
material ului si can ti-

tatil e extrase

PRETUL

materialulul

In i afara din co-

2,50

var 4.500 m3
Idem 1.500 m 3

2,50

Afar diri com.

1,00

muna la cldiri
td la facere de

la cldirl 180m3
Idem 20 m3
Pe ost.ra natio-

1,50

In comun. la cldirl 200 M3

4,00

OBSERVATIUNI

nala ca pietri.

Arara din com.

la cladiri 300 m3

5,00

i la constructiI
4. a) Hagitilea.

b) Bita.

Com. Murfallar.

Idern.

Idem.

D-nu Rileanu

D-nii Digr.
Emirzian
Lazr Leibovici.

Din 1896.

Idem

Din 1896.

de poduri.

Piatriii pi e- La Const. pentru Piatra1,00; Piatra s'a vincladirl 400 m3 i Pi etriol 0,50 dut la Contri.

stanta Cu 9

in judet la osele

lei ma i pie-

254 m3

Pietri*

piatr de
var.

triul cu 3 tel.

La Const. pen- Piatra 1,00; Preturile la

tru facere de var Pietrieul 0,50 Const. sunt 8
lei m8 de pia-

746 m i in jud.
la .,osele 100 M3

tr. i 31e11113

pietriul.

5. a) Agigea.

Coin Techirghiol.

Statul.

Din 1896.

Piatr.

b) Idem.
Idem.
d) Idem.

Idem.

Din 1893.
Din 1895.
Din 1892.

Idem.
Idem.
Idem.

la cleidiri 850m3
Idem 950 m3
Idem 800 m8
ldem 3.000 m3

4,00
3,00
3,50

Idem.

Id em.

Din 1897.

Idem.

Idem 400 m3

3,50

Lacul Techir-

Idem.

D-nu Curtagi Ali.

D-nu Zeadin Arif.
D-nu Mehmet
Ahmet.
D-nu Velicu
Stoian.
Statul.

Din 1896.

Pietri.

ghiol.

Id em.

ldem.

Afar din com.

In
rifara din
comuna la impie-

4,00

Gratuit.

truire de osele
1.000 m3

Piatra brut. La portul Con-

0,60

Comuna Palaz.

Idem.

Din 1892.

Canara-Ceair.
Canara-Aurel.

Idem.
Idem.

Idem.
Idem.

Din 1896.
Din 1897.

Idem.
Idem.

Sud Ghiol.
Sud Rainiof.
Anadalchioi.

ldem.
Idem.
Idem.

Idem.

Din 1896.
Din 1893.
Din 1896.

Idem.
Idem.
Nisip.

cldirl 1.037 m3
Idem 347 m3
Idem 512 m3
Idem 994 m3

1,00
1,00
1,00
0,50

Piatr.

M'ara din com.

5,00

6. a) Canara-Tarla.

Statul.

stanta 44.508 m.3

Idem 5.762 md

La Const. pentru
J'acere de var i

0,60
1,00

Plasa HArova.
1. a) Atarnatil.

Com. Ghisdaresct.

Din 1895.

Statul.

la cldiri i pen-

tru t'acere de van

1.700 m3

Din 1891.

Idem.

Idem.

Muntele

Idem.

Comuna.

Piatra-Inalt.
Ostrovul.

Idem.
Idem.

Statul.

Idem.
Din 1896.

Idem.
Nisip.

Tichilesci.

Idem.

Idem.

Din 1894.

Piatr.

2. a) Raza oraorlui.

Comuna Ildrova.

Comuna.

Din iS88.

Nisip.

Afar din com. la

cladiri 1.500 m.3
Idem 800 m3

La impietruirea

Idem.

Idem.

Idem.

Piatr..

Varovl.

Idem.

Idem.

Din 1890.

Idem.

Din 1893 este

inchisii.

4,50

Idem.

oselei Harwva-

Const. 1.200 m3
Afr din com. la
cladiri 1 500 m3
In ei afard din co-

5,00

Din 1890 nu se

mal extrage.

muna la cl.dirl
1.486 ma

b) Dimahale.

4,50

In comuna la facere de var 8m3

In i afar din co-

muna la lacere

2,5

2,50 Din 1890 Apri-

lie, pana la
1896, Aprilie,
s'ail extras

de var i la etadirl 880 m3

Piatrit brut. Mara din com.

7209 m'

5.300 m3

4,50

Comuna Topalu.

S ta tul.

Din 1884.

Otmet (Vrful

Idem.

Idem.

Idem.

Idem.

Idem 7.209 in3

4,50

Idem.

Idem.
Idem.

Valea Canara

Idem.
Idem.
Idem.

Id em.

Idem.
Idem.
Idem.

Idem 7.209 m3
Idem 7.209 ms
Idem 7.209 m3

4,5
4,50
4,50

Idem.

Idem.

Idem 7.209 m3

4,5

3. a) Calachioiu.
AlvanescI).
Val. Alvtinesci.
ArsanescI.
(Zaval).

/) Val. TtaruluI. Idem chiar in vatra satului.

') Dupa ((Statistica carierelor, pag. 49-55.

www.dacoromanica.ro

Idem.

NUMELE CARIEREI

Situatiunea
cartera!, Comuna si.
locul sau positiunea
ce ocupa cariara

Importanta
carieref, suprafata eI,
camntul, rotul economa
al cartereL

E ploatarea

numerul
EXPLOATA- carterei,
lucatorilor si al

PROPRIETARUL

TORUL

CARIEREI

CARIEREI

etc.

Intrebuintarea
PRETUL
gurilor de exploa- NATURA
materialul uf si can titare, da ta cleschtmaterialul
u!
materialultu
derei cariereT,
tatile extrase
metoda de exploa tare, etc.

OBSER VATIUNI

Plasa Mangalia
1.

Comuna Agemler,

In vatra satului.
Cavaclar.

2.

ComunaCa vaciar,

In vatra satului

Din 1896.

Nisip.

In si alarti din co-

Din 1805.

Idem.

140 m'
In comuna' la fm- F,r

2. a) Muratan-Mare. Comuna Musurat.

Muratan-Mic.
c) CarlichioI.

b)

d) Urluchiol.
e) Ciatmalar.
4.
Ghiolul Tuzla.

Matra,.
Idem.

Idem.
Idem.

muna la cladirI

1,00

pietruire de sosale 300 m4

Piatr de
var.
Piatr.

Id em.

Idem.
Comnna Tuzla.

Din 1887.

Idem

Pietris.

In si arar din com. F.rtt plata.

la Impietruire de
sosele 400 m"

Plasa Medgidia
.1. a) Alacapa.

Comuna Alampa.

b) Idem.

Idem.

Din 1894.

Matra,.

Din 1896.

Idem.

,Idem.

Adti.arlra65 dmin"

D-nu G. Picior.

e) Chiostel.

Idem.

Din 1893.

d) Docuzolu.

Idem.

Din 1890.

2. a) Bogdaproste.

b)

Saligny.

c)

Com.Cerna- T'oda.

ht comun la chi-

Statul.

Din 1888.

com.

0,50

115 m'
in i afari din comuna la cladiri
si la calle ferate

0,95

la (acere de var

1.600 m'
Piatrsi pie- In comuna la cidtris.
din
Piatr.
Adai n coat mr

muna la Inapietruire de sosele

si la cladiri.

Idem.

Id em.

Din 1890.

Nisip.

In si afara din co-

Idem.

D-nu Constantin

Din 1893

Piatr.

In si afar din co-

1,00

mund la cladirI.

mund la impie-

0,50

timare de sosele
si la cldiri.
Din 1893.

Piatr.

Idem.

0,5

D-nu Ene Ne-

Din 1896.

Idem.

Idem.

0,50

D-nu Nic. Sasu.

Statul.

Idem.

Pietris.

Idem.

0,20

d)

Idem.

D-nu Memet

e)

Idem.

g) Malul Dunrel

Idem.
Idem.

Efendi.

delcu

Nisip i pia-

Mal multe
gurI de ex-

trit bruta,.

ploatare, cu o
ex tragere ne-

reavlata.
Coca rgea.

3.

Comuna Cocargea.

Piatr.

In comund la cid-

Nisip.

dirl facere de
var 40 m"

Dalhoc (Cup- Com. Cochirlrni.

tere).
Alvantu la Ca- Comuna Mahmut5.
Cuius.
radurat.
6. a) Maria
Com. Medgidie.
4.

b) Medgidie.

Cot. Medgidie.

Din 1893.

Matra.

Afar din com.

La calea l'eruta

Idem.

Din 1890.

Idem.

In si d'ara din co-

Comuna.

Din 1891.

Idem.

cldirI.
In si arara din co-

Id em.

Din 1891 nu se
0,40

mai extrage.

20.000 m8

muna, la impietruire de sosele

1,25

muna la Impie- piatra spc.trtruire de sosele ta si 1.50 'macladirl 2.092m8 tra bruta.
piatra, spart.,

2.246 m4 piatr

Idem.
d)

Diem.

e)

Idem.

D-nu Lazar Munteanu.

Preotul . tefan
Niculae.
D-nu Chemal Agi

Din 1890.

Idem.

bruta'.
M'ara, din com.

Idem.

Idem.

Idem.

0,35

Din 1897.

Idem.

Idem.

0,35

Ahmet.

Idem.
Idem.
Idem.

7 a) Mal Suvat.

Comuna Rasoca.
Idem.
Idem.
c) Piatra Lungtt.
Idem.
d) Caram. Ceair.

b) val. Bisericei.

8.

Mimtu Saragia.

Din 1895.

Com. 7'aspunar.

Pietris.

In comuna, la im-

Piatra.

In com. la cladiri
si afar 200m3

0,35

pietruire de socele.

1,50

S'a fcut biserica comuneI cu acst

piatra si cu
pretul el.

9. a) Celebichoi.

b) Defcea.

Idem.

Com. ?brionia?.

Idem.

Statul.

Societatea

de basalt.

Din timpul
Turciel.

www.dacoromanica.ro

Idem.

In si afard din co-

0,60

Hum.

si la cl.diri 200
250 m'
Afara din com.

Tona 20,00

muna la impie- Cioplitti 2,00

truire de sosele

NUMELE CARIEREI

SituMiunea
carierel, Comuna ni
locul sau posijiunea

ce ocupa cariera

importanta
carterel,
prafaja el, zacamntul, rolul economic
al ca.riereI,

Exploatarea

PROPRIETARUL
CARIEREI

numerul
EXPLOATA- carierei,
lucratorilor ni al
TORUL
CARIEREI

etc.

Intrebuinjarea
PRETuL
gurilor de expioa- NATURA
materialului I cantiOBSERVATIUNI
tare, data deschimaterlahnul
derer carierer, materialulul
tapie
extrase
metoda de exploatare, etc.

Plasa Silistra-Nou
1. a) Cda Ghiolulut Comuna Miman.
b) Srbu.
2.

Canara.
Direcli-Cara.

3.
4.

5. a) Ac-Buba.

b) Ac-Ceme.

Arrneanca.

6.

Idem.
Comuna Almaldu.

Comuna Carvan,
In cittunul Velichidi la Canara.

Din 1890.

Statul.

Din timpul
Turciel.

7. a) Derin.-Canara. Conz Enifenlia.

Tas-Burun.
Idem.
Bag.-Can ara.
Idem.
Cerchinez-Do -

Idem.

Calenderu.
Chiuciuk-Hagi.
Gherdine - Cisma.
Tast-Uluc.

Din 1893.

Idem.
Idem.
Idem.

Id em.

Idem.

Idem.

Canara.

Id em.

Cesme-Bair.
1) Ceatal-Derede.

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

in) Havele-Burun.
Gurma-Cisme.
Ana-Bas.

Idem.

Te-Ke.
Samni-Dolai.

Idem.
Idem.

Bozaurt Culac.
Goetlenoz.
Bair.
Chel-Tepe.

Idem.
Idem.

Piatrit de In comun la clconstructie diri si facere de

var.
si de var.
Piatra.

1,00

In si atara din
comuna' la po-

1,50

Idem.
ldem.

Din 1897.

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

Idem.
Idem.

ploatat.

pietruire de so-

Idem 300 mi
Idem 350 m3

Idem.
Idem.
Idem.
Nisip.
Pietris.

pietris.
Idem.

si

nisip.
Idem.

Piatr.

In comuna pentru podurl 33 m8

1,50

In comund la sosele.

Idem.

Din 1895.

Idem.
Idem.

Idem.

a) Curuc-Canara. Comuna Esechiol.

Din 1896.

Piatr.

In si afarti, din co-

3,00

b) Mursus-Ca- Idem in cittunul

Idem.

Idem.

140 mi
Idem 140 mi

3,00

Din 1897.

Idem.

Arar din comuna*

0,50

Din 1894.

Idem.

In comuna la chi,
dirI 35 m3 si la

Cuiungiuc.
nara.
Margin.-Ghio- Comuna Gdrlita.
lul

Tasla-Burun.

Comuna.

Com Ghiuveyea.

s'a mai ex-

sele 400 mi

Idem.
Idem.
Idem.

Piatr

Din 1889 nu

In comuna la lm-

Idem.

Piatr i
Din 1893.

Idem.
Idem.

durt

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

Idem.

lan.
Tasl-Burun.

ploatat.
Idem.
Idem.
Idem.

ldem.

Comuna B ug eac .

Com. Caran/dc.
Idem.
Comuna Canlia.

Nu s'a ex-

Piatr.

muna' la cldiri

la cldirt

lacere de var
55 m3

a) Marchita.

Comuna 011ina.

Idern.

b) Cesmeaua.
a) Opa.

Idem.
Comuna Ostro?).

Idem.

dem.

b)

e) Cainftrgeanu.
Teche-Deresi.

Idem.

Din 1896 nu

Nisi p.

Idem.

D. Stefan
Ghenciu.

Fratil Cularu.

Din 1886.

Idem.
Din 1897.

Pietris i
nisip.
Nisip.
em.

Com. Regep - Cu-

ius, in vatra sa-

s'a mai extras

nimic din ambele cariere.

Arara din com.

0,50

Arara din com.

la cldirI 120m3
In comun la facerea casarmei.

extras.

0,50
0,50

Gratuit.

tului

b) Judetul Tulceal)
Plasa Babadag
Com. Armullia.

Din 1883.

Piatra.

Balar-Cula.

Idem.

Idem.

Idem.

Chereci-Baur.

Idem.
Idem.

Idem.
Idem.

Idem.
Idem.
Pietris.

1. a) Saia-Cula.

Clisi-Gie.

2. a) Ac-Cairac.

Com. Babada g.

Idern.
idem.

In comuna' la ciddirI.

Idem la fmpktruire de I
osele.
Idem.
Idem.

1Z,

Arara din comuna

la Impietruire de
sosele 1.500 m3
litem 1.600 m3
Idem 1.930 m8

Bas-Cismele.

Idern.
Idem.
Idern.

Piatra.

litem la cldirI

Stirapcea.

Idern.

Idem.

In comuna' la ciddirI 123 mi

b) Arab-Tabia.
e) Canara-Baba.

') Dup Statistica Carierelor, pag. 139-143.

www.dacoromanica.ro

34. m3

b. pe ms

de material

osele 2.000 ma

In comuna la cldirl 50 m3

Arendat Cu
0.25

la impietruire de

1,00

1,00

Alt-fel nu se
exploatzd.

NUMELE CARIEREI

Importan%
carierel, suSituatIunea
el, zacartereT, Comuna si prafata
camntul, rolocul sau positiunea lui economic
al carterei,
ce ocupa caldera
etc.

3. a) Domus-Ciuc.

Isil-Tepe-Bair.

5. a) Dragaica.
b) Tausan-Bair.
6. a) Gealtai.
Altrin-Tepe.
Camena.
7.

Percem-Bair.
Piatra-Albtt.

8.

Tan-Verde.

CARIEREI

Pietris.

Din 1890.

Idem la impietruire de sosele

300 m3

Idem.

Din 1897.

Piatra.

Idem la cladirI

Com. Bei-Daud.

Idem.

Piatra
vnata.

Idem la impie-

In comuna la fmpietruire de sosele

Comuna
Caraman-Chioi.

Statul.

Din 1882.

Pietris.

Idem.
Comuna Ceamurli-de-sus.

Idem.

Idem.
Din 1878.

Idem.

Pialra.

Idem.
Idem.
Idem.
Din 1890.

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

Din 1878.

Idem.

Idem.
Idem.
Idem.
Comuna Ceamurli-de-jos.
Comuna Cogealac.

D-na Colin
Ghincu-Irina.
Statul.

Comuna En isala.

Idem.

Din 1882.

Idem.

D-nu Grisa 'va-

na

Din 1889.

9. a) Pestera.

10.

PROPRIETARUL

Com. Bafehiol.

b) Saia-Cula.
4.

Exploatarea
carieret, numerul
Intrebuintarea
lucratorilor si al
PRETUL
gurilor de exploa- NATURA
OBSERVATIUNI
m
a
terial ulut si cantitare, data desvhi- materIalului
materialuluI
derei
carierel,
CARIEREI
taIlle extrase
metoda de exploatare, etc.

EXTP0LROuArT,A-

Idem.

Idem.

800 1113

truire de t7osele
2.099 m3

1.000 m8
Idem 1.000 1113

In comuna la fmpietruire desosele

si la cladiri 100m3
Idem 20 m3
Idem 50 m3
Idem 150 rn3

In comuna la claditi 200 ma

Idem la impietruire de sosele

Idem la var

Idem.

Chel-Tepe.

Comuna Natbant.

Idem.

Din 1888.

Id em.

Comuna Potur.

Locuitoril.
Statul.

Din 1889.

Idem.

Idem.

Din 1895.

Idem.

Idem 500 m3

Idem.
Idem.
Idem.
Idem.

Din 1886.
Din 1865.
Idem.
Din 1887.

Idem.
Idem.
Idem.

Idem 500 m3
Idem 152 m8
Idem 50 m3

Bujor.

b) Gay ana-micit.

r) La Lutarie.

Idem.
Comuna Zebil
Idem.
Idem.

10,04)

1.000 m3

Din 1882.

13. a) Gavana-mare.

3,00'

250 m3

Statul.

Comuna
Slava-Rusa.
Idem.

3,01),

Idem la impietruire de sosele

Idem.

Tursun.
12. a) MonastireaUspenia.
b) Slava-Cercheza.

3,00

600 m3

Visterna.

11.

3,00

Pietris.

M'ara din comuna

la cladirI 400 m3
In comuna la fmpietruire de sosele.

Idem la cladirI

200 m3
Idem.

Idem la Impietruire de sosele

1,5

150 m3

Dealul-Rosu.

Comuna Zebil.

Idem.
Tatar-Mezaru.
14. Vatra comunel. Comuna Jurilofea.

Statul

Din 1886.

Pietris.

Idem.

Din 1890.
Din 1882.

Piatra.

Idem.

In comuna la fm-

1,50

Idem 214 m3

1,50

speruire de so-

Idem la cladirI

0,50

200 m3

Plasa Micin
Carcaliu.

ldem.

Comuna Carea!, iu.

Din 1856.

CarjelarI.

Com. Cdrjelari.

Piatra-Rosie.

Comuna Cerna.

Idem.

Ai-Orman.

Comuna Coium-

Id em.

a) Morsu.

Greei.

Idem.

b) Carabal.

Idem.

Idem.

Punar.

D-nu Daniel

Din 1896.

Din 1880.

D-nu I. Orghidan.
D-nu C. Orghidan.

Din 1894.
Din 1896.

Piatra de
var.
Pavele
(granit).

Piatra de
var.

Piatra

(granit).
ldem.

In comuna. la cla-

dirI 2-400 m3

Idem 300 m3

Export 5.000 m3

Export 230 rn3

Idem
cladirl 1.100 m3
Idem 761 M3

2,00
80,0(

1,l0,50

10,5

Nu s'a mai ex-

Idem.

a) MahalauaCer- Comuna hampa.

ploatat de pe

timpul Tur-

cheza.

b) Idem.
Idem.
Idem.

Eschi-Cale.

cilor.
Idern.

Idem.
Idem.
Idem.

Piatra.

Idem.
Idem.

Pietris.

Piatra de

Idem 200 m3
Idem 200.000 kg.

Statul.

Din 1890.

Nisip

In comuna la fm-

0,50

Idem.

Idem.

Pietris.

sele 30 m8
In comuna la im-

0,50 Ne exploatata

Idem.

Urlot

Idem.

Idem.

Din 1806.

Idem.
Idem.

Idem.
Idem.

Din 1893.
Din 1890.

a) Niona.

Com. Luncaeita.

Idem.

Din 1885.

b) Rachel.
e) Movila-mare.
a) Cetatea.

Idem.
Idem.
Comuna Maein.

Idem.
Idem.
Idem.

Cocos.

45 mia

Din 1875.

novici.
Idem.
Idem.

D-nu P. Mene-

Piatra-calcata.

h Dealul-Badila.
i) Monastirea

4,5

Export in Rusia

D-nu Gh.
Callu.

var.

220 m3

pietruire de

Idem.
Idem.

Idem 1.500 ma
Idem 1.000 m3

Mara din com. la

impietruire de so-

Idem
Idem.
Idem.
Idem.
ldem.
Idem
Piatra si pie- Exporta la impieDin
truire de sosele
tris.
1879-1885,
si cladiri 168 m3
apoldin1897.

www.dacoromanica.ro

de la 1896.

pietruire de o-

sale.
Pietris (sa- Idem 509 m3

vura).
Idem.

4,00

0,50
0,5
0,50

NUMELE CARIEREI

b) Orliga.
Iacob-Deal.

9.

Situatiunea
carierer, Comuna si
locul sau positiunea
ce ocupa cariera

IExploatarea

Importa.nta

camerei, su-

prafata eT,
cArn ntul, ro-

lul economic
al carierel,
etc.

PRORIETARUL
CARIEREI

EXPLOATA- carIerel,numerul
lucrdtorilor SAM
TORUL

CARIEREI

Comuna Macin.
Comuna Turcia.

gurilor cle exploa-NATURA

tare, data deschi-materialului

si cantimaterialulut
derer cariereT,

metocla
de ex-ttil e extrase
ploatare, etc.
Din 1893.

b-nu Rigali.

Statul.

Intrebuintarea

Din 1880.

Pietris.

In comuna la fm-

pietruire de o-

PRETUL

materialuluI

7,00

sele 800 m3
Piatra si pie- Exporta la Im- pietris 0,50;
tris.
pietruire de so- piatra brut&
3,50; piatra
sale
20.000 m3

cioplit 70,00

Plasa Tulcea
1. a) Uzum-Bair.
2.
3.

Idem.
b) Vatra comuneI.
Comuna Frecatel.
Dendil-Tepe.
Comuna MoruCara-liair.

Malciu.

4.

5. a) Fantana

Smeului.

6.

Comuna Catalot.

b) Carmazau.
Drgaica.

7. a)

Chia

Piatra.

Din 1879.
Din 1894.
Din 1893

Idem.
Idem.

Piatra si

Din 1894.

Piatra.

neregulat.

Ghiol.

Comuna Meidan-

Din 1890.

Idem.

nisip.

Comuna Nicolitel.

Piatra
savura.

Idem.'
Comuna raga.

Diem.

Comuna Tulcea.

Din 1897.

Primaria.

Piatra.
Piatra.

Din 1890.

Pietris.

Piatra.
b) Beledia.

Idem.

Statul.

Din 1867.

In comuna la cladui 496 m3

Idem 248 m'
Idem 76 m3

In comuna la

1,00

1,00
1,00

Idem 50 m8

la fmpietruire de sosele

Idem

cladirI 447 m8
Idem.
Idem 4 m3

Idem la Impietruire de sosele,.

pavagiu si constructie 1.800 m3
Idem 500 m3
In comuna la fm-

pietruire de .sosele, pavagia s't

constructie

8,00

2,00
4,75

4,85
4,75

2.000 ma
(')

(1) Sepele si Muria.

Idem.

Idem.

Comisiunea europeana.

D-nu I. Barsach.

Din 1862.

Pietris.

Idem 750 m3

4,85

Piatra.

In comunii si a-

6,50

Nisip.

Idem 3-4000 m3

Piatra brut.

Din 1893.

www.dacoromanica.ro

fard, la
Impietruire de

so, sele 5-700 m3

7,00

OBSERVATIUNI

TABLOU
DE

Cantitatea

i vahrea materialuluT extras prin permisurT din Carierile StatuluT

105

71890

www.dacoromanica.ro

835

834

3. Cantitatea 3ci valdrea materialulur ex tras prin permisuri din Carierile Statidut

a) Judetul Constanta
ANII IN CARI S'AC.1 FACUT EXTRAGERILE
NUMIREA CARIERE1

COMUNA

Atennesci.

Topalu.

Piatra brutd a 1 led m3.

1

cioplit 3

LeT

B.

LeT

vi3

50 banT m.8

3 lel m3.

m3.

6 m8.
Pietri a 50 bani m'

Anadolchiol.

Armancaia.

Ahlra It.

Palaz.
Constanta.

GhisditrescI.

Atdrna ft.

Topalu.

Burnt.

HArsova.

Nisip a 50 bani m3

1 led m8
Piatrd bruta a 1 led m3.
I M3.

))
3 leI m3

Pietri a 50 bani m3
50

130

6 ni

cioplitd 3 lei m3 .

Balghiu.
Calaicea.

10
11

Canara-Ciair.

Sarai.
Ghiuvegea.
Topalu.
Palaz.

Canara-Auret.

Idem

13

Canara.

Canara.

Canara din drumul

Idem

16

Canaraua-Fetet.
Canara-Ghiol.

Canara.

17

Caput Hinogulta.

Cerna-Voda.
Eseckioi.

Cdsdcaitt.

19
20

C41a.
Cavaclar.

21
22

Cazacieli.
Celea-Micd I.

Cavaclar.
Cerna-Voda.

flarsova.

23

Celea-Mijlocie.

Idem

24

Celea-de-Sus.

Idem

25

Chiciu.

Idem

26

Cichirgea.

Idem

_-

10)) m3

Le!

M3

_____-

2 leI m3 .
1.0)) m3

Pietris a 50 banI m3
Piatra brutil a 1 led m3

1 m3 .
M3 .

Pietris a 50 banI m3 . .

Platra brutd a 1 led m3

3 ma .

Pietris a 50 banI m3
Piatrd brutil a 1 led ma
Savurd a 50 bani m3
Pietris a 50 bani m3

100

530

625

1.875

765

_____-

765 - 1.120 1.120-

_-

_- _- _- -

---

___-

--

--

--

_-

20

_-

200
8
1.114

_- --

__200 _24 _557 __-

Savurit a 50 bani m3
Piatrit brutii a 1 led In3 .
1 m3. .
3 lei m3 . .

Nisip brut 50 banl ma . .

Piatrit brut. a 1 led m3. .
Argild. a 70 bani m8
Pietris a 50 banI m8
Piatra brut& a 1 led m3. .
4 lei M3 .
.

Savurti, a 50 banl m3
Piatr brutd, a 1 led m3. .
Savuril a 50 banT ms
Piatrit brut& a 1 led m8. . .
1 50 banI m3

Savurd, a 50 banl ms
Nisip a 50 bani m3 . . . . .
1 led m8

Piatrit brutd. a 1 led m8. .

.

2-00

440

4.000

__-

____-

--

-----

___-

16- 0

- _60
30

--

oo

_____-

163

1.400

60

-^

www.dacoromanica.ro

GOO

400

TOI

400

200

81 50
200
2

es tras.
B.

15.144 -

2.379
_32

-198----

1.18950

23.466 -

19

36 72 -

12

853

150 -

426 50
90
816 50

100

100

5.098

5.098

2.4=14

1.207
299

279
20
540
200
35
15

136
10
540
300
105
90
10

340
105

340
157 50

93
25
215
70

6.936
785

558
250
107 50
70
2
6.936
392 50

640
563

640
281 50

299
21

389

97

20

63
495

2.874 90
50
380
40 50
40

6
1.129

2.737

2.737 --

697

50 -697 --

326
570

163 -570 --

12
523
270

12
523
135

_134
__7
___- 1.527

134

440

23.466
100

1.633

45
42
60
564

120 _

B.

LeT

120
1.138

150 -

15.144

75 - 4.107
50 - 100

15

--

--

2.000

--

so _-

-^
1.40- 0

177

--

__-

_-1

--

260 -

Vale) rea
Lei

52 50
225
190

___-

-4-60

105
225
190

--

_115-

54
1.986

150

--

___-

__-

_-

cioplitd, a leI I113

__-

--

1 led ma .

m3.

___-

_-

Piatr brutd a 4 lei m3 .

1

_-

--

18
331

100

--

_-

8.213

740

---

ta tea

estrasti

B.

8.213

29,50

--

1-20

LeT

260

____-

_-

Valrea

1-07-1898
Ca n tatea
Vall5rea

Cantl-

300

--

Ganttta tea
estrasb.
M3

- --

530

_-

Diverse

130

_-

40

Lei

M3

1896-1897

1895-1806

___-

_-

B.

__-

_-

1894-1895

--

___-

_-

Lel

IB

1 50 banT m3

3 m3 .
cioplitd 3 m3 .
6 m8

12

--

Argild a 70 bani m3
Pietris 50 m3
Piatr brutd a 1 Ie m3

50 bani m3

B.

--

m3

Piatrd brutd. a 1 led m3

Cerna-Voda

latea
estrasit

1893-1894

CantiCan tlValbrea ta tea Valdrea tatea Val rea

estrasit
estraqt

Diverse

Bogdaproste.

Can ti-

CantiCantitatea Val6rea tatea Valirea

estradt
estrasii

PRETUL PE M3

W
1

1892-1893

1891-1892

1890-1891

FELUL MATERIALULIA

104 _-

1.517

---12 -

80

290

3 50
763 50
1.517

51

51

20

14

420

420

2.390
20
57
287
150
125

2.390

360

360

40

145

10
574
430 50
75
62 50

836

837

q
6
NUMIREA CARIEREi
o

02'

FELUL MATERIALULU
COMUNA

si

Can ti-

PRETUL
L.

ValArea

late.

M3

estra.s.A.

16

Cionua de la kilometrul 120.

Cipneua.
28
Cimitirul otoman.
29
30 CiSda ghiolului Bugear.
27

Palaz.
Tekir-Ghiol.

Eseckia

31

Cochirlenti.

Cochirlent

32
33
34
35

Corneliu.

Cerna-Vocla.

Cueelia.
Defrea.

Cicracci.
Tortoman.

36
37
38
39

40

Curu Canara.

Dou6-Maid.

Dealul Simia.
Diverse eartiere.
Glirliiii.
Ghiuvegea.

Mangalia.
Gargalac.
Constanta.

Ghiuvegea.

Piatra bruta a 1 led' m8 .

Nisip a 50 banI m8
Piatra bruta a 2 leI m3 .

421

43
44

Ghluvelemez.

Hagigea.
Hagi-Tilea.
He/rpm- Veche,

45

Hasanera.

46

Omureea.

47 Insula din fata comunel

48
49

Seimeni.
Lagea.
Malta _Minaret'.

Enisenlia.

Techirghiol.
Marti:War.

Hasancea.

Seimeni.

Harsova.
Cernavoda.

1 le' m3.
Materiale diverse

51

52
53

Matut Rou
Malul Bou

Malul Mdrel.

Maria.

58
59

Margareta.
Marginea Ghioluluil
Marginea Ghiolului.
1Varginea Ghiolulut
Mamaia.

DO

Medgitlia.

55
56
57

Canara.
Palaz.
Techirghiol.
Medgidia.

0
0

62

M6ra Paset.
Ostrovul Opa.

Paeuiu.

Pastramagi.

Piatra.
Pietrif.

Ghluvegea.

Ostrov.
Ostrov.
Daenl.

1 led m3 .
3 lei mg .
1 led m3 .

.
.

.
.

.
.

1.

cioplita a 3 161 ma .

6 lel in3 .

.
.

.
.
.

o
I left Ma .
Nisip.,a 50 bani m8

Piatra bruta a 1 led m8 .

Savurit a 50 banl m3
Platr brut& a 1 led m8 .

--

700

6 m3

.
.

20

3 lei rn3

Savura a 50 bani mg

Piatra brute-, a 1 led IT13 .

Pietris a 50 banl 1113 . . .

1 led ra8

.
.

Nisip si pietris a 50 banI Ma

Nisip a 1 led ms

50 banI m8

50 banl mg

.
.

.
.

50 halal ma

Savura a 50 banI m2

tatea
M3

I, e

1804-1895

1893-1804

Val rea

estrastt

B.

IF ACU-r EX TR AGER ILE

S'ACJ

tatea

estrasA
Al'

tatea Valbrea
eatrasa

Val tirea
LeT

B.

M'

LeT

---

1896-1897

1805-1896

Canti-

Can ti-

B.

Cantltatea
estrasit

Val rea
LeT

M3

B.

Cantltatea
estrasit

?YVJ

- - - 210 - --- -- -- --- -- --- - - --_ - - --- - - - - 1.060

-- - -100
- - -100 -300-- -- -150-- -- -- -,- -- --- -- -- --_- -- ---- --- -- -- - 471
130 -_
-- -- -300 - -- - -140--- -- -- --- --- -- -- - - - - - 100-- -- _120-- -- -- -- -- -- -_
- --- -150-- ---- -- -- - - -100
- - -------- - - - - -- -- -40205- - 2-- -- -- - 408
- - - -- -- - -10--- _
-- -- -- -- --_ - - - - 941 - _
---- _
_
630-- --_
-40-- -- -- --_
- --- - - - -- --_
-_
-- -- -_
-_ -------- - 2.219
672 - 307 - -_
-- - __ -- -- 20

420

257
40

629,-

100

Nisip si .pietris a 50 bani m8 .

Matenfl mdustriale a 70 banl mg
Piatril brut& a 3 lel m2
. . .
Nisip a 50 bani ma

1 leu rn3

50 bani m2

Piatra bruta a 1 led m3. .

--

--21----

1,040

I led 50 banI mg
cioplitit 3 leI m8 . . . .

B.

-. --- --- --700--6.800 6.80--- --- --- - - 1.040---20--_

100 -- --- ---- --- --- -- ---- -- ----- -300 -- --- --- --- --

.
.

Va.'Area

---- ---

- -

1892-1893
C.anti-

Lel

`-

100

estras

900

50 banI rn3

Piatra bruta a 1 led m3

-- 293
-- ---- ---- 900
100-- -- --- -3-- ---

Pietris a.1 led ma

Nisip a 1 led m2 . . . . .
Nislp.,si pietris a 50 bani trna .

i0

Piatrit bruta' a 1 led m8. .

Cantitatea_

293

1 led 50 bard' rn8

1 led m3.
Platra brut. a 1 led m3 .
Pletris, a 1 led ma
Savura a 50 banl rn3
Piatr, bruta a 1 led m2.

s
3 lei m3 .

1 led m3.
Savura a 50 bani m3
Pietris a 50 bull ma
Pialr, brutit a 1 led ma .
Nisip a 1 led Ma

50 Mal ma . .

81

Piatra bruta a 3 lei m2

Oltina.
Ostrov.
Bugeac,

Malta bagel 011ina.

.
.

0
I led m3.
Piatr bruta a 1 Jeu rn2.

50

1 led ma . . . .
Nisip si pietris a 50 bani m3 .
Piatra bruit'. a 1. led m3. . . .
Nisip a 1 led m2 .
.
. .
.

50 banl ma
Piatra brut& a 1 led ma . . . .

1 rn8 . . . .
Materil industriale a 50 bani in3
Argild kaolina a 70 banl m3 .

41i

Lei

M3

N CAR I

AN I
1891-1892

1890-1891

300

300

150

20

--- --------------- -- ------ -----------------157

13
100

121
598

140

500

100

7.630,62

7.630 52

300

240
20
20
10

100

20

40

10

- -- -- - - -- - _ -----------------_
- ----------408

10

1.882

210

40

Valdrea
Let

B.

40_

614

50

202,50

142_

-_

--

-255_
56_
-

85120-

131 50

863 65

72 -

-----

197

197 -

400
18

40018 -

100
60
50

100 -

158

80 37_

_110--

87,67

40

_
_

-95--

72

10
17

97__

25-.

--- -1047-----

440 80

120 50

Valdrea
LeT

85
120

135

450
112

220

_
,
- -,---

-------- -

ta tea

estrasa

05

270
80
74

1.109 50

672

Cantl-

- - _.
-- 257.40530--20--- -- -- --- ----121 _
598_
250...
--_
_
--- _240_
30_
-60_
-60_- ---

__

www.dacoromanica.ro

241
97

1897-1898
,

158

30 25 -

_20-158-

---a --79 -

156
26
14
10
5
600

25 88 26 21 30 30300 -

2.000

1.000 -

16
750

750-

50
194,5o

--

100
20

40

--

50
100

194 50

----

--50-

8-

20 -

20-

-----

25 -

50 -1
i

839

838

AN
1890-1891

FELUL MATERIALULUI

z NUMIREA CARIEREI

COMUNA

Lar

M'

67

Prundu.

Harove.
Rasova.

69

Basova
( Caraman-Ciair).
Sirtoman.

70

Siut Ghiol.

71

Ta tlag eac.

Tatlageac.

72

Burum i Buiu-

Ghiu vegea.

Cicracci.

73

Orman.
Terhirghiol.

Techirghiol.

74

Topalu.

Topalu.

Piatr, bruta a 1 le m .

a 1 leu ms

___-

Matra bruta a 1 le ras . . .

Nisip i pietri a 50 banl ms
Piatra bruta a 1 len' m3.
Savur, a 50 banT ms
Piatra bruta a 1 leu m3.

_-

_-

77

78
79

Velirhioi.

Virfui Verigeti.
Ver iga Toi alu.

80

Vdrsatura.

81

Volga.

82

Zazalu.

Piatra bruta a 1 lea m3.

2 lel ms .

3 lei m'

latea

Val6rea

estrasit

Harova.

_-

--

_-

1T3.

Lel

M3

_-

To o

50

_- _- _- -

--

375 -

125

2 800 2.800

--

____-

11-0

_-

_____-

--

2.500

100
100

2.500 _-

- _-

500

_- _-

,1=1

10.382 11.361

250

222
14

12.110,52 13.610

898,so
183

898 50
141 50

48,50

48 50

-12 200 500 -

30- 0

40- 5

600

4
405

4.856

11.2321 7.67050

20.3561

100

54
2

787

39350

53(7

530
110

220

17.544

7- 0

_-

67)0

1- 0

644
59
23
16
130

_-

50

___-

100

130

4.2331

20
644
119
23
32
130
70
14

____10- 0

22- 2

30

--

1.00- 0

Val6rea
Le!

M'

Le!

M'

1.480 _200 _300 _-

_-

Cantitatea
estras.

Valrea

300

_-

4.853 4.936

tatea
estras

-- _-

3
200

-- _-

TOO

_- __- _-

____-

B.1

__-

____-

600

LO

143

--

_-

- 1.48

__-

LeI

estras,

Cantl-

20

_-

Savur a 50 banT
Pietri a 50 banI ms
Total Jud. Constanta

M'

Val6rea

250

____-

--

___-

tatea

tatea Valrea Latea Valrea

entras&
estras.

LeFFF3.1

M'

Canti -

Canti-

Canti-

--

Piatr brut a 1 lea m3.

Piatra bruta a 1 le m8.

Canti -

_-

Nisip a 1 leti ms

i pietri a 50 banT ms

a 50 banl m . . . . . .
MateriI industriale a 70 banI ms

Topalu.

FFEI.

I. letl ms
Pietri9 a 50 banI ms

Topalu.

Carvan.

Le

_-

Piatra, bruta a 3 leI rns

3 leT m' .
Pietri a 1 lea ms
Piatr, bruta a 1 lea m3.
4 lel m3 .
Nisip a 1 lea M3

Var us.

M,

1893-1894

1892-1893

____-

n 3 lei m.

Pietriki-nisip a 50 banl ms
Nisip a 50 bani ms

Val ea Rita rulut.

_____-

_-

75
76

B.

--

Nisip a 50 banY ms
Piatr bruta a 1 Ie 50 banI m3
Pietri a 50 banI m3

1891-1892

CantiCantitatea Val6rea tatea Val6rea

estrasd
estrasit

PRETUL PE Ms

68

EXTRAGERILE
II N CARI S'ACJ1804FACLIT
1897-1898
1896-1897
1895-1896
1895

80

30

9.666
200

4.833
140

60

44,043 70
I

37.466 201(.51.7777

30
56.933 TZ

b)JudetulTulcea
2

Ac-P una r.
Ai- Omitan.

CarjelarI.
Matra bruta" a I le ms .

Coium-Punar.
1 leti m.

4
5

Arab- Tab la.

Alib

Hasanlari.

Babadag.

Idem
CarjelarI.

6
7

o
10
11

12

As-mandra.
Babad ag.

Bar iera Babada g.

Bo

eme.

Catalol.
13abadag.
Tulcea.

Babadag.

BarhioI.

Bei-Daud.

Bei-Daud.

Bevtepe

I. le m .
3 161 rna .
I lea m3.

_____-

_-

_-

_-

.
.

_-

1 50 b. ms .
2 la m . .
3 m3 .

. .

3 ms .

Nisip a 50 banI ms
Savur, a 50 banT m'

Piatr bruta a 1 lea ms

____-

allem3.

Argila a 70 banI ms

--

.
.

Piatr, bruta a 1 lea ms . . . .

I 50 b. m8.

2 la M3 . . . .
Be-tepe.

--

__-

bruta a 1
ms .

a 3 lel ms . . .
Pietri a 1 lea ms
Piatr bruta a 1 lea ms
. .

1 50 b. ms

3 lei ms . .

a 1 lea ms . . .

13

3 ms .
4 m3.

cioplit a 3 leI ms

Beledia.

2 leI ms .

--

4
50

12 _50 _-

_-

____-

__________-

10,

50

431
.2-00

20

so

60

246

1-20

8- 6

14
39

2
14
78

200

12

200

14
5

3
25

75

30

18

30

90

_-

____-

10
18

50

--

_15

15

15

127

_-

___-

--

_____-

50

www.dacoromanica.ro

30

30

20

50

15 _-

21

_381 _-

31

--

14

5.50

--

____-

_____-

___150 __-

15

30

10
8

3- 0

37 53
9

5(7

50 _-

37,5

--

20

5 50

7 50

130

7- 2

100

100 --

___36 _50

3- 0

21

50

35 _-

1.300
802

1.300

1.116

1.116 _-

5,

10

1.060
20

530
20

_-

1.203 -

1'

_Y

12
37

6
37

840

841

ANIIIN CAR! S'AO F ACUT E XTR AGER ILE

1802-1E03
1896-1807

-_1890-1891
-

a)

FELUL MATERIALULd
NUMIREA CAR1EREI

COMUNA

Can ti-

F.d

c.)

tatea

PR ET UL PE 1143

estrasi
M3

14

15

ni

Biserieufa.

Bujor.
Cariamae.
Casinwea.

17
18

Canara-Baba.

19

Camber.

Jurilofca.

Slava-Rusti.
Casimcea.
Idem
Babadag.

Piatra bruta a 1 le ma .
Nisip a 50 banI ma

20 Cdmput Merelei Hagighiol.

Hagi-ghiol.

21

Cara-Bair.

Moru-ghiol.

22

Cara-Balu.

GreciI.

231

24

Cara-Suat.
Cara-Orman.

Cariera din apropierea

96
27

28
2
3
31

car ieret Marus.

Caramanchiol.
Ccirjeiari.

Caram-burum.
Casap-dtim.
Cedunul Garean.

361

37

Chiosc-Culac.

341

35

Coium-Punar.
3

40

--

Cula.

43

WW1-Mare.
DOlui-Cirefu
Dlul-Orta-chiot.
Dendil-Tepe.

Diverse cariere.
Dunaveful-de-sus.

48

Duingia..
DrOgaira.
En tsakt.

51

Eschi-Cale.

Fcinidna Smeului.

5
5
57

Fenildna tut Bujor.

Fnidna Maiellor.

-Cerna.

Casap-chioI.

Zebil.
Idem

Telita.

Coium-Punar.
Casap-chioI.

Babadag.
Mticin.

VticiirenI.
Zebil.
GreciI.
Orta-chioI.

Freatei.
Tulcea.

--

Isaccea.

Ghebf lea.

Orta-chia

Ghiol fi Ghiol Babadag.

Babadag.

.
.

.
.

.
.

2 leI ma .

3 ma .
cioplitit a 3 lei ma

brula a 1 leu ma .

1 leu ma

1 m3 .

3 lei ma .

.
.

.
.

3 ma .

.
.

.
.

)1

.
.

1 lea ma
1 ma .
1 ma .

a lei ma .

.
.
.
.
.

.
.
.

1 leil 50 banI ma

3 lel ma

. .

3 ma .
3 ma .

.
.

.
.

1 leti ma
3 lei ma .

D1

MS .

D ma . .
1 ma . . .
D 1 50 b. ma
1 ma . . .

Material diverse

Piatra brut a 3 leI ma .

Savurit a 1 led ma
Nisip a 1 led ma
Piatrtl brutti a 1 led ma .

1 m3 .
1 m3 .

n1

ma

3 lei ma

3 ma

3 ma
Nisip a 1 lea ma
Piatrtl, brutti a 3 lei' ma
Nisip a 50 banI ma

. .

.
.

Pietris a 1 ma

50 banl ma
.
Piatrii bruttt a 1 leil m" .

I ma .

.
.

4 ma .

D 1 led ma . . . .
1 50 b. ma .

2 lei ma .
Pietris a 50 bani ma
Nicolitel.
Piatra brutti a I leg ma .

4 lei ma .
Pietris a 50 ban! ma
Slava Cerchez. Piatrit brutti a 1 leu m3.

Garvan.

Getranid-Mie.

6 m3 .

.
.

Nicolitel.
Zebil.
Idem
Gar van.

Gdvantd-Mare.

brutti, a 1 leti ma .

3 leI ma .
cioplitti a 3 lei ma

Pietris, a 1 leg ma

Ctirjelari.

/Mu/ Cetalet.
Dlul-cu-Petri.

D 1 led ma .
10 3 leI ma .
1 let' ma .
D 1 lea ma .

Nisip a 50 bani ma

41
42

CaramanchioT. Piatra brutit a 1 tell ma

amps.

Cerna.
Ceauful-Mare.
Cealqul-Mie.
Celic-Dere ( Delia Cerbulut)
Cianga-Iara.

32
33

Cara-Suat.
Cara-Orman.

1 left ma .....

Piatra brutii. a I left ma

1891-1892

.
.
.

.
.

.
.
.

.
.

.
.

Let

B.

tatea Valrea
estrasa

LI

M3

----- ---- -- -------- - ------ ------ ---------- ----- ---- ----- - - ----------------

B.

-- ------- ---

-_. _. -

-_ --

__- --_ -_-

-_. --_ ---_.24--.._. -

C.anti-

tatea

es trasit

GanttGantt- I
Valrea tatea Valrea ta tea
estras
esLrasal

valorea

-------- - - -- -- - -

M3

B.

LeT

--

LeT

M3

Lei

M3

B.

- 15 --- ---- -- --40---- - -600-8 - - -20_-- 24_

24 -

----

15

2C0

--

20

8
8

--

--

-- - 50

--

--

-- - -- - -- --- - -- --6_----- -- -- -39----- - -- ----- -40-- - -39-t) ---7.

qo ----- 3 12 -----400 50 - -

- -- -

---

13

30

ta tea

Valtorea

estrasit

LeT

M3

NI,

122.

---

'

40k

--- 600
1001.800100 -

LeT

- -- --5-- --- --

40

10 -

10

- --

---

-_

---

--

50

8-

5-

-- -- -10

-- -- --12 - -6610--8

22
10
5

441-

5-- -- ---

76
10
9

84

97

--_
--

45

35

6
1

---

-. -

-- -----

80

80 -

10

10 -

----

10_
--_
- -- -- ---10--10

9-

----

-20 -_10_10

49

-- 07,-- -5 15 -- -102 - -24-S-- - ow

-- _ _i
40

30

120 -

90-

100
102

71890

www.dacoromanica.ro

--

19

10

---- - -- - _--_
_ --14- -102-- --16-- -15 -5

56
24

--

24

102

35
664

32

30

- ---------_
10

tatea

Val6rea

- estrasa
B.

16

15

251

12

-76--.
109

-84----- --90--- ---- --- -8_

16_
--- ----.---48 50

35

150

950

-56 -

-- ----31 50

--24---

17 50

B.

LeT

45-30-

11

- -------- _--- -- - -- --- -- -- -- -- --_ ------------------ -

- ---- --- ---- - -

C.anti-

Valrea

16

_ ---------___

1897-18P8

Cantitatea
estrasit

Can ti-

--- ---------- -- - -- ------------- ---- --- -- -- - --

-----------

_
- --

-- _
------ -- -- --- --_ --- --- --- -- -- -- -- --- -- -- -- -- --- -- -- - -105--- 80 _ __ _ __ --- -- -- -- -- ---- -- -- - 48-.
-- -- - -- -- --- -- -- -- -_ --- -- -- -- _. --- --- -- -- -- -- --12

ValOrea

35
80

.
.

Can ti-

1895-1896

1894-1805

1893- 1804

----_
------45

3')
35

35 -

14

--24--- ---5--30-_
--- --- --24--20---- ---- ----14--

114

114 -

24

'1050

3,5
7,5

45

15

24

20

-- -367 -- ---- --

--

8-

1?. 50

25

-12------ --- ---

664-

202

202 -

15 16 -

24

- - --- -- .__
-- -- -_
6--

950

191
I

106

842

843

ANII N CARI S'AID

1891-1892
,

'a'
a)

zr-

NUMIREA CAR1EREI

COMUNA

e.)

1890-1891

FELUL MATERIALULUI
si
PRETUL PE Ma

GanttCantltatea Valerea tatea Valdrea

estrasit
estrasa
M3

60

Gurgan.

Mcin.

61

Hag i- Ghiol.

Hagi-ghiol.

Casap-chia

62
63

Hora-Tepe.

64

Isaecea.

Isaccea.

65
66

Kira ilie.
Lipra ( .Mare li Midi).

Toxof.

Haidetiz.

Tulcea.

67
68

marin
Marus.

--

69

31 imea.

Luncavita.

Norm

71

Motu( Bundreti.

Tulcea.

72

Moru-yhiol.

7
7

Maniac Valea- Beee.

Nalbant.

75

Ortiga.

76
77

78

Ostrovul Aida 53.

Ostrovut Gradind rid.
Oprea.

Moru-gltiol.
Tulcea.

Jijila.

--

-.)

Matra.

Csla.

81

Pieinga.

GreciI.

Piatr brut a 1 le ma
Nisip a 50 banT ma
Piatrd bruti a 1 lea ma .

"pizza.

82

Rzpa.
Sdedr.
Saia-Culac.
Sari-gh 01.

83
8
87

Saraprea.
Slara-r errhezsed.

88

Slava-Russed.

81
91

Somo ea.
Sul uetz.

91

Tatarlar.

92
93

Tari- Verde.

ut
97j

Tarpcea.

Tuleea.
Uzunz-Bair.

Varus.
Vdcdren t.

Valea-Addned.

Luncavita.
Cerna.

Batchia
Sart-ghiol.
Slava-Russc.

MO

Vi sterna.

ma .

I leil ma .
Pietri a 50 banI ma
Nisip a 50 bani
Piatr brut, a 1 leu ITO
Nisip,,a 1 le ma
Piatra brutti a 1 leu m3

ma .
3 leI ma .
1

Nistp.,a 50 banl ma

Piatra brut. a 1 left ma .

3 leI ma .

1 leu ma

1 leu ma .
Nisip a 50 banI ma

50 banI ma

Cogelac.
Tulcea.
Cataloi.

Hrsova.
WicarenI.
Parches.
Tulcea.
Enisala.

3 161 m3 .

Savur a 1 leg ma
Piatr brut a 1 lei ma .

Savur,

.
.

3 leI ma .

.
.

.
.

.
.

.
.

. .

1 50 banl ma

Piatra brute' a 3 leI ma

1 leu ma .

1 leg ma .

3 10 ma .
o
Nisip a 50 banI ma . .
Plata, brut a 1 lea ma .

50 barii ma

Matra' brut a 1 lett ma .

1 left ma
Nisip a 50 banI ma
banI ma
Slava-Russcl.
Piatr, brut a 1 leti ma .
Somova.
MAcin.

Pietri9 a 1 lea ma
Piatra brut. a 1 lei" mg
.

D 3 leI ma . . .
Pietris, a 1 lea ma
Piatr brutA a I lea ma . . .

3 lel ma . . .
Pietri9 a 50 bani ma
Piatra brut a 4 leT ma
.

cioplit a 6 lei ma . .
Piatr brut a 1 lett ma . . .
Argilii. a 70 banI ma
Nistp i pietri a 50 bad( ma .

Vetrnria Tideea-Veche.

81

D 3 leI ma .

4 lel 1113
1 leti ma .

i lea ma .

. .

.
.

.
.

-----------------------

60

151
.
.

.
.

1 50 banl m3
D 3 leI ma . .
.

3 leI ma

1 leg& .
3 leI ma .

D 1 left

3 leI

LeI

B.

M3

1 leu ma .

I 1113

.
.

Pietri a 1 let ma . . . . . .
Piatra bruta a 1 lea ma . .

i 50 banl ma
Total judetul Tulcea .

264

Le

B.

-_ _.- -- -- --- --48 1444 --- -- -- -- --- -- -- -- ------ -- ---- - --245-- -- --- -- -- --. -- - 326,84 980 -- --50- -50---- --- --- --- ---- -- -- -- ---- --- --- --- ---- -- -- -- --- -- -- -- --- -- -- -- --- -- -- -- --- -- -- -- --- -- -- ' -- ----- -- ----- -- -- -- -_ -180 - -- --- ---- -- -- -- ---- --- --- --- --600- 300 1.200-- -- -- -- --- -- -- -- -- -- -- -- --- -- -- -- --- -- - -9--- -- -- -- --- -- -- -- --- -- -- -- -- - -3.339 4

735 -.

-,-

4
3

3 lei m3

1892-1893

842 -1099,54

Gantt-

tatea
estras

1893-1894

'A c UT EX

F
1894-1895

M'

I B.

LeI I B.

M'

M3

Lel

-- -8-16 - --- - - ----80

-_
_
-_

----------

28

400
100
24
20
15

-------

300

50
20

---___,
50

1.413

www.dacoromanica.ro

'

1896-1897
Cantltatea
estrasit

Valerea

I BI M3

Lel

I B.

LeT

12
5
34

1e)

120

go

3--- -30

140

II

16
130
128
40

33
33
36

140

10

15

----------------------------------------9
60

180

300

1.200

15

10
15

200

------------------------215
----- 370

919

370
6 30
459 75

20
33

480,8o

47

45

------------

22 50
107 50

1897-1898
Gantt-

tatea
estrasa

Valerea

M3

-- -0- - 8-- -- -- -- -16- 65- -6440--30- -240-- -- -- --- -- --- --- - ---- -- -- - 10 -- -- -- -- -- -_ --- --- --- --- --- - -- - -- _
--- - 800 - - - - - -_
- - - -- - --- -28- - - - - - ---40----------90
120- -.- - - 00 - ---- -47 -- -- -- - 6- ----- ---100 300
-- ---- -100-.
-1.200 - - -- --300_- - --48---- -- -700- - - .--- -- --- - -18- - - -- - _ - - - - -20 201- --- -- _- -- --- -400 ---- - - 1.000
- --400-- - - - - - - - - -54--- --12- - -- - -- -120
- -- -- -- - - -- -- -- - 48- -- -- - -64--- -- -- --- -- -- _- 200
- -- 150 _- -- --- -- 192
-1208--50-. -- ---100-- -100 244 - - _ 40 - -- -- - - -- -20

Cantltatea
estrasit

Le l

8
40

1895-1896

CantlCantiValerea tatea Valerea tatea Valerea

estrasit
estras

15
193

B.

.000

16

24
20
45

--34_-- ---

196

-36--10-16 50

33 -

750
-120- -33

-- 240 40

---

750

96 50
__I

----- -- --22 50

400

58,5

1.20(1-

29 25

118

250

3
118

208

100

54

216

208216-

40

70

210

---1

18

16
64

50

20

50

192
244

40
100

92

- -- 3G

30

50

100

40

4.079i I 1.762I 4.192 -H4.422,5I7.5991-251

3.168

2.66192

7;17'027.801

LeI

250

---------._---------------6
----------8
-----------15

12-

.--

100

Valdrea

1892-

----- -----_

5.639 79I

--_
---------------

50

20

791

51

74
38

B.

---- ----196-

-50--

-_

----

-- --120-

---19----395 50

5137 -

1.104

1.104 -

155

-- --- ---

200
28

132

10

77 50

-----200--28---- ---

----------

13210 -

-2--

4.98c5.007 50

4. Cantitatea materialeduI estras ci venitul carierelor arendate i concedate.

00
oF).

a) Judetul Constanta.

VENITUL CARIERII

CANTITATEA MATERIALULUI ESTRAS

n
0

NUMELE CARIERII

?-

`cii

)03 ,03

os

)03

r-, -

u)

3
5

Cechirgea .
Celea-micli No. 1
Cochirleni . . .
Defcea No. 1

05

Lagea

00

c;
00

3.4-00

1.000

.
.

Attirna41 .

CalachioI

1.000

2
5

.
.

4 6.000

5
5

10

5
1

5
13

5
5
4
5
5
5

2
3
10 6.0-00
5
5

5
5
5
5

5
5
10

5
5
5

13

5
4
5
5
5
5

ArvAnescI .. ..
AtArnatl
Calachiol

Canara Ceair

Cechirgea
Celea-nucli No. I.

5
5

Celea-micA No. 2
Defcea No. 1

5
5
5

AtArnatl

Canana Ceair
Canara de la tArl,

5
5

Valea AlvAnescI

Venga
'Venga Topal.

VArful AlvnescI
ArvanescI
Canana Ceair

____-

Celea-micA No. 2

Defcea No. t.
2

VArful

Celea-mare
Canara TArla
VArful Celea-mane
Celea-micANo. 1
Omurcea
CochirlenI
Medgidia

10
5

5
10

5
5

*ri

M.C.

M.C.

E T.:

E "erS

_______-

300
100
250
1.000
88243

500
1.000

1-80

_____-

--

___________-

2.916

50
500

2.000
3.304,54)

1.300
1.428,57

1.961

700

2.480,66

1.320

9.4(/
8.900,00

--

__-

300
100
114,50

1.000
2.000

1826

500
1.000

250
780
94149
525

700

1.40542
2.223,53

1.000

570

96

1.000

1.090

827

3.400
700

5
5

1.000

--

_____300

251

10

1;00

100

1.000

13
2

3.978
3.969

1.635

--

500
1.000

___________-

1.687,34

1.45843
35

310
13343
2.046,36
025,30

.2-50

"GO
83,30

700

--

955,20

--

1,149
5444e

1.454,30
17.357,43

1.07/0

300
1.000
1.000

13
2
2
5

784

1.000

500
1.000
8.92440

500
1.000
350
2.000
250
250

5
5
5

250
500
1.000
800
208

170

1.0-00

10

20 40 000

1.93903
863

626

250
2.000

9
20 40.000 2.0-00
124
5
13
2

13844

204

750

2.000

1.382
3.203
835

___________-

1.162
312

www.dacoromanica.ro

700
2.000
3.000
2.000
490

---

1.000 -

210
70

510 -

700

ao

----

2.000

2.041 20
360

150
350

--

1.000
7.967 23
4.846
6.643 70

200 -

1.000
510
900
250
310

3.000 210
70
700

1.000 _-

310 _320 _-

412
713
1.105
90

--

200
750

- 3.726 85
70

-2.000 - 544 92
-4.000 - 2.000

_49(
_- 1.400

275 _411 10
200
510
900
250
310
320
500

900 -

200
260
500
320
300
400
300
600
100
20

12.150 241
2.613 72
751

50

83

176 40

500
710

2.000 - 548 80
350 - 1.130 45

700 - 215 75
225 - 707
_
1.650
- 8.924 70

_-

410 -

41..525410

_-

3.384 60
3.788 30
3.463 39
425.00121021

065-5

13.377 95
0 -5
2.42210
4 080
7.226

7 -0

1.

6
5.37

25

13311.436:6011380

70425

2.994 92
91:441

-6.100

_50

410 13

14:00

150

158 50

103

150 - 1.116 70
24.000
150 - 2.611 55

300 250
480 -

124 80

131:4724410

48-50

21.122505225

8.924 0
24.400

1.587 50

18
50
08
19

1.088 20

24

500
-87 50 1.567

458 30

775
1.556
4.965
4.765
1.674
14.947
2.150

31.4375005811

250 -

1.10(

269 04

1.241 50
3.535 16
6.780 40

54:008700

700
500

28.313 32

1.570

18 20

24.000
138 34 372

6.268

546

7
40 70
510 _700
900 _- 2.000 - 2.737 25
250 _- 350 - 1.018 05

400
317

1.215

2.000 - 1.654
350 - 2.784 60
700 - 2.778 30
75 40 117 80 3.270 19
1.400
3.000 - 501
450
2.000 - 3.467 05
200
490 - 1.432 65
3.700
6.800 - 2.877 05
1.400

9.069
1.510
2.010
2.300
12.367 23
7.296
7.333 70
2.150
4.080
4.715
410
1.070

4.447 19

3.000

2.731 90

1.058 65

585 18
3.000 _2.000 _- 2.315 50
490 _984 08
6.800
1.400

2.300
4.400
4.450
10.860
2.150
4.080
3.650
760
1.070
375
2.610

31 50

700 _-

B.

658 80

1.000 - 1.400
1.135 16
900 - 2.000
3.880 40
250 - 350 -- 175

310
1.400
450
200
3.700
750

Lel
2.300

3.700 - 6.800 - 17.813 32

100 _200 _- 210

500 _- 3 000 -

1.000

300
5

----

450 _3.006

24

8.000

310
300
1.400
450
200

750 --

71

1.034,22

LeT 1B.

200 - 175
510 - 700
1.400
441 10 617 55
900 - 2.000 - 6.169
250 - 350 - 910

1.080 _- 3.000
500 _- 3.000
200 _- 210
174 _- 753

83943

1.000
700

300 - 2.000
42 57
300 - 2.000
1.400 - 3.000
450 - 2.000
200 - 490
3.700 - 6.800
750 - 1.400
1.080 - 3.000
500 - 3.000
200 - 210
70
1.000 -

1.080
500

70

100

300

B.j LeI 1B.

189 04

45
1.544

5840

Lei

Suma totalA

fr4

200 -

_-

1.000

'tt

1.080 - 3.000 _
500 - 3.000

405

974

ci7

750 - 1.400 -

__-

II

616 23

--

3.400
700

6.000

10
5

10

700

--------

1.000

5
5
5
5
5
5
5

Ostrovul Opa
Valea AlvAnescl

61

500
1.000

5
10
5
20

Canara de la WM.

--

10

--

10

Cochirleni
Celea-micd No. I.

-6

n.

6.000

5
5
5
5
5

Arvirtnescl

Lagea

1.000

6.000

CochirlenT

Lagea
Valea AlvitnescI
Venga
Venga Topal
VArful Alvanescl

1.000

M.C.

13.453,80

3.400
700

Cechirgea
Celea-micA No. 1
CochirlenT
Defcea No. 1

Varful AlvAnescI
AlvanescI

_______-

1.0-00

Lagea
Valea AlvdnescI
Venga . . .
Venga Topal

:4

1.000

3
5
5

M.C.

6.0-00

Canana-Ceair

Defcea No. 1

------

...

))

700

M.C.

747,...
-...
0

6.000

10

ArvAnescl

5
4
5

1.0-00

Lagea
. . .
Ostrovul-Opa .
Valea-Alviinescl
Venga
Veriga-Topal .
AlvanescI
0,

...

00

Bogdaproste
AlvanescI
ArvnescI
AtArnatI .
Calachiol
Canara-Ceair
Cechirgea
.
Calea-midi, No. 1

6.000

5
5

5
5
5

Venga
Venga-Topal

Defcea No. 1

1.000

10
5

Ostrovul-Opa
Valea-AlvAnescI

CochirlenT

1.000

^.

0o 0

MI 0

--

10
1

Canara-Ceair.

00

M.C.

4.-

'0324

rr..

Ca.lachioI

Gt.

'EL-5

4:14

'47)

AnI 11 hect. 11 M.C. 1 M.C.

Bogdaproste
Derma
Bogdaproste
Alvitnesci
ArviinescI
AtArnatI .

crr

03

ml'.1

E.-.

Ius
03

4c.d.

g
0

Extras In

Minimum obliga tor

510 34
1.508 50
700

1.014 50
2.087 50
573

1.566 70
24.400

5_3 50

3.061 55
1.423 50

697 20
187 20

1.197 20

350

770 30

VENITUL CARIERII

CANTITATEA MATERIALULUI ESTRAS

e;..

NUMIREA CARIERII

-5.

cd

L's

g...._,

a.

En

E-.

Anil H.a.

Murfatlar No. 1

Ostrovul Opa
Anadalchiol

La catunul AnadalchioI
Canara Aurel
Ceair.

Rasova.
Arvanescl
Valea Alvitnesci
Varful Alv,nescI .
Defcea No. 1
o

Bogdaproste
Eschi-Cale
Iacob-Deal
Capotescl .
Beledia
Eschi-Cale .
Iacob-Deal .
Trel FAntttnI
Beledia
Eschi-Cale
Iacob-Deal
TreI FAntitni
Beledia
Iacob-Deal . . .
Dealul T ugul ea .
Valea Carabalffi
Beledia
Iacob-Deal
Dlul T u g ul e a

Beledia
Iacob-Deal
Dlul T ugulea

3
.

5
20
5
5

3
15
1

15
5
5
3

15
5
5
15
10
1(

154
10
5

Carabalu
Dlul Tugulea
Iacob-Deal

Piatra-Roie
Valea Carabaliti
Gred
T ugulea

Dlul Cetigii
Piatra Roie
Iacob-Deal

10
5
20
5
6
2
3

15
10
20
10
15
202011

21

10
5
.

90
15

l'ce

(13-

Tn...

153

iFecl

.X...g.
Q

I:14

M.C.

M.C.

.-

M.C.

---_ _
-- ---- --- - - -

9
23

Estras In plus

Minimum obligatori

5
5
2

10
1

13
2
10

--- - --

2.000
8.000

208
20.000
800
2.000
1.000
250

1.000

-- ---

--

200

_ ---_ --

1.000
200

112

1
'r2

- --1

1/2

-- __
- ----

300
1.000
200
220
1.000

500
1.000

1/2

1.000

10
ih

500
1.000

10
10
10

1.000

1.000
10 1.500
5
500
2-9-

--

1.000

- -

100
1.000

1.000

19
101

300
1.000

...

M.C.

--

350
350
2.000

---

.h' z

03 s_

. ... 4:1

M.C.

---

f-....

559

-. 0
a4 5.

i5::

M.C.

M.C.

-------

--

10

80

375

500
1.000

--

-_
----------

4.285,90 3.450
100
1.341
186,60

8.649

256
1.758
75,90

95

8.595
699

1.122,97

347
127
10.929

80

8.252
125

42

295,31

2.076
378
3.992

www.dacoromanica.ro

50

1.195

118
2.219
2.362
15.366

ii)

-8

0371.

1.400

2.575

.cm.,

r.:

4.119,90

10
10

1.000

en

vs

110
842
250
I

05 _,

cfr

vs '0:3

-_
-- ---- --- -b) Judetul Tulcea.
-- -- - -- -- -- ---- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -_ --- -- - --- -- --- __ -- ---- ---- -- -- -- -- - -- -- -

1.(700

Q.

nd ,a3

M.C.
42

--------_
-----------

6.0-4

all

WW

n00 z

a3
LeI

B.

460
260

B.

--

LeI

B.

1.523 50
- -- 840 __
- -- _-- -- -- -- -- -- 94- ---5.592
-- -- - 2.628 50
-- - __
_

10 50
12

87 50
87 50L

1.509
40
667
200
20
500
250
320
1.100
200
75

Lel
1.200
4.800

180

300
1.000
187
1.165
300
1.000
302
1.165
300
1.000
254
1.165
1.000
1.000

Suma totala

03 Z
F. 0.,

500
124 80
12.000
480
1.650
793 75
150
250
500

ll

4-0

400

2.000
400

200

600
2.000
400

371
512

- 6.082 50

--

1.500
3.000
2.000
8.595
1.500
2.000

2.100
600
1.200
1.800
900
600
1200.
75
1.800

B.

1.390 50
15..827712

--

1.596 50
21:21542207

4-2

1.340 2.150 -

1.043 75

470 700 -

1.350 75 85

700

6.592 94

187 900 3.628 50

902 3.165 -

3.536 1.212 -

7.082 50
845 41

- 4.119 90

2.153

5.119 90
2.500
3.095
3.165
9.595
4.653

8.252

9.252

-_
--- -- ___
-- _ _
- -- _ __
- 1.438 10
_
- ---10.929
_
- 1.477 40

440
2.000

1.165
1.000
1.000
1.165
1.000
1.000
6.500
200
1.000
580
6.500
100
200
1.350
598 75
1.190

305
20

LeI

151

95

878 86

76 20

-- 1.890
_ _40

1.932 70
_
- - -- 15.515

- 1.541 90

3.165 -

--3.165 -

3.978 86
8.538 10
1.476 20

11.929 -

2.380 8.877 40
700

3.290 40
2.966 90
4.331 45

16.705 _

847

S'a estras dar in timp de 8 anI (de la 1890-98), din carierile Dobrogie urmat6rea
cantitate de material prin permisurI i prin arendarI:

FPrin

permisurI

M. C.

LeI

B.

153.777
33.367

20
20
401

J U D El' E

Constante,
Tulcea .
Dobrogia

.1

...JJ
.

Valre

Cantitate

.H

165.041,37
23.'145 94

188.187

187.144

Total

Prin arendArI
Cantilate

Cantitate

Valore
LeI

B.1

304.184
99.004

397.881
137.564

45
56

403.188

535.446

M. C

-1

M. C.
559.225,37
122.149,94

J J 681.375

Valre
LeI

B.

551.658
170.031

65

722.590

76
40

5. Preful meditt al pietrii, pietrimlut ,si nisipului din Dobrogia. Pretil] pietrir la cadera
Iacob-Deal (Turcelia) este, predata pe vapor la Macin:
Piatra cioplita in pavele marI de 0.10x0.15x0.20 . . . 12 lel ni c.

piad de 0.05 grosime pentru trotuare . . . 16 leI m. c.

Pretul medir' al pietriI, pietriulul i nisipuluI, este:
i.-.

os
P.

J UDETE

g0

M. C.

Piatrii, brutit
Piatra cioplit,
Piatr de talle Pietri f
Pentru anro- Propriil Cate- Cate- 1 Cate- Propriii Pentru san'
piatrii Nisip
camente
zisii, I cusinetl spartA
goria
III
zis
goria
I
gorja
1 m.c.=1.800 kg.
j

Metrul cub
II11

lg. C.

Tona

Lei B. LeI B. LeI B. LeI B. LeI B. Lei IBA LeI B. Lei B.1 Lei B. LeI IB.I Lel IB.
Constanta

Tulcea .

10

1
12

70

120

55
50

190

9 75

5 50

8 40

7 35

6. Analisa pietrii cator-va cariere. Ca sa dam o idee mal precisa de calitatea f6rte
huna a pietrir din Dobrogia, dam dup5, statistica carierelor (pag. 207-9) resultatele analiselor facute in laboratorul de chimie al Scelle1 de PodurI i Sosele din Bucurescr:
a) Cariera de pe valea Carabalu (comuna Gred). Granit.
Densitatea. Densitatea probeI este de 2.762.
Facultatea de absorbtiune pentru aph. O suta 1)&11' din acest granit absorb pana
la saturatie 0,09 partI apa.

Resistenta la usura s'a determinat bu ma.5ina Dorry, la 4 cuburI de 5 c,m

latura.

Suprafata de frecare (25 c/m p.) s'a incarcat Cu 290 grame pe cm p. in care

greuta,te se afla coprinsa i greutatea proprie a cubulur. Din cate opt experiente (de catre
1.000 de rotatiuni), la care ati fost supuse fie-care din cele 4 cuburr, resulta ca, un cub
pierde in mediti 10 gr. 98, ceea ce revine, tinnd srna de densitate, 2.762 la un volum
de 3 cm. c., 98.
Resistenta la compresiune, reiese din urmatorul tabloi, care coprinde resultatele

obtinute in parte pentru fie-care cub de 5 c/m lature, supus la sfarimare cu maina
Werder.

Numrul total al cuburilor sfaramate este de 20, din care jumata,te s'a sfaramat
In stare saturata de apa, iar jumatatea cea-Palta s'a staramat in stare uscata.
CuburI de 5 c/m pe lature sfaramate in stare:

www.dacoromanica.ro

848

USCATA
2
0c.)

SATURATE CU APA
1

Greulatea sub influenta

Greutatea
se produce sfacuburilor uscate atreia
Mmarea pe cim. p.

1-3

o
6

2
3
4
5
6
7

9
10

Grame

Kilogramo

328,5
343,7
338,2
340,0
333,0
336,0
344,2
331.5
339,5
329,0

1.820
1.460
1.480
1.560
1.440
1.600
1.660
1.420
1.540
1.560

Total . . 3.363,6
Media. . 336,36

Greutatea
Greutatea sub influenta
cuburilor saturate direia se produce sfcu apti
rAmarea pe c/m. p. supr.
1

Grame

Kilograme

343,5
333,7
334,1
343,0
337,5
331,5
327,2
329,0
330,7
343,0

1.440
1.360
1.560
1.520
1.760
1.420
1.380
1.600
1.460
1.600

. 3.353,2

15.100

2
3

4
5
6
7

8
I

9
10

Total

15.540

1.554,00

Media. .

335,32

1.510,0

b) Cariera Iacob-Deal (Turcdia). Granit.

1. Densitatea este 2.676.

2. Facultatea de absorbtiune pentru apa. O suta partr piatra absrbe pana la saturatiune 0,1 par apa.
3. Resistenta la usura s'a determinat cu masina Dorry la dou cuburf de 5 cim
latura. Suprafata de frecare (25 c m p.) s'a incarcat cu cate 251 grame pe cm p., in care
greutate se cuprinde i acea proprie a cubuluY. Din cate 8 experiente facute asupra
fle-card cub (in total 16) resulta, ca un cub pierde din masa sa la 1.000 de rotatiunI ale
masinel in media 6,45 grame.
4. Resistenta la sfaramare. Urrnatorul tablou coprinde resultate.le obtinute pentru
fle-care cub in parte sfaramat Cu masina Werder. Numrul total al cuburilor sfaramate
a fost de 20, din care 10, inainte de staramare, ab' fost saturate cu apa i apor supuse la
Inghe i desghet in 25 randurT, iar restul de 10 s'a sfaramat in stare naturala.

Io-.o

Cuburi uscate

-o'
C1)

t..

u
6

:..

Resiste* pe c/m.

o
u
6

2.800
2.820
2.940
3.200
3.000
2.800
2.880
2.820
2.920
2.860

2
3

4
5
6
7

9
10

Total

2.904,0

Kilograme
3.000
2.880
2.900
2.800
2.820
2 860
3.100
2.900
2.940
2.780

2
3

4
5

6
7

10

Total

. . 29.040

Media.

Resiste* pe c/m. p.

Kilogramo

Cubuii ude supuse -

inghetului oi desghet.

. . 28.980

Media.

2.898,0

5. Gelivitatea. Cuburile supuse inghetuld in 25 de randurT nu ati suferit niel o alteratie

exteri6ra visibila. Piatra nu este geliva.
Cariera Piatra-Rofie (Cerna). Granit.
Densitatea este 2.67.

Facultatea de absorbtiune pentru tipa. Una suta partsi piatra abs6rbe pana la

saturatiune 0,1 partI apa.

Resistenta la usura s'a determinat cu masina Dorry, la dou cuburi de 5 cm
latura. Suprafata de frecare (25 c m p.) s'a incarcat in cate 250 grame pe Oh p., in care

www.dacoromanica.ro

849

greutate se coprinde O greutatea proprie a cubulur. Din ale opt experiente fcute asupra
fie-crui cub (in total 16) result, ca un cub pierde din masa sa la 1.000 rotatiunr ale
masiner 8,7 grame.
4. B.esistenta la sal-Amare. Urmatorul tabloa eoprinde resultatele obtinute pentru
fie-care cub in parte sfarftmate cu m4na Werder. Numarul totat al cuburilor starmate a fost de 20, din care 10, inainte de sfaramare, a fost saturate cu aph O apol supuse
inghetulur i, desghetulur in 25 randurr, iar restul de 10 s'a sfaxamat in stare natural (uscat).

5. Gelivitatea. Cuburile supuse inghetuluI O desghetuld in 25 rOndurr nu ati suferit

niel o alteratiune exterira vizibild.
Piatra nu este geliva.
CuburI uscate

-o'

o
:_.
o
c.'
6

o
c..
o

Resistenta pe c/m. p.

0.

1)

Kilogramo

2
3
4
5
6
7

8
9
10

Total

Media.

2.560
2.840
2.860
2.820
2.800
2.760
2.980
2.860
2.780
2.640
. 27.940
.

2.794,()

Cuburi
supuse InglietuluI
Resistenta pe c/ m. p.

Kilograme
2.880
2.600
2.800
2.900
2.860
2.680
2.820
2.760
2 800
2.740

3
4
5

6
7
8
9
10

Total
I

Media.

27.840

2.784,0

6. Minereur '1". Formatiunile f6rte vechr din Nordul Dobrogier aa atras de curnd aten-

tiunea 6menilor no*tri de sciint, carr ati tacut sondagir *i cercetrl in valea superibra,
a riulur Taita i regiunea invecinata.
Dm loe spuselor unul cunoscAtor, D-Iur Alimn*eanu, $eful serviciulur minelor i
carierelor din Ministerul Domeniilor 1).

In Dobrogia se afl regiunea Lozova, cu Islam-Giaferca, Balabancea, Carapcea,

regiunea Carapelitulur, care s'ar putea, din punctul de vedere al apropierir, s'a, fie legat
cu Lozova, de care ins trebue s'o desprtim din punctul de vedere al diferentil formatiunilor.

La Lozova, tuteo f.$ie de 0.10-0.60 cm. largime, 15 m. lungime i 12 m. acial-1cime, futre phylite i quartite archaice $i pe versantul sudic al Bocloger s'ati gsit calcopirite, malachite i alte minereurr de crupu.
In straturile de quartz, phylite i quartile, ca i printre vinele de porphyr s'a gsit
fier oligist.
La Islam-Giaferca, in aceleasI formatiunI t'adate de pegmatite, diabase i porphire,
s'a gasit fierul oligist singur saa insolit de calcopyrite i malachite; amestecul inf1i6za
o zona de mar bine de 20 m. lrgime.
Pe colina Carapcea, in formatiunr paleozoice, representate prin schisturr argilse
(grauwakes), tofurile (tufs) porphyrice, s'a gasa varite bucatr de malachite O calcopyrite

pe 1-2 m. lrgime.
Pe dlul Amzala in formatiunr paleozoice s'a gasit oligist in quartz i. malachite
intercalate in schisturr, pe o lrgime de O 50-1 m. O o lungime ce s'a putut urm'ari la
suprafat pe mar mult de 150 m.
La Carapelit, in formatiunI paleozoico i in vine porphirice s'a constatat trer zone
de impregnatiune (un corp strbtOnd printre moleculele altuia):
') L'exploitation des Mines en Roumanie, pag. 25-27 i urmatetrele.
71890

107

www.dacoromanica.ro

850

Intala In valea Cornuld, confine malachite pe 1.20-2.50 m. largime i maT mult

de 100 m. lungime.

A doua pe versantul nordic al Mula e formar. de hematite roii, careare 1.50 m.

addncime 5i 1. m. largime, se continua pe 90 m. lungime. Paralel cu ea maT sunt inca
dou, representate prin hemalit i malachit.
A treia se afta pe versantul Sud-Estic, i confine malachita i chalcophyrita, pe o
lungime de 0.50-1 m. 5i o lungime la suprafafa de mal bine de 170 m.
La Altn-Tepe, intre philite i schisturr amphibolice, sunt impregnafiunr de fler
manganez i arama, care se intind pe mal bine de 30 m. largime i o lungime ce trece
de 100 metri.

Minereurile de la Lozova at dat 'Arfa la 10eio Cu (cupru) i o analiza facuta la

Geologische Reichanstadt din Viena, a gasit urme de aur, confine fier Orla la 200/o
urme de manganez.
Cele de la Amzald a dat 39% Fe, 0.70% Cu i urme de Mn.
Hemalitele din Carapelit ati dat rana la 500/o Fe i urme de Mn.
Probele de la Altn-Tepe ati dat 60/o Fe, 11/o Mn. ji 4Vo Cu.

Cum vedem principala bogalie a sub-soluluT Dobrogier consta in piatra de calitate

f6rte huna i care se extrage in cantitaff destul de insemnate.
Extragerea mineralelor este inca la incepu tul er ne va trebui mult pAna sa aj ungem a avea o industrie metalurgica, de i cercetarile tcute arata, ca avem in nordul
Dobrogid destul fler i arama i chiar aur.

www.dacoromanica.ro

851.

CAPITOLUL VII

INDUSTRIFI
Ce avem azT ca industrie in Dobrogia, nu se pot satisface niel trebuintele locale.
Se pene dar zice, ca sub acest raport provincia nstra de dinc6ce de Dunare n'a inceput
inca sa pasiasca pe acsta cale si 'T va trebui mult timp i marT sfortarT, pana ce materiile prime din care unele sunt in abondenta sa fie transformate prin fabricatiune.
In sb,nul sql, pamdntul DobrogieT ascunde bogatir nenumrate, carl ar putea fi utilisate pentru intemeierea i desvoltarea multor industriI: estractiva, olaria caramidaria
de tot felul, vararia, cimentul, ocrurile, etc.
Agricultura cu produsele sale p6te intretine : moraria, brutaria i fabricarea pastelor
fain6se ; apoT beraria, conservele alimentare, etc
Podgoriile bogate in vinurf pot nasce i desvolta : fabricarea alcoolurilor, otetariile,
cogniacurile i liquerurile, vinurile spum6se, etc.
Pescariile ar avea de alimentat cherhanalele diferite fabricate de peste.
Animalele domestice i mar ales oile, ati ca compliment industrial fabricarea postavurilor, presurl, articole din pr i dome, tabacariile, etc.
Pana i prin mlastine s'ar putea introduce : fabricarea cowrilor, rogojinilor, ostretelor, cum si fabricl de hartie ordinara.
Pana acum nu avem aprpe nimic fabricat din tot acest pa,m6nt rodnic, ci materiile
brute se trimet in streinata,te. Ancheta ') industrial, clasifica industria in mare, inijlocie
*i mica; iar resultatele obtinute pentru Dobrogia sunt :

A. Industria mare (FabrieD 2).

Num'rul

TI

FIRMA ASEZMNTULUI

"5

o COMUNA
4-..
c)

-o
O

NUMELE PROPRIETARULUI

50

EXPLOATATORULUI

salal

Fabrica Iulius Gruber .

Carol Schmidt .

Constanta 1884
Palaz . . . 1898
Constanta 1897
1897
1880
1860
1900

<4
E-1-

4
--4

Cernavoda 1900

En

4
O
L)
1

<4

FELUL FABRICATIUNEI

>T.:

-4

)-2

E-1

cls

a0

1900

1901

Tortoman 1900
CicrAcci .

1897

Tulcea .

1896

. .
.

. .
. .

Cherestea

1805

)4

1885

Taticaria Prodanof

1899

Atelierul Giovani Carnana . .

1901
1866

Uzina de apg, a Serv. sanitar

Atelierele Comisiunft Europ
Dundrene

E-4

..5..

..0 z

tz.`6'

{ 1 V2

Sotiriu
Mra G. Nedelcu

L)

Sulina

Bideme i 152I p. peirol.

Ma.inI agricole . . . .
. .
Rima,* i mlaia .

... . ..

Steaua RomAnd .
Atelier mecanic G. I. Rignall .
Fabrica V. P. Murelli . . . . .
A telierul C. F. R.
Trit-uratorul Fratelli Bach; re. . . .
pres. A. Cosma . .
Socit anonyme des ciments
Portland de l'Europe orieniale
Rafinerie i destilerie de petrol Helios
Societ. de petrol Cernavoda
Fabrica T. Manicatide . . . .
Mra
Sarchis i
. .
cian fra.ilor
Ag.op-.

Fabrica Al. Avramide i N

Bere

ti

T-, o

16

16

Repa rat. mater. rulant

22

129
18
11
84

Curdtitor de orz

25

Ciment, var hidraulic .

300

156

Petrol, benz., uleiuri etc.

Petrol, etc
Tibiir pulv., ocrurl, etc.

Fitind, mdlahl

FAMA

Tabitcdrie
Turnittoriei repar. navalepotabiltt
Apti

Reparatfi de vapore

4
40

OBSERVATII

__
24

inehisa.
3 Nu func tionza.
37

20

12

24
120
12

26
6

18

41

Relnoit& si milita
In 1902.

FunetionzA Mire5 rupt.

5
Lgmri7sfunnpaT p.

') Se datoresce acsta minutisd lucrare sirguinte D-lui L. Colesru, efuI biuroului statisticel generale din Ministerul Agriculture, Industrie, Comertule i Domeniilor.
Ancheta s'a l'Uta in anul 1901 i s'a imprimat in 1903. (Editie oficiar. Doud volume).
2) Ancheta industriar. Vol. I, pag. 32, 33 i 51.

www.dacoromanica.ro

852

B. Industria mijlocie.
Intre industriile mijlocif s'ar putea numra morile mid, piuele i povernele
a) Morile miel din Dobrogia 1).
Felul moto-

cu
s.,

0.
w
c.,

JUDETE

8'

T.'

B' 7,3

-.

'3
"a
cd

z
Constante. .
Tulcea . .
Total . .

fa

<-0-

?S.

1o liw

4)

cD

C.)

279 1.191.267

A A

24 39

2191

1.006.570 5261 88 22
916 2.197.837 742 112 61
637

,T) C,

a)

CD .wi

al

Z .....

07 0

,..:P'

"4

a.

.-3

543 347 31

GO

,-.

0e

2.-.

gl

;-.

a.

-4

c..7

a)

w
g.
4,

.41

0 o
E f.
a) .0

L.4

specia 1

.--.

,:v 2 -,

t..

LucrittorI

anual
(In sute de kilogr.)

stib 1.

gra, T1

a.a o
..,,s
.7.: a)
lt f).'7"

nel

Cantitatea miicinat6.

Felul
combu-

...,/
f.
_, a)
...

rultif

,-.

-A

,12

0E.
1

51162.373 108.530 21.466 292.369

-013

41

16 13 574

390 820 15

2125.390 220.227 78.250 423.867

923 1167 46

7 287.763,328.757 99.716 716.236 135 45 48 737

11

luT

0
1-2.

.-I

Anexe
la
mbrli

lucru-

GO 0

63

.751

0 4. o
iti
8 '80 'eci.1
0 6, 0

72 29 35 163

n Durata
at

ce

3'

....

=
0 ...a) .T.
= (1)

--.

g
.2
o
E

0 4 ..3 ro
I:0 V.
0 ' E % e!

.rs

c,

In.

A .a. a.

rz".

89 237

49

221

32 566

71

162

124

8031 113 3 8 11 2

Sunt in Dobrogia 916 morI, cele mal multe sunt de vnt (742). Tte macing. anual
71.623 tone fain.

b) Piuele din Dobrogia 2)

721

-c-c3 8 03

cd 4

Constanta

o
ce

JUDETUL

n.
td

oo

fa

6 "0

Observatif

ps

:=1

ce

0!

400

Durata lucruluf

n.

>cd

In jud. Tulcea, nu sunt.

c) Povernele
Sunt in numr de 143; cele maI multe in judetul Tulcea (104).
Modul cum industria mijlocie este respanditg prin comunI, se arat in tablourile lit. d i e:

d) Industrii In comunele urbane 3)

Mor"

8
0)*-7=1,

-5
+.

ORASELE

2 nl

0)
nzi

Cernavoda
Constants.
C
Cuzgun
Htirsova
n0
Mangalia
o medgidia
.
.
Ostrov . .
Total jud. Constanta .

2
5

0'1

-5-2

o
E-,

Iaccea

a.) ,--, 0
,.=
a. ;., ^. o
CO a) . AD .Z. ..

a.,

'',4 al. 0 E .51 '''

0 r.

-..40

'5 T/2'

--

--

5
.

.....

Total jud. Tulcea .

Total Dobrogia .

0
r-,

CO

c...)

---

000

o
.0
cd

0
O

14

12

10

.1

--

6
5

--

36

589

3
6

12

12

103

11

17

24

Ancheta industriala, Vol. II, pag. 144-145.

2) Idem., pag. 148.
') Idem. Vol. II, pag. 375-376.

www.dacoromanica.ro

540

37
11

2
5

3
2

81
29
62

77
13

38
273

'73

Observatif

rz 2

22
9

Ailahmudia

Macin
Sulina .
Tulcea .

CC)

Babadag

Chilia-veche

,-,
:-.

R.

C.)

0-2

4.

,c13

'.4

4)

:4
"
.0

6 ch
E ':'..

105
69
317

629

10 1 1169

2 fabrid fnchise.

e) Industriile din comunele ruralei)

Morl
JUDETE, PLA$1
n.

COMUNE

'ad

.F21

0
0 0
ad

Q)

Q)

E f5
JUDETE, PL$1
z.zz.

E ti
o o

Judetul Constanta
Caraharman.
Caramurat .
Carol I.

CicrAcci .
Copadin .

Gargalic

.
.
.

.
.

.
.

12
4

Hasancea .
Murfatlar
Omurcea

Palaz .
Pazarli

.
.

.
.
.

.
.
.

Cocargea . .
Cochirlenl . .
Chioseler . .
Caratai . . .
Enigea . . .
Mahmut Cuius

Rasova .

Seimeni . . .
Taspunar . .
Tortoman . .
Pl. Mangalia

Azaplar .

Caraomer .
Cavaclar .

.
.

Agemler

EdilchioI

.
.

1
1(**

----

5 Grliciu

iriu.
3 Topolog .

4
2
1

1(***)

6 Asarlic

2
2
2
2

2
3

2 ripnita

.
.

1
1

2
1

---

COMUNE

COMUNE

a)

.C1

as

Cd

Ulna . .
Parachiol .

21

8
3

Regep-Cniusu
Satu-Noli . .
Tot. J. Const.

Ciamurli-de-s.
Ciucurova .
Cogealac .
3 Congaz .
6
Enisala . .
2 202 19134 11271 454 Jurilofca
3

Nalbant .

Or tachioI

Jude-pi Tulcea

Satu-Noil
Sarighiol

9
8

.
.

.
.

.
.

.
.

14

26
2

11

3
2

_
_

13
5

10

4
1

2
1

Pl. Babadag
AlibeichioI .
Armutlia . .
Atmagea . .
Baschiol . .
9 Beidaut . . .
5 Caramanchioi
13 Caranasuf . .
Canli-bugeac
.
6 Casapchioi
7 Casmcea . .
2 Ciamurli-de-j.
3
5
2
2
6

2
3
23
17
18

4
1

--

17
5

22
3
2

8
7

--

43
6
1
11
31

33
13

18

Pl. Mcicin

1 Balabancea
4 Carcaliu .
.
6 CarjelarI
8 Coium-punar
.
12 Cerna

Greci
Jijila

10
1

6
8
8

4
6
5
11

27
17
2
7
11

12

4
8

5
2

2
9
3
9

2
8

3
2
6
9
1

Tot. J. Tulcea

437 83 15

02 464

14

24

1) Ancheta industriala, Vol. II, pag. 158-160 (pentru jud. Constanta); pag. 189-190 (pentru jud. Tulcea).
(*) O mitrd de al doilea rang. (**) O fabric& de here. (***) O fabric& de produqe chimice.

www.dacoromanica.ro

14
23

12

37
4
17

Luncavita .
Picinega
Pisica .
Satu-nou
Turcuia .
VacarenI
Pl. Salina
3
2 Caraorman .
0 Satu-Nou . .
8 SE Gheorghe
4 11stofca
. .

21

5
3

9
13

Poturu . .
Sarichioi .
Slava-rus.
Toxof . .

22 Zebil

17

Sarinasuf .
Somova .
Telita . .

.
.

35

O.

I 53
ift"4

Pl. Tulcea
19
6
.
Agighiol
17
. .
Bestepe
10
.
Cataloi
8 Csla
. . .
5
FrectteI . .
22
MalcocI . .
41
Morughiol
14 MeidanchioI
12
.
10 Nicoli
.

14

o
O

Parches

3 Marleanu .

Ghiuvegea
2 HairamchioI

11

-- 6
. -- 1
- 63
Esechiol .
-5
6 Enisemlia
5 Griia. . -

JUDETE, PL$1

4,

Mori

P-1

E3

6
3

-- 14
-7
- 12
-- 8
-1
-- 2

Bugeac . . .
Bairam-dede

5 Beilic .
4 Canija .
Carvan .
Caranlic
2 Dobromir

Pl. Hdrsova
11 Calfa . . .
2 Ciobanu . .
19 Mien! . . .

o JUDETE,

A.) r

Urumbei .
1
3 Pl. Silistr.-N.
Almaliu . . .
4 Aliman . . .

Topal .

--

3
1
.5

8 Tuzla .

.0

cd

(P.)

Ghizdrescl
Ostrov . .
SaraI . . .

)01
ce

as

27 Sarighiol .
18 TatlAgeac .
4 Topraisarl

Cazil-Murat . 3
Chiragi
Enghez

2(2

Techirghiol .
Pl. Medgidie
Alacp . . .

NAM
Carabac .

r.

COMUNE

Gheringec .
Musurat .
Osmancea .
Osmanfac

Pl. Constania
11

Xi)

fl

LI

44

MorI

Mori

11

Tot. Dobrogia

2 633 102 49 1 119 918

C. Industria mica.
a) Meseriail din Dobrogia
1

lucruluT

44

0
'E3'

o
',..:

i
W
w

ce

C.,

Industiia ceramic&
Olria
17 5 8
Cartimidaria
20 126 25
Industria matertilor minerale.
Vrtiriile
6
SculptorT ai cioplitorI In piatr ai marmora
4
32
industria metcdelor.
GiuvaergiI ai argintarl
1
Fieraria : ferarl ord., potcovarI, cirutarI
234 66 56
TapiterI ai vopsitorI de trsurl
1

.5.

0
..,

3
I
2 3

.......

23 14

7,ofetaria

7.onserve alimentare, cherhanale, muatar

?aste fain6se
eilcol ai derivate (cognac, liqueurs etc.) .
M ezelurI ai matarT

0
Z

cs

a,

6
4

--

35 821

2
2
2
2

21

91

2
1

--

5 45

-1

3
15

3
3 14

3
1

24
4

3
2

1 $1 timplar, i ei
fdar

1 12

33

3 14 12

.171 du s tr ii cliimice

33

f 1 el lemnar, I si

17
2

51

111

22 9
66 67
7 8

wat

5
3

32

2
9

4
5

261

Zugravi de flrme . . . .
Industria constructiunilor.
Zidari ai sobar!

22

1 1111 --

Pern (Fabric. de
.)
CarbunarI (MangalierI)

---1 ` 1

3
1

29

4
10
71

7 13

10
1

15

38 17
38 14

21

171

3 15

5
16

21 1
5
16

141

I8,'
I

2 ()1

22

58 2 sunt si opincarl

12 (/ ell petrol
139 5 aunt% covrigarI
20

27
6

33

6 22
11 66

_1

ji

285

1
1

1 31 26

21 11
3

2
1

5
5
13 43 56
1

98 i I ferarlfabr
k de arute
at rotar 3 el
72 fisculpt.
in lema,
i al zidar

34
17

2 24 24

32

27
14

9
2

23

7
1

34 Lucr. numaIvara

5 12 17

168 5sunteilingerite

73
11

392 i e % traistar

777
11
4

13
4

12 i Soc. pe acliunT

7
1

7 15 22
4 14 8

24 2 ambulanti

22
8

---

15

21

21

1 1 21

3
9

3
6

i e ambulant

45 .1 tImplar
/ 2 sunt si 'fermi,

128 141 123 118 10 31 97 97

3
2

,'

51

17 17

Zugravi de case, bisericT ai vapsit. de lemn

Industrii diverse
PIttRamarT, mindirigiT

TotalurT pe judete .

6, 65
5' 7

100

344

1
1

109 24 35 98 11 25 84 84
1
1
1
37 24 12 20 17 36 1 1

233 1 e eit'abr. de tigie

21

18 --1
9

241 2

3,
2.

fl e ei rotar,6 si

3
2

23

309ivem. i at cojocaz

23

131 117 96 113 18 40 91 91

2 suntai tinichtgit

14

61

56 200

42691

OBSERVATII

21

24

3 14
2 2

1
291

10

1
1

107 63 63 79 28 10 97 97
69 19 12 31 38 66 3 3

..

7 22 11 33

24 23 11

40 f I esi da-ra-cit. de

233
23
14

3 18

19 24 34
52 9 11 47

A leriart

Legatoria de cartl
Industria artelor gralice
Tipograff
Fotografl

_I _1

551

17 i e ai brutar

23 23

_I
_.;

1120

'

--I

1.34

0
2REcE

6
2

16
36

,,B. o

II

1_

3
3

3 24

13

91 { 04 saurtukearr

co e,
,-. W

2 ci.z

.-,

*"

122

...

12

16

t:

1 -- 1 -- 11 --

13.02 2 ...!

3
3

,
1

81
9
1
8

nail

41

391

1 14

rotarl 18 %lent-

71

55

23

cp

vs E._

40 S E.:,4 o
-5.
a).7 0
C 4 V " C)

c5

d0
g-,'ara

5 12 6 4 1 4 1 1
206 49 51 171 35 168 38 38

1 {3 el dirutaeT, 2 ei

356
1
10
20

11

os

615 5

-------1

1
1

0
..,

al

1120

111

11

.1

1
1

Industria imbracam. 0. anexe.

Rufaria
Croitoria de tot felul
Boiangeria
Blanria, cojocitria, caciuldria
Palaril de barb. a'i dame, flori artificiale .
Incltaminte

Fabricarea sapunuluT

luminarilor
uleiurilor vegetale

Industria heirtiet

a0

,..

7
o tj d
0g
oPT-a.Z,5,r4'

r,

30
171 1 fabrIcd, et tigle

4 12

3 16

as
e,_,

Cl/

ES.' E

_2

2 20

o -"'"
Lefi

Z...)

OBSERVATu

No. maser a11t5r

ad 0
NI
c ,- o

91

......

RogojinarT

5 11

,
_ _
_ _ '

lucrulu

44'

ag

52 52 _ _

14 231 3 13
81 129 23 81
9
9 12 2
5
6 7 1

t 44,-

14
33

4 22
1

., .9

4_

11

.4 0

9:

cs

impletiturI de rchita

par (trilistarI)
MaturarT .

7s

c..

2 26 13 35

13 18

48 24 19 43

18 11

w.:-

11 ' 1
25 10,

V''

..5,

Franghieria ai impletitul pltiailor, mrejelor

Industria impletiturilor.

4' d 0

'

17
.

13

cp 1-4
'CI

Industrit textile

Ddracitul ai pieptanatul Mil

Fabricarea postavulul (aba, dimie)
restoriile de panza
Ceaprazeria ai pasmanteria

Ez

.5,

74

198

v9 0; ..

13 17
20 12

2
4

39 14
1 --;

11

7.ovrigarT. ai placintarI

4
2

.....

3ragageria ai alv.itaria
3ruttiria: Bruton al franzelarT

3 15

4)

E.

8..

Mecarucl ai reparatii de maainf . . .

Cutitaria ai tocilaria
Turntorifle de tucia ai allele
Tinichigeria
.
. . .
Armuraria
Construct. ai repar. de vase plutitre .
Prelucrarea altor metale (Ciild. de arama)
Ornamente ai alte lucrarT de zinc . . . .
Instrumente ai aparate: Ceasornictiria .
Industria lemnului fi a mobilierului
LemnarT i dulgheri
Lingurari, fluerari, margelarI etc. . .
Dogaria
Rotaria ai constructia dirutelor de lemn
Tamplria
Sculptura .
Constructor! de bard
Cufere (Fabr. de . . .)
Industria teibacariel fi a pieldriel.
Tabacdria
Curelria ai aeltiria
Industria alimentatiunit
Apele gaz6se ai minerale
. .

MaeinI la lucru
No. meser aedor

La.catu9eria

JUDE
T UL TULC EA
Durata Maeinna lucru

JUDETUL
CONSTANTA
Durata

72

GRUPAREA MESERIILOR

1).

11

11

1.0117901386 744 270i681 333 316

141

42.19O

11

21

2
1

II

111.093117521371 840 2531751 312 331

I) Ancheta industrial, vol. II. pag. 32-35 (pentru jud. Constanta) ; pag. 124-127 (pentru jud. Tulcea).

www.dacoromanica.ro

9 i e ei lemnar

212.216

857

856

b) Meseriaii din comunele Urbane 1).

JUDETUL TULCEA

JUDETUL CONSTANTA
Constanla

Cernavoda
,- o

a)

'g

Ostrov

Medgidia

MESERIILOR

,..

>z

N.

N.

N-4

,...

,...

2-j.

'.55

2a

ri -,

15 lj

15

11

1-5.

.S'2

_,

15

"c3

c..)

c.: I

Olaria

ce
1-.:

=
.o
o

-I
I.
-.

1
1

27

6
2

1
I

2--

6 30

5
3
8
2

11

10
6 3

11

2 2

69

4
1 16

I
I

it

11

__

papueerr

55

2
7

>: f

15
11

10
1

35

i
4

III 1 3

23 2-4

2 22 - 4 2 1 --

11-

2 -1

31 1 -1-4 3

---

144

34 29
1

'

24

--12.o-

20

- -1 1

8
5

- -,I

89
2

1'

25
8 1- 1
8
,

46
22

I -t

5
I

53

I'

3 18
23 4

4
2

4
3

12
54

-- 2-'

13

21

-1

23

10

5-

-5

2 21 2

2
1

10

9-

31 7

46 76 1 4l16 6 6 6 8 20 6 6 4 3 135
3

2 5 10 3

1 -1-

7 6 20 5

15 11

2 23
1

3 --

51-i

10

11

--

13

--31

6
11

21

1-

-J1 1

I
.

'

II

, 38122 716711312731418 173186111141

41

41-1-1

1-

341291136123

5012791341291121 6 47141162
21I811148 I

36 12

- ii 1

22

21

1 5

481291I139124173I

7-

12

14
5
9

') 3 sunt si sculptor! In lemn.

9 2 stint Ci opincarT.
9 1 cu petrol.
sunt t covrigarr,
9 e si covrigar.

2 9
5 59
5 18

34
8

60
36

27 - 20'

2
6
3 15

3 11-

-4

-15-2 -

3 3 6 7 4 17 6
11

25'

-- I--

4
1

7 16 10 24 50 13

El

21

') 1 e si croitor de Ilene preotescT.

10

- -5 26

-329
- -4
11

61 18
3
9
32 58 45 135 26
15 26 20 61 14

3'

II

45 25

11

11

1
7

1-

5
2

10

77

.1-1 2 1

3 11-

23
8

15 11

41 4

1- HI

1-

21

3 4-

4H

21 -

22'

ti

-4 2'- 23
6

-2

ito

25i.

14

11

IHF

32

4
1 --

IS' - 16 11

4
2

01

18 19

15

19

3 a

11

10

-I

53

4'

-11-

3
4
2

')

11

1 e si traistar.

1
1

_1

Il

2
2

--

3 _h--__1
1

i_j

-I 34

3 10 3 9 1 este societate pe actiunT.

11

2
3

_-

1 -11-,

-- - 12 H 9 4 stint I sobar!. LucratorT au

_numal vara.
2

12'

22

5 -11 --

3 13

4,

3'

3 1725
- 20 - - - -H - 3 - - 3 -I 2 - - 2)- --- -- 4-- 4 5

43

12

I1 1 - -- i-

1-2--2

25

13
11

-2

6 6

2-

4-2

21

10

1
1

35
45

1 6 3 4 13 6 3

5d

20

12

PeriT (Fabric& de . . . )
Total General .

44

F.

') 2 si

6
11

1-

5
3

-2

31

3 12

51

3-

o
23

L)

3'

10

7
1

Cs

5,- -1 -5117112

7 -1 8

14 5

rt

78.

1
16
10
20 15 21 56
50
21
14 15
5 7 3 15
i
1

6 11

oo

E'
c

Cs

C.)

16 - 23 -1 4 51- 9 - 9 15 2 26 - 5 4
4

2
2

ti 2 - - 32-2 32- 3 55 - - -- - -

11

1
.

f)(giroarrddeebeiLsreicT

Plapamarl si mindirigit

h'

a.

7cs'

4. 11

Ill 3i--

-il,

11

13

7:

5 { Fabr,,c.). salpunulut

3 i

4- 1

22

--

OpincarT

lumanitrilor
uleturilor veget
ildr. Legat orl de cart!
4 { Tipogratla
to
Fotografta
..
Zugravf de firme
( ZidarT
*A J Sobar!

1
1

9 - 12 3 - - - - - 13 1 - 2

16

9 21 2
10

_3__3 -5 - ---1-- 2 -- 2

t.

5 1
2 2

*..
E

2
211
4-11
4
2
9 2 5 5 4
2

Tulcea

o
Cs

4-.1

'Ill

4-11 1

femeiaseit

6 4- 1

21

.......

14
21
ti
5haine militare . . .
Reparator de haine
;
co.
17
Bolangeria
Illanaria, co,toctIria, ciiciulart . 11- -1 1 - 3 3 1 7
.8 1 MIMI de barbatT
1-2
2
s
o dame si florT artific . -I1
1
g.
Cismria grds, si subtire . .. 3 6 211 3 31 34 28 93 26 1 -(- 11 1
9 14 10 33 9
E

subtIre
1 1 11 3 1
8 25
6 11
Cdrpact
1
1
0

cd

2
2

20 22 12 51

biarbittseft,

1 -- 1- 11

Croitoria nation. de ambe sexe - - )1

2
7
I

t i

.Z

Rufria. .

Bragageria fA alvitaria
Brutal.' f,z1 franzelar!
Covrigarl sl plfacintarI
cp
Cofetaria
E
Conserve aliment. de tot felul
'-_,
Cherhanale
'''.
Paste faIrnise (Fabr. de .. .) .
F.,
Cognise, liqueurs etc.
a' MezelicciI
. i
Di-triton& si pie t. lneT . . .
VI
Fabric. abate!, s dimieT .
,S
Tesittoriile de pnzit
Ceaprazeria kti pasmant
.4
Frnghieria si ham). pla s. in rej
-:. 1 Impletiturl de rchita
de pAr WA 'star.
2. MittursarI
Rogojinarr

Sulina

Manila

OBSERVATI

t-

Ir
1

11

F., l

o
x
2

14 10

11

4 10
2 20

i5

2 1,

57

21

- - - - - 3 15

Cufttrar1

Curelaria si selria
Ape minerale si gazse

21

21

11 76

Tiniehign
ArmurierT
Construct. sl rep, de vase plutit
C.fildararT (de arama)
Ornamente si alte lucr. de zinc
Clasornivari
DulgherI
Dogarr
RotarT sl constr. carut. de lemn
TamplarT
Sculptori

59

3
2

711

15

4f Tab/wail
'a 1
' (

I9 3

I5

Construetorl de Vint

-1

57

Argintarl
FerarT ordinarr
PotcovarT
ConstructorT de crute
Vapsitorr (le tracuri
Lacatusierl.
.... . . . . . .
MecanicT si reparat. de masinT
CutitarT si tocilarT
Turnatorl de twill sl allele . .

r5

8 49

6 1 VartiriT
_. I Sculptor! In pistra si marmora
.-.
GluvaergiT
,_

1-

6 ) Caramidrla

Mahmudia

7,5.

_,E.

Isaccea

15 2
F2
ci
2,- ,_,; - 4. ,) g
2.
L.
a g .2 2, lgf. e g -,
2 c7. L. a g 2 .m..,,-, cE g ,F, 2,. a fii
74 O O .:9 I 74 c.) 0 8 ce 73 O 0 ce ii 74 0 0 ,,i cd 78 O 0 93 c3 78 0 O 93
E-. 2 a- o 0 E. 2
a C.). P EL 2 a c../
I- 2 in. c.J 0 E. 'A' a, L) ,b F. 2 a o E-. 2 tra

8 .9, 'E
R.
.1-arg O o c9
L. ctE g 7,4

Babadag

15

r_)

Mangalia

GRUPAREA

,..

.)

Hrsova

Cuzgun

Chita-V.

-1 3

77142141 160124,131121-(251 21137(271 4168, 611111 9-1201 21105126116 117135,691411391149i2A 3171308119818251141

1

308-399 (pentru Babadag); pag. 458-459 (pentru Cernavoda); pag. 468-469 (pentru Chilia-Veche); pag. 470-475 (pentru Constanta); pag. 488-489 (pentru Cuzgun); pag. 536-539
') Ancheta
(pentru Ilerova); pag. 556-557 (pentru Isaccea); pag. 558-559 (pentru Mahmudia); pag. 560-561 (pentru Maitgalia); pag. 562- 565 (pentru Niacin); pag. 566-569 (pentru Medgedia); pag. 590-501 (pentru Ostrov);
pag. 616-647 (pentru Sulina); pag. 670-675 (pentru TuIcea).
71890

www.dacoromanica.ro

108

c) Meseriail din comunele rurale

CO
C.Tt

00

'a

'

mNe'Sr.

B. gs t,

ET>
a) 'a

g
ri,

ed

2 a
ii

....

TULCEA
JUDETUL
No.
Durata
Masini

IA
0

cv

OBSERVATIT

7i, 0.
i g 11 8 it

z5

c;
cn

.23,

13-

3 -4-31

Vrriile
Sculptorl de piatrii i marmor.

'a

cl

" V

.6

76'

E.'

S ..2

liL.

-4

f)

434

IIA

oBsERvATIT

g.92.

.21

7 0 a 7!
gg 8 g

2 11 13 - - 13 -

6 2- -- 32 2
3 -- -- 2

1
.1

-- -- 43-

8 --

5-5--4

6 18 /I -

Industria mater. minerale.

aa

.3)

Industria ceramicel.

Olria
Caramidria

a 5

meser.

, cd

1c

al F

.ce

la lucru

lucrului

,---:

.cc.

n3

.4

El

1 A IN

r)

11

LP

lttVcnrIti

.
f,

'5

,-. .

L.

GI)

to
W

Go

tit

U1

4.

111)Cirrualtaull

GRUPAREA MESERIILOR

.r.

1.,

1
3

6-- 6-

3 19

Industria metalelor

FierarI ord., potcov., constr. de crute

Mecanicl i reparatori de mainl

Industria lemnului
LemnarT i dulgherl

3 si caret, 21 % ro{potcovarI.

169 25 18 140 29 143 26 26 124 45 takis fg lemn., 6 si

.
.

.....

Lingurarl etc.

34 14

9
25
1
1
4-- 2 2

DogarT

Rotria si constr. c,rut,elor de lemn

Tmplria
ConstructorT de bard

1162

-3 -1

30
1

-- -- 16- 18
4

1 $1 tamp., 1 si ziciar

{1

1105

12

1105

21

21

98

si lemn., 1 si ferar
glgeirstrun. I 131 dul-

47

149 39 21

116
1

rt si rotar, 6 si
33 115 34 34 107 42 { lemnar, I etcojoofisr,
I
I 1 I _ ksi si potcovar

- -- --- --4 -66 10-6 -- -- -_5 -5

- - 203 2911 46 46 6
8--4 4
26

10
33
17
8

13

27
10

4.1.4

2
1

i ferarT

i rotar

Industria teibacdriet i pieldriet.

Curelria

5--

elria

5--3

5 - 1 5 - 5 - - 23,

Industria alimentafiel.

42
1 1 3
3 2 - 3-

Apele minerale i gazse

Bragageria i alviVria
Brutfiria
Cherhanale

Impletituri de richit

pr (tristarT)

7 34 - 34 - - 29

, .

- -6 -- -2--- - -2--

10
1

Industria imbracdm. fi anexe.

Croitoria national& de brball i femel .
Cojociria, caciulria
Incltminte: Cismria gresti
Industrii chimice.

33 -- -- --

3
3

30 - - 13

17

49

37

48 180 29

22 22 13 16

24

24

17

7 18

3
1

424 48 - - 25 23

12 11

23
24

1_--1

33 -- -- -- 33

9 21 21 15 15
3 3 25 24
7 17 32 46
9 20 17 24 13 13 20 17

5---

Fabricatia uleiurilor -vegetale

RogojinarI .....

10
1 -- -- --

.
. .

Industria impletiturilor.

1
1
2 8- 25 13
1357 3- 7 __I 7 -- --106

---------34 25

Industrit textile.
Daracitul i pieptnatul l,neT . .
Frnghieria i Impletitul p14i1or .

MlurarT .

43 - -3 31

31 croft. de dame

28
22
24

2
3
7

4 19 9 14 44 14 6 22
4 8 14 21 1 1 8 14
8 18 6 9 15 15 13 11

5-

2
CO

Industria construciilor.
ZidarT

. .

......

ZugravI i vpsitori de case

Industrii diverse.

-4 - --

--

2
1

-2-- -- -.- - -2 -- -- -2 --

21

Plpiimari, mindirigil
CiirbunarI (MangaherI)

Total pe judete .

-4 -- -- 3-

454 108 92 292 162 371 83 83 305 149

E ei lemnar

rn

(.1)

d
4e;

-1
- 21

21

21

464 287 73 273 191 364 100 100 250 214

00

') Ancheta industrialti, vol. II, pag. 224-227 (pentru jud. Constanta); pag. 290-291 (pentru jud. Tulcea).

www.dacoromanica.ro

860

Cer 4406 meseria1 exercita 63 felurl de meseril, care dup numrul pers6nelor ce
intrebuintza la lucru se pot clasifica : meseri4 de incltminte (736 lucratori), fierarI de
tot felul (665), croitorI de tot felul (401), beutarr (372), cherhanagfi (285), cramidarI (217),
blanarI de tot felul (173), tamplarY (163), rotarI (137), curelarI (94), tinichigiI (73), bragagiI (73),

dulgherI (70), fabricantr de ape gazse (64), zidarI (58), dogarI (57), daracitorY de lana (51),
olarl (50), covrigarY (43), Macar): (38), franghied .5i impletitorI de plaI (38), sculptorr in
piatr, (36), tipografI (35), vararY (35), impletitorY de rchita (27), constructorI de barcI (27),
cofetarI (25), argintarI (24), rogojinarr (23), reparatorl de m4nY (23), traistarI (22), crbunarl (21), ciasornicarI (21), plap5,marI (20), caldrarr (18), abagiI (17), mezeliciI (16),
zugravl de case i bisericI (16), lacatusr (15), plrierI de dame i confectiunI de florI (14),
fotografl (14), lumanrarI (13), constructorl i reparatorl de vase plutit6re (10), fabricantl
de paste (10), fabricantY de uleiurI vegetale (9), cufrarI (8), turratorY de:tuciti (7), zugravl
de firme (6), ceprazarl (5), armurierI (5), lingerie (5), tocilarI (4), rachierI (4), testorY de
panza (4), mturari (4). sdpunarY (4), lucratorr de zinc (3), legatorY de cartY (2), sculptorI
In lemn (2), boiangiY, fabricantI de periY, lingurarI i vpsitorl de trasurI (cate unul).

Stabilimente industrialei)
afectate la institufiunile publice
o
a)

51
cp

?=1

.-.E

O 1:1

ORA.$1JL

GRUPA INDUSTRIO

8 C6

"o

o cs
u)

--1 - Babadag.
Cernavoda
-- 3 Constanta .
1-

1
1

1 -1

MasinI

F- .6-.

Tulcea.

Rottirie si tAmpl,rie
A rmurierI

FerarI
ArmurierI

Tta.mplarI

Ruftiria

Croitoria de dame .
ArmurierI

1
.

1
1

a)

.=--."

as

'O
'''4'
a)

9)
-1

.-.

t.
vs o

,a3
NI
.0

.5, 0
.5
=

-o

1:1

47,11) ,03

E ,0

=-.N

a)

.07.3

.a.,

a) 03

Z44

I--

clw

-55 23--I --

1
1

5 -1

--

- 37 -4- 26

2
2

1
1

Observatii
citila de meseril.

La batalionul de vnittorI.

La reg. 3i, reg. 9 &AL, bat. 2 vn.

1
1

La so:51a profesionala.
Idem

- La spitalul militar.

- La reg. 34, reg. 9 cti1tira0.

- La regimentul 33.

Industria casnica : tegtoriile de panza i borangic, confectionarea sc6rtelor i chilimurilor n'a facut obiectul ancheteI oficiale.

Acst ramura a industriel este destul de desvoltat in unele partl din Dobrogia,
mal ales printre locuitoriI RomanI i BulgarY.

Fabricarea branzeturilor i cacavalurilor este inca o ramura insemnata de industrie dobrogian.

Si totu$1' ea era mal' infloritdre alt-data ca acum.
Numal' pe la Constanta s'a exportat in 1879, la Constantinopol, 250.000 ocale branza

cu 60 banI pana la un let ocaua pe loc.

La Tulcea pretul era i mal' ridicat (0.92-1.33 ocaua) 2).
Din causa imputinrif vitelor cornute miel', fabricarea branzeturilor a descrescut
simtitor.

Prin satele locuite de Germanl se practica pe o scala destul de mare fabricarea

untuluI, din care o insemnata parte se exporta' in streinatate.

') Ancheta industrialti, vol. II, pag. 988, 992 i 994.

9 Baron d'Hougger, op. cit., pag. 37.

www.dacoromanica.ro

861.

CAPITOLUL VIII

GOSPODARIFI RURRLA

In Dobrogia, unde populatia este asa de rard, mnsele si intinsele campiI, ate
isv6re de bogtiI nu ofera locuitorilor eI, numai daca acestia ar sci s'si intrebuinteze
munca lor rational i Cu folos.
Dar starea actual de lucrurI nu se 1)1:Ste indrepta, cat timp nu ne vom gandi la o
bun gospodrie a tranului, la indrumarea lu spre o aplicare a muncii, din care s
trag cele mai marl' beneficii, sa cel putin proportional cu munca ce desvolt.
Nu am pretentiunea de economist consumat, dar din spusele altora, cat si din cele
vNute de mine vreme de 13 ani de and cutreier Dobrogia in lung si in lat, m incerc
a da cate-va directive, earl' de vor fi aplicate, cred, a se va imbunatati cu mult s6rta
stnului, de care depinde aceea a provinciei n6stre.
Avem la sate santuri fnconjurtre, la reparatul arora lucrza tranul in totI anii.

Nu ar fi mai bine ca pe marginea exterird a acestor santurI s se planteze o

perdea de salami, care tunsi i intretinutr 10-15 anr, ar forma ca un zid de gard
imprejurul satulur?
SA se lase, bine inteles, numar portile cailor de comunicatie i s se inchidd nptea
prin bariere de felul celor de la drumul de fier (cumpene). .
S'ar schimba cu desavrsire aspectul moroanos i trist de astazi a celor mai multe
din satele dobrogene.
S'ar atrage plia, a carer lips e asa de mult simtit la aprpe 2/
suprafata
solului.

Dar ate alte fol6se nu s'ar maI putea trage din areste plantatiY, dad, s'ar face asemenea perdele de salami si pe marginea izlazurilor !
Satnul n'ar ma fi nevoit s, pltsca glbA pentru vitele, cart srind santul intra in
sAmanaturi.

Crengile resultate din tunderea salcamilor ar putea inlocui ca combustibil tezichiul

de astzI, att de nesngtos i impropri la prepararea alimentelor.
ApoI cat adApost bine-fdtor nu ar gsi calAtorul pe timpul aldurilor din Iulie
dad'. pe marginea soselelor s'ar face plantatii de salami!
In sate, inapoia perdelelor de gard vii, fie-care locuitor s-si ingradsa terenul ce 'I
apartine dupd cum vom vedea
s-si planteze o gradin de arborI fructiferi, cari
nu cer nicI o cheltuiala, ci numaI multd buna-vointA i maY ales struint Mr& preget.
De cate oritranul venind la oras nu cumpr felurite fructe.
dua acas,
Nu ar fi bine, ca simburii in loc s.-I arunce,
ingrpe in gri
asa
pe
nesimtite
ar
avea
dup 10-1.5
din,
ude la vreme, sa ingrijsa, arbustii
ce! putin 10-15 arbori fructiferi, att de folositori vara si chiar iarna, daa fructele
le-ar conserva si le-ar intrebuinta ca aliment, cum sunt prunele, gutuiele, nucile, etc.

Tot satul transformat ast-fel intr'o grdin, pentru ce nu si-ar cumpra tranul
nostru cati-va stupil Cad sciut este cu ct repeziciune se inmultesc albine/e si cat de
marl fol6se aduc prin produsul lor.
Dar cultura duzilor asa de desvoltat, inainte in Dobrogia i asa de deazut azi!
Dacd fie-care locuitor ar planta in curtea sa cel putin dol duzl marl', frunza lor ar

putea hrni atatia gandaci de matase 'mi spunea cine-va ci sunt de ajuns unei
familiI, ca din produsul lor, s, aib de lucru o iarn intrga femeia tranuluI nostru ;
cci gandacii de mtase se inmultesc tot asa de repede, se cresc tot asa de usor, i produc
tot asa de mult, ca i albinele.
cat de frumos imbracd pe rana amasa de borangic tesut Cu mult miestrie
In fel de fel de culoril
Cu o vdit multumire 'mi-a artat un gospodar Roman din satul Nicolitel, mahra-

www.dacoromanica.ro

862

mele, servetele i esaturile de borangic lucrate numaI de mana femed sale. Nu m'am
putut satura privind finetea lucrulur i gustul cu care eratt aranjate pe peretiI odaiI mosafirilor dupa cum o numia gazda.

credeam in mijlocul une expositiunI de lucru manual.

Cultura legumelor e lasata in Dobrogia, ca si in restul tOrir, pe mainile streinilor,
far sa ne gandim cat de mail beneficiY trag el din acsta meserie.
Si nu vorbesc aci de cultura fascia lintel, bobuluI sail a dovlecilor, de care se ingrijesce fie-care gran, cel putin pentru casa.
Dar nu s'ar putea scapa de tributul pe care '1 platesce gradinaruluI Bulgar, pe arda
cpa, patlagele, cartofl, etc., dad, fie-care locuitor ar cultiva in gradina easel acest fel
de zarzavaturY

Cu mahnire am constatat pretutindenI, cu ocasia calatoriilor, ca tranca nu pune in

flertura zarzavat, in ziva in care n'a trecut prin sat gradinarul cu caruta.
Ne speculzaBu1gari i SrbiI gradinarY, earl vnd zarzavatul cu gramul i cu firul.
De ce buna-ra t6mna sa fie nevoit Oranul s cumpere cpa, carton usturoiul, etc.
de la gradinarI, and pe un pret minimal si cu o ingrijire nu tocmaI mare ar putea
sa-1 cultive in gradina tot ce-Y trebue pentru iarna
Apof o gradina bine intretinuta, cu pomI i zarzavaturl este priinci6sa albinelor, cunoscut fiind, cal ele nu stall de cat printre plante, in locurl vesele, la MK.
Florile de gradina. Inca insmna o buna gospodarie.
Ce aspect mal frumos, de cat o casa de tara cu gralinita in fata ! Si cata influenta,
nu at florile asupra sufletulur
inchipuiasca-sY cine-va, un sat Meg, pomr, Cu casele in mijlocul unor curtr sterpc
inconjurate cu zid de balegar, asa cum se gsesc multe in Dobrogia sudica si va vedea
ct deosebire, ce monotonie, ce tristeta!
Balegarul, un mijloc de ingrasaminte in alte par, aid intrebuintat in alte scopurI,
numal ca ingrasaminte, nu.
in loc ca tranul sa-si inconjre curtea cu zid de balegar, care in nicI un cas nu
p6te fi sanatos, ar putea Cu putina cheltuiala, dar maI multa munca, sa-sI imprejmuiasca
curtea Cu 'Matra., care se gasesce in abondenta apr6pe pretutindenI.
Am v6zut asemenea imprejmuirr la GermanY i maY ales in Cogelac i Tariverde,
unde locuitorul isY are inchisa tt gospodaria ca inteo cetate de piatra.
cata regularitate, ce ordine i chibzuinta in actiunile lor I Sunt in adev6r de invi-

diat, dar si de imitat.

Zidul inconjurator al curtfi e construit din lespezI de piatra regulat asezate, av6nd
ca legatura argil amestecat cu plva, iar peretiI lipiff cu acelasI amestec.
Detriturile vitelor ar putea fi intrebuintate ca ingrasminte in gradinI, dupa ce me
intaitt vor fi putriflcate in gropI sapate anume pentru acest scop.
In Dobrogia sudica, din causa lipseY de combustibil, balega se intrebuintza la incalzit,

dupa ce vara a fost uscata la s6re in galete marl.

*

In stransa legatura cu desvoltarea starer economice a Oranulur sta Scla i Biserica.

invlamntul nostru rural ar trebui ast-fel predat, ca studiul sa mrga mama in
mana cu practica asupra arboricultura gradinaria agriculturaTapiculturel, etc., si atatea
ramurI de activitate, de care are nevoe tranul in viata de t6te zilele.
invttoriY ca i preotiI trebuesc alesl nu numaY clintre absolventiI saelor normale
sa seminarelor, ci sa fie obligati sa frecuenteze cel putin dol aril o sc6la de agricultura
(preotir i inv'tatoril) sail de meseriI (numaY invtatoril).

Cele zece hectare, ce fie-care Biserica rural, are, sa nu se mar arendeze, ca pana
acum locuitorilor, ci sa fie sub ingrijirea preotuluf satulul, obligandu-1 sa infiinteze pe
ace,st teren grdinr de arborY fructiferf, de zarzavaturr, etc., si preotul sa se ocupe cu
arboricultura in special cu altoirea pomilor, cu apicultura, cu cultura vita care maY

www.dacoromanica.ro

863

'nainte era un apanagiti al preotimer, Cu cultura duzilor, care favorizza crescerea Ondacilor de matase.
Preotul, cel d'intaia s dea exemplu de o bung gospod'arie ; de la gradina Bisericer s
se imprumute tot satul cu puetY de arborl fructiferr, Cu vita, Cu seminte de zarzavaturr,
de florr, de gandacr de matase, si acestea pe pret eftin, ca s le pta plati orr-ce locuitor,
fie el cat de sarac, si nu odat, ci treptat.
Se scie cata influenta pte avea preotul asupra locuitorilor satulur si ce exemple
bune pot lua acestia de la dnsul. Am v6zut la multe sate aci in Dobrogia pe locuitorr
aduc6nd de a lor buna voe parochulur Bisericer, fie-care dup puterea sa, c,antitatea de
cereale necesara intretinerir Bisericer; si acsta este o obligatie benevol, cum nu va da
locuitorul suma ce datoresce pentru arbustr sari smanta imprumutata din averea Bisericer ?

See:11a are si ea cedate zece hectare de teren, pe rare mum invagtorir 11 arendza
locuitorilor ; lor le este rusine de a'l cultiva. Si tot asa se p6te intrebuinta terenul sailer
ca si acela al Bisericer; ceva mar mult, invtatorul are la indemana pe copiir din sc6/a,
Cu care este obligat sa fac, practica.
Acestr dor factorr ail menirea la sate sa inspire Oranulur dragostea de munc cu
chibzuinta, profitabila; &ad numar prin carte il impingem catre functionarism.
Punetr la un loe sutele de mil' de brate ale micilor functionarr, intrebuintati-le in
munca campulur si vetr vedea ce mare deosebire ; de sigur nu vom mar striga ca acum,
C a. ne lipsesc brate pentru agricultur.
Mir pare rtl, ea nu am o statistica a functionarilor din Dobrogia, dar asr putea s

zic, ea' grupand la un loe pe totr midi' slusbasr, asr putea s num6r pana la jumtate,
dac nu si mar mult din populatia agricola a provider.
Privitr pe fie-care zi cum furnica pe stradele oraselor marl si micI o multme de
postulantr, de la gardistul de strada si 'Ana la odaiasul autorittilor, si m6 intreb daca
acest furnicar n'ar putea aduce mar multe folse agriculturer, de cat slujbelor pe earl le
indeplinesc.

In loe ca gardistul s tremure Oa nptea pe strad, pentru un salariti de 50 le r pe

lung, nu ar fi fost mar bine ca fa'r. acest exces de obosl si neodihn s castige prin
agricultur mar mult si cu mar putin munca?
Si ce este tot acest mosoroiti de furnicr, de cat fostr Oranr, cart invatand patru clase
primare, dupa ce al' facut armata, s'ati crezut in drept ca sEt alerge la functionarism, de
cat s se intrca acas si sa apuce plugul de crne. De ce? Pentru a directia data in
sc6la a fost gresita. L'a invatat numar carte, nu 'I-a desvoltat gustul de munca si nu 1-a
arAtat, ea un plugar chibzuit e mar fericit de cat cel care, pentru 50 de ler pe lun, pazesce t6ta nptea lebedele de pe lacul Cismegiulur.

Nu zicem prin acsta sa se oprsca in loe copilul t'ranulur si sa fie dedat numar
agriculture'''. Nu. Sa se dea drumul inteligentilor, la studir mar inalte, din care Statul si
persna ar putea trage folos.
Dar este bine, ca in decursul celor cincr sati sse aril de scla primara, sa invatam
pe copil, mar ales al t'ranulur, o meserie.
Astazr nu avem in tara de cat aprpe numal fabricr de functionarr, cad ce sunt
multimea liceelor, gimnazielor, etc., pe langa cate-va scoff de meserie, agricultur si comert ?

Si iata cum cred ca, s'ar putea indruma steanul care o gospodarie rationala si
profitabil :

In locul liceelor la orasele capitale de judet, sa, se infiinteze scoff de agricultura., de

meserir sat.' de comert, dupa situatia economic a localittir.
Aci sa fie adevrata pepinier a judetulur, in sensul cel mar larg al cuvntulur.
Tineril sa invete nu numar munca intelectual, ci si pe cea manuala, asemenea .si
fetele menite sa devie inv6tatre.
Localul scler sa fie la marginea orasulur, sa aib teren indestulator pentru aplicatir
la ale agriculturer, crescerir vitelor, fabricrir branzeturilor, apiculturer, grdinarier, arboriculturer, etc.

www.dacoromanica.ro

864

La clele profesionale de fete sa se predea, pe MO, carte, sericultura, tesatoria,

lucrul manual, croitoria, cusatoria, bucataria, etc.
Sa se inflinteze re'sbie sistematice de tesut panza. Ma armata are nevoie de panza
In c,a,ntitate destul de mare pentru lingerie, de ce sa nu se furniseze de catre clele nstre
profesionale?

Dar tesutul cergilor, velintelor, chiar al rogojinilor, Impletitul cosurilor si alte impletiturr de papura, richita, etc.

Pentru ce sa cumparam de la strainr cioraparia, manueria de land, nu numar a

soldatilor, ci 0 chiar cele mai fine impletiturr de Una, sa se lucreze la clele nstre
profesionale.

S'ar putea infiinta ateliere pentru fabricarea dimiel, abalelor 0 chiar a postavurilor
mar fine, iar functionarir earl, dupa cum am aratat, nu sunt putinf la ni1m6r, sa fie obligati a purta harne de postav fabricat 0 confectionat In tara.
$i ce durabil este a4a, numitul postav calugaresc t
Tot pe la orase sa se infiinteze wolf de meserir pen tru obiecte de prima necesitate
agricultura ca : plugurr, grape, rarite 0 chiar batoze.
Dar mar ales sa se invete rotaria, carutdria 0 potcovaria, trer meserir Mat de necesare tranulur nostru.
Ast-fel preparat inv'tatorul, preotul sari invelatrea la cella din capitala judetulur,
vor fi trimir la comune, unde sa rspandesca adevrata lumina satnulur, care sunt sigurr
ca Cu mult mar drag 1.sr va da copilul la cella, unde nu invata numar, ea In batalia de
la Calugarenr 7-a sarit lur Sinan-Pa4a singurul dinte ce '1 mar avea in gura, ci 0 cunoscinte folosit6re in viata de tte zilele.
$c6lele rurale sa fie organisate dupa modelul celor spuse pentru cele de la orase,
bine inteles pe o scald mar mica, 0 atuncr vom avea In fie-care comuna o mica ferma,
gradinarie, un mic atelier de tesatorie, de tors, o carutarie, rotarie, etc.
Dam aci numar In trasurr generale cum ar trebui reorganisat invtamntul nostrilprimar rural, ca sa fie in legatura cu agricultura 0 industria casnica.

Nu avem pretentia de a fi imbratiat OM chestiunea in amanuntele a acesta ar

trece, pte, peste puterile mele 0 peste cadrul acestur articol.
Cestiunea reorganisg,rir invtamntulur primar rural ar putea fi tratata in volume
intregi, 0 nu acesta ne este intentiunea nstra.
*

SA, vorbim ceva 0 despre instrumentele agricole, cu earl' se face o specula neinchipuit de mare in paguba Vranulur nostru, care cump'ra acest fel de instrumente vechr
0 reparate, earl' nu cosa de cat 60-70, maximum 100 la pe pret de 650 ler, pentru a
nu se servi cu ele de cat cel mult un an.
Modul cum se face treieratul in Dobrogea este cu totul rudimentar. Treieratul cu ca
face sa se piarda timp, dar mar ales o mare cantitate de cereale, pe cata vreme cu maOna se ca.5tiga 0 unul 0 cea-Palta; In plus din ma0na ies cereale mar curate, deer cu
pret mar bun.
Pentru instrumentele agricole, c6lele de meserir ce am propus a se infiinta In capitalele de judete, cred, ca ar satisface populatia rurala, ar avea tranul nostru instrumente mar bune, mar ieftine, platibile in rate 0 am avea 0 marele avantagiti, acela ca
banir sa rmana In lard.
Micele ateliere mecanice, ce prounern a se inflinta pe la sate, vor servi la reparatul
instrumentelor agricole.
Pentru instrumentele mall, ca : batoze, ma0nr cu aburr, etc., carr cer capitalurr marl
0 call pot satisface trebuintele uner comune intregl, sa se inzestreze fie-care comuna cu

cate o ma0na de treierat, platibila colectiv 0 in rate anuale.

Locuitorir sa fie obligati trnna sa,-i aduca bucatele pe rand la treierat.

www.dacoromanica.ro

865

Cat timp s'ar scuti prin acest procedeil ! timp pe care Oranul l'ar putea intrehuinta
la facerea ogrelor de tmna.
Am auzit, ea paiele de treierat Cu caiI sunt maI propriI hrand vitelor, de cat cele de
masina.

Sa-si reserve dar fie-care tran o cantitate de bucate, pe earl' sa le treiere

pentru a avea i paie pentru hrana.

Cu

caif,

Se intelege, ca inzestrarea fie-caruI tran i fie-careI comune cu instrumente agricole

perfectionate, ar intampina dificultatI la inceput, dar dupa 10-15 anI am avea aceste
fabricatiunI in tara, iar celor aduse din strainatate sa le aplice taxe asa de marl', in cat
orI-ce concurenta sa fie imposibila.
*

Dar dupa un an de munca, de bine de rai, t6ranul isl aduce la t6rg produsul muncir
cerealele.

Aci este lasat in prada speculantilor.

Pe pietele mail de cereale, concurenta devine imposibila, cad comerciantiI de cereale
formza intre ei sindicate i cand t6ranu1 vine la targ nu gasesce aci de cat un singur
comerciant, cad*: dupa invoiala, ceI-l'altf nu se arata pe piata.
P6te tranul sa se int6rca Cu bucatele inapoY, chiar de nu 'I-a esit pretul la care se
as,tepta? Nu. Este nevoit sa, le vnda pe pretul ce voiesce cumpratorul s-I dea, sa maI
bine sa-I 'I impuna.
Si daca in aceiasI zi se presinta pe Oath"' un numar 6re-care de carute cu cereale, ele
sunt cumparate de un singur negutator, care insh,' are grip, a le distribui pentru descarcare si la magasiile celor-PaltI tovarasI a sal'.
CredetI ea sistema de spoliare se marginesce ac ? Nu.
Dupa ce nenorocitul de t6ran astpta jumtate ziva pe langa magasie, tocmaI dupa
ce a fost plictisit i enervat in de ajuns, tocmaI dupa amia-zi se incepe descarcatul.
Acum alte manopere in masuratul bucatelor, manopere care nu incap tn mintea unur om

in cadrul acestuY subject, t6te pentru a2i se fura cel putin 10-15/o din cantitate.
Intre altele: masurl cu dublu fund, sail' false, razatorI recurbate cu concavitatea in
jos, trantirea masuril de loitra carulur, pentru ca cerealele sa se indese i chiar num6F,4i

ratre falsa.

Nu stim ce mij16ce s propunem, pentru ca tranul nostru sa nu maI fie inselat

in asa fel.
La noI Viranul lucrza, p6te maI mult ea orI unde, insa cat timp nu se vor imbunatal" mij16cele, munca WY nu va fi spornica.

109

71890

www.dacoromanica.ro

CA P1TOLUL IX

COMERCIO
I. Comertul pe Dunre i 1'larea-N4grirt
(bobrogea 1trHe romfine)

Cu tot ponosul de mare neospitalierli, pe care antichitatea 11 dedese WA' nstre Negre,

tot4, din timpurile cele maI stravechT, ea nu a incetat de a servi ca una din marile car
de comunicatie, intre bogatiile Orientulul i civilizatia Occidentulut
Pentru acsta, nu putin a fost favorisata de imprejurarea, c primesce cea maI importanta artera fluviala, Dunarea, regele fluviilor din Europa, drumul civilisatief 0 al industrier.

Marea-Ngra a fost a nstra, pentru c negrta el se datoresce Negrilor no0ri Basaran', care 1-ati ilustrat in timpurile medievall trmurile
A fost a nstra, pentru c in secolul XIV-lea cavalerul Iohann Schiltberger o numesce
Marea-Muntenescel 2), iar mal in urma Colson, in secolul XVII-lea: ((Pont Euxin de la
Moldavie 2). Este a n6stra astazf, pentru ca. vaprele nstre due i vor duce peste marl
trI fala nmuluI romanesc, ocarmuit de o familie tot aa de vechie 0 de vitza, familia
Hohenzollernilor, ca i familia Basarabilor medievalI.
Dunarea ti are obaria inteo Ngra-Padure, lganul familiel nstre domnitre, vine
a se sfar*i inteo Ngra-Mare, odinira stApanirea familieI Basarabilor, servesce dar ca
trasura de unire intre aceste dou6 ilustre familit
Pentru a caracterisa numratele bogatiI, ce se adunatt in vremurI departate pe c6s-

tele apusane ale Pontuld 0 la gurile fluviuld nostru, anticitate.a grca lga de aceste
tinuturi traditiunea, ca prin secolul XIV-lea inaintea ereI cre0ine, Jason furand pe Medea
de pe trmul !Auld Phasis i lana de aur a berbeceld nasdra,van al 1111' Phryxus, aduce
la Constanta un indoit isvor de frumusete i bogatie.
Urmand o alibi traditiune, in orawl Istria exista o cerbica cu dome de aur, alegorie
despre intinsul comercitl, ce se facea la gurile DunariI.
Dada trecem de la legenda la date istorice, gasim ca din secolul VI a. Chr. Herodot
ne spune despre intinsul comer, pe care coloniile milesiane din Pont i Dunare, Il facea
din timpl imemoriall cu regiunile invecinate 4).
ComerciantI din tte trile peninsulel balcanice vizitati la gurile DunariI Istria, in
legaturl comerciale Cu o alta colonie, Olbia, de pe trmul nordic al PontuluI 2).
Polybiti traitor in secolul II-lea a. Chr., ne relevza un schimb bogat i vioiti de marfurl' pe Marea-Ngra 2).

Pliniil cel batran, naturalist din primul secol al erif cre0ine, scrie ca marfurile, ce
veneati din Orient, dupa ce coborati Phasis, traversati Pontul probabil pe ranga t6rmu1
meridional '1) ; maI exista 0 un alt drum pe langa c6sta nordica, pe la Bosphorus (Kertch)
Cherson 2) in tara Kazarilor.
1) Hasdeft. Istoria criticii, p. 164.
Schiltberger's. Reise ed. Peke!, Miinchen 1814, p. 83 In Hasdefi , op. cit., p. 164.
Sturdza VII, p. 216.
Tocilescu. Dacia fnainte de RomanT, p 51-2.
3) Hasdeii. Istoria criticti, p. 204.
6) C. IV. Cap. 38 In Iorga. Kilia, p. 21.
') Hist. Natur. VI. 17.
8) Jornandes. Get. 5.

www.dacoromanica.ro

867

In veacul de mijloc, Evreul Chazdaf ') i cAlatorul Ibn-Haukal 9) aratg, cA intre

Bizantinl exista in secolul al X-lea intinse legaturf de comercitI, c, ceT d'intai6 dadeati in
schimbul stofelor, matasariilor, pietrelor preti6se, pieile, blanurile i granele Ion.
Acest schimb intre Cherson i Constantinopoli se facea pe dou cal': pe uscat 0 pe apa.

Peuscat exista drumul aa de cunoscut pe la Isaccea, Babadag, Constanta, apoI

peste m.until Idrancia pe la Uscudama (AdrianopolI).
Pe aci a venit Dariti, Ovidiu, Traian; pe aci a fost drumul invaziel pop6relor barbare,

care atrase de bogatiile Imperiuld de rasarit, I sguduir', in nenun-d.rate randurI temeliile.

Pe aci in fine era drumul hospodarilor Moldova 0 ambasadorilor la curtile Poloniel,
RusieI i Chanulur tataresc.
Pe mare, orI-cat de desvoltat ar fi fost comerciul la eel' vechI, tot4 navigatiunea
ne-ajunend la perfectiunea modern, ceI care calatoriati pe apa, arare-orr se hazardati
sa plutsca pe intinsul mariI i maI ales in Pontul neospitalier. Peste tot eI ail rmas
navigatorI de Orm.
A..$eljate intre dou cl, gurile DunariI adunatl de la RuI i BizantinI t6te bunataOice Marele Duce al KievuluI, Sveatoslav, pe la 971 : ((de la Grecl matasurI, aur, vin, stofe i fructe de tot felul, de la CehI i Ungurl argint i cal, de la RuI
piel, ciara, miere i sclavI 3).
tile parnntuluT

De la gurile fluviuluI marfurile urcati cursul lur, rspandindu-le apoI pe ambele Vrmurl.

In pinacoteca de la Munich se pastrza i pana astazI un tabloil representand descarcarea marfurilor orientale pe trmul Dunaril 4).
Dar despre relatiunile comerciale ale Muntenia 0 MoldoveI vom vorbi mar jos.
Caror pop6re apartineati tinuturile de la Nord 0 Sud de gurile DunariI in secolul
X-lea, ne spun dou isv6re contimporane:
Consta,ntin Porphyrogenitul, impratul ConstantinopoluluI, vorbind despre cursele
Ru0lor catre miaza-zi, istorisesce, c acetia sunt urmaritI de la Nistru pang la Sulina
de luntrile Pecenegilor, lar de la Sulina nu se mal tem de atacurI, ci merg in linite
prin tara Bulgarilor. Patriarchul cronicarilor ru0, calugarul Nestor, arata cum Sveatoslav,
intorc6ndu-se din Bulgaria la Kiew, PecenegiI ir Ward calea la Nistru 5).
Comertul Ru0lor ese din cadrul subiectuld nostru ; despre acel al Pecenegilor vom vorbi
In a doua parte. Ne vom ocupa de-ocamdata de regiunea de la Sudul guri Sulina, care dupa
cum am vVut, era sub stapanirea Bulgarilor, sat"' maI bine a Imperiulul Romano-Bulgar.

Tot comertul oraelor maritime II invarteal GreciI-BizantinT, care, prin intrigile

Ion, facura sa se nasca r'sboiul dintre Simion 0 Leon VI 6). ET probabil sunt ceI d'intaT
cad att fondat Chilia-Veche. Prin secolul XII, cand geographul Edrissi face descrierea sa,
Dobrogia era inflorit6re sub raportul comercial 7)

Contimporan luI Edrissi este evreul Benjamin de Tudle, care a vizitat Constantinopolul pe timpul ImpratuluI Emanuil Comneanul, descrie cu colorI viI traficul ce se
facea pe acsta piata. NumaI Bagdadul lice el se 'Ate compara sub raportul comercial cu Constantinopolul ; aci se intalnesc negutatorI din Babilonia 0 din Mesopotamia,
din Media 0 din Persia, din Egipt 0 Palestina, din Rusia 0 din Ungaria, terile Pecenegilor
0 din Bulgaria8).
MaI inainte de a pa0 maI departe, sa na6 explic ce intelegea Benjamin de Tudle,
intre 1.143 1180 prin Orile Pecenegilor, acsta fiind o cestiune de o mare importanta
pentru istoria comerciala a telrilor romane in secolul al XII-lea.
Carmoly. Itinraires de la terre-sainte. Brux. 1874, p. 74.
Frachu. Veteres memorice Chasarorum in Mm. de l'Acad. de St. Peters. VIII, p. 005.
Chronica Nestoris, p. 30, Edit. Milclosich. Viena, 1860. In Pap. Calimach. BArladul, pag. 100.
Hasdert. Op. cit., p. 104-6.
larga. Op. cit., p. 28.
Theophanes. Ed. Bonn, p. 775, in Heyd. op. cit., p. 81, Vol. I.
Lelemel. Gographie du moyen-Age, Vol. 111IV, p.127.
8) Hey& Op. cit., Vol. I, p. 221.

www.dacoromanica.ro

868

Prile Pecenegilor coprindeah' Moldova de jos pana la Siret, In secolul X-lea, pe timpul Impratulur Constantin Porphyrogenitul 1), Irisa pentru epoca, ce ne interesez, er
dispruser de mult din istorie.
Scriit6rea Anna Comneana raportz, c Alexe Comneanul fr sdrobise la 1091 (In

btlia de la Lebune).

O ginte nu de 10.000 6menr, ci Intrecnd orr-ce num6r, a fost sal-pita pina la

nhnicire, Cu t'eme i copir 2).
In secolul al XII-lea nicr n'a mar fost vorba de acest popor, (Jice istoricul Rambaud 8).
Lelewel, comentAnd descrierea lur Edrissi (contimporan lur Emanuil Comneanul) Cu
drept cuvnt Oice, vorbind de Moldova de jos:
Dup distrugerea Pecenegilor se deschise camp liber stabilirir populatiunilor Valachice4). 0 proba si mar ponder6s6 de existenta Romanilor In regiunea Dunrer-de-jos,

pe timpul Impratulur Emanuil Comneanul, ne-o dA Cinnamus, care istorisind atacul

Indreptat de Bizantinr contra Ungurilor In HM, zice:
Pe Alexios fl trimese prin locurile, pe unde de obicei ir ataca (pe la apus), iar pe
Leon Vatatzes fl trimese a-1" ataca pe la Marea-Ngr. El avea o armat tot asa de puternica i numra, mar ales multr Valachr, ce se (jic a fi o colonie italiana 8).
Am luat unul din cele douil exemple destul de ponder6se,citate de cl. Xenopol, despre
popularea cmpiilor Dunrer de jos cu element romanesc.
Asa dar, neguttorir pomenitr de Benjamin de Tudle, ca venitr din trrile Pecenegilor, eratl Romnr. Vom reveni asupra acestur punct.
Prin cderea imperiulur Bizantin, la fnceputul secolulur XIII-lea, Venetianfilnlocuiesc
pe Grecr In comerciul Marir-Negre.
In imperiul romno-bulgar, care sub dinasta Asenklilor atinsese ce! mar 'nalt grad
de desvoltare, Rugusanir obtinuserd permisiunea de a strbate cu mrfurile lor peninsula
Balcanicg de la o mare la alta.

Rman, panbi la un re-care punct in intunericul vremurilor, privilegiile pe care

Ionit (1197-1207) le acordase Ragusanilor ; se scie positiv c Ion Asan (1218-1241) 11
numea dspelit sei iubitt ci credincio# 6).

Mai mult de cat VenetianiT i RagusaniI, GenoveziI cu incepere de la stabilirea

celu1 de al doilea imperi grecesc, sub Mihail Paleologu, devenir a stapanI pe comertul
Maril-Negre. Prin tratatul de la Nympheum din 13 Martie 1261, Paleologu garanta Genovezilor asezarea coloniilor lor in Imperiti, pentru ajutorul dat la restabilirea grecilor in Bizant.

GenoveziI inlocuesc pe VenetianT, care un timp isI reservar comertul ArchipelaguluT, SirieI i Egiptulu11); cat privesce de BizantinT, marina lor ajunsese in asa stare de

decadent in cat, orr-ce concurenta Genovezilor deveni imposibila 8), iar cpitanir acestora

aveaa Mata experient, in cat indr6sneati sa se aventureze in Pontul neospitalier, chiar

In mijlocul ierniI zice Pachy meres 9).
GenoveziI stabilitT in Pera la 1204, incheiar indata legaturI comerciale cu statele
levantine, intre altele cu r.tariI la 1261; aci fondza CafTa, c,are maI in urmd deveni
cea maI comerciant colonie i capitala unur mare stat mercantil, numit Officium Gazaria3,
1) Hasdeft. Op. cit., p. 158.
4) Xenopol. lstoria RomElnilor. Vol. II, p. 157 si Segur, op. cit., Vol. II, p. 207.
9) Histoire genrale, Vol. I, p. 645.
4) Geogr. du Moyen-Age, Vol. 111IV, p. 173.
Ctinnamus. Epitome. Bonn, p. 260 in Xenopol. Les Roumains au moyen-Age, p. 88-9.
.
Miktostich. Monum. Serb., p. 2 si urm. La Babadag era principalul slabiliment comercial al Raguzanilor.
11)

Kaitz. La Bulgarie, p. 417-18.

larga. Op. cit., p. 44.
9) Pachymeres. I, p. 419 si Niceph. Gregor. I, 175, 209.

9) In 1300, Gavino Tataro, representantul republiceI de Genua in Romania si Pont, dele ordonantA ca
o galera s plece din Pera pe Marea-Negra, unde siete de la inceputul luI Decembrie piln, la jurnittatea
lui Martie. ( Vincens. Vol. I, p. 333).

www.dacoromanica.ro

869

care avea sub a sa ascultare t6te coloniile din Marea-Ngr 9. Aci gsim consul in
1289 pe Paulin Done 2).
Prin colonia lor Caffa, Genovezir sfdrimard insemntatea Taner Venetiane.
Din Marea-Ngra Genovezir luati materir prime si producte : peste, pier lucrate,
sclavr 3), carne srat i grAta. Acest din urma aliment era frte necesar

Dup ce Venetianir se impAcard cu Genovezir, obtinur si ei dreptul de a exporta

grul de pe cstele apusene ale mrir, prin Mesembria, Anchial si Varna ; mar ales in

acest din urm oras erati Venetienr in mare numer, intre care se citza Orsato di
Boninsegna, care a fost jefuit de Bulgarr.

Aceea ce favoriz si mar mult comertul Venetianilor, a fost ruperea relatiunilor

intre Genovezi si Bulgarr in 1314, cu ocasia jefuirir unor negustorr ai republicer, care
dete ordin supusilor si, ca in termen de 40 zile flier un genovez s nu se mar gssc
In orwle lur Svetislav, care ocupase de la Bizantinr Sozopolis, un port insemnat genovez 4).
Prin tratatul incheiat in 1352, Tarul Alexandru acorda Venetianilor privilegir comerciale, cum: vama redus de trer la sut, responsabilitatea personal a negustorilor, conservarea corbiilor inecate, scutirea de drept de transit, sequestrarea numar dupg judecata,
succesiunea regulat a negustorilor mortY, dreptul de a face biseric i loggie unde voesc.
Nu se scie pn la ce punct relatiunile comerciale intre Venetianr i Bulgarr, se
desvoltarl Singurul act ce ne-a remas, este ce! din 1.352 5).

Relatiunile insprite durar si pe timpul Tarulur Dobroticr, care avu neincetate

resb6e cu Genovezir 6), acestia probabil art cucerit Chilia in 1.381 si asezara inteensa colonir
comerciale 7).

Cu mrtea lui Dobroticr, Genovezir recastigar iarsr preponderenta comertulur in

Marea-Ngra; ei incheiar cu Ivanco tratatul din 1387.
Privitor la stabilirea Genovezilor in Chilia i comertul facut de densir in acest oras,
OM la cgderea lur sub Turd, se p6te vedea la partea istoric 8).
Genovezir impanasera Levantul i mrile cu activitatea lor comerciar, prin vestita
lor Banca di San-Giorgio. Din nenorocire putine date avem adunate pn astzr, despre
activitatea i relatiunile comerciale ale Genovezilor i Venetianilor cu tenie nstre.
Un studiti inadins al cronicarilor vechr italienr ar reversa luminr nod asupra istorier
nstre comerciale 9). Trebue o munch', fr preget de anr intregr, pentru a citi i alege
multimea de acte si condice strevechr scrise pe pergament, legate cu scrte de lemn,
imbracate cu piele i prinse cu table si cu tinte de alam.
Aceea ce a fcut Sylvestre de Sacy i Printul Wisniewski ar trebui s fie continuaL
refcut de cercetatorir nostri specialistr ; de sigur c, s'ar gsi multe detalir asupra
istorier nstre prea incurcate dintre secolele XXIV, asupra vieter nstre politice, activittir i relatiunilor nstre comerciale din acele timpurr.

2)

Wiszniewski. La Banque de S. Georges, p. 79.

Vincens. Op. cit., Vol. I, P. 372.

Destinafi Egiptului (mameluci). Principalele piete de sclavi erau Adrianopoli i Galipoli.Mih.Paleo-

logu da voie numai unei corbiT pe an s fie incarcatit cu sclavI, dese-ori se strecurau pe Bosfor cate
dou6 sad trei (Pachym. I, 174-9. Nic. Gregor. I, 101). El' erad proveniti parte din prdciunI, parte erad
vnduti de miserie i mal ales fetele, chiar de parintil lor (Chahabeddin, p.

250, 270, 285; Schiltberger, 107.

Greg. Nic. I, 102; Laon. chale. p. 135 i urm). Ovreil mai ales se ocupad ca acest fel de comert. Papa

Martin V. decret, ca comerciantii de sclavI ovrei s parte nisce semne distinctive pe imbrctiminte, iar
cretiniI vor fi escomunicatl (Bullarium Rom. Ed. Taurin, IV, 718). De alt-fel erail i sclavi din Orient vndutI in Europa. Mahomed II interdise vinderea sclavilor maliomedanI permitnd numaI a color cre. tinT,
care serviad armatei i haremuluI.
Jirecek. Gesch der Bulgaren, p. 286.
Heyd. Op. cit. Vol. I, p. 531.
Idem, p. 532.

lorga. Op. cit. p. 53.

Mai in extenso in: Kilia i Cetatea Alba' de Jerga.

Pap. Catimach. Domuita Olena, p. 118,

www.dacoromanica.ro

870

Cercetarile de felul celei asupra Chine)." i Cetatei Albe, atrage multe laude d-1ni
Iorga i ar trebui imitat de 6menii no.5tri de sciinta.
Numele acestor marchands j guerriers se mal pomenesce i astzi, ca o traditiune a
poprelor printre earl ail' trait, in ruinele constructiunilor lor; ast-fel la Mangalia (Pangallia
in portulanele medievale) i acum cu tag furia valurilor furi6se ale celei ma furise

cheul Genovezilor sta apr6pe neclintit ; el se indrpta in mare, de la Biserica Elena

In directia Sud-Estica pe 500 m. lungime cu o grosime de 5 m. Pite fi v6zut de la trm
ca o faie roiatica in albastru-verzuiti al apei, care nu-1 intrece de cat cel mult cu o palm.
La Constanta, cheul Genovezilor a fost inlocuit de Englezi in 1862 prin constructiuni
nour, totui ruinele magaziilor lor i portiunea digului din fundul golfului erail in fiint,
Oa, la acoperirea lor de nouile constructiunI romA,nesci, incepute in anul 1897.

Apor c6sta de la Nordul Constanter, Palaz, este o numire gen.oveza 9, gura Sf.
Gheorghe amintesce, sari numele Bncil San Giorgio, sail Sfantul Gheorghe, patronul republicel, care figura pe drapelele
Coloniile genoveze din Marea-Ngr ati fost un isvor bogat i abondent pentru puterea

comertul maritim al Genuei, care urm chiar de la inceputul fondrei lor o politica
comercial, lsandu-le autonomia propriului lor guvernmnt, primind de la patria mama',

numai sprijin in galere i arme pentru aparare, in schimbul unui tribut ce se percepea
pentru republica. Ast-fel coloniile genoveze numiati ele singure pe proprii lor guvernatori,
pe cdpitan sail pe castelani (massari sati provisori), care tineati socotla orawlui i giratt
afacerile coloniei; maestrali, earl' stabileati pretul mrfurilor ; fie-care colonie se bucura de
privilegiul libertatei comertuluI, avea concesiunea unul cartier pentru locuit i pentru stabilirea magasiilor, privilegiul jurisdictiunil propril consulatelor in materie civil, comercial
corectional, singurul ((jus gladii era reservat populatiunii dominante, aveati facultatea reducerii greuttilor i msurilor dup tariful national 2).

NIA, la ce grad de desvoltare ajunseser coloniile genoveze din Marea-Ngr se

dovedesce din aceea, ch pe timpul r6sbelor civile din launtrul statului, multi locuitori
venir sa locuiasc prin Wile cele ma deprtate 3).
Cu totul alt-fel procedatt Venetianii cu politica lor in colonii, crora le trimiteati ca
guvernatori nisce satrapr, care prin conduita lor slbi simpatia coloni.5ti1or pentru republia. ; acsta pentru a se mentine, recurse la puterea armata, intretinnd cu cheltueli
considerabile regimentele de Dalmati.
Comertul Venetianilor i Genovezilor pe Marea-Ngra clued in pace pan in a doua
jumtate a secolului XIV-lea, cand Turcii punnd piciorul in Europa, la 1356, ocupara,
dup putin vreme, tta peninsula Balcanilor.
Totui, Genovezii, prin tratatul incheiat in 1387 Cu Sultanul Amurat I, obtinura libertatea comertului pe cstele apusene i de miaza-n6pte ale Marir.
Mahomed II, inainte de a cuceri Constantinopolul, puse a se construi in vara anului
1452 fortarta Rumili Hissari pe csta Europn la eirea din Bosfor ; acsta, impreuna

cu eea construit de Baiazid pe csta Asia interzicea ori-caror vase de a intra

din Marea Ngra fr voia Turcilor.
Prin acsta lovia in comerciul natiunilor, dup cum anunta plin de temere consiliuluT de la Genua, Gabriel Doria, in eclinta de la 13 Martie, 1452.
In 1453, Pera czu in mainile Turcilor ; Republica, ocupat in alte afaceri, nu putu
s'o apere ; apoi vznd c autoritatea sa nu se mal putea intinde 'Ana in Marea-Ngra,
vndu Wadi Sf. George, la 15 Noembrie 1453, dreptul comerciului i autoritatea sa asupra
acestor colonii, al caror guvernamnt civil, politic, economic i militar trecu asupra Bncii 4).
Tte cheltuelile i fortarile Bancir de a mentine coloniile pe Marea-Ngra, r6masera
infructu6se ; Cafa cazu in 1475 in puterea Turcilor.
Pap. Calimach. Domnita Olena, p. H8.
Wiszniewski. Op. cit., p. 76 i urm.
') Vincens. Op. cit., vol. I. p. 443.
4) VezI in extenso acest act In Vincens, vol. II, p. 254-6.

www.dacoromanica.ro

871

Pierderea Cad, care in 1454 se vede a era Inca vizitat de comerciantr muntenr 1),
atrase dup dnsa caderea in mainile Turcilor i a celor-l'alte colonir genoveze de pe
Marea-Ngra 2).

Raguzanir, cart prin caravanele lor ajunseser Ora la Chilia i Cetatea Alba, avur
aceia4 s6rt, cad magaziile lor fur jefuite de Turd la ocuparea orwlor 2).
De asemenea i Venetianir.

Incercarr de recuperare s'ail fcut dup, mrtea WI Mohamed II, din indemnul lur
Andreolo da Guasco, ins ele ail rrnas numar in proiect.
.4

Am artat mar sus cum neguttorir romni in secolul XII-lea ajunseser, Oa, la Constantinopol ; c erati In bune relatiunr cu Emanuil Comnnul, ne-o spune Nicetas Coniates 4).

In adevr, este dovedit documental, c, in partea de jos a Moldova, peste judetele

Covurlur, Tecuciti*i Tutova cel putin, se intindea pe la inceputul secolulur XII-lea infloritrea republic a BArladulur, faims prin pirateria de uscat i de mare i c, stpanirea
el coprindea i gura Nistrulur 6).
Mar 'nainte de a cita cronicele slavonescr i scriitorir contimporanr, cari vorbesc
despre existenta acestur mic stat, iat coprinsul unur document de cea mar mare ponderositate, gsit de tatl eruditulur nostru istoric, d-1 B. P. Hasde, printre hrtiile Domnulur
Moldova Dumitru Cantemir :
In numele Tat:Cur i Fiulur i Sfntulur Duh, ett Ivancu Rotislavovicr, de prin scaunul
de Galitia, principe al B6rladulur, mrturisesc neguttorilor din Mesembria ca s nu pltsca vam la deschrcarea in Barlad, in Tecuciti i in cele-l'alte ora.,e ale nstre, iar la
exportarea diferitelor mrfurr locale, ungare, rusescr i boeme s pltsed numar la Haliciul mic i nu aiurea, iar plata o va spune voevodul i intru acst promisiune ..... de
la nascerea lur Hristos una mie, una sut, trer-zecr i patru, luna Maid in 20 zile.
Acest document publicat sub numele de ((Diploma Brlddn, a cgrer autenticitate
a fost contestat, este aprat prin actul din 1435, unde se gsesce intrga topografte a
diplomer din 11342).

Existenta acestur principat este confirmat de geograful arab Edrissi, care a scris
pe la 1.129v), ded Cu 5 anr inaintea diploma cum i de cronicile slavonescr; ast-fel Nowgorodskaja vorbesce sub anul 11.36 despre Ivancu, Principe de arlad.
Cronica de Kiew iarsr pomenesce in mod destul de Omura despre aflarea, orwlor
din diploma brFdn', and spune, c in anul .1158, Iaroslav, Ducele Galitier, cautttind
s, dolodndsc 6, de la Muscalr estrdarea Principelur lvancu, pretendent la tronul
cut prin fugg un adapost la orwle dunrene 9).
Din redactiunea diploma brldene putem deduce :
C6, principatul B6rladulul nu era cu totul sub autoritatea ducilor din Galitia, ci se
bucura de 6re-care independent, de re-ce acorda privilegir comerciale Mesembrianilor ;
C acest principat trebuia slf fi avut finta cel putin din secolul al XI-lea, pentru
ca la data diplomer s, ajung la aa grad de desvoltare, ca s intreting relatiunr comerciale tocmar prin Boemia i Mesembria.
Oraul i portul Mesembria era inc, din secolul al X-lea unica statiune comercial
intre gurile Dunrd i Constantinopol, in cat tte vasele erati silite a se opri aci 9) i c
Heyd., vol. II, p. 393.
5) A se vedea istoricul Chiliei de Iorga.
Heyd., vol. II, p. 347.
Ed. Bonn, p. 177, In Xenopol. Ist. Rom., vol. II, p. 180.
Balceseu, Mag. Ist. pentru Dacia, tom. II, p. 43.
Hasdell, Negru Vod, p. XCVI.
Lelewel, Geogr. du moyen-Age, vol.
p. 175.
5) Karamsin, Istoria Rusiei, tom. II, p. 103, 119, 122 i Xenopol.
9) Cons. Porphyrog. De admin. Imp.; tom. III, p. 74 i 99.

www.dacoromanica.ro

Rom., vol. II, p. 177.

872

dese lupte se incingeati intre negutatorif Rusl ,si Dad, atund cand luntrele rusescl cercan
sa se cobre pe Marea Ngra, ea sa faca negot Cu acest tirg important 1).

e) Ca marfurile ce se importan in principatul Brladuld, avean scutire de vaina:

si( nu pleitsal vam la deselircare zice diploma.
d) Pentru export trebuia sa platsca vama la Haliciul mic (Galatr, probabil o colonie
a orasului Halitz din Galitia) 2) si nicaierI aiurea. DecI Galatil eran punct obligat de trecere
a marfurilor ungurescY, boeme, rusescI si locale.

Pe unde se putea face acest transport de cat pe Dunare calca, cea mal" scurta pe
care mergean marfurile catre Ungaria 3), tara cea mai apropiar, de obiectele de lux
;.;i de comertur bizantin, avea ca mijloc de transport Dunarea, gurile careia eran frte
animate 4).

Un alt oras pontic, cu care am avut dese relatiunI comerciale este Varna : ((l'entrept
du riche commerce de la Valachie 5).

Langa GalatI vasele de comert aveati un adapost i loc sigur, lacul Brates, care
pana in secolul nostru isl avea apele sale unite cu ale PrutuluI ").
Asa dar, in secolul al XII-lea GreciT BizantinI mai inti, apoI Venetianil si GenoveziT aduceati, fie pe la gurile DunariI san pe uscat, in Moldova-de-jos, matasurT, perle,
pietre preti6se, blanurl, piel, fructe i in fine t6te bunatatile parn6ntuluI, dupa cum
spune calugarul Nestor 7).
Alte documente despre comertul MoldoveT Cu trile vecine, din vremurI asa de
departate, nu mal" cunosc.
*

Tocmal" peste un veac de la data diplome'!" b6rladene gasim pe VenetianT in sus pe

cursul DunariI, peste Olt, dupa ce CumaniI trecusera Dunarea pe la Vidin in 1239 ca, sub
craiul lor loan, sil, se unsca cu armatele cruciate ce mergeall in ajutorul luT Baldovin
de Courtenay, noul imp6rat latin de la Constantinopol.
Dupa ce Cumanil desertasera Ora, knzul Mihail din Dolj este ales Voievod al tinuturilor de peste Olt.
Resedinta acestuT Mihail Voda Liteanul (1245-1278) era dupa cum arat Domnul

Hasden la Dunare in orasul pe atuncI Ledian, adic, in Nedeia de astazI, pana unde
plutean corabiile venite din Marea-Negra i unde se propaga catolicismul; pentru ca
Mihail imbratisase acsta religie8).

De la Mihail Liteanul a r'mas in legendele slavone cuvntul letin in !n'eles de

papistas, cuvnt care mal apol" a trecut, sub aceiasI forma Cu acelas Mieles, la RomanI.
Orasul Ledian al luT Mihail Liteanul se gasesce sub forma de astazT Nedeia, in basmele noastre; ast-fel in basmul Fiul v6natorului, cules de repausatul Petre Ispirescu, se
vorbesce ((despre mesteriI de la Nedeia-cetate, de o suta cornil incarcate cu sare, cu care
fiul vnatoruld 1)166," pe Mare i dupa o cal.torie lunga ajunge la Nedeia-cetate, vestita
pentru rhesterir el, si ca voind s intre in launtru a fost oprit de ostasT.
Asa dar Nedeia din basmul romanesc este acelas oras cu Ledian din baladele slavilor de peste Dunare.

Acsta cetate ale carel" portI sunt inchise si pana unde calloresc cornil de pe

Mare, fiind un oras industrial vestit pentru mesteril se-f, era Nedeia, al carel' stapanl cautan" pretutindenI sare adusa din trI departate, dand In schimb mesteriI lor.
') 1Caramsin. Op. cit., tom. I, p. 147 i Letop Mold., tom. 1, P. 287.
Arch. 1st. a Rom., tom. I, p. 16.
Hastial. 1st. Crit., p. 104.
Lelewel. Op. cit., vol. IIIIV, p. 216.

Elude sur le commerce au moyen-age par De la Primaudaic. Paris, 18i8, p. 213.

6) Pap. Kalimach, Istoria Brladului, p. 17.
Chron. Nestoris., Ed. Miklosieh, p. 15.
:3) Negru-Voda, pag. CXXXIII.
6)

www.dacoromanica.ro

873

In vcul_de mijloc sarea se estragea nu atat din saline, cat din apa sarata a mariI
ce se capta in nisce basinurI tarmurene; in timpul caldurilor marl' apa evaporandu-se
res;manea, la fundul acestor basinurl-lacurY, o crusta de sare.
Pana,maI deuna-zI exista la Duimgi in Dobrogea deposite de sare extrasa prin acest
procedeti, din apa sarata a laculuI Tuzla.

In special VenetianiI se ocupaa In vcul de mijloc cu transportul sitril, care era

principalul articol al comertuluI lor ').
In secolele XII si XIII, inainte d'a cunsce pe GenovezI, RomaniI cunoscusera pe
VenetianI maV intaiti (de unde i cuvntul Venetic ---strein); vasele lor patronate de Im-

periul Bizantin cutreieraa Marea-Negra, si nu se putea ca de acolo sa nu viziteze din

cand in cand Dunarea, pana la Vidin i Calafat cel putin.
Insusi numele de Calafat este un termen italian care insemnza, ca corabiile se opriati
aci vise reparati pentru intrcere: italienesce calafata, calafare2).
C-alafatul ne explica Corabia, prin care trebuiati ma nti s treca corabiile Venetiene ; iar la mijloc intro Corabia i Calafat, este Nedeia.
Se pare ca, Venetienii, cu mult inaintea luI Litean-Voda de la Nedeia, ati cutreierat
tOrile de la Dunarea-de-jos; ast-fel Samuel Klein, istoric transilvanean din secolul trecul,
pomenesce ca in satul Vinetia-de-jos, in tara Fagarasuld, a gasit zidita in peretele caseI
protopopuld Ionas Mone o piatra, inscriptia careia dovedesce, ca in capul genealogieI uneI
familil de acolo era un venetian, in anul 1185.
Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 1185 8).
Pentru a termina cu VenetianiI voila adaoga, ca o colonie de a lor se gasesce astazY
in AurariI de la Novae, dupb. Domnul Hasdeil.
Lacul Nedeia era unit odata cu Dunarea i avea orasul Nedeia pe tarmul luI: decY
era un port fluvial frequentat mult de corabiile negutatorilor italienI in secolul XIII-lea.
Dupa ce Genovezil inlocuiesc In comertul pe Marea-Ngra si,Dun.re pe VenetianY

exista dovada ca GenoveziI In 1370 locuiatt in Vidin, cucerit de Vladislav-Vokla

Nedeia nu'e ma putu mentine fosta-I stralucire.
In secolul XIV-lea cronicele rusesei o cunsce sub numirea slavona de Nedingrad
sail Medin.

Importanta NedeiI scade din ce in ce, asa ca la 1530 Vlad-Voda o daruiesce manastirel Sadova4).
De pe timpul comertulu Genovezilor, din secolele
indoiala fondarea i numirea orasulur Giurgiu (San-Giorgio5).

si XIII-lea, datza tara

Muntenia intinz6ndu-se mereti catre.rsarit, prin desertarea er de Mari, Alexandru

Basarab (1310-1360) intemeiaza cam pe la 1315 orasul de Flocl, un insemnat punct strategic i militar.
In cronica lul Lucari, acest oras flgurza sub numirea de Floc, cu insemnare de
orasul Valachilor.
Daca coborim cursul fluviuluT, gasim Braila, pe care Laonic:Cbalcocondylas o numesce

In secolul XV-lea, cea mai buna pieta de comert din t6te ale fOriI Dacilor6).
Dupa gonirea Genovezilor din porturile nstre s,i maI ales dupa caderea Chiliei, Braila
') Vezl Mutinelli citat In Hapiefi. Op. cit, p. CXLVI, reprodus_ dupa_ Jlarin i Heyd, op. cit., vol.
p. 10.

2) Hasdeft. Op. cit., p. CLVII; de parere contrara Iorga, Chilia, p. 43.

51 Hasdefi. Op. cit., p. XII i CXL.
Idem, p, CXXXVII
Xenopol, Ist. Rom., vol. II, p. 193.

Jean de Wawrin, Seigneur de Forestel a vzut cu cliff set fortarta de la Giurgiu,in 1445, armata
cu bombarde, un turn rotund, mare i 'nalt, lnconjurat cu ziduri de bolovanI;isunt pe alocurea i turnurI
patrate. Acest turn cronicarul belgian ne spune cti era zidit de Mircea-cel-batran. (Gion. 1st. Buc.,
p. 551).

Lib. IX, cap. 502.

71890

110

www.dacoromanica.ro

874

Fi Galatil se ridicar, i comertul era att de intins, in at Braila era vizitat pan 0 de
vasele spaniole ((venite din deprtatele tcIrmurl ale BarceloniI
In secolul XVII-lea, Patriarchul Macarie de Alep gsi la Galatl cor'bif din Trapezunt
Sinope venite pentru grti 5).
Dar relatiunile de comer t ale trilor ndstre cu Venetiani i GenoveziI nu se mrgineati
mime la Dunre,unde, dup cum spun legendele s'rbescI i basmele Romnilor eraii 77
cetatr marl' i bogate de la Mare pn la Calafat, ci el trebue s fi cutreierat tag Moldova
i Tara Muntensc in lung 0 in lat.
Oltenia, prin pasurile LainicY i Turnu-rou. Muntenia, prin al Prahove i Buz6ulur,
erati in legatur cu importantele piete comerciale Sibiul i Brasovul.
In lungul Moldova pe la vechia capitala Sucva exista un drum, care punea in legatur, la inceput Cetatea Alba Chilia, dou6 porturl insemnate Genoveze, Cu Lembergul,
cea maI mare piat comercial a PolonieI5).
Dup, ridicarea Brad i Galatilor, probabil acest drum s'a schimbat pe valea SiretuluI.
Frequentarea SucveI de GenovezI este afirmat in secolul XV-lea prin ruinele caste-

de aci, a multor bisericl catolice i prin multimea de inscriptiunI genoveze,

de,spre care starostele din Cernautr, Millo, ddea lamurirl invlatuluI Jesuit Ioseph Boscowich i ambasadoruluI Anglia Jaques Porter, in 1762 4).
Prin positia lor fericit geograficg, frile romne asezate la gurile und mare fluviti,
ati fost tot-deauna un isvor de bogtie al streinilor; mal intit VenetianiI i GenoveziY,
mal apoI Grecir, Armenif i acum Ovreil ail tot supt i sug Inca, de la sinul ace,stor
Armenil pstrar p,n in secolul XVIII-lea sarcina de mijlocitoriI comertuluI in Principate, cu Polonia, Rusia 0 Imperiul Otoman.
Bogtiile lor ni le povestesc Paul din Alep in 1653; cand CazaciI pradar Moldova,
lului

oral in Sucva o multime de negutatorI ArmenI ((peste msura de avutI in aur, perle
pietre pretidse de o val6re imens. NumaI Cu aurul se puteati umple dou butiY 5).
Pe Ovra CazaciI Ii bgati in turnurI, unde II torturati noptl intregl pentru ca sal fac
s sPun, averile lor, zice acela4 cAltor 6), care despre GrecI arat ci top: negustoril
din t6rile romne sunt GrecI7)

Ca fluturir atrasI de lumina lmpiI, ast-fel i eii atras de dorint,a d'a istorisi av6ntul
comercial de odini&A, cred c'am inaintat prea repede 0 am trecut Cu buretele uitrif peste
dou din figurile cele maY mrete ale nmuluI romnesc din vcurile XIV 0 XV.
Mircea-cel-btrni Stefan-cel-Mare ati fost, nu numal pentru noI RomniI, dar k4
pentru:apusul Europa ca dou stand in c,a,re valurile marif Osmanlailor batur timp de
dou vcurl. tLe-atl cople0t cu multimea, dar nu le-ati putut urni din loc.
and in 1396 OM floirea cea vestit a intreguluI Apus veni s se mascire in cmpiile
Bulgariel Cu intreg Aliotmanul, Frederich de Hohenzollern NI gsi scparea, dupg desastrul de la Nicopole, pe un vas al luI Mircea i cobornd in josul DunriI, gsi la gurile
el flota venetian, cu care trecu Bosforul i se intrse prin Dalmatia in Ungaria 5).
') Hasdeii. Ion Vod-cel-cumplit. Galatfi E,d Braila prin comertul lor Ingrijiati pe Rusia, de aceea pentru

a da portuluI Odessa o activitate i avantagiile cele mai remarcabile. Rusia trebui s fac totul, ca s
dobAndsc. tara Moldovei, cad numal nimicind comertul Galatilor i Braila portul OdesseI pte ajunge la
prosperitate, zice_un act din 29 Iulie 1803. (Urechia, op. cit., Vol. IX, pag. 587).
3) E. Cioran. aCaltoriile PatriarchuluI Macarie, p. 261.
Heyd. Op. cit., vol. II, p. 731 si larga. Op. cit., p. 192.
Journal d'un voyage de Constantinople en Pologne par J. Boscowich, MDCCLXII, p. 254 si 308.
Lausanne, 1772.
E. ('ioran. Op. cit., p. 70.
Idem, p. 50.
Idem, p. 112.
Urechia. Ist. Rom., Vol. VI, p. 314; Pap. Calim. Domnita Olena, p. 11-12 si Hammer, op. cit., vol. I,
p. 327-334. A se vedea i partea istoricit, pag. 551-552.

www.dacoromanica.ro

875

Cine ar fi putut prezice, acum cincI sute de ant ca modestul vas al luI Mircea din
1396, salvatorul zilelor luI Friderich de Hohenzollern, va deveni in 1896 maretul vapor
inaugurat de Carol I de Hohenzolern?
Marea-Ngra saa cel putin o:5sta vecina gurilor Dunarir era numita Valachiches
Meer la scriitorul contimporan Johann Schiltberger.
$i in adevr, Alircea devenise slpanitorul gurilor fluviulut dupd infrangerea luT Baiazid
de la Angora din 1402; acsta stapanire a durat pana la 1.412, cand trece asupra MoldoveI1).
In ce imprej ursrI grele pentru Europa chiar, ocupase Stefan-cel-Mare scaunul Moldovd!

Cu trd anI mal' 'nainte Mahomed II-lea tiparise cu palma sa de sange pe paretele
Sfintd Sofil stapanirea asupra imperiulta fondat de Constantin in orientul Europa, pe cand
apusul era sfaiat de r6sblie1e launtrice: Soldatif care pierira in luptele din sinul cretinatata' zice istoricul Michaud 2) ar fi fost de ajunA ca sa impratie pe Turcl i sa-1 respinga pana in fundul Asid.
Cat timp ocupa tronul pontifical Papa Piu II, vestitul Aeneas Sylvius Picolomini, nu
inceta, de a trezi apusul din lancezirea luI; din nenorocire expeditiunea cruciata proiectata
;-,i realisata de Piu, nu se fcu :
-

La mort du Pape et les discordes des Italiens firent vanouir cette expdition en
fume conchide Cant0.

$i de ar fi fost numar neunirea apusulut tot era bine!

$tefan, d upa ce se saturase de vorbele late ale Occidentulut sciuse a'I. gai aliatI in
liasarit, pe Uzum-Hasan, Sahul Persid i. pe Imparatif Trapezuntd, Cu care intrase in legaturl de rudenie.
Dar maI ere.' ochi re i pizmataretI a vecinilor notriI PolonT i Ungurt maI eraa
vaI! o parte din RomanI chiar, carY inteun ceas Mil, intr'o zi de ratacire, aa tinut cu T urd.
Desbinarile Apusulut inteun timp cand puterea Turcilor devenise inspaimantatelre,
veciniY notrii ingamfatI i lacomt ura filtre 16rile surorI de la Dunarea de jos, lata ce aa
facut pe Verus Christianae fidei athleta (adev6ratul luptator al credintd cretine) dup5,
cum asa de pompos numesce pe $tefan, Papa Sixt IV s'A, piarda stapanirea sa la MareaNgra, despicata in lung i in lat de vase moldovenesct Marea-Ngra, ((Pont Euxin de la
Moldavie, Lacul Moldovenesc pe Ormul caruia $tefan avea dou porturf inflorit6re :
Chilia si Cetatea-Alba, granarele Venetianilor i. Genovezilor.
In istoria ChilieI sunt multe paginI patate de sangele fratilor MuntenY i MoldovenT,
carr s'ati rasboit pentru stapanirea er in cursul domnielor luf Vlad Tepe i Stefan-cel-Mare.

Prin castoria sa cu Maria de Mangup, $tefan avea drepturI de stapanire asupra

Crimeier de Sud, unde de multa vreme negutatorI ron-AM' ere] stabilitY in Cafa i Mangupia.

La m6rtea socruluI lul $tefan, Mangupia r6masese a se imparti intre ceI doI motenitorI : Alexandru si sora acestuia, Maria, sotia luI $tefan, dup cum dovedesce un document din 7 Decembrie 1.474
$tefan Voevodul Moldovd dobandise Mangupul, dupa imirtea socrulul s6a i trimese
pc cumnatul sal, Alexandru, sal ja in stapanire.
De aceea cand Turcir atacara la 1475 Cafa, puneatt in pericol stapanirea moldovensca in Crimea :
Mahomed II-lea atacand Cafa, lovia Moldova in inima sa zice cronicarul.
Ma se explica pentru ce $tefan-cel-Mare trimesese o armata in ajutorul Cafet contra
Turcilor, cari o inconjurasera, comandatl de Achmed-Paa, 3) ; tot ast-fel se explica pentru
ce, pe cnd vasele turdesd se intorceaa in 1475, dupa caderea Cafet incarcate de boga,"til
i sclavI, sunt atacate in cale de vase moldovenescl din Chilia i Acherman, carl pun mana
pe avutit iar tineriI si fetele ati fost duse in Sucva i alte orae din Moldova:9.
Cu mcirtea lur $tetan-cel-Mare, paim peste pragul timpurilor moderne.
9 larga. Chilia, p. 66-77, cu tte cd. d. Hasded pune data stpOmireI ha Mircea la Marea-Ngra in 1387.
I) Histoire des Croisades, tom. III, p. 399.
Pap. Calim., Domnita, Olena, p. 114.
Urechill. Op. cit., vol. VI, p. 314.

www.dacoromanica.ro

876

Prin caderea sub Turd a celor dou5 insemnate porturr moldovene, Chilia i Cetatea
Alba, Marea-Ngra deveni o Mare turcsea, mult timp o Mare inchisa, dupa aceea o Mare
periculsa, nesigura ').
Cele dou drumurl
unul spre Maria i cel d'al doilea prin Valachia (Moldova)
sunt parasite-9), comerciul isI croise alt drum prin Moldova catre dou5 orase, Braila
GalatiI, care pan la a doua jumatate a secolulni XVI-lea, eraii de maI putina insemnatate.
Pe Mare relatiunile comerciale nesigure, din causa piraterid organisate in regula
mal ales la gurile Dunri, ernasese singur numaY comertul pe fluvill Cu trer porturl
marY, catre care conduceati importantele drumurY din Polonia si Ardeal. Din Braila, GalatY
(pentru Polonia) si Silistra (pentru tara ArdluluY), negutatoril ArmenT, Ovrer, Grecl si
RagusanI, Ii indrepta5 marfurile lor pe uscat catre Adrianopol si Sofia.
Se intrevede de ce mare insemnatate se bucurall pentru comer t porturile fluviale:
GalatI, Braila, Silistra i mar in sus Rusciucul i Vidinul, i cat de mult scazusera infloritrele porturI maritime de odinira.

Dar relatiunile comerciale ale Trilor Romane nu se margineati numaI cu veciniI

nostri, de 6re-ce vedem pe Petru-Voda .5chiopul incheind in 1588, prin intermediul lul
Thomas Hareborne, minislrul regineY Elisabeta, la Constantinopol, Cu Anglia pare-se
cel d'intaiti tratat de comert, prin care se da libera voie negutatorilor englezI de a face
afacerI in Moldova, Cu indatorire de a plati 31)/o vama la domnie 9).
Vom vedea maY in urma, cum scia Anglia sa-si" apere interesele sale comerciale in
Prile nstre.
Tot acest Domn, lua in privinta comertulur o m6sura frte intelpta, de a alunga
din Tra pe Ovrel, fiind perniciosI negotuluI national 9.
Dobrogia i partea de Sud a MoldoveI cu Bugcul, a fost in decursul vcurilor al
XVI-lea si XVII-lea, teatrul multelor rsb6ie, pe care TurciI le avura cu MoldoveniY,
PoloniI, Rusil i cu Prile Khanesd, i, cu tte nenorocirile vremilor i nesiguranta navigatiuniI, tot se maY vedeati prin Braila, GalatI, Ismail si Chilia, corabir venite din Trapezunta, Sinope i Scalele LevantuluI.

Ast-fel Patriarchul Macarie al Antiochier, care a calatorit prin Rusia si Vrile Romane intre anif 1653-9 ne-a lasat prin scrierea insotitorulul sdti, Archidiaconul Paul din
Alep, importante date despre bogiile acestor TOrI.
In Galati pe vremile acelea, venial"' corabiI din Sinope i Trapezunta 5).
Bandini vorbind despre Braila in secolul XVII-lea, zice : Acest oras este portul tuturor
marfurilor, unde vin corabir din Marea-Ngraw;).
Flota mercantila i cea de r5sboili de pe Marea-Ngra i Dunare apartinea Turcilor
pang catre sfarsitul veaculur al XVII-lea, el' erati aprpe singurir stapanitorI al comerciuluI pe apa.
Din timpul acesteI nenorocite stapanirI, importantele porturr maritime Consta,nta
Mangalia, ati fost lasate parasird si din maretele lucrarI ale Genovezilor, nu mal rmasera de cat ruinele, pe care TurciI cu un fel de respect le numiati Geniviz-Kalma, adica
resturl Genoveze i orY-careI lucrarI m'arete, ca intarirI, el le ziceati Giniviz-Khale, pentru
ea Turcul era in credint5,, ca numaI Genovezif ai fost in stare sa faca asemenea constructi unI.

') Relatiunile comerciale ale Orilor nbstre cu Lembergul. N. Iorga. Partea I-a, pag. 5.
Iorga. Chilia, p. 102.
Gion. Istoria Bucurescilor, pag. 446; apud. Burmuzaki, doc. II!, pag. 103.
1. Brezoianu. Vechile institutiunl ale Romaniel, pag. 76; apud. Hasdetz, Arch. Ist. a Rom., vol. I,
partea I,' p. 174.
Em. Cioran. Ciatoriile PatriarchuluI Macarie, p. 248 i 250..
8) Hurniuzalci, 1V8, pag. 569, No. 666, In Iorga, op. cit., pag. 194.

www.dacoromanica.ro

877

Cu inceputul secolulur XVIII-lea, dou puterr incep a isbi interesele Portir la Dunare
Marea-Ngra, Austria pe la Apus si Rusia pe la Wasarit.

Cea d'intdr, prin art. 2 al tratatulul de pace de la Carlovitz din 1699, cerea ca :
l'usage de ce fleuve (Danube) sera commun aux sujets des deux empires').
Pe and Austria incepuse sa-sr va.re c&la in cestiunea navigabilitatir pe Dui-are, lovitura data de Rusia a fost i mar mare.
Petru-cel-Mare reusesce in 1696 sa cuceriasca Azowul, si, in timp de sse anr, prin
mtisurile cele mar energice, infiintza pe Marea-Ngra o flota de 14 corabir marl, 9 galere

si 40 brigantinl; lar la 25 Iulie 1702, Rusia obtine intre altele, dreptul ca cordbiile eI
de negot sa treed' prin Dardanele si cele de rsboiti sa peita naviga pe Marea-Ngra.
Unul din visurile cele marl' ale acestur monarch, acela de a deveni stapan pe MareaNgra prin marina sa, se realizza ').
A fost destul ariciuluI sa fie primit de sobolan in casa, cc Austria, nou&spre-zece
anl mar in urma E,4 sse zile dupa tratatul din 21 Iulie 1718, de la Pasarovicl, dobandesce
de la P6rta un al doilea tratat relativ la comert i prin art. 2-5 se stipula, ca : les marchands imperiaux pourront conduire leurs marchandises sur le Danube Vidin et Roustchouck pour de la les faire voiturer par terre dans toutes les parties de l'Empire Ottoman,
o ils le jugeront propos.
Intrarea vaselor austriace in Marea-Ngrd, nu numal ca era oprita, dar chiar coborarea lor maI jos de Rusciuc nu le era permisa : ne pouvoir point entrer avec des bdtiments de commerce dans le Pont-Euxin.
Austria se multumia Cu stipulatiunea, ca din jos de Vidin i Rusciuk, marfurile
sa fie transportate pe uscat, sad sa se pa folosi mar departe de navigatiunea pe Dunare
insa," incarcndu-se numal pe vase turcescr, muntene sad moldovenescr: Il leur sera
permis aux marchands impriaux de louer des vaisseaux turcs, valaques et moldaves a
Braila, Galatz, Isakcea, Kilia, etc., l'effet de transporter leurs marchandises.
Va sa zica, pe la 1718 exista o flotila comerciala turco-romana de-alungul Durarir 3).
Vine rsboiul terminat prin pacea de la Belgrad din 1739.
Austria conlucra cu Rusia contra Turciel. Intre alte scopurI nor am v6zut ce planurr
urmaread aliatir, dar mar lmurit pentru Rusia se v'd din propunerile er la congresul
tinut in 1736 la Nimirov, inaintea inceperir rsboiuluI.
Rusia cerea nicI mar mult niel mar putin de cat : libera navigatiune pe Marea
Ngra, Bosfor, Helespont i Mediterana 4).

Dar planurile aliatilor nu reusesc ; Austria este invinsa, acsta infrangere atrage
si pe Rusia care de si victorisa, dar temndu-se de complicatiunI incheia tratatul
din 1.8 Septembrie 1739, prin care se puse pentru cdt-va timp stavila intentiunilor rusescI
austriace; in afacerea comertulur pe Marea-Ngra i Dunare.

Cad privitor la Austria, iata cum suna art. 7 al tratatuluI: dans les endroits o
les rives du Danube ... sont d'un ct a l'Empereur et de l'autre la Porte, les cours des
eaux sera commun aux deux Etats, jusqu' la moiti du fieuve.
Drepturile de navigatiune pe Durare ale Austrier se restrang acum numaI pana la
Orsova.

frig prin art. 12 se stipulz, ca va fi permis supusilor austriacr: d'aller par le

Danube, en payant les droits qui ont t pays)) i servindu-se de vase streine drapeDecI exista o flotila comerciara pe Durare si dupa pacea de la Belgrad 5).
Urechia. aIstoria RomAnilor, vol. VI, pag. 315.

Vezi scriseirea lui Leibnitz cgre Thomas Burnet In Zinkeisen. Vol. V, p. 358, reprod. in Xennpol,
116sb6iele dintre Rusi 0 Turd, vol. I, pag. 14-15.
8) Urechia. Op. cit., vol. VI, pag. 315.
1) llarnmer. Histoire de l'Empire Ottoman dans la colection d'Histoire complbtes de tous les tats europens, III, p. 468 In Xenopol, op. cit., vol. I, p. 56.
5) Urechia. Op. cit., vol. VI, p. 315-6.

www.dacoromanica.ro

878

Rusia pierde si ea din drepturile anteri6re, cdcY prin acest tratat 11 este oprit a
construi cordbiT pe Marea de Azow si Marea-Ngrd, precum si de a intretine o flot
acolo. RusiT pot face comert in Marea-Ngrd, ins& numaT pe cordbil turcescI 9.
inainte ca RusiT sd dea lovitura comertuluT turcesc de pe Marea-Ngra in rsboiul

terminat prin pacea de la Kticiuk-Kainargi, el ati preparat-o din vreme.

Ne aducem aminte ea, inca de pe vremea luT Petru-Vodd chiopul, Anglia intrase
In relatiunl comerciale cu 'Mile de la Dundrea-de-jos.
Sub ocrotirea PortiT, EngleziT at'l fcut bune afacerY de comert, nu numaT la noT, ci
si in t6te Wile, care depindeati de Imperiul Otoman ; pe la inceputul secoluld al XVIII-lea
insd, comertul AnglieT in Orient incepe s decadd cu o vditil repeziciune, asa cd pang
la jumtatea acestuT secol dispdruse cu desdv1rsire.
EngleziT isT deschid o nou cale comertuluT lor, cutand a se apropia de Rusia, unde
Isi inflintzd comptuare s'i case marT de comer t la St. Petersburg, Riga, Rewel, Narva,
Moscua, Kasan si Astrakan, si pentru vremile de acum obtinurd de la Caterina II-a
un ucaz, care le permitea comertul catre Persia 2).
De aceea in rsboiul de acum, Rusia este ajutat de Anglia, &del flota rusesca din
Baltiea, sub comanda amiraluld englez Elphinstone, ocolind Europa pe la apus si miazd-zi
amenintd a intra prin Dardanele contra Constantinopoluld.
Prin activitatea, silintele si politica luT Colbert, prin calitatea si ieftindtatea mrfurilor lor, FranceziT nu intarziard a ocupa locul Englezilor in comertul ImperiuluT Otoman,
obtin6nd in 1740 un tratat comercial, prin care pietele OrientuluT sunk-deschise mrfurilor
franceze.

ConsuliT francezT din Turcia si Maria selinteresati Mae de aprelpe de.dpogdtiile

trilor de pe lang Marea-Ngrd si de avantagiile pe care Franta le-ar putea trage

dintr'un comed prin aceste locur1.
Asa se exprimd Peyssonel in prefata lucrriT sale 8).
SA ne intindem maT mult in acest capitol asupra importanteT scrierT a luT Peyssonel,
In partea care privesce comertul Dobrogiel E;;i al Trilor Romane, din a doua jurntate a
secolulur al XVIII-lea.
Am v'e'zut care era starea porturilor maritime din Dobrogia, la partea istoric ; sd
ne ocupdm aci de comert.
Exportul consista din :
Ciara galbend In cantittT marT, de calitate f6rte bund si se vindea cu 38-42 parale
ocaua.
Meitasea destul de mult, se gdsea aprepe numaT mtase albd si se vindea eu 10 piastri
(2 lel si 20 banT) ocaua (1. kgr. si 28).
Ldna nesplat se exporta in cantittT imense; era de dou calitlT: crtd, cea mal
find si maT pretuit se vindea cu 8-10 parale ocaua ; lana lins, cu pret de 5-6 parale
ocaua. Apr6pe lbi din total era land ngr, restul albd.

Lana din pdrtile de Nord ale BulgarieT se exporta in Germania si in Austria, pe

Dundre. Dac s'ar cuta zice Peyssonel cu de-a-mdnuntul s'ar gdsi land de calitate
superieIrd celeT din Spania.

Cu mult inainte, adaoga el, se ocupaii cu acest fel de comerQRagusanir, care al

deschis ochiT Grecilor si Turcilor, s'i acum acestia le-ati luat comerciul din man/
Pieile de bol ,Fi. bivolt; cele de bivolT se vnd cu 2 13 piastri, cele de boT cu 1.Va 3'12.
Sunt de diferite calitatT.
Mierea era un articol insemnat al comertuluT acestor tinuturT. Cea maT bun era din

Muntenia si Moldova. Pretul era de 7-8 piastri ocaua si se exporta maT ales la Constantinopol:
Xenopol. Op. cit., vol. I, pag. 62.
Xenopol. Rsbniele dintre Rusl si TurcI, vol. I, p. 92-5.
Trait sup le commerce de la Mer Noire. Paris, 1787, 2 volumes.

www.dacoromanica.ro

879

Untul era destul de mult In Bulgaria, dar nu asa ca in _Moldova si Muntenia. Din
tinuturile de pe langO Dunre se aduna In marr cantitn si se vindea cu 13-14 parre
ocaua. Tot untul era destinat numaT pentru Constantinopol si nu se putea exporta altundeva, de cat prin contrabandO.
Seul se exporta In cantitn :marl la Constantinopol, Adrianopol i Rodosto, pe pret
de 8-9 parale ocaua. Numal prin contrabandd se putea trimete i alt-unde-va.
Tutunul care era de diferite calitn.
Marochinurile care se fabricati In multe prn ale Bulgaria dar maI ales la Rusciuc.
Cu pastrama se facea un intins comerciil i principalele debuseurI erati porturile
maritime.
Gait 0 ma ales ce l de Dobrogia, erati frte aprecian 1).
Granele. Partea de nord a BulgarieI i Prile Romane ere un isvor nesecat, granarul Turciel, iar DunArea se numia pe acele vremurr pArintele:care hranesce Constan-

tinopolul.

Exportul grauluI era supus until control riguros, pentru a nu fl dus de cat In
Capitala Imperiuld Otoman, unde se vindea cu o m6surA, quilotul, (120 ocale) 0 costa

60 parale.
Orzul cu 50 parale quilotul, ca i meiul; sezamul Cu 65-70 parale quilotul.
Vinul rosu se exporta In destul de mare cantitate din Bulgaria si Dobrogia. Pe fle-

care an veniati din Polonia 0 Rusia negutatorl pentru vinurf si se trimeteati in aceste
te'rl 5-6000 cart* Cu but6ie de vin, care costa pe loc 50 parale quintalul (225 ocale 2).
Monedele care circulari In Turcia erat: sequiniI venetianI, olandezI sai turcescl;
taleriI nemtescI i ragusanY; patinI de Spania, i In general ori-ce moned, care avea
valre la Constantinopol.

In bite orasele de pe malul Dunril erati corgbiI anume construite pentru navigatia
comertul fluvial, ele aveati 150-4000 quintale capacitate 0 se inchiriail, sail Cu totul,
sail numaI platind chirie pentru narfurile incArcate.
Vasele mal mid, dice autorul, convin mal bine ca cele marl; sunt maI usre, merg
n6ptea i diva si pe orr-ce fel de timp, pot acosta pretutinden. Cele marl nu merg de
cat diva, sunt frte de temut din causa furtunilor, nu pot acosta orY i unde si nu se
Intrebuintza decal pentru transportul granelor.
China este mar scumpO In susul cleat in josul aper, de (ire-ce cand vntul este contrariti vasul este luat la remorca.
De la Rusciuc la Vidin cu vasele de 250 quintale capacitate costa transportul 14-15
piastri, lar inapoI numal 6-7 piastri.
De la Vidin la Galan se Inchiriaz de ordinar cu 28-30 piastri i de la Rusciuc la
CuGalai 15-20; de la Vidin la Sunie (Sulina), care este una din gurile Dui-aril; se p1O-

tesce 50-55 piastri.

Marfurile din Bulgaria dungrra sail de mijloc sunt duse de ordinar la Varna pe
uscat, i de aci sunt transportate pe Mare la Constantinopol, sail pentru diferite alte punte
de destinatie.

Transportul pe uscat se face In care cu bol sail cu cal.

Carele cu bol sati bivoll due 5-600 ocale ; cele cu cal 600-1500 ocale, dupO num6rul

cailor ce se inham. De la Rusciuc la Varna carutele cu cal se platesc 34-35 parale

pentru suta de ocale; iarna pang la un piastru. Acele Cu bol sari bivoll sunt maI ieftine,
flind-ca merg mal incet.
RaguzaniI ati fost multa vreme apr6pe singuriI comerciann In Bulgaria 0 ail fondat
stabilimente considerabile la Rusciuc, Sofia i In diferite alte partl, dar aceste stabilimente
ati decazut.
Vedi cap. Animalele domestice.
VedI capitolul Vine.

www.dacoromanica.ro

880

La Sofia n'a maI rmas nicY unul i cand am trecut pe la Rusciuc in Februarie
1759, nu mar erati de cat dou sari treI case ragusane, care nu pareati a manui marl' afacerI.
Francesil dddurd o mare extensiune comerciulul in Bulgaria si maX ales la Andria-

nopoll, unde aveati 4-5 case marl de comer, primeati mrfurI de import direct din
Marsilia i exportul 11 faceati prin Rodosto si Enos.

Pe Dunre, Muntenia avea dou puncte vamale.: Giurgiu, intrepositul tuturor mrfurilor ce veneatt din Germana pe Dunre, din Constantinopol, AndrianopolY i Uzungiova, sari care se exportati care Varna si pe la gurile fluviuluI.
Al doilea punct Peyssonel Il numesce Laun, un oras mic, asezat la r6sdrit de cel
precedent vis-a-vis de Silistra. Nu Kitt care putea fi acest oras.
In fie-care punct emir din partea MuntenieI i Turciel cate un vames, acesta din
urm, atarna de cel de la Rusciuc.
In Moldova, Peyssonel mentionzd numaI orasul Galatr, unde veneati cea mar mare
parte din mdrfurile destinate pentru import si export.
Vasele, adaogd autorul, nu iernza de ordinar la GalatY, ci se duc la Sunie, una din
guille Durarel pe care cdrtile o nurnesc impropriti Solina ; aci este un port bun. Si la
GalatI erati doul vamesI; unul turc i altul moldovean ').
Marfurile venite din Germania pe Dundre erati asa dar desa,rcate in orasele
murene, de unde se trimeteati in Muntenia, Moldova sal Bulgaria. Cordbiile de coment
ere' turcesa muntene sari moldovenescI.
TocmaI pe la 1786, se vede a fi venit pe Dundre la Chilia prima corabie germand 2)
Do si mal 'nainte ins, negulAtoriI germanI venearr Cu mdrfurile Ion pe Durare, asa avem
in 1768 pe Kleemann, care ne-a lsat notite importante asupra Kilia
Dupd ce am vkut starea comerciulur in Trile de la Dundrea-de-jos, sa urmdrim
consecintele rsboiuluI din 1768-1774.
Prin art. 11 al tratatului incheiat la Kuciuk-Kainargi, In 21 Iulie 1774, se stipulz,

il y aura Une navigation libre et illimite pour les vaisseaux marchands, dans toutes
les mers qui baignent les terres des Etats contractants... Les sujets des deux empires
jouiront rciproquement d'une entire libert de commerce par terre et par mer, ainsi
que sur le Danube.

Isbitura data de RusI destpta pe Romani si pe Turd si clod anl dup tratatul de
la Kainargi, atat Alexandru Ipsilante cat i Grigorie Ghica, inzestrza Muntenia .5i Moldova, dup o dispozitiune a PortiI, cu cate un gallon de 41 1/2 cotI lungime, inarmat cu
tunurr 3).

Cum cd acst, ineercare de reorganizare a floter romanescr pentru paza Dullard

are urmare dupd aceea, se vede si din faptul cd la 1786, in alaiul de intrare in BucurescI
a luI Nicolae Mavrogheni iati parte obligatorie si un num6r insemnat de galeongiI pe
langd bresla sptdria adicd pe langd armatd, atarnand de Sptar.

Dar aceste inceputurI de reorganizare stateati ca un ghimpe in gatul Austria de

aceea prima grijd a PrintuluI de Saxa-Coburg, cand intr in Bucuresa cu ocazia
boiulur terminat prin paPea din 1792, fu de a desfiinta cu grdbire flotila.
In condica de la Archiva StatuluI Cu No. 18, se afld un act prin care, dup ordinele
PrintuluI de Saxa-Coburg, se publicd, licitatiune pentru vnzarea ultimuluI vas romanesc,

pe care Austriacir Il considerati de capturd de la Turd

Prin pacea de la Sistov din 1791, Austria dobandesce dreptul de navigabilitate pe
Dunre.

Rsboiul totusI continua' pand la tratatul de pace de la Iasi din 1792, cand ambele
Principate incep s maI r6sufle de ocupatiunile rusescI i austriaco. Un an maI in urna,
Mamie Spatar al Muntenia Enache Vdcarescu, printeo abilitate diplomaticd si justiti') Peyssonel. Op. cit., vol. 11, pag. 161-211.
2) Hunnuzaki. Supl. 12, pag. 19 No. 32 in Iorga, Kilia, pag. 252.
a) Urechia. Istoria Romanilor. vol. I, pag: 139 si vol. VI, pag. 316.

www.dacoromanica.ro

881

cnd organizarea flotild pe necesitatea de a servi Porta zaherele, chnestele, etc. transportndu-le pe apd 9, cere DomnuluI Muntenia, Alexandru Moruzi, reinfiintarea flotileI
romne pe Dunre.
Acst nou organizare a vaselor de comer t pe Dunre, nu putea fi bine privit de
Austria si maf Cu srn de Rusia, de aceea, cand acsta din urna ocup Principatele
intre 1806-1.812, avu grija de a desfiinta flota romnsc pe Dunre.
MaI avea si un alt interes Ru5ff de a lovi in comertul turcesc si romanesc pe Dundre
si Marea-Ngr.
El' cautara prin t6te mij16cele a face s inceteze importanta Galatilor si BraileI,
pentru a putea castiga noul lor port maritim Odesa, care pe la sfrsitul vculd XVIII-lea

era un mic ordsel numit Khoclja-Bey si nu num6ra de cftt vre-o 30 case. Odesa ajunge
In prima jumaate a secoluluI XIX-lea cel maI important port de pe Marea-Ngr 2).
Durd rsboiul terminat prin tratatul de pace din 2 Septembrie 1829, Rusia devine
stpan pe navigatia DunriI de jos:
De la vsrsarea PrutuluI in Dunre png la Gura Sf. Gheorghe, Dungrea va apartine
Rusid.

((Corbiile rusesd si. acele ale tuturor natiunilor ce sunt in pace cu P6rta, vor putea
face negot in tt libertatea si vor putea trece prin Bosfor si Dardanele3).

Acum gsesce Rusia ocasie a se r6sbuna contra Frantef, impunnd mrfurilor

francese importate in Principate o multime de taxe.
Si tot in scopul de a favorisa comertul In porturile rusescl de pe coasta MariI-Negre,
Rush' intrebuintza bite manoperile de a pune dificult4I navigatid pe Dunre, intre altele

cdutaii a mli gura Sulind, pentru a inchide navigatia fluvial. cu Marea, stabilesc
carantine etc. 4).

Prin aceste masurI Rusia punea piedicI marl comertuluI Austria, care trgea marl
fol6se din navigatia pe Durare si Marea Neagr, unde din 1835 compania Lloyd isi avea
vapre:
De la Constantinopol la Galati prin porturile: Anchial, Burgas, Varna, Kustendg
Sulina, Tulcea.

De la Galatl la Viena, deservia kite porturile fluviale romnescI si bulgrescI 5).

In urma dificulttilor pe care Rusia le punea navigatiunil de la gura fiuviuluI, Austria
care cstiga din comertul sqi cu Turcia anual 70 milli:Sae leI, isI croesce un alt drum
pentru pasagerf si bagaje prin valea Carasulur Oa, la Constanta, unde se imbarcan din
non pentru ConstantinopolI. Trajeul intre Cernavoda si Constanta se facea in trsurI,
Msg. Cu marl greuttI din causa nesiguranter drumulun.
TotusI vaprele maI coboran pe bratul Sulina, ale cruI ape scadean din an in an
acsta era starea navigatid pe bratul Sulina in 1850. La acst data patru vap6re austriace
faceati serviciul pe Durare de la Viena la GalatI si dou rusescI de la GalatI la Odesa.
Din transportul pe Dundre compania Lloyd cAstiga anual 5.000.000 piastri.
Principalele mrfurI de export eran: lna, seul, piele de capr, untul, brnza, cerealcle
si lemnria, iar ca import: lAnurI, bumbacurI, mtsurY, postavurI, fierul lucrat, otelul si
mobilele.

Se mal rcea un comert intins cu lipitorile.

Lna, pieile, seul si lipitorile se exportan in Germania, si principalele porturI, unde
se incarcan aceste mrfurl eran Silistra si Rusciucul.
') Ur echia. Vol. V, pag. 97. A se vedea acest act la locul citat.
2) Ubicini. Lettres sur la Turquie, premire partie, pag. 275.
2) Xenopol. Op. cit., vol. II., p 36-37.
Regnault. uHistoire politique et sociale des Principauts, pag. 218. VezI li Capitolul Comisiunea
Europeana Duntireanti.
Ubicini. Op. cit., p. 280.
2) I. Ion escu. Op. cit., p. 36.
111

71890

www.dacoromanica.ro

882

Untul i branza se incarcail la Galatl cu destinatie pentru Constantinopole.

Principala schela pentru incarcatul cerealelor din Dobrogia era Macinul i maI jos
Ghecetul.

Lemnaria se incarca la Macin, Isaccea i Tulcea cu destinatia pentru Constantinopol ').

Plutirea pe Marea-Negra este deschisa tuturor corabiilor de comert prin art. 11 al
tratatuld de pace de la Paris din 30 Martie 185G; iar prin art. 15, 16, 17 navigatiunea
pe Dunare este plisa sub controlul unel ComisiunI2).
lata care eraa principalele piete comerciale ale Dobroger in anul 1876:

a) Tulce a.
Exportul sub Turcl era f6rte grea streinilor. Lana, cerealele, pieile i branzeturile
erall in mana negustorilor localY, carI tratail direct cu tdaranil. Din timp ei angajaa
cerealele de pe camp inaintea seceratuluI, saa lana inainte de a fi tunsa de pe oT
plateaa arvuna taranilor i acestia se indatoraa a'f vinde marfa la timp negustoruluI Cu
care s'el invoit.
In asa mod cumparaturile se Mema cu un pret frte mic in paguba taranulur.
Comertul TulceI era in 1876 de 5,787,718 leI la export si 3,920,491 leY import, adica
un total de 9,708,272.

unde s'ab' facut exportul in 1876 erati:

Turcia (cereale si branzeturr)

lef 2.185.266

Anglia (idem)
Rusia (lanurI, peste, icre)
Franta (gral.], lana)
Romania (peste etc.)

1.340.979
714.192
512.913
276.600
199.119
193.117
195.979
169.553

5.787.718

Austria (lana, secara)

Holanda (cereale)
Grecia (grail)
Italia (cereale)

Total

Productiunea cerealelor in anul 1876 se pte evalua la 20 mili6ne ler.

Lana s'a exportat in cursul acestur an 1.344.000 1.456.000 kil. in valre de 1.854,472
2.609.250 id; numaY prin punctul Tulcea s'a exportat in acest an cantitatea de 607.776
kil. in valre de 991.276 leI.
Br'nzeturr se exportati destul de multe din Dobrogia.
Pestele sarat s'a exportat in cursul anuluI 1876, cantitatea de 560.000 kil., in valorI
de 294.000 lel.

La Tulcea se facea un intins comert cu icre. Morunul se pescuia in Delta, in mare

cantitatt
Cele-l'alte articole de export ere': pieile de vulpl si de lup si se vindeati cu pret de
6.65-13.50 una; apoT pieile de capra in Franta si Austria.
Importul consta din: orez, cafea, unt-de-lemn, zahar, spirt, sapun, tesaturf de bumbac,
petroletl, sticlarie, haYne i fer.
Cifra importuluI in anul 1876 era de 3.920.491 le`f numaT in Tulcea.

Cafeaua se importa de 139.968 leI; alcoolul provenia din Rusia, ferul din Anglia, unt') I. Ionesco. Excursion dans la D3broudja en 1850, p. 4048.
VelI Comisiunea European. Dunreang..

www.dacoromanica.ro

883

de-lemnul din Grecia, Asia-mica, Siria si Insulele ArchipelaguluI; zaharul din Franta,
Olanda si Austria.
In cursul acestuI an s'a importat 172.800 kg. zahar In val6re de 193.500 let

Tutunul se aducea din Constantinopol si din alte pall ale Imperiuld Otoman
val6re de 468.000 let
Scandurdrie venia din Moldova si Bucovina.

TFIBLOU
De prefurile curente mijlorif a principalelor articule de comer! in Tulcea pe anii 1876-77.

MA.RFURI

MA.SURI

Unt din Ord

Bere de Galati

Moldova

ScAndurI

LuminrI en gros
en detail

32
22

32
100 de bucti

Ocaua

Cleiti de pe*te

........

Grdil

Ovz . .
Porumb.
Mei
Orz
Secara
Fasole

2.44-5.33
2.66-4.00
20.00
15.55

141.33-235.55
106.00-177.77
82.44-106.00

58.88- 82.44

Piele
Spirt de vin
Fin

190.00
0.55
1.50

Chila de Tulcea (1 H. 24)

Ocaua
Vadra (10 ocale)
Sacul de o sut, ocale
Ocaua

..
......

Fier in bare
.

Brnz din tar& en gros .

en detail

In

Ocaua

Ghiat
Gudron de Romnia
(pacurii) de Rusia

Unt-de-lemn .......
Land

2.77-3.44
4.44-6.66
5.35-8.88
20.00
17.33
8.44
9.33
6.22
6.66
9.44
23.33
0.72
4.00
12.22
28.88
0.36

33.33-35.55
0.92
1.33
0.03
0.33
0.77
1.66
2.11.

Herbed pe picire

Oub...
...
Msline
Petroleu
Piper

Pete srat

Piel de bat

berbecI

2.60-4.00
3.20-4.00
20.00

16.00- 18.00
300.00-360.00
240.00-300.00
168.00-240.00

154.44-212.00

Suta de ocale

Cuie .. ..
.

4-5

Icre en gros
en detail

kilogr.
Pachet de 3 lumindrI

Cafea

alb

LeI

Pluto de 22

din Austria

LeI
Butoiul de 4 vedre

Valrea in 1877

Ocaua

Tulcea
Lemne de constructiii

Valrea in 1876

pe cap
zece

Ocaua
Lada de 25 ocale
Ocaua
Cutia de 1.300 ocale
Perechia

2.33
12.55
0.44
0.72

17.77-.31.11
2.44

20 00-30.00
30.00
50.00
3.00

28.50 (In- FEW)

0.70-1.90
1.25

3.00 -4.40

4.80-9.60
14.77-22.80
16.47-19.00

7.30-8.44
5.28-6.33
6.33-7.18
9.50-9.92
16.00-22.00
0.70-1.00
4.00-5.00
12.00-28.00
0.60-0.70(ocaua)
0.50-1.10
45.00-60.00
0.25

6.00-7.00(vadra)
1.40
1.80

22.00-2- 6.00

0.25-0.70
0.45-1.00
20.00-32.00
1.40

24.00-36.04)

38.00-40.00
4.80-5.60

In acest port s'a incsarcat In anul 1876 cantitatea de 4030 kile gra si 2.000 kile de orz.
Sulina.

A card micare comercial. este artatil la capitolul respctiv.

www.dacoromanica.ro

884

Kustendg.

Importul acestuI punct e grett de stabilit, de re-ce tte actele relative ail fost luate
de autoritatile turcescI.
Articolele de import se margineatl aprpe numai la consumatia local i eratl : bumbacaria ordinara din Anglia; incaltamintea din Austria; imbracamintea din Viena; fieraria
din Austria si Anglia ; marchidania din Germania si Anglia; colonialele din Constantinopol;
orezul, vinurile fine, liquerurile i spirt6sele din Franta; luranarile din Triest, Franta
Odesa ; Mina din Braila si Odesa; petroleul din America.
Din aceste articole o parte se distribuia la Medgidia, Mangalia i Cernavoda.

MRFURI

MSURI

Piel de cal

cupre..

Perechia

berbedi

Vulpl
LupI
Cartorl .

Orez de Italia

India
. . .
Sare ordinar

Spun

Zahttr

Pahare de sticl
Vin alb
rosu

Suta de ocale
Ocaua

. ......

Su ta de ocale
Ocaua
Lada
Vadra

Val6rea fn 1876

Valerea In 1877

LeI

LeI

8.88-12.22

14.00-20.00

6.66
5.55

6.66-8.88
6.66-13.33
18.33
0.66
0.55

0.83-1 83
5.83-17.77
1.44-2.22
20.00-25.00
3.77
3.55

4.80-560

4.00-5.20
4.44-5.20
6.00 8.00
10.00
9.20
8.40

0.85-1.00
7.48-25.50
1.40-2.20
20.00-36.00
3.60-6.00
3.80-6.20

Exportul se facea 1n dou" felurr: de transit si al produselor locale.

Mara de exportul cerealelor aratat In tabloul de jos, se mal trimetea prin portul
Constanta ldna bruta, pier i vite pe picire.
S'a exportat In 1876 aprpe 18.000 miel pentru Constantinopol, Cu pret de 5 lei
bucata; 30.000 herbed. cu 12-14 let
Lana (zigaie) 300.000 ocale, cu pret pe loc
leI ocaua.
Pia de miel si herbed 7.000 la Viena pe Dunare, cu pretul de 3 leY perechia.
Brnza se exporta f6rte multa la Constantinopol calitatea I-a (0.80-1 leil) eantitatea de 200.000 ocale ; calitalea II-a (0.60-0.70) 'Ana la 50.000 ocale.
Companiile Messageries Maritimes Franaises, Lloyd austriac, Florio, afara de alte
vapre transporta cerealele i cele-l'alte articole la Constantinopol si pe Dunare.
Medgidia.

Pentru comertul interior acest oras avea un Virg de dou orI pe an, prima-vara F;;i
tmna ; aci se faceal afacerI considerabile.
Cernavoda.
Era intrepositul cerealelor earl se aduceaii pe Dunare cu destinatie pentru Constanta1).
') Baron el'.Hogguer. Renseignements sur la Dobrodja.

www.dacoromanica.ro

Exportul ConstanteT In anul 187G.

CEREALE DIN TRA
CEREALE TRANSIT

TONAJUL

PAVILIONUL

cd

.0

U.

QS

cz1

.0

Ce

Cd

Q-1

o
o

se)

co. -

)O

E-

"ce

cf)

Anglia
Austria
Italia . .
Grecia.
Turcia.

Rusia .

qrs

qrsi

- -

--4-

10 74 4.000 50.011 74.985

6
2.229
12.798
9.564
22
84 11 16.864 6.020 71.520
62.427
15.370
180
7.816
1.050
8
3.894
410
3.069
457

qrs qrs qrs qrs qrs qrs

6.443
53.804 197.852 3.929
1.126 7.507
9.618 37.723
3.757 22.757 2.196 2.225
1.917
28
546

- - - -- --

-.- - 7.562 - --

Danemarca3--2- 1.964
78
Romilnia
Samos.

qrs

-1-2-

250 105
635
534

qrs

qrs

aS
CJ

qrs

qrs

qrs qrs

o
-6
QQ

0:3

Cf)

629 153.965 5332 2 235

337.013
2.874 8.633
12.403 60.139
5.332
102.819 4.379 41.356 92
65.553 15.476 16.048 8.350
3.894
278
3.069
8.254
7.375 1.748 7.260
60
7.562
557
2.585

8.254

---

T-1

qrs
qrs oirs
1.330 9.406 2.829 175.726
5.874
3.000
12.403
52.956
414 1.475
36.451
220
4.615

qrs

qrs

512.739
14.507
72.542
155.775
102.004
8.350
3.894
3.347
15.629
9.008
19.181

278
7.375
1.748
1.030 11.622

7.260
7.399
84
757
317 90 49.944
4.716
575 3.844
872 2.639
872
700
47
C-nia Lloyd . .
4.342
47 4.044
176
302
3.183
298
249
49
6.800
78
Messager.
82.840
33.880
7.851
669
882
2.5005.250
9.000
7.728
1.745
48.960
7.521
757
329
22
38.608
Florio . .

275.998 74.482 283.007 6.153 2.803 6.443 8.940 105 1.745,1662.676 32.958 246.51016.274 10.4611 - 15.330 22.3-36 12.332 346.201 1.008.877
317 237 49.944
Pentru greutate
Cereale transit qrs 662.676
Quarter, un quarter 290 litri.
din Ora 1.008.877

Germania .
Belgia .

--

--

92 -

336 -

538 _

I quarter = 217 k. 500 pentru gr, meiti, fasole, porumb.

secaril, in.
= 208 430

1
1
1

181

=154

60

ov6z.

Exportul ConstanjeT de la 1 lanuarie [Ana la 31 Mair11877.

Q)

Q.

fa, -0

0.

a)

t.)

=
aL,

c-

O.
cd

cd

.Cd

15 29 5.023
82 - 8.068
8 1 3.304
22 4 2.826
13 - 5.145

Francia

Rusia
Samos. .
Norvegia

..

c...

-6Qn

,=

E-

.E3

E-

C1)

PLI

qrs

qrs

qrs qrs

Ctrs

- 36 -

--8
12 --

qrs qrs

143 36 24 871 39.415

C-nia Lloyd

Messageries

Florio

34.468 7.520 51.140 43.687 9.740 1.895 2.830

1.752
22
21
43.902 3.712 6.741
168
9.212 19.302
1.115
216
293 6.238
1.628 14.071
215
3.808 4.955
466
604 2.756
99
953 1.030
970
1.600

1
21- 204301

Q)

C.)

CS.

qrs

Anglia
Turcia
Austria
Grecia
Italia

3:=1

43.200
9.6
7.483

1.809

2.433 -

13.029
2.050
7.674

945 256

4 .4

1-1

..o

a)

C.)

CEREALE DIN TRA

CEREALE TRANSIT

TON AJUL

PAVILIONUL

Total general 1.671.553

orz.

2F-0

qrs

s-

o
qrs

qrs

231 -

qrs qrs qrs

qrs

qrs

7.352
694
8.141

22.190
2.744
19.953

24.120 95.145 5.882 4.8371884 26.462 529 50 157.909

424.332

2.050 -

143 92 24.871 99.698 74.423 69.195 104.142 9.761 3.030 3.616 2.03412:7 266.4231

Gz1

T-1

11.8- 07

14.838 11.812

PG

oz
E-

C-4

175.654
77.053
30.539
6.354
41.755
3.222
2.082
979
11.807

-979 --

282 222

>0
Cl)O

qrs qrs qrs

49.510 1.881
116.812
56.150 12.901 7.491 280
28.682 - 1.857
20.818 5.501 4.052 196
8.978 4.707 14.829 3.418

3.222 2.082 -

,C1)

1.461

7.501
6.237
9.8- 23

11.807

4.895
704

- -299

2.158

82 4136 486

7- 43

125 470 99

58.842
20.903
1.857
15.536
32.777

529 50

Cereale transit qrs 266.423

din Ira

424.332

Total genera1690.755

www.dacoromanica.ro

886

Vml
In Dobrogia sunt urrrat6rele puncte vamale: Caraomer, Cernavoda, Constanta, Ostrov,
Sulina i Tulcea.
Miearea vamal a acestor puncte este arataa in tablourile intocmite pe Limp de 10
anT, din 1891-1000:

a) Import
VALOREA IN LEI A NIARFURIL011 IN:

vXml
81 Constanta
13 Tuleea
18 Cernavoda
35 Sulina
36 Ostrov
39 Caraomer. .

1891

1892

1803

1894

1895

5.499.995
3.010.776
990.679
76.092
118.939

4.915.272
2.117.350
707.583
65.333

6.001.218
2.640.332
2.653.497
160.920
165.911
30.662

7.635.597
2.415.262
4.011.972
173.568
140.217
106.816

5.570,393 19.336.901 19.824.746 20.440.095 18.248.179 11.087.206

1.712.833 2.258.343 2.667.420 3.028.673 1.524.294 1.573.531 03..6388
2.491.354
553.311
508.322
532.938
169.656 1.251.662
57.912
97.810
79.710
92.449
165.082
119.883 00..038307
59.603 I
107.386
89.065
93.182
58 123
21 636 0.025
43.466
32.826
78 261
73.119
76.876
48.487 0.011

108 008

1896

1897

1808

1899

1900

b) Export
VALOREA IN LEI A MA" FURILOR IN:
v

mi

71 Constanta

4891
.

16 Tuleea

19 Cernavoda .
23 Ostrov
30 SulIna
36 Caraomer. .

. .

1892

1893

1894

4895

1896

4897

1898

1899

9 00

9.386.047 10.833.643 14.409.834 11.905.752 11.615.218 24.328.988 18.045.129 17.168.005 10.600.529 16.892.900 5.430
1.689.823 4.992.726 2.831.060 5.167.905 5 568.219 5.035.047 4.459.532 1.715.655 3.381.174 1.480
1.619.240 6.404.266 2.611.040 2.485.124 3.135.246 3.581.709 4.537.717
1.206.417 2.818.567 1.067
1.375.278 3.472.471 2.059.499 1.917.316 3.433.391 1.149.917 1.068.887
355.678 2.122.715 0.667
738.684
202.822
275.012
371.126
305.730
368.350
732.030
769.471
457 202 0.192
246.394
342.830
168.561
224.319
277.142
78.903
183.181
193.800 0.085

5.615.210
1.530.398
826.617
510.773

In tabloul urmAtor se pcite vedea felul mArfurilor importate i exportate In anul 1900,
intocmite pe punctele vamale din Dobrogia, clasificate dup'.1 importanta lor in raport Cu
cele 41 sall 39 puncte vamale de import si export din intrga tr :

www.dacoromanica.ro

887

1. Constanta.
IMPORT
3.-.

4-,-

NUMIREA MARFURILOR

:''Fi

-i-,-

.,

13

EXPORT

'25

.a

a
,..

os

>QS

''

.o

NUMIREA. MitRFURILOR

53

cd

cis

Tutun.
Kg.
462.217 2.311.085 Petroled brut si rafinat.
CarbunI de pam6nt cd colis . 42 212.026 1.105.301 Orz si malt
Lamd,I, A3ortocale, chltre, etc.
1.797.554 1.078.532 Grad

580.973
Masini e tot felul.
871.460 Seminte olei6se
Fierrie si tin ichea de tot felul
2.470.5811 1.239.791 Piel crude
344.360
688.720 Faina de grad
Fire de bumbac nevapsite .

275.508
551.106 Porumb
Vehicule pe sine .
57.314
188.451

MaqinI

151.488
Carea
216.047
Obiecte de tabla de fler, etc.
211.957

IJnt-de-lemn .

451.851
Masline
Fusurl, rog de trsurI, etc. .
298.247
171.509

TM si haringl
42.118
Stofe de bumbac, etc.. . . . .
383 065
Roscove, smochine, stafide. .
59.276
Fructe si dulceturI

94.437

Seminte de tot felul

1.410.193
Orz st malt .
b
. . .
22.454
Pinkie si cuie

o
10.880
Halva si turta-dulce
J3.051

Instrumente de otel
3.730
TesturI de Una

45.588
Lacherda.

250.744
Orez.
98.766
UleiurI vege tale. ,

543.486
RaliurI de fler

277.475
Legume silfructe conservate
39.969
Masini si accesorii de tucid.

387.868
Marmora.
18.816
Aparate pentru usine, etc. .
400
Draghe
tone
193.905
Legume fain. uscate, fisticurI Kg.
39.095
Producte chimice

109.468
Fructe prespete. . . . .

1.061
Confectil de store de Una, .

17.582
Caracatit, stridii, etc. . . . .
101.354
urupurI si piulite

47.127
Sardele in butie

15.419
Acid boric, citrat de calce, etc.
8.689
MasinI si aparate diverse . .
3.121
Store de lana

44.374
Sod si compuse

14.765
Stofe de bumbac

20.992
Cositor brut

55.251
FoI, flori, fructe, etc.

8.085
Bumbacel

60.710
Legume uscate si ceaiu . , .
9.001
Panza catranite.

33.303
TaninurI, etc. pentru argiisit
8.819
Oxid de zinc sit cerusa. . . .
21.100
Panza si sad de juta . . . . ,
22.871
Bumbac brut

1.251
Buret1

1.248
Confectil, store de bumbac .
12.098
Sfera de tot felul

75.046
GiamurI

78.583
Tabla de fier

7.826

Mobile, etc.
15.523
PieIincaltAminte
.0.

73.757
Serninte oleic:Ise, piper, etc.

186
Testuri s'i stofe de matase .
18.133
Resina, catran, etc.

......

Alte articole

Total.

. , ,

cd

.- -

16.892 900

178.948 Ovz

171.509 Pesto priispt safi sarat

168 472 Vite mid
153.226 Font si fler brut
148.190 Lemne de constructiT
141.656 Unt si unsorI comestibile

Cap.
Kg.

112.815 Mobile

111.227 UleiurT si unsorI minerale.

106.320 Sticlrie.
99.153 Tartru si benzin. . .
93.250 Cauciuc neconfectionat
91.176 VinurI
90.268 Vite cornute marl
88.889 Zahr
86.958 Bere
166.213 Sare
79.938 Carton
77.573 Panza de jutti
75.264 Parafind.
72.000 MasinI de otel
129.554 Aramii, alamit, bronz
:.

58.642 Cal

54.734 Cartl si charte

Cap.
Kg.

Cap
Kg.

53.050 LanurI

52.746 Frucle diferite

50.677 Bitum

47.127 Tarite
46.257 Cartl de citit in limbI streine
43.445 Fulgl

37.452 Piel cu blana

35.490 Sosurl de masa

35.436 Cop intrebuintate in medicina
33.587 TesturT si store de Jana . . .

33.151 Obiecte de papura

32.340 Fierarie grosa

58.878 CiirnurI afumate

27.003 Crne de animale

26.642 Pietre de macinat

Per.
26.457 Trsurl de lux
Buc.
25.320 Litografii
Kg.
25.158 Instrumente de chirurgie . .

25.020 Paste afumat

24.960 Parurr

24.196 Alte articolc

24.014
23.575
23.478
43.890
41.847
18.600
18.133
918.693

. .

401.103
1.786.215
4.224.918
481.193
3.440.427
3.289.310
192.108
911.917
1.034.148
2.393 884
110 230
9.481
921 261
1.138.984
19.115
13.575
51.848
36.171
17.687
7.410
40.695
107
41.021
23.712
500.200
217.670
13.775
7.994
6.359
8.417
40
2.184
5.095
10.352

259.256 MasinI cu aburI

242.348 Spirt6se destilate
225.925 Legume fainbse.

Total.

a>

601.655
535.864
337.993
336.835
344.043
328.961
288.162
273.575
206.830
191.511
110.230
94.81
91.226
91.119
47.788
40.725
36.294
36.171
28.299
28.158
24.417
21.400
20.510
18.970
18.507
17.414
16.530
15.988
12.718
12.626
12.000
19.568
9.171
5.176
4.559
4.113
3.717
3.600
3.540
3.210
3.192
6.073
2.976
2.876
2.778
2.764
2.400
2.400
2.184
2 160
2.127
2.007
48.831

302.976 Meiti

www.dacoromanica.ro

7g

Kg. 42.905.288 6.031.020

35.544.433 2.843.555

13.976.600 1.956.724

6.720.006 1.680.001

401.198 Branzetud si cascaval .

376.902 Ramtisite de la fabr. uleielr

14.087.206

ca

.0

ce
c..)

(.)

TesaturI de bumbac

es.

45.02

17.414
531
360
295
1.070
399
629
1.488
5.751

026
5.528
4
3
168
72
2.127
1.338

888

2. Tulcea.
5E3

IMPORT

,03
-51

Orz i malt
Porumb
Tesaturl i stofe de bumbac

1.552 771
15.690
81.985
12.440
2.886
38.620
109.872
146.980
65 697
88.208
672
18.596
51 001
163.215
5.635
1.646
24.508
48.313
555
6.432
10.247
10.156
29.743
4
2.294
8.130
10.744
5.105

FoT, florl, fructe

Stofe de lan.
Colea i ceai
Zahar
Orez

Roscove, smochine, etc . .

Confectium din stofe de lana

. .........

FranghiT
Mitsline
Grail
Bumbacel .

Stofe de lana fine .

Pluta
Seminte ulehise

Ceprazarie de lana
Fructe conservate, etc.
Seminte diferite
Masini de aburI

Pirnne i cuie

FoI de aur
TesigurI de lana
flalva i turt, dulce
catran, etc.
SIbra de canep.
Alte articole .
Total.

ca

kg. 2.110.000

Uleiil de masline

LamaI, d'are, etc

Q)

>c,s

FELUL MktFURILOR

EXPORT
FELUL MARFURILOR

168.800 Orz si malt

142.222 Grail

kg. 14.908.193 1 192.655

4.376.980
804.072
3.306.407

109.830 Peste di feri t

98.382 Secar
75.864 Lanuri
.
72.150 Pietre de constructa
114.244 Legume fainse
54.936 BranzeturI
52.913 Seminte oleiso
39.418 Creta, var, etc. .

100.481

))

35.283 Fonta i fier..

33.600 Piel

))

27.894 Unt i alte grasimI

25.500 Porumb
22.850 Icre negre

22.540 Ov'z
19.752 Masinl cu aburY

19.606 PrurI
19.325 Papurti, etc. .
16.650 Legume verzI
16.080 Clel de peste .
15.371 Animale cornute marI
15.234 Alte articolo .

2.093.400
346.270
82.262
215.796
493 500
375.879
12.906
5.404
127.920
1A25
103.50
5.418
4.847
245.00
34.245
167

cap.

25

612.777
583.166
330.641
180.878
83.736
60.254
57.583
53.949
39.480
37.588
19.359
13 510
10.234
0.011(

8.280
8.127
7.27(
7.001

6.849
5.010
5.001

39.828

14.875
14.000
13.764
12.195
10.744
10.210
297.299

Total

1.573.531

*.Z.4

3.381.174

3. Cernavoda.
Masinl si partI de masin
Ferrie grsti
Fusuri si esii
MasinI si parti de tuciu
Orz si malt
Ferrie laminata
Pirn() si cuie
Resina, catran, etc.
Aparate pentru uzinI . .
Tabla de fler
Lignit, turba .
Oxid de zinc
Unelte de Iler
CarbunI de pamnt
Articole de moda

kg.
u

u
u
u
u

n
u
u
u
u

24.2901

350.500
2.265
1.793
198.850
49

e
u
u

Cepritzarie

Piad de tuciu
Pentru constructiI .

130
13.093
2.826

e
u

Stofe de lana
Sobe si cazane de tuciu .
Stofe de matase
Ciocolata .

465.449
462.530
127.785
11.225
212.038
84.609
25.338
11.894
2.511

301

u
u

Stofe de bumbac
Table si tuburi de plumb
Obiecte de affma

9.195

Total .

1.400
1.377
33.085
1.251.662

11

481
165
62
565
247

2.700 Tinichea

35
2.754

- --

51

2.202

cap.
kg.

2.954.928
1.407.793
2.286.000
118.403
20.124
114.304
11.583
113.850
5.114
1 215
820
3.262
273

2.826 Panza de hita .

5.081 Acid boric, oxalic, etc..
.
2.759 Curele de piele .

27

Animale vil
A pe minerale
Alte articole

2440.590

3.142 Idem

734
100
3.958
346
3 198

5.860.755

7.287 Piel brute

7.210 Porumb
6.795 Oub de pasenl
5.379 Unelte de fier .
4.971 Scule de menaj .
4.900 Fierarie grs,
3.900 Obiecte de tabla de fier.

u
u

kg. 11.074.195

.....

e
u

Fructe prospete

725.315 Orz malt

231.285 Ovz
76.671 Grau
47.424 Meiii
16.963 Petroleu16.922 Secar
12.660 Lanuri .
11.894 Masim diferite
10.044 Seminte uleieise

PaturI de .fier
2.000 Panza de canepa, in
1.979 Caldaritrie
1.903 Otet
1.599 Alte articole

www.dacoromanica.ro

'70

75
550

...

Total,

885.036
408.860
341.683
295.493
281.558
228.600
213.125
30.542
28.576
17.375
9.108
5.114
3.645
2.460
1.631

633
612
578
495
372
282
247
245
225
220
946

2.818.561

889

4. Ostrov.
IMPORT

EXPORT
>ad

os

-0

FELUL MARFURILOR

FELUL MARFURILOR

733

cd

>cd

cd

L)

C.)

Ceprazrie do lana
Stofe de bumbac

lig.

Cal

cap.
lig.

UleiurI i unsorI mineral

CarbunI de pamnt, coks

Fan, paie, etc
Pianine i orgI
Instrumente de lei
Stofe fine de bumbac
FoI, fructe i licheruri
FisticurI
lepe
Alto articole

11.895,

Fructe prtspete
532 Lucruri comune de lemn
401 Jere negre
336 Seminte de tot felul
591

76
818
112

.....

700 Poste

197

cap

826 Legume fains uscate

.......

4.637.530
2.727.900
1.496.675
075.044
110.058

2.700 Ovz
1.558 Porumb
1.084 Mehl

kg. 8.886.863

4.236 Orzi malt

9.225
43.350
551

buc.
kg.

4.290 Grati

143
353

300 0116 de pasenI

4.992 Caldrdrie . .

Cal i epe

31.5001

10.020
713
3.100
2.25
604

cap.
kg.

Legume verzI
Slielrie
MasinI i OAT
Cornute marl'
OsiI de mainI
Alte articole

Total.

8110

81

75

cap.
kg.

3
850

1.250
600
510
2.028

MEMMEN

Total.

21.636

7
5.115

1.244.161
371.002
218.232
119.734
07.504
22.011
11.895
9.450
6.012
5.704
4.650
2.250
1.812
2.100
1.010

2.122.7151

5. Sulina.
),73

IMPORT
5,1

FELU L MARFUR1LOR

cd

>ce

Q)

,c7

cd

cis

Fierdrie si pireme
. . .
kg.
Confectiuni de stofe i 'Ana.
Catran
Plut

Carp' de citit streine..

Seminte oleitose
Bumbacel
Stole de lama,
Mobile

Petroldi

))

Spirtse
FrfrighiI si skira

Maini de tot felul

Store si confectiI de bumbac.

Extracte tinctoriale . .
Fructe i lamaI
Ape minerale.
. .
Spirtse
Uleiti de masline
Pianine
buc.
Fol de lemn p. placagill
kg.
Orez

Alte articole

Total.

EXPORT

116.388
122
99.974
6.132
424
6.015
576
86
716
10.199
1.443
1.691
1.251
299
1.075
3.288
2.002
295
622
1

335
1.823

,cd

FELUL MARFURILOR

cd

. ....

58.491 Peste uscati prsp't

6.100 Icre negre .
5.998 Fonta i fier brut
4.906 Aram& i bronz
3.392 CleI de peste
2.406 Tfri i haringI
2 304 Cauciuc i gutaperc
2.150 Butl si butee
2.148 Stofe de lama
2.040 Crne de animale

kg.
))

2.020 Lemur!
2.722 Lenme de constructiT

1.876 Mobile ........

2.899 Icre diferite
1.182 Tiple, ba-sicl, mate
1.745 Alte articole

))

381.107
4.872
33.342
16.397
239
5.144
453
6.320
70
2.400
626
10.000
200
628
412

332.220
38.976
33.134
24.596
8.970
5.144
4.530
2.528
1.750
1.200
1.127
800
600
502
412
713

1.001

885
746
700
670
657
2.872
119.883

71800

Total .

457.202

112

www.dacoromanica.ro

890

6. Caraomer.
IMPORT

...
-ss

FELUL MARFURILOR

:-'

rra

cs

-4

.o

as

os

Ei

2c$13

EXPORT

',73

,-.

o
A..

Ceprazitrie

kg.
.

Grttil

StupI cu albine

Cal
Miere
Stolb.,oi .tesitturi de letna

buc.
D
cap.
kg.
.

Lucrari fine de mobilo .

Obiecte de aroma
ConfecOunI de Ittna .. .
Meiti

Sofran oi vanilie

Peto prsp't oi stirat

Mainf de tot felul

Unelte de flor
MagiunurI
Legume uscate .
Culitrie

Ctildtirtirie

Alte articole

Total.

3.218 LtIniul
2.710 LucrtirI comune de lcmn .
2.700 TrtisurI iiii.tt arcurI .. . .
1.576 Cornute marl . .
. .
.
2.297 Epe
1.160 Cii,rbunI de ptimnt . . .
996 Curele de piele, etc
900 Pe4e prspOt
880 Hamuri oi cle
600 Unt

8.800
6
131

625
742
74

971

-- -1

375 Porumb .....

371 Piatrit comuna

iss

28
3.278
8.870
17
7

8
53.050
238
2.400
80
357

buc.

kg.
per.
kg.

038
1

5.290
80
114

3.434

Total -

48.487

.0

103.5351

kg.

291 Alto articolc

1J

296 Mobile

'D

buc.
cap.

450 Brtinzeturi
393 Pietre de mrA

300

-5os

467 Trtisurl 46ro cu arcurI

467

Ti

cap
kg.
.

o;-,

. ...

kg. 1

10.470 Ca.(

18

13.903 MatinI .5i accesoril

173.790
349
22.990
271
9
1.313
345
145
83

as

:as
....

.303..

FELUL M RFURILOR

L)

Orz li malt

liTL.

155.502
8.400
5.01)0

5.322
2.550
1.400
2.400
1.326
1.678
1.200
960
892
800
657
600
423
400
342
3.408

103.800

Miparea Porturilor.
1. Portul Ostrov.

ESITE

INTR ATE

InctIrcate
$

<4

(0.

1879

127
1882
1883
1884
1885
.1886
1887

1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898 1

1899'
19001j

T.:

03

02 00

P.
'

1
o

4).

E26)

-''

- -

::

::

E27,3'

T.

0
4.

NI

.g
a,

-3
4 .129
- --

2.063
927
271
3.363

231
175

62
73 -63
76 -91 92
121 -

4.177J

31
22

14
18
10
25
23
15
45

30
37
22
17

105 - I

612
1.271

895
591
1.783

1.713

-180 -

'4.943
2.560,
2.116'
3.585
2.587

196

178

124 -

m13

4:

137
118
179
133
160
210
191

240
142
97
201
157
131

::
2
91
2

E2

2
0

13
22

2.878
2281 1.334
209 2.099
241, 2.389
2411 2.464
271 3.554
216 2.578
164 2.787
147 3.661
146 3.453
25711 3.236
23911 2.536,

lr
270

- it

276
48
563
505
483
433
474
552
576
563
472
470
562
616
511

34
29
132
74
89
126
88
170
150
168
124
85
185
132
117

SUN T

68

Deerte 1

,s

o ca

' 's

E2c3

,e,

E27,1

- - "4
:7.

3.002

'3

00

ci)

0.,

-- I

4
2661 3.215
260

^'
-5

Q.

O)

T.:

11..4

72
36

Inctircate

Deoerte

c.4
:..

1.321
1.141

www.dacoromanica.ro

-al

(.:,d

E2

- -

-11

::.

--5

'V

12

k70
276
48
559
495
426
416
418
543
576
548
488
493
558
597
865

201
148
17

74,16.0871 8.115
51110.710. 10.477

,,i,:,

' '''.

627
880
51

's

7.189
6.400
227
1.720
2.347
5.284
7.277
7.221

A TE

tg2

798
52
1.964
25
2.301
26
4.167
10
2.654
14
8.533
22
3.925
19
9.315
32 14.963
612
741 6.876 1.256
83 10.312 3.966
51

,-:-.

N.

32
36

46
8
27
57

66
67
81

64.
47
37
111

91
2
344
333
266
256
293
302

--

3.659
2.385
1.389
1.990
1.827
2.512

338 3.184e
204 2.367
251 2.775
270 3 288
243 3.876
354 3.283
586 5.049

891

2. Cernavoda.

E*ITE

INTR ATE

Incarcate
rz.1

o 03

os

oo

418
463
515

o
o 02

6301

456
275
339
406
446
412
255
266
200
409

1885
1886
1887

1888
1889
1890
1891

1892
1893
1894
1895
1898
1897
1898
1899
1900

301

337
145
92
117

os

---

128
276

7.417
43.323,

--

10.682
9.391
8.301

306 -

-cd

cd

- 36342
412 - 43.400
362

cd

- 38.587
4.78 - '57.586
533 - 82.297
535 - 61.559
507 - 33.014
473 - 27.585
352 - 10.295

6551

55

113 12.444

92 11.717
103 12.001
95 12.949
114 9.384
54 10.394
85 10 294
82 9.855
53 8.370
72 11.012
136 15.178
87 17.808
74 13.857
44 13.594
50 15.755

51.

56
113
84
105
80
84
26
25
61

50
55
54
81
54

39 15491

35 8558

50
65

316,10.670

C.

o tf,
E-1

80

67
142
142
130
144
144
135
159

157
117
140
191
205

1.543

36
69
77
43
46
49

2.540
4.471
769
5.114
272
938
335
276
371 1.072
340 9.981
382 6.250
409 5.030
348
12.321

267
275
224
281

31

71
21

4cd

cd

131

2.404
1.251
1.467
2.971
3.452
2.756
3.171
1.666
1.278
4.431
2.697
4.257
6.794
5.859
6.177
1.055
2.483

TE

cd

P.

ca

6 1.761

1.292
2.782
275 98.207

71

SUNT

o a)

o)

cd

40

557
907
895
1.058
973
792
856
935
943
797
714
875
795
1.016
1.024
1.003
745
650
850

o C13,1)

04
4cd
P.4

cd

10

449

cd

1:14

237 - 3174
269 - 31.65(
310 - 6.962
319 7.032
358 - 8.442
364
331

,W

E-

1879
1880
1881
1882
1883
1884

Deeerte

e4

1:

o
o

IncArcate

1Deu3rte
.4

379
440
422
544
437
214
275
365
354
L376
227
263
168
380
383
351
146
94
118

'73

239
212
232
215
229
137
182
136
136

132
7.975
9.561
9.757i
8.543
7.325,
9.217
8.439
8.111
8.008

545
003
893
1.058
073
792
831

049
t)24

807

692
153 10.260
275 12.305
881
242 13.599
907
177 10.137
964
245 12.868 1.037
195 13.522 1.005
'736
138 12.293

99
452

6.938
8.039

587
834

3. Itary)va.

EITEDeerte

INTR ATE

Incarcate

.4
s.

'E:

N
O

.03

<4

II,

0
o.
cd

o02-

a)

P-

E-1 u

E-1

o
N
o

F1

43.,..4

oo

ow
o '-'

*cd

ca

1:14

O
ra.

1.214
1.550
1.093
1.323

1881

1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
J89l
1891
1892
1893

18941

1895
1896
1897
1898 1
1899
1900

20
8
15
33

63
102
80
49
21

37
23
22
35
32
25
18
26

38

338 188 157 203 169 233 287 273 320

348
296
312

2.117j

19

3.933
5.178
4.246
2.741
2.639
4.264
3.784
4.3[61

74 20.151
220 3.789
229 3.155
4.603
5.779

249 218 -

3o

ce

cd

a,

1879
114-13-- --- - - - -25 -

1880

o
N
o

gb

7-.'

94
104

11
57

101

81

68
192
199
207
287
419
393
626
804
636
622
392
458
639

10
148
28
159
176
222
204
175
190
142
224
203
247
444

lid

1.1311
486
5.472
640
5.256
681
6.264
895
6.837
921
6.806 1.096
6.684 1.426
6.738 1.235
7.807 1.174
8.010
939
6.431
972
8.238 1.327

222
179
265
394
359
619
859
638
594
368

2.782

SUN T

ty)

cc3

14
12
68
105
112

--

Q)
02 IQ)ow

,=4

114
138
194
235
449
591

177

o :2,

.03

E-1 C.)

E-4 cd

ra+

--

408
28
349
1.075
16 3.425 2.729
24 4.598 5.940
262 1.585 4.229
48 4.246 5.831
52 9.654 14.903
86 16.539 8.244
98 9.501 13.530

92 26.814 20.689

142.
123

6.652 353171

108 14.790 80.252

153 30.615 43.5311

615
D

www.dacoromanica.ro

0
N
o

oa)

137 21.081 67.064

166 13.301 35.200
87 21.290 51.480
59 47.235 62.572

436

5E:

F.

'Cld

-Q3

E-i

.4

-..

,F.:

,W

Incdrcate

Deerte

TE

T.

s"

7,3

cd

QS

-8

P'

100
102
30
7

18
87
67
70
76
21
21
34
35
31

44
44
23

29

2).-.

5:24

a.

- ---

24
80
95
53
244 2.985
133
657

275 5.490
245
363
356
352
405
343
398
348
413
602

E-

114
138
194
231
445
558

474
6111

5.032
681
5.598
8711
5.716
878
1.477 1128
6.007 1.407
6.188 1.16e
7.320 1.172
5.503
92
5.881
9M
8.930 1.305

892

4. ITScin.

INTR A TE

IncArcate

.4
c..

o
541

1880
1881
1882
1883

1884
1885
1886
1887
1888
89
1890
1801

E-, o3

82
43

99

--

1.648
239

___-

317

58

20
23
19

11

1806
1807
1808 1
1899

10
9-)

.03
la4

cd

1.013
5.125
18.559
2.547
239
2.325
498
858
703
1.843
649
1.726

18
11

14
1

Q)

cd

510
514
542
400
317
432
561
309
319
294
429
425
488
498
422
613

1900 f

10
14
9
18

_____-

19

76
11

1591

2
9
10
9
25

Ca)

cd

-os

2521

920
538
605
559
433
418
461
630

495
355
315
440
453
508
537

439
652

/6
U

o) cd
C.)

13.4

___-

877

Q)

04

169

431
1.036

11

1802
1803
1894
1895

CD

0',_t,

C.)

47
01
7
19

C4

vs

e)

c6

03
34

EITEDeqerte

Inciircate

DepEsrte

146
823

463
527
399
327
228
362
481
315
223
226
270
283
340
246
354
461

Oo

821. 16.419
1.269 26.768
431 19.553
1
2.232 9.982
60.893 40.140
1 15.937 24.115
9.977 14.961
2 6.023 18 828
-- 9.310 13.009
_6.778 19.756
_- 11.647 20.432
_- 4.017 33.208
_- 4.086 24.311
_8.472 39.522
11.432 88.569

bD

OS

cd

7,3

cd

-ad

o3

4.301 41.054
3.076 17.767

29
49
30
100

16

125
136

12
10

31

14
8
79

1.651

11

152

43
124

66
107
26
151
152

209
217
128

31

2
46
11

21

14
16

176
872
493
627
419
464
375
407
533
518
302
341
298
480
509
476
585
605

5. Isaccea.
/880
1881
1882

1883
188
188t1
1886
1887
1888

1889
1890
1801
1892
1803
1804
1805
1896
1807
1898
1899
1000

124
129
127
137
113
113
03
63
102
40
32
27
49

66
37
33
36
28

1.739
1.587
1.561
1.520
1.510
1.221
1.193
691
210

64
81
117

----

531

308
598
2.034
965
743
953
760

--

---

123

102
104
112
132
64
199
209
39
102
89
95
143
57

74
74
93
82
80
S

-----

20
24

226
233

37

339
269
177
312
302
102
214
135
127

42
131

435
41
30
27

21

170
13
1

166

206

1.285
1.707

307
273

1.8611

107
141
341

503
542
510

110
103
113
145
107

242
242
95

1.52411

121

328
1.403
1.307

85
100
135
64
72

1.475
2.669
2.926
1.188
389

108

104
15
34

101
142
74

92
83
86
103

9
90
51

55

87

4.229
3.027
1.965
20 2.983
2.013
-47 2.724
69 3.255
41 2214,

II

57
7

97
34

33
20
41
44
13
296
51
30
30
9

21
17

28
43
52
39

293
357

17

373

24

31.2

232
188
213
280
151

314
301

102
195
138
122
160
108
136
367

12
36
749
1.190
1.117
1.040

495
544
508

6. Chilia-Veche.
1889
1890
1801
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898 1

1899 }

16 10

21

13 18 12 -

4
6
13 10

_____-

100

114
190
179
159
176
163

_-

_-

89
338

90
23
16
O

14

2
83

26

9
3

10
28

5
2

18

26
431
51

21

37
22
33

16

20

-1
1.939

8
12

29

12

5
1'

36
36

21

411
637
803

-1

14

1900 )

www.dacoromanica.ro

85
41
45

39

12
20

18

65
3

51

19

12

34
2

15

15

5-321

9(61

14

605
650,

46
16

13
16

36
22
33
20
32
36
35

893

7. Tulcea.

INTR ATE

Incarnate

oecd
E E

cs

4)
cd

578
547
615
704
488
530
815
481
427
260
211
187
151
123
130
80
77

1881

1882
1883
1884
1885
1886
1887

1888
1889
1890

1892
1893
1804
1895
1896
1897
1898
1899
1900

QS

oS

cd

E-1

o a)

OS

al

442
309
306
380
413
488
355

cd

-o

.08

QS

cD cp3

56 11.521 3.319
110 11.836 3.402
116 10.692 3 555
323 14.218 3.611
312 11.471 2.979
208 9.720 2.782
208 11.972 3.347
147 7.930 2.333
112 7.451 1.435
150 6.941 1.191

2.4441

2.572
2.871
2.519
1.873
1.815
1.659
1.479
719
393
149 8.099 981
384
119 8.876 1.018
381
163 9.326 938
302
395 9.614 1.105
225
292 10.044 1.207
228
416 11.973 1.206
260
287
228 9.840 1.106
176 11.748 1.007
250
451 10.842, 1.213
2101

SUN T

192
226
262
287
362
333
269
361
397

500
373
374
320
274
257
395
311
4391
4221

14

DeFerte

cd
crs

-QS

OS

4.877 11.023

5.226
1.669
6.257
10.402

7.586
8.783
8.570
7.270

27.53) 40.729
40.706 45.064
41.993 40.912
47.306 29.607
33.515 16.371
7.930
30.401
36.561
14.698
43.986

3.549
4.735
3.523
6.351
6.038

41.815, 12.414

713.

E-

cd

32.464 11.158
4.920 11.019
10.784 14.057

C)

U)

0 a)
E-1

9.314 2.466
14.956 2.661
11.664 2.494
12.816 2.220
8.006 1.727
10.334 1.645
14.140 2.018
10.255 1 325
18.585
483
75.494
293
56.011
266
46.310
304
272
31.400
11.377
306
13.257
532
18.358
327
11.605
495
278
20.281
15.217
269

219
284
330
364

408
352
281
253
383
346
101 452
76 387

1891

C)

-o

oecd

C)

C)
C)

cd

1879
1880

E SIT E

Incarnate

Deserte

80 10.619 3.139
619 168 12.419 3.585
423

493 184 16.0041 3 810

415 400 14.013 3.681

301 408 10.226 2.044
372 276 8.251 2.796
3S0 163 7.678 2.499
356 166 7.430 2.362
234 115 7.433 1.465
157 141 6.769 1.191
115 130 7.919 1.002
106 140 9.418 1.001
126 169 8.953 917
171 404 8.794 1.074
3:)2 284 9.285 1.161
135 425 11.218 1.215
169 263 9.354 1.030
120 314 7.485 1.123
118 411 7.285 1.161

8. Sulina.
891') 11.839 513 641.554 459.828 1.0741 1.022
1892
1893
1894
895
896

1.416
1.665
1.941
1.706
1.970
2.078

1897
1898

479 431.526 473.606

472
1.239.185
1.318.482
528
538
1.128.451
1.262.3611
662
612
1.372.3021

899
1900

984
1.324
1.105
1.441
1.336
1.075

7.657 4.448 1.271

973
8.336 4.088
1.464 10.070 4.928
973
986
1.412 11.921 4.085
1.359 9.676 5.046 1.237
1.528 11.156 5.494 1.351
1.209

1.221

9.324, 4.986

1.7271283 6.005 4.505

1.454, 583 5.575 4.101
19941 531 5.940 4.860
2.180 770 8.645 5.142
1 1251.025.437 265.314 1.992 804 7.201 5.158
1.305 2.427.000 231.802 1.688, 658 6.210 5.002
1.130 1.060 1.815.504 195.2,0 2.152' 681 7.180 5.023
D

1.224,1.904.4401278.375
1 09111.825.698 174.782
1 37112.759.650 180.678
1.206 2.065.122 231.050

'1'

132
168
194
185
156

54.441
158

9. Constanja.

1885
1886

123
205
207
188
148
89
70
86

18871

21

1879
1880
1881
1882
1883
1884

127

220
207
177

156
158
143
139
443
158
119
125
116
93
81
208
213

72
1888
94
1889
1890 73
1891 106
1892
82
1893
91
1894 78
1895
58
1896 136 401
1897 103 371
1898
81 359
1899
71 333
1900
46 287

')

5.627
2.553
2.364
14.299
12.75
11.811
57.35
11.360
6.971
14.105
17.973
9.077
20.471
18.533
15.667
23.751
30.751
64.320
87.496
126.315
136.498
57.467

343
203
100
139
71
61
87
197
71

46
36
27

43
23
53
29
16
32
36
52
87

122 5.480
54 4 7.962
50 9.379
67 4.62
47 4.279
36 3.120
66 2.563
72 2.843
225 3.358
107 3.235
101 3.230
64 4.060
43 3.890
55 3.664
94 3.304
76 3.492
88 4 845

207 12.232
198

9.860

178 14.748
140 10.752
138

8.372

7211
682

564
571

422
317
340
384
886
408
360

298
292
273
289
415
388
760
704
659
596
558

302
214
117
142
98
21
53
78
184
74
71
49
27
59
37
75
32
32
35
45
48,
801

141

155
151
621
197
172
152
123
115
152
208
209
327
314
309
264
279

Pawl in 1890 a se vedea la capi Lolul Delta.

www.dacoromanica.ro

9.178
92.209
56.687
28.286

7.481
2.864
3.574
1.994
1.463
1.397

166 1251 13.474

189 107 11.637

716
678

7.0571
58, 10.138,

564
570
423
315

187 66
185
122

4.581
3.351
3.098
6.694
4.639

13.607
5.702
72 51' 5.968
102 60 3.184
21 59 4.220
67 66 3.010
65 47 4.402
63 40 8.454
100 37 8.397
67 28 3.367
78 25 3.996
57 7
9.036
51 92 6.363
116 27 5 12.315
99 253 8.846

127.877 10.448
54.763 21.092
70.483 54.136

70 232 13.955
27 210 15.943
53,143 12.993

59.302 22.425
70.255
103.827
128.931
113.357
82.757
52.686

2.030
3.743
1.371
1.833
1.862
1.239

75.112 10.260
13.538
90.085
69.096
168.820
135.196

471

100 53

331
301
885

404
355
304
287
269
292
414
381
753
701
056
594
560

894

10. Mongolia.

E SITE

IN TR A TE

Incarcate

Incrcate

Deeerte
) r:

t...

O)

,..,

a_

2
..!
a,

1879
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897

O)

a)

c.

7'3

22
00)

20
o -,t1

11
cid

Fi C-)

17
55
58
64
31
17

20
16
13

E-1

18

a)

'03

cd

21
18
33
26

'Ilz

5041

41
21

522
952
959
1.077
1.045
704
886

32
11
16
11
17
29
20
26
19
9
21
24
26
63

791

45

V)

.1

44

E-4

ad

03

f14

39
75

455

18
17

2
-cd

34

12
2

9
18
2

4
9

68
13
8
39
17
15

'Z
cd

2E

13'

E-. U

2
o
o =I

00)

12
27
19
42
18
15
23

31

26

33
55

27
17
22
21

15

42
63
62
29
42
54
44
97
74

11

104
0
1

4
3

12
20
27
28
73
53

2
7

1890'

2 3.715
T

VI

R.

-03

03

6
27
19
29

a)

to

u,

cd

E-

--

66
1

51
13E
91
81
51

39
15
19

--

41
32
31
32

W
42
62
51

11

56

43

185

15
13

2
2

82

31

52
44
97
74

21'

16
23
17

37

.,,cs

31

16

3.113
I
5.135
32

.1

1898 )

,c-

44
100
74
43
32
25
10

52
101
251
113.155
96
211
297
40
246
124
62
182 1.119
641
23
2.364
17
1.770
2.498
1
4.021
4.275
683

a)

a.,

E-. cd

555
1.723
1.378
1.232

a)

,cd

135
99
86
50
43
33

55
58
174

a)
' 76

c.

.cd

561

) El.

a)

tzi)

28
149

366
127.423
311
395
381
457
386

20
28
25

a)

c.

a)

Deeerte

4
10

1900 1

Pentru consideratiunile ce voim s tragem din cifrele statisticilor oficiale asupra

comertuld exterior, este nevoe de Intocmirea urm6t6relor tablourY:
1. Tablori de import fi export in timp de 10 ani, prin punctele vamale din Dobrogia:
1891

1892

1893

1894

1895

1896

1897

1898

1899

19C o
jTRAF1CUL

Import. . . 9.696.181 7.911.546 11.652.543 14.483.482 9.935.541 22.386.137 23.247.525 24.261.086 20.242.210 17.102 .405
Export . . 17.869.045 16.256.668 29.728.516 20.025.193 21.725.253 36.995.896 28.457.294 28.145 074 24.830.931 25.80C .358
Diferinta . 8.172.564 8.345.122 18.075.973 5.541.711 11.769.712i14.600.759 5.209.769 3.883.998 11 4.598.721 8.761 .953

In general cifra exportuld Intrece importul cu : 3.883.998-18.075.973 leY; anil ceI maY

bud de export ati fost :

aniI bunI 1f

I. 1893 In care diferenta a fost . 18.075.973 lel

II. 1896
III.
1895
I

f W. 1900

anil mijlociY i V. 1892

i VI. 1891

VII. 1894
VIII. 1897
aniI rr IX. 1899
X. 1.898
[1

14.609.759 o

11.769.712 o

8.763.953

8.345.122

5.541.711
5.209.769
4.593.721
3.883.998

8.172.564

www.dacoromanica.ro

895

2. Tablcu de p2cducliunea agricolei a !erg In timp de 10 anii):

ANII

1891
1892

.
.

1893 .
1994 .

.
.

1895

1896 .
1897 .
1898
1899

Orz

Ov6z

Porumb

Mehl

Rapit

11.22
12.27
18.98
12.70

14.85
14.19
21.21
10.65
14.3
18.4

15.17.7
10.6
13.9
3.7
12.9

14.20
5.50
12.60

11.16.2.5
11.7

12.48
17.85
13.23
5.96
13.6
11.9
15.2
16.9
4.8
14.7

14.70
14.19
21.63
13.44
13.5
18.4

12.20.7.1
12.-

7.92
14.25
9.55
0.64

4.4
6.8
16.3
10.6
3.9
4.6

a)

Total

Media la hectar

11.09
15.06
16.43
11.03
16.80
16.70
8.10

1900 .

Secara

Grad

en
os

0
6.56
4.68
11.71
9.53
12.6

11.26
13.22
16.10
9.30

12.1
8.2

15.3
11.6
14.3
4.5

VII
IV
I

IX

13.-

9.4.2
8.9

V
'

II
VI
III
X

11.- VIII

3. Tab1(4 de cerealele efite prin porturile Dobrogiet:

I
1898

IV
II
V
VII
VI
I
III
Cantitati 1891
1892 1893 1894 1895 1896 1897

III

II

1899

1900

Moat In portul Constan a

Tone

1.375.278 1.506.873, 2.876.775 2.234.567 2.045.742 2.695.877 1.808.6221127.8771154.763; 70.483

. .

4. Tablort de principalele articole exportate in anul 1900 prin punctele vainale din Dobrogia:

MARFURI
Animale cornute marl*

midi

Aroma, alamA, bronz

Acid boric, oxalic, etc.
Branzeturi diferite . .
Bere

Bitum

Bop si butbie Wile. .

Cauciuc neconfectionat

Cartofl
Cal

Carp si charte .....

CojI medicinale. .

.
.

.
.

CarnurI conservate sail afumate

C6rne de animale
Creta, var, etc.

CleI de peste ......

.... .

Curele . . .
CarbunI de ptimnt.
Diferite articole
Fitinuri

.
.

.
.

.
.

.
.
.

Fonta
Fructe
Fulgi
Fieritrie gr6sti
Graft .

HamurI si seI
Instrumente de chirurgie
Icre negre
diferile
Tinichea
SosurI

Unt si untura

UleiurI minerale
Unelte de fier
Vin

Zahar

.....

MA.RFURI

Valrea

28.400
94.810
39.259
495
395.075
18.970
4.559
2.528
32.688
17.414
24.900
23.255
3.192
2.778
3.964
39.480
13.980
2.050
1.326
95.806
535.864
161.948
15.626
3.600
4.507
4.155.346
960
2.160
53.680
502
282
3.210
62.190
36.171
3.645
24.417
20.510

Legume fitinse si ver4I .

Lemne de constructii
Lana

Valrea
.

Litografli

Lucrurl comune de lema

Meiji.

MasinI ca aburl si de otel

Mobile
Orz
Ovz

Obiecte de papurii,
Oub

Obiecte de Labia
Otkt

OsiI de 001
Petrol
Piel crude si cu bland.
Porumb
Peste

Panz de Mid, in, canepa, etc..

Parafina
PaturI de fier
Pietre de macinat . . . . . .

PtirurI

constructie

Papura
Rbmkite de la fabricarea uleiurilor.

Secara
Spirtse
Seminte oleise
Sare
Sticlarie
Scule
Trite
Tartru 9i benzin&
Testuri si stofe de ILA
Trsuri

305.554
91.919
410.201
2.184
11.334
721.928
496.301
41.667
5.293.148
886.883
2.976
7.364
1.245
220
510
6.313.487
1.225.095
809.712
130.596
17.353
15.988
247
3.000
44.136
9.277
7.000
344.043
559.241
273.575
1.767.176
18.507
800
2.460
4.113
28.299
7.823
5.750

1) Dupit Buletinele MinisteruluI Agriculturei din anul 1895, pag. 80-99; idem din anul 1901 No. 3 -4,
pag. 160-161.

www.dacoromanica.ro

896

Din totalul exportulul prin vmile Dobrogiel in 1900, adica din 25,866,358 la se p6te
vedea in ce consta bogatiile acester provincil, cu tte cal s'ar putea zice, ea nu t6te marfurile exportate prin cele Ose puncte vamale din Dobrogia sunt produsele e, totusI se
p6te stabili, ca din tifra totala a exportulur:
14,081,604 ler provin din cereale i derivatele lor, adica mar mult de jumtate ; din
acestia:
I 5 ocupa orzul (5,293,148);

'/6 ocupa graul cu derivatele lur (41/2 miline).

2,264,154 lel provin din cresterea vitelor i derivatele ei, adica ',12 din exportul total;
din acestia numar pieile ocup jumtate, adica 1,225,095 le; lanaria numar 410,201 ler.
III

Pescarla i derivatele er produce un export de aprpe 200,000 leI, adica '/I so din
cifra totala a exportulul prin Dobrogia.
Petroleul a produs un export de 6,313,348 ler; avem aa dar un export de 22,958,003 ler.

Putem compara cifra exportuluI productelor acestor treI isvre de bogatie ale Dobrogiel, cu exportul ce se facea sub dominatiunea otomana, atta pe cat datele statistire
de pe acele vremuri ne vor permite.
Productiunea agricol, a Dobrogier in 1900 este evaluatd la 32,058,584 leI, pe cand
in 1876 era aproximativ de 20 miline.
646.500 hectolitri A 10.64 -

231.200
7.78 .--

Gr5,5

Secara

1782.100
392.350
.
768.100
174.490
.
74.290
81.530
17.880
1.260
.
11.150

Orz
Ov6z

Porumb
Mel

Ilapita
In
Fasole
Mazare
Cartofr

.
.

.
.

.
.

))

))

6.70 =--

))

))

5.00 --.

))

))

7.20 =--

))

))

15.25 =

))

))

19.72 .--

))

11.54 =

))

11.54 =_-

))

))

5.00 --

7. =

Total

6.878.760 ')
1.798.936
11.940.070
1.961.750
5.242.320
1.221.430
1.130.922
1.607.771
206.335
14.540
55.750
32.058.584

Principalele piete de export ale Dobrogier era5 Tulcea i Constanta.

Neavnd date asupra Tulcer de cat cifra exportuluI in general de 5.787.718 ler,
luam jumMate din csta suma numar pentru cereale :
Prin Tulcea s'a exportat cereale in 1876 de
2.893.859.
In portul Constanta s'a incarcat din Dobrogia 100 milioane chilograme cereale, care
socotite a 0.07 bani chilogramul aproximativ, ne da cifra de 7 miline
Ast-fel dar putem zire, c, exportul cerealelor in 1876 a fost de aprpe 10 mili6ne leI,
aclic jumtate din recolta anula
Exportul vitelor i produselor lor era mal' mare ca acum :
Numar miel' i berbed
trimis la Constantinopol in 1876 de 510.000 leI, pe cand
In 1890, cifra exportuluI de I i bol abia este de 123.210 ler.
') Dup Buletinul Ministerulni Agricultureb, No. 3-4 din 1901, pag. 148-100.

www.dacoromanica.ro

897

S'a exportat lana in 1876 de 2.609.250 leT; in 1900 numaT de 110.201 la si numaT
prin Constanta s'a trimis in 1876 cantitatea de 300.000 ocale, adica in valre de 600.000 la
Asupra exportuluT branzeT nu avem date precise, dar numal prin Constanta se trimitea de 235.000 lei branza, Pe cand in 1900 prin to:Ste punctele vamale din Dobrogia se
exporta de 395.000 la
Putem deduce di acum exportul vitelor si produselor lor s'a redus considerabil.

c) Pescariile eraa frte rat speculate de Turd, cad kite baltile din Dobrogia erati
arendate cu 667.000 leT anual si numal peste sarat se exporta de aci de apr6pe 300.000 la
Daca mal socotim icrele si pestele pr6spn, am ajunge aproximativ la cifra arendeT
anuale, export de peste in 1876.
In 1900 s'a exportat pescarie abia pe jumt4tate din ceea ce se exporta acum 24 anT.
*

In perida de 10 anT, de la 1891-900, am luat pc cel din urma an, si acesta pentru
ca e maT bogat in date statistice ce posed asupra comertuluT si agricultura
Dar trebue sciut, ca anul 1900 ocupa al optulea rand in gradatia din tabela No. .2
a productiuniT agricole, cu un coeficient de 11 hectolitri la hectar.
Care trebue sa fi fost exportul productelor nstre agricole in aniT in carT coeficientul
era de 16.10 (1893), 15.3 (1896) si aprpe t6ta seria de la 1891-961
Miscarea porturilor din tabela 3 ne arata ca in acestl aril' am exportat cereale de la
apr6pe 3 miline pana la V/2 miline tone anual.
Aceste cifre ne dovedesc, ea comertul nostru exterior sta in strinse legalurT cu principala avutie a friT, agricultura.

IV. Consulate').
In 1900

Anglia: Vice-consulat la Constanta si Sulina.

Austro-Ungaria: Consulat la Constanta si Sulina; agentie consulara la Tulcea.
Belgia : Consulat la Constanta; agentie consulara la Sulina.
Bulgaria n'are consulate.
Danemarca: Vice-consulat la Sulina.
Franta: Vice-consulat la Constanta.
Germania: Vice-consulat la Constanta.
Grecia : Consulat la Constanta; vice-consulat la Sulina.
Italia: Agentie consulara la Constanta.
Munte-Negru n'are consulate.
Olanda : Vice-consulat la Constanta si Sulina.
Portugalia n'are consulate.
Rusia: Vice-consulat la Constanta si Sulina; consulat la Tulcea.
Serbia n'are consulate.
Spania: Vice-consulat la Constanta.
Suedo-Norvegia : Vice-consulat la Constanta.
Turcia: Consulat general la Constanta; vice-consulate la Sulina si Tulcea.

') D'aprs la liste de membres du Corps consulaire en Roumanie.

113

71890

www.dacoromanica.ro

898

V.

COMPFINII DE VFIPRE

A) Pe Mare.
a) Serviciul maritim roman (S. M. R.).

Este creiat in 1895 0 dispune de urmatrele vase :

2 vap6re postale: Regele Carol I 0 Principesa Maria.
1. vapor mixt: Medea.
5 vap6re de marfurl: Dobrogia, BucurescI, I4, Turnu-Severin 0 Constanta.
1 remorcher cu rte, ca vas de salvare : Sulina.
2 ;;alupe ca bastiment de servitudine : Evelin 0 Viitorul.
3 mah6ne : Tuzla, Midia 0 Singhiol.
Cu aceste vapre se deservesc urmatrele Unir: I. Constanta-Constantinopol (linia
oriented.) direct, fara oprirr in alte porturI; II. Constanta-Pireti 0 Constanta-Salonic (linia
ArchipelaguluI) cu oprirl la Constantinopol 0 facultativ la Dardanele 0 DedeagacI; III. Linia
occidental a de la Braila, GalatY, Sulina 0 Constanta la portul olandez Rotterdam, cu cele

5 vap6re de marfa.
Venitul tuturor acestor HMI de la 1896-1899 a fost:

LINIA
Orientului
Occidentulta
Total

1896

1897

1898

1899

437.002

520.046
533.684
1.053.730

805.222
2.021 962

081.605
2.225.539

2.827.181

2.907.144

437.002

h) Deutsche Lecante-Linie (D. L. L.).

Are sediul la Hamburg 0 dispune de urmatrele vase :

3 vap6re rapide: Pera, Stambul 0 Therapia.
24 chargo-boats: Millos, Skyros, Pylos, Paros, Imbros, Lipsos, Delos, Leros, Patmos,
Tinos, Pyrgos, Lesbos, Rhodos, Samos, Andros, Chios, Argos, Athos, Naxos, Seriphos,
Thasos, Volos, Enos, Kythnos, cu care vizitza porturile nstre, ast-fel :
Braila, de dou orr pe luna, de la inceputul lul Februarie, pana la sfar0tul lul
Octombrie (in Noembrie, Decembrie 0 Ianuarie navigatiunea este intrerupta).
De la Hamburg via Anvers, catre 5 0 20 ale fie-earer lunl, durata voiajulur flind
apr6pe de 34 zile.
De la Anvers direct, catre 13 0 28 ale fie-carer lunr, durata voiajulur fiind apr6pe
26 zile.

Galati, de dou ori pe luna, de la inceputul lur Februarie pilmi la sfr0tul lur
Octombrie.

De la Hamburg via Anvers, catre 5 0 20 ale fie-carer lunI, durata voiajulur fiind
apr6pe de 32 zile.
De la Anvers direct, catre 13 0 28 ale fie-carer lunI, durata voiajulur flind de 24 zile.

Sulina, de dou6 orT pe luna, de la inceputul lur Februarie OM la sfArs,itul lur

Octombrie.

De la Hamburg via Anvers, catre 5 0 20 ale fie-carer lunr, durata voiajulur flind
de apr6pe 31 zile.

www.dacoromanica.ro

899

Direct de la Anvers, catre 1.3 F,4 28 ale fie-careT lunI, durata voiajuluI fiind apr6pc
23 zile.

Constanta odata pe lun.

De la Hamburg via Anvers, catre 20 ale fie-careI lunT, durata voiajuluI fiind apr6pe
30 zile.

Direct de la Anvers, catre 28 ale fie-careI lunT, durata voiajuluI fiind apr6pe de
22 zile.

Traficul facut in porturile romane in timp de 10 anI (1890-1900) este aratat in

tabloa :

TRAFICUL

1800

1895

1896

1897

1898

1890

Export (in mil do miircI)

Import (

10.626
1.050

11.955
1.410

20.745
1.710

11.241)

8.368
3.355

4.414
2.424

2.482

1900

9.259
1.409

c) Societatea Lloyd Austriac.

Fondata la 1836. Are sediul la Triest i dispune de urmatrele 66 vase:

Imperatrix, Imperator, Cleopatra, Semiramis, Habsburg, Boemia, Poseidon, Amphitrite, Elektra, Maria Teresa, Orion, Styria-Lloyd, Carinthia, Carniolia, Urano, Vorwarts,
Thalia, Euterpe, Hungaria, Achille, Helios, Ettore, Daphne, Castore, Aurora, Ceres, Medea,
Espero, Saturno, Venus, Vesta, Tebe, Mernfl, Minerva, Apollo, Jupiter, Calipso, Juno, Flora,
Selene, Galatea, Leda, Thetis, Graf Wurmbrand, Metcovich, Almissa, Ferd. Massim., ArcCarlotta, Danubio, Sultan, Psyche, Bosnia, Erzh. Franz Ferd., China, Silesia, Trieste,
Marchis Bacquehem, Vindibona, Gisela, Maria Valerio, Moravia, Melpomene, India, Istria,
Polluce i Aglaja.
Vaprele acesteI societatI vizitza porturile nstre ast-fel :

In fie-c,are MercurI, la oree 8 diminta, plca din Galati un vapor cu desfinatie

spre Sulina, Constanta-Constantinopol.

in fie-care Jor, la oree 2 dupa amiazT, pornesce din Constantinopol un vapor cu

destinatie spre Constanta, Sulina-GalatT.

Aci e in legatura cu vap6rele de navigatiune pe Dunare ale companiel I. S. R. pr..

d) Societatea Florio 6 Rubatino.

Are directiunea generala la Roma si dispune de 97 vase, din care numar cincI a destinatiune pentru porturile romane, adica: Bosnia, Bulgaria, Muntenegru, Romania si Serbia.
Visitza porturile nstre ast-fel :
Plecare din Constantinopol dumineca, ajunge lunI la Constanta.
Constanta lunea i ajunge la Sulina martea.
Sulina martea i ajunge In aceiasI.zi la Galati.
Galati mercurea i ajunge in aceiasI zi la Braila.
Braila sambata i in aceiasI zi ajunge la Galat'.
GalaT sAmbata i ajunge dumineca la Sulina.
Sulina dumineca i ajunge la Constanta lunea i in fine plca din Constanta
lunca, iar martea ajunge la Constantinopol.
Opririle in Tulcea sunt facultative.
Aceste patru companiI aa vapre numite de posta i pasagerI.
Cele urmatre sunt pentru marfurf.
e) Linia aohston (W. J 6- Co.).

Are sediul la Londra. N'are itineraria regulat pentru porturile n6stre. TotusT visitza de doua 'oil pe luna Sulina, GalatI si Braila si eventual Constania.

www.dacoromanica.ro

900

f) Linia Westcott (W. g. L).

Are sediul la Anvers 0 dispune de 16 vase, care visitza neregulat 0 de mal multe
orI pe an porturile Constanta, Sulina, GalatI 0 Braila.
g) Compania Messageries Maritiines.

Administratiunea Centrala a companier se afla la Paris, lar Directia de exploatare

la Marsilia. Compania dispune de o flota, de 69 vase, din care nurnaT 16 sunt destinate
pentru serviciul MariT Mediterane ,$i Mari Negre, adica: Portugal, Melburn, Sagalien,
Equator, Orenoc, Congo, Oxus, Niger, Senegal, Peiho, Ortegal, Tigru, Cambodge, Memphis,
Sidon 0 Bagdad.

Pana in 1892 acsta companie visita regulat cele douel porturr: Sulina 0 Constanta.
De atuncI vaprele el' nu vin de cat eventual 0 f6rte rar, tott151 cot-npania are (loT agentT
corespondentI la Constanta 0 Sulina.
h) Compania Egee (P. M. Curtgi & C-nie).

Sediul acesteI companiiI este la Mitilene 0 dispune de 12 vap6re, care fac curse
regulate de la Canea la Braila, cu opria facultative la Constanta, Tulcea k,i Galatl; obligatoriT la Sulina 0 Braila.

B) Pe DunAre.
a) Navigatiunea Fluviald Romand (N. F. R.)

Dispune de urmatrele vase: 13 Paquebots: Principele Carol (construit la Severin In

1895), Orientul (fost al Companiei Austriace de navigatiune pe Dunare 0 construit In 1870),
Domnul Tudor 0 Vasile Lupu (construite in 19001a Severin), Giurgiu 0 Calara$1 (construite
In 1901 la Severin), Cernavoda 0 Magurele (construite In 1899 la Budapesta), Independenta
(1894), Dorobantul (1877), Vulturul (aceste treI foste proprietatea Petcusi & C-nie), Calafat (con-

struit la Severin in 1898), Calugarenr (construit in 1880 la Kornenburg).

11 Remorchere: Basarab (1893), Petru Raras (1891), Severin (1891), Despina Dmna
(1869, fost propr. Danubius), Stetan-cel-mare 0 MihaT-Viteazul (ambele construite la Severin
In 1900), Radu-Negru (1899), Brancoveanu (1891), Drago (1892), Miron Costin 1883; (tte
aceste 4, foste proprietatea SocietatiI Portilor-de-Fer), Gherdap (1893).
53 SchlepurI: No. 171 (1899 Severin), No. 172 (1899 la Severin), No. 304 (1853 la Altofen), No. 405, 406, 407, 408, 409, 410, 411, 412 (t6te construite In 1891 la Linz, Allgemeine
Ost. Baugesellschaft), No. 613, 614, 615, 616 (t6te construite in 1892 la Budapesta, Schoen.Hartmann) No. 617, 618, 619, 620 (tte construite in 1892 la Lintz, Allgemeine Ost. Bau-ges),
No. 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628 (t6te construite in 1892 la Budapesta Danubius),

No. 629, 630, 631, 632 (t6te construite In 1892 la Linz Allgemeine Oster. Bau-ges), No.
633, 634, 635, 636, 637, 638, 639, 640 (tte construite In 1892-93 la Budapesta,, SchoenichenHartman), No. 641, 642, 643, 644, 645, 646 (tte construite in 1.893 la Budapesta, Danubius),
No. 647, 648, 649, 650, 658, 659, 661, 1360 (t6te construite 1897-1900 la Severin).
7 Tranks: No. 352 (1897), 353 (1897), 356 (1899), 357 (1899), 651 (1897), 654 (1899),
655 (1899), tte costruite la Budapesta Danubius.
,,;i

b) Societatea Built Gagarin.

Acs15, societate are sediul in Odessa ;;i o agentie pentru navgatiunea pe Dunare la
GalatY. Ea dispune de urmatrele vase: 4 Vap6re cu helice: Kujaz Gagarin, Russ, Bolgana (aceste 3 fac curse Intre Odesa-Corabia), Ismail (Odesa-Galati-Ismail-Vilkov). 8 cu
panze: Svjatij-Sergij, Korolj Alex. I (aceste dou6 fac remorcaj intre RenY-Belgrad), Bessaraber, Graf Ignatiev (fac remorcaj intre RenI-Valcov-Odesa prin canalul Ociacov), Ru-

minia, Serbia, Cernogoria 0 Patriot (tac curse 0 remorcaj intre Rent' 0 Cladova). 15

www.dacoromanica.ro

901

Barges de fer: Ialta, Voronez, Kiev, Harkov, Cernigov, Sevastopol, Poltava, Kursk, Aloskova
Kilia, Reni, Vilkov, Olga, Ypered i Uspjech.

12 Tranks de fier: Baku, Batun. Poti, Tiflis, Derbent, Leukoran, Erivan, Kutais, Surahani, BalahanI, Kars :;d Erzerum. In plus, Compania mai are: un vapor Calarasi, 4
pontne de fier: Kerciti, No. 1, 2, 3; sse pont6ne de lemn: No. 3, 5, 1, 6. 12 i 26 si opt
platforme de lemn: No, 4, 1:3, 14, 15, 21, 22, 23, 24.
c) Societatea austriaca de navigaliune pe Mazare (D. D. S. G.)
Are sediul in Viena si un inspectorat la Galati. Dispune de 810 schleps.
d) Societatea anoninitt ungara (AL F. T. B).

Are sediul la Budapesta i agentia generala la Galati.

Dispune de urmtrele vase:
14 Paquehots de fler (de la No. 1 14) .

28 Remorquere: Oranka, Baross, Bs, Fdtra, Fert, Garam, Gr. Szapdny Gyula,
Gyz, Hernd, lhkes, Ipolysag, Kinizsy, Latorcza, Lukdcs, Dla, Aldtra, Aledve, Norma,
Pontius, Rdbeza, Salvator, Ttra, Tisza, Kdlmtin, Torontdl, Trinitas, Vertes, VI, ekerle
Sdndor, Zagyva. Din acestea, 17 sunt cu panze, restul cu helice. Alai are si 249 chalands de fier.
R. pr. de navigalie pe Molare
Are sediul in Viena, e infiintat la 1829 si dispune de 52 vap6re de pasageri
867 de marfuri.
e) Compania I.

6"

si

De trel oil pe sptmana vaprele acestei companii fac curse intre Budapesta
Gala, oprindu-se intre alte porturi dunarene la Cernavoda, Braila i Galat,I.
De la Galati la Tulcea sunt vap6re care fac curse locale.
La Galati e in legatura cu vaprele Lloyd austriac pentru mare.

VI.

INSTITUTIUNI DE CREDIT ')

1. l3ncI.
a) Banca Nalionala a Rondiniei. In fruntea institutiunilor n6stre de credit, care in
timpir din urma ati luat un avnt Imbucurator, stA acsta bancA fondatA in 1880 ca banca
de scompt i circulatiune, investita pentru emisiunea biletelor de banca' cu un privilegiti

exclusiv, care a fost prelungit pan in 1930. Are in fie-care din orasele Constanta
Tulcea cate o agentie.
Principalele sale operatiunl consista in scomptul i incasarea efectelor de comer, in
avansuri pe titlurI garantate de Stat, In pastrarea depositelor de valori mobiliare ce i se
incredintza, in virimente i in deposite in compt curent; in curnd Banca va face si
serviciul de casierie pe sma Statului.
Aliscarea medie a scomptului comercial in anii 1899-1900 a fost : 3,3 miline leY
pentru Constanta si 9 miline leI pentru Tulcea.
Stocul ei oscilzil intre 50 si 80 mili6ne, iar circulatia biletelor intre 100 si 160 miline

h) Banca Generala a Romaniei. (Capital 10 miline lei), fondata in scopul de a face

') Dupa Comertml Romtl.deI). de G. Christodorescu, Buc. 1902, pag. 30-36.

www.dacoromanica.ro

902

orI-ce operatiune financiara 0 de banca, inclusiv operatiunile de deposit 0 de repon,

precum cele de comision 0 de avansurY pe marfurI. Re;iedinta eI este la BucureLI .td
are sucursala la Constanta.
Banca Agricoll. (Capital 12 mili6ne, din care 9 mili6ne Orsate). Societate anonima
inflintata in scop de a veni in ajutorul marilor proprietan agricoff i arendaOlor prin
imprumuturi pe termene scurte, acordate fara sari cu gagirt in producte, vite sari unelte
agricole. Sediul societate este la Bucurescl 0 are sucursale la Constanta i Tulcea.
Creditul Agricol. Institutiune de mare importanta pentru Romania i care lipsesce
din mulle OH. Casele de credit agricol at fost infiintate la ne in tra pentru prima ra,
printeo lege din 1882 0 dupa ce art primit 6re-care modifican, art fost reorganisate in
1892. Sediul Creditulul agricol e la BucurescI 0 are sucursale la Constanta i Tulcea. Ea
se compune din dou sectiunI: cea dintaiti cu un capital de 20 miline de leY., vrsat
inireg de Stat, imprumuta agricultorilor i industria0lor agricolI, surnele necesare agriculture i industriilor derivate dintr'nsa; a doua sectiune, al caruI capital nu e precisat,
face avansurl satenilor pentru a subveni la primele cheltuelI de instalatiune pe mo0ile
vindute lor de catre guvern in urma lege din 1889, pentru instreinarea bunurilor Statulul i rtIscumprarea embaticurilor.
Creditul funciar rural. Asociatiune mutuala. Are sediul la Bucurese. Imprumula
pe ipotecI de mo0I. Petna in 1897, Creditul a efectuat imprumuturr de 306 miline, iar

mo0ile ipotecate aveart pana la acsta data o intindere de aprpe 2 mili6ne hectare.
Este primul institut economic, instalat, organizat i condus de Romani.. Sunt i In Dobrogia
mo0I ipotecate la Creditul funciar rural. NurOrul i intinderea lor n'o cunosc.
0 Creditul funciar urban din Bucuresci. Face imprumuturI pe cladin urbane. Are in
circulatiune scrisurl in valre nominala de 179 miline le. AcestuI credit sunt ipotecate
multe imobile din Constan(a.
Creditul funciar urban din Iai. Face acele4 operatiunl, ca i cel din Bucuresd
are in Constanta mal multe imobile.
Casa de depunert, consemnatiuni i economie. Are sediul la BucurescI si la fie-carc
Administratiune financiara din capitalcle de judete are cate o sucursala a case de
cconomie.

Banca de scont din Constanta. E o societate anonitna infiintat la 1 Iulie 1899 0

are capital de 400.000 le impartit in 4000 actiunI. Operatiunile ei sunt-: cumpra i vinde
efecte publice din Ora, face imprumuturY pe efecte publice, ja parte la tot felul de titlurI,
lace schimb de moneta, scontza polite, face imprumuturI cu gagiY, face avansurI in
compt curent pe deposite de titlurY sari efecte comerciale, imprumuta pe marfurl, cump6ra imobile, primesce cu procente banI, se imprumut, pe efecte, p6te emite obligatiuni
cu termenI lungI, etc.
Bilantul el la sfar0tu1 hif 1900 era de 627.449 leI.

2. SocietAfi de a,siguraxe.
Sun', de dour. feluti: until cu prime fixe, cum Daria-Romania, Nationalo, Generala
0 Patria, altelc mutuale : Universala Unirea. T6te ati afacerI in Dobrogia, nu cunosc
ce limite.

www.dacoromanica.ro

903

VII.

SOCIET

TI

A) Jud. Constanta.
Societatea Meseriafilor. Are sediul in orasul Constanta
e inflintaa in anul 1893.
Are un capital de 12.000 la cu care se imprumuta societarir si se d ajutor in cas de
b615, membrilor sgracr.
Societatea Tomis. Are sediul in orasul Constanta i dispune de un capital de 6.00(1

cu care se imprumua membrir. A fost infiintaa in 1895.

e) Societatea Macedo-Romdizci, fondata in anul 1897 si are sediul in orasul Constanta.

Dispune de un capital de 5.000 Id, care se intrebuintza pentru ajutor Macedonenilor si

Albanezilor Mira mij16ce, cum si pentru imprumuturr intre societarr.
Societatea Miltai-Bravul din orasul Medgidia. A fost inflintat in anul 1896
dispune de un fond de 64.000 Id, cu care se imprumuta numar societarit
Societatea ((Aurora din orasul Harsova, a fost fondaa la anul 1893 si are un
capital de 45.000 leI, cu care se imprumua numar membrit

B) Jud Tulcea.
In acest judet, dupa cum imr face cunoscut Prefectura cu adresa No. 3515 din 7
Mar 1902, nu exist6 asemenea socieatr.
VIII.

TIRGURI

B121 LCIURI

A) Jud. Constanta.
1. 13dlciul cel mar veclui
de la Medgidie.

cel mar mare din intrga Dobrogie este fr, ndoial cel

Acest oras asezat la incrucisarea mar multor drumuri naturale ale provincier, a
alms acum 150 anr atentiunea Sulta,nulur Mahmud I, care l'a infiintat pentru prima
6r5, in 1752 se gice. El puse s, se construiasca, pe dlul PanaghiruluI in apropiere de
fostul sat tatrsc Carasu, mar multe barace, unde o dat pe an venia ti negulAtorY din
Turcia i chiar din Provinciile Dur-arene, cu mara. Balciul se facea prima-vara.
Comunicatiile mar erati inlesnite si prin navigabilitatea bratulul Carasu, care de la
Cernavoda, pe atuncr Bogaz-Kior, permitea vaselor sa intre para la locul balciulur, mar
ales inteun ano-timp, cand apele ere." marl.
Mar in urmil, pe la inceputul veaculur XIX-lea, bAlciul se tinea de dou orY pe an,
primavara i t6mna '), i tinea 15 @He fie-care. Din lips, de documente nu se pte sci
transactiunile ce se faceati la acest biciti pe timpul Turcilor, dar de sigur ele trebue
fi fost destul de marl, mar ales dura ce Sultanul Abdul Medgid fond, orasul Medgidia,
tocmar in vederea importantel tirgulur.
Pe timpul cal dura balciul, tribunalele de comert din Tulcea i Constanta se mutati
la Medgidia, de aci se deduc transactiunele colosale ce se facea aci 2).
I. Ionesco. Excursion dans la Dobrodja, pag. 18 si 39.
D'Hogglor. REnseignements sur la Dobrodja, pag. 41-42.

www.dacoromanica.ro

904

Astazi bAlciul se tine tot de dou6 ori pe an: 15-30 Junie F;;i 15-30 Octombrie.
Principalele mgrfurr ce se \rind sunt : vite in primul rnd apoi cArutArie, instrumente
agricole, curelarie, bra.sovenie i manufacturr.
Transactiunile variaza intre 1.200.000 si 800.000 lei la fie-care
Bedciul de la Ikinsova. A fost inflintat in 1886 si a durat pewit in 1893.

Acum s'a reinfiintat. Acest tirg durz 15 dile (1-14 Septembrie) pe Re-care an.
Transactiunile de aci stint f6rte nesemnificative.

In tot cursul anului se tine la Ottina un tirg de vite, la date fixe, adica la: 22 si
23 Aprilie, 21 Maitt, 29 Iunie, 15 August, 1 Octombrie 1;4i 9 Decembrie.
Tirguri de cereale se tin t6mna in t6te Oilele la: Constanta, Alurfatlar, Medgiclia,
Cernavoda, Harsova, Boazgic, Ilasova, Oltina, Dervent i orasul Ostrov.
TirgurT s6ptilmtmale sunt: La Medgidia in tle-cave Vineri, la Cuzgun ;;i Mangalia
In fle-cave Dumineca.

B) Jud. Tulcea.
ln orasul Babadag se rue tirguri sptamAnale (Dumineca), pentru cereal, vile
alimente.

In Chilia-Veche, in fie-care Luni este un tirg de vile.

In Tulcea:
In fie care zi tirguri de cereale.
De dou ori pe stiptAmilna (Martea i SAmbilta) se face tirg de vile in piata Sf.
Gheorghe.

In fie-care Mari se face un tirg de alimente in piata Carol I si SambilLa in piata

Sf. Gheorghe.

Alte tirguri nu sunt.

(Adresa PrefecluriI No. 3515 din 7 Main 1002).

www.dacoromanica.ro

PITOLUL X.

STATISTICF1
In Dobrogia, care pc o suprafata de 15,600 km. p. hranesce zere n6murrde populatiunT
principal i un indoit nurntir de pop6re diferite, venite ca sa-0 gassca aci o noua patrie,
cum: Srbr, Muntenegrenr, Albanee, Italienr, Englee, Francezr, Polonr, Belgienr, pana
din extremul orient, ca PersanT, Cure, Indienr; inteo tra cu un amestec a..,3a de variat
de pop:ire, fie-care cu obiceiurile sale, o statistica rigursa, daca n'ar fi imposibila, dar mar

wet] de realisat, mar ales la inceputul ocuparir Dobrogier de catre Romanr.

Ast-fel Gagautir sunt numratr une-orr intre Romanr, alte orr cu Bulgarir, de aceea
num6ru1 lor este nesigur.
Tiganii, carr sunt de dou6 felurr: turcitr i crekainT,
nurnOrat cu Romanir
cu
Turcir, pang mar anil trecutr.
Scopitir, niel astazr nu se cunsce exact numrul Ion, de i sunt o seed cu totul
diferita. de Lipovenr, cu care ir confunda statisticele.
LipoveniT chiar sunt de mar multe secte, fara a fi impartil,T la numrat6re.
La inceput, greutatile eraa mari, multi din locuitorir Dobrogier se sustrageati unur
control riguros al autoritatilor, din causa temerir ce aveai de a face armata ; reg:strele
starir civile nu se puteati tine cu exactitudine.
Cer mortr - zice Domnul D. Sturdza ')- se inscriii la sunetul clopotulur inmormantarii, iar strigatul celor ce se nasc nu iese din casa parintsca, ca sail auda cei earl' tin
registrele.

Mi-ar fi fost greti, dac. nu imposibil de a duce la un bun sfarit acest capitol, din
causa lipser de isvre, daca n'a., fi obtinut nisce date destul de preti6se, pe cat de exacte,
pentru ambele judete de la neobositir Prefectr, Domnir Luca Ionescu i Scarlat C. Varnav ').
Cu ajutorul acestor dou6 preti6se isvre, am putut intocmi tabloul de populatiunea
Dobrogier pe timp de 20 anr, din 5 in 5, pe judete i nationalitatr principale:

1880

1890

1885

NATIONALITTI

ea
To'

a)

8
15.251

Turd

8.038
11.126
23.498

Bulgarl

TatarI
TiganI
Ru0
LipovenI

25.24
21.402
5.322
4.408
706

29.100
7.971
9.394
28.089

8.3111

75
2.869
2.05
18

47
844
2.573
596
620
1.108
54

85.6851

81.206

35
513
2.121

G reel

9.17
4.360

215
285
75
404

Total pe judete .

.1I 61.561

Total general

.1

E-

Romd.nI

ArmenI
Ovrel
GermanI
Diferite natiunI

1900

1895

147.246

29.8861

21.851
4.624
5.336
840
17 812

4.694
889
3.206
3.129
4761

92.246

173.452

39.829
9.076
8.014
25.682

92
932
2.201
533
653
1.310
576

32.593

24.671
5.014,

57.971
11.671
7.870

3.821

22.0681

823
21.022,

-1

5.292,
6941

3.253
2 683
1.188

88.8981 101.061
189.959

226

38.555
24.668
8.308

E-

74.792
12.665
7.920
221

50.243
26.617
3.588
1.944
1.493
13.431

1.245
4.357
1.445
1.268
4.518
1.309

12.055
4.748
902
2.147
4.233
2.327

- 26.531

22.331

1.204
3.586
898
1.063
4.195
897

6.697
753
3.291

3.936
1.368

790

114.649 109.902 137.061 124.429

224.551

261.490

') Suprafata i populgia Regatului RometnieN, p. 13.

2) A se vedea Daree, de srn a Judelmlui Tulcea pe anul 1903 i a Jud. Constant.% pe anul 1902.
71890

114

www.dacoromanica.ro

906

Din datele acestuI tablota 1) putem deduce :

Densitatea.
Densitatea locuitorilor pe km. patrat este aratata in tabloul:
DENSITATEA PENTRU:

Judetul Constants.

Tulcea
Intreaga Dobrogie

1880

1885

1890

1895

8.75
10.14
9.43

11.34
10.91
11.11

12.43
11.96
12.18

13.00
14.38

1900

16.0311

19.17
14.71

Asa dar am primit Dobrogia cu o populatie de 147.246 suflete, ceea ce represinta in

1880 o densitate de. 9.43 locuitorr pe un km. 0 i dupd 20 aril', acsta populatie apr6pe
s'a indoit.
Daca comparam intre densele cele dou6 judele vedem:

Ca in 1.880 Judetul Tulcea intrece pe Constanta cu 24.124 sutlete; iar din ce in co

wade; ast-fel:
In 1885 Judetul Tulcea intrece pe Constan,a numaI cu 11.040.
In 1890 intrecerea este de 12.163, pentru ca
In 1895 intrecerea s trca de partea JudetuluI Constanta, cu cifra de 4.747 suflele,
iar in 1900, cu 12.632 suflete.
Acsta se datoresce in mare parte construiriI podulur de la Cernavoda.
Se datoresce acstd crescere i excedentuluI nascutilor asupra mortilor?

Statistica tace. Toti.0 este de banuit, ca mal sunt i imigratiunile care ail sporit
num6rul populatiunii i cred ea maI mult acestuI din urma factor se atribue o crescere
asa de mare a populatief Dobrogier in general i a JudetuluI Constanta in special.
Crescerea la /o.

Crescerea la suta in Limp de 20 anI, din 5 in 5 anI e representata prin tabloul:

CRESCEREA LA Oh

Pentru Judetml Constanta .

Tulcea
.
Intrga Dobrogie .

.
.

1880-85

1885-90

1890-95

31.94
7.66
17.80

9.47
9.55
9.52

29.00
8.75

1895-000

18.21

19.55
13.22
16.45

In termen general, Judetul Constanta a crescut in timp de 20 anI cu 122.7601o, pe

cnd Judetul Tulcea cu 45.26N mime, iar intrga Dobrogie cu 77.61(110.
Crescerea anual d este representata in tabloul :
CRESCEREA ANUALA LA (70 1880 85 1885- 90 1890-95 1895-900 Med. Gener.

Pentru Judetul Constanta

Tulcea .
Intrga Dobrogie

.
.

638

1.53
3.56

1.89
1.91
1.90

5.80
1.75
3.64

3.91
2.64
3.29

4.49
1.95
3.09

') Nepotrivirea intro cifrele din tablou i cele-l'alte numratorI, provine din usurinta cu care se facead
darile de:semi ale celor doub judete dobrogene.
Primele statistic)" si darT de sm, rigurse i exacte sunt fcute pentru Jud. Tulcea de regretatul

Ion Nenitescu, dar mal ales de D-I Luca Ionescu, iar pentru Jud. Constanta de D-I Vrnav.
Se pot dar lua datele acestui ultirn tabloii ca definitive oi ma exacto.

www.dacoromanica.ro

907

Nationalititl.
Am primit Dobrogia cu o populatie romnsca de 40.499 suflete i dupil, 20 anT de
stApAnire, cifra s'a urcat la 125.035 adic," de peste 3 orT maT mare. Crescerea e artatit
in tabloul:
1880-85

LA "/0 PENTRU

Judetul Constanta .

Tul cea

Intrga Dobrogie

1885-90

1890-95

1805 - 000

General Anua ' General Anual General Anual General [Anual

91.11
18.40
54.75

18.22
3.68
10.85

36.87

009

22.98

7 37
1.82

450

45.60
18.03
31.81

9.12
3.60
6.36

29.05
32.43
30.74

5.81
6.48
6.14

1880-1900
Anual
10.13
3.89
7.00

BulgarT erail in 1880 un numr de 29.440 suflete, care dup5, 20 anT arf atins cifra de
39.282, crescerea anual, la 0/u fiind de:
2.89 pentru judetul Constanta
1.22

Tulcea
1.67

Dobrogia

Am gsit Il Dobrogia la ocuparea eT 16.448 TurcT, carT anual ai emigrat, asa cs,
numrul lor a scadut dup5, 20 anT la 11.508 suflete.
TatarT eral)" 27.906 suflete in 1880, iar in 1900 sunt 28.475, ded numOrul lor s'a
n'Ara cu 569 suflete, acum emigrz, pe fie-care an.
Asupra Tiganilor nu se p6te face raportul cresceriT, datele statistice lipsind.
In 1880 erati 8.348 Rus, care dupa 20 anT ati sporit la cifra de 13.652 su flete, crescerea
la 010 anual fiind de:
0.28 pentru judetul Constanta
3.13

Tulcea
3.18

Dobrogia
LipovenT erati 9.683 in 1880, lar dupg, 20 anT numrul lor a crescul la 13.300, crescerea
la "iu anualA fiind de:
7.00 pentru judetul Constanta
1.58

Tulcea
1.88

Dobrogia
Am avut in Dobrogia la oruparea eT, 6.181 GrecT, lar acum avem 9.105, crescerea,
antialA este de:
5.30 pentru judetul Constanta

0.48

Tulcea
2.50

Dobrogia
ArmenT erati 971, lar acum sunt 2.347 suflete; crescerea la /o anual5, este de:
30.75 pentru judetul Constanta

1.40
Tulcea
7.65

Dobrogia
Ovrei am avut la ocuparea DobrogieT 3.147, iar actim sunt 3.115, crescerea la Ojo

anualit e asa dar de:

26.30 pentru judetul Constanta,

In descrescere
Tulcea

Dobrogia
0.43
GermanT am gsit in 1880, un num'e'r de 3.030 suflete i acum avem 8.751; crescerea
decT anualg, la 0/0 a fost:

286 pentru judetul Constanta

2.20
9.53

Tulcea
D obrogia

llecapituland sporul diferitelor nationalitAtI, cum si crescerea anualA la %, in timp

de 20 anT, de la ocuparea DobrogieT, avem tabloul:

www.dacoromanica.ro

Judetul Constanta,,

NATIUNI

Sporul

Crescerea

In 20 anl

anuala

59.541
4.627
186
732
2.236
1 230
983
4.443
3.033

10.13
2.89
0.28
7.00
5.30
30.75
26.30
286
0.65

RomElnI

Bulgari
RIO

LipovenT

G red

Armenl
Ovrei
Germani
Ttitari
TurcI

Judetul Tulcea

Crescerea

Sporul

la u/0

Dobrogia

In 20 ani

anuala

24 995
5.215
5.118
2 885
388
146

3.89
1.92
$.13

1.278

2.20

la "lo

0.48
1.40

In descrescere

anuala
la " O

7.00
1.67
3.18
1.88
2.50
7.65
0.43
9.53
0.10

84.536
9.842
5.304
3.617
2.624
1.375
268
5.721
569

158

in saldare

Crescerea

Sporul

in 20 ani

TFIBLOU
AratAnd miscarea populatie Dobrogiel In cursul anului

NASCU TI VII

G.

S ex

...- ^'
d S.

JUDETE

S
eo

!=..

' 7'

ca-

...-

--3 o

e..
Constanta .
Tulcea
Total

a'

ai

135.050 630 10

'6

civil&
-E

g5

Sta,re

F.
4'

5.

2
Lt)

5.671 2.975 2.69

4'
.<1.5)

MORTI

Religiune

Sex

'E

. 6 -.5
- -8 8 8
7.40

03

.6

' ''

-.

1900.

r-

2
74

EXCEDENT

Religiune

...
f.
O

,
E

,_.

r..

222
'r<

'F.3

1.,

8"

5.461 210 4.107 259 48 1.2573A29 1.718 1.411 2.027 108 29

,-

5 5

c..

1)

.'-'

'Z

Ortod.

Catol. Ovrei

Alte

Fem.

Masc.

$-.

2'Z

....

Ti

2
a

2 Z

,-

..5.-

,-

r6' i I

''.

.1

,- a ,..7.4.

- --

c)

965 69 2.542 - 1.527 - 1.285 - 2.080 -151 - 19 - 292

,-

tA 2is2Z2Z2g
2'Z

731 55.059 2.623 2.436 4.831 228 3.957 267 86 749 3.030 t595 1.435 2.399 93 46 492 722.029 - 1.028 - 1.001 - 1.558 - 174 - 40 - 257 -

123.192

258.242 1.361 15 10.730 5.598 5.13 10,202 438 8.064 526 134 2-.006 159 3.313 2.846 4.426 201 75 1.457 141 4.571 - 2.555 -2.288

- 3.638 - 325 - 59 _549 -

Populatia Dobrogier a crescut ded, in mod natural (fr imigrari) Cu 4.571 suflete, adicsa 2.542 in judetul Constanta si 2.029
In judetul Tulcea. Acest spor ad'ogat la cifra populatiel de la inceputul anulu'l 1900, gsim la finele ncestuT. an:
137.592 pentru judetul Constanta
125.221

Tulcea

262.813
intrga Dobrogie.
Cifra exactel a popul 00" 2vorincei la sfarfitul anului 1900.
www.dacoromanica.ro

Acsta populatie repartizata" pe comunele urbane si rurale st, ast-fel :

a) Populatia urbana pe judete :

CD) g

Sex

=COMUNELE IMBANE
pe
JUDETE

ce 5.

ce Cuzgun .
Tz
I-larsova
c 1 Mangalia
e,

03

.
.

.
.

Medgidia
Ostrov. .

Total.

Mahmudia.

z IMida .

.
.

TSuullicneaa :

F,

Total

11V54
1.352
3.088
1.459
3.251
3.097
27.231

eche
PlalibliladaVg'.

Isaccea

ID.

Total general

EXCEDENT
Mmc.

T.:

21

>

a a

1.
.9
.""'

Religie

Stare
civil

'

ce c

'Ve
-12
eO
13"

Eer onrIvnOtdaa..

MORTI
Sex
Rellgie

NASCUTI VII

.,.

5g -3

1870

62
136
52

891

- 132

181 1

113

4)

j'.

16 1

25 1

63
128

18%68101

2712 -2

527306

126

16- 112
17- 117

2-

:JJ

'5

2
1

2
6

,-,

E'

88

35

79
28
75

66

27
57
24
57
47

66
60

58
127
49
128
105

9
3

4
8

22 13 88
111

-1
2

929 73 625 68 47
120
103
109

30
63

60
52
58
83
63

218358

218021

522035

61

62
--95 - 1

61

94 - 10
88- 3
101 - 2

6
9
8
2

29
59

10
35

g29
-34 - 1 24 3

33- 19- 14- 33 - - - -- - - -

48

30

100
74

52
52

262

701

22

103
58
97

40
17
91

21

14
19

25

31
100

415927

1221

4150

681

416342

,,

13
24
18
48
22

176'7

ch.

3-

25

27
-73 - -

20 1

735
1

'11

I.

1 --

14
53-2
70 3 3

56
30
56
15
57

43

72

42

258(7)

20572

351015

180 262

47
28
41

16

74

16 - 4

170 985

551

434

66.895

292 92.352 1.264 1.091 2.166 186 1.693 104 113 432 1.686

988

698 1.158 59 72

Total.

107.819
83.528

1g --

,_

g'64 --

ce

g.

,-.

%4

11 -- 167 --16--1-6 --

2 --

44 - 33 - 61 -----16 4
2 6 - - 3 10- - - - 3
32- 23- 9- 11- 2- 1- 18 39 - 14 - 25 - 38 - - - 1 - - -

741 26 43

24 2

3 -1

21 6
11

22 2
7105 158

23 -

---

110604 --

19.24 pentru judetul Constanta

Tulcea

intrga Dobrogie

14.81
16.84

www.dacoromanica.ro

13 -

20 - - 1 6 - - 2

3551

49
75

- 10921-- 11.4 -- 19
8 -- - -187

17534. 365H 152- 213- 327- 10 633 2 29 35

397 59

6661

191.347 1.069 6 8.378 4.334 4.044 7.926 252 6.371 422 111.574 473 2.325 2.148 2.268 142 3 1.060 82 3.905

Densitatea populatief pe un kit. patrat la finele anula 1900 este :

10 -

54- 30- 24- 35 - - - 1 - 18 20- 5- 15- 31 - -- 3 1 - 7

32 - 15 - 17 -- 22 - 1 - 1 - 8 26 - 6 - 20 - 26 - - 2 - 1 3 -

507 5.669 2.414 2.255 4.532 137l3.42 191 1 995.428 1.281 1.147 1.610 75 - 743 44 2.241
56 1 3.709 1.920 1.789 3.594 1152.889 231 10 59.045 1.044 1.001 1.658 67 3 317 38 1.664

I.--

co

77 -

b) Populatia rural pe judete:

Constan%
Tulcea

1"

r-

437 264 417 33 29 222 25 301- 124 2 177- 208 3 35 - 18 - 40 3

169 411.350

647 1.237 113 1.068 36 76

ci.

973 271

39.664

703

.4

00:e-

371g 2g in

38
98

116 10
4371

923

E2

:1"

Ovret Alte

Cat.

-t- "-;6 - gr 41 - >1

t.
Q.
0,ziO, 04d0
Oge
ZZ WZ :ZZ 2ZZ2'42

.0

0)

Ortod.

'a'

.cd

..

9P1 4 3: E 9.'4. 13 41

123 51.002 561 441

3.376
2.565
3.335
1.834
4.063

T,o'

.z

Fem.

- 276 2 390- 535 3 45 651 2 69 38

--

- 1.872- 116 -..-j 1 - 252-

1.133

876 - 788 - 1.231 - 164 - 7- 262 -

-- 2.009--11-.108
1.896 757037-280-

7J-514 7

CARTEA VA

GEOGRAFIA MILITARA

www.dacoromanica.ro

913

CAP1TOLUL I

NUR FRONTIER!! DE SUD

DOBROGIEI

Inainte de a intra in consideratiunl asupra sistemuluI de aparare al provinciel n6stre,

tratam cestiunea privit6re la modul de paza al frontierff de Sud, care in felul cum este
organizat astazI, ImY pare defectuos.

Propunem un alt sislem, care bazat pe principiI militare, et' putin mal multe trupe,
insa Cu oboselI mal mid si economiI maI marl, sa se p6ta pazi frontiera maI bine.
Este vorba de un sistem de paz, care sa radieze din dou6 puncte centrale.
Acum paza frontieriI de Sud a Dobrogiel e incredintata urmat6relor trupe :
Un batalion permanent este asezat la Ostrov si are treI companiI in Ostrov, iar una
la Asarlik, adica la apr6pe 69 km., de vom lua traseul frontieril.
Tot in Asarlik mg este si o companie teritoriala din Regim. Constanta No. 34.
Intre Ostrov i Asarlic, paza se face: cele 3 companiT din Ostrov ocup pichetele 1-14
inclusiv (pichetul No. 1_4 este asezat la piatra frontiera No. 14).
De la pichetul 15 pana la 22 inclusiv (in dreptul pietriT frontiera No. 18), regiunea
de frontier e ocupata de compania teritoriala din Regim. Constanta No. 34, la stanga,
careia pichetele sunt ocupate pang, la No. 28 inclusiv (aprpe de piatra frontiera No. 22),
de compania permanenta din Asarlic si care apartine de batalionul de la Ostrov.
Ast-fel dar frontiera pe o lungime de 68.440 ni este pazita de cincl companfi.
De semnalat este intercalarea une companii" din Regim. 34, intre cele patru ale
batalionuldi din Ostrov.

Avem ast-fel o fractionare de la drpta catre stanga; o portiune de frontiera pazita

de 6menY din trupa cu schimbul, locuitorl vecinl, deel in legatura cu populatiunea din
Bulgaria, fie de interese i chiar de rudenie.
OrI-cine isT pte inchipui cate dificultatS Intampina o companie din Ostrov ca sa
aprovizioneze, sa schimbe 6meniI i ma ales sa-I supravegheze pe ce l din pichetul No. 14,

asezat pe frontiera la mal bine de 48 km.

AceleasI dificultatI inampina compania teritoriala din Asarlic, care trebue sa trimta,
'Ana dincolo de 20 km. spre Apus de resedinta, aprovizionarr
6menI de schimb, pe
care trebue s-i supravegheze.
Spre Basarit de Asarlik, paza frontieriI e fa,"cuta de dou companiI, earl star' in
Caraomer si de una la Mangalia.
In Caraomer se afla o companie teritoriala din Regim. Constanta No. 34, care ocupa
pichetele: 29, 30, 31, 33, 37, 38, 39 si 40.

Compania permanenta din Caraomer se afia intretesuta in compania teritoriala,

cad ocupa pichetele : 32, 34, 35, 36.
Asa dar intre pietrele de frontiera No. 22-28 (pichetele 29-40 inclusiv) se alfl dou
companiI, earl' pazesc impreuna o zonal de aprpe 37 km.
$i aci avem a semnala, pentru compania teritoriala aceleasI dificultatr, ca i pentru
cea din Asarlik i aceleasI inconveniente.

Fortele ad sunt distribuite de la stanga spre drpta.

Compania permanenta din Mangalia pazesce frontiera de la piatra No. 28-31, avnd
a ocupa 5 pichete (41-45). Supraveghiaza dar o zona de peste 27 km. si are fortele distribuite de la stanga spre drpta.
In definitiv, frontiera de Sud a Dobrogiel, lunga de 131 km. se pazesce de 8 companff &Ilea dou batali6ne, distribuite ne-egal, in care fortele se impart and de la drpta
la stanga (cum este casul celor tref companif din Ostrov). and de la stanga spre drpta
(cum este casul celor dou" companiI teritoriale din Asarlik i Caraomer si al celer permanente din Mangalia), and in fine si la drpta si la statIga (cum este casul celor dou6
companiI permanente din Asarlic i Caraomer).
71890

115

www.dacoromanica.ro

914

Astfel, cum se pazesce acum frontiera presinta urmat6rele desavantagin a) cb". aprovizionarea este frie dificil, ma ales cg tte vgile taie frontiera 0 decT a merge de la
un pichet la altul cu trgsura trebue un fnconjur ; b) pentru ace1e4 motive controlul 0
schimbarea 6menilor este dificil; c) cg o datg trecut frontiera, un contrabandist, un
dezertor sail chiar un talhar, nu are a ma IntAlni fnapoia frontiere, nicI patrulg, niel
mgcar un agent al armate de care s'ar putea teme, cacI geandarmeria e a.5a, de puling
0 de rspanditg, cg nu p6te patrula pe t6tA zona din 'napoia frontierir.
*

Sistemul de pazg ce propunem, se bazzg pe principiul radieriT de la dou centrur,

aezate In interior, cgtre frontierg. Aceste dou centrurr ar fi Cuzgun 0 Enghez, a5ezate
aproximativ la egald distantg de frontierg.
Mal Intaiti propunem ca cele dou compani teritoriale ale Regim. Constanta No. 34,
care acum se gsesc la Asarlfk 0 Caraomer, s. fie strgmutate la Cuzgun 0 Enghez, a..5ezate

la centrul teritoriuluI acestor dou6 compani, ast-fel cg 6menilor din trupa cu schimbul,
le-ar fi mal iwr de a veni In fie-care Duminecg la companie, pentru instructie, de cat
acum cand reedintele sunt mezate la marginea teritoriuluI companiilor.
Vom avea aa dar dou centre marl': Cuzgunul 0 Enghezul, ocupate fie-care de Gate
un batalion permanent, avdnd a pgzi:
Cel din Cuzgun, o zong de 67 km., de la punctul terminus pang la piatra No. 20.
Cel din Enghez, o zong de 64 km., restul frontieriI pang la Mare.
Batalionul din Cuzgun, 10' va imprti cele patru companiI ast-fel :
companie la Ostrov, care va pgzi frontiera de la punctul terminus pang la piatra
No. 9, adicg pe o lungime de 14 km.
A doua companie mezatg la Cuiugiuk, va pgzi frontiera pe o lungime de aprpe 20
km., de la piatra No. 9 pang, la No. 12.
A treia companie mezatg, in Parachio 0 care va pgzi frontiera intre pietrele No. 12
17, adicg o zong de aprpe 19 km.

In fine a patra companie asezatb,' la Asarlfk, va pgzi frontiera pe o lungime de

15 km. de la piatra No. 17 pang la No. 20.
Batalionul permanent din Enghez sg-I impartA companiile ast-fel :

companie la Bairam-dede, pentru paza apr6pe a 16 km. frontierg, Intre pietrele

No. 20-23.

companie la Caraomer, care ar avea de pgzit frontiera pe distantg de 21 km.,

II-Are pietrele No. 23-27.

companie la Sarighiol, va avea sg pgziascg frontiera pe distantg de peste 17 km.

fntre pietrile No. 27-29.

In fine o companie In Mangalia va avea de pgzit o zong de peste 10 km. de la

piatra No. 29 pang la Mare.
Cele 8 companif sunt medate, dupg acstA normg, cam la centrul zoneT de frontierg,
ce are de phzit ae-care, cad de la fle-care reedintg pang la punctele extreme ce are de
supraveghiat, nu ar avea de strabgtut comandanti companiilor pentru inspectiI, de cat
cel mult 18 km., cea ma lungg distantg.
Pentru a concretiza ma bine cestiunea, dam ma jos tabloul distantelor de la reedintg pang la punctele extreme de pe frontierg:
I-a
e departe de puntele extreme de 7 0 10 km.
II-a
III-a
IV-a
V-a
VI-a

))

))

))

))

))

VII-a

VIII-a

www.dacoromanica.ro

10

5 13

9 6
o 11 14
))

18 7

16
0

14

8
8

91.5

Pe cata vreme acum, de la resedintele unora din companiT pana la punctele extreme
sunt 36 km.
NumaY examinand traseul frontieriT ne putem da sma de avantagiile ce procura
sistemul de paz a ce propunem si care se pot rezuma :
Ca se bazza pe principiul avant-posturilor: cele doua resedinte ale Batali6nelor
si in acelas timp si al companiilor teritoriale ar juca rolul unor reserve de avant-posturT ;
cele 8 companiT, de garde marl', impartite in posturY micT (pichetele).
Ca distantele ce sunt de strabtut de la centrele companiilor pan la pichete sunt
mid i in lungul vailor, care sciut este ca taie frontiera, ded dificulatile de a le strabate
sunt micT; de ad aprovizionarea, schimbarea i inspectiunile sunt ma inlesnicise.

Ca inapoia frontierif am avea o ala perdea de paza formata din cele 8 companiT permanente, iar 6meniT cu schimbul din cele dou companiI teritoriale s fie intrebuintatI a patrula de la o companie la alta, supraveghiatI de gradatiT trupelor permanente.
Diferitele c,azurT intamplate pe frontiera pot fi resolvite de comandantiT de companil aflati: in apropiere ; iar in cas de agresiune din partea unor bande de Wharf, pichetele pot fi intarite in graba.
In fine maT propunem ca centrele i sub-centrele de paza (Batalinele i Companiile)
sa fie legate intre ele i cu pichetele prin sosele i telefon.
Lucrarile de sosele sa fie executate cu soldatT din trupa cu schimbul si de 6menil
permanentY, asa ea in 10 15 anI, am avea o retea complecta de cAT de comunicatie pe frontiera de Sud a DobrogieT, retea care ar fi i in interesul economic, in acsta parte a provincieT, unde cane de comunicatie lipsesc.

CAPITOLUL II

IMPORTFINTA rULlTi9R

l bOBROGIEI

ConsideratiunT generale
Dobrogia, prin situatiunea sa dincolo de frontierele naturale ale RomanieT, ni se infatisza ca un trunchiti de care se sprijina corpul intregiT nstre Tad.
In adev6r, de vom compara Muntenia si Moldova cu corpul until om (Romania) stand
jos, si avnd picirele intinse in susul DunariT, iar bustul incovoiat spre miaza-npte, ar
avea mijlocul, representat prin curbatura ce descrie Dui-area intre Ostrov i Azaclati, rezemat inapol pe un trunchiti format de stancile stravechT ale DobrogieT.
In acsta ordine de ideT, daca am considera regiunea FocsanT-Namolsa-GalatT ca o
cingatre de otel cu care Maiorul Schumann a inzestrat Tra nstra, acsta cingatre nu

ne va servi la nimic, cat timp nu vom cauta sa pastram neatins trunchiul de reazim,
Dobrogia, acest dar pretios rascut din sacrificiT de sange ale armateT nstre, conclusa de
vitzul i Inteleptul eT capitan, Regele Carol I.

Studiul celor patru r6sbelie ale vculuT al XIX-lea dintre RusT i TurcT ne dovedesce,
c pentru Indeplinirea testamentuluT lul Petru-cel-Mare, RusiI nu uitati s coprincla in
planul combinatiunilor lor strategice, pe langa Prile Romane i Dobrogia.
.

Si

p6te ca cea din urma era mal in drumul atingeril mal repede a punctuluT de

mira al armatelor moscovite, Constantinopolul.

Lunga campanie din 1806-12 este o dovada viue a intentiunilor rusescT.
RusiT de si ocup militaresce ambele Principate, insa tt atentiunea lor se indrpta
care Dobrogia.

Ail in c6sta lor, pe teatrul de operatie de la Smolensk intrga Europa condusa de

puternicul Napoleon, si totusT Rush' trimet la Dunarea-de-jos 80.000 6menT.

www.dacoromanica.ro

916

Resultatul scim, ca a fost luarea Basarabiel in 1812, de 0 ail suferit marl' pierderf
In Polonia.

Care ail fost treckorile Rmilor in Dobrogia ?

Importanta positiune de la Bugeac, care le-a servit mal apoI 0 in 1877, cum 0 trecerea de la Ismail la Tulcea, ajutatT fiind 0 de flota stabilita la Sulina.
In timpul durater acester campanil, el' ati avut un pod solid mezat la 1-lar$ova, peste
Dunare la Gura Ialomita
In rsboiul urmator, trupe insemnate moscovite, in cap cu Impratul fortza trecerea de la Isaccea, de 0 Principatele ere' ocupate Cu alte dou6 corpurl de armata.
NumaI observatiunile trase din aceste dou campanil ne indreptatesc sa ne punem
intrebarea: De ce n'ail operat Ru0I Cu masa fortelor prin Muntenia ? De ce n'ati trecut
RmiT Dung,rea intre Olt 0 Calarmr, iar prin Dobrogea sa fi trimis numaT un corp de
armata, ma dupa cum ail facut in 1877 ?

Nu lungimea liniilor lor de operatie ati calauzit pe Ilmr sa graviteze care gurile
Dunarir, nicI temerea ce putea sa le inspire quadrilaterul bulgar.
Se scie ca amandou aceste cause n'ati impiedicat pe RmI sa-sI ducal grosul fortelor
lor pe la Sislov, in 1877.
ROspunsul acestel intrebrl ni-1 va da insaI urmarile acestor dou6 rsb6ie: este tendinta ce ail' avut in tot-deauna Rmir de a face din Marea-Ngra un lac rusesc 0 a pune
stapanire pe gurile Dui-aril 0 pe regiunea invecinatal).
Rsboiul din 1854-55 era proiectat a se desfawra prin Dobrogia, pe care Rmil o
ocupasera 0 campania s'ar fi continuat pe ad, daca nenorocitul flagel, holera, n'ar fi
fortat pe FrancezI sa-1 schimbe unja lor de operatie, transportand armatele in Crimea.
Resultatul acesteI campaniI a fost departarea Rmilor de planul lor, sari maI bine o
stavila vremelnica a proiectulul lor de cucerire.
De 0 prin constituirea unel Comisiunr Europene s'a pus intru cat-va frail aspiratiunilor moscovite la gurile DunariI, totmI vedem ca consecinta a r6sboiuluI din 1877, ca.
Ru0I se apropie de malul fluviuld 0 di acum in urma ail canalizat bratul Ociacov, al
doilea din delta Chiliel.

Si sa nu se crcla, ca aspiratiunile rusescI se opresc aci; el vor avea in tot-deauna

ochiI atintitl peste Dunare, de care -ma de mor 0 repede s'ail apropiat.
Orr-carI ar fi complicgiunile de pe teatrul de rsboiii din Polonia, unde se crede ea vor

fi viitoarele ciocnirI rusescI cu apusul Europa Rusia nu va negligea de a trimete forte

indestulatdre la Dunare, pe care de vor remi sa o trca pe la Isaccea sari pe alt-unde-va,
el se vor int6rce apoI pe la Harvva, regiunea n6stra intarit, Focisanl-Namo16sa-Ga1atT.
Jaca pentru ce spuneam la inceputul acestuT capitol, ca trebue cu orI-ce pret, sa ne

aparam acest trunchiti de reazim al 'Mil nestre.

0 data stapan Rusul pe Dobrogia, cu greti ne-am putea inchipui, c'ar parasi mor
acest punct ca.5tigat din testamentul lul Petru-cel-Mare, afara numar daca am admite, ca
sortil de isbandl ar fi nenoroc4 vecinilor noWi de la rasarit pe cel-l'alt teatru de operatiune, 0 chiar in casul aceita cestiunea e o problema ca acea din 1812.
in caz de remita, RmiI ocupand Dobrogia, ce va deveni Comisiunea Europna, de
cat o insula cosmopolita in mijlocul uner marl rusescil
Care ar fi autoritatea aceste. Comisiunr? De sigur, nula, dacg, nu chiar isgonita de
la gurile DurariT, devenit atuncl un fluvi rusesc.

Ma dar apararea Dobrogel nu e mime o cestiune pur romansca, ci e de interes

general european.
Cred, ca ese in de ajuns din aceste consideratiunl, necesitatea de a studia apararea
fronlieril formata de Durare, punctele favorabile de trecere Rmilor in Muntenia, in casul
ca el' ar 1.614i sa ocupe Dobrogea, cum 0 apararea litoraluluI maritim, plamanul economic al PHI' n6stre.
') A se vedea firul acesteT cesliunT la partea istorica, relativa la pacea din 1812 si 1829.

www.dacoromanica.ro

,747'

,41
,

.1

W4t1

61

-=

.1i,

"/

,a

A,

n
-

...-4

0`,

,Apd

,,Fc
=

LIT

SO

.0 '

"

ri

r
o

0:

1.
9S

'.

,F.1

".

450
oo

Fig. 98.

Vederea general& a clealului ilugearul. (A se vedea pag. 05-616).

www.dacoromanica.ro

..

918

Mal avem catre Sud o linie de frontiera deschisa. Aprarea et se bazza numaI pe
formele terenuld, neavnd de acsta parte nicf un element geografIc de resisten.
Pretentiunile, pe care nefncetat le ari Bulgarif asupra Dobrogef, ne obliga sa studiem
cu tdta atentiunea mij16cele de apararea frontierit sudice a provincief n6stre cis-dunarene,
acest mr al discordiel aruncat din Berlin pe trmurile Marif-Negre, de puterile semnatoare tratatuluf din 13 Iulie.

Dect apararea Dobrogiel se bazza pe studiul valorif militare a celor patru laturt
ce o conturnza:
L Dunarea ca frontier;
II. Dunrea coprinsa Intre Ostrov i cotul Pisica ;
HL Litoralul maritim;
IV. Frontiera de Sud.

1. Apararen frontierfl formatii, de 13u.nare.

Dunarea formza frontiera Dobrogiel despre Rusia pe o lungime de 54.634 metri (29 'hl
mile marine, de la 54-82 'Va ; o infla = 1852w. ) de la Gura PrutuluI pana la Ceatal-Ismail.

De aci frontiera urmza bratul Chilia i gura Stari-Stambul Vana la Mare, o lungime de 104.700 metri.

Dunarea de la Gura Prutuluf pna la Ceatal formza un obstacol serios trecerif trupelor rusescI In Dobrogia. Latimea albiet fluviuluf, de acsta parte In timpul apelor mijlocit, este coprinsa intre 400 li 1500 metri ').
Natura malulul drept (dobrogian) este stnc6sa; de partea Basarabief argil6sa. De
partea Dobrogiet, peste tot, Ormul drept domina pe cel stng.
De o parte ca i de cea-l'alta, fluviul travrsza o regiune mlatins i acoperit cu
lacurf, nelasnd terenul ferm a se apropia de albia fluviuluI, de ct numaf In cate-va
puncte, care pot fi favorabile unef trecerf.
De partea Dobrogiet avem trel pintenf muntoI: Bugeacul, Eski-Kale li Tulcea ').
In Basarabia, ultimele ramiflc,atit de dlurt sunt taiate de la S. la N. de lacurile Cahul
li Ialpug-Cogurlut. Avem aa dar de acsta parte : a) Dlul de la Rent, care cob6ra in
palita u6ra Intre Prut i lacul Cahul pana la Dunare, formnd chiar malul fluviuluf,
b) Dlul dintre lacurile Cahul i Ialpug-Cogurlut, care la rndul sUi se Imparte In dou6,
spart de lacul Cartal aezat Intre aceste dou, in fata oraelulut Isaccea.
Ramura din spre apus este dlul Cartalulut, care se termina la satul rusesc Cartal,
departe de trmul fluviulut ca la 1,700 metri.
Ramura de la rasarit, subtiindu-se din ce in ce de la Satul noti (rusesc) catre S. vine
a se termina In forma de pinten la Monastirea Teraponti, dou6 chilometre departe de
t6rmu1 fluviulu.

Contra trecerit pe care Ruif ar Incerca-o pe la Ren1 s'ar opune regiunea mlstin6s5

din cotul de la Pisica, ~nata Cu o mullime de lacurt mart. Daca acsta trecere s'a
efectuat de corpul al XIV-lea rusesc In 1877, ea a avut loc in punctul Galatt situat pe teritoriul Trif n6stre.
Departarea de aci pana la pintenile BugeaculuI era numat de la 7 8 chilometri prin
mlatinf, pe cnd din orr-care punct al trmuluf rusesc, de la Rent pna la Inltimile de la

Bugeac, departarea este Indoita, in plus ca trupele, cart ar incerca o trecere pe ad, ar
avea la jumtate distanta, de trecut peste lacurile Crapina, Popina li altele mal' micf ce
se Un lant "Ana la Gura Prutulut.
Ideia uneI IncercarI de trecerf din partea Ruilor la dlul Bugculut nu trebue cu
tete acestea exclusa li prin positia sa naturala tare i dominanta, inaltimea este favoraVezT mal sus Latimea DunitriT In diferite puncte.
VezI mal sus Natura maluluT Duntirib.

www.dacoromanica.ro

919

uner energice apararr. Numar cate-va baterir ar interzice cu desavarsire o incercare

de trecere a fluviulur in acst parte.
In fata celer mar probabile trecerr de la Cartal i Teraponti se alb, importanta, positiune de la Isaccea.

incerca-vor Rusir sa tra Duarea pe la Cartal? Putea-vor el sa construiasca un drum prin mlastinile ce des-

part trmul fluviulur de inltimile satulur T i chiar de vor

reusi a face acest drum, er vor avea in fat, fluviul, a carel
latime este coprins intre 1.000 si 1250 m., dinc6ce de care

vor avea de strabatut o regiune mlastinds i lacul Piatra

alma pe o distan t de 3000 metri pn la trmul nostru,
unde pot fi inampinatI de o pl6ie de gl6nte i obuze trimese de pe inltimile dintre Isaccea si Rachel.
Decr t6t atentiunea n6stra trebue indreptat asupra

Imrm4k

positiunir de la Eski-Kale, pe care fortificandu-o, vom putea

resista cu succe,s, orT-care ar fi sacrificiile ce am face, nescApand din vedere, bine inteles, de a opune uner tentative

de trecere la Cartal o parte din fortele n6stre, lucru ce nu

este imposibil din causa apropierir acestor dou positiunr.
pentru a fi mar prevatorr, campania din 1828 ser-

vindu-ne de exemplu, vom supraveghia de aprdpe t6t5.

populatia russca din Dobrogia, i cred mar nemerit a deprta de la inceputul ostilittilor acst, populatie de frontiera amenintat.
O simpla inspectiune a crochiulun ne d, msura aprecierir valorir militare a acester importante positiunr, care din
timpurile lur Dariu, la anul 513 a Chr. i pn, la resboiul
din 1828 a servit ca trecere de pe t'rmul drept pe cel sang
al Dunril. Vadul de la Oblucita sa vadul lul Isac, de attea

orI citat la partea istoric, arat insemntatea positiunir

si cat de mult pret puneati Turcir in aprarea
Prin legtura ce se va face orasulur Cu o cale ferat2)
apararea positiunir va deveni si ea inlesnicis.

In jos de Isaccea ambele trmurr nu sunt favorabile

uner trecerr.
Promontoriul pe care era cldit, veche,a,cetate Tulcea,

distrus in 1828, va servi de minune la instalarea unor baterir puternice, care sA oprsc flota russca ce ar voi s.
urce cursul fluviulur.

Positiunea dominant de la Tulcea nu pte fi bated

cu focurr de pe malul opus, cad' mlastinele i revrsturile Fig. WI Monumental de la Bugeae.
(A se vedea pag. 193).
laculur Cogurlur se intind pang la marl' deprarT de la trm.
La Ceatal va trebui asezat un baraj de torpile.
O trecere in Delt. ar putea fi Cu anevoie de admis, greuttile ce ar avea delinvins
Rusir in aceast parte ar fi marl'.
Intrarea uner flote pe bratul Sulina s'ar lovi de positiunea intaria de la Tulcea. Pentru
sigurant, va trebui iarsr a pzi bratul Sf. Gheorghe, cu tOte putinele temen l ce am avea,
cA pe aci ar indr'sni flota russc,, sA ptrunda i sA debarce trupe pe trmul .,Dobrogian.

') A se vedea crochiul No. 3.

') A se vedea capitolul Gallo de comunicatie.

www.dacoromanica.ro

'N

4.4i4iatipiirdS1:

r,

'pi'

)4.4

'

411
6

t's!/il,11,10- 1: 117.'7.. 11;.i./P;

11D

al

'

)
-

e,
=

'

,!,

4i8
"

'

"T.4. t

,
4',
rff-

MAV
-

-1

.1,04

's
.

;-.

Fig. IOC.

Podul de la Lalimea. (A se vedea pag. 688, No. 7).

www.dacoromanica.ro

'

921

In fine pentru complectarea sistemuld de apdrare, avem In lungul DundriT soseaua

de la Mahmudia la Azaclaa, care este o frte bung linie de rocada.
Centrul apargrir se va afla la jurnta,tea distanter si In apropierea punctuld celur
mar amenintat. Bogatul sat Nicolitel imI pare c'ar corespunde scopulur.
Perdut unja Dunarir, configuratia terenuld i traseul soselelor din Nordul Dobrogier
ne arata, ca RusiT isr vor duce grosul fortelor lor catre Babadag.
Aci se OW iarasT opune o resistent prin bateriile A, B, C i D, care vor bate in
tot lungul el soseaua i podul de la Toprac-Kiopru').
Resistenta de la Babadag nu p6te fi insa de lung& durat, Rusir avnd de obiectiv
cele dou puncte de trecere peste Dungre: Harsova i Cernavoda.

2. ApArarea Duniiril Intro Ostrov i Azac1611.

Dou' sunt punctele catre care este probabilitatea, ca vor converge fortele rusescr,
dupg ce ar reusi sa trca Dunarea-frontierd. Aceste puncte sunt: Itarsova i Cernavoda.
Intre Braila si Galatr malul stang al fluviuld doming pe cel drept, de re-ce tot
cotul dintre Niacin i Azaclda este acoperit cu mlastinr, peste .care Rusir nu vor incerca
sa trca, pentru a veni la malul fluviulur dominat de pe Ormul stang.
Tentativele facute in campaniile din 1806-12 si 1877-78 ne dovedesc, c o trecere
pe aci a fost imposibila de pe malul stang pe cel drept; Cu atat mar mult nu vor putea
sa trca din Dobrogia in Muntenia.
Rarnane dar de studiat valrea defensiva' a Harsover i Cernavoder.
Pentru a opri flota rus devenitg stdpang pe Dunare pang la Galati', va trebui sa
aseza,m pe inaltimele de la Braila nisce baterir puterniee sa ia in csta vasele rusescr,
carT ar urca cursul fluviuld. Tot-de-odatd In dreptul Azaclauld se va aseza un baragia
de torpile.
Daca i acsta, resistenta ar fi Invinsa, nu ne r'mane de cat in actiunea campuld
intarit de la Harsova, in cotul de la Grpa Ciobanulur, s'a se aseze un not" baragia de torpile,
care sg Impiedice flota russca de a cadea In spatele positiunif intarite de la Harsova

ast-fel s taie trupele apgrarif asezate pe malul drept, de linia lor de retragere cgtre
Gura Ialomiter.
Harsova, zice Maresalul de Moltke2), situatg in puntul cel mar favorabil de trecerea

DundriT, este un cap de pod stabilit, pentru a zice ast-fel, de naturd, contra Turcilor.
In campania din 1806-12, Rusir ati stabilit la Harsova (sail mar bine zis la Vadul
Oil) un pod, la capatul cdruia eT construira nisce retransamente tarT pentru apdrare.
Acest fapt destpta atentiunea Turcilor, care Intarir positiunea de la Harsova prin
uvrage regulate In afara de Incingarea de zid a orasuld.
Asupra tarier positiunir de la Harsova, tot Maresalul Moltke crede, cg contra until
atac venit din Dobrogia s'ar putea opune o resistent vigursd.
Ultimele ramificatiuni ale dluld Ciobanul, ce par a cobori, cu cat Inaintza cdtre
apus, din contra, de la Cadi-Casla urea, In forma de glacis si se termind la garla Baroiul
pang la cota 84 metri, dominand tot lerenul 'Ana la 8-10 chilometri spre rsrit3).
Pe punctele dominante ale acestor contra forturT se maT v'd Inca i astd-zr urmele
lucrarilor de fortificatie A, B, C i D, Inconjurate de alte mar mid impreung cu care fac

intregul sistem al until camp retransat. dupa tipul propus de generalul Brialmont in
lucrarea sa Defense des tats4).

In punctele de minune alese in trecut s'ar putea reconstrui uvragir fortificate,

1) VezI crochiul positiunil de la Babadag.
((Campagnes des Russes dans la Turquie d'Europe en 1828 et 1829, vol. I, p. 75.-7.
Vez1 crochiur positiuniI de la Ibirova.
4)Pag. 159-172.
116

71800

www.dacoromanica.ro

922

sa interlica cu desavarsire trecerea Rusilor pe trmul stng, de ulule ar putea int6rce

unja fortiflcata FocsanI-Namoldsa-Galatl.

lnapoia campulur retransat de la Harsova sa se construiasca la Vadul Off, saq prin

mijlocul ostrovulul Gasea mare, un pod peste Minare, care sa ne servsca a reimprospata
fortele si a face din Harsova o positiune inexpugnabila.
Cred, ca apararea Cernavodef ese din sistemul defensiv al punctelor de pe Dunare
contra und atac venit dinspre Nord, din Rusia.
data pierdute cele dou puncte de trecere, Isaccea si Hrsova, apararea CernavodeI
o gasesc de prisos, RusiI put6nd trece Dunarea pe la Ha,rsova in Muntenia, va aldea pe

unja de retragere a trupelor din Cernavoda si vor intrce regiunea intrita FocsanINamolsa-Galatr, indreptandu-sl fortele catre BucurescI.
Cernavoda face sistem mal* mult Cu o aparare contra une invazif venind de la Sud,

de aceea ne reservan.' descrierea pentru acesta

parte.
...

3. A piinar ea lit o ralla 1111 m a riti in

Am vazut, can(' am vorbit despre curbele bathymetrice, c, in tot lungul cesteI
Dobrogiel despre Marea-Ngra, atteragiul vaselor marl (cum sunt cele de rsboiti), nu este
posibil, de cat la Constanta si Sulina.

Mangalia capata si ea o importanta militar, putnd adaposti in lacul de la sudul

orasului, ilota n6stra.
Lacul Mangalia prin forma sa intortochiata feresce flota de un bombardament de pe
Mare din partea Rusilor, contra carora vasele n6stre de rsboiti nu ne-ar servi.
BulgariI ab' o flota putin de temut si In acest cas vasele nelstre vor sta In portul Constanta.

Un atac de pe Mare al Rusilor nu va fi nicl-odat indreptat asupra Mangalid asezata.

excentric fata de obiectivul lor, Cernavoda, decI fortiflcarea acestuI port o &ese de prisos.
Portul Sulina a carel neutralitate e garantata in vederea Comisiunisf Dunarene, pte
lasa libera trecerea vaselor rusescr in Dunare, unde se vor isbi de fortificatiile TulceI.

Constanta, cel maI mare port al RomanieY, va fl In viitor primul obiectiv al unuI
atac indreptat din spre Mare, de aceea aprarea lul se impune mal ales cu desvoltarea
ce vor lua in curand lucrarile de imbunatatire ale portulul.
Orasul este asezat pe un promontori escarpat, iar portul In fundul golfuld Constanta, care din causa umplerlicu nisipul adus de valurI era inaccesibil vaselor de tonagiti
mic chiar.
AstazI lucrarile de imbunatatirea porluld sunt prelungite In mare pana la aprpe 1400
metri in afara promontoriuld celul mal inaintat al orasuluI, asa ca putem zice ca golful
Constanter este o lucrare omensca.
Asa dar, un atac venit de pe Mare va gasi portul Constanta pe 2/3 partI descoperit
si un bombardament din orl-care directiune de pe Mare, '1-ar putea distruge numaI in
cate-va ore.
Necesita decl, orI-carr ar fi sacrificiile ce am face, sa tinem pe inamic la o distanta

asa de mare, in cat loviturile trimese de pe vasele de rsboill, sa nu Ora ajunge pana

In port.
DaneziI in fortificarea capitaleI lor ad calcat peste ori-ce sacrificiI bnescI si astazY

Copenhaga e inzestrata pe uscat si pe apa de o incinet6re intarita, care o pune la adapostul orl-carul atac.
S'i-'mi pare, ea Danemarca nu e Ora mal' mare sal mal bogar, ca a n6stra.
Afar, de numerdse uvragiI de uscat si de Mare, Danezir ati construit in t'ata orasuluI la 4'/2 km. In largul M'arel', unde adancimea apel era 20 m. o insul, artificial& for-

tificata, Middelgrund, armata cu 5 tunurI de calibru mare, 12 mijlociI si 13 tunurI cu

tragere repede.

www.dacoromanica.ro

923

Inceputul fortificareI se datoresce initiative oficerilor si initiative private 9.

In Francia numar digul din fata portuld Cherbourg a costat 69 miliiine le 2).
Pentru apararea orasule si portulul Constanta, unul maI expus ca cel-l'alt, propunem :
A se construi la biserica Armna, la hotel Carol si pe micul promontoriii de la Vil,
cate o baterie de ceista, armate cu tunurI de calibru mare si cu tunurI cu tragere repede.

In largul Mare si la 2% km. inaintea diguluI din spre larg (a card lungime va fi
de 1377 metri) si unde adancimea ape nu pelte fi mal mare ca 20 metri, sa se construiasca un dig de aparare, care s'a, faca sistem cu cele dou6 bateril de celsta de la hotel
Carol si ViY.

Acest dig format dintrio linie franta sub un unghiri de 1402, avnd laturile neegale,
sa fie prev6zut la mijloc Cu un fort central, iar la ambele extremitatI. cu dou forturI
laterale, va putea tine in respect la marl departarr o flota inamica, fie ea orI-cat de
puternica.

In fine, pentru apararea interibra a portulul sa se construiasca pe inaltimile de la

Spitalul Militar un fort, tipul cele propus de generalul Brialmont si care s'ar cam asemana
Cu Spithead din intaririle de la Porthsmut, sail Cronstadt in fata Petersburguld 8)
Fortificarea Constante din spre uscat o cred de prisos; inamicul stapan pe Dobrogia.

In zadar am cauta sa aparam orasul de acsta parte.

4. Apiirarea contra nnulf atac -venind de la Sud.

In nicI unul din tratatele n6stre de geografie militara nu se gasesce care ar fi cea
maI bung, linie de aparare contra until' atac venind din spre Bulgaria.
Cea maT complecta scriere asupra Dobroge, din punct de vedere militar, este aceea
a Locotenentule Ath. Napoleon 4). Autorul gasesce trel Huff d6 aparare, care lag sunt
departe de a se adapta formelor terenule.
In adeva: Putea-va indeplini conditiunile unel bune apararl o linie ce s'ar sprijini
pe traseul actual al frontiere si pe punctele : Arab-Tabia, Tabaculd (localitate ce nu
exista), Asarlic, Calfachie si Mangalia? Cand intre acesle puncie sunt distantate de me
multe zecimI de chilometri si intre ele va prapasti6se si neaccesibile.
A doua linie dupa autorul maI sus cita,t ar fi Rasova, Cocargea, Copadin, Musurat.
Am avea dar si in acest al doilea cas o lungime de aparat de peste 100 km., iar linia

trasata de D-sa ar traversa in diagonal o vale feirte importanta: Diordumgi-Orman,

ceea-ce mi se pare o gresla strategic&
Dupa modul defectuos cum este trasata frontiera de Sud a Dobroge, dupa directia
\Tailor carI o traversza si vin a se deschide la Dunare si dupa situatia obiectivulul und
armate navalit6re catre Nord, putem face urmatelrele consideratiunI:
Ca, unghiul intrand al frontierel in punctul Asarlic ne este defavorabil noua, ded
de la inceput trebue s, renuntam nu numaI la apararea frontiere actuale, dar chiar la
With' regiunea coprinsa in triunghiul dintre Asarlic, Cuzgun, Ostrov.
Ca directia fortelor bulgarescl nu va fi in lungul soselel Ostrov-Cuzgun, de dre-ce in
acsta parte va avea de traversat o regiune accidentata de dlurT si vaI, ceea-ce le ar
intarzia si periclita marsul. A merge cv grosul fortelor direct care obiectiv, insmna, a
apuca taurul de cdrne, si la acesta nu se vor expune veciniI nostril de la miaza-zi. Ape
marsul contra Cernavode ar expune drpta armate bulgare.

De aceea, cred, ca in directia Ostrov-Cuzgun vor opera numaI cate-va detasamente, iar masa fortelor venind de la Hagi-Oglu-Bazargic, va strabate frontiera in partea
') Brialmont. Manse des tats, pag. 239-301.
E. Rclus. Gographien, vol. II, pag. 660.
a) Brialmont. Op. cit., p. 189-190.

4)

4) Dobrogea si gurile Dunarel, Bucuresci, 1896, pag. 69-70.

www.dacoromanica.ro

924

el cea mal putin accidentata, adica In directiunea Bairamdede-Copadin-Medgidia, spre a

face o conversiune cu aripa drpta inainte.
Obiectivul armatel bulgare va fl podul de la Cernavoda, pentru a forta trupele apa-

rarer sa parassca Dobrogea; cad trebue sciut, ca actiunea intreprins pe acest teatru
secundar de operatiune nu va avea alt scop de cat ocuparea provincid nelstre, daca nu
In intregul el', cel putin numaT pang la valea Carasu.
Din aceste consideratiunI reiese, ca apararea n6stra trebue sa se bizue pe formele
terenuluI, pe care trebue sa le alegem Cu mult inaintea \Tad Carasu, lar centrul aparard in
aa, fel aezat, In cat sa putem face fat,a directiunilor urmate de amandoua fortele bulgare.

De la Aliman pornesce care Sud importanta vale Urluia, in care da maI la Sud
de satul Ghiol-Punar o alta vale tot a5a, de importanta din punctul de vedere al aparareI,
este valea Borungea, perpendiculara pe cea d'intaia.
Valle Urluia i Borungea pot sa ne servsca de prima linie de aparare, iar centrul
acestel apararr va fi la Enigea pe valea careia ne putem mica spre Sud catre Chioseler,
pentru a face fa ta grosuluI fortelor bulgare ce s'ar indrepta in directiunea BairamdedeCopadin.

La Cuzgun, positiune fortificata de natura, dupa cum o probza rashiiele trecute,

putem a.$eza un detaament care sa oprsca inaintarea Bulgarilor pe ostia OstrovCuzgun.

Apararea Cuzgunulul se gasesce in conditiunr tactice avantagise prin dlurile ce

inconj6ra oraelul, inapoia caruia linia de retragere cob6ra panta la Iusufunar in valea
Urluia i in legatura cu trupele din Enigea.
Pierduta acsta prima linie de aparare, avem o a doua formala de valea Pesterea i
secundara el Ikingi-Dere, cu centrul apara.'reI in Medgidia.

Urmele valulur celuI mic de pamnt Traian prelungesce acsta linie de aparare
pe la Endec-CarachioI i. Kiiciuk-Murfat, pang, la Murfatlar.

Tabia frantuzsca este un punct judicios ales la centrul acesteI a doua linie de
aparare.
Aceste ar fi cele doua linfi de aparare contra und atac ce ar veni de la Sudul
Dobrogel.

Flota nelstra de Dunare ne pte sprijini drpta apararer.

Acestea sunt consideratiunile ce se pot face asupra frontierelor provinciel mistre i.
litoraluld el maritim.
In aceste consideratiunr nu aa intrat ca factorI de cal in mod isolat cele dou state
limitrofe ale Dobrogd; cad In casul uneI actiunI comune din partea amndorora, am fi
copleitI i de forte *i de imprejurarl.
Dar in acest cas problema se complica.; avnd de partea mistra armate aliate, cine
pdte prezice in care parte se pot destaura marile actiunI.

www.dacoromanica.ro

CONCLUSIUNI

www.dacoromanica.ro

C5-ite,

Clede(ci. C)Fegalc,

Saanme!at fi Sommilot.
Introducere'). Sunt 28 de aril, de cand Majestatea V6strei a profetisat la intemeierea
acesteI Societft, ca va avea menirea de a scdte Tora n6str din regiunile necunoscutuluY.

Aceste. cuvinte pline de adevar 0 intelepciune intrupza chintesenta scopuld Societtitet ndstre Geogralice, ar carel membri, adunatr din tte ramurile activitatil omene0Y, ail
lucrat MIA preget acest patrar de veac, sub indemnul cuvintelor Majestegii Vstre.
Nu titi intru cat, prin modestele mele cunoscinte, voiti putea atinge scopul Societatir,

acela d'a arunca macar o slaba raza de lumina asupra stariI economice a provinciel
nstre trans-dunarene, pe care o cunosc de 1.2 aril', 0 pe care am cutreierat-o In lung
0 in lat.
Consideratiunt generale. Dobrogia, cu o suprafata de 15,600 k. p ne infatWza caracteristica until' tinut, din care geologul, meteorologistul, medicul, etnograful, archeologul,
istoricul, economistul, ca 0 militarul, pte trage atatea exemple, cate sunt 0 punctele de
privire de a'l studia.

In adev6r, in nicI o parte a EuropeI nu gasim, pe o suprafata aa de restrinsa, o

varietate aa de mare de terenurr, un climat a4a de curios 0 de schimbator, de aci
cad intr'un fel traesce locuitorul din desftatrea vale
a Taitel, alt-fe! Lipoveanul din Lagune 0 cu totul alt-fel plugarul din campiile arse de
s6re ale Caraomeruldi un mozaic maI Impestritat de popre, fle-care cu datinele, eresurile 0 deprinderile luY, un maY bogat material archeologic, un teren maY cutreierat de
invazil 0 mal calcat de rasb6ie 0 in fine un camp mal deschis exploatarif solulul 0 subsoluld, ca in Dobrogia.
conditiunY aa de felurite de traiti

Dar nota cea me caracteristica acestuI petic de parndnt, wzat la varsarea uneI

marl' artere fluviale 0 pe csta uneI Mari, cea maY furisa 0 odini6ra cea maY neospita,berg, este, ca natura a inzestrat Dobrogia cu un sol 0 un sub-sol frte bogat, ca posiOunea el geograhca este din cele maX fericite, dar ca numar vitrega aducatura a fmprejurarilor .0 omul s'ari opus desvoltariI sale economice.
Si pte, ca., tocmaY situatiunea el fericita geografIca a facut, ca In tte timpurile ochiI
cotropitorilor nesatio0 sa fie atintitl asupra eI.
De la primele navaliA ale barbarilor, din a doua jumtate a vculuI al III-lea 0
pang, in ultimul ptrar al vculul trecut, Dobrogia a fost necontenit fr'mantata de raisMe 0 invazil, iar cand acestea incetati, veniati blele, f6metea, talhariT 0 pe de-asupra o
administratie fara dor de mima incheia seria nenorocirilor.
Tuturor li da din bel0ig acest rodnic petic de pamnt, care nu primia in schimb nicI
o Imbunatatire.
11 Acstit parte a facut obiectul uneT conferinte tinutei. la Societatea Geografica Roraima, In sra de
23 Februarie 1903, In presenta M. S. RegeluT si A. S. R. Principeltd.

www.dacoromanica.ro

928

numaI cand ne gandim la cate navalirr a fost expus, de cate orI mansele
campir ati fost calcate in picIrele cailor, In cate randurI orasele i satele sale ail fost distruse i reihtemeiate, lar locuitoril ucisI sari luatI robI, sa nu ne mire de ce, in nesiguranta zileI de maine, Dobrogia a r6mas o pragina, ma cum am gsit-o noI, sa nu ne
uimiasca de ce pe intinsele i rodnicele sale campir crescead b1trii1e nesupdrate de plugul

agricultorulut de la o primvara pana la alta.

Dac ne aruncAm privirea in apusul Europa am vedea c progresele economice
sunt din ce in ce maI slabe, cu cat inaintam care r6shritul ContinentuluI nostru, i daca
pentru deslegarea acester probleme am cerceta istoria diferitelor State, ma dup cum sunt

ele astzI alcatuite, am putea stabili, c desvoltarea economica general sta In raport
invers cu furia navaliril poprelor i cu timpul cat acestea a1 locuit o regiune 6re-care.
SA lum d. ex. Belgia: comparatia intre ea si provincia n6str ar prea indrasnta i totusl In cate-va parff nu e ma acest mic Stat, in care progresele economice
a ajuns la o desvoltare uimitre, vedem ca pe o suprafata apr6pe indoita de cat a Dobrogiet sa hranesce o populatie de 23 de orI mai numer6sa si ma de densa, ca se pte
zice, ca locuitoriI se lovesc cu cotul.
Dar Belgia n'are nicI 6/0 teren neproductiv, pe and in Dobrogia gsim 17/o teren
productiv, dar necultivat.
Asa este. Comparatia intre starea economica a Dobrogief i aceea a BelgieI pare la

prima vedere disproportionata, insa nu trebue uitat un adevr istoric, care vine In sprijinul teorieI mele.
Pe card vreme cea d'a doua s'a bucurat de o pace indelungata si la adapostul timpurilor fericite, a trait nesuparata si in linisce, intrebuintandu-s1 t6tA energia numf in
directia desvoltaril starif sale economice, Dobrogia a fost ca Tra n6str5 Intrga,
scut si aprare pentru apusul EuropeI.
In Occident, natura insasY a rasboiuluI a fost mar dulce, poprele maI civilisate

decI relele ce lsail In urma maI lesne de indreptat, de cat aci in rasarit.
sferturI ale vculuI ce trecu, Dobrogea a servit
NumaI in decursul celor treI
In patru randurI ca baz de operatie armatelor rusescI sad* turcescI, in patru randurI
a fost pustiita si tot de atatea orl a renascut.
Dar nu numaI situatiunea geografica i imprejurarile s'ad opus la desvoltarea economica

a Dobrogiet ci omul insust locuitor sad vecin, a tinut In loc, prin starea luI inapoiatA,
progresele ce ar fi putut face acsta de Dumnezed bine-cuvantata provincie.
Dobrogia a fost locuita pana maI acum 25 ant de tot ce Rusia si Imperiul Otoman
a avut mar salbatec, ma rebel si maI foros.
Majoritatea Turcilor, TatariI, Cerchezif, Lazit Curzif i Lipovenit nu se indeletniciad
de cat cu pradaciunile, care se practicad pe o scara destul de intins i chiar ziva; nu
zic la drumul mare, cad' drumurI de asemenea natura abia se pomeniart.
Singurele nmurl muncitre erad Romanit BulgariI i GermaniI, in sarcina carora
traiad cele-l'alte.

Dar relele lasate de rsbie tot ar fi putut fl indreptate, daca bandele de Cerchee,
Cure si 'Mari nu complectatt in scurtul timp de pace opera de distrugere, de jot si
nenorocirt rmasa cum-va nedesavarsita de rsb6ie.
Ce dor de munca putea sa maI aiba populatiunea pacInica, cand tmna se astepta
la depradatiunile banditilorl
lar ce bruma maI scapa de furia jefui:orilor, cadea in mainile fisculuI, prisosul in
punga negutAtorilor viclenI i rapitort nermannd nenorocitulur stean, de cat abia cu
ce sa-Sf OM duce zilele dintr'un an intr'altul.
Din acsta lipsa a mij16celor de traid se incingead b6lele, care domniail in pace aci,
unde ajutorul medical nu exista.
Toff scriitorit earl vorbesc de Dobrogia pana pe la a 6-a decenie a vculuI al 1.9-lea,
o numesc stepa dobrogiand,, teren arid, lipsit de ape, fara drumurI; un tinut locuit de
neamurf semi-salbatice.

www.dacoromanica.ro

929

Asa era si asa am gasit noI Dobrogia la reintruparea esi cu Patria-Mama.

Ins Quantum mutatus ab illo!.
Nimic nu ne pte zugrvi maI bine icna progreselor facute in Dobrogia, ca o compa-

ratie intre starea in care am gasit-o i aceea din pragul vculuI al XX-lea.
Datele sta,tistice fiind maI elocvente de cat vorbele, s, controlam darile de sma
oficiale ale celor dou judete dobrogene, din ceI 20 de anI de stApanire romansca.
SA cantarim, dupa aceea datele statistice ale provincid n6stre de peste Dunare, cu
partY. din Ora n6str', sail' ale celor-l'alte trI din Europa si vom vedea, cd de multe orI
balanta inclina de partea Dobrogg.
ragle satele. La Inceputul ocuprg nstre, Dobrogia era o gramad, de ruine.
Putinele sate ce am gasit, abia puteati merita acest nume. NumaI cate-va colibe saracAcise adaposteaa 10-15 familiI miserabile, earl format) populatia satuluf. Restul, daramaturI, peste care glasul cobitor al cucuvaieI vestea cal6toru1uI, ca pe aci miseria a
domnit de vremurY Indepartate.
Asa erati satele In Dobrogia la 1880. Figuraa in adevr pe hartI un numr de 296,
insa frte multe neputnd suporta cheltuelile celeI maI modeste administratiunI, erati notarI

earl' functionaa la cate 2, 3 si chiar 4 comune, atund cand deprtarea de la una la alta
le permitea.
Cu tte staruintele puse, totusI a

maY. rtnas inmormintatepte pentru vecie-115

localitap, despre a caror existenta nu ne mar vorbesc de cat scrierile din trecut, pentru
cele frte vechI; ruinele, urmele cimitirelor i spusele bkranilor, pentru cele, despre cart'
scriitorff nu fac nicI o mentiune.
Patru-spre-zece orase am primit noI de la Turd. Singurul Tulcea, capitala SangiaculuI, era la drept vorbind, un oras. Tte cele-l'alte, un amestec de bordeie i csute
rspndite fr, nicT o ordine, si 2 saa 3 case maI de sma; una din ele servia de resedint CaimacanuluI sari MudiruluI; acsta era Conacul.
AstazI avem in Dobrogia 14 orase si 360 sate, formand 129 comune rurale.
Pe fie-care an se intemeiaza sate notfi romanescr, cu case solide si higienice; iar
aspectul celor vechI s'a schimbat cu des6varsire.
S'ati construit aprpe pretutindenI localurI pentru primriI i coli. BisericI mar*
s'ati ridicat si se ridid, Ina; multe din ele ar putea face tal, Capitaler RegatuluI, cad
Romnul asa de sobru pentru existenta luY chiar, este mana spart, cand e vorba s, dea
pentru sfintul locas al lul Dumnezeti.
Dintre orase, aurnaI cele rmase In garb,' uneI miscarI comerciale insemnate, ati
progresat frte incet. Babadagul, Mahmudia, Chilia i Cuzgunul, orase call pe la raceputul secoluluI al XIX-lea numraa intre 30-40.000 locuitorI, acum abia ati 2-6.000
suflete.

Populalie. Cand am luat In stapanire Dobrogia, am avut o populatie de 147.000 suflete,

adic 9 locuitorI pe 1 k. p.
La sfirsitul anulul 1900, cifra populatig a fost de 263.000, ceea-ce represint o densitate de 17 locuitorI pe 1 km. p., densitate aprpe egala cu a RusieI i indoit superir,
Suedo-Norvegiel.

Pe suprafata Dobrogg se pot hrni In conditiunr bune peste 900.000 suflete, ca,cI
pmntul et este rodnic si virgin.
aci este, cred, locul de a vorbi despre colonisarea Dobrogiel, care In modul cum
s'a fcut pang azI a dat resultate negative, cad nouT colonistI ati trecut din Patria-Mama,
unde a rmas locurl gle i ail venit In Dobrogia, care trebuia colonisata cu RomanI de
peste Prut i CarpatY, din Macedonia si Albania si chiar cu Italienf i GermanI, la cas de
neaj ungere.

Daca din intrga suprafata a provincieI nstre scadem pe cea ocupata de vetrele
satelor, baltr, drumurr, cariere si padurI, ne r'mn 1.092.000 hectare teren propria pentru
cultura.

Populatiunea agricol este acum prea rara fat chiar cu suprafata cultivata. In
117

71890

www.dacoromanica.ro

930

Dobrogia, un plugar lucrza in mediti 22 hectare, pe cand In Francia un agricultor

cultiva 5 hectare; in Italia, Belgia si Germania, 1 hectar, iar in Anglia, numaI 8.900 m. p.
In raport Cu intrga suprafata proprie cultureI, densitatea populatid agricole este s'i
mar slaba: 1 plugar la 52 hectare.
Este dovedit din experienta, ca pentru ca pmntul sa dea in mod aprpe constant
cea maI bung productiune, trebue ca agricultura sa, fie facuta in mod rational.

06', nu putem ajunge la acest sfarsit, de cat (land unuI satean atat teren, cat sa-1
Ora munci Cu eel' do l boI de care dispune.

Cand voiti vorbi despre animale, voiil arata cate hectare ara o vita de plug in
Dobrogia, si cate in cele-l'alte t6rI din Occident.
Ad voiii spune numa, ca cel maI bun sistem agricol de adoptat in Dobrogia, ar fi
de a se incuraja proprietatea mica, ca cea mg bun pentru desvoltarea el economica si

a se da unul locuitor cel mult 15 hectare teren de cultura.

Acum plugarul de peste Dunare are 25 hectare proprietate absoluta si mal Inchiriaza
inca pe atata de la Stat sa,t1 mosier.
De aceea resultatele muncil agricole sunt asa de slabe, mal ales in plasile Mangalia,
Medgidia, Constanta si Babadag, unde, din causa slabd densitatI, un agricultor cultiva In
mediti intre 30-32 hectare, a5a c. si media productiunir la hectar abia atinge, In aceste
plasT, cifra de 9 hectolitri in aniI bunl.
in cele maI multe par
zicea un fost prefect bine-cunoscator in ale gospodarid

rurale numaI se sgarie pam6ntul, care nu produce nicI jum'tate din ceea ce ar trebui
sa dea.
Plugul, asa de primitiv la multl din locuitoriI nostri trans-dunarenT, ara, 30 hectare
pe an, pe cand in Franta de unde am date statistice amanuntite un plug ara 8 hectare.

Nu mar vorbesc despre cele-Palte masinI agricole, carl abia de cat-va timp s'ail
introdus in Dobrogia, pe cand Franta poseda una, la 35 hectare.
Bancile populare, care acum sunt la inceputul organizaril lor, vor trebui, cred, sa
ja desvoltarea asociatiunilor sindicale si cooperative din Franta.
Din fericire avem In Dobrogia cate-va exemple de micI asociatiunl agricole.
Sunt sate, in care locuitoril ail cumOrat in comun maina de treerat si locomobila,
necesare trebuintelor obstiel, care platesce in rate, proportional cu averea fie-caruI
satean.

Incurajandu-se dar proprietatea mica si dandu-se until agricultor 1.5 hectare teren
de cultura, Dobrogia ar putea hrani o populatie rurala de 3'12 ori mal mare ca cea actuala,
sa5 717.500 suflete, in loe de 205.000.
MaY trebue de adaogat populatia oraselor.

Cu desvoltarea pe care ail luat-o unele orase din Dobrogia, desvoltare si maI mare
inteun viitor frte apropiat, nu exagerez, de voila socoti tifra populatiel celor 14 orase la
204.500 suflete, adica aprpe intreitul celel actuale.
Am ajunge dar la o populatie de 922.000 locuitorI, traind_ din belsug si exploatand
cu pricepere o suprafata de 15.600 km. p.; (led am avea o densitate de aprpe 60 locuitorY
pe km. p., adica 3'12 off maI mare de cat cea actuala.
Multa vreme a subsistat ideia, ca. Dobrogia este un tocar de b6le. Acsta credinta
p6te sa fi fost adev6rata in trecut. insa astazI datele statistice ne dovedesc, ca in niel o
parte a EuropeI crescerea populatiel nu este mal mare ca in Tra la noI i in special in
Dobrogia.

In cursul anuluI 1900, populatia provincid n6stre trans-dunarene a creseut In mod

natural (fara imigrarT) cu aprpe 4.600 suflete, ceea-ce da un coeficient anual de 17 la
mie, coeficient pe care nu-1 intalnim nicaierI In Europa.
CoeficientiI crescerif anuale la mie a populatieI din statele Europel sunt :
Romania
Dobrogia
Rusia

18,7.
17,0.
15,6.

www.dacoromanica.ro

931

Bulgaria, Olanda si Germania intre 14 si 15.

Grecia
Portugalia

Turcia . . ,
Belgia, Austro-Ungaria, Danemarca si Peninsula Scandinavica .
Serbia, Elvetia si. Insulele Britanice intre 9 si 10.
Spania
Italia
Franta

Asa dar conditiunile climaterice

s'i

12,0.
11,5.
10,5.
10,0.

4,7.
2,4.
1,7.

higienice sunt prielnice cresceriI populatiuniy

dobrogene.

Colonizarea Delte si insule DranovuluI, dou regiunI cu terenurI intinse de cultura,

pasunI si bogate in pescariI, va trebui s, atrag, in deosell luarea aminte din partea
administratieI judetuld Tulcea.
Un inceput imbucurator se Meuse in acest sens de regreta,tul Prefect Nenitescu ;
imI pare ca nu se me continua cu aceiasI perseverenta, ci din contra ; in tmna anulur
trecut am vzut parasite cate-va din satele infiintate de curdnd in lungul taieturir buclelor
mareluI M.

Dranovul, Ona in 1900 nu se scia Inca de ce fel de nmurl de 6menI este locuit ;
raportul prefecturif de Tulcea din 1899 vorbesce despre acest tinut ca despre o lume din
povestl.

Cecile de comunicatie. Am mostenit de la Turd 100 km. sosele ; in 1900, Dobrogia

avea 840 km., ceea-ce reprezinta 54 metri pentru un km. p.
Fata de judetele 'PHI nstre, cele dobrogene star' numat inaintea VasluiuluI, Braild
si Ialomite.
Dobrogia este aprpe egala cu Bulgaria si Spania, intrece Portugalia, Peninsula Scandinavica si Grecia si este indoit superira RusieI in privinta soselelor.
Este insa mult saraca in cal' ferate,
Podul ARegele Carol. Vorbind despre calle de comunicatie, nu trebuesc trecute cu
vederea dou lucrarI de o frte mare importanta pentru Dobrogia.
Maretul pod de peste Dunare Podul Regele Carol unesce nu flume Dobrogia cu
Tara-Mama, ci Orientul cu apusul Europe.
Asupra colonizare Dobrogia Podul Regele Carol a avut o influenta considerabilk
Datele statistice ne dovedesc, ca de la stabilirea acester comunicatiunl inlesnicise, populatia
a crescut prin imigrarI Cu 70,000 suflete, in mare parte Romani venitl din stanga DunariI,

pentru a infiinta sate nod.

Podul Regele Carol nu e numaI o lucrare marta, e un monument neperitor, in
care architectura si industria secoluld al XIX-lea Isi ati expuse resultatele progreselor
lor ; cad in adevr, podul nostru de peste Dunare p6te fi citat in capul operilor de aria.
Dac, Elvetia si Italia se fafesc cu lungile lor tunelurI ; Rusia, Cu podul de la Syzram

lung de 1.500 metri si care a costat 20 miline le, iar Olanda cu podul dintre Breda si
Dordrecht, lung de 2'/a km., din care Pia km. numaI podul propri zis, apoI Dobrogia
se p6te mandri cu marta lucrare de la Dunarea-de-jos.
Cele treI podurr dintre Fetesd si Cernavoda all o lungime totala de 4.088 metri si
costa numaI ele singure 24.240.000 le. 1663 metri este numaI lungimea PoduluI Regele
Carol, cu podul de inundatie.
Portul Constonla. 0 a doua lucrare tot asa de marta este portul Constanta, care a
inceput sa dea de pe acum un mare av8nt comerciuld treI nstre in general si al DobrogieI In special.

Se zice, c o tra respira', prin porturile eI de mare; acest adevr este invederat
prin portul Constanta, plamanul Prif n6stre. Dovada:

www.dacoromanica.ro

932

In 1880, miscarea acestuI port a fost de 6.500 tone; peste 20 anY, acsta miscare s'a
marit de 50 orI aprpe, urcandu-se la 312.500 tone.
Numai cereale s'a exportat inteun an 163.000 tone, cifra imbucuratre pentru o trd
agricola, cum este a n6stra.

0 a doua dovada este val6rea mrfurilor trecute prin vana Constanta in ultima
peri6d decenal
De la 14'12 miline, valrea s'a urcat la 43'/2 miline, adica de peste treI orI tnaI mutt.
Se intelege, ca si podul a contribuit mult asupra miscaril comerciale a portula
Am cumprat in 1884, de la Compania Englesa de exploatare, portul Constanta, care
avea atuncY 800 m. desvoltare de cheti, dar numal pe 300 m. puteail acosta vasele.
La terminarea lucrarilor vom avea 3360 ni lungime de cheiurr, Garr vor addposti
trel bazinurI cu o suprafat de 78 hectare.
TreI-zecI de vapre marl- vor putea sa acosteze in portul nostru dobrogian.
Marina n6stra de comer t num6rd 8 vap6re, earl' plutesc pang, in Marile din apusul
Europa, duc6nd in trile cele maI civilizate numele nmuluI romanesc.
Lucretrile Comisiunii europene dunei rene. Ca lucearI de o frte mare importanta, maI
ales pentru desvoltarea economica a Dobrogiel, sunt si cele executate la una din gurile
fluviulur nostru, de cdtre Comisiunea europeand dunareana.

Aci, ca si in Olanda, omul a avut sa lupte contra naturiI, careia 'I-a pus stavila si
a modulat-o dupa trebuintele IA
Bratul si gura Sulina awe' la inceperea lucrarilor o adancime de 2.50 m.; plutirea
era nesigura si chiar periculsd.
AstazI avem pretutindenI 7.30 m. adancime, care permite vaselor de cel maI mare
tonaj de a intra si incarca in porturile nstre fluviale.
Prin indreptarea coturilor si tderea marelur M s'a scurtat distanta pe brat cu 11 Milb.
Tonagiul medill anual s'a urcat de la 146, cat era In 1861, pand la 1051.
Patru-zecI si dou miline hectolitri cereale ail esit prin portul Sulina inteun an,
acum in urrna, pe and in 1867 nu s'a exportat de cat 7 miline.
Taxa de transport pentru cereale a scazut de la 61 lel, cat era in 1860, la 14 leY de
tona, de la Braila sari Galati, in orY-care din porturile AnglieI.
$i t6te lucrarile facute pentru imbunatAtirea si indreptarea bratuluI si gureI Sulina
ati costat '42 miline la cheltuelf acoperite, plus 2 miline fondul de rezervd al Comisiuner.
Consideraliuni economice. Daca ne uitam pe o hart geologica a Dobrogid, vedem
cd 212 din suprafata el este acoperita cu lss, peste care este asternut un strat de pamnt
negricios asemenea CernoziomuluI rusesc, adanc de 0.50-1.00 m.

Acest pam8nt vegetal da provincieI n6stre de peste Dunare ca si 'Mil nstre

o mare putere de fertilitate.
Din intrga suprafata a Dobrogier, 300/2 ocup vetrele satelor, lacurile, mlastinele,

intregY

drumurile si carierele, 17.)/0 este teren necultivat, 210/o ocupa izlazurile si padurile, si numar
320/2 sunt intrebuintate pentru culturr si vil'.

Asa era in 1900

Cu t6t insuflcienta datelor statistice, progresele ce a facut Dobrogia sub raportul
agricol, in eel 20 anY al' stapanireI nstre, sunt destul de repezl.
In 1880, culturile ocupati 123.000 hectare culturY, carl dab' un randament de 7 liectolitri.

Acum avem in media 500.000 hect. culturI, carl dail un randament de 10 hectolitri.
Cerealele. Inteo perid cincinald, cerealele all ocupat o intindere in media de 408.000
hect. si ail produs 4.890.000 hl., adicd un randament de 12.
Dobrogia este superir ca productivitate la hectar, tuturor Orilor din Sudul EuropeI
(afara de Grecia), ElvetieI, Suedo-NorvegieY si RusieY.

Principala productiune este orzul, 0 sub acest raport judetul Tulcea este al 4-lea
clasiticat intre judetele 'Mil; dupa Romanatr, BotosanI si Dorohol.
Ceva maI slab este judetul Constanta (afara de plasa Silistra-Noua). Cultura e prea
intins si populatia agricola prea rara.

www.dacoromanica.ro

933

Totu0' Dobrogia da 13,60 randament i dintre Odle agricole e intrecuta numaI de

Anglia, Austro-Ungaria, Germania, Romania 0 Franta.
Rusia, reputat, intre cele d'intar ri agricole, nu da de cat 11.7 hl. randament.
P1a01e earl da)" cel ma mult orz sunt: Tulcea i Silistra-Noug; iar intre comune:
Somova (40), Ostrov (30), Telita i Tulcea (25), MalcocI (23) 0 Regep-Cuinsu (18).

Un bun randament da i ovhal (14.2 hl. la hect.) 0 se cultiva cu succes in Sudul

Dobrogia unde se produc 23 hl. la hectar.
In al doilea rand st cultura grdului 0 a secare!, care dell 10.60 randament.
In Nordul i Sudul Dobrogia productiunea este cea mal buna.
Porumbul i meittl ocupa cel din urma rand intre culturile cerealelor din Dobrogia.
Turcir i Tatarir nu se ocup cu cultura acestor dou felurI de cereale, ci numar
Romanir i BulgariY; de aceea avem i acum plile, carr din vechime ati fost locuite de
ace0I din urm, da,nd cel maI bun randament : Tulcea i Silistra-Nou.
Plantele oleogindse. Plantele oleogin6se abia de catT-va

an a inceput a se cultiva ;

totu0' datele statistice pun judetele Dobrogid la mijlocul judetelor

Tatuntil. Dintre plantele industriale m6' opresc putin asupra culturri tutunulut

Tutunul 0 via ere' sub Turd ocupatiunile de capetenie a locuitorilor din Nordul

Dobrogia
Baronul d'Hogguer spunea in 1879, ca Ole satele d'a-lungul DunariI, de la Parke
'Ana la GrecY, cultivati pe o scara Mee Intins i Cu mult succes tutunul.
De aceea
Regia noastra a construit in Isaccea ateliere i magaziI, pentru conservarea
impachetarea tutunulut
Astazr aceste constructiunI abia 10' maI
intrebuintare, cad locuitorir nu se maI
ocupa cu acest fel de cultura. Dovada, c in 1892, tutunul ocupa o intindere de 620 hect.,
iar peste 8 anY a fost redus la jumkate.
Cunosc in Isaccea locuitorY, carI al plerdut capitalurI insemnate i ail' r6"mas saracI
numar din cauza culturif tutunuluI.
Frumsa vale a Capaclia odinira renumit prin productiunea tutunuluI de calitate
superi6ra, acum este acoperit, cu cereale i vir.
LocuitoriI din Parke, Somova, Nicolitel, Rakel, Vacarenr i Garvan
lasat cu degvar0re de a mar cultiva spre paguba lor acsta planta.
Viile. Intre principalele isvelre de bogatie i p6te cel maI de sma, sunt viile.
Din renumitele podgorif ale Saricel se exporta anual, sunt acum 150 anf, atata vin,

cat astazI abia ne vine sa credem datelor, pe care ni le-a lasat un bun cunosckor al

Dobrogier de pe acele vremurI.

Peyssonel, care a trait 12 anI ca consul francez la curtile Sultanilor i Khanilor TWArescl din Crimea, in tratatul s asupra comerciulur de pe Marea-Ngra, scris in 1762, zice :
La Isaccea, Tulcea i A/Win, vin in fie-care an din Rusia 0 Polonia, 5-6000 carute,
pentru a incrca vinurI din Dobrogia, unde se produce in destul de mare cantitate.

Tot el arata, ca o caruta putea incarca Ora la 5 quintale, care dupa m6suratorile
de azI cantresce 1340 kilograme.
Ma dar, anual se exportati 8 mili6ne kilograme vinurI, in Rusia 0 Polonia.
Pentru a ne face o ideie de marea productivitate de vinuri a Dobrogief din a doua
jumkate a vculuI al XVIII-lea, vom spune, c Tra n6stra a exportat in cel maI bun an,
In 1888, o cantitate de 9'12 mili6ne kilograme vin.
Cifrele intaresc zicatoarea r6"masa pana acum in gura locuitorilor din Nicolitel: ea
podgoriile SariceI erati beciurile impe'rateseI Caterina II-a.
Datele statistice actuale ne indreptatesc s credem, c spusele luI Peyssonel nu sunt
de loc exagerate.
in 1900, productiunea vinuluI in Dobrogia a fost evaluat." la 4.178.800 la &ilea atat
cat n'a produs t6ta regiunea Carpatina a Muntenia de la Buz61.1 pana la Severin.
NumaI judetul Tulcea a produs vin de 3.843.900 0, afara de judetul Putna, nicI un
alt judet nu l'a intrecut, nicI ca productiune total, nicI ca randament.

www.dacoromanica.ro

934

Si trebue sciut, c, din causa greuttilor de transport, vinurile Tulcel s'ad vndut cu
leY 1.25 decalitrul, mal eftin de cat in orl-care alt parte a re'rif.
Judetul Tulcea a dat 52 hectolitri la hectar.
Sub raportul randamentulul, Dobrogia cu apr6pe 40 hectolitri, 61 a produs in 1900,
este superidr tuturor Prilor din Europa.
ClasifIcatia t6rilor vinicole ar fi:
dd 40

Dobrogia
Elvetia

Franta

33

28,68

57

45

22
20
14,30
14
12,50
12

Serbia
Bulgaria
Italia *i Germania

Spania si Turcia

26

Romania
Grecia
Portugalia
Austro-Ungaria

hectolitri la hectar

8,20-10

Plkile carl produc cel mal' mult vin sunt:

Tulcea
Mcin
Babadag

64,5

Avem in Dobrogia comune, ca: Agi-Ghiol, Bas-Chioi, Beidaut, Ckla, Cerna i Turcoaia,

carI ad dat in 1900 filtre 100 i 200 hectolitri la hectar.

Alte 16 comune ad dat intre 50 O 1.00 hectolitri.
Peidur. Pldurile ocup '/8-a parte din suprafata Dobrogier O, s'ar fi putut numOra
intre bogatiile provincieI noistre, daca exploatarea vitrega a guvernuluI Otoman n'ar fi
distrus intinsele si btranele padurY, carI acoperiad Oil partea de la Nordul vdiT Casamcea
pand in Durare.
.
Baronul de Tott, chldtorind prin Dobrogia in a doua jumkate a secoluld al XVIII-lea,
ne lasd s intrevedem in volumul al II-lea al memoriilor sale, a, pddurile se intindead
pana la Tulcea.
in primele treI sferturI ale vculuI al XIX-lea, Dobrogia a furnisat lemndria necesard ,a.ntierelor pentru constructiunea bastimentelor din Constantinopol si Syra, arsenalelor marineI *i artilerid imperiale, lar mal' apoI Comisiunif Europene Dundrene ; ka cd

esentele pretioise ad fost distruse, O nu ne-a maI Ornas ca m4enire de cat teiul, ceva
carpen i f6rte rar stejar.
Azl, pdurile sunt grupate pe vile superi6re ale raurilor Taita, Telita, Slava i.
Casarncea, acoperind cate o ptrime din plkile Mdcin si Babadag.
Padurile din Delta, Letea i Caraormanul, ad fost la indemana ComisiuniI Europene.
Deliormanul dobrogian are cate-va pdurr tinere, care nu pot fi inc exploatate.
Lipsa pdurilor a fcut ca centrul Dobrogid i mal' ales litoralul maritim s fie putin
favorizat de ploY, de aceea s'ab* luat msurI a se planta in aceste regiunl salcAmul i resultatele sunt multumit6re.
Avem astal in diferite prtI din Dobrogia peste 3.000 hectare plantatif, care cost,
in mijlociti cate 90 leI hectarul.
Animale domestice. Nu unul, ci aprdpe top' caldtorif carl ad vizitat numaI in trcdt
Dobrogia, nu ad uitat sd insemne in scrierile lor boggtia in vite de tot felul, ce se hraniati
pe acest petic de pdmnt, prelungit ca o peninsul intre Durare i Mare.
Numirile geografice, ca : VcdrenI, Csla, Coium-Punar, Cara-Coium, Coium-Baba,
Telita, Ese-Chioi, Checige, Checi-Deresi, etc., sunt inca o dovad, ca pe aci a fost pe vremurI

www.dacoromanica.ro

935

un tinut propriri cresceril animalelor domestice. Vadul-Off, de langa Harsova, era locul
de trecere peste Dunare a turmelor Mocanilor, veniti cu oile la iernatic In Dobrogia.
datele statistice intaresc spusele calatorilor. Cai'iscrie Domnul i istoricul Moldova
Dumitru Cantemir sunt frte iutY la fuga.
adaoga
Micl i puternia ca cel tataresa frig maI bine facutI i maI gingal'
Peyssonel.
Dobrogan

zice Baronul de Tott e renumita printr'o rasa de cal mid buestra4,

frte estimatI de Turd.
La cursele ce s'at fcut maI acum atr-va anI la Constanta i laY, calul dobrogian
n'a dat de minciun laudele ce i se aduceati acum doua sute de anr.
Dobrogia a intrat in veacul al XX-lea cu o pop ulatie cavalin de 91.000 capete.
Se socotesc 6 cal la 100 hectare i, din acest punct de privire, Dobrogia e superb:5ra Moldova tuturor peninsulelor din Sudul Europa Elvetia Peninsuld Scandinavice

Rusia

Cu t6te relele rsboiuluI trecut, am avut In Dobrogia, in primiI ant' al' ocupatiuna
nstre, un numsr de 300.000 capete de ornate mad.
Prin intinderea terenurilor de cultura s'a tot micorat locurile de pa,iune i cu ele
numOrul vitelor de plug, din a caror lips agricultura sufera.
Am zis ma:I sus, a pentru ca pamntul sa fie cultivat rational, ar trebui incurajat
proprietatea mic, nednd until agricultor mal mull, de 15 hectare, atat cat pte sa lucreze
cu cele dou6 vite de plug de care dispune.
Acei4 tifra gsim, daca ne raportm la timpul de munch'. Este sciut, a un plug
cu 4 bol, pentru a face o munca agricola In conditiunI bune, pte ara zilnic 35 aril%
La nol se ara In media 80 zile pe an, adica un agricultor pcSte lucra cu 4 bol 28
hectarif, sari 7 hectaril revin pentru fie-care vita, de plug. Cifra este cam exagerat pentru
Dobrogia, de re-ce

datele statistice

o vita pelte ara pana la 4 hectare pe an,

din causa reld intretinert

Luand Irish,' maximum de 7 hectare, revine ca pentru un plug Cu 2 bol nu putem
da agricultoruld dobrogian maI mult ca 14-15 hectare.
In raport cu intrga suprafat, proprie a fi cultivata, Dobrogia sta ast-fel : la 100
hectare corespund 24 vite de plug, pe and Moldova O. Muntenia ati 36, de aceea cerealele
(Jail un randament mal slab dincolo, de cat dinc6ce de Dunre.
Comparate cu cele-l'alte PH, este natural ca Dobrogia s, fie superira acelora care
daa relativ maI putine cereale de cat ea la hectar. A.7a bung ra :
are 10 vite la 100 hectare
Portugalia

9
Rusia
7

Peninsula Balcania i Spania

5
Peninsula Scandinavia,

Face exceptie Elvetia, Ora eminamente muntsa i cu paiunI intinse. Aci majoritatea
vitelor o formza vacile, al aror produs a dat nascere industrid destul de bine cunoscuta
a branzeturilor.
Provincia ndstr, este egala cu Italia i inferira :
care are 30 vite la 100 hectare
Frantd . . . ,
Austro-Ungarief
Germaniel
AnglieI

OlandeI
DanemarceT

31
38

40
53
56

57
Belgid
Am avut in Dobrogia la inceputul veaculul al XX-lea un numr de 151.000 vite corflute marl.

www.dacoromanica.ro

936

\ritele cornute mid erati Cu mult mar numer6se altadata ca acum; o notit a D-1uI
Viscovicr, consul austriac la Tulcea, dadea pentru anul 1863 peste un milion de or, ce se
hrneati numar in Nordul Dobrogier.
Aceia,0' cifra o gasesce in 1.876 Baronul d'Hogguer.
Dobrogia hranea in 1900 peste a 8-a parte a oilor 0 caprelor din intrga Tra.
in raport cu suprafata sa, Dobrogia vine in al treilea rand dupa Insulele Britanice
0 Grecia.
Proportia este :
hranesc 100 ol pe 100 hectare
Insulele Britanice

92

Grecia

47

Dobrogia

43

Romania

42

Portugalia

41
Franta
0

35

Spania

33

Da nema rca

32
Germania 0 Austro-Ungaria .

Raportata la cifra populatiel, Dobrogia este superir, orr-carer Orr din Europa:
Proportia este de 3 or pentru un locuitor in Dobrogia, pe cata vreme Grecia are numar 2'/2,
Bulgaria 2, Serbia 1.'12, Romania 1, Spania, Portugalia .0 Anglia mar putin de o vita cornuta mica pentru un locuitor.
Pl,...01e cele mar bogate in animale domestice sunt: Babadagul (cu vite in valre de
4.700.000 le, Mangalia (4'12 mili6ne), Medgidia (4.400.000), Harova (3.300.000) 0 Constanta

(3.100.000), adid, acolo unde agricultura este mar slaba 0 locurile de Aunat mar intinse.
Acsta bogatie o formza mar mult oile 0 can' de herghelir.
Dupa datele statistice am putea imparti azr Dobrogia in dou6 regiunr:
Regiunea agricola, vinicola 0 forestiera sail dunareana ;
Regiunea pastorala sati maritim6..
Pescariile. Pescariile de la gurile Dunarir 0 lagunele Razelm ati fost inainte vreme,
p6te, cele mar marl din Europa.
In lipsa de date certe 0 statistice oficiale, avem scrierr demne de URA increderea,
care imputernicesc afirmarile nstre.
In 1569, Andrei Taranovsky vorbe0e in scrierea sa: despre locul din Dunare aprpe
de Chilia, unde se prind moruniI.
Mal tarziti calatorul francez, Franois de Pavie ne spune: c'a vzut pescariile cele
marl' de la gurile Dunarir.
Archidiaconul Paul de Alep, in notele culese din calatoria Patriarhulul Macarie de
Antiochia, intre 1653-59, pomene$te de pescariile cele marl' de MO Chilia: Se prindea
atata morun, ea' vameul 11 dadea gratuit corabiilor ce treceati pe acolo.
La Chilia se face in fie-care an cel mar mare pescuit de morunr, adaoga Jean
Baptiste Tavernier.
In trer randurl, citatul Consul Peyssonnel, vorbind despre Chilia, ne spune:
Bogatia-1 principala o formza pescuitul morunilor.
De la o margine pana la cea-l'alta. a Europer se dusese vestea despre pescariile din
4

Dobrogia.

Cu putin inaintea stapanirer nstre, Wile de la gurile Dunarir erati arendate de

Turd cu 29.000 lire anual 0 btranir spun, cal antreprenorul scotea pana la 35.000 lire,
Mica 805.000 ler pe an.

In 1895, baltile din Dobrogia nu mal produceati de cat 610.000 ler - venit anual 0
gratie m6surilor de imbunattire luate de neobositul $ef al pescariilor, D-1 Dr. Antipa,
venitul s'a urcat in 1900 la cifra de 1.300.000 leI anual, adica apr6pe cat jumtate din acel
similar al Belgiel.

www.dacoromanica.ro

937

Cariere fi minereurf. Stncile stravechI din cotul N.V. al Dobrogiel ascund in sanul

lor un nesecat isvor de bogtie, care a0pta nu atat c,apitalue mar de exploatare, cat
cT inlesnici6se pentru transport.

Un inceput imbucurator s'a facut de Capitala RegatuluI cu exploatarea granituluI

pentru pavele de la lacob-Deal (azI Carol I).
Si azI avem in Dobrogia cincI cariere de granit, care, dupa afirmarile D-luI Alimanitianu, pot concura cu strainatatea 0 bat pe piata n6stra pavelele de Quenast 0 Saint
Raphal.

Sute de lucratorI sunt intrebuintaff la carierele: Carol I, Piatra Roie, Tugulea,

Cara-Bali i GrecI.

Daca pentru exploatarea granituluI natura a favorizat Dobrogia, sa aiba tu apropiere

Dunarea, ca mijloc de transport, nu tot ast-fel sta cu cele-l'alte bogatiI ale sub-soluluI el%
Vreati sa vorbesc de ferul, cuprul i chiar aurul, ce se gasesce in basinul superior
al TaiteI, unde chile marl' de comunicatie lipsesc.
Minereurile sc6se pana acum a dat intre 20-70010 fer, 10/0 cupru, iar in unele

prtT urme de aur 0 de mangan.

Incheiere. Datele statistice neindoelnice i descoperirile sciintitice dovedesc, c pamantul
: telina de odini6ra a fost sparta de plugul
Dobrogid este rodnic i imbelugat in
agricultoruliff i da cereale din destul; piunile hranesc multime de animale domestice;
podgoriile produc o cantitate uimiteire de vin; bli1e sunt pline cu pe0e, iar sub sc6rta
sa, pamntul a ascuns barbarilor ignorantilor bogatiI, nu necunoscute, dar neinchipuite
pang mar acum catr-va anI.

Dar aceste avutiI ale solulur k';i sub -solulul Dobrogid sufera de un mare neaj uns economic.

Dad, o cale ferata ar uni Constanta cu Tulcea, ar fi de mare folos pentru pescariile
Bazelmuld; iar o ramificatie prin valea TeliteI, pe la podgorMe SariceI, 'Ana in regiunea
miniera a LozoveI i Carapelituld, ar da vinurilor val6rea ce merita, avant exploatareI
feruluT, cuprulur i cine tie daca nu 0 auruluI, inteun viitor feIrte apropiat de noI.
Acsta provincie reintrupata cu Tra nelstra, in scurtul timp de 25 anI a dat dovezI
ca, sub raportul economic merge cu pa0 giganticI pe calea progresuluT, sub blanda
intelpta Domnie a Majestata Sale .Regeluf Carol I.

118

71890

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABETIC

www.dacoromanica.ro

Mg sinzt dator sd fac cunoscut cititorilor munca std.ruitdre qi fdrd preget depusd de nevasta mea, JOSEPHINA

M. D. JONESCU, la intocmirea Indexulut alfabetic fi la

facerea corecturilor, pentru care it aduc mullumirile mele.
AUTORUL.

www.dacoromanica.ro

Numirile topice dobrogene sunt tiprite cu caractere cursive. Prefata, bibliografia l notele
din josul paginilor, nu intr in Index

A
Aadil-Ghirai (Khan), 566.
Aali-Bei (delegat C. E. D.), 281.
Aasti-dere (vale), 120, 213, 240.
(Episcopul-), 611,.

Abaza-Paa, 573.
Abder (num. geog.), 516.
Abdi-Paa, 573, 575.
Abdul-Aziz (Sultan), 378, 400,456,
611.

Abdul-Hamid
(Sultan), 576.
Abdul-Hamid 1I-lea (Sultan) 511.
Abdul-Medjid (Sultan), 71, 342, 355,
453, 454, 600, 603, 610, 611, 903.
Abdulah (sal), 178, 210, 425, 442,
445, 458, 463, 467, 469, 647.

Abdulah-derasi No. 1, (vale), 178,

237.

Abdulah-deras No. 2, (vale), 178,

237.

Abdulah-derasi-bair (deal), 178.

Abdulah-Pap., 575.
Abdulin (colonel), 581.
Abdurizac (general), 575, 576.
AbieniI (popor), 513.
Abruzzi (provincie), 430.
Absyrthe (n. mil.), 430, 512.
Abu-Hanifah (n. pr.), 337.
Abydos (ora), 317.
Acacia (n. pr.), 629.
Aeadtin (deal), 113, 129.
Acaddn (rdraii si vale), 113, 232,
241, 360, 365, 687.
Acaddn (sat), 113, 232, 359, 360, 361,
375, 402, 654, 687.

Academia din Viena, 244.

Acairac-bair (deal), 118, 130,225,227.

Acargea (sat), 103, 104, 207, 350,

458, 461, 468.

Acargea-bair (deal), 102, 127, 174,

175.

Acargea-dere (vale), 102, 103, 175,

452.

Acargea-Hoyadin (vale), 207, 239.

Arargea-fur (movila), 102.
Acba0. (sat), 41, 103, 207, 208, 458,
468, 647, 695.

Acbai-Cular (vale), 208, 239.

Ac-Buba (Cariera), 828.
Ac-Cairac (Cariera), 829.
Acciaflic (deal), 97, 126, 170.
Areirne (Cariera), 828.
Acheilor (Portul), 309.
Achilea (Chilia), 260.
Achille (n. alit.), 260, 307, 308, 309,
310, 311, 312, 313, 314, 315, 316,
317, 318, 511, 514.
Achille (templul luI-), 306, 307,308,
309, 310, 311, 314, 315, 316.
Achille (vapor), 899.

Aculina Ivanovna (n. pr.), 333.

Ad-Novas (loc. v.), 532.
Ad-Satires (loc.?), 537, 630.
Ad-Stoma (loc.?), 530.
Adarhioi (oraul Ostrov), 32.
Ada-Tarta-Catar (vale), 118, 230,
231, 241.

Adam-Clissi (monumentul de la-),

70, 71, 100, 171, 475, 522, 524, 525,
599, 821.
Adam-Clissi (sat), 64, 100, 166, 325,
446, 449, 452, 642

Adam-Clissi-Bair (deal), 100, 127,

171, 476.

Adam-Clissi-Ceair (vale), 166, 236.

Adam-Clissi-Tarlf I-Bair (deal), 100,
127, 166, 171.

Abjebeg (General), 546.

Adramythium (loc. v.), 317.
Adrian (1mp6r.), 248, 310, 523, 528,
529, 530, 626.

erpilor). 307, 308,

Adrian II (Pap), 635.

Adrianof (general), 618, 621.
Adrianopoll (ora), 317, 432, 522,

Achmed (fiul luI Baiazid), 558.

Achmed-BeI (vezI i Ciaicovski),

537, 542, 544, 547, 549, 554, 559,

561, 565, 567, 576, 593, 600, 602,
606, 624, 630, 633, 636, 867, 876,

Achillea (Ins.
309, 312.

330.

879, 880.

Achmed-Pa.,a (de la Caffa), 875.

AdrianopolI (Tratatul de la-), 31,

Acik-dere (vale), 107, 108, 199, 239.

Acilc-suhat (deal), 121, 132, 223.
Arik-tepe (yid), 107, 199, 685.

262, 270, 599, 610.

Adriatica (Mare), 221, 247, 512, 544,
555, 645.

Acontiu (n. pr.), 49.

Acropolita George (scriitor), 327,

La (loc. v.), 610, 511.

iEgea (Mare), 511.
./Egyssus (Tulcea), 344, 411, 629,

544.

Acsan-Demir-Tabiassi (fort. vechie),

176, 453.

Ac-Topraelik (deal), 118, 130.

www.dacoromanica.ro

530.

&Harms (n. pr.), 434.

Llius Catus (n. pr.) 521.

942
Xneas Silvius Picolomini (n. pr.),
335, 875.

iFolos (n. mit.), 510.

iEson (n. mit.). 511.
Etas (n. mit.), 247, 510, 511, 512.
iEtiopida (scriere), 307.
fEtiopfi (popor), 513.
Afighinea (vale), 99, 169, 170, 236.
Africa (contin.), 432, 625, 659.
Africani (fam. Imp5r.), 531.
Agantim (deal), 105, 106,128, 191, 194,
391.

Agemler (cariera.), 826.

Agemler (comuna), 62, 66, 100, 167,
168, 169, 440, 441, 448, 457, 458,
459, 461, 463, 464, 467, 468, 647,
706, 708, 711, 714, 716, 719, 725,
728, 732, 735, 742, 750, 782, 787,
792, 795, 798, 826, 853.
Agen fia (grind), 254, 268.
Agenfia (puncl), 147, 200, 690.
Agigea (cap.), 203, 209.
Agigea (cariera), 824, 836.
Agigea (lac), 88, 104, 211, 240, 244.
Ayigea (sat), 83, 211, 426, 444, 445,
464, 470, 692, 695, 697, 780.
Agigea (vale), 210, 211, 240.
Agighiol (carierii), 842.
Agighiol (comuna), 76, 77, 78, 87,
88, 110, 112, 140, 200, 227, 234,
325, 372, 377, 380, 395, 396, 397,
398, 399, 401, 402, 404, 405, 406,
652, 685, 686, 697, 706, 709, 712,
714, 717, 720, 726, 728, 733, 736,
743, 751, 773, 784, 788, 793, 796,
802, 840, 842, 853, 934.
Agightiol (lac), 87, 88, 218, 227, 396,
405, 686.
Agightiol (pildure), 112, 773.

Aidemir (deal), 586.

Aidemir (sat), 586.
Aigdr-Ahmet (sat), 187, 189, 358,
385, 392, 417. 419, 420, 422, 642.
Aigdr-Ahmet-Dere (vale), 187, 238,
358, 425.

Aimone de Grimaldi (n. pr.), 547.

Aitan-Dere (vale), 210, 239.
Aivalic-Bair (deal), 40, 94, 95, 125,
161, 162.

Ajace (n. mit.), 310, 312, 313.

Ak-Punar (carierti.), 838.
Ak-Punar (deal) 190, 688.
Ah-Punar (sat), 75, 115, 135, 190,
229, 381, 382, 383, 384, 385, 392,
393, 659, 688, 697.
Alc-Punar-Dere (vale), 190, 238.
Akangi (sat), 41,206, 207.
Akangi (vale), 41, 206, 239.
Alcerman (ora), 260. 270,433, 434,
528, 547, 556, 558, 560, 561, 562,
564, 565, 566, 568 569, 570, 571,
573, 576, 577, 592, 610, 619, 870,
871, 874, 875, 876.
Akimof (colonel), 618.
Akinfief (general), 599.
Alcinfief (1-t colonel), 616.
Alacap (cariera), 826.
Alacap (comuna"), 102, 124, 176,
177, 178, 213, 425, 442, 443, 444,
445, 446, 447, 448, 449, 454, 456,
647, 673, 706, 709, 711, 714, 717,.
720, 725, 726, 728, 733, 734., 736,
742, 750, 755, 783, 787, 792, 795,
826, 853.

Aladin sag Alaedin (sult.), 335, 545.

Alah-Bair (deal), 76, 80, 82, 123,132,
135, 180, 423, 455, 691.

Alain Condax (gef hun.), 538.

Agighiol (vale), 234, 241.

Alam-GhiraT, 572.

Aglaja (vapor), 899.

Agrippa (n. pr.), 249.
Ahmed (discip. lul Mahomed), 337.
Ahmed (fntana lui-), 477.
Ahmed I (sultan), 561.
Ahmed II (sultan), 569.
Ahmed III (sultan), 570, 571, 572.
Ahmed-Hagi-Alil (herghelia lul-),

Alani (popor) 531, 532.

Alar-Cula (vale), 115, 229, 241.
Alathed (gef got), 537, 538.
Alavivus (gef got), 536, 630.

781.

Ahmed-Koeprfilti (mare vizir), 567.

Ahmed-Razim-Paga, 218.
Ahmudtia (loc isol.), 262.

Ai-Orman (carierd). 831, 838.

Ai-Orman (padure), 772.

AlbanezI (popor), 267, 347, 359 381,

395, 399, 458, 544, 903, 905.

Albania (prov.', 929.

Albert Kiraly, 51, 420, 560, 561.
Aleeac-Dere (vale la Azaplar), 153,
208, 239.

Aleeac-Dere (vale sec. a CasamceI), 121, 216, 240, 357, 371.

Ateeae-Punar-Culac (vale), 113, 114,
233, 241, 361, 365.

Ai-Orman (parati), 78, 115, 116, 118,

119, 130, 131, 136, 149, 189, 190,
225, 226, 229, 238, 362, 384, 385,
392, 425, 543, 689.

Aleuticele (insule), 54.

Alexander (episcop), 631.

Ai-Orman (sat), 119, 187, 189, 381,

384, 385, 392, 393, 422, 652, 689.

Alexandrof (general), 620.

Alexandru (de Mangup), 875.
Alexandru (episcop. AlexandrieI),

Ati-Orman (vale), 115, 116, 118, 119,

130, 131, 150, 185, 189, 238, 363,
697.

Aichemberg Fr. d'- (n. pr.), 281.

Alexandria (din Egipt) 308, 627,

628, 636.

627.

Alexandru (czar. TarnoveI), 546,

547, 869.

www.dacoromanica.ro

Alexandru I (Impar. Rus.), 394,

578.

Alexandru II (Imp. Rus.) 618.

Alexandru cel bun (Domn), 260,
344, 553.

Alexandru ce! mare (Reg. Mac.),

222, 244, 322, 517.

Alexandru Cornea (Domn), 559.

Alexandru Cuza (Domn), 6M.
Alexandru Ipsilante (Domn), 576,
577, 637, 638, 880.

Alexandru Moruzi (Domn), 577,

592, 881.

Alexandru Negru (preot), 640,

Alexandru Voda Basarab (Domn),
546, 547. 873.

A lexie (maestrul), 390.

Alexios (general), 868.
Aloxiu (n. pr.) 445.
Alfld, 242.
Algeria, 352, 606.
Ali-Bet (ciflic), V. Susus-Ali-Bel.
Ati-Bel (sat parsit), 350.
Ali-BeI (de la Inan-Cisme), 371.
Ali-BeI (altul), 448.
Ati-Beti-Ceair (sat), 178, 446, 448,
454, 621, 694.
Ali-Beti-Ceatir-Batir (deal), 102, 127,
178, 454.
Alibichioti (cariera), 838.
Alibiehiol (comunb"), 113, 228, 232,
346, 3590360, 361, 365, 375, 382,
387, 402, 651, 685, 686, 687, 688,
706, 709, 711, 714, 717, 720, 725,
728, 733, 736, 743, 750, 756, 771,
784, 788, 793, 796, 853.

Alibichioti (deal), 99, 126,153, 169,

688.
Alibichioti (sat), 99, 167, 169, 170, 458,

460, 622, 625.

Alibichioti (vale), 113, 153.169, 236.
Alibichiot-Acculdn (padure), 771.
Alictidae (parafi), 216, 240.
Aliculac-Batir (deal), 121, 132, 216.
Alticulac-Dere (vale), 121, 216, 240,
371, 428.

Ali-faed (deal) 121, 132 214.

Ati-facd (sat), 122, 213, 214, 224,
244, 33ri, 360, 368.

Ali-fakilar (sat), 39.

Aliman (comuna), 32, 97, 98, 164,
165, 166, 451, 452, 455, 470, 471,
472, 474, 480, 642, 693, 706, 709,
711, 714, 717, 720, '725, 728, 733,
736, 743, 783, 787, 793, 795, 828,
853, 924.

Aliman (deal), 165.

Alimanigteanu (inginer), 823, 849,
937.

Alimpi (archiere5), 331, 640.

Alionte (ostrov), 180.
Altiosti (cotul-), 254, 256, 259, 268,
818.

Atiosti (garla) 254, 813, 818.

943

Aliosti (grind), 254.

Aliosti (pichet), 259.
Aliosti (punct), 259.
Ali-Pasa (de la Babadag), 356, 364.
Ali-Pasa (din 1877), 611.

Amzacea-Dere (vale), 100, 103, 167,

169, 236.

Ali-Pasa (de la Coslugea), 479.

Ali-Pasa (cucer. Dobr.), 550.
Ali-Pasa (de la Ianina), 586.
Ali-Pasa (Mare Vizir), 572.
Ali-Pasa (de la Silistra), 565.
Ali-Pasa (de la Tulcea), 414.
Allard (Dr.), 52, 58, 321, 325, 412.
Almall (sat parElsit), 36.
Almali-culac (movila), 93, 94, 161.

Amzali-Bair (deal), 102, 127, 174,

Almalt-culac (vale) 93, 160, 235.

Alnialia (deal), 114,115, 129, 152, 189,

Amzalar (nu Amzaltil, deal), 115,

130, 152, 189, 190, 229, 382, 384,
688, 849, 850.
175, 179, 453.

Anadolchiot (sat), 124, 211, 212, 336,

426, 429, 434, 435, 442, 443, 444,
445, 502, 647, 670, 684, 694, 697,
779, 798.

Anadolchiot (targul de vite de la-),

90, 91, 154, 155, 156, 157, 350, 470,

Anastasio (Imp'rat), 540, 541, 632.

Almisa (vapor), 899.

Alte nationalitti 67, 417, 418, 426,
446, 471, 905, 907.
Altliz-Tepe (cariera) 830, 850.
Altin-Tepe (deal), V. Ciamurli.

Alunga (ostr. cu padure), 773.

Alvan esct (carierii), 79, 825, 834, 844,
845, 846.

Alvanesct (vale) 149, 181, 238, 822,

825.

Alcantu la Caradurat (carierd), 827.

Alvensleben (deal C. E. D.), 281.
Amastris, 317.
Amaznele, 314.
Amedia-Tabia (fort), 90.
America, 549, 884.
Amet- Uzum (sat pardsit), 350.
Ami-Bou, 69 70, 434, 475.

Ammian-Marcelin. V. Marcelin.
Amofalki (sat pardsit), 350.
Amores, 431.
Amphithrite (vapor), 899.
Amphithrite (Zeita), 313.
Amurat I (Sultan), 547, 550, 870.
Amurat II (Sultan) 553, 554.
Amurxa-Bel, 342
Amullu-Cular (vale), 225, 240, 241.
Amyntas, 247, 464.
Amza (pildure), 773.
Amzacea (sat), 62, 100, 167, 168,
169, 209, 210, 458, 459, 462, 464
469, 470, 647, 693.
Amzacea-Bair (deal), 100, 126,167,
169.

Amzacea-Borungea, 169, 236.

443, 670, 682, 684, 708, 800, 801,

802.

Anastasiu Victor, 72, 77,

Apolloniu de la Rodos (n. pr.),

247, 249, 344.

Apsimar (Imp6r.), 542.

Aquilea (oras In Italia), 512.
Arabagi (sat), 100, 101, 171, 446,
452, 455, 472, 781.

Amzalia (sat), 82, 446, 781.

Amze-Saisi (deal), 121, 132, 223.
Ana-Baf (cariera), 828.
Anadolchlot (cariera), 825, 834, 846.
Anadolchiot (lac). V. Ttibiicaria

190, 228, 229, 382, 384, 386.

Almaliculut (vale), 93, 161, 235.
Almaliu (comuna), 32, 34, 39, 62,

471, 472, 473, 477, 478, 481, 497,

498, 499, 586, 642, 695, 697, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 750, 752, 755, 756,
783, 787, 793, 795, 828, 853.
Almaliu (paraa) 83, 89, 90, 91, 155,
156, 235, 472.
Almaliu (vale), 90, 156.
Almasy (Dr.) 773, 775.

Apolloma din Caria (oras), 317.

78, 79,

80, 81, 82.

Anatolia, 443, 565, 573.
Anauros (Hu), 511.
Anchialos (oras), 317, 542, 869, 881.
Ancona (oras), 432, 522.

Andrassy (n. pr.), 624.

Andr Lavertujon, 281.
Andrei (apostolul), 625, 626.
Andrei II (Regele Ungariei), 544.
Andrei Barcsai (n. pr.), 560.
Andrei Taranowsky (n. pr.), 261,
804, 936.

Andreolo da Guasco (n. pr.), 871.

Andronic II (Imprat), 546.
Andronic Cumnnul, 250.
Andros (vapor), 898.
Andrusof (geolog), 219, 242.
Angelus (vas), 302.
Anghelescu G. (gen.), 494, 495, 499.
Anglia (tara), 36, 267, 271, 272,
282, 285, 304, 435, 551, 554, 601,
624, 874, 876, 878, 882, 884, 885,
897, 930, 032, 933, 935, 936

Angora (oras), 552, 553, 875.

Anodinow (gurd), 252.

Anselm (gen. rus.). 589.
Antiloc (n. pr.), 310, 312, 313.
Antiochia (Patriarchie), 636.
Antipa (calugr), 388.
Antipa (Doctorul), 775, 806, 936.
Antonin Pius (Impr.), 205.
Antoninii (fam. Impr.), 435, 526,
530, 531, 536.

Antonia (Imp.), 519.

Antonius (Episc.), 637, 638.
Anvers (port), 898, 899, 900.
Apa Calistrei (v. Calistra).

Apa Visterna (v. Visterna. Casttmcea).

Apollo (vapor), 899.
Apollodor (scriitor), 511.
Apolon (zeti), 312, 317.
Apollonia, (oras), 307.

www.dacoromanica.ro

Arabagi (vale), 100, 171, 236, 237.

Arabagi-Bair (deal), 100, 127, 171.
Arabi (popor), 343, 622, 659.
Arabi-Alciala (deal), 101, 127, 168.
Arabi-Alciala (vale), 101, 168, 236.
Arabi-luk (movil), 102.
Arabi-luk-Bair (deal), 102, 127, 168,
Arab-Tabia (cariera), 829, 838.
Arab-Tabia (fort.), 34, 36, 38, 90,
154, 501, 586, 591, 603, 605, 923.
Araci (1) 41.
Araklar (movil), 119, 186.

Araklar (sat prasit), 422.

Aralo-Caspiana (depresiune), 72.
Aram-Dere-Cepne (vale), 226, 241.
Arc-Carlota (vapor), 899.
Arcadiu I (Episcop), 330, 331.
Arcadia' II (Episcop), 330, 331, 640.
Arcadia III (Episcop), 331.
Archipelagul (mare), 522, 868, 883,
898

Arctinus din Mild (n. pr.), 307,

308, 514.

Ardagh (cdpitan), 31, 33.

Ardali (sat bulg.), 95.
Ardali-Ceair (vale), 95.
Ardes.1 (v. Transilvania).
Ardeleni (v. Transilvdneni).
Ardeskos (r1a), 513.
Arendt (n. pr.), 281.
Ares (zea), 510, 511.
Argagnis-mare sail super., 293, 295,
296.

Aryagnis-mic sail infer., 293, 295.

Arges (judet), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724; 727, 731,
745, 749, 754.
Arges (r1t1), 513.
Arghiropol (herghelia WI), 781, 782.

Argonautilor (expeditia), 247, 510.

511, 512.

Argos (n. pr.), 511.

Argos (vapor), 898.
Ariadnei (firul), 85.
Arianism (doctrina), 534, 627, 630.
Arie (n. pr.), 534, 627, 628.
Arietis frons (promont.), 308.
Ariminium (oras), 629.
Arion (colonel), 31, 36.
Arios (gura), 247.
Aristot (n. pr.), 247, 249, 250, 512.
Armancaia (carier), 834.
Arman-ceme (vale), 116, 117, 152,
226, 240, 362, 370.
Arman-cepne (v1rf), 75.
Arman-Tepe (deal), 122, 132, 214,
215, 357.

944
Armarachi (cherhana), 816.
Armeanca (cariera), 828.
Armen! (popor), 67, 68, 267, 346,
347, 318, 359, 381, 395, 396, 413,
414, 416, 417, 418, 426, 440, 446,
450, 458, 465. 471, 610, 644, 874,
876, 905, 908.
Armenia (trii,), 537, 543.

Armut-Bair (deal), 124, 133. 152,

176, 177, 179, 451.

Armut-Conac (deal), 109, 128, 199,

233.

Armuttia (comuna), 113, 117, 226,

228, 229, 230, 232, 233, 359, 361,
362, 364, 365, 372, 375, 378, 494,
651, 687, 706, 709, 711, 714, 717,
720, 725, 728, 733, 736, 743, 750,
753, 755, 771, 784, 788, 793, 796,
802, 829. 853.

Annullia (sat parasit), 35, 40, 41,

96, 1.66, 474, 479.

Artnullia (vale pe frontiera), 41.

96, 97, 166, 236, 479.

Arntutlia (vale pl. Babadag). 230,

241.

Arinutlia-Camber (padure), 771.

Armuttu-Bair (deal), 102.
Arnaut-Bostan-Dere (vale), 209, 239,

Arnaut-Pasa (n. pr.), 411.

ArnutiI, 555, 586.
Aron (Domn), 560, 561.
Arpad (vapor), 414.
Arpati-Iuk (movila), 103, 207.
Arpali-htiuk (deal), 209.
Arpalik (deal), 95, 126, 164
Arrian Flavin (n. pr.), 244, 249,
250, 251, 310, 311, 312, 530.

Arrubium (Macin), 391, 525, 529,

530, 637.

Ars amandi (seriere), 432.

Arsitn esci, (cariera), 825.

Arsenius (Arch. de Sugdae), 637.

Arta-Burun (deal), 99, 100, 126, 153,
168, 169, 208.
Artamonof (Colonel) 620.

Artemidor (n. pr.), 249.

Artin Effendi (n. pr.), 281.
Artiscos (rid), 514, 515.
Arvali (n. pr.), 522.
Arvanesci (cariera), 844, 845, 846.
Asadic-orman (padure), 95, 770.
Asan (muntele luI), 107, 128.
Asan-Bel (padure), 768.
Asan Ion I (Impr.), 544, 635.
Asan Ion II (Impr.), 544, 545, 636.
Asan Ion III (Impnr.), 546.
Asan Pehlivan (tIlhar), 350.
Asan-Oba-TepP(moviltt si deal), 103,
208.

Asarlik (comuna), 35, 40, 96,

97,

162, 163, 350, 448, 452, 470, 471,

472, 473, 476, 477, 478, 479, 480,
481, 482, 407, 498, 502, 503, 508,
622, 642, 693, 697, 706, 709, 711,

714, 715, 717, 720, 725, 728, 729,

733, 736, 743, 750, 755, 770, 783,
787, 793, 795, 853, 913, 914, 923.
Asarlic (deal), 40, 83, 96, 126.

Aurelian P. S. (Economist), 789.

Aurelius Fuscus (n. pr.), 431.

Asartic No. I (p. trigon.), 96.

Asarlic No. II (p. trigon.), 96.
Asarlic-Vale (padure), 770.
Ascilar (sal), 103, 208, 209, 458,

Auriates (popor.), 518.

Aurora (vapor), 899.
Austria (p. pe by. Sulina), 294, 296.
Austria-in feritird (idem.), 294.
Austria-tavola (idem.), 294.
Austro-Ungaria (Ora), 31, 36, 37,

464, 469, 647, 695.

Asanizii (familie), 544, 545, 868.
Asia, 247, 517, 537, 553, 554, 556,
558, 559, 560, 624, 628, 870, 875.
Asia-mica, 204, 336, 347, 379, 431,
444, 514, 543, 625, 626, 827, 629,

42, 52, 69, 141, 265, 267, 270, 271,

272, 273, 275, 279, 280, 281, 284,
325, 330, 381, 395, 396, 416, 571,
576, 577, 601, 606, 624, 877, 878,
880, 881, 882, 883, 884, 885, 897,
931, 033, 934, 935, 036.

631, 758, 883.

Astama-Sirti (deal), 95, 125,161, 162,
476.

Asmala-Bair (deal), 117, 130, 162,

230, 01, 364.
As-mandra (ca.riera), 838.
Aspar (n. pr.), 540.
Asparuch (Rage), 541.
Assar-i-Tevfilt (vapor), 624.
Aste (Marquis d'-), 280, 281.
Astrakan (oras), 878.
Asyria (trai), 516.
AsyrienI (popor), 513.
Atcurusu (padure), 770.
Athamas (n. mit.), 510.
Athanaric (Rege), 536, 628, 629.
Alhanasie din Alex. (n. pr.), 628.
Athanasie Otet (Archim.), 407, 408,
409, 410, 641.

Athanasius (Episc.), 637, 638.

Athena (oras), 431.
Athena (zeit), 511.
Athos (vapor), 898.
Atila (Rage), 538, 631.
Atirnafi (car. Ghizdar.), 825, 834.
Atirnali (car. Ostrov), 146, 181.
Atirnafi (car. Topal), 834, 844, 845.
Afd-Sattir (sat parasit), 41, 166, 479.
Atmagea (comuna), 54, 58, 74, 75,
82, 87, 116, 135, 187, 189, 190,
226, 229, 230, 345, 359, 362, 365,
370, 375, 384, 424, 425, 654, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 750, 755, 771, 779,
781, 788, 793, 796, 853.
Atmagea (deal), 225, 226, 230, 689.

Attnagea (pdure), 771.

Atmagea (paran), 116, 117, 226, 241,
Atmagea (vale), 116, 117, 226, 241,
362, 370.
Atmagea (via), 74, 75, 116, 152, 226.

Atmagea-cula (padure), 769.

Atticus (n. pr.), 243.
Aubigny Cogordan (Conte d'-) 281.
Audienil (secta), 629.
Audius (n. pr.), 629.

August (ImOrat. Octa,vian), 431,

432, 433, 435, 521.

AurariI (sat), 873.

Aurelian (Impnr.), 533, 626.

www.dacoromanica.ro

Austriaci (popor), 267, 877, 880.

Autorul anonim, 308.
Avian, 312.
Avaril (popo r), 541.
Avram N. (preot), 752.
Avramide & Sotiriu (fabr.), 851.
Avrellic-Tepe (movil), 124, 429, 502.

Avril (Baron d'-), 281.

Avril Ph. (misionar), 569.
Axiopolis (cetate veche), 529, 637.
Aza-Bel (din Tig-hina), 568,
Azarld (pichet), 147.
Azarlan (sat), 43,106, 107, 134, 146,
147, 152, 191, 193, 194, 195, 196,
197, 381, 391, 392, 394, 581, 582,
613, 615, 652, 683, 686, 688, 697,
915, 021.
Azaplar (comuna), 89, 99, 103, 153,
169, 208, 457, 458, 459, 460, 462,
463, 464, 647, 706, 708, 711, 714,
716, 719, 725, 726, 728, 729, 732,
735, 742, 755, 782, 787, 792, 795,
853.

Azaplar (deal), 208.

Azarian Effendi (n. pr.), 281.
Azeddin (Print Seleucid), 545.
Azizia (sat), 446, 456, 642.
Azow (Mare), 204, 245, 329, 571, 878.

Azow (oras), 270, 564, 567, 569,

570, 571, 877.

Traducerea numirllor streine.

Aasla (trebue zis Agetsla). gura.

Abdulah= n. pr.
Ac= alb.
Acargea=curg'tor.
Aci =lemn.
Acic= deschis.
Acsan-Demir = (trebue zis AcsacDemir). Asa numiaii TurciI pe
Erdogrul.
Ada = insula
Adam = om.
Adassi = vez1 Ada.

n. pr.
Adin=fnchinatorI.
Aga = Aga, in 1nteles de sef. De
la vechiul turcesc Aka.
Aganim= genetivul luI Aga.
Adil

945

Agemler =AI Agemilor. AgemiT

Babina (lac), 255, 256, 814, 815, 818,

817, 818.

erati un trib Turc.

AghacT

Baarlic-Bair (deal), 174.

Baba-Bair (deal), 119, 131, 187.
Baba fi Celea (pddure), 768.

arborT.

Agi = amar.
Agige amara.
Ahmet= n. pr.

Baba Hasan (gura), 30, 203, 252.

Ahmut =---on. pr.

Babadag (bariera"), 110, 415, 682, 685.

Af -=urs.
Aidanitk lurninos. (De uncle conrupt Aitan).
AigAr = armdsar.

Babadag (carierd la Tulcea), 838.

Babadag (carierd in malul lacului),

Aitemir= n. pr.
Aiva = gutuIii. (De unde Aiva-

353, 625, 779, 785, 789, 794.

Babadag (culme), 111, 116, 118, 130,
225, 685, 747, 753.
Babadag (lac), 78, 109, 114, 118, 140,
141, 218, 219, 227, 228, 230, 231,

lic).

Aktngi= curg6tor.
Ala= vArgat.
Alah=Dumnezeil.
Alar (maT corect Aglar)

241 251, 363, 364, 372, 37, 379,

plan-

gere.

Alcea, alcia, alceac sail algea=

jos (prin extens vale).

Ali= n. pr.

Alma

(trebue zis Elmalt) vezT

acest nume.
AlUn = aur.

Amet (iar nu Amt.) = n. pr.

AmuzacT=(trebue zis HamzacT),
V. acest nume.
AmzalAT = (trebue zis Amzalar),
genetivul de la Hamza. V. acest
name.
Ana = mama.
ArabagT= citrutas.
A raliclar = treed tre. (Conrupt s'a
zis Araclar).
Aram spurcat.
Ardalt = cu rapit.
Arman = aria de treierat (se mal
zice si Harman).
Armut par (pom).

Armutlt=cu per'.
Arndut =-- Albanez.

Arpalt= orz.
Arta --- (trebue zis Orta). V. acest
nume.
Artassi (trebue zis Orlassi). V.
acest nume.

Asadfc= n. pr.
Asan = n. pr
AsarlIc = loe de spanzurtre. (De

la Asmak = a spanzura).
Ascilar
Aslama

(trebue zis Asmalar)-=

spanzuritre.
Asma cumpan de put.
At = cal.
Ala Sadie= a luT Sadie.
Atmagea =soim.
Avretillc (de la Avret)=-- female.

Aul = (trebue zis Oul). V. acest

nume.
Azaplar

liberal.

838, 840.

Babadag (caza), 31, 327, 347, 348,

684, 685, 686.

Babadag (munt1), 82, 135, 218, 244,
323, 350, 593, 757.

Babadag (oras), 54, 57, 82, 64, 65,

68, 69, 70, 78, 80, 82, 84, 109, 110,
111, 112, 117, 118, 140, 185, 191,
199, 218, 220, 225, 226, 227, 228,
230, 231, 233, 234, 252, 325, 330,
335, 336, 341, 346, 347, 355, 356,
359, 360, 361, 362, 363, 364, 365,
366, 367, 368, 369, 370, 371, 372,
374, 375, 376, 377, 378, 379, 383,
384, 385, 386, 398, 399, 404, 406,
407, 411, 414, 417, 424, 427, 434,
483, 494, 496, 497, 498, 499, 500,
502, 508, 509, 559, 561, 562, 563,
565, 566, 567, 568, 570, 571, 572,
573, 574, 575, 576, 577, 580, 581,
582, 583, 592, 602, 608, 608, 611,
619, 638, 639, 641, 646, 651, 654,
684, 685, 686, 687, 688, 689,
690, 697, 699, 700, 701, 706, 709,
711, 714, 717, 720, 725, 728, 733,
736, 743, 750, TA, 757, 760, 761,
766, 771, 784, 788, 793, 796, 797,
829, 838, 840, 852, 857, 860, 867,
904, 909, 921, 929.
Babadag (piidure), 244, 444, 504, 771.

Babadag (*hi, 230, 241, 685.

Babadag (plasa), 328, 342, 343, 345,
346, 347, 348, 357, 358, 360, 365,
380, 395, 425, 492, 702, 705, 706,
707, 708, 709, 710, 711, 712, 713.
714, 715, 716, 717, 718, 719, 720,
721, 722, 723, 724, 725, 726, 727,
728, 729, 730, 732, 733, 731, 735,
736, 737, 738, '740, '741, '743, '744,

Babucci-Culac (vale), 95, 164, 236.

Bac (Jud.), 696, 698, 705, 707,

710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, '749, '754, 785.

Baccesarai (capitala Hanilor), 575.

Baccuiusu (padure), 476.
Baccuiusu (sat pardsit), 97, 98, 164,
471, 472, 474, 476, 480, 693.
Baccuiusu-Culac (vale), 98, 164, 236.

Bach (fratil), 851.

13achus (zeil), 435.
Barim (lac), 255, 813, 814.
Baciu (deal), 101, 127, 148, 165.
Bariu (lac), 100, 101, 148, 165, 170,
171, 172, 236, 237, 452, 692, 693.

Barin (lac In Delta), 255, 394, 397,

814.

Baddlan (sat), 29.

Badalar (movild), 103, 208.

Badila (valea viilor de la-), 108,

199, 231, 239.
Badila (viI), 108, 199, 231, 382, 386,
388, 389, 404, 687, 751, 752.

Ba8r (legea lui), 138, 139, 245.

Bagdad (oras), 867.
Bagdad (vapor), 900.
Bageld Canara (carierd), 828.
Baghiel, (grind), 192.
Bagofsky (colonel), 598.

Bagration (Print), 583, 584,

585,

586, 587, 588.

Bahna (muntiT), 757.

Baiazid (flu] luT Soliman), 559.

Baiazid I (Sultan), 550, 551, 552,

553, 636, 637, 870, 875.

Baiazid II (Sultan), 555, 557, 558,

BEIT (linie), 682.

Bair (carierd), 828.

Bair-Iuiuk (deal), 99, 126, 153, 169.
Bair-Mezarlik (dal), 99, 126, 167.
Bairar (deal), 118, 130, 227, 364.

Bairactar (Mare Vizir), 579.

Bairam (s6rbtre), 337.
Bairamtlede (comund), 40, 99, 100,
167, 169, 170, 441, 445, 448, 460,
461, 470, 471, 473, 474, 478, 479,
647, 695, 697, 706, 709, 711, 714,
717, 720, 725, 728, 729, 733, 736,
743, 783, 787, 793, 795, 853, 914,
924.

Bairamdede-Bair (deal, ramif. luT

DerechioT), 99, 126, 186, 169.

746, 747, 750, 751, 752, 753, 755,

756, 763, 771, 772, 784, 785, 788,
789, 793, 794, 796, 802, 803, 804,
829, 853, 930, 934, 936.
Babadag (vale), 227.

Bairamdede-Bair (ram. luT Bas-

Babair (culme), 75.

Babba (Babadag), 434.
Babalecu (pddure), 768.
Babilonia (Ord), 867.
Babina (insuld), 253.

Bakmentiew (general), 591.

Bakt Ghiral (general), 575.
Baku (vapor), 901.
Balaban (cdpitan), 176.
Balaban (ostrov), 146, 180, 181.

71890

Punar), 99, 126, 187, 170.

Bak-Ceauf (deal),117,130, 225, 226,
230, 362, 365, 370.
Bak-Ceauf (vale), 117, 230, 241, 365.

419

www.dacoromanica.ro

946

Balaban (padure), 768.

Balaban-ceair (padure), 768.
Balabancea (comun), 75, 105,112,
115, 189, 190, 191, 228, 229, 232,
361, 375, 380, 381, 382, 383, 384,
385, 386, 387, 389, 390, 402, 454,
652, 655, '706, 709, 712, 714, 717,
720, 726, 728, 733, 736, 743 750,
755, 772, 784, 788, 794, 796, 849,
853.

Balabancea (padure) 772.

Balabancea (muntI), 75.
Btilticeanu (n pr.) 281.
BOlaceanu (vale), 184, 238
13alahani (vapor), 901.
Bldanul (garla), 188, 392.
Balar-Batir (deal),117, 130, 229 230.

Barage (p. pe br. Sulina), 293.

Barb4' (podul de la-), 579.
Barbot de Marny (n. pr.), 242.
Barbotasi Orman (pitdure), 39, 125.

Barcelona (ora), 874.

Barcelonelte (ora), 53.
Barceman (sat bulg.), 39.
Barcley Trewor (n. pr.), 437, 661.
Barcsay Acat (Domn), 565.
Barrre (n. pr.), 273, 281.
Baroi (cariera), 70, 834.
Bdrot (garla), 149, 183, 184, 186,
419, 921.

Baross (vapor), 901.

Barrow (ora), 302.

Barsa (tinut), 791.
Barsach (n. pr.) 832.

Balar-Cula (cariera), 829

Bdldsesti (balta), 193.
Bal-Bair (del), 120, 131.
BalcanI (munff), 89, 136, 242, 327,

Barotzi (colonel i general), 43,500.

363, 432, ,513, 514 515, 518, 521,

523, 532, 533, 537, 541, 544, 551,
569, 576, 622, 623, 674.
BalcaniI-OrientalT, 99, 135, 515.
Balcano-Carpatin (unghiul), 51, 55,

Basarabia (provincie), 27, 31, 136,

137, 242, 245, 262, 271, 317, 327,
341, 346, 365, 379, 380, 384, 387,
389, 390, 392, 393, 394, 395, 398,
404, 405, 406, 407, 408, 413, 550,
562, 566, 568, 570, 575, 578, 579,
582, 583, 593, 594, 610, 611, 624,
646, 761, 764, 779, 780, 781, 790,

242.

Balcic (caza), 353.

Balcic (port), 554, 575, 598, 607, 623.

Balcic-Iuk (deal), 206, 207.

Baldarelk-Ceair (vale), 98, 166. 170,
236, 470, 475.

Baldaran-Iuk (movila), 103, 209.

Baldouin (Imparat), 636, 872.

Balghiu (carie*, 834.

Balgiu (deal), 119, 131, 184, 186.
Balgiu (sat), 119, 184, 185, 186, 417,
419, 420, 422.

Balibeg Malgociogli (general), 558.

Bali-Iuk (movila) 99, 153.

Balla (Intro Borcea i Dunare),

677, 678, 679, 680.

Balta (podul din), 678, 679.

Bala
1ntre Dunare i Cremenea). 182, 645.
Balta-Bair (deal), 118, 130, 231, 364.
Balta de mijloc (la gura Buaz.), 217.

Balta mare (la gura Buaz.), 217.

Balta satulut (vale i lac), 106, 198.
Baltetgescl (sat), 82, 122, 123, 180,
181, 336, 417, 424, 444, 446, 455,
456, 694

Baltagi Mohamet (Vizir), 570.

Baltic,a (Mare), 536, 878.
Banatul (provincie), 70, 242, 756,
757.

Banca Agricola, 902.

Banca Nationala, 901.
Banca Greneralti,, 901.

Banca Germana, 282.

Banca Otomana, 282.
Banca de Scont, 902.
Bandini (n. pr.), 564, 876.
Baraganul (regiune), 351.

Bas-Punar-Sirti (deal ram. SInIrIol-B.), 95, 96, 126, 162, 164,476.

Bassoli (n. pr.), 306.
Bastarni (popor), 515, 520.
BastarniI-Peucini (v. Peuci).
Batacli (sat parasit), 350.
Batadi-Alcear (vale), 226, 2303 241,

Batacli-Basa (deal), 120, 131, 185,

357.

Batacli-Dere (vale), 181, 238.

Batacu (gEtrld), 255, 814, 815.
Batacu (lac), 255, 814.

Batalionul Dorobant1 Dobrogea,

500, 502.

Batalionul I VanatorI, 494, 496,

407, 551, 502, 504, 505, 506.

Batalionul II Vanatorl, 502, 503,

504, 506, 507, 860.

Batalionul III Vanatori, 504.

502.

Basa-Iuk (movila), 171.

Basarab (vapor) 900.

916, 918.

Basarabil-Negri, 202, 547, 866.

Ba-buzucT (trupe), 581, 582, 606,
608, 611, 613, 616, 622.

Bas-cesme (cariera), 829, 838.

Bas-chioi (carierti,), 838.
Bas-chiot (comuna), 76, 78, 113,
116, 117, 228, 229, 230, 232, -233,
359, 361, 362, 363, 365, 370, 372,
375, 378, 494, 651, 687, 688, 697,
706, 709, 711, 714, 717, 720, 725,
728, 733, 736, 743, 750, 755, 760,
771, 784, 788, 793, 796, 830, 842,
853, 934.

Bas-rhiot (vale), 116, 117, 229, 230,

241.

Bas-chiol-Cineli (ptidure), 771.

Basculac (vale), 179, 237.
Basla-musu (padure), 769.
Bas-punar (deal tamif. CiucuroveI),
131, 225, 226, 357.

IV

494, 495,

505, 506.
505, 506.

860.

497.

Batalionul V
VI
VII

Batatzes Ion Duca (Impar.), 544.

Baterit (cariere), 822.
Bathori (Rege), 560.
Bathori (Print), 560.
Balmich Cavar (p. pe. br. Sulina),
293, 295, 296.

Balmich-Cavar super. (p. pe. br.

Sulinti), 294.

Batu (Kan), 545.

Batum (vapor), 901.
Baudry (n. pr.), 527.
Bauduin I (Imptir.), 544.
Bavaria (Ord), 271.
Bavi-Btbl-Kiuciuh(deal), 101,127,
168.

Bazancourt (n. pr.), 53, 71.

Bazarghian (sat), 95, 97, 98, 161,
163, 164, 471, 475, 476, 477, 481,
647.

Bazarghian (v1rf), 95.

Bazargic (caza), 353.

Bazargic (ora q bulg.), 38, 40, 85,
135, 154, 156, 157, 341, 356, 450,
453, 476, 567, 575, 584, 585, 590,
592, 593, 595, 597, 598, 599, 606,
607, 620, 621, 622, 823, 674, 923.

Bas-Punar (sat pl. Bab.),118, 119,

BaziaI (ora), 242.

185, 214, 224, 225, 226, 360,

369, 377, 378, 424, 651.
Bas-Punar (vale pl. Bab.), 119, 120,
225, 240, 241, 357, 370.

Bechet (Dolj), 277.

Becke (n, pr.), 280, 281.
Bedelot (pitdure), 772.
Bedje (Satul-No, pl. Babad.), 372.

Bas-Punar (sat pallid'. pl. Mang ),

Bedreddin (n. pr.), 552.

206, 207, 208, 458, 464, 695.

Bas-Punar (sat pl. Silistra-Noua),

99, 167, 169, 170, 448, 461, 471,
474, 479, 647, 695.
Bas-Punar-Bair (deal ram. Caraomer), 99, 126, 169.

Bas-Punar-Sirti (deal ram. SariIol-B.), 95, .125, 161, 167.

www.dacoromanica.ro

Bei-Aslan-Bair (deal), 102, 127, 175.

Bei-Aslan-Culac-Da uttar (vale),102,
175, 237.
Bei-bugeac (sat), 79, 234, 342, 896,
401, 403, 404, 406, 653, 655, 669.

Beidaut (cariera), 838.

Beidaut (comuna), 120, 121, 224,
225, 359, 366 368, 369, 371, 372,

947

375, 376, 378, 379, 406, 651, 689,

690, 697, 706, 709, 711, 714, 717,
720, 725, 728, 733, 736, 743, 750,
771, 782, 784, 788, 793, 796, 830,
838, 853, 934
Beidaut (padure), 771.
Beidaut (MS), 76, 90, 120, 121, 131,
132, 141, 214, 216, 224, 225, 240,
366, 369, 375, 689, 690.
Bpilic (balta), 98, 162, 163, 235, 236,
474.

Bailie No. I (vale), 94, 96, 125, 126,

164, 235, 236, 474.
Beilic No. 2 (vale), 164, 236.

Beilic (comuna), 32, 96, 162, 163,

452, 470, 471, 472, 474, 475,
476, 480, 623, 642, 706, 709, 711,
714, 717, 718, 720, 725, 728, 733,
736. 743, 750, 752, 755, 769, 783,
787, 593, 795, 853.

Beitic (*lure), 769.

Beilic (sat, jud Ialomita), 642.
Beilic-Ceair (vez! AlmaIfu).
Beilic-Ceair (alta vale), 96, 97, 98.
Belly (deal), 110, 129, 201.
Bel- Orman- Bair (deal), 39, 92,125,
155, 158.

Belciraga-Bair (deal),124, 133, 176,

178.

Belciraya-Culac (vale), 178, 237, 451.

Belfiraga-Gilcazar (vale), 178, 237.

Bekter ksat), 82, 99, 167, 169, 170,
448, 458, 461, 473, 590, 647, 695.
Bela IV (Rege), 544, 636.
Bela (vapor), 901.
Belciu gata (lac), 183.
Belciugul (garla), 811, 818.
Belciugul (lac), 258, 269, 810, 811,
818.

Belriugulut (grindul-), 258.

Beledia (cariera), 832, 838, 846.
Beledia (Constanta), 439
Beledia (Tulcea), 78.
Belezliki-Sirti (deal), 39, 91, 125,
155, 156, 157.

Belgarod (gura), 252.

Belgia (Ora), 349, 678, 790, 802,
823, 885, 897, 928, 930, 931, 035,
936.

Berdari (sat prasit), 350.

Bedzan (Dobrogia), 27, 28, 244.
Berechet-su-cesme (fntana), 477.
Berezan (insuld), 307, 309.

Bergner (n. pr.), 52.

Berio (cavaler), 281.

111, 201, 397.

Berke (Kan), 335, 545.

Barlad (oral, 506, 547, 871.

1-16rlad (republica), 871, 872.

Berlie (colonel), 589.

Berlin (tratatul de la-). 30, 31, 32,
37, 262, 272, 273, 279, 624, 625,
676, 766, 918.
Beris-Tepessi (movila), 123, 214,
215, 428.

Bernard (doctor), 87.

Beroe (fn Dobrogia), 529.
Bero6 (Eski-zagra), 532.
Bertesci (vale), 119, 149, 150, 186,
238, 419.
Besaul (sat), 102, 167, 168, 441, 445,
446, 448, 459, 461, 464, 647.

Besaul-dere (vale), 101, 168, 236.

Bespopovi (secta), 66, 329, 331, 332,
359, 377, 378, 381, 390, 395, 396,
401, 416, 653, 654.
Bessarabec (vapor), 900.
Bessi (popor), 48, 518, 519, 520.
Bestepe (carierti), 838.
Bestepe (muntI), 69, 70, 71, 77, 78,
111, 112, 129, 135, 136, 137, 139,
195, 201, 246, 397, 399, 400, 412,
593, 761.

Bestepe-turc (comun), 110,

111,

1.12, 152, 201, 350, 379, 395, 396,

397, 398, 399, 400, 401, 404, 465,
406, 573, 639, 652, 655, 686, 706,
709, 712, 714, 717, 720, 726, 728,
733, 736, 743, 751, 761, 784, 788,
703, 796, 802, 838, 853.

Bestepenilor (rnahala), 640.

Betirchffi (sat), 590.
Bezac (n. pr.), 585.
Bielev (regim. de-), 618.
Biiarlar (deal, rarnif. Dorobantul),

bantul).
Bilarlar-Tepessi (movila), 123, 124,

868.

Bentului (vale), 184, 238, 419, 422.

Beotia (provincie), 312, 510.
Berber Hagi Ahmet (n. pr.), 392.
Berbotasi Orinan (padure), 92.

868.

Bizone (oras), 84, 247, 248, 434,

521.

Blasova (ins.), 75 187, 385.

Boazgic (rfu), 90, 122, 123, 149, 172,
180, 423, 424, 455, 659.

Boazgic (sat), 43, 62, 79, 172, 173,

180, 181, 417, 418, 424, 425, 455,
456, 642, 670, 805, 806, 904.
Boazgic (vale), 122, 123, 149, 180,
Boazgic-mare (padure), 768.
Boazgic-mic (ostrov),146, 173.
Boazgic-mic (padure), 768.
Boazgic-Tepe (movila), 123, 180.

397, 400.

Bilartar-Bair (deal, vez! Doro-

572, 573, 576, 577:

867, 868, 869, 872.

Bizantia (oras), 317, 335, 625, 637,

Bestepe-rnman (sal parasit.), 350,

Belibrov (garla luI-), 255, 807, 813,

Benkendorf (general), 599.

Benjamin de Tudle (n. pr.), 867,

870.

BistonieniI (popor), 432.

Bila (cariera), 824.
Bitinia (provincie), 627.
Bitter (n. pr.), 280, 281.
Bivolul (garla), 257, 811.
Bizantin (Imperiul), 538, 542, 543,
633, (vezI i Imperiul Bizantin).
BizantiniI, 260, 261, 335, 404, 436,
437, 546, 632, 633, 634, 635, 636,

237, 417, 445, 694.

Boazgic-mare (ostrov), 146, 173, 417.

Belgrad (tratatul de la-) 571, 877,

Bender (Tighina), 561. 562, 565,

437, 642, 923.

Bisertica grca (Const.) 84, 429, 642.
Bisertica grca (Mangalia), 465, 645,

Bestepe (piidure), 773.

Bestepe (vale), 201, 239.

Bilarlar (sat, vez! Dorobantul).

814.

218.

Bisericula (cetate la Mahmudia),

Bisericula (gura), 224.
Bisericula (p. trig. la Doloj), 224.
Biserica armna (Constanta), 429,

BelgienI, 347, 381, 905.

Belgrad (cap. Serbiei), 544 900.

Belizaritl (gen.), 541.

Bisericula (cetate la Garvan), 196.

Biserticula (cet. la Dolojman), 82,

124, 132, 179.

425.

Bimbasa (ostrov), 146, 155.

Btimbasa (padure), 769.
Bi-orman (padure), 770.
Biringi-Medgidie-Dere (vale), 102,
178, 237.

Bisagi lung (lac), 255, 814.

Bisagi mix (lac), 255, 814.

Bischoffscheim (ban*, 282.

Bisericufa (cariera), 840.

www.dacoromanica.ro

Boazului (gura), 30, 76, 89, 217, 218,

223, 427.

Boboc N. (n. pr.), 752.

Bocloyea (deal), 75, 109, 112,129, 229,

232, 358, 380, 382, 402, 849.

Boclogea (*lure), 773.

Boclogea (vale si parla), 112, 113,
241, 402.

Boemia (Ora), 343, 551, 555, 871.

Boemia (vapor), 899.
Boemiei (muntii), 73.
Bomond de Tarent (sef cruciat),
543.

Boerebiste (liege), 519.

Boerescu (ministru), 676.
Bogaz-chiol (Cernavoda), 69, 141,
357, 449, 577, 638, 670, 903.
Bogdaproste (cariera) 826, 834, 844.
846.

Bogdaproste (lac), 255, 815.

Bogdan (Domn), 547.
Bogdanof (general), 618.
BogorniliI (secta), 636.
Bogoris sail Boris (Rege), 542, 633,
634, 635.

948

Bogulubow (n. pr.), 31, 32, 37.

Bohemians (tiganI), 343.
Boian (sef avar), 541.
Boleslawski (cavaler de-), 281.
Bolgaria (vapor), 900.
Bolgrad (judet), 610.
Bolgrad (oras), 013.
Bolonia (oras), 53.
Bone-SIM (deal), 01,92, 125,155, 157.

Bonn (oras), 53.

BiOs (vapor), 901.
Boranescu (colonel), 494.
Borcea (canal), 29, 32, 154, 155,
156, 182, 585, 591, 677, 678, 679.
Borcea (halt.), 680.
Borcea (pod peste-), 677, 678, 679.
Bordeaux (ora), 53, 376.
Boreostoma (gura), 248, 249, 521.
Borgstrtim (colonel), 618.
Borhelc (De-), 281.
Boris AnlonovicT (inginer), 36.
Borlak (Chiostol), 447, 621.
Borodino (regim. de-), 618.
Borreion (gura), 248, 250, (v. si
Boreostoma),
Borun-Bu ir (deal),115, 130, 189, 190.

Borungea (deal), (v. Mezarlik-I3orungea-13air).

Borungea (movila), 100.
Borungea (padure), 100.
Borungea (sat), 99, 100, 167, 170,
446, 448.

Borungea (vale), 79, 81, 83, 89, 98,

09, 100, 102, 126, 167, 168, 109,
170, 208, 209, 210, 236, 441, 445,
448, 449, 452, 453, 461, 473, 474,
479, 691, 695, 024.
Borysthene (Dnipru), 307, 308, 309,
310, 313, 514, 520.

Borysthenis (insula), 309, 310, 311,

312.

Boscovitch Iosef (n. pr.), 874.

I3osforul Cimeric (strtmtre), 47.
Bosforul Thracic (sail Bosfor), 202,
204, 296, 309, 535, 551, 550, 599,
870, 874, 877, 881.

Bosnia (provincie), 242, 549, 551.

Bosnia (vapor Florio), 899.
Bosnia (vapor Lloyd), 890.
Bosniac-Aga (n. pr.), 578.
Bosquet (general), 606.
Bosphorus (Kertsch), 866.
Bostanariilor (deal), 113, 129, 232.
Bostanelor (vale), 105, 194, 238.
BotosanT (judet), 696, 698, 705, 707,
710, '713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754, 032.

Boucicaut (rnaresal), 551.

Bozaurt-Culac (carierd), 828.
Bozlutak-Iuk (deal), 210.
Braila (garla), 197.
Braila (grind), 197.
Braila (judet), 62, 380, 383, 391,
392, 393, 394, 416, 419, 646, 696,

698, 705, 707, 710, 713, 715,

724, 727, 731, 745, 749, 754,
Brila (oras), 84, 106, 135, 137,
144, 147, 150, 188, 219, 220,
277, 279, 283, 285, 296, 304,
392, 393, 421, 494, 495, 499,
528, 561, 571, 573, 579, 580,
584, 587, 588, 593, 595, 596,
599, 601, 602, 611, 612, 613,
615, 617, 618, 619, 669, 700,
812, 873, 874, 876, 877, 881,
898, 899, 900, 901, 921, 932.

718,
031.
143,
261,
391,
502,
583,

598,
614,
761,
884,

Bran (pas si sat), 550, 646.

Bran (valea lui-), 106, 194, 238, 389.

Brancoveanu (vapor), 900.

Brandzit (doctor), 756, 757, 760, 774.

Bugeac (vale), 91, 156, 235.

Bugek (sef tatar), 545.

Bug (rig), 204, 598.
Bululc-Beily (deal), 201.
Buiulc-Bilarlar-dere (vale), 179, 237.

Buiuk Btbt (comuna), 62, 100,

102, 168, 178, 425, 440, 441, 442,
443, 445, 446, 447, 448, 453, 454,
459, 467, 468, 622, 647, 691, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725 726,
728, 729, 733, 736, 742, 781, 783,
787, 792, 795, 853.
Buiuk-Bidbal-Bair (deal), 102, 127,
447.

Buittk Caceamac (yell Caceamac).

13uiulc Cainardgi (sat bulg ),

Brant III (general), 618, 621.

Brasov (oras), 874.
Brates (lac), 137, 872.

Buiuk-Cara-Tepe (movil) 113, 233.

Buiuk-Cartalik (vale), 232, 241.

Bratianu I. C. (om de slat), 496, 624.

Brezulut (deal), 107, 108, 128, 193,
199, 231, 382, 386, 392.

Buiulc-Ceral-Crair (vale), 100, 171,

Breda, 931.
Bretannion (Episcop), 536, 629, 630.

Brialmont (general), 921, 923.

Britania (Oral), 625.
Britania (vapor), 609.
Brutus (n. pr.), 243, 431.
Brusa (oras), 549, 550.
Bruzen la Martiniarre (n. pr.), 434,
Bitching (n. pr.), 248, 249, 250.
Bucovina (provincie), 135, 330, 089,
883.

BucurescI (oras), 36, 43, 278, 280,

334, 374, 466, 494, 497, 498, 499,
500, 501, 502, 503, 504, 505, 500,
578, 579, 588, 638, 639, 646, 675,
676, 677, 681, 780, 791, 798, 802,
822, 823, 880, 902, 922

Bucuresci (lratatul de la ...), 270,

592, 599.

Bucuresci (vapor). 898.

BucurescI-Cernavoda (linie), 501.
BucurescI-FetestI. 501.
Buda-Pesta (oras). 900, 901.
Bugeacul BasarabieT, 27, 324, 327,
341, 403 561, 563, 564, 565, 566,
567, 568, 569, 570, 571, 572, 579,
610, 639, 876.

Bugeacul (sat in Basarabia), 30,

138, 252, 259.

Bugeac (balt, V. Golovita Ezer).

Bugeac (comuna), 62, 91, 146, 154,
155, 156, 159, 100, 470, 471, 472,
473, 474, 478 481, 482, 642, 691,
706, 709, 711, 714, 717, 720, 725.
728, 733, 736, 743, 750, 755, 769,
783, 787, 793, 795, 828, 836, 853.
Bugeac (culme), 90, 106, 107, 128,
142, 150, 152, 191, 193, 194, 195,
196, 473, 612, 613 614, 615, 616,
617, 688, 916, 917, 918, 919
Bugeac (deal, pl. Silistra), 91, 125,
148, 153, 151, 155, 156

www.dacoromanica.ro

Buiulc-Carvan (v. Carvan mare).

236.

Buiuk-Cogelac-Tepe (mov.) 121, 216,

371.

Buiuk-D ere (vale sec a Borungei).

89, 99, 169, 236.

Buiuk-D ere(vale la Tatlageac),

200, 239.

Buiuk-Dere (vale sec. a TibrinuluT)

179, 237.

Buiuk-Dere-Seid-Curt-Cular (vale),
102, 174, 237.

Buiuk-Enghez (v. Enghez mare).

Buiuk-luiuk (movila), 122.
Buiulc- Mezarlik - Bair (deal), 101,
127, 171.

Buiuk-Muratan (sal), 458, 467, 649

Buiuk-Orinan (cariera), 838.
Buiuk- Orinan (ptidure ParachioR,
94, 1(10, 161, 770.

Buiuk- Orman rpadure Regep-Cuiusu), 771.

Buiuk-Orman-Bair (deal),118, 130
227, 366, 367.

Buiuk-Orman-Culac (vale), 94, 95.

Buiuk-Pasa (amiral), 612.
Buiutc-Tatlageac (v. Tall. mare).
Buiuciu (deal), 97, 163.
Bujor (eariera), 830, 840.
Bujor (deal), 115, 130, 189, 190, 384.

Bulatow (general), 581, 582.

Bulbuter (Ole Balbal), 450, 674.
Bulgaria (Ora), 27, 30, 31, 32,
37,
64,
95,

39, 40, 41, 42,

85, 90, 91, 92,
97, 98, 103, 135,
136, 137, 154, 156, 157, 158, 155,
36,
43,
94,

38,
81,
96,

161, 1G2, 163, 166, 167, 170, 204,

206, 207, 235, 242, 273, 275, 277,
350, 351, 353, 416, 434., 457, 459,
46", 462, 468, 470, 472, 473, 475,
476, 477, 478, 479, 481, 502, 507,
541, 546, 547, 549, 550, 551, 552,
554, 561, 584, 588, 598, 624, 625,
631, 632, 633, 634, 635, 661, 676,

949
700, 757, 761, 823, 867, 874, 878,
879, 880, 897, 913, 923, 931, 934,
936.

Bulgaria (vapor), 899.

Bulgarif (popor), 28, 51,

57,

62,

68, 140, 259, 260, 267, 321,

323, 325, 326, 327, 328, 330, 336,
342, 313, 347, 348, 349, 350, 351,
359, 365, 366, 367, 368, 369, 371,
374, 375, 376, 378, 379, 381, 384,
387, 393, 395, 396, 398, 406, 413,
414, 415, 417, 418, 426, 428, 433,
434, 435, 440, 446, 448, 453, 458,
461, 464, 465, 471, 472, 496, 498,
501, 541, 542, 543, 544, 547, 548,
519, 581, 582, 583, 585, 600, 607,
610, 611, 613, 618, 632, 633, 634,
635, 636, 637, 639, 641, 642, 643,644, 615, 646, 653, 762, 780, 794,
860, 862, 867, 869, 905, 907, 008,
918, 922, 923, 924, 928, 933.
67,

Bulgaro-Romn (frontierd, v.
fronliera de Sud).
Bumbac (coltul, mlatinit) 217.
Burbaki (colonel), 606.
Burgas (golf), 203, 514.
Burgas (ora.'), 70, 881.

Burghlea Gr. (n. pr.), 640.

Burgundia (provincie), 551, 555.
Buri (ef Mar), 545.
Burun-Strtt (deal), 91, 125, 155, 157. -

Burlacu Stefan (n. pr.), 361.

Burman (scriitor), 434.
Bursuc (vale), 693.
Bursuca (grla), 257, 811, 812.
Bursucu (movila), 112.
Butirsk, 618.
Buz611 (judet), 606, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 740, 754, 933.

Buzdd (ora), 84, 506, 579, 584.

Bugd (pas), 874.

Balic = pete.

Ba.. cap, ef, Inceput, Intdiul.

BaI-buzucI = fdr ciiptitid.

&Ladle= primii-vara.
Baba= la id...

BabuccI.papugid, care face papucl.

Bac= vie (loc unde se plantzti,

Caciamac-Dere (vale) 452.

Batac =m1atind.

Caciamac-mare (sat pardsit), 41,

Batac11= mlittinos.

403, 207, 350, 468.

Caciamac-nzic (sat pdrdsit), 350.
Caciamac-Orman-Bair (deal), 101,

Batar -..care se scufundd.

Batmls= supus fneculuI, Inecat.
Bavi , (trebue zis Mavf). V. acest
nume.

Bazarghian= negustor.
Bazargic = trguor.
Beghir= cal.
BeI=titlu de nobletd.
Bailie =corvadd.
Beledie = primdrie.
Belezlichi= belciug.

Bender = n. pr.
Bendge =-- n. pr.

Berdari.-- (slavon) spat de tesut

pnzii.

Bal = miere.

Balaban = (in ttdresce) mare

(grand).
Baldaran = (trebue zis Baldrgan)
cu cucul.
Baldarfc = (trebue zis Batdrgan)
cucutd.

Caddr-Ali-Asan (herghelia WI...)

781.

Cadi-Cdla (deal), 122, 132, 149, 181,

184, 185, 186, 419, 691.
Cadi-Cdla (sat), 184, 185, 350, 417,

419, 420, 423, 424, 619, 620, 921.

CadichioI (sat bulg.), 36, 40, 94, 95.
Cadirhiol (sat, pl. Mangalia), 41,
103, 207, 458, 461, 462, 497, 498,
499, 648.
Cadid (judecdtor), 337, 338, 341, 355.

Be=cinci.

197, 229, 231, 382, 386.

Cadiulul (pirfu), 107, 197, 231, 241.
Cadiutui (vale), 107, 197, 231, 241.
Cadmos (n. pr.), 510, 511.

Betirchid = (trebue zis Beder-chiof). Beder = rail.

Bilal . n. pr.
Bilalar =In loe de Bilarlar) = a

Cadiulut (deal), 107, 108, 128, 195,

Cadmular Aleea (vale), 169, 236.

lui Bilal.
Bimbaa= Maior.
Biringi = Intdiul.
Boaz sad Bogaz = canal, gAtlej.

Caelino Calgagnini (n. pr.), 433,

Boazgic.diminutivul luI Boaz.

Boclogea=murddrie.

Cahul (judet), 610.

Cahul (lac), 138, 594, 018.
Cahul (ora..), 573.
Cai-cular (vale), 225, 240, 241, 357.
Caitdere ((leal), 120, 132, 224.
Caildere (sat), 216, 224, 359, 366.
Caildere (vale), 120, 224, 240, 366.
Caillard (locotenent), 36.
Caimacli-dere (vale), 122,182, 238,

Borlac, burlac --- nefnsurat.

Borun, burun = nas, promontoria.

Borungea=ln forma de nas.

Bostan = dovleac.
Bozaurt =cenuiii.

Bozlutac = (de la Bozli) --, cu

ghiatd.

434.

Caffa (ora), 260, 545, 546,556,557,

868, 869, 870, 871, 875.

419, 420, 422.

Bugeac = colt.

Buiuc= mare.
Buiucce=mrior.
&Albin =privighetre.
Wilbiller = pluralul luI Billbal.

Burun. veil borun.

vital).

Bair= deal.
Bairac = steag.
Bairam. s'rbtre la Turd.

127, 171.

Caciatna (loc. isolatii) 403, 795.

Cacique (vapor), 608.
Cadan (ef tdtar), 545.

Berechet = abondent.
Beriki = de dincce.
Beri = (trebue zis Baris)=cdriitd.

Badalar = (trebue zis Bagelar)-=

co de fum. Genitiv.
Bageld= co de fum.

214, 240.

Bal-ceau--= Sergent-Major.

Buba = Lath'.

Traducerea numirilor striine.

Caciamac (vale pe frontierd), 41.

Caciamac (vale sec. a Casfmcd),

Caimaclia (deal), 149.

Caimaclia (vale), 149.
Cainac (fntn,), 223, 240.
Cainac (Wig), 223, 240.
Cainac-ba (loc. isolat), 371.

Cainardgi (vezi Kainardji).

Cainargeanu (carierg), 829.
Cairac (deal), 119, 131, 186, 419.

Cairic-Cairac (culine principal.

Sarighiol), 120, 132.

C. F. R. (atelier), 851.
C. F. R. (haltd), 205.

Cairic-Cairac (ram. din Dolama),

Cdble-Bair (deal), 124, 132, 179, 180.

Cablovat (lac), 255, 815.

Cairacil (deal), 110, 111, 129, 195,

Cabula-Bair (deal), 102, 127, 167.

Caciamac (carier), 840.
Caciamac (sat, pl. Babadag), 121,
214, 350, 360, 368, 424, 690.
Caciamac (sat, pl. Medgidia), 101,
171, 174, 441, 446, 448, 449, 452,
453, 643, 647.

www.dacoromanica.ro

120, 131, 224.

201, 234, 397, 400, 405, 406.

Ckiracului (cAmpia), 112, 234.
Calabalik-bair (deal), 118, 130, 228,
231, 364.

Calachiat (carier), 825, 834, 844,

845.

Calachof (ruine), 79, 146, 181,424,

525, 529.

950
Calachiol (vale), 140, 181, 237.
Calacula-bair (deal). Vezi Culacula.

Caladuca (sat pitrsit), 350.

Calafat (oras), 84, 544, 593, 873, 874.

Calafat (vapor), 900.

Calaicea (carier), 834.
Calaigi (deal, 97, 126, 166, 170.
Calaigi (p. trigon), 41, 95, 97, 164.
Calaigi (sat), 34, 40, 94, 151, 471,
475, 477, 478, 480, 481, 482, 648.
Calaigi-ceair (vale", 161, 162, 235.
Calaigi-dolojan (vale), 225, 240.
Clrasi (oras), 32, 33, 156, 277,
481, 494, 579, 585, 587, 590, 501,
602, 619, 669, 678, 700, 016.
Calarasi (vapor), 900.
Clrai ( rus), 901.
Calburglna (deal), 96,126,162, 474.
Calburgina (vIrf), 96.
Cale (deal, ram. lui Haidem). 121,
132, 223.

Calea sdpata (pdure), 769.

Cale-balr (deal, ram. lui Ciubucluc),
115, 130, 189, 362.

Calenderu (carier), 828.

Calfa (vale sec. a Urluici), 96, 99,
167, 236.

Calfa sa Cesme-Cultic (vale sec.

a Diordumgi), 101, 171, 236.
Calla (comun1,119, 122, 184, 185,
214, 38, 369, 417, 418, 419, 420,
422, 424, 425, 644, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 725, 728, 732, 735,
742, 750, 768, 782, 786, 702, 795,
853.

Calfa (vale), 224.

Calfachiol (sat), 96, 99, 167, 458,
459, 460, 4 3, 474,923.
Calfadere sa Caramcea (vale), 173,
237.

Calga (Kan), 565.

Calica (deal), 11.0, 129, 234.
Calica (mlastine), 227.
Calica (sat), 64, 110, 140, 234, 325,
396, 404, 405, 406, 653.

Calichioi (sat parhsit), 350.

Catigeorge (ostrov), 155.
Caliman I (Imperator), 545, 636.
Caliman II(
), 545.
Clinescu (n. pr.) 752.
Calinova (grind), 258, 269.
Calinova (padure), 773.
Caltinova (pescrie), 139, 246, 250,

317, 321, 430, 434, 464, 513, 517,

518, 521, 525, 520.
Calliope (muza), 313.
Callipizfi (popor), 317.

Callistrat (n. pr.) 307.

Callistus (episcop), 637.
Caton sag Calonstoma (gur), 247,
248, 249, 250, 310, 521.

Caloianes (v. Asan Ion II).

Calpurnius Iulianus (general), 522.
Calu (n. pr.), 831.
Clugaren1 (Walla, de la-) 561,

alugrenI (vapor), 900.

370.

Calului (grind), 256.

Calypso (corabie), 609.
Camber (cariera), 840.
Camber (sat), 117, 226, 228, 229,
230, 325, 328, 359, 361, 362, 370,
Camber (vale), 230, 241.
Camber -Tppessi (deal), 119, 131,
187.

Cambodge (vapor), 900.

136, 654.
Carncik
Camena (cariera). 830.
Camena (deal), 117, 130, 364.

Canat-Calfa(deal),119, 131, 189, 358.

Canat-Calfa (pdure), 772.

381, 384, 385, 425, 652.

Canat-Calfa (vale), 119, 180, 238.

Candiano (colonel). 463.
Candiano P. (general), 506.
Canea (oras), 900..
Can en-Curse (deal), 100, 127, 167,
168.

Canli-Bugc(comund), 118, 224, 227,

231, 359, 354, 866, 367, 368, 360,

372, 374, 651, 689, 706, 709, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 733, 736,
743, 750, 784, 788, 793, 796, 802,
853.

Canli-Cicur (sat), 35, 41, 103, 207,

Camena (ram. celui de sus), 117,

130.

Camena (prti),120, 226, 240, 369.

Camena (sat), 120, 225, 226, 330,

458, 460, 462, 648.

Canli-Dere (deal), 94, 125, 148, 155,
159, 160.
Canli-Dere (vale), 94, 148, 159.

Canlia (comuna), 32,

360, 369, 378, 640, 651.

Camenka (Carcaliu), 136, 383.
Camenica (oras), 567, 569.

Cimpul-Lung (oras), 547.

Cdmpul Merelei Agighiol (car.), 840.

Cand-Mesea (parau), 187, 238.

Canagic-Bair (deal), 113, 129, 233.
Canara (carier), 80, 684, 834.
Canara (cariercom. Bugeac), 828.

Enisemlia),
Canara (

37, 93, 94,

159, 160, 161, 350, 470, 471, 474,

478, 480, 482, 623, 643, 691, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 750, 755, 769, 783,
787, 793, 795, 828, 853.
Caulia (vale), 159, 235, 474.
Canlia-veche (vale), 159, 235.

Canoski (sat prsit), 350.

Canrobert (general), 604, 606, 608,
609.

828.

Canara (lac V. SiiIghiol).

Canara (sat), 124, 153, 212, 213,
426, 427, 428, 442, 443, 444, 449,
648, 670, 681, 684, 690, 695, 697,
699, 700, 701, 834, 836.
Canara (vale la Boazgic), 149, 181.

Cantacuzen (regent), 546.

Can tacuzen (scrii tor), 546.
Canternir D. (istoric Domn), 248,
249, 324, 344, 363, 558, 568, 570.
778, 871, 935.
CantemirescI (fam. talar) 546, 566,

Cantili (colonel si general), 495.

237.

Canara-Aurel (cariera), 825, 884,

84.6.

Canar-Bair (carier), 822.

Canara-Bair (del), 102, 127,

504.

Cantu (istoric), 875.

Capactia (balt), 199, 386.
Capaclia (vale), 108, 119, 230, 380,
386, 389, 685, 739, 933.

231.
178,

362.

Canara-Ceatir (cariera), 825, 834,

844, 845, 846.
Canara-Ceair (deal), 117, 130, 230.

Canara-Ceair (vale), 39, 40, 89,92,

93, 94., 96, 125, 161, 235, 472, 475.

www.dacoromanica.ro

Canaraua clin drumul Tulcit, 834.

Canaraua relit (carier6), 834.
Canarautz fetii (pdure), 760.

Cann (dal), 101, 127, 171, 173.

372, 378, 573, 651, 887.

Cali-Petru (rIusor In Bulg.), 586.

Calistra (vale), 116, 120, 100, 238.

Callatis (Mangalia., 247, 248, 307,

Canaraua ( pd u re), '770.

Canat-Calfa (sat), 78, 79, 189, 335,

Calugdrulut (vale), 226, 229, 241,

Canara-Baba (carierd.), 829, 840.

Canara-Baba (deal), 118, 130, 228,

Calistra (partial), 104, 105, 114, 115,

129, 190, 191, 238.

116, 117, 230, 241.

Canara-Dere (vale), 103, 168, 236.

Canara-ghiol (carierd), 834
Canara- Orman (p,dure), 771.
Canara-Tarla (cariera), 825, 845.

Canat-Calfa (rig), 119, 189, 238, 385.

864.

269, 394.
Calinova-Sf. Gheorghe(padure), 772.
Cali-Petri-Ceair (vale In Bulg ), 38.

Cali-Petrovo (deal), 586.

Cali-Petrovo (vale), 586.
Calipso (vapor), 899.

Canara-Ceair (vale sec. a TaiteD,

Capadocia (provincie), 310, 630.

Cap-de-drac (ostrov), 252.
Capalan-culac (vale), 168, 236.
Capidava (oras vechiu), 424, 525,
529.

Capitneanu (Lt.-Colonel), 502.

Capitolin (scriitor), 532.
Capitoliii (la Roma), 431.

951

Caplevata (grind), 256.

CapotPsci (carier.), 840.
Capra (valea), 116, 189, 238.
Capugi (deal), 122, 132, 184.

Cura-culac (vale), 158, 235.

Carada-bair (deal), 117, 118, 130,

Cararni$ea-Tepe (deal), 120, 131,

225, 226, 227, 230, 231, 364, 378,

Caramlati (n. pr.), 822.

Caramurat (comunii), 54. 62, 90,

Capugi (sat), 181, 417, 420, 423,

Caradede-bair (deal ramificatia

424, 425, 648.

Capugi (virf), 180.

Caput Hinoguluti (carier,), 834.
Capuschioti-bair (deal), 94, 125, 161,

689.

lui Muuruazliki ; [g']; 74, 175.

Caradede-bair (altd ramif, tot a

lul Muuruazliki [n'], 102, 127.
Caradere (vale) 103, 207, 239.

Caradgilar (sat bulg.), 36, 41.

162.

Cara (scriitor), 433

Cara-acti (vezT Sarapcea Cara-acil.
Cara-aci-cdcea (deal), 78, 126, 476.
Cara-aci-alcea (vale), 170, 236.
Cara-a ci c-Bair (deal), 102, 127, 178.

Cara-aci-curusu (pddure), 94.

Cara-alti-corusu (padure), 39, 769.
Cara-izmat (sat), 97, 98, 162, 163,
471, 476, 478.

Cara-amat-bair (deal), 97, 126, 163,

170.

Cara-bacd (comunti), 100, 167, 169,

440, 441, 445, 446, 448, 453,
459, 461, 643, 706, 709, 711, 714,
717, 720, 725, 728, 733, 736, 742,
781, 783, 787, 792, 795, 853.
Cara-batir (carier), 832, 840.

Cara-batir (deal), 78, 79, 111, 129,

140, 170, 403.

Cara-balu (carierd), 822, 831, 840,

846, 847, 937.

Carabt (n. pr.), 558.

Cara-burun (cariera), 840.
Cara-burun (deal, ram. luI Haiddn),
121, 132, 223, 224, 225, 366, 368.

Cara-burun (deal, ram. Testemel),

120, 131, 224, 225, 226.

Cara-burun-Bair (deal, ramif.

Carvan), 39, 93, 125, 158, 159.
Caracala (Imprat), 433, 435, 464,
531.

Cara-ceallic (pddure), 769.

Cara-ceallic (vale), 230, 241.
Cara-ceallic-culac (vale), 98,170,236.
Cara-chtioti (sat),100, 153, 167, 168,
169, 208, 409, 458, 459, 463, 464,
648.

Caraehioi-bair (deal ramificatia luI

Armut-Bair, 124, 133, 213, 214.
Carachiati-bair (deal ramificatia luT
Buiuk-Bulbul), 102, 127, 174.
Caracticula (deal ramif. luT Priopcea), 115, 130, 190, 384.
Caracicula (sat), 41, 206, 207, 458,
468, 642.

Caracli (sat bulg.), 586.

Cara-coium (pepinierd), 762.
Cara-coium (plantatie), 763, 768.
Caracoium (sat), 43, 62, 65, 141,
213, 217, 336, 426, 428, 442, 646,
648, 690, 768, 934,

Cara-coru (padure), 770. Cara cuiusu-dcre (vale), 102, 176,

178, 237.

Caradurac-batir (deal), 102, 127, 179,

184, 185.

123, 124, 133, 152, 177, 213, 426,

427, 428, 444, 449, 508, 575, 642,
646, 648, 682, 684, 691, 695, 697,
706, 708, 711, 714, 716, 719, 725,
728, 732, 735, 742, 750, 779, 782,
786, 792, 795, 853.

Caramurat (deal),

123, 132, 215,

427, 428, 684, 690.

451.

Caradurar-culac (vale), 178, 237.

Caradurat (sat prdsil,), 350, 452,

Caramurat (movil), 152.

Caramurat-Ceair, (vale), 124, 177,

781.

237.

Caragea (Domn), 502, 639.

Caragea (movila), 94, 125.
Caraghtios-ceatir (vale), 93, 159, 235,

Caramurat-Tepe, (movild), 124, 153.

Cara Mustafa-Pasa (Mare Vizir),

567.

Caranasuf (comuna), 62, 71, 76,

475.

Caraghios-cuiusu (sat bulg.), 623.

Caragia-punar (deal), 120, 132, 214,
224.

Caragtidi-bair (deal), 117, 130, 361,

364.

Caraharman (comuna), 54, 80, 141,

222, 223, 342, 367, 368, 426,
427, 428; 434, 441, 444, 572, 575,
648, 706, 708, 711, 714, 716, 719.
725. 726, 728, 732, 735, 742, 750,
762, 782, 786, 792, '795, 806, 853,
Caratibil (mlastina), 227.
Caraibil (sat), 110, 234, 325, 350,
396, 397, 398, 401, 405, 406, 655,
686.

Cara-tiuk (deal), 153.

Cara-tiuk (movila), 122.

Cara-iuzuk, (ramif. din dealul Caraomer, basinul Dunarean,deal),

99, 126, 169.

Cara-iuiuk, (ramif din dealul Caraomer, basinul Pontic, deal), 103,

128, 207, 208.

Cara-tiuk-dere (vale), 210, 239.

Cara-iuk-tepe (deal), 103, 128.
Cara-iuk-tepe(mov. pe vallum), 153.
Caralmus- Orman (deal), 95, 125,126,
Caralmus-uzum-culac (vale), 40,
95, 96.

Caraman-ceair (carierd), 827, 838.

Caramancea (deal), 101, 127, 173.
Caramancea (vale), 89, 100, 101,
148, 173, 174, 237, 445, 451, 455.
Caramanchiat (carierg), 840.
Caramanchioti (comund, 118, 231,
327, 359, 360, 367, 372, 374, 651,
689, 706, 709, 711. 714, 717, 720,
725, 728, 733, 736, 743, 750, 771,
784, 788, 793, 796, 830, 840, 853,
Caramanchioti (deal), 118, 130, 227,
' 367, 689.
Caramanchioti (pddure), 771,
Caramanitia (padure), 770.
Caramideti (deal), 91, 125, 155, 156,
472, 473.

www.dacoromanica.ro

121, 140, 218, 222, 223, 359, 360,

367, 368, 371, 427, 442, 698, 644,
651, 684, 690, 697, 706, 709, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 733, 736,
743, 750, 771, 784, 788, 793, 796,
853.

Caranasuf (deal) 121, 132, 222, 223,

368.

Caranasuf (padure) 771.

Caranasuf (pepinierd), 762.
Caranasuf (pdrri), 223, 240.
Caranasuf (plantatie), 763.
Caranlic (comuna), 95. 160, 161,
162, 163, 164, 470, 471, 474, 475,
476. 477. 478, 480, 481, 644, 648,
694, 706, 709, 711, 714, 717, 720,
725, 728, 729, 733, 736, 739, 743,
750, 755, 770, 783, 787, 793, 795,
828, 853.

Caranlic (pdure). 770.

Caranitic (p. trig.), 96.
Caranitic (vale), 164, 236.
raranlic-vale (pddure), 770.
Carantina (pichet), 147.
Cara-Oba-Bair (deal), 102, 127, 168,
217.

Caraomer (comuna), 41, 54,

55,

99, 103, 153, 170, 207, 208, 457,

458, 459, 460, 461, 462, 463, 464,
467, 468, 473, 479, 497, 498, 499,
503, 508, 623, 642, 648, 693, 695,
697, 699, 700, 701, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 725, 728, 732. 735,
742, 755, 779, 782, 787, 792, 795,
853, 886, 890, 913, 914, 927.
Caraomer (pepiniera), 762.
Caraomer (plantatie). 763.
Caraomer-Bair (deal) 99, 103, 126,
128, 169, 208, 693.

Caraorman (carier,), 840.

Caraorman (comuna), 28, 256, 257,
263, 264, 395, 403, 652, 706, 709,
712, 714, 717, 720, 726, 728, 733,
736, 744, 750, 765, 766, 772, 783,
788, 794, 796, 810, 840, 853.

952

Caraorman (grind), 256, 257, 263,

264, 268, 807, 811, 818.

Caraorman (insula), 254, 256.

Caraorman (padure) 137, 139, 254,
25.i, 257, 765, 766, 772, 934
Caraorman (ptidure pl. Medgidie),

zan) 119, 131, 186, 214.

Cara-Tepe (movilti,), 102. 152, 214.
Cara- Tepe-Bair (deal In dealul Dorobantul), 123, 132, 179, 180, 214,
215, 357, 368.

Caratheodory (n. pr.), 281.

769.

Caraorman, (sat bulgar.), 34, 39.

Carapat-daga (deal), 124, 132, 179,
180, 451, 455.

Carapcea (deal), 115. 130, 152, 190,

229, 382, 849.

Carapcea-Balabancea (deal, ram.

Jul Amzalar), 75, 115, 130.
Carapeletli (deal), 97, 126.
Carapeletti (vale), 170, 236.
Cara peliclic (deal) 99, 126, 166, 167.
Carapelit (muntI), 75, 119, 131, 849,
850, 937.

Carapelit (piidure). 772

Carapelit (sat).119, 184, 185, 417,
418, 419, 420, 422, 423, 644, 648.
Carapelit-bair(deal), 119, 131, 184,
185, 694.

Caraperetlic-artassi (deal) 40, 94,

125, 162.

Carapi-corusu (pddure), 161.

Cardrilor (deal) 73, 106, 128, 152,
193, 194, 195, 197.
Carasan (vale), 98, 148, 165, 236.
Carasu (balta), 175, 176, 237, 355,
437, 447, 449, 450, 451, 452, 453,
455, 587, 597, 673, 674, 675, 684,
903.

Carasu. (sat parasit) 244, 342, 350,

450, 453, 566, 575, 584, 587, 599,
670, 674, 683, 903.

Carasu (vale),
83,

Cara-Tepe (deal In dealul Rama-

84,

57, 69, 70, 81,

89, 90, 98, 99, 100,

102, 103, 104, 108, 124, 125, 128,

134, 148, 173, 175, 176, 177, 178,
'210, 211, 237, 242, 243, 244, 336,
342, 425, 442. 443, 445, 447, 449,
452, 456, 598, 659, 670, 672, 673,
731, 747, 881, 924.
Carasuf u-dere (vale), 178, 237.

Cara-suhat (cariera), 840.

Cara-suhat (lac), 397, 400.
Cara-suhat, (padure), 773.
Cara-suhat, (sat), 151, 152, 200, 201,
396. 400, 401, 653, 810.

Cara-suhat (virf), 110, 201.

Carasuluc-batir (deal), 99, 126, 169.
Carasuluc-ceair (vale), 169, 236.
Carasuluc-dere (vale), 102.
Caratai, (comunt1), 177, 213, 350,
423, 427, 428, 442, 444, 445, 446,
447, 448, 449, 456, 598 647. 670.
673, 706, 709, 711, 714, 717, 720,
725, 728, 733, 736, 742, 783, 787,
792, 795. 853.
Caratai (deal), 124, 133, 176, 117.

Garold (vale), 124, 177, 237, 449.

Caratat-Alceac (vale), 177, 237.

Caraula (deal, ramif. din CadiCasla), 122, 132, 140, 184, 419, 422.

Cara ata (alt deal, ramif. din GhiolPunar), 07, 126.

Carauta (p. trig.), 98, 164.
Caraulac-Alcea (vale), 168, 236.
Carbuccia (general), 606.
Cdrbunartia (vale), 229, 241, 361.
Carbunaritor (vale), 108, 100, 113,
233, 241.

Cdrbunelor (vale), 195.

Carcaliu (balta), 06, 150, 188,191,
383, 391.

Carcaliu (cariera), 831.

Carcaliu (comuna), 29, 63,147, 188,
194, 380, 381, 383, 384, 386, 391,
392, 394, 640, 653, 688, 697, 706,
709, 712, 714, 717, 720, 726, 728,
733, 736, 743, 750, 755, 772, 784,
788, 794, 796, 831, 853.
Caccaliu (deal), 106, 128, 191, 383,
386, 301.
Carcaliu (garld,), 188, 191.
Carcaliu (insuld), 187, 383.

Carat/dot (vale), 210, 239.

Carlovitz (tratatul de la -) 569, 877.
Carmazat (cariera). 832.
-Carmen-Silva (sat In Delta), 256,
257, 263, 268.

Carmen-Silva (sat la Techirghiol),

445, 692.

Carniolia (vapor), b90.

Carnu Munteanu (n. pr.), 751.
Carol I (cariere), 937.
Carol I (comuna), 62, 71, 82, 123,
124, 177, 179, 215, 426, 427, 428,
444, 449, 456 642, 644, 648, 691,
706, 708, 711, 714. 716, 719, 725,
728, 732 735, 742, 782, 786. 792,
'795, 824, 853.

Caro/ I (deal), 425, 427. 428, 691.

Carol I (hotel), 83, 104, 203, 429,
438, 923.

Carol I (piad), 904.

Carol I (Regele Romaniei), 142, 172,

264, 292, 388, 414, 494, 496, 503,

505 506. 624, 875, 915, 937.
Carol Quintul, 335.
Carol VI, 551.
Carol XII, 570.

Carol Schmidt (n. pr.), 851.

Carol WinIce Olbendorf, 670.
Carolus Primus (vapor), 302.
Car pdnos (lac), 255, 814.

Carcaliu (movild), 106, 383, 386,

Carpatii Munteniei (judet.ele din-),

705, 707, 710, 713, 715, 718, 724,

391, 688.
Carcaman-Bair (deal), 113, 129, 232,

727, 731, 745, 754, 933.

Carpatl (munt,i1-), 73, 242, 324, 761,

361.

Carcevat (garld.), 815, 816, 817, 818.

Carcevat (lac), 255, 815.Cardam (Rege), 542.

Cardonulut (movild), 196,
Cardonulut (vale), 110, 112, 195, 234,
241, 399.

Cariera de ldnga Macus, 840.

Carierelor (de,a1), 392.

Carierit (deal), 110, 129, 200.

Cari-Iol-dere (vale), 364.
Carinthia (vapor), 899.
Cdrjelart (cariera), 831, 840.
Cdrjelart (comnnd) 76,78 79, 118,
187. 189, 190, 226 336, 362, 363,
375, 380, 381, 382 384, 385, 393,
424, 425, 652. 689, 697, 706. 709,
712, 714, 717, 720, 726. 728, 733,
736, 743 750, 755, 772, 784. 788,
794, 796. 802, 831, 838, 840, 853.
Cdrjelart (padure), 772.
Cdrjelart (pirid), 116, 118, 119, 189,
238, 384.

Cdrjelart (vale), 116, 118, 119, 189,

238.

Cdrjelari (via), 74.

Carlar-Bair (deal), 228.
Carlichiot (cariera), 826.
Cartichiol (sat), 209, 210, 458, 467,
692.

www.dacoromanica.ro

929.

Carpatii MoldoveI (judetele din-),

705, 707, 710, 713, 715. 718, 724,
727, 731, 745, 754.

Carpi' (popor), 532.

Carsi-dere (vale), 211, 240.
Carsi-orman (padure), 771.
Carsium (Harsova), 525, 529.
Carst (tinul,), 57, 85.
Cartal (deal). 122. 132 .152, 214, 215.

Cartal (deal In Basarabia), 918.

Cartal (lac In Basarabia), 594, 918.
Carta! (sat In Basarabia), 151.350,
417, 572, 573, 581, 613, 918, 919.
Cartal (OHO), 122, 152, 185, 423.
Cartel (vale), 122, 152, 185.
Cartal Seleuf (sat), 215, 423, 619,
620, 644.

sartal-Tepe (deal, ramif. dealuluif

Tulcea), 110, 129,

195,

233, 398.

Cartal-Terzichiot (vale, vezl TerzichioI).

Carus (scriitor), 431.

Carvan (p. trig.), 92.
Carvan-Bair (deal), 39, 83, 92,125,
155, 158, 159.

Curvan-Mare (comuna), 31 39, 92,

93, 158, 159, 160, 161, 350, 470,
471, 475, 477, 478, 480, 481, 497,

953
498, 499, 501, 503, 504, 508, 684
706, 709. 711, 714, 717, 720, 725,
728, 733, 736. 743, 750, 755, 769,
770, 783, 787, 793 795, 828 838,

Cctfla (valea Afighinea), 169, 236.

Cavac-Culac-Ceair (vale), 158, 253.

Cdfla (valea sec. a SiliteI).180, 237.

Cavac-Culu-Ceair (vale) 39, 92.

Cavactac-Cairac (pfrfu), 120, 224,

Cdfla (valea sec. a EnisaraI),184,

240.

238.

Casa de depunerY, consemn.

Cdfla-Alibichiot (sat), 169.

Ccifla-Alibichiol (vale), 99.
Cdfla-Bair (deal), 87.
Cdfla-tut-Cdciuld (loc. isolatii.). 177.
Cdfla-lut- Ion (loc. isolat). 216.
C41a-1ut-Manasie-Jecu (loc. isol.),

economie, 902
Casacaia (carierti), 834.

Cc41a-Punar (vale) 96, 164, 236.

853.

Carvan-Mare (v.), 39, 92. M. 159. 235.

Carvan-Mic, (sat) 39. 93, 158, 471,

475.

Carran-Mic (vale), 92, 93, 475,

177.

Casdcci (sat), 99, 100, 167, 169, 458,

459, 461, 463, 467. 648
Casamcea (carierd.), 840.

Casdmcea (com. Tulcea), 54, 121,

122, 184, 185, 214, 216, 357, 359,
360, 366, 368., 369, 371, 376, 379,
418, 423, 424, 651, 685, 686 689,
690, 697. 706, 709, 711, 714. 717,
720, 725, 728. 733 736. 743, 750,
766, 771, 784, 788 793, 796, 802,
840, 853.

Casdmcea (deal), 208

Casdmcea (pildure) 771.
Cascimcea (pepiniera), 762.
Casdmrea (riu) 76, 90, 120, 122 123,
132, 152, 213, 214, 215. 216, 224,
'240, 342, 351, 357, 368, 378 423,
425, 428, 444, 659, 682, 684, 689,
690, 747, 934.
Casdmcea (sat, pl. Mang.). 208. 458,
461, 464, 781.

Casdmcea (vale, pl. Mang.)

103,

121, 122, 123.

Casapchiot (carierd). 840

Casapchiol. (comund). 199, 223, 251,
321, 327, 359, 360, 367, 368, 369,
371, 372, 375, 525, 651, 684, 690,
706, 707, 709. 711, 714, 717, 720,

725, 728, 733, 736, 743 750. 753,

784, 788, 793, 796, 840, 842, 853.
Casapchiot (WM), 223, 240.
Casapciriot (vale), 223, 240.
Casapchtioi (v1rf), 121.

Casavet-Bair (deal), 118, 130, 367.

Cascaldlc-Baie (de.a1). 121 132. 214,
216 223, 357, 371. 427, 428.

'Ctiga (carierit la Esechid), 834.

Cdffa (comund, pl. Tulcea), 62, 110
200, 395 396, 398, 399, 406, 414,
653, 685. 706, 709. 712 714, 717,
720, 726. 728, 733, 736, 743, 750,
753, 778, 784, 788, 793. 796, 842,
853, 934.

Cdfla (deal, v. dealul de d'asupra

Cd,10).
110,

129, 200.

Cctga (lac). 109, 398.

Cc41a (sat la Oltina), 32, 96, 164,

471, 480, 642.

Cdfla-Tdrcd (punct), 184. 186.

Cdfld-Teodorof (loc. isol ) 393.
Cdfla-Za haria-rifei (loc. isol ). 216,
371

Castamuni (ora), 552.

Castilia (provincie). 52. 54.
Casto re (vapor), 899.
Castrul-de-ta-Nicolifel, 108, 231, 404.

Catalot (carierd), 832.

Catalot. (comund), 62. 78, 109, 110.
114, 200. 233, 234, 325, 345. 361,
362, 372, 375, 377, 395, 396, 397,
398, 399, 401, 402. 406, 414, 492,
509, 652, 654, 682. 685, 687, 688.
697, 706, 709, 712, 714, 717, 720,
726, 728, 733, 734, 736, 743, 751,
773. 784, 788, 793, 796 832. 838.
842, 853.
Catalot (deal), 113, 129, 229, 233, 399.

Catana (pddure), 95, 770.

Cataractele Dunrii (v. Portile-defier).

132, 208, 239, 598.

Casdnzcea (vale, pl Tulcea) 57, 76,

Cdf/a (deal, pl. Tulcea), 78,

Cdfla-Spindulut (loc. isol.), 192, 194.

Cavarlar (carierd), 826, 834.

Cavaclar (com.). 83, 09, 167, 169,
448. 457, 458, 459, 460, 461, 462,
463, 464, 4437. 474, 648, 601, 692,
693, 694, 695, 697, 706, 708, 711,
714, 116, 719, 725, 728, 732, 735,
742. 750, 782, 787, 792. 795, 826,
834. 853.

Cuvalerif de Rodos, 555.

Cavargic (sat), 121, 216, 371, 372,
426, 427, 428, 442. 444, 684.

Cavara (ora). 434, 554, 575, 585.

589, 598, 607, 622.
Cdz-bair (deal), 116, 130.

Cazad (popor). 28, 321. 328. 329,

330, 331. 341, 347, 369, 560, 561.
562,, 563, 564. 565, 566, 567, 568,
569, 570, 573, 579, 581, 583, 5841
588, 591, 598, 599, 600, 602, 606,
608, 614, 618, 619, 620, 621, 622,
640, 874.

Cazacicli (carierti), 834.

Cazacul (grind), 257.
Cazacului (gArla-), 197.
Cazdlgic-Bair (deal) 112, 129, 233.
Cazdtgic-Dere (vale), 102, 174, 175,
237.

Cazci/md (via), 97.

Cazan gia (vale), 112, 233, 234, 241,
359, 376, 379.
Cazaria i CazariI, 542, 866.

Catargia (pdure), 768.

Catedrala (Constanta), 642.
Catedrala (Tulcea), 639.
Catellianus (Episcop), 632.
Caterina II (Imp6ritteas.), 330, 333'

razarma In fanteriet (Conslanta),

570, 576, 595, 748, 878, 933.

Catineful-mare (lac), 256, 809.
Calin ef ut-mir (lac), 256, 809.
Califa (deal), 98, 126, 162, 163, 165,

Cavil-Murat (comuna), 99, 167, 169,

448, 457, 458, 459. 460, 461, 463,
473, 474, 479. 642, 648 691, 693,
695, 697, 706, 708, 711, 714, 716,
719, 725, 728, 729, 732, 735, 742,
782, 787, 792, 795, 853.
Cazil-Murat (virf), 99.

166.

Catila (vale), 98, 165, 166, 236

Caucas (M-10, 77.
Cauculac (pddure) 771.
Caugagi (pddure), 771.
Caugagi (sat pl. Babadag). 82 117,
118. 120 225, 226, 227. 231, 327,
360, 369, 370 378. 685, 689.

Caugagi (vale pl. Babadag), 227.

241.

Caugagi (sal pl. Medgidia.), 100

102, 167, 168. 446, 448, 461, 781.
Caugagi (p trig.), 102.
Cauta-Ceair (vale), 169, 236.
CtiuanI (localit.), 559.
Cdup (carier,), 840.
Causul-mare (earierti). 840.
Cdupcl-mare (deal), 112. 129, 234.
Citiqul-mic (deal) 77, 78.
Cdupl-mic (carierd),

71890

84, 203.

Cazarma Infant. (Mangalia), 692.

Cazarma Infant. (Galati), 29.
Cazarma Caval. (Const.), 420, 684.

Caztl-Murat-Bair (deal), 169.

Caztl-Murat-Ceair (vale), 169, 236.
Cdzlar-Bair (vf rf), 116.
Ceacaria (Ins. erp.), 318
Cearatina (padure). 773.
Ceairelor (vale), 231, 241, 364, 372.
Ceair-Orman (pddure), 770.
Ceair-Orman (alt trup de piidure),
770.

Ceair-Orrnan (vale), 97, 163, 235,

476.

Ceairut de mijloc (vale), 101, 172

237.

Ceairulut (valea-), 107, 198, 239.

Ceald-Perde (deal), 99, 126, 160, 170.

Ceald-Perde (movild), 99.

Ceanac-Cale (fort), 183.
120

www.dacoromanica.ro

954
Ceatal (pichet), 259.
Ceatal salt Satul noic (insula), 254,
256, 259, 268, 578, 581, 582.
Ceatal-Bair (deal), 112, 129, 233,
234, 399, 441.

Ceatal-derede (carierti), 828

Ceatcd-Iol-Bair (deal), 92, 155, 158.
Ceatal-Ismail, 29, 30 110, 111, 138,
143, 146, 147, 198, 200, 221, 245,
246, 252, 253, 254, 259, 279, 291,
203, 296, 398, 414, 699, 700, 701,
806, 018, 919.
Ceatal-Iuiulc (movilA), 122.

Ceatal-Iuk (movila lng Const.),

124, 153, 211,

Ceatal-Iuk (movil, In EdilchioiTape), 100.

Cratal-chiot (cot), 252.
Ceatal-chiot (pAdure), 773.
Ceatal-chiot (pichet), 259, 499, 503,
Ceatal-chiot (sal), 254, 259, 268, 396,
406, 652.

Cealal-orman (deal Bulgaria), 91.

Ceatal-orman (ramificatia dealulut
Coslugea). 93, 125, 160, 161.
Ceatal-orman (deal, ramif. lut Distrail). 96, 126, 164.
Ceatal-orman (ptid u re Cuzgun), 770,

pl. Sil. NouA),

Ceatal-orman (
07.

Ceatal-orman (sat bulg.), 39.

Ceatal-orman (sat, Pan teli mon),
123, 180, 215, 342, 369, 423, 444.
Ceatal-orman (vale), 123, 215. 240,
357, 423.

Ceatal Sf. Gheorghe, 138, 146, 147,

253, 283, 289, 200, 291, 292, 293,
295 301, 669.
Cealal-Tepe (deal), 110, 129, 195,
405, 414.
Ceatal-7'epe (movilA). 102.

Ceatmalar (carierti), 826.

Ceatmalar (sat prftsit), 209, 210,
458, 467, 692.
Ceatmalar (vale), 210, 239.
Ceatov-Orman (pAdure), 770.
Ceaus-chioi (sat), 122, 214, 350, 357.
360, 388, 418.
Cect-culac (pAclure), 771.

Cecige (v. Kilege).

Cecina Severus) (n. pr.), 432.

Cedrenus (n. pr.). 51.
Ceelln-chioi (vale), 118, 225, 227,
231. 241. 366, 682.
Ceemsticu-Bair (deal). 110, 131, 184.

Cehl (popor), 867.

Celaclar-Ceair (vale), 171, 172 237.
582, 583.

Celea (deal) 122, 132.

Celea niare, 79.

Celea raid/ No. I (car.), 834, 844,

845.

Celea mtjlocie

Celea de sus

), 834.
), 834.

Celebi Mustafa (n. pr.), 580, 581,

Celsius (scriitor), 431, 432.
Cechirgea (c,ariera), 834, 844, 845.
Cechirgea (movilA), 122, 132, 181.
Cechirgea (sat p,r.siL), 350.
Cechirgea (vale), 122, 180, 181, 238.
420, 424.

Cechirgea (vtrf), 78, 79.

Cerhirgelet (piciorul-), 181, 238

Cerbalui (cariera-) 840.

Ceres (vapor) 899.
Cerkez (ptidure), 771.
Cerkezi (popor), 264 325, 354, 377,
418, 479, 608, 610, 611, 613, 610,
619, 621, 622, 623, 646, 928.
Cerkez-Iulc-Bair (deal), 103, 128, 167.

Cerkez-Pasa (beglerbeg), 575.

Cerkez-Kiot (sat). 64, 96, 99, 166.
167, 458, 459, 460, 623.
Cerkez-Ifiot (vale), 41, 96 98, 99,
167, 236, 459.

Cerkinez-Dotan (carierA), 828.

Cerna (carierti), 840.
Cerna (comunii), 64, 74, 115, 189,
190, 191, 229, 336, 380, 381. 382,
384, 385, 386, 392. 393, 394, 390,
508, 652, 655, 687, 688, 697, 706,
709, 712, 714, 717, 720, 726, 728,
733, 736, 743, 750, 755, 757, 766,
772, 784, 788, 794, 706, 804, 831,
840, 842, 848, 853, 934.
Cerna (deal), 115, 129, 130, 190.

Cerna (MuntI). 75, 114. 115.

Cerna (padure), 772.

In Delta"), 773.
Cerna
Cerna (ramificatie), 129.
Cerna (riA).114 115, 130, 152, 190,
229, 238, 384, 392, 393, 688.
Cerna (vale), 114, 115, 130, 135
152, 190, 229, 238. 688.
Cerna (vtrf), 115, 384.
Cernagoria (vapor), 900.
Cernasuf (sat prdsit), 350.
Cernautl (oras), 874.
Cernavoda (balta), 176, 178.

Cernavoda (deal). 124. 133, 148, 140,

179.

Cernavoda (district), 348

Cernavoda (murdiclik), 357.
Cernavoda (oras), 29, 54, 62, 64.
66, 69, 72. 80, 81, 89, 124, 141,
146, 147, 149, 172, 175, 176, 178,
179, 242, 244, 357. 420, 424. 425,
436. 441, 445, 446, 447, 449, 450,
451, 453, 455, 456, 483, 492, 495,
496, 497. 498. 499, 500, 502, 504,
505, 506, 507, 508, 561, 576, 577,
583, 584, 587. 588, 592, 597, 600,
601, 612, 613. 620, 621, 622. 623,
638, 630, 642. 643, 647, 661, 654,
669, 670, 676, 678, 681, 683, 692,
693, 694, 695, 697, 699, 700, 701,
706, 709, 711, 714, 717, 720 725,
728, 733, 736, 742, 750, 766, 768,

www.dacoromanica.ro

783, 787, 792, 795, 797, 826. 834,

830, 851, 852, 856, 860, 884, 886,
888, 891, 901, 903, 904, 909, 021,
922, 923, 924
Cernavoda (pichet), 147.
Cernavoda (punct trigon), 692.

Cernavoda (statie). 450 671, 676,

677.

Cernavocla (vapor), 900.

Cernavoda-Constanfa (cale ferata),
53, 69, 80, 89, 153 175, 176, 177,
178, 212, 284, 356, 425, 429, 435,
437. 442. 443, 447, 449, 450, 453,
601, 613, 617. 620, 621, 622, 6e1,
669, 670, 675, 676, 677, 680, 690.
822.

Cernavada-Constanfa (drumul-), 69,

601 670, 821, 881.

Cernavoda-Pod (statie), 102, 451.

671, 675, 676, 680. 681, 700.
Cernel (gArla), 218, 258, 394, 403,
Cernef (grind), 258.

Cernef Florii Oda), 258, 394.

Cernef Flora. (grind , 258, 269,
Cernef Florit (punct trigon), 394.
Cernir .a (lac), 183.
Cernichiot (sat pAr.sit), 350.

Cernigow (vapor). 901.

Cernofca (brat), 255, 814, 815.
Cernofca (ins.), 29, 253.
Cesar Durando (cavaler), 281.
Cesarea din Palestina, 625.
Cesma (vapor), 624.
Cette (oras,, 667.
Cetatea (carierA). 831.
Cetatea-Albd, (v. Akierman).
Cetatea de la Nticolifel, 108, 199.
.Celatea Oil (v. Vadul OH).
Cetatea veche de la Caranasur 218
222 (v i Istropolis).
Cetatea Zaporojenilor, 258.
Celdfuia (de la Morugiol), 402.
Chafei (disc. WI Mahomed), 337.
Chalciope (n. pr.), 511.
Chalcocond ylas (scriitor). 260, 547,
873.

Chanitus (n pr.), 317.

Charmois (tip de oaie), 802.
Chata (tarit). 335.
Chaten (tarti), 335.
Chazaria (ins. Serp.), 318.
ChazariI (popor), 318, 867.
ChazdaI (n. pr.), 867.
Checi-deressi (v. Keci-deressi).
Chedi-culac (pAdure), 771.
Cheia (deal) 105, 128, 191, 194, 389,
391.

Cheilbasek (sat prasit) 350.

Chele (oras). 250.

Chettepe (cariera Enisemlia), 828.

Che/tepe (ca,riera Nalbant), 830.
Cheltepe (vfrf) 78.

Chemal-Agi-Amet (n. pr.) 827.

Cherbourg (port), 923.

955

Chereci-Baur (carie*. 820.

Chereslic-Orman (ptidure), 94.
Chermside (inginer), 33.

Cherim No. I (grla), 807.

Cherim No. 2 (gArla), 807.
Chernei (movil)) 100, 171.
Chersonesul Tauric (Taurida) 308,
528, 534.

Chersonesul Thracic, 315.

Chestakof (locotenent). 612.
Chetic-Punar. (V. Ketic-Punar).
Chimna (pdure), 770.
Chiciu (carierit), 834.
Chiciu (grld), 196.
Chiciu (oar. pl. HEIr0iva), 146, 182.

hjciu (ostr. pl. Mticin), 196.

Chiciu (ostr. In fata Ca1dra0lor),
585, 587.

Chiciu (sat), 32.

Chiciu (paclure), 768.
Ciciu (altit pitdure), 769.
Chiciu Carcaliu (alter pticlure)772.
Chiciu Dobre (ptidure), 772.
Chilia (brat), 29. 31. 137, 138, 139,
143, 250, 252, 253

Ch iofc-rulac (cariera), 840.

Chiossyjer (com. V. Kiosseler).
Chioserelic (vale), 113, 232, 241.
Chioslel (carierd), 826.
Chtiorgel (deal), 124, 133, 176, 177.
Chiostel (vale), 124, 177, 237.
Chiostel (sat), 124, 176, 177, 428,
446, 447, 448, 647. 670, 673.

Cbiperescl (loe), 568.

Ckircisaias (pdure), 771.
Ohiresli-Orman (pdure), 03.
Chiriaflic (movilift.), 109.
Chiri-glik ( ))
), 200.

Chiriac (grtrla luI-), 255, 814.

Chir4lik (carier), 842.
Chiriflik (vale), 123, 215, 240.
Chirilik (pdure) 771.
Chirilic (sat), 121, 123, 214, 215,
216, 360, 378, 379, 417, 424, 425,
444, 655, 690, 697.

Chireflic-Bair (deal, ranr. lui Muuruazliki-Bair), 101, 127, 173.

Chire/k-Bair (dal, ram.lui Ghelingec). 123, 132, 214, 215, 357.

254, 255, 256,

Chireflic-Culac (vale), 101, 173, 237.

260, 262. 268, 270 279, 284,

286, 291, 305, 394, 395, 553, 582,
592, 600, 610, 625 806, 808, 812,
813, 814, 815, 819, 918.
Chilia (caza), 31, 348, 610, 625.

Chiron (centaur). 511.

Chkinil (ora.), 568.
Chiust en ze (Constanta), 434
Chreteus (n. pr.), 511.
Ciacal (sat pitrasit), 350.
Ciacal-Bair (deal, ram. din dealul
Distrail), 96, 126, 160. 162.
Ciacal-Bair (deal, ram luI Muuruazliki), 102, 127, 174, 175.
Ciacal-dere (vale), 102, 175, 237.
Ciaikovsky (n. pr.), 330.
Ciali-Ceair (vale), 04, 161, 235.
Cialicavac (pas), 561.

Chilia (grind), 254, 255, 268, 807, 814.

Chilia noua (ora), 30, 137, 248,

262, 407, 553, 557, 558, 560,
563, 565, 567, 568, 569, 570, 571,
572, 573, 576, 577, 578, 579, 582,
588, 592, 610, 613. 815.

Chilia veche (ora'), 29, 30, 54, 65,

138, 246, 250, 251, 252. 255. 256,
259, 260, 261, 262, 263, 265; 268,
358, 395, 397, 483, 495, 497, 498,
499, 503, 508, 552, 553, 554, 556,
559, 561, 562, 592, 610, 652, 653,
654, 699, 700, 701, 706, 709, 712,
714, 717. 720, 726, 728, 733, 736,
744, 750, 756, 764, 773, 783, 788,
794, 795, 796, 797, 804. 805, 814,
815, 818. 852, 857, 867, 869 870,
871, 873, 874, 875, 876, 877, 880,
892, 904, 009, 929, 936,
Chilia veche (pichet), 259, 499.

China (Tara), 53, 569,

China (vapor), 899.
Chiogherciu- Punar - Ceair (vale),
169, 236.
Chioti-deressi (vale), 102, 174, 237.

Chior - cuiusu (culme principald,

Ghiol-Punar), 97. 126, 160.

Clzior-cuiusu (alt deal, ram. celul

d'intM), 98, 126, 164, 165, 472,
474.

Chiorcitz (vale), veil Kiorciu.

Chiorcu-Bair (deal), 100, 127, 171,
Chios (ins.), 317
Chios (vapor), 898.

Cialic-cum-ceair (vale), 99, 167, 168,

236.

Cialmargea (sat), 96, 99, 167. 461,

471, 473, 474, 479, 648.

Cialmari (pdure), 770.

Cianzurli (deal),120, 131, 224, 225,
226.

Ciamurli (p. pe br. Sulina), 257,

268, 295, 700, 701, 812

Cianturti (via), 120.

Ciamurtia (balt), 160. 161, 235.

Ciamurli de jos (comuna), 118,

225, 227, 230, 231, 327, 359,
360, 364, 366, 367, 368, 369, 372.
373, 375, 376, 651, 682, 689, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 750, 753, 771, 784,
788, 793, 796, 830, 853.

Ciamarti de sus (comuna).

120,

359, 360, 366, 368, 369, 370,

371, 372, 375, 376, 378, 651, 689,
690, 697, 706, 709, 711. 714, 717,
720, 725, 728, 733, 736, 743, 750,
753, 755, 771, 782, 784, 788, 793,
796, 830, 853.

Ciamurti de sus (ptidure), 771.

www.dacoromanica.ro

Ciamurti Turcesc (sail Hagi Avat),

376.

Ciamurlu (crimpie la Samakov),

550.

Cianga-iara (carierti), 840.

Ciardak (sat partisit), 350.
Ciardnci (vale), 120, 224, 240.
Ciataculac (pdure), 771.
Ciatirik-ceair (vale), 101, 171, 236.

Mucci (p. pe br. Sulina), 295.

Cicero (n. pr.), 430.
Ciconi (popor). 512.
Cicrdcci (carierit), 824.
Cicrticci (comuna), 124, 177, 213,
426, 427, 428, 441, 444, 449, 684,
690, 695, 697, 706, 708, 711, 714,
716, 719, 725, 728, 729, 732, 735,
742, 750, 762, 768, 782, 786, 702,
705, 824, 836, 838, 851, 853.
Cticrdeci (deal), 213.
Cicrdcci (vale), 213, 240.
Cicur (lac). 86, 87, 103, 208,

Cifut-Cuiusu (sat bulg.), 35, 41.

Cigains (TiganI), 343
Cigala-Zade (amiral), 562.
Cilibichioti (carier). 827.
Cilibichioti (sat), 62 124, 177, 350,
446, 453. 456, 670, 675.
Cilibichioti (vale), 177, 237, 454. 456.
Cilibichioti-Bair (deal), 124, 133,179.
Cilibiuluti (deal), 119, 131, 184, 186,
419.

Citicul (deal), 113, 114, 129, 229,

232, 233, 402.

Cilicul (monstire). 58, 109, 113,

233. 325, 390, 396, 399, 402, 404,
405, 406. 407, 408, 409, 410, 640,
641, 651, 6E7, 6)7, 753, 760, 761.
Cilic-dere (carierd), 840.
Cilic-dere (Orb 113, 233 241,410.
Cilic-dere (vale), 113, 233, 241,410,
Cimeril (popor), 513.
Cimitirul-Otoman (car ), 836.

Ciruericum litus (tarti). 520.

Cinamon din Adrianopoli (n. pr.),
633.

CinganiI (popor), 344.

Cinghene (Tiganii), 343, 344.
Cinghen e- Orman-Bair (deal), 101,
127, 171.

Cinghene-Orman-Ceair (vale), 100,

101, 171, 236, 448.

Cinginea-Orman (pddure). 771.

Cineli (deal), 113, 229.
Cine li (munte), 75
Cineli (sat), 116, 228, 229 232 325,
359, 361, 365, 651, 687.
Cinnamus (istoric), 868.
Ciobanut (deal), 122, 132, 149, 419,
422, 921.

Ciobanul (grld), 397, 400.

Ciobanul (lac 0 sat). VezT Grpa
CiobanuluI.
Ciobanul (pdure), 768.

956
Ciobanul (vale), 153, 443, 449.
Ciobanulut (grindul-), 254.
Cioban-dere (deal), 177, 213, 425.

Cioban-Cuiusu (sal bulg ), 623.

Cioban-Gdrld (padure), 773.
Cioban-iuiuk (movil), 103.
Cioban-Gdrld (p pe br. Sulina). 294.
Ciobanisa (sat), 100, 102, 167, 168,
169, 457, 458, 459, 647.
Ciobanisa-Bair (deal), 101, 127, 167,
168.

Ciobanisa-Dere (vale sec a BorungeI)) 168, 236.

Ciobanisa-Dere (vale prel. a Horoslar) 177, 237.

Ciocanulut (dealul-), 101, 127, 172.
Ciocanulut (valea-), 101, 172. 237.
Ciocuralc-Bair (deal). 124, 133, 170,
177, 178.

('tonga (grl), 139, 254, 268, 397,

400, 582, 807, 815, 816, 817.

Ciornofca (ins. v. Cernofca).

Ciornoiu (insul). 253.
Cioroiu (balta) 183, 184, 238, 419
Cioroiu (sat), 37.
Cioroiu-Ceair (vale), 169. 236.
Ciradar (p,dure), 769.
Circa (n. pr.). 325.
Circasia (provincie), 338, 805.
Ciriagti-Iol-Bair (deal), 39, 93, 125,
159.

Ciril-Misir-Ceair (deal), 158, 235.

Cirini (sal parasit), 350.

Cisme (deal, ramif. luI Muuruazlilci-Bair), 101, 127, 172, 173.
Cimeaua (cariera), 829, 836.

Cifmeaua de la K 120 (car.), 836.

Cismegiu (lac), 863.

Cime-bair (ram. Jul Ciali-Perde).

99, 120. 169, 170.

Cipte-bair (ram. luI Mezarifk-Borungea-Bair). 100, 126, 166, 167,

170, 171.

Cipne-bair (carier), 828.

Cime-bair (ram. culmei Sarighiol),
120, 132, 224.

Ciene-Culac (padure), 770.

Cifme-Culac (vale la Ciucurchioi),
95, 164, 236.
Cifme-Culac (vale sec. a BorungeI),
100, 101, 102, 170, 236.

Cimelit sail Araddn (vale sec. a

TaiteY) 113, 232, 241, 402.

Cipteaua Ostrovenilor, (f6nt.), 90,

01, 156.

Cifmeaua Ulucelor (Milt.) 687.

Ciubarciu (loc.), 559.
Ciubucluk-Batir (deal), 115, 116, 130,
189, 190, 362.
C iuciug ea-Culac (vale), 122,185. 238.

Ciut ittc-Algea (pdure), 770.

Ciukur-Kiot (deal), 164.
Ciukur-Kiot (sat), 164, 471, 475, 476,
477, 478, 481, 648.

Ciurleur-Kiot (vale), 95, 164, 236,

Ciucurova (comnn), 80, 82, 117.
119, 185, 180, 226, 230, 345, 359,
360, 362, 363, 365, 370, 375, 378,
384, 418, 419, 422, 424, 425, 651,
654, 655, 687, 688. 689, 691. 693,
694, 697, 706, 709, 711, 714, 717,
720, 725, 728. 733. 736, 743, 750,
762, 766, 771, 784, 788, 793, 796,
853.

Ciucurova (deal), 118, 119, 131, 226,

370.

Ciucurova (vale), 226, 241, 370

Citicurova (pdure), 771.
Ciucurova (pepinier,), 762.
Ciutatu (pdure), '769.
Ciulneful (grla), 106, 196, 197,
386, 390, 615.

Ciulnita (gara), 669.

Ciumacu/ (grind), 258, 269.
Ciumacul (lac), 258.
Ciungile (lac), 183.
Ciupit6iet (grindul-), 196.
Cius (cetate veche), 525, 529.
Civitas Tropceensium (cet. veche),
525, 536.

Cladova (oras), 900.

Claudiana (cale), 431.
Claudiu (Imper), 519, 521.
Claudia II (Imper.), 533, 534, 626.
Clecea mare (grind), 192, 194.
Clement VIII (Papa), 560.
Cleopatra (vapor), 899.
Clin eful (geoid), 258, 403.
Clin eful (grind), 258.
Clin eful (gura-), 258.

Ctime-Culac-Bair (deal ramif. luI

Mangala-Culac-Bair), 102, 127.

Clisi-gie (cariera), 829.

Clotar (Rege) 541.
Cluriu (balta), 196.
Cluciu (grind), 196.
Cluciu (pdure . 183, 768.
Coazima (deal), 110, 129, 200, 398.
Coba-Iuk (deal). 121, 132.
Coba-Iuk (movild), 121, 223, 308.
CobailiI (trib ), 371.
Cocarcea (carier) 827.

Cifme-Dolot (deal), 644.

Cocargea (com ), 78, 79, 101, 171,342.

Cifme-Culac, sa Calla (vale a

Diordumgi), 171, 236, 452.

Cipte-Culac (vale a lac. CochirlenI), 174, 237.

Cime-Culac (valea EnisaraI), 185,

238.

Cimelit (vale sec. a Carasu), 178,

237.

Cimelit (vale sec. a Enisarai), 122,

185, 238.

445, 446, 448. 449, 452, 453, 454,

495, 643, 706, 709, 711, 714, 717,
720, 725, 728, 733, 736, 742, 781,
783, 787, 792, 795, 827, 853, 392.

www.dacoromanica.ro

Corargra (movilii), 101.

Cochirlent (carierti), 836, 844, 845.

Cochirlent (comuna), 62, 80,

81,

146, 172, 173, 175, 357, 445, 446,

451, 452, 453, 455, 456, 474, 497,
643, 692, 706, 709, 711, 714, 717,
720. 725, 728, 733, 736, 742, 750,
783. 787, 792, 795, 827, 836, 853,
Cochirlent (lac), 101, 148, 173, 451,
453, 692, 693.

Cochirlent (vale), 148. 237.

Coci-Tepe (movilti). 114, 229, 233,
358.

Cocoful (deal), 71, 107, 108, 128, 198,

199, 231. 382.
Cocoful (monastire). 58, 75, 108,

198, 199, 229, 231. 258, 325, 361,

380, 381, 382, 383, 386, 387, 388,
389, 390, 404, 405, 410, 582, 640,
650, 684, 687, 697, 739, 751, 753,
761, 795.

Cocooll (vale), 108, 231.

Cocorscu (sluger), 576.

C6cla-ba4it (balta). 112, 228, 233,
379, 404, 400, 682, 685.
C'6da Ghiolulut (car. Aliman), 828.
Cda Ghiolulut (car. EsechioI), 836,

rda Spinaulut (grind), 192, 194.

Codrulut (movila-) 106, 198.
Codrulut (valea-). 106, 108, 239.
Coea (grla sa privalul lul-). 192,
193.

Cora (balla lui-), 102.

Coglniceanu, 331, 466, 610, 624.
Coglniceanu (citric*, 824.
Cogeali (sat), 124, 212, 213, 426,
428, 442, 444, 449, 646, 648,
684, 690. 607.

Cogeali (cariera), 824.

Cogelac (comun), 54, 88, 121, 122,
216, 223, 358, 359, 360, 366, 367,
308, 371, 372, 375, 378. 379, 427,
444, 508, 509, 654, 655, 690,
697, 699, 700, '701, 706, 709, 711,
714, 717, '720, 725, 728, 733, 736,
743, 750, 779, 784, 788, 793, 796,
830, 842, 853, 862.
Cogelac (deal), 684.
Cogelac (piriti), 223, 240, 371.

Cognac (vale), 223, 240.

Cogea-Bair (deal. V. Gogea-Bair).

Cogea-Ceair (vale sec. a Beidaut),

224, 240.

Cogea-Ceair (vale sec. a BorungeI),

40, 97, 170, 236
Cogea-Cara-Bair (ramif. deal. Cilicul). 113, 129, 233.
Cogea-Coru (pdure). 770.
Cogea-Iuk (movil), 101.
Cogra-Iuiuk (movil), 99.

Cogea-Strti-Bair (deal, ramif. din

Caraomer), 100. 103, 120, 153,
208, 209.

CogurluI (lac), 594, 918, 919.

957

Cojazil, 62, 324,

Cojocaru (ptidure), 95. 161.

Coim-Iuk (movila). 103, 208, 209.
Coium-Baba (deal), 118, 130, 778,
934.

Coium-Punar (cariera), 840.

Coium-Punar (comuna), 119, 187.
189, 325. 358, 380, 381, 384, 385,
892, 393, 422, 425, 652, 706, 709,
712, 714, 717, 720, 726, 728, 733,
736, 743, 750, 755. 772, 778, 784,
788, 794, 796, 802, 831, 838, 840,
853, 934.

Coium-Punar (deal), 119. 131, 149,

150.

Coium-Punar (padure), 772.

Coium-Punar (alt Imp de pii.dure),
772.

Coium-Punar (piri), 187, 238.

Coium-Punar (vale), 187, 238, 335.
Colbert (ministru), 878.
Colcea (deal), 149.
Colceac-Atrea (vale), 168, 236.

Comneana Ana (scriitre), 248, 249,

543, 868.

Comneanul Alexie, (Imprat.), 543,

868.

Comneanul Emanuil (InpOrat.),

543, 867, 808, 871.

Comnen Ion Caloianes, (Imp6rat.),

555.

Comorit (deal , 109, 110, 129, 199,

200, 233, 685.

Compania I. & R. (pr. nav. pe Dunitre), 900. 901.

Compania II Genifi, 494, 405, 497
Compania V subsist., 503, 508.

Compania apttrariI port. Const.,

505, 508.
Compania ilot. Chilia, 259, 503, 508.

Compania 1lot. Isaccea, 505, 508.

Compania flot. Sulina, 259, 503,
508.

Comp. geandarnif rurall (Cong.),

508.

Compania geandarmI rurall(Tul-

Colchida ((ara). 202, 510.

Colchif (popor), 512, 520.
Colias (sef gol,), 537.
Cotiba popiti (loc. isolat), 256, 260.

cea), 509.
Conarul tut Mande (loe isol ), 182,

Con Ghincu Irina (n. pr.) 830.

Cogaz (comuna), 112, 233, 359, 360,

Colnicul Hord. (movild), 414, 415,

veili Hora-Tepe.
Colona I, 494.
Colona 11, 495.
Colona III, 495.
Colona IV, 496.
Colson Felix (n. pr.), 866.
Columnele luI Hercule, 307,
Comachio (in Italia). 221.

361, 364, 365, 372, 375, 377, 379,

380, 389, 397, 309, 651, 682, 685,
706, 709, 711, 714, 717, 720, 725,
728, 733, 738, 743, 750, 782, 784,
788, 793, 798, 853.
Con gaz-Bair (deal, pl. Medgidia),
102, 127, 174, 175, 176, 454.
Congo (vapor), 900.
Conopa (?), 543.

Conzarnitschy (garla-), 255, 807, 813,

814, 818.

Conopon diabasis (?), 248.

Conoveica (grind), 256
Constant (Imp6rat), 628.
Constanfa (cap.), 30, 203, 2i1, 429,

Comdrzan (grind) 257.

Combreti (garlii), 192, 193, 391.
Combret (grind), 192. 194, 391.

Comisiunea Europnd Dunareana,

53,70, 72,111, 138. 147, 151, 204,

245, 246. 253 263, 265. 266, 267,

270, 271, 272, 273, 274, 275, 279,
280, 282, 283, 284, 285, 286, 287,
288, 289, 290, 291, 292, 293, 296,
297. 298, 299, 300, 301, 302, 303,
304, 305, 353, 413, 415, 444. 609,
610, 624, 625. 660. 668, 669, 699.
701, 807, 815. 816, 817, 821, 822.
832, 851, 882, 916, 922, 932, 934,

Comisiunea European de delimitare, 30, 31, 32, 33, 36, 37. 38,
39, 40, 41, 42, 43, 496, 501, 625,
676.

Comisiunea mixt. 273, 274, 275,

276, 277, 279.

Comisiunea riveran, 271, 272.

Comisitinea de supraveghere,273,
274, 275, 276, 277, 278, 279.

Comisinnea technica internationala, 285.

183.

Concordia (Vas), 302.

665.

Constanfa (capul de la

vii), 104,

203, 205, 211, 429, 697, 923.

Constanfa (gara-), 443, 670, 671, 673,
675, 682.

Constanfa (golf), 71, 140, 209, 211,

429, 665, 922.
Conslanla (judet), 43, 54, 61, 62, 64,
65, 67, 81, 118, 122, 148, 185, 187,
212, 213, 214, 328, 334, 336, 342,
343, 345, 346, 347, 349, 350, 351,
357, 358, 367, 368, 369, 370, 371,
380, 384, 385, 392, 416, 417, 425,
460, 483, 484, 486, 488, 490, 492,
509, 642, 688, 690, 694, 696, 698,
700, 702, 703, 704, 705, 706, 707,
708, 709, 710, 711, 712, '713, 714,
715, 716, 717, 718, 719, 720, 721,
722, 723, 724, 726, 727, 728, 729,
730, 731, 732, 734, 735, 737, 738,
739, 740, 741, 74.4, 745, 746, 747,
748, 749, 750, 751, 752, 753, 754,
755, 756, 761, 766, 768, 779, 780,

www.dacoromanica.ro

781, 782, 783, 785, 788, 787, 789,

790, 791, 792, 794, 795, 796, 797,
801, 802, 803, 804, 824, 834, 835,
836, 837, 838, 844, 847, 851, 852,
853, 854, 855, 856, 858, 859, 901,
906, 907, 908, 909, 932.
Constanfa (oras), 53, 54, 57, 64, 66,

67, 70, 71, 72, 78, 79, 82, 83, 84,

88, 89, 90, 98, 103, 104, 118, 121,
123, 124, 133, 135, 140, 141, 152,
153, 175, 176, 180, 181, 184, 202,
204, 205, 206, 238, 209, 210, 211,
213, 214, 215, 217, 222, 223, 224,
227, 228, 229, 230, 233, 234, 242,
243, 244, 321, 336, 340, 345, 346,
347, 350, 354, 356, 357, 363, 364,
365, 366, 367, 369, 371, 372, 375,
378, 379, 418, 419, 420, 421, 422,
423, 424, 426, 427, 428, 429, 430,
433, 434, 435, 436, 437, 438, 430,
440, 441, 442, 443, 444, 445, 447,
448, 451, 454, 457, 459, 460, 461,
462, 463, 464, 466, 467, 468, 469,
473, 474, 478, 483, 404, 495, 497,
498, 499, 500, 501, 502, 503, 504,
505, 506, 507, 508, 513, 521, 525,
554, 562, 582, 584, 585, 587, 588,
600, 606, 607, 608, 609, 613, 620,
621, 622, 623, 624, 642, 646, 647,
664, 665, 660, 670, 673, 677, 681,
682, 683, 684, 688, 689, 690, 691,
692, 693, 694, 695, 696, 697, 699,
700, 701, 706, 708, 711, 714, 716,
719, 725, 728, 732, 735, 742, 750,
752, 753, 758, 766, 779, 780, 782,
786, 792, 795, 797, 708, 824, 825,
834, 836, 851, 852, 856, 860, 860,
807, 870, 881, 884, 885, 886, 887,
896, 897, 898, 899, 900, 902, 903,
909, 922, 923, 932. 935, 937.
Constan fa (plasa), 167, 328, 342, 345,

346, 357, 358, 416, 417, 425, 426,

427, 445, 457, 702, 705, 706, 707,
708, 709, 710, 711, 712, 713, 714,
715, 716, 717, 718, 719, 720, 721,
722, 723, 724, 725, 726, 727, 728,
729, 730, 732, 734, 735, 737, 738,
740, 741, 742, 744, 746, 747, 750,
755, 768, 782, 783, 786, 787, 702,
793, 795, 802, 803, 804, 824, 853,
930, 936.

Constanfa (port), 80, 140, 141, 204,

209, 212, 351, 352, 429, 443. 453,
495, 505, 597, 599, 660, 661, 1362,
664, 665, 666, 667, 668, 669, 671,
672, 676, 677, 681, 682, 825, 870,
876, 893, 895, 922, 923, 931, 932.

Constanfa (sala de cura), 203, 609.

Constanfa (vapor), 898.

Constanfa (valea de la Nordul-),

104, 211, 240.

Constantia sa Constan liana (Constants.), 434, 435, 437, 535, 538,

626, 630, 631, 635.

958

Constantia (sora tut Constantincel-Mare) 534, 535.

Constantinea (Constanta), 434.
Constantie (Impr.), 628.
Constantin (vapor), 624.
Constantin Asan (Imp6r.), 545, 546.
Constantin-cel-Mare (Impr.), 323,
534, 535, 536, 554, 625, 627,
628, 629 630, 875
Constantin Moruzi (Domn), 539.
Constantin IV Pogonatul (Impr.),
541.

Constantin V Copronymul (Imp.),

344, 542.

Corea (*lure), 770.

Corea (Ord), 53
Corlia (padure), 769.
Corlia-Mare (padure), 770.
Corina (n. pr.), 431
Corint (istm), 432. 522
Corint (oras), 630.
Corn eliu (cariera), 836.
Cormesius (Rage), 542.

Cornelius Fuscus (gen.), 522.

Corneliu Roman (n. pr.) 751.
Cornila SW:Amami (starit), 388.
Cornutut (valea-), 850.
CoroclIk-Batir (deal), 97, 126, 166,

Covaciul (garla), 254

Covaciul (lac). 254.
CovurluI (judet), 280, 380, 393, 696,
698, 705, 707, 710, 713, 715, 718
724, 727, '731, 745, 749, 754, 871.
Cozulgik-dere (vale), 174, 175, 237.
Crdcir-ceair (vale), 99, 170, 236.
Crticiun Mos (n. pr.), 392.
Crainiceanu (Doctor), 61.
Craiova (oras), 278, 500, 502, 506,
579.

Cranova (sat bldg.), 34, 39, 40, 94,

158, 161, 4.5.

Cranova sail Dermen-Sirt (deal),

vec)I Darman-SM.

Constantin Po rphyrogeni tul (Imp ).

27, 265, 433, 464, 542. 867, 868.

Corrard (n. pr.), 72 298.

Crapina (lac), 106, 196, 197, 390, 918.

Constan tin Cantemir (Domn),568,

Cortel (deal), 110, 129, 200, 398.

Crapina (pichet). 504.

Crasescu V. (n. pr.), 264.
Crasnicola (grind), 258, 269.
Creditul agricol, 902.

569.

Constantin Ibi (n. pr.), 826.

Constantin *erban (Domn), 565.
Constantin Tech (ImOr.). 545, 546.

Constantinus (Arch. de Sugdae).

637.

Constanlinescu (Doctor), 58.

Constanti Cloru (Impr.). 533.
Constantinopol (oras), 27, 31, 33,
36, 37, 42, 51, 69, 141, 175, 220,
265, 284, 303, 330, 331, 335, 337,
340, 342 344. 379, 388, 409, 435,
534 540, 541, 542, 543, 544,
545, 550, 554, 555, 556, 557, 558,
561, 562, 563, 564, 566, 568, 569,
572, 580, 583, 592 606, 607, 621,
624, 626, 629, 630, 631, 632, 633,
634, 635, 661, 761, 778, 786, 791,
860, 867, 870, 871, 872, 876, 878,
870, 880, 881, 882, 883, 884, 896,
898, 809, 915, 934.

Consul (deal), 116, 117, 130, 228,

229, 232, 361, 365, 687, 688.

Consul (mime), 75, 117, 130, 375.

Consulenct (garla fratilor-), 810.
Copicent (sat), 591.
Copadin (comuna), 62, 89, 100, 101,
168, 171, 425, 426, 440, 445, 447,
448, 452, 453, 459, 463, 467, 468,
646, 648, 659, 682, 691, 706, 708,
711, 714, 716, 719, 725, 728, 729,
732, 735, 742, '779, 782, 786, 792,
795, 853, 923, 924.
Copadin (deal), 101. 127, 168.
Copadin (p. trig.), 101, 168, 445.
Copadin-Dere, (vale), 185, 238
Copadin-Vest (p. trig.). 101, 171.

Copceak (regiune), 335.

Copenhaga (oras), 922.
Copucci (movila si deal). 103, 207,
Copueci (sat), 103. 208, 209, 458 459,
462, 464, 468, 642.

Corabia (oras), 873, 900.

Coralli (popor), 520.
Coma (cartea sfanta Mahom.), 336,
339, 340, 355.

Coray (n. pr.), 464.

170.

Corti (n. pr.), 624.

Coru-Bair (ram. din Adam-ClisiTarafi), 100, 127, 171.

Coru-Bair (ram. din Dolama),120,
122, 131, 152, 184, 185, 214.

Coru-Bair (ram. din Sari-B.), 99,

126.

Coru-Sari (deal), 153.

Coru-Slra (ram. din Caraomer),

103, 128, 169, 208.

Cosgulin (n. pr.), 375.

Cosiu-Iuc (movila), 102.
Cosiu-Sol (deal), 228.

Coslige (sat bulg. v. Coslugea),

Coslug (deal). 105, 114, 129, 190,
191, 229.
Coslugea (deal pl. Babad.), 112, 129,
229, 232.

Coslugea (deal pl. Silistra), 93, 94,

125, 159, 160, 161.
Coslugea (movila), 93, 159.
Coslugea (sat), 32, 93, 94. 158, 160,
161, 471, 474, 479, 480, 482, 623,
643

Coslugea (sat bulg.), 575, 576, 599,

607.

Coslugea (vale pl. Silistra), 160,

161, 235.

Coslugea (vale sec. a TaiteI), 112,

234 241, 382.
Coslugea mcird (movila), 94.

Cosma (n. pr.). 851.

Cosowo (campie), 28, 550, 554.
Costa (trimesul lui Ivanco), 548.
Costin (lac), 255, 813.
Costache D. Bamba (n. pr.), 640.
Cotelas (n pr.), 517.

Coticerulut (garla sail privalul-),

105, 191, 192, 391.
Colicerulut (grindul-), 191, 192, 194.
Cotta (consul), 431.
Cotu (In lacul Razelm), 377, 379.
Cotyso (Rage), 432.

Courcelle Seneuil (n. pr.), 352.

Coucy (Le Sire de-), 551, 552,
Coutouly (n. pr.), 609.
Cowes (oras), 302.

www.dacoromanica.ro

Creditul fundar rural, 902.

Creditul funciar Urban, 902.
Cremenea (brat), 182.
Cremenea (picture), 769.

Crew (pad. Mahmudia), 773.

Crew (pad. Morughiol), 773.
Creuzot (casa), 678.
Crim (Crimea), 330.
Crimea (peninsula), 28, 53, 84, 135,
141, 205, 308, 335, 385, 389, 453,
528, 529, 545, 557, 562, 563, 564,
566, 567, 569, 570, 571, 573, 576,
577, 593, 606, 609, 756, 757, 758,
778, 805, 875, 916, 933.
Crimea (resboiul-), 53, 71, 262, 329,
330, 342, 343, 346, 369, 371, 372,
375, 379, 382, 383, 384, 392, 393,
398, 401, 407, 418, 422, 423, 424,
453, 610, 640, 643, 644, 674.
Crim-Ghiraf (Kan), 572.

Crispus (flul ILA C-tin col mare),

534.

Cristicof (garld), 254, 813.

Criu Metopon (cap.), 308.
CroatiI (pop), 551.
Crobyzil (popor), 515, 521.
Cronica moldo-polona, 554.

Cronstadt (fort la Petersb.), 923

Crotonatil (popor). 315.
Crucea (sat partisit), 350.
Crucea tut Agian (loc isol.), 73, 382.
Crucelart (vale), 104, 105, 191, 238.
Cruciadele (expedit). 436,543, 545,
550, 554, 560, 872, 875.
Crugli-Mare (lac), 201, 816, 818.
Crugli-Mic (lac), 201.
Cruglic (grind), 257.
Cruglic (garla), 816, 818.
Crum (Rage), 542, 632, 633.

Crusow (general), 591.

Crutescu (colonel), 501.
Cuan-Derasi (vale), 178, 237.
Cuan-Derassi-Bair (deal), 178.
Cuba-Dere (vale), 210, 239.

1-10 T

8 "4

Cuban (rid), 341.

Cubascoie (gurd), 252.
Cubrat (Rege), 541.
Cucelia (carier), 836.
Curi. (vale) 200, 239.
Cuiu-culac sag Toxof (vale), 121,
216, 240.

Cur st- Vest (in ld., 223.

CurtPtV
, 171, 236, 237.
Curt-Orman (pd.dure), 160.
Curdgi (comp. de vapre), 900.

Caja
Cail = (trebue zis Caiali).
Caiall stAncos.
Caimac =smAntAnd..

Curu-Alceac-Bair (deal), 98,126. 170.

Caimaclt =smantnos.
Cainac isvor.
Cainargi=flerbdtor.
Cairac =gresie.
Cairdc pir (iarbd.).
Cairacil =de gresie.
Cala = (trebue zis Caleh) v, acest
. nume.
Calabaldc= multime.
Calaigi spoitor.
Calburgina ciur.
Caleh =fortd.reata.
Calfa = calfd.
Calica= sdraca.
Camber = n. pr.
Camcic = biciii.
Camena (rusesc)-,- piatrit.

Curu-Baix (deal, ram. Cilic), 113.

129, 361.

Cuiu-Tepe (movil), 104.

Cuiuc-culac (vale), 170, 236

Cuiu-luk-utut (vale), 93,

MUNiciP'ULut

94,

Curu-Giugiulc-Bair (deal, ramific.

luI Muuruazliki-Bair). 100, 103,
158,

159, 235.

Cuiugiuk (pddure), 771.

Cuiugiuk (p. trig.). 93.

Cuiugiuk (mov. pe front.), 39, 92,

158.

Cuiugiuk (sat), 39, 92, 93, 158. 159,

351, 471, 475 477, 480. 644, 648,
829. 914.

Cuiugiuk-Ceair (vale), 39, 92, 93,

158, 235, 477.
Cuiugiak-culac (vale), 95, 161, 235.
Cuiugiuk-Iol-Bair (deal), 93, 152,
155, 157, 168, 169.
Cute& (carierd), 840.
Culac-Alcea (vale), 216, 240.
Culac-Bair (deal), 99, 126 167,168,
169, 231.

Culacula-Bair (deal). 118, 130, 231,

364.

Culac-Carlar (vale), 113. 232, 241.

Culac-Ceair (vale), 169, 236.
Culac-Punar-Ceair (vale), 39, 92,
158, 235.

Culac-Sinir (vale), 185, 186, 238.

Culcer (cpitan), 33.
Cutelia (sat), 216, 360, 369, 378,379,
654, 690.

Cultimes-Batir (deal), 169, 169.

Cultimes-Ceair (vale), 167, 168, 169,
236.

Culuc-Bair (deal), 102, 127, 176.

CumaniI (popor), 544, 546, 547, 872.
Cumarova (lac), 86, 87, 208.
Cumarova (movil), 103, 104, 208,
209.

Cumarova (pepinierd,), 762.

Cumarova (plantaie), 763, 769.

Cumarova (sat), 104, 209, 458, 464,
466, 469, 692.
Cun rsi-iuk (movild), 121.
Curcusu-Mare (vale), 110, 152, 201,
239, 397, 401.
Curdeli (deal), 93,125, 155, 159, 160.
(popor), 905, 928.

Carlo Scribonius (n. pr.), 518.

Cursa luT Achille, 307, 308, 309,
310, 311, 315.

Cursus (pdure), 773.

Curtagi (herghelia luI -) 780.

Curtagi Ali (n. pr.), 824.
Curt-Baba-iuk (mov.) 102.
Curt-Bair (deal), 114, 115, 130, 190.
Curt-Baldc (vale), 216, 240.
Curt-Bel-Est (insulti), 223.

959

127, 168. 169, 1.71.

Curu-Alceac (vale), 168, 236.

Curu-Canara (vale). 39, 91, 92. 157,
235.

Curu-Culac (vale), 100, 171, 237, 357.

Curu-dere (vale sec a CasamceI),

214, 240.

Curu-dere (vale sec. Ramnic). 216,

240.

Cura-Orman (sat), 96, 100,464. 471,

475, 478, 481, 623, 648.

Curu-Orman (vale). 96.

Curuc-Canara (car. Enisemlia), 829.

Curuc-Canara (car. Cernavoda).

Cand. = singe.
Canagic scrd.

Canara = carierti.

836.

Curugea (sat). 122, 185, 357, 369,

417, 418, 423, 424.

Curu-Saja (pddure), 770.

Cutaru fratii (n. pr.), 829.
Cutuclia (sat- bulg.), 39, 475.
Cuaiu-Cular (vale), 98.
Cuzgun (deal), 97, 126, 164, 476.
Cuzgun (ora.). 54, 57, 91, 93, 94.
96, 97, 98, 100, 101, 151,161,162,
163, 164, 170. 171, 356, 449, 451,
452, 453, 455, 470, 471, 472, 473,
474, 475, 476, 477, 478, 479, 480,
481, 483, 496, 497, 585, 587, 590,
597, 599, 622, 643, 644, 692, 693,
694, 695, 696, 697, 706, 709, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 729, 733,
736, 743, 750, 755, 756, 770, 783,
787, 793, 795, 797, 852, 856, 904,
909, 914, 923, 924, 929.
Cuzgun (vale), 163, 235.
Cuzgun-Baccuiusu (plidure), 770.
Cuztuc (loc.). 385.
Cuzu-Mare (deal), 117, 130, 229, 230.

Cyrill (citlugar), 634.

Cyrrillus (Arch. de Axiopolis), 637.
Cyzic (oras), 317.
Czerno-Bolgaria (tarii,), 27.
Czikaun (baron de Wahlborn), 281.
Traducerea numirilor strAine.

Cable =de la miazd-zi.

Cabula primitor.
Caciamac = fugan, cal iutl la fug.

Caddn= nevastd.
Cadi = ju-deditor.
Cadmular = (trebue zis Caddnlar)
=-_ al femeilor.

Cai = potrivit.
Cai (trebue zis Caia).

www.dacoromanica.ro

Canat=

Cangali =certat.
Ca.nli = sdngeros.
Capacll acoperit.

Capalan =inchis.
Capft

Oa&

Capugi =: portar.

Capulan = tigru.
Capus=inchisre.
Car= zpacl.
CAL.. amp.
Cara = negru.
Cara-amat (Trebue zis Ca raAmet) v. aceste nume.
Carabacd = tot-de-una negru.
Caraci= ulm.
Caracli = (tilliresce) hot.
Carada (Trebue zis Cara-Dagh)
v. aceste nume).
Caradurat = (Trebue zis Cara-durac) v. aceste nume.
Caraecil = (trebue zis Cara-cil) v.
aceste nume.
Caragea = ngricios, sad cdprird
sdlbaticd. Mal bine acsta din
urnad.

Caragilar =care inegresce; sad

Cara-Hagilar (v. aceste nume),
Card1n-4= spart.
Caraman =b1And.
Caramancea -= a blanc,lilor.

Caranasuf = (De la Cara-Nasuf)

v. aceste nume.
Caranlic=intunecos.
Carapcea = artar.
Carasan= (Trebue zis Corasan)
V. acest nume.
Car asuluc =umed.

Carata=manz.
Caraula= streaj.

960
Cardon =.(rusesce) pichet.
Carjelarl = de la Ciirjeali (un trib).
Cariar = campenesc.
CarlI Cu zapada.
Carsi = de vis-a-vis

Chiostel = pripon.

Cartal= vultur.
Cartalfc= cu vulturI.

Chisle (Trebue zis Chilise, clise),

Bisericti.
Chiuciuc mic.

Carvan = 61d.
Castled = lingurar.
Casavet necaz.
Casamcea= Sf.Dumitru. Mtisur
de timp.

Casap= mdcelar.
Casla.= ferm., turmit.
Catfrlez = Sf. Gheorghe. Masurti
de timp.
artagos
Caugagi
Cavargic = of cu codI late.
Caz

fata.

Chiragi = Chirigiii, care transporta cu chirie.

Chircl = n. pr.
Chirilic = vararie.

Chiumbet = cocse.

Clissi=biserica.

Cumessi =(iar nu cunesi)= ni-

Clissi-gie = a bisericei.
Ciacal brz.

Curcusu = fricos.

Cialmargea = (De la Cialmac) a

fu ra.

Cialmalt = hot.
Ciailfc -.cos&

Ciali= maracine
Ciamur noroL
Ciamurlf = cu noroI.

Cazfl=rosu.

Uiaillk=

Cazilgic = c6rne (pomo).

(l'rebue zis Cazil-Alma)
Cazilma.
V. aceste nume.
Cazlar = al fetelor.

Ciatli = otgon.
Ciatiric = rspantie.
Ciatmalar = Incrucisat.
Cibuc = lulea.
Cibucci= ca luleaua.

Caza= Plash.
Cea =La sfarsitul cuvintelor are
fntelesul rom. de: escu set eanii.
Ceair vale.

Ceanac =strachin.
Ceatal

furca.

Cicracci=cel care face rodanc.

Cicur =grpti.
Cicurova gropeni.
Ciflic=mosie.
Cifut =jidan.

Ceaus= sergent.
Cechirgea = lcust.

Cil=potirniche.

Ceci = (Mal propri ChecI)- caprd.

Cedige = caprita.
Ceelin = vesel.
Ceemsicu = (Trebue zis cemsic) =

Cinghene=tigan.

fulge r.

Celaclar = argaff.
Celea (trebue zis Cilea)=cuptor.
Celebi= fig de hoge.
Cenghel = carlig.
Cerdac = foisor.
Cerna = (slavon) = negru.
ChecI =capra.
Checige= capritt.
Chedi= pisica.
Cheilbasec huma.

Chel= plepv.
Chenge= tntir.
Chereci= var.
Chessen-,-- care Laie.

Chetic=stirb.
Chezlen

(Trebue zis Ghezilen).

Chilege = care masril, cu chila

ChioT= sat.
Chior = orb.
(Trebue zis Corcu) =
Chiorcu

Chiorgherciu= (Trebue zis ChiorChircI) v. aceste nume.

Chiosc = umbrar.
Chioseler= al spanilor.
Chioserelic = (Trebue zis Chioselelic) = gresie.

Coslugea= pdreche.
Cuan = stup.
Cuiu =f6ntana.
Cuiugiuc=f6ntElnica.
Cuiusu= fontana,
CulaG = ureche. Prin extens. vale.
Culeli= turn.
Cum = nisip.
Cumarova=ses Intins.

Cilic = otel.
Ciocurac

(Talaresce) isvor.

Ciraclar =vezi Celaclar.

Urn = scorboros.
Cisme =f6ntand.
Ciubucluc

nuiele.

Ciuciugeac .(Trebue Jis Giugiugeac) v. acest nume.

Coba = (Trebue zis Caba) afanat.
puturs.
Coci =Locul unde se string cdlaretil pentru a alerga. La nuntile turcesci.
Cogea (Trebue zis Gogea) y.
acest nume.
Cogelac= barbatesc.
Cogiular = (Trebue zis Hogialar)
v. acest nume.
Coium=6ie.
Colceac = (Trebue zis Alceac) v.
acest nume.
Conac= cas de paza.
Congaz =(De la gaz) gasca.
Cocargea

Cop =
Copadin = (De la cop-adin) v.
aceste nume.
Copucci= rupt.
Corasan -= asfalt.
Coru pant.
Coruclic= de pazit.

Corusu = locul unde Se sine o

herghelie.

www.dacoromanica.ro

sipos.

Curdeli

al Curzilor. (Un trib.).

Curt = lup.

Curu =uscat.
Curudgea putin uscat.
Cutuclf = buturuga.
Cuzu =miel.

Dabija (n. pr.), 318.

Dad i (popor). 142, 515, 516, 518,
519, 520, 521, 522, 524, 629, 872,
873.

Dacia Aurelianti (prov.), 326, 637,

Dacia Mediteranea (prov.), 632.
Dacia Ripensis (prov.), 632.

Dacia Traiand (prov.), 350, 533,

51, 625, 626, 637.

Dacia-Romania (soc. de asigur.),

902.

&tent (comuna), 29, 59, 137, 142,

146, 149, 183, 184, 186, 187, 417,
418, 419, 422, 423, 425, 644. 670,
706, 708, 711, 714, 716, 719, 725,
728, 729, 732, 735, 742, 750, 755,
756, 768, 782, 786, 792, 795, 836,
853.

Dtient (padure), 768.

Daghistan Ali-Pasa (general), 572,
573, 575.
73, 76, 114,
129, 189, 190, 382, 384, 386.
Daicul (Achim.), 388.
DalacIll (deal), 120, 131, 225.
Dalboc (eariera), 827.

Daiaman-Bair (deal),

Datricessen-ba fa-culac (vale), 185,

238.

Dater I sat mic (ostrov), 29, 252,

814.

Dater II saft mare (ostrov), 29, 252,

259. 814.

Dater (pichet), 259, 499.

Dater (pticlure), 773.
Dalmati (Regim. de-), 870.
Dalmatia (prov.), 57, 552, 874.
Damasc I (papa), 629.
Damechiot (padure), 770.

Danachial (sat, v. Carol I).

Danemarca (Ora), 885, 897, 922,
931, 935, 036.
DanezI (popor), 267, 343, 347, 395,
922.

901

Danu (Dundrea), 28.

Daniel (n. p.), 831.
Danielescu N. R. (n. pr.), 72.
Dan Vod& I (Domn), 546.
Dan Voda 11 (Domn). 553.
Danubio (vapor), 899.
Danubius (Dundrea), 142, 516, 519,
520, 51, 553.
Danubius (comp. vap.), 900.
Dardan (n. pr.), 314.
Dardania (prov.), 632.

218, 242, 245, 246, 248, 251, 252,

253, 254, 255, 259, 262, 263, 265,
267, 268, 269, 270, 282, 288, 291,
297, 329, 304, 395, 400, 401, 406,
501, 502, 505, 507, 515, 521, 528,
542, 553, 556, 592, 610, 624, 625,
652, 759, 795, 804, 806, 807, 808,
809. 810, 811, 812 815, 816, 817,
818, 819, 881, 919, 931, 934.
Delos (vapor), 898.
DelphiT (oracolul de la-), 510, 511.

Dardanele (grim tOre), 270, 510, 599,

877, 878, 881, 898.
Dari-Iuiuk (movila, si deal), 103,

Delphin (vas), 302.

Dealul Badila (carier), 831.
Dealul Cetaiii (carier Mdcin), 840,

207.

846.

Daria Hystaspe (1mpr.), 321, 514,

516, 867, 919.
Darnoiu (gd.rlii.), 110, 201.

Darstorul (Silistra), 037.

Daphn (vapor), 899.
Dapyx (n. pr.), 519.
Dasius (Episc. SilistreT), 637.
Daulurhiot (sal), 35, 41, 103, 169,
208, 458, 460, 462, 498, 648,
779.

Dealul cu Cet ate (de la Morughiol),

110, 111, 129, 195, 201.

Demir-Bel (n pr.), 371.

Demircea (deal, ramil'. dealuluT
DocuzacT), 96, 126, 160.

Demircea (all deal, ram. din Marleanu) 98, 126 163.

Demircea (sat al BeiliculuT). 97, 98,
99, 163, 164, 166, 471, 472, 474,
476, 644, 648, 781.
Demircea (sat al HairamchioT) 96,
471, 474, 479.
Demircea (vale a Beilici). 163, 235,
236.

Demircea (vale a UrluieT), 90, 99,

Dealul ru Cununa, 112, 129, 234.

Dralul cu Movila Caragia, 94, 125,

Demircea (vale sec. a Urluiel), 97,

161.

Dealul cu Monument, 106, 128, 152,

194, 195, 197.

Dealul cu Pietri (cariera), 840.

Dauluchiol-cula (vale), 153, 208, 239.

Dealul de la Cetate, 93, 125, 148, 160.

Daurinchiot (pddure), 160.

Dautrea (deal), 116, 117, 130, 229,

Dealul de dincolo de Silige, 93, 125,

Dautrea (parail), 75, 110, 229, 230,

158, 235

Demen-Culac (vale), 102, 175, 237,

Demetriu (istoric). 309.

Dealul Cirepl (carier) 840.

Dealed cu Poma, 112 129, 234.

230, 362, 365.

Dernecican (padure), 769.

Demecican-Cula-Ceair (vale), 39, 92,

160.

Dealul de d'asupra Cdflet, 96, 126,

160, 162, 164.

166, 167, 236.

98, 99. 166, 167, 230, 479.

DemoniT (pers. mitol.), 313.
Dendil-Tepe (carier), 832, 840.
Deniz-Ialassi-Bair (deal), 103, 104,
128, 211.

Deniz-Tarafd-Tepe (mov.). 104.

Deniz-Tepe (munte), 78, 114, 129,
228 229. 233, 359, 372, 685.
Dennet (Colonel), 618.
Deolniuk-Bair (deal), 120, 131, 226.
Derasi-Cairac (vale), 120.
Derbent (vapor), 901.

232, 241, 3M.

Dautcea (sat), 75, 116, 229, 230, 360,
361, 362, 365, 375, 655.

Dealul de la Movila Greculut, 123,

Dererhiot (ramif. lui Armut-B.),

Dautlar (sal prti.sit), 350.

Dautlar-buiuk-dere (vale), 102, 175,

Dealul din fundul Gavanulut, 112,

129, 228 233, 379.
Dealul Fetit, 116, 130.
Dealul la cloud Movile, 93, 125, 148,

Derechiot (sat la Caraomer), 35,

237.

Dautlar-dere (vale), 102, 174, 175,

237.

David (deal). 114, 115, 152,

132, 180, 424, 455.

419.

Dealul la trei Monte, 122, 123 132,

189,

190, 229, 382, 384.

David (grind), 256.

David (vale), 115, 130, 229, 241.
Davila (Doctor), 414.
Decebal (Rege), 522.
Dacia (Impr.), 532, 533.
Dede-agacT (port), 898.
Dede-bali (priclure), 769.
Dede-bali (sat pdrdsit), 98, 170, 452,
472, 476.

De la Parent (n pr.), 72, 249.

Deleurusi (sat), 103, 207, 458, 459,
461, 462, 648, 695.

Deli-Ali (talhar), 350, 504.

Deli Ali-Bair (padure), 770.

Deli-Iusuf-Cuiusu (sat bulg.), 40,

163.

Deli-Orman (regiune). 28, 85, 326,

181, 182, 184.

Dealul tut Manole, 115, 130.

Dealul din lzlaz, 124, 132, 140, 179,
180.

Dealul Mare (cariera), 840.

Dealul Mare (deal intre lacul Baciu
valea Caramancea), 148, 173,
455.

Dealul Mare (culrne principala),

128, 195, 200.

Dealul Mare (la rasrit de Tulcea),

112, 113, 129, 105, 200, 201,
233, 234, 399.
Dealul Mare (ram. luT Cesme), 101,
127.

Dealut Mora (pe fronlier,), 41, 69,

126, 167.

Dealul Morilor (podgorie), 752.

Dealul Ortachiot (carierd), 840.

Delta Dunarit, 29, 31, 53, 58, 61,

Dealul Bou (cariera), 831.

Dealul Simian (cariera), 836.
Dealul Vatului de Nord, 148.
Dealul Valulut de Sud, 148.
Dambovita (judet), 696, 698, 705,

62, 68, 69, 70, 72, 83, 84, 111, 134,

135, 136, 137, 138, 139,_198, 217,

707, 710, 713, 715, 718, 724, 727,

731, 745, 749, 754.

470, 552, 934.

Delta (vas), 302.

Delta Chiliet, 138, 218, 253, 259, 284,
916.

41, 124, 133, 177.

41, 99, 167, 459.

Derechiot saO Deerinrhial (sat la

Tortoman), 124, 179, 446, 447,
456, 619, 694.

Dererhiol (vale a Tibrinultfi), 124,

179, 237, 425.
Derechiot (vale Afighinea), 99, 153,
169, 230.

Der echiot-Bair (culme principal&

pe fronlierd), 99, 126, '153, 167.
Derea-Ceair (vale), 93, 161, 235.
Dere-Cula (vale), 230, 241.
Dere Iol-Cari (vale), 117, 226, 241.
Derinea-Ceair (vale), 94, 95, 96,97,
98, 163, 164, 235, 236.
Derin-Alceac (vale), 102, 174, 237.
Derindere (vale), 682

Deriner Canara (cariera), 828.

Deris (padure), 770.
Dermen-Bair (deal), 103, 128, 209,
210.

Dermen-Ceair (vale), 92, 94, 161,

235.

Dermengiulut (deal), 124, 133, 178,

179.

Dermen-Iuiuk (movil), 97.

Dermen-Sirti. (campie), 106, 191.

Deivien-Sirti (deal la Cranova),

94, 125, 161.
121

71890

www.dacoromanica.ro

962

Derment,Stirtt (deal la Dobromir),

40, 95, 96, 126.

Dertmuth (oras), 302.

Derven Tepe (cleal), 110, 129, 200.

Dismahale (cariera), 825.

Distrail-Bair (deal), 95, 96, 126,
160, 162, 163, 164.

Ditcov (vale), 105, 107, 191, 195,

229, 238.

201.

Dolufacd (sat pritsit), 213, 215,

426, 427. 428.

Dolufacd (vale), 213, 240, 428.

Domitian (Imperat), 522, 529.

Domneasca-mare (lac), 149, 179.

Dervent (deal), 94, 125, 146, 148, 155.

Diuc (deal), 100, 127, 165.

Domneasca-mica (lap), 179, 693.

Dervent (garld), 94., 155, 473, 585,

Divizia activa, 176, 494, 495, 496,

497, 499, 500, 501, 505, 506, 507,

Domnica Belci-Canci (n. pr.), 259.

Domnul Tudor (vapor), 900.
Domuz-Ciuc (carierti), 830.
Domuz-Culac (parati), 190, 238.
Domuz-Orman (padure), 771,
Don (fluviul), 204, 564, 569, 573,

670, 691, 904.

Dervis-Pasa (begl. Sil.), 565.

Dosaint (colonel), 606.
Descriptio orbis terrae, 310.
Desli-Cairac (deal), 112, 129, 399.
Desjardins (n. pr.), 435.
Despina Delmna (vapor), 900.
De Thou (Cronicar), 561.
Deutsche Levante Linie (comp. de
vapore), 898.
Deutcher FischereI Verein, 220.
Deveatca (garla), 227, 258.
Devcea (carierti), 827, 836, 844, 845,
846.

Devcea (sat), 124, 178, 179, 446,

456, 648.

Devcea-Bair (deal), 124, 133, 177,

508.

Divizia de mare 506, 508.

Divizia I, 503.
Divizia III. 497, 503.
Dlugosz (cronicar), 557.
Dnipru (v. Nipru).
Dobrogia (vapor), 898.
Dobromir din deal (sat), 40, 95, 96,
164, 350 471, 476.

Dobromir din vale (comuna), 94,

95, 96, 162, 163, 164, 351, 470,
471, 473, 476, 477, 478, 481, 482,
499. 500, 644, 691, 706, 70J, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 729, 733,
736, 743, 750, 755, 756, 770, 783,
787, 793, 795, 853.

Dobromir din vale (deal), 95, 125.

Dobromir din vale (p. trig.), 95.
Dobromir-Izir (v. Iukari Mahale).

179.

Develtum (oras), 633.

Devlet (Kan), 566.
Devno (ora.), 602.
Devno (r1a), 136.

Dobromir-Techechioti-Vale (ptidure),
770.

Diana (zeit.5.), 317.

Dobrotitz (Domn) 28, 547, 548, 549,

DichisenI (sat), 31, 37.

Didia Marcu (n. pr.), 518.
DiebicI (Contele), 605.
Diermen Tabiassi (fort), 34, 37, 38.
Dieu (colonel), 605
Dimcea (n. pr.), 752.
Dimitrio (sef de trib. ttar), 341,
547.

550, 869.

Docuzact sail' Dokuz-agact (sat), 35,

40, 41, 96, 166, 343, 458. 459, 460,
474, 479, 496, 622, 618.

Docuzacti (deal), 41, 96, 126, 166,

167.

Docuzact (vale), 41, 96, 166, 167, 236.

Docuzol (carier), 826.

Docuzol (parttii), 177.
Docuzol (p. trig.), 124.

Dimoticum (oras), 544, 558.

Dinogetia (cetate) 106, 530.
Dificadael-Bair (deal), 116, 130, 190.

Dijon (ora), 551.

Docuzol (sat), 54, 124, 177, 427, 428,

446, 447, 456, 621, 644, 648, 673,

Dikili-Ta; (deal), 99, 126, 169.

Dikili-Tas-Alceac (vale), 121, 216,

Docuzol-Bair (deal). 124. 133. 176.

237.

Dli-Taf-Bair-Stirti (deal),

101,

127, 171.

Dikili-Ta-Dere (vale), 102, 175, 240.

Dio Cassius (n. pr.), 515.

Diocletian (Imperat.), 27, 533, 534,
626, 627, 637.

Dione Chrysostom (n. pr.), 308.

Dionisie (Episc. la Tulcea), 641.
Dionisie (Episc. Corint.), 630.
Dionisie Periegetul (n, pr.), 300,
310.

Diordumgi-Orman-Ceair (vale), 89,

100, 101, 171, 172, 238, 237, 445,
448, 452, 923.

Diordumgi-Orman-Bair (deal), 101,

127, 171.

Dionysopolis (oras), 27, 317, 533.

Direcli Cara (cariera.), 828.
Discia (padure), 770.

674.

177. 179. 461. 694.

Docuzol-Ceair (vale), 176, 177, 237.
Dodona (oras), 511.

Doerant (pdure), 768.

Doerant (sat), 120, 122, 185, 418,
424, 644.

Doerant (yid) 120, 152, 185.

Dolama (platoil), 120, 122, 131. 214.
224, 225, 226.

Dolama-Cular (vale), 181, 238.

Do/goruky (Print), 575, 580.
Dolj (jule), 696. 698, 705, 707, 710,
713, 715, 718, 724, 727, 731, 745,
749, 751, 754.

Dolojan (deal), 120, 131, 225.

Dolojan (vale), 120, 225.
Dolojman (cap), 65, 82, 90, 116,
118, 140. 141, 218, 224, 227, 669.
Dolojman (deal), 118. 130.
Dolufacd (deal), 124, 133, 427, 428.

www.dacoromanica.ro

588.

Donasoubow (general), 623.

Donaurov (general). 618
Dordrecht 931.
Dorgut (padure), 770.
Doriner (padure), 770.
Dorobantul (deal), 123, 124, 132,
152, 179, 214, 215, 425, 427, 444,
691.

Dorobanful (sat), 123, 179, 180,

426, 427, 428, 444, 456, 620, 621,
644, 648, 691.

Dorobantul (vapor), 900.

Dorohol (judet), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 751, 754, 932.

DorohoI (ora), 568.

Dorothei (Patr. Trnova), 636.
DositheI (scriitor), 629, 631, 632, 633,

Doitain (n. pr.). 348.

Data Mat (cariera), 836.
Doua Mal (sat), 334, 458, 466, 468,
779.

Dovinca (lac), 255.

Dovlecelulut (vale), 184, 238.
Draca (deal), 94, 125, 155, 159.

Dradaular (sat prsii), 350.

Dragaica (cariera Caramanchiol),
830.

Dragaica (cariera Telita), 832, 840.

Drago (vapor), 900.
Draghicescu (n. pr.), 244.

DrtigusanI (sat pe Prut), 84.

Dranov (gtirla.), 394, 403.
Dranov (gura), 227, 258, 394.
Dranov (grind), 258.
Dranov (insul), 139, 253, 254, 258,
259, 267, 268, 269, 931.

Dranov (lac), 218, 227, 258, 269,

394, 403.

Drstiorul (Silistra), 577, 637, 638.

Dravarschi (movil), 121.
-

Dresda (ora) 302.

Drigalschy (n. pr.), 280.
Drigiasa (?), 550.
Dristra (Silistra), 543.
Dromichete (Rege), 322, 517.
Dromul lui Achille (vezI Cursa-).

Drouyn de Lhuys (n. pr.). 272.

Drumul luI Justin, 392.
Drumul-Paduret (la Sarichioi), 377.
Duanchioti-Orman (padure), 96, 462

963

Dubasow (Locotenent), 612, 615,

617:

Duca (inginer), 43.

Dudungi (loe), 553.
Diiciftlialc-Cucu-Cinalcea (vale), 97,
163, 235.

Duguesclin (n. pr.), 551.

Duimgi (carier), 840.
Duimgi (deal), 222, 427.
Duimgi (movilti), 357.
Duimgi (prtiii), 121, 122, 214, 223,
224, 240, 367, 371, 684, 690.
Duimgi (sat), 76, 121, 122, 140, 222,
223, 358, 360, 367, 368, 371, 427,
608, 651, 655, 682, 684, 690, 697,
782, 873.

Duimgi-dere (vale), 223, 240, 690.

DuIva (vale), 120, 224, 240.
Dulgherul (deal), 122, 132, 152, 184,
185, 214, 215, 357.
Dulgherul (priii1). 122, 185, 238, 422.

Dulgherul (sat), 185, 215, 350, 368,

369, 417, 418, 422, 424, 619, 620,
644.

Dulgherul (-vale a SlaveT), 117, 226,

241, 362, 370.
Dumaew (Colonel), 421.

Dumitracu Cantacuzino (Doran),

567.

Dumitrache Medelniceru (n. pr.),

576.

Dumitru Exar (n. pr.), 375.

Dumitru Ivanciu (n. pr.), 361.
Dumitru Vtileanu (herghelia luI-),
781.

Dumont (geolog), 69.

Duna (vapor), 302.

Dunarea (basinul dunrean), 54,

72, 89, 134, 135, 189.

Dunarea (basinul Nord-dunrean),

107, 109, 110, 134, 452, 191, 193,
195, 197, 198, 228, 229, 233, 239.

Dunarea (basinul Vest-dun.rean),

116, 134, 152, 153, 167, 191, 194,
195, 196, 197, 208, 209, 210, 211,
213, 214, 215, 224, 225, 229, 235.
Dunarea (bratele), 72, 111, 242, 250,
251, 252, 271, 759, 806, 807, 808,
809, 810.

Dunarea (bratul al V), 84, 109, 195,

199, 233.

Dunarea (bratul la Constanta), 84,

243, 244.

Dunarea (fluviul), 27, 28, 29, 30, 31,

32, 33, 34, 37, 38, 43, 49, 50, 51,
52, 55, 57, 58, 59, 61, 62, 63, 64,
65, 69, 70, 71, 72, 74, 75, 77, 78,

79, 80, 81, 83, 85, 89, 90, 91, 93,

94, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102,
104, 105, 106, 107, 108, 109, 110,
111, 114, 115, 116, 119, 122, 123,
124, 125, 134, 135, 136, 137, 138,
139, 140, 141, 142, 143, 144, 145,
146, 147, 148, 149, 150, 151, 152,

153, 154, 155, 156, 159, 160, 162,

165, 172, 173, 175, 176, 177, 179,
180, 181, 182, 183, 185, 186, 187,
188, 189, 191, 192, 193, 194, 195,
196, 197, 198, 199, 200, 201, 204,
218, 219, 220, 221, 222, 224, 233,
234, 242, 243, 244, 245, 246, 247,
248, 249, 250, 251, 252, 253, 254,
255, 258, 259, 260, 261, 265, 266,
268, 270, 27t, 272, 273, 274, 275,
277, 279, 280, 282, 283, 284, 285,
286, 289, 290, 291, 292, 295, 298,
300, 301, 302, 304, 305, 318, 321,
323, 324, 325, 326, 328, 331, 334,
336, 341, 344, 349, 351, 356, 358,
363, 380, 383, 386, 387, 389, 390,
391, 392, 393, 395, 398, 403, 404,
405, 406, 407, 411, 412, 414, 415,
416, 417, 419, 420, 421, 422, 424,
425, 436, 437, 445, 449, 450, 451,
453, 455, 470, 472, 473, 474, 478,
480, 481, 482, 483, 494, 496, 497,
498, 501, 503, 505, 507, 512, 513,
514, 515, 516, 517, 518, 519, 520,
521, 522, 526, 528, 529, 531, 532,
533, 534, 536, 537, 538, 541, 543,
544, 545, 546, 547, 549, 550, 551,
552, 553, 554, 556, 557, 558, 559,
560, 561, 562, 563, 564, 566, 567,
568, 569, 570, 571, 572, 573, 574,
575, 576, 577, 578, 579, 580, 581,
582, 583, 584, 585, 586, 587, 588,
589, 590, 591, 592, 593, 594, 595,
596, 597, 598, 599, 600, 601, 602,
605, 606, 609, 610, 611, 612, 613,
614, 618, 619, 621, 622, 624, 625,
626, 628, 629, 630, 631, 632, 633,
637, 639, 642, 645, 646, 659, 667,
669, 670, 674, 675, 676, 677,
678, 679 680, 684, 685, C86, 688,
689, 691, 692, 693, 694, 695, 699,
700, 748, 758, 760. 761, 764, 778,
804, 805, 806, 807, 808, 813, 821,
823, 851, 866, 867, 868, 872, 873,
874, 875, 876, 877, 878. 879, 880,
881, 882, 884, 899, 900, 915, 916,
918, 919, 921, 922, 923, 024, 927,
929, 930, 931, 932, 933, 934, 935,
936, 937.

Dunarea (gurile), 28, 47, 48, 65, 70,

71, 137, 140, 202, 219, 221, 245,
246, 247, 249, 250, 252, 254, 265,
266, 267, 270, 271, 272, 275, 280,
282, 284, 311, 321, 363, 403, 432,
434, 514, 516, 517, 519, 520, 521,
526, 528, 529, 531, 537, 541, 542,
543, 544, 548. 551, 552, 553, 556,
557. 558, 560, 561, 562, 563, 564,
566, 572, 573, 576, 577, 579, 595,
599, 600, 601, 610, 611, 623, 660,
758, 766, 777, 804, 805, 866,
867, 871, 872, 874, 875, 876, 879,
880, 916, 936.

Dunarea (hala), 680.

www.dacoromanica.ro

Dunarea (Judetele din esul-) 705,

707, 710, 713, 715, 718, 724, 727,
731, 745, 754.
Dunarea (valea-), 84, 545, 609, 723
731, 739, 747.

Duntirea-d.-j. (Episcopie), 388, 414.

Dunetrea-veche, a 182,183, 188, 189,
i01, 102, 391, 393, 394, 580, 583.

Dunastru (vezI. Nistru).

Dunavel (grl). 77, 79, 84, 109,
110, 134, 135, 137, 139, 140, 141,
143, 147, 151, 152, 195, 201, 202,
218, 219, 220, 221, 222, 227, 250,
252, 253, 258, 401, 402, 403, 404,
669, 817.

Dunavet (grind), 258.

Dunavet (gurii), 152, 219, 222, 258.
Dunavet (pdure), 773.
Dunavet-de-jos (sat), 111, 220, 221,
234, 257, 258, 342, 350, 396, 402,
403, 404, 406, 653, 686, 697.
Dunavet-de-sus (carierti), 840.
Dunavet-de-sus (deal), 152.
Dunavet-de-sus (p. trigon.), 111,
195.

Dunavet-de-sus (sat), 111, 202, 220,

221, 258, 269, 342, 350, 396, 402,
403, 404, 406, 653, 686.
Dunca (general), 501, 504.

Durac (n. pr.), 566.

Durac (pichet), 29, 188.
Durale (deal), 120, 131, 224, 225.
Duran-Bair (deal), 124, 133, 177,
211.

Duran-Cula (sat bulg.), 41.

Duran-Tepe (movil.), 153.
Durasct-Cairac (prtii1), 120, 224,
240.

Durasi (sat bulgresc), 40.

Durazzo (ora), 544.
Durostorum (Silistra), 27, 323, 525,
529, 533, 549, 637.

Duruy (istoric), 522, 527, 531, 533.

Dupont (n. pr.), 568.
Dura (podul-), 118, 231, 378, 689.
Dyonisos Sabazius (div.), 322,.

Traducerea numirilor striine.

Dagh = munte.
Dalac = splin.
Dalacl = cu splin.
Dana = vitel.

Dari=meiti.
Daut = n. pr.
Dautlar =al luI Daut.
Daulu = Tad.
Dedo = cdlugr.
Deli = nebun.
Delic = gurit.
Demr de fler (conrupt se zice
demir).

Deniz sa Denghiz=mare (mer

964

Deolniuc = (trebue zis delic), v.

acest nume.

Egee (comp. de vapre), 900.

bine zis deress1).

Dere vale, paraii.

Egi-fuiuk (deal), 103, 128, 207, 208.

Egipt (Ora), 313, 516, 558, 568, 625,
627, 867, 868.
EgiptenT (popor), 142.

Derin = DA:Um.

Egira (era la Turd), 337, 552.

Deriner = plural de la Derin.

Dermen= mbrit.
Dervent = drum in sapatura, tre-

Ekerli-Orman-Bair (deal), 95, 125,

Eki-luk-Orman (deal), 163.

Derasst =in form de vale (mal

cdtre.

Dij =din atara.

Dijcadael = din afara cettii.
Dikili= fundament, temelie.
Diordumgi = al patrulea.
Disli= cu dintl.
Dine = (trebue zis Diki), prapastios.

Ekrene (oras),. 27, 523, 533.

Elada (tinut), 629
Elba (fllivia), 541.
Elchingen (Ducele d'-), 606.
Elektra (vapor), 899.

Elena (flica lui Asan II), 544.

Elena (n. mitol.), 310, 313, 314, 315.

Doice = (trebue zis deiuce), zmea

(dragon).
Doliuz = nou.
Dolama = imprejmuit.
Dolasina = inconjurator.
Dolojan = (trebue zis Dolacian),
care se invartesce.
Dolojman=(trebuezis Delasman),
ca nebun.
Dolit = plin.
Domuz

Eki-fuiuk-Alceak (deal), 97, 126, 163,

164, 166, 170, 474.

puree].

Duan = care nasce.

(trebue zis Dughirngi),

Duimgi

nuntasi.
Dalac = (vezi

Durac=statie, loe unde stall ca.rutele pentru a poposi.

Duran si Durast = care std.

Eleni (popor), 142, 307, 313, 315,

316, 318, 321, 401, 512, 513, 516,
519, 520.

Elhagi Isperaga (general), 575.

Eli (eras), 517.
Elibechioi (movila), 103.
ElibechiM (sat), 103, 167, 168, 441,
448, 458, 463, 407, 468, 648.
Elibichiol-Bair (deal) 103, 128, 168.
Elik-Oglu (comand. Silistrei), 584,
587, 589.
Elisaveta (Reg. Romania, 388, 505, 506.

Elisaveta (Reg. Angliei), 876.

Elisaveta (Bulevardul), 429.
Elisaveta (Crucistor), 507, 508.
Elmeliki-Bair (deal): 119, 131, 184.
Elphinstone (amiral), 878.
Elzener (Sub-Lt.), 616.
Elvetia (Ora), 344, 931, 032, 931,
933.

ElvetienT, 347.

Emanuel (Episc. ProvatonuluI),

Ebechiot (sat, v. Elibechioi).
Ebechia-ceair (vale), 168, 236.
EbreT (v. Ovrei).
Ebrul (fluvia), 432, 522, 532.
Echenli- Orman-Bair (deal), 160.
Echerli-Orman (padure), 93.
Echin-Orman (pttdure), 769.
Edilchiot (comuna), 100, 103, 167,
168, 210, 457, 458, 459, 462, 463,
464, 467, 468, 469, 648, 693, 706,
708, 711, 714, 716, 719, 725, 728,
732, 735, 742, 755, 782, 787, 792,
795, 853.
Edilchior-Tepe (deal), 100, 126, 107,
169.

Edmond Mohler (n. pr.), 280.

Edrissi (n. pr.), 27, 28, 244, 867,
868, 871.

Edward Bruce Slamley (n. pr.), 36.

Efes (oras), 317, 631.
Eforia spitalelor civile, 68.
Efrasiiap palatul Persilor, 554,
Eftimie (Patriarch Trnova), 636,
637.

Eftimiu H. (n. pr.), 822.

635.

Emil Flamm (n. pr.), 822.

Eminek (cap.), 136.
Emirziari Degr. (n. pr.), 824.
Emir Asan Culac (vale), 116, 230,

Enghez (vale), 99.

Englezi (popor), 135, 212, 219, 265,
267, 343 347, 381, 395, 426, 437,
602, 604, 609 661, 870, 876,
878, 905.

Englitera (v. Anglia).

Eni Biilbill (v. Kiuciuk
sat), 447.
Eniceri (deal) 120, 131, 224, 225, 226.

Enichioi (piidure) 112, 773

Enichioi (sat), 62, 233, 372, 377, 396,
358, 309, 414, 652, 682, 685.

Enichioi (sat bulgar) 39.

Enichiot (v. satul no(' pl. Tulcea).
Enigea (comund), 79, 100, 166,170,
171, 173, 174, 445, 446, 448, 449,
452, 453, 455, 463, 473, 474,
476, 706, 709, 711, 714, 717, 720,
725, 728, 733, 736, 742, 755, 768,
769, 781, 783, 787, 792, 795, 853,
924.

Enigea (vale), 109, 171, 237, 452.

Enige sail Inge Mahale (sat) 103,

167, 168, 210, 411, 458, 462, 463
648.

Eni-Ormangif-Tepe ,deal), 113, 129,

232, 361.

Eniata (carier). 840.

Enipla (comunii,), 76, 78, 118, 140,
141, 218, 231, 325, 359, 360, 362,
363, 364, 365, 366, 367, 372, 374,
377, 379, 651, 686, 689, 697, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 750, 752, 762, 771
781, 788, 793, 796, 802, 830, 842,
853.

Enipla (deal), 367.

Enifala (mlastine), 227.
Enipla (Will), 367.
Enipla-Visterna (pildure) 771.
Eni-Saral (deal), 119, 131, 186.
Eni-Sarat (rill), 90, 118, 119, 120,
122, 131, 184, 189, 214, 215, 238.

En/-Sarai (sat v. SaraD.

Eni-Sarat (vale), 118, 119, 120, 131,

241.

Enache Andrei (herghelia

215, 238.

Enisemlia (comuna), 35, 40, 95, 96,

781.

Enache Wicarescu (Spatar), 880.

97, 98, 161, 162, 163, 164, 170, 416,

Ende (Padure), 773.

Endec-Carachia (mov.), 102.
Endec-Carachiol (sal), 89, 102, 174,
443, 446, 447, 419, 453, 644, 648,

470, 471, 473, 475, 476, 477, 478,

508, 619, 691, 693, 697, 699, 700,
701, 706, 709, 711, 714, 717, 720,
725, 728, 733, 736, 743, 755, 766,
783, 787, 793, 795, 828, 836, 853,
Enisemlia (vale), 40. 94, 96, 97.

673, 674, 924.

Endec-Tepe (movila), 102.

Enei (garla), 815, 816.

Ene Nedelcu (n. pr.), 827.

Engelhardt (n. p r.), 246, 252, 280, 281.

Enghez Mare (sat prsit), 167, 169,

458, 463, 693.
Enghez mic (comunii) 99, 100, 167,
169, 457, 458, 459, 460, 461, 467,
648, 706, 708, 711, 714, 716, 719,
725, 728, 732, 735, 742, 782, 787,
792, 795, 853, 914.

www.dacoromanica.ro

163, 235, 230, 477.

Enisemlia-Nastradin Vale (pad une).
770.

Enos (oras), 880.

Enos (vapor), 898.
Epictet (n. pr.), 317
Ephoros (n. pr.), 247, 249.
Epsibof (n. pr.), 377.
Equator (vapor) 900.
Eraclea (v. Heraclea).

965

Erarli (garla luI), 817.

Eratosthene (n. pr.), 247, 210.
Ercule (zed), 142.
Erdogrul (n. pr.),335.
Ereb (Infernul), 310.
Erebiler (sat), 100, 167, 169, 458, 459,
461, 462, 464, 648, 693, 781.

Erenciuc (lac), 257, 269, 810, 811.

Erenciuc (p6dure), 257, 772.

Elmeliki
nod.

158, 235, 477.

(movild), 97.
E0I-7'epe (deal), 119, 131, 233, 361,

Endec =siant.
Eni =nod.
Enige= aprpe
Enisala = (trebue zis Eni-Hisar),
v. aceste nume.
Erghiven= (trebue zis Erghivan`,

365.

E#I-Tepe (movild), 113.

Espero (vapor), 899.
Espinasse (general), 53, 606, 607,

Eremia Popa (n. pr.), 785.

Erghinanldk (deal), 100, 127.
Er-Ghiobea-Tepe (p. trig.), 120, 152.

Ericlia (plantatie), 763.

Erirlic-Culac (vale), 226, 240.
Erim-iuk (movit), 122.
Erithrea (mare), 512.
Erivan (vapor), 901.
Erkesek (movild), 181, 417.
Erlcesek (sat), 122, 123, 181, 350, 418,

420, 423, 425, 456, 644, 691, 694,

697.

Erkesek Bair (deal), 122, 132, 180,

181, 410, 420, 423, 424.
Ermon (Patr. Erusalim), 626.
Erzerum (vapor), 001.

Erzh. Frantz. Ferd. (vapor), 899.

E;,ara (n. pr.), 377.
Esc. II Tren 494, 495, 497, 408, 499.

Ese. III Tren, 147, 499, 500, 506.

Ese. V Tren 506, 508.
Ese. de Calaras1 de Dobrogia, 500,
504.

Eschi-Baba (sat), 120,225, 360, 366,

369, 370, 376, 651, 689, 690, 697.
Eschi-Baba (vale), 120, 225, 240.
Esrhi-Balde (deal), 113, 129, 229, 232,
361.

hi-Baldc (vale), 113, 232, 241.

Eschi-Biilbiil (v. i Buiuk
447.

&chi-Cale (cariera), 831, 840, 846.

Eschi-Cale (loc.), 107, 146, 150, 151,
198, 109, 380, 389, 525, 530, 594,
597, 669, 918, 919.
Eschi-Cale (pichet), 147, 504.
Eschi-Duran-Iol-Tabiassi (fort), 425.

Eschi-Iuiulc-Bair (deal), 89.

Eschi-Kili (v. Chilia Veche).

Eschi-Sarai (deal), 122,

132, 149,

184, 186.

Eschi-Sara (pardii), 110, 186, 238.

Eschi-Sarati (sat prsit), 119, 149,
184, 419, 422.

Eschi-Saral (vale), 119, 186, `e38.

Eschi-Tepe (moviltt), 153.

Eschi-Zagra (oras), 532.

(trebue zis Ilmekli) cu

Esechiot (p. trig.), 91, 92, 157.

Esechiol-Ceair (vale), 91, 02, 157,

608, 609.

Essen I (general), 581.

Essen III (general), 579, 580, 587,
589.

Ester (sat), 179, 213, 215, 216, 426,

427, 428, 441, 619.
Ester (vale), 123, 215, 240.
Ester-Cara-Tepe (mov.), 123.
Ethnica (scriere), 308.

Etinne (Contele de Perche), 544.

Ettore (vapor), 899.
Ettore-Ferari (sculptor), 433.
Eudoxid (Archiepiscop), 629.
Eufrate (fluvid), 555.
Eugenia IV (pap), 554.
Eumene au tor), 533.
Eurabota (n. pr.), 633.
Euripide (n. pr.), 307, 308, 312.
Europa (contin.), 52, 53, 58, 60, 76,
175, 202, 220, 221, 245, 247, 251,
270, 327, 335, 340, 313, 344, 315,
356, 438, 515, 516, 536, 542, 543,
546, 547, 550, 553, 554, 555, 556,
560, 572, 593, 600, 601, 602, 610,
611, 624, 659, 757, 758, 765, 804,
866, 870, 874, 875, 878, 015, 916,
927, 928, 929, 930, 931, 932, 934,
935, 936.
Eusebid (scriitor), 433, 534, 625,627.

Eusebius (Arch. de Sugdae), 637.

Eustatie Plachida (slant), 626.
Euterpe (vapor), 899.
Evangelius sad Evangelico (Episcop), 627.

Evelin (vapor), 808.

Ewfla (scriitor), 335, 564.
Eyub Ahmed (general), 573.
Ezekiel (profet), 548.
Traducerea numirilor strine.

liliac (plantii).
Erghivenlic trebue zis Erghivanlfc), cu liliac.

Ericli =Primarie.

Erkesek .(trebue zis Ierkesik).

abrupt.

Eski.vechig.
Eskili =cu vechiturl.
Esek = mdgar.
E.,i1= verde.

FcilienI (sat), 646.

Facria (sat) 446 456, 646.
Fagras (In Trans.), 388, 547, 873
Fagtiraf nort (sat), 62, 119, 186, 187,
385, 418, 419, 420, 422, 423, 424,
425, 644.

Fahri-Bey (n. pr.), 281, 354.

Falcid (judet), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 721, 727, 731,
745, 749, 754

Falciu (ora., 572, 581.

Fdlcoianu (colonel), 31, 32, 36, 43,
Faltanu-Dudaii (padure) 773.
Fantana Alba (In Bucovina), 330,
331, 689.

FcIntdna tut Bujor (carier), 840.

Fcintdna Cerbuluti, 687.
FcIntdna Dulce (sal) 254, 255, 260,
268.

Fdntdna Maicitor (carierd), 840.

Fdnldna Ned ciii (Nicolitel), 350, 404.
Fclnldna Sineului (in Nicolitel), 404,
640.

Fdntdna Smeulu (carierti), 832, 840.

Fantme d'Orient (armtisar), 781.

Farut dela Puzla 469.
Fared dela constan fa 437.

Farul din Ins. .,Serpilor 273, 297,

Ebe = mse.

298, 305.
Favurile din Deltd 139, 246, 267, 287,
297, 298, 600.

Echer11-.(trebue zis Egherli), cu

Raul sari baliza engleza 227, 359,

sea.
Echim = cultiva L.

Farul dela ST. Gheorghe 253, 296,

Eschili- Orman (deal), 117, 130, 230.

Edi= spte.
Edil-ChioI = (trebue zis Adil-

Esechiot (comuna), 34, 39, 79, 91,

92, 155, 156, 157, 158, 159, 351,

ChioI), v. aceste nume.

Eken11=cu culturI.

470, 471, 472, 477,478, 497, 499, 502,

Eki

503, 504, 644, 649, 706, 709, 711,

714, 717, 720, 725, 728, 733, 730,
743, 755, 769, 778, 783, 787, 793,
795, 829, 831, 836, 853, 931.

Elangic= al miresa

dos.

367, 394.
297, 298.

Farao Nemzetzeg (TiganI), 343.

Fatra (vapor), 901.
Fazel-Ullah-Rasid (crouicar), 545.
Fazli-Pasa (Serasch. Silistrei), 565.
Felix (Episcop), 627.

Elibichioi = (trebue zis Ali-beIChioI), v. aceste nume.

FenicienT (popor), 142, 510, 512, 513,

Elmalf .cu mere (iar nu Almali).

Fental (sat pirtisit), 350.

www.dacoromanica.ro

516.

966

Ferae (ora.), 317.

Ferara (ora.,}), 433.

Ferd Maxim. (vapor), 899

Ferichide Mih (deputat), 31, 32.
Fertn (vapor), 901.
Fessler (n. pr,), 344.
Fesiu Rufu Avien (n. pr.), 310.
Fetesei (sat), 507, 678.
FelescI (statie), 450, 677, 680.
FetescI-BucurescI (linie ferat) 676.
), 677,
Fetescl-Cernavoda (n
680, 931.

Feth-i-Bulend (vapor), 624.

Fidonissi (Ins, *erpilor), 135, 318.
Fierului (deal), 382
Filip II (Reg. Macedoniei) 517, 777.

Filip II (
FranteI), 560.
Filip Arabul (Imp6r), 435, 532.
Filip N. (n pr.), 780, 789.
Filipescu (n. pr ), 661
Filipopoli (ora), 532, 544, 547.
Firwlizade-Mahomet-Aga (gen.),
573.

Fives-Lille (Comp.), 680.

Flacus Pomponius (n. pr.), 520.

Flaminiana (cale), 431.
Flandra (prov.), 555.

Flavius Arrianus (vezi Arrian

Flavia).
Fligely (Feldmarea1u1-), 69.
FlocI (oraul de-), 560, 873.

Flora (vapor), 302.

Flora (vapor Lloyd), 899.

Florenta (ora), 637.

Florescu (n. pr.), 752.
Floriile (sat), 256, 257, 263, 268.
Florio & Rubattino (comp. de vapoare), 884, 885, 899.
Foc,F;anI (ora.,), 278, 499, 501, 503,
504, 506, 575.

Fnroer (insule), 55.

Formosus (papa), 635.
Fortuna (lac), 254, 397, 815, 816.
Forum Terebtonil (?), 533.
Franta (Ora), 30, 31, 36, 37, 42, 52,

730, 743, 751, 761, 773, 784, 788,

793, 796, 832, 840, 853.
Frecelfet (peidure), 773.

Frederic Barberose (ef crucial),

543

Frederic VI (Comite de Zollern),

551, 552, 874, 875.

Fredutius de Ancona (n. pr.), 318.

Fridigern (ef ostrogot) 530, 537,
629, 630.

Friede (general), 618.

Friso (rasa, de berbec), 802.
Frontiera de Sud, 29, 30, 31, 32, 33,
34, 35, 36, 37, 38 39, 40, 41, 42,
43, 57, 64, 83, 85, 89, 90, 91, 92,
03, q4, 95, 96 97. 98, 99, 104, 134,
146, 148, 152, 153 154, 156, 157,
158, 159, 160, 161, 162, 163, 164,
166, 167, 170, 182, 206, 207, 208,
235, 236, 237, 239, 350, 351, 416,
422, 456, 459, 460, 461, 468, 470,
472, 473, 474, 475, 476, 477, 478,
479, 481, 482, 494, 496, 497, 498,
499 501, 502, 503, 504, 505, 506,
507, 508, 586, 592, 622, 623, 624.
625 659, 669, 695, 913. 914, 915,
918, 923
Frumsa (sat in Basar. de jos), 579,

Fudulul (garla,), 255.

Fudulul (lac), 255, 814
Fuclutut (loc isol.), 256, 268.
Fulgerul (vas), 611.
Fundul Bur fit (deal), 113, 129, 229,
232, 233, 234, 402.

Furiile (n. mit.), 313.

Furdogador (gArla,). 615.

FrancezI (popor), 57, 71, 205, 222,

267, 343, 347, 381, 395, 417, 418,
426, 446, 471, 551, 552, 555, 563,
577, 602. 604, 606, 607, 608, 778,
878, 880, 905, 916, 933 930.
Franois de Pavie (Baron de Fourquevaux), 708, 936.
Frasinul (grind), 258.
Frantzius (inginer), 661.
Fredifet (comund), 78, 109, 199, 200,
233, 234, 252, 325, 361, 372, 375,
387, 389, 395, 396, 398, 399, 406,
407, 653, 682, 687, 697, 706, 709,
712, 714, 717, 720, '726, 728, 733,

Galatea (vapor), 899.

Gaidar (sat paxiisit), 350.
Gall (popor), 518.
Galia (Ord), 625.
Galeria (Imper.), 533, 62'.
Gatita (deal), 155.
Galita (sat), 32, 04, 156, 159, 351,
471, 474, 477, 478, 480, 497, 623,
644.

Galita (vale), 94, 159, 235.

Galicea (sat in Transilv.), 325.

Galitia (prov.), 871, 872.
Galipoli (ora), 335, 546, 547, 553,
602, 606, 607.

Galitzin (Printul), 580.

Gallien (Impnr.), 533.
Gallus (guv. Moesiei i Imperat.),
532, 533.

Gallus (scriitor), 431.

Galma-mare (deal), 107, 108, 128,
198, 229.

Galmele in#rate (deal), 107, 108,

128 197, 198, 229, 382, 386, 390.
Ganahl (Maior), 69.
Ganciu N. (n. pr.), 752.
Garam (vapor), 901.
Gargalik (lac), 122, 213, 217, 240,
690.

Traducerea numirilor striine

evlavios.
Fachilar=..evlavioI.

Ferit

n. pr.

53, 58, 271, 272, 273, 280, 281, 284,

344, 551, 554, 655, 571, 601, 609,

611, 661, 666, 802, 823, 878, 881,
882, 883, 884, 885, 897, 923, 930,
031, 933, 934, 935, 936.

279, 280, 282, 283, 284, 285, 206,

301, 304, 334, 392, 393, 466, 497,
498, 500, 503, 669, 572, 576, 577,
579, 581, 582, 583, 585, 588, 601,
602, 611, 612, 613, 614, 615, 618,
688, 699, 700, 757, 761, 805, 806,
812, 822, 872 874, 876, 877, 879,
880, 881, 882, 883, 898, 899, 900,
901, 918, 921, 932.

Gabriel Doria (n. pr.), 870.

Gabriel Effendi Naradoungham

(n. pr.), 36.
Gabrovifa (mov.). 39, 91, 156.
Gabrovita (pichet), 154.
Gabrovila (podgorie), 752.
Gabrovita (vale), 156, 235.
Gartner (casn,), 678.

Gafencu (n. pr.), 53.

Gagarin (soc. de navigatle), 900.
Gagetufi (popor), 267, 343, 359, 361,
381, 395, 396, 468, 646, 905.

Galata (In C-pol), 545.

Galafti (grind), 196.
GalatI (oras), 29, 84, 90, 106, 107,
135, 136, 137, 138, 142, 143, 144,
145, 146, 147, 150, 191, 219, 220,
244, 245, 271, 272, 273, 277, 278,

www.dacoromanica.ro

Gargalik (parna), 122, 217, 240, 441.

Gargalik (vale), 122, 217, 240.

Gargalik-mare (sat), 122, 217, 222,

327, 426, 441, 442, 608, 644, 690.
Gargalic-mic (com.), 54, 122, 211
213, 217, 327, 426, 427, 428, 441,
644, 684, 690, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 725 728, 732, 735,
742, 750, 762, 782, 786, 792, 795,
836, 853.

Gargalic-Buiuk-Iuiulc (mov.) 122,

441.

Gdrla Ciobanutut (pescitrie), 254,

260.

Gdrla-Ciobanutul (gEtrlit), 254.

Gdrla-mare (garla), 106, 193, 196.

Gdria-noroi6sd (geoid), 188.
Gdria-noud (garlii) 197.
Gdrla gdscit, (gd.r16,), 610.

Gdrliciu (comunti.), 29, 119, 146,

149, 182, 183, 184. 186. 325, 417,
418, 419, 420, 422, 425, 645, 706,
708, 711, 714, 716, 119, 725, 728,
732. 735, 742. 750, 755, 768, 782,
786, '792, 795, 853.

Gdrliciu (deal), 119 131, 149, 150,

186.

967

Gdrliciu (pdure), 768.

Gdrlifa (cariera), 836.
Gdrlifa (comun), 32, 31, 39, 78,
82, 91, 92, 93, 155, 156, 157, 158,
159, 160, 351, 470, 471, 472, 473,
474, 475, 477, 478, 480, 496, 497,
623, 644, 706, 709, 711, 714, 717,
720, 725 728, 729, 733, 736, 743.
750, 756, 783, 787. 793, 795, 829,
853.

Gditifa (deal), 93, 125. 155, 157,

159, 477.

GarUfa (vale), 89, 91, 92, 125, 158,

235, 475, 477, 478.
Garlila (lac), 39, 82 91, 93, 94,148,
155, 156, 157, 159, 235, 472, 473,
474, 477, 478, 691.

Gdrlufa (balta), 183.

Garvan (carier), 840.
Garvan (balt), 193.
Garvan (sat), 62, 73, 106, 152, 195,
196, 197, 381, 390, 393, 394, 615,
616, 617, 618, 652, 685, 686, 688,
697, 840, 933.

Gar van (vale), 152, 195, 197, 239.

Gdsca-mare (ostrov), 146, 182,922.
Gsca (fam.), 400, 416.

Gaspar Bruchius (scriitor), 433.

GAtilescI (sat), 613.
Gdvana-mare (carier), 830, 840.
Gavana-micd (carier), 830, 840.
Gazi-Fezil (general), 546.

Gazi-Ghirai (general), 566

Geabacu (sat), 65, 179. 446, 456.
Geabac-Bair (deal), 124, 132, 179,
451.

Geabac-Ceair (vale), 124, 179, 237,

456.

Geabac-Culac (vale). 124, 179, 237,

451.

Geam-Pasa (deal), 101, 127, 173.

Geantina (pddure), 772.

Geallat (cariera), 830.

Geallat-deressi (vale), 227, 241, 364.

Geaun-Mrza (ef Tatar), 571.

Gebeleizis (zed), 322
Gembloux (ora), 802.
Gemenit (grind), 196.
Gemenfi, (pdure), 196.

General (soc. de asigur.), 902.

Gengis-Kan, 515.
Genovezil, 28, 140, 218, 260, 261
262. 264, 400, 403. 436, 437. 465,
466, 513, 545, 547, 548, 549, 553,
556, 557, 592, 660, 661, 868, 869,
870, 871, 872, 873 874, 875, 876.
Gentile de Grimaldi (n. pr.) 548.

Genua (ora.,), 53. 548 667, 870.

Genucla (?), 322 519.
George (Arch. Bulg.) 635
George (Episc. DeveltuluI), 633.
Georgia (Ora), 204, 338.
Georgescu (chimist) 67.
Georgescu (doctor), 672.

Germania (tra), 31, 36, 37, 42, 273,

280, 281, 314, 515, 554, 555, 556,
560, 569 600, 601, 611, 625, 878,
880, 881, 884, 885. 897, 930, 931,
933 934, 935, 936.

Germanil (popor), 61, 62, 68, 267,

324, 313, 345, 346, 347, 348, 350,
351, 359, 370, 371, 381, 395, 396,
401, 413, 415, 40, 418, 420, 426,
427, 446, 458, 460, 463, 470, 471,
537, 551, 571, 779, 798, 860, 862,
880, 905, 907, 908, 928, 929.
Gerontius (episcop), 538, 630, 631.
Germeli (deal), 100, 127, 165.
Geta (Impb.rat), 435

Getil (popor) 48, 50, 51, 142, 244,

321, 322, 323, 430, 432, 433, 514,
515, 516, 517, 518, 519, 520, 521,
522, 525, 532, 777, 778.
GetruziI (popor). 536, 629.

Getulia (Ora), 625.

Ghebelea (carier), 840
Ghebelche (v. Ghiobilche).
Ghecet (pichet) 147, 499.
Ghecet (sat), 29, 43, 146, 147, 150,
187, 188, 191, 192, 194. 358, 381,
391, 392, 393, 494, 580, 583, 612,
613, 614, 618, 619, 669, 684, 685,
686, 697, 882.

Gheci-Orman-Bair (deal), 95, 125,

126.

Ghel-Tepe (deal), 113, 129, 228, 229,

232, 233, 361, 365.
Ghet-Tepe (movilid.), .113.
Ghelangic-Tepe (Ail), 152.

Ghelingek (sat, pl Constanta), 123,

180, 215, 424, 426, 428, 444, 456,
648.

Ghelingek-Bair (deal,, 123, 132, 215,

357.

Ghelingek-Tepe (movild), 123, 124,

215.

Ghenadie Enaceanu (scriitor), 629.

Ghenciu (valea lul-), 96, 164, 236.
Ghenciu (podul luI-), 405.
Ghentiz-Bair (deal). 102, 127, 174,
175.

Ghermalat Nichitof (garla luI-), 810,

812.

Ghermea (cetaluie), 194, 394.

Gherme-Bair (deal), 124, 133, 176.
Gherontie (n. pr.), 388.
Ghesova
, 610.
Gheviz-Orman (pdure), 771.

Ghica Ion (Printul-), 270.

Ghica Ion Grigorie (del C. E. D.),
280, 281

Ghidrict (pdure), 772.

Ghictrict (garl). 197.
Ghidrict (grind), 197.
Ghido (lac), 254.
Ghiacenco Gr. (n. pr.), 752.
Ghiaur Amzati (sat prdsit), 350,
453.

Ghiaur Amzali (vale), 102, 179, 237.

Ghide-Punar (deal), 163.

Ghiobilche (vale), 75, 87, 116, 117,
230, 241, 362.
Ghiobilche-Bair (deal), 116, 130, 229,
230, 362.
Ghioclomez (pdure), 770.

Ghiol-Bascu (sat parasit), 452.

Ghiol-Ciair (vale), '93, 161, 235.
Ghiol-Ghelic-Bair (deal), 07, 126,
163.

Ghtiol-Basca (sat p.rd,sit), 165.

Ghiol-Punar (deal), 97, 126, 163,
166, 170.

Ghiol-Punar (sat), 78, 79, 97, 98,

100, 166, 170, 448, 471, 473, 476,
644, 924.

Giriol-Punar (vale), 97, 166, 236.

Ghiol-Punar-vale (pddure), 770.
Ghiolgik-Bair (deal), 118, 119, 131,
184, 187, 189, 357, 358, 380, 425,
688, 694.
Giviolgik-Tepe (movilii), 119.
Ghiulete-Tepe (deal), 114, 129, 233,
399.

Ghiun-Ghiurmes (deal), 118, 119,

131, 149, 150, 187, 189, 358, 385,
392, 425.

Ghi.un-Glviurmes-Derc (vale), 187,

238.

Gheorghe stefan (Domn), 565.

Gheorghe Ghica (Domn), 565.
Gheorghent-Orman (pddure), 164.
Gheorghent-Orman-Bair (deal), 95,
96, 125.

Gherase (carciuma luI-), 256, 268.

Gherdap (vapor) 000
Gherdine-Cesme (carier), 828.
Gheren-Ceair (vale), 94, 95 96, 97,
163 164, 235, 236.
Gheringik (comuna), 54, 62, 100,
103, 208, 209, 457, 458, 459, 463,
464, 466, 467, 468, 469, 470, 642,
692, 695, 697, 706, 708, 711, 714,
716 719 725, 728, 732, 735, 742,
750, 781, 782, 787, 792, 795, 853,
Gheringik (movil), 103.

www.dacoromanica.ro

Ghiurgeamric (deal), 120, 132, 224.

Ghiurghelic-Cula (pd.dure), 769.
Ghi.uvegea (cariera), 836.
Ghiuvegea (comund), 67, 94, 95, 96,
160, 161, 164, 448, 455, 470, 471,
475, 477, 478, 480, 481, 482, 691,
693, 694, 697, 706, 709, 711, 714,
717, 720, 725, 728, '733, 736, '743,
750, 755, 783, 787, 793, 795, 829,
834, 836, 838, 853.
Glauvelemez (cariera), 836.
Ghiuvenli (sat), 99, 167, 169, 208,
458, 459, 460, 461, 464, 474, 623,
644, 649, 693, 695.
Ghiuvenli II (mov.), 99, 153.
Ghiuvenli-Bair (deal), 99, 126,169,
695.

96 8

Ghiuventi-Ceair sat)

Ghiuvegea
(v. In lac. 011ina), 94, 95, 161, 235.

Ghiuventi-Ceair (vale a Borungel),

169, 236, 695.

Ghivizticu-mare (vale), 159, 235.

Ghiztlareset (comunti), 62, 78, 79,
146, 149, 180, 181, 182, 417, 419,
420, 422, 423, 424, 646, 697, 706,
708, 711, 714, 716, 719, 725, 728,
732, 735, 742, 750, 755, 768, 782,
786, 702, 705, 825, 834, 853.
Ghizdarescl (ostrov), 182.
Ghizdtiresci (padure), 768.
Giaferca (deal), 75, 112, 129, 229,
232.

Giaferca-rusa (pildure), 772.

Giaferca-rusa (sat), 109, 112, 228,
g20. 231, 232, 381, 382, 383, 402,
405.

Golubincev (colonel), 618.

Gonciarof Osip Semenovici (n. pr.),
330, 331. 640.

Gorciacof (Print), 30, 272, 602, 605,

624.

Gordian III (Imper), 532.

Gordon (n. pr.), 280, 281.
Gorgoget (lac), 257, 810.
Gorgova (deal), 115, 130, 190.
Gorgova (sat), 139, 256, 263, 268, 396,

400, 401, 652, 810, 816, 818.

Gorgova (lac), 256, 257, 400, 403. 809,
810.

Gorgova (p. pe br. Sulinei), 294, 295,

296, 699, 700. 701.
Gorj (judet). 696 698, 705, 707, 710,
713, 715, 718, 724, 727, 731, 745,
754.

Gojan (colonel), 495.

Giannone del Bosco (n. pr.), 548.

Gola (trti), 628.

Giatri-Bair (deal), 100, 127, 171.

Gibbon (istoric), 555.

Gotii (popor). 51, 321, 531, 532 533,

534, 535, 536, 527, 538, 625 628,
629 630.
Gotticus (Episcop). 629.

Giovanni Carnana (atelier), 851.

Giovanni Muazzo (n. pr.), 518.
Giovanni de Mezzano (n. pr.), 518.
Gisela (vapor), 899.
Gitanos (TiganiT), 343.
Giumifa-Ceme (fontana), 164.
), 96, 163.

Giumna-Cesme (
Giuge-Aga (n. pr.), 580, 583.
Giura-Pasa (n. pr.), 371.
Giurgea Ion si Niculae (herghelip,
781.

Giurgiu (oras), 279, 532, 552, 568,

873, 880.

Giurgiu (vapor), 000.

Gladki (hatman), 320, 595.
Gtodului, (vale), 106, 152, 195, 197,
239.

Glycas (n. pr.), 51.

Gobi (desert), 54.
Godefroy de Bouillon(sef cruc.), 513.
Goettenoz (cariera), 828.

Goetz (casa), 764.

Gogea-Ahmed (podul luI-), 122, 215,
357.

Gogea Bair (deal, ramif. lui CairikCairac), 121, 132, 221.

GogI (numele Tdtarilor), 371.
Gogona (padure), 769.
Gogoncea (grind), 196, 197.
Gogoncea (deal), 105, 107, 198, 382,
385, 386, 300.

Goldschmidt (banca), 282.

Golalet (padure), 391, 771.
Golafeitor (pticlure), 193, 194.
Gol-Tepe (deal), 230.
Golovar-Bair (deal), 118, 130, 227,
367.

Golovila (ezerul), 118, 121, 218, 224,

225, 366, 374.
Golovila (lac), 121, 218, 222, 223, 224,

227, 366, 368, 369, 374, 375, 669.

GolubacI (loc), 553,

Gradina tut Omer (loc isol.), 262.

Gradilea (ins.), 227.

Grado (loc. in Italia), 221.

Graecinus C. Pomponius (n. pr.),
243, 520, 521.

Graf Ignatiew (vapor), 900.

Graf "Wurmbrandt (vapor), 899.
Gras (dealul), 118, 130, 689.
Gratian (Imper), 537, 538.
Gratz (oras), 242.
Gratzosky (n. pr.), 678.
Greaca (limbd), 267.
Grecef (gArl.), 256, 809, 810, 818
Greet (comuna), 73, 74, 76, 90, 105,
106, 114, 115, 190, 191, 194, 229,
336, 380, 381, 382, 383, 381, 385,
386, 389, 390, 391, 392, 394, 652,
655, 697, 706, 709, 712, 714, 717,
720, 726, 728, 733, 736, 739, 743,
752, 753, 755, 757, 761, 766,
772, 784, 788, 794, 706, 831, 810,
842, 847, 853, 933.
Greet (pard(1), 73, 150, 152, 385, 389,
688.

Grad (popor), 27, 57, 67, 68, 265,

267, 330, 313, 316, 347, 348, 1,59,
381, 395, 396, 411, 41 414, 415,
417, 418, 426, 436, 440, 446, 450,
453, 458, 471, 545, 548, 592, 635,
637, 867, 868, 874, 876, 878, 905,
007, 908.
Greet (\Tarn, 73, 114, 152, 191.

Grecia (Ord), 416, 431, 432, 510,

518, 538, 625, 882, 883, 885, 807,
931, 932, 934, 936.
Grecit (carier.), 822, 823, 846, 937.
Grecilor (deal), 104. 106, 128, 191,
386, 391.

Grecitor (partla, afl al Calistrei),

104, 191, 238.

www.dacoromanica.ro

Grecdor (parati, afl. al Jijilei), 104,

105, 191, 238.

Grecitor (vale), 105, 106, 104, 198.

Grecii ByzantinI (vezi BizantiniI).
GreciI vechi (vezi Elenii).
Greculut (grind), 258.

Greenwich (meridianul din-), 33,

38, 54, 298.

Grellmann (n. pr.), 344.

Grieg (amiral), 315.

Grigorie (Mitr. bulg. la Tulcea),

641.

Grigorie IX (Pap), 514, 636.

Grigorie Duca (Domn), 566.
Grigorie Ghica (I Domn), 566, 571,
637, 638, 639, 880.

Grigorie Ghica (II Domn), 638.

Grindul-mare (deal), 101, 127, 172.
Grinduple (grind), 257.
Grisa Ivanow (n. pr.), 830.
Grller (Cavaler de-), 281.
Grpa Ctiobanulut (com.), 146, 183,
184, 186, 325, 417, 419, 420, 422,
423, 643, 695, 697, 706, 707, 708,
711, 714, 716, 719, 725, 728, 732,
735, 742, 750, 755, 756, 768, 782,
786, 792, 795, 853, 921.
Grpa Ciobanutut (balla), 183,419.

Grosselin (n. pr.), 461.

Gruhlia (grind), 258.
Gruhlia (lac), 258.
Gsiller Carol, 281.
Gyz (vapor), 901.
Gyula ( ), 901.
Gypsies (TiganiI), 343.
GudovicI (general), 577.
Gurard (Ing.), 661, 665, 667.
Gulanti Tabia (fort ), 603.
Guilelm de Prata (n. pr.), 553.
GumeI Ilie (n. pr.), 361.
Gura garlit Somova (ptidure), 773,
Gura IalomiteI (sat), 84, 183, 579,
584, 611, 613, 619, 678, 016, 921.

Gura vli (sat), 135.

Gura Stneutut (deal), 379.
Gurgan (cariertl), 842.
Gurgaia (viile de la-), 389, 404, 687,
751.

Gurma Come (carierti), 828.

Gurobala (?), 575.

Guy de la Tremouille (n. pr.), 551.

Guyon (n. pr.), 822.
Guzerat (pen.), 344.

Traducerea numirilor straine

Geabac
alipit.
Ghelancic
(trebue cjis Elangic)
V. acest nume.
Ghelingic
nevesticd.

Gheren = aprpe.
Gheringc = v. Ghelingic.
Ghezilen =-- loe de plimbare.
(Thiaur
fttra religie

969

Ghide
(trebue lis Edi) v. acest
nume.
Ghiobilche
Fluture.
Ghiol
lac.

Hagi-Pandele (n. pr.), 467.

Hagi-Suma Seit-Mehemel(herghe-

Ghiolgiu = Idcusor.

Hagi-Tepe (var., 116, 302.

Hagi-Virt-Dere (vale), 179, 237.
Hagilar (deal), 207.

Ghiun-Ghiurmes .--- nu vede ziva.

Ghiurghelic = carpinis.

lia luT-), 781.

Hagi-Talip (n. pr.), 479.

Ghiurgheni --= carpen.

Ghiuvegea =_- (trebue Js Ghiuveige) ginere.
Ghiuvelemez
(trebue is Ghiuvenilmez) nesigur.
Giugiugeac
copilas.

Hagitar (plantalie), 763.

Hagitar (sat, pl. Babadag),

Giumna = (trebue lis Giumma)

Hagitar (vale si pardu), 114, 233,

VinerT.

114,

233, 360, 361, 362, 365, 372, 399,

651.

Hagitar (sat, pl Mangalia), 41.

104, 206, 207, 458, 468, 649, 781,
241, 372, 685.

Gogea = mare (grand).

Gol = (trebue cps Ghiul) tran-

Hagitar (vale), 206, 207, 23g.

Hagitar-Balcik-Iuk (movild), 104.
Hagitilea (cariera), 824, 836.

Gurma = (trebue lis Curma)

Hatictiin (carierd), 842.

daft.

Haiddn-Bair (deal), 121, 132, 223,

225, 368, 371, 684.

Haidar (pariu), 184, 185, 238.

Haidar (sat), 184, 185, 186, 417,

Haan (Baron de-), 281.

Habsburg (vapor), 899.
Haernius (n. pr,), 515.
Hafa cu puiul
(padure), 768.
Hagi-Abdur-Aman (herghelia luI-)
780.

Hagi-Avat (deal), 121, 132, 223, 224.

Hagi-Avat (sat pardsit), 121, 225,

376.

Hagi-Avat sat Beidaut (MO), 121,

225, 240, 371.

Hagi-Avat (pareta, al al BeidautuluI), 121, 225. 240.

Hagi- Avat-D ere (vale, afl. al HagiAvat), 121, 225, 240.

418, 419, 420.

Haidarchiot (sat pdrdsit), 103, 458,

464, 695.

Hairainchioi (comuna), 40, 41, 57,

97, 1b6, 170, 448, 460, 461, 470,

471, 473, 474, 478, 479, 645, 649,

695, 697, 706, 709, 711, 714, 715,
717, 720, 725, 728, 729, 733, 736,
743, 755, 771, 783. 787, 793, 795,
853

Hairanzchiot (deal), 41, 97, 126,

166, 170.

Hiramchioi (vale), 41, 97, 170, 236,

479.

427, 428, 446, 447, 449.

Hagi-Cabul (vale), 124, 177, 237.

Haisarldk (sat bulgdresc), 41.

Halicarnas (oras), 514.
Halil Effendi (din Babadag), 573.
Halil Pasa (general), 570.
Haliciul mic (oras), 871, 872.
Halilz (oras in Galitia), 558, 872,
Hallier (antreprenorul port. Constanta), 668.
Hailing (n. pr.), 513.

Hagi-Devlet-Azap (herghelialuI-),

Halmyris (golf), 247, 248, 250, 251,

Hagi-Bairam-Tepe scat Bair (deal),

123, 132, 152, 180, 214, 215.
Hagi-Bairam-Tepe (movild), 123.
Hagi-Cabul (deal), 124, 133, 177,
425, 427, 449.

Hagi-Cabul (sat parasit), 124, 177,

782.

Hagi-Durac-Sirti (deal), 39, 01, 92,

125, 157.

Hagi-GhiraI (Serasch. de Bugeac),

572.

Hagi-Husein-Aga (general), 262.

Hagi-Ilbelii (general), 550
llagi-Kapar-Tepe (deal), 119, 131,
184.

Hagi-Mehmet-Aga (n. pr.), 465.

Hagi-Niculae Ghita Poenaru (n.

pr.), 388.
Hagi-Oglu-Bazargic (v Bazargic).
Hagi-Omer (sat), 120, 122, 185, 224,
360, 369, 370, 418, 424.
Hagi-Omer-1)ere (vale), 119, 120,
122,..185, 214, 238, 357, 369, 424.

521.

Hamamyi (sat), 62, 120, 121, 224,

225, 231, 327, 360, 366, 368, 369,
370, 372, 374, 375, 376, 651, 685,
690, 697.

Hamamgi (varf), 121.

Hamazli-Ceair (vale), 157, 235.
Hambarulat (garl), 197.
Hamburg (oras), 282.
Hamburg (port), 898, 899.
Hammer (scriitor), 558, 562, 563,
566, 573.

Hamper (general), 591.

Hamza-Pasa (Mare Vizir), 572.
Hancearca (deal), 75, 115, 130, 152,
229.

Ilancearca (sat), 75, 180, 100, 228,

229, 381, 382, 383, 385, 402, 652.
ilancearca (\Tad), 115.
Harami (ligan!), 343.
Hardali (sat bulg.), 40.
Harem (la Turd), 338, 339.
Harmanul (pdure), 772.
Hdrsova (cariera), 822, 825.
Htirsova (caza), 31, 347, 348, 353,
625, 779, 785, 789, 794.
Hdrsova (pii,dure), 768.

Ildrova (Oche!), 147.

Hdrsova (plasti), 64, 85, 328, 342,
345, 340, 347, 357, 358, 380, 416,
445, 492, 702, 705, 706, 707,
708, 709, 710, 711, 712, 713, 714,
715, 716, 717, 718, 719, 720, 721,
722, 723, 724, 725, 726, 727, 728,
729, 730, 732, 734, 735, 737, 738,
739, 740, 741, 742, 744, 745, 746,
747, 750, 751, '753, 755, 756, 768,
782, 783, 785, 786, 787, 789, 792,
793, 794, 795, 802, 803, 804, 825,
853.

Ballow (oras), 29, 51, 54, 62, 64,

67, 69, 70, 78, 79, 85, 106, 122,
123, 124, 135, 136, 137, 142, 146,
147, 149, 180, 181, 182, 183, 184,
185, 186, 1885 213, 215, 225, 244,
325, 355, 356, 369, 370, 377, 384,
385, 386, 392, 393, 391, 417, 418,
420, 421, 422, 423, 424, 425,
427, 444, 455, 456, 483, 495, 499,
508, 525, 529, 550, 560, 561, 573,
575, 580, 582, 583, 584, 586, 587,
588, 589, 590, 591, 596, 597, 598,
599, 600, 602, 611, 613, 614, 617,
618, 619, 645, 649, 669, 674, 678,
683, 684, 688, 690, 691, 693, 694,
695, 697, 699, 700, 701, 706, 708,
711, 714, 716, 719, 725, 728, 732,
735, 742, 750, 766, 768, 778, 782,
786, 792, 795, 797, 825, 834, 836,
838, 842, 852, 856, 891, 904, 909,
016, 921, 022, 935, 936.
Ildrsova veche (car. Murfatlar), 836.

Harting (general), 581, 583,590.

Harkow (vapor), 901.

Hartley Sir Charles (Inginer C.

E. D.), 280, 283, 284, 285, 286,
288, 289, 290, 291, 292, 661, 664,
665, 666, 667.

HPriley Sir Charles (vapor), 302,

Hdrtop (movila), 111.

Hdrtoput rosu (*lure), 773.

Hasamcea sa Hasanchi (sat bulg.),
35.

Hasan (deal), 190.

Hasan (Pasd), 343.
Hasan-Ali-Pasa (general), 579,
Hasan-Beg (Past!. la Chilia), 559.
Hasan-Orman (deal), 06, 126, 163,
164.

Hancearca (ptidure), 772.

Hasan Pasa Capudan (gen.), 576.

122

97180

www.dacoromanica.ro

970

Hasan era (car.), 836.

Hasancea (comuna), 176, 178, 211,
213, 426, 442, 4,44, 445, 619, 672,
691, 706, 708, 711, 714, 716, 719,
725, 726, 728, 732, 735, 742, 780,
782, 786, 792, 795, 802, 824, 836,
853.

Hasancea (vale), 104, 124, 176, 177,

178, 211, 237.
Hasan esci (sat par6.sit), 350.

Hasanlar (cariertt), 838.

Hasanlar (deal), 116, 130, 190, 384.
Hasanlar (ptidure), 772.
Hasanlar (sat), 74, 116, 188, 190,
325, 336, 381, 384, 385, 392, 393,
655.

Hasanki (sat bulg.), 40, 41, 97.

Hasdeti (scriitor). 27, 48, 218, 249,
432, 547, 548, 871, 872, 873.
Hasnale Tepe (movila), 119.
Hast-Diiliik (deal), 176, 178.
Hasi-Dilliik (sat), 211, 336, 426, 442,
444, 445, 467, 468, 508, 622, 623,
649, 672, 693, 694, 697, 780.

Havale Burun (carierii), 828.

Havale Canara Bdir (deal),

100,

126, 166, 167.

Havzi Rahman (vas), 612.

haza piar (v. Azaplar),
Hazarllh (v. Asarlfc).
Hazarlik (deal), 122, 132, 149, 184,

Hazarlik (vale), 149.

Hazartlk-Ghtel (lac), 122, 149, 183
184, 238, 419, 422, 525, 529.

Hector (n. pr.), 314

Helespontul (strimtOre), 510, 515,
546, 877.

Helios (fabricti), 851.

Helios (vapor), 899.
Helles (n. mit.), 510.
Hellis(?), 322.
Hemus_sail Haemus (v. BalcanT),
515.

Heniochl (popor), 520.

Henri de Bar (n. pr.), 551.

Henri de Flandra (1mp6r. Latin),
544.

Hepites (scriitor), 53, 54, 55.

Hera (zeita), 511.
Heradea (oras disparut), 84, 248,
521.

Heraclea (oras), 632.

Heraclea din Bithinia, 317.
Heraclea din Ionia, 317.
HeracleienI (colonist!), 247, 464.
Heraclea Kersonesus (oras), 529.

Heradea de la Enifala, 118, 140,

141, 218, 227, 362, 373, 689.

Herbette (n. pr.), 281.

Hercule (vezI Ercule).

Hercule Ciofano de Sulmona (n.

pr ), 433, 434.
Hermanarich (Rege got), 536, 629.
Hermes (Mercur), 510.

Hernad (vapor), 901.

Hernak (fiul luI Atila), 538, 631.
Herodian (scriitor), 531.
Herodot (scriitor), 47, 50, 199, 215,
247, 249, 250, 251, 321. 322, 335,
344, 513, 514, 515, 778, 866.

Heroica (scriere), 308, 314.

HertzegovinenI (popor), 611.
Hesiod (n. pr.), 510, 513.
Heruli (popor), 531.
Hesyehifi (n. pr.), 308
Heyde (major), 36.
Heydens (TiganI) 343.
Hierocls (n. pr.), 433, 461.
Iheron (gura), 248, 249, 251.
Hierotheus (Episc. Sil.), 637, 638.
Higeret (Egira), 337.
Hileru (garla luI-), 193.
Hilkoff (Print), 43.
'linen (boer), 566.
Hinog (insul), 81, 146, 172.
Hinog (padure), 768.
HiperboreI (popor), 312.
Hippemolgi (popor), 513, 777.
Hisarltik sari, Hazartik (v. Asarlic).
Hister (Dunarea), 247.
illibora-Suhat (garla), 255, 814.
Hobart Pasa (amiral), 611.
Hochsteter (n. pr.), 242.
Hofmann (n. pr.), 434.
Hogea Ahmet (podul luI-), 378.
Hogii (valea-), 150, 187, 238, 358.
Hogguer (n. pr.), 58, 60, 348, 748,
789, 791, 933, 936.
Hohenzolern (fam.), 866.

Holbina (golf), 227, 258.

Boluclu (vale), 112, 231, 241, 382.

Home Robert (n. pr.), 31, 37.

Homer (poet), 47, 307, 308, 311,

312, 313, 510, 512, 513, 515.

Homurlar (padure), 772.

Homurlar (01114 115, 116, 189, 238.

Homurlar (sat), 75, 115, 116, 189,

375, 381, 384, 393, 655.
Homurlar (vale), 115, 116, 189, 238.
Hontul-mare (lac), 254, 813.
Honful-mic (lac), 254, 268, 813.
Hopa (carierd), 829, 836, 844, 845,
846.

Hopa (insula), 33, 146, 153, 154, 591.

Hopa (ptidure), 769.

Horatiu (n. pr.), 431.
Hora-Tepe (ca.riera), 842.
.Tiora-7'epe (movil), 76, 78, 253,
414, 639, 670.

Horoslar (sat), 177, 213, 426, 428,

Hosa-Iuk (movil), 207.

Hoscadin (deal), 103, 128,7,207, 208.
Hoscadin (sat) 35, 41, 103, 207, 208,
458, 461, 468.

Hoseadin, (vale), 103.

Hotarului (vale), 179, 237.
Hotin (oras) 567, 572, 576, 577.
Hovaitzki (general), 500.
Hoyos (n. pr.), 676.
Hozun Ada (insul), 89, 97, 146, 165.

Hribesio-Hard (deal), 227.

Hribesio-Har (vale), 117, 227, 241,
364.

Hronet Hruet Hromot (n. pr.), 558.

Hygea (zeitit), 317.
Hygin (scriitor), 431.
Hudiul (grind), 25R, 269.
Hugues (sef cruciat), 543
Hungaria (vapor), 899.
Hunil (popor), 321, 536, 538, 630, 631.

Hurmuzachi Constantin (n. pr.),

610.

Hurmuzachi Eudoxiil (n. pr.), 591.

Husein (beglerb. Oceacovului), 562.
Husein (Muteferica), 567.
Husein (Pasa Silistrei), 567.
Husein-Cechioi (sat bulg.), 35, 41.
Husein-Pasa (seraschier), 599.
Husein-Efendi (n. pr.), 398.

MO (ora), 570.
Traducerea numirilor striine
Hagi

Hagiii.

Hagilar . al hagiilor.
Hagitilea -= (trebue zis Hagit616),

.n. pr.

luminos.

Haidar n. pr.
Hairam lapte batut, sa surprindere.
Haisarlfc= v. Asarlfc.
Hamamgi. al bdiasuluI.
Hamzaci = al Jul' Amza.
Hardalf . v. Ardali.
Hasancea = a luI Hasan.

Hasanlar=fratiI Hasan.
Hasnale= cu comoara.
Havale cu aer curat.
His_ar

fortreat.

Foros .= cocos.
Hos = placut.
Hoscadin = (trebue zis Hos-cadin),

v. acest nume.
Hogilar al hogilor.
Huseince = al WI Husein.

442, 443, 444, 447, 649, 672.

Horoslar-Alceac (vale). 124, 177, 237,
442, 443.

Horoslar-Bair (deal), 177.

Horoslar-Ceair (deal), 124, 177, 237,
425, 443.

Horoslar-Iol-Bair (deal), 124, 133,

176, 177.

www.dacoromanica.ro

Iacob-Deal (cariera), 380, 822, 823,

832, 846, 847, 848.
Iaeob-Deal (deal), 74, 76, 115, 130,
136, 142, 150, 187, 188, 190, 385,
393, 394, 937.

971
Iacob-Deal (sat), 688.
Iacob Mogh (vArf), 110, 414.
Iacoba Suhat (gArlii), 807.

Iconia (ora), 335, 545.

kral-Ceia-Bair (deal), 33, 39, 90,

Iaeger (colonel), 36.

laguda-Ceair (vale), 91, 156, 235.
Iakimov (n. pr.) 580, 582.
Iakutzk (ora), 55.
lai-Ceair (vale), 171, 236.
Ialar-Ceair (vale), 169, 236.
Tali Agassi (ef Uttar), 568.
Ialomita (judet), 31, 62, 154, 155,

Idacius (autor), 633

Idiahh (vapor), 624.
Idrancia (munti), 432, 867.
Idris (cronicar), 552.

172, 180. 182, 380, 416, 420, 424,

445, 451, 645, 646, 669, 696, 698,
705, 707, 710, 713, 715, 718, 724,
727, 731, 745, 749, 754, 781, 785,

Idris-cuiusu (sat), 101, 174, 446, 448,

452, 453, 649.

Idris-Kernos (p. trig.), 102.

Idrifa (dealul de la movila. Vez1

i .Merea-Bair-Cara-Iuiuk, 103,
173.

legni-Pan gola (ora), 434.

Ieletz (colonel), 618.

lenichiot (Satul nod, pl. Tulcea),

800, 931.

Ialomita (rAil), 84, 183, 421, 613.

Ialpug (lac), 138, 594, 918.

Ialta (vapor), 901.

Iamboli (ora), 550.
lancina (cap), 82, 90, 118, 227, 373.

Iani Milan (n. pr,), 264.

Iantra (W), 136, 515.
Ianthrus (Mii), 532
lancu (gilrlii), 810, 818.
Ianow (general), 618, 619, 622, 623.

lapcea-Bair (deal),

91, 125, 148, 154, 155, 156, 472.

91,

125, 148,

155, 156.

lardm-Bafa (movilii), 40, 97.

laram-Culac (vale), 40, 97.
lardm-Iuk (movilti), 97.
Iardm-Iuk (cjeal) 121, 132, 214, 371.
Iardin-Meselic (deal), 214, 216.

Jarca Dimitrie (inginer), 678.

Iaroslaw (Ducele
871.
Ia0 (judet), 696, 698, 705, 707, 710,
713, 715, 718, 724, 727, 731, 745,
749, 754.

Ia.1 (ora), 334, 466, 498, 499, 501,

502, 508, 569, 578, 636, 779, 902,
935.

Ia.Y (tratatul de la-), 262, 577, 880.

259.

Ienige-Dzedid (sat bulg.), 40.

leni Kazak (Ciamurli de sus), 369.
Ieni-Sale, 552, 553.
Ieni-Suben (Sale), 552.

Ieremia (Mitrop. Trnovei), 637.

Ieremia Movil (Domn), 561.
Ierusalim (ora), 543, 626, 636.
Iesi-culac (padure), 771.
(ordin religios), 560.
Iglici6ra-mare (deal) 115, 130.
Iglicidra-micd (deal), 115, 130.
Iglila (balta), 106, 150, 188, 191, 229,
383.

Iglifa (sat), 29,75,115,146,147,150,

187, 188, 323, 381, 383, 384, 386,
393, 525, 528, 529, 670.

Ignatie (Patriarch C-pol), 634.

Ignatie (
Trnovei), 636.
Ignatie Irodeanu (n. pr ), 388.
Ignatief (contele), 624.
Ignatz Hoffart (n. pr.), 401.
Ihelis (vapor), 901.
Iiri-culac (vale), 175, 273.
lkingi-Medjidie-Dere(vale),102,174,
237, 924.

Ia0 (vapor), 898.

Ikosthenos (n. pr.), 317.

last-Tepe-Ceair (vale), 38, 101, 154,

Ilan Adassi (Ins. Serpilor), 305, 318.

586.

Iast-luk (moviki), 99, 153.

last-Orman (piidure), 93, 161, 769.

last-Orman (1:6:lure In (Mini Polucci), 98.

Iast-Orman (deal), 117, 130, 230,

362, 365.
Iasti-luiuk (movilii), 103.

Jasigii (popor), 520.

Iason (n. pr.), 202, 511, 512, 806.
lbas de Edesa (scriitor), 632.
Ibn Haucal (geograf), 867.
Ibraim (Sultan), 564, 565,
Ibraim-Pqa-Cesme (cimeaualuI-),
154, 477.

Ibraim (Nazirul BraileD, 579.

lbraim-Adassi (Ins. Ovidia), 443.
Ibriforu (deal), 119, 131, 226.

Ibycus de Rhegium (n. pr.), 307,

Icetirah (la Turd), 340.

flan Tabia (fort), 586.

Ilanldc (sat), 30, 33, 36, 37, 41, 43,
63, 84, 104, 203, 206, 207, 334,
343, 458, 466, 468, 498, 499, 622,
806.

Ilanldc (vale), 41, 104, 206, 239.

Ilanlic-Bair (deal), 177.
Iliadic-Bair (deal, 1ntre dealul Do-

robantul i dealul Armut-Bair),

124, 133, 154, 179, 213, 427.
Ilenilor (hand), 191, 192, 389, 391.
Ilfov (judet), 639, 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754.
llganit de jos (sat), 256, 263, 268,
396, 401.
Ilgait de sus (sat), 254, 256, 259,
268, 396, 401.

Ilie Motoc (boer), 568.

Ilie Stoian (n. pr.), 752.
Ilios (n. pr.), 317.
lliria (prov.), 628.
Ilirieni (popor), 518.
IliricI (famil. imper.), 531.
Ilium (Troia), 314.
Imaldc (deal), 110, 129, 195, 401,
414, 686.

ImamT (preotI turd), 337.

Imbros (vapor), 898.
Imperator (vapor), 899.
Imperatrix (vapor), 899.
Imperiul de Orient sail Byzantin,
(vezi i Bizantii), 544, 545, 546,
547, 554, 627, 868, 873, 875.
Imperiul grec de la Nicea, 544, 545.
Imperiul Latin din C-pol, 544, 636.
872.

Imperiul Roman, 27, 626.

Imperiul I Roimino-Bulgar, 541,
542, 543, 633, 635, 636, 867, 868.

Imperiul II RomAno-Bulgar, 544,

545, 546.

Impufita (gO.rla), 257, 811, 812.

malta Poarta (v. Turcia).

Inan-Bair (deal), 121, 132, 214, 223.
Inau-cesme (sat), 121, 216, 223, 360,
366, 371, 376, 651.
Inan-dere (vale), 121, 223.

Inarakion (gura), 248.

Independenta (vapor) 900.
India (trii), 344.
India (vapor), 899.
Jndieni (popor), 347, 395, 905.
Inge saii Enige Mahale (sat) v.

Enige Mahale.
Inge-Burun (cap.).
Inge-Due (vale), 187, 238.
Inismeus (Rege), 317.
Ino (n. mit.), 510.
Inocentiil III (pap), 635, 636.
Inocenti IV (papa), 636.
Insircitelor (deal), 122, 123, 132,
152, 180, 214, 215, 423.
Infirdtelor (movild.), 122.

Institutul geologic din Viena, 69.

Institutul meteorol. din Bucur., 53.
Institutul meteorol. din Viena, 53.
Institul geografic Buc., 429, 501.
Insulele Britanice, 931, 936.
Ioanes (Episcop), 631.
Ioakim I (Arch. la Trnova), 636.
Ioakim II (Patr. la Trnova), 636.
Iookim III (Patr. la Trnova), 636.
Ioanichie I Patr. la Trnova), 636.
Ioanichie II (Patr. la Trnova), 636.
Iolcos (ora), 511.
Iol-Cart-Bair (deal), 103, 128, 168.
Iolgant (v. Ilgan1).
Iomer-Bet-Iullu (deal), 100, 101,
127, 691.

Iliada (scriere), 307, 308.

lomer-Bel-Italu (vale), 171, 236.

(Domn), 553, 554.

Ion (Arch. Ja Thesalonic), 633.

www.dacoromanica.ro

972

Ion (Regole Cumanilor), 872.

Ion V. (n. pr.), 822.
Ion III (Tzar), 555.

Ion Corvin de Hunyade (Rego),

554, 555.

Ion Lascaris (Imp6r.), 335.

Ion Cesarini, 554.
Ion Negru (preot), 640.

Ion de Nevers (Ion WA fried),

551, 552.

Ion Paleologu (Impr.), 546.

Ion Provana (Architect), 260.
Ion Tulimed (n. pr.), 302.
Ion Vodti ce! cumplit (Domn), 559.
Ion Zimices (Imper.), 344, 542, 543,
635.

Ionas Mone (preol), 873.

Ionescu I. (scriitor), 28,52, 71,323,
325, 319, 355, 375, 385, 436, 450,
453, 465, 674, 683.

!mien' (colonisti), 265, 308, 516.

Ionit (fratele lul Asan), 635, 630,
868.

Iortmac (band), 91, 96, 100, 161.

fortmar (pddure), 769.
Iartmac (p. trig.), 96.
fortmac (vale), 79, 96, 235.
Iort-Culac (vale), 97, 163, 235.
Iorga (scriitor), 548, 549, 553, 566,
870.

Iossef (Archiep. bulg.), 635.

Iosef (Episcop), 388, 414.
Iosef II (Imperat), 330, 576. .
Iosef Parlow (grla luI-), 257, 810.
Ipatescu (general), 504.
Ipolysg (vapor), 901.
Irasli-Bair (deal), 40, 96, 126.

India (pddur,), 771.

Irinarch (Episcop), 331, 610, 689.
Iruftie (valea luI-), 160, 235.
Isaccea (barier), 415, 685.
Isaccea (brat), 196, 197.
Imam (carierii), 822, 842.
Isaccea (casa), 31, 347, 348, 353,
625, 779, 785, 789, 794..
Isaccea (culme), 107, 108, 128, 387,
751.

Isaccea (oras), 30, 54, 59, 64, 65,

68, 70, 84, 106, 107, 108, 109,138,
140, 147, 150, 194, 195, 196, 197,
108, 199, 200, 231, 234, 215, 251,
252, 271, 280, 296, 301, 331, 341,
347, 851, 355, 358, 360, 363, 380,
381, 382, 383, 386, 387, 389, 390,
392, 994, 398, 402, 404, 405, 406,
407, 411, 421, 483, 495, 497, 498,
499, 508, 525, 528, 552, 553, 557,
558, 559, 562, 563, 566, 567, 568,
569, 571, 572, 573, 574, 575, 576,
577, 579, 581, 572, 588, 591, 595,
596, 598, 602, 612, 613, 614, 617,
618, 619, 640, 652, 655, 669, 670,
682, 683, 684, 685, 686, 687, 699,
700, 701, 706, 709, 712, 714, 717,

720, 726, 728, 733, 736, 739, 743,

748, 750, 752, 153, 755, 756, '757,
761, 773, 784, 788, 794, 796, 797,
831, 810, 84-2, 852, 857, 867, 877,
882, 892, 009, 916, 918, 019, 022,
933.

Isaccea (ostrov), 146, 147, 196, 389,

669.

Isaccea (pildure), 773.

Isaccea (pdure din ostrovul-), 773.
Isaccea (pichet), 147.
Isaccea (plasti), 358, 371, 387.
Isaccea (p. tigron.), 107.
hacelut (lac), 257, 809.
Isacciu Anghel (Imp6r.), 327.
Isacov (lac), 257, 800.
Isaia (cdlugtir), 388.

Isaiew (general), 579.

Isauria (prov.), 629.
Isfendiar (Emirul de Castamuni),
552.

isiacienilor (baltd), 248.

Isacienilor (portul), 311.
(carierd), 830.
Iskerul (riu), 136, 515.
Islam-Giaferra (pdure), 772.
Islant-Giaferra (sat), 112, 232, 381,
382, 383, 402, 652, 849.
Islam-Tepe (movild.),124, 153, 211.

Islamismul (religie), 330, 336.

Islanda (insult)), 54.
Ismail (judet), 610.
Ismail (ors), 30, 138, 139, 252, 251,
259, 317, 334, 407, 411, 420, 495,
560, 562, 563, 566, 568, 570, 573,
576, 577, 578, 579, 581, 582, 583,
585, 588, 592, 595, 596, 602, 614,
643, 812, 813, 818, 876, 000, 916.
Ismail (Epitropia din-), 408.
Ismail (vapor), 900.
Ismail-bey (delegat C. E. D.), 281.
Ismail-iuk (movil), 97, 163.

Ismail Suleiman (herghelia luI-),

781.

Ismailciuc (garlii), 255, 814.

Ismailov (colonel), 618.
Ister (Dunitrea), 135, 142,199, 251,
520.

Ister (vas), 302.

Istrangiadaghi (M-te), 337.
Istria (colonie in Italia), 512.
Istria (provincie), 57, 85, 247, 512.
Istria (vapor), 899.
Istria (v. Istropolis).
Istriana (oras), 322.
Istrienilor (WM), 248.
Istropolis (oras), 199, 218, 222,247,
248, 249, 251, 307, 308, 317, 321,
322, 351, 357, 430, 434, 513, 517,
518, 521, 525, 531, 866.

Istru (Dunrea), 48, 49, 243, 241,

248, 251. 308, 309, 310, 311, 313,
512, 513, 514, 515, 516, 521, 551.
Istru (plasd), 358, 371.

www.dacoromanica.ro

Isvdrelor (deal), 112, 113, 129.

Isvorulut (deal), 100, 128, 233,309,
402.

Isvorulut (partai), 233, 241, 358.

Isvorulut (vale), 41.
Isvorul monitor (vale), 197.
Isvorul Telita (rE111), 112, 228, 233,
241, 379.

Isus Christos sad Christos,

625,

626, 627, 631.

Italia (Ord), 31, 36, 37, 42,50, 51,

53, 267, 270, 271, 272, 273, 280,

281, 284, 432, 531, 551, 554, 555,

550, 624, 625, 629, 869, 882, 885,
897, 930, 931, 934., 935.
lialienI (pop.), 68, 267, 313, 317, 350,
359, 3b1, 384, 395, 396, 417, 418,
426, 446, 823, 873, 875, 905, 929.

Itch-Tchenguel-Tabiassi (fort.), 30,

33, 31, 37, 153.

Itinerarul lui Antonin, 464.

Iucari-Mahale sad Dobromir Izir
(sat bulgar.), 35, 40, 497, 498.
Iurari-Mahale-Ceair (vale), 95, 06,
164, 235.

Iuci-Culac (vale), 178, 237.

Iuci-luk-beriki (deal), 211.
Iuci-Iuk-beriki (movila), 153.
ructi-Tepe-Bair (deal), 121, 132, 216,
689, 690.

Iuk (deal), 118, 130.

Iuk-Mezarti (deal), 94, 93, 125.
Iuk-Mezarli (vrf), 93.
lull)." Cesar (Imper.), 431, 519.

Iuli Christu (n. pr.), 752.

Julia C. Solin (scriilor), 309.
Iulius Gruber (n. pr.), 851.
hinIcalan-dere (v6.1), 211, 240.

hirtld (vale), 225, 210.

Iurtluk-bair (mind. luI Testemel),
120, 131, 224, 225.

furtluk (vale), 103, 207, 239.

Iusuf (general in 1851), 606, 607,
008, 609.

Iusuf-Aga (general), 599.

Iusuf-Pasa (Serasch. Babad.), 570,
577.

Iusufunar (sat), 100, 166, 170, 325,.

416, 449, 452, 476, 924.
hisufunar-Batir (deal), 100, 127,
170, 171.

htsufunar-Ceair (vale), 170, 236.

Iiiiluk-bair (deal, ramitIcatia Jul
Muuruazliki-Bair), 101, 127.
luurulc-dere (vale), 102, 175, 237.
Ican-Bair (deal), 307.
Ivan-Penciof (herghelie), 780.
Ivan-Zabara (garla), 814, 818.
Ivancea (grind), 269, 807, 811.
Ivancea (padure), 772.
Ivancea (ostr. cu pdure), 773.
Ivancea-micct (padure), 773.
Ivancea-noud (pescare), 139, 257,
269, 404, 810, 812.

973

Ivancea-veche (pescrie), 269,

Jaila (vale), 116, 152.

Ivanciu Dobre (n. pr.), 361.

Jaila-Bair (deal), 117, 130, 228, 230,

Ivanco (fiul luI Dobrotitz), 28, 547,

548, 549, 550, 869.
Ivanco Rotislavovicl (n. pr.), 871.
Ivaneschi Tatar (ostrov), 29, 252.
Ivanof (colonel), 618.
Ivrinez (deal), 173, 174, 175.

361.

Jaila-IVord (vkirf), 115, 358, 380.

576.

Jaila-Sud (vrf), 116.

Jailea-Ceair (vale), 03, 159, 235.
James-Ferry (n. pr.), 821, 822.
Janchi-Bair (deal), 118, 130,230.
Japonia (Ord), 53.
Japsia Bahova (balt), 197.
Jaques Porter (n. pr.), 874.
Jean de Vienne (n. pr.), 551, 552.
Jemaziul-Ewel (lun), 337.
Jemaziul-Ochir (lun), 337.
Jermolof (Lt.), 616.
Jidanului (grind.), 256.
Jidini (deal), 117, 130, 220, 229,

Traducerea numirilor striine.

230, 370, 688.

Jidini (vale a SlaveT), 117, 226,241,

Ivrinn (sat prsit), 82, 173, 174,

175, 350, 451, 452.
Ivrinez (stuf), 173, 174, 175, 237, 451.

Ivrinez-mare (sat), 179, 446, 451,

452, 453, 455, 622, 675.

Ivrinez-mic (sat), 451.

Iza (flW luI Baiazid), 553.

Izet-Mehmed-Paa (Mare Vizir),

Iai =Intins.
Iaguda =dud.
Ialast =margine.
Iapcea = potrivit de 'nail..
Iarim= juma tate.
Iasi = strimb
Iaslic =umed.
Ibil = de mijloc.
Icral = Rege.

Idri=n. pr.
Ieni = v. Eni.
Ieil = v. Eil.

370.

Jidini (vale a TaiteT),

230, 241,

365.

Jidini (vilrf), 117, 226, 229, 370.

Jijila (balt), 106, 191, 192, 193,

194, 389, 615, 616, 680.

Jijila (comun), 62, 73,

842, 853.

Jijila (rti), 104, 105, 106, 150, 194,

Iiri =din laturI.

Ikindgi = a doua.
Ilan =rpe.

Jijila (vale), 73, 104, 105, 106,150,

Ilmallc =de la vale.

Juan = credintA.
Indgo = sublire.

Jocarl =de sus.

Iort =(trebue zis Dirt) =
Iortomac = buestra.

IucI=trel.
luriluc = (trebue zis Inane), parsit.

Iusuf =n. pr.

Iusufunar = (trebue zis IuEuf-punar), v. aceste nume.
Iuuruc= alerglor.
Itch = din 'nuntru.
Iuk = movil.
Iuiuk =movilit.

238, 385, 389, 686.

191, 194, 389.

Jijila-Vdcarent (pdu e), 772.

Jirecek (n. pr.), 28.
Joc (movil), 371.
Jocuj-Bair (deal), 101, 127.

Johann Schildberger, (v. Schildberger).

John Cockerill (n. pr.), 678, 679.
Johston (com. de vapre), 899.
Jolpani (trimesul lui Ivanco),548.
Jornands (n. pr.), 310, 532, 536.
Josan (gArl), 255, 807, 813.
Juctiuucuzi (sat pitrsit), 375.
Jules I (Pap), 629.
Jules Michel (inginer), 435.

Julia (flica lui August), 431, 432.

Julia (nepoata lui August), 431,

432.

Junius Sauranus (guvern.),

630.

Juno (vapor), 899.

Jupiter (vapor), 899.
Jupiter (zeil), 309, 310, 317, 435,
510, 531, 533.

Jacobus (Episcop), 637.

Jafet, 335.
Jaita (pdure), 772.
Jaila (rail), 115, 110, 190, 238,384.
Jaila (sat), 115, 190, 226, 229, 381,
384, 392, 393, 655, 688.

Jurilca (n. pr.), 374.

Jurilofca (carierii), 831.
Jurilofca (comun), 54,

840, 853.

Jurilofca (pichet), 499.

Justin (Episcop), 331, 640.
Justin (scriitor), 512.
Justin (Imper.), 541.
Justin II (Impel.), 542.

Justinian (Imper), 392, 541, 630,

Justinian II Rhinotmetos (Imp.),

Justinianea prima (Diocesa), 632.
Juvenal (n. pr.), 522.

Traducerea numirilor striine.

Jaila =- (trebue zis Taita) = loe

Inalt (platai).
Janchi = din lturT.
Jocuj = (trebue zis Jocu) urcAnd).

Juciuucuzi = (trebue zis Chiucinccuzu) v. aceste nume.

105, 106,

150, 191, 192, 194, 197, 380, 381,

389, 390, 391, 392, 394, 582, 617,
652, 686, 706, 709, 712, 714, 717,
720, 726, 728, 733, 736, 743, 750,
752, 755, 772, 784, 788, 794, 796,

Iglun = (trebue zis Iulcl u), incarcat.

IlanIlk =cu erpT.

689, 690, 697, 706, 709, 711, 714,

717, 720, 725, 728, 733, 736, 743,
750, 753, 784, 788, 793, 796, 831,

63,

118,

140, 219, 220, 224, 227, 231, 330,

359, 360, 364, 365, 366, 367, 308,
372, 374, 376, 497, 653, 685, 686,

www.dacoromanica.ro

Kadirlpz (Sf. Gheoryhe), 261, 600.

Kadlubeg (ef de trib), 341, 547.

Kagul (tac In Basar.), v. Cahul.

Kainardgi (LAMA), 85.

Kainardgi (tratatul de la-), 262,

270, 576, 585, 599, 878, 880.

Kainardgi (sat), v. Kiuciuk-Kainardgi.

Kaitzibeg (ef de trib), 341, 547.
Kalil-aga (samsungibaa), 573.
Kalil-Paa (general), 562.
Kalil Paa (ser. Babadag), 566.
Kalil-Paa (Mare Vizir), 572.

Kalliacra sa Kallacecra (ora.),

547, 549.

Kalman (vapor), 901.

Kato?? (brat), 247,248 (vezI i Calon).

Kalos Ayros (p. pe br. Sulina), 294.

Kalveti (dervi), 572.
Kamcik (v. Camcik).
Kamins.ki (general), 576.
Kamensky N. MihailovicT (conte),
588, 589, 590, 591.

Kamenslcy Sergi (general), 421,

579, 584, 585, 587, 5g8, 589, 590,
592.

Kangri (Sangiacul de-), 567.

Kanitz (scriitor), 28, 52, 134.
Kapin (act de csatorie), 338.
Kara-Deniz sa Kara-Denghiz (M.
Ngra), 202.

Kara-arman (v Caraharman).
Kara-Iflak (Munten1), 202.
Karacla (sat pr.sit), 350.
Kara Millailof (inginer), 36.

974

Karischef (inginer), 36.

Karl Peters (geolog), 69, 70, 72, 73

Kilege-Ceair (vale), 39, 92, 157, 235.

Kili (C.hilia), 600.

Ktuctuk- Cesme- Bair (deal), 100,

74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 105, 108,

111, 117, 123, 135, 138, 139, 151,
188, 212, 218, 219, 242, 244, 324,
404, 412, 413, 421, 443, 449, 452,

Kilia (v. Chilia).

Kilia (vapor), 901.
Kiniszi (vapor), 901.
Kiorciii (vale), 168, 236.
Mor-Cesme- Roman (sat), 71, 124,

Kiuctuk-Cesme (vale), 691.

Kiuciuk-Chioi (sat), 214, 216, 357,
360, 368, 369, 424, 619, 651, 655,

454.

Kars (vapor), 901.

Kartal (vas), 624.
Kartali (lac In Bulgaria?), 41.
Kayserling (conlele-), 281.
Kazan (ora rus.), 878.
Kazanlik (ora bulg.), 135.

179, 180, 215, 425, 428, 444, 446,

455, 456, 643, 647, 684.

Kior-cesme-Tatar (sat), 455.

Kior-Culac (vale), 201, 239.
Kior-Curu-Ceair (vale), 101, 173,
237.

Kazarff sad Kozarit (v. CazariI).

lCior-Dere (vale), 184, 185, 238.

(Domn), 556.
Kazil-cum (ins.), 118, 373.

Kiosseler (comun), 79,

82,

100,

Kedrilles (v. Kadealez).

Keduk Ahmed Paa. (general), 557.
Kenaan-Paa (general), 563.

167, 171, 445, 446, 448, 449, 452,

453, 461, 479, 691, 693, 695, 697,
706, 709, 711, 714, 717, 720, 725,
728, 733, 736, 742, 750, 783, 787,
702, 795, 853, 924.
Kiosseler (deal), 100, 127.
Kiosseler (p. trig), 100.
Kiosseler-Ceair (vale), 100, 171, 236.

Kenchreai (ora), 522.

Kerhanaua (loc. isol. la Seimeni),

Kipciak (Tatarfl din-), 335, 545.

Kiragi (comun), 103, 104, 207,

Kazilsar (satul Slava-rus), 377.

Kecege (sat prsit), 85, 207, 934.
Keri-deressi (vale), 35, 40, 934.
Kedreanu (deal), 102, 127, 167, 168.

179.

Kerhanaua arsa (grind), 258.

Kerhanaua and (loc. isol.), 227.
Kerhanaua de labraful Sf. Gheorghe,
400, 403.

Kerhanaua de pe fermul .Razelm,

403.

Kerhanaua de la gura Dranovulut,

208, 457, 458, 459, 461, 462, 464,

468, 648, 695, 706, 708, 711, 714,
716, 719, 725. 726, 728, 732, 735,
742, 755, 782, 787, 792, '795, 853.
Kiragi (deal), 104, 128, 207.

litragi I (p. trig), 103.

Kiragi (vale), 104, 207, 239, 461,
462, 622.

Kirigik (v. Chirislic).

403.

Kerhanaua de la gura Dunavlului,

403.

Kerhanaua de la Lata, 197, 393.

Kerhanaua pe fermul lac. Babada g,

(movil,), 103.
Kirigi-luk (deal), 103, 128, 207, 208,
209.

Kirisliva (deal), 119, 131, 226, 357,

370.

384, 377, 379.

Kerhanale de la Gargalic, 217.

Kerhanale de la Dranov, 403.
Kerhanale de la Palaz, 212.

Kir4liva (vale), 119, 226, 240, 370.

Kiril (Mitrop. de la FntAna Alb),

Kerkenes-Bair (deal), 119, 131, 184.

Kisle-Buroa (In Mangalia), 465.

Kerim-Cuiusu (sat), 97, 98, 166,

Kislegik (movil), 361.

Kiseleff (general), 593.

170, 471, 473, 476.

Kerson (maim*, 541, 866, 867.

Kerson (ora), 542, 543.
Kersones (cap.), 204.
Kertch (ora), 529, 866.
Kertch (vapor), 901.
Kertch (strimbre), 204.
Kesmagaku (n. pr.), 317.

Ketic-punar (sat), 167, 168,

169,

446, 448, 461, 647, 781.

Kezlen-Sirtl (deal), 100, 127, 167.

Kiegeci (localitate), 558.
Kiepert (n. pr.), 434.

Kiew (ora), 331, 433, 434, 545,

560, 867, 871.

Kiew (vapor), 901.

Kiivan-Alceac (vale), 99, 100, 168,
208, 236.

Kilburn (ora), 576.

Kilege (sat psit), 458, 468.

330.

Kitachia (tara), 335.

Kittii (mov.), 106, 152, 195, 389.
Kitlis (vrf), 390.
Kitu (movil), 119.
Kituk (dune), 223.
Kiuciuk-Ad,a (insul), 213.
Kiuriak-Bair (deal), 120, 131, 224,
225, 226.

Kim-tick-Betty (vrf), 110, 201.

Ktuciuk-Billbill (sat), 101, 102, 178,
446, 447, 448, 642, 647. 691.
Muciuk-Billbill (p. trig), 101.
Kiuciuk-Billbill-Nord (p. trig), 102.
Kiuciuk-Billbia-Bair sa Bair-Kiu-

ciuk-Billbl (a se vedea BaviKiuciuk-Bulbul).

Kiuciuk-Cara (deal), 116, 130, 189,
190.

Kiuciuk-Cara-Tepe (mov.), 113, 233.

www.dacoromanica.ro

127, 167, 171.

690.

Kipciuk-Chiol-Batir (deal), 121, 132,

214, 216, 357.
Ktuctuk-Dere-Culac (vale), 207,239.
Kiuciulc-Enghez (vale), 169, 236.

Kiuciulc-Enghez (v. Enghez mic).

Muctulc-Hagi (carieril), 828.
Kiuciuk-Hagi-Sirti (deal), 95, 125,
164, 476.

Kiuciuk-Kainardgi (sat bulg.), 39,

92, 158, 270, 475, 496, 575, 585,
590.

Kiuciuk-Kessen-Ceatir (vale), 91, 92,

157, 235.
Kiuriuk-Afuratan (sat), 458, 467, M.
Kiuciulc-Murfat (sat) vezi Turc-

Murfat.
Kiticialc-Murfat-Batr (deal), 102,
127, 178.

Kiuciuk Mustafa-Tabia (fort), 586.

Kiuciuk-Suhat (deal), 228, 364.
Ktuctulc-Tatlageac (v. Tatlageacmic).

Kiuciuk-Tuzla-Bair (deal), 210.

Kiuciuk-Tuzla-Dere (vale), 210, 239.

Khogea-BeI (Odesa), 881.

Klandki (v. Gladki).

Kleemann (n. pr.), 248, 249, 250,
261, 880.

Klevetzky (general), 618.

Klimenco (Lt.-col.), 614.
Klitca (maior). 622.
Kniva (Rege Ostrogot), 532.
Koglniceanu (om de stat), 31, 414,
(v. i Cogalniceanu).
Kogiular (sat bulg.), 92.

Koium-Punar (v. Coium-Punar).

Khler (n. pr.), 305, 307, 313, 315,
316, 318.

Kolb (n. pr ), 348.

Komely (n pr.), 585.

KomulovicI (corpul de cazaciai

luI-), 560.
Konstencische (Constanta,), 434.

Koroly Alex. I (vapor), 900.

Kos-Tepe-Bair (movilti), 123, 152,
180, 214, 215.

Kossova (batillia de la-), 551.

Kostantia (Constanta), 543.
Kozarii (veil Cazan!).

Krahmer (apitan), 31.

Kremer (cavaler), 281.
Kritzky (capi tan), 315, 316.
Kythnos (vapor), 898.
Ktihl (Inginer), 53, 280, 285, 816.
Kahn Adam (n. pr.), 362.
Kulhora (vale), 34.
Kulniew (general), 588.
Kujaz Gagarin (vapor), 900.

975

Kunicki (ef caza.c), 568.

Latini (v. Romani).

Kurse (vapor), 901.

Kusteli (sat pardsit), 350.

Latoca (ins.), 201.

Latorcza (vapor), 901.

Kiistendg (caza), 31, 347, 348, 349,

353, 779, 785, 789.
ICiistendge (district), 357, 625.
Kiistendg (oras), 434, 435, 436, 437,
453, 548, 572, 575, 596, 597, 598,
599, 601, 602, 606, 881, 884.

La fret mort (ptidure), 773.

Kutais (vapor), 901.

Kutuclia (vez! Cutuclia).
Kutusof (general), 579, 582.
Kutzephane (insuld), 580.

Lazii (popor), 444, 928.

Laza (ferma), 802.
Lazar Cfarul Serbiei), 550.
Lazar Munteanu (n. pr.), 752,827.

Traducerea numirilor strAine.

A se vedea Ch.

Lacanas (Ernpr.), 546.

Lacea (pichet), 147.
La ciptele (loc. isolata), 443.
Laconica (scriere), 310.
Lagea (cariera), 836, 844, 845.
Lagunele (regiune), 139, 140, 217,
240, 394.

Lahovari (general), 506.

Lainid (pas), 874.
Lalanne (inginer), 36.
Lalasachin (beglerberg), 547, 550.
La lutarie (cariera), 830.
Lamartine (scriitor), 339.
Lambrugea (padure), 770.
Lamarche (conte), 551.
Lamburlu-Culac (vale), 159, 235.
La mita 77, 146.
La ntila 72, 146,

La mila 23 (sat), 254, 255,

256,

Laun (ora), 880.

Launitz (colonel), 623.
Laz-Mahale (sat), 104, 211, 426,
429, 442, 444, 445, 649, 670, 672,
692.

Lebune (Wall a de la-), 868.

Leda (vapor), 899.
Ledian (ora), 872.
Leandru (n. pr.), 49.
Leca (colonel), 414.
Le F16 (general), 30.
Lechaion (ora), 522.
Ledcov (Lt.-col.), 618.
Leg. I Jovia, 404, 529.

Leg. I Italica, 529.

Leg. II Herculea, 108, 323, 404, 529.

Leg.IV. Scitick 521.

Leg. V. Macedonick 323, 521, 528,
529

Legiunea XI Claudia, 323, 529.

Leibovidi (n. pr.), 824.
Lelewel (scriitor), 28, 244, 379, 868.

Lemberg (ora), 569, 874.

Lemoyne (n. pr.), 31, 32, 36, 37.
Leo (Episc. Silistra), 637.
Leon (Episc. Nicea Thracid), 633.
Leon IV (Imper.), 542.
Leon V Armeanul (Imper.), 542.
Leon VI (Imper.), 867.
Leon Vatatzes (general), 868.
Leon Gramaticul (scriitor), 634.
Leonim (n. pr.), 310, 315.

581, 583, 584, 586, 587, 588, 589,

Leopold (Imper.), 569.

Lerescu (capitan), 472, 642.
Lerici (castel), 556.
Loros (vapor), 898.
Leroy-Beaulieu (economist), 351.
Lesbos (vapor), 898.
Lesnicu (padure), 770.

590, 591.

Letea (grind), 254, 256, 262, 263,

26Q.

La mila 79 (punct), 146.

La mila 78 (pichet), 504.
Latnpsac (sinodul de la-), 636.
Lampsac (ora), 317.
Langeron (general), 578, 579, 580,
La plopt (grind.), 257.
La plopi (loc. In balta). 645.
Larga (vale la Jijila), 194, 238.
Larousse (n. pr.), 28.
Lasd-hara (vale), 117, 227, 241.
Lascaris II (Imp6r.), 545.
Lata (garla), 197.
Lata (pichet), 504.
La tarca (deal), 119, 131, 186.
Lafimea (balt,), 106, 192, 193, 391,
393, 615, 688, 920.
Lafimea (garld), 106, 107, 191, 193,
194, 196, 615, 616.
Lafimea (grind), 107, 193, 194, 196,
688.

Lafimea (vad), 194, 196, 393.

268, 807.

Letea (insula), 254, 255, 256, 260,

553, 610, 806, 807, 812.
Letea (sat), 254, 256, 257, 263, 395,
652, 764.

Leti (pildure), 137, 139, 254, 256

759, 763, 764, 765, 766, 772, 807,

Lewis (general), 589, 591.

Lib6re (papa), 629.
Libia (Ira), 625.
Libidius (chimist), 219.
Licaonia (prov.), 344, 542.
Licen (n. pr.), 699.
Licherdopol (scriitor), 88,263, 264,
266, 328, 374, 376, 774, 775, 777.
Licinius (Imp6r.), 529, 534, 627.
Licinsky (bandit), 350, 504.
Licina (vale), 94, 148, 159, 253.
Licostom (ora.), 553.
Lille (ora.), 555.
Limes Scythicus, 529.

Limpezipl (band), 165, 236, 237.

427, 693.

Linia convenfionala (v. frontiera de

Sud).

Linz (ora), 302, 900.

Lipca-mare (cariera), 812.

Lira mica (

), 842.

Lipinski (capitan), 617.

Lipsos (vapor), 898.
Lipnifa (comun), 32. 94, 95, 158,
159, 160, 161, 164, 351, 470, 471,
474, 475, 478, 479. 480, 481, 482,
623, 645. 691, 706, 709, 711, 714,
715, 717, 720, 725, 728, 720, 733,
734, 736, 743, 750, 755, 769, 783,
787, 793, 795, 853.
LipovenI (popor), 63, 66, 68, 259,
262, 263, 267, 328, 329, 330, 331,
332, 347, 348, 359, 374, 377, 378,
381, 383, 384, 414, 415, 416, 417,
418, 420, 426, 445, 585, 640, 646,
653, 654, 689, 764, 905, 907, 908,
927, 928.

Lipovenitor (garla), 202.

Litean-Vodd (v. Mihail, Liteanul).
Liteanca (garltt), 255, 816, 818.
Liteanca (lac), 254, 255, 815, 816,
818.

Litca (Letea), 263.

Litcov (garlti), 257, 394, 397, 400,
403, 809, 810, 818.
Litcov (sat), 256, 264.
Lituania (provincie) 547, 555.

Livia (sulk,. lui August), 432.

Livia Drusu (n. pr.), 518.
Lodygensky (Del. C. E. D.), 281.
Lochr (De-), 281.
Locusteanu (n. pr.), 802.
Logothetti (Contele-), 281.
622, 623.
Lom
Londra (ora), 272, 273, 279, 280,
282, 302, 899.

934.

Leti (vas), 302.

Leti-ceatal (dubl. ins.), 139.
Leuce (v. i Ins. erpilor), 246, 306,
307, 308, 309, 310, 311, 312, 313,
314, 315, 316, 318, 514.

Levant, 868, 869, 876.

Leukoran (vapor), 901.
Leunclavius (scriitor), 547, 550, 552.

www.dacoromanica.ro

Lopatna (garla), 255, 394, 400, 814,

815, 816, 817, 818.

Lord Raglan (general), 602.

Louis (Contele de-), 544.
Lloyd (comp. de vapre), 356, 450,
577, 669, 699, 881, 884, 885, 899,
901.

Lozova (sat), 113, 232, 697.

976

Lozova (muntiI), 75.

Lozova (paraii i vale), 113, 388,

255, 256 263, 268, 289, 290, 291,

292, 293: 295, 296, 815, 931.

M. (cotul de pe br. Sulina), 139,

849, 850, 937.

Lybia (thra). 47, 52.

Lycophron (n. pr.), 308, 312.
Lydia (Ora), 516.
Lydus (n. pr.), 142.
Lysimach (Rege), 317, 322, 517.
Lytrostomon (Kilia), 260.

Luca Ionescu (Prefect), 905

Lucari (cronica lui), 873.
Lucas (n. pr.), 822.
Lucacs (vapor), 901.
Lucius Quintus Maurus, 523
Lucius Verrus (n. pr.), 434.
Luculus (fratele lui Ovidia), 430.
Luculus (n. pr.), 518, 519.
Lufti-Djelil (vapor), 612.
Lumina (grind), 257, 807, 811.
Lumina (garla), 812.
Lumina (lac), 257, 811.
Lunca p/opi/or (vale), 114, 190, 238,
Luncliviciilra (vale), 106, 198, 239,
382, 386, 390.

Luncavifa (comund.), 62, 73, 105,

106, 107, 191, 194, 196, 197, 198,
324, 380, 381, 382, 383, 386, 387,
390, 392, 393, 394, 651, 652,
685, 706, 709, 712, 714, 717, 720,
726, 728, 733, 736, 739, 743, 750,
752, 755, 760, 772, 784, 788, 794,
796, 802, 831, 842, 853.
Luncavifa (ram), 105, 106, 107, 150,
152, 197, 198, 229, 231, 239, 382,
686.

Luncavifa (vale), 73, 75, 105, 106,

107, 150, 152, 195, 197, 231, 239,
390, 685.

Luncavifa-mare (parilti), 105, 107,

197, 228, 239, 390.

Luncatifa-micti (partal), 105, 107,

197, 239, 385.

Luncaviia-Bakei (pdure), 772.

Lung (ostrov), 146, 165.
Lungti (padurea din ostrovul), 769.

Lungu Ion (n. pr.), 640.

Lupicinius (general), 530.
Lupitor (insulti), 223.
Lupulut (vale), 107, 114, 229, 241,
382, 386.

Lutul-alb (vale), 195, 201, 239.

Lutul-rofu (deal), 77, 78.

Traducerea numirilor striine

Lamburlu =cu tel.

Laz.al Lazilor (un trib).

Lar =sat.

250, 289, 290, 292, 294.

Maaciem-Bair (deal), 121, 132, 223,
224, 368.

Macarie (Patr. TrnoveI), 636.

Macare de Antiochia (Patriarch.),
565, 804, 874, 876, 935.

Macarius (Episcop. Silistra), 637,

638.

Macaron (ins. $erpilor), 309, 312.

Macedonia (Ora), 350, 464, 518,

532, 543, 544, 625, 629, 777, 929.

M. (colal de la Beni), 195, 245,

392.

M. (cotul de pe br. Sulina), 139,

155,

160, 162.

Macus (cariera), 842.

Madatoff (Print), 421, 598, 599.

Madgid Bey (del. C. E. D), 281.

MaghiarT (v. UngurI).
Magnan (Comandant), 608.
Magnenco (Maior), 589.
Mgurele (vapor), 900.
Mahalaua Cerchezsca (car.), 831.
Mahate-Orman-Bair (deal), 39, 91,
125, 157.

Mahale-Orman-Ceair (vale),

39,

157, 235.

Macedonianismul sa Maratonianismul (doctrinti), 630.

Mahomed (profet), 337, 338, 354,

MacedonienI (popor), 323, 516, 517,

Mahomed I (Sultan), 552, 553.

903.

Macedonius (Patriarch), 541, 632.

Macer (poet), 431.
Mad?? (carierill, 842.
Malin (caza), 31, 347, 348, 353, 625,
779, 785, 789, 794.

Man (culme), 105, 106, 128.

Macin (mung), 71, 73, 105,

593,

596.

462.

Mahomed II (Sultan), 260, 554, 555,

556, 557, 870, 871, 875.

Mahomed III (Sultan), 560, 561.

Mahomed IV (Sultan), 565, 566,
567, 569, 570.
Mahomed-Bair (deal), 124, 132, 179,
180, 428.

MahomedanI (v. Turd).

Mahomedanism (religie), 336.

Macin (ora), 29, 54, 64,65, 68, 69,

Mahometcea (parail), 185, 238,418.

73, 74, 87, 90, 105, 106, 135,

136, 137, 142, 140, 147, 150, 187,
188, 189, 190, 191, 192, 104, 195,
197, 198, 229, 346, 360, 361, 362,
363, 365, 375, 390, 381, 382, 383,
384, 385, 386, 389, 390, 391, 392,
393, 394, 399, 419, 420, 422, 483,
494, 497, 498, 499, 509, 525, 530,
561, 573, 575, 577, 580, 582, 583,
584, 585, 588, 596, 597, 598, 600,
602, 606, 611, 612, 613, 614, 615,
616, 617, 618, 619, 637, 652, 655,
669, 683, e84, 685, 686, e87, 688,
697, 699, 700, 701, 706, 709, 712,
714, 717, 720, 726, 728, 733, 736,
739, '743, '748, 750, 752, 753, 755,
772, 784, 788, 794, 796, 797, 831,
832, 840, 842, 847, 852, 857, 882,
883, 892, 909, 921.

Mahometcea (sat, pl. Constanta),

74),

Man (pichet), 147, 504.

Mdcin (plas), 328, 342, 343, 345,
346, 347, 348, 357, 358, 380, 381,
382, 395, 417, 492, 702, 705, 706,
707, 708, 709, 710, 7i1, 712, 713,
714, 715, 716, 717, 718, 719, 720,
721, 722, 723, 724, 726, 727, 728,
729, 730, 731, 732, 733, 734, 735,
736, 737, 738, 739, 740, 741, 743,
744, 746, 747, 750, 751, 752, 753,
'755, 756, 772, 784, 783, 788, 789,
794, 796, 802, 803, 804, 822, 831,
853, 933, 934.

IVI

Manic (deal), 96, 126, 148,

MItcin-Grect (padure), 772.

Maclacov (colonel), 618.
Macmedi-Culac (vale), 96.
Macmora (deal), 94, 125, 162.
Macrian (Impr.), 631.

www.dacoromanica.ro

103, 178, 425, 426, 442, 444, 445,

622, 623, 649, 672, 673, 694, 780.
Mahometcea (sat, pl. Harova), 185.
417, 418.

Mahometcea-Bair (deal), 122, 132,

178, 184, 185.
Mahometcea-Ceair-Bere (vale), 102,
103, 153, 178, 210, 211, 237, 442,
694.

Mahmud I (Sultan), 411, 571,572,

903.

Mahmud II (Sultan), 355, 356,400,

579, 593, 600, 670.
Mahmud-Cuiusu sa Mahmudeltiot
(comuna), 82, 102, 171, 174, 325,
342, 355, 440. 441, 445, 446, 447,
448, 449, 451, 452, 453, 454, 455,
508, 622, 649, 706, 709, 711, 714,
717, 720, 725, 726, 733, 736, 742,
755, 783, 787, 792, 795, 827, 853.

Mahmud Tiranul (n. pr.), 585.

Mahnzudia (barierd), 78, 110, 415,
686.

Mahmudia (caza), 31, 348, 625.

Mahmudia (lac), 201.
Mahmudia (ora), 65, '77, 111, 112,
139, 152, 195, 200, 201, 202, 220,
234, 252, 263, 395, 396, 397, 398,
399, 400, 401, 403, 404, 405, 406,
414, 483, 497, 530, 653, 654, 655,
670, 686, 699, 700, 701, 706, 709,
712, 714, 717, 720, 726, 728, 733,
736, 743, 751, 773, 784, 788, 793,
796, 797, 852, 857, 909, 921, 929.
Mahmudia (padure), 773.
Mahmudia (vale), 234.

977

ilfahntudat (grind), 257.

Mahr (dolit), 838.
Maiaeli- Oba (movira), 124.
Maiacul (loc.), 559.
Ailaiendorf (general), 578.
Malcadem-i-hair (vapor), 624.
Mal-Suvat (carierit), 827.
Matagenitor (deal), 101,127, 172
Malceno (lac), 218, 224, 367.
Malcift (cariera), 832.
Malcoet (balta), 110, 152, 200, 401.
Malcoet (comuna), 110, 200, 201,
259, 263, 345, 395, 306, 397, 399,
401, 402, 405, 406, 414, 654, 686,
706, 709, 712, 714, 717, 720, 726,
728, 733, 736, 743, 751,. 761, 773,
784, 788, 793, 796, 853, 933.

Matcoct (sat parasit), 167,170,448,

471, 479.

Malcoct (vale, pl. Tulcea), 200,239.

Malcoct-Mezarlik (deal), 97, 126.
Malcoci-Oglu. (Pae de Kilia), 559.
Malek (profet), 337.
Malieva-Balea (vale), 117, 226,241.
Mal tez! (locui torT din Malta), 265.

Malul Dunarit (cariera), 827, 836,

842.

Malut Mara; (cariera.), 836.

Malta Rapt (car. Bugeac), 830.
Malta Bosu ( )) Ostrov), 833.

Mamaia (caller*, 836.

Mumnia (sat), 84, 211, 212, 213,
426, 428, 690, 697.
Mamete (deal), 101, 127, 172.
Mamutusta (deal), 104, 128, 206,
207, 208.

Mamutusta-fule (movilti), 1C4.

Mamuzli (sat), 99 167, 458, 459,

460, 646.

Mamuzli-Bair (deal), 99, 126, 167.

Man-Corman (deal), 123, 132, 214,
215.

Mandahle-dere (vale), 215,240,357.

Mandrea (n. pr.), 457, 798.

.Mangart (sat), 99, 167, 169, 458,

459, 460, 649, 695.
Mangact-Ceair (vale), 99, 169, 236.
), 178, 237.
Mangala-Culac (
Mangala-Culac-Bair (deal), 102, 127,
168, 176, 178.

Mangalia (apele sulfurose), 83, 85,

86, 87, 206, 208, 466, 468.

Mangalia (apele sulfuroso de la

Ezer), 208.
Mangatia (bariera), 691, 692.
Mangalia (caza), 347, 349,353, 465.

Mangatia Ezer (v. Ciukur, lac).

Mangalia (lac), 83, 84, 85, 86, 87,
103, 104, 206, 208, 200, 239, 461,
464, 465, 466, 468, 660, 661.

Mangalia (ora), 30, 32, 33, 37, 41,

54, 57, 62, 63, 72, 83, 86, 87, 98.
100, 103, 104, 141, 205, 206, 207,
208, 209, 210, 211, 321, 334, 348,

351, 355, 429, 434, 441, 444, 445,

457, 458, 450, 460, 401, 462, 403,
464, 465, 466, 467, 468, 469, 470,
473, 479, 480, 483, 495, 497, 498,
499, 500, 502, 503, 508, 513, 525,
572, 575, 576, 585, 598, 599, 606,
607, 609, 622, 624, 625, 645, 646,
649, 670, 681, 682, 683, 602, 693,
695, 607, 699, 700, 701, 706, 708,
711, 714, 716, 719, 725, 728, 732,
735, 742, 748, 750, 755, 758, 761,
766, 769, 782, 787, 792, 795, 797,
836, 852, 856, 870, 884, 894, 904,
909, 913, 914, 922, 923.

Marea-Aralo-Caspian (Mare geologica), 242.

Mangaiia (plasa), 61, 85, 167, 328,

342, 345, 346, 347, 357, 416, 425,
440, 445, 456, 457, 458, 466, 469,
470, 492, 702, 705, 706, 707, 708,
709, 710, 711, 712, 713, 714, 715,
716, 717, 718, 719, 720, 721, 722,
723, 724, 725, 726, 727, 728, 729,
730, 732, 734, 735, 737, 738, 740,
741, 742, 744, 745, 746, 747, 750,
751, 755, 756, 769, 779, 782, 783,
787, 792, 793, 795, 802, 803, 804,

89, 98, 103, 104, 114, 115, 122, 124,

826, 853, 930, 936.

Mangalla (pod), 207.
Mangalia (port), 41, 203, 351, 465,
466, 660, 661, 876.
Mangalia (vale), 89, 208, 209, 239.
Mangalia (valea lacului), 103, 206,
209, 239, 464.
Mangalle-dere (vale), 179, 237.
Mangea-Punar (lac), 209.

Mangea-Punar (sat al Topraisari),

458, 469, 692.
Mangea-Punar (sat al TuzleT), 209,
458, 469, 470, 646, 692.
Afangea-Punar (vale), 209, 210, 239.
Mangina (sat prsit), 350.

Mangupia (ora), 875.

Manca-Tepe-Dermen (mov.), 357.
Manhatia (Mangalia), 434.
Manicatide (fabrica), 851.
Mannert (geograf), 434.
Manolescu (herghelia 10-), 781.
Mansei (general), 622, 623.
Manuel (Patriarch), 633.
Iglaramure. (prov.), 547.
Marchija (carier), 829.
Marcelin Ammian (n. pr.), 249,
250, 3013, 308, 315, 434, 464, 537.

Marcianopolis (ora), 317, 523, 532,

533, 534, 536, 537.
Marcomanff (popor), 522.
Marcu Aurelirt (Imp6rat), 434.
Mrculescu (colonel), 494.

Marcus Licinius Crassus (n. pr.),

519.

Marea-Bretanie (Begat), 31, 37,

42, 280, 281, 284.

Marea-cea-Mare (M.-Mg*, 28,

548, 549.

Marea-Ionicti, 432.
Marea Mediteranti., 877, 000.
Marea Munteneased (M.-Ngra.),
202, 866.

Marea-Ngra, 27, 28, 29, 30, 33, 36,

37, 38, 41, 43, 48, 49, 51, 52, 53,
55, 57, 58, 62, 67, 68, 69, 70, 71,
72, 76, 77, 79, 80, 83, 84, 85, 87,
134, 135, 137, 13B, 139, 140, 141,
142, 143, 144, 145, 173, 175, 177,
202, 203, 204, 205, 206, 208, 209,
210, 211, 212, 213, 217, 218, 219,
220, 221, 222, 223, 224, 227, 229,
242, 243, 244, 245, 246, 247, 248,
250, 251, 252, 253, 254, 256, 257,
258, 259, 261, 265, 266, 267, 269,
270, 271, 272, 273, 283, 284, 285,
286, 287, 288, 289, 296, 297, 298,
299, 300, 305, 306, 307, 308, 309,
310, 311, 312, 313, 314, 315, 316,
321, 330, 331, 335, 336, 344, 349,
351, 357, 359, 362, 363, 367, 368,
374, 394, 403, 404, 411, 416, 425,
427, 428, 429, 430, 432, 434, 435,
436, 437, 438, 440, 441, 444, 445,
453, 457, 465, 466, 468, 469, 496,
500, 514, 519, 520, 525, 526, 520,
530, 531, 537, 542, 543, 545, 547,
548, 549, 551, 552, 553, 554, 556,
557, 558, 560, 561, 562, 563, 566,
569, 570, 571, 572, 573, 575, 576,
577, 582, 585, 592, 593, 597, 598,
590, 600, 601, 602, 606, 607, 608,
609, 611, 613, 614. 622, 624, 625,
626, 627, 650, 660, 662, 665, 667,
608, 669, 670, 677, 682, 684, 690,
601, 692, 606, 699, 752, 756, 757,
758, 761, 764, 778, 804, 805, 806,
807, 811, 812, 818, 821, 866, 867,
868, 869, 870, 871, 872, 873, 874,

875, 876, 877, 87, 879, 881, 882,

898, 900, 901, 914, 916, 918, 922,
923, 927, 933, 934.

Marea-Ngra (basin), 54, 89, 134,

176, 185, 187, 189, 198, 206, 211,
239, 456.

Marea-Ngra (versant),

89,

110,

116, 195, 723, 731, 747.

Marea neospitatierei (M.-Ngra), 47,
58, 866.

Margareta (camera), 836.

Marginea Ghiolulut (car. Canara),

Markoff (n. pr.), 582, 583, 584, 585,

586, 589, 590.

Marcof (colonel, 1877), 618.

Mare-Album (M.-Ngra),. 242.
Mare-Nitaseh (M.-N6gr), 28.

71890

Marginea Ghiolulut (car. Palaz),

Marginea Ghiolulut (car. Tecbirghiol), 836.
123

www.dacoromanica.ro

978

Marginea Ohiolutut (grlita.), 820.

Margus (HO, 533.
3faria (carier.), 827, 836.
Maria (Maica Domnului), 631.
Maria (sotia WI Asan II), 544.
Maria (sosia luI C. Tetch.), 540.
Maria de Mangup (n. pr.), 875.
Nlaria-Teresa (vapor), 890.
Maria Valerio (vapor), 809.
Marin (Archiepiscop), 635.
Marin Petcu (n. pr.), 752.
Manta (fluviti), 330, 547, 550.
Markel (grlii), 397, 400, 403.
3farket (lac), 257.
Mitrleau (comun), 32, 97, 98, 160,
162, 163, 164, 265, 166, 470, 471,
472, 474, 480, 622, 623, 645, 670,
693, 695, 696, 697, 706, 709, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 733, 736,
743, 750, 783, 787, 793, 795, 853.
3fdrleanu (deal), 97, 126, 480, 696.

Mdrteams (lac), 96, 98, 146, 148,

162, 164, 235, 236, 474, 480.

Mrleanu (sat, jud. Ialomita), 642.

Mdrleanu (vale), 98, 164, 236.
Marmara (mare), 624.
Marquis Bacquehem (vapor), 899.
Marsilia, (ora), 606, 880.
Marsilia (port), 661, 667, 900.
Marte (zet1), 314, 317.
Martianus Capella (n. pr.), 312.
Martin de mare (ciipitan) 547.

Masurate (p. pe br. Sulina), 293,

295, 296.

MateI Basarab (Domn), 341.

Mathieu de Valaincourt (n. pr.),

544.

Matifa (1a.c), 255, 256, 814, 815.

Matra (vapor), 901.

Matrosca (mahala), 407.
Mauretania (provincie), 625.
Maurif (popor), 343.
Mavro-Bulgaria (tinut), 27.
Maxentid (Impr.), 534, 627.
Maxim (Impr.), 528, 529, 531.
Maxim Daia (Impr.), 534.
Maxim din Tyr (n. pr.), 310, 313.
Maxim Effendi (del. C. E. D.), 281.
Maxima (n. pr.), 431.
Maximian (Imperator), 533e
Maximilian (Archiduc.), 562:
Mazeinciu (lac), 255, 814.

Mazepa (hatman), 570.

Meca (ora), 337.
Mecnop (general), 411.
Mecknow (maior), 574.
Medea (halta), 443, 670, 672, 681.
Medea (n. mitol.), 430, 511, 512, 866.

Medea (vapor Lloyd), 899.

Medea (vapor Roman), 898.
Medgidia (balt), 176, 178, 694.
Medgidia (carier4), 827, 836.
Medgidia (caza), 31, 60, 348, 625.
Medgidia (caimacamlfc), 357.

Medgidia (gar), 453, 455, 671,674,

684, 694, 699.

Medgidia (ora), 40, 54, 59, 60, 62,

64, 79, 81, 82, 85, 97, 98, 100,101,
102, 171, 173, 174, 175, 176, 177,
178, 206, 214, 341, 342, 355, 356,
357, 364, 422, 425, 427, 428, 441,
445, 446, 447, 448, 449, 451, 452,
453, 454, 455, 456, 457, 466, 472,
473, 474, 475, 476, 480, 481, 483,
495, 496, 497, 501, 502, 008, 512,
584, 587, 610, 620, 621, 622, 623,
645, 649, 673, 674, 675, 682, 683,
684, 691, 693, 694, 097, 700, 701,
706, 709, 711, 714, 717, 720, 725,
728, 733, 736, 742, 759, 783, 787,
795, 797, 827, 836, 845, 852,
856, 884, 903, 904, 900, 924.
Medgidia (plasa), 167, 328, 342, 345,
346, 347, 348, 357, 416, 417, 425,
440, 445, 446, 447, 457, 470, 492,
702, 705, 706, 707, 708, 709, 710,
711, 712. 713, 714, 715, 716, 717,
718, 719, 720, 721, 722, 723, 724,
725, 726, 727, 728, 729, 739, 732,
733, 734, 735, 736, 737, 738, 740,
741, 742, 744, 746, 747, 750, 751,
755, 756, 768, 769, 783, 787, 792,
795, 802, 803, 804, 826, 853,
930, 036.

Medgidia-Tabia (fort), 33, 34, 38,

583, 591, 603, 605.
Medgidie-Bair (deal), 454.
Media (triti, 857.
Megil (popor), 322.
Medin (Nedea), 873.

Medina (ora), 337.

Medve (vapor), 901.
Medopa (n. pr.), 517.
Megabyse (n. pr.), 516.
Megara (ora In Sicilia), 317.
Megina (deal), 114, 115, 133, 189,
190, 384, 386.
Megina (prt1), 115, 190, 238.
Mehadia (oras), 142.
MehedinSI (judeS), 547, 696, 698, 705,

707, 710, 713, 715, 718, 724, 727,

731, 745, 749, 754.
Mehemed Ali-Pasa (din Egipt), 509.

Mehemed-Bey (colonel), 605.

Mehemed-Mustafa (herghelia luI-),
781.

Mehemed-Pasa (generaltil luI Soliman), 559.

Mehemed-Pasa (general), 564.
Mehemed-Paa (de la Silistra), 504
Mehemed-Ruzdi-Paa (Mare Vizir),
611.

Mehmed-Said-Paa (del. C. E. D.),

281.

Mehmet-Amet (n. pr.), E24.

Mehtnet-Effendi (n. pr.), 827.
Meidanchiot (comuna), 7$, 113, 232,
235, 358, 361, 375, 382, 387, 395,

www.dacoromanica.ro

396, 402, 404, 405, 653, 085, (180,

687, 697, 706, 709, 712, 714, 717,
720, 726, 728, 733, 736, 743, 751,
755, 760, 761, 784, 788, 793, 796,
802, 832, 853.

Meidanrhiot (deal), 75.

Meidanchioi (pdure), 773.
3Ieidanchiot (prfl), 232, 241.
Meidanchiot (vale), 113, 232, 241, 768,

Meklemburg-Strelitz (Print), 585.

Melburn (vapor), 900.
Melek-Ahmed-Pasa (guv. Sil.), 665.
Melelie (geograf), 248, 249, 464.
Meletie (Kerhanaua-), 390.
Melfa (sat prsil), 689.
Mellcisedek (Episcop), 332.
Melodita (sat ptirasit), 350.
Melpomene (din Herodot), 245.
Melpomene (vapor), 899.
Memendeni-Tepe (movild), 215.
3femet (Cara-coium), 428.
Memphis (vapor Lloyd), 809.
Memphis (vapor Mes. Mar.), 900.
Menelau (h. pr.), 307.
MenenovicI (n. pr.), 831.
Menipp de Pergam (n. pr.), 310.
Meragi-Bair (deal), 103, 128, 153,
167, 168, 210.

Meragi-luk .(movil), 103, 210.

Mercur (zeu), 317, 510.
Merdeven-ceair (vale), 99, 169, 236.
Merdevenli-Bair (deal), 99, 126,169.

Merdeventi-Punar (sat), 102, 167,

109, 449, 458, 459, 461, 649.

Merea-Bair-Kara-Iwiuk (deal),101,
127, 173, 174.

Merhei (lac), 255.

Merkez (dealul de la-), 96, 126, 160,
162, 164.

Mesa-Orman (pdure), 771.

Meplie (padure la Carvan), 769.
Mefelic (
Rasova), 768.
Mefelic-Bair (deal), 122, 132, 184,
357.

Meglic-Cula (piidure), 769.

Mesembria (oras), 28, 141, 247, 317,
542, 543, 547, 562, 86 , 871.
3festinul (ins.), 29, 253.
Meslinul (pdure), 773.
Mesopotamia (Ord), 629, 867.
Mesopotamia Croat(regiune), 242.
Messageries Maritimes (Comp. de
vapoare), 699, 884, 885, 900.
Messalinus C. Prastina (n. pr.), 205.
Metamorfosele (lui Ovid), 84, 432.
MetcovicI (vapor), 899.
Meterei (popor), 520.
Metoditl (cretin-bulgar), 634,
Mezartic (movil), 124.

Mezarlik (vale. la Enisarai), 184,

238.

Mezarlik-Bair (deal, ramif. a lul

Caraomer In basinul Pontie), 103,
128, 207, 208.

979
Mezarlic-Bair (deal, ramiflcali a luT
DerechioT), 99, 126, 167.

Mezarlic-Bair (alta ramif. a dealuluI DerechioI), 99, 126, 179.

MezarlicBair (deal, la Dobromir,

ram. luI Uzum-Bair) 95, 125, 476

Mezarlic-Bair (alta ramif. a luT

Uzum-Bair, Distrail), 96, 126, 100,
162, 164.

Mezarlic-Bair (Dorobantul, deal),

124, 132, 180.

Mezarlic-Bair (contin. luT Caraomer), 09, 126, 169.

Mezarllc-Bair (ramiflcatie din cel

de sus, continuarea CaraomeruJul), 99, 126, 169.
MezarlIc-Borungea-Bair (deal), 100,
126, 127, 128, 166, 170.
ezarlic-Ceair '(vale), 178, 237.
Mezarlic-Iuk (mov. pe malul MdriT),
104, 210, 211.
Mezarlic-Sirti (deal), 103, 128, 207,
208...,

Mezetul (deal), 119, 131, 149, 150,186.

Mezetul (vale), 186, 238, 419.

Michaud (istoric), 875.
Micomanti (sat piftrasit), 350.
Michel M. (geolog), 80.
MichaI (preot), 390.
Michail Bogoris (v. i Bogoris), 634.
Michail (flul luI Ion Asan II), 545.
Michail (tiul lui Constantin Asan),
546.

Michail (flul luT Mircea), 519.

Michail Liteanul (cneaz), 872, 873.
Michail (mare Duce), 598.
Michail (Regale PolonieT), 563.
Michail Latas (croat), 601.
Michail Racovit (Doran), 571.
Michail Rhangab (Impdrat), 542.
MichaT Viteazul (Domn), 51, 420,
494, 560, 561.

Michai Viteazul (vapor), 900.

Michail II (Imprat), 542.
Michail III (

), 542, 634.
Michail Paleologu, .335, 544, 545,
546, 888,

Micheiev (colonel), 618.

Midansky (n. pr.), 752.
Middelgrund (insula), 922.

Midhat-Pasa (n. pr.), 354, 355.

Midia (cap.), 30, 76, 78, 80, 122,
141, 203, 211, 212, 217, 244, 342,
441, 690.

Midia (vapor), 898.

Migeleti (vale), 97, 163, 235.
Mighali-27termac (Cernavoda), 449.

Mihalcea (banul), 560, 561.

Mihelsan (general), 578, 579.
Mihnea III (Domn), 420.
Miron Costin (cronicar), 562.
Miran Costin (vapor), 900.

Mirzea Cantemir (sef tatar), 562,

563, 564.

Mircea cel mare (Domn), 28, 260,

324, 336, 416, 548, 549, 550, 551,
552, 553, 874, 875.

Mircea (brikul), 508.

Mircea- Voda (grtidina Constanta),
439.

Mircea- Voda (sat), 446, 452.

Mircea-Voda (statie), 80, 81, 178,
453, 456, 671, 675, 677, 700.

Mila (Ware), 773.

Milan (deal), 106, 128.
Milan (edictul din-), 627.
Milcov (deal), 106, 128, 194, 389.
Milet (oras), 199, 247, 251, 430, 437.
MilesianI (colonistI), 513, 528, 866.
Milos ObilicT (n. pr.), 550.

MiloradovicI (general), 575, 579,

588.

Millo (staroste), 874.

Millos (vapor), 898.
Mil- Vet- Alceac (vale), 118, 227, 241,
366, 367.

Mil-Vel-Culac (vale), 224, 240.

Mimea (cariera.), 842.
Minerva (vapor), 899.
Mingrelia (provincie), 510.
Min fu Sarayea (carierd.), 827.
Miry (cariera), 822.
Mithridate (Rage), 518, 519.
Mitilene (oras), 900.
Mitrolan Andriew (garla hil-), 814.
Mitrovita (oras), 142.
Miulten Tepe (movild si deal), 124,

570, 571, 572, 577, 578, 579, 588,

592, 593, 599, 601, 606, 607, 610,
637, 713, 757, 778, 785, 789, 805,
867, 868, 871, 872, 874, 875, 876,
878, 870, 880, 881, 883, 915, 935,
MoldovenT (popor), 260, 324, 375,
411, 413, 551, 553, 555, 556, 557,
559, 561, 568, 600, 875, 876.

Moldoveanu S. (n. pr.), 785.

Molfa (deal), 118, 130, 228, 231.
Moltke (Maresal), 70, 593, 594, 599,
600, 921.
Molocanil (sectd), 331, 332, 333.
Molomir (Impr.), 633.
Mommsen (istoric), 212, 434.
Monastirea COCOM (cariera), 831.

Monastirea Uspenia (carierd), 830,

Moncastro (Akerman), 556, 557,
560.

Monyol (sat ptixasit), 350.

Mongolia (Ora), 545.

Monodendri (punct pe br. Sulina),

256, 294.

Monophilus (Episc. Silistra), 637.

Montandon (naturalist), 775.
Montebello (vapor), 609.
Montraye (n. pr.), 434.
Montreux (scriitor), 560.
Mont Vontoux (Franta), 53.
Mara Ali Iuzet (loc. isolata), 232.
Mara Calugeriior (loc. isolat.), 232,
Mira Coc6neti (loc.), 214, 215, 216,
357, 360, 378, 379.

179, 180.
Mocanl (TransilviinenI), 57, GO, 61,

Mara Chiriac (loc. isol.), 232.

62, 139, 324, 325, 349, 357, 375,

388, 421, 422, 423, 425, 447, 643,
644, 778, 779, 780, 791, 935.
Mocanulut (balta), 193, 391, 393.
Mocanului (grind), 257.
Modena (oras), 53.
Moeotis Palus (M. Azow), 245, 313,

Mara Frecafet (loc. isol.), 233.

315, 629.

Moesia Prima (prov.), 541, 632.

Moesia Secunda sail Inferior
(prov.), 27, 205, 308, 310, 344, 432,

434, 518, 519, 520, 521, 522, 523,

528, 529, 530, 532, 533, 535, 536,
538, 541, 544, 630, 631, 632, 6;33,
637.

Mohamed-beg (Sangiac de Nicopoll), 559.

Mohamed-Beg (Serasch. SilistreT),
565.

Mohamed-Ghiral (Kan), 506.

Mohamed-Pasa (general), 566.
Moise Movila (Domn), 503.
Mojsisovics (n. pr.), 77.
Mokan-luglum-Uba (movild.), 21'7.
Moldova (Ord), 31, 54, 135,242, 252,
261, 262, 271, 324, 331, 341, 344,
363, 379, 389, 392, 547, 554, 555,
556, 557, 558, 559, 560, 561, 562,
563, 564, 565, 566, 567, 568, 569,

www.dacoromanica.ro

Mara Duma Gheorghe (loc isol.),232,

Mara Hagi-Dima Gh. (loc. isol.),

232.

Mi5ra Hagi-Mamet (iaz), 214.

Mra Bagi-Velicu (loc. isol.), 233,

399.

M6ra Iordache (loc. isol.), 232.

316ra lvanciu Nic. (loc. isol.), 232.
Mara Mamie (loc. isol.), 146, 105,
692, 693, 696.
M6ra Mon. Cocoful (loc. isol.), 108,
231, 382.

Mara Nedelcu (loc. isol.), 233.

Mra Nicolaii (loc. isol.), 229, 232,
Mdra Paset (carierd), 836.
M6ra Pasit (loc. isol.), 475, 470,
478, 480, 481, 482, 691.
Mara Petcu (loc. isol.), 233.
Mera &licit (loc. isol.), 477.
M6ra Stan Nedelcu (loc. isol.), 232.

M6ra Trandafir (loc. isol.),

229,

231, 390.

ilfra Tudoraehe (loc. isol.), 232.

Morava (rid Serbia), t33.

Moravia (Tara), 634.
Moravia (vapor), 899.
Monte tut Rizu (loc. isol.), 232.
Morilor (vale), 108, 109, 112, 113,
195, 232, 233, 241, 687,

980

Mormintelor (dealul), 121, 132, 223.

Moren i (scriitor), 434.
Aloroni (scriitor), 031.

Mona (ca.riera), 822, 831, 842.

Mortagon (ImpUr.), 633.
Morughiol (car.), 842.
Mnrughiol (comuna), 63, 111, 152,
201, 256, 263, 269, 342, 395, 396,
402, 403, 406, 509, 653, 655, 609,
670, 686, 706, 709, 712, 714, 717,
720, 726, 728, 733, 736, 743, 751,
755, 773, 784, 788, 793, 790, 802,
832, 840, 842, 853.
Morughiol (deal), 78, 110, 111, 129,
195, 201, 231, 400, 403.
Marughiol (lac), 201, 402.
Morughiol (vale), 234.
Morus (podgorie), 752.

Moruzi (Domn), veg Alexandru

Moruzi.
Nloscovitil (pupul), 328, 329, 413.
IVIoscova (vapor), 901.
Moscua (Regim. de-), 617, 618, 621.
Moscua (oras), 52, 331, 545, 554,
555, 560, 565, 878.

Moscu Hagl N. (herghelia

781.

May azacu (grind), 257.

.111o$ _Mutt (insula), 175, 237.

Mos Dobre (insuld), 146, 147, 187,

188.

Mosorali (cap), 30, 256, 259, 263, 268.

Mosorati (pichet), 250.

.Mosorali (pescarie), 263.

Mostistea (vale), 84.

Momtut (dealul-), 119, 131, 149,
150;186.
Mosuluti (valea-), 110, 150, 186,
238, 419.

Motel' fra.ti (herghelia), 780, 781.

Nives (colonel de-), 618.

Movila (n. pr.), 443, 692
1110011(1 (Ouzel, 119.

Morila Arnautuluti, 101.

MorWt Beiulttl, 122.
Novila Cadiasa, 107, 108.
Movila CaNara (deal), 122, 132, 211,
217, 427, 441.
Movila Cinstituluti,18(3.

Mocita Capilanutzet (Araclar), 119,

180.

Morita Cearelacului, 110, 195, 397.

405.

Morita Cazarilor (deal), 119, 131,

142, 146, 150, 186, 187, 188, 189,
358, 330, $92, 417.
Movila Coinoril, 97, 98, 126, 105.
Movila Dragaica (la Topal), 122, 180.

Mocita Dragaicel (magura), 97, 98,

126, 148, 162, 165.

Mocilele din Dobrogea (v. Tumuli),

Mocita Do yen. (mAgura), 146.

Moni/a Epuras, 96.

Morita Fast% 106, 152,101, 195, 197.

Moviia Imbinata, 124.

Mocita Lazar Nadoleanu, 106.

Movila mare (In dealul Sevatin),

106.

Movila mare (In delta), 254, 255.

Mocita mare (pe frontierii), 41, 106.
Mocita nzare (leal, ramif. Caranasup, 121, 132, 224, 225, 368.

Mocita mare (atria*, 831.

381, 395, 396, 426, 446, 471, 611,

905.

MuraacI (sat bulg.), 35, 41.

Mural-Bair (deal), 124, 133, 177, 179,
427.

Muralan (vale), 108, 209, 210, 236,

239.

Muratan (sa(), 200, 2W, 463, 464,

Mocita mare (pe Valium), 175.

Movila rno,s Oprca, 102, 175.
Mocita nu4 Staicu, 106.
Mocita mo$ Toma, 107.

i Buiulc ;;i KiuciulcNluralan).

Murata?? mare (cariera), 826.
Murata)? mic ( )) ), 826.
Murad III (Sultan), 559, 560.

Mocita Dobre, 113.

Murad IV (

Movila Popiti, 110, 146, 182, 183, 186.

Murad V (

Mocita de Piatra, 216.

Mocita Sapata (la Figras), 119.
Mocita Sapata (la Rasova), 101.
Moyila &paid (la Urumbei), 119.

Murad Gliirai (Kan), 567.

Murad Pasa (general), 504.
Mureli (fabricti), 851.
Murfal (dlul de la-), 102, 127, 174,

Mocita Sapata(ramit deal. Pie tros),

110, 129, 195, 233.
Mocita cu Sod, 379.
Mocita 6tanciu, 96.
Movila din Tarta, 122, 222.
Morita T6der, 357.
Mocita Verde (deal), 120, 131, 224,
225.

Ilfovilele Sainte, (movile), 100, 152,

194, 195, 197.
Mouette (vas), 302.
Moustique (vapor), 302.

Mrazec (n. pr.), 72.

Mucinicid (grind), 256.
Muctar-Pasa (general), 586.
Mucuca (movilti.), 106.

470. (VezI

), 564.
), 611.

176, 178.

Murfalcea-Cairac (deal), 103, 128.

Murtatcea-Ceair (vale), 207, 239.

Murfatlar (cariera), 822, 846.

Murfatlar (comun.), 82, 89, 102.
176, 178, 426, 442, 443, 447, 448,
467, 468, 587, 649, 673, 691, 700,
708, 711, 714, 716, 710, 725, 728,
'732, 735 742, 768, 782, 786, 792,
795, 824, 830, 853, 904, 924.
Murfallor (pepiniera.), 762.

Murfallar (plantatie), 763, 708.

Murfallar (stalk!), 82, 437, 671, 673,
699, 700.

Murgescu (maior), 611, 612.

Mursus-Canara (cariera), 829.

Muezzin (la TurcI), 337.

Muharrem (lung.), 337.
Miihlbach (n. pr.), 431.
Muhsinzade (Mare Vizir), 575.

Murtaza-Beitula (herghelia luI-),

Mulciova (paclure), 768.

Mulciova (sat), 101, 171, 172, 173,
446, 448, 449, 452, 455, 472, 622,
640, 691, 693, 691, 697.
Mulciova Ianir-Iuiulc (p. Trig.), 101.
Multzer Acceuci (deal), 97,120,163.

Musafir-Culac (vale), 116, 117, 230,

Mfinich (Feldmaresal), 571.

Munich (eras), 867.
Muntele Ref (cariera), 825.
Muntele Valca rece (cariera), 842,
Muntenia (Ora), 54, 69, 136, 242,
244, 271, 324, 314, 545, 546, 547,
548, 549, 553, 555, 556, 558, 560,
501, 562, 563, 565, 566, 569, 572,
576, 577, 578, 579, 584, 585, 586,
587, 588, 593, 599, 601, 600, 607,
610, 638, 713, 757, 867, 872, 873,
874, 878, 879, 880, 881, 915, 016,
921, 922, 935.
MuntenI (popor), 200, 324, 550, 551,
552, 554, 555, 556, 557, 871, 873.
875.

Nfuntenegru (Ora), 897.

Muntenegru (vapor), 899.
MuntenegrenT (popor), 267, 347,

www.dacoromanica.ro

781.

.31urzak-Tepe (movila sl deal), 207.

Murzakevid (n. pr.), 306,316,317.

241, 362, 365.

Musaisi-Ormatt (pildure), 162.

Musait-Bel (sat bu 1g.), 40, 622, 623.

Musca (grind), 258, 209.

Muscelul (venitul-), 546.
Muscel (judet), 696, 698, 705, 707,
71', 713, 715, 718, 724, 727, 7$1,
745, 749, 754.

Muslu (sat),

181,

185, 418, 419,

423, 424, 619, 620, 649.

Muslu-Beti (deal), 181, 420.
Muslu-Beti (sat), 181, 182, 418, 420,
423, 619, 645.
Muslu-Bel (vale), 181, 185, 238, 423.
Muslafa. I (Sultan), 561.

Mustafa 11 (Sultan), 569, 570.

Mustafa III (Sultan), 572, 576,579.
Mustafa (Sang. SilistreI), 560.

Mustafa (Serasch. Silistre, 565.

Mussafa (pretenden L, la tron), 559.
Mustafa-Pa.sa (beglerbeg), 573.

Mustafa-ra.sa (general), 602.

Musta fari (sat.), 99, 100, 153, 167,
169, 208, 458, 459, 693.

981
Mustana (deal), 100, 127, 165, 172.
Mustan-Aga (n, pr.), 302.
Must egep (sat parasit), 458, 468.
MusulmanI (v. Turd).
Musur-Cuiuk (vale), 169, 236.
Musurat (comund), 62, 153, 210,

MusafIr=6spe.
Musaissf = n. pr.
Muslu= n. pr.
MustafacI n. pr.
Mustana = rt. pr.
Musurat= ((le la Misir), porumb.

415, 457, 458, 463, 467, 468, 469,

470, 640, 693, 706, 708, 711, 714,
716, 719, 725, 728, 732, 735, 742,
750, 782, 787, 792, 795, 826, 853,
923.

Musurat (deal), 210, 211.

Musttrat (paraa), 210, 211.

239,

467, 607.

Musurat (vale), 210, 230.

NIuszynsky (n. pr.), 221.
MutilescI (n. pr.), 402
Muurtutzlichi-Alreac(vale),100, 171,
236.

Muuruazlicht-Bair (deal), 100, 127,

128, 167, 171.

Muza (Ceau din Dobrogia), 561.

N
Nacian (scriitor), 350, 351.
Nadacu (deal), 123, 132, 180.
Nadejdin (n. pr.), 331.
Naissus (ora), 533.
Nalbant (carier), 842.
Nalbant (comuna), 113, 233, 325,
359, 360, 361, 365, 372, 374, 375,
389, 309, 651, 655, 685, 687, 688,
689, 697, 706, 709, 711, 714, 717,
720, 725, 728, 733, 736, 743, 750,
755, 772, 782, 784, 788, 793, 796,
830, 853.

Muza (fratele luT Soliman), 552. 553.

Nalbant (sat prsit), 103,207, 350,

Muza-Pa.;.a. (general), 605.

Muzaisi- Orman (pacture), 96.

458, 461, 462.

Nalciar (cAmpie), 100, 101,102, 691.

Muzait (sat parsit), 480, 696.

Muzeul de Antiq. din Bucuret4,

317, 135.

Muzeul din Odesa, 317.

Mycale (ora), 516.
MynieniT (pop.), 510.

Mysii (pop.), 515.

Traducerea numirllor striine.

Maadem=(corect maaden) metalic.

Macmedi=n. pr.
Mahale= suburbio.
Maiacli (de la Maia) ef de trib.
tatar.
Mamutusla=Maestrul Mamut.
Mamuzli= cu pintene.
Maud lic = al bivolilor.
dirbune.
Mangalic

Mangea=n. pr.
Mavi= albastru.
Meidan=loc viran.
Meragi- pazitor do camp.
treapta.
Merdeven
MerdeVenli - cu trepte.
Mama= coprins.
Mesea= stejar.
Meelc = cu slejar.
Mezarlic-= cimitir.
Mil-Vel = (trebuezis Mlver) soc.
Moru =cenuiii.
Mulver-Acceuci= (trebue zis Millver-Agaci). V. aceste name.
Murad n. pr., insrnna, voitor.

Muratan = al luI NIurat.

Murfat, Murfailar saa Murfat-

cea=n. pr.

Namic-Pw (n. pr.), 31.

Namolescl (deal), 110, 131, 186.
Namotesci, (vale), 186. 238.

'Namekrom (lege la Turd), 337.

Naracon sag Naracustoma (gura),
248, 249, 250, 521.

Negoiu (deal), 114, 129, 152, 229,

384, 386.

Negri-Basarabi (v. Basarabi).

Negru (lac, v. Cicur).
Neicu-Stoian (herghelialui-), 780.
Nelidow (n. pr.), 621.
Nemti (v. GermanI).
Nenitescu (prefect), 65, 268, 401,
414, 760, 802, 931.
Nenu (TEIrla luI-), 269.

Nepheles (n. mitic), 510.

Nepolcoicinski (general), 614.
Neptun (zeil). 311, 313, 316, 510.
Nerone (Impr.), 522, 528, 625.
Nereiadele (n. mit.), 313.

Neri (scriitor),
Nestor (clugar slay), 27, 513, 867,
872.

Nestor (Patr. C-polului), 631.

Neumann (n. pr.), 27.
Nevestelnifet (vale), 106, 197, 230,
300.

Nira (grind.), 257.

Nicea (ora.,), 317, 335, 531, 511.
Nicephor Gregoras (scriitor), 335,
546.

Nicephor (Impr.), 344.

Nicephor Phocas (Impr.), 542, 543.
Nicephor (Patriarch), 626.

Nicetas Choniates (scriitor), 250,

260, 871.

Napoleon I (Imp6r.), 578, 915.

Napoleon III (Impr.), 331, 600.
Napoleon (Print), 607.
Napoleon A th. (locotenent), 923.

Nichita (Stantul), 628.

Niciof (n. pr.), 802.

Narbut (general), 614, 618, 620,

Nicola G. (n. pr), 822.

Nicolae Mavrogheni (Domn), 880,
Nicolae IV (Papa), 636.

621, 623.

Nargilar (sat), 97, 98, 166, 473.

Narva (ora). 878.
Nasone (v. Ovidiu).
Nastradin (sat), 97, 98, 163, 170,

Nicita Paphlagonianul (scriitor),

631.

Nicolae (Marele Duce), 31,612, 611,

Nicopoli (pe Dunare), 261, 277, 317,
550, 554, 558, 559, 562, 602, 031,

471, 473, 476, 478, 649.

Nustrad in-Bair (deal), 163.
Nastradin-Ceair (vale), 97, 163, 235.

Nicopolis ad Istrum (Star Nikup),

Nastradin7Culac (vale), 98, 170, 236.

Nationala (soc. de asigurare),

Nicomedia (ora), 317, 533, 531, 627.

Niroli (grind), 257.
Nicolifel (comund), 62, 108, 109, 113,
200, 231, 232, 233, 324, 325, 382,
387, 389, 300, 305, 396, 402,
404, 405, 407, 640, 650, 653, 685,
686, 687, 697, 706, 709, 712, 714,
717, 720, 726, 728, 733, 736, 743,
748, 750, 752, 753, 754, 755, 756,
757, 766, 773, 784, 788, 793, 704,
706, 802, 832, 840, 853, 861, 021,

902.

Naum (n. pr.), 370.

Navigatia fluviala romnd, 900.

Naxos (vapor). 808.
Nazdrcea (deal), 124, 133, 177.
Arazdrcea (sat), 177, 213, 425, 426,
442, 447, 419, 619, 672.
Neamtu (judet), 696, 698, 705,707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754.

Neapole (ora), 302, 556.

NecrasovI (secta), 330.
Nedea (lac), 8-'3.
Nedeia (sat), 872, 873.
Nedelett (mra lui-). 851.
Nedelcu Gsca (n. pr.), 639, 640.
Nedilchiol (Lotea), 263.
Nedingrad (Nedea), 873.

www.dacoromanica.ro

523, 532, 551, 552, 874.

Nicon (Patriarch), 329, 332.

933.

Nicolifel (deal), 107, 108, 109, 128,

195, 199, 231.
Nicolif el (munti), 75.
Nirolif el (ral.1), 109, 685, 687.
Nicolif el (vale), 108, 109, 231, 687.

(padure), 773.
Nicolae Peiciu (n. pr.), 361.
Nicolae Tololol (n. pr.), 398.

082
Obeliscul din Delta, 256, 263, 292,

Nicolas (capita,n), 31.

Niculcea (cronicar), 571.
Niconof (Lt.), 617, 618.
Nicolae I (Czar), 612.
Niger (Vapor), 000.
Nikolsky II (sub-locotenent), 617.
Nikiarhus (castaorie), 339.
Nilul (fluviii), 48.

588, 589.

Obilesd (sat), 589.

Obl ucif a (vadul), 363, 386, 558, 550,
561, 562, 919.

Oborul din Constan fa, 682, 694.

Obretin, (lac), 246, 256, 394, 400,

403, 812, 815, 816, 817, 818.

Nimirow (congresul de la-), 571,

Ochrida (oras), 632, 035.

Ociacof (gura), 138, 252, 253, 610,

877.

Mona (cariera), 831.

Nippon (insulti), 53.
Niprul (fluvill), 203, 204, 205, 307,

900, 916.

Ociacow (oras), 529, 562, 565, 570,

571, 573, 576, 577.
Octavian (Imp5r.), 519.

529, 542, 556, 560, 564, 571.

Ni (ora), 28, 533, 544, 550.
Nistrul (fluviii), 204, 248, 309, 341,
363, 528, 542, 547, 558, 560, 562,
568, 569, 570, 571, 575, 577, 592,
629, 867, 871.
Nogal RusT (pop.), 610.

Nogal Ttitari (pop.), 564, 610.

Nogal din Bugeak (pop.), 341, 506,
572.

Odagi-Bair (deal),

102, 127, 174,

175.

Odagi-Culac (vale), 102, 174, 175,

237.
t

Odessos (Vara), 317, 513, 517, 529,

Odessos sail Odessus (alt oras), 248
Odi-Culac (vale), 123, 215, 240, 444.

Odobescu A. I. (scriitor), 591.

Odryssi (popor), 317, 513, 514, 515.
516, 517, 518, 519, 523.

Oil (balttL), 192, 389, 391.

231, 241.

238, 389.

Nucitor-Vale (podgorie), 752.

Nureddin Sultan (Kan), 569, 572.

Nursus (padure), 769.
Nursus-Ceair (vale), 91, 92, 93, 158,
235.

Nuuman-Paa (general), 575.

Nymphaeum (tratatul de la-), 868.
Traducerea numirilor striine.

Na.lbant = potcovar.
Nalciac = potetova.
Nargilar = fochist.

Nasuf= n. pr.
Nazircea= supraveghelor.
Nur = lumina.

0
Oba-Bair (deal), 124, 133, 178, 179,
451.

Oba-Culac (vale), 124, 178, 237, 451.

Obedenaru (n. pr.), 52.

475, 479, 480, 482.

Oltina (movilii),. 96.

Oltina (pe trig. al Deal Macuc), 96,

155, 160, 162.

Oltina (vale), 474.

Oltoi (deal), 106, 128, 191, 198.
Olsufiew (general), 589.
Oltuc-Orman (padure), 164, 770.
Oludi (deal), 93, 125, 157, 159.

iutlu).
Omer-Pa.sa (Muir), 601, 602, 605.
Omer-Fevzi-Pasa (n. pr.), 280, 281.
Oinurcia (cariera), 822, 836.

900.

629.

Nucilor (vale, pl. Niacin), 106, 194,

Oltina (lac), 32, 37, 39, 93, 94, 96,

146, 148, 155, 160, 161, 235, 474,

578, 598, 611, 624, 668, 881, 884,

386, 404, 525, 529, 530, 531, 536,

Nowgorodskaia (cronicd), 871.

Nucarilor (vale), 110, 234.
Nucetul (monastirt,), 549.
Nucilor (vale, pl. Bab), 118, 227,

Oltina (sat In jud. Ialomita), 642.

Omer-Bei-Bair (vezT Iomer Bei-

Odysea (scriere), 47.

Oescus (r6,5), 515.
Offemberg (Baron d' ...), 280, 281.
Officium Gazariae, 868.
Ogurlui (vale), 109, 199, 239.

Noviodunum (Isaccea), 248, 251, 323,

160, 162, 470, 471, 474, 475, 480,

482, 587, 645, 697, 706, 700, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 733, 734,
736, 743, 750, 755, 756, 769, 783,
787, 793, 795, 829, 836, 853, 904.

Odesa (oras), 220, 306, 317, 345,

626.

Nogaya (Kan), 546.

Norma (vapor), 901.
Nordmann (n. pr.), 306.
Northfield (n. pr.), 53.
Norvegia, 885.
Novad (in Gorj), 873.
Notitia dignitatum, 534.
Noul Stambul (guril), 252.

Oltina (comuna), 32, 54, 96, 155,

Oil (OAP, 192.

Oil (grind), 192.
Oil (vadul). V. Vadul Oil.
Oiled (n. pr.), 310.
Oitelor (Episcopat), 635.

Onzurcia (comuna), 82, 102, 176,

177, 178, 425, 426, 442, 444. 445,
447, 448, 449, 467, 468, 649, 672,
691, 706, 708, 711, 714, 716, 719,
725, 728, 732, 735, 742, 750, 782.
786, 792, 795. 845, 853.
Omurcia (deal), 178.
Omurcia (vale), 442, 604.

Oppius Sabinus (n, pr.), 522.

Opran (herghelia luI-), 781.
Oprea (cariera), 842.
Opreanu Remus (n. pr.), 212.
Oranka .(vapor), 901.
Orak (sef Uttar), 564.
Orbis descriptio, 309.
Orcen-Bair (deal), 102, 127, 17.5.

Olactc (deal), 122, 132, 149, 181, 420.

Orcen-Mezarlik (deal), 102, 127, 175.

Olacu (movila), 122.

Olacu (vale), 149, 181, 237.
Olanda (trti,), 266, 267, 882, 883,
897, 931, 932, 935.

Orchomenos (oras), 510.

Orda (sef ttar), 545.
Ordu-Tabia (fort), 33, 34, 38, 154,

landed (popor), 343.

Oltinescu (inginer), 36.

Ordu-Tabia (movilii), 444.

Orenoc (vapor), 900.

Olida (ora), 307, 308, 318, 513, 529,

531, 543, 866.

Olga (vapor), 901.

Olgerd (Ducele Lithuania)), 547.
olelor (grind), 193
Olinca (grind), 258, 269.
Olinca (gura), 253.
Olinca (insulti,), 298.

Olinca (vas), 302.

OlioLman, 335.

Olivier de la Marche (poet), 555.

Olt (judet,), 696, 698, 705, 707, 710,
713, 715, 718, 724, 727, 731, 745,
749, 754.

Olt (rail), 547, 550, 872, 916.

Oltenia, 54, 242, 547, 874.
Oltenita (oras), 591, 619.
Of Una (cariera), 836.

www.dacoromanica.ro

586.

Orero pal. Alex. (n. pr.). 31, 37.

Orghidan (n. pr.), 831.
Orient (Imperiul de- V. Bizantin.
Orient (vapor), 900.
Orion (vapor), 899.
Origen (scriitor), 625.
Ortiga (cariera), 832, 842.
Ortiga (garld,), 615.
Ortiga (movilti), 73, 105, 150, 191,
192, 194, 391, 392.
Orlof Denisof (colonel), 621.
Orlu-Orman (padure), 770.

Orkan (Sultan), 546.

Orman (vale), 98, 165, 236.
Orman-Bair (deal, ramif.lui Muuruazliki-Bair5, 102, 127.
Orman-Bair (deal, ramif. dOluluT
Carada), 117, 130,

983

Orman-Cuiusu (sal bulg.), 623.

Orman-Bair (deal la Billbii1), 178,
211.

Ormangi-Cula kvale), 113, 232, 241,

361, 355.
Ormangic-Tepe (deal), 402.
Ormanul lung (deal), 101, 127,172.

Ormanul mic (vale), 160, 235.

Oroles (Rege), 519.
Orpheu (n. pr.), 510.
Orsato di Boninsegna (n. pr.), 869.
Orsova (oras), 135, 142, 242, 877,

Orla-Bair (culmea princ. de la

Estul Babadagului), 118, 139, 230,
357.

Orta-Bair (deal, prelung.luI UzumBair, Tulcea), 112, 129, 231,399.

Orta-Bair (ramif. din Visterna),

118, 130, 227.

Orta-Burun (deal), 95, 125, 160.

Orta-Burum (vale), 117, 230, 241.
Orta-Burun-Sair (deal), 101, 127,
1,71.

Orta-Cairac (deal), 189, 190.

Orta-Cairac (p. trig), 115,116,152.

Ortachid (comunal, 75,

87, 112,

115, 116. 189, 190, '191, 226, 228,

229, 230, 231, 232, 358, 359, 360,
361, 342, 363, 365, 375, 380, 382,
383, 384, 399, 402, 494, 651, 654,
655, 688, 607, 706, 709, 711, 714,
717, '720, 725, '728, 733, 736, 743,
750, 771, 784, 788, 703, 796, 840,
853.

Ortachior (deal), 190.

Ortachiot (vale), 232.
Ortachioi-Dautcea (ptidure), 771.
Orta-Dere (vale), 226.
Orta-Dere (varf), 115, 190.
Orthman (carierti,), 822.

Ortegal (vapor), 900.

Ortelius (n, pr.), 433, 434.

Osip Semenovicl Gonciarov (v.

Gonciarov).
Osimbei (ptidure), 768.
Osenbet (sat ptira.sit), 418.

Osman I (Sultan). 335.

Osman II ( ), 561, 562, 663.
Osman III ( ), 572.
Osman faca (comuna), 54, 102, 103,
168, 178, 425, 442, 443, 444, 447,
448, 457, 458, 463, 467, 468, 469,
645, 616, 649, 693, 694, 697, 706,
708, 711, 714, 716, '719, 725, 728,
732, 735, 742, 750, 755, 779, 782,
787, 792, 795, 853.
Osman-Iol (vale), 103, 168, 230.
Osmancea (comuna.), 100, 103,167,
168, 441, 447, 448, 457, 458, 450,
463, 464, 467, 468, 649,, 706, 708,
'711, 714, 716, 719, 725, 728, 732,
735, 742, 782, 787, 792, 795, 853.
Osmancea-Bair (deal), 103, 128,
167, 168.

Osman-Pasa (Serasch.), 575.

Osman-Pasa (de la Harsova), 421.
OsmanliI (v. Turci).
Ostanda (oras), 175, 438.
Ostrovul (carier), 825.
Ostrovul (comuna), 29, 119, 146,
149,184, 186. 187, 188, 189, 358.
385, 391, 392, 393, 417, 419, 422,
425, 480, 645, 670, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 725, 728, 732, 735,
742, 750, 755, 756, 768, 782, 786,
795, 836, 853.
Ostrovul (oras), 29, 32, 54, 57, 64,
82, 89, 90, 91, 93, 94, 96, 146,
148, 153, 154, 155, 156, 157, 161,
162, 164, 170, 171, 173, 174, 175,
178, 325, 351, 422, 443, 447, 448,
470, 471, 472, 473, 474, 475, 476,
477, 478. 479, 480, 481, 482, 483,
494, 496, 497, 498, 499, 500, 501,
502, 503, 504, 506, 507, 508, 529,
590, 591, 645, 669, 673, 683, 691,
693, 694, 695, 697, 699, 700, 701,
706, 709, 711, 714, 717, 718, 720,
725, 728, 733, 735, 743, 759, 751,
752, 755, 756, 766, 769, 783, 787,
705, 707, 805, 829, 836, 852,
856, 886, 889, 890, 004, 009, 913,
914, 915, 918, 921, 923, 924, 933.
Ostrovul (pichet), 491
Ostrovu/ (padure), 769.

Ostrovul de la Vale (insula), 172,

417.

Ostrovul de la Vale (paclure), 769.

Ostrovul Gradinarit (carieril.), 842,

Ovidopol (fort), 434.

Ovrei (popor). 259, 267, 338, 349,

341, 34.3, 346, 347, 348, 359, 381,
395, 396, 413, 414, 415, 417, 418,
426, 440, 446, 453, 458, 471, 512,
628, 647, 874, 876, 905, 907, 908,
909.

Oxus (fluvia), 515.

Oxus (vapor), 900.
Ozinga F: K. (n. pr.), 678, 679.
Ozol (n. pr.), 518.

Traducerea numirilor straine

Oba =movil (ttresce).

Odagi

dalas.

Olu=(trebue lis olio v. acest

nume.
Oluc (trebue fls Uluc) v. acest
nume.
Olucll = (trebue (As Ulucl1) v.

,acest nurne.
Omurcea .-- a luI Omur.
Ordu = trup ; corespunde cu un

corp de armata.
Orman= pdure.
Orreangic=pdurice.
Ormangi = pdurar.
Orta= din mijloc.
Ortass1.-Orli = des ('66 se 4ice Orlu),
Osmancea --. a luI Osman.
Otlu
cu foc.
O ul
curte.

Ostrovul de la Mita 53 (cariara),

842.

Ostrovul de Pietrif (insuld), 146,

Pachymeres (istoric), 868.

162.

Ostrovul de Pietrif (pdure), 769.

Ostrovul Vechia (ins.), 146, 151,
591.

Ostrovul Vechitt (pii,dure), 769.

Ostrovoc (insuld), 253.

Ostrogotha (Rege), 532.

Ostregotii (popor), 536, 629.
Othman (fond. Imp. Otom.), 335.
011ogul (grind), 192, 194., 389, 391.

Otlukidi (oras), 611.

Otmet (virful AlvanescI, carierti,),
825.

Otnoino (gura), 252.

OtrascovicI (sub-locot.), 616.

Otomani (v. Turcl).

Ouvidonne-Jezeore, 434.
Ovidia (poet), 47, 48, 50,51,52,53,
56, 58, 84, 142, 242, 243,240,250,
321, 322, 430, 431, 432, 433, 431,
438, 439, 443, 519, 520, 521, 533,
748, 867.

Ovidift (nsula), 212, 213, 443, 758.

Ovidirt (halt), 205, 682.
O videvizero (lac), 433.
Ovidoli (lac), 434.

www.dacoromanica.ro

Pacuiul (carie*, 836.

Pacuiul-ntare (ostrov), 154.
Pacuiul-mare (pildure), 769.
Pacuiul-ntiflociit (ostrov), 154.
Pacuiul-mic (ostrov), 154.
Pacuiul de la mira (paclure), 769.
Pacutiul tul S6re (nsula), 146, 155,
159.

Pacuiul luI Stire (padure), 769.

Pacuiul-Tachia ( )
), 769.
Padul (11.), 221.

Padurea Ngra, 866.

Patlurea Negra, 766.
Padurea Mare, 367, 386.
Padurea cu Salcit 199.
Paganel (scriitor), 555.
Pahani-Hrani (p. trigon.), 227, 367.
Pahotnicat-Llard (deal), 117, 130,
227.

Paillard Duclr, 281.

Falaz (p. trig.), 153.
Falaz .tlfare (comuna), 82, 84, 124,
177, 211, 212, 213, 426, 428, 442,
443, 414, 445, 608, 049, 672, 684,
697, 706, 708, 711, 714, 716, 719,

984
725, 726, 728, 729, 732, 734, 735,
782, 786, 792, 795, 825, 834,
836, 851, 853, 870.
Palaz Mic (sat), 121, 214, 215,210,
426, 427, 428, 442, 444, 684.
Palaz Mk (vale), 121, 123, 215, 240.

Paleologu (v. Michail Paleologu).

Palestina (Ora), 625, 867.
Pallas (zeitate), 317.

Palota (canal pe P0), nt.

Palus Moeotide (v. Moeotide).
Pampur-Ghiolgifi-Ceair (parati).39,
90, 91, 125.

Pampur-Chiolgifi-Ceair (vale), 89,

01, 156, 235.

Pamuc (mlastinA), 217.

Panaghir (deal), 176, 1.77, 454, 675,

Paris (tratatul de la-), 262, 266,

270, 271, 284, 609, 882.

Pdrpiia (deal).148.
Pdrjdia (movild), 160.
Pdrj(lia (sat), 32, 37, 03, 04, 146,
148, 155, 159, 160, 471, 474, 478,
480, 482, 645, 670.

Parker (amiral), 265.

Parke; (balt), 109, 198. 199, 200.
Parke; (comund), 109, 110, 146,
198, 199, 200, 387, 395, 396, 404,
405, 406, 407, 653, 706, 709, 712,
714, 717, 720, 726, 728, 733, 736,
743, 751, 773, 784, 788, 793, 796,
842, 853, 933.

Parkes (pdure), 773.

Pdrlita (deal, calme principald),

1.12, 113, 129.

003.

Panaghir (loc.), 674, 675.

Panair (movilit), 185.

Pdrlita (deal, ramif. a Nicolitel),

Panair (targ), 447, 449, 454, 501,

Pcirlita (sat), 110, 152, 201, 234,

109, 128. 229, 231, 232, 382.

396, 397, 398, 401, 405, 406, 652.

694.

Pdndr-Bair (deal), 123,

132, 140,

112, 199, 231, 241, 382, 388.

.180, 417, 424, 696.

Panargic (pAdure), 770.

Panait Tnase (n. pr.), 361.

Pandachic (pdure), 771.

Panga (vale). VegT Valea viilor

de la Panga.
Pantagallia (Mangalia), 464, 870.
Panonia (prov.), 242, 631, 632.

Panticapea (ora), 529, 543.

Pan titimon (sat, v. *i Ceatalorman), 215, 418, 423, 645.

Papadia (p. pe br. Sulina), 294,

Pdrlita (vale secund. aprecedentei

231, 241.

Pdrlita-mare (vale), 108, 112.

Pdrlita-mial (vale), 108, 112.
Pdrlifica (vale), 241.
Pdrlitu (ostrov.), 146, 155, 160.
Pdrlitu (pAdure), 769.
Paros (vapor), 898.
Parthenius (Episc. SilistreT), 637,
638.

Pdrvoloca (p. pe br. Sf. George),

257, 809, 810, 818.

295.

Papadia (garlA), 254, 301.

Papadopol (apitan), 582.

Papadopol (colonel), 586.
Papadopol (general), 590,591.
Pappalepore (Marquis), 281.
Paparnicut (lac), 256, 800.
Papusa-Tepe (mov.), 120, 185.

Para-Bair (deal),

Pdrlita (vale sec. a TaileT), 108,

114, 115, 130,

190.

Parachioi-vale (pitdure), 770.

Parachiol (cornimit), 54, 57,67, 94,
95, 160, 161, 470, 4'71, 475, 478,
481, 645, 691, 706, 709, 711, 714,
717, 720, 725, 728, 729, 733, 736,
750, 755, 756, 770, 783, 787,
703, 795, 853, 914.

(n. pr.), 645.

Pardina (garla), 255, 814,815,818,
Parclina (pichel), 255, 259, 499.
Pardina (sat), 252, 254, 255, 256,
250, 260, 268, 396, 401, 406, 652,

Pap-Cdf/a (sat), 118, 224, 227, 231,

325, 359, 366, 367, 372, 651, 680.

Pasa Conac-dere (vale), 103, 168,

236

Pasarovitz (pacea de la-), 571, 877,

Pasa (ora), 142.

Pascal Corti (n. pr.), 281.
Pascu (n. pr.), 72.
PaskievicT (general), 602, 605.
Paspala-Bair (deal), 124, 132, 170,
425.

Pastele, 627, 628, 629.

Pastramagi (carierA), 836.
Pastramagi (ostrov), 153, 591.
Pastramagi (pdure), 768.

Patara (ora), 317.

Paternus (Episcop), 632.
Pdtlageanca (cot), 252.
Pdtldgeanca (pdure), 773.
Pettleigeanca (pichet),- 250, 503.

Pdttageanca (sat), 254, 259, 268,

Patriot (vapor), 900.

Patroclu (n. pr.), 310, 311, 312, 313,
314.

Patronas (n. pr.), 542.

Paul de Alep (archidiacon), 261,
804, 874, 876, 936.

Paul Emilian (n. pr.), 518.

Paul de Reza (apitan), 548.
PaulienT (schismatic1), 542.

Paulin Dorie (consul), 869.

Paulo Giovio (n. pr.), 335.
Pausania (istor.), 310, 311, 312.
Pazarlia (comunA), 71, 170, 215,
379, 423, 426, 427, 428, 444, 456,
645, 649, 684, 690, 697, 706, 708,
711, 714, 716, 710, 725, 728, 732,
735, 742, 755, 708, 782, 786, 702,
795, 853.

Pecenegil (popor), 180, 265, 321,

392, 542, 543, 544, 867, 868.
Peching (ora..,), 53.
Pectic (deal), 121, 132, 224, 225.

Pehlivan (din Izmail), 577, 578,

579, 580, 581, 582, 583, 585, 586,
587, 591, 592, 643.
Peiho (vapor), MO.

Pelettia (Ha), 121, 222, 240, 357,

427.

Peletlia (sat), 121, 122, 217, 222,

368, 372, 426, 427, 428, 442, 645,
650, 682, 693.

Pelettia (vale), 121, 222, 240, 427.

Pala. (n. mit., 307, 312.
Pellas (n. pr.), 511.
Pelitu (deal), 117, 130, 230, 370.
Pelopones (prov.), 515.
Penciu Atanasof (herghelia luT:),
780.

PencovicT (general), 273, 280, 281.

Penderaklia (golf), 203

Peninsula BalcanicA, 47, 70, 71,
77, 326, 518, 532, 533, 538, 541,
543, 546, 550, 602, 611, 630, 632,
866, 868, 870, 935.

Peninsula Scandinavia, 531, 931,

935.

PeonienT (popor), 512.

Pera (suburbia In C-pol.), 548, 868,
870.

Pera (vapor), 898.

Percem-Bair (cariera), 830.
Percy Sanderson (n. pr.), 281.
Percy Sanderson (vas), 392.
Perdea-Bair (deal), 102, 127, 174,
175.

Perdea-Culac-Bair (deal), 102, 127,

175, 176, 179.

807, 808, 814, 818.

396, 406, 813, 818.

Parent (n. pr.), 802.

Patmos (vapor), 898.

Perga (ora), 317.

Pariano (n. pr.), 442,672, 780, 785,

Patras (ora), 626.

Pericli-lot-Tepe (vati), 121, 357.

Periclic (deal), 119, 120, 131, 152,
184, 185, 213, 214, 223, 357.
Periclic-Culac (vale), 110, 120, 214.
Periegesis (scriere), 310.

802, 824.

Paris (ora), 53, 82, 138, 202, 245,

285, 208, 331, 416, 429, 434, 609,
000.

Patrascu (movil), 361.

Patria (soc, de asigurare), 902.

PatriarchiT Constantinopolulul,
631, 035, 636.

www.dacoromanica.ro

Perdea-Dere (vale), 102, 174, 237.

98

Perila (n. pr.), 432.

Periprava (padure), 773.
Periprava (pichet), 259, 499.
Periprava (sat), 20, 30, 253, 255,
256, 259, 262, 263, 268, 395, 509,
053, 761, 814, 815, 818.

Periplus Atriani, 248, 310, 530.

Perior (grind), 227, 258, 269.
Perrot G. (n. pr.), 435.
Persia (Ord), 516, 554, 555, 564,
867, 878.

Persil (popor), 257, 317, 516, 554,

005.

Perseti (Rego Maced.). 518.

Pervelt (sat), 103, 209, 210, 458,
463, 461, 467, 469, 470, 649, 692.
Pesceanol (gull.), 252.
Pasta (oras), 69.

Petera (carierd), 830.

Petera (sat), 62, 82, 85, 102, 350,
446, 452, 453, 622, 645.

Peqtera-Bair (deal), 101, 102, 127,

174.

Petera-Ceair sari Dere (vale), 89,

100, 101, 102, 173, 174, 175, 237,
445, 452, 924.
Petcu (comp. de vapifire), 900.

Peters Karl (v. K. Peters).

Petrel (vas), 332.
Petrescu Mich. (n. pr.), 640.
Petru (apostol), 625, 626.
Petru (Domn), 554.
Petru (martir), 633.
Petru (fratele luI Asan), 635.
Petru succesorul luI Simeon), 635.
Petru III Aron (Domn), 556, 557.
Petru-cel-Mare (Czar), 329, 569,
570, 687, 915, 917.

Petru-cel-Maro (vapor), 617.

Petru Ispirescu (n. pr.), 872.

Petru Ivanciu Hagi Stoian

luI-), 781.

Petru-Musat (Domn), 547.

Petru Pelin (n. pr.), 392.

Phenicia (Ord), 516.

Phidonisi (Ins. i"'erpilor), 305, 318.
Philaret (Mitr. Moscua), 331.
PhilipopolI (v. FilipopolI).
Philippe d'Artois (n. pr.), 551.
Philippe de Bar (n. pr.), 551.
Philippe le Bon (n. pr.), 555,
Philostrat (scriitor) 306, 308, 311.
312, 313, 314, 315

Phlorilas (ImOr.), 544.

Phranizes (istoric), 553.
Photie (Patriarch), 632, 633, 634,
635.

Photius (scriitor), 626.

Phrigia (prov.), 344, 512.
Phrixus (n. pr.), 510, 511, 866.
Piale-Pasa (gener.), 564.
Piatra frontierd No. 1, 38, 42.
Idem No. 2, 31, 38, 42.
Idem No. 3, 38, 42.
Idem No. 4, 31, 38, 42, 154.
Ittem No. 5, 38, 39, 42, 00, 154.

Matra riitSsa (deal), 115, 130, 100,

101, 386.

Mein No. 6, 39, 42, 91, 156.

Piatra ritiosa (movild), 115,

Lim No. 7, 39, 42, 89,91, 02, 156,

Idem No. 8, 39, 42, 89, 01, 156, 157.
Idem No. 9, 39, 42, 91, 92, 157,158,
477, 914.
Idem No. 10, 39, 42, 89, 92, 157,
158, 475, 477, 014.
litem No. 11, 39, 42, 89, 93, 94,158,
161, 914.

Mem No. 12, 31, 39, 42, 89, 161,

477, 914.
914.

913, 014.

936.

Pfuel de- (n. pr.), 281.

Phanagoria (oras), 543.
Phasis (rid), 307, 314, 511, 512, 866.

109, 128, 100, 195, 190, 231, 381.

Piatra rosie (ram. deal Priopcea),

115, 131.

Piatra rosie (sal), 381, 384, 688.

Pichetal No. I (trecdtoarea Obtrov),

klem No. 2 (Arab-Tabia), 38, 42,

Mon No. 3 (Gabrovita), 38,

42,

ldem No. 4 (Topcisol), 39, 42, 013.

klem No. 5 (Moara de la shier,

42, 913.

914.

Idem No. 17, 49, 42, 06, 163, 477,

481, 014.

klem Nu. 22, 41, 42, 913, 914.

Mem No. 23, 41, 42, 166, 479, 913,

748, 778, 805, 878, 880, 933, 935,

831, 846, 848, 937.

Piatra rofie (deal), 74, 107, 108,

154, 913.

klem No. 15, 40, 42, 05, 481, 914.

Meng No. 16, 40, 42, 95, 476, 481,

Peace (insula), 199, 217, 248, 251.

521.

Piatra rofie (carier), 822, 823

913.

klem No. 14, 35, 40, 42, 05, 481,

klem No. 21, 40, 42, 89, 97, 170,

Pewki (v. Pence).

Peyssonnel (n. pr.), 466, 571, 572,

191,

386.

42, 913.

Idem No. 13, 40, 42, 94, 478, 481,

Peuce (gurd), 248, 210, 250, 251. 521.

Peace (brat), 109, 248, 251. 252, 521.

Peuce (peninsula), 100, 129.

PeuciI (popor), 248, 249, 252, 515,

Piatra adcat4 (carier6), 831.

Piatra cdtcata (pichet), 147, 504.
Piatra fetit (gd.rlii), 102, 194.
Piatra relit (pddure), 772.

191.

476, 477, 013, 914.

ldem No. 19, 40, 42, 89, 04, 97, 163,
170, 472, 478, 479, 014.
Idem No. 20, 40, 42, 170, 457, 478,
479, 014.

252, 309, 516, 521,

114, 115,

130, 189, 190, 388.

Piatra-cdtcattt (baltd), 107, 147, 197,
198, 386, 390, 919.

piatia 'nutlet (carier), 825.

Peru Hares (vapor), 900.

Petru Stanislavov (Episcop), 261.
878.

200, 913, 014.

Piatra (carierd), 836.

Piatra (cariera Cd.1a), 842.
Platra-allid (carierd), 830.

Piatro-tunget (carierd.), 827.

Piatra-tunga (ptidure), 769.
Piatra-Mariet (deal), 114,129, 190,

Idem No. 18, 35, 40, 42, 94, 163,

Pam Voda Schiopul (Domn), 876,

914.

Idem No. 30, 41, 42, 104, 206, 207,

468, 913, 914.
ldem No. 31, 30, 41, 42, 104, 206,

Piatra ascufild (deal),

Philus (Episcop), 627..

Phison (fi.). 142.

Petru Hares (Domn), 249, 558, 559.

Petru III Theodorovidi (scopit). 333.

Mein No. 29, 41, 42, 207, 468, 913,

Idem No C (Essechioi), 39, 42, 157,

913.
Mein No.7 (GArlita), 39, 42, 157, 913.

Mon No. 8 (Valea Neagrd), 39, 42,

913.

Idem No. 9 (Cainargi), 39, 42, 92.

913.

Idem No. 10 (Cuiugiuk), 30, 42, 92,

158, 013.

Idem No. 11 (Carvan), 39, 42, 03,

470, 914.

914.

Mem No. 24, 40, 41, 42, 459, 013,

158, 013.

Idem No. 12 (trecatoarea Carvan),

39, 42, 158, 913.
Idem No. 13 (Velichiol), 39, 42, 04,
161, 013.

014.

Idem No. 25, 40, 41, 42, 913, 914.

Idem No. 26, 35, 41, 42, 89, 90,152,
153, 167, 013, 014.

Idem No. 27, 40, 41, 42, 207, 459,

913, 914.

litem No. 28, 41, 42, 43, 80,

ldem No. 14 (Canara), 39, 42, 161,

913.

Idem No. 15 (Calaigi), 40, 42, 913,

'don No. 16 (Cranova), 40;42, 94,
913.

103,

208, 461, 013, 914.

71890

Minn No. 17 (Regep-Cuiiisu), 40, 42,

013.
124

www.dacoromanica.ro

986
Mena No. 18 (CadichioI), 40, 42, 95,
013.

Pietrit (Mal, rarnif. din dlul Cos

lugea, pl. Silistra), 95, 125, 160,

Men: NO. 19 (Techedoressi) 40, 42,

161.

Pietrif (cariera), 836.

166, 913.

Idem No. 20 (Valea Terzconduru,,

40, 42, 913.

klem No. 21 (Terzconduru), 40, 42,

05, 013.
Mem No. 22 (Dobromir), 40, 42, 913.
Mein No. 23 (TechechioI) 40,42, 013.
Mein No. 24 (Azar11k), 40, 42, 163,
013.

Idem N. 25 (Trectitoarea Azarlfc),

Pietripluti (vale), 119, 14.9, 150, 186,

238, 419.

Pietros (ram. lui Boclogea),

129.

Pietros (

Desli Cairac),112,

129.

Pietrosul (deal, pl. Tulcea), culme

princ, 110, 129, 200, 234, 361.
Pietrosul (deal, pl. Macin) culmea

Bugeaculut 10, 106, 128, 152,

42, 013.

him N0. 26 (Sevendic), 40, 42, 170,

013.

Mem No. 27 (Skender), 40, 42, 913.

Idem No. 28 (YlairamchioI), 41, 42,
170, 013.
Idem No. 29 (Dernircea), 41, 42, 913.

Idem No. 30 (Armutlia), 41, 42, 166,

013.

Idem No. 31 (Enigea), 41, 42, 166,

191, 194, 195, 107, 198, 389, 390.

Pietrosul (ramif. luY Uzum-Bair,

culmea Babadagulut 117, 13),
220, 230, 365.

Pietrokulut (grind), 192.

Pilat (general), 504.
Pindar (n. pr.), 307, 308, 351, 512.
Pinga-Dere (vale), 187. 238.

Pinirlic-Pair (deal),

30, 92, 125,

Meru No. 32 (Do'cuzacI), 40, 41, 42,

505, 913.
Idem No. 33 (Cerkezkioi), 41 42, 166,
013.

Meza No. 34 (DerelcioI), 41, 42, 167,

913.

Mein No. 35 (Trecatoarea Caraorner), 41, 42, 99, 505, 913.

'item Np. 36 (Caraomer), 41, 42, 913.

Idem No. 37 (Canli-Citur) 41, 42,

013.

!dent No. 38 (Dauluchiol), 41, 42,

913.

klem No. 39 (Huseinceki91), 41, 42,

208, 013.

Idem No. 40 (Vala11), 41, 42, 913.

Mem No. 41 CadichioI), 41, 42, 207,
013.

Mein No.' f2 (Caceamac), 411 42,

207, 013.

Mein No. 43 (1-lagilar) 41, 42, 013.

Idem No. 44 (Akangi), 41, 42, 206,
013.

Mena Ni. 45 (Trecatoarea Ilanlfk),

42, 206, 505, 013.
76, 110,

136, 116, 117, 150, 187, 188, 189,

380, 381, 385, 392, 393, 422, 652,
670, 680, 706, 709, 712, 714, 717,
720, 726, 728, 733, 736, 743, 750,
755, 772, 781, 788, 704, 796, 802,
821, 822. 853.

Pitineaga (cariera), 822, 842.

Pirineaga (culme), 116, 130, 822.
Pkcineaga (padure), 772.
Picineaga (pichet), 147.
Picineaga Ali, v. Aiorman).
Pirineaga (vale), '79, 149, 180, 226.
Picior G. (n. pr.), 826.
Piciorut Celcirgelei (v. Cokirgea).

Pinzgau (rasa de taurY), 802.

(movila), 211.
Piritsca (gArld, In, Delta"), 816, 817.

Piritsca (gura), 30, 218, 222, 223,

357, 358 368, 416, 425.
Piritsca-mare (lac), 218, 227, 367.
Piritsca-inic0 (lac), 227.
Piribet (deal), 101, 127, 171.
Pirkbei-fuiuk (mov.), 101.
Pireu (oras), 606, 607, 898.
Pisani (chimist), 67.
Pisani (cofonisti), 51A, 545.
Pisandru (A. Pr.), 247. 240.

Piscut Dactilulut (via), 105, 194.

Piscul 'nalt (Oki& (virf), 57, 90,
'

241.

Plosca (lac), 137, 138, 193, 615.

Plosca (brat), 153
Plogittl (movila), .185.

Plotius Grippus (n. pr.), 431.

Plocni6 (lupta de la-), 519..
Pluton '(vapor), 608.
P6 di primaro (brat), 221.
P6 di volano (brat), 221.
Pocaca (n. pr.), 262.
Pocorascilor (grind), 256.
Pocutia (prov.), 568,
Pod (Balta latimea), 615.
Podolia (prov.), 547, 569.
Podul dracuiut negru (loc. isolatii).
222.

Podul Nalt (Racova), 557.

Podut Peiu (padure). 769.
Podul Regale Carol 32, .36, 37, 80, 81,

155, 157.

913.

Pirineaga (comund), 20,

112,

248, 249, 250, 251, 309, 311, 312,

335, 433, 515, 521, 866.
PloiescI (oras), 506, 618.
Plopi (grind), 257.
Plopilor (vale), 109, 105, 232, 233,

104, 105, 106, 107, 114, 128, 152,

101, 194, 105, 198, 385, 380, 390.

Pima parttlut (via), 113, 229, 232.

Piscul rom (deal), 106, 128, 198.
Pisica (comuna), 150, 105 196, 107,
380; 381, 390, 391, 502, 393, 394-,
652, 706, 700, 712, 714, 717, 720,
726, 728, 733, 736, 743, 750, 772,
784, 788, 794, 796, 802, 853.
Pisica (col), 29, 146, 147, 150, 195,
196, 670, 018
Pisirtz (grind), 196, 107, 390, 393.
Pisica (pildure), 196, 772
Pisica (pichet), 147, 504.
PitescY (oras), 404.

Piu II (Papa), 335, 875.

Piva Petrff (sal), 183.
Plane Tabia (fort), 605.

Platow (general), 579, 582, 583,

584, 585, 586, 587, 588.

142, 146, 148, 172, 173, 174, 177,

351, 450, 591, 50% 505, 507, 508,
625, 667, 669, 676, 677, 679, 680,
906, 924, 931.

Podul Itwu (padure), 773.

Podut Rom (Tiunct In Delta), .254,
813.

PoenarI (sat Trans.), 325.

Poenaru (general), 504, 505.
Poiana (sat, Dolj). 624.
Poiana (sat, TranS.), 388.
PoiraschioY (sat bulg.), 40.
Pojaref (lac), 255, 814.
Pola, 512.
Polensis (rep.), 512.
Polonez1 (popor), 267, 317, 319,
381, 305, 458, 557, 558, 561, 562,
563, 564, 565, 566, 567; 568, 560,
570, 875, 876, 905.
Polonia (Ora), 328, 331, 311, 363,
380, 494, 510, 551, '555, 558, 560,
562. 563, 564, 566, 567, 568, 578,
609, 748, 867, 874, 876, 879, 016,
933.

Poltava (vapor), 001.

Polybia (n. pr.), 245, 866.
Polyhistor (scriere), 309.
Poluce (vapor), 899.
Polucci (sat), 78, 79, 97, 08, 166,
446, 452, 455; 472, 480.

Polucci (deal), 98, 126, 165, 166,

470, 474.

Polucci (pddure), 769.

Polucci-Ceair (vale), 08, 166, 236,
470, 472.

Plautila (n. pr.), 435.

Pmnana-Ceair (vale), 121, 179, 237.

Plautius M. Silvanus Aelianus

PompeI (n. pr.), 510.

(n. pr.), 522, 528.

Plevna (oras), 623.
Pliniu cel batrd,n (n. pr.), 84, 176,

Pomponiii de Mela (n. pr.), 247.

www.dacoromanica.ro

219, 251, 300, 335, 434.

Pons Milvius (bat. de la-), 531, 627,

987

Pont (prov.), 631.

Pontic (versant), 98, 103, 128,135,
136, 137, 244.

Pon ticele (scriere), 48, 242, 243,

432, 520.

Pontius (vapor), 901.

Pont EUxin de la Moldavie,
875.

Pontus Axenos, 202.

Pontus Euxinus, 47, 49, 50,51, 57,
199, 202. 243, 244. 245, 247, 248,
250, 251; 305. 307, 308; 309, 310,
312, 313, 315, 323, 344, 363. 430,
432, 434, 510, 511, 512, 513. 514,
515, 516, 519, 520, 521, 526. 529,
536, 541, 543, 545, 552, 866, 867,
868, 877.

Propontidea (M. Marmara), .511

Potcva (lac), 257, 811, 812.

Potenkin (general), 262, 411. 421,

Poli (ora.), 203.

Poti (vapor), 001.

582, 583.

Poturu (comuna), ,76, 120,121, 224,

225, 359, 360, 366, 368, 371, 372,
375, 376, 651, 690, 706, 709, 711,
714, '717, 720, 725, 728, 133, 736,
743, 750, 753, 782, 784, 788, 793,
796, 830, 853.

Poturu (rfti), 120, 225, 226, 240,

369, 685, 689, 690.

Poturu (vale), 120, 226, 240.

Praeses Scythiae. 27.

Praga (oras), 562.
Prahova (judet), 696,698, 705,707,
710, 713, 745, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754.

Prahova (pas), 874.

Pravadi (ora), 532, 542, 635.

Popina mare (ins.la gura Kiliei).

Prefectura Pretoriultd de Orient,

Popinu mica (ins, la gura Kiliei).

252.

Popina (ins. In lac. Razelm), 65,

71, 77, 140, 227, 228, 258, 405.

Popina (ins. In lac. Popina), 197.

Popina (lac), 196, 197, 390, .393,
918.

Popina (pichet), 259.

Popina (sat bulg,), 585, 586.
Popina ascunsa (ins.), 197, 390.
Popina mare (ins.),197.

Popina mica ( n ), 197, 393.

Popoveti (secta), 262, 329, 331, 332,
359, 377, 378, 381, 395, 396. 401,
416, 653, 654.

Popovid (chimist), 67.

PopovicI Em. (n. pr.), 640.

Preda Buzescu (Sptarul), 420,

Presba (oras), 543.

Preslav (oras), 636.
Preuil (cpitan), 608.
Priam (n. pr.).314.
Priboina (grl,), 201.
Priboina (grind). 258.
Priboina (lac). 258.
Pricopanulut (deal), '73,

Prusia (tre), 69,

280, 281, 284,

Prutul (rig), 84, 135, 136, 137,142,

146, 147, 244, 532, 536, 557, 566.
570, 571, 572, 502, 593, 599, 611,
613. 872, 881, 918, 929. ,
PrutuluT (gura-). 29. 30, 380, 918,
Prutuldi (judetele din sesul-). 705,
707, 710, 713, 715, 718, 724, 727,
731. 745, 754,

Psilon (gura), 248, 249, 250, 310,

Pskow (guvernmtnt)
Psyche (vapor), 899.

320.

Ptolomefi (geograf), 248, 249, 250,

251. 252. 308; 310, 434, 464, 531..

Publius Titus (n. pr.), 434.

Puiul fldscit (ins.), 182,
Puiul-streimbulul (ins.), 146, 162.
105,

Puiul (grind), 257.

106, 128, 191, 194, 385, 386, 389,

Puiul (axial. 812.

391, 686.

Puiul (lac). 257, 811, 812.

Pviztlef (grl), 812.
Paiute( (lac). 257, 811. 812.

104.

Primo (colonel), 618.

Principatele unite, 265, 271, 280,

Punar-Culac (pd. Hairamchiop,

296, 401.

Principele Bulgarid, 506.

506.

Principesa
Principele Carol (s.at). 256, 263,

Principesa Maria (vapor). 506, 808.

Priopcea (deal), 114, 115. 130, 189,

219, 220, 221, 222, 223, 224, 227,

368. 404, 573, 669.
Portile de fler, 70, 73, 135. 136, 141,
142, 244, 272, 273, 277, 279, 551.

Priscian (n. pr.), 309.

Priscus (guvern. Maced.). 532.
Prislav (sat), 78, 110, 151,152,200,

Principele Ferdinand (sat),

771.

Punar-Culae (pd. Regepcuiusu),

771

Punar-Orman-Bair (deal), 157.

Punar-Orman-Ceair (vale), 39, 92,

268, 396, 324.

Porokownikow (general), 618.

Portifa (gura), 30, 141, 203, 218,

935, 936.

Prundul ostrou ( v ), 768.

Prusia (oras In Asia), 31,7.

311.

27, 533.

Principele Carol (vapor), 900.

Porumbillea (yes), 184, 186.

Poseidon (vapor), 899.
Posta (sat), 109, 113, 233, 358,396,
398, 390, 402, 406, 407. 411, 653.

Pvundul-Dllent (pdclure), 768.

Prundul morit ( ), 768.

Pseudostoma (gur), 248, 249. 521.

561.

Popucci (sat), 207, 458,61.

Popucci (vale), 103, 207, 239, 461.
Poreilor (balte,), 192, 194.
Porculut (garlA), 812.
Porculta (lac), 811.
Porculta (movila), 187.

Portile de fler (societ. nav.), 900.

Portius Latro (II. pr.), 431.
Portsmuth (ora), 923.
Portugal (vapor), 900.
Portugalia (Ora), 897, 931, 934,

Protesilati (a. pr.), 315.

Protoc (?), 582.
Provaton (Pravadi), 635.
Prundul (cariera), 838.

331.

Popet (vale), 106.

Popescu Mich. (general), 505, 5Q6,
Popescu N. D. (scriitor), 586.
Popina (ostrov cu p,dure), 773.
Popina (pdure), 197, 772.
Popina (carierii,), 842.
30, 252, 259, 268.

522.

Prosorowslcy (Print), 579, 580, 581,

575, 576, 577.

254,

255, 260, 268, 396, 406.

Principele Ferdinand (vas), 802.

Principele Romanie, 292, 505. 506.
Princlpesa Rominiet 292, 505 506.

190, 384, 688.

201, 256, 263, 329, 350, 396, 397,

401, 402, 406, 639, 653, 670.
Prislava (pridure). 773. .

Prisidvenilor, (mahala),' 640, 64.1.

Probus (Imper), 533.
Prodopiu (scriitor), 464, 541, 630.
Prodanof (titbace,rie), 851.
Profuttpus (general), 537, 538.
Projovo (satul Paryea), 32. '
Propertiu (scriitor), 431.

www.dacoromanica.ro

157, 235.

Punetul terminus, 29, 32, 33, 37, 38,

134, 152, 153, 182, 669, 914.
Puredreft (lac), 146, 149, 170, 445,
451, 455, 693.

Purcelul (grind), 257.

Purgia A. (n. pr.), 53.
Puschin (locotenent), fl24.
Putna (judet). 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754, 933.,

Puful popit (vale), 106, 198, 239,

390.

Puf ul lul 111 of Chiriac (loc. isol.),

106.

Putur6sa (balt), 183.

Puturosulut (vale), 112, 234.: 241.
Pydna (oras). 518.
Pylos (oras), 317.
Pylos (vapor), 808.
Pyrgos (cariera), 823.

988

Pyrgos (vapor), 898.

Pyillagora (n. pr.), 322.
Traducerea numirilor strAine.

Radu Prasnaglava (n. pr.), 553.

Radu ce! frumos (Domn), 260,556.
Radu Comisul Calonfirescu (n. pr.),
420, 561.

Panair = tArg, Mehl

Radu erban (Domn), 563.

Radu Ionescu (n. pr.), 785.
Radu Negru (vapor), 900.
Raffauff (n. pr.), 281.
Ragusani (colonis.), 261, 545, 553,

Panar =-(trebue zis punar), v.

acest nume.

Rahman (sat), 119, 184, 185, 336,

Pamuc= bumbac (trebuo zis Pambuc).

Pampur

papurii.

868, 871, 876, 878, 879, 880.

Panargic= (trebuo zis punargic), v.

acest nume.
Pandaclic = alunif;.
detunturd.

Rahovel. (parail i vale), 105, 191,

Para =ban.
Pazarlia =cu targ.

Rdioasa (movilii), 688.

Peche = Olin& loe nearat.

Pehlivan= atlet.
Pelit= stejar.
Pelellia = (trebue zis NM) = cu

417, 418, 419, 420, 425.

238.

Rahova (ora), 551, 579, 602.

Raiewsky (general), 589, 591.
Raileanu (n. pr.), 824,
Rajevski (colonel), 621.
Baket (carierA), 831.
Rakel (sat), 43, 62, 107, 108, 147,

stejar.

Per =batrAn.
Perde = perdea.
Perveli = (Din Per-Veli). V. aceste
nume.

cu pant dulce.
Piribel= (Din Ferit-Bol), v. acoste
nume.

Plane = neted (trebue zis Plan11).

Pojar = foc.
Poiras=-- de miaza-napte.
Polucci plugar.

Punar = put.
Punargic = pu t mic.

QuaziT (popor), 522.

Quad rilaterul bulgar, 585, 602 620,

916..
Quenast (cariere), 823, 937.
Quien Le (scriitor), 626, 620, 630,
631, 632, 633, 636, 637.

Rabeza (vapor), 901.

Racoti (Print), 420, 565.
Racova sag, Podul
(batalia
de la ), 260, 557.
Rachitoasa (asil), 65.
Racovit (general), 409.
Racovita ,$1,efan (Domn), 314.

Radovitz (de... n. pr.), 281.

Rtiducu (grind), 256.
Rdducu (lac), 255, 816.
Rdducu (garla), 255.
Radulut:(grind), 258, 269.
Radu Negru Basarab (Domn), 545,
547, 549.

Rada Basarab (Domn, tatal

Mircee.), 548.

229, 231, 381, 390, 652, 685,

919, 933.

Rakof (gurii), 252.

Bamazan (lac), 179, 4f.)1, 455.
Ramazan (deal), 118, 110, 131, 185,
694.

Raman-Bair (deal), 115, 129.

Rambouillet (tip de oaie), 790.
Ramband (istoric), 868.
Ramazanchioi (sat), 185, 417, 418,
419, 420.

Rdmnic-Bair (deal), 121, 122, 132,

216, 371, 690.
Rdmnic-dere (parau), 121, 214, 216,
357, 378, 690.
Bdmic-de-jos sa Roman (sat),121,
216, 360, 366, 369, 378, 379, 651,
690.

Rdmnic-de-sus sag Turc (sat), 216,

360, 366, 369, 376, 378, 690.
Ramnic-Stirat (judet), 640, 606, 608,
705, 707, 710, 713, 715, 718, 724,
727, 731, 745, 749, 754.

RAmnic-Sdrat (ora), 587.

Ramundere (parail), 244.
Randunica (vas), 611.
Rawan, 280, 281.
Rasgrad (ora), 561, 591.
Raid-Mustafa, (mare vizir), 362.
Rasid-Paa (del. C. E. D.), 280, 281.
Rastarof kitefan (n. pr.), 752.
Rasova (carierA), 838, 816.
Rasova (comu nit), 29, 32,62, GO, 70, 80,

81, 03, 101, 135, 136,146, 147, 148,

165, 170, 171, 172, 173, 182, 242,

355, 357, 445, 446, 451, 452, 455,
472, 474, 480, 587, 599, 602, 606,
622, 624, 625, 645, 670, 674, 683,
692, 693, 694, 695, 606, 697, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 742, 750, 768, 769, 783,
7874 702, 705, 827, 838, 853, 004,
923.

www.dacoromanica.ro

Rasova (murdiclic), 357.

Basova (pichet), 147.

Ratisbona (ora), 551, 560.

Rausimond (Rage), 534.

Ravena (ora), 53.

Ravennat (anonimul), 318.
Raymond IV (ef cruciad), 543.
Razelm (lac), 77, 70, 84, 87, 80, 100,
111,112, 114, 118, 139, 140, 107,
217, 218, 219, 220, 221, 224, 227,
228, 231, 234, 247, 250, 251, 253,
258, 327, 351, 359, 367, 368, 372,
373, 374, 376, 377, 370, 394, 396,
397, 402, 403, 405. 406, 582, 639,
668, 860, 680, 795, 804, 806, 027,
036, 937.

Rebiul-Achir (lunti), 337.

Rebiul-Ewel ( ), 337.
Recea (vale la Mon. Tichilesci),
107, 198, 239, 386.

Recea (numita la Recea, vale),

104, 105, 101, 238.

Reclus Elise (geograf), 244.

Redeluia (gArla), 188.
Redeni (sat Trans.), 325,
Redi (deal), 112, 129, 105, 233, 234,
390, 414.

Redlich (n. pr.), 77.

Regeb (tuna), 337.
Regederessi-Ceair (vale), 38, 90, 154,
235, 472, 586.
Regene-Bair (deal), 30, 92, 125, 157,
158.

Regene-Ceair (vale), 38, 02, 157,

235, 475.
Regep-Cuiusu (comuna), 34., 40, 04.,
94, 05, 160, 161, 470, 471, 475, 476,
477, 478, 481, 482, 650, 706, 700,
711, 714, 715, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 755, 756, 771, 783,
787, 793, 795, 820, 853, 933.
Regep-Cuiusu-Ceair (v.), 40, 04, 05,
Regale Carol (vapor). 505, 506, 898.

Regimentul I Linie, 498, 499, 501,

503, 642.

Idem II Linie, 494, 496, 107, 490,

500, 502.

Idem III Linie, 498, 400, 500, 501,

502, 503, 504.

Idem IV Linie, 494, 495, 496, 497,

498, 500, 502, 503

Idem V Linio, 494, 497, 498, 400,

500, 501, 502, 503

Idem VI Linie, 498, 490, 500, 501,

502, 503.

Idem VII Lillie, 404, 495, 497, 498,

500, 501, 502, 503.
Idem VIII Linie, 499, 500, 501, 502,

Regimentul I Artilerie, 494, 495,

497.

Idem II Arlilerie, 498, 499.

498, 501, 502, 503,
Idem III

989

Idem IV. Artilerie, 500, 501.

Idem V

Idem VII
Ideal VIII
Idem XI

409, 500.
501, 502, 504.
499,500, 501, 503.
504.

Regimen tul I RosiorI, 497, 498, 490,

500, 501, 502, 503, 504.
Worn II Ro*iorI, 494, 495, 407, 499,
500, 501, 502.

Idem III lict iorl, 502, 503, 504.

Regimental IX Cal.rai, 504, 508,
860.

Riazam (Regim. de-), 193, 615, 616,

617, 618.

Riaze (Regim.), 615, 616, 017, 618.

Ribas (general), 411.

Richard (n. pr.), 75.

Richelieu (lice0), 306.
Riga (oras), 878.
Rigali (antreprenor). 822, 832.
Rignal (atelier), 851.
Rimini (ora), 432, 629.
Ripe (cariera), 842.
Ripp (n. pr.). 31, 37.

Idem XlI Ceildra0 sail Reg. de

RipheI (m-tT.). 312.

GeandarmI, 498, 499, 500.

Idem de Cal. perm., 494, 406, 497.
Regimental Buzil No. 8, 506.
Idem Cantemir No. 12, 506.

Riva I. P. de (n pr.), 281.

Robert Charles (n pr.), 435.

Idem Constanta No. 34, 504, 505,

506, 507, 508, 860, 913, 914.

Idem Dambovita No. 22, 504.

Idem Dolj No. 1, 506.
Id em Dorobanti Dobrogea, 502, 503.

Idem Gorj No. 18, 507.

Idem Ialomita No. 23, 504, 505, 506.

Idem Prahova No. 7, 506.

Idem Radu-Negru No. 28, 504.
Idem Retmnic, No. 9, 503, 504.
ldem Rovine No. 26, 506.
Idem Tulcea No. 33, 365. 416, 503,
504, 505, 506, 508, 685, 860.

Regiunea Foerzani-Namoloasa-GalatI, 915, 016, 922.

Reichersdorf (n. pr.), 249, 250.
Reii-Efendi (n. pr.), 592.
Reknova (?), 28.
Rekran (?), 28.
Remazan sa Ramazan (luna), 337.
Renfrew (oras), 302.
Reiff (cot), 150, 195, 197, 392.
Reni (ora.,), 30, 106, 138, 146, 147,
150, 195, 245, 392, 566. 570, 581,
611, 613, 900, 918.

Rent (padure;, 196, 197.

Benl (pichet) 504.
Renl (vapor), 901.
Rpnl-Getreanca (padure), 772.
Rpnia Parttiului, (pidure), 769.
Renaud de Montmirail, 514.
Repnin (Print), 411, 573, 576.
ROsbnient (mov. in Delta), 254, 255.

ROsboienI (lupta de la-), 557.

Re.,,id-Pavt (general), 623.

R4inaru (sat in Trans.), 325.

Resvory (general), 590.
Beira (garlet), 255, 807, 813.
Retymo (vas), 611.
Revest Nicolas (cavaler), 281.
Reverseaux (marquis dc-), 281.
Revista Stiintificit, 72.
Rewel (ora), 878.
Rhescuporis (rege), 521.
Rhodos (vapor), 808.
Bitola (rege), 518, 510, (vezI
Oroles).

Robescu C. F. (n. pr.), 496.

641, 643, 644, 645, 646, 674. 681,

764, 779, 785, 789, '700, 794, 860,
861, 866, 868, 872, 873, 874, 875,
880, 882, 905, 907, 908, 928, 929,
933.

Romania (din Turcia Europnei),

152

RomaniI ArdelenI (v. MocanI).

Romanatl (judet), 696, 698, 705,
707, 710, 713, 715, 718, 724, 727,
731, 745, 749, 754, 932.
Romanenco A. (del. C. E. D.), 281.

Romano-Bulgar (Imperial), 335.

Romano-Susino (Comandor), 281.
Romantzow (general), 421, 572,
573, 575, 576, 584.

Rodop (m41), 515.

Rodop (provincie), 632.
Rodos (insulet"), 247, 251, 252, 563.
Rodosto (port), 879, 880.
Roemtalkes (Rege), 317, 521.
Roger (Rego), 27.
Romania (Principat) 31, 32, 37, 39,
40, 41, 42, 43, 137, 330, 408, 409,
552, 611, 624, 625, 637, 661, 676,

.Romula (sat in Delta), 396.

Romnicel (Tigani), 343.
Roquerbe (n. pr.), 43.

883, 885, 016.

RornAnia (Regat), 53, 54, 57, 62,

Rosti (deal), 119, 131, 150, 186, 187.

Rosh (parit1), 118, 119, 131, 186, 187,
238, 422, 425.
Rosti dere (vale), 119, 131, 150, 186,
187, 238.

86, 203, 272, 273, 275, 277, 279,

281, 297, 329, 333, 345, 347, 349,
350, 376, 378, 379, 414, 419, 457,
496, 499, 507, 509, 661, 667, 668,
676, 698, 708, 757, 759, 760, 785,
822, 915, 922, 927, 930, 931, 933,
934, 930, 937.

Romania (vapor), 611.

Romania (vapor Florio), 890.
Roma (ora), 48, 50, 51, 431, 520,
523, 531, 554, 555, 626, 628, 629,
635, 899.

Roma note (v. Constantinopol).

Roman (judet), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754.

Roman (Patriarchal TernoveI),636.

Romanii (popor), 205, 321. 323 363,
404, 430. 431. 437, 465, 516, 518,
519, 521, 522; 526, 528, 529, 531,
533, 534, 536, 537, 541, 545, 625,
626, 629, 632, 660.
Romani( (popor), 61, 62, 67, 68,
142, 259, 260, 262, 263, 267, 268,

307, 318, 323 324, 325, 326, 327,

328, 334, 330, 339, 842, 343, 347,
348, 349, 350, 355, 357, 359, 361,
365, 372, 375, 378 379, 381, 382,
383, 384, 385. 387, 389, 390, 391,
393, 394, 395, 396, 398, 399, 400,
402, 404, 405, 406, 407, 410, 413,
414, 415, 417, 418, 419, 420. 422,
423, 424, 425, 426, 427, 433, 437,
446, 450, 452, 455, 458, 460, 467,
468, 469, 471, 481, 495, 503 505,
542, 546, 547, 549, 550, 560, 561,
609, 620, 832, 633, 635, 639, 640,

www.dacoromanica.ro

.Rosca (lac), 255.

Rosculef (ca..,1a), 214.
Rosculef (movila), 214.

Rosesci (sat parasit), 350.

Rosian (sat), 102, 447.
Rosia Isola (Ins. Serpilor), 318.

Bou (grind), 807, 811.

Bops (gana), 812.
Rom (lac in ins. Ceatal), 254, 414,
813.

liclu (lac in ins. Caraorman), 257,

811.

Rofulef (lac), 257, 811.

Roth (general), 593.

Rottemberg (C-nie), 677, 679.
Rotterdam (port), 898.
Itotthoff (general), 578, 579.
Rotunda (baiter:), 183, 199, 380, 386.

Rotundulut (privalul-), 183.

Rousset Camille (n. pr ), 11.
Roxolani (popor), 528.
Rubrius Gallus (n. pr.), 522.
Rudacov (Lt.-colonel), 618.
Rudolf II (Impr.), 560.
Rudgevici (general), 593, 595.
Rudiger (general), 598, 599.
Rufin (questor), 431.
Ruflnus (milieu! lul Ovid.), 243.
Rugin6sa (padure), 146, 182, 183.
Bumbeca (sat parrisit), 350.
Rumelia (prov.), 204, 515, 573.
Rumili-Hissari (fort), 870,
Ruminia (vapor), 900.
Ruprecht (Palatinul RinuluI), 551.
Ruppert (general), 595.
Ruptura Cdel Pacuiulut (padare),
769.

Ruava (oras), 577.

Basra (grind), 269, 400.
Busca (garl), 400, 809.

990

Bum (garla in ins. SE Gheorghe), 257.

Rusciut (oras), 242, 353, 354, 350,

532, 561, 571, 575, 586, 591, 599,
602, 623, 876, 877, 870, 880, 881.
Rusciuc (sangeac), 357.
RusiT (popo r), 27, 62, 63,68,70,74,
107, 139, 150, 193, 253, 259, 260,
262, 263, 204, 265, 268, 269, 270,
315, 326, 328, 329, 330, 331, 334,
341, 312, 343, 348, 319, 359, 370,
377, 381, 382, 383, 38Q, 393, 395,
396, 397, 403, 404, 407, 411, 412,
413, 414, 417, 418, 420, 421, 422,
420, 434, 437, 446, 453, 453, 465,
471, 400, 497, 498, 542, 543, 544,
565, 570, 571, 573, 575, 570, 577,
578, 570,. 580, 581, 582, 583, 584,

585, 586, 587, 588589, 591, 593,

504, 595, 506, 597, 598, 599, 600,
601, 602, 604, 605, 006, 607, 608,
609, 611, 612, 614, 617, 622, 623,
024, 639, 641, 643, 645, 653, 779,
705, 817, 807, 871, 872, 876, 878,
881. 005, 007, 0l'8, 915, 910, 918,

Sabangia (padure), 112.

Sabangia (sat), 112, 231, 325, 372,
377, 380, 396, 397, 399, 404, 652,
686.

Sabangeak (mlastine), 227.

Sabaria (oras), 434.

Sabie (deal), 224.
Sabri-Pasa (del. C. E. D.). 231.
Sacctr (carierti), 842.
Sacrum (gura), 521 (vezI i sfanta).
Sadama(?), 432.
Sadik-Pasa (v. si Ceaicowsky),
330, 331.

Sadova (monastire), 873.

Sadulab-]3e1 (general), 624.
Safarik (v. Schafarik).
Safer (lunti), 337.
Sagadava(?), 529.
Sagalien (vapor), 900.
Sagzim (Isaccea), 552.
Sahara (Ora), 222, 453.
,$ahin GhiraI (Kan), 56.3, 564.
Sahman (deal), 217, 441.
Sahnzan (sat), 213, 217, 426, 427,
428, 441, 442, 650, 650.

Sala Coru Orman (plidure), 94,

010, 921, 922.

Rusia (Imperiti), 29, 31, 30, 37,42,

53, 54, 69, 92, 204, 242, 247e 252,
262, 270, 271, 272, 279, 280, 281,
284, 327, 320, 330, 331, 333, 311,
315, 363, 877, 380, 389, 409, 410,
416, 421, 434, 494, 495, 543, 567,
570, 571, 572, 576, 577, 584, 502,
597, 599, 600, 601, 610, 611, 621,
640, 646, 712, 748, 756, 757, 758,
759, 779, 813, 831, 807, 874, 876,
877, 878, 879, 880, 881, 882, 883,
885, 897, 910, 918, 922, 028, 929,
930, 931, 932, 933, 935.

Russ (vapor), 900.

RutenT (pop9r), 28, 328, 320.

161, 770.

Saia-Cula (car. BascliioI), 830,842,

Saia-Cula (deal), 115, 129, 190.
Saia-Cula (car. Armutlia), 829.
Saia-Culac (padure), 770.
Saia-Orman (padure), 770.
.Saiana Doice (vale), 101, 172, 237.
Said-Pasa (n. pr.), 60, 342, 354.
Saidi-Orman (padure), 39, 93.
Saidia (sat), 355, 446, 452, 694.

Saint Arnaud (general), 602, 600,

607.

Saint-Pierre de- (n. pr.), 281.

Rahman = Dinnnezeii.
R amazan = post.
Ramundere = (imbue zisRahmandere). V. aceste nume.
Rasova cimitir de vita.

Raiim = n. pr.
Regederessi = (trebue zis Regepderessi). V. aceste nume.
,Regene-Bair (trebue zis Regepbair), V. aceste nume.

Regep =n. pr.

Rusciuc = fus de tors.
.

Saadi-Effendi (n. pr.), 335.

Saban-Bair (deal), 39, 91, 92, 125,
157.

aban-Ceuir (vale), 39, 91, 02,157,

235.

Samoil (Rage), 543.

Sainotrake (?), 432.
Samovar (vas), 302.
Santni Dotal (cariera), 828.
Samsongi Aga (n. pr.), 411.
Samuil Klein (cronicar), 873.
Sdndr-Bair (deal), 95, 125, 160, 162,
163, 164, 476.

S'andr-Dere (vale sec. a BorungeI),

100, 103, 153, 167, 109, 209, 210,
236.

Sdndr-Dere (vale In balta TopracKiopru), 117, 230, 231, 241, 364.

Sdndr-lol-Bair (deal), 94, 95, 162,
163.

Selndr-Tepe (movila Intre Tallageac i Tuzla), 103,

Sandr-Tepe (movil.ln dealul Sari-

ghiol, la Nordul laculuI Mangalia), 104.

Scindr-Tepe-Cadidtiol (movila), 104.
S4ndr-7'af-Tepessi (deal), 119, 131,
358.

Sancal (deal), 176.

Sandu Popa (n. pr.), 785.

San-Francisco (oras), 53.
Sanscrita (limba), 343.
San Stefano (tratatul de la-),

Saphrax (sef got), 537, 538.

Saonul (balta), 198, 199.
Saonul (bait& In Delta), 255.
Saonul (monastire), 109, 147, 151,
199, 233, 251, 252, 396, 404, 405,
409, 410, 594, 595, 650, 685.
Saonid (pichet), 147, 504.

Sakar-Bair (deal), 74, 75, 115,110,

Sapunar (v. Spapunar).

Sakar-Bair (ram. luI Testemel),

120, 131, 225.
Salcor-Dere (vale), 116, 220, -2401

Salamina (insuld), 516.

Sale (Sulina ?), 552.

Sale (capitan), 36.

Sali-bel-dere (vale) 124, 180, 237,
Saligny (carierti,), 826.
Saligny (chimist), 67.
Saligny (inginer), 668.
Saligny (statie), 81, 102, 450, 451,
456, 669, 671, 675, 670, 677, 680,
681, 700.

Saline (Sulina), 265.

Salonet (ostr. Cu p,dure), 773.
Salonic (port), 898.
Salsovia(?), 111, 379, 400, 530.
Saltuk-dede (profet), 335, 545,558,
559, 572, 637.

Salvator,(yapor), 901.
Samakov (oras), 135, 550.
Samaldar-Bair (deal), 118, 130, 231,

www.dacoromanica.ro

31,

623, 624.

Salcalin (insula.), 203, 247, 253.

130, 135, 152, 226.

Traducerea numlrllor straine.

Sambata de sus (sat), 640.

Sambata de jos (sat), 322, 646.
Samos (insula), 885.
Samos (vapor), 898.

Sarat (comuna), 119, 122, 181,184.

185, 186, 187, 342, 417, 418, 419,
420, 422, 423, 424, 646, 691, 694,
706, 708, 711, 714, 716, 719, 725,
728, 732, 735, 742, 750, 782, 786,
792, 795, 834, 853.

.Sarat (mlastine), 185; 186, 244.

Saraiii (rail), 132, 149, 152, 184, 185,
225, 417, 419, 422, 423, 424, 747.
Saraiii (vale), 76, 132, 149, 152, 184,
185, 424, 425.

Saragea (sat), 123, 180, 215, 424,

428, 444, 446, 456, 045.

Saragga-Bair (deal), 123, 132.

Saragea-Dere (vale), 123, 180, 237,
455.

Sdrdm-Culac (vale), 176, 236.

Sarapcea (cariera), 829, 842.
Sarapcea (vale), 96, 99, 167, 236.
Sarapcea-Cara-Aci (sat), 167, 170,
448, 471, 479, 648.
Sarapci-Culac (movila), 175.,
Sarapci-Culac (vale), 175, 237,

9U 1

SarasinT (pop.), 512.

Sarl-Mese (podgorie), '752.

Sari-Meselic (deal), 120, 131, 224.

Satul nog (podgorie, Silistra)t 752.

Satut nob (com., pl. Sulina), 254,

&Irate (trei lacurT la Bei-bugeac),

Sari-Mesea-Bair de Est (deal), 39,

256, 262, 395, 706, 709, 712, 714,

717, 720, '726, 728, 733, 735, 744,
750, 764, 765, 766, 783, 788, 794,

Sararia (deal), 105, 128,191, 194, 301.

01, 125, 156.

234, 400, 403.

Sarl-Mesea-Bair de Vest (deal), 91,

Sttraturile (grld), 228.

Setraturile (grind), 257, 260, 807, 811.

Sdraturite (lac), 257.

Sarchis Agopcian (meira), 851.

Sardinia (Regal). V. Italia.

Sardinia (insuld), 758.
Saricea (sat bulg.), 35.
Sari-Bair (deal), 99, 126,
Sari-Burma (deal), 178.
Sartichioi (comund), 51, 63, 66, 112,
140, 220, 228, 234, 330, 359, 360,
372, 376, 377, 379, 380, 397, 399,
404, 494, 640, 653, 685, 686, 689,
1397, 706, 709, 711, 714, 717, 720,
725, 728, 733, 736, 743, '750, 784,
788, 703, 796, 853.

690, 697.
105.

Sarica (viT), 109, 233, 351, 389, 404,

407, 748, 752, 933, 937.
&mica (sat), 396, 407.

Sarighiot (carierit), 842.

Sarighiol (com., pl. Tulcea), 110, 200,

201, 234, 325, 395, 306, 397, 398,

399, 401, 402, 405, 406, 653, 686,
706, 709, 712, 711, 717, 720, 720,
728, 733, '736, 743, 751, 753, 784,
788, 793, '796. 842, 853.
Sarighiol (com., pl. Mang.), 103, 104.
207, 457, 458, 450, 460, 4(32, 464,
406, 408, 646, 650, 695, 700, 708,
711, 714, 716, 710, 725, 728, 732,
735, 742, 782, 787, 792, 795, 853,

Sarighiot (culme), 120.

Sarighiol (deal, pl. Babadag), 120,
121, 132, 210, 224, 225, 689.
Sarighiot (deal, pl. Mang.), 103, 104,
128, 207.

Sarighiol (plant., pl. Babadag), 763.

Sarighiot (sat, pl. Babadag), 120,
121, 216, 224, 225, 359, 366, 369,
376, 379, 651, 689, 690, 697, 763,
Sarighia (ludo, pl. Bab.), 121, 366.

Sarighioi (vale, pl. Tulcea), 110,

195, 234, 241, 401, 405, 414.
Sarighiol (Art), 121.

Sarighiot Est dere (vale), 216, 240.

Sarighiol Vest ( ), 216, 240,

Sari-beg-Mahomed-Aga (ceaus),
566.
95, 125, 120.

Sari-Iuk (mov. pe malul

104, 429.

Sari-luk-Bair (dea4 101, 127,169,

171.

Sarl-lukter (movil si deal), 103,

209, 210.

Sariurt (vale), 121, 240.

Sarmatia ard), 433, 510, 625.
Sarmatil (popor), 48, 49, 50, 243,
520, 534, 537.

Sarmatica (insuld), 248.

Sarmatica (mare geolog), 242.
Sarmis (Rege), 517.
Sarmisegetuza(?), 517.

Sarnicius sa Sarniki (scrilLor),

433, 547.

Sarp-dere (vale), 114, 115, 229, 241.

Sarp-Orman (padure), 771.

Sarp-Orman-Ceair (vale), 40, 94.
Saryali-Orman (pddure), 95, 771.
Sarpci dere (vale), 103, 108, 236.
Sarpen (ptidure), 770.

Sarpu (baltd), 98, 165, 166, 236,

237, 472.

914.

Sar(-Iol-Bair (deal),

684, 690.

Sariurt (sat), 121, 223, 327. 360.

368, 371, 376, 428, 651, 682, 684,

Sarichiot (mlastine), 227.

Sarichiot (padure), 112.
Sarica (deal), 233, 685, 687.

Sarica (Valea viilor de la-),

125, 156.

Sari-Mesea-Ceair (vale), 156, 235.

Sarl-Tepe (lng. Deniz Tepe), 114,
129, 220, 233, 365.
Sarinasuf (comund), 219, 234, 325,
395, 396, 397. 401, 403, 404, 405,
406, 653, 686, 706. 700, 712. 714,
717, 720, 720, 728, 733, 736, 743,
751, 784, 788, 793, 796, 853.
Sarinasuf (lac), 218, 258.
Sarinasuf (mlastine), 227.
Sarim Ibrahn Paf,(a (general), 573.
Sariurt (OWL), 121, 223, 240, 368,

Sdrt-Bair (deal), 695.

Scirti (vale), 103, 208, 239.
Sdra-Meselic (deal), 225.
Sasik-Corai (vale), 215, 240.
Sasik-Culac (vale), 215, 240.
Sastd-Culac (vale), 214, 240, 368.

Sasu (herghelia lul-), 781.

Sasu Nicolae (n. pr.), 827.
Satichtioi-Ceatir (vale), 39, 40, 92,
94, 161, 235, 475.

Satischioi-dere (vale), 82, 180, 237,

691.

Satischioti-Roman (sat), 123, 180,

418, 419, 423, 424, 425, 444, 456,
646, 650, 691.

Satischiat 2'urc (sat), 123, 180,336,

418, 419, 423, 424, 425, 444, 456.
Saint Monastiret (Nicolitel). 404.
Satui nob (con., pl. Silistra), 93,
,94, 155, 460, 161, 470, 471, 474,
480, 482, 646, 706, 709, 711; 714,
717, 720, 725, 728, 733, 736, 743,
750, 752, 769, 783, .787, 793, 795,
853.

www.dacoromanica.ro

796, 853.

Sntul nob (com., pl . Klein),

116,
381,
652,
726,
788,

'74,

119, 187, in, in 191, 380,

384, 385, 391, 392, 303, 391,
706, '709, 712, 714, 71.7, 720,
728, 733, 736, 743, 750, 781,
794, 796, 853.

Satul nob (corn pl.

259, 260, 395, 396,
495, 652, 706, 709,
720, 726, 728, 733,
'773, 784, 788, 703,

Tulcea). 251,
401, 406, 414,
712, 714, 717,
736, 743, 750,
705, 892, ,813,

853.

Said noft (sat, pl. Babad.),

118,

228, 220, 230, 233, 234, 325, 360,

301, 362, 364, 365, 371, 379, 398,
399, 651, 687.

&tut nob (sat, pl. Medg.), 62, 416,

456.

Satul not(' (in Basarabia),147, 594,

595, 590, 597, 613, 918.

Salta noft (pdure), 773.

Satul nob (pichet), 259, 409.
Salta nob, (sat prdsit?), 350.
&tutu); (vale), 225, 240.
Saturnin (general), 537,
Saturno (vapor), 899.
Saya (Episcop. Preslav.), 636.
Sava (r16), 512, 541.
Saya (sfintul), 630.

Saya Zaharia (n. pr.), 374

Sarda (lac), 254.
Savfet-Pasa (n. pr.), 624.
Savin Smucild (boor), 5138.
Saxa-Coburg (Print), 880.
Saxancatrac (deal), 121, 132, 214.
Saxancula (deal), 121, 132, 214,
216.

Sayd Pasa (n. pr.), 452, 453, 455,

599, 610, 674.

Sayd Pap (podul luT-), 684, 694.

Scamandru (n. mitol.), 314.
Scarlat Ghica (n. pr.), 1361.
Schaffarik (n. pr.), 434, 464.
Schamtcheff (general), 618, 610,
(320, 621, 622, 63.
Scherff (colonel), 31, 37.
Scheia (loc.), 558.
Scheleti Const. (n. pr.), 362, 371.
Schildtberger (n. pr.), 202, 547, 549,
552, 866, 875.

Schilders (general), 605,

Schmoldow Behr (conte), 220.
Schumann (maior), 915.
Schnhaber (inginer), 69.
Schuller (n pr.), 513.
Schlehta (baron, de-), 281,
Schwedler (n. pr,),. 678.
Sciuca (colonel), 618.

992

Scopitil (secta.), 63, 331, 333, 334,

Septimia Sever (Imp5r.), 531.

381, 458, 466, 005.

S-orci. (deal), 04, 125, 155, 159, 475.
Scorci (vale), 94, 159, 235.

Se ra-C ea ia- Bair), 156.

Scordiscii (popor), 518.

Scutari (ora), 602.

Scylace (n. pr.), 308.
ScythiT (popor), 47, 142, 243, 247,
314, 318, 321, 363, 513, 514, 515,
519, 520, 630, 777.

Scylhia (Ora), 313, 514, 516, 520,

534.

Stylihia-minor (Dobrogia), 27, 323

433, 514, 533, 534, 536, 538, 539,
540, 625, 626, 629, 630, 631, 632,
Scylltia-pontird (Dobrogia), 27, 344,
512, 533, 535, 541, 512.

Scythia-noua, (Ora), 514.

Scymnus de Chios (n. pr.), 247,

249, 252, 308, 464, 512.

Seadeddin (scriitor), 550, 552.

SeadeL-GhiraI (Serasch de Bugc),
572.

Sebastian (general roman), 537.

Sebastian Monachul (n. pr.), 262.
Secant (deal), 114, 120, 190, 191,
229.

Secele (sat In Trans.), 325.

Sectia V milliard, 508.
Seid-Curt-Culac (v. Buiuk-dereSeid-Curt-Culac).

Seiment (carie*, 836.

Seiment (padure), 769.
Seimenit-mcni (comuna), 146, 172,
170, 180, 424, 445, 446, 451, 455,
456, 495, 693, 697, 706, 709, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 733, 736,
742, 750, 755, 769, 783, 787, 792,
795, 833, 853.

Serafetin-Efendi (n. pr.), 31.

Serasrhierut Babadaq, 494.
Serapis (zeitate), 317.
Seraphimus (Episc. Silistra), 637,
638.

Serbia (Ora), 271, 273, 275, 277,

514, 545, 546, 549, 636, 897, 931,
934, 936.

Srbil (popor), 317. 417, 418, 426,

446, 471, 550, 566, 611, 862, 905.
erban Cantacuzino (Domn), 560.
Serbia (vapor. Florio), 899.
Serbia (vapor, Gagarin), 900.
Saba (cariera), 828.
Seremet (pdure). 768.
Seremet (sat) 123, 214, 215, 216,
357, 372, 426, 427, 428, 444, 650,
697.

Seremet-Bair (deal), 123, 132, 214,

Seremet-Culac (vale), 215, 240.
Serecu (piidure), 257.
Serecu (grind), 269.
Sergie Rant)? (garla lui-), 814.
Seriavoco (SarichioI), 330.

Serionne (capitan), 608.

Seriphos (vapor), 898.
Serpitor (insula). 31, 70, 71,72 76,
136, 142, 246, 272, 298, 305, 306,
307, 309, 310, 311, 314, 315, 316,
317, 318, 358, 624, 625.
Serpla-Culac (vale), 102, 178, 237.

Server-Paea (n. pr ), 31.

Serviciul Maritim Roman, 506, 898.

Serviciul de geniti al Div. Active, 176, 500, 505.

Seimenit-mict (ostrov), 146.

&twilit-mid (sat), 62, 80, 123, 124,
179, 446, 455, 646, 693.
Seimenii-mict (vale), 149.

quis), 281.
Sevaiova-Har (deal), 117,130,227,

Selcovnicov (colonel), 615, 616, 618.

Settla Kopac (p. trig.), 113, 233.

Selene (vapor), 899.
Seleucia (case), 629.
Seleucizi (familie), 335, 545, 572.
Selina (Ins. .$erpilor), 318.
Selim I (Sultan), 558.
Selim II (Sultan), 559.

Selim III ( ), 576, 577, 578, 579.

Selim Ghiral (eef attar), 575.
Setinas (Sulina), 25.
Selivanof (n. pr.), 333.
Selman (eef War), 564.
Semiramis (vapor), 899.
Sem;iter (sat parasit), 422, 425.
Senile (n. pr.), 699.
Senegal (vapor), 900.
Sendrescil (n. pr.), 402.
Sepple ;i Muria (carierd), 832.

818, 853.
Sf. Gheorghe (farul), 30, 297, 208.

St. Gheorghe (gura), 63, 247, 253,

256, 285, 297, 298, 599, 870, 881.
Sf. Gheorghe (insula intre brate),
139, 256, 263, 269, 806, 807, 809,

215, 357.

Semiler (v. Semeiler).

Seuthes (n. pr.), 516.
Seyssel d'Aix de Samariva (mar-

Seik-ul-Islam (la Turd), 355.

Seitan-Ibraim-Paea (gen.), 567.

SI. Gheorghe (brat), 84, 109, 110,

111, 135, 139, 113, 147, 151, 152,
200, 201, 202, 206, 217, 218, 219,
221, 246, 250, 253, 256, 257, 263,
264, 260, 270, 279, 284, 285, 290,
298, 391, 397, 399, 400, 401, 402,
403, 404, 589, 599, 600, 610, 610,
639, 669, 699, 795, 806, 807, 809,
811, 812, 813, 818, 919.
S. Gheorghe (capul), 30, 203.
Sf. Gheorghe (comunk"), 63, 250,
256, 257, 258, 259, 264, 395, 403,
652, 609, 700, 701, 706, 709, 712,
714, 717, 720, 726. 728, 733, 735,
744, 750, 772, 783, 788, 794, 705,

364.

Sevastopol (ora), 53, 606.

Sevastopol (vapor, Gagarin), 901.
Sevastopol (vapor), 529.
Sevatin (deal), 106, 128, 152, 194,
195, 197, 198.

Severin (ora), 143, 503, 900, 933.

Severin (vapor), 898.

Severin (vapor, soc. nav. Rom),

900.

Severin (banatul) 547.

Sevendic (sat parasit), 35, 40, 97,
170, 448, 471, 473, 478, 479.
Sevendic (deal), 97, 126, 166.
Sevendic (vale), 97, 99, 166, 236.
Sevendic-vale (padure), 771.

Sevri-Bair (deal), 227, 362, 365,

357, 370.

Sextus Pompejus (n. pr.), 431.

Sf. Chrysostom, 630, 631.
Sf. Gheorghe (banca), 869, 870.

www.dacoromanica.ro

812.

Gheorghe
203. VezI i Sakalin.

Sakalin),

Gheorghe (pieta), 904.

Sf. Gheorghe (pichet), 259, 499.
Sf.

Sf. Grigorie Nazianzinul 630.

Sf. Jerme, 630.
Sf. Munte, 388, 408.

Sf. Niculae (Monast. In Basarabia), 138.

Sf. Niculae (din China). 260.

Sf. Paraschiva, 636.
Sf. Sofia, 554, 875.
Sf. Theophan, 633.
Trel-Ierarcht 630.
Sfantlt (gura.), 248, 251.

Sfendislav (pretendent la Iron.

Bulg), 546.
Sfistofca (sat), 254, 256, 262, 395, 653,

706, 709, 712, 714, 717, 720, 725,

728, 733, 736, 744 750, 764, 772,
773, 783, 788, 794, 796, 853.

Sgrita (sat parasit), 350.

Siaban (hind). 337.

Siavus Pap. (beglerb. SilistreI,

565.

Siberia (Ora), 51, 52.

Sibiii (ora.), 874.
Siborne (n. pr.), 281.
Siicilia (Begat), 27.
Sicilia (ins.), 317, 431.
Sideri (n. pr.), 317.
Sideri (lac), 254.
Sidi-Orman (padure), 770.
Sidon (vapor), 900.
Sidonius-Apollinaris (n. pr.), 431.
Sidoniani (coloniet1), 512.
Sieval (lunti.), 337.
Siekierzinsky (boer polon), 567.
Sienkievicz (n. pr.), 281.

Siget (ora), 550.

Sigebert (n. pr.), 541.
Sigismund (Rege), 550, 551, 552, 553.

993

Sigismund Batori (Print, v. Batori).

Sill-Olu-Sirti (deal), 38, 90, 151.
Sila (n. pr.), 519.
Silcade (lun), 337.
Silesia (vapor), 899.
Silhige (luna), 337.
SiliVea (vale), 123, 124, 149, 179.
237, 415, 455, 456, 437.

Silistea (sat In Transilvania), 325,

Sititea (ves), 181, 237.
Siliftea (vid), 185.
Siliftea Saxancula (sat pardsit), 369.
Siliftea (sat prasit), 122, 369, 418.
Silistra (oras), 27, 33, 31, 32, 33, 34,
36, 37, 33, 41, 43, 51, 59, 89, 90,
92, 136, 142, 113, 140, 117, 153,
154, 156, 157, 277, 321, 311, 318,
355, 356, 363, 421, 476, 481, 502,
525, 548, 549, 550, 552, 553, 558,
559, 560, 562, 565, 566, 567, 570,
572, 573, 575, 578, 583, 584, 585,
580, 587, 588, 589, 590; 591, 592,
596, 598, 599, 631, 602, 605, 606,
613, 619, 620, 621, 622, 623, 624,
625, 637, 638, 639, 669, 676, 695,
697, 760, 876, 880, 881.

Silistra (punct trigon.), 90.

Silistra (vilaietul), 353, 779.
Silistra noua (plasti), 167, 328, 342,
315, 316, 347, 349, 351, 357, 416,
445, 457, 470, 471, 472, 481, 496,
702, 705, 706, 707, 708, 700, 710,
711, 712, 713, 714, 715, 716, 717,
718, 719, 720, 721, 722, 723, 724,

725, 726, 727, 728, 729, 730, 732,

'733, 731, 735, 736, 737, 738, 739,
740, 741, 743, 744, 746, 747, 750,
751, 752, 753, 755, 756, 769, 770,
771, 783, 785, 787, 789, 793, 794,
795, 802, 803, 804, 828, 853, 932,
933.

Silistra noua (judet), 357.

Silistra (district turcesc), 347, 610,
785, 780, 794.

Silov (Alexandru IvanovicI), 333.

Silvestre de Sacy (scriitor), 548,

869.

Simeon (Rege), 542, 635, 867.

Simeon (Patriarch. TrnoveI), 636.
Simeon Magistru (scriitor), 634.
Simeon (n. pr.), 392.
Simeon lacob (garla luI-), 256, 809.
Siminoca (lac), 254.
Simonide de Ceos (n. pr.), 307.
Simon Efendi-Papazian (n. pr.), 31.
Simondetti M. (cavaler), 281.
Sinan-Pasa (de la CtilugarenI), 560,
561, 864.

Sindil (popor), 47.

Singhiol (vapor), 898.

Sinodul I de la Nicea, 626, 627,

620, 630, 631.
blem 11 de la Constantinopc11, 628,
630.

ldem III de la Efes, 631, 632, 637.

Slava rusa (pdure), 772.

Idem IV

Slava rusa (rt), 74, 82, 90, 116, 117,

118, 119, 120, 131, 141, 152. 187,
189, 190, 214, 224, 225, 226, 227,
231, 240, 241, 357, 369, 378, 610,
685, 688, 689, 747, 761.
Slava rusa (vale), 116, 117, 118, 119,
120, 131. 185, 187, 214, 226, 240,
241, 363, 369, 377, 694, 697, 934.
Slava Cerkezsca (sal), 117, 118, 119,
226, 229. 230, 231, 360, 361, 362,
365, 370, 377, 378, 653, 689, 840,
Slava Cerkezsca (cariara), 830, 842,
Slava Cerkezsea (rid),118,119,131,
226, 230, 241, 362, 370, 377, 747.

Idem V

Calcedon, 631.
C-tantinopol, 632.

Id= VI Trula, 633.

Idem (de la Constantin. 1147), 637.

Sinoe (lac), 84, 88, 121, 111, 217, 218,

222, 223, 224, 357, 367, 368, 427.

Sinoiet (gura), 223
Sinope (oras), 552, 562, 571, 577,
874, 876.

Siria (prov.), 311, 512, 625, 868.

ipca (pas), 135.
Siran-Culac-Bair (deal), 40, 94, 125,
161, 162.

Sira-Iuk (movilal, 103, 208.

Siret (Mi), 135, 136, 142, 146, 196,
244, 528, 579, 868, 874.

Siret sestil (judetele din sesul), 705,

707, 710, 713 715, 718, 724, 727,
731, 745, 751.

Sirf Sindughi (campia), 550

Siria (trd), 883.
..3iriu (comuna), 123, 152, 417, 418,
419, 420, 122, 423, 424, 414, 456,
650, 706, 708, 711, 714, 716, 719,
725, 728, 729, 732, 735, 742, 750,
756, 782, 786, 792, 795, 853.
Siriu ((leal), 181.

SirienI (fam. imperiald), 531.

Sirrnium (oras), 142.
Sirte (golf), 512.
Sirti-Caia-Bair (deal), 102, 127, 167,

i Uspenia), 331.
Slavi (popor). 27, 872.
Slavonul (lac), 255, 814.
Slivno (oras), 623.
Slobozia (oras). 499, 502, 579, 581,
.S'lavaschy (v.

588, 589.

Slugariew (olonel), 618, 623.

Slusselburg (Regim. de-), 587.
Slcender (deal), 99, 126, 166, 170, 695.

Skender (sat), 40, 99, 160, 167, 471,

474, 479, 650.

Slcender sad Urluia (vale), 99, 166,

236.

Shender (vale sec. a Urluiei), 97,

99, 167, 236, 449.

Skender-bel (n. pr.), 551, 555.

Skender-vale (ptidure), 771.
Slcender-Orman (p,dure), 771.

168.

Sirt-Iol-Bair (deal), 93, 94, 125, 158,

159, 160, 161, 475.

Sirt-Orman (cariara), 838.

Sirt-Orman (pildure), 768.
Sisman Ibraim Pasa (general), 567.
*isman (Print), 546, 547, 548, 540,
550.

Sissek (oras), 500.

Sistov (oras), 602, 612, 916.
Sistov (pacea de la-), 880.
Sitalkes (n. pr.), 515, 516.
Silma-Bair (deal), 90, 126.
Sivri-Tepe (vid), 117.
Sivriu Ion (n. pr.), 752.
Sixt IV (Pap), 557, 875.

Skyros (vapor), 898.

Smolensk (in Rusia), 915.
Soanlik (comuna Greci), 385.
Soantea (padure), 773.
Sobiesky (Rege), 567, 568, 569.
Socariciu (sat), 591.
Societatea Romana de Constructii,
679, 680.

Societatea de istorie i antiquit. din

Odesa, 306, 316, 317.

Societatea austriaca de navigatiune pe Dunare, 901.

Societatea anonini Ungar, 901.

Slamuni-Culac (deal), 113, 129, 229,

361, 365.
Slanic (Ocnele de la-), 637, 638, 639.

Societat ea Aurora (Hd.rsova), 903.

Societatea geografic. romana, 927.
Socielatea. Michat-Bravul (Medgidia, 903.
.Societatea Nacedo-Roman a (Con-

Slniceanu (colonel), 31.

Slateia (lac), 183.

Societatea Meseria#lor (Constanta),

Slatina (vale si cdmpie), 73, 106,

191, 688.

Slava rusa (cariara), 842.

Slava rusa (comuna), 63, 60, 80,
117, 118, 119, 120, 225, 226, 227,
330, 359, 360, 361, 364, 365, 368,
369, 370, 377, 378, 421, 610, 653,
685, 689, 697, 703, 709, 711, 714,
717, 720, 725, 228, 733, 736, 713,
750, 755, 772, 784, 788, 793, 706,
830, 810, 842, 853.

71890

stanta, 903.
903.

Son:6M de petrole (Cernavoda), 851.

Socit anonyme des eiments, 851.

Socrat (scriitor), 629.
Sodak (dota), 338.
Sofia (oras), 602, 876, 879, 880.
Sofular (sat), 83, 99, 100, 102, 167,
168, 169, 441, 448, 457, 458, 459,
461, 463, 461, 467, 646.

Sofular (vale sec. a Borungel), 89

167, 168, 236.
125

www.dacoromanica.ro

994
Sol ular (vale, pl. Tulcea),110, 201,
239, 397, 401.
Sofular (Borungea), 169, 236.
;S'oimul (ostrov), 146, 155, 482.
Soliman (Sultan), 552, 553.
Soliman Magnificul (Sultan), 558,
559.

Soliman II (Sultan), 5439.

Soliman Paa. (apr. BrdileT), 598.

Soliman Pava (serasch. de Babadag), 568, 569.

Solina (Sulina), 880.
Solonful (grind), 257.
Soloview (n. pr.), 317,
Solugean (deal), 120, 131, 225, 366,
689.

Somova (band), 109, 192, 194, 389,

391.

Somova (carier), 842.

Somova (comuna), 62, 109, 110, 146,
198, 200, 387, 395, 396, 398, 399,
405, 406, 407, 653, 685, 706, 707,
709, 711, 712, 714, 717, '720, 726,
728, 733, 736, 743, 751, 755. 773,
784, 788, 793, '796, 842, 853, 933.
Somova (deal), 685, 686.
Somova (gArld,), 109, 138, 151, 198,
200, 398, 405, 406.
Somova (grind), 191, 192, 391.
Somova (pddure), 773.
Somova (prival), 109, 192.
Somova (vale), 100, 110, 200.

Sonda (grind), 268, 807, 813.

Sonda (pescdrie), 250, 254.
Sander (gura-), 30, 259.
Sonda sad Songa (v. Cionga).
Sonzilli (maior), 36.

Sorescu Martin (herg. luT-), 781.

Soroca (ora.), 559, 562, 565, 571.
Sotirescu (n. pr.), 640.
South-down (tip de Ole), 802.
South-Shields (ora.), 302.
Sozopolis (ora), 869.
Spania (Ord), 344, 554, 625, 758,
790, 878, 879, 897, 931, 934, 935,
936.

Spanioli (popor), 343.

SpahiT de orient (trupe), 606.
Spanka ktip de (iie), 790, 799, 802.

Spapunar (sat prsit), 101, 171,

448.

Spindulur (gArl.), 192.

Spindulut (grind), 192, 194.

Spireostonta (gur), 248, 249, 521.

Spitalul Militar Constan fa 429, 435,
500, 503, 670, 860, 923.

Spithead (fort), 925.

Spratt (n. pr.), 69, 71, 77, 135, 138,
141, 219, 221.

Stachis (Episcop), 626.

Staja (sat pdrsit), 350.
Sttinca (vale), 186, 238.
Sit:Inca-mare (deal), 109, 110, 129,
200.

Wiwi-mare (pridure), 773.

Skinca-micd (deal), 109, 110, 129.
Stdnca sca (vale), 186, 238.
Stancher, (vale), 106, 198, 239.

Stanciof Gh. (herghelia luI-), 781.

Stanciu (deal), 119, 131, 186.
Stdncele (sat prsit), 350.
StnilescT (sat), 570.

Stambul (vapor), 898.

Stanimir (balt.), 193.
Stari-Stambul (gurd), 29, 30, 31, 43,
137, 252, 268, 625, 918.

Starobratzy (sect), 329.

Starowiertzy (sect), 329, 330.
Statele Unite (WA), 53, 352.
Statius (n. pr.), 249, 250.
Steaua RometnieI (deposit de gaz),
851.

1.efan Albu (n. pr.), 824.

$tefan Belibow (n. pr.), 260.
tefan-cel-Mare (Domn), 260, 554,
555, 556, 557, 558, 874, 875.
Stefan-cel-Mare (vas), 611, 900.
tefan Duan (Rege), 636.

tefan din Bizantid (n. pr.), 308.

..5tefan Ghenciu (n. pr.), 829.
tefan (fiul luT Alex. cel Bun), 553.
tefan Milutin (Rege), 546.
'tefan Lascovici, 551.
5tefan Lcust. (Domn), 559.
tefan Niculae (preot), 827.
tefan Petriceicu (Domn), 566, 567,
568.

$tefan Toma. (Domn), 563.

*lefan Uro (Rege), 545.

$tefnescI (sat pe Prut), 557.

tefnescu Grigorie (geolog), 72,
77, 80, 81, 182.

tefnescu Saba (profesor), 72, 83.

,Stefnitit Vodd (Domn), 558.
Stegemann (general), 581.

Stein-am-anger (ora), 434.

Stella (istoric), 545.
Sthenostoma (gur.), 249, 250.
Stepa Dobrogier, 69.
Stephan (Archiep. de Sugdae), 637.

Sterpul (grind), 257.

Stesihor (n. pr.), 315.
Stetter (general), 591.
Stipanutur (vale), 112, 232, 241.
Stipoc (grind), 254, 255, 256, 260,
.394, 397, 400, 807, 814.

Styria (Lloyd, vapor), 899.

Stiria (Ord), 551.
StogocI (tip de Ole), 791, 792.
Stoian Avram (herghelia luT-), 780.
Stoian Dimitrof (n. pr.), 375.

Stoian Ilie (n pr.), 361.

Stokes Iohn Sir (L-t. general), 280,
281, 282, 285.

S-t. Petersburg (ora), 30, 272, 331,

576, 585, 586, 592, 878, 923.

S-t. Raphael (carierti), 823, 937.

Strabo (n. pr.), 246, 248, 249, 250,

www.dacoromanica.ro

251, 252, 309, 344 430, 434, 464

513, 514, 515, 516, 521.

Strambio (Cavalerul-), 280, 281.

Strasimir (Imp'rat), 546, 547, 550.
Stratonikia (ora vechia), 469.
Strelbytzky (n. pr.), 203.
Stri elif a (sat), 611.

Strambul (ostrov), 146, 155, 160,

162.

Strdmbul (pdure), 769.

StrImtoarea Bosforulul (v. Bosforul Thracic).

Strogonoff (ambasador), 592.
Strogonof Paul (conte), 591.
Stroia N. (n. pr.), 752.
Struwe (general), 36.
Stuart (baron), 281.
Stubeiulur (deal, ramif. dluluT
Cheiii), 105, 128, 194.

Stubeilor (deal, culmea principal.

a CerneT), 114, 129, 152, 229, 382,
386.

Stupart (deal), 118, 130, 231.

Stupart (pArtai), 232, 241.
Stuparr, (vale), 112, 113.
Stupina (vale la CalachioT), 122,
149, 237.

Stupina (vale la GrecT), 106, 112

191, 198, 239.

Stupina (deal), 227.

Stupiskin (general), 575.

Sturdza Dim. (om de stat i de

litere), 348, 905.

Styx (rid In infern), 142.

Suat-Iuk (mov.), 100.
Siit-Bair (deal), 398, 399.

Sublima Poartd, 31.

Sucva (judet), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754.

Sucva (ora.), 557, 568, 874, 875,

Sucidava (ruine), 525, 529. 637.
Suditu (herghelia luT-), 781.
Siid Bainof (carierd), 825.

Sudzal (ora), 331.

Suedo-Norvegia (Ord),

54,

267,

897, 929, 932.

Suerid (ef got), 537.

Suess (geolog), 72, 77, 242.
Sugdae (Sucidava), 637.
Suiacli (sat pardsit), 350.
Suillius (n. pr.), 431.
Sule-nou (Sulina), 552.
Suler-Orinan (pdure), 40, 97.
Suleiman (Sultan), 546.
Suleiman-Paa (deleg. C. E. D.),
281.

Suleiman-Paa (Serasch. SilistreT),

565.

Sulgin (colonel), 615, 616, 618.

Sulfaru (rful Casamcea), 213, 214,
240.

Sulina (brat), 72, 111, 138, 139,

143, 146, 147, 200, 246, 247, 250

995

253, 254, 255, 256, 257, 258, 259,

260, 262, 263, 266, 269, 270, 282,
283, 284, 285, 286, 287, 288, 289,
290, 291, 292, 293, 294, 296, 301,
304, 305, 394, 397, 400, 401, 411,
498, 581, 582, 592, 599, 600, 601,
619, 624, 667, 699, 700, 806, 807,
809, 811, 814, 815, 816, 817, 818,
881, 019, 932.
Sulina (caza), 31, 348, 625.

Sulina (canal). Vezi brat

Sulina (gura), 138, 139, 147, 204
265, 283, 284, 285, 286, 287, 288,
289, 290, 292, 293, 296, 297, 298,
303, 304, 573, 581, 600, 601, 669,
807, 867, 881, 932.

Sulina (ora), 30,

53, 54, 55, 57,

63, 64, 65, 68, 84, 139, 140, 143,
144, 205, 219, 246, 250, 254. 256,
258, 259, 263, 264, 265, 266, 267,
268, 270, 280, 283, 284., 288, 289,
290, 292, 293, 296, 297, 298, 299,
300, 301, 302, 303, 304, 305, 334,
336, 345, 346, 395, 483, 495, 496,
497, 498, 499, 501, 503, 505, 508,
500, 542, 552, 572, 578, 581, 582,
588, 597, 611, 621, 624. 652, 654,
655, 660, 661, 667, 668, 669, 670,
699, 700, 701, 706, 709, 712, 714,
717, 720, 726, 728, 733, 736, 744,
750, 758, 764, 766, 783, 788, 794,
796, 797, 811, 812, 851, 852, 857,
867, 879, 881, 883, 886, 889, 893,
897, 898, 899, 900, 909, 916, 922,

932.

Sulina (pichet), 259, 499.

Sulima (plash:). 255, 258, 262, 328,
342, 343, 345, 346, 347, 357, 358,
394, 395, 403, 493, 702, 705, 706,
707, 708, 709, 710, 711, 712, 713,
714, 715, 716, 717, 718, 719, 720,
721, 722, 723, 724, 726, 727, 728,
729, 730, 732, 733, 734, 735, 736,
737, 738, '739, 740, 741, 743, 744,
746, 747, 750, 751, 756, 772, 773,
783, 785, 788, 789, 794, 796, 802,
803, 804, 853.

Sulina (vas), 302.

Sulina (vapor), 898.
Sulina (In fata sat.), 263
Sulimanca (garlii,), 255, 256, 814,
815.

Sulimanca sca (garlit), 262, 268.

Sulimancet (gura), 221.
Suima Patlagean (campie),100,102.

SuImo sa Sulmona (in Italia),

48, 430.

Sulmki (1), 611.

Sultan-Bair (deal), 118, 119, 131,

152, 184, 185, 225, 357.
Sultan-Tepe (mov.), 118, 228.

Sultan (vapor), 899.

Sultan (pAdure), 768.
Sulugea (deal), 121, 132, 216.

Sulugea (vale), 121, 216, 240.

Sulugealc-Bair (deal), 122,132,184,
185, 214.

Sulugeak-Dere (vale), 185,214,238,

Suluk (carierti), 842.
Suluk (vale), 105.
Suluk sad Sulukulak (via), 73, 105,
194, 385, 389, 391.
Sultzer (scriitor), 433.
Sumla (ora), 135, 575, 577, 585,
589, 590, 591, 593, 599, 602, 613,
620, 635.

Sunie (Sulina), 572, 879, 880.

Sane (vas), 624.
Surahan (vapor), 901.
Surec-Ceair (vale), 179, 237.
Suscof (sub-locot.), 616.
Susus Alibet (ciflic i sat). 171, 488.
Susus-Tarifi-Bair (deal), 401, 127,
171.

Silt-Bair (deal), 115, 130, 190.

Silt-Ghiol (cariera.), 825, 838.
Siit-Ghiot (satul Cogeali), 428, 572,
Silt-Ghiot (lac), 71, 79, 80, 82, 84,
141, 203, 211, 212, 213, 425, 428,
435, 443, 606, 808, 684, 696.
Siit-Orman (carierA), 824.
Sutzu-Michail (numismat), 435.
Suvaloff (contele), 624.
Suvaroff (general), 575, 576.
Svetislav (Print bulg.), 869.
Sviatoslav (ef rus), 543, 867.
Svjatij-Sergij (vapor), 900.
Symplegadele (n. mitol.), 202.
Syzram (pod), 931.
SynginiI (popor), 343.
Synocdemus, 433.

Syra (ora), 761, 934.

Szabo (n. pr.), 69, 72.
Szapany (vapor), 901.
Szombately (ora), 434.

Sarp= periculos.
Sart din dos.

Sasac=imputit.
Sasli

stuf.

Satis = calator.
Saxan= cotofanit.
Sebil= drum drept.

$eitan=drac.
Selda

(trebue zis Solda) la stinga.

n. pr.
erniler

SAra= rind.
Seremet
(trebue zis Selamet)
sanettos.

Serpla=marricine.
Sevatin .(trebue zis Suatin), genetivul de la Suat.
Sevendic (trebue zis Sevindic)
vesel,

Sevri=ascutit.
Sfistofca= (rusesce) fluertiturti.
Sidi-orman
(trebue zis Saidiorrnan), a luI Said.
Sill
(trebue zis Sign) vac&
Silite= sat pArAsit.
Siran (trebue zis Sigran) urzicti.

iman=gros.

Sitma= frigurl.
Skender =Alexandria.
Soanlic = loc unde se cultiva
ceapa.
Sofu= evlavios.
Sofular = al evlavioilor.
Sol stinga.
Spa (trebue zis Asma). V. acest
nume.

Star = (rusesce) vechirt.

Su= apA.
Suhat =loc de pAunat vitele.
Suiacli= apatos.
Sulei= (trebue zis Suli), cu apti.
Sulman (jar nu sulma) incet.
Suluc = Jipi tOre.

Traducerea numirtlor strAine.

Saban= n. pr.

Sulugeac= apos.
Sus= fara.
SL=lapte.

Sacar = brz..
Sadie= capabil.

Sagar= surd.
Sahman = (trebue zis Saban). V.
acest nume.

Sah= drpta.
Saia=tirrEt
Saiana =Uri& mica.

Saiassi= tirla lui-.

Samaldar = paie.
Sanar .= hotar.

Sangiac= tinut.
Saragea= scrofuros.

Sarai= palat. --

Saram= subtire.
Sarapcea (trebue zis sarafcea)
al zarafuluI.

Sari= galben.

www.dacoromanica.ro

Tabacaria (lac), 211, 429, 443.

Tabacaria (loc. isol.), 211, 429.
Tabacul (?), 923.
Tabia franjuzeasca (deal), 102, 127,
174, 176, 178, 454, 924.
Tabia-Kioprii (fort), 183.
Tabla ruseasca (movilA), 102.
Tabla turceasca (mov.), 102.
Tabula PeutingerianA 247, 249, 433,
464.

Tacit (scriitor), 249.

Tafalfi (popor), 537.
Tahir-Pa,a (general), 31, 37.
Taibout de Marigny (scriitor), 72,
139, 141, 246.

996

Tailia (padure), 770.

l'aili-Sirti-Havale-Buru (deal), 95,
.125.

Tair-Buaz (gArl), 182, 183.

Taifa (afluent al rluluT Taita,), 107.
Taifa (deal), 108, 128, 229, 231.
Taifa (monastire), 75, 107, 228, 229,
231, 382, 383, 390, 640.
Taifa (paclure), 107, 105, 198, 231,
382.

Taifa (ral), 75, 76, 78, 90, 105, 107,

108, 112, 113, 114, 115, 116, 117,
129, 141, 152, 189, 190, 197, 198,
199, 213, 214, 225, 226, 228, 229,
230, 231, 232, 241, 360, 361, 365,
372, 375, 382, 383, 394, 402, 685,
687, 688, 761, 849, 934, 937.
Taifa (sat ptirasit), 325, 381, 382.
Taifa (vale). 55, 57, 58, 73, 75, 77,
82, 107, 108, 112, 113, 114, 115,
116, 117, 129, 135, 152, 195, 197,
198, 199, 226, 229, 231, 241, 365,
639, 685, 688, 927.

Taifa de Est (vale), 231, 241.

Talafman (movila), 100, 171.
Talafman (padure), 769.
7'alafman (sat), 100, 170, 171, 446,
452, 455, 694.
Talafman-Bair (deal), 100, 127, 166.
Taterul (ostrov), 146, 162.

Talina-Tepe (movila) 429.

Tamerlan, 344.
Tana (oras), 556, 869.
Tana-Saia (vale), 160, 235
Tanai-Tiubesi (deal), 102, 127, 174.
Tanais (oras), 543.
Tanas-Ceair (vale), 158 235.
Tanas-Sirti (deal), 39, 92, 125 157,
158.

Tanase (garla luI-), 193.

Taoba-Tepe (movilit), 122.
Taplic (deal), 94, 125, 155.

7'ara (ostrov), 146.

Tarban (lac), 137.
TarevicI (vas), 612.
Targitaos (popor), 335.

Tarigrad, v. Constantinopol.
Tan-verde (cariera), 830. 842.
Tan-verde (sat), 121, 223, 360, 368,
371, 372, 427, 654, 684, 690, 697,
779, 862.

Tarpcea (cariera), 842.

Tartares (tiganT), 343.
Tarutino (regimentul de-), 618.
Tapia (cariera), 79, 824.
Tafaul (deal), 213.
Tafaul (lac), 76, 80, 124, 141, 213,
214, 217, 240, 428, 441, 684, 690.
Tafaul (sat), 213, 217, 426, 427, 428,
442, 650, 682.
Tafaul (parld si vale), 122, 217, 240,
428.

Tafaul-dere sad Casebncea (vale),

214, 240, 244.

Tafaul-sirtt (deal), 121, 132, 213,

217, 428, 441.

Tatar-Bair (deal, ramif. Itif ArtaBurun), 100, 126, 167.

Taf-Bair (deal, ramificatia lui Caradgilar), 117, 130.

Tatar-Bair (deal, ramif. luI Cilic),

Taf-Bair (deal, ramiflcatia luT Testemel), 120, 131, 225.

7'af-Bair (deal, ramilic. lui UzumBair-Peuce), 112, 129, 228, 229,

Tatar-Ceair (vale), 122, 171, 236.

230, 231, 361, 364.

Taf-Burun (cariera), 828.

Taf-Burun (ciflic), 187.
2'af-Burun (deal), 78,118, 130, 367.

Taf-Burun (sat pritsit), 187, 422.

Ta.-Cefme (fritana), 477.
Taf-Cula (vale), 217, 240, 428.
Taf-Culac (deal, ramif. luI RamnicBair), 122, 132.
Tafli-Bair (deal, culmea Babadag),
117, 130, 225, 230, 362, 364, 365.

Taftl-Bair (deal, ramiflcatia lul

Testemel), 120, 131, 226, 361.
Tafli-Bair (movild), 124, 176.

Tafli-Burun (carierd), 828.

Tafli-Burun (carier Ghiuvegea),
829, 838.

Tafli-Burun (deal), 155, 157.

Tafti-Burun-Ceair (vale), 93, 158,
235.

Tasli-Culac (deal, ramiflcatia luI

Ramnic-Bair), 121, 132, 214, 216,
357.

Tasli-Culac (vale, secund. a Ca&laical), 215, 240.

Tasli-Culac (vale, secund. a TaiteT),
239, 231, 241.
Tasli-Culac (vale, secund. la Toxof),
216, 240.

Tasli-Dere (vale), 215, 240.

Tasli-Iulc (deal si movil), 103, 206.
207, 209, 210.

Tasli-Iuk(movild lng Constanta),

124, 153, 211.
Tasli-luk-D ene (vale), 124, 179, 237.

(movild), 97.

(movild pe dlul CoruBair), 99.

Tasii-Uluc (carierA), 828.

Taslic-Bair (deal), 115, 116, 130,

189.

Tasliva (padure), 770.

Tasos (insulti), 516.
Tafpunar (comun), 62, 123, 124,

113, 129, 229, 232.

Tatar-Ieni (v. lacul Tatanir).

Tatarlik (carierd), 842.
Tatar-/Ifesarilk (cariera), 831.
7'alar-Orman-Dere (vale), 102, 178,
237.

Talar-Pardina (padure), 773.

Tataria (WA), 333, 341, 389, 545,
571, 876, 878.

Talaria dobrogiand, 558, 602.

Tatarii (popor), 52, FA 61, 62, 67,
260, 261, 267, 321, 324, 325, 335,
340, 341, 385, 389, 494, 544, 545,
546, 547, 552, 555, 561, 563, 565,
566, 567, 570, 571, 576, 593, 636,
867, 868, 873.

Talaril din Bugeac, 390, 392, 398,

403, 418, 558, 561, 562, 563, 564,
565, 567, 568, 569, 570, 571, 576,
579, 933.

TatariT din Dobrogia, 336, 341, 342,

343, 347, 348, 349, 352, 354, 359,
362, 363, 366, 367, 368, 369, 370,
371, 372, 374, 378, 381, 393, 395,
396, 398, 406, 413, 414, 415, 417,
418, 422, 423, 424, 426, 427, 428,
437, 441, 442, 444, 446, 447, 449,
453, 455, 456, 458, 462, 464, 467,
469, 470, 471, 481, 501, 559, 560,
563, 577, 579, 600, 622, 644, 646,
650, 708, 762, 779, 780, 965, 907,
908, 928, 933.
Tatarul (bra4), 255, 814, 815.

Manzi (padure), 773.

Teitarul (vale), 149, 181, 238.
Tatarul-mare (insul), 29, 252, 260,
394, 814.

Tatarul-mic (insul), 29, 252, 814.

Tatarita (deal), 586.
Tatarita (sat), 586.
Tatarot (padure), 773.
Tatiana, 626.
Tatlageac (carierti), 838.
7'attageac (lac), 103, 104, 208, 209,
210, 239, 468, 469.
Tatageac (movil), 103.
Tatlageac (parlii), 208, 209, 210,
239, 464, 692.

179, 180, 350, 423, 424, 425, 428,

444, 445, 446, 455, 456, 646, 650,
694, 706, 709, 711, 714, 717, 720,
725, 728, 733, 736, 742, 750, 780,
783, 787, 792, 795, 827, 853.
Ta-Tepe (deal), 121, 132.
Taf-Tepessi-Iuk (deal), 216.
Tafuluc (cismea), 478.
Tafuluc-cefme (f0ntanti), 163.
Tatanir (lac), 255,260, 814, 815, 818.

Tatiageac (vale secund. a parfulul),

Tatanir (pescarie), 256, 260, 268,

Tatiti-Siihat (ample), 224, 366.

Tatra (vapor), 901.

815, 818.

www.dacoromanica.ro

209, 210.

Tailageac-mare(comunit), 103, 104,

203, 209, 210, 312, 457, 458, 464,
466, 467, 468, 469, 650, 692, 706,
708, 711, 714, 716, 719, 725, 728,
729, 732, 735, 742, 782, 787, 792,
795, 838, 853.

Tallageac-mic (sat), 208, 209, 210,

458, 468, 650.

997
Tatla (regiune), 314.
Taumn-Bair (carieral, 830.
Taufan-Bair (deal), 103, 128, 209,
210.

7'aufan-Io1 (vale), 110, 200, 230, 308,

414.

Taufan-Orman (deal), 214.

Taufan-Orman (pad u re), 122, 185.

Taufan-Tepe (deal, culme principal& aPeuce), 110, 129, 105. 200,

233, 398, 685.
Ta ?clan- Tepe (deal, prelungirealul
Uzum-Ba.ir), 112, 129.
7'aufan-Tepe (movila), 110.

Taurida (Crimea), 30.

TauriT (popor), 520.

Tauro-Scythri (popor), 250.

Tavernier-Jean-Baptisle (n. pr.).

804, 933.

Telifa (park), 113, 114, 233, 241.

Tetila (r1(1), 78, 90, 108, 109, 110,
113, 114, 129, 141, 229, 233,
241, 251, 361, 365, 372, 375, 370,
398, 399, 407, 685, 688, 934.
Telif a (vale), 75, 108, 100,110, 112,
114, 129, 233, 241, 252, 407,
682, 687, 688, 937.
7'elifa (vrf), 109.
Te/ce (cariera), 828.
Telce (sat parsit), 225, 377.
Telce-Trestenic (loc. isol.), 375.
Telcirghiol (cariera), 824, 826, 838,
Tekirghiol (comuna), 84, 209, 210,
211, 426, 442, 444, 445, 467, 468,
469, 682, 692, 697, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 723, 728, 732, 733,
742, 780, 782, 786, 792, 795, 824,
836, 838, 853.

Tchichatcheff (n. pr.), 69, 84.

Tebe (vapor), 899.
Techechiot (sat), 35, 40, 95, 96, 163,
164, 471, 473, 477, 650, 691.
Techechiot (vale), 96, 163, 164, 691.
Techechioi-Bair (deal), 96, 126, 474.
Techechiot-Ceair (vale), 95, 96. 236.
Techederessi (carierti), 829.
Techederessi (s.at), 35, 40, 85, 95,
471, 477, 481, 482, 503, 504, 650.
Techederessi (vale), 35, 95.
Techederessi-vale (padure), 771.

Techio de Bajo (n. pr.), 281.

TecucI (judet), 696, 698, 705, 707,
713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754, 871.

TecucI (ora), 871.

Teilor (deal), 90, 105, 107,128, 195,
197, 198, 228, 229, 231, 380, 386.

Telamon (n. pr.), 310.

Telchiornzan (pdure), 771.
Tetchiorman (alt trup de padure),
771.

Tilcirghiol (lac), 67, 68, 84, 87, 88,

103, 104, 209, 210, 239, 425, 444,
445, 456, 467, 469, 506, 607, 650,
602.

Tikirghiol (sanatoria), 67, 68, 86.

211, 445, 692.

Teodor (pre6t), 331.

Teodor de Mossuestia (scriitor),

632.

Teodorit de Cyr (scriitor), 632.

Teodorof (n. pr.), 317.
Teodorof (bulgar In Tulcea), 641.
Teodorof Stefan (n. pr.), 752.
Teraponti (monastire), 151, 504,
612, 918, 919.

Terbelia (rege), 542.

Teres (n pr.), 516.
Targu-Jill, 507,
Targovkte (ora.), 500, 503.

Tersconduru sa Tershondu (sat

Tel i f a (comu M), 109, 233, 325, 361,

375, 387, 389, 395, 396, 398, 399,

402, 404, 405, 406, 407, 411, 500,
653, (585, 687, 697, 706, 707, 709,
712, 714, '717, 720, 726, 728,
733, 736, 743, 751, 752, 753, 755,
773, 778, 784, 788, 793, 796, 832,
840, 853, 933. 934.
Telifa (deal), 687.
Telifa (padure), 773.

2'elifa (alt trup de padure), 773.

Tetre-Cula (cariera), 824.

Teugea-Orman (pdure), 05.
Thalia (scriere), 627.
Thalia (vapor), 899.
Thasule (ef turc), 558.
Thasos (vapor), 898.
Theodor Anagnostul (scriitor), 629.
Theodora (Imprtsa), 633.
Theodor Lascaris (Impel.), 335.
Theodor Moruianu (n. pr.), 388.
Theodorus (Arch. de Sugdae), 637.
'fheodosie Kuphara (calugr), 634.
Theodosiu (molul
29.
Theodosiu I (Patr. TernoveI), 6315.
Theodosiu II (Patr. Ternovel), 636.
Theodosiu-cel-batrem (Impr.), 538,
630.

Theophana (n. mit.), 510.

Tellek (beieite), 330.

Teleph (n. pr.), 515.

Teletzis (Rege), 542.

Tetera-Bair (deal), 102, 127, 148, 176.

Tempyra (7), 432.

Tenedos (ins.), 548.

Teich (n. pr.), 569.

Teleorman (judet), 606, 698, 705,
707, 710, 713, 715, 718, 721, 727,
731, 745, 749, 754.

Testemel (deal), 120, 131, 224.

Testemel (pdure), 763.
Testemel (paria), 224, 240.
Testemel (sat), 76, 120, 224, 225,
360, 369, 370, 378. 655.
Testimo (Episcop), 631.

Theodosiu cel /far (Inver.), 631.

Teriachiu A. (n. pr.), 281.

Ternobium (Ternova), 541.
Trnova, 135, 541, 544, 545, 546,

128,

210, 211.

Tessalonic (Mitropolia din-), 632.

Tessi Chevalier, 281.

Temiera (ora.,), 434.

7'eritzl mare (ins.), 162.

7'eriut mic ( ), 162.

7'elechiorman ( p.d u re), 770.

Telecea (sat Trans.), 325.

Telegraf Tepessi (deal), 103,

Telifa (pepinierd), 762.

547, 635, 636, 637.

bulg.), 35, 40, 95.

Tersconduru Ceair (vale), 40, 05,

Terter Sfentislav, 636.
Tertulian de Cartagina (scriitor),

Theophanus (Arch. de Sugdae),

637.

Theophanus (n. pr.), 51.

Theophil (Imper.), 542.
Theophil (Episcop), 626, 628.
Theo tim I (Episcop), 631.
Theothn II (Episcop), 631.
Therapia (vapor), 898.
Thernaae Herculantte (baI), 142.
Thermodonte (ria), 313, 314.
Thessalia (prov.), 316, 511, 512.

Thesalonic (ora), 633.

Thetis (n. mit.), 307, 308, 311, 312,
313, 314, 316.
Thetis (haltd), 205, 682.
Thetis (vapor), 899.
Thiagola (balt), 248.
77tiagola (gurd), 248.
Thiafel (comand. Acherm.), 561

Thogarma (Tura), 335.

Thomas Hareborne (n. pr.), 8 76.
Thimolleus (Episcop), 631.
Thracia (Ora), 316, 330, 314, 432,
512, 514, 516, 517, 519, 520, 521,
537, 541, 542, 543, 544, 546, 547,
625, 629, 631, 632, 633.

625.

Terzichiot (sat), 123, 215, 336, 369,

418, 423, 424, 650.
i vale), 123,214,
Terzichioi
215, 216, 240.

Terzi-Veli (sat), 99, 167, 169, 458,

461, 650.

Tepe-Bair (deal la Kirklik), 123,

132, 214, 215.

Tepe-Bair (deal la Caramurat),

124, 133, 177.

www.dacoromanica.ro

Thracl (popor), 318, 513, 514, 515,

517, 518, 521.

Thracia diocesis, 27, 533.

Thucidide (scriitor), 515.
Tiberiopol (-Varna), 633.
Tiberia (Rege), 542.
Tiberi (Impr.), 430, 433.
Tibrinul (lac), 179, 237, 451, 455.
Tibrinul (vale), 124, 170, 237, 451,
455.

998

Tibul (scriitor), 431.

Tifanarf (padure). 768.
Tiflis (vapor), 901.
Tigaie (tip de 6ie), 790, 791, 799, 802,

Tigani (popor), 57, 343, 344, 345,

347, 348, 359, 381, 396, 458, 542,
549, 905, 907.
Tiganca (pildure), 772.
Tiganca (parla), 107, 114, 229, 231,
382.

Tiganca (vale), 107, 114, 229, 231.

Tiganca Taitel (deal) 114, 129, 228,
229.

Tiganca Taifel (sat), 107, 108, 114,

198, 228, 229, 381, 382, 383, 385,
300, 40%, 405, 652, 754, 760.

Tiganes (TiganT), 343.

Tigancel (vale), 198, 241.

Tighina (oras), 559, 560, 561, 565,

566, 568, 570, 571, 576.

Tigru (vapor), 900

.7'ilcilesci (cariera), 825.
Tikilesci (sat), 149, 180, 181, 345,
417, 420, 424, 425, 646.

Tikilesci (vale), 149, 181, 238, 420,

423, 424, 691.
TUciLescl (monastire), 107, 198, 381,
390, 641, 651, 685.

Tikilesa (valea mon.-), 198, 239.

Tikilesa (dealul monastirei-), 198.
Tilchia (insuld), 140, 154, 591.
Tilgrotin (sat), 568.
Tilsit (tratalul de la-), 578.
Timar-ows (?), 572.
Timok (rig), 277.
TimoteI (Patriarch), 540, 632.
Tinos (vapor), 898.
Tios (oras), 317.
Tirasco (sef cazac), 568.
Tirol (prov.), 457.
2'irpan-dere (vale), 103, 208, 239.
Tisza (vapor) 901.
Titerev (general), 588.
Titus (Imp6r.), 435.
Tiulia Babaith (deal), 40, 97, 126,
166

Ttiumbet-Batir (deal). 39, 92, 125, 155,

157.

Tiuntiunluc (padure), 770.

Tiutiuluc-Ceair (vale), 98, 166, 236,
Tobak (sat), 568.
Tobias Gherghel (n. pr.), 357.
Tocilescu (Archeol.), 55, 100, 251,
513, 637.

Toximiu (movila), 376, 377.

Toximiur (movilti.), 379.
Tocsof (comunti), 121, 216, 359, 360,
366, 368, 371, 372, 378, 379, 424,
444, 651, 655, 089, 690, 697, 706,
709, 711, 714, 717, 720, 725, 728,
733, 736, 743, 750, 771, 784, 788,
793, 796, 842, 853.
.7'ocsof (partfi), 214, 216, 240.
Tofanarti (ins.), 183.

Toghanbeg (gener.), 551.

Tohan-beI (sef latar), 565.
Tomis (haltii), 205, 682.
Tomis (societate), 903.
Tomis (oras), 27, 48, 141, 205, 242,
243, 248, 317, 321, 430, 431, 432,
433, 434, 435, 437, 443, 464, 513,
517, 518, 519, 520, 524, 525, 529,
560, 531, 533, 531, 535, 536, 538,
625, 626, 627, 628, 629, 630, 631,
632, 633.

Tomiswar (oras), 433, 434.

Tone Niculae (n. pr.), 752.

Tortoman (com.), 62, 124, 177, 179,

180, 350, 427, 428, 445, 446, 447,
449, 451, 453, 454, 455, 456, 620,
621, 646, 659, 694, 706, 709, 711,
714, 717, 720, 725, 728, 733, 734,
736, 742, 783, 787, 792, 795, 827,
836, 851, 853.
2'ortoman (deal), 179, 425, 604.
2'ortoman (movila), 124,
Tortoman (vale), 124, 179, 237, 456.
Tott (baronul de-), 336, 339, 340,
341, 350, 778.
Toula, 934, 935.

Ton gea (padure), 770.

Topaazler (deal), 99, 126, 167.
Topal (car.), 822, 838.

Toxof, vez! Tocsof (n. pr.), 72, 81,

Topad (com.), 59, 62-, 78, 79, 80, 122,

Traian (Imprat), 323, 522, 523,

146, 180, 181, 417, 418, 420, 423,

424, 455, 456, 495, 646, 670, 697,
706, 708, 711, 714, 716, 719, 725,
728, 729, 732, 735, 742, 750, 755,
768, 782, 786, 702, 795, 825, 831,

Traian (plasd), 416, 470, 477.

2'raian (sat), 426, 427, 690, 697.
Traianopolis (Nicolltel ?), 404, 522.
Trakan (oras), 28.

838, 853.

Tramontana (p. pe bratul Sulina),

2'opal (deal), 82, 122, 132

Topal-Boazgic (padure), 768.
Topdrsciu (vale), 119, 150, 186, 233,

242.

Traian (general), 537, 538.

626, 867.

295.

Trancovija (deal), 90, 91, 125, 156,

472.

Trancovila (vale), 90, 91, 156, 157

419.

Topctii-Batir (deal), 155.

Topcif-1o1 (vale), 156, 235.

TopciI-Iol (deal), 91, 154, 156.

Topci-Sirt1 (deal), 90.
Topolog (comuna), 54, 118, 120, 123,
185, 187, 189, 362, 363, 370,

417, 418, 424, 425, 508, 646, 650,

688, 691, 693, 694, 725, 728, 729,
732, 735, 742, 750, 755, 768, 782,
786, 792, 795, 853,
2'opolog (deal), 119, 131, 189, 225,
226, 357, 370.
Topolog (rig), 118, 152, 424.
Topolog (vale), 118, 120.
Topolog (padure), 768.
Topolog-Culac (vale), 184, 238.
Topolog-dere (vale), 119, 120, 184.
238.

7bpolog-Itiomdn (sat), 185, 350, 424.

Topolog-Tntar (sat), 185, 424, 646.

Topraisarf (comuna), 62, 103, 153,
168, 178, 210, 457, 458, 459, 460,
463, 464, 467, 468, 469, 470, 650,
692, 693, 695, 697, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 725, 728, 732, 735,
742, 781, 782, 787, 792, 795, 853,
Topraisarti-Bair (deal). 103, 128,
153, 168, 178, 210, 469.
Toprac-Kiopru (pod), 684, 685, 688,
921.

Toprac-Ktiopru (balta), 112, 228, 230,

361, 364, 372, 379, 494.

Torcy (colonel), 613.

Torontal (vapor), 901.
Tornaghi (cdpitan), 31.
Tornycroft (vapor), 624.
To? t-Karaboni (sat parasil,), 350.

www.dacoromanica.ro

235.

Trancu Th. (n. pr.), 822.

Trandafir (podul lui-), 197, 198 382.
Transilvania 52,242, 324, 325, 388,
420, 421, 555, 656, 558, 560, 561.
564, 565, 606, 640, 646,-; 756, 779,
780, 791, 876.

Transilvanent

MocanI.

TrapezundeI (Imperiul), 554, 555,

875.

Trapezus (oras), 571, 874, 876.

Tref, f8ntetinf (cariera), 846.
Tref mor! (loc. isol.), 232.
Tremurus (insulti,), 431.
Trenarf (pichet), 147.
Trestenic (sat), 113, 233, 325, 360,
361, 374, 375, 399, 402.

Trestenic-Nalbaut (padure), 772.

Triandafil (n. pr.), 752.
Tribalia (prov.), 632.
Tribalii (popor), 513, 515, 516, 517,
518, 521.

Triest (oras), 221, 302, 669, 884, 899

Triest (vapor), 899.

Trinitas (vapor), 901.
Tristele (scriere), 48, 56, 242, 243,
432, 433, 748.

Tritonice (Tomis), 434.

Tritonis (lac), 512.
Triozorul (lac), 255, 400, 815, 810,
817, 818.
Troesmis (Iglit,a), 187, 188, 323, 393,
620, 521, 525, 526, 527, 528, 529,
541.

Trotiana (ins.), 146, 172, 179.

Troia (oras), 309, 312, 313, 314,
316, 513, 515.

999

Troglodytil (poporl, 249, 322, 379,

453, 515, 521.

Troina (padure), 769.

Tropaeum Trajoni, 318, 452, 523,
821.

Tropaemsium Civilas (v. Civitas

Tr).
Trotter (H.-colonel), 281.
Tudorancea Drugean (n. pr.), 824.

Tudor Vhtafu (Olga luI-),

257,

811, 812.

Tugarlea-Bair (deal), 112, 120, 228,

233, 379.

7'ugulea (carieril), 822, 816, 937.

rugulea (deal), 108, 128, 199.
Tula (Recrim. de), 618, 619, 620.

7'ulcect (1;at), 138, 147, 200, 253,

254, 291, 401, 414.

Tulcea (cariera), 842.

Tukm (caza), 31, 347, 348, 353, 625,
770, 785, 789, 791.
.7'ulcea (deal), 110, 129, 151, 414, 415,
685.

Ttilcea (judat), 30, 43, 54, 61, 62, 63,

64, 65, 66, 68, 77, 116, 118, 122,

148, 185, 187, 213, 214, 217, 268,
325, 328, 334, 336, 342, 343, 345,
346, 317, 348, 319, 357, 358, 352)
369, 371, 377, 380, 385, 392, 395,
416, 418, 425, 483, 484, 486, 488.
490, 492, 509, 644, 645. 650, 659,
682, 686, 688, 690, 694, 696, 698,
700, 702, 703, 704, 705, 706, 707,
708, 709, 710, 711, 712, 713, 714,
715, 716, 717, 718, 719, 720, 721,
722, 723, 724, 726, 727, 728, 729,
730, 731, 732, 734, 735, 737, 738,
739, 740, 741, 744, 745, 746, 747,
748, 749, 750, 751, 752, 753, 754,
755, 756, 759, 761, 766, 771, 779,
780, 782, 783, 785. 786, 788, 789,
790, 791, 792, 793, 794, 795, 796,
802, 803, 801, 822, 829, 833, 833,
840, 841, 842, 843, 846, 847, 851,
852, 853, 851, 855, 857, 858. 859,
901, 903, 904, 906, 907, 908, 909,
931. 932. 933. 931.

Tulcea (munti), 77.

7'ulcea (ora), 29, 54, 64, 65, 68, 69,
70, 71, 72, 76, 77, 78, 80, 84, 87,
88, 108, 109, 110, 112, 121, 138,
146, 147, 151, 194, 198, 199, 200,
213, 214, 219, 220, 222, 223, 221,
227, 228, 229, 230, 233, 234, 253,
251, 259, 252, 268, 280, 283, 290,
297, 301, 302, 321, 325, 330, 331,
331, 335, 344, 346, 317, 348, 350,
351, 353, 354, 355, 356, 357, 350,
361, 362, 363, 361. 365, 366, 367,
368, 370, 371, 372, 376, 370, 386,
337, 389, 390, 391, 394, 395, 396
397, 393, 399, 400, 401, 402, 403,
404, 405, 406, 407, 408, 411, 412,
413, 414, 415, 416, 421, 428, 433,

443, 414, 451, 483, 494, 495, 497,

498, 409, 500, 501, 502, 503, 504,
506, 508, 509, 529, 530, 572, 573,
574, 575, 577, 578, 579, 581, 582,
596, 597, 598, 601, 602, 606, 611,
613, 614, 617, 619, 639, 610, 641,
653, 654, 655, 669, 670, 682, 683,
684, 685, 686, 687, 688, 690, 695,
697, 699, 700, 701, 706, 709, 711,
712, 714, 717, 720, 726, 728, 733,
734, 736, 743, 748, 751, 753, 757,
763, 766, 773, 784, 788, 789, 793,
796, 797, 806, 807, 812, 813, 816,
832, 838, 840, 842, 851, 852, 857,
860, 882, 883, 886, 888, 893, 896,
897, 899, 900, 901, 902, 903, 904,
909, 016, 918, 919, 922, 029, 933,
034., 936, 937.

TuIcea (padure), 773.

7'ulcea (plasa), 254, 255, 258, 328,
342, 343, 345, 316, 317, 348, 357,
358, 380, 394, 305, 396, 399, 403,
492. 702, 705, 706, 707, 708, 709,
710, 711, 712, 713, 714, 715, 716,
717, 718, 719, 720, 721, 722, 723
724, 726, 727, 728, 729, 730, 732,
733, 734, 735, 736, 737, 738, 739,
740, 741, 743, 744, 740, 747, 751,
752, 753, 755, 756, 773, 784, 785,
788, 789, 793, 791, 796, 802, 803,
804, 832, 853, 933, 931,

Tulcea (p. trigon.), 110, 112.

7'ulcea (sangeac), 31, 353, 355, 411,
495, 625, 929.
ulcea (vale), 110, 112, 151, 200, 233,
234, 239, 414.

Talon (ora.), 606.

Tumuli (movile), 71.
Tuna-Orman (deal), 96, 126, 146.
148. 162. 474.

Tundgea (Oa), 432, 513, 514, 550.

Turbencea (movila), 122. 152, 357.
7'urbencea (sat prasit), 369.
7'urbencea-Bair (deal) 122, 132, 185,
214, 357.

Turc Amzall (sat prasit), 350.

Turc-Murfat (sat), 102, 178, 425,
442, 443, 446, 447, 453, 468, 673
781, 924.

Turcana (tip de de), 791. 799.

Turcia (Ora), 31, 36, 37,42, 52, 69,
71, 92, 141, 252, 270, 271, 280 281,

282, 283, 284, 328, 329, 330, 331,

331, 338, 341, 315, 347, 352, 356,
409, 412, 416, 420, 421, 434, 437,
454, 558, 560, 563, 565, 567, 570,
576, 577, 578, 592, 593, 595, 599,
601, 606, 610, 611, 624, 640, 643,
786, 805, 874, 87, 878, 879, 880,
881, 883, 885, 897, 903, 928, 031,
931.

TurciI (popor), 28, 57, 60, 61, 62, 63,

66, 67, 68, 70, 74, 111, 140, 202,
218, 221, 260, 261, 262, 263, 264

www.dacoromanica.ro

266, 267, 285, 298, 321, 324, 325,

326, 327, 330, 331, 334, 335, 336,
337, 338, 339, 310, 311, 312, 313,
315, 317, 348, 349, 350, 352, 353,
354, 355, 356, 359, 361, 303, 365,
366, 367, 368, 360, 370, 371, 372,
374, 375, 377, 378, 379, 381, 382,
383, 384, 385, 386, 387, 388, 389,
391, 392, 303, 395, 396, 397, 398,
399, 401, 402, 408, 409, 411, 413,
414, 415, 417, 418, 420, 421, 422,
423, 424, 425, 426, 427, 428, 431,
435, 431, 437, 440, 442, 443, 444,
445, 446, 447, 448, 449, 450, 452,
453, 455, 457, 458, 460, 462, 463,
465, 467, 469, 471, 472, 494, 497,
408, 501, 503, 516, 513, 544, 515,
546, 547, 548, 549, 550, 551, 552,
553, 554, 555, 550, 557, 558, 559,
560, 561, 562, 563, 565, 566, 567,
568, 569, 570, 571, 572, 573, 574,
575, 576, 577, 578, 579, 580, 581,
582, 583, 584, 585, 586, 587, 589,
590, 591, 592. 594, 595, 596, 597,
508, 509, 600, 601, 602, 605, 609,
610, 611, 612, 614, 615, 616, 617,
619, 620, 621, 622, 623, 624, 637,
640, 642, 644, 645, 646, 647, 648,
640, 650, 660, 661, 682, 683, 695,
699, 708, 739, 760, 761, 778, 779,
780, 780, 791, 794, 804, 805, 806,
820, 821, 822, 827, 828, 831, 869,
870, 871, 874, 875, 876, 878, 880,
881, 882, 897, 903, 905, 907, 908,
915, 919, 921, 928, 929, 031, 933,
935, 936,
Turc6ia (ptidure), 772.
Turc6ia (balt), 188, 190.

Turcomanl (v. Turd).

7'urc6ia (comuna.), 29, 63, '74, 115,
136, 116, 147, 150, 187, 188, 190,
101, 380, 381, 383, 381, 385, 386,
392, 393, 391, 652, 697, 706, 700,
712, 714, 717, 720, 726, 728, 732,
736, 743, 750, 755, 772, 784, 788,
794, 795, 802, 822, 832, 817, 848,
853, 031.

Turc6ia (getrlii), 115, 190.

Turcului (deal), 124, 133, 178.
Turculta (vale), 178, 170, 237.
7'urchi ceamila (s. Hagi Avat), 376.
Turet (garlii,), 218.
Turia (vale), 110, 201, 239.
Turiaculta (vale), 107, 198, 231, 230.

Turin (tratatul de la-). 548.

Turkestan (Ora), 53.
TurlacBair (deal), 99 126, 169, 170.
2'urla Mezarlitc-Bair (deal), 99, 126,
169, 170.

Turnu Rou (pas), 874.

Turnu Severin (v. Severin).
Tursun (cariera), 830.
Turtuc,aia (oral), 28, 51, 585, 587,
591, 599, 602.

1000

Tuslarescl (n. pr.), 402.

Tusu-dere (vale) 178, 237.
Tutova (judet), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749. 754, 871.

Tutrokan (ora), 28.

ruluiatul mare (vrf). 74.
Tutzkow (general), 595.
:ruda (cap), 30, 43, 83, 104, 141,
203, 208, 209.

2'uzla (com.), 54, 62, 103, 200, 210,

211, 445, 457, 458, 464, 467, 469,
470, 646, 650, 692, 706, 708, 711,
714, 716, 719, 725, 726, 728, 732,
735. 742, 769, 782, 787, 792, 705,
826, 853.

Tuzla (far), 209.

Tuzla (vale), 210, 211, 239.
luzla (mov. pe dlul Dermen), 103,
104.

Tuzia (lac), 76, 79, 84, 88,121, 140,

218, 222, 223, 357, 427, 873.
Tuzla (planlatie), 222, 223, 763, 769.
Tuzla (pepinier.), 762.
Tuzla (vapor), 898.
2'uzta-Bair (deal), 100, 126.

Tuzla-Burum (satul Tuzla), 572

Tuzla-Ghiol (v. Tekirghiol).
Tuzla-Iuk (deal), 211.
Tuzla-Iuk (movild), 40, 95.
Tuzla-Iuk-Dere (vale), 179, 237.
Tuzla-Tepe (movil.), 103.
Tyras (Nistru), 309, 363.
Tyras (ora), 317, 528.
Tyrangi Lao Sarmatae (popor), 515.
Tzelzes (n. pr.), 310.

Traducerea numlrilor strine.

Tabia =- fortrtd.
TabiasI=-- fortarta luI-.

Tatarlic= mahalaua Tatarilor.

Talla= dulce.
Tatlgeac= dulceag.
Tauan== epuro.
Taz11= chel.

Teche= tap.
Techir n. pr.
Teiube= pecit.
Tepe -= movild.
Tepesst == movila

V. a. n.
Tana-Saia --= (trebue zis Dana-Sa-

iasi). V. aceste nume.

Tetera = (treb. zis Tetere) scumpie.

Urluia (sat), 07, 98, 163, 166, 170,

Teugea = (trebue zis Chenge). V.

acest nume.
Tirpan =c6s4.
Tiumbet = (Lrebue zis Chimbet).
V. a. nume.
Topal = schiop.

Topalar =pluralul de la topal.

Topaazler

(trebue zis Topalar),

TOF. Ci = artilerie.

Topraisarl= (de la Toprac-Sari).

V. a. nume.
Toprac= pmnt.
Topraclic cu pdmnt.
Tortoman= puternic.
Toxof= (corupt din Docuz-Sofu).
V. aceste nume.
Tugurlea =-- (trebue zis Tgdrek)
rotund.

colle.
Turbencea= ca tulpanul.
Tursun= voinic.
Tusu = (trebue zis Su-sus). V.
aceste nume.
cu tutun.
Tuzla= (de la Tuz) = sare.

Ubicini (n. pr.), 28, 52, 348.

Uduanzet-Bair (deal), 102, 127, 174
179.

Ufniarschi (general), 618, 621.

L'Iota (movila), 104.

Ulemale (la Turci), 340.

Una (n. pr.), 536, 629, 63J.

Trt=piatrd.
Tasaul = curte cu zid de piatra.
Tasla =cu piatrd.
TaQ11c = pietros.

471, 476.

Urluia (vale), 89, 06, 97. 98. 100,

126, 163, 230, 445, 452, 453, 472,
473, 476 478, 479, 691, f124.

Urumbei (comuna), 75, 118, 119,

187, 189, 358, 370, 381, 385, 417,
418, 419, 422 424, 425, 643, 706,
708, 711, 714, 716, 719, 725, 728,
729, 732, 735, 742, 750, 755, 708,
782, 786, 792, 795, 853.
Urumbei (ptidure), 768.
Urumbeti (vale), 118, 187, 238.
Ursul (Episc. Abaritilor), 633.
tkakow (general), 331, 577, 598.
Uscudama (Adrianopoli), 432, 867.
Uspenia (mdnastire), 119, 120, 225,
226, 33), 331, 377, 378, 689.
Uspjeh (vapor), 901.
Ussuber (sat pdrasit), 350

Uwarow (general) 5b8, 591.

Uzlina (lac), 257, 809, 810.
Uzlina (sat), 256,263, 208, 395, 669,
800, 818.
Uzli nef (lac), 257, 809.

Uzum-bair (carierd), 832, 842.

Uzum-batir (deal in Bulg.), 40, 94,
125, 161.
Uzum-bair (deal pl. Babad.), 117 130.

Tepessi). V. aceste nnme.

Tanas-Ceair = (trebue zi5 DanaCeair). V. aceste nume.
Tahri-verdi
Dumnezed a dat
(In loca de Tan-verde).
Taoba-Tepe= (trebue zis TeiubeTepessi). V. aceste nume.
Talla = sLng.

574, 577.

Urlot (cariera), 831.

Urluchioti (carierd), 826.
Urluchioti (movild), 211.
Urluchioti (sat), 210, 211, 445, 458,
467, 469, 607, 692.
Urluchior. (vale), 211, 239.

Tanai-Tiubessi = (Lrebue zis Dalla-

Tarir1=In spre.
Tarla=loc arabil.

270, 599.

Unirea (soc. de asig.), 902.

Universala (soc. de asig.), 902.
Upan (M-ti), 51, 581.
Urano (vapor), 899.
Urban V (Papa), 549.
Urechia V. A. (scriiter), 92, 475,

Terscondu =pe dos.

Terzi =croitor.
Testemel=ervet.
Telchi= vulpe.
Telita (slav.) juncana.

Tai= mnz.
Taili=mnzat.
Taill-Havale-Sirti-Burun = (trebue zis -=- Taili-Ouli-Sirt-Burun).

Unkiar-Skelessi (tratatul de la-),

Ulmilor (v.), 150, 187, 238, 358, 381.

Untaba (pArid), 115, 100, 238, 392.
Ulmuluti (vale), 115, 190 238.

Ungaria (tara), 344, 434, 544, 549,

550, 551, 552, 554, 555, 556, 558,
559, 560, 567, 600, 636, 756, 872,
874.

Ungern (general) 575.

Ungurii (popor), 260, 343, 347, 417.
418, 426, 446, 458, 471, 549, 551,
552. 553, 554, 556, 557, 558, 867,
8 f8, 875.

www.dacoromanica.ro

Uzum-bair (deal pl. Silistra ramif.

dealului Coslugea), 93, 125, 160,
161, 162.

Uzum-bair (deal pl. Silistra. ramif.

dlultfi Gheci-Orman-Bair), 95,
125.

Uzu7n-bair (ram. ha Cayada), 117,

130, 225, 226, 230, 365, 378.
Uzunz-Cular. satt Teche-chioti (vale),
163, 236.

Uzum-Culac (vale sec.a Borungei),

170, 236, 474.

Uzum-Cular-Bair (deal, rairif. din

Ghiel Punar), 98, 126, 163, 166,
470.

Uzum-Culac-Bair (padure), 769.

Uzum-Hasan (llul), 554, 555, 556,
875.

Uzum-iliesea-Sirti (deal ramif. din

dlul Dobromir), 05, 125, 161.

1.001

Uzumlar (sat), 103, 167, 168, 169,

210, 458, 462, 467, 468, 469, 650.

rzumlar Ceair sag dere (vale),

103, 168, 210, 236.

Uzum-Ada (padure), 769.

Uzum-Amet (vale), 173, 174, 175,
237.

Uzum-Amet-Bair (deal ramif. luI

Caraacic, pe la Tabia Fran1),

102, 127, 173, 174.

Uzum-Bair (ramif. dealuluI rnare,

orografia Peuce), 112, 129, 229,
233. 414.
Uzum-Bair (ramif. lul Muur uazlikiBair), 102, 127, 167, 168.

Uzum-Ceair (vale), 101, 173, 237,

Uzumcea (vale), 180, 237.
Uzungea (ptidure), 771.
Uzungiova (?), 880.
Uzum-Toma-Bozuc (n. pr.), 640.
Uzungeva (padure), 770.

Traducerea numlrilor striine.

Uba=(trebue zis oba), movila.

Uluc

sghiab.

Ulucli=cu sghiab.
Urlu = (trebue zis urulu), v. a.
nume.

Urt= proprielate.
Urulu= grepa, pentru cereale.
Urum =Grec.
Usta= maistru.
Uzunlar= salmi lungilor.
Uzun

lung.

Vaivasik-Bair (deal), 102, 127, 174,

175, 454.
Vaivasin-dere (v.), 102, 174, 175, 237.

Valall (sat), 41, 103, 207, 208, 458,

Varna (ora), 28, 34, 71, 83, 242,

460, 461, 462, 650.

Valachia (vezI Muntenia).

Valcanutui (grind), 193.
Valcanului (vale), 191, 238.
Velcea (judel.), 696, 698, 705, 707,
710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 751, 754.
Valea Achtncet (carier), 842.
Valea Addncet 109, 151, 105, 199,
200, 233, 239, 251, 252, 682, 685,
687.

Valea Addncet (padure), 773.

Vdcetrent (eariera), 106, 842.

VeicarenI (comun.). 73, 152, 104,
105, 196, 107, 380, 381, 389, 390,
393, 394, 581, 582, 652, 685, 706,
700, 712, 714, 717, 720, 726, 728,
733, 736, 743, 750, 755, 778, 782,
784, 788, 791., 706, 802, 840, 812,
853, 933, 931.
117a/rent (vale), 106, 197, 239.
Vetcaru (lac). 254, 255.
Veidanil (garle.), 254, 813, 818.
Veidanil (grind), 254, 259.
Vadul Oil, 146, 147, 149, 182, 183,
244, 421, 778, 021, 922, 035.
Vadul Oil (pichet), 147.
Vadtd 114 lsac (Isaccea), 919.

Valliant (n. pr.), 607.

Vadul lui Isac (pe Prut), 893.
Valachi, 544, 868.
Valachisches Meer (M. - Negra),
875.

Vadul Morilor (?), 573.

326, 420, 434, 513, 529, 542, 543,

547, 548, 519, 550, 554, 557, 561,
562, 563, 572, 575, 584, 585. 589,
590, 507, 599, 602, 604, 605, 606,
607, 608, 609, 613, 620, 621, 622,
623, 626, 633, 635, 643, 869, 872,
870, 880, 881.

Varna (district-turcesc), 347.

Varo ; (cariere), 822, 825, 838, 342,
Varo f (mahala), 79, 146, 183, 325,
421.

Valea cu pietrite (v. Taslik-culac,

vale secundara a Casemcei.

Varron (n. pr.), 249, 431.

Vatea Ascunsa (vale), 106, 198, 239.

Varpvia (ora), 569, 578.

Volea Bisericeti (cariera), 827.

Valea Dealuluti Mare, 225, 240.
Valea Lunget (la EnisaraI), 186, 238.
Valea Lungd (Taita), 114, 229, 241.
Valea Lungd (Telita). 109, 110, 195,
199, 233, 241, 251, 252, 682.
Valea Lungd (Tibrinu), 179, 237.
Valea cu Maracint 119, 184, 186,

Vasite (grindul luI-), 258.

Vasile (Arch. TernoveI), 635, 636.
Vasile II (Arch. 'remove% 636.
Vasile II Bulgaroctonul (Imper.),

238.

Valea Mare (la Cokirleni),

148,

175, 237.

Valea Mare (la SeimenI), 180,237,

424. 455.

Val ca Mare (MalcocI, jud. Tuleea),

110, 152, 195, 200, 239, 401.

l'alea tul Mof Grigoraf, 200, 230.

Valea la Podul Bulgarului, 110,

151, 200, 239.

Valfuiul (brat), 182, 188.

Vancuver (orm), 54.
Varetria Tulcea-Veche (cariera) 842,
Varlanov (colonel), 622.

Varo (p. trigon.), 149.

543.

Vasils Getsca (n. pr.), 640.

Vasile Lupu (Domn), 341, 563,561,
565, 636.

Vasile Lupu (vapor), 900.

Vasile Macedonicul (Impar.), 542.

Vasilache Constantin (herghelia

luI-), 781.

Vasiticd (Valea lui-), 194, 238.

Vasilitl Eugenia (Sub-Lt.), 193, 616,
617.

Vasilescu Gh. (sculptor), 414.

Vasiliew (Maior), 582.
VasluI (judet), 696, 608, 705, 707,

Valea Satututi (podgoriel, 752,

Vatea Tdtarului (carier), 825, 838.

710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,

745, 749, 754, 931.

l'atea Tiganutui (pepinierd), 762

Valea Viilor (parlil, pl. Mae,n).

Vasluisky (Archiep.), 331.

Vaucluse (depart.), 53.
Veder6sa (lac), 98, 100, 148, 165,
166, 236, 237, 445, 453, 455, 470,

115, 190.
Valea Viitor (pariul Eschisarai),
186, 238.

Valea Viilor (pl. Mangalia). 103.

208, 239.

Valea Viilor de la Pdnga 110.150.

186, 238, 419.

Valeanu Ilie (n. pr.), 361.

Valens (Iinperat), 536, 537, 629, 630.

Valentiu (Episcop), 632.

Valentinian (Episcop), 632.
Valentinian I (Imprat), 536.
Valul de la Nicolifel, 108, 113,231,
232, 380, 382, 402.
Valut cel mic de petmnt, 55, 70, 71,
102, 104, 108, 153, 175, 176, 421,
447, 024.
Valut eel mare de pament, 124. 153.
175, 176.
Valul de piatret, 124, 153, 429, 451,
454, 538, 548, 583, 586, 587, 588,
590, 593, 597, 598, 599, 600, 601,
602, 608, 620, 623, 630, 631, 821,

97180

472, 480, 695.

Veli (fontna

477.

Veli-Tepe- Bair (deal), 121, 132, 214,

216.

Velichiol (cariera), 838.

Velichid (movil), 03, 04.
Velichiol (sal), 34, 39, 40, 93, 04,
158, 160, 161, 471, 475, 478, 480,
481, 650, 828.
%Mirka-Bair (deal), 161.

Velicu Stoian (n. pr.), 824.

Veliki Merhei (lac), 255, 815.
Venceslas (Impr.), 546,
Venetia (ora), 211, 548, 551, 553,
555, 556.

VenetianI (comerc.), 545, 552, 868,

869, 870, 871, 872, 873, 874, 875.
Veneta (societate), 680.
Veniko (p. pe br. Sulina), 204. 295.
206.

Venus (vapor), 899.

126

www.dacoromanica.ro

1.002

Venzina (Milcin), 550.

Vrciorova (statie), 143, 757.
Verefkin (general), 619.
Vrful Veriget (car.), 838, 814. 845.
Venga Topal (car,), 838, 844, 815.
Venga (paclure la Canija), 769.
Veriga de tidngd Dundre (grld),
188.

Venga (geoid), 165, 183, 422, 472.

Venga (insuld), 79, 146, 155, 180.
Vernav Sc.arlat (Prefect), 905.
Verneuil (n. pr.), 70.
Versat-Stirti (deal), 39, 92, 125, 157,
158.

Versatura (carier,), 838.

Vertes (vapor), 001,
Vespasian (Impr.), 522.
Vesta (vapor), 624.
Vesta (vapor Lloyd), 899.
Viazensky (Print), 591.
Victor (general), 538.
Victoria (zeit,), 317.
Vicina (Mcin), 637.
Vid (rit1), 136.
Vidin (ora*), 27, 546, 547, 550, 551,
571, 593, 602, 872, 873, 876, 877,
879.

Viena (ora*), 69, 141, 144,242, 266,

271, 340, 881, 884, 901.
Viite chefe, 109, 404, 751.

Viilor (dlul, ramif. luI Ramazan),

119, 131, 149, 150, 186, 419.

Viilor (prelungirea Carapelitulul),

119, 131, 149, 186.

Viilor (pdrift, pl. lietr*ova), 186,

238.

Vidor (vale), 149, 150, 186, 238.

Viilor (halt.), 681, 682.
Viitorul (vapor), 898.

Vilcov (v. WIlkow).

Vilcov (vapor), 901.
Ville de Paris (vapor), 609,
Villeneuve (n. pr.). 434.
Vindibona (Vienu), 526.
Vindibona (vapor), 899.
Vinke Carl (Baron de-), 69, 70.
Vinetia de jos (sat In Trans.), 873.
Viquesnel (n. pr.), 71.
Virgiliu (poet), 431.
Virgiliii, (Papa') 632.
Visanov (Locot.), 617.
Visarion (archim.), 388, 640.
Viscovici (n. pr.), 324, 342, 348,
413, 789, 936.

Visigoth (popor), 531, 536, 629.

Visterna (carierd), 830, 842.

Visterna (deal la Visterna), 118,

130, 224, 225, 364, 366.
Visterna (movild.), 227, 366.

Visterna (sat), 118, 227, 231, 325,

360, 366, 367, 369, 372, 374, 406,
681,689.
Visterna (vale pl. Babadag), 118.
227, 082.

Visterna (vale sec. a CasmceI).

123, 215, 216, 240, 428.

Visten i (sat pardsit), 350.

Vistula (fluviti), 531, 577.
Vitalien (*ef got), 540, 541, 631.
Vitelaru (deal), 105, 128, 191.
Vito* (M-le), 135.
Vizir-Tepe (mov.), 198, 389, 594.
Vlad (flul luI Mircea), 549.
Vlad Cdlugrul (Domn), 557, 873,
Vlad Tope.* (Domn), 260, 556i 557,
875.

Vladislav (Rege Bulg.), 543.

Vladislav III (Rege Ung.), 554.
Vladislav (Domn), 546, 547, 548,

Wiszniewsky (Print), 869.

Wittgenstein (general), 593.
Wolf E. (n. pr.), 280.
Wurmbrandt (cdpitan), 31.
Wutzer (n. pr.), 53
Wiegenheim (Baron de-), 281.

X
Xenia (vapor), 612.
Xenophon (n. pr.), 516.
Xenopol (istoric), 868.
Xerxe (Impr.), 516.

549, 873.

Vladimir (Tar), 543.

Vlah-bair (deal), 165.
Vtahchioti (movil,), 100.
Vlabchioti (pddure), 769.
Vlabchioti (sat), 78, 80, 100, 165, 446,
452, 455, 646, 693.

Vlara (judet), 696, 698, 705, 707,

710, 713, 715, 718, 724, 727, 731,
745, 749, 754.
Voinea Mare (vale), 164, 236.
Voinof (general), 578, 581, 582, 589,

Y
Yachia (general), 36.
Yalta (ora*), 53.
Yelanli-Tabiassi (fort), 33, 38, 154,
Ypered (vapor), 901.

593, 598.

Voisin-Bey (inginer), 661, 664, 666,

Volga (carierii), 838.
Volga (fluvid), 543, 545.
Volos (vapor), 898.
Voronez (vapor), 901.

Vorontzow (cdpitan), 589.

Vorontzow (Print), 247, 249, 602,
Vorwrts (vapor), 899.
Vretos Papadopulos (n. pr.),.431,
436, 443, 464.

Vulturul (vapor), 900.

Viirtemberg (Slat), 271.
Traducerea numirilor strAine.

Veli = n. pr.
Vlah = Romn.
V1rt
n. pr.

Zabavjeski (Lt.), 617.

Zabara (geoid), 255.
Zaflr I. N. (n. pr.), 752.
Zagyva (vapor), 901.
Zaghen (lac), 200, 686.
Zagora (Impratul de- sail numai-),
547, 548, 552.

Zahariade (inginer), 668.

Zakatra (?), 28.
Zambezul (fluvii1), 54.
Zamolxix (divinitate), 322.
Zankoff, 43.

Zandan-Bair (deal), 121, 132, 216,

Zapischy (societate), 306.
Zaporojent (grind), 257.
Zaporojent 111, 328,369, 403, 570,
595, 646.

Zarnescu (tara Ith-), 644.

Zarnicl (sat bulgdresc), 39, 93, 158,
475.

Zass (general), 262, 578, 579, 580,

\A/
Waitzen, 142.
Waddington (n. pr.), 624.
Walachtsches Meer (M.-Ngrd), 202.

Washington (ora*), 53
Weickum (n. pr.), 404, 413.
Warlanow (colonel), 618.
Weissmann (general), 411, 573, 574,
575, 576.

Wekerle Setndor (vapor), 901.

Westcott (comp. de vapor), 000.
Wilkow (ora*), 30, 137, 138, 246.
253, 259, 262, 610, 817, 900.

www.dacoromanica.ro

581, 582, 585, 587, 588, 591.

Zahka (geola), 196.

Zah5ca (grind), 196, 392, 612, 613,
615, 617.

Zatoca (movilit), 196.

Zatoca (la satul Azacldti), 303.

Zatonul (pddure), 768.
Zatonul Basan-Beti (grlit), 182.
Laval (carierti), 825, 838.
Zaval (sat ptirdsit), 350.
Zaval-mare (ostrov cu pddure),768
Zavoiuti gdrliti &mom, 773.
Zavoiul (padure), 768.
Zavol-Bair (deal), 122, 132, 140,
180, 181, 417, 424, 694.

1003

Zavol (vale), 149, 181, 237.

Zawadowsky (amiral), 598.

Zbreia (deal), 97, 98, 126, 148, 162,
163, 165, 166, 472.

Zeadin Arif (a. pr.), 824.

Zebil (comuna), 78, 112, 228, 234,
325, 356, 359, 360, 364,
379, 380, 397, 404, 652,
697, 706, 709, 711, 714,
725, 728, 733, 736, 743,
788, 793, 796, 830, 831,
Zebrien1 (sat), 613.

Zelebor (n. pr.), 69.

Zetonut vechift (lac), 258

372, 377,
685, 686,
717, 720,
750, 784,
840, 853,

Zevs (zed), 510.

Zgamira-mare (grind), 191, 192, 194,
Zigani (Tigan1), 343.
Zigeuner (Tigani), 343
Zimmermann (general), 193, 612,
613, 614, 615, 617, 618, 619, 620,

Zmeica (gura), 223, 368.

Zmeica (lac), 121, 218, 223, 224, 368,

Zopyrion (n. pr.), 517.

Zukof (general), 615, 616, 617, 618,
621, 623.

Zulaf do Potemburg (cavaler), 281.

621, 622, 623.

Ziranicea (ora'), 277.

Zimlensky (n. pr.), 250.
Zingari (Tigani), 343.
Zingri (Tigan1), 343.
Zinoview (n. pr.), 280, 281.
Zirax (n pr.), 519.
Zlati G. (n. pr.), 752.

www.dacoromanica.ro

Traducerea numirilor straine.

Zindan= inchisCre.
Zavol plangere.
Zebil = (trebue zis Sebil), v. acest
nume.

ERRA TA')
Pag. 11 rndul 24

07
00

15

111

113
115
117

10
25
10
38

10

14
17

118

123

124
124

101
106

in loc

26

2 (de jos)
5

201
207

226
220
230

11

52

19

23
48
20

34

25 si 31
7
33

3 (de jos)
3

22

11
11
11

14

232
231

14 de jos

1)

Cora-Peletli
Cara-Pelielic
Bair-Bii1b01-Kiticiuk
Dermen-Sirlf
Carcalin
coseaua judetean,
termin
fmprejurim le

Tatar-Brir
Pialta ascutilit
Urzum-Bair

240 (coloana I, j s)
241 ( ))
II, rndul 6)

241 (col.!!, rnd. 11 de jos)

Cianurli de jos
Ghiolghik-Bair
Estez

Saracea

Gherlingek
Tall

a) Secret

Caracil
b) Alichulac-Bar
Sulugean
protiva

Japacea
tita

desciuse
Amut-Bair
Berli
Kosu Iuk
Matieva
Stamuni
13ilar-Bair
Bata-Bair
Cula-Bair
Morfa-Bair

Caraman-Bair
Caracil
Armutlu
Caugali
PM.. din V, Taitel

DunatuluI

287
353
361

200

361

372
375
406

31

21 (de jos)

))

13
17

Chehainana
Stamuni
prin salele
Dar

BasachioT

31

))

2 si 3
9 (de jos)

412 figura
413
452

1)

463 rndul 8 si 9

)1

0 (de jos)
10 (de jos)

562
579

751

762

))

10

'765

26

1)

7(dupa talk)

773 (col. II, rndul 14)

874 randul 3

1)

Sarighiol
Fig. 64

65

72

Kinciuk-Engliez
Osman I

s se citeasciti 1855

Cara-Peletli
Cara-Peleche
))

Bavi-Blbill-Kiuciuk

Dermen-Sirt

Carcaliu

drumul

termin,

fmprejurimile
D

250 retndul de jos

561

231
231
231
231

b
))

125 (coloana tertiare)

))
princiapale)

132 ( ))
tertiaro)

132 (
primaro)

134 rndul 1

148
163
163
177

))

120 (

1885

BrteI
Rmnicul-Vlcif
Camarova
Cara-Osman
Tulcea
Macarie de Alep

))

))

))

))

))

))

))

1)

))

)1

))

Tatar-Bair
Piatra ascutit
Uzum-Bair

Ciamutli de jos
Ghiolgik-Bair
Ester
Saragea

Ghelingek
Taslf
Scorci
Cairacil
Alichulac-Bair
Sulugeak
potrivit

Japcea
Catita
descrise
Armut-Bair
Beily
Hosa-Iuk

Malieva
Slamuni
Balar-Bair
Balta-Bair
Culac-Bair
Molfa-Bair

Carcaman-Bair
Cairacil
Amutlu
Caugagi
Par. din V. Telitel

Duna vt ului

500

Chehaiaua
Slamuni
printre satole
Lar
BascliioI

Sarinasuf
Fig. 63

64

82

Buiuk-Enghez
Osman II

BraileI

Vlcea
Cumarova
Cara-Orman
Morughiol
Macarie de Antiochia

') Cu Wait fncordarea aientiuniI si silintele ce 'inI-am pus la facerea corecturilor, toLusl s'ail strecurat
greselI; indrepLnd pe cele mal matt rog pentru cole-l'alte pe bine-voitorul cititor s le indrepte singur.

www.dacoromanica.ro

TABELA ILUSTRATIUNILOR
HRTI

Pag.
Pag.

No. 1. Harta pluviometricii,

l'olio

No. 2.
No. 3.

geologic&

uisic, politicasi a ciiilor de comunicatie

No. 4.
No. 5.

insulei .$erpilor

13. Capul Midia (tetura)

14. Stnca podulul Regale Carol
15. Sta'.nca de la Nordul CernavodeI

80
81
.

16. Hinogu
17. Baltge*Li

18 Pestera Amzali

valurilor lui Traian

PLANSE
folio
No. 1. Gura Sulinei
No. 2. Bratul SulineI
526
No. 3. Cetatea Troesmis
574
No. 4. Trecerea Rtkilor In 1770
folio
No. 5. Linia Feteari-Cernavocla
No. 6. Portul Constanta Inaintea Inceperil lu662
crrilor

19. Murfatlar
20. Agighiol
21. Muntil MacinuluI (vedere)
22. Culmea IsacceI
23. Be'-Tepe
24. Muntele Consul
25. Alah-Bair

No. 1. Delimitarea frontierii roma,no-bulgar, folio

No. 2. Positlunea de la Hrsova
No. 3. Positiunea de la Isaccea

26. Pu t cu manej
27. Capul poduluI Regale Carol
28. Dorobantul de la podul Regale Carol.
29. Troesmis. (Vedere general&)
30. Capul Midia. (Vedere)
31. Cetatea Heraclea
32 Farttl din Sulina
33. Hora-Tepe. (Vedere general)

No. 4. Positiunea de la Babadag

34. Chilia-Nou&

No. 5. Trecerea Rusilor In 1877

35. Gorgova
36. Biserica din Catirlez
37. Sulina. (Vedere)

CROCHIURI

SCHITE
151
No. 1. Tulcea
525
No. 2. Civitas tropaeensium
527
No. 3. Restauratia forLreteI Troesmis .
529
No. 4. Fortareta Dinogetia . . . . .
540
No. 5. Castru pe vallum
No. 6. Portul Constanta dup terminarea lufolio
crarilor

FIGURI
1. MuntiI Mdcinului (Partea de mijloc) .
2. Muntii Mcinului (Scoditura sudich) .
3. Tutuialul-mare
4. Iacob-Deal (Carol I) .
5. Sakar-Bair
6. Atmagea
7. Agi-ghiol (Cilusul-mic)
8. Agi-ghiol (Lutul rosu)
9. Tulcea (Hora-Tepe)
10. Enisala
11. CrjelarI-Canal-Calfa.
12. Cekirgea

73
73
74
74
75
75
77
77
78
78
70
79

38. Sulina-Palatul administrativ

39. Sulina-Palatul ComisiuniI Europene Dunrene
40. Sulina-Vederea PortuluI
41. Petrecere la Camber
42. Turc-Softa
43. Turcice
44. Cantrifte orientale
45. Locuintd i familie de Ttari

46. Mari
47. Familie de TiganI
48. Tiganc,

49. Locuinte de Tiganl

50. Greci
51. PrimarI dobrogenl

52. Giamia din Babadag

53. Heraclea-Perta principal&
54. Jurilofca
c(f)la din SarichioI
56. Cariera Iacob-Deal (Carol I)
57. Isaccea-Portul
55.

www.dacoromanica.ro

81
81
82
82
82
88
105
108
111
117
123
134
173
174
188
212
218
246
253
261
263
264
266
267

289
299
328
337
338
339
342
343
344
344
345
346
358
364
373
374
376
386
387

1006
Pag

Pag.

58. Mdnitstirea Cocoul

50. Giamia din Mdcin
60. Satul MalcocI
61. Md.ndstirea Cilicul
62. Otet Atanasia
63. Vederea Tulcei

.......

.
.

64 Monumentul reanextirei Dobrogei . . . .

65. Tulcea-Portul . . . . . . . .
.
. . .
66. Tulcea-Biserica O coalele bulgare . . . .
67. Tulcea -Biserica Acoperdmntul Maicel
Domnulul
68. Hdrova
eo. Constanta-Statuia luI Oviditi
70. Constanta-Capul Bulevardului
71. Constanta-Catedrala

72. Constanta-Primtiria

73. Constanta-coala primard,

74. Constanta-Giamia Azizian
75. Constanta-Cercul Militar
76. Constanta-Vederea portuluI
77. Constanta-Vedere din port .
78. Murfatlar-Vedere generar.
79. Cernavoda

Farul

387
391
401
407

80. Cernavoda-Biserica .
81. Cernavoda-Giamia
82. Monumentul de la Adam-Klisi
83. Medgidia-Valul luI Traian . .

409
412
413
414
415

84. Giamie din tara

416
421
433
437
437
439
439
440
440
441

441
443
449

85. Mangalia-Giamia . . . .
86. Vaporul Regale Carol
87. Vaporul Principesa Maria
88. Cruckittorul Elisabeta
89. Bricul Mircea
90. Monumentul de la Adam-KlisSi (In starea
actualli
91. Monumentul de la Adam-Klissi (restauratie)
92. Monedele ora.gului Tomis
93. Moneda:, de la Tomis
94. Moned de la Tomis
95. Monedd de la Tomis
06. Tunelul de la Constanta
97. Podul Regale Carol
98. Vederea generan'," a dluluI Bugeacul .
99. Monumentul de la Bugeac
100. Podul de la Littimea

www.dacoromanica.ro

450
451
452
454
463
466
506
506
507
508

524
524
525
531
533
533
664
680
917
919
920

TABLA DE MATERIE
Pag.

Pref Ana

Bibliografia

11

Cap. I. Numire
II. Situatie si dimensiunI
Art. 1. Situatie
2. Limite
.
Dundrea
Marea Neagrei
Linia conventionald
Istoric

25
27
29
29
29
29
30
30
30
37

Cartea I. Geografia matematici

.....

Trasea si descriere

......

. .

Cartea II. Geografia fizici

A
Cap. I. fieteorologia si climatologia
Art. 1. Istoric
2. Temperatura
3. Plia
4. Vntul, starea ceruluI
5. Conclusiune

Cap. II. Starea sanitari

Art.1. Conditiunl higienice
2. Locuinte
3. Alimentatia
4. Serviciul sanitar

Me

Mise
Vaccinarea si revaccinarea
Art. 5. Spitale
Cap. III. Geologia
A. Grupa Arhaied

B. Era Primard .

Sistemul Permic
D
Carbonic

Siluric
C. Terenuri Secundare
Triasic
Jurasic
Creta.cic

D. Grupa Terfiard
Eocen
Miocen

E. Epoca Quaternard

......

84
85
86
87
87
87
88

VI. Flpe minerale

Art. 1. Sulfur6se

2. BM de mare

3.

namol
4. Lacurl &irate
13

Cap. I. Hipsometrle
II. Orografie

89
90

A. Orografia de la Sudul vat Carasu

90

. . .

Art. 1. Muffle dintre frontierit si partul

Distantle 1nLre diferitele puncte pe fron-

tiera de Sud
Art. 3. Forma, dirnensiunI, suprafald

Pag

Cap. IV. Cutremure de pimint

V. Grote

42
43

Pampur-Ghiolgiu
Art. 2. Dlurile dintre parful Pampur-Ghiol-

90

45

giu si valea Garlita

Art. 3. Dlurile dintre vaile Gaxlita.si Canara-Ceair
Art. 4. Dlurile dintre vaile Canara-Ceair

91

si Bailie
Art. 5. Dblurile dintre vaile Bailie si Urluia
Art. 6.

de la Sudul viiiI Borungea .

Art. 7.

Nordul
n
.

Art. 8.
din versantul Pontic . .
B. Orografia de la Nordul Wit Carasu . . .
Art. 1. Nodul orografic

2 Culmea M.cinuluI

3.

Bugculul
D
4.

IsacceI

5. Dealul Mare

6. Quasi-peninsula Peuce

94
96
99
100
103
104
104
105
106
107
109
109
112
114
114

47
47

53
54
54
55
58
58
61
62
63
64
65
65
66
69
73
76
76
76
76
76
77
78
80

83
83
83
83

92

7. Dlurile dintre Taita si Telita .. .

8. Culmea Cerna <f a) culmea princip.
k b) ramura Cerna .
9.

principala dintre Cerna si

Ai-Orman
Picinga
s 11.

Babadag . .
12. Sultan-Bair
13. Culmea Ghiun-Ghiurmez
14.
D
Ramazan
15.

Ciucurova

16. Dealul Periclic

17. Platoul Dolama

115
116
116
118
118
119
119
119

10.

18. Culmea Testemel .....

19.
20.

www.dacoromanica.ro

Sarighiol .
Dulgherul

..

120
120
120
122

1008
Pag.

Art. 21.

22.
23.
24.

Insiratelor
Dorobantul
Armut-Bair
Dlurile dintre Caramurat

si Constar*

122
123
124

124
125
134

C) Tabloit general orografir

Cap. III. HldrografIe

Art. 1. Consideratiuni asupra sistemului hi135

drografic
141
Art. 2. Dunrea
143
Date asupra cursul ui Dunrii
143
a) Lungime
143
b) Inclinarea albiei
143
c) Iuteala curentului
143
ti) Volumul apel
Nivelul anual si pe ano-timpuri .
143
143
Nivelul lunar
143
Inghaturile i desgheturile Dunril.
146
Uttimea albiei
146
Cursul navigabil al Dunhrii
147
Pichete pe malul drept . .
147
h) Natura maluluI drept
152
Linia desprtitoare a apelor
153
Descrierea cursului DunriI
153
A) Basinul dintre Ostrov si Azaciatt . . .

....

Cursul din tre opunctul terminus si dlul

Bugeac
Cursul dintre dlurile Bugeac i Macuc

Macuc i Mgura
Dritgaicei

153
155
162

d) Cursul dintre dlul Mgura DragaiceI

Rasova
Cursul dintre Rasova i Boazgic

Boazgic i Ghizditresci

.
.

HArsova .
HArsova i Movila PopeI
Movila Popal i Movila CaGhizdtrescI

zacilor

Cursul dintre Movila Cazacilor

i Ghecet

Ghecet i Azac16,4
B) Basinul dintre Azaclart i Dunavat

Linia desprtitoare a apelor

Descrierea hidrograficit a acestui basin .
Dunitrea futre AzaclItil i Isaccea . .

lsaccea i Ceatal . . .
Dunrea futre Ceatal i Prislav

d)
Prislav i Cara-Suba t .

Cara-SuhaLi Mahmudia
e)

Mahmudia i Dunay't
f)
Art. 3. Marea Neagrit

Starea de acum a Mrii Negra

Curbe bathymetrice. Natura fundului.
CurentI

Tuzla i Constar*.
Constanta capul Midia

capul Midia si gura Buazului

Lagunele

Art. 4. Tablar general hidrografic

195
195
195
195
198
200
200
201
201
202
202

203
204
204
206
206
208
209
211
217
217
235

5. Lucr&rile de la gura Sulina

6. LucrdrI fluviale

diverse
8. Servicii administrativa
FarurI
Serviciul pilolagiuluI

C)
de scpare

sanitar
Politia navigatiunel. . . .
Art. 9. Materialul flotant al ComisiuneI
10. Drapelul Comisiunei
11. Veniturile Comisiuna Tarife. .
Desvollarea navigatieI
12. Efectele lu-J Exportul de cereale
Reducerea cheltelilor
critrilor
navigatieI
Cap. VI. Insula *erpilor
Art. 1. Situatie i topografie
2. Determinarea positiuneI insuleI .
3. TraditiunI
4. Templul luI Achille. Urme de con-

7.

P ag.
242

242
252
259
259
267
270
270
280
282
282
28
2
85

296
297
297
298
298
299
301
302
303
303
303
304

structiunI gdsite In insul.. .

Cartea III. Geografia politicA

304
305
305
306
311
315
319

Cap. I. Etnografa
Art. 1. Etnografla veche
GetiI
RomaniI
Art. 2. Etnografia actual&
Rorne,nI

Bulgari

RO'
Cazad l

Lipovern
PopistI
Nepopist
MolocanI
ti) Scopi ti

teragiul

186
187
191

it)

Apa Mril Negro

Descrierea hidrografic& a basinului
a) Intre frontier& ii dlul MamuLusta

dlul Mamutusta i Tuzla

165
172
180
182
182

Cap. IV. Delta

Art. 1. Consideratiunl asupra cursului inferior al Dunril i formar-6f Dandi .
Art. 2. Descrierea topografIca
3. Pichete
4. Localititti
5. Ideea d'a se colonisa Delta . . .
Cap. V. Comisiunea europni dunArni .
Art. 1. Istoric
2. Personal
Situatia financiara a Comisionei .
.
Studiri i lucrairI preparatorii

4, TurcI

'Mari
Ggui
Arabi
TiganI
Germani

Gred
ArmenI

12 OvreI
13. Alte naionaliL4i
Cap. II. fidmInistrativa
Art 1. Administratia sub Turci

www.dacoromanica.ro

321
321
321
323
323
324
326
328

328
329
331

332
332
333
33
341
313
313
343
315
316
347
347
317
353
353

1009
Pag.
357

Art. 2. Administralia sub Romnl

A. Judeful Tulcea
a) Plasa Babadag (25 comune)
b)

Macin (15 comune) .

Sulina (6 comune)

Tulcea (17 comune)

B. Judclul Constanla

358
358
380
394
395

416
416
425
445

a) Plasa Hrsova (12 comune)

b)
Consta* (13 comune)
c)

Medgidia (15 comune)

d)

.
Mangalia (17 comune) .
e)

Silistra-Nou (23 comune) .

4560

Cap. III. Politica.

Art. 1. Gradul de instructie . . .

2. Situatia financiar

3. Armata. Istoricul i organisarea Diviziel active

4. Culorile si marca

483
483
485

494
509

e
Cap. I. Istoria.
Art. 1. Timpurile preistorice

2. Inceputul timpurilor istorice

3. Dominatiunea roman
n 4. Nvlirile barbarilor

510
510
-514
518

531

5. Stapttnirea Bulgarti. Imperiul Ro-

mno-Bulgar
Venirea Turcilor. Dobrogea sub Turd.
Cap. II. Biserica.

Cartea IV. Geografia Economicfi

..

Consideratiuni generale . . .
Cap. I. A) Chi de comunlcatiune
Art. 1. Maritime
2. Fluviale
3. Ferate

4. Ce naturale, osele
B) Po$ta, Telegraf, Telefon
Cap. II. A) Flgricultura

625
657
659
660
660
669
670
683
699
701
701

Art. 1. ConsideratiunI generale

Art. 2: Cereale
1. Orzul
2. Porurnbul

3. Grtul .........
4. Meiul
5. Ovzul

6. Secara
Art. 3. Plante oleoginoase
1. Inut
2. Rapita
3. Cttneps.

Art. 4. Leguminoase i Tubercule

1. Fasolea
2. CartofiI
3. Mazrea, Bobul, Lin tea
Art. 5. Plante industriale
I. Tutunul
2. Alte plante industriale

3. Sfeclele pentru zahr .....

Art. 6. Grdinrff

7. Ftnete artificiale i naturale .

B) Vi i LivezZ de pruni . .
Art. 1. Viile .

...

541
546

2. Livezile de prunl .....

703
703
707
710
713
715
718
723
724
726
729
731
781
734
737
739
739
739
740
740
741
748
748
753

Pag.

C) Apicultura fi Sericultura
Art. 1. Albinele
2. Gndacil de mtase
Cap. III. Flora. ReglunT botanice
Art. 1. Regiunea Septentrionald
2.
Meridionald

3.
4.
5.
6.

753
753
754
756
757
758
758
758
759
759
760
760
766
768
771
774
774
774
774
775
775
775
777
777
778
785
789

Centralti.

Maritim

Aquatic&
DelteI

.....

Cap. IV. Piduri

Art. 1. Istoric

2. OcolurI silvice
1. Judetul Constanta
2.

Tulcea
Cap. V. RnImale
A) Fauna
q) Mamifere
b) PasrI
c) cl) Reptile si Amfibit
e) Pesti
f) Insecto
g) Molusce
B) Cregerea vitelo?
1. Specia cavalin
2.
n
bovin
3.

ovin
4.

porcin
751
Raporturl.
796
MsurT luate pentru imbunttirea anima-'
lelor domestico . . . . . . .
. .
798
Bogatia DobrogeT in animale domestice . 802
culturI, vil si anmate 804
C) Pescarit
804
Art. I. Istoric i organisare
804
2. Imbunttiri

806
1. Hidrografla Deltel din punctul de vedere al pescriilor
806
2. Insula Sf. Gheorghe.
809

Letea
812
3.
4. Regiunea central a Deltei
815
5. Intretinerea lucrrilor
817
817
6. Cherhanale . .
818
7. LucrrI de executat in Delta' .
820
Art. 3. VeniturI
821
Cap. VI. Geografia mineral& . .

......

Art 1. Istoric

2. Piatr, pietris, nisir4 si var. Cariare.

3. Cantitatea i valogrea' mateAaluld
extras prin permisurI .e.
n
4. Cantitatea ma teriaalul i venitul carierelor arendate i conced ate
5. Pretul media al pietra, pietrisuluI
nisipuluI in Dobrogea
6. Analiza pietrii cttor-va cariere din
Dobrogea

7. Minereuri
Cap. VII. Industria
A) Industria mare
B) Industria mijlocie
.
C) industria mica
Stabilimente industriale
Cap. VIII. Gospodiria rural&

821
824
83

844
847

127

97180

www.dacoromanica.ro

847
849
8M
851

852
854
860
801

1010
Pag.

Pag.

Cap. IX. Comerf

866

Art. 1. Comerful pe Dunre si Marea Neagrd. (Istoric)

2. Vii,rni

1. Import
2. Export
Art. 3. Miscarea porturilor

4. Consulate

5. Compand de vapoare

6. InstitufiunT de credit

7. SocietAfT

8. Thrgurl si bedciurT
Cap. X. Statistlea

866
886
886
886
890
897
898
901
903
903
905

Cartea V. Geografia militari

Cap. I. Paza frontierIT de Sud a bobrogei .
Cap. II. Importanfa militar a bobrogeT. . .
Art. 1. Aptirarea frontier. formata de Dunre
2.

Dunrii 1ntre Ostrov si

........

Azaclil . . .
3. Ap,rarea litoraluluT maritim .
4.

la Sud
Conclusiuni

921

922

contra unuT attic venit de

Index alfabetic
Tabela gravurilor.
Tabela materiilor

www.dacoromanica.ro

911
913
915
918

923
925
941

1005
4007

DOBROGIA

Ha.rta. No. 1

Cpitanul M. D. IONESCU

28"

"Vj

Q)

'\h- I'UJVIOMr:l'li'lc'1

<

44

DOBROGIEI
Scara

1:1.000.000

Dupe St.Repites
28 Est. Greenwich

29

ATEI:JERElE

www.dacoromanica.ro
.1

l.V.SOCECU, BUCU RETf.

Cpitanul M, D. IONESCU

Harta No,2

DOBROGIA

HARTA

GEOLOGIC
a

DOBROGIEI

lui
K. F. PETERS
i ale D-lOl'
GR.TEFNESCU, R. PASCU
Lucrat dup cercetrile

V.

ANASTASIU

LEGENDA

Orae
Sate

Frontier
_
A

Limita terenurUo1'
Cale femt
Pttnct trigonometric

D Quar filanian

Dluviuni
o
_-'"
, CoPUCLU
V

\
\
\

Sisturi verqi

Dl>iiuviu

o Quaritqi filite
Sisturi eri!taline;i Granit

\Iemeiler""i-

\ o
,----

\
\
\
,
\
\
\
"

Galcaruri cristaline

_Graniti Diorit

... -.......... _- ........

Iriasice
-----------

www.dacoromanica.ro

.Porfirite i Diabase
ATElIERELE I.V.SOCECU,BUCURE;>TI.

Rqedina d":jtuU"

Rcsedi:n!ff, de.plas

osclHw..hU/wla..
Calevi.cinalti

(1)

Conu.utCt, rurti],a,

==:::

. "

\i

wlevit:i.nrilddJlIpr'!jec.

J),.W'YV ora:uWJ

.)-I..-

Hoial' ile bareu.

'l. .l'imd;. f'ar

... Porti/iat.(.iwW antice l'017Wne

$oC((, n.ap.on.inpl'qjec.

StaiedukUlJ'l/a.e.fier

_. _._

_._._

Hutar de .Jude
HOW/'def'Zas

CW'b& de nivel

Flwritk, {Y"a.., riiu.poil.

E:-: d

hOc ilw.n.daJJU

Mti.ne

f!uwt lrigOfwmetl'wde.!"uof'J:U:

Teren stn,cos

4.PunCltrif;.cwJlJiJlJord. lrwvili.t

G?\A.:

.Ni.ip

'" 73 iW

1, rort M

fDWora;t, vase mea?;

t fOI'l de ancorat

va.se

Jnid,

""StaU potaiif.,
Q

1.3

1) '

ce

\\ARTA
FISICA POLIr-rICA

CILOR DE COMUNICATIE

DOBROGEI
REDUCTIUNEA
,

1:400 000

EQUIDISTANTA
SOm
,

CONSTANTA
.

1900

Impnflla;lla.ffl.lit. (;P('I"aJ:(ll ,4 rmatel

www.dacoromanica.ro

\.

J.

www.dacoromanica.ro

Harta Na.5

CAPITANUL M.D.JONESCU

DOBROGIA

VALURILE "LUI TRAIAN"

DIN

DOBROGIA
DUP

D-l GR. TOCILESCU

1901
--40'1--

1oK",

1.-

'=="
!ee =;;'! :::=;!:::
==I=:E==t== I.
d
;;:: be
"i;d"
1cm.2 l<ilomerr

LEGENDA

Cale (eral

Reedina de jude

plas

Comuna urban

Ctunll

Staie de cale (eratII

l'

mare de comunicaie

n construcie

telegrafic

potal

ordinarll

Val de piatraI -XIT[costek

'mic

mici

Bdi) pu

I ONSTANTA

displt?'ut

Ruine antice
Semnal topogra{.) staie de detaliU

Lac i BaLt

lX

l.!.

Fluviil i ril

( '( 1: ::

'

-=

pmnt

Nisip

Loc supus inunda1'ii) stuf

Pod

mare de pllmnt 1-25 tabere

Cas.tru de 'piatra

Loc de ancorat vase marf

naional

,'ural

Movil, Punt trigonom. de .2<> ordin

Far, Case
Linie telegrafic

Curbe de nivel

ATELIER ELEJ.V.SOCECO. BUCURESCI.

www.dacoromanica.ro

l-.!)Ae

PLAN5A

19

, 1851

,
.l

5L,

GURA DUNAREI LA SULINA

6

7 8

1-ffll'P'.

/UC-t 1861

21

70

18 19 2(j er 22

72 13 1+- 15 16

11

)l.f"'.:

2+- 25 26 27
6

..

' . -+-+--+-- r

, ,
. .'

Z
' .
, . '--t--t --r-t1
. '..
2
. r '2 d

o
2

0\

1 \,

..,

'

:. . .
..

,
"

..

'

. .. . . . .

".

"

6
7

73

5 6

8 ti

2 3

8 . 10 77 12 13 1* 75 76

i:

"'

11 12

\.

5
"

. ... ..

15 16 11- 781920 21 22.12312I25 26

11

78 19

... . ... ...

20 21

22 23 2+- 25 26
.

: ::'>,

",

/.).

27

, '.. ,!

....

"

11v1S'%' 1897

.,.,..,

IV V /
i=N / I

6
,.

'.

j.;

,,':,

'Z

4-

/1
19 20 ZI 22 2:$_ ' 25

21

'\

'

. r' .... " .

....

... .

.. :
,
"

1 ".

"

'"

ii" "'-

I
6

i'

"

/ 1/ /

.
I'r. . ,' ..

..."-"::
..fii
,
IL

... .Ify
"

16 ...
1.-5

".

\3

"

..... '.

. . ..

72 73

"

.",''
. . .. .: '''

\.r .
. ..

..' .'

.. . . ..
10

.' ' .

17 18 /9lal127 22'!'?3 12+- 25 2627

SlXU'tI/J/36.000

o
1

3 '
5

,2

1*
1.3
12
10

11
12
f9

1*
15

16

+-

70

...

.. ;- :!..... :....
,

:
L'
c\
:lr

...

:"
'

,"

"'

"

...
.., .
. ..

'"

"

r:..

.'

:;,

"' ;A
..

-\

'
,s.
.
<:

"

".

27

:\

'

"

ro<

--.

26 27

"

'

"..

'

- '.

'

,;

.19

CHARLES KUHL
.IngUuru2e:f'al Comi.siu:netEuropene
fU

;'.

".

18

,\

17

11

i:

%,'';

r..
/

k':
.;
T
[
:
Ir :.
.:
';: V
[ " ..' ,..:r.
i""
:
r;;;" ;....;;
'
::
W"'ll
'l
..-:::-:I'
J
'-'
') .\
'i .
::;::::;
VI'
..
1'" 1'"
:
f..'
J
L
..
:
.
i"""
"
l
.
';
1',.
:''

12 /3'''-1> r5116
2 3 * .; 6. 7
/11
,2(jIZ; I i:
.

11

18

' ""

... '

1-

Z.301898

.. ...

,... \V i/ kV :i-++--It-, --1/;---f,f- .. 'J.H ...

':_.5"""

iil-i
.
/
":::
f"I
..
.
.,
Ioa
"
?
-....,
,:t
- ""'r-et-e,f!lT \
t;...
,f\' 11E' .'
1
'?
I
[j 6
f 13 1+- 1
8
19 20 21 22 23 2.f. 25 126

(;

!r-

12 13 U, 16 16 17 .18

'-.

"

"

Ted;i;n;a in. Sul:in.tu ,

www.dacoromanica.ro

>

3,"

.:
. fUi i:f:....

ATEL! ERUL GRAFIC I.V.sOCEcii. BUCURESC.

PLANSA 1I
I

PLANUL BRATULUI SULINEI CU TAETU R I LE

w

Scara

1;

FCl.J..t

36.ItSO

de

CHARLES KUHL

t
hgineruLSef'al Co111isizm.eE'uIopene
av To/edinf;a- in S

28
28

28

27

23

2'4-

LEGE NDA
CifJ'eJe 14-39 (lin dl'epta cana.lului arat noua. mesu,'t6re, In urma tuturor talelUl'lIor.

No.l. Micul

]VI

No..Il.Ceatal Sf.Gheorghe

1868-1869

No.VI.Masurale

.... .. . ..1888 -1889

.1880-1882

No.VII.Bucla inferi6r a mareluI

.1883-188

No.VIII. Gorgova-Venico ..... . 184-t897

No.IV.Argagnis supe,'ior .

.1885-1886

No.IX.Argagnis . . . . . . . . . . . 1897-1898

No. V

.1886-\887

No.X. Bucla superi6rii a marelui

No.III.Papadia ..

infel'ior

Aceste tieturI au scurtat braul cu 11 mile marine+5.125 plci6re engleze,

sau

1890-1893

1898-1902

21,9 I<m.; s'au

suprimat 29 coturI.

S'au

spat i dragat pentru aceste 1I1ieluri 2S milione metri cubi.

Adncimea In 1880 era de

1901

12

\8

plcl6re engleze saLI 3,66 m.minimum.

"

5,48

www.dacoromanica.ro

ATELIERUL GRAFiC I.v.sOCEcii. BUCUREsci.

PLA
Cpitanul M. D. IONESCU

NA

N<? V.

LINIA FETESTICERNAVODA

Sia/ia

F'<fq'''.

Podul BOJrf

lbdul.Dllmini

PROFIL IN LUNG
lflf-r
lJom:a

. PILELE PODULUI DE INUNDATIE DIN BALTA

_--LIR.__. . .. '"'i

!r__1.1Q.....

_..

T"

e5"r","-IrJ":.ribr.
.
..
____----'p:.
}....
.
....
. ....
. . . .....
J...J ""'.. '..Jo
.....
. .LJ.
....__
.
_
+
...

PILELE PODULUI DE INUNDATIE DE

.....r.s_._ ... .

LANGA DUNARE

r-:."I...

'
u:
:V".' ;.....
fr -Jr.:=';.
J!:;:.;;.; :.:":.: .:.J --l

;:"f.

- - l

:. .. . .

f.1.....

....

JlJ-o
-l!:P
1,11

I:Hr-r1--/
l'
il toi rl Hl
.

IJ ! 1
VoI

. . . ...

::

"'"

l:

1 n

:
I"J W bJ

l! : : : 1

...

: : \J
I,J

............. _ ....

PILELE PODULUI DE INUNDATIE

" r:=====:::;'l

DE LANGA BORCEA
....._. . . ._ -"

_
. _ . ._

AT'ELlERUl GRAFIC /.V.SOCECU. BUCYRESCi.

e5cara

.j -iL

] 'f'

www.dacoromanica.ro

..

.._.__ ._.r.Ji1_
.
._.... _ ._.._ . _.. ...

(Dup Buletinu I Soc.

Plana No.

Cpitanul /tf. D. IONESCU

VI

DOBJ70GIA

PORTU L CON STANA

Scara

1/8000.
. .

=-----F IJ)
o

CI)
Sasln d 4 m.
adanclme pen
tru
't'ase'e d Sery
itudine.ll port
ului.

Ch,u' pentru
Cereale

;;nlmale

I
,
I

MoI.' ,.ntru Ilm

na,rir, mat

eri.l. i.

m01f

8...lnu' doe
WuI
n.,
..i

Cheul pentru cJirb

unt

8..1. pm"..,
Petrol

. .

www.dacoromanica.ro

11192- ATELIERUL

- , BUCURESci.
GRAFIC I.v. SOCECU

CAPITANUL. M.D.JON Eseu

CROCHIULNH

DOBROGIA

DELIMIT AREA

FRON'TI.EREI
ROMNO-BULGAR
Traseul comisiunei de deliJmitare din 1878 i al
comisiunei techni,ce din 1879.
Traseul cabinetului din Viena din /880.
Distana principalelor posiiunt) de la Duntlre i
ntre ele.
Vii.

-+-+-+-+

tr.)()':'

--

Scala: 0m10 pentru 3 kil.

o.Gr zm . de 8 arb
O.Z'to..:ro_ .

-.- . -.. -

-.

ATELI ER ELEJ.V.SOCECO. BUC UR ESC 1.

www.dacoromanica.ro

'!-f!:ilf;g.

3O.

- --

- o
_o
o-o _o_o_ _o

-----

---_.

CAP; M. O.

CROcHiu

IONESCU

N'2..

DOBROGEA

M L

A
,

S.

G R O PA

I N

L E

C 1 O BANUL

--+--.L---4rt=--+_....L._+_-IV"'
ATElIF.R ELEJ.v.SOCECU. BUCURESCI.

www.dacoromanica.ro

[QU;OiSTI\NA

10 >n.

,..

..
!f>

'"
n

In
o
n
"'
o

f;;
';c:

ni

l:
",
'"

'>

;!

in

...
.o
c:

www.dacoromanica.ro
.'

'.'

b <

.;...

,,
_
.

1)

bb

....

li
"b.

"

"

'

'

""

"

ou
b bb

.':0\

/ bb

'

.'

b
'
>
(; b b b
. '
b

.
o
bb b
"' lJ
"o b
b
"
.
b
"
"
b
b
b
"
bb
" D
b b' b

b
.
" . " '>
b" o
""", "
.
b b O b
' b"
b
" li
b

b
ob
b b b O

b
b b bo
.b
'b b b
b ,o
."
.
.

__ '.

- b

(,

....
...

....

\
"

I
\

I
I
I
I
I
I
I
I
I
,

I
I

:
I

I
I
I

I
I

\,

"

\
\
\
'

...._----'--'

'- ,

- -- .

"

.,,- ... .

b b

"

....,

...

.... ,

l 1> ..-j;
""
....'b
b

b b
b

"

"
... '\bb b
.
b

b
D

o ., '

"

...
,, '1 C
b

b b

\
\
\
\

,:,1 \

' ... _- ... ,

\
\

- ....
" '' ' b'
b .b
" D
"
li
"
.,' 1) L
bG'

"

I
(
I

I
I
I

I
I
,

..

I
I
I
\\
\

..

..... ....

' :'-:.. " "

' "
:"

"

\ ..

'1

"

I
'

(:.... '
....

-r=

..., ......

....,

I
I
I
/'
I

I
I
I

,
:

/'i

"'--..... _._-------

......

--- ..... --

'"

...

(l

t:)

t"

I,;j

t."J

>

2:

c::

!\

l'

"

1:b

"
('>

t.

.....
"t.,

'

"t"

c
I'\..
"1

'1QJ
(l
@i2)

o
o
CIJ
%J
o
G)
rn

@2)

(QJ
M

...

(fii1)
fJ
.
LL:J]
r(Mj
o
n

o
Z
lT1
UJ
o
c:

3:

t')
,.
"

[FJ@UlM

CAP. M. O. IONf:SCU

[ID[E lL!M OOIA\[ID@

CROCHIU Nf'l.

DOBROGEA

't.. r.l"cc K"!J'N

-<P

-.

---

"'

-.-, ... ,

..

\
I
I

'

tl p I

:' ;; plJ,
'\
P
' ... -

-, "

,..
", ,
.

'"
" ....
,

,.

'

_ ____ _

... _-

,
,

,
,

.1

,-

'

I
/

....... -\

/
I

" I
YI
I
I

;-

( :1

;
( ... ..'\
\/ "1
c
r

>'

"

"I

\
\
,

!.

"'-}fl:::
:i>
.
)

o
I
r
.-

"

,
---- .....
........

oi

,.

,
,

.,

I
I"
1' .
1 f
I

\
\
\
I
I
I
/
/
I
/
\
I
I
I
(
\
\
\

'0
.

l'

"l I:

1
1
\

1.

I
I
I
I
1
\ .
I
I
\
I
\
1
I
I
/
I
I

I
I
,
I
I
I
I
I
,

I
I
I
I
I

.-

I
I
I
I

1.

'"

\\

,, "
- ......... _,"

,J
/

r
I

.-

..

t
l
f

"

........

... _ ....

.,

"

r
I
",'

I
/
I
I
I

,
I

,---

I
I
I
,,-- .. 1

.-

(
,

I
I
I
I

.1

.-

,-------

,"

/ f?

I
I

1'
1
I

.:)1(0.

M1D8\.
I

rt',_)

.
Il

c.

'./
\
'

- :
I

SCARA

12.0,000

C?)

(1

1ul/n " .

__

__
-J
L
__
__

__
__'
5...." . ., K,I .. ." c!r_

ATELI ER ELEJ.V.SOCECU. BUCUf<ESCI.

www.dacoromanica.ro

EQUlOISTANA

.2.5 "'
.

Orochiu No. 5.
Cpitanul M.D. Ionescu.

Dobrogia.

.,.

.'-

.....

.t

....

..

GALATI

....

,.1.,

... .

. ,'.

...

."

.
.

.'

.'.

..

"'.

.J..

..".

."..

....

.A

...
$0

,. .

.J.,

11-.

..
...

J..

Jt..

..

J"

..

.I/,

.....

.. ....

.
. ... .
... .
. .

.:
. .

.. ...... .. .
.

0.0 .

,',

.. :::

. . ...:.. ". :.. . .... . .. . . .. . . . . . . :

.<.

1<

,J,.

....

..
....

J,.

...

.4,.
..
..

.\.

....

-10.

../..
o,.

_,1,.

,..

...

.,j<

....

,h.

.1Ii.,

.AI"

..

..

"j,.

....

..

....

... .

....
....

...

....

...
.. .

-" .

.....

....

....

-.al,.
-

.....

. ..

'

....

.".

tI..

..1..

-- .

,1..

...

4<

J..
..

. ..
.

..L.

- .Ih

.... .

...

...

.- 4

.J..

..-.

....

..

""

"t..

..

...

,/1.

...

_,
-

iI

:.

....

,v.

... .

..

....

,.b.

...

III

...

TRECEREA CORPULUI AL XIV-LEA RUSESC

10/22

lR

IUNIE

1877

'

".

.;1

LEGENDA

Posiia Turcilor n intea trecerii[

a

RuiJol'

la orele 8

ti.

.......-

'.J..

d5
. --=--::",-

-------_

--

";,

d,

... - ... _----

...

..

:-..J2"'::- -:-

... .

.::::;..J,:.

o,.

...

...

....

. ..
;.

climinea ------.;,.,-)l

..11,=

__

..

+
,.

;;;.....

..-.

::- r"'._

(Dup

IL-Colonel 1.

G1'descu).

1000m

900

2km

---- I-------------------------------------- -------, --"---I--

,
------__
__
__
,

www.dacoromanica.ro

.. .

...

- -

---

....

..

..

.J;::
-