Chirita in provinie Comentariu

de Vasile Alecsandri
Mare parte din piesele comice ale lui Vasile Alecsandri (comedii, vodeviluri,
farse) au caracter satiric & critic impotriva moravurilor sociale & politice ale
vremii. "Chirita in provintie, comedie cu cantice , in 2 acte", prezentata pe
scena in 1852, este a doua piesa din ciclul Chiritelor , care mai cuprinde:
"Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca" (1850), "Cucoana Chirita in
voiaj"-canticel comic (1868), "Chirita in balon
Comedia reprezint specia literara a genului dramatic cult in care ni
se prezint o serie de evenimente menite a strni rasul. Categoria estetica
prin intermediul creia sunt surprinse evenimentele se numete comic.
Sursele comicului variaz in funcie de ceia ce surprinde si satirizeaz
scriitorul: comicul de situaie, de limbaj, intenie, nume, caracter.
Chirita in provinie reprezint o comedie de moravuri ntruct
Alecsandri surprinde, satirizeaz moravurile societarii: corupia, snobismul,
incultura, parvenismul. Astfel, V.Alecsandri abordeaz tema inlaturarii
corupiei, a dorinei de a parveni, ducndu-si personajele, impingadu-le in
zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esena si aparenta, criticnd
diferena dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele
comediei.
Titlul comediei ne indica numele protagonistei, Chirita, un personaj
ridicol, dornic de a parveni, un personaj a crui imagine este adusa in primplan ca fiind simbolul snobismului, inculturii si al parvenismului. ntreaga
aciune se concentreaz in jurul acestui personaj feminin, scriitorul
conturndu-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea
modalitilor de caracterizare directa (indicaii scenice si replicile altor
personaje) cu modalitile de caracterizare indirecta (limbajul, atitudinile,
faptele personajului). Titlul operei conine de asemenea si o coordonata
spaiala: in provinie, ce subliniaz si anticipeaz inarvertenta dintre
esena si aparenta, Alecsandri ironiznd dorina Chiritei de a se sincroniza
cu moda Parisului.
Comedia este structurata in doua acte. Actul intai se prezinta
personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi
prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. Chirita
incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta , tanara orafana ramasa la
casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie.
Leonas apare intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la
mosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va
intoarce si ii va face multe sotii.
In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la
Paris. In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia
petrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna
nu a mai avut loc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care
se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor
veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt
obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia

de ispravnic. iar rsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile personajelor

strnesc hazul. Ca moduri de expunere dominante ntlnim dialogul si
monologul ce constituie modalitatea de caracterizare indirecta a
personajelor si au rolul de a contura caracterul personajelor, dezvluindune totodat firul ntregii aciuni. Personajele comediei sunt relativ puine,
insa contureaz prototipuri umane, viabile si in ziua de astzi. Astfel, Chirita
simbolizeaz snobismul, incultura, corupia, parvenismul, ca si otul
acesteia. Luluta simbolizeaz orfana, capabila insa a iubi sincer; Leonas
simbolizeaz tipul inteligent, abil, ce reuseste sa nving si sa demate
corupia; Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie
care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realista prin spiritul
critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. Chirita este tipul
arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonas este tipul tanarului inteligent.Comicul
este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in
primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul
de limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) ,
utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor
neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character personajele sunt
ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele mai multe sunt
diminutive Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de moravuri ipocrizia , incultura, snobismul,
coruptia.Formele comicului sunt umorul si ironia
De-a lungul comediei, prin intermediul situailor hilare, V.Alescsandri
satirizeaz societatea, moravurile acesteia, ridiculizndu-si totodat
personajele cluzite de dorina de a parveni si de a accede in societate.
Dorinele Chiritei, un personaj ilar, privesc sincronizarea modei de la Paris
cu cea din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funcia
de ispravnic al otului si casatoria unicului fiu, Gulita, cu orfana Luluta.
Utlizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza
doua cupluri: Chirita si otul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura
si corupie, si cuplul format din Leonas si Luluta, un cuplu romantic, de o
idee pura, un cuplu adept al ideilor inovatoare, capabil in finalul operei a
demasca corupia.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu
sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul
de a le indeparta.