Turbocompresorul

Scurt istoric, functionare si intretinere

Scurt istoric al turbocompresorului

Una din metodele cele mai raspandite pentru a creste performantele motoarelor cu ardere interna este
supraalimentarea introducerea unei cantitati mai mari de aer in cilindri. Turbocompresorul realizeaza acest
lucru folosind energia gazelor de evacuare, care rotesc o turbina montata pe acelasi ax cu rotorul
compresorului ce forteaza aerul aspirat din atmosfera catre motor.
Primul astfel de sistem a fost dezvoltat de Dr. Alfred J. Buchi. Acesta a prezentat in 1915 un prototip de motor
Diesel supraalimentat, insa abia in 1925 au aparut primele doua nave maritime care l-au folosit cu succes
atingand puteri de 2000 CP. Licenta a fost preluata de mai multi producatori din America, Europa si Japonia, iar
din 1930 solutia s-a raspandit pe motoare stationare mari, navale si de locomotive. Insa abia incepind cu anii 50
a fost aplicata si la autovehicule, acestea beneficiind de tehnologiile imbunatatite utilizate la turbinele cu gaz care
au propulsat avioanele de lupta si care au permis realizarea unor agregate mai compacte. In 1952, un automobil
echipat cu turbocompresor a ocupat pole position in cursa de la Indianapolis.

Cum functioneaza un turbocompresor

Odata cu cresterea presiunii, prin comprimare, aerul se incalzeste pana la aproximativ 200 C, de aceea
majoritatea instalatiilor au in componenta lor un radiator (intercooler) care determina cresterea densitatii aerului
racit, astfel incat, in volumul dat al cilindrilor va incapea un numar mai mare de molecule de aer, necesare arderii
combustibilului.
Cu cat turbocompresorul este mai mare, cu atat poate furniza o presiune mai mare la turatii ridicate ale motorului,
insa va fi si mai lenes, datorita inertiei crescute a rotoarelor cu masa semnificativa. Este cunoscut ca
motoarele supraalimentate prin aceasta metoda au o intarziere in raspunsul la accelerare (lag). Un
turbocompresor mai mic va raspunde mai rapid si va furniza presiune la turatii mai mici ale motorului, de aici
aparand ideea de a construi instalatii care folosesc cate doua agregate, acestea urmand a intra in functiune la
regimuri diferite.

Controlul presiunii refulate se realizeaza cu ajutorul unei supape (wastegate)(4) care controleaza debitul de
gaze arse trecut prin turbina, surplusul fiind directionat chiar in galeria de evacuare. Deschiderea acestei supape
este generata de o capsula pneumatica (6) in care tija (5) este impinsa de membrana elastica actionata de
aerul comprimat (vezi detaliul A).

Turbinele motoarelor Diesel moderne folosesc o alta metoda de control al presiunii refulate, bazata pe o
serie de palete asezate in carcasa turbinei, care isi modifica pozitia pentru a controla viteza de rotatie a acesteia
(asa numitele turbine cu geometrie variabila). Sistemele de control al presiunii sunt de obicei actionate
pneumatic si controlate electronic de catre sistemul de gestiune al motorului.

Intretinerea turbocompresorului. Sfaturile specialistilor AutoSaga

Datorita turatiilor foarte mari (pana la 150.000 rpm) la care poate ajunge, ansamblul format din ax si cele doua
rotoare cu palete este riguros echilibrat si se roteste de regula intr-un lagar special, bazat pe o pelicula de ulei.
Pentru a rula o perioada cat mai indelungata fara probleme si a prelungi viata turbocompresorului, este
necesara utilizarea unor uleiuri de motor si filtre de calitate, schimbate la timp, precum si respectarea catorva
reguli simple. Calitatea slaba a uleiului sau impuritatile prezente in acesta pot distruge lagarul, iar un filtru de
aer imbacsit, prin depresiunea creata inainte de compresor, va tinde sa aspire uleiul pe langa elementele de
etansare, deteriorandu-le. De asemenea, nu trebuie fortat motorul imediat dupa pornire pentru a nu induce
turatii mari ale turbocompresorului in conditii precare de ungere, iar atunci cand oprim dupa un parcurs mai in
forta este bine sa lasam motorul un minut - doua sa functioneze la ralanti pentru ca turbina sa aiba ragaz sa
se raceasca. Oprirea imediata face ca temperaturile ridicate ale turbinei sa radieze catre lagar si se poate ajunge
pana la carbonizarea uleiului din miezul turbinei, cu consecinte din cele mai grave, ca ruperea axului la
urmatoarea pornire.
Daca totusi turbocompresorul s-a defectat, indiferent daca va fi inlocuit sau reconditionat la un atelier specializat
in astfel de interventii, este important sa fie verificate si eliminate toate cauzele care l-ar putea afecta, cele mai
frecvente fiind obstructii in alimentarea cu ulei (atentie la sitele aflate de cele mai multe ori in interiorul
suruburilor speciale care fixeaza conducta de alimentare cu ulei!) sau in scurgerea acestuia, gatuirea sau
prezenta corpurilor straine pe traseul de aer. Se impune, de asemenea, schimbarea uleiului de motor si a
filtrului cu aceasta ocazie.