TEHNICA SOCIOMETRIC

Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi intre care exista relatii bine definite si au constiinta
apartenentei la grup. Un grup are o anumita structura, functioneaza dupa reguli prestabilite, membrii au
interese comune si urmaresc realizarea unor scopuri specifice, bine definite.
Proprietatile grupurilor mici au fost analizate in numeroase lucrari de specialitate: Robert F. Bales, Interaction
process analysis: a method for the study of small groups; M.A. Bany, L.V. Johnson, Dinamique des
groupes et education. Le groupe-classe; J.L. Moreno, Fondements de la sociometrie; Roger Mucchielli,
La dinamique des groupes; Achim Mihu, Sociometria; Ioan Nicola, Dirigintele si sintalitatea
colectivului de elevi, Editura didactic si pedagogic, Bucuresti, 1978; I. Ionescu, Sociologia scolii
Polirom, 1997 etc.
1.
2.
3.
4.

5.
6.
7.

Marimea grupului mic este ntre 3 si 35- 40 de membri. Limita superioara este dependenta si de durata functionarii
grupului ca unitate de sine statatoare.
Relatiile dintre membri grupului sunt directe, de tipul "face to face", aceasta nsemnnd ca fiecare poate comunica si
efectua schimb de informatii cu toti ceilalti, membrii si coordoneaza reciproc intentiile si preocuparile, modelndu-se
unii pe altii.
Fiecare grup se caracterizeaza printr-o structura configurationala proprie, care rezulta din interdependenta statutelor si
rolurilor membrilor din care este format.
Coeziunea grupului constituie o rezultanta a concentrarii tuturor fortelor ce actioneaza asupra indivizilor pentru a se
mentine n cadrul grupului. Coeziunea este considerata ca fiind o conditie indispensabila aparitiei si actiunii unor norme
comune acceptate la nivelul grupului. Grupul actioneaza ca unitate de sine statatoare numai n momentul cnd a atins un
nivel minim de coeziune.
Dinamica grupului subliniaza ca grupul se afla ntr-o continua miscare si transformare, ntr-un proces nentrerupt de
adaptare si acomodare. Se poate vorbi de dinamica sa interna (transformarile structurii interne, a personalitatii
membrilor) si de o dinamica externa (transformarile ce au loc ntre grup si socialul n care e prins).
Grupurile se constituie n vederea realizarii unor scopuri si rezolvarii unor sarcini.
Structura informala se caracterizeaza prin aceea ca interactiunea dintre membrii grupului nu este impusa sau
reglementata din exterior, ci este rezultatul firesc, natural si spontan al relatiilor intersubiective, psihologice ce se
stabilesc ntre membri. Acestea sunt relatii interpersonale ntre personalitati diferite, care se influenteaza reciproc, se
percep, comunica, actioneaza si reactioneaza unii n raport cu altii, se cunosc, se apropie, se asociaza, se ndragesc, se
ajuta, se mprietenesc sau dimpotriva, se suspecteaza, devin gelosi, se resping etc. n functie de aceste relatii informale
apar liderii informali (persoane preferate). Daca liderii formali se impun mai ales n virtutea rolului si functiei pe care le
detin, liderii informali se impun n virtutea unor calitati personale apreciate de colegii lor.

n Cunoasterea si activitatea grupurilor, M. Zlate si C. Zlate prezint cteva tehnici de cercetare a grupurilor
sociale:

monografia grupurilor,

observatia sistemica a grupurilor pe baza categoriilor informationale,

tehnica sociometrica

profilul psihosociologic al grupurilor etc.

Folosindu-le, putem evidenia:

Consensul (existenta atitudinilor asemanatoare in grup)
Conformismul (respectarea normelor grupului)
Autoorganizarea (capacitatea grupului de a se organiza singur)
Coeziunea (unitatea grupului)
Eficienta (indeplinirea cu succes a obiectivelor)
Autonomia grupului, capacitatea de a se descurca, face fa problemelor
Controlul (grupul ca mijloc de control a actiunilor membrilor)

 Stratificarea (poziionarea membrilor n grup)

Permeabilitatea (acceptarea altor membri)
Flexibilitatea (manifestarea unor comportamente variate)
Omogenitatea (similaritatea psihologica si sociala a membrilor)
Placerea apartenentei la grup
Intimitatea (apropierea psihic intre membri)
Forta, puterea, autoritatea grupului
Participarea (actiunea n grup, pentru grup)
Stabilitatea (persistenta in timp a grupului) etc.
Dac utilizm tehnica sociometric obinem informaii care ne permit s studiem grupul n totalitatea sa. Pentru
a pricepe mecanismele i posibilitile acestei tehnici care se poate utiliza n interveniile asistentului social,
acesta trebuie s-i lmureasc:

raporturile membrilor grupului cu etno-socio-cultura de apartenen ,

ce este "relativismul cultural",

cum se construiete identitatea individual i social n jocul social n care fiecare caut s fie ct mai
asemntor cu membrii (sub)socioculturii de apartenen i de a se distinge pn la a se crede unicat,

ce este contiina de sine, stima de sine, ce sunt rolurile sociale, ce este status-ul etc.,

caracteristicile comportamentelor interacionale ale oamenilor n grupuri mici i n grupuri mari etc.

Dac pornim de la etimologia termenului, sociometrie ar nsemna msurarea relaiilor interpersonale n grup,
plecnd de la preferinele i repulsiile membrilor.
Fiind medic, dup primul rzboi mondial, J. L. Moreno (nscut n Romnia) a fost detaat ntr-un campus de
refugiai (rani i meteugari din Tirol) cu misia de a-i ngriji. Acetia fuseser plasai n barci la ntmplare,
stteau nghesuii i se certau tot timpul. Lui Moreno i-a venit ideea s-i grupeze pe baza "afinitilor elective".
Pentru aceasta, le-a dat cte o foaie pe care s scrie cu cine ar vrea s stea n aceeai barac i cu cine nu. Pe
aceast baz, el a compus o "schem" n care fiecare familie era reprezentat printr-un cerc, iar atraciile i
respingerile prin sgei. Unele familii erau mai preferate (sau mai respinse) ca altele. Dup ce a rearanjat familiile
pe baza afinitilor lor, linitea s-a instaurat n "campus".
n 1925, Moreno a emigrat n SUA, unde a obinut o catedr la Universitatea din New York. n curnd, chiar
preedintele Roosevelt a ajuns s se intereseze de cercetrile sale, pentru a rezolva probleme sociale reale:
emigraia, disputele dintre funcionari etc. Tehnica a devenit i mai recunoscut dup ce, n 1944, generalul
Jenkins a folosit-o pentru ca pe baza ei s alctuiasc echipajele escadrilelor din Pacific (fiecare pilot i alegea
astfel nsoitorii, coechipierii).

G. Simmel analizase diferite configuraii ale gruprii oamenilor. Diada spunea el nu ne spune prea multe
despre viaa interpersonal, interacional pe care individul o resimte independent de el. Cu studiul relaiilor
dintre trei persoane ncepe sociologia. Funciile terului (celui de-al treilea) sunt cele de:

mediator : n cazul unui conflict, terul este intermediar i face posibil negocierea, dac este
perceput ca neutru,

tertius gaudens : teriul trage foloase de pe urma conflictului ntre ceilali doi, fiindc fiecare va
vrea s se alieze cu el, iar el poate juca pe dou planuri ,

despot care dezbin pentru a stpni.

n Two against one. Coalitions in triads, Caplow distingea alte numeroase coaliii n triade:
a
0
0

tip 1:
a=b=c

tip 2:

a>b
b=c

b
tip 3:

tip 4:

tip 5:

tip 6:

a<b

a>b

a>b>c

a>b>c

b=c

b=c

a < (b + c)

a < (b + c)

b>c
a > (b + c) etc.

Terul intermediar, mediator

(dac A i B fac parte din reele diferite, i i poate lega sau poate rupe legtura)
(r face parte din aceeai reea cu A, iar A l

Terul poate fi reprezentant

sau

deleg pe r s-l reprezinte n relaiile cu B,

paznic

sau s controleze accesul altora n propria

retea) etc.

M. Fors (n Les reseaux sociaux) identific terul:

-

amplificator

tafeta simpl

tafeta multipl

filtru

Tehnica sociometric este (relativ) simpl. Se construiete un test sociometric, cu ntrebri ce surprind situaii
sociale diverse, activiti i cer membrilor unui grup s spun cu cine vor s se asocieze n acele situaii, cu cine
vor s ntreprind acele activiti, i pe cei cu care nu ar vrea, pe care i resping. Cu

ajutorul

lui

se

pot

determina:

poziia, locul, statutul unui membru n grup

poziia, locul, n cmpul relaiilor interpersonale (lider, izolat, ignorat, respins etc.),

structura globala a grupului si a subgrupurilor,

diverse centre de influenta, clici, bisericueetc.

perceptia grupului fa de un anumit membru,

coeziunea de grup etc.

Test sociometric
1. Daca s-ar reorganiza grupa, cu cine ai dori sa fii din nou coleg? De ce?
1. 1.............
1. 2.............
1. 3.............
2. Daca s-ar reorganiza grupa, cu cine nu ai dori sa fii din nou coleg? De ce?
2. 1.............
2. 2.............
2. 3.............
3. Cine crezi ca te-a ales s faci parte din aceeai grup? De ce?
3. 1.............
3. 2.............
3. 3.............
4. Cine crezi ca te-a respins? De ce?
4. 1.............
4. 2.............
4. 3............. etc.

Testul sociometric ofer doar informaia brut n legatura cu aspectele relationale ale membrilor i grupului n
totalitatea sa. Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute n urma prelucrarii sunt dependente de
fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la ntrebarile testului,
sinceritate determinata de test si de modul n care a fost aplicat. Foarte important este ca ntrebarile sa fie n
concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile membrilor. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente
motive pentru a raspunde ct mai sincer. ntrebarile pot avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de
interes pentru membri: participarea la sarcini profesionale, cooperarea n cadrul echipei sportive, petrecerea
timpului liber etc. La fiecare raspuns se urmareste si motivatia formulat.
Etapele aplicarii testului sociometric:
a) membrilor grupului li se explica scopul cercetarii:
- fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup,
- n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului etc;
b) se asigur subiecii de caracterul confidential al raspunsurilor;
c) se distribuie formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi completate si se explica modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei;
e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi pentru a surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel, el urmeaza a fi
administrat periodic, iar rezultatele obtinute pot fi comparate. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la
intervale prea scurte i diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu-se dupa raspunsurile anterioare.

Rezultatele obinute se trec ntr-un tabel - matricea sociometric - marcnd cu + alegerile i cu respingerile.
Tabelul are doua intrari: att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti membrii colectivului respectiv. Pe
verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile
pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.

Se pot trece + urile (preferinele) cu culoare rosie n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra
urile (respingerile) n dreptul colegilor respinsi. n capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculeaza
suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor pozitive/negative. Fiecare individ, ntr-o
sociogram, nu se alege sau respinge pe sine; numrul maxim de alegeri pe care le va putea avea va fi
numrul maxim de alegeri minus una; se poate calcula indicele de status social al unui individ (popularitatea),
raportnd numrul alegerilor primite efectiv la numrul maxim de alegeri pe care le poate avea.
Indici sociometrici. Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric trecute n matrice se pot calcula
indici sociometrici:
- indicele status-ului sociometric care ne arata pozitia ocupata de o persoana n cadrul grupului si se calculeaza
dupa formula:

I=n/(N-1), unde n = numarul alegerilor primite de respectiva persoana, N = numarul membrilor

grupului.
- indicele expansivitatii sociometrice, adic determinarea cantitativa a orientarii individului spre membrii
grupului prin luarea n calcul att a expansivitatii pozitive ct si a expansivitatii negative:
I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N-1)] + [(n-) / (N-1)], unde (n+) reprezint numrul alegerilor emise
(n-) = numar de respingeri emise, N = numarul membrilor grupului.
- indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua propria sa pozitie n grup;
I = Aa / Ap, unde Aa este numarul asteptarilor de a fi ales, Ap = numarul alegerilor primite
- indicele asocierii persoanelor n cadrul grupului:
I=n/[k(N-1)/2], unde n = numarul relatiilor simetrice, N = numarul membrilor grupului, k = numarul
alegerilor permise etc.
Sociograma. Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma care prezinta sub
forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta nu numai locul fiecarui

membru ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite
simboluri grafice. "Structuri tipice" n interiorul grupului:

Cel mai mic subgrup este cuplul (care conine unitatea de sentiment n stare pur transmis de la un individ la
altul, care evideniaz bogia sufleteasc a omului; pentru descrierea ei riguroas trebuie s folosim noiunile
de "empatie", "transfer", "simpatie"; putem identifica relaii de "atracie", "respingere", "indiferen",
"ignorare" etc.).
Putem considera fiecare individ un "atom social", el putnd avea relaii cu indivizi din grupul su, dar i din
alte grupuri (n familie, coal, comunitate, societate).

Exista doua categorii de sociograme: individuale si colective. Cele individuale sunt extrase din sociograma
colectiva si prezinta situatia unui membru asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule) sau sub forma
"tinta" (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de cercuri concentrice). Numarul cercurilor din care e
formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare n functie de numarul membrilor sau n functie de distanta
sociometrica dintre ei. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, n care se afla elevii cu
punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de "neintegrare", n care se afla elevii cu
punctaj total negativ. Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului
numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un membru are un punctaj mai mic cu att
se departeaza de centrul cercului 1 sau chiar de grup.
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n interiorul
colectivului, indicndu-ne grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Alegerile sunt
reprezentate printr-o sgeata rosie, iar respingerile printr-o sageata albastra.
Alegerile reciproce ne apar ca o linie continua cu vrf n ambele sensuri etc.

Se utilizeaz cteva simboluri care s reprezinte indivizii (de exemplu, cu O persoanele de sex faminin, i cu
persoanele de sex opus) i relaiile dintre ei:
atracie
respingere
atracie reciproc
respingere reciproc etc.
AS poate aranja indivizii unui grup n ordinea "status"-ului lor social (nu reine doar determinarea psihic a
status-ului, ci i modul cum individul i joac rolurile sociale, ce avere are, care i sunt competenele etc.).
Se poate calcula i posibilitatea ca un subiect s-l aleag pe altul, posibilitatea ca un subiect s fie ales de mai
muli membri, "expansiunea afectiv" (indicele de expansivitate a lui A cere raportarea subiecilor alei de A la
numrul total al alegerilor posibile). Lucrurile pot fi i mai mult aprofundate dac vom ncerca s aflm relaiile
indirecte ( pe cine crede x c prefer y ? De cine crede y c va fi respins x ? ).
De mare interes este evidenierea "liderului informal", n urma cercetrii grupului folosind aceast tehnic
(liderul nu este ntotdeauna cel popular ; un om popular poate s nu fie lider). n urma prelucrrii datelor
testului sociometric, AS poate afla individul preferat de ctre cei mai muli din interiorul grupului, adevratul
lider (informal); liderul "formal" este cel numit, pus de ctre cineva s fie lider.
De asemenea, AS poate afla cine sunt "izolaii", cei "indifereni" grupului, cei ignorai pur i simplu de ctre
membrii grupului, cei care se ignor reciproc, indiferenii reciproc, clicile ("bisericuele" cu influen favorabil
sau nociv pentru "atmosfera" din grup).
Prezentarea rezultatelor cercetrii sociometrice se poate face n faa grupului, dar i individual. Este
recomandat s scoatem n eviden partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul
psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui membru asupra rolului,
statutusului si pozitiei sale n grup.
Inspirai de tehnica sociometric, folosind teoria grupurilor, calculul matricial i logica combinatoric, M.
Callon (La science et la reseaux, 1988), M. Fors (Les reseaux sociaux, 1995) .a. au dezvoltat sociologia
reelelor. Un grup e constituit dintr-un ansamblu de puncte (vrfuri) i sgei (arcuri). Ansamblul
vrfurilor unui grup G este notat cu X, iar ansamblul arcurilor cu U. Un grup de forma:
G = (X,U) este alctuit dintr-un ansamblul de vrfuri i o familie de arcuri.
X = {X1, X2,...,Xn}
U = {U1,U2,...,Un}
Numrul de vrfuri e ordinea lui G (un grup este orientat). Legtura dintre dou vrfuri se numete staie.
ntr-un graf orientat, orice arc (X,Y) are extremitate iniial, predecesoare i una terminal, succesoare. O
"clic" este un ansamblu de vrfuri ale unui graf complet. Densitatea unui graf este un raport ntre
numrul de arcuri ale grafului i numrul de arcuri ale grafului complet cu acelai numr de vrfuri. Un
"lan" de lungimea q este o secven de q cercuri. Un "ciclu" este un lan elementar a crui extremitate
terminal coincide cu extremitatea iniial.
Un "drum" este lanul din arcuri n acelai sens; lungimea unui drum este egal cu numrul de arcuri ce
leag vrfurile drumului (de ex., ntre vrfurile 2 i 5 este un drum de lungime 2); "distanta geodezic"
este drumul cel mai scurt ntre dou vrfuri.

Un grup este conex dac pentru oricare dintre vrfuri este un lan care s le uneasc. ntr-un graf conex
exist puncte de articulare. Fiind dat un graf, ii putem construi matricea de adiacen:
m11 = 0

m12 = 0

m13 = 0

m21 = 0

m22 = 0

m23 = 0adic:

m31 = 0

m32 = 0

m33 = 0

0 1
M=

0 1

0 0

Multigraful poate fi exprimat prin matricea-bloc. Cu matricile se pot face operaiile curente: adunarea,
nmulirea matricilor etc. n sociologia reelelor este important utilizarea grafurilor pentru a pune n
eviden relaiile ntre cercuri.
Exemplul reelei ntre asociaiile existente ntr-o localitate de circa 20000 locuitori:

asociaia "Armonia"

"centrul muzical"

Asociaia pentru animaie cultural

Societatea pentru implementarea Internetului

Casa de Cultur a Tineretului

Asociaia "Sf.Valentin" (pentru revigorarea unei srbtori a iubirii)

RC i SC sunt societi comerciale

G22 este o asociaie elitist

F i GP sunt asociaii de cartier etc.

AS poate identifica membrii comuni n conducerile acestora. Putem construi matricea corespunztoare ;
marcm dac au (1) sau nu (0) membri comuni. Putem afla astfel gradul de centralitate a asociaiilor.
Identificnd reeaua social, putem identifica relaii de colaborare, susinere, sftuire, control, influen
etc.; putem identifica echivalene structurale, gradul de coeziune, centralitate, autonomia etc. Cei care vor
s dea greutate utilizrii acestei tehnici a reelelor poate utiliza i ctiguri din "analiza strategic"
(M.Crozier), socioanaliz (Bourdieu), constructivism (Giddens).
Se cunosc cercetri de referin fcute pe aceast baz:
-

n comuniti urbane mici (Milgram, Granovetter),

n sisteme de rudenie (Ward),

n mnstiri (Sampson, Boliger)

bnci (Eccles, Crane),

agenii de publicitate,

cabinete de avocai etc.

Van Oosten (n European Community decision making) a descris cum se ajunge la luarea deciziilor n
cadrul U.E.
Freeman, Hybes au analizat comportamentul strategic al ntreprinderilor americane din domeniul
biotehnologiilor (au urmrit reeaua de 900 ntreprinderi etc.) desprinznd cum s-a ajuns la nlturarea
concurenei, la interdependene etc.
Unii au identificat reele i elite locale, au identificat 10 tipuri de resurse controlate de ele i au ajuns s
estimeze, s prevad pe aceast baz 90% din evenimentele unei aezri cu circa 100 000 locuitori.

10