Professional Documents
Culture Documents
POPUTARA
ROMIi.iA
MINISTERULAGRICUTTURNSTSfi,ViCULTIIRTI
SILvICE
Df
CERCETANT
INSTTTtITut.
Seriaa i[-a
s.PA$C0VSCFnl
V.LEANDRU
TIPTJRIDE PADURE
DIN
REPUBLICA
POPULARA
ROMIT{A
\...
EDITTIRAAGRO-SILVICA DE STAT
TIPURIDE PADURE
DIN R.P.R.
TABLA
DE M^{TERII
INTRODUCERE
Partea
intii
CAP. I
ll
ll
t2
l6
22
23
26
30
CAP. II.
A . Generali,ti{i
B. $coal6 tipologici a academici'anuluiV . N
$coala tipologici ucra,ineand
D Incercdnile de unire a celor dou6 gcoli tipologricedin U.R.S.S.
n . Fitocenologi,a sovietici, bdogeocenolog,iaEi raporturile lor cu
tipologia forestieri
Tripologiaforestieri in Romin'ia
CAP
JD
'JO
45
47
48
5l
trt
5'J
56
L.
CAP
\/
Tipologia
forestieri
R. P. Polond
R. P. Ungare
in
trarl
DO
65
bo
76
78
BO
8il
83
d5
R. P. Bulgaria
R. Cehoslovacl
B6
87
B8
B9
B9
B9
9l
R. P. F. Jugoelavia
Austria
Danernarca
R. D. Germand
America de Nord
India
Partea
s2
a doua
nord de Dundre
C A P . V I I . trlol'idiguri (formafia I)
A . Cheria pentru determirnareatipurilor de molid,iquri
B . Descrierea tipunflor de molidriquri
C A P . V I I I . Bridete gi molrideto-briderte
(forrna{iile II Ei III)
A . Cheia pent,ru deterrminraneat'ipurrilor de bridete
D
Descriere,a tipurilor de brdrdete
C. Cheia pentru determ,inarea mo'lide,to-brddetelor
D . Descrie,reatipu,rilo,r de molideto-bridete
CAP. IX.
CAP. X.
456
95
95
96
99
l0l
104
105
106
109
r03
tt2
133
133
r34
140
l4l
146
146
t47
150
151
lD/
158
166
r66
167
17I
XI.
Figete Ei arborete amestecatede diferite foioase din regiuflea de mun{i gi dealuri (fo,rrrna{iile
XI, XII, XIII, XIV, XV)
,4. Cheia pentru determin.a,reatipurilor de figete
B. Descniereatipurilor de figete
C. Cheia pentru determrinrareati'pu,rrilorde anborete amesiec.are
de diferite foioase dim regiunea de mtrrnte Ei dealuri
D. Descr,iereatipurilor de armestecuride diferite foioase ddn re_
giunea de m'un{i gi dealuri
CAP. XII.
CAP. XIII.
A.
B.
C.
D.
CAP. XMerete,
girrnritete,cereto-grnifete; a,mestecuri de stejari mezofiti gi sermrixe,rofitri
(forrnaf,i,i'leXIX, XX, XXI, XXII)
A. Cheia pentru determinare,a tipurri,lon de cereite, glnnifete, cereto-gfrni{ete gi amestecur,i de stejra,rimezofi{i (rstejar pedunculat gi gorurn) qi semixerofi,{i (cer qi girni{d)
B. Descrierea tipuri,lo,r de cerete pure
C. Descr,ierea tipurilor de glnnitete pure
D. Descnierea tipurrilor de cereto-girnifete
E. Descrierea amestecurilor de stejari mezofi{i 9i semixerofif;
C-AP. XV.
,4.
B.
C.
D.
E.
CAP. XVI.
l|l
ll|
lZ4
IZS
l7g
lgl
lSg
199
209
209
2tl
227
227
22t
246
248
2SO
250
252
257
260
262
267
267
270
q7tr
280
282
284
288
294
457
294
296
299
302
324
324
325
CA,P.XVIII. $leao-cerete,c'ero-E,le,au,ri
9i gleaun.i o - silvostepi cu stejari
xerofili (fo'rmafiile XXXll, XXXIII, qi \XXIV)
Cheia de dete,rrninrare
a gleao-ceretelo,r,cero-gleau'rilorgi qleaurilo'r cu stejari xeroftit
B . Descrierea qleao-ceretelo,r
C. Desc'rierea cero-Ele'aurior
D. Descrierea gleauliloir de silvostep6 cu srtejanixeroi'i{i .
339
3 39
340
345
347
CAP. XIX.
CAP. XX.
JOI
351
352
,JOO
.JDD
360
361
368
368
369
380
380
Partea a treia
INTERPRETARI$I PERSPECTIVEDE VIITOR
C.,\P.XXI. Aspectepartioulareale tipo,log,iei
forestieredin R.P.R.
385
392
392
400
415
421
Bibliograf ie
Indexul alfabetic al nu'mirilor stiintifice ale
de arbori gj arbuqti
435
444
INTRODUCERE
Tipoiogia lorestieri este o disciplini gtiintiiici relativ recent apirltd in complexul gtiin{elor silvice. Ea a implinit de curind o irrnratate
de secol de existenii, ceea ce nu este prea mult fa,id de termeneleloarte
lungi, cll care sintem obignuiii a lucri in silviculturd. tn a'cestinterval
de timp, tipologia fo,re'stierd
din dilerite lAri a trecut prin rnulte frdrrrintdri 9i transiormdri. Nici ac,umlucrurile nu sint inci puse la punct. Mai
sint curente diterite, uneo,ri foa,rte deosebiteintre ole, chiar in 'ceea ce
prive;te nofiunile 9i principiile de baza. I-upta de opinii este inci toartc
ascu{it5; ar fi greu de spus, dacd mai existl asldzi vrelln donrcniu al
,s1"iinlelor
-silvice,unde aceastdlLrptr de opinii sd lie mai aprinsr decit in
tipologia forestierd.La aceastacontribuie multe cauze.
In primul rind, s-a intimplat oa in diierite {5ri;i chiar in aceea;i
tarl sd se meargd pe cdi diierite, iar rczultatelela care s-a ajuns
-au szi nu
iie in nici unul dintre cazlri categoric superioare; de aici
apdnrt
posibilitnlile de interpretdri subiective si discu!iile interminabile. Tipclogiu forestierd a lost detinitd chiar de la primele ei inceputuri ca o
'disciplina
cf 1ll pronun{atcaractergeogralic.Studiile tipologicesint prin
excelen{i studii regionale; reztrltateleobiinute intr-o regirrrrepot si Iie
numai qqr{ial valabile sau sd nu lie de loc valabile iut}-o altd regiune
invecinati.
Mai mull dccit atit, chiar metodelede lucru cele nrai potrir-itcpentru
,o anumitd regiune po,t si nu se valideze de loc sar,rsd-se dovedeasci
a ii mediocre intr-o alth regiune. Natural, aceasta se intimpld in cazti
unor reg_iunimai indepdrtate.Exernplul cel mai plastic il reprezintd tipologia finland,ezd,xare dd reztrltatefoarte bLrnein patria ei, daf este ap,roape
i-naplicabildin !dri cu a,lte condi{ii naturale. De aici apar prilejuri noi
'de disculii aprinse,cu incercdri de generalizarea unor cohceptii pl"metode
de valabiliiate locald de cltre unir si contestarealor totalS de catre alti.i,
W paza experienieilor din alte pdr'ti.Merstrl inegal in dezvoltar*r iitiiiculturii 9i a gtiin{elor d,ebazdin difurite idri contrfuuiesi el mult la aceste
controverse.Aceastd dezvoltare inegala poate condi{iona metode de lucru
gi chiar concep'fii.funda,mentale
cu lotr-rldiierite, tiecare iiind bund pe,ntru
lara respectivi. Astfe{, actualmente in R.D. Germani se pune po,ndere
nrare pe studiul foarte detaliat al condifiilor stafionalecare, dupi autorii
respectivi, trebuie si constituie baza unei clasjficdri a pidurilor sau :r
iterenurilor forestiere.Acest lucru este ioarte explicabil daci ne gindim
la caracterul pddurilor germane, unde pe mari suprafele domind arboretelo artificials de alte s-pecii,decit cele naturale din trecut ; se infelege
ci, in astfel de condi(ii, vege'tafia actuald spune relativ pu{in 9i condiiiile
pot sd treacd pe primul plan.
stalionale
'
Pe de'altd parte, atii in Germanda,cit 9i in R.P. UngarI, in studiui
pidurilo,r cu caiacter n:a,tural,se lucreazi intens la o conrbinaro intre
iezultatele cercetdrilor f itosocio,logice din trecut asupra pddurilor 9i
nevoile silvicu,l'turii practice ; se cautd sd se creeze un lel de tipologie'
forestierd pe bazd titosocio,logicn. $i acest lucru este foarte explicabii.
deoarece iir aceste ldri studile litosociologice au fost in trecut loarte
avansats si s-a ajuns la un sistem aproape complet de clasificafie; era
naiural ca acestorezultate si fie lolosite acum in scopuri noi'
In schimb, in U.R.S.S. silvicultorii lucreazi cu supratete enorme cie'
plduri cu oaracter natural ; in atard de acea,st,a,la aparil,ia tipologiei'
iorestierein vechea Rusie n-au existat nici un iel de studii asupra pidtt
rilor, fdcute pe alte baze. Este, deci, Iiresc cd tipologia ruseascd 9i continuatoarea ei, tipologia so,vieticd,au ap'ucato cale proprie, cu totul originald, cdutind ia siabileascd o p'ropor{ionarearmonioasd intre studrul
vegetafiei pe baze mai rnult silvicult'uralegi studiul lactorilor starfionali,
determina,n-fiai proprietifilor silvicult,ura{e. Se pare cd 9i sirtuia{ia di'n
R.P.R. ne indrept5{egtesd mergern pe aceeagicale.
gi asupra esenfei insd.si a tipo'logiei fores,tiere'
Discu{iile s-au purtat
-ei
inclusiv raporiurile
cu alte gtiinfe invecinate. La origine, ea a tost o
crealie proprie a silviculto,rilor,care au privit-o ca parte integrantl n
silviculturii. Chlar gi acum si,nt tipologi, de exe'mplucei din gcoala ucraineand, care atribrrie specialitdtii lor caracterul strict de disciplind sih'icI :
ei nici nu vor sd aud?idespreo eventuale trecere a ei intr-o altd grupd
de gtiinfe (129). Tratatele cele mai rece,nteo co'nside'rddrept un capito'l
din silviculturagenerala (96) (158).
Sint, insd, gi opinii care afoibuie tipo,logiei lorestriereun caracter
atit o parte a silviculturii generale,cit 9i 4 gegdublu: ea ar reprezenta
-urmdre'9te
botanicii, care
studiul vegetaliei in ansamblul 1ui ( 154).
Aceastd pdrere pare a Ii cea mai ir-rstd,bineinfeles,ctr cond,ifiaaccc'ptdrii
ei 9i de -itre geobotanigti(in U.R.S.S.acest lucru s-a 9i realizat).
Trebuie sI sublinie'm cd in 'tipo'lorgiaforestie'ri s-au precizat intr'o
anun,itd mdsurd doud curente: o iipologie propriu-zisl a pddurilor gi o
tipol'ogieaparte a sta{iunilor forestiere.Carte,ade ia'{d se ocupd numai de
in misura in care cercetipologia pddurilor (inclusiv condi{iile sta,{ironale
tarea lor este necesardintr-un studiu complex al pddurilor).
Circumscrisd la semnifica;fia e'i strict silvicZ, tipologia pddurilor
poaie Ii deiinitd ca disciplind, care a're drept scop clasifica!ia aces'tora
pentru nevoile silviculturii practice. Fdcind o paralelS cu alte dornenii
biologice, se poate spune cd tipologia forestierii este o sistematicl a
s2i iie cit mai complexd"
pdd,urilor.Clasificatia elaboratd de ea trg,br-rie
avind o cit mai so,liddbazl qtiintiiici, dan rdspunzind -si celor rnai variate
de clasificaiiile din trecut'
nevoi ale silviculturii praciice. Spre dec,seb,ire
idcuie pe baza unui singur crjteriu sau a unui grrtp restrins de criterii,
clasificalia tipo;logici tinde sd lie cit rnai multilateralh gi cuprinzdtoare"
pentru a p'uteaface faid tuturor cerin{elor. Unitatea eleme,ntardde clasifica{ie tipologicii, anume tipul de pddure, trebuie sd fie o unitate bazath
6
roase,
e, cu
cu mentiunea
men{iunea cI fird
fird ajutorul
aiutorul lor
lor binevoitor lucrarea nu s-ar li
putut intocmi nici in lorma in-care apare gi nic,i in timpul in care s-a
intocmit.
PARTEAI
BAZELETIPOLOGIEI
PADURILOR
CAPITOLUL I
APARITIA $I DEZVOLTAREA
TIPOLOGIEIFORESTIERE
A. CONDITIILEISTORICEALE APARITIEI TTPOLOGIEIFORESTIERE
]ipologia -rorestieri a apdrut ca drisciprlindgtiinliiicd la inceputul
secolnlui al XX-lea in vechea-Rusie.
.Dg_rigur,apa,ritia._noiidisciptine tocmai ra epoca respectivi nu reprezrnla ceva intimpldtor.
,Aceastd-aparitie a fost pregafita prin toati
dezvoltareaanterioard.a gtiinfelor
biologice si lehnice-in geieral, precunt 9i a ansambluluide gtiinle silvjceinspecral. In acesttiriip atitddinea
omuhri fa{a de_pddure a gi aiuns la un nivel mai inalt, in'compara{ie
cLr simp,la recoltare a-produselor idrd nici o p,reocuparede viitoi. pi"blemele continuitdtii fofiosin{ei,producerii inii-r-rn timp scurt a materialuh-ri_cit rnai
.fotr^ivit p6nirri n.uLit" tehnice tot' mai comptiiite,
conservirii pddu_rilon
in vederea regldrii
-etc. cursurilor cle apd, a prevenirii
eroziunii, a rnodilicirji microclimei
au inceput sd s6 punr iot mai
acut. Pentru rezolvarea acestor probleme s-a s'imtit nevoia unei clasiIicalii a pddurilor, a unei clasificatii m:ai amlnun,fiie, decit acelea ce se
practicau in trecrrt, iar avintul extraordinar, inregistrat de gtiin{e1ebiologice
tlrlg li aplicate in a doua jumdtate a secolilui al XIX'-lea,'a cr"e.rt
spre sfirgitul -acestui secol premisele necesarepentru iortflarea irnei discipline stiinfifice rroi, corrsacratdacestei opere-de ,clasificare.Tipologia
forestierr care are prin excelen{d caracterul trnei discipline a" iiirt"?a,
a apdrut aproximativ tot atunci, cind au luat nastere si altc discipline
asemdnitoare,fie in domenii aproprate,fie dimpotrivi foarte indepirtate
* pedologia modern5, geobotanrcamodernd, oce,anog,rai,ia,
limrnologi,a,
speolegia
Toate^aceste preocLrpdristiiniifice sin"i produsul epicii
respertive."lg
E,le n-ar ii pulut exista nlai ilrainte,cind era incd prea ptrlirr
avansath_partea descriptivr a .stiin{elor biologice. pe de a'tta
.
farie,
apari{ia lor nici n-ar fi putut intirzia prea nrult, ,fiindcd tocmaj ;rcgrpr.rlarea materialulLriiaptic
.prea bogat a' crea't necesitateaunor generalizdr.i largi, a unor opere de sintezi. Aceste sinteze, pe linga inieiLsul lor
9liin{ilic jnconiestabil,au gi o importan{d e'normi peniru dilerite riolrenii
de . activitate p,racticd- Printre ele, tiprrlogia tor'estierd ocupd 1rn loc
destrrl,de.important, de;i .nu se poate spune c:i ea ar ii ajuns la ceea
ce ar_treb.uide fapi sd iie - o gtiin{d-sinteticd,atotcuprinzitoarcasu.
pra pddurii.
It
Fondatorul recunoscut al 'tipologiei iorestrere a lost renurnitul silvicultcr rus, prol. G. F. ,N{o,rozo,v.
In articolele sale, pr-rblicatein anii
1903-1904, el a expus pentru prrma datd principiile tipologiei forestiere,
iar mai tirzi,u le-a aprotundat -si dezvoltat in conrtinuare.Ex'pttnereamai
cotnpletd se gdsegtein cunoscutul tratat al lLri G. F. ,\{o'rozcvconsacrert
studiului general al pddurii (BB); un al doilea tratat, aproapetoi atit de
voluminos, cuprinzind numai probleme de tipologio forestierd, a apdrut
d,upi nrcariea autonrlui, in 1931, sub ingrijirea elevului siu, prof.
\'. \i. Gunran(89).
B. PR.ECURSORII
TIPOLOCIEI
FORESTIERE
DIN SECOLULAL XIX-LEA
Prof. G. F. I\o,rozov insugi a recunoscuttotdeaLrnacd ideile lui n-au
f ost absolut originale gi ci el s-a inspirat rnult din pdrerilc citorva
preoursor,i, mai ales ale silvicultorilo'r-practicieni din nord,ul R,u'siei.
Pe ling5 aceasta, une'le concepiii asemiiritoare a,u apdrr:t in decursul
tinrptrrilor si h unii reprezentanlimai marcanfi ai oticialitatii silvice.
Incd in 1804, autorul uneia dintre prinrele cdrti de silvicirlturi din
Iimba rus5, Bazele elementareole siloiculturii, E. F'. zeablovski.a ardtat
cb aceea,sispecie in diferite condiiii stafionale tornteazd arbortrte cll
caractL"re
dilerite (96) (97).
1n 1843, un a'lt silvicultor cr,rrroscut,
A. Dlatovshi, a intocnirl-o clasifica'iie a pddtrrilor, avird ca r-rniid!i elementare clasele de prr-;Cucliaitate. Desigur, clasiiicatia lrri, dupl cum arald 9i aceastd denumire,
reprezintd in primul rind o incerc'are de impirfire a pddLrrilor dr-rpi
productii,itate (in acel timp actuaile,leclase de produc{ie satt clase de
t'ertilitate nu erau incl introduse in pracirca silviculturali). Dar in rezolvarea acestei probleme,el n-a urmat calea obignuitraasldzi, de a stabili
subdivizirrni dupi dimensiunile arborilor 9i r,olumele ma,sei lemnoa-se
la hectar, ci a ajuns sd intocneascd adeviratele descrieri tipologice,
foarto sugesiive.
Astlel, in pinetele din vechea Qusie, Dlatovski a deosebit citrci
clase do productivitate,lSsind la o parte pinetele de pe soluri inmldgtinate. Iati, pentru exempliiicare, unele descrieri de pinete intocmite de
Diatovski.
,,Clasa a V-a (cea mai slabd). Solul nisipos sdrac; pe e;l cresc
numai lichenii, barb,a caprei (Tragopogon) gi alte ierbr-rride nisipLrri;
aiinul 9i merigorul cresc prost ; ienupirul se intinde pe pdmint ; arborii
foiogi, exceptind plopul tremurdtor cu cregterea slab5, aproape nil se
intilnesc. Pinul are pe acest sol cregterea slabd 9i chiar in arbo'retele
dese nu atinge indl{imea 1ui obignuitii"...
,,Clasa I. Solul lutos, luto"nisiposgi cernoziom nisipos reavin. Vegetalia in aceastdclasd de sol de pinet poate fi diferitd, dupd cum fertilitatea lui provine din amesteculcorespunzdloral elementelorcomponente
sau depindemai mult de cinculafiaapei. Pe un sol lutos bun cre.stein cantitate rnare trifoiul, mdzfuicheade pddure, lScrimioara, zmeurul, coacizttl
;i ferigile, mai cresc pe el bine alunul, capriioiul 9i alte plante lemt2
t+
Clas.ilicaf
ia d.upi..torma arboretului, ca o consecin{i a mzisurilor silviculturale, practlcatd pe scari largd rn alte slfuralii, aici nu era de folo,s,
deoarece arbore'tele erau prea pulin influen{ate' de om, i,n ourna pi*e
cvasivirgino r.
oomplexe,
.,Era, deci, nevoie de elaborarea unei clasiiica,{ii
care si
'cornplexi
'-tuiiiiialiu
oglinceascd .toate. deosebirile imp,crtante. Aceaste
n'u.septttea baza decit pe caracter-ele
insegi ale arboretului 9i'p..on.iiiiit"
staiionale determinante ale c,aractereloran'boretului.In ela,b6raie,a
ei, insd,
silvicultorii au folosit tezaurul de experien{a seculard, acumulati ,jin
generaiic in genera ie de cdtre locuitorii acestor tjnuiuri salbatice. p;idurea i-a dai lemnul de constructie gi de foc, vinatul pentru hrand si
r1it9,fructeie;i c,iupercite,
mrrg;ili"'; il,dr;di
lllryli:
, iarbasapent.r
elc. umblrnd
culeagi toate
Arborete provenite t
din siminli
{
(formeprincipale) t
,,
,,
pluriene
tdieri rase
succesive
,,
ln benzi
,
echiene
jardinatorii
gridindrite
' i?*?llRt
;'ffi"8l'il'"ff;;l""-"
opera de sistemalizare gi de prlnere la. punct a p,rincipiilo5 i11ei
truolosii iorestiere de aplicrabifi,taterdai largd i se datore'9telui G' F' trIope
lingf, o culturd foarte vasta in diferite ramuri ale silrJr*.-A."itr,
'posedi
gi solide clno-stin_iegmgra{ice, mai. ales {rtogeoviculturii, mai
grafice; era un'admir'aior fervent al lui V. V. Dokuceaevgi un ade,pt_al.
lui
B.otli titi pedologice,recunoscind in repetate rindLrri. cI in lucrdrile
avea
mai
In
iine,
principiile
acesiei
din
mult
Scoli.
inipirat
iipolosice's-a
intr-o serje de exettt;i'o rEmarcabildiulturi generald,care se ogl!ndgpJ.e
ptni"ari gi comparatii di; dilerite domenii stiintifice; ce se pot . gisi in
baginile ic,rierilbr sale. Toate aceste crrno9tinfe, unite cu o vastd expeii"-"ta proprie de observalii9i lrrcrtrpe teren, art_'errnis,llti C. F. Morozov
r5 au.a ta bun siirgit opera'deelaborarea bazelorstiirrliticeale tipologiei
iorestiere.
In formularea principiilor sale tipologice,G. F. Morozov s-a serrvitde
strrdiul arboretelor'din masivul pZdtrros a1 Bttzttltrcttlui.Acest masiv,
ioarte cunoscut in istoria sirlvicultirriirllse, repreztnll o irtsrrld p?idrrroasd
ll -aproximativ
m a r e i n r n i i l o c u l s t e p e l o ri n t i n s e ; s r r p r a i a l al -t r i . . a j t r r r g P
pu{in
diferite de ale
condiiii
se
realizeazd,
lui
interiorul
in
ha
66000
;i
pddurilor din ,o,.,u lorestierd. Specia predonlinantd.este pinul silvestru'
care forme,azdtie arborete pure, iie in amesteccu io,ioase.Probleirradificilh care s-a plts silr,icrrltorilorde aici, a fost regenerareapinttlui. Tr-a;
tamenteleaplicate au variat in decursul tinrpurilor. Iritii s-a folosit rrn iel
de grddindrit prinritiv (mai mult tdieri pe alese), care a dtts la extragerea
16
c e l o r m a i b r r n ee x e r n p l a r ed e p i n s i l i r
j,nlindereanedor,itah toioaseinr.,\ooi
s-a trecrrt la tdieri lrse in berrzia lterne, cu ldsarearezerr.elor
i dar, regen:rar e a b e n z i l o rt i i a t e n u s - ; l p r o C r r sD- r r p i
aceea s-a practicat din noiu citva tiiirp
grddindritr-rl,apoi s-a tre,cut la t,iieii
succesive.DLrpa 10 ani de aplicanes-a
l a c r r t o c e r c e i n r ea s u p r a r e z r r l t , r i e l o r
r c e s t r rdi i n r r r m a i r n t l r n e n :t l a a c e : r s t a
c e r c e t a r ea p a r t i c i p l r st i G . I . . I l o r o z o r.
R e z r r l t a t r ral I o s t n e n s t c p t a; l s - 1 c c n s t a t a t c d i n r r n e l el o c r r r it a i e r i l c s t r c c sir,.earr a.vut rezultaie brrne, iie orovocin'dinrstalareasemin{igulrrin'orr,fie permitind dezvoltare,acelui preexistent:
in alte locrrri,insI, .rceslelaieri n-arr
drrsla nici un rezullat. In discLrf
iile animate ce au urrnat a ci-stigatopinia lui
G. F. Mo,rozol', anLlme:--diierb,ntele
in
regenerarese datorescfaptrrlLr
i cI pineG. F. tr{orozov (1867 - 1920)
tele din pidLrreaBuzrrlrri nrr sint trniform.edin punct de ve,cereal posibiliia{ilor rie regenera,re ele irebuie im;
ei. pentrir liecare din ,.*r'i" categorii si se aplire
l_1l,jf
^t:,11]e9or.ii
l r a t a m e n t l rcl e l m a i p o t r i v i t .l n c o n s e c i n l ds,- a s i a d a p t r r t ' p e n { r r r
a n , i iu r m i p;^9: ! parte cbntinLrareatiierito,r srrccesive,pe de alt5 paite aplicafli
rea talerllor rase ctt re'.qsnerarea
artiliciald pen'tru por{iumdle,rrnde tlierile
succesivemr dau rezultate.
Pornind de la necesitateaacesteip,rirnediierenfieri G. F. ,\loro zov a
pe
ti"l]1:
_o=,11Rutti1e tiprrri a pineielor_de la Buzulrrc; drrpd o serie
de
rmbunatatrn,
el s-a-oprit la urmdto,a,rele
gase tipuri de pideie:
-- pinet pe coamele dunelor nisipoasc
inalte, cu soluri uscate;
- pinet din depresiunile dintre dune
9i turbirii trscate;
pinet dirr porfiunile de dune joase, unde nrr existd deosebiri sens l D r r el n t r e c o a m e l ed u n e l o r g i d e p r e s i r r n i l de i n t r e e l e , c u s o l r r r i n i s i _
p o a s ep o d z o l i t e ;
- pinet pe turbirir'
;
* pinet de trecere spre. pidure a.mestecaia,
situat pe dune joase,
Ou so'lrrrimai lertile, mai inchis colorate,cLr substrat dc argild apiopiai
de srrprafail ;
pinet amestecat,cu al doilea
de slejar, pe cernoziomtrri
nisipo-fi-rioase
degradate.
Fiecare din acestetipuri ane.particulanta{ilelui in ceea ce pri'e9te
regenerare'a,care au tosrtscoasela iveald atit de G. F. r\lorozor,'insLiFl,
cii si de co,ntinuatoril,l.Lri..Faptul, cd in pr!m.a
tipologiia
"lisllicare
^,,pornit_de
la pioblemaregenerdrii,s-a
rcsim!it si rn toati
9.,F:.{oto?o)'
a c l l v l t a t e al t l l l l l t c r l o a r d: p o s i b i l i t a { i l e
d e r e : S -il','
f l r 3 ;rrer r r d r n a s ' t o t d e a u l a
pentnr el rrnrrldin criteriil'ecele .ii i-port-u-r,t" aiii.*n"tiereat,F;;ii;;
In cursul anilor ce air Lrrmat,rlin 1903-1904 pi"a rr'in"artea autorulrri ( 1920), ideile lLri n-au rdmas rreschimbate.
nie au ei'cluat treotat
2 -
Tipuri de pddure. -
r7
specificd.In acestemanifestiri,el
ff,^._olp.ri!ia
insr_rrrcrentaacesteiclasifica{ii,aritind cr iJr cadiul a scosin evidenfr
u."Grsi"rpecii :p'reafmi_
pot
::.r.t.1,se
,ivi arborete.cuu9p".G i*.d';lr*+;;ceasta
a ei fost
ralrunea.apari{iei
unei tipologii l6restiere.Dar, C. F. ,ryf"r.
'eliminrarea'
nizat nicderi
tot:ala a compozi{iei speciiice ff["t-3r$;:i,?;
do dileren'tiere
a tipuriror.
.n!-p9tri11i,ut 4 aifirmattextual: ,,sint rlator
addugacr modur
a"'.luriilure iorosita" ,iri"" nu estede loc
l:-:.roi
DazatnLrnai'jndic
pe caracterele-statiu,ii..,Eu
*i, ,iat*i'^ae"inai"atiiasurrr.r
sta!iunii, $i
juhjx;.lJ[i
tr{tr^''i:;hliT3'".";',"q^i:l'.',il,$:1;'t#Eth
(bonitate) El a da,tdesture
;;;;r"'"srprl
heosenlriror-importantc
care
pot exist;rinire diferitearborete;; ;r;r',i
;d;i;;i'.i;:e'de
p.od,,ciie.si
a insistatin consecinti
nu.uiitatiidJ;-i;:; cia.rri,..atii
'F.
drrpi :rrte
criterii (89). Dar, G. 1s_rrpra
Mo?oz"u"in.rii." u*ug*oi *,',,"ii"a
'in"ir,r.r.,,ticrea
irr rpa_
renfd cel piriin - ra forosireaer#enieror-iu*?u.';."
ti.
pljlilgl:. De fapt, aceasti renun{are
nr*a; aparenti, iiindcd in clasificatiileficute de,er i'su9r,-iinparlirea
"rt" dupi .uru"t"iJ';;iil'
i,,i,ii.i.
aleseduce la unrtdli care oglindil';i caracterele
t*lui. De acest rucru se poate convinge oricine taxat,rriceale arberecerceteazac, aten{re
descrierileoriginale ale lui G. F-. mo.ozou
satr ale disciporilorlui r'ai
talentati; nrt crrnoa,.tem
vreurt
in aceta;i it'i'i" arboret s_ar
"r, "ind
r Citat
accesibil6in
Thacenho
V, \,'. Guman ; el a ldsat nulneroasedescrieri tipologi,ce,care prin precizia gi frrrmuse{ealor rivalizeazd, cu cele fdcuts de G. F. r}loiozov. lot
gJ .-1. ingrijit. de publicarea postumd a cdrfii lui G. F. Morozov despre
'lui
lipurile de arboreie, completind-o pentru exemplificare cu descrjerile
proprii Fl ale altor silvicultori co,ntemporani.In activitate'a sa, v. \'.
Guman a rdmas strict pe linia precor-izafi
de G. F. Morozov.
-de
Dintre al{i silvicuiltorirugi
seamd care au imbr?itisartldrd rezerr.e
iderle lui G. F. ,['1orozor,',
trebuje sI lie citat G. N. Vigofki. El s-a ocupat
i1 mod_special de clasifrca{ia tipologicd a stejdreteloi',mai ales a celor
din sudLrlpdrfii europenea U.R.S.S; unde s-a deslisurat cea mai nrare
parte a. activiti{ii lui gtiinfifice. In ace,stfel, el a completat studiile altor
tip_ologiexecutate in mare parte in regiunile sitmate-maila nord (l2Tl
( 154)
Ideile lLri G. F. Morozov au avut rdsunet ;i in alte idri, de exemplLr,
in Pofo.nia,aP,oiin Letonia chiar in timpul
-ios,jzoldrii ei de U.R.S.S. ('66).
dLrpi
cum
se
va
arlta aminuniit rnai
9i,
in Rominia.
D . I D E I L ET I P O L O G I CAEL E L U I A . A . K R U E D E N E R
Alt cercotitor din aceea;i epocr, A. A. Kriredener (german b,altic,care
a trfit c.eamai mare parte a vielir in tlusia si a h-rcra,tin acelagi tirnp,
c.u G. F. ,\l,orozor,),a mers ceva nt,ai departe. El a dezvoltat puterrric
principitrllui G. F..[lo,rozovde a stabili tipurile de arbo,rettdupd condi'aiuns
tijle edafice. .&tergind pe aceastd linie, insd, a exagerat 9i a
1a
identificarea tartald inrtre tipul de arboret 9i tipul de-cort"dilii eclafice: tolose.s'te.chiar
aceia;i termeni pe'ntrudesemnareaambelo,rno'fiuniinir-un caz
concret. Pentru acest lucru, sistemul lui A. Kruedener a fost dcstul de
asprrt criiicat mai Iirziu. Dar, marele lui merit a iost intocmirea prinrei
clasificafii tipologice mai mult ori m,ai ,p,utincornplete. G. X1oro2oi,9i
discipolii lui s-au multumit su aiprd de inoentariere a tipurilor de arborete, lucrind izolat in dilerite centre, fdrd si facd vreo legitrrri intre
acestecerce{driloca:le.A. Knredener a incercat, insd, si dea o clasiticaiicr
sintetricda tuturor pddurilor de rdginoasedin nordul Rusiei europene.El
pune la baza lipurilon sale urmlto,rii facto,ri: a) umiditatea soluhri: b)
aerisirea solului gi subsolului; c) caracterul orizontului superi,oral solului (humus de diferite categorii, turbl) ; d) textura solului si subsolului. In funclie de acesti iactori se sta,bilesc37 de tipuri de condilii edafice, iiecare avind drepi corespo,ndent
gi un anumit tip de arboret. Aceste
tipuri sint grupate inir-o schemd, care poate fi socotitd ca precilrsoare
a cadrilaiului edafic al actuale,igcoli tip'ologice ucrainene. In aceastd
schomd apar intii tre,i grupe: a) pdduri in atara luncilor; b) pdduri de
lunci ; c) padurri cu lenomene pronunlate de inrnldgtinare. In fiecare
grup , se fac rnai deprartesubdivizi,uniin formd de cadrilaj cu doud in.
trdri: a) conrdiliilede umiditate (gradul 9i varialia in cursul anului),9i
de drenaj; aerisirea'solului, cu varia{i3 ei in cursul anului; natura gi'
grosime,astratului cu humus sau a turber; b) textura solului. Paralel'
cu stabiiirea iipurilor de condifii edafice, sint descrise arboretele cores-Iiruedener continud. s.5 ioloseasci acest termen.
punzAtoare,caracterizateprin insugirile diferitelor etaje de vegeta{ie (inclusi'u'pdtura vie), regenerarea gi tendin{e,lede s,uccesiune,importan!a
econonicd, rdspindirea, precllrn 9i o recapitulaiie a condi{iilor sta!ionale.
Pe lingi aceasta se dau oaracteristiciletaxator,iceale arboretului indreptindu-se partea slabd a descrie,rilorlui G. I'lorozov, precum gi aprecierr
asupra cal'itzi(ilorlemnului; in fine, un e,lementcu totul ru:u rcprezintd
incercarea de a siabili dacd in iiecare caz concret pldurea reprezinld
rnodul cel mai indicat de folosinfi a te,renuluirespectiv (72).
_ Identificareatipului condi{iilor edafice si tipului de arboiet nu apare
totdear-rnajustilicatd chiar in cele scrise de A.- I(ruedener insusi. ,qs-tiet,
in unele caztti, arbore,telein diierite tipuri de condilil edafice sint aiit
de asemindtoare,incit autorul descrie unul singur dintre'ele. In alte
cazuri.,in acelagi tip de cond.i{ii edafice apar diferite forrne de arboret,
deosebiteprin aparifia unor specii de amestec(in a,celasietaj sau iormind
tun etaj aparte), aparifia subarboretului (care poate deveni chiar puternr.:.
dezvoltat), dezvo'ltare,a
mai puternicd a pdturii vii.
Clasilicaiia lui A. Kruedener in ultiind formd a reprezentat9i o sinrezd a cirnogtinlelortipologice anterio'are.I s-au adus si critici si laude.
I l t l e r e s a t tct s t e c d t t n i i a r r c r i t i c a t l o c n r a i c e e a c e a u l i i u d a t a l l i i . A s t f e l ,
renunfarea la principiul geogralic al lui G. A'Lorozoveste consideratd de
reprezentantii acrtualeiscoli tipologice ucrainene drept partea
'laptuluicea mai
pozilit,d a tipclogiei lui A. Knledener (desigLrr,in urma
cE nici
e'i nrr-l adnrit) ( !29, pag. 175). Altii, insd, crit,rcdtocmai acest lucru,
ardtind cd in acelagi tip ajung astlel arboretele din regiuni geogratice
cu totul diferite, in care nici caracierele silviculttrr,aleni sint-la-fel si
niici condifiile edafice nll se pot c,onsideraidenirce, cu toatd identitatea
factorrlo,raie;i ca bazd a clasificatiei(158).
Au mai iost senrnalate;i alte piifi siabe,ca ,
- iolosirea criteriilor nu tocnrai sigure, anume calitatea humusului,
r'aria{iaumidita{ii, inundaiiile (se criticd nu atit aplicabilitateain sine a
acestor criterii, cit laptul ci autorul le-a apreciat cu aproxima{ie,Idri
turlsuritori precise);
- introdrrcereacriteriirlui
care nu este identicd cu
troficitatealrri;
- subapreciereacaracterelor a,rboreteluica indicator al productivit5{ii sta{iunii si inloctrirealor prin caracterelep,ur edaiice,caie singure
nu pot ep'uizaproblem,a(129).
Cu torate inconvenientelesemnalate, aparilia clasiiicatiei lui A.
Kruedener a marcat o nour etapi in dezr,.oltareatipoloqiei forestiere;
nren{iondm in treacdt cd lucrarea lui, apirutd gi in limba gernt"and,a
fost consultatd de cititorii romini (72) ; tol. aga a fost cunoscutdgi lucrarea principali a hri G. ,Nlorozov,tradus:i, de asemenea,in lirnba gernlan5,
iar de curincj 9i in romind. Drn pacate,insd, in aceastddin urmd carte,
tipo,logieiiorestiere i s-a rezerrratun loc desiLrlde rnodesi (BB).
E . I D E I L E T I P O L O G I C EA L E L U I E . V . A L E X E E V
Un continuatof direct al
A. Kruedener ;i in acelagi timp lo,ndator
al gcclii lipologicerrcrainene iost pro'f. E. V. Alexeev. Lucrdrile lui au
fost publicateintre anii l9l5
l92B; din plcate ele nu ne.au fost acce-
23
24
95
$iffi
l. tipLrl Call'tna ;
2. tipul Xlyrtillus crr strbtipurile :
Calamagrostis ;
Myrtillus ntgral
Aira f lexuosa:
Rubus idae'us:
I Sinonin cu Vaccit;.iirntnulrlillus
28
MgrtilLus -
V.mgrtillus.
Iihlandez.ein patria er' poate ,fi comparat numai cu succeslrl celei ucrainene. Se pare cd explica{iaeste simpld, qi anume,in ambele cazuri au
fost alese criteriile foarte potrivite pentru condi{iile !drilor respective;
partea curioasl este reprezentatdprin faptul cd acestecriterii iint atit
de deosebiteintre ele.
.. _Pentruexplicareasuccesuluitipologiei finlandeze,de nein{elespentru
tipologii din alte {iri, s-a lansat o ipote,zd (care, pe cit se pare, nu'a fost
veriiicatii pe teren). Anume, in prclurile din n,ord consisten(anormald a
arbo'retelorar fi relativ redusd, deci etajul arborilor n-ar influenia prea
puterrric aspectul pdturii vii gi acea,stad,in urmd ar reilecta mal iiael
proprietdfile so,lului decit la la'titudini mai mici. De a,sernenea,in aceste
regiuni tnrdddcinarea arborilor de orice specie ar ii pufin ad,incii"deci
-arborii gi plantele erb,aceear folosi aproximativ acelagi strat de sol. De
aceea, pitura vie ar indica mai bine-calitatea arboretului, decii in alte
liri unde inrdddcinarea arborilor e'ste mrai profundi (cazul este bine
cunosc:ut Ia noi in tard, unde gdsim uneori arborete medioere,
pe cintl
'faptul
pd,trrravie ar ardla calitatea bund a solului ; explicalia std in
ci
este bun numai strartul superficial al solului, suflcient penrtru ve:getaiia
',erbacee,dar insuficient pentru cea lemnoash).
Acesteexplicatii par si aibi o anumitl dozd de adevdr. Semnificativd
in. aceastd privin{i_este nereugiia sau reugjta slatrd a aplicdrii metcdelor
lui A-. Cajander in Europa centrald.
In ceea ce prives'te-aplicareain nord, insr, tot atit de semniiicativi
este coincidentaunor tip'u,r,iale l_uiA. Cajander cu cele descrisede primii
tipologi rusi. -'Astfel, bir cu licheru core'spundetipului ctadina: bor cu
muschi .st arbu;ti pitici - tipului Vaccihium: hbtm - tiprrlui Maianlhenturn-Oxalis: holmouaia rounead - tipului Myr.tiilus.
ori cum ar sta lucrurile cLr justelea sau injustelea criticilor gi cu posibilitatea_
sau imposibjlitateaallicarii metodei lui'A. cajander dincblo
de hotarele frrii sale, fapt cert iamine cd Finlanda posedd"asldziun sistem tipologic propriu'9i briginal,
validai-qi ; i;;t detinitiv intro"ui"-.-i
"'drrsin practicasilvic-ulturiinationale.
Nrrmelecreatorrrltriacesteitipologii,
A. d- Cajander, va rdmine inscris pentnr tcrtdeaunaprinire marii iealiiatori in domeniul silviculturii din toate timprrrile gi ioate firile.
G. CLASIF|CATTTtE
FTTOSOCIOLOGTCE
Paralel cu dezvoltareatipologiei fonestiereoa un oapito{ al silviculturii, a luat nagtere gi o ramuri speciald a botanicii, care urmiregte studiul general -si clasificarea vegeta{iei dupd unitdfi naturale. ln acest
studiu, botanistii au ajuns in mod firesc sd se ocupe gi de piduri. lletodele lolosite de ei, mai ales in ceea ce prive-stelutrul de teren, nu sint
prea deosebite de cele utilizate de crtre tipologii lorestieri ; uneori .se
obryr]lI osio apropieresau chjar o rfuntitate intre unitdlite de clasificafie
stabilite. Astlel, degi ini{ial scopurile de cercetare au fost total diferite,
de la un timp s-a creat o oarecare suprapunere. Din aceastd cauz6. att
apdrut gi unele coniuzii asupra confinutului acestor doui discipline, mergind uneori pind a le considera total identice; or, acest din urrnd punct
de vedere, in general, nu este iustificat. f)e aceea este bine si se dea
30
noi, s'a 'si accelltuatcd in ntulte cazuri nu sc pot stabili plante caracteristice, ci trebuie sd se. recurgd la stabilirea aiocia{iilor dupi cornbinalia
caraclensticd de plante lemno,ase.De asemene,a,
uneori in imposibilitatea
de a giisi specii caracterjstice,
unitafile de clasificatiese stabilescdrrpa
unelo specii saLr.grupe de specii cri abundenld mdre. Acesie proceclce,
.
admlse ca..exceptii,se apropie de modul de lucru in tipologia
lorestreri ;
-nu
drn aceasli catzd, se gi intimpid ci in rrnelecaztrri prea lrecrente,
ce't drept - unitii{ite fitosociologicese suprapun cu cere iipologice.
-rn
cazti
. -rn majcritaiteacazurilot, insd, existd o deosebireputernicr.
studiilor asupra pddurilor,.asocia!iilese pot stabili, dup,r cr-rrns-a spus
gi qai. suS,.dupi combinatia caracteristiia de specii. Dar, in staibilirea
acesiei'combinafii, fitosociologri de obicei nu fin seama de abunden!a
rrnei anrrmitespecii,.cinunai de prezeniaei. De exemphr,intr-o asocia(ie
descrisdchiar la noi in tard sub-numelede Abielo-Fagetumsemenicense
sint-inglobatesi.{agetelecu brad disen-rinat
si brddetel6cu fag disenrinaL
gi fdgetele pLrre(ul,timele,pr,obab1l,
pe baza considerentuluici. se afld in
apropiereacelorlalie gi lipsa bradr-rlr-ri
ar ii un accident) (20). Se in{elege
cd un srit'icultonnu poate acceptaacest princt dc vedeie.'
In descrienle frtos.ociologice,
in gerieral, caraclerizareaeco,logicda
lace
se
foarte
sumar,
iar
uneori lipsegteaproapecu desdilirsire.
lsocia{iilor
De fapt, nretoda prevede o caraclerizarecit mai am'enr-uitrta
a conditiilor
s^taiionale.Dar, hceastd recomandatie rareo,ri esto respbcrtatdintocniai.
Sint r-rnelelucrdri care fac excepiie,chiar prinire cele eiec-utatela noi in
Lln interes deosebifpentru partea ecologicii aparo
tare (9). De asemenea,_
ll reprezentaniii.scolifitosociologiceanglo'americane,cum se p6ate vedea
din unele lucrdri, ce au ajuns $ila noi-(163); orientareaecologicbeste
soco'titdchiar ca o caracteristici importantd a acestei sco,li (154). Maioritatea hrcrdrilor fitosociologice,insd, in special cele executaiiedirpa nietoda J. Braun-Blanqtret,acordd prea pu{iria importan{i aspectelo,recologice. Acest_lucru este si explicabil. iiindci rezLrltatele'cerceieriiecologice
nu sint valorificate in nici rtn fel la stabilirea si caracterizareaunitdt'ilor
de clasi{icatie;. nu e,ste,deci, de m,irare cd majoritatea fit,o,sociologilor
negliieazA acest aspect.
Trecind pe 1ln alt plan, irebuie sd fie relevaidincd o laturd negativd
a procedeelorfitosociolo,gice.
Anume, ele nccasitb un volum extraoiclinar
de muncd. In fitosociotogie
se prelindesd se intocmeascdlista aminun{itE
a tuturor speciilol conlponenteale unei asociafii,insotitd de o serie'dc
c,oeiioieniispeciaii. Aceasta presupune executareanumeroaselorreleyelri
parliale, iar in fiecare rsleveu trebuie revenit de mai multe ori in cursul
unui. sezon de vegeta;fie,sp,re a cuprinde si toate 5'peciile,la care perioada de viatd activd este foarte scurti. rJrmeazd afioi o prelucrare'de
birou, in care' intervin ;i calctrle statis,tice,ce-i drept, f<rartesimrtle,-dir
necesitinciiotusi destrrl iirnp. In fine, trebuie stabilitd gi importart\a participririi Jiecdrei spccii in compunereaasocia!iei. 1n urlrn,aacestei prelucriri, toate speciile sint irnpir{ite pe categorii: caracteristicepenlru asocia{ie, cttracteristicepeniru unitdfi de ordin superior (3-4 unitdfi),
diferenltule peniru unitdfi de o,rdin inferior (l-3 unitd\i), inso{ifoare gi
ocazianole.r\ceastd ca,tegorisirecere ;i ea mult timp, miai ales datoritri
iaptulLricd asttpra semniiica,lieidrieritelor specii din acest punc.tde vedere
existd divergen{eserioasede la arrior la autor.
J -
Tipuri de pidure. -
c. 241.
in concluzie ltnald, socotim cd rnetodeleliiosociologicesint pu[in potrivite pentru cerce'tdri?sup12 piidurilor in scopuri.practice. Unit5liie.de
clasifici{ie sint stabilite 'pe'baza criteriilor lipsile dg jnteres.pe'ntrusilvicultura practici, iar asp6ctelor importante din acest,pungt de vedere nu
li se acorda ntci o atentie sau 11se'rezervdun loc rninbr. De aceea,aceste
unitd[i rareori p,ot Ii acceptate in lorma lor^ inifiald ca. echivalente ct't
unitaii de clasilica!ie iorestiera (trpologica). In plus, rnetodeleti'tosociclogice sint foarte greoaie, necesiti mLrnia multd de .prelucrare,nu permit
deferminlri rapide"peter6n gi lasd toarte multe posibiliti.i de rnterpretdri
subiective.
ore'a
'
Aoe'ste co,ns,ideraliintt inse'amnd, binein{eles, cd rezultatele c,ercetdrilor fitosociologice n-ar prezenta un interes pent! tipologia torestierb
gi ar trebui de-scons'iderat-e
ierd nici o tezeru6. DimpotrivS, ele ccn(trt
bogat gi valo,ros,care p'oate 9i trebuie
documentar
citeodatii utr material
sd fie valorificat in cerce,tdriletipologice; dar, valorificarea trebuie sI
in lumina principiilor. ttpololie facutd p,rin prelucrarea aces{tui'mat'eria,|
giei f'orestiirre.liai jos se va reveni mai aminun{it asupra situa'tiei cerceF
Terilo. litosociologicbde la noi din !a'rh 9i asupra importanlei lor pentru
tipologia forestieri ro,mini.
CAPITOLUL II
$ c o L I L E T t p O L O G T CAEC T U A L ED t N U . R . S . S .
A. GENERALITATI
lrr prezentexista inca in U.R.S.S.doua gcoli ttpolosice.desi in rene_
-5-^
tate rinduri s-arr dat sugestii perrtru uniiicarei t;;. iJ;; ;;
;i"
dezvoltatmai alesin nordul pdr{ii europenea U.{S.S., inti, in cardrulAca_
denriei de silviculturd din Leningrad, iar rnai tirztu, al Institutului forestier al Academiei de gtiin(e a u.R.s.s. de la Moscrovu.'a.-aouu
s-a ronnar
jn R.s.s. ucra,ineand,la l(iev, po'rnind
de la lucrdrile lui-E. v. Aiexeer,.
Principiile ambelor gcoli au erioiuat in decr-rrsr,rl
i;.pi"ii"i.
Se va incerca
si se arate mai jos situatia actualh.
D e I a i n c e . p uttr c b r r i er e m a r c a tc d ; r r n b c r eg c o r i a ' d e s t r r l e p u ' c t c
cornune.Acest lucru se referd nrai ales la stabiliieu .oirtinriri;ii-r;tr;;li
-';;il^;;;';;i;
tundamentale, a.
|ipuut de pddure. Degi r"prur"iitiniii
mai polemizeazdin aceastdpnvinii, pehtru'un observatoi o,oie"tlu-.*i*
cl11 9a lnurite de pddure se stabiteic de ei apro;im;tl; d;p; ,."i"L,rl
crite'ii. Desigur, acesta a iost moti'ul pentru caie conferln,{ade tiporogie
iorestierd,tinr-rtdia Moscc''vain 1g50,a reugit si lormuleze definritii'u"oEptate de toatr lumea, nu numai asupra tiputui de pddure, dar si u.,-,p.o
li.pulut de condtlii sta|ionale. Hste r,rtil sd se reprodr.rcdaici aceste defililli.
,,Tip'ulde pddure reprezirrti por{iunile de pd'crure,
uniiorme dupd compozilia speciilor arboresce,nte,dr-rpdcelelralteetaje de vegeta{ie si far_rne,
dupi complexul condifiilor ecologice (climatice, eclalice
9i hidrologice),
*regedLrpdrapo,rturilereciproce intre plante gi urediu, dupi procesul de
nerare 9i dupd direclizrsuccesittniispeciilor din ele, cerind in consecinti
ca in acelea;i condilii eco,nomicesd li se aplice aceleagimis,uri silvicrulturale.
l rpul de condi{ii sta{ionalepoate fi deirnit ca o grupare a po,r{iunilor
de teren, avind acelagiefeci asupra cregterii pddurii,
adici avind un com'gi
plex unifonn de factorri naturaii (c,linlatici
edafico-hidro,lo,gici
), care
ac\toneazdasupra vegeta{iei.In cadrul aceluragitip de condi,lii srtafio'nale
pot li citeva tipuri de pddure. Dar" pe lingd aceasta,fiecare tip de pddure
are co'mplexullui deosebitde condiiii pe,doclimatice,
gi an,ume,in mdsura
in care acesrtadin unni depindede vegeta{ie" (170).
V. N. SUKACEV
A ACADEMICIANULUI
B. SCOALATIPOLOGICA
Pririra din cele doud Scolt este denumitd uneori fitocenologicd, dar
r e D r e z e l l t a n iei ri a r r p r o t e s i a tc i l e o d a t di n t p o i r i v aa c e s t e in t t r r i i r i ,c a r e ; r r
pdtea s,ugeraideea giiin{ei pentru 5liirt1d,pe cind in realita'te9i ei cauta
La nni in -tarb s-a acre3a face iucrEri utile pentru
'de
'scoall silvicultura practicS.
dcttrtmirea
ditat oent.u aceastd
;coala acad. V'. lt'. Sukaceuurftleazl'
Arpa
' iturn"le fondatorului ei ; aga-va fi denumitfi.ea-9i in cele ce
aproape
daijnd
gcoll
veche
loarte
este
originea acestei
.din acelali
tirirp cu"primeleiormuldri ale principiilor lui G. F. Alorozov.Intr-adevdr'
,"rh. V.' N. Sukacev a fos,t cilabofatonrl lr"ri G. F. Morozov in studitil
pddLrrii Buzuluc ; prima lui lucrare, in cg19 au gi inceput sd se ctislalizezt:"
iduilu lut de mai'Iirziu, a apdrut in 1904. Cum cealalti gcoalI acttrali'
cea ucrzrineand,s-a dezvoltal de fapt dupi prrncipiile lui A. Kruedener,
se ooate spune ci ambeleourente de'baz| ale acestorgcofi au apdrut inc:i
in timpul vietii lui G. F. Morozov 9i chiar |oarte curind dupd fundaniertfo,restiereca gtiin[I.
tarea
-- - iipologiei
'con[ep'iia
ace'steigcoii, unitatea elenentard de clasilica{ie .estcr
11
liput cte pdduie, c;re corcspundcin linii generale tipului de arboret ai [Lri
G. F. IiLbro,zov9i in parte tipului de pddure al actttatei gcoli ttcrainene,
tipuiui de ptidure al lut A. Kruedener 9i 'cu atit
du, n, prea co,respunlde
mai pu,tin al lui E-. Alexeev (degi unele flpr-apuneri existi)
Tipui de pddute este stabilit in iunc!ie de specia arborescentapred,.tminalid (sau'amesteoulde specii), de restrrl vegetaliei9i de o serie de
oiiu.i"ru importantepentru siivicuiturapracticd.Prjnire.acesteadin unitl
produitivitatea, posibilitd!il'ede regettt'se enumefd vigoarea'de cres-tere,
rare, fenonrenelede succesiune.
Foarte multd importantl se acordd produciivi'ti{ii arboreielo'r'Prinde aceeasi clasI de"
cipiail, irr acelagi tip nu se incadreaze decit arboretele
productie; diferentaa" o .f uia au p.oJritl. au." la stabilireaunui alt tip,
brrit"t' cu primul.'Acad. V. N. Suliacev a disoutat foarte amlnun{it acest
la careclasa de producfie se
biin"ip;,i,rri*uriind .i existentattnor arbore,te,
Dar, se subliniaza
(de
scdderii).
in
sensul
obicci
ichrmba in cursul viltii
cd astfel de cazuri rep'rezintl excepfii' care nu pot diirinra regula generalS
a strinsei legdturi drritre tipul de pddure 9i clas.ade.pr-odrcfio ; unor astlei
de excep{ii irebuie sd li s6 acordc o atenfie deosebitdin cursttl cercetairlor (154, paq. 76). S-a subliniat in mod deosebitacest..Iapt,,fiindca
uiirt.tila u"b.ti. s.himberi de productivitate in cursul vie,fii.arboretului
esie mintionatd uneori oa argumen,i hotdritor irnpotriva_io'losiriri productivitdtii drep't criteriu de diferen!iere a tipurilor de pddure'
In descrierea tipurilor, un loc importdnt este ocupat de. vegeta{ia er-nr*ele unei p,lantemai importante (de obicei, mai
bacee.De asemenuu',
erbacee serveg,tedeseori la desemnarea tipultti'
vegeta,{ia
din
abunde,nte)
De aici s-a fo,rmatideea gregiti, anume cd vegeta{ia erbaceear fi singttr;l
sau cel pufin principala caracteristichdeterminantda unr"ritip de pddure'
Impoiriva u..tt"i pireri se ridicd acad. V. N. Suka'cer"sprtnind textual ctr
cnazia descrierii motidipului cu alirt ,,...nu 'toate arboretele, unde alinul se"
poate intilni in cantitate apreciabild,trebuie s21{ie clasate la acest tip^
bste necesard, prezenfa intie'gului complex do caractere, proprii acestttt
tip, ca sd putem c.lasain el cuiare sau cutare arboret. In caz co'ntrar,ar36
- tipuri
funda'menlale (sarr de bazd), co,respunzindtipurilor perrnanente ale lui G. F-.'Morozov;
- tipurt deriuate,coresp,unzind
celor prouizorii ale lrri G. F. ,llorozov.
Se in{elege c,d fiecare-tip derivat provine dintr-tin anrunit tip de
bazd. ln descrierealui se rne'n,lioneazzi
acest lucru. Dar, taxononric ele
gpar ca unitd{i aparte, nelegateintre ele ; legdtura reieseabia rna,ideparte,
-nrare
la gruparea tipurilor in serii. In practica tipo,logici, irnportanla mai
se a,cordd,cum e,s'te9i norm,al,tipurilo'r de b,azd,iar cele derivate derseori
sint nttmad men{io,na,tepe sc'urt. Penrtru desemnareatipurilor se lo,losesc
numiri in limba ruse, construite in diferite feluri, cuprinzind totdeauna
numele forma{iei si r-rncalifiicativ derivat dinitr-o partiiularitate a tipulur
res.pectiv- o specie irnportantzi din pi,tura vie sau subarbo're,t,o specie
de amestecdin arbo'ret,factorul ecologic determinant etc. In trecut s-au
f_olosiilarg nurn,irilel,atine, construitidupd acelasi model; de exenrplu,
Piceetunt oxalidosum, Pinetum sphagnosim eto. Co,nferinfa de tipologie
:lorestierddin 1950 a reco'mandart
abandona;reatotald a numirilor-latine.
rTotusi,chestiuneanu este delinitiv so,lufiona,td.
In legituri cu folosireanumirilor latine, trebLriesd fie men ionat cI
acelagi rrrrmepo'aieinsemna tipuri diferite in regiuni diferite. $coala tipoIogicd a acad. V. N. Sukaceva respecriat
9i a aproiundatprincipir"rlgeograiic al lgi G. F. Morozo'r'. Cerce,tlrile tipo'l6gice se lac po re,giuni
geogra{ir:ebine delirritate 9r to,ateconstatdrile,inclr,rsivnr-rmiriietipurilor
tie pddure, se considerd valabile nurnai in cuprinsr-rlregiunii respective.
Astle! Pic,eelum oxa:lidosutrLdin nordul pdrfii europene a u.R.S.S. 9i
piceeium oxalidosuntdin C,alrcazsin,t deosebitepind
$i prin specia princi
pald, P. ctbouotain p,rirnul caz 9i P. o'rientalis ih al doilea.
Nrt se f,olosescuniitd(i specialede clasjficalie a staliunilor ; condiliile
ecologicese considera partea integrantd din tipul de pddr_rrerespectiv.
-si
Nu es,teprecizald pozilia fatd de tenenunilegoale, c,are trebuie
fie
reimpidtrrite.Abia in ultinrtrltrmp incepesd se cristalizezeo no(iunenoui,
a lipulu; de iNe[urd. Se trrtttdreslesZ se stabileascdnrerstrlsrrccesirrnji
in
vegetafia erbaceegi arbustild, care apare dupd tiiieri rase; aceastdvegetatie la 1tn nrolncniidat ajunge la un stadiLrcvasistabil, oare detemin5
tipul respectiv de tdieturd. In func{ie de inllr-renfavegeta{iei din tiieturi
(adicd a tipulr-ride tdietur?i)asupra condiliilor de re'generare,
se prescrirr
rndsurile silvortehniceilecesare.Se in{elege cd ttpurilb de tdieturd'se stud i a z d i n i u n c t i et l c t t p t r l d e p i d r r r e i n i { i a l .D i r r l u c r i r i l e e x e c r r t a tpei n i i n
prezenr ar rezsilta cd existd legdturi p,reciseintre tipul de p'ddure inriial
destul de sigure asllpra tipului
-s.itiptrl de tiieturr ; se pot lace prono,sticr"rri
de tdiettrrdce va
gi
in
fiecare
c,az,
asrrpiamdsuiilor sih'ointplicit
.apare
ICnnrce,care \'or ll necesare.
Tiptrrile de tiietr-rri stabilite pind in prezentnu sint prea mulle ; sint
mai purtinedecit tipurile de pldure. Astiel, un anumit tip de tdieturi poate
lua nigtere in urma exploatdrii citorva tipuri de pidure, de obicei din {ornralii diferite (in c,azurrile
srtudiate- din molidisuri si pinerte).
In strrdiile efectuatep'ini acrrn-rin no'rdu1pirtii enrropenea ti.R.S.S.
au lost stabilite g,asetip,uri de tiieturi cu :
- Descha:mpsiaflexuo'sa;
- Calamagrostis aruruIinaceasau C. epigeios,
- Chamaenerion a'ngustifo'lium;
- Filipendula ulmaria;
- Polytrichum commune:
-- Calluna uulgaris.
F'olo-sireanroiiiuniitipuLui de ttiieturd. p,romite sd fie ioarte fructuoasd,
practicd a tipo,logieiin silvicultura
mai ales in ceea ce prive,gteap'l'icare'a
propriu-zisa(83).
Unitnfile superio'are tipului de ptidure se stabilesc in gcoala acad.
V. N. Sulrracevpe doub direclii.
Tiprrrilede pddrrrecu aceeagicompozitiespecilicdse reunescin grupe
de tipuri. In acee'agigrupd dntli tipurile care prezinld anumite asemdnlri
in ceea ce privegte aspeciul general al vege,ta{iei
; aceste aserndndrisint
determinate,de fapt, prin an'umiteasemdndri in crrnditii ecotogice.Asttel,
molidigurile din ncrdul pirlii europenesint reunite in c,inci grupe:
- molidi,suri cll Hylocomium, pe soltrri bo,gate, neinrnldgtinate, cLl
d r e n a ib u n :
- molidigtri ctt Po'Lytrichum,
toi pe sol,uribo'g'ate,dar cu drenaj slab,
cn i,nceputde in'mldgti,nare;
- morlidisr-rric,u Spha:gnum,in locuri cu drenaj total insuiicient
inrnlSstjnate
;
- molidig,uricu ierburi inalte, pe solttri cu exces de umidiiate, dar
tdrd tendinle de stagnare;
- molidiquri c1r ames'tec de specii fo'ioase,pe solLrri bine dre'nate,
bogaie, de obicei cu sub,straturide oalcar.
Grnpurile de tipuri se reunesc nrai departe in formalii. O formalie
crtprinde toate tipmrile de o anumitd co,mpozifiespecilicd: lormalia molidigurilor, iformafia pinefelon,formatia steiSre,teloretc.
F:crna,!i2reprezinti unitatea de gradul cel mai inalt folositi in tipologie. S-ar putea merge 9i nrai departe admilind, drrpd gecbotanigti, 9i
rrnitifi superioare:
- grupo de forrr,a{il, de{initd prin anunrite chractere comune a1e
speciilor compo'nente,de exemp'lu, grupa formaliilor de rdsinoase Eem'
peruirescenle(rnolidrigrrri,
brddeie, pinete) ;
-- clasa de formalii, s,tabilit,Sdr-Lpdcriterii asen*indtoare, dar privite
si mai larg, de exemplu, clasa forma[iilo'r de pdduri cu frunze caduce
(care cuprinde ,*i piduri cu frunze,lece cad in an'otirnpurireci, gi cele
tro'picaleoare i;i leapddi frunzigl-tlin anotimpul secetos);
- lipul de tegetatie, definit prin predominareap,lantelor de o a,numitd
Iornrd bio'logicd,de exemplu, pddure, step5, fineafd e'tc. (l ).
I)ar, pentrr.rsco'purilepraciice ale tipologiei iorestiere,praresd iie de
airrns sd se considere fo'rma,tiadrept unitatea superiroardde cl'asiticafie.
In lolosirea nofiunii de fo'rmalieexjsti unele imprecizii. F,a este clard
Dar, cind este vorba de arborete amesin lorma clasici, aralala niai s'us.
'fipologii
tecate,chestiunease complicd.
sovie'tici,in general, nu constirtuie
forrnatii aparte pentnt arbo,reteleamestecate,ci le atageazdformaliei specie,i celei nrai irnpontante; de exempilu,arboretele cu aspec,tulgleaurilor
noastre se claseazd la formatia stejdretelor. Se inielege, insd, ci acest
mod de a lucra poate da nagtere la interpretlri srrbiectirregi aceast,ain
cazul cind este greu de lrotirlt, care e,stespecia mrai imporiantl.
Procedeul de a alcdtui torrmafii aparte pen'tru liecare fel de aniestec
ar Ii just in lond, dar ar duce la un n,umer loarte mare de formafii, unele
cll preraprriine tipurl.
UCRAINEANA
C. SCOALATIPOLOGICA
A dor,ragcoald tipologiczi actuali din U.R.S.S. este cea ucraineani,
condusd astdzi de acad. P. Pogrebne,ak,continuatorul direct al prof.
E. Alexeev.
In concepfiaacesteigcoli, unitatea de clasifica{iecea mai irnportantd
este tipul de teren fore'stier (sau tipul de teritoriu forestier), care a mai
purtat 9i alte numit'r, c,a tip de condilii sta{io'nale sau edatop. Aceastd unitate, d,updcurn re'iese9i din denumireae,i,este de {ap,i o unitate de ciasifica{ie stafionali. In acelagitimp este gi unitate s,uperioardde clasifica,tie
iipo'logicd.Astfel este siato,rnicitsis'temulsubordondrii clasiiica{iei pddurilor iaid de clasilica;tiastationald.
f ipurile de teren iorestier se s,tabilescintr-un mod fo,arte rigid, irr
funclie de doud proprieta{i ale so'lu1ui- troiicitatea gi umidit,atea.Se
stabilescpatru grade de troiicitate, care se insernneazdcu prirnele patrrr
litere ale aliabetuluisi cu nigle numiri populare:
I B C D -
Se stab,ilesc
rnai departe;ase grzrdede rrmidrtate,insemnatecu ciire:
C-/ 2 ,J 4 J -
&
( 7 7 )( s t \ ( r 2 4 \ ( r 2 e ) .
+7
Tipuri de piidure. -
c. 241
49
t S-a atras atentia, pe drept cuvint, ch iu acesle raporturi de interdependrrr.riponderea cu care participa diferite pdrli nu este aceeagi. Struciura unei zoocenoze rtu este
.identicd cu a unei fitocenoze; zoocenozanu reprezintd (cel putin in biogeocenozeleterestre)
niciodrti o conrunitate atit de strinsd 9i atit de bogata ca fitocenoza. Indiscutabil, intr-o
biogeoceno;r:itcrestrZi partea principali e.stc reprezerrtatl prin iitocenoza.
l
::..
(:.,1plTol.I.lL III
T I P O L O G I A F O R E S T I E R AI N R O I V 1 T N I A
A . i N C E P U T U R I IT, E
I P O L O G I EFIO R E S T I E R E
Prirna mentiune..asrrpratipologiei forestiere in literatLrranoastrd de
s'pgcialitatedateaza.dinl.g2r; har,-este
nu,nii au o'o*punerefoarte
"orba (132). Artico,lul'respectiv
slrccintd a citona rdel ale lr_riG. F. .[ior.ozov
itri
pare sa ii trezit \rreun interes deosebit,ni.ci plintre silvicultorii piacticieni,
ni;ci.printre camenii,de stiinfd. peste ci{iva ani, insi, tipologii f;."sti;;;
a. ajrr,rrssd reprezinte un obiect de discrrfii iu cercurile 'restiinse de speciali;ti, riatoritdfaptulLrici au pdtnrns in larr editiile germase ale lucrdrilor hri. A. cajand-er,G. i\lorozbv si A. KiLreder.r, .rr3-uu devenit
astfel
; r c c e s i b i lcei t i l o r i l o rr o n r i n i .D r r , r b r a i r r r n r r l 1 9 3 ; l. s ep o a t er . o r b i d e s n r c
i n c e p r r t t rt lt n e i m i s c d r it i p o l o g i c er r r a d e v a r a t t rsl e r r sa l c , r u i " t l i " i f i i
J.inu'l rind, in acestan _s-aprrblicatprirnn explrnerede,taliatdin rin-,b,;;,rr1;,;
a p r i r r c i p i i l o r ; ir n e t o d e l odr e l i r c r r ia l e s c o t i l u i G . F . , \ , t o r o l o r , ( t + S ; .
preze,nare teoretici a lost
'la
-i,i
, ,llzri irnportanti, insd decit aceasti prirni
electuarel
priruelor descrjeri-_
tipologice
no,i in f are. Intr_idevar,
,
acela;i. an inginerul siivic Zariaria-A. przeme{chi,'pe atunci
inspectoi
general cie control pentru regeneriri in cadrul Cisei' padiiitor Stitiiiri,-u
tnceput rodtlica lLit actil-itatd de lundamentare a rrnet tipologii io,restiere
rornlne,;ti.;\ceastd activitate s-a concretiz,atin intcamii6a r_rnei
serii de
procese-\'erbalede inspec{ie ale ocoalelor silvice din prrnct
de rredereal
reqe.eririlo. si. irrrpriduririlor;irr acestep,rocese-verbale
s-a lacut o dei_
{flere a corrdrliilornaturale din ocolul respeciti.,',
cuprinzind si o in-rpdrfire
p e , t i p u r i d e p d d u r e .c e l m a i ' e c h i p r o c e s - r ' e r b a
d le a c e s l g e n , c a r e s _ a
ptrtut descoperi,a {ost dresat la Ocoirrl silvic Fintinele li 27
irrnie 1933.
de l,a care datii inainte ing.
7,. A. przernetchi gi-a
continiriataceastdac,ti_
'perse\.ere1ria
'
vitate cu enrtuzias.l,.l
care il caracterizau, intr_rrrr iitnr
^ r.i
rtrai irrtens,pini in 1939,
apoi cr-rinterrniten{epinri in lg+1. Trebuie si ti
dresai multe procese-verbale,
din care insa rrtr-s-atrpdstrat decii o parte.
I)ar, cercetindgi prrfi'ul care a rir'zis, se poa,tetrage o concluzieasupra
iulpoitarrfeiopereipe.care.ainlaptLrit-oaceit harnic p,."".,r.or.Este regretabil ci el nrr a svut timpul necesarpentru a adunala un loc, a srsternatiza
si a da publicitatiitoate descrierilelLri tipologice.cee,ace s-a publicat in
crrnr>scrrta
ltri carte, Tehnica imptiduririto,r, ieprezintd numar b exempli-
ffi
Z.A.przemetchi
iX'"#:tifl"J:'b.';':J,lT,,*l
il?"&"*f
(1883- 1944)
pali inrsl a fos't totdeaunaprol{ema im-
-/,.
de iucriri
A doua etapd este caraclerizatl prin aparilia unei
citon'a
cercetdtori,
proprie
a
iniliativa
din
executate
tipirite ;i manttscrise
in dilerite regiuni 9i dupl diierite me'tode'
Astfel, riirect din lLicriirile lui Z. A. Przenre{chis-att inspira'tciiir.'asilvicultori, care au incercat sd intor:meascddescrieri tipologice dtrpd acelagi
nrodeil._
Drn pdcarte,ei 2Lrfost pnea pu{ini. Astlel de desc,rjerisint cupr'rnse
in une'leIeze prezentatecu crcaziaexarnenelorde avansare,care se linean
in trectrt (aces{e teze se afld aciLralmentein biblioteca InstitLrtul'rride
cercetdri sih,ice). Trebuie si se precizez,ecd in majoritatea cazurilor
atrtorii respectivrn-au ldcut decit sd fo,ioseascidescrierileredaft,atechjar
de Z. A.,Przernelchila ocoalelelor. Dar au fost 9i unele incercari o'riginale,
care trebuie privite ca o contribufie de rralo,arela inceputurile tipologiei
noasrtrefo,restiere.
Pe lingd aceasta,s-au 9i publicat r-rneielucriri eiecuiite
p a b a z a a c e , l o r a ,pgri n c i p i i( 1 1 4 ) ( 1 6 0 ) .
l"oate acestehrcrlri all mers pe linia de,scrierilorsimp,le,lara de,talii
gtiin{iiice prea ulrlle, urn-r,irindo clasificalie :n sco,uri pirr prac,tice.Ele
sint cotttpttsede obicei din descrieri desiul de srrnrareale arboretelo,rsi
sla{iunilor,itt care se insistd nai mult asupra oaracteristiciloriurportante
din punct de vedere ale silviculturii p,ractice.
Ceva mai tirzitt. insd, studiile asupra pddurilor au ajuns sd Iie inlluerr{ate puternic de principiile si metodeleiitosociologice,mrai ales ale gcolii
hti J. Brar-rn-Blanquet,
care au ciipitart o circrrla{lelargi 1a no,i in tari
intre c.eledoud rdzboaiemondiale.
Aceasti inflr-renlds-a manifesia,tprin intoc,rnireaunei serii de lucrari,
care pot fi privite ca o conrbina{ierntre veritabila tipo'logie fore'stie,rdsi
fitosocioiogie.Lucrdrile respectivese pot impdrli in dorid grlpe.
Primul grup este alcituit din citeva strrdii publicate inrtre anir l94l
1
9
5 1 ( 5 0 ) ( 1 0 5 ) ( 1 0 6 ) ( 1 0 7 ) ( l t ) B ) . A c e s t es t u d i t ,e , x e c u t , ai tne r e g n r n i
!idiieriie, ts gsl2eterizeazd,prin influen{a fitosociologicd mai pnrteriici,
rnani,festatimai ales prin descrieri prea amdnunfite ale vegetaiiei erbacee
9i prin stabilirea r-rni'trifilorde clasifica{ie fitosociologicl. Dar, pe de altd
parte, auto'riis-arr striduii sd stabileascdin paralel gi unita{ile de clasificar{ietipologici - tipurile de pddLrre(in LrnelecazLtrtnrrmite incd, strb
rnfluerrtalui G. F.,\\oro,zov,l|puride arbo'ret).Trebuie sd se rentarcenrai
ales laptr-rlci in p,rima din aces,telucrdri tiput de pcidure se co,nsiderd
ca echivalent al asociaiieir'egetale; autorul se plaseazdas'tlel pe poziliiile
acad. V. N. Sukacev,atitr"rdine,pe cii se pare,-rnanifestatdpeirtm prima
Catd in li'ieraturano'astrdde sp-ecialitate
(50). In celelalte'lucrdri-tiTtui
de pddure este echivalentul diteritelor unitdfi fito,sociologice- ascnialti
s;trr suDasociatii:. tn ltrmina prinr:ipriiloractua'legi unele faciesuri stabilite de autori tre'buieprivite toi ca tipuri de plduri.
Alte pdrti pozitive ale acestor luirari sini reprezentateprin,'tr-oserie
d e d e l a l i i i r r r p c r t a n tdei n p r r r r cdt e r e d e r es i l r - i c p
, r e c l r r r9 i p r i n p a r l e ae c o Iogicd, in unele c,azuridestul de ateni cerc0iat:l.
Alai trebtrie si fie nrettfionateprime'le incercdri de crartlri tipo'lo,gice
l a s c a r an r a r e c, h i a r p c t i p r r r id e p l d r r r e( 1 0 5 ) ( 1 0 6 ) .
Intr-unl,rldin acesiestudii se nlai intilneste si tin alt aspectinteresant
(107). Cercetdrilede teren, care alr stat 1a baza lui, au fbst intrep,rinse
ctl nn ryop precis : r'eri{icareaposibilitdtilo,rde folo,sirea principiilor 9co!ii
Iui A. K. cajander in condiiiiie noastre. Teoretirc,prini:ipiile tipologice
ale sco'liiiinlandezeatt devenitcttnoscutela noi si chiar au tost discrrLtaie
m a i i n a i n t ed e c i te e l ee l e s c o l i in r s e ( a p r o x i r r r a l pi vr i n l g 2 T - 1 9 2 8 ): d a r ,
din cite gtim, nu s-a scris an-rdnttr-r{it
despreele. Cir ocazi,adisr:u,{iilorpirrtate, s-a emis parereaci acesteprincipii si-ar prrteagasi aplica{iela noi
:rcol'o,ttnde se realiz-eaz,A
conditiile oarecuul asenrindtoarec,n cele dirr
54
NALoR
c cERcErAltR
R frIJ+H
RX'^T
I f T?3''%'""'l'
urnratoare,trebure sa iie exalrinata sumar
Inain,tede a trece la e,t:rp,s
irn,portanlatipologicd a lucririlor pur titosociologice,oare sint consacrate
in intregirne descrierilor de pddrrri sau co,ntin astfeilde descrierripe lingi
cele ale altor asociaiii. Cronologic, astlel de studii su inceput sd apari ou
rnr-rltinaintea prirnelor lucrdri iipologice 9i au continuat ap,roximativpinii
la epoca,pe care o socotim ca siirgitul etapei a doua a cerceterilor tipoin adevirattrl sens al cuvintului nu au iost
logice. Luc,rdrilefito,sociologice
p r e a m u , l t e( 9 ) ( 1 6 ) ( 1 9 ) ( 2 0 ) ( 4 8 ) ( 5 3 ) ( 8 6 ) ( 8 7 ) ( 1 2 3 ) .A l a i a p a r u n e l e
prerizdri fitosociologiceasupra pidrrrilor in lu,crdri de al'td natrrrd (10)
( 1 2 ) ( 1 5 ) ( 1 6 ) ( 1 7 ) . L i s i a p o a t es d n u i i e a b s o l r "cr io r t r p l e t dm, a i a l e s i n
partea a doua; dar, nrci orrisirrniprea rnulte nrr pot Ii.
b) opera{iurrile
culturale;
c ) irnpdduririle;
d) crearea perdelelorlorestiere de pro,tec{ie
;
e) co,recfiaterenrrrilo'rdegradate.
Nu es'tecazul sd se insrste nici asLrpracontinr_rtulujreleraterlor,lrici
asupr:r discu!iilor purtate, fiindcri liicririle consfdtuirii au lost de curind
publica'te( 175). De altfel, tot ce a izvorit din lucrdrile consfatuirri gi
poate interesa in vreun fel terna tratal| jn cartea de fata a si fost folosit
in diferite capitole ale ei.
Incheierea conslatuirii de tipo,logieIorestierd a prevdzrrt intocnrirea
unor directi'"'eprecisepenrtrltexecutare,2
cercetirilor tipolopice in al doilea
crncinail(1956-1960). Aceste directive arr 9i lost rniocnite de cdtre un
colec,tivla,rg, special instituit in acest scop.
Partea releritoare la tipologia pdduiilor a ;rcestor drrective trate,azd
dcnraasp,ecic':cntenile de_diferEn{ielre
a tipr-rrilorde padirre 9i modul de
q:scltele a uniri 1ip. PrimLrl aspect prezintd-un deosebiijrrteresprincipial :
de aceea,partea respectivdse reprodrrceaici in extenso gi se comenteaz,FtCRI7'El?ll Df-. DII:Lllt-.tvTIf:Rti ;t 7'tpU RILOR
1. .\RBORETUL
t. comp.ozifia.f iprrrile de padure se creeiizain cacllrl formaliilor;
,
criteriLrl cornpozifieieste respectatd9 la itrceput. pen nr precizarea
,
lerf
l l r n r t e l o ri,n s d ,s e d a r rr r r r n d f o a r e l e
drnrrriri:
- un arboret se considerd ca pur, cind speciile
de ame,stec,
Ia rrrr
loc, nu intrunesc0,I ; arborertulpur deterrnindtipul de pedu.";
.
:- arbore'tele,in care speciiiede arnestecse'ridicd ia 0,1-'0,2, constittrie taciesuri ale tipului pui respectiv;
- arbore,telecompusedin doud sarr trei specii, fiecare
cir participare
de ce'l ptr{in 0,i}, Iorneaza un tip de padr-rreaparte,'indilererrt de detaljile
amerstecului;
- dacd in arboreiele arn'estec.ate,
deterrninate coniorrn aliniatulrrn
precedent,apar gi alte specir irr proporiie de 0, l-0,2, se creeazdfacriesuri
ale tipulr-rirespectirrde padure arneitecati;
- arbo,retele,
care in nod normol sint compusedin arnestecde 4-5
s , p e c ici r r p a r l i c i p a r e a p r o x i l i a t i ve g a l a ,d e i e r r n i n dt i p r r r ia p a r t e ; i n a s l l e , l
d t ' 1 r p r r n ,l a c l e s r r r i lpeo l t i d e t e r n i r n a tper i r r l i p s a r r n e ls p e c i i ( c a z u l ; l e a r r ril'or in special).
b. Productivitatea. In cetdrul compr_rzitieiasemitnijtonre sc creeLtzh
tipuri_ aparte dtrpa prodnrctivitate,co,niorrrlscirii : supe,rioari, mijlocie,
redusd.
In pddLrrile
s \ia cercetain rnod special,dacd speciilecon-r_anrcstecate
ponentese incadreazdin acelagigrad de productrvitatesar-rexisitediferenie
pronun,fatejn arceastdprivinfa : in Lrltirnirlcaz se deosebesctipuri aparie
(rrraiales anlestecurile
de riginoase9i fag;.
c. Aspectul arborilor
,gi calitatea produseror. I-a aceeagi productivitate se creeazd.tipuri aparte
in funcfie de lornra ;i plindtate'a'trr-ipchiirrilor,
alezarea_9imdrimeacoronamentultti,
ugrrrintaelagljului
--aiesteltatu,ral,prezen{ii
crdcilo,r laconre etc. La specii crr lemn prbtios,
elernerrtetre,bLrje
59
4. CAMCTERELE
CLIMATICF
Aceste caractere ireLruie determinate in ceea ce privegte zonele climatjce, oglindiie prin zone gr etaje de vegeia{ie. Astiel vor ii socotite ca
tipuri aparte iigeiele de productivitatesuperioard,du_pd
.cum se gAsescin
de
la limita vegepddurile
La
mtinte,
regiunei muntoTsd sau cieluro,asd.
tafiei lemnoasevor constitui tip'uri aparte.
J. MASURISILVOTEHNICE
Msurile silvotehnicese reJerdla doLri categorii dilerite de operaliuni :
arboretelor (regenerareanaturali inclusiv
a. Aietode de regenerare
"artilicialda
pentnt amelioiarea productivitdiii arbointervenfii pe cale
retulur);
b. Lucriri de relacere a arboretelor degradate sau irnpddurirea terenurilor goale, inclusiv cxploatdrilcrase.
In primul caz, utdsurile silvoiehnice devin determinantepentru dileren{iereauttui nou tip :
cir-rdduc la schjrnbareacompozi!ieispeciiicea pddurii ;
- cind condiliile de rnediu determind adoptareaunui alt regim sau
tratament;
- procedeediierite de pregitire a solului in vederearegenerdrii.
In iel de al doilea caz, rn|surlle sjlvotehnicedevrn determinantepentru
diierenliereaunui nou tip, cind :
- se adopti formurlade impddurire diferitd ;
* se adoptd p'rocedeedilerite de pregeitire a solului inainte de
plantare;
- se adoptd procedeede plantare diierite (in despicdturd,in gropi)6. SUPRAFATA
MINIMA
Pentru ca L1narboret sd fje consideratca aparlinind rtnrti tip apartc
de pddure, el trebuie sd aibS cel pu{rn supralafa de 0,5 ha (egalI cu
cea admisl in practicd pentru o subparceld).
In cazul cind, pcr{iuni de arbore'tecu diierite aspectese succed pe
regulai, si insuneazd la un loc cel putin
srrpra'leteloarte nici, dar in n-r,od
suprala{a rrrinimd de mai sus, se creeazd un cornpLexde lip:u7i; din
punct de vederre,practic un complex se trateazl ca un tip.
Principiile cuprinse in directivele tipologice reprez,in'Iddin rnulte
puncte de vedere rln progres rernarcabil fa{d de trecut. Aceasta se refera
in special l,a criteriile de diferen{ierea lipurilor. Fixarea acestorcriterii
a avrrt ca scop sd se elimine, pe cit posibil, subiectivisnul in aprec'ieri
gi a cla astfel posiblita,teaca 9i un silvicr-rltorizolat, din prodttc!ie,sd se
poatdorientamai u;or in tipurile de pidure din unitateasa. Prin stabilirea
acestorcriterii precise,tipologia fore,stierdromind a a.iuns1a un stadiu de
dezvoltaremulf mai avansat,in raport cu ceea ce efa mai inainte. Aceasta
a lost cea mai importantd realiz,area constituirii de tipol'ogieRelativ la compozi{ia speciiicd,s-all ptxizat limitele de participare..a
speciilor,de la care un atnestecde doud specii trebuie sd constituie un tip
aparte, iar inlre aceste limite, amestecul respectiv se con'sjderdca Llll
61
sing.urtip (daca_
nu inten'irr considsrentede altd rraturd). Nu a losi aprofrrndati, itlsi, destttl de bine chestiuneaamesiecurilor'intrernai nrulte
specii. Astlel, apare gi acum nevoia uno,r interpretiri mai nrult sal mal
pulin subiective(a se vedea in partea a II-a, inai ales la amestccuride
d i l e r i l e s p e c i id e s t e j a r i ) .
s-au admis trei tre,ptc:superroard,
... In ceeace-privegteproductivitatea,
gtilgSig si_ inferioari. Ulterior, cu acazia lucririlor da antenajare a
MUF'ulrri Sttha,s-au stabilirt,silirnitelepreciseale acestortrei irepte. In
sisternulcu cinci clase de productivitat'e,
tolosit in general la iioi, se
considerd:
- productiuitale superioard care cuprinde
-clasa I in intreginre9i
.iunidtateaclasei a II-:i, anume. de la r-a1oa,rea-limitd
srrperioardftirri lr
valoareamijlocie;
-- productiaitale rri ilocie care cuprinde jLr,rnatatea
clasei a II-a,
anLlule,de la valo,arearni.ilociepind la valoarea-lim.itiinferioara gi clasa
a III-I irr intre,gime;
- productioilate inferiocrrd.cttre c'Ltp,ri,nde
clasele a IV-a 9i a V-a i'r
intreginre.
Prir aceastAclauzd,directivele noastre s-au abdtut de la urctoda orig_inalria acad. v. N. Srrkacel',c.arepreved,er-rntip aparte pentrLriiecare
clasi de producire;s-a socotit cd, in-condi{iilenoistr6, re,sp'ectarea
intocmal a acestorclaLtzear duce 1a stabilirea rrnui ntrmdr rlrrlt prea rnare
de tipLrri.
Dlpr elaborareadirectivelora losi criticatd prescrrpfiaasrrpralimit9l-orde compoziiie,pe rnotil'u1cd, in arboretelearirestecate,
trecerile intre
diierite proporfii de participare a speciilor au loc pe nesimlite gi astfel o
limitzi rigid |xatd ar putea duce la reparttz,area
iir tipuri aparie a dour
arborete prea pulin dilerite intre ele din punct de vedere ai c,onrpozi{rei.
'nu
Motivarea din urrni reprezinIi.,desigLrr,o iealitate ; totusi, critjca
cste
justificath.Intr-adevdr,o limiiti conven',tionald
trebuie stabjlitd undeva; si
criun'de ar fi ea stabilitr, inconvenientulsenrnalatl,a apdrea. Teoretic
putent pres{-rprrne
trlr 9ir neslir:9iide irr.boleteportrirrd,de Lxernplu, de la
fdget prrr si zriLrngindlzr brldet pur; siir.ra{iileinterrnedirare
re,prezinrtd
tot
felrrl de anrestecrrri,
care dilerd inrtre ele ntr prin 10llo, curn au stabilit
directir,'elenoastre,ci prin I 0,,5sarr i0,6,,.
Acest sir trebrrie reparlizat la cet
pLr{in trei tipr,rridi{erite; oriunde s-ar aFezalirnitele, inc,onvenientLrl
serflnalat apare in mcd inevitabil.SitLratianu poate ii rezoh,ati decT't
printr-,r
convenlie,ceea ce s-a 9i iicut in directjve.
Irnportante sin't ,si prescrip'tii{easilpra Lrnjtelor in ceea ce privegte
regenerareanaturali gt tndsurile silvotehnice.La acestedoui ptrncte iir
trecnt, to,tul era ldsat la apreciereasubiectivd a cercetdtorurlui.Deci, s-a
realizat gi aici Lln progres. Trebr:ie sd se renrarce,totugi, cd aceste prescrip{ii repnezintdo elab'orarepur teore,ticagi ca ele nu au io,stpind in prezent verilicate cu aten{ie pe teren. Itr plus, prima din ele, de ti_rpt,nir
prrvegte regenerareanaturald, ci posibilitdlile de regenerare naturald.
lrr fine, trebtriesd tie menfionati gi stabrlirearrneisr-rpraleie
rnirrinre,
pe
care trebuie s-o aibl un arboret pentru a putea fi consider,art
ca tip aparte.
Lipsa Lrneiastfel de prescrip{ii a dus in trecut la tendinta de a trei cite
.62
trecut, tot sub iormd de cercetdri s,umare,dar folosind criteriile de dilerenliere precizatein directive. S-a continuat intocmirea gi perfec!ionareacfie.ilor d-c determinare a tipurilor de pddure pen ru nevoile organelor do
proiectare.1n fine, s-a hotdrit intocmirea sintezei de cunogtin{etipologice
in iorma in care ea apafe in prezenrtacarte ; in vede'reaintocmirii acestei
sinteze s.zll rl,ai ldcul u,nele cercetdri de teren, mai ales in regiunea de'
deatrrri,unde cunogtinteledin trecut erau insuficiente.
CAPITOLU L IV
EI P O L O G I C A
M E T O D AD E C E R C E T A RT
A D O P T A T AI N R . P . R .
DATELORPE TEREN
A. CULEGEREA
1. GENERALITATI
ASUPRAEXECUTARII
RELEVEURILOR
In mod o'bi.snuit,pe tere'n se luc,reazdcu aju,torul releveurilor. Termenul de releoeu gi procedetrl insugi sint imprumutarte din geobotanicl ;
in limbajul forestier s-ar putea vo,rbi despre desc'riereaunor suprafele de
probd. Prin releoeuse in{e'legegi por{iunea respecti\rdde teren 9i opera{ia
insd$i consernnatdin c,arnet.Conditia esenjiald
descrierii ei .si descriere,a
a porliunii de pddure aleasd peniru un releveu este uniiormit,a,teaei din
toate pr,rnctelede vedere, care in,tereseazddilerenlierea unui tip de pddure.
Bineinfeles,aceastdcerin{i de uniformitate nu trebuie impirrsd 1:r absurd
fiindcd ar ti fo,arte greu sd se gdsoas,cbvreo por{i'une de p,Sdurointradev6r uniformd din toate punctele de vedere.
Suprafa!a, care treb'uie s-o aibi un releveu, nu esie iixa,td in mod
precis. In pracrtica geobotanici, mai ales in trecut, se o,bignuia sd se
tixeze supraieie loarte rigide, precis delirnitate -si rrneori precis rerpartizale pe teren. Ace'asta,insd, se poate socoii asldzi ca o exagerare prea
pedantd. Prac'tic vorbind, supraia{a releveului ar trebui sd reiasd do 1a
sine ; se parcllrge terenul re'spectrv,rnergind in ztg-zag, 9i se noteazd
toate caractererlece ne iutere,serazd.
De la un timp se observi cd toate
elementeleneces.tres-au notat gi, oricit teren s-ar p,arcurgemai de,parte,
nu mai apare nimic r-lou; aceastainseamndcd re'lettealse poate lntrerupe,
fiind complet. Binefnlele,s,in arborertelemai uniiorne, m,ai sdrace in
vegeta{ie,ace,astdintrerupere s,urvinemai cLrrind,dupd parcurgerea rrnei
suprafe{e mai mici ; in arboreiele mai variate trebuie sd fie cercetatd o
suprafald mai mare. De obicei, supraia{a parcursl variaz-d aproxirnativ
inlre 1!4 9i 2-3 ha.
Un releveu trebuie sd cuprindd io'ate detaliile asupra arboretrrlrri
propritt'zis, a ce'lorlaiteetaje,de vegetalie, a proceselorde regenerarc gi
a factorilor sta{ionrali.
5 -
Tipuri de p5dure. -
2. DESCRIEREA
ARBORETULUI
BATRIN
In ce privegte arboretul se noteazd:
a. Co,mpozi{ia specificd, toarte arndnunlitd proporlia speciilor esie
bine si fie rndicati in zecimi, dupd uzanle,leslilvicultorilor (0,1, 0,2...1,0);
ea s-ar p,uteaexprima .si cu coeficien{i, cum se arati mai jos pentru subarboret gi pdtura vie ; totugi, notarea in zecimi este preferabild. Se noteia76 ntt numai speciile princip,slg, dar 9i cele diseminate, oricit de rare
ar fi.
b. Structura arboretului - simpli, etajatd, neregulaid. O anurnitl
struc'turd poate rep,rezentaun ienomen nratural, normal pefltru tipul de
pddure respectiv, sau poate sd iie dat'oriti interrrenliei omului ; acest lucru
treb{riesd iie stabilit in releveul respectivcu cit m,ai multd precizie.Dacd
structura de un anumit fel ap,areca ufl fenomen natural, aceastatrebuie
sd reiasi din descriereatipuiui. Sint utile unele exempliiiciri in rceastri
privinfd. Arborete'le din siecii de umbrd, mai ales ielo amestecate au
lrecvent ."tructuraneregr,rlatd,
cvasigrddindritd (amestecurilede brad, tag,
uneori .gi nrolid; citeodatd gi arboretele p'ure din aicestespecii) ; arboiretele
amestecate,in care speciile parrticipanteau vigoare de cregtere9i longevitate diferite, sint in m,odnatural bietaiate (sleaurile,stejdretelecu jugastru
gi arf ar etc.) ; arboretele pure din specii de lutninl sint in mod natural
regulate gi monoe'iajate,ca 9i arnestecurileinire specii de lumind (arboretele ptrre gi amestecatedin specii de stejari). 7n cazul strtroturii etajate,
aceasta trebuie tratald in legdturd cll oompozilia specificd, pre,cizindtt-se
diieren{ele de compczilie pe etaje.
c. Consistenla, urmdrindu-se in mod special, dacd reprezinlA Ieno'
menul natural sau antropogen. Sini anumite iipuri de pidure in care
maconsisten{aplind nu este realizatl niciodatl ; stabilire,aconsis,te'nfei
xime pentru
tipul respectiv e'ste absolut necesard. Inriicatd este gi cerce.-vafiafieiconsistentei in cursul vie(ii artrore;tului; pind in prezen't,
Iarea
insh, asttel do determindri ntt s-au fzicut.
d. Elementele taxatorice, crare sint absolut necesare pentrr: siabilirea
tipului de pEdure. Detcrminarca prccisi a elementclo,rtaxaiorico c'stc o
chestiune ceva mai complicartd, crale nu se poate f,ace repede in cursul
executirii unui releveu. Aceasrtddeterminarese face conform procedeelor
clasicc de dendrome'trie,rerspectindu-sede preferinfS cele utilizate cu ocazia lr.crdrilor de amenajare. Necesitatea determindrilor taxatorice precise
implicl participarea un'ui specialist in colectivu'lde cercetaretipologicd;
aceastd participare s-a 9i preconizat pentru cercetdrile viitoare amdnun{ite. Sint, insd, gi cazuri cind s-ar putea evita determindrile taxatorice
preicise.
Dupd cum se gtie, in directivele actuale, ca element taxatoric determinant, apare productivitatea arborete,luirespectiv. Aceasii produotivitate
se stabilegtepe trei grade - superioard,mijlocie gi infe,rio,a,rI.
Or in unele
cazuri, sirnpla cercetare a dimensiunilo,r medii atin,se de arbori ar putea
ti deajuns pe,ntru stabilirea productivitd{ii ; aceasta se releri pe de o
parte la arborertetoarte bune, unde productivitatea este evident superio,ard,
pe de alti parte, la arborete prost crescute, in care productivitatea este
evident inferioard.
66
iagul ae
o*ii,
acetosella).
"i
tJn
- ,
,aspectinteresant al produc,iivitd;iiieste variatia ei in cursul vie,tii
arDorerLilul
; acest aspect necesitd o disculie ceva mai amdnun{iti,
so ',,a face mai ios.
"aru
e.
arborilor,
care
reprezinid,
de
asemnea,
un criteriu im, .Aspectul
portant. Se noteaz.d forma 9i cilindriciiatea trunchiuiitor,
intensitartea
_
elagajului nalural, iorma si dimensiunile.corpnamentelor,prei:zenI,a
crdciioi
'Aceste
Iacome,eventrral alte date ce ar prrtea nu.i inl"."s.
elemente
.si
oeTerrnrllaln buna parte calitatea produselor
-si utilizdrile ce se pot da
nraterialLrhri.In lipsa rrzan{elor
aceste elemente se aprdciazd;
..pfecise,
D r n e r r l { e r er sn, a c e a s t Sa l l e r n a i i r ' 5n r r e s l e c a z u l s d ,s e m e a r g i l a p r e a
multe grada{ii ; aceastacu atit mai mult cu cif c"iteiiut--aceiia nu este
chiar dintre cele mai imporiante in diierenfiereatipurilor de pdduie.
l. cralitatealemnrrlui-trebuiesd ioace sj
,,.,'ro,1irnportint in dife"a
renfierea tiprrrilor de pidrrre. Dar, aceasti caliiate
.t.r rL apreciazE
de
'sintetizarea
'obicei pe teren, la executareareleveurilor,
ci mai lirziu, la
rezultatelor. Pe teren se poate aprecia cel muilt propor{ia de lemn de lucru.
'tatreteie
S-a recomandat ca
ip*iutu a.
_in acest siop sd se foloseasca
s9rt.a19,bineinfeles 1a acele specii, pentru care existd asttel de tabele;
pinr ?n prezent nu s-au idcu,t-lucrdri efective de teren in acest fel.
3. CERCETAREA
NATU,RALE
REGENERARII
Irr completarea date,lor ce so culeg asupra arboretului, se srudiazd
regenerarea natwald. In acest scop, la execu,tareaunui releveu se noteazd.
rrrmitoarele
'saulip,sstinereturilor,naturale.Elementeleiinte,resante
a' Pr,eze'nta
in
cazul prezen{ei sint: abundenfa tinereturilor, oare se poate
stabili prin
'de
numd.rdtoareaprecisd (numdrul de puie{i la unitatea
suprafafi,' de
obicei .la I m2) sau prin aprecierea-suprafe(ei acoperite,in zecimi sau
procente; reparrizarealo,r, uniio'rmr sad grupa'tr, cdutindr-r-se
in trltimul
indivizi izolaJi foarte putini (citeodati unui singur in relcveu), ldr'ir ca gradLrl
de acoperire sd se poatd aprecia ;
I ... indivizi pujitti, gradul de acoperire iiind sub 1/20 din supralata totala:
2... indivizi relativ pulini, realizind gradul de acoperile irrtre 1/20 si 114:
3 ... .indivizi des,tuld,e nrurmerogi,
realizind gra,dul de ,acoperireintre l/4 qi l/2 ;
4 ... indivlzi numerogi, realiz"nd gradul de acoperire intre ll2 si 314;
5 ... indivizi ioarte numerogi, realizind gradul de acoperire peste 3/4.
f...
sol
71
ap'are nevola unor releveuri in primhvara toarte timp'Lrrie9i toamna, pentru a putea sezisa gi existen{a unor specii efemeroide.
StuCiul aminuniit al pdturii vii pe tipuri de pddure implicl stabilirea
deosebirilor existente in diierite arborbte d'e acelagi tip, in iunctie
de virstii
'releveurilor
9i lormd (tip de arboret in sensul acrtual.
) Deci, in' alegerea
trebuie sI se aibl in vedere acest aspe,ctgi, acolo unde existd, sd se
lacd releveuri in arb,oretede dilerite virste si de diferite iorme (codru
regulat, codru grddindrit, arboret vrrgin de stnrcturi neregulati,'cring
srurplu,cring cornpus). Dar, acest luciu este posibil numai Tn cazurlcer-certirilor amdnun{ite,unde se po't alege initr-ad-evIrarboretelede cercetat.
ln caz,ulcercetdrilor sumare, iloarte rapide citeodati, o astlel de detaliere
nu este posibili. Fiindci in asemeneacercethrisumare, de obicei, se diterentiazd multe tipuri de pidure nedescrisepind atunci, e,steindicat ca
releverrrilesd se {acd in situarlii caracteristice,in arborete a,junseaproximativ la rjrsta maturitd\ii gi cit mai pulin influenlaie de om. cind se
trece, insi, la cercetdri amzinunlite,se fot
sezis,agi aspectelede mai s,us,
'tipLrrile
afe'gindarboretelecorespunzdtoaredin
deicrise in trecut pe baza
unei cercetiri surnare. Cu acerastdocazje se pot studia gi stadliLedi degradore, datorite interven{iei_omului; se gtie cd aceste stadli de degradare
se o,glindescin rnod deosebitin aspectulpdturii vii. Bineinleles,culegerea
datelor obisnuitecu acaziaintocmirii rel-eve'Lrrilor
aiutl la'stabilirea"stadirrlrride degradare,dar nu stricd sd se ia gj date-sLrplimentare
in ceea
ce orivegte.aspectelespe'ciale9i cauzele degraddrii. La fel se pot studja
st sladttle de rettenire,iit cazul cind cauzele degraddrii dispar'gi arboretul evolueazdspre restabilireacaracterelorinitiale. Nu ests nevoie sr se
mai sttblirtiezeci|d iniportarrfdare studiLrlslctcJiilorde degradare si reuenire in epocaactuald, cind pddurile in bund parte sirrt pr_rternic
iniiuenfate
in urma activitifii intense a omului. cele spuse asupra's,t,adiilor
de degradare si ret'e'niresint i'alabile ;i pe,ntrusubarboret.
6. DESCRIEREA
PATURIIMOARTE
Asrrpra pdLurii ntoarte trebuie si {ie culese urrnd,toa,reled,ate.
a. Gradul de acoperirea solului cu litiera, care se poate exprima, fie
in.zecimi sau procente,fie prin aprecieri:.cantinud, intieruptd fe alocurt.
i,ntreruptd puternic. reprezentatd numa:i prin petece.
b. Grosimea litierei, care se noteazA iie mai precis, in centimetri
(trineirrteles,lArd a se pretind,eprec,iziaexageraitd),fie pri,n a,precieri:
loarte groasd, groasri, potriuitd, subyire, foortisub{iret. Deiigur, grosimea
litierei t,arjazd.in cursul anului, fiind mult mai mare dupe cedere,afrunzelor ; deci, tre,briiesI se tinii seama de anoiimpul cind s-a exet-.utat
releveul.
c. Ca.racterullitierei - aiinati sau compacid; daca esitepo-"ibil, se
vor face aprecieri asupra consecin(elor,ce ar purea avea carac,te,rtrl
prea
contpactal litierei (de exentplu,pdtrundereaapei din precipitalii). In nrod
special trebuie s,i se stabileascainfhrenfa lavorabirld-sau ne,favorabilaa
litierei asurpraposibilitdlilor de instalare a seminfigurilor, care se poi
t Termenii pentru aprecieri asupra gradului de acoperire gi a. grosimii nu sint
statcrniciti, ci se dau aici in rnod orientativ.
72
au avantajul ci sparfiu,leste nelimit,at gi se pot norta orice eleme,nteajutiitoare ; in plus, carnetul se manipuleazd uqor gi se poate pastra destul
de bine (uneori gi carnetul purta,t timp indelungat se strica). Pe lingi
aceasta,orice cercetdto,r,care lucreazd pe teren, obignuregtesd-gi noteze
.;i unele dratece nu sint in imediata legdttrrd cu munca exectrtatdin mornentul rcspectiv.Astfel, chiar dacd se lucreazd pe Iige, operatorul trebuie
si aibd si un carnet pentru astfel de insemndri ldturalnice. La inregistrhri in carnet este reco,mandabilca la incep'utul unui re,leveu sd se rezerve Lln -.pa{iu anumilt pentru rfiecaregrup de eleme'ntece trebuie sd Iie
notate; de exemplu, o pagind pentrr-rcompozilia arboretului, a doua pentru a te detalii asupra lui, o pagin?i pe,ntru subarboret,2-3 penrtrupAtttra vie etc. Acest lucru este necesar,-iiindcddatele se noteazdin rnajoritaiea cazurilor simultan, ag,a cum sint intilni'te pe teren. Nu este recomandabtl sI se parcrr,rrgd
toati sup,rafafapentru a stabili caracterele
arboretului, apoi din nou penrtruc,aracterelesubarboretului,a treia oarl
pentru pdtura vie etc ; nu este recomandabilanici inscrierea datelor la
rind, ldrd nici o sistematizare.Este preierabil sd se noteze datele in acelasi iimp, dar la locul lor.
So,lufiaidealii ar fi confec,fio'narea
rinor carne'tespeciale,tipdrite, care
sd con{ini toate elementelenecesare(1a fe,l cu tiSa) pi sa aibi dLrphfiecare re eveu citeva file albe pentru inse,mniri auxili,are.
B. PRELUCRAREA
DATELOR
LA BIROU
Dupa terminarea lucririlor de teren, intepe prelucrarea materialelor
adunate.Aceastdpreiucrareare ca s,s6'piin'al stabrlireatipurilor de pidure
existentein regiunea cercetatd.Teoretic,fiecare rcleveu ar trebui sa lrc
repartizat la un anumlt tip de pddure, sd primeascd eticheta respectiv5,
la fel cum se eticheteazhcoiecliile de plante sau anirnale,culese pe teren
in cursul unei campanii de lucru. Practic, acest lucru nu este totdeauna
posibil ; rdmin citeodaii unele cazuri care nu poi ii ideniiiicate cu predzie.
- _Prelttcrarea rep.rezintd.de .iapt, o serie de clasdri ale naterialului
pind ce se aju-ngela grr"rpeunifornre, care reprezintd tipurile de pidure
(sau eventual faciesurile). In aces,teclasdri est-eioarte comod sI se a,"eze
eiectiv releveurilepe grupe: aici iar apare un avantai al inscrierii datelor pe fise separate,care se pot rnauiprrlaugor; dacd inscrierile s-arr
tdcrrt in carnete,este utjl sI se lnlocmeasci iiga pe releveurila prelrrcrrre, binein{elesdaci exisid timp disponibil. O primi clasare se faie - in
sis'lemul adoptat de noi - p forma'fii. Xlai deprarte,in cadrul tiecdrei
f o r n r a { i i . s ec o n t i n u dr e p a r t i z a r e ap e c a t e g o r i id i n c e i n c e m a i n r i c r ,i n
func-iie de. caracterele ce servesc direcri pentrr-r dilerenfierea tipr-rrilor product-ivitatea,calitatea materialului, posibilitn{ile d,e regenerareetc. sau in funcfie de caractereleaiLrtito,are- pdtura vie, Iacto-iista{ionali otc.
uneori este mai comod sr se p'orneascdde la caractere ajutd,toare,care
pot-ii mai bitdtoare la ochi; dar, binein{eles,operatonrl irebuie si gtie
cind acest procedeupoate sd dea rezultate bune.-Daci pdtrrra vie consiitttie un indicator destu,lde sensibil al caracterelorarbor'etuluiintreg, este
foarte util sd se facr prima c,lasificarein cadrul forma{iei pornind"de la
ea. Acest lucru este indreptifit,_de exemplu, in molidisuri sau in iigete:
dar nu se pot agtepta rezullate bune de la erl in cazul arboretelor din-dife.10
,dupzicite rrn singur releveu luat in graba, uneori chiar idrd respe.ctarea
criierir-rluide supiafa{d minimd. Pe de altd parte, trici tearna martiiestatei
uneori de a se stabili tipurile nu este jus,tificatri; dacd este clar, cd grupul
respectiv de releveuri are caractere suliciente pentrr-rditerenlierea unrti
tip noLr si cd releveurileinsumeazd o suprafa!5 apreciabild,crearea Llnul
tip- nou este dartoriatipologului.
Totugi, in rezolvar-eaatestei chestiuni rdmlte muii subiectivism.Directivele no,astreau stabilit cu suiicien16preciztecriteriile de diferenfiere
a tiprrrilor I astfel, din acest punct de vedere lucrurile au devenit destui
de clare. R5mine, insd, chestiuneanumirului de releveuri necesaregi a
suprafe(eio,cup'ate.
Aici nu existd reguli precise.Strprafa{ade 0,5 ha, trecutd in directive,se referd la un oaz concret; dar nu s-a statornicit nici'
ieri gi ar ti greu de sfatornicit, cite su,praiefede 0,5 ha trebuie sd existe
pentrLra se putea vorb,i pe un plan general de un tip nor"rde pddure. Nu
trebuie nici sd se uite ci in mrrlte cazuri un anu'rnitreleveu de o an,umitl srupralafl este, de fapt, reprezentativpetltru o intindere mult mai mare de
arboret naj mult ori mai pulin unilorm. In ace,slcaz se poate admite gi
crearea unr,ritip nou dupd rrn sr'ngLrrreleveLt.In c:azul,insd, cind releveurile reprezintd supraie,{emici, este nevoie ca numdrul lor si lie mai ntare.
Procedind in lelul ardtal mai sus se ajunge la slirgit la un numdr de
tiprrri noi gi la un numdr de situafii, ce n-au putut fi incadrate.'fipurile
noi trebuie sd fie descrise.Puncterlece trebuie sa fie atinse intr-o descriere arndnun{itd, sint p'recizatein directive, iar pentru lucrdri sumare
pot servi ca model des,crieriledrn partea a II-a a lucririi de fa{d ; nu tnai
este cazul sii se rnsis,teaicr asupra nro'duluide descriere.,Nlentioridurcd
descriereaintocmitd trebuie sd reprezinte o sintezd a tuturor releveurilor.
In aceasti sinIezd.,insi, diterite valori, ce se port exprima numeric, nrt
trebuie si apari ca medii, ci se delinescprin limite precisede variafie. In
mod special se subliniazd, caracterelece au servit 1a diferen{ierea trpului nou.
f ipurile, ce se cunosc din trecut, nu mai este cazul sd lie descrise
anrintrn{it. Intr-o lucrare stiinfifica ele se mentioneazd ardtindu-se cel
mult caracterele n'oi, care nu apar in descrierile precedente (binein{eles,
dacd operatorul este sigur cd ace,steasint caractere mai mult ori mai
pu{in constante).
(eleveurile rlmase neinc,adrate,insuticiente pentru crearea unui tip
nou, er putea ti gi ele men{ionate in descriere,daci se considerd ca ar
prezenla rrn interes special. In caz contrar, se plstreazd pina ce se vor
putea culege daie suplimentare,c.aresd permiti lSmurirea delinitivd.a
sitr.ra{ieilor.
TIPURILORDE PADURE
C. DENUMIREA
Tipurile no,u-createtrebuie si primeasca nume gtiinlifice. S-au folo.sit
la noi in {ari atit numirile latine, cit gi cele rominegti. C,o,n,ferinia
noastrd
de tipologie, urmind exe,mp,lul
celei de la Moscova, a recomandatabandonarea ternino{'o,gieilatine si lolosirea exclusiv a celei rominesti. Intr-adevar, numirile romine,g,tiau avanrt,aje
multiple fald de cele latine. Ele sint
mai ugor de alcdtuit gi au rezo'n,anle
mai placurte.Dar, o datd cu inmullirea tipurilor, ele nu mai pot fi scurte, cum s-ar cr-rveniunLri astfel de
nLrme,c.i uneori ajung la Iraze introgi.
78
consrtiluitedin simboluri prea multe, n,-ar duce la mare lucru. O astfel de'
formuli trebuie sd lie ugo,r de memorat gi sd se poat2i de,scifra imediat
mereu un iod ctt semnifica,{iafieclrui
tird -sdfie nevoie sd se fo,lo'seasc.d
simbol. Altlel nu are rost sd se mai incarce stiin'la cu o se,rielungd de
formule noi. Nu trerbuie sd se urte cazul lorrnulel,orclimatice ale lui'
I(oppen, pu{ine la nurndr 9i cu p'u(ine simboluri diierite. $i totitgi, citd
Iume, in aiard de specialigtii co'nsacra{i,le gtie pe dinatfard?
[Jir studiu tipologic este, de obicei, inso,fit9i de o reprezentaregraiica
a repartifiei tipr-rrilorpe teren in iunc,{iede facrtoriistalionali, o aga-zis5
schemdeco'logicd.Degi o astiel de schemd nu poate avea p,reten{iila un
grad prea mare de precizie, ea este totde,aunaioarte utild pentrLr infelegerea raporturilor intre tipurile de pddure gi faotorir eco'logici.Aceasta,
insd, e,s'teo problemd speciald, care se trateazd, arndnLrnlit in par'tea
a III-a.
TTPOLOGICA
D. CARTAREA
O problemd destul de irnpo,rtantdeste cartarea trpurilor de pldure ;i
intocmirea harlilor tipologice.Aceastd problemd a pre,ocupatin tirnpul din
urmd anurnite cercuri de practicieni in mod deosebit.Treb'Lliesd se precizezede la incepurtcd ea nu este atit de con-rplicatd,
cuul se crede uneorj.
Nu exisid vreo iehnici speciald de cartare tipologicd; se procedeazd,lt
fcl ca in alte cartdri similare. Dar, o car'tarede a-cestfel, executatdcongiiincios,reclamd rrn volum rnare de muncd si nrLrlttirnp ; in aceastarczidit
dificultatea cartdrilor tipoilogice,invocatd citeodatd.
Precizia unericartdri tipo,logicedepinde de scara, 1a ca,rese lucreazi.
Pe pl,anrrrila scard mare se poate trece detaliat rc:parlizareaexactd a
tipurilor de pddure. Astfe'l se poate intocmi o hartd a tipuri.lor de pcidure.
Cartirile publicatein lucrdrile ma,i vechi au apdrut ldrd re,spectarea
exactd
a scdrii, lrna la aproxim,ativI : 55 000 (105), cealaltd la aproxirnatirr
i :3200() (106). In cazurlle respecitives-au putut re'prezeniadestr-rlde
bine sr"rprafetele
ocupatede ltecare tip de pzidure in parte.
Pe-lrartala scai'aI :50000, intciuritI'cu <tcaziaL,-r,*.,ui5r'ii
IIUF-r,lui
Suha, cele rnai mioi suprafe,feau fo,st greu de liguratr.'Deci, aceastl
scard irebuie sd fie consideraitica limita pentru c,artdri pe tiprrri. Se inlelege cd publicarea unei astfe,lde hdrfi pen'tru un masiv pdduros ceva
mai mare ridicd anumite dificultlti, care insd nu sin:t de neinliturat. S-au
mai executatcartiirj de p,robdla scara I : 10 000, ou ocazia studiulur tipologic al Ocolului silvic Jigdneqsii; la aceastl scard se pot reprezeirtar
-ccrriornr
pertect suprafe'ieleocupate de diferite tip'uri de pidure delimitate
rrzanfeloractuale (suprafa{dminimd 0,5 ha).
La execut'afeape teren a une,i cartdri la scara mare se procedeazd
1a iel ca la delimitarea unitililor amenajis,tico(subparcele) cu ocazia
intocmirii hdrlilor de amenajament.Dacd se lucre,azdintr-o pidure amenajati sau daci cercetirile tipo'logicese executi simuitan cu illnenajare:I,
este de la sine in{eles cd gi cartarea tipolo'gicdtreb'r,rie
sd se sprijirre pe
t Acest iucru rezultii
printr-un
9i din calcul: I ha la scara I : 50000 este reprezentat
pdtr5{el de 2 X 2 mm, iar 0,5 ha prin jumdtatea acestuipitr2iJel.Pe harti aceasta
reprezint6 o mici patd de vopsa.
80
Tipuri de pidure. -
c. 241
81
e i g l e a up e r e r s a r r f ivi d i l o r .A s t l e l d e c o m p l e x eo c u p d ,
i n p o r { i u n io r i z o t t t a l g
de ntart pentrtt a putea fi iigurate pe harta'
sulicient
suprale{e
de'obicei,
pe cind liecaie tip in parte nu poate if reprezentat.In asemeneacazuri se
iecomandl sI se'anexbzela harta de ansambluo serie de planuri parliale
la scara mare, repfezentindanum,iteporliuni de teren in care succesiunea
a*i"uit de caraoJeristichliite Lrn p,lan par{ial-pentru..fiecare
i;'p;;rt;;
"ii"
cdmplex admis) ; pe aceste planuri par(iale se. reprezintd^in detaliu raspindiiea fiecardi ttp ;i astfel regulile succesiuniitipuril,or in spa{ir-rpot fi
ugor sezisate(152)
La noi s-a dat numele de complexe de tipuri 9i unor grupari mat
mult sau mai pu{in arb,itrare,alcltuite numai pentru ne.voilereprezentirii
car'tograiice.In acestecazuri,tipurile de pddure se prezintd ca un nlozaic,
fiecai6 ocupind o suprafa!5 rnicd, tdrd ca sI se poatd sezisa v{9o r.egule
in repariizarea lor. Aces'ta nlt este un adevdra{ complex d-e,tipuri, .dat
pentrir nevoile cartograiice poate fi tratat ca atare. Se vor delimita, deci,
iuprafele, ce se pot Tigura fe hartd, preterabil cii mai rnari, cu contur cit
mii regrrlat 9i conliniiid cif mai puline tiprrri ; natural,.lipurile trebuie sh
fie diie"ritede la grrrp la grLrp.De exemflu, sc pot delimita aldturi dottd
grupe,in rrna din"carbsd l"iedoud tipuri riiferi{e,iar in a dotta sd se repe.te
inui dln ele, asociat cu alte dor-rd-tr-ei
; dar, n-are nici utr sens sd se deligrupe,
din ele avind majoritatea tipLrrilor
Iiecare
n-rai
multe
miteze aldturi
la iel. Se in{elege cI, in acest caz, planurile anexe la scara [1are ntt
au fost.
Pentru insernnareaiipurilor pe hartd se pot rrtiliza procedeediferite.
Hnrtile care nu sint desrtinatepublicArii se colbreazd,de-obicei; la nevoie,
culorile se poi combina cu anumite semne convenlionale: ha;uri, puncte
etc., fdcute ttr altd culoare. In felul acesta se pot co,mbinaloarte u.9orLln
numdr mare de sem,ne,suficjent pe'ntrtt orice reprezenlare,cit de preter-r{ioas5.
'Dacd
harta irebuie lucratd in negru, fie ir-r scop,uipublicbrii Iie din
este indicat ca pentlLt desemnareatipr-rrilorsi se proalte cons,iderente,
cedeze la lel ca pentru reprezenlareaunitdfilor de parcelar in amenaiame,nt: se trase,a2dlimitele intre tipuri printr-o linie" de un ar-rumitIel ;
astfel delimitate se scrie un semn coniar in interiorul liechrei sr-rprafe{e
ve,nfional,indicato'r al tiptilui respec,tiv- literi sau ciir5. Ca linie de
delimitare se poate rfolosi o linie punctatd satt linie-prrnci etc. ; se poate
{olosi gi o lini6 continud, avind grija in acest caz sd se pund pe o'rice.alte
linii pline din plan semnulde trecereobignuitin cartogratie.(l). Simbc,lrrrile pentru i;pdri pot fi litere sau cifre, ori cornbinalii intre ele ; se^inieleg9
cI mr este nevoie de a da un semn aparte penlrtt fiecare supfaiate deliazd cu ac-ela9iiimbol oriunde 9i ori de cite
rnitat2i,ci un tip se inse,mne
ori rpare pe hartd.
Socotim cu totu co,ntraindicatca, pe h2irfileexecutatein negru, sd se
tipurilor'hagttri satt ofic-ealt fel de semne,
foloseascdpenrtrude,semnarea
c,areacoperAtoati supralata.E16 incarcl harta in mod inutil 9i impiedica
desciirar'eaalior dethtii necesare ( linii parcelare, 2P, drumrrri, localititi e,tc.
).
CAPITOLUL V
'ilpol-ocrA
R. P. UNCARA
Dintre alte !Iri, care s-an jncadrat mai de curind in m,igcareatipologicd, rezultatelecele rnai interesantepar sI se Ii obtinut in R. P. Lingarl
(166) (167). $i in aceastdiard s-au efectuatin trecut nllmeroasocercetdri
fitosociologice,ajungindu-sela o clasrlica(iedestul de arninunlita. Ar,riost,
insd, gi unele i'ncerciri de clasificatii tipologice pentru practica. ActLralmente se procede,azA
la elaborareaunei clasificalii tipologice, pornind de
1a vechea clasiiicafie litosociologrcd gi prelu,crind-o in spiritLrl ideilor
'l'ipologii
cornbinate ale ambe'lor gcoli tipologice sovie'tice.
rraghiari au
ajuns .si ei la concluzia lireascd cI tipul de pddure nu coresp,Llnde
unei
anumite unitiifi de clasilica{ielitosociologicddLrpd J. llraun-Blanquet;
uneori poate fi corespondentulunei asocia{ii,in alte cazuri, al unei subasocia{ii sau al unui iacies. Ca mod efectiv de lucru, ei pdstreazaasoc[a(ict
drept unitatea fundamenrtaldde clasificatie, iar in in,teriorul ei deosebesc
tipuri,le de pridure (citeodatd unul singur, de ob,iceiciteva.) In interiorrrl
tipurilor, insi, se mai stabilescgi subtipuri. Din pdcate nu so araLtaprecis
criteriile de diferenlierea'le iipurilor gi subtiprurilor.Se dau numai deiiniliile adcptatede conferin{ade la Aloscova; ori dupd cum se gtie, deiini{ia
tipului de pddure, adoptata la Mo'scova,este destul de largii 9i poate ii
interpre'tati in mai multe feluri. Asifel, dupd pdrerea noastrd, tipologii
maghiari creeazd.prea multe unitl{i dupd aspectelepdtr.rrii vii. Aceasta
reprezinI6,,Idrd indoiali, o reminiscen{5a principiilor titosociologice.Este
.adevirat ci unele din aces,teunitati (tip'uri sau subtipuri) prezintd sr
anumite deosebirista{ionale; clar din'debciierilerespectiv'enri prea rezulia
ci aceste deosebiri stafio'na1es-ar reilecita totdeauna 9i in proprieta{ile
importante din punct de ve'deresilvic al arbo'retelor.Astiel, de exemplu,in
asocia{ia Fogeturn siloaticae subcarpaticunt este deosebit ut't tip cu As.perulrt,un tip cu Oxalis 9i un llp cu Carex pilosa, iar in cadrul primu,lui
dintre ele rnai apare gi un subtip nud : Ioate aces'teasir-rtde productiviiate
mai mult ori mai pu{in aseminitoare (mai sint gi al'teunrt5li, de productivitate mai scdzutd). In cadrul sleaului - asociafia Querceto-Carplnetum
pann.onicttmapar doui tipuri gi un subtip de aceeagiprodrrctrvitate.
FolosLrlpractic a1 acestor unitS!i prea numeroasepare discutabil.
Mai interesant decjt stabilirea propritr-zirsda tipurilor este modrrI c]e
grllpi\re a lor In lunc{ie de Iactorii sla!ionali, adoptat de tipologir maghiari.
.A.ces't
mod de gnrpare pornegtede 1a clasilica{ia tipologicd a gcolii r-rcrainene, dar nu respectl modul de clasificalie 9i schema originald a acestei
scoli. Se precizeazkchiar cd pentru condi{iileQ. P. Ungare, acestrrod de
'l'ipologri
clasilicalie si schema re'spectivis-au dovedit inapli,cabrle.
maghiari lolosescdiieriiteclasilicalii, dupi cazuri concrete,plecind tot de 1a
trmiditatesi troficitate.Dar, nu se adoptd in mod rigid un anurnit nunrlr
de gradc de trrniditate.Iar in ceea ce privegtetroticitatea,sLrbdir
iziLrrrile
adrrrise,in gener:ll, nu corespundcelor ale gcolii ucrainene ;i nrr sint
aceleaside la caz la caz. Acest mod de a vedea lucrurile este inco,ntestabil
iust gi constituie un aport remaroabil al autorilor maghiari irr dezrnoltarea
tipokrgiei fores,tiere.
In incheiere,trebuie ardtat cd actualmen'tese mLtnce,.tefoirrte intens
in R. P. Ungarzila descriereatipurilor de pddure dup?iprincipiile ardtate
rnai sus qi se pot a,steptarezurltateirnp,ortanteintr-rrn tinrp scrrrt. O particrrlariiatea acestorcercetarieste cd ele sint condusede Iitocenologi,iar
dir"rluipddurilor in aceastd{ard. Se subliniazd cii lucrarile anterioare,executate sub jnfluen{a gcolii fitosociologicelranco-elve(iene,n-au corespuns
unej metode unitare
scopurilor silviculturii practice.Se propune elaborare,a
de inr.'esiiga{iein care sd se introducd studiul iactorilor eco'logicrsi ai
plantelor indicatoare,al eleme,ntelortaxatorice, al evoluiiei arboretelor gt
al stadiilor de degradare. In paralel se preconizeazdlucrdri de cartare
sta{ionali. De asemenea,se reco'manddelaborareaunui sistem de mdsuri
silvoiehnicepe tipuri de pidure. In tine, se propune sd se inceapd o popularizare a problemelor de tipologie forestieri in rindurile sih,icultorjlor.
Intregul articol constituie un program de aciiune complei 9r foarte bine
chibzuii (84).
C, datd cu articolul re,spectivs-a pubficat gi un studiu - pe cit se
pare, primul in C.S.R. - in care se iace aplicarea principii'lor tipologice
sovietice.Autorul se ocupd mai mult de tipuri de sta{iuni, folosind utr
cadrilaj edafjc in genr-rlgco,liiucrainiene. In ace,lagitimp se insisti astrpra necesitdlii tolosirii largi a caracterelo,rtaxatorrcein tipologie. Foarte
interesante sint concluziile autoruiui asupra stadiilor de degradare; se
af"irmdci, in cadrul arceluiagitip de sta{iwu diferite stadii de degradare
pot prezenta dileren{e mai mari in aspectulvegeta{iei,decit stadiile naturale ini{iale in dorld tipuri de staliune diferite (94). Aceastd din urmi idcE:
ar trebui si dea de gindit tiporlogilor din orice {ar5.
La un timp scurt a urmat o introducere in producfie a principiilor
tipo'logice,in lucrdrile executatede Institutr-rlde proiectdri silvice. Tipurile de pddure sint concepute ca unitd{i de aceeagi prodr-rctivitate.Stabilirea lor se iace pe baza cercetdrilor Iitoceno,logice,pedolo'gice,clirnatice"
taxatorice, ecologicegi istorice. In acelagi tip se claseazl atii arboretele
naturale, cit gi ce'lecu cornpozi{ramodiiicatd prin intervenlia ornului ; in
paralel se gi dau recom'anda{iiasupra compoziliei mai indicartepentru
viitor. Se executl 9i cartdri tipologice, generale la scara de I : 50 000,
l a s c a r ad e l : 1 0 0 0 0 ( 1 3 9 ) .
detaliate
Trebr-riesd fie menlionat, ir-rsi, cd in acelagi timp continui si apard
str,rdii asupi'a pddr-rrilor, execLrtafede silr'icultori dupi metodele lrti
J. Brarrn-Blanquet(68).
R. P. F. JUGOSLAVIA
92
PARTEAA DOUA
TIPURILOR
DESCRIEREA
DE PADURE
DIN R.P.R.
CAPITOLULVI
G E N E R A L I T A T IA S U P R A F O R M A T I I L O R S I T I P U R I L O R
DE I'ADURE DIN R.P.R.
MATERIALULUI
TIPOLOGIC
ASUPRAPRELUCRARII
A. UNI,LEPRECIZARI
In pddurile R.P.R. au ios,t identilicate pini in prezent 241 de lipuri
de pidure, care f ac parte din 46 de lorrnafii diferite. ,Vlai existd nulneroase situafii incd neldmurite, unde ar putea ti vorba de tipuri noi,
dar rnaterialele existente nu sint de ajuns pentru a se putea trage o
concluzredetinitivd. Dacd ulterior se va dovedi cd unele din acestecazuri
nelSmurite meritd sd iie considerate ca tipr,rri de pldure aparte, s-ar
putea intimpla sd se mdreascd 9i numdrul formaliilor (de exemplu, carpinetele ca tipuri naturale de bazA). In aceastdparte a cdrlii se dau
descrierile,nrai inult ori mai pu!in andnun{ite ale tipttrilor precis identi,ficater.
In descrieriledin capitolele urmdtoare nu sint cuprinse decit ioarte
puiine tipuri derivate gi nu apar de loc forma{iile derir.ate.De exemplu,
lipsesc mestecdnigunle,plopigurile pure de plop tremurdtor e'tc. Atttorttl
nu a avut materiale suiiciente pentnt a putea descrie toate iipr-rrilederivate ; pe lingd aceastase poate pune intrebarea, da,cdun astlel de proredei-i zll. avea vr,:o
intpot'tan!I
p|actic5,
de pddure. -
c. 241
9t
100
{iona, ca o ionrra{ie rar5, dar totu.si foarte caracteris,ticiregiunii muntoese, piltinigurile amestecate,care se localizeazdpe grohotiguri, ocupind
<leobiceisrrp'ralete
rnici.
D RASPTNDIREA
DIFERITELOR
FORMATIIIN RECIUNEA
DE DEALURI
LA NORDDE DUNARE
Intinderea mare a regiLrnii deluroase si inlluenlele dilerite la care
ea este supusd determinl aici o variatie mai mare a aspectelorvegetaiiei, inclusiv un numdr mai rnare de subdiviziuni. Dar, in general vorbind, decsebirileintre acestesubdiviziuni nr,rsin't prea mari gi e[e pot fi
caracterizatemrr,ltmai succint decit cele din regirrneamuntoasi. In cele
ce ur,meazisirnt aratate particularitd{i,lefie,cdreisub'diviziuni.
l. Dealuriledin nordul Moldovei,pe ambelepdrti ale Siretului.Limita
de sud trece la dreapta Siretului aproximativ la mijlocul dis,tanfeidintre
Fllticeni 9i Pagcani, iar la stinga aproxilnativ in dreptul Tirgului
Frunros. Caracterrsticilesint gleaurile de deal cu stejar pedunculat, stejlretele pure de stejar pedunculat si lSgetele pure. Gorunul este, in general, pu{in rispindit. Pe dreapta Siretului el este chiar rar ; gorunetele
prlre apar numai jnsular, in pr-rfinepuncte 9i pe supraie(ernici. In stinga
'Siretu|-rieste ceva mai m,ult gorun dar to,tugi, nu
el
ajunge nici aici la
;
abLrnden!5din subdiviziunile urmd,toare.
Pe marginea de vest, citre inun,te,apare o interpdtrr,rnderecu br5detele pure si amestecurilede brad 9i foioase, care coboard aici ioarte
jos, pind in regiunea de dealr-rri.
2. PodigulCentral Moldovenesc.
Caracteristicesint gleaurile,mai ales
cll gcnln, dar gi,cu stejar pedunculat(acesteadin urmd mai abundente
in nord) ; se gesesc 9i gorunetele pure destul de abundente.Fagul este
destLrlde rlspindrt gi el, rnai ales in partea de vest, atit ca ldgete p,uregi
amestecate,cit 9i in gleauri; dar, nici pe deparie nu joaci un rol atit .le
precedente.
inrportant ca in sr-rbdiviziunile
A,largineade sud a podigr-rlui,cu o prelungire in lungul vlii Birladului, in parte gi marginea de est, au anrrmite caractere aparte. Aici
apar o serie de elementesudice: stejarul brumlriu, stejarr-rlpufos, moj,dreanrrl.Ele {orme,azd.chiar tipLrri de pzidurecu caractere de si'lvostepd
(stejlrete pure, gleauri de silvostepd); tot aga gi unele specii mai lalg
ri.spindite alcdtuiesc arbore,tecn aspecte de silvostepi (gorunete, frhsinete, ulmete). Degi, aceastdregiune este inci pulin studiatd din punct
.de r.edere tipologic, ea poate fi considerati ca o siluostepd de dealuri.
3. DealurileMoldoveidin dreaptaSiretului (spre sud de limita primei
,subdiviziuni)gi dealurileMuntenieide est, pini la valea Dimbovifei.Caracteristici este abunden{a gorunetelor, care impart stdpinirea terenului ct-t
fagetele, in fr-rncfiede reliel. Stejarul pedunctrlateste relativ rar, to,tugi
ipare pe alocuri in cantitate ceva mai rnare, iie ca stejdrete pure, iie ca
gleauri ; astfel este imcd destul de irecve,nti'n Aloldova, pind la Trotug
spre srrd; reapare in cantitate ceva ntai mare in vestLtl'lcestei strbdiviziuni ; iar in rest se gisegte insular pe alocuri.
$i in aceastd subdiviziune apar unels infiltralii din regiunea mun"ioasd - bridete, amestecrtride brad cu foioase si pinete - anttme, in
101
toz
bazinul Streiului. In linii generale,aspecteleI'egetafieislnt foarie asemJrndtoare cu subdivizunea precederrtd.Dar, rolurl elernen,telorternroirle
este niult mai recius; cele mai caracteristicedintre ele chiar lipsesc ctr
desir,'ir;ire (pinu1 negrll, castanul comestibil,alunul turcesc,carpini{r).
Ca teparlizare generalri a 'forma{ii1or,gorunetele 9i fdgetele-predomind jn cea mai mare parte, mai ales la altitudini mai mari. Fdgetele
pure pe suprafe{emari apar mai ales pe marginea nord-esticda rnuntiior
Banatului, precum gi pe dealirriledin nord de A{ureg.La altitudini rnai
mici, ceretelesi girniletele participa incd in mod apreciabil,pe alocuri
octrpiirdsupra{e}efoarte mari. Astlel, deah-rrileLipovei tormeazd.o iusuii
intinsa dc rerete .'sigirnite,te; aceastd insuld se continui cu o alta rnai
la sr-td,dtncolo de ci'epre'siunea
largd Bega-Timig.In prelungirea din hLngLrl ltureguiui, girnila nu pdtrunde, numai cerul avanseazd.departe spre
est. Stejarul pedunculat,in gleauri 9i in stejdretepure, pdtrunde pe alocuri destul de adin'c in suprafeleleocupate de cerete gi girni{ete, in spec i a l i n l r t n g r r rl d i l o r m a r i .
7. Platlorma some$eanh
9i dealuriledin nord-vestul{drii. Formaliunile
predorntnantein cea mai mare parte sint gorunertele,ceretelesi -sleaurile
cLt part,icipareaacestorspecii; I5getele j'oac5,in general, un rol pulin inrportant. Girni{etele pure se mai glse,scrllrmai in partea vesticd extrem5.
I-a perilerie, atit spre nord cit ,sj :rp'resud-vest,cerul dispare; vegetafiit
este reprezentatdaici mai ales prin gorunete ,.i sleauri de deai ; in acela;i timp se mdregteparticipareafagului, care ajungc sd iornrezechiar
masive mai jntinse. Stejarul pedunculatapare in -sleauri,pe de o partc
in coilu1 nord-vestic ex,trem,pe de altl parte, pe marginea sud-esticii.
Pe alocuri se semnaleazd,unele elemente termoiile (castanr-rlcornestibil,
stejarLrlpuios).
8. Podigul Ardealului, inclusiv Cimpiar. Lr cea mai mare parte a
ierttoriului sint predominantegorunetelegi stejdreiele de stejar pedunculat, apoi amestecuriledin acestedoud specii si gleaurile de deal cu particrpat'e'alor. Fdgetele joacd un rol secundar; ele sint mai abundente
nunral la perilerie spre mun{i, prec[m gi pe dealr"rrilemai inalte, la strcl
de l'irnar,,a A1ica. 1n Cimpte, stejarul pedunculat devine mai importarrt,
rnai ales in sleauri; mai participa gi destul gorun, iar figetele lipsest'
complet; aici se gasesc,printre arbugti,,gi o serie de eiemente sudice si
estice,indreptdlindintr-o anumitd mdsurd calificativul de silvostepi (pe
lingd alte argumente,ca soluri, vegeriaiieerbarceeetc.). In sta{iuni relictice rare apar steiarul pr-riosgi cerr"rl.
9. Ca torma{ii azonale,in toata regiuneade dealuri se intilnesc larg
rdspindite aninigurilq atit cele pure de anin rregrr"rsarr anin alb, cit 9i
amestecnriledin aceste doud specii. In general, aninul alb se rnenfirre
Ia aliitudini mai mari, iar in unele regiuni lipsegtecu iotrrl (de oxernplu,
dealurile din jurul masivului muntos al Bana,tului).In vli mai largi, la
limita cu cimpia, se tormeazd pe alocuri gleaurile de luncd gi zdvoaiele
( m a i a l e sd e p l o p a l b ) .
I Cinrpia Arriealulrri este consideratd uneori ca siivostepd. Argumentele ariuse iil
sprijinul acestei afirnraJii sint foarte serioase9i meritd toatd atentia; chestiuneanrr S C
poate consideralncd rezolvati. Dar, din prrnct de vedere tipologic, pldurile de aici t l u
sint nici de si/i'os/epri, nici de cimpie ; ele nu dilerd de pldurile de deal din jur
trebuie trataie la un loc cu acestea.
E.RASPTNDIREA
DrFERrrELor
DE clMPrE
FoRESTTERA
$31#HrJil_i8J'^
In cimpia {drii, din punct de vedere al reparti{iei vegetafiei, trebuie
sd se lacd distinclia intre zand fonestieri, silvostepl gi stepa. Degi in
une,lecazuri limrtele de separa{ieintre zond lorestierd 9i silvoste'ph,precum gi iutre silvostepdgr stepd sint incd discutabile,este mai bine sd se
traleze aparte zona forerstierdgi aparte silvostepa gi apari{iiile insulare
de pddure in stepd.
Zona forestierd de cimpie nu reprezintd un tot compact, ca cea de
dealuri, ci este fragmentatd,d:in cauza intrindurilor de dealuri de o parte
gi de silr'os,tepade parte,acealaltd (s-a vAzut mai sus cd pe alocr-rrisilvostepa urcd pind la dealuri). Se po,t stabili sr-rbdiviziuniledescrise in
cele ce urmeazd,.
l. Cimpia din nordul Moldovei din stinga Siretului. Aceasta subdiviziune este pu{in cerc,etatdgi delimitarea ei nu se poa'te lace i'ncd definitiv
gi precis. In orice caz, inlre dealurile de lingd Sirei gi silvostepade lingi
Prut (dupa unele pireri, in parte chiar stepl) se intercaleazd,o fi;ie de
forrnd neregulath,care poate fi socotitri ca aparlinind zonei iorestiere de
clmpie. La sud ea se terminl in fala Podigr-rluicentral moldovenesc9i
n-are legdturd cu s,ubdiviziuneaurmdtoare. Vegeta{ia forestieri este reprezenlald prin gleauri cr,r stejar pedunculat, rar cu gorun ; apoi, stejdrete pure de pedunculat 9i, in mod excepfior-ral,
gorunete pure.
2. Ci,mpia din estul Munteniei, de la limita silvostepei pini la apa
Neajlovuluigi Argesuluiaproximativ.Este caracterizataprin predominarea
gleaurilor cu stejar pedunculat; se gdsesc gi stejriretelepure de pedunculat pe sr,rpralefe
apreciabile,mai ales in pzirlile nrai inalte, spre dealuri.
O suprafald inse,mnatd1n jurul Capitalei esie (sau a fost in trecut) ocupatd de cereto-girni{ete,mai rar cerete gi girnilete pure ; gleaurile aici
sint mai pr-rlinrdspindite. Apar 9i unele arborete relicte cu p'articiparea
stejarului brumlriu, chiar stejdrete pure de aceastd specie. Ici-colo apar
si alte elementetermoiile,tot in sta{iuni relictice (moidreanul); dar imp o r t a n { al o r a i c i e s t e c r r l o t u l n e i n s e m n a t SL.a c o n t a i t u l c r r d e a l u r i c o board pe alocuri 9i gorunotele pure.
3. Cimpia din vestul Munteniei (la vest de Neajlov) 9i Oltenia.Carracteristrcii este predominareacovirgitoare a cereto-girniletelor,ceretelor gi
girni'fetelor pure, la care se mai adaugd amestecurilecu participarea cerului (,cer,o-gleauri),
stejiretele anestecate (,cer, girni!d, gorun), pe alocruri gorunetele si gleaurile cll gorun. Participarea stejanrlui pedr-rnculat
este cu tctul neinsemnatS,mai mult in apropiereaapelor. Destul de rnulte
elemen'tetermofile (mojdrean, carpinitd).
n-are
Aceastd sLrbdiviziunese iimiteazd,cu de,alurileOlteniei
gdturd cu urm,Itoarea.
4. Cimpia din vestul ldrii (Banat 9i Crigana), reprezentindin general
o figie ingusti, intii (in sud) inire marginea dealurilor gi silvostepi, apoi
ajungind 1a lrontiera !5rii. Vegeta{ia lorestierd reprezentatd prin alternan{a de glearrri cu stejar pedunculat,cerete gi cereto-girni{ete,mai rar
gi cero-gleauri.1n rnulte locuri
stejdrete pure de pedunculat,gleao-,cerete
pddLrrrleau io'st distrr-rsectr desdvirgire,astlel incit in prezent nu se tnai
poate restabili daca aceastd iigie era in trecr.ttcontinud sall pe alocuri
104
ra inrtreruptdde silvostepd,care eventual ajungea la dealuri (de arnbelo pdr{i ale Muregului).
5. In intreaga regiune de cimpie sint foarte rdspinditeformafiile azonale de lunc5, reprezentatemai ales prin gleauri de luncd gi prin zdvoaie
de dilerite compozi{ii, precllm gi prin stejirete, frdsinete gi ulmete de
iuncd, citeodatl aninigr-rride anin flegru.
DIFERITELOR
FORMATIIiN SILVOSTEPA
F. RASPINDIREA.
$I STEPA
DIN CIMPIEDE LA NORDDE DUNARE
Srlvostepaapare fragmentatd,la fel cu zona foresiierd de cimpie. Se
rnai gdsescpeduri insulale -si in por{iuni de siepb din apropiere.Se pot
stabili srrbdiviziunilece urmeazd.
l. Nordut Moldovei, ca o ligie in lungul Prutului, care se l5fegte pe
alocuri. La sud ea se termina in Podigul central Moldovenesc; legitur:t
cu subdiviziuneaurmitoare se face eventual prin figia foarte ingtrstd de
,silvostepdde deal, in lungul Prutului. Nu esto detinitiv stabilit, dacd in
nordul lVloldoveiexistd gi- o suprafa{d mai mare de adevdratd stepd zonald sau numai aparilii insulare cu aspectede stepd. In orice caz, pu\irrele piduri ce se gdsesc aici, Iie in silr.ostepd'iie in stepl, diiera puiin
,de ceie din zona iore,stieri invecinatd; sint reprezenlalegleaurile crt stejar p,edl1ng.1lat
gi stejdretelepure din aceastdspecie.Apar une'leeletnente
tennolile (scumpie,mojdrean).
2. Sudul Moldovei gi nord-estul Munteniei, la sud pind la valea lalomilei. Padurile iilnd distnrse pe portiuni intinse, cu grell se poate,restabili
aspeciul intreg al vegeta{iei din trectrt. In orice caz se. precizeazd.o
trairaa cu predom,inarei amestecurilorde stejar pedr-rnoula,t
9i brumdriu,
Aceastd
pure de pedunculat;i a glearrrilorcu aceastdspec.le..
a ste.idretel^or
bandi este iolarte evidentii in Xloldova $i in continuare pind la valea
Rimnicului Sdrat, arpoipare sd se ingusteze rnult 9i se pierde in regittnea
total desplduriti la vest de Buzdu. O altii bandd esie compusd din. s't9:
jdrete de stejar brumdritt pur. Ea apare mai spre stepl ; este el'idenltd
intre Siret 9i lalomifa, ldfindu-se din ce in ce spre sud ; intre Sire't qi
Prut pare sd fie redusl la unele aparilii insulare de stejar brumdriu. Alai
trebure sii tie menfionate unele infiltralii locale de stejar pufos; numai
cele din apro'piereaPrLrtului par a fi nlai importante; aco'lo se semna\eazd si alte'elemente terrlofile, trecrtte desigrrr din nordttl Dobrogei.
Local mai apar ulmetele gi irdsinetele.
In stepd, dirr aceastiiparte a cimpiei s e s e m n a i l e a z du n e l e p i d t r r i i r t parte numai rimigi{e neinselnsulare de stejar brumdritr (azi I
nate).
din vestul B5r5ganului, intre lalomita gi Dunbre. Steja3. Siivostepa
-steiar
pure
brurndriu sint categoric predorninante,intinzindu-se
retele
de
pe o duprafafa loarte mare. Actualmente a,ici este centrul principal al
acesteispecii din lard. La contact c0 zona lorestierh apar amestecurilede
stejar brumdriu gi cer, pe alocuri gi cr-rgirnild, apoi local ceretele,.girni{6tele gi cereto:girnifetele.Local se ntai gdsesc ,slearrrilecrt. stejar brttmirir-r, uimetele gi unele inf iltralii de stejai pulos ; apar 9i arlteelemente
trermoiile.
In stepi apar insular Pidtrri
de stejar
prlr.
I
II. B rddete
Pdduri amestecate
]II. Molirlcto-brddete
I V . Molideto-ldgete
t/
VIIL
X. Amestecrrri de
zimbru
cu
nrolid satt
X1. Iragete
X['1. Gorunete
XV'11. Stejdrete de stejar
pedunculat
XIX. Cerete
XX. Girni'lete
XXX7.
XXX\tl.
XXXVll.
XXXVlll.
Ulmete
Irrdsinete
Anini;irri de anin neglu
Aniniguri de anin alb
XV.I11.Gorugeio-stejirete
XXl. Cereto_girnilete
XXl1. Amestecuri die siejari mezofifi (pedunculat gi gofun) si semixerof
i{i (cer 9i
girniJd)
XXIIX.
Xtll.
Aninisuri amestecate
CAPITOLULVII
MOLIDISURI
(formatia I)
DETERMINAREA
A. CHEIAPENTRU
TIPURILOR
OE MOLIDISURI
(alte specii la un loc in proporfie de cel mult 0,2)
2.-
2
4
NORMAL
AU
OXALIS
ACETOSELLA
Productivitate mi ilocie
Productivitatein{erioard
a.-
5
rT3.
c,-
6. -
de obicei
mare
6
7
iniurcirl,candelabre,
tulpini
strjmbe. Elagajul deseori se iace greu, riminind crdci abundente, vii sau uscate, pind la suprafa{a solului
7. -
8.-
t2
B
1l
9. -
'l'ereriurl
Pdtura vie constituiti in special din Luzula siloatica,'se dezvoltd puternic in urma rdririi arboretului, impiedicind regenerarea. Solurile, de obicei, puternic acide, scheletesau semisclielete.
6. MOL]DIS
CV
LUZULA
SILVATICA
Pltura vie din Oxalis acetosellasau ll,ord de mull. Qegeneraro ugoard. Solr-rrimai pu{in acide
1 0 .-
LA
ALTITUDINE
}IARE,
CIJ OXALIS
ACETOSELLA
CL'
OXALIS
ACETOSELLA
PE
SOL
SCHELET
In pdtr-rravie covor continuu de mugchi verzi, mai, aTesHylocomium splendens, Entodon schreberi, Eurhynchium striatum; local apar Polytrichum sp. si Splragnum sp.
9. MOLIDIS CU MU$CHI VERzt
1c)
t0
roci acide. Pltura vie rarI, mai ales din Oxalis aceloselLa
(slab dezvoltatd) 9i Vaccintum myrtillus, cu pu{in mugchi
verzl.
//. MOLIDIS CU VACCINIUM ]'TIRTILLUS $I OXALIS ACETOSELLA
13. 14. -
15. -
l4
2l
I r,
IB
i6. -
MoLrDr:ou rtnr:
l6
AltitLrdini rnijlocii. J'erenuri inrnldstinatecu muschi abunden{i - Sphagnum sp.,Polytrichurnsp.In arboretuneori bradul si aninul alb. F{egenerarea
dilicild,6. TIOLIDIS DE BAHNA
X7. -
Pdtura
CU MU$CHI
17
VERZI
trorzt
11. ]\IOLIDIS
DE
LIMITA
CU
POLYTRICHUM
1 8 .-
19. -
1 9 .M O L I D I S D E L I M I T A C U V A C C I N I U M
20. -
2|.. '-
DE LIMITA PE STINCARIE
Rari.sti pe tere,nrrriturboase,inmldgtinate,cu pitura vie dintr-un c,ovor continuu de mugchi Sphagnum, cu Vacc'iniunt
myrttllus abundent.
22. RARI$TE DE
]\IOLID CU SPT/IGNUM
SI
VACCINIUM MYRTILLUS
ts. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E M O L I D I $ U R I
/l
-\
normal
cn Oxalis
a{etosella
mai
reprezenta-
de pEdure. -
c.
\
,/tt\
/l
t'
B I PtldG
4.{ALIDI$
subatpirwtn
(r0) (30)(32)(e) (107)(r21)
i;l;:,Tr;;i,^osum
,Critat
fdri nurne(168,a, pp.).
PE SOLURISCHELETE
5. MOLIDIS.CU
OXALISACETOSELLA
Acest tip de pddure este inca foarie pu{in studiat. El a iost semnalat
pini in f)rezentnurnai in nord,ul{iirii, unde se intilnegte iu arealul moli'digLrluin'orrn,alar O.acetosella,de obicei in imediata apropiere a arboretelor de acest din urma tip ; dar, gi acolo pare a fi pufin rdspindit.
Cauza iormdrii acestui tip de pidure este solurl fo,arte superficial,
cu nult schelet,uneori chrar bol,ovdnos.Pind in preze'ntau lost identilicerle solurite brr.rne-gdibuipe substrat de gisturi crisialine. De obicei,
aceasld rratura a solului este unit2i cu panta repede.
Se vede, prin urmare, cum scdderea productivitdlii poate li provocaid prin doud cauze: iie inrdutzi{ireacondi{iilor climarticein urma ridiciirii in altitudrnc, IdrA ca solttl sd sulere transformdri prea insemnate,
fie inrdutdlirea condi{iilor edafice,flrd urcare in altitudine.
Foarte asemdndtorcu molidisrrl normal cu O.acetosella,acesl tip de
pzidurediferd printr-o cre,gteremai inceatd, incacirindu-sein productivitate
ruijlo,:ie. In ceea ce privegte iorma trunchiuril,or gi calitatea materialului
rlu par si eriste deo,sebiriimportante.
Ca specii de amcstec a lost semnalat pind in prezent numai brad
diserninat; nu se cunosc faciesr,rri.
' Cs'mpozifiapdturii vii este, in general, asemindtoarecu a molidigului
normal cu O.acetosella. De obicei, O.acetosellaeste abun entS, impreunl
cu anumi{i mugchi: Entodon schreberi,HyLocortiumsplendenseic.,pe cind
alte plante se gdse,scin cantitate micd.
dupi ing. V. Leandru(in litt.).
N.B. Descrierea
6. MOI,IDI$CV LUZULASILVATICA
el BLIOG R.4FI E. Piceetum
(86)
excelsae
Acesta este un tip inci insr-riicientstudiat; a fost pind in prezenl
identifi,catnumai in nordul {zirit.
Acest tip de p2ldurea fost g2isit la altitudini de 800-1 400 m, pe
versanli cu expozifii diferite, dar mai des estice gi vestice. Solurile sint
variate: brune, brune-gdlbui acide podzolice, rar podzoluri adevdrate
puternic acide; in general, sint mijlociu profunde, ugoare, schelete sau
sernischelete,
cu Ll1-r
drenaj rapid. Substraturile sint reprezentateprin roci
cristaline acide; pe acestea,in unele tazuri mai rare, au fost c,oluvio,nate
pe supraiele mici grohotiguri calcaroase din clipele de calcar ap'ropiate
Arboretele sint constituite din mo,lid; se amesteci uneori bradul,
c,arepoate ajunge sd determineun facies aparie ; mai rar se gdsesciagttl
gi paltinul de munte.
Consisten{anaturald de 0,8-1,0, dar uneori se obse'rv5ririrea arboretelor. Cregtereaesie destul de activd. Productivitatea mijlocie. Arborii
sint bine conlorma{i 9i e{aga!i. Lemnul este de calitate bund ; se poate
obfine material de sortimente valoroase.
(egenerarea se produce in condi{ii destr-rlde grele, in special in arboretele ceva mai rdrite, unde pdiura vie se dezvoltd prea puternic.
Subarboretul este format din gxemplare rare de soc rogu.
Pitura lie caracteristici este oonstituiti din Luzula silua,tica,foarte
abundenti, la care se mai adarrgd: Lycopodiuffi sp., Luzula albida, Oxolis
rt7
(78)
Molidigul cu anin alb esie un tip de pldure rar intilnit, pini in prezent seninalat nurnai in nordul lirii, pe suprafe{emici.
Acest tip de pddure a iost semnaiat la- altitudini de 650-950 m, pe.
terenurile sele din luncile piraieilor de munte mai mari satl pe versanlii
inclina{i deasup'raacestor lunci, cu revdrsdri de piraie alluente cu curs
incet. So{urile'sint brune-gdlbui, tipice sau acide, grele, uneori inrnld9tinaie sar.rhleizate, dar totdeauna cu drenaj nesatisfdcdtor9i exces de
prin terenuri de flig sau gisturi cris-.
umiditate. Subsolul este repre,zentart
|
' ,j
taline.
alb
anin
molid
0,2
0,8
aproximativ
;
Arbcretul esie constitr-ritdrn
9i
este
diseminat se mai P,o'tgzisi bradul .si paltinul de munte. Cons^istenla
in mod rratural ceva mai niicd decit n'ormald, anume 0'7-0'8' uneo'ri 9i
mai micd. Productivitateamijlocie. Forna arborilor este bund, cu tulpini
drepte gi cilindrice; elagajui se iace in bune condilii' Le'mnul este de
bun'd ciliiate, prrtind fur"niia material pentru cherestea.
Ilegenerare'a naturald eiste destul de aclivd,, in ochiuri destul de
abundeite lormate din prlbugirea molizilor bdirini. Se regenereazd aIiL
molidul, cit 9i aninul. In mod no'rmal nu se o'bservdvreo tendintd qe
succesillne; de aceea,tipul de fald ntr trebuie confundat cu un stadiu de
succesiunedupd imp2idurireavreunei supralete.cu anin alb ca speciepironer(rar la-noi, mai irecvent in ldrile nordice); in acest din utmd. caz
3e poatb realiza temporar proporfia speciilor, ca in tipul de Ia{d, da.r
nai tirziu aninul disfare gi'arboreiul 6volueazdspre 1rr alt tip de molidig
' pur.
'subarbo,retul
lipsegte.In schimb, pdtura vie eSte puiernic dezvoltatd.
Sint bine reprezenta,teatii Oxalis aceio,seLlacit 9i unele plante tipice de
rnu|l, de exemplu,
-'de Euphorbia anxlJgdaloides,Saloia glufinosar dar in speplante, hidrofile: Equisetum palustre, E.limosum, E.
cia o ser'ie
huem,ale.Carex remota, Scirpus silaaficus, luncus effusus,Chrgsosplenium
aiternifo,iium, Myosotis palustris, Petasifes albus, Telekia speciosa elc.;
rt9
pe alocuri se gdsegteVocci.niumnryrlillus, dar pulin. trtugchii sint abunden{t, anunle : It yLocornium sp'lendens,Entodc-tnschreberi, Eurhynchium
striatum, Dicranum scop'ariunt etc., pe alorcuri ceva Polytrlchum sp. .si
Sphagnunt,sp. r\\ugchir se grupeazh in pernite, pe lingZi baza trunchiurilor
in picioare, pe rlddcini, trunchiuri cizute etc.
Trebuie si tie subliniate in mod deosebit anumite particr-rlaritifi ale
ntolidului din acest tip. Datoritd excesuluide apd din sol, el este pu{in
rezjstent gi cade ugor din caLlza vintului ; astfel, nici nu atinge virste
prea nrari (din cite s-a putut observa, limita longevitd{ii este sub 100
de ani). De aici provine, desigur,.si co'nsisten{a
naturald micd a arborotelor. Pe de altd parte solul este ameninriatde innnldgtinarein ce,l mai
inalt grad. De aceea,arboretelor de acest tip trebuie si li se acorde mai
mrrlt un rol de nrotecfrl a solului impotriva inrnllgtindrii.
s. II.LIDI$ cu MUgcHI vEIrzI
,/
E 1 B LI O G R Ar'I E."Molid:9cu mu;ctri(78) (171) (tT2).
Molidis cu Hglocotniurn (80).
Piceetumcu nrult mLr;chi (30).
Piceetum hglocomiosum (32) (80) 172).
Alolidigul cu mugchi verzi este r-urtip de pddure relativ pufin rdspindit, care apare in anumite situa{ii speciale, atit in Carpa{ii orien'tali,
cit qi in cei rneridionali.
Acest tip de pi,dure a fost semnalat pinl acum la altitudini de
950-1 150 m, in partea inierioarii a versar-rfrlorcu panla moderatd sau
pe terenuri ap,roapegesede la baza 1or. Se localizeazacategoric pe versan{i unrbriti - no,rdici si estici - mai rar pe cei ves,tici; nu a fost
gZsit pe cei sudici. Solud caracteristic este brun podzoliq, apropiat de
podzolul primar, Llsor, cu mult schelet, avind permane,ntumiditate din
abunden{5 (jilav-urned). ALr iost intilnite si soluri brune-gdlbui acide,
lrFoare,slab hleizate gi bogaie in umiditate. Substrat - gisturi cristaiine.
Arbcretele sint co,mpusedin molid, la care se pot adduga diseminat
bradul, lagul, mesteacdnulgr paltinr-rlde rnunte; a fost identiiicat un
Iacies cr-rbrad.
Cre-stereamolidului este destul de bunh, realizindu-se o productivitate mijlocie. Consistentanormali este plini sau aproape plind. Forma
trunchiuriloreste destul de bun5, dreaptdgi cilindricd.Elagajut, de obicei,l
se face in bune condi{ii, dar sint gi cazuri cind arborii rdmin neelagafi\
pe o parte. Lemnul este destul de bun, poate furniza material de lucru
in propor,fieridicatd ; dar nu este chiar de cea mai bund calitate.
pegenerarease produce destul de activ, totugi mai slab decit in molidigunle cn Oxalis acetosella.Aici se observd ioarte bine ugurinia cu care
puie{ii de nrolid se instaleazl pe trunchiurile doborite,pe rdgalii, pe lingd
buturugi sau chiar in viriul lor. Dar, se glsesc seminfiguri instalate gi in
pdtura de mugchi, anurne,dacd ea nu intrece aproximativ l0 cm grosime;
cu atit mai bine se produceregenerareaacolo, unde mugchiul a iost scorrnonit p,rin ceva, ajungindu-sela teren mineral. In semin{iguri predomind
rnolidul, dar se gasesc gi destul de mulli puieli de fag, ceva mai pr-rfini
de brad; se observi, insi, ci puie{ii de fag nu-gi gdsescaici condifii bune
de dezvo,ltaregi de la un timp sint intreculi 9i coplegi{i de molid.
120
(172)
BI BLI oGRAFI E'';i::i;i,;'r"i;l::;':!:,':,33:;"'i'iii,'*'
MolidigLr'lcu Polytrichunt, bine cunoscut in nordrtl Europei, este la
noi o aparilie excep{ionald.A iost semnalat pind in prezent atit in nor<Jr-rl,
' cit'9i in sudrrl'iarli, dar pe supraiele mici.
Acesi tip de pddirre se gddegtepe versanfii slab inclina{i sart terenuri
geso (chiar in lr_rncile
piraielor), la-altitr-rdinide 1000- 1400 m, de obiiei pe expozi{ii nordice, uneori estice gi chiar vesiice. Solurile sint brune
acid6 podzolice sau podzoluri, cu drenaj insr"rficient
; apa lreaticd apare
Substratul este
permanenii.
provocind
inmldgtinarea
chiar ia su,pratald,
constiiuit din roci acide.
Arboreterlesini formate din molid pLtr. Consistenfanaiurald este abia
de 0,6-0,7, din cauza condiliilor edalice neiavorabile. Productivitatea
rnjjl,ocie.Arborii sint destutrde bine conlorma{i, drep{i,- dar, de ohicei,
elasaiul lasd de dorit. Lemnul este de calitate medio'cra,dar se ptrate
nraterial de lucru in proporfie destul de ridica'ta.
'
"b{In"
dc molid
Qegerrerareaeste, in geireral, nesatisidcdtoare.S_e,minfigurile
so instaieazdnumai pe trunchiurt cdzule Si rdgdlii, dar nici acesteanu se
menlirr decit dacd au un surplus de lumind datorii unui ochi mai mare in
coronamente; a'ltiel pier in curind.
SubarboretLrleste contpus din iire rare de soc ro9ll 9i capriior ( Lotti''
eera xyLosteum),instalate gi ele pe rdgilii.
Pdtura r,'ie este constituitd dintr-un covor continuu de mugchi, gros
de 15-20 cm, cotltptls in cea trlai ntare parte din Polytrichum commwle
(probabil in unele cazuri 9i alte specii din acelagi gen) ; la acesta se
mai adangi pernile de Hylocorttium splendens, Entdon schreberi, Rhyti'
diadelphus triquetrus, R. squarraEus, Thuidium tamoriscinum, Dicranum
scopariu:n,IVlniumpwtclatunt, jar in locuri mai joase gi mai umede Sp'hagnum aadilolium gt Ptitium" crista castrensis.P[a,ntelgsu'perioaresint reprezenrtate'prinexemplare rare de Oxalis acetosella,Vaccinium myrtillus'
V.oilis-idaea, Ilomogyne alpina elc.
t2l
BBL'oGRAF
IE
il*iiif
:lil#.I,i:r,i,,f.*:'#t,,;i,i,
Molidigctr Oxalisacetosella
Si Vacciniumnrgrtillus(174)
pseudomgrtillosum
Piceetum
(32) (80) (121) (172) (174)
",{
( tt.lMoLr,Drs cu vACCrNruMvtTIS-tDAEA
BIBLtoGR..qMeel
Un tip de pidure foarte rar, care meritii men{iune mai mult ca o
curiozi'tate gtiin'!iiiczi,deoarece importan!a lui practici este neglijabil2i.
A iost identificat pind in prezent in nordul lirii, in imprejurimile Cimpulungului Moldovenesc.
Arboretele de acest tip se g?isescla altitudini de i 200-1 400 m, pe'
versanli cu expozi{ii variate gi inclina}ii desiul de mari, in apropiereapi'
raielor de munte. Solul este brun de pddure, crud, argilos, compact, greu
permeabil,cu substrat de marne; din aceasLdcauzd este suptts alunecirilor, iiind, de obicei, 9i bogat in umiditate.
Arboretul este co'nstituitdin molid, 1a care se adaugd diseminat aninul alb; in albiile p,iraielor acesta din urmh poate li ceva mal abundentC'onsistenlanaturald de 0,7-0,8. Productivitate mijlocie. Forma trunchiurilor este defectuoash,incovo,iatd, din tauza alunecirilor lrecvente
de teren. Elagajul, in general, se face in condiiii destul de bune, dar unele
exemplare rlmin cu crengl pind la pdmint, cel pulin pe o parie a tr.r1nchiului. Lemnu,leste de calitate mediocrd,material de lucru se poate ob{ine
in cantitate micd gi de dimensiuni mici.
a naturald este impiedrcatd de pitura groasi de \' . uitis'
ftegenerare
idoea gi mugchi; dar se produce din bel9ug in locurile dezgolite,care ia.u
nagtere din cauza alunecdrilor mici gi a doboriturilor, care sint trecvente
in acest tip de pddure.
Subarboretul este rar, formai din fire izolate d'e scorug de munte,
tulichind 9i caprifoi (Lonicera nigra).
Pitura vie e,stereprezentaiiii printr-un covor continuu de Vacciniunt
uitis-idaea gr Luzula siLuatica,la care se mai adaugd: Equisetunl s_p.,
Corex sp., Oxa:lis aceto'sella,Ramischia sec'unda,Vacchtium myrtillus, Aspvrula odorata etc. Pdtura de mugchi este niai mult ori mai pulin continud,
alcdttritd din : Rhytidiadelphus triquetrus, Entodon schreberi, Hglocomium
splenCens,ceva mai pulin Eurltynchium strialum 9i Dicranum scopaium.
/3. MOLIDISDE LIMITACU MU$CHIVERZI
BI BLIOG
'mare
a moliAcest tip de pzidure este coresponcientulde altiiudine
gi
in
unele
sittlatii
apare
nurnai
Ca
verzi.
acesta,
el
mugchii
cu
digului
Carptalri^mer_idioinali.
in
fo,st
numSi
prezent
a
semnalart
Pind
in
speciale.
'
Arboretelede acest tip au fost gdsite la al'titr-rdinide I 600*1 700 m,
pe coaste ugor inclinate sau inclinaie, cu expozi{i,inordice, esiice sau cel
mult vestice. Solul caracteristic este brun acid podzolic, ctt substrat de
roci acide (de exemplu, gresii).
Arboretele sint constitui'te din molid pur. Consistenla na.turalA de
0,7-0,9. Productivitate inferioard. Arborii sint destul de bine con{ormafi,
drep;ii. dar, de obicri, slab elaga{i. Calitaiea lemnului mediocri ; marte'
rial de lncrir se ob;firrein propor{ie redusd.
E M o l i d i g d e l i m i t d c u P o l g t r i c h u mc o m m u n e( 3 2 ) ( 8 0 ) ( 1 7 2 )
Piceetum polgtrichasum subalpinum (32\ (80) (172\
.{cest tip de pddure este corespondentulde altitudine ptare al rnolidigulrricu Po,lytrichum.ca gi acesta,el se gdse,gte
rar gi nurnai in anunrite
condi{ii stafionale. Pind in pre,zenta fost semnalat numai in carpafii
.&leridionali,dar este probabirlsr se gdseascdgi in alte regiuni muntoase.
Arboretele de acest tip au fost ide'n,tilicatela altitudini de I 400I 500 m, pe versanlii umbrifi - mai ales nordici - ,cu pante variate
uneori chiar repezi. Solurile sint brune acide subalpine iau podzolLrri
humifere, ugoare, cu exces de api. Substraiul - gnbrs, gresii micacee.
Arboretele sint iormate din mo,lid plrr. consisten,fi naturald cle
o,6 0,7. Productivitate rnlerioarS.Arborii sint destul de bine conforma{i,
drepli, dar slab ela'ga{i (de obicei, pe o p'arte a trunchiului, cricile ir-rcep
de la pdmint). trlaterialul de lucru se obfine in cantitate rnicd 9i este
de calitate inierioarS.
Qegenerareanaturald. se produce foarte greu. De multe ori tinereturile lipse'sccu desivirgire, in alte cazuri reugesc sd se instaleze in
ochiuri mai mari ; dar sini rare 9i rdu conio'rmate,iar cregterealor este
inceatd.
Subarboretullipsegte.
Pitura vie, compusd dintr-r-rncovor conrtinuu de mugchi, gros de
10-15 cm, colnpus mai ales din Polytrichum comrnune gi mai pulin
P. juniperinurn: se mai gisesc petice gi pernife de: Ilglocornium iptendens, phglidiadelphus triguetrus, Dicranum scoTny'ium, Mnium cuspidatum, iar in adincituri de teren sphognum acutifolium gi ptilium crisla
castrensis. Plantele supe,rioaresint rep,reze,n'tate
prin iire rare de.. Luzula
siluaticla, L.albida, oxalis acetosella, soldanelta montana, vaccinium
myrtillus, Homogyne alpina ehc.
124
'
M o l i d i g d e l i m i t d c ! Q x a l i s a c e t o s e l l a{ V a c c i n i u m m g r t i l l u s
(78) (174)
Molidig de limitd cu aiini 9i mugchi pe calcrre (80) (172)
Molidig de limita cu mugchi gt Vacciniunt pe calcare (32)
Molidig de limita cu afin 9i OxaLis acetosella (121\
Piceelum pseudomgrtillosum subalpinurn (30) (107) (121) (174)
Piceetunt pseudontgrtiiloso-catcareumsuhalpinunt (32) (t0) (172\
( 7 8 ) ( 1 7 2 1( r 7 4 )
(I74)
';:,:i"#
[f 'r,li?'
^*::#:ffi,
Acesi tip de pddure este re'lativ pulin rdspindii. A iost semnalat pind
in prezen mai mult in CarparfiiOrientali.
Arbcretele de ace'sttip se gisesc la altitudini de aproximativ 1 000diferite, mai mult pe coame sau in P'arteasuperioard
1 500 m, pe expozi{ii
-de
obicei, cu pantc linc. Solurile sint podzoluri de desa versan!1lor,
superf,iciale sau rnijlociu protunde, deseori cir
truclie sche'leto-turb,oase,
ldririituri de rocd 1a supraia{d, foarte p'uternic acide 9i toarte sirace'
Substratrrl este reprezentat prin gi,sturi crisrtaline, uneori cu pungi de
cris,taline gi alte roci silicioase.
cvar{, conglome,rat-e
Arbore'tele sint compuse din mro,lid pur ; cel muli in tinerele se
poate ames'tecascor,ugulde munte in cantitate ceva mtai mare.
Co'nsisten{a nalwald, de obicei, este 0,6-0,8; deseori arborii sint
agezali in grupe intrerupte prin goluri mici. Crogterea molidului inceatd.
Productivitate inferioard. Forma arborilo,r este defectuoasd,ctt trunchiuri
t Atragem in mod deosebit atenlia cti molidigul cu alin descris la noi nu este
identic cu tipul desemnat cu acelasi nume de tipologii sovietici (elnic-cernicinic).
Anume, in U.R.S.S. molidigul cu alin reprezint5 un tip de bun5 calitate, apropiat de
molid,iquri,le cu O.:calisa.cetosella,' in schimb molid:i,qurile noastre cu aiin se oaracterizeazi
printr-o cregtere proasti 9i productivitate inferioard.
r27
(32,
(80]
,;!ii::jtt,
::;3.,
fii,ljff
tr;flx]
"]'ii,-ff
olidig dc limitd cu aiin (121)
(PawIow'sk
i et Bieger'Ie22
oi
) (I8)
i;ir',I;,?
:, #1: ;t:;' "W
:,,1ij,i,x
';;:,:"in
";;:,"ii:::I
('74)
:::,':;xl',!13',
,*, (121)
';i"y,'i1,^',,T:::*(T#"{f
:'#,subatPinttm(s2)(so)
Acest tip este larg rdspindit in muntii nogtri, la limita dintre zona
torestierd ;i cea alpini.
Arboretelerespectiveau fost identificate la altitud'inr de I 400-l zsOm,
la lirnita pidurii, pe expozilii diferite, cu pante repezi 9i foarte rep,zi,
citeodq,td poviqnite, cu iesiri de stincdrio Si bolovmi la supralalE. Substra'tul poate fi atit calcaros, ci,t -si format din roci acide. Soluril'e ioarte
$ -
Tipuri de ptrdure.-
c. 241.
129
- Asemenea rari;ti sint ioarte irecven,tein tofi muntii nogtri, reprezentind cazul normal de trecere dc la pidufea. de molid la tutdrigurile cie
ien,upir subalpine. In muite cazuri, asemen-e.,a
rarigti par a ,fi de origine
antropogend,dar liri indoiali pot.aplrea si pe cale absolut n,aturald.Astlel de raristi se gisesc la altitudinide (1350) 1450-1 700 m,
ne orice expozifii, cu pante de obicei mari. Solurile sint brune alpine s,au
brune-giibui in trecere spre brune aipine, schelete,deseori bo,iovinoase,
uneo'ri sinrt adevirate grohotiguri.
Rarigtea este ponstituiii din moljd, de obicei, pur ; destul
de irecvent se gisesc iire izolaie de sco,rugde munie, jar in cazLrrirulr
rare, exernplaretinere de pln silvestrusi mesteacln (Vrancea).
Co,nsisten{a
rarigtii de 0,1-0,5; deseorimoljzti sint dispusi in grupe
sau chiar in pilcuri ceva mai dese (pinzi 1a 0,7). Arboril sint siunzi
gi acoperi{i cu crlci pin5 la pdmini.
Regenerarealafurald a moiidului nu se observd.Probabil. instalarea
puie{i'lor este un caz lo,arte rar. In schimb, unele exemp,larede moirc.l
marcntnazd,puternic ; cricile inierioare aplecate pin6 la |amint, deseori
apdsate 9i de pietre rosiogoliig, prind usor riddcini gi dau nagtere l;r
rnarco,te; acestea se den'olii ioarte r incei, totugt se poate presupr.rneca
1so
oxati.sacetoseua,
viota dectinata,fniiii
p;;;i;;r;r, coipo,iiln
abietina,
alq1na
etc-.[!;chii sint destuiab anunaenli'ti.i,
lgnlogyne
a.nume
r.eglylrignumattenuatun,Eiiodon schieberi,uyi*ontiuri ipiennnyticii.adelphus
triquetrusetc.; pe arocuri,pr.'.ri richeniicto!,t::1
<lonta sp.\.
Acesterari;ti au, de
Este un tip rar intilnit, care se gisegie sporadic, ceva mai ;rgcvqnt
O,r,,p: alocuri ;i in sudul fdrii. anume, acolo rrnde se gasisc
11^19191turbarri
ldevarate
inalte (lormatedin sphagnum). De tapt. trebrrie,a ti"
privit ca o trecereintre pddureade molid
,.i turbirie.
d-e ladur", r"
aititLLdini-ioarte
varia,te, purinil
^^=_j\...1,._!q
.g3.Fte .1a
in areaiut.motidutLii,
dar pestetot in ceiuri-e*"pli[",]i..
:lri:^r^:iliide p?,19re,nu1i
mai.muii ori m.ai pir{in sosedin.luncile
p,ira'r.rr"rr,ii"i"
*^1*.:!?:u1?
\p
f fY-rlt?Aa7;
^a
tat.nr.+:
!fl-:
-..11
^-:
--
-:
--
r:
yld"^apa.'stagneaz.d
un^timpmai ina;ir,;a;i i;;;.ili
l_*_l9rl
vegetatre.Sctul este
gros de
Pi,tura vie este consti{.uitidintr-un covor continuu.9i ioarte Sphag'
identiiicat
s-a1
mai aninrutlitmugchi alb; in *""rpi;l"';lraiuiu
g.ffiiium,-'P;tvt,ry;;.
dar.desigurse ,pot gdsi^+i alte soecii.Dintre
;";;';r;iio6i*,
P'atteii'[iuii, P''iuruperiittm'
-i ;"' 'd;G;l
;rii" ilu;i';'Mastt
i,
er
schreb
on
y,t::!:
Entod
s2!1y
i'iptenteis,
t
ocomiu
ii otii,' a
perntte pe locurr
specii iormeazd
b;t;;,,'pligiochita aspieniades; ace_ste
t-J';tb;;i ;i.. pestd phFti 9:
rndacrni
cizute,
mai ridicaie, trunchiuri
aUundent
-qO'.r oUrcei,
-u.."rtilii",'de
il t'tu-:lfft fl1lF""
Yry"iyurymrytill^ry'
tndltime; el se intinde pind la 0,7 din supralala.to,t-ala:
i,
"i"i-alte cazuri este mai abunderd V.aitis'idaca:a lost ldentlllcalaFI
in
A'ruip,intnaliaspicuiqoi;;. Se mai gdsemexernplarerare. de: Lycopodium
linrus arficuiotus,Poterii1a siloeslris,
clauatum, pteidrui' oqitii"i,,
elc.
alpina
Oxalisacetosella,Homogyne
CAPITOLUL VIII
B R A D E T E$ I M O L I D E T O - B R A D E T E
(tormafiileII 9i III)
A. CHEIA PENTRUDETERMINAR.ATIPURILORDE BRADETE
(alte speciila un loc in proporliede cel mult 0'2)
,
1. -
2. -
.J,
4.-
de succesiune
PItura vie din ilord de murll.Se observi fenome,ne
spro idget.
27. BRADET DE ALTITUDINE
Pitura vie din plante caracteristice molidig-urilor (Luzula sitoatica, L. albid-a, Vaccinium myrtillus, Hiera"cium sp.)- Se
observd ienomene de succesiune spre molidis.
133
'l'erenuri
6. -:- Productivjtate rnijlocie.
slab incirnate; soluri cu tendinln erridenti de hleizare 9i in'rnlagtinare.Flori de mull, dar
si cu plante hidrofile.
,6. BRADET DE PRODUCTIVITATEMIJLOCIE PE SOLURI HLEIZATE
T I P U R I L O RD E B R A D E T E
B. DESCRIEREA
23. BRADETCU FLORADE MULL PE DEPOZITEDE FLIS SAU COLUVIUNI
E 1 B L t O G R . q I l E . B r ? i r i ento r m a l ( l 0 8 )
Bridet cu Pircila secunda il21)
t;i,T^,:'::X:*,tr,
,o,(s)
llSi'
Acesi tip de pddure esie, pro,babil,cel mai interesantdintre toate ce se
gdsesc in pddurile ldrii intregi. A fo,st studia't deccamdatd in Carpafii
Orientali, dar s-a semnalatgi in cei Meridionali (Sinaia). Fari.indoiald,
el a iost in trecut mult mai larg raspindit, dar arboretole respective,.
devastatede om, nu se mai pot recunoagteastdzi.
Acest iip de pid'ure a fost ide'ntiticatla alriritudini
de (550) 700-l 100m,
pe expozifii variate, pirind jnsi sd evite pe cele nordl'c.e(pe Pe,nrteleLr
acesteadin urml sint ocupate de moiideto-brideieou caracter asemindtor, pe cind tipul de fa{ei se circumscrie de la expozi'fi,aesiici la nordvestici). Ocupd urai a.les parte.ainlerioard Si miilocie a versaniilor, crr
pante variate, uneori line, in arlte cazuri repezi,.dar ondulartesau intrerupte de mici agezdturi.
' Soluriie
sint gi ele destul de varia,teca tip gene,iic- brune tipice,
brune sche'lete,brune hum'ifere,brune cruztte si chiar brune-gilbui ; de
obicej, ele sini destul de ugoare gi bine drenaiie,mai rar compacte,cu o
slabd hleizare- Dar, intotdeauna ele sin,t foarte pro,funde
'nutri(ive.din punct de
vedere Iiziologic si fo,arte bo,gate in substan.te
Substraturile
sint reprezentatein 'marea majoritate a cazurilor prin fiig, anume, amestecuri de gresii fi marne, care se dezagregdugor; mai rar s-au semnalat
terenuri colurrionarecu c.ailcar.In special. prin aceste caractere edafice
foarte favo'rabile,trebuie explicatl cr'egterea-excepfionalS
a bradr-rlui.
Arboretul este compus, de obicei, din brad, la care se adaugd diseminat: ni,o,f
idul, Iagul gi paltinul de munte,mai rar pinul sihzestru9i mesteacanul (Vrancea). Propor{ia moljdului poate si creascapind la formarea
unui facies aparte (de la care se trece la amestecuride brad gi molid, cu
aproximativ aceleasjcaractere).
Co,nsistentanaturald a arboretelor nu e,ste niciodatd plind, ci de
aproximativ 0,8, chiar 1a virste relativ tinere. Acest f apt ie datoregte"
probab'i,l,vigorii excepiionale de cregtere, care intensifici 1a maximunr
eliminarea naturald ; el reprezintd unul dinire caraotereleinportante ale
trpului. Cre-sterea
este excep{io'nalde activi. Longerritateaeste, de asemenea, ioarte ma're,fdri ca lemnul sd suiere. In cazul cel mai bine cunoscut,
1a poalele Penteleul.rri
din muniii Buz.irrlr-ri,
inli{imi de 50 m
s-au inregi,-strat
t34
iL
rnhrat'
;i-11,i-,1.'*il,"'lt
ill
;;l
,oi:''Hl;:l^
iiut*r,-,F.,
,!;i"^!
l{ol'
nordul
in
-i';
at
uu'a-rt otii"'+"Oo
virste de aproxlmall
si 1,50,t oiutli"ia"
inaitime
:
[11;il,'1,'lx1'tri*-f
iil"t"*t*l'i;jii*fr:';"!il+ifh
trece dc l
Penteie'Lr.
de calitatesuperloara'
dricd, cu elagal p*ti"tt' Le'rnnul
'4i6::*t$s!i":ilq::
llf
j:i'{*$H*i!:':'?;fu
.i,",?i:,s:t":T.,1,
daruneorrer
trrmd avind prop.{,!"ru;';;;;
i l:tTii1 *_:.1:,
risurise .cr.arizeazi,',"aJ"Jui.*i'il
".njirir
insorili). 1n masivinchis,regelle(pe versantr
;;#4'l,rirn:,,:,,n**ri'Y,,ffii[:i:
Saniculaeuropdea'
iLota siltsestris,
acetose,a,t*potr"'r'!i"r"i#ir1eiry,
i::,ir::*t;,'iir:::;l:l#,',-:l{l';,::;t'd:rry#i{
H p'
lti lt"-rt' gv loiomiurn splendens' v
;"'
;;;J;'
-!*T'
f)intre
abuncienti.
eri erc'
;;';' ;;i; r tiilo, ^t, Entodonschreb
Dil '\'ll-rll
91' BRADETNOR^IAL CU FLORA
(12l)
2,)
I,,J!|,^'.'l',,
Ji
ii:,2',2:,
":;i:ll"'
OJlil!'$;,rX1ltflialesin Carpatii
m.2l
Acesttip este1ar.g'rds.Pin'dii'
" a"ria'ii
' "'tj "::'1,::*'#';.11
1'l"lt-JTffi5'rttl,ilj:H i;'"o''
'Syi:::,"':*:"".,"4ii,3,'rffi
j,'_99,''hffi
jin,$:,Jrl
b",of
[:il#d6
eiqi;tocutti''ill#ifli'l'"";;', uit"i"t*r"
;fii;;;;';; rnpa'tii"inierioare
harLtneori
t' o"
otJ.,il;;;i'"ni;n"it t.ii'.G'*r"imece
l1Xt",''*'r:o:i:
H''ff",,*,"'
"ffi[' :',':l
F
]i#i'i] ***; .t
"
lJ:
r,
$rgl
"
n ffi ;,;
n4'',
p1"1"
'"..;
1,
",';::'
.%i'Xi!
i
# ::"'-T
l"ol;
iP"r::i"
"
de obiceiu;oare'ctr
i, seinischelete'
variate:
sauioarieproruniS,ii^U"rinlflt! [i"a
gr"r". iruiiirt"tile sinrtioarte
drenainormal,mai rar ceva mai
marne'eistLrri
::l:i:'Te'pnin coluvittt.tide.
gresii,calcarea"'ali"iitt naturi' ,+;;l;;;"
;uuitiamr ?s'te reprezentat
cristarrne,gnu,..' u;il
e'"h[ti;t,.",",u,i,lu,, 'i,;,,?,'.#ii:l\:"h::,"T:fJi'i;
"3loJi?,,s'i,oi3i;
nuit
iagul,
paitinul
de munre
9l cevd
'ral
rqr
1J5
arD,oillorrmpecabrla
; trunchiurilesint dreptesi cilindrice,bine elagate.
Lernnul de calitate superioari.
ftegenerareabradului de obice,ise lace in bune condifii pe lingi
;
el so rnstaleazdIagur,desturr
de abundeni,d;;;;r;;,'alte
foioasesi
molidul. S-au sernn-alat,
jnsd, 9i cazu', cind regenerareubiaJriyi;r;g,;
f.ou,* greu, in schimbifagul'(uneorisi *'.rt. i"ilr..i"a*rne
lnvadanr.
produceo succlsiuneevjdenti. cr;;.i;;"'i'n.i
n-au putut fi
ffT.:1^se^
clarrllcate.
subarboretulin multe cazuri lipse.gtetoial. uneori este destul
de
brne reprezentatgi format din arun, paaucet
-iifi"fri"a,
*,iiei;;j,'#;
rciat"eelr'
^;
pddure!, scorus d"
.
;ft;:
'n;gril
.r.nlnjg, zmeur, salfe m'ogt",
comun 9i rosu, cap'rifoj
(Lonicera
t=.
*1.. , .u mai pot
lvtosteym,
adiuga exemplareie
arbustivede iei sr jugasrru.
Pdtura 'ie este-de obicei potrii'it'ad SezvbJtatd,
ca numir de indit'izi, dar citreodatifoa5le.Fg.qti ca numdr de specii.Ea
tatea covirgitoareco,nstituitiiin p,lanteae'rn,rrr;"";1" ,iii este in majorif."orr.rrtesint:
Dryoptens filix mas, Rubushirtis, oxaris ocetoseili,'iihicuta
euroweq.,
sldahys. silrsafiea,sataia gtufinosa,
potysti-silttatica,' 4,g niyit"ii"'ytii-i"*iro,
chum lobatum, Festuca
ikygonntum oerticillotum, Asarum
europae'um,.Derdaria.g.r.andurosa,
n. m[o"tsera,Fragarii-o"r"o, Gcra:nium
robertianum, A4ercuridrisperennis, Lan:.iirn-'gore"7iitoi,
odorara, Putmonoria rubrn, senecio fuchsii, uaFilii iiro,it, Asperura
etc- ee ringu
-c_antitat"
acestea,ciieodatdap-areFj Luzula'albidajn
up*ruora,
si unele soeciiacidofilc: Rarnrschiasecunda,veroittcii iyiiinatis, v.precum
urtici_
folia,. Hii:racium transsiruanicum-e\c.
pu1in rispindi{i :
Ld..q,i
.;l,,i"
Entodon schreberi.
stintui,'-'ti-ttatiJi"aifinu,
tiquetrus,
tYlniurn undutatum, . cFurhynchium
cthaiinea i"aiJit a, p otuiriinii
"p.
25. BRADETDE PRODUCTIVITATE
SUPERIOARA
PE SOLURI HLEIZATE
tip
pddure
de
a fost ideniificat deoca,m,datd
numai in nordur
,^ , i.":t
/vloldove.r.,
dar probabil se va gdsi si in alte regiuni din tarZ esie
inci
;
prea putin cercetait.
In linii gene'rale,tipur de.iaid se qprcpie de brddet normar
cu frord
de malt.:.pe.*de altd paite, el trece,.p."d;bfi;-A;'""ririit""in
brddetut de
productirsitate miilocie pe soluri hlei2arc.
. Agesi tip de pddure a fost identificat ra artitudini de 600-1 000 m,
mai ales in pdr{ile inferioare gi mijlocii ale versantilor cu expoziiir-varialte gi panie line sau pe loc'uri a,sezate,plane sau slab onrdulaie,de obicei
in apropierea piraieior. soluri,le sint mai frecvent brune-gdlbut, hleizate
in profunzime, citeodatd brune hleizarte in proiunzime or"j brun+.gilb,ui
t36
sau brune cu inmlastinare la supraia{d; sint proiunde sau miilociu profunde, ceva mai compacte,cu teddinie de drenij jnsuficjen,t.substraturile
sint reprezentateprin tlis, coluviuni marnoaseor1 marno-gresoase,
rar coluviuni slab acideArboretui este compus drn brad, pe lingd care se gdsesc
deseori
molidul si..fagrrl in stare diseminata;'in unelE .a^.i,
li".u." drn aceste
doua specrr sau amin^dc1a_]a
un loc pot ajunge la o astfel de participare,
incit sd determine faciesuri.
consistenta naturard de 0,8-0,g. productivitate superioard,
dar spre
limita de jos. Trunchiurire sint' bine' coniorm,a,te;*iigilii-ie
race in rrine
conddii,: Se poaie obline material de va,loa,re:
. Qegenerareanaturadd se lace in bune condi{ii; tinereiuriie de brad,
mai
de fag si morid, se irustaleazdugor pj ,'u au"olta bine. Dii
_pulrn
aceasra
,se produce numai sub masr,v pLrlin rdrit- Dacd arboretul este
exploatat
lepede, intr-un timp foarte _scuri are loc inmGsfinarea-p"t;,
-a&i,
nrcd a solului si regenerare'anaturaJd
nu *ai rlr..".iiu.'Ert",
o
situa'fie.analogd' .u ftOiAi;uf p"-*f"ri
hleizate.
5ubarboreturesle re,prezentar
prin pu{ine exemprarede arun, iugastru
(arbustiv) Ci soc cornun.
Prtr-rra vie este alcdiuitd din plante de mull, ca: Geraruum
robertiarlum, Rubus hirtus, salula glutinosa, Asperula
odoraia, Galiurn schut_
tesii etc.,^dar 9i unele plante hidrofire, ca: Equisetum prustre,
carex
re.na1a, chrysosplenium alterniflium, Myosotis' parustr.is'
eic. Dupd exploatare a,par'. luncus effusus,Deschampiia
frexuosa,E. caespitosa, poa
palu,stris etc. Mugchi pu{ini ; Eurhynchtum striatum,
Rhytidiadelphu.stri_
quetrus etc.
N. B. Descrierea dupi datele proiectanfilor de ia M.U.F._ul
Suha
96. BRADET DE PRODT,CTIVITATE MIJLOCIE PE SOLI
RI HLEIZATE
8 | B LI o G R -4FI E. Bridet de productivitate mijlocie
cu frori de muli irzl)
Abietum pseudmxal[dosum (121)
A1e1t
_trp^de pidure a lost identificat pina in prezent numiai in
?mprejurimile Sovejei; deci, este prea putin studiat. Totugi, nu poate
Ji nici o indoial?icd,se va gisi 9i in alte regiuni din
-de
fard.
Arboreteie respec.tivese a,fldla aititudrini
aproximativ 600-650 m,
pe terenuri agezate, cu panie iine gi expozi{ii estice, nord-estice
si
sr-rd-estice.
Soiui esie podzol ga'lbui,
ugor, cu un orizont evident de hleizare.
-amestecuri
Substratul este fonmat din
de gresii si marne argiloase.
Arboretul este format din brad ; diseminai se mai gdseic iagul,
mesteacdnul,aninul negru, mai rar molidul.
pfodr-rctivitatea mijlocie. Trunchiurile
sint
. consisten(a de 0,7-0,8.
drepte, cilindrice si bine elagate. Lem,nul es{e bun
9i poate Iurniza materiai de cherestea de calitate superioari.
Qegenerareabradului este destul de activi ; t,inereturilese instaleazd
rusor.'sise dezvoltii bine imediat ce capiti lumind suficientr. Se gdsesc gi
ceva puie{i de molid, iag 9i mesteacdn.
r37
Subarboretul
"'o'Fx:?,i{fr
8,,,^fffi
"i#ffi,:,^ii,,::'^:,:;'irerarec
pranre,or
g:,[xl':-fu';:#f
de*r,r,
i
"t..
,'"r1:.
lf"iir
aproapelipsesc.
Ramischta
',1!'Tr'Jj'.,'il"i":':l:gi'a
n en{iune.
asupra
existe'!er
unui
"*ilta
.,**. au'ug,iaiffi'p'u
pursitua
t i; ;;"iitiiIrn ;;,l[fJ,,
sunu,
W:1f;,;""ii#3ii:
trpeetriii'i'1e).
" descriere,
,-.::4.F;A;;;;
nl t:.
'or ba jntr-adevdra"' rnDjn
dacd esre
:,?#l#,"r#
lnf?#.,:i,*trf;iif'*ff**,
i r;;;k'J uz,"j"il:,
Jo:lt:,!9dqce,
de' arboreterdrite'
di, cu cregtereapu{in
cafizatepe lingi piraie
,::,::::l*""ta
incet curgdtoaresau in-locuri,cuvrguroasa,roincep,Lllupl
6s
$H"ffi,lZ,ifru#
odorata,
acetosetla,
atro"i*'-roiiitionu*, Asperuln
setiecioi;io]r-!iJ
Arboretele
,**g11gr-9, compuse
din bradcu pu{infag, srnt ciiate
st din carpa{ir ucraineni,sub
numele
du
"r.o,
bucouiipihraci (164).
pufinstudiar
,o"n,li,1,tlo,i-,"1Xiilil:;#t'"t'ei
pindin prezenl.
A iosr
Arboreteleresperiivese
gasescIa altiiudinj
de I I00_i 200 m, pe
cu pan'te
in&inrt".'sotrt
trft"fl:lJ"Tdice'
estebrun-gdrbur,
cu destr_rr
de
:;;:;rjoi'fii'
conicd.
'cariiaie,
Eragajurse facein
1::1lt^g:
Lemnur
estede bund
poa,te
iurniza materrarcie
(egenerarerabradurLri
este destr_rr
de diirciri, desigur din
tii,lor clirnatice asore.
cauza co'di_
f" ,.friill-"j"a[*
tinereturilJde fag; astfel,
din{a de succesiune
teneviJerie.'
'"ute gd.sescpufini puieii
"ute petura- s*J','ui
Subarboretur ripsqtede 'roird.
i,,i
a_rcdtuitain primur rind
din
la
murtepr""tu'iip;."
?;i';:^ii{?"i,#,; careseadauga
Je,nul.A,luscrri
138
-?dBRADETDE ALTITI-IDINE.UAREC L . F L t) RA \ C II X , F i L A
D I B L I O C R . I I : l E . B r a d e dt e a i r i t u d i nnea r e (1C8) (r72',)
.lbi cto-i agetunt semenicense, P . p . ( 2 C )
A c e s t t i p d e p d d t r r ea i o s t i d e n t i i i c a td e o c a m d a t d
r r u m a ri r r r n r r i r r r i
B a n a t u l r r sr r i n c i p r e a p u f i n s t u d r a t .
Arboretele cercetate pina in prezent se gdsesc la alti,tudjni de
700-750
latl, piatoLrrisi coastesfib inclinate,cu expozrtii
T,.pe coa_me
variate. S,olul e'stebrun de pedure, siab acrd, mijlocrtr prolr-rnd,sichelertobolor'-dnos
(pietre mari apar-la supraiata).
SLrbstiatul- calcar.
'brad
Arboretul este oonstituit din
pur ; disemina{ise rnal giisesc
lagui si paltrnul de munte.
consistentanaturald de 0,6-0,8 ; se pare cd ea a fost redusd clin
caLrzasecetelordin ul'timii ani, care all provocat usciri insemnatein br:i,
detele dirr Banat. Productivitarte
inlerioard. Forma arborrlor.insd. este frumoasi, cu irunchiuri drepte,bine elagate.LemnuI este bun si furnize:izd
rnatei'jalde calitate superioara.In gerftral, in acesttip de pidure cresterea
$q
#TlT;
io.r.ileste abundent
1. -
fosr
C. CHEIA PENTRUDETERTI{INAREA
MOLIDETO-BRADETELOR
(molid 9i brad in n1.on^ort19
de 0 2_0,7 fiecare; alte specii in proportie
de cet mult b,r'fiecare9i de-ce1
",,irt'of.Lri;"i;".i,
ProdLrctivjta.ie rnijlocie. pitura vie variatd,
din Oxatis acetose//a,
specii de,Lizuta,plan,te*.,i1
soruri scheretesau cel
putrn semischeiete.
"i".
2' -
3. -
'
' 5 . M O L I D E T O . B R A D E TP E S O L U R I S C H E L E T E
Productjvjtate superioari
cresterea9r ca,riiatea,
excep{ion_ale
(tip corespunzd,tor
brddetu.r,ui
pur de caritate.
exceptionaia).
rn pit,ir*;b;il;i,ni
praniere
de mrrll.Sorrrrifertiie pe sr6s,t"ut'de
frig ,uu'.orr*iu,i lu buru
pantelor.
3'. MOLIDETO.BRADET PE DEPOZITE
DE FLIS SAU COLUVI,UNI
generarea dificili.
51 VACCINIUM
^IYRTILLUS
5' -
::ffSli::,
JJ. A1OLIDETO.BRADET
CU OXALIS ACETOSELLA
740
T I P U R I L O RD E M O L I D E T O . B R A D E T E
D. DESCRIEREA
3r. MOLIDETO-BRr\DETPE DEPOZITE DE FLIS SAU COLWIUNI
B I B L I O G R . 4 F1 E . B r i d e t o - m o l i d i g
Briideto-molidiscu Sanicula europaeo. (LO8\
t+L
31. MOLIDETO.BRADETNORMAL
AILLIOGRIF./E.
\';,::;;,:::,1^,',*l;,,!)!)!;i,ia,rarrren(,6,)
Acesttip de oadurea,ros,tidentiiicatpina
in prezenr
numarin nordur
:\loldover
; esle rhca p,utrn,trairi."^'
Arbore'tele
ta .altjtudini de 600_1 200 m, p
"",yr*:,
expozitirvariate,
:: qir"*
d1 mai,g.".
p" ceieumbrit",
*i, ."rt"- partiremiirocrr
sauinferi,oa'e
ate-.r,ersap!1io1,'ry,
;r"t. ,i,r"lii.,"ri;ftfi pindla ioarre
repezi' solurire brune, brune-gitbii
sau brune-rr-rgi'i,uneorJ podzoltte,
prolunde sau nrijlocii proiundS,ru-iou9u
slab scherete
_sau ruto-n-isipoaie,
'sause'rischerete,
cr-rdienaj normar.-Suu.l*t'ri.iil'1"i;ii?p..rentate
prin
roci de ili9, caicaresau coiu'i,nnicalcaroase
depusepesterocr crrstarr.ne.
Arb'retele sint compusedrntr-unanrestec
d" moiiJ 9i brad, in prose gdsesc
li;},'|.'i;'ilu.;",1'."'n"rai
I;;;i",; ;'j,il;i'k
munte,
pLrrind
Arbore'tele
cercetatese gdsescra artitr,rdini
de 600-r 000 m, in parte,a
inferioardsi miirociea i,erianiilor cu panta
lini sa,upe iocuri asezate,
9:,:b1.:i' in apiopiereapiraielor,cu expoziriir.ariate.Soiurjresint bruneg,Ail:i hleizale.in^profuniime,mai .u, br.,nu hleizarte
io protrnzi.e, brune
Fr b'rune-gdtbut
*itj:t,^111e
sLrnrafa{d,
in
fine,
brrlne_gaiULri
tipice;
11
sint de obiceipro'fr-rnde
sau mijlociu
proiunde,tutour" ,uu argrlo-iutoase,
-;.ilrn{e
slab scheleteori semischeret",
;;
din rrrmi fenomenprovoacdhreizarea spre drenaj insuricient.Acest
soruiui,iar in drrt ina"pirtdrii
142
subarboretulre'prezentat
nurnai prin exemplarerare de capriloi (la
niceraxylosteunt).
Pitura vie este destul de abundenti, compusdin prirnul rjnd din :
oxalk ac,etosella,apoi Dryopterisfitix-mas,D.'spinulosa,Athyrium
filixferntna,calamagroitis arundinocea,Luzula siluatica, L.' arbiia, poiagonatum uerticillolum, Adoxa moschatelina,Hieracium pseudobiftdum.-Fdtura de .mtlFchipoate ii destul de dezvolrtatd
; se corirpuned,in Eurhynchium striatum gi Hylocorniumsptenderu.
N-8. Descriereadupi ing. V. Leandru (in litt.).
34. MOLIDETO.BRADETCU MU$CHI $I VACCINIUM MYRTILLUS
BIBLlOG
RAFIE- Brideto-molidig
cu Enlodonschreberisj Rhuti&adelphus
triqaetrus
(r08) (r72)
MOLIDETO-BRADET
PE SOLURI SCHELETE
B I B L I O G R . 4 F I E . Molidi,p
cu brad (78.)
,.^ ,
" "ilt*Jii:::i
pindacum
atit
rtil. il;p;;ii:,,i-i'k#,Pt identjricat
jf
ji#i',"r",',?f
j,r,rH
l{itti::5l'*i,
i$#j!,\i#.:r
$-'q.11ll#im$tlt*ll**$i-[r
g;;;;;;ili
f;il"i','*''i,iJ:',t;i:1"rg,f
.::lgi;,'i,ed.J.t"
uneori
segdsesc
o-"*if'ff:fdiT,;'&1:':"iiiff
lij"i]d,lxl,'J_i:"",H:,iJf,.Llj
j" ffirt.;
purti*i^
rrgui-i;"p"ut."rio,",
l:"#j,J::.uritor;,
raproportie
-d.ep,s-,,eproducrjviiatea
mij;ijil',lii,3",Xi?lili,lijl
.
,tt*!:6iff
1;'
rj,
bino-co
nroi i'',t* n.i,
dii
in _condi{ii
destulde burre,
n1r,:[fT'X:Tj#?1"'*'**,,o,0'.^.]:^:.:, pr,od.,,..
3;1'.9"
lf1;i,3'i,::1.,"d;;il.;';;i ;*ffi ,T:,7,
;',;::i,i' :',i,;.3:
tu t'B"A?XJ:i;i,,regenerarea
naturafe
est6uiin;urrr6."
j:!:#f{:}!i:[j,ri:*#;ixt*,,,,..T,?.f;
r!!rou,'capriroi'
,.,,il:"i?
r:f
i}:
{f.ri,#;;:kr#{;{!i:#;fitr*i
ii!:t",:,,,?i:Tti,iii:6:13,:,i:^;m:t*:rutj"*
'si;i!#;',li:;ir:::,'tt,t,ri,,r,"ar!i;)"'!!i,';l::
Hii,a'_
:::;Ji::l:;;ii,:;;';:,fyi:;,,!hr!;,f],,'f!ifl,"{i,l,f:j:,fr,f"rata,
yt:F;:ii.,!i,fr
,,r:::'zi;i!,!*z;,rnil:iiil,,,#i#
:#ii
;#:f
+
Sub nLrrnele
de
li,;l;'t,ti'it*,{!:#'"-^xui:tf:3iii:":ir:.i:H
jr'i*i I'rif i!"i,i.Ja,l!,Sl
dllli#,,,ffi
:l,?:,fn
:il*i:ii:
;*t'11!
l0 -
Tipuri de pidure. -
c. ?41.
145
CAPITOLUL IX
AMESTECURIDERA$IN0ASEcUFAG$IALTEFoIOASE
(tormafiilelV, V, VI)
MOLIDETO'FAGETELOR
A. CHEIA PENTRU DETER}I,TNAREA
alte speciiin propor{ie
0,2-0'?.tiecare;
de
proporfie
(rnolid 9i lag in
de cel mult 0,1 fiecare 9i cel mult 0'2 la un loc)
la molid9i.r'ariatdla !ag',]-npitura
superioare
l. - ProdLrctivitate
pulin Luzula
vie oxalis otriitirii-qi p;i'-li mryitti verzt;.,mai
si.luatica,Rubus hirtus 9i Vacuruum tnArtLttus
.2. -
ilffi;ti"iili.?riiJ;;
CU OXALIS ACETOSELLA
ACETOSELLA
siuni inrtremolid 9J
lfll;or"o.uoo.',NORDIC
3. -
;" inierioarr
c,
L
arundirwcea'
48.M.LIDET''FAGET cv LuzuLA
ALBIDA
Productivitate inierio'ard
consislenla cel mult 0,6- Arborii de rforme deiectuoasela amu"t" sp""il. Pitura vie din co,vor continuu de vaccinium myrttltus,'si destul de mulli mugchi. Altitudini mijlocii'
EO. MOT.TBSTO.FAGETCU VACCINIUM
;146
MYRTILLUS
B. DESCRIEREATIPURILOR DE MOLIDETO.FACETE
36. MOLIDE.TO-FAGETNORMAL CU OXALrc ACETOSELLA
A I B L I A G R A I : l E . M o t i d i gc u f a g ( 7 8 )
Molideto-tdgetcu Oxolis acetosella(32) (S) (t22)
Piceeto-Fagetumoxatidosum (3Zl (90) (lT2)
Vlajnaia bucovaiaramen (161)
Vlajnaia elovaiabucina (l6l)
Acest tip de pddure este cel mari reprezeniativ dintre toate molidetotagetele ; este- de lapt un tip intermediai intre molidig normal cu oxalis
',
i"
I
L
I
t
. .:
t47
Ace,sttip e'stecorespondentdin nord-estul larii al tiprrlui precederttEl a fost identificat pini in prezenl numai in nordul Moldovei.
Arboreteleceicetatese gdsescla altitudini de 600-l 200 rn, de o,bicet,
in pir!ile mijlocii sau iflferioare ale versan{ilor, cr-r expozi'[ii variate 9f
inclindr,ide la slabe la foarte repezi.Solurile sint brune, brune-gd{bui,nlai
rar brune-ruginii, profunde sau mijlociu prolunde, lutoase sau litto-ttisi-'
sirrt
po,ase,slab scheletesau semischelete,
cu drenaj rrormal. Sr-rbstraturjle
roci de llig sau coluviuni calcaroasea;ezate peste roci cristaline.
Arboretele sint compusedin molid 9i iag, amestecaliin dilerite pro..
porlii ; la virste ceva mai mari se realizeazdo structurd neregulatd,cvasietajatd, din cauzd cd grupele de iag rdm,in mult in ulma molidului ; din
aceeagi cauzd, pro,por{ialagului se micgoreazdcu virsta. Diserninat se
rnai gisesc bradul ,si paltinul de munte, pritntrl putind ajLrnge1a propor{it
de Iacies.
Consisrten!analural6 a arbore'telorde 0,8-0,9. ProdurctivrtatesLtperioard la molid, jnierio'ari la fag. Tocmai aceasrtidilerenla mare itt proprincipald lafh de irpui
ductivitatea celo'rdoud specii consrtituie'-deosebirea
precede,nt.Din cauza ei, arb,oreteledin tip'ul de lafi capitd un aspect cu
totul aparte, care ar sugera ideea unei deosebiri rnari de virstd intre cele
doud specii, care in realitate nu exist2i; masivul incheiat de nrolid, luxrrriant dezvoltat, cu dimensiuni de codrigo,r,codru rnijlociu; este din loc'
in loc intrerupt prin pilcuri de pdrig de iag, prost crescut. Diferen{a se'
datoregtelaptului ci fagul se arlll aici in condilii foarte greie per-t'truel,.
pe cind mo'lidul este in bptimum de vegetalie.,Nlolidullurnizeazd material
do lucru do calitate superioari, lagul - numai lemn de loc.
Qegenerareanaturald se face in bune condifii. Se observi o tendin[d
a fagulut sd devini rnva'dant; dupzicum am vdzul, insd, ulterior proporfia
lui scade.De asemenea,pe alocuri s-a putut observao tendirrNdde succe.
cu particip,arearnai nlare a br;rdtrlui.
siune spre arboret ames'teca,t
prin exemplare izo'late de alrrn,.
Subarboretul e,steslab re,preze.ntat,
vneLtr, soc rogu, caprifoi (Lonic'era xylosleum) etc.
Pd,turaerbaceeeste bine dezvo,ltatdgi se compune din Oxalis aceto-sella,la care se adaugl uneori Asperula odorola, apo'iCampanulaabiettna.
Hieracium transsiluanicum,Mycelis muralis etc. ln pitura muscinali sint ::
Eurhynchium striatum, Xlnium undttlatum, Callrurine'a undulola.
I\.8. Descriereadupi datele proiectantilor de la M.U.F.-ul Suha.
JS, .VIOLIDETO.FAGETCV LUZULA ALBIDA
;
Bl BI. IOGRAFIE.
148
.!
M o l i d e t o - f d g ectu a f i n g i m u g c h i
Pic eeto-F a.getunr pseudomy riillo sunl
Piceeto-Fagettun pseudamyrtillostun subalpinunt (.32)
Acest tip de pddure este pu{in rispindit ; pine in prezent a fost iden.
tiiicat numai in Carpa{ii meridionali. El este de aproape inrudit cu molidigul pur de limritd cu Vaccirr[ummyrttllus ,si Oxalis acetosella; probabil,
lrebuie privii ca o trecerede la acestala figetul de hmitd cLrllord de muil
(de9i in exe'mplelecercetate pini acum plante tipice de mull n-au lost
grisite).
Arbore,telede acest tip au fost identi,ficatepind in prezen'tla altitudini
rle I350-l 450 rn, pe expozi{ii nordice gi nord-vestice,cu incliniri repezi
pi foarrte repezi. Solurile sint podzoluri de destruc,{iesar-rbrune-alpine
Irumilere, mijlociLr-profunde,
cu textur.augoari, scheletesau semischelete.
Srrbstratrrrilesitrt reprezentarte
prin roci acidei-gnaisurigi qisturi crisialine149
1. -
150
2. -
3. -
"ijr?ii#
4. -
5. -
RASINOASE SI
B r d d e t a m e s t e c a ct u O x u l i s a c e l o s e l l a( f f i )
Molidig amestecat cu Oxalis acelosella (84)
Brddet amestecat (cu lag 9i molid) cu Oxalis acetosella (321
Molidig amestecat (cu brad 9i fag) cu Oxalis acetosella (32)
Amestec de molid cu lag 9i brad cu llord de mull (l7l)
Molideto-brddet cu iag gi Oxalis acetosella (172)
Piceelum cwnpositurn oxalidasum (32\ (80)
Abietum cornpasilum oxalidosum (32) (80)
Pic eeto-abietum-lageto-oxalidosum (172)
Vlajnaia bucovo-pihtovaia ramen (l6l;
Vhjnaia elovo-pihtovaiabucina (16l)
Acest tip a ,fost pin_d prezent cercetat rnai mult in carpatii i\Ieri.
.in
dionali, unde este destul de riispindit.El se situeazd,fdrn disiuiie, intre
braderte,sr idgete normale cu flord de mull de o parte 9i molidi;uri norrrralecu Oxalis acelosellade oartea ce'alaltd,
Arboreteledin acest tip au lost identiiicate1a altitudini de i 000l.!00 m,_pe expozifii variate, dar nrai mult pe cele insorite,cu inclin,atii
diJerite,de obicei slabe ori moderate,adeseaia poaleleversantilo,rsutr irt
a l t e l o c . t t r i a, g e z a t es i i e r i t e d e e r o z i r r n i .S o l r r i i l es i r r l b r r r n e p o d z o l i t e .
brune slab acide,brune-g;ilbuimoderatacide,protundesau foarte profr,rnde,
Itrto-nisipoase,uneori sernischeleiesau slab- schelete. Strbstrattirile sint
reprezentate
:zentate prin conglomerate9t gresii calcaroase.
Arbo'retele
Arboretele sint compuse din molid,
rnolid, br,ad gi
p'r
si
iap in p'roporfii
aproxi9i ia,g,
nrativ ega,le;fagul de la o virstd rirnine in al doilea etai. Disemiria'tse
mai gdsescpaltinr.rlgi r,rlmulde munte; in unele regiuni se adaugi laricele" care se poate ridica la propor{ii de facie's (Br-rcegi).
Co'nsistenfanarturalda arbo'retelore,ste0,9-1,0. ProdrrctiviiateasuperioarS, dar la fag rdmine ceva in urma rSginoaselor.Arborii sint birre
c.on{ormali,cu trLrnchiuridrepte, cilindrice gi'bine ela,ga,te.
Se cb{ine rnateriai de lucru de ca,litatesuperioari,atit la rigino,asecit gi la fag.
naturala se produce in b,unecondilii. Se insialeazd usor
Re'generarea
puie't.iicelor trei specii principale,de asemeneapaltinul 9i ulrnul. Bineirr{eles, in masiv strins semin}isurile nll se dezvoltd gi rrim,irr pipernicite.
Uneori se obserr'5 predominareanetd a Iaguh-riin tinereturi ;- ar exista,
deci, o tendin{a de suc'cesiune
spre iIget.
Subarboretul este slab reprezenta,tprin exenrplare izolate de zmeuf,
coacd.zde munte, tulrchind, caprifoi (Lo'nicera nlLosteum),,soc rogu etc.
Pitura erbaceeeste puterntc dezvoltatd,iorurind uneol- un covor conir'nLru.Predomini Oxalis acetose/la,pe lingd care se urai gisesc: Dryopteris
IiLix mas, Paris quadrifotia, Qubus'hirtu{. Alercurialis pZreruis, G6ranium
robertiar:um, Ramischia secunda, Veronic'a urticilolia, Pultttonaria rubra,
I-atnium galeobdolon, Satuia glutinosa, .Asperula odoralq, Senecio fuchsii
etc. Mugchii sint slab reprezenta{iprin perni{e izolate de: Eurhyrtchiunt
strialum, II glocontiurn splendens, Rhlltidiadelphus lriquetrus, I)[cranurn
scoparium, Polytrichum corimune etc.
r'2.AMESTECo$8't8l;?t,t,lrHi^cuFLORA
DEMULL.
"t
Acest tip de pidure este pufin studiat pind in prezent.El a lost identificartnrirnai in nordul Moldovei.
Arboretelecercetatese gdsescla altitudini de 600-1 000 m, mai ales
in plrtile inierioare9i mijlocii ale versantilorcu expozi{iivariate gi pante
moderate,de obicei in apropiereapiraielor. Solu,rilesint brune-gdtlbLri
hleizale in proiunzime,ceva mai rar brune hleizale in proiunzime sau inmligtinate la suprafa{d,brune-gilbui inrnldstinatesi, in fine, brune-gdlbuitipice (cele drn urmd in petecemici ) ; sint prolunde sau mijlociu profunde,
lutoase sa,u luto-argiloase, slab schelete sau semischelete,cu tendinfa
spre drrenajinsuficient.O distrugere a arboretului provcaci inml{gtinarea
sau hleizarea puternici, care scade repede productivitateastaliunii gi imr52
prin coluviuni
piedicaregenerareanatLrrald.Substraturilesint reprezentate
'rareoriprin coluviuni slab acide.
nrarnoasesau marno-gresoase,
Arlroreteiesint coutpusedin nrolrd,brad gi fag, arnesteca{iin p,ropor{ii
aproximativ egale.
Consisten{anaturalS a arbore,telorde 0,8- I ,0. Productivitatea este
mijlocie la fag ; din aceasI6,
cauzd,Iagul de la o
srrperioardla rdgino,ase,
virstd se diiererrlrazA
ca al doilea etaj. Arborii de riginoasesin,tbine coniorrnalr,cu trunchiuri drepte,cilindrice gi bine elagate; se cbtine material
este mai pu{tn
de lucru de bLrndcalitate.La fag coniorrna{iatrr-rnchiurilor
bund ; lemnul este bun numai pn,tfu{oc.
naturald a tuturo,r speciilor se produce in condi{ii bune,
Rege,nerarea
'dar, in cazul cind nasil'ul rdnt?neprea deschisrrn timp indelungat, regenerareanu ntai poateavea loc.
Subarboretrrleste slab reprezentat,prin exemplare izolale de scorrt;
de rrrrnte, soc rogu etc.
PdtLrravie este prrternic dezvoltatd; este io'rmatd in mare parte din
plante ohignuitede mull, avind aspectulaserndndt,or
cu trpul precedent.Se
irdartgd,insd, o serie de specii hidrofile, ca: Equisetum palustre, Carex
rcmoita, ChrysospleniuntaLternifolium,Myosotis palustris etc. In supraiefeleexploatatendvblescplantelehidrcrfilede locuri deschise.
N.B. Descriereadupi dalele proiectanfilor de la i!l.U.F.-ul Suha.
T
153
Arboretele sint compuse din molid, brad 9i fag, in proporlii apro,ximativ egale; diseminat se gdsegtepaltinul de munte, care se poate ridica
gi el citeodatl la propon{ieceva mai mare.
Consistenla na;turali do 0,9-1,0. Productiviiatea este superio,ardla
rdginoa-se,de obicei inlerioari sau ce,l mult mijlocie la fag : din aceasti
caugd fagul de la o virstd rdmine in etajLrldominat. Forma arborilor este
irumoasd la rdginoase,cu trunchiuri drep,te,cilindrice 9r bine elagate; se
poate obfine material de lucru de calitate superioard.La fag, formele sint
nesatisfdcdioare,
cu trunchiuri strimbe, conice gi insulicient elagate; nu se
po,atoob'{ine decit lemnul de loc de calitaie mediocrd.
Qegenerareanaturald se produce,in ge'neral,in bune co'ndrlii.Seminfigurile se instaleazdugor gi uneori ajung sd formeze un subetaj continuu.
Se pdstreaz6,in majoritatea cazurilor proporfia speciilor din arbo,retul
bitrin.
Subarboretul este pu{in dezvoliait, lormat din exemplare izolale de
de munrte, zmeur, co'acAzde munte, tr-rlichind, soc rogu, capriloi
1n_bce',s
( Lonicera xgloste'um) etc.
Pltura erbaceeeste bine dezvoltatd,Iormatd din plante de mull, ca :
Oxalis acetosella, Geronium robertianunt., Aspe'rula odorota, Laniunt maculatum e'tc., precum .si din une'le specii acidofile, ca Luzula albida, So,ldanella montarw, Ho,mogyneolputa, Ilieracium transsiloarLicurn,H. bifidunt
etc. Muschii sint pulini, reprezenta{i prin perni{e rare de : Entodon schreberi, Eurhynchium striatum, Hyloco,mium splendens, Rhy,tidiadelphustriquetrus e|c,
44. AMESTECDE RA,$TNO.ASE
Sr FAC CU RUBUSHTRTUS
Acest tip de pddure ia n,agiereprin introducereamolidurluiin brddetoIdget cu Rubus hirtus (c'are,la rindul lui, apare in urma introducerii bradului in fdget pur cu R. hirtus). El es,terellativ rar 9i a fost semnalat pi'ni
in preze'ntntumai in Carpafii meridionali.
se gdsescla altitudini de 1 200-1 450 m, pe expoArbnreitelecerceilaite
pante repezi-foarterepezi. Solurile
zi{ii variale - mai des insorite -;i
sini brune tipice, brune podzorliteori brune-gdlbui,mijlociu profunde pini
la profunde, de obicei cu un co,n{inutapreciabil, de schelet. Substraturile'
prin marne gi gresii calc,aroase.
sint rep,reze,ntate
Arbore'tul esie comp'usdin molid, brad 9i fag in propodii aproximativ
egale; diseminatse gdse.stouneori aninul alb ,si rn2i rar larricele(Bucegi).
Consistenfa naturald de 0,8-0,9. Productivitate mijlocie, la fag ceva'
mai micd decit la ri;inoase. Arborii de morlid9i brad sint bine conlorma(i,
cu tulpini drepte, cilindrice si bine elagate; se o'btine m,atterialde lucrrt
de bund calitato. La lag lormele lasd de dorit, elagiajul se face slab, se'
obfine numai lemn de loc.
Qegenerareanaturali se produce in condi{ii desiul de bune. Se instaleazd serninfig,urilecelor trer specii principale, uneori gi cele de pal'tin de
munte, ulm de munte, anin alb. Bineinieiles,in masiv inchis seminli;urile
nu so dezvolta gi se rdre,screpede.
Subarboretul este reprezentat priir exemplare rare de: zmeur, cunil*
nifi, coacdz de munte, tulichind, caprifoi (Lonicera xylosteum, I'. nigra),
soc rogu etc.
t54
Pdtura vie egie bine dezvoltatd, iormartd,in primul rind, din Rubus
hirtus, la care se ad,augzil.Calomagrostis arundinocea, Carex siluatica,
Euphorbia amggdaloides, hlercurialis, perennis, Impatiens noli-tangere,
Saloia glutinosa, Asperula odorala, Camponula abietina, Chrysanthemum
rolundifoliunt. etc.
45..{MESTEC
DE RA$INOASE
SILVATICA
SI FAGCU FESTUCA
BIBLIOGRAFIE.
F i g e t a , m e s t e c actu F e s l u c a s i l a a t i c a ( 8 0 ) .
BrEdet amestecatat Fesluca siktatica (BO\
Fdget amestecat (cu brad 9i mo,lid) cu Festuca (32)
r
Brddet amestecat (cu brad 9i molid) cu Festuca (32)
Molid in amestec cu brad 9i fag, cu flora din i e r b u r i( 1 7 1 )
iif:i#:##:x:#
!:t:::i:::r
.!1?
,s?
Acest tip a fost identiiicat pfnd in prezent numai in Carpalii .Lleridionali, unde este destul de rdspindit. El provine, desigur din tigertul purr
cu Festuca siloatica, in care srau ifltrodus r5$inoasele.
Arbc,retelecercetatese gdsescla altit,udinide 1000-1 300 (1450) m,
pe velsanli cu expozi{ii dilerite - dar mai des cele insorite - cu inc;lina{ii de la rnoderate la repezi, Solurile sint brune podzolite sau brtrn+giitbui acide, mijlociu-pro{unde sau proiunde, lutoase, slab schelete. Substraturile sint reprezentate p'rin noci bazice - calca're, conglo,merategi
gresii caloaroase; rareori se intilnesc roci acide, pe care acest tip de pddure se poate instala numai in loc'uri mai agezala cu depozite coluvi,onare,
Arboretele sjnt comptrsedin molid, brad 9i fag, aproximativ in propor{ie egald ; fagul de la o virstd rlmine in etajul al doilea.
Consis,tentanalurald 0,9-1,0. Productivitatemijlocie,la lag ceva mai
micd decit la rdginoase. Arborii sint, in majorita,te, bine conformafi, cu
trunchiuri drepte, cilindrice gr bine elagate; la fag, ins5, sint gi multe
Iurnizeazd material
exemplareriu coniormate gi slab e,lagate.F(dgt'noasele
de cheresteadestr-rlde bun, fagul - lemnul de loc gi prea pu{in de lucruIlegenerareanaturald se produce in condilri grele, din caoza in{elenirii solului. Nunrai acolo, unde pdtura vie este intreruptd, instalarea semin,{iguriloreste ceva mai ugoaril.
Subarboretul lipsegte.Pd,tura vie puternic dezvo,ltatd,iormatd dintr-un
covor continuu de Festucasiluatica,'se mai adaugd: Calamagrostisarun'
dinacea, Luzula albida, Luzula silootica, Carex pilosa, Dentaria glanrlu'
losa,, Rubus hirtus, Euphorbia amygdaloides, Oxa'lis acelosella, Pulmomaria
rubra, Lamium galeo'bdo'lon,Galiunt schullesii, Mycelis mura:lis, Hieracium
sint re'prezentaii numai p'rin perni{e rare de
transsiloanicum etc. ,tolLrgchii
Eurhynchium striatum.
46. AMESTECDE RASINOASE
9I FAG PE SOLURISCHELETE
?
7
3. 4. -
5. -
i)'
CU
FLORA
DE
MULL,
PE
SOLURI
SCHELETE
6. -
Luzulo elbidct,
5 I . B R A D E T O . F A G E TC U L U Z U L A A L B I D A
Piitrrravie relativ sdraca,crrprinzindexetnplarerare de Vocciniurn myrtil lus, Rantischiasecunda LuzuLaalbida, ceva mugchi
r erzi etc.
BRADETO-FAGET
CU
VACCINIUM
MI'RTILLUS
SI
| ^7-
7. -
In amestecfag cu
.ulm de munrte,pal,tini,jugastru, tei, frasin
etc.; totdeauna9i brad,dar in cantitaterni.? tO,it.
F. D E S C R I E R E A
T I P U R I L O RD E B R A D E T O . F A G E T$EI A M E S T E C U R D
I E BRAD
CU DIVERSEFOTOASE
47. BRADETO.FAGET
NORMAL CU FLORA DE ,NIULL
B I B LI O A R LF I E. Fag-brad,p.p. (133)
Fdgetcu brad (7S) (l7l)
Brddetcu fag (28)
Fdgeto-brddet cu flord d,e mu[ (32) (80) (t2l)
Brddeto-faget cu Oxalis acetosella (K) (l2tl (172)
Brideto-fdget cu Oxalis (32\
Fagetum dacicum abietetosu.m,p.p. (9) (10)
Faget*Abietwn asperuletosum (32) (g0) (i2l)
Abieto-Fagetum oxatidosum, p.p. (32) (S) (til)
(172)
Abielo-F-ageturr(10)
Vlajnii bucovii pihtaci (t6l)
Vlajnaia pihtovaia bucina (16l)
ttg d_u_,qd9ure
este.larg rdspindit in mun!ii no;tri, in special in
-..r..f:::1,
tiuour
larn. pl 9s19,rndiscutabil,un tip jntermediar intre brddet normal cu
rrora oe muil gt lagst normal cu flord de mull.
Arb'oretele cencqt_atgs9
.gri^splc la altitudini de (200) 800-1 200
(l400).m, in sudul {irii, 9i dc"
600-1 200 m i;-;o.a"r i,i,'pe versa'ii cu
expozi!ii diferite (spre limita supcrioard a rdsp,inaiiiiiiburui mai
mult
r,nso.te), mai mult,.,p,1.pante.mici. gi locuri a-9ezate,
mii rar pe pante
repezi ; -seurcd la altitudinr mai mari in locuri adapostite,ieri,te de
curenti
reci. Solurile sint brune tipice, podzolice sau slab i"ia", u*i,.:g;ldi:';;;i
r_ar brune-ruginii,.d.e,la^ intltoiiu pro,iunde i;-1";;6-'p;;;;,G;
lrt";;;,
uneori ou ceva schelet. Substraturriflbsint reprezenfate,a'e
o,uicei,'pii"-io"i
cu conlinut ridicat in calcar - conglomer'ategi gresii
calcar,irG,--.orrviuni calcaroase,calcare titonice, *u-i ,u, gresii silicioase,
conglomerate
gresoase,gisturi cristaline.
Arboretele sinrt co,nstituite din br,ad_gi fag, amesteca{i in proporlii
diferite. Diserminatse mai gdsegtepaltinul'de frirnte, .*ilm
carpenul gi
aninul negru.
consistenifa naturalr de 0,8-0,g. productivitate superio,arr to,tu9i,
;
lagul rdmine ce,vain urmd gi la o virstd mai avansatd se diferenliaza Li
al doilea etaj. Arborii sint bine conformafi, cu trunchiuri drepte, .ilildri"u
gi bine elagate. Ambelg specii furnizeaz| remn de lucru de
catilate superioarl 9i in procent ridicral.
{58
serninfigurile
naturald se producecu ugurinli. ]n speci_al,
Qegenerarea
-sini
de fag
abundente9i, de obicei, intinse pe toatd supraia{a arbonetului.
Fuiefi-i de brad se gdsesc mai f ar, de obicei in pilcuri ; dar, ciieodatd, tinereturile de brad devin atit de abundente,incit marcheazdindiscutabil Lrn
inceput de succesiunespre brddet pur- Se mai gdsesc uneori puieli de
rnolirl,rrlm de mttnte gi paltin de mutrte.
Subarboretul este'r6prezentartprin exemplare izolate de scorug de
rnunte, pldLrcel (Crataegus monoggna), z(near,.mdlin, salbd moale' soc
comun, soc rogu, cllin, caprifoi (Lonicera xylosfeum).Pdtura vie abundentd'estetormatd mai ales din Oxalis acetoselLc,la
care in mod trecvent se adaugd in cantitate destul de mare Asper-ula
odorata, apoi Luzula albida, L. silaatica, Allium ursinum, Dentaria bulbilera, D. btandutosa, Actaea spicata, Anemone transsiloanica, Chrysosplenium atterfrifoliunt, Rubus hirtus, Geranium robertianum, Euphorbia gnx,Agdaloides, Mbrcuriatis perennis, Pulntonaria rubr&, Symphgtum cordatum,
L,antium' galeobdolon,' L. maculatuttt Saloia gtutinosa,^Styhg9. siluatica
Jtc.. mugitrii sint reprezentali prirr pu{ine pefnite de .Eurhynchium st.ria'
tum, Hgtocomium iplendens, Thuidium abietinum, Dicranum scdparium,
C at in r ii.ea und uI at a', P I aEiochi t a aspI eni oid es.
CU FLORADE MULL PE SOLURI.SCHELETE
45. BRADETO-FAGET
p.p. (133)
B I B L I O G R AF I E. Fag-brad,
de brad gi lag, pe
In cadrul ames,tecurilor
-in lingd un tip normal 49 ptoanumite condifii.edafice un
ductivitaie superioarl, larg rispindit, apare
prodluctivitate
De
atttel, acesf te'nomen se
miilocie.
itate
tio ceva
c-eva mai'rar
mai rar de P
tip
49.BRADETO-F'AGET
CU RUBI/S HIRTUS
i t t u t r o G R A r r- t . ( 8 ) ( l 2 t ) ( t T 2 \
Fdgeto-bridet
cu Rubushirtus (32) (80)
I:agelurn
clacicurrt
abietetosuttr,
p.p. l,J)
Abielo-Fagelurn
rubosum(801 tt2l) (li2)
Fageto-Abietum
rubosum(32) (&J)
A':est
.
liq de pddure este frecvent in partea su<iicda iarii ; in nord n-a
Iost semnalal plna in pre'zent.,Elprovine, indiscutabil, din fage,tLrlprrr cu
Rubus hirtus, in care se introduce bradul.
Arboretele cerceta.te..segdsesc la altitudini de (6b0) 900-l 200
(1350) m, pe expozi(iidiJente; in par{ile inrferio,are
ale'arealului s2iu,rl
o"up3,mai nrul't.pantele re'pezrsi loalte repezi, dar se gdse;te rrneori si pe
asezaturr;_rn par{rle superio,arese localizeazdpe panle line, cuinii late-gi
pla.touri.SolLirilesint brune slab acide ori slab'pohzo,litesau brune-gdlbui
tipice; in.general, sint.profund_e
ltr'de ajunge superriciale-),
'Srrb_(dar uneo'ri poi
toase, slab schelete,rnai rar schelite
cu ieg,iri
stinci 1a silpra,fafd.
straturile sint- rep,reze,ntarte
p,rin conglomerartegi gresii calcaroase,mai
rar, pri'n oonglomerategreso,a,se,
gresii 'silicioarse
pi-gisturi cristaline.
Arboretelesint c.ornpuse
din brarl gi fag, irr piopbr{ii vanate. Diserninat se mai gdsescmo,Ldul,ulmul de munte-si paitinul de rnunte; lroliclul
poate^ajrrngo
la propor!iide facies.
uonsisten{a naturald de 0,9-1,0. Productivi'tatemi.jrocie,dar la bractr
spro limita superioari ; fagul rdmine pufin in urmd gi din aceasli cauz:a
arboretele.se etajeazd la o virstzi ceva mai mare. Arborii de brad sirrt, in
general,bine conlorma{i,cu trunchiun drepte gi cilindrice; dar elagajul,
dc obicei,nu este perfect.Fagul, in majoritate,este prost conlormit,'rti
l r u n c h i r r r si t r i m b e ,i n f u r c i t e9 r s l a b e l a g a t e ; s i r r t .i n s a , s i a r b o r i n r a i t r r r ntosi. Bradul lurnizeaza naterial de licrr-r de calitate mijlocie, lagrrl num;-lilenrn de loc...
. Regenerareanaturald se produce in bune condifii. Seurin{igurilede
anrbele_specii
se rnstaleazdugbr dupa fiecare an de'frucitificalie,,1ar se
dezvolti
gfeu dacl
(80)
ll
tiP"11 dc Pbdure. - c.
Acest tip de pddure este destul de des inrtilnjri atit in nordtrl, cit 9i
irr sudul {Irii. El este apropiat de figetul pur cv Luzula albida gi provine,
desigur, din introducerea bradr,rluiin astle'l de fdgete.
Rispindirea altitudinal5 a tipului de fa{d este largi, anume intre
(650) 800;i 1250 (1400) m in s'udul{nrii 9i intre 600 Si 1200 m.in no'rd:
se gdsegtepe expozi{ii diierite, dar mai des insorite, de asemeneagi pe
pante.foarte dilerite, de la terenuri aproape gese pina la coaste foarte
tepezl.
sinrt brune 9i brun,e-gdlbui,tipice, podzolite aoide sart acide
Soilr-rrile
podzolice; mai ra,r podzoluri gdlbui ; de obicei, sint mijlociu protunde
sau proitr'nde,mai rar srrperficiale,nisipo-lutoase,semischeleteori schelete, uneori pie{roase.Substraturilesint reprezenlaleprin gisturi cristaline,
conglomerategresoase,gresii silicioase,gnais, urai rar gresii 9i groholiguri calcaroa'se.
din brad gi fag, amestecali in drterite proAlfolgitele sint co,mp,use
poriii.
Consisten{a naturald a arbore'telorde 0,8-0,9. ProdLrctivitateinierioard,,la brad spre limita de sus. Din aceastd,cauz,d,{agLrl rlmine irt
rrrrn?i9i de la o virstii se diferen{ieazaca al doilea etaj. Bradul este incd
de,stul de bine co,nlofrr,2t, gs trunchiuri drepte, dar, in general, slab
elagate; poate f,urnizalenrn de lucru de calitate mijlocie. Fagul, insd,
cu trunchiurt strimbe gi slab e,lagate;
are in mare parte forme defectuoase,
se gdsegie,totugi, un numdr de exemp'laremai frumoase; produce numal
lernn de foc.
F{egenerarea
es,te,de obicei, diiicili din cauza pdturii vii p,reaputernic
dezvoltatd.Dar, acolo unde aceastdplturd este mai rar5, regenerarease
producedestul de ugor, ceeace dovede;tecd solLrlin sine nu es,tenefavorabil pentru instalareasemin{isurilor.Se instaleazhambele specii, dar, de
obicei, proporlia bradului cregte {aii de arboretul bdtrin, marcind o tendinfzi de succe,siune
spre brddetul pur.
Subarboretullipsegte.Pi'tura vie este, de ob,icei,pu,iernicdezvoliatd,
fornratd din Luzula albida,' Llneoriesrteabundentagi Calama:grostisarwtdirmceo. Se mai adaugi mul'te alte specii, dar in pu{ine exernplare,ca :
Ilrachypodium siluaticum, I;estuca siluatica, Carex pilosa, C. siloatica,
Polygonatum uerLicillatum, Rubus hirtus, Oxalis acetosella, Veronica montana, V'eronica urticifolicr, Pulmonaria rubra, Lamium galeobd,olon,Saluia
glutinosa, IJieractun't transsiksanicum e,lc. Alugchii 5ips pprezenta{i prin
perni!,e de: I{yLocomiurtt splendens, Eurhynchium slriatum, Dicronum
scoparium, Polytrichum iuniperirutm, Pla:giochila asplenioides. ln unel)-cazuri, insi, pitura vie este{oarte, sdracl, repreze.ntatin,umraiprin exemplare izolate de Luzula albida.
162
52. BR,{DET]O
FAGET CU VACCINIUM MYRTILTUS $I MU$CHI
Acest tip de pddure a fost descris in trecut sub numele de iigetobrddet, dar dupd concep{iile actuale trebuie privrt ca un fdgel a'mestecatActuaimente,in regiunea muntoasd de la noi, astfe'l de fdgete sint rare.
De aceeanici n-au io's,tstudiate am,tinun(it.Este ioarte posibil cd in viitor
sd se giseascd, pe lingd aspectul descris mai jos, gi altele care sA colstituro tacie,suriaparte ale tip,ului de ia{d sa,u sd merritesd iie considerale,
chiar tipuri ap'arte.
l:ip'ul de fa{d a fost identiiicat pind in prezeni in mun{ii Vrancei gi
in muniii Birsei.
Arboretele c,ercetatese gisesc la aliitudini de 700*1 100 (1200) nr,"
pe versanli cu expozi{ii diferite gi pante de la line la repzi. Solurile sint
brune, brune-ruginii sa,u brune-gdlbui crude, de .la slabe acide pini Ia
acide, schelete.
Arboretele sinri compusedin tagr,rlpredorrinant (de obicei, 0,4-0,6),
- paltinul de munte, mai pulin cel de cirtrp.
la care se adaugd Acera:ceae
jugastr',rl,
uneori
insumind
in total 0,2-0,3 ; se mai gdsegtebradul 9i
9i
ulmul de munte, fiecare in propor{ii de aproximativ 0,1, citeodatd 9i irasinu'l, care insd este mai des diseminat; diseminati mai pot li molidr,rl,
ploprrl termu,ritor,'mesfeacS,nul,
carpe,nulgi ieii (,puci,osgi cu fru'nza mare) ;
dintre speciiilediseminate, mai frecventi si'nrtteii. Local, proporlia tagului
poate sd scadd m,ult, mirin'du-se cea de carpen, plop, tei etc.
Con-sistentanaturald a arboretelor es,te de 0,9-1,0. Productivrtate'
mijiocie, chiar spre limita de sus. Arborii sint bine conio'rma{i,cu trr-tnchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se ob{ine malerial de lucnt de
caiitato bund 9i in caniitate destul de mare.
Qegenerareanalurald.se produce in condi{ii bune, dar nutnai in locLtri
mai luminate. Predo,mdndcategoric tinere,turilede fag, citeodatd 9i de
brad ; mai rar se intilnesc 9i puie(i de alte specii, mai ales ulm si paltin
de munte. Tendinia de succesiunespre lSget sau brhdeto-idge,teste evidenid. De aitte'l, aceste arbore,teau tndiscutabil o naturd relictica; ele
provin din vechile steiereteantestecatedin pertoada po,stglaciardxerotermicd (Lrn tel de sleauri de deal), care se ridicau departe in regittnea
montand. Trep'tat, speciile de steiar au dispdrut din compozfiia 1or, riminind insd pind in prezent unii insolitori ai lor, desigur in cantitate nai
nrici ; in schimb, s-a mdrit propor{ia lagului gi s-au irr'trodusriginoasele.
In rnod natural, aceste arborete evolueazd inevitabil spre figete cu riginoase.
16{
Sr-rbarboreiul
este neuniform; pe ailocurise 'formeazl desiguri de alun
gi capriioi (Lonicera xytosteum), cu exempiare rare de zmeur, agrig 9i
tulichinl ; in alte pir{i, insii, arbustii mari lipsesc cu totul, rdminind ntrmar exernpTareizolale de tulichini
Pdturz vie este, de asenrenea,neuniiormd; este compusii riin plante
de mull, fiind nai abundente: Mercurialis perermis, Oialis a:cetosetla,
Ceran.ium robertiarutm, Lamiunt galeobdolott, As1rerula odorata, mai rar
Dryopteris ftlix-mas, CaLa'magrostisarundir1flcea' MiLium elfusum, Stellaria nemorosa, Impatiens noli-tangere, Pulmonaria rabrd,, Symphgfum
,cordatum, Sa:loiaglu'inosa, Galium schultesii eIc.
CAPITOLUL X
P I N E T E ,A M E S T E C U RD
I E P I N C U F O I O A S E ,L A R I C E T E ,
AMESTECURIDEt LARICE,MOLID $r ZttvtBRU
( f o r m a t i i l eV I I , V I I I , I X , X )
A . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E A
T I P U R I L O RD E P I N S I L V E S T R U
(alte specii la un loc in proporfie de cel mult 0,2)
l. -
dofile.
55. PINET
CU
RUBUS
HIRTUS
Productivita,tsinierioard
2. -
3. -
4. -
Terenuri stinco,ase
Stincirii de gresie. L'r pdtura vie mai ales Calluna oulgaris,
alte p,lante acidolirle,iar pe alocuri mugchi abundenli.
- Stincdrii
calcaroase.
Planter",u;""il;;il:"*T;:t:T:
{ini, in schimb lichenii sint u,neori aburnden{i.
58. PINET DE STINCARIE CALCAROASA
r66
DE PIN SILVESTRU
TIPURILOR
B. DESCRIEREA
55.PINET CU RUEUSHIRTUS
BIBLIOGRAFIE. (1211
Pinelumrubosunt(l2l)
Acest iip de pinet a fost studiat in mun(ii Vrance,i,unde actualmente
esie mai raspindit decit cele,laltepinete. Da,r el reprezintd incontestabil
arb,ore,te
derivate,provenite din insdrnin{areapinuiui in terenuri dezgoli'te,
rdrnasein urma distrrrge'rirpbdurii de alte specii. Dovada sint atit condifiile sta{ro,nale,cit gi ieno'menelede succesiune,care se observd actualmente in aces'tearbo're'te(de fapt, reinstalarea vechilor specii de bazdJ.
Arboretele de acest tip au iost gisite la altirtudini de aproximativ
700-1 200 m, de o'bicei,pe versan{i sr.rdici9i platouri, excerp{ionalsi pe
Substratrrl
versan{i nord-estici. Solul este brun, podzolit, scherleto-pie,tros.
esto reprezeniartprin gresie.
Arboretele aLr tendin(a de a forma do'ui etaje', dar, de obicei, cel
din pin pLrr.
dominat este slab reprezentat Etajul dominant este consrtituLi,t
Consisten{aeste aproape plind. Productivitatea mijlocie, vizibil superiorardcelorlalte p,ine'te(clasa a III-a de producfie, dupi tabefielegermane). Arborii sint bine confo'rma{i,drep{i, cilindrici gi bine elaga(i. Se
poate o'b,{inematerial de lucru de calitate bund gi in cantitate des,tulde
l1lare.
r67
P i , n e td e s t i n c d r i e( 1 2 1 ) .
Pinelum saxatite (l2ll.
Crtat iSri nrinre (168,a).
Acest tip de pddr-rreeste relativ pulin raspindii ; in Vrance,ae reprezint\ adevdratultip de bazd al pinete'lor; de aici, pinul radiazd lormind
arboretede ce'lelaltetipuri atunci cind isi gdsegtecondi{ii prielrrice.
Arbc.retelede acesttio an fost ideniiticate1a altitLrdinide 800-l 050 m,
pe expozi{ii sudice si sdd-estice,cu pante repezi, loarte repezi si chiar
povirnite. Terenul este to,tdeaunapresdrat ,cu stinci 9i pietre mari de gresie, printre care se glsegte solul de tipr,rl podzolului gdlbui, cu muli
schelet.
din pin, la ca,reuneori se adallgA mesteacln
Arborettelesint cornpr-rse
diseminat.
inierioari; degi nu s-atl
, ConsistenfaredusS,0,5-0,7. Pro,ductir.'itatea
prrtrt face nici in acest caz determindri precise asupra clasei de .prodrrctie,e:r este in orjce caz inferioarZifa{i de pinet cu Vaccinium myrtillus
ii Cattuna uulgaris. Arborii sint drepfi, dar conici 9i slab elaga{i. Lemn
de calitate nu se poate scoate,decit prea pu{in. De altte'l, acest lucru nic.i
fiindcd arboretele de acest tip indeplirlescaproape exclusiv
nu c,o,nteazd,
un ro1 de proteclie.
Segenerareaes,te foarte dilicild ; se gisesq p-utili puieti ..de pin ;i
rnesteaian.Tineret de alte specii nu s-a ob'servat,deci nu existd tendinle
de srrt'cesirtne.
Srrbarbcretullipsegte. In piitr-rravie este nelipsita Calluna etulgaris,
pe alocrrri foarte abundenrtd
; se mai adaugd Pteridiunt aquilinum, mar
rar Vaccinium myrtiltus, V. oitis-idaea, Cala:magro'stisarundinaceo, Luzula albida, Cytistis htrsutus etc. Pdtura miLlscinalain unele locuri este
bine reprezenta'td,Iorntind un covor continuu de Entodon schreberi qi
Hypnuri cupressiforme,la care se mai adaugd Leucobryunt glattcunt ;i
Thuiclium tamariscinum; in alte pir{i este redusi l,a perniie rare.
*
Aserninitoare cu tip,ul de mai sus trebuia sd iie pinetele de pe. serpentin din nordul Xloldbvei, descrise stlmar din punct de vedere fitosociologic (53).
169
M. Guguleac (EB)
Tot rlin nordul -\I'oldovei.u .unlro citeva cazuri,in care pinLrl aparc
amestecatcu mol'idul,fie pe stincdrii de gresie,{ie - mai rar - pe caicur.
De ase'menease citeazi amestec de pin si mesteacdn (pe gresie) (53).
Socotim cd sint srtuatii de trecere,caie ocupd suprafelemici.-gl nu'rneri[d
sd iie considerateca tipuri ap,arte.
59, PINETDE TINOV
BIBLIOGRAFIE.
D e s c r i sf i i r d n u m i r e s t i i n l i f i c d( 5 3 ) ( 1 6 8 ,b )
A r b o r e t r - r ld e p i n n e g r u , g o r u n , a l u n t u r c e s c g i t e i ; i n a l d o , i l e a
mojdrean, sco,r[lgde mu,nte, uneori carpimi!5. Sutbstraeta.i '
turi c.aicaroase.
.
6?. AMESTEC DE
PIN
NEGRU CU ARBUSTI
Sr-rbarboretul
rar, din exeniplare arbustive de : gorun, girni{5,
cer, scorug de munte, mojdrean, tnai rar, Iag. Srrbstratttride
rcrci acide.
5 , 1 .P I N
NECRU
CU
SPECII
DE
STEJARI, PE
ROCI
SILICIOASE
DE PIN NEGRU
TIPURILOR
D. DESCRIEREA
de pin negru au iost cercetatepin! in prezenl nurnai din
punct de vedere litosrociologic
; chrar astiel de cercetiri sint loarte sunlare.
bin examinarea lor. criticd se pot admite in mod provizoriu ttrmitoarele
tipuri dc pidrtre.
'Arboretele
PE CALCAR
6r. PIN NEGRUCU .elOJDRF./rN
B I D L I O G R.4 r" I E. Pinelum nigri banatici-orti (48)
Cercetat pe Domugled
Pinetum
'
)
t::tJ:"':i?,
u(,1N
n, * sriin!iricd (11e)
"',
banalici-
t72
banatici (Pinetum
nigri
banatici-
prop
orfie micr
(seetcepteazu
ti"Xffili..l#,i"'?'"1iili1:li"jii#l
l. -
proporiie
de 0,3-0,7
2 . Pro,drrctivitate s r r p e r i o a r l . I n p d t u r a v i e t l o r I d e m r r l l .
mari.
6,4. LARICET
Productivitate inlerioard. In pdturavie plan'te acidofile, inclusiv Vaccinium myrtillus. Altitudini Iorarte mari, terenuri stincoase.
6'. LARICET DE LIMITA PE ST1NCARIE
3. -
4. -
DE
LIMITA
T I P U R I L O RD E P A D U R EP U R E S I A M E S T E C A T E
F. DESCRIEREA
C U P A R T I C I P A R E AL A R I C E L U I S I Z I M B R T J L U I
.
64. LARICET CU F,I-OR,A
DE MULL
Acest tip de pddure a fost identificat pind in prezent nrttnai l.u p"qlele Ceahldr-rlui.Dupa toate aparen{ele, el trebuie privit ca un tip derivat,
instarlat in locul altui iip, drstrus probabil de incendiu. Dar, importan{a
tratarea lui aldturi de tipurile de bazd.
lui economicd indre,prtdferste
Arboretul de acest tip a lost gdsit intr-un singur loc, dar pe o slrprafald mare. Aititudine 1 300 m" pantd lind, expozilie sr-rd-estici
; solul
format pe grohoii; calcaros.
brr-rnacid. scheleto-bo,lovInos.
Arboretul este alcdttrit din larice ; exemprlarediseminate de m,olid se
localize,az\.in etairrl dominart.Co,nsistentaarboretului 0,6. Productivitatea
trebuie calificartdca superloari, laricele atingind dimensiunt apreciabile
(pini la 29 m iniil,ime si 60 cm diametru de bazi). Arb,orii au forme bune
Si si,nt bine elaga{i; se poate o'blinematerial va,lorosde lucrtt in can'titato apreciabild.
Ifegenerarea laricelui deocamdatd nu se observi ; d,ar se i,nslaleazd
pure(ii de molid destul de abunden{i,marcind astiel un inceput de succesiune spre molidig.
Subarbore'tul hpseste. Piitura vie puiernic dezvoltatd, formind un
covor continuu, este tormatd din: Slellaria nemorosa, Ranu.nculusdenlatus, hlercurialis perennis, Euphorbia amygdaloides, Oxalis acetoselLa,
Saluia gluttrtosa, Asperula odorala e[c. ; ap,ar 9i unele plante rrrderale
(probabil, datoriti pdgunatului intens in trecut), ca Veratrunt album gi
Urtica dioic'a.
In apro'piereaarborertuluidescris s-a gisit si un caz de succesiune
avansati, cu molidul iormind un al doilea etaj pe supraiala de apro174
ximativ 0,5. In pdtr-rravie apar unele specii acidotile, de exempht: Calamagrostis arundinocea, LuzuLa albida, Campa'nula abietina etc. Alte caraotere sint la iel ca in arboretul descris.
Acest exemplu confirmd caraciterul derivat al laricetului cu flord de
mull, care in genera{ia urmltoare se tra,nsformd intrun arboret amesteca/t.
;
65.LARICETDE LIMITAPE STINCAR]E
B r B L r O A RAF r E. (32) (80)
Laricet de limitd (78)
Laricetum saxatile subalpinum (32) (80)
Acest tip a lost studiai pind in prezenl numai in Bucegi, unde ocupd
srrprrfe{erelativ rlrici.
Arbore'te'lecercetate se gdsesc la altitirdini de I 500-1 750 m, pe
brine ;i versanti rc'pezisi loarte repezi cu trepte slab inclinate, cu expozitii nordice,nord-esticegi n,ord-ve,stice.
So'lurilevariazd,pe distan{e scurte,
iormilid un mo,zaic de sol brun schelertsuperiicial, sol brun de lineafd
slab at-id, pulin proiund 9i podzorlde destruclreprofund gi puternic acrd.
Substrattrrile sint reprezenrtateprin conglomerate calcaroase.
Arboreitelesint cornpusedin larice pur gi reprezintd, de fapt, rari;ti
naturale, cu arbori grupali ori izolaI,i.
prin apreciere
trebuie
Consrstenf
a 0,3-0,5. Productivitatea
ccnsiderati ca inlerioar5.Arborii ating l5-16 m inll{ime 9i 30 cm diametru de bazd. lrorma arbonlor este inci destr,rlde buni, cu trunchiuri
drepte, dar conice gi ioarte slab elagaite,cu crdci pini la nrivelu,lpimintului ; sint gi Llnele exemplare cu co,ro,a,ne
deforrnate de vi,nt (in io'rmi
de steag) sau cu viriuri rup'te. Lemnul desigr-rrpoate ii lolosit pentrr't
constrrrc{ii,dar este prea cepuros pe'ntru cherestea.
Pe alocuri se gisegte un al doilea etaj de molid pipernicit,de 5-6 m
indllime, cu coroflamenteincepind de la sol.
Qegenerarealaricelui pare destul de ugoard; puiefii se instaleazdin
locuri mai luminate, cu solul ceva nai profund. Se gdsesc ici'co{o 9i
puie(i de molid.
este reprezentatprin grupe de anin verde, prin'tre care
Srrbarb,ore'tul
se mai gisesc tule de: jneapdn. ientrpdr,(luniperus commuftis.var.inter'
media) si tulichind.
Pitr-rra erbacee lormeazd,un covor co,ntinuu,constituit din plante de
pajisti alpine. Dintre speciile de pddr-rrese mai intilnesc : Calamagrostis
arundinacea,LuzuLo olbida, Voccinium myrtillus. Drntre mugchi se g5sesc perni{e rare de Rhytidtadelphus triquetrus, Entodon schreber{, Hylocomium solendens, Dicranum scoparium olc.
Arboretele de acest tip indeplinesc Lln ro1 important de
so1u1rri.
CU OXAtlS ACETOSELLA
66.LA.RICETO.MOLIDIS
B I B L I O G R AF I E. Molidiq-laricet de lirnitd (78)
Mo'lideto-laricetmontan (32) (80)
Piceeto-Laricetum nontanum (32\ (80)
. Acest.tip de pidure a fost studiat pind acurn in Bucegi, unde se gdrsegte.loc.alpe versanrtulprahovean gi pe
Ceahrldu.
'altitudini
Arboretele cercetate se. gdsesc la
de (l 150) I 350-1 60i)
(l 750) fl, p versan{i'sudici, sud-e,stici9i estici cd paniti: repezi-ioarte
repezi, uneori povirniguri, mai rar line. Soh,rl esie brun slab acid sa,r,r
brun slab gilbui, milociu profund, cu textura ugoard;scheet sau scheletopietros_Substrartuleste conglomera,tcalcaros, de,seoricu stinci aparente.
Arboretele sint compusedrntr-un amestecde molid cu larice, iel dintii predominind de obicei sau avind cel pulin proportia de 0,5. Amestecul
este foarte neregulat; in unele locuri se ajunge gi la pilctrri pr-rre,fie de
mclid, fje de larice. Diserninat se mai gdsesc bradirl, fagul ,si paltinul de
munte ; ultimii doi pot ajunge ia pr,oporfii de facies.
'pilcurr,
Consisten{anaiturald este (0,5) 0,7-0,9; arborii deseori in
intre,rup,teprin porliuni inierbate. Productivitatea nL1se po'ate aprecia cu
precizie; se po,ateconsidera ca mijlocie, la molid eventual inrferioari;
inhllimile medii ajung la 20-25 m, iar d,i,ametre,le
de baz\ medii - 40 cm
la molid gi 50 crl la larice. Arborii sint bine co,nfo,rma{i,
cu trunchiurile
drep,ts,cilindrice, destul de bine elagate; mai rar e,lagajul las:i de dorit ;
spre lin-rita superioard a area'lului tipului, laricele sulerd de ruperea viriLriui prin vint, apbrind mr-rlteexemplarecu virl in baione,tdsau in candelabru. Len'inul este de bund calitate gi fLrrnrzeazd nalerial de lucru
valoros.
Qegenerareanalurall se produce destr_rlde greu, din cauzd cd irr
masiv lLtmina esie insuficienid, iar in locuri mai luminate pd'tura vie
este puternic dezvoltatd 9i irnpiedicd instalarea pLrie!ilor.Se gdsesc ceva
pirieii de molid in ochiuri lormarteprin prdbu;irea arb,orilor bdtrini, iar
puie,{iide larice - ici-co,lo- in locuri mai luminate.
Subarboretuleste de obicei bine dezvoltat, in alte pdrfi insl reprezantat numai prin tLrle rare; se comrpunedi'n: salcile (Salix silesiaca),
cununi!5, bircoace (Cotoneasler integerrima), scorus de mu,n,te,zmetlr,
agrig, iulichind, soc rogu, iar in lungul piraielor - anin de munte.
Pdtura erbaceeeste slab dezvollatdin porfir-rnicrr masivul mai incheiat, fiind compusd din Oxalis aceto,sella,ila care se aidaugd: Dryopteris
filrx mas, D. sJtirtulosa,Calamagrostis arundinacea, Luzula albida, Actaeo
sptcata, Fragaria uesca, Mercurialis perennis, ELLythorbiaamygdaloides,
Oeranium robertianum, Pulntonaria rubra, Primula elatior, SaLaia gtutinosa, Asperula odo,rala, Ga'liunt schultesti, Vacc'irtium.myrtillus, Senecio
f uchsii, Hieracium transsiluanicunt, Myc'elis nturalis eitc. r\'iugchii sirrt
pu{ini, doar perni{e rare de: Eurl4lnchium str[atum, Hylacondum si:lendens, Rhlltidiade'lphus triquetrus 9i Alniunt punctatum. In locuriie rnai
Iurninoasese {o,rmeaziio pdturd vie abundentd,alcdtuita nrai ates din
Luzulq albida 9i Ca'lamagrostts arundinacea, in a,rnesteccu nurneroase
specii din paji;rtile allpine.
Arboretele de acesit.tip indeplinescin bund parte lunctiunea de protec{io a solului.
in parte,dupi V. Leandru(in litt.).
N.B. Descrierea,
176
67. T,ARTCETO-MOLrDr$
DE LTMITA pE STINCARTE
BI BLIOGRAFIE.
T i p u r i d e p 5 d u r e .-
c' 241.
Acest tip de pddure se cunoagte la noi numai intr.un arboret nric din
Bircegi (Jepii.\\ici). Ca aspect,el este asemdndtorcu pddurile subalpine
din Alpi.
Acest arboret se alld la altitudine de I 690-1 750 m, pe o bri'nd ctr
panta repede gi expozi{ia nord-vesti,cd.Solul este podzol primar proiund,
de texiuri nisipo'asd,slab schefle,t,
lormat pe conglomera,tcvart'o,scu ceva
colrrviuni din mic'agisturigi gresie silicioasd.
Arbore'tul reprezinti o rarig,te, formatd din amestec de larice (65% )
gi zimbru (35%), cu co,nsisten'fa
de 0,3. Laricele ajur-rgela 20 m indl{imc
Zimbrul
9i.40 cm diame'trude bazd; arborii sint drep{i 9i bine dezrnoltati.
atinge 25 m indlljme 9i B0 cm diarnetru de bazd; arborii in tinere{e a'.t
fornre bune, dar Ia bdtrine(e, in majorita:teacazurtlor, au trulr,chiurr deforItrate;i co'roanepre,adezvoitate.Ilegenerareanaturald nu ersteprea a,crtivd,
totugi se gdsescdestul de mu,l{i puie{i din ambele specir.
Subarbcre'tuleste rcprezentat prin exerl,plare rare gi pipernicite de
salcie (Salix silesiaca), scorug de munrte,birc,oace(Coloneasterintegerrima), preeu,rngi ptr{ine tufe de jneapdn.
Pdtura vie Iormeazi un c'ovor con,tinuu.compus mai ales din Vacciniun'r uitis-idaea, V. myrtillus 9i RhoCodendrotikolschyi, la care se
adatrgd:Salix retusa. S. reltcuLata,Dryas octopetala,Calarnagrostfsarwtclinacea, An.thoxanlhum adoraturn, Ses/erio coerulans, Ifueteria tra,nssiluanictr, Luzula albida, Cerastiunt transsiLoonicum, Hypericurn alpinum^,
Astrantia maior, Gentiana asclepiadea,Cantpanula roturtdifolia, Chrysanlhenrum rotund[folitLnt,[Iieraciunt lranssiluanicum ertc.PdfLrra de mugchi
Iornteazd, de aselnenea,un covo'r continuu 9i gros din: ITylocomium
splendens,.Rhytidiaclelphtts
triquetrus, Dicranunt elongatwn, D. fuscescens,
Sphagnum'sp. ; dintre licheni - Peltigera aphtosa.Acest arboret, in suprarfatdtotala de citeva hec,tare,trebLrieco'nside"
rat ca iln no,nurnental naturii 9i supus unui regirn de protec{ieabsoluti
N.B. Descrielea,ln mare parte, dupi A. Beldie gi P. Cretzoiu (8) (12).
CAPITOLUL XI
t. -
2
()
Regiune de dealrrri.Disernrnatse gisesc diierite loioa,se,inchrsiv specii de stejar ; in mod cu totul excepfionalpoate apdrea
bradul.
70. FAGET DE DEAL CU FLORA DE ^IULL
3. -
''
Prodr-rctivititto miilocie
Productivitate inieiioard
ll
SUDIC
DE
ALTITUDINE
MARE
CU
FLORA
DE
MULL
7. -
'
B. -
9. -
I
lt!
10. -
ll. 1 2 .-
180
DE
LIMITA
CU
FLORA
DE
MULL
i3. -
t4. -
t4
15
r 5 .-
DE
DEALURI
CU
FLORA
ACTDOFILA
T I P U R I L O RD E F A G E T E
B. DESCRIEREA
b9 FAGET NORI1AL CU FLORA DE MULL
EIBI.IOGRAFIE.
Fbgei cu AsperuLa odorata (78) (80) (l2ll
Fdget cu Alliurn ursinum (172\
tr5geto-bradet cu llora de mull
Fagetum carpaticum, p.p. (123)
(121)
(121\.
F i g e t u r i p e p o J z o l u r i( 1 3 3 )
Figet pe podzol arg,ilos(78) (172)
F d g e t ed i n e t a j u lm i j l o c i uc u i l o r a d e m u l l ( 1 7 1 )
uuTfj,','
i::'ii::r !,2.!*, [']', u,,
';'"f
;!J,
i;';";:;'lil,il,'7,,,,")l'),,,,''ii:f
Fagetum banatict-Filicis (48\
('t2I
',i:n;#':,,i;';
:!o':#
:;r ;i;"7:#"' )
Regene'rareanaturald se produce, de ob,icei,cu rrgurin!ii. Seminligurile de fag se instaleazd dupi liecare iructilica(ie ; se dezvolth ince,t
datoritd u,mblreiarboretu'lui batiin, dar se menrii,nviabile un timp destul
de indelungat. Destul de abundenli sint 9i puielii speciilor de amestec,
ca : ulmul, carpenul, paltinr-rlde munte gi de cirnp, jugastrul, teiul etc.
Fdgetele de acest tip reprezinth in foarte multe cazurr rezultatul unor
strccesiunirelativ recent-e,piovenind din introducerealagului in. gorunete
cu flo'rd de mulL sau in ;leauri de deal cu gorun Fi fag, de productluitate
superioard. In trecutul ceva mai indepdrtat, cind rtu existau incd idgete
in dealuri,lenoastre, fagul se gdsea numai ca specie de amestecin gleau
de deal; de aici trebuie sd fi pornit expansiunealui, care a dus treptat
la formarea fdgetelor ac,tuale.
Sr-rbarboretulrar, reprezen'tatprin exemplare izolate de : alun, p5dLrcel (C'rataegus monogyna), mlceg (Rosa canina), zmeLtr,salbd rnoale
9i riioasd, clocotig,corn, singer, tulichind, solc negru 9i c5lin ; in Banat
s-a mai gdsit rnoidr,aflulgi Daphne laureola.
dezvo,ltatd,dar fdri sI prodLtcd
Pitura vie este destul de p,r,rternic
inielenirea solului. Ba este consrtituitddin plante tipi,ce de mull 9i foarte
Allium ursinwn,
bogartd in specii : Care'x siloatica, Asarum e'uropae'Lrm,
Arlemone hepatica, Lathyrus uernus, Euphorbia amAgdoloides,A4ercurialis
pereruiis, Gera:niuin roberlianunt, Gle'chomahirsuta, Lamium maculafum,
Saloia gLutinosa, Stachys siLuatica, Asperula odo'rata, A. taurina, Galiunt
schultesii etc.; in Ba,nat se mai adaugi ; (uscus aculeq.tus,R. hypoglos'
sum, Parietaria olficinalis, Lunaria rediuiua etc.
*
Aparte trebuie menlionatd aparilia insurlarzia figetului de deal crr
ilori de lr'rrll j,n rrord-vestul Dobrogei, i,n cttnosc,utasta{iune din Valea
Fagilor, ailuentd a vdii Luncavifa. Aici existi un arboret pur, cu tei gi
jrrgastru diseminafi,in suprafa{dde nurnai 1,5-2 ha, situat pe un versant
nordtc, in partea inierioarri si mrijlocie a coastei;. solul este un podzol
proirrnd. Dupd dimensiunile arborilor gi flora inso,{itoare,acest arboret
aparfine inco,ntesiabiltipu,L-ridescris mai sus.
In jurul fagetului p'ur mai existd tag amesiecartintr-un arbore'i de
carpe'n gi jugastru. Acesrtarboret trebuie privit ca un fdget amestecat dirr.
regiunea dle dealuri (45\.
2,1.FAGETSUDICDE ALTITUDINEMARECU FLORADE MULL
BIBLIOGRAFIE. Figet de,al,t,itudine
odorata(80) (121)(172)
marecu Asperula
Abieto-Fogetum seminicense, p.p. (20)
F:agetunt dacicum normale, p.p. (g) (30)
F'agetum asperuletosumalticolum (ffi| (l2l)
(172')
Nordul Molclovei
Figet de limitd
(productivitate qi calitate inferioard)
FIget de limiti
(productivitate qi calitate inferioari)
Fdget nordic de altitudine mare (productivitate n.rijlociegi calitate inferioare); local fdget sudic de altitudine
mare (productivitateEi calitate mijlocii)
F i g e , i u r i p e p , a d z o l u nsi c h e l , e t e( 1 3 3 )
Itrdget cu llora de mult de pantd accidentatti-repcde(l72t
Citat fdrri nume 02ti
0,5 rn indl{irne 9i capatd un port iabular. Uneori apar semin(ig,u1iSbundente de brad 9i se precizeazZ tendinla de succesiunespre brddeto-iiget.
Dacd pdtura vie, Iormatd din mur, se indesegteprea mult, regenerarea
der-inediiicill.
de obicei, lipsegte.U,neori se gisesc exemplarierare de
SubarboretLrl,
iulichina. caprifoi (Lonicera xylosteunt) etc.
Pdtrrra vie este, in m'ajoritatea cazurllor, bine reprezentatd,mai ale.s
prin Rubus hirtus,la care se adaugd une,oridestul de multi Festuca sili'alica; din a'lte specii se, mat pof intilni : Dryo'pteris filtx mas, Luzula
atbida, Oxalts ace{osella,Mercuiialis perennis, Asp,eruLaodorata, Myceli:;
muralts etc. Dintre mLtgchi,uneori se gdsescpernile de Entodon schreberiPdtura \,ie destul de boga,tii, in mod obignuit nll impiedicd regenerarea naturald. Dar, in aiboretele ceva mai rdrite Rubus hirtus poate si
ajungd sd formeze un coivorcontinuu d.ecgarde impletite intre ele; acest
covor nu stinjenegte dezvoltarea semifitigului existent, d,ar impiedicd ittstalarea puie{ilor noi gi poate sI co,mp'romitdparfial regenerarea
76.FAGETDE DEALURICU RUBUSH/RTUS
t u b u sh i r t u s ,p . p . ( l 2 l )
B I B L I O G R A F I E . F d g e t o - g o r ucnueR
p.p. (121)
rubosum.
Fageto-Quercetum
Acest iip de pddure
-sudul pare a ii puiin rdspindit; eJ q iost identilicat
Moldovei 9i anume numai ca facies,cu gorlrrl.
pini
prez|nt
in
in
'
Arbbretele cerceta,tese gdsesc la altitudini de 400-650 m' _oe ver.san{i cu expozitii sudice, estice 9i vesrtice,9i cq pante .in general.leffti:
ridiclttri'i
por{iuni'orizo'ntale,
Orlzo{ltale' rlulcattr.ir
prezentind'nUmefoaSe
numeroasepofllunl
loarte lramlntate,
fiimintate, pfezentfnd
dar' IOarte
daf
9i chiar depresiuniinciise. So,luleste un pod2o'lgdlbui,^de,obi'cei,.c.tt.rnuli
ichele,tde'pietrig 9i chiar bolovani de gr-esii,predominind oe'lesilicioase.
In depresiuni se-gdsescpetece de lacovigte, pe care.se l-ocalrizeat?ylit_y],
Arboretele siiit consiituite din fag, la care se adaugh gorunul, in proe pind
nini la 0,2.
O.2 Diseminat
l)iseminat se gdsesc
sdsesc: aninul negru, paltinul de munte
por{ie
crmp.
Oe
91
este aproape plin5. Creste'reaeste
Consisten{anaturald a arbo'retel'or
destrri de activh, prodrrctivitatemijlocie. Arborii au iorme buno, cu trttnchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se obfine material de lucru de
calitatebund.
Ilegenerarea Iagr"rluies'te ugoard; semintiturile se instale'azdabrtndent. Sint si tinereturi de paltin. Gorunul, itr schimb, se regenereazagreLt;
ptrietii sint coplegi{i de fag. Evoltr{ia na,Iurald a arboretelor merge spre
fdget pr,rr.
este destul de bine dezvoltat, de obicei, in grupe 9i pil'
Sr-rbarboretul
format din: alun, mdceg (Qosa canina), singer, lemn ciinesc, soc
comun si cdlin.
Pdtrrra vie este de asemeneaputernic dezvoliadd; este compusd ntai
ales din Rubus hirtus, R. caesius, Sanic'ula europ(Iea, Asperula odorata,.
la care se mai adaugl : Melica uniflora, Brrchypodium siloaticum, Inthyrus uernus,Cytisus leucotr[chus,Pulmona:riasp. etc. Pe alocuri este abundentd Luzula albida.
77.FAGETCU .iCESTUCA
SILVATICA
B r B r . r o c R A F r E . ( 3 2 ) ( 7 8 ) ( s 0 ) ( 1 2 1 )( t 7 2 \
Irdgete cu ierburi (171)
Fiigei cu Festuca (175)
F'agetutn dacicum fes/utetosum (9) (10) (30)
Fagettun festucetoswn (32\ (E0) (t2t) (172)
','{il,l,o',:::'"::r,11^'*!'o"t
FAget,ri
,,,,ii,*';:;,:":,::'i^'1,'n
tll poate ii privit ca un corespondental iiigetttlui ttt Festuca
din
farh.
siluatica din regiunea de murt'te.
',
Arboretelede acesttip au fost ideniilicate la altiiudini de 200*700 m
expozilii
pe partea superioard gi mijlocie a versanlilor cu
-r'ariabile'
iu pante repezt si ioarte repezi; terenul este de otricei,puternic framintat,
prrriind rrrniele alunecbrilor lrecvente .si iiind traversat de vdi adinci. Soirrl esle podzol de degradare,de obicei cenusitt,tnai rar gdlbui, inijlocitt
prolrrnd,tle textura lui6asi sau luto-nis'ipoasI,u,neoricq_.unmic con!inut de
sint reprezentateprin gresii silicioase.
ichelet. SLrbstratLrrile
Arboretelesint constituitedin fag, la care se adaugi diserninat: go'
runul, carpenul,rnesteacinrtl,ulmul de mrtn,te,ciresul 9i paltinul de munte.
gonrnului poate sd meargd pind la fornarea unui facies,aparte.
Propor{ia
'ConsiJtenia
natu,ralda arboretelores,te0,8-0,9. Productivitateamijgo,rrtnului
este ceva mai buni decit a fagtrluri.Forma ar'
locie ; cregierea
borilor de iag este; de obicei, desrtulde bund, cu arbori drepfi 9i bine elaga\i ; rlar se-gisesc -si rtnele exernplarestrimbe, infurcite 9i cricinoasc.
Gorunul are to'rnteevident rtrai bune decit fagul. Din fag se obline mai
mult lemn de toc, cu tll-l tt-tic prorcentde lemn de lucru ; . gorunul furni'
zeazd lemn de lucru in proporfie iusemnati gi de calitate bLrnd.
Qegenerareanaturald se producein condi'lii destul de bune. De o,bicei'
se gasestetineret de fag destul de abundent,in grupe-satt repartizal mai
rnult oni mai pufin unilorm pe sLrprafa{d.Pe lingd iag se mai glsesc
pui,efr
do carpen gi de pal'tin de munte.
'
:l'ipul
de siabil in condifiileactuale; dar, nu poate
de'ta!a'estedestr-rl
provine
in multe cazuri din inlocLtirearela'tiv
el
exista nici o indoial5 cd
recentl a gorunetului cu Carex pilosa, trercindprobabil ;i prin stadirt de
goruneto-idget.
Pe Mdgura Odobes,tilor,care aparlinc irrc6 regiunii deluroase,dar se ridicii la
ncobignuitdt ntari, acest tip a lost identiticatpin6 l a 9 / u m .
(l2l)
fi721
F i g e , t o - g o r u n ectu C a r e x p i l o s a ( l 2 l \
Fageto-Quercetum caricetosum (l2l)
t;^^i",';,:'"y;:J"t[i;li-u"oenaaid-rsp(167)
Acest tip de fdget este destul de rdspindit in unele regitrni din {ar5,
putind ocupd supraf6{eintinse ; in alte pdrfi, ins5, este rar. El reprezinta,
de fapt, coresponde'ntulfdgetului c t Luzula slbida din regir"rneamLrntoasd; in majoritalea c'azurrlorse apropie de aces'tagi prin compozilia
ilorisiicd, dar uneori prezinld abateri sim{itoare.
se gisesc la altrtLrdinide 400-800 (900) fl, pe
Arboretele cerce,tarte
versan{i cu expozi{ii diierite, dar tna'i Jrecvent tt'ordice gi nord-estice;
pantele pot fi gi e,leloarte variale, de la line - uneori aproapeplatouri 1a foarib repezJ.So,lrrl este podzol gdlbLri, de obicei, mijlocirr profund,
usor, bogat i,n schele,t,uneori chiar cu bo'lovanila suprafafd. Substra'turile
slnt reprezentate prin gresii sau cornglome'ratesilicioase.
Arboretele sint cons,titLritedin fag ; diserninat se adaugi : gorittrttl,
plopul tremtt,ritor, tBiul, ciregtll, sorbul de cirnp,
carpenul, meste'aci'n'ul,
pinul silvestru. Propor{ia gorunr-r,luise poate
rnai
rare
in unele cazuri
ridica pind la constituireaunui iacies aparte. Uneori se schi{eazI utr al
doilea etai rar, format tot din fag.
Consisten!arraturald a arboretelorde 0,7-0,9. Produciivitateaeste
inferioard, dar spre limita de sus. Arb'orii au, in majoritaie, trunc.hiLrri
conice, inlurcite, sirimbe si slab elagate: d,ar, se gdsesc gi destirl de
multe exemplare bine co,nformate.In general, se ob{ine le'mnul de ioc,
iar cel de lucru in cantitateredusd.
Qegenerareanalurald, es'te di,ficili in. cazttrile cind pitura vie este
coniinrre 9i puternic dezvollatd.Acolo unde ea este mai intre'ruptE,iineretrrrile de iag se instaleazd destLrtde ugor, dar cresc vizibil mai incet
t3-
de pEdure. -
195
Existd semnaliri asupra fdgetelor pe calcare, grupratesub nume colectiv de Fagetum carpaticun'tcaLcareum(30). Au'torul le credo deosebite
de alie tdgete cu flord de mull, dar cercetarealor tipologicd nu s-a fdcut
pind acum. tsle sint deosebitedupi vigoare de vegeta{ie si productivitate,
deci consti,tuieIdrd indoiald c.itevatipuri de pddure. Solurile sini dilerite :
rendzina tipicd sau degradatd, brund sau brund-ruginie, terra rossa. in
general superiiciale pini la pufin profunde, lutoase pini la argiloase,
scheleio-pietro,ase
CerceSemischeletepinl 1a sche,le,te,
.si schele'to-stinco'ase.
tdrile r-rlterioareurmeazd sA stabileascddacd aceste arborete pot ii incadrate in cele descrisemai sus sau trebuie considerateca tipuri aparte.
ALBUS
82.FAGETCU PETASITES
. B T B L T O G R A F T E( 7. 8 )
T;"::,f
;::,:,i:
tr#7,:,:;'i;T"i,fi^'
Siraia cisl,aia carpatscaia hrtcina ( I 6l )
trigetul cu afin este un tip de pddure destul de larg rdspindit, darin general 3e gdsestepe suprafe{emrci.
Arboretele cercetatese localizeazala allitudini foarte variate, anurle
intre 700 gi I 400 m, pe platouri, creste inguste gi in partea superioard a
versan_{ilorrepezt ;i foarte repezi, cu expoZi{ii diierite, dar rnai des nordice. Solurile sini podzoluri de de'structi-e,
mai rar podzoluri gilbui sau
soluri brun!-sdlbLri acide gi podzo,lice
; sint, de obici:i, nrijlociu profurrde.
sau proirrnde,usoare, slab scheleteori schelete; drenaj normal, reaciia
puternic acidi. Substraturile sint reprezen'tateprin rocl acide, nrai rar
bazce.
Arboretele sii-riconstituite din iag ; diseminat se gdsegteuneori rnes.'
teacdnul,iar la altjtudini mai m,ari Si rnolidul.
Consisten{anaturald a arboreteloreste,de obicer,redusi, 0,6-0,2, rrrai
rar 0,8-0,9. Productivitatea este inferioard; dintre toate idgetele de
rnunte aces'tase remarcd prin cregtereacea mai slabd. Forma"arborilor
este cu totul deiectuo;rsd
; sint scunzi, conici, strimbi pe aloctrri ajung
r96
dar iard Vaccinium mgrtillus in pdtura vie. Aceasta este constituitd mai
ales din mugchii : Hypnunt cupressiforme, Dicranum scoparium, Polgtrichum attenuatum;i lichenii: Cladonia fimbriafa, C. rangiferina, C. silaa.ttca,la care se adaugd pu{ine plan,te superioare, ca LuzuLa albida"
Desc_ham.psia
llexuosa, Genista ptlosa, Cytisus nigricans (pipernicirt). Astl'e,t
de iragmente au iost gdsite pe suprafele ioarte mici, th altitudini de
280-550 m, pe erpozi{ii sudice,cu pante varia,te gi soluri sche,lete(ll9).
TIPURILOR
DE ARBORETE
C. CHEIA PENTRUDETERMINAREA
AMESTECATE
DE DIFERITEFOIOASEDIN RECIUNEA
DE MUNTE$I DEATURI
(gorunul9i riginoasele
lipsescsau sint cel mult diseminali
; ln mod exceplional
bradutpoateti cevamai mult, dar numailn etajul dominat)
l. -
2. -
Amestec de fag, calpen gi tei, la care se mai pot adiuga frasinul, ulmnl de n'runte9i ciregul ; carpenul uneori lipsegtesatt
este numai dise,rninat.
4. -
c. -
CAREX PILOSA
198
5
6
D . D E S C R I E R E AT I P U R I L O R D E A M E S T E C U R ID E D I F E R I T E F O I O A S E
D I N R E G I U N E AD E M U N T I 9 I D E A L U R I
8,5.FAGET AMESTEC,{TDIN REGIT]NEADE DEALURI
BIBLIOGRAFIE.
$ l e a ud e d e a lc u i n g , f i r i g o r u n ( 3 0 ) ( 3 9 )
p.P. (16)
Fagetumbanaticun?.,
Fagetum banatici-Taurini (4Bl
tgpicum (123)
Acereto-Frarinetunt
:i:r'i,ff':ilii',
l;$"'"u"
Acest tip de pddure se intilnegte peste tot in regiunea de dealuri, dar
ldrd a li prea frecvent; ceivamai abundent este j1 1e'gittneadeluroasddin
sndr,tlBanatului, apoi in Podigr-rlCentral a1 Moldovei.
Arboretele de acest tip au fost identiiicate la altitudini intre 150
550
m, pe expozi{ii nordice, estice gi vestice,cll pan'tede la s{abe pinir
9i
la foarie repezi,uneori in vdi.
Solurile in eremp'lelecercetatentai amdnun{it (Moldova) sint brune,
de la slab pind la pr"rternicpodzolite, ioarte proiunde, cu texturi variate,
salr n'larlletrisipoase;s-aLrgisit ;i
formaie pe nisiptrri,gresii calcaro'ase
formate.pernarne
complexede so,luribrune-crudgi tinere.,neidecarb,ona{ate,
nisipoasecu nisipuri. In Bana't, soiurile examinate superliciailsint brunerogcategi pe alocuri terra rossa destul de tipicd, cu destul de muli schelei,
uneori pietroasela suprafa{d.
Dupd compozi\ia arbore,telor.acest tip preztnId's a,numitd ase'mlnare
cu gleaurile de deal, dar speciile de stejar lip,sescaproape cu desdvir$ire.
Arboretele sint compuse, in primrl rind, din lag (totdear"rnaprezent),
carpen tei argintiu (mai rar tei pucio,s),la care se mai pot adduga:
frasinul,"si
rrlmul de munte gi ciregul. Aproape tot'deaunase observi o eta.iare; c'arpenulse localize'azdin mare parte in etajul dominat, dar uneic
exemplarese urce 9i in cel dominant; bineinteles,rdmin in etajul domirtat
9i destr.rleexemplare de Iag, tei, Irasin, ulm gi cireg. Dupd participarea
speciif
or de amestec,s-au precizatpind in prezenttrrmltoarelefaciestrri:
- r r o r m a l( c u c a r p e n i, e i g i l r a s i n ) ;
cu tei;
-- cu carpen si tei ;
- c u c a r p e ng i i r a s i r r ;
-- cu carpen, u;lur si tei ;
r r i ms i t e i ;
- cu carpe,n,ulnr, cireg si lrasin ;
-- cll tei si Irasin.
Unele din acestelaciesuri par a fi destul de deosebiteintre ele, incit
s-ar putea pune problenratipuriior dilerite de pddure.Dar, ca 9i in gleauri,
ele sint legate prin treceri gradate; iar speciile care - dupd ltllme -lipse"r,cdintr-un anu'mit iacies, de iapt sint prezentegi ele in stare diseniinati. Diseminat se mal gassc - in etajul dominant - paltinul de
jugastrtrl gi sorbul de cinnp; mai rar
mrrnte ;i de cimp, i,n cel d'o'min,at,
.s-artserunalatgorurnul(Quercus petraea,mai rar Q. dalechan'tpii),aninul
negru, plopLtltreinurdior 9i teiul pucios. In anurnitecazuri, Iagr-rldevine
el insrr;i nurnai disenrinat(pot li 9r stadii de degradare).
Consisten{anaturald,a arboreielor e,ste0,9-:1,0. Cregtereaeste destul
de activl; productivitateamtjlocie (spre limita de sus). F-ormaarborilor
este frumoasS,cLr trLrrrchiuridrepte, cilindrice 9r bine elaga'te.Se poate
cbfinc materialde lucru de burracalitate,mai ales de tei 9i frasin.
Regenerarea
naturaldeste foarte actrvdla fag ; de asemenea,
se iustaleazi ugor pLrieliide : carpen,ulnr, jugastru, paltin de rnunte gi de cimp,
tei argiltitr gi pLrcios,cireg, sorb de cirnp, par pidure{, frasin, ioarte rar
g o r u n ,_ c e rg i p l o p i r e r n t r rtzoi r . D e g i n r u r n e r r t ntno a t e s p e c i i l ec o r n p o n e n t e
i a r r p , r r t c l a r e g e n e r a r ci,o t r r g ir r r r p o a t e f i r i i c i o i n d o i a l d c d a r b o r e t e l c
evclueazi treptat spre tdgeto-carpinetsar: fdget pur.
Srrbarboretrrleste re'preze'ntat
prin exemplare rare de : alun, piducel
(Crataegus moncgyna), rndceg(Rosa canina), salbd nr,oale,s,albdriioaszi,
clocotis, corn, singer, soc cornun etc.
Ilintre plantele agd!dtoare se gisesc curpenul de pddure gr iedera
( r r r r e c rri e p e n t )i .
Pitrrra vie este destr-rlde abundentl si formatd in mare oarte dirr
plante de mrrll: Dryopieris litix nns, PolyslIchurrtseliferum,Albtica urif.lara, Corex si/ttttlicu, C. pilusu, Alliutt utsitturtz,
Polygonalunt nzulti'lamus
communis, Parieflorum, Conuallaria maialis, Arum maculalum,
taria officinal[s, Ascrurrl europaeunt,Stellaria holostea, Dentarla butbifera,
Anemottehepatica,A. nemorosa,Helleborusodorus, Geum urbanurn,Rubus
hirlus, R. caesius, Fragaria uesca, F'. uiridis, Oxalis acetosella, Lathyrus
uerrLus,L. uenetus, Eup'horbia anxlJgdaloides,Alercurialis perennis, Geranium robertianum, \/ictla siloeslris, Sanicula europaea, ChaerophtJllumtemulurn, Pulmonaria afficinalis, Gle'choma hirsuta, I,arnium galeobdolon,
Slachys germanica, S. siluatica, Saktia glutinosa, Asperula odorata,
A. taurina, Gnllum aparine, Mycelis muralis elc.
N.B. Descriere,in parte, dupd S. Purceleanpi G. Ceuc[ (in litt.).
In Banat, in arboretelede acest tip s-ar"rglsit 9i ceva elementetermofile, an'unle: nucul gi teirr,l cu Irunza mare in arboret, cdnpini{a,r'iginul
turcesc ;i mojcireanulin subarboret; tot aici s-a semnalat vi{a de pidure,
prccunl 9i unele plante erbaceesudice.
Datele prea sumare, ce s-au cules asupra unor astfel de arborete,nu
perrnit sI se deciclddacd ar Ii cazul si se stabileasci r.rntip aparte, cunr
200
il;""'i'ir.?'Tff:'u,,8[i'nu
"u"
Acest tip de pddure este foarte larg rdspindit in {ard, pesie tot unde
prealele iagului ;i carpenr,rluiajung sf se 6uprapund.
Arboretelede acest tip au fost ide'ntificatela hltitudini de aproxirnativ
200-650 m, in situalii ioarte diierite : versan{i de orice expoziifie 9i cu
inclindri de la slabe pind la repezt,plato,uri,coame largi, vdi e,tc.Solurile
in exemplelecercetatesint brune de pddure, in diferite stadji de podzolire,
foarte prc'tunde; citeodatd ele au un o,arecareconlinut in schelei si chiar
c u b o l o l a n i l a s r r p r aaft d . S u b s t r a t u r i l e- c a l a f a g e t e l ea m e s t e c a t e .
Arboreielesint constitu,itedin fag gi carpen. In tinere(e,ambele specii
se men(in la acelagi hivel, dar ceva rnai tirziu se dileretrli'azi eviden,tin
doud etaje. In etaju.ldorninantse localizeazdlagul, eventualcu unele exernplare de specii diseminarte,iar in etajul domlnat carpenul gi ceva iag,
de ase,mene,a
cu unele specii diseminate. Speciile diseminate sint nulte.
dar in numir redus de exemplare: gorun, plop tremurito,r, mesteacdri,
ulm de mu,nte, paliin de munte gi de c'imp, jugastru, arlar td,tlrdsc, tei
argintir: gi pucios, sorb de cimp, pdr pdduie{, cireg, in une,lecazuri rare
stejar pedunculat gi cer.
Consistenlanatural5 a arboreteloreste 0,9-1"0. Cregtereaeste activd,
productiviiate superio,ari. Forma arborilor de lag es,te loarte buni, cri
trunchiuri drepte,cilindrice gi bine e,lagate;a cel,orde carpen.cevanai
puiin br-rnI.Se poate ob{ine material de lucru de fag.
Qegenerareanaiurali a fagului este foarte aclivd, iar a carpenului
apr'oapela iel. Se ins,taleazdgi sem,in'tig'trri
de alte specii: gorun, plop
tremurdttor.ulm, paltin de munte gi de cimp, jugastru, tei argintiu si
pucios, cireg, frasin.
Cels doud specii componenteprincipale nu au iendinie sd se inlmrriascd, deci tip'ul este stabi,l.
202
ttrri srrb nume de ctirpinet de poale de coastd (30) ; mai ni,merit D,sie,
in93,_se li se spLrndcdrpinet de aale. Intr-adevdi, asemeneaarborete se
intind in lungul viilor, de obicei, sr-rbformd de figii inguste. Ele n-aLr
fost de loc cercetatepind in prezenl din punct de vedere"tipolo,gicgi nu
se poate aprecia dacd este cazul sd,iie socotite Lur tip aparte. S-eciieaza
n'umai solu,lbrLrn,tipic ori podzolit, sau p,odzolsecundarcir textura lu,tonisipoasd bogat in material coluvio,nar gi cu uqriditate suiicienta (30).
rorn]"areaacestorcarpinetepure irebuie explicatd prin prezen{aunui factor
trimitativpentru lag ; acesta nu poate fi decit inghe{Lrlde primdr.ard care
elimrnd total IagLrl,dar este ugor suportat de
(cu alte cuvinte,
"a.p"tl
vdile respectivereprezintdgauri de frig, in care fagul
nu poate pdtrunde).
88.FRASINET
A,UESTECAT
DD DEALLIRI
Frisinetele anestecateau fost semnalatepin5 in prezent numai iir
dcalrrri drn sudul Banatului gi in nordul .\\oldovei (doohrl ei,"ca irr
);
general, ocrrpi supratetemici ; totLrgi,datd fiind importal!a ecolomicr
a irasinu,lui,ele ureritd sd lie relevateca tip aparte.
Arboretelecercetatenrai detaliat de acest tip au fost identificatela
ztltjtudinrde 400-600 (700) ur, in locLrrirrrar agezate- mici platouri,
coaste line sau obirgii largi ale viilor, inditerent de expozi{ie.Solurile
n-arr {ost cercetate amdnun{rt; se menfio neazd,numai ca sirit pro{unde,
reavene,cu textllra lutoasl
Arboretele sint lormate in etajr-rldominant dir-rfrasin, uneori cu ulil
de rnunte, paltin de cimp gi de rnunte, tei argintru si ceva carpen drsentina{i; al doilea etaj este format fie din carpen cll ceva iag, fie din
bra{_cu_ceva fag ; diserninat se nral gdsesc jugastrul gi sorbul de cirnp ;
in ,\loldova s-a mai semnalat aninrrl alb, iar in Banat - rnojdreanirl.
se pot distinge dour f aciesuri dr,rpdcompozifia etajului dorninat, care
indicd gi tendin{e difente de succesiune.
Consiste'nfatotald de 0,9-1,0, a e,tajulr-ri
do,minant0,7-0,8. Cre;terea
irasinului este Ioarte activa, p'roductivitatea
superioard.Forma arborilor
es,tedestul de bLuri, bineinfelesin mdsura posibila intr-un frdsinet. se
ob{ine marterialde lucru de valoare.
Qegenerareana,turaldpe alocuri se face cu r-rgurinfd,in alte pirfi nu
se o,bservd.
Subarboretul este re,preze,ntat
prin exemplarerare de alu,n,prdr,rcel
(Crala'egus monogyna), corn pi soc.
Pdtura vie este bine dezvoltatd; uneori predominant este Ailiurn
ursinum. in alte cazuri este un amestecde plante de mull : poa nemoralis,
Polygonalum latifolium, Arum maculalum, iamus commun[s, urfica dioica.
D^enlaria bulbilero, Ficaria ranunculoide's, Rubus hirtus, Fragaria uesca,
Geranittrn robertianurn, oxalis ac'etosella,Intpatiens noli-langire, chaeroplry/lum lemulunt, saluia glutinosa, stachys sil'ctatica,Lapsana contmunis
etc. ; deseori se glsegle Hedera helix pipernicitl.
N.B. Descrierea, in parte, dup6, Z. przemelchi (in litt.).
204
B I B L I o GRA F t E.
pe2:rohotis(30)
;:iii:;t:
tlcerclo-lJlnreiunt (9)
(10)
pe alocuri chiar povirniguri. Soiurile sint de tiputl terra rossa, ioarte bogale
in schelet cu piet're gi stinci rla suprafatl, ajungind unpori la adevdrate
grohotigrrri. Substraturile sint reprezontateprin roci calcaroase.
Arbcretele reprezinli rarigti de arbori bdtrini, cu co,nsisienla de
'0,3-0,4. Predominant este toiul argintiu; la el se pot ame'stecain proporiii rnai mari : alunul turcesc,cirpenul, fagu{, sorbul de cimp ; desigur,
uneo'riacestespecii pot fi numai diseminatesau unele din ele si lipseasci
.cu totul ; s-au glsit gi teiguri apro'apepure, cu pu{ine elemente diseminate de alte specii i aluntl turcesc, insi, e'ste prezenl to,tdeauna, lie -si
numai diseminat. Diseminat se mai gdsesc: gorunul, ulmul de munte,
paltinul de munte 9i de cimp, jugastrul, pdrul p2idure{,frasinul. Sub aceastd rarigie uieori apare al doilea etaj desiul de dezvoltat, compus din:
carpen, tei argintiu, mojdrean, diseminat alun turcesc, carpini{d, f ag,
.gorun,,cer, ulm de munte, paltin de cimp, jugastru, cire.s,vigin turcesc,
sorb de cimrp; in alte cazuri, al 'doifleaetbaj lipsegte. Dupd le,partizarea
:speciiiorde amestecs-au putut deosebiurmdtoarele faciesttri:
- cu alun turcesc, carpen, so,rb 9i mojdrean ;
- cu alun turce,scgi fag ;
- cu carpen -si mojdrean.
Cregtereaeste destul de slab5, producrtivitatea
trebuie socotiti ca inierioard. Forma arborilor lasd 'de dorit, trunchiurile sint strimbe gi crdcdnoase.
Qegenerareanaturald prin slmin{d nu se observd.
Subarboretul uneori este destul de bine dezvoltat, predo,minindcornul ;
in alio cazuri este rar, compus din : pdduce'l (Cra:taegus monogyna),
mir pdd,uret,mrrr (Rubus sp.), miceg (Rosa canina), salbd moale, salbi
riioas5, clocotig" mojdrean, soc comun, dirmo,x, mai rar scumpie, salbd
mare (Euongmus latifolia), llliac. Dintre plantele agdfdto'are se gdse,sc
,curpenul de pidure -si iede,ra,care deseori rdmin pipernicite.
Pdtura rrie nu este prea pu{ernic dezvollati dirr c:ruza solului stincos.
Ea poate avea aspectedestul de deo,sebite,,
predominind insd plantele de
mull, pe lingd care se gdsesc gi o serie de specii de locuri deschise9i
stincirii : Aspleniurn lrichomanes, Celerach officinarum, Polgp,odium aulga.re, Scolo'pendrium oulgare, Da:clylis glomerata, Melic'a uniflo'ra, Bronxtls roftiosus, Polygonatum ot'fic'inale, Asarum europaeum, Tamus co'mmunis, Llrtica dioica, Parietaria o,fficinalis, Lunaria rediuiua, Helleborus
ociorus, Ane'mone hepatica, Geum urbanunt., Lathyrus oenetus, Euphorbia
amygdaloides, Me'rcurialts perennis, Gera,niuntrobertianum, Circaea lutetiana, Sanicula eurapaea, Torilis anthriscus, Chaerophyllum aureum, Litlrcsperrnum p'urpureo-caeruleum,Satureia oulgaris, S. intermedia, Cynanchum uincetoxic'um,Asperula odorata, A. taurina, Galium sc'ltLltesii,
Conr,panulaperstcifolia, Chrysanthetnutn co'rgmbosum,Inul.a conyza, Mycelis muralis etc. i un aspect aparte constituie arbore,tele cu patura
prrternic clezvo'ltatd de Geranium macror rh7zunt.
Aceste arborete joacd un ro'1 loarte important de lixare gi protecfie
a solulgi.
'2Js_
'fot
CAPITOLUL XII
GORUNETE
(formafiaXVI)
T I P U R I L O RD E G O R U N E T E
A . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E A
(alte speciiin proporfiede cet mult 0,2)
l. -
vie din
2. -_ Productivitate mijlocie
3
l0
Productivita,teinierioard
4
I
3.-
Regiune de dea,luri
Qegiune de cimpie
4.-
5.-
6.-
14 -
Tipuri de
209
.,
Pdtura vie din Festuca siluatica, Melica uniflora, Calamagrostis arundina'cea, Poa sp., Luzula albida, producind o
in{elenire co'rnp'letda solului. Versar-r{icu inclindri diferite.
cu so'luri bine drenate.
95. GORUNET DE COASTA, CU GRAMINEAE SI LUZULA ALBIDA
9. -
Depresiuni ceva mai adinci printre dune, in terenuri nisipoase de silvostepi din sudr.rlMoldovei.
/OO. GORUNET PF NISIP
1 0 .-
Subarboret puternic dezvoltat cu parti,cipareaspecrilor termo'file - carpinifd, mojdrean, scumpie - care uneori ajung
si lormezegi rrrre'tai do,minat.
.
ll
Sirbarboretui
nrai siab dezvoltut,fara specii termofile
Srrbarboretsau al
pini!5.
etaj constituit
arles
Car*
102. G O R U N E T C U C A R P I N I T A D E P R O D U C T I V I T A T E
INFERiOARA
l4
l5
- (egiunea
joase,
dedealLrri
t"
"Jfi;n::'ffi'Jli:": i:";^:
I O 5 .G O R U N E T C U L I T H O S P E R M U M P U R P U R E O . C A E R U L E U M
15. -
16. -
l6
I J . D E S C R I E R E AT I P U R I L O RD E G O R U N E T E
92. GORUNET NORN1ALCU FLORA DE MULL
BIBLIOGRAFIE.
a) (172)
gdsesc stejarul pedunculat,cerul, girnifa, fagul, carpenul, plopul tremurito,r, ulmul de munte, pa,ltinul de munte gi de cimp, jugastrul, teill
argintiu gi pucios, pirul pddure'f,sorbul de cimp, ciregul. Fagul, ciregttl,
carpenul 9i teiul se pot ridica pind la proporlii de facies.
Consistenfanaturald a arboreteloreste 0,8-0,9, uneori scade la 0,7.
Cregtere'aeste loarte activd, productivi,tatea superioard. Forma arborilor
esto in majoritate b,und, cu trunchiuri drepte, inalte, cilindrice gi bine
elagate ; to,tugi, mai into,tdeauna se gise,sc si tulpini de,fectuo,ase
intr-urt
procent oarecare. Se ob{ine material de lucru de bund calita'te gi in
cantitate destul de mare.
Qegenerareanalurald prin sdminld a gorunului nu este prea dilicild;
seminli9urile se instaleazd ugor, dar binein{elesnumai in locuri luminate.
In unele locuri se o'bservdnlvala puternicd a tinereturilor de carpen,
ceva mai rar de fag sau de iei argintiu; ele pot forma al doilea etaj
se gdsesc puie{i de : jugastru, pal,tin de cimp, sorb de
des. De aseme,nea
cim,p,cireg, lrasin. Existd, deci, tendiq{e de succesiunesp,regoruneto-glean
sau gorune'to-fdget,dar nu in toate cazutile.
Subarbore'tulnu este prea abundent; e,srte
format din : alun, plducel
(Crataegus monogyna), mer pidure{, miceg (Rosa canina), jugastru gi
afi,ar tdldrdr:sc arbustiv, salbd moale, sal,bd riioa'sd, tei p,ucios arb,ustiv,
crugiri, spinul cerbului, corn, lemn ciinesc, mojdrean, soo comun, rnai
rar salcie cdpreascd,po,rumbargi scoru,gde munte arbustiv.
Dintre plantele parazite este frecvent viscul de stejar, dintre cele
agI{dtorare
iedera; care uneo'ri rdmine pipernicitd gi tiritoare pc
pzimint.
Pitura vie es,te,de obicei bine dezvoltartd,dar i;oate ave,a aspecte
variate. In majoritalea cazurllor ea este iormatd din pla,nte de mull :
frlelica uriflora, Brachypodium siluaticum, Doctylis glamerata, Carex
pilosa, C. siluatica, C. diuulsa, Conetallaria maialis, Maianthe'mum bifolium, Asarum europoer!m, Stellaria holostea, Helleborus purpurascensGeum urbanum, Fragaria uesc'a, F. ztiridis, F. moschata, Rosa gallica.
I"othyrus oe'netus,L. niger, Euphorbia amygdaLoides,Mere'urialis perennis,
Viola siluestris, Aegopodium podagraria, Sanicula eurapaea, Torilis
anthrisc'us, Pulmonaria o,fficinalis, Lysimachia nummularia, Aiuga geneoensis, A. reptans, Glechoma hirsuta, La:ntium ga'leobdolo,n,Saluia glu'
tinosa, Stachys siluatica, Scutellaria altissirna, Scrctphula:rianodosa, hLe'
lantpyrum siloa'ticum, Asperula dorata (uneo'ri gr A. taurina), Galiurrc
schultesii, G. cruciatum, Campanula persicilolia, Mycelis muralis etc.
U'neori se adaugd 9i petrce de mugchi, ca Hypnunt cupressiforme, Dicranum scoparium, Catharinea undula,ta etc. Destul de frecve'nrt,insd, pe
lingi plantele de mull apare gi Luzula albida in cantitate destul de tn,are,
In alte cazur.i,pdtura vie poate fi lormatd dintr-un covor de Gramineae,
mai ales Poa nemo'ralls, apoi Melica uniflora, Festuca siluatica elc. In
iine, s-arr semtnalat cazsri cu urn desis c,ontinuu de Vinca minor dare,
de obrcei nu ocupd o suprafa{i prea ntare.
212
B I B L I o GR A F I E
3"":i::k::;"/,r3:),pi,eo" $21
Acest tip de pddure re localizeazd in cimpii inalte' la contact cu
regiunea deluroasd. El a fost semrnalatin speci'al din partea vesticl a
,Llunteniei. PenirLr prezen\a gorunetelor pure in cimpii inalte mai este
cita'ti Oltenia (52), dar descrierea prea vagl nu permite sd se tragd
1.
conc,luziadacd iip,ul respe,ctives,teidentic cu cel d'i,nMuttie'nia De altlel,
ca
un studi'u
exclus
este
prea
p,u{in
nu
cerceira,t
gi ac,estadin urdrd este
;
inai amanun{it sa indrepta{eascdunirea lui cu vreunul dintre tip'urile
descrise din regiunea de- dealuri sau cel pu{in sd extindd arealul {ui 9i
'
in ace'astddin urmi regiune.
Arbore,telede acest tip au tost semnalatepe cimpii inalte 9i platouri
din regiunea de trecere spre dealuri. Solurile sint brune-rogcateori iutermediare intre brun-rogcat gi cernozio'mds,gradat,cu o po'dzolire de la
slabi la puter,nicd,cu textur,aluto-nisipoash9.icu suficie'ntdumiditate.
Arboreteie sint constituite drn gorlln, 1a care se amestecd steiarrtl
pedunculat,girni!a, ulrnul (ulmus foLiacea,u. montana), teiul argir-1tiu9i
prrcios,paltinul de cimp, sorbul de cimp, ciregul; de obicei se schileazd
r.rnal doilea etaj, complls mai ales din jugastru gi arlar tdtiriisc, la care
s6 m?i adaugd carpenul, pdru,l gi marul p5dure{. Stejarul pedunculat se
poate gbsi in proporlii de tacies.
Consisienla nartttrali este de 0,8-0,9. Cregtereain mod normal este
activd, iar productivitateamiilocie (chiar spre ltmi'ta de sus). F'orma
arborrllor este destul de bund,, cL1 trunchiuri drepte, cilindrice 9i bine
elagate.Se cbline material de lucru de valoare.
Regenerareanaturalh nu a lost s'tr-rdiatdpind in ptezenl;
se gtie, nu pare pre'a dilicild.
In ul,timul timp, arbore,telede acest tip au lost puternic aiectate de
{enomenul r-rscdriiin masd, ceea ce le-a redrurscons,istenla,le-a sldbit productivitatea gi a pus problema regenerdrii 9i relacerii 1or.
Subarboretul erstecomp,usdrin: pdd'ucel (Crataegus monogyna), mdceg
(Rosa canina), salbd moale, salbd riioatsi, crugirn,dracild, corn, singer,
lemn ciine'sc, dirmox.
pinii in prezent.
Asupra paturii vii nu s-au
94, GORUNET CU CAREX PILOSA
BTBLTOGRAFIE. (78)(tzr) (172)
Gorunetecu Carex (l7l)
(l?1)
.
Quercetumsessilit'loraecaricetosLLm
I Aceasti descriere vorbegte chiar de douh tipuri .de gorunete: unul xerofll
alcituit 6in Quercus polgcarpa (platouri) qi altul mezofil format din Q. petrasa {ver.
sanfi umbri{i); este foarte probabil ca ,acestadin urmd si f ie identic cu vreunul tliu
tipurile de la dealuri.
-Pe A{igura Odobegtilor,unde tjut au."ris de pidure esie larg rdspindit, s-au senrnalatunele arborete asemdniioare, dar cu arborii scurizi
acestor arborete
;i slab elaga!i, avind totu,si forme bune ; prodr,rctivitatea
se poate aprecia ca inferioard. Rege,nerare,a
este slabd, in bLrnd parte
lipseste cu totul. Subarboretul, de asemenea,lipsegte de obicei, dar pe
alocuri este p'11fs1nic
dezvoltat, lormat mai a{es din corn gi leimn ciine,sc.
In pdtLrravie se obsen'd ndvala speciilor de locuri deschise.
r\st,ferlde arborete se gdsesc pe pla,tourile din partea inferioard, in
vecinitatea izlazu,rilor.Aspectul lor trebLtieatribuit citorva cauze antropogene: un elect de ntargihe, da,iorit defrigdrii masivelor vecine; drerrarea
excesir,S
a solului, d,incauza rnultirnii
de tra,nseevechi (din 1916-lglg);'ir
'pdgunatul
exploatdrile repetate in cring gi
abuziv. Aceite cauze tiind
parte ireversibile, s-ar pune chestiuneasepardrii unui alt tip de pddure;
deocamdati, insI, nu ciedem sd iie cazul',deoarecefenomenrrlpdre a li
pur local.
2t4
(172, errore !)
Acest tip de gorunet este destul de larg rdspindit in regiunea deluroasd din {ard.
Arboretele cercetatese gdsesc la altitLrdini de 500-700 (800) fl, pe
expozi{ii variate, dar mai mult insorite, cu pante de asemeneavariate,
de la slabe la loarte repezi.Nu s-au ficut pini in prezenl studii arndnunlite asupra soluri,lor; in exernplelecercetates-au identiticat soluri brune,
tipice saLr podzolie, deseorjcu un confinut apreciabil de schelet.Substraturi - nisipuri cu pietriguri, argile.
Arboretele sint compusedin g,orun.Diseminat se mai gesesc: plopttl
trenrurdtor, fagul, carpe'nul, jtLgastrul, sorbul de cimp ; cele trei specii
din urmh formeazd un al doilea etaj loarte rar ; uneori rinine gi ceva
g o r l l n i n e t a j r r {d o m i n a t .
Consistenfa arborete,loractuale este de 0,6-0,8 ; dar, cel pulin in
parte, ea se datoresitedegradirii prin om. Cregtereaeste destul de activd,
productivitateamijlocie. Formele arboril'or nu sint dintre cele mrai bune ;
sint n-rultetulpini strimbe ;i slab elagate; dar gi aceasta poertosI Iie
atribuitd, cel prr{in in parte, degraddrii antroprogene.
Se ob{ine material 'de
cons,trucfie9i, intr-o cantitate redusd, de lucru.
Qegenerareanatura,ldprin sdmin,,tda gorunului este posibild, dar nn
este prea activd. Se mai ghsesc semin{iguri de jugastru, mai p'u{in iag
;i carpen. In orice caz, ultimele dor-rdspecii nu au aici tendinfe invadante.
astiel incit pericolul unei succesiuninedorite este pulin pro,babil.
Subarboretul,de obicei, este rdr, compus din exemplare izolate de:
alrrn, pdducel (Crataegus manogyna), mdr pdd,ure.i, porumbar, rndce'g
(Rosa canina), singer, local gi mojdrean. Dintre plantele paraziilese gdsegrteviscu,l de s,tejar.
Pdtura vie e'stedesiul de abLrndentd,Iormatd in majoritate din specii
de mull : Dactylis gLomerata, Melica uniflora, Poa nemoralis, Festuca
pseudoc.tina,Carex pilctsa, Luzula albida, Canoallorio maiaLis, Asarum
europae'uft7,Parietaria officinalis, Alliaria officinalis, Lychnis coronaria,
Anemone ne'morosa,Ranunculus ouric'omus,Helleborus pLlrpurascens, Geum
urbanum, Fragaria oesca, Rosa gallica, p. arrsensis,Lathyrus oernus, L.
niger, L. aenetus,Cytisus hirsutus, C. nigricans, Genista t[ncloria, G. sagit-
2r6
I E'
BI BLIoGRAF
(30)
dee'oziune
X?',Xti.tr*iit;'jit?,""
3"1l,1'E
;;di;i';"';i;li;
1;l;i;i acrect,,o"i"
si stabelagarg.s" obtinemateri;rl
DE STINCARIECALCAROASA
99.GORUNET
Este un tip de pddure foarte rar, sem,nalatpind in prezent numai din
irnprejurimile
Oragr-rlStalin.
Arboretele de acest tip au iost idenitiiicatela altitud'ini in jur de'
800 nt, pe versanfi crr expozi{ii vestice gi pante repezi. Solurile sint brtttte
humi{ere, superiiciale, luloase, bogate in schelet,- pe substrat de calcar'
titonic ; stiniile de calcar apar lrecvent la supraiafd.
Arbore,tules,teformat dtn gorun. Se schi{eazi un al doilea etaj rar
d i n : i a g , c a r p e n ,p a l t i n d e c i n r p g r j t r g a s t r t t .
Cousis,ten{anaturald este de 0,8. Cregtereaeste destul de rriguroasd'
productivitatearnijlocie. Arborii au lorme des,tulde bune, cu trunchittri
drepte, dar relativ slab elagate. Se ob'!ine material de construcfie, irr
parte,
si de lucru.
Qegenerareanaturald nu se observd; cel mLrlt se gdsesc puie{i rari
do carperr gi jugastru.
Stibarboreiul este destr-rlde bine dezvoltat, agezat de o'bicei itr
brrchete; este io,rmat din : alrtn, pddud (Crataegus monogyna), scorttg
de mun,te (arbr"rstiv),mice; (Rosa caninu), spinul cerbului, salbd riioasS,
singer, lemn ciinesc, caprifoi (Lonicera xglctsteum).
"
contin,udsi iormatl din: Dactylis gloPdtnra erbaceeeste aproape
'Helleborus
puypurttscens, Fragaria ^Lte.sca,
europaeunt.,
merata, Asarunt
Lathyris uernus, Euphorbia am!/gdo.loides,Lamium gaLeobdoLon.GaLium
schultesii, G. cruciata, Asperula odorata, fuIgcelismuralis etc. Pe siinc.i 9i
pietre se gdsesc ferigi -' Asplenium trichoitanes, Potypodiitm uul,gore,9i
nrugchi-*Hypnurn cupressiforme,Thuidiumtamariscinum,Tortellatortuosa".
H ed'toigia albicans, Plagiochila asple'nioides.
Aiboretele de acest-tip au ttn rol important de protec{ie a solrtlLri.
N.B. Descriereadupi ing. L. I'eandru (in litt )'
E . D e s o r i sf d , r i n u m i r e g t i i r n l i f i c i
Astiel de arboretese intilnesc numai sub iormd lragtuentardin nisiprrrt cle ia Harttt Co,nacht.Degr ocuph abta o suprala{a totalb de citc-r'r-i
iectare, prin originalitartealor meriti o descrjerescrtrid.
mai adinci dintre dunele de nisip, itt
in depre,siunrle
Ele se gdsesc_
iorrn:i de lilii orie'ntate'de la nord 1a sud. Solul este un cernozlonr
degradat, ugcr, foarte proiund, clt seflne evidente de podzolire, Iortnat
p
- o u n n i s i p a l b i c i o s ,l i p s i t d e c a l c a r .
Arboretul este constitrritdin gorun, la care se nai adaugd: ultnrrl de
munte, arlartrl tiiSrisc, cire;ul gi pirul pddrrre{.\'e{eta{ia goru'nttlttieste
activd, de.si provine din ldstari de tulpini bdtrine. Prodt-tctivitateaptiate
l i a'In
p r e c i a t dc a t t t i i l o c i e .
sttbarb,oretse gdsesc pddr-rcelul(Crotaegus monogutltt),
barul, spinul cerbului gi salba mo'ale.
Pitnra erbacee destul de abundentd, compusd din Deschantstsia
caespitosa, Xluscari co'mosunr, Polygonum, conr.toletulus,S[,lene inf lata,
Melandryunt album, Clematis recla, Delphinium elatuny Thaliclrum ninus,
Aristoloihiq cl,emaiitis. Dictantnus albus, Coronllla lsaria, Scrophularia
219
/01.GORUNETDE SILVOSTEiPA
B I B L T O G R A F T E .( 3 0 )
Suhaiadubravas dubomscalnim,p.p. (161)
Gorunetul de silvos,tepda fost cercetat pinl in prezent in partea de
sud-est_apodisului ,Lloldovei,unde silvos,tepa-aiunge
id se urce lh dealuri.
Arbcretele de ace'sttip ar,rfost semna'latela altltudini in jurr-rl a 200 rn,
pe platouri ;i coaste, de ,o,biceiinsorite. Solr-rrilesint rep,rezenrtate
prin
cernozionturi degradate, uneori in trecere spre
br,u,n-ro$cat.
-care
Arboretelesin't consiituite din gonln, la
se adaugd diseminat stejarLrl pr,rfo's.
Di,n pLr{ineledate existente rezultA ch se pot deosebi doud
faciesuri: unul firri e,tajuldominat din alte specii,a1 doilea cu un eiaj
dominat, corrlps5 in special din mojdrean, apoi ulm (Ulmus loliacea),
irrgastrr-r,arlar tdlArdsc gi sorb'de cimp ; in tinerefe,mojdrean,ulse amesteci in acelagietaj cu gorunul, mai Iirziu rirnine d,ominatt.
Consistenfanaturald este de 0,7. Cre,gtereaeste pulin activl, produc.
tivitatea inferioar5. Forrnelearborilor lasd de dorit, elagajul nr-rse prodrrce
i n b r r n ec o n d i { i i .
In tinereturi se gdsescpuie{ii de : gonrn, lrlm, jugastru, cires 9i rnojdrean.
Subarboretuleste compus din: pdducel (Crataegus tt'tonog!/na,
C. pentagyna), salbi riioasS, corn.
Pdtura vie nu este prea d,ezvo'ltatd,
compusd totugi din :Merica uniflor,a, Dactylis glomerata, Asparagus officinati-s,conuariaria maiatis, Thaliclrunr aquiLegifoliunt, Geum urbanum, Lathyrus niger, I.itho'spernturn
purp'ureo-caeruLeum,
PrimuLa sp.
( 3 0) .
*
In vestul {arii se gdsesc unele goru,nete,care ar avea, de aseme'nea,
,aspectede silvostepa, dar sint de'osebitede cele descrisemai sus. Ele au
fost semnalatein podgoria Aradului, 1a altitudini de 300-3b0 m, pe ver- toarte repezi. Solul este
_sanli cu expozil,ieno,rd-esticdgi pante ropezi
bogat in schelet,superiicial, puternic erodat, cr"rdeiicit evident de umiditate : substratul este un sist micaceu.
Arboretlrl este iorrnat ,din gorun, l3 car se adaugd arlarul titirdsc
in cantitate ceva mai mare, iar drseminat: srtejaru,lpufol, carpenul, jugastrul, teiui argintiu, pirul pidure!, ciregul
t Datele din prezenta descriere se r.e,fend
mai arlesla lacrilescu mroid,rean
construcfiirurale.
G o m r n edt e s o l u r i s u p e r , f i c i , sacl eh e l e t e( 3 0 )
Gorunetcu Luzula (l7l)
Gorunet cu.Luzula nemorosast Calamagrostisarundinacea(1721
Goruneto-pinelcu Luzula albida (l2l)
Gorunetcu drob pe soluri schelete(121)
nigricanlis,p.p. (123)
Querceto-Cglisetum
luzuletosum (121\
Q.uercelo-Pinetum
?t";::;,r,":;:;"'l:,:r,".?,':;:::;:li,.rli'tuu
Citat fdri nume (168, d)
G o r u n e t e d e s o r l u r is u p e r f i c i a l es c h e l e . t ep, . p . ( 3 0 )
Suhaia pricarpatscaiasudubrava, p.p. (l6l)
Citat fErE nume (121) (168, f.)
G o r u n e t c u B r u c k e n t h a l t as p i c u l i f o l i a ( 7 8 )
Gorunet gs Vaccinium mgrtillus 3i I'uzula nemorosa (172)
Querceto-Cgtisetum nigricantis, p.p. ll23\
| 4. Bde nsauer Mgrtillus -Eichenaald-Tgp (167.l
Citat fard nume (121)
Arboretele cercetaie se gdsesc la altitLrdini ceva mai rnari, 500I 100 m, p.e9o?1n9sau in partea superioarda rrersantilorinsorifi cu panta
lina, pornind de la marginea plator-rrrlor.
solurile sint sbracegr acide,brr-rne-gdlbui
podzolite,podzoluri galbtri
sau chiar podzoluri de destruc{ie,mijlociu profunde sau-superficiale,cu
textrtra.rtsoard
gi un con{inut rjdicat in schelet,uneori puternic cinrentrte
Ia o adincirnerelativ micd. Substratr"rrilesint reprezeniateprin rcci siiicioase acide, ntai frecvent gresii.
Arbore{ele sir-it compuse din gorun pur. consistenfa natr,rralr estc
foarte micd, 0,4-0,7. cresterea esle pLrfin activd, productivitatea inierioarS. l'ortra arborilor esie delectrroasd,
cu trunchiriri strimbe, iniurcite
sarr chiar jn candelabru,_scundegi conice; elagajul natural se ,facegreu,
coroanelesint exagerat dezvoltate.Se ob{irre lenrn de loc, cel nult ie',,a
rnaterialde construc{iirurale.
Arboretele de acest Iip reprezintd djn toate punctele de r.edere urifliurrrm de prodr,rctiece poate da gorunul
Iiegenera-rea_
naturald prin sdrninfd a gonrnului nu se prodrrce sarr
este extrem de diiicila. In schirnb,pe alocuri se instaleazdsemintisrrrile.
de fag si carpen; dar nrci ele nLrse'dezr.oltdntul{umiior
Subarboretrrllipseste; cel nrult apar rrnele exemplare arbustive c1e
scorlls de munte.
Pdtrira vie este puternic dezvoiltatd,ionnind de obicei l 1 1 l c o \ i o r
aproapecontinuu. E,lementulprincipal si nelipsit este V acciniutn ntyrtillus.
la care se adarrgi uneori: V'. uilis-idaea,Calluna t'ulgaris satr BruckenthaLiaspicultlolia,' s-aL1semnalat cazurt cind una dirr cele doud specii din
rurrniidevine chiar pr_edomr'nantd
in pdtura vie.
Se ruai gdsesc: Colamagroslisaiundinacea,Dactytis gLornerata,Nardus stricta, Poa _angustifolia,Luzula albida, ,Ilajanllrcrttuin bifoliurn,
Cy'ea
tisus rti.gricarts,Hieracium sp. etc. Pitura de mrrgchi este gi
puternic
dezvoltatli, compusd din Etttodott schrehe'ri,Hylocomtum splendeis, Hyr;num cupressifornte, Thuidiurn s,p., Qhytidiadelphus triqu,elrus, Dicranutn
scopariunt, Polytrichum juniperi,nunt,Cathurinea tutdlulolo.
/,6. G]RUNET DI] STI\CARIE
Bl BLlOGftrll:l
(121)
Corunete pe soluri scheletesuperiiciale,p.p (30)
Querceto-Cgtisetunttigricanli.s, p.p. (123)
Qttercelun:sessilifloraesa.ratile(121\
Citat farri nume (168, e)
- T i p : t r i J o P r i d u r c .-
c.
225
CAPITOLUL ilII
l. -
fiecare
2. -
Productivi,tate superioard
Productivitate miilocie sau inferio'ari
3. -
,4. -
6
,1
5 -
"*"?Y,:;'o"rH;l
6. -
.7
'
18
7. -
8.-
8
14
9. -
PRODUCIIVIT,\TE
MIJLQ(]IE
lo
li
1 1 .- Z o n d
forestieri
12
- Silvostepi
I t-'
12.-.Cirnpii de divagafie,in apropierede regiuneadeluroasi. Podzol de hidrogenezd,greu ;i compact, c,rl \rariatii puternice,de
trmiditate.In perioadenefavorabileintervin stagniri de cregieri 9i chiar uscdri ale arborilor. Diserninatmai ales ulm si
.!ugastru.
.
1 1 8 .S T E J A R E TD E C I M P I E D E D I V A G A T I E
DE
IRODUCTIVITATE
]IIIJLOCIE
DEPRESIUNE
DIN
SIL\IOSTEPd
i 4. - Ilegiune de dealuri
_ . R e g i r r n ed e c i m p i e
i6
16.-
t7
17.- Cimpii joase mai intinse, in vestul firii. Soluri grele, conpacte,cu exceseteltporarede ap,d,ce prol'oacdhleizareasi jnnrllstinarea. Disemjnratan'inLrlnegru, urlmrtl,carpenul,frasinul
etc.
/23
STEJARET DE
CIMPIE
JOASA. CU
I.-ENOMEN.] DE
TNMI-ASTINARE
DIN
ZONA FORESTIERA
- Siivostepa din sudul .\lold,ovei; stejarul pur localizat in depresiuni dintre dune neimpddurite.
1 2 6 .S T E J A R E T D E T E R E N U R I N I S I P O A S E D I N S I L V O S T E P , \
i9. - ProdLrctivitaiemiilocie.
,22. GORUNETO-STEJARETDE PRODUCTIVITATE }1IJLOC1E
ProdrrctivitateinierioarS.
, 2 6 . G O R U N E T O - S T E J A R E TD E P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A I ? A
T I P U R I L O RD E S T E J A R E T E
B. DESCRIEREA
109. STEJARE'I'DE
INAI,TA
(r33)
?,i::,::::'::::::iz^,:"1x#"v:^acere,tosum'PP(1
Acest tip a. paarru este destul de rdspindit in toatd regiunea de
cirnpie a I,drii.
pe cimpii inal'te, neinundabile,prin v5i largi, care
El se localize'azd,
fe traverse'azd,gi in depresiuni ugoare. In general apare in imediata vecindtate cu arboretelede gleau,in aceeagisau aproximativ aceeasisitualic
de reliei. Solul este brun-rogcattipic sau moderat podzolit, foarte protund,
cu textura lutoasl pind la argilo-lutoasd.Uneori pe petice mici poate li o
lacovi-stedegradati-sartlt1n sol alul'ionrar r,'echi,in curs de trasformare -spre
solrrl 6run-roScat; acest lucru s-a observat in cimpia di,n vest'uXt5rii, unde
arboretetrede acest tip alterneazd frecvent cu stejdretele de lurncd 9i separalia intre cele doui tipuri este greu de fdcut.
Arboretul este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai gdsesc: cerul, girni{a, carpenul, plopul tre'mur5tor,ulmul (Ulmus foliacea 9i
u. ambigua, mai rar u. procera). teiul argintiu, teiul pucios, sorbul de
cinrp .si irasinul (F. excet.sior,ta, F. ho'lotricha).De obicei existi un al
do,ileae,tai rar, Iormat din carpen, jugastru, arfar tdtlrisc, pdr 9i mlr
pddurei. Se gdsesc unele faciesuri aparte cu:
- c.er;
- carpen (in etajul dominat):
- ulm, jugastru si arfar tdtdrdsc (cei din urmi abundenli in etajul
dominat);
- tei argintin ;
- irasin.
arboretelor este de 0,8-0,9. Cregterea este r''iguroaszi,
Consis,te,nfa
productivitatei superioard. Forma arbo,rilor este bttnd ; elagajr-rlse face
in brrne condi{ii Se obfine material de lucru de calitate superioardSenrin(igurilede steiar se instaleazd destul de ugor, dar nu dureazd
din cauza masivului inchis. Se gdsesc 9i seminfiguri de: carpen, rtlttt,.
d,e dud. Se observd a,nujugas.tru,frasin, mai rar de cireg gi subs'pon'tan
mite tendin{e de succesiunespre stejdreto-gleau,prin instalarea tineretrtrilor din samin{d din specii de amestec; aceastd succesiunese prodttce
iie prin carpen,Iie prin ulm gi jugastru, iie prin frasin' In urma exploa'
tariior se poate inmul{i mult irrgastrr-rl9i arfarul titirdsc, ceea ce freb'Ltie
pnvit, de fapt, ca un aspect de degradare.In fine, in faciesul cu tei, exploatzirilein cring duc la inmullirea puternicl a acestuja din rrrml prin
drajonare; ca Llrmare se ajunge repe'dela stejdreto-$|eau.apoi la gleau
aderrlrat.
'l'oate
aces,tefenome,nede succesiune aratd cd in general s,tejiretele
de cirrpie evolueazd spre gleauri. Evolu{iei artroret'ulr-riprecede evolufin
pdturii vii, care in multe cazuri nu se mai deosebegtede cea din gleauri
(de aici iolosirea in trecut a numelui de steidreto-;leaupentru arboreteie.
din acest tip).
230
Acest tip de stejlret este destul de larg rispindilt, dar flrd a ocupa
supraiete prea mari. Esie un tip azortal 9i ca atare se gdsegtepeste tot
in regiunea de cimpie, atit in zona loresitierd,cit gi in silvostepd9i stepd;
riar, in silvostepd9i stepd el capdtd unele caractereaparte (care totLrsi
n-ar t'usiilica separareaunui alt tip).
Arboretele de acest tip se gisesc in lunci inundabrle, dar ldrd ril
inunda{iilc si fjc frcc','ente9i lungi, precunl gi in lunci vechi, care ru se
mai inrrrtdddecit in mod excep'fio,na1,
in schimb au apa lreaticd apropiatii
de srrpratafd.Solurile sint in majoritateacezurtlor aluvionare,crLtde,de
textrrra luto,asi ; uneori pot ii soluri brune slab rogcate del luncl, 15covisti deEradatesau c,hiar brune-rogcateslab podzolite.
Arboretul este constituit din stejarul pe'dunculat,uileori absolut prrr ;
in aite cazuri se gisesc diserninat: carpenul, aninnl ne rt1, plopr-rlatb,
salcia albi 9i plesnitoare,uhnul (Ulmus loliacea, U. arnbigua,IJ. procera),
vinjul, jugas,trul,teiul pucios gi argintiu, ciregul, lrasinttl cotnutt; irr
silvostepagi stepa din partea sudici a idrii se mai po't intilni steiarLrl
bnrnririu ;i frasinrrl pufos. Uneori arboretele se diferen{iazd itt douZi
etaje; in al doilea etaj se gdsesc: carpenul, ulrnul, teiu,l,arlarurl tdtdrfusc,
jugastrr"rl,pdrul 9i t-narul pddure!, Irasintrl. Dupd compozi,ties-alt distirrs
citeva iaciesuri:
23r
---
Ultimele dotrd taciesLtriirt rnocl frecvent sint reorezentateorin arbor e i e , f r t - c a - rsep e c i i l ed e a r n e s t c sc i n t l o c a l i z a t ei r r a l d o i l e r e t a i . ' E l er e p r c zintd, de fapt, stadii de succesiunespre steidreto-sleau
de lLrnch; in asenlcnea cazttri existd o di,feren{dde r,irs,tdintre steiar si celelalte specii.
Inr''ers.f aciesurilecu p'articipareaaninului, plopului gi silciei sini tot
siadii de succesiune,
dar in care steiarnl n-a puttit cu,cerjincd tot terenul.
Consistenfanaturali a arboreteloreste de 0,8-0,9, dar uneorr poate
Ii 9i mai redusd (0,7), farr vreo interr.en'tjedinafari. Creg,tereaesie
loarte actil'r, pro,ductivitatea
superioari. Arborii au iorme bune, cu trnrrcltirtri drep,1g,
cilindrice si bine elagate. Se ob{ine material de lucru rie
cafitate superroard.
Qegenerarea
natttrali a ste.ianrlrri
dtn sdnrinti esie destul de dificild ;
,
irr rtraioritaleacazurilor senrir{igurilelipsesc.ln schimb, sint abundente
serninfigurile de frasin, uneori de rrlm ; acesteamarcheazdinceputr.rrile
strcce'srrrnilor
care arr Ir:st menfionaternai srrs. In arboreielecrr o oariicipare rnai mare a urlmului,i,r.rurrna tiierilor in cring proportie ltri se
rtzregle dirr cauza dra.jondrii; as,tielsucceslunease poate piodLrce*"i pe
aceasti cale. Se mai gisesc pLriefide carper, r,'inj, jugastfLr,tei pr-rcios.
Srrbarboretuleste, de obicei, bine reprezentat,mai ales din: pldducel
(Crttlaegus monoglLna,in vest ;i C. oxyacantha), ar\ar tatdrAsc,singer,
soc conrufl,ceva urai pufin - alun, zd10g,salcie cdpreascd,ulur de pluti,
portrmbrr.rndre; (Rosa canina), mar pidrrrel.(Naius sr/rreslris,\[. cotnrtturtis), spinul cerbului, cru;in, salbd moa1e,lemn ciinesc, cdlin tn
:
turelelocuri poate Ii abundentclocotigul,dar in general lipseste.
Dintre plantele agdl5toarese gdseschameiui 9i curpenul de pddure.
iar dintre cele parazite, viscul de steiar.
PitLrra erbaceeeste de asernencabcgatd gi consti,tuiti in nrare parte
din plante de null ; se mai adar-rgdunele specii hidrolile. Se rernarczi
ruai ales abirnden{alui Rubus caesius,'rnaisint frecvente:Brachypodiunz
siletcr.ticunt,
Dactytis glomerata, carex s'p.,Tamus communis, conuallar{a
nrcialis, Polygonatum lattloliurrt, P. multiflorunt, Leucctjuntoesliuunt, IJrtica clioica, Alliaria ot'ficinalis, I;lcaria ranunculoides, caltha laeta,
{)etrydaliscaoa, Geurn urbanum, Lathyrus siluester,viola hirta, v. si/ire.slris, Circaea luteti.ano,ToriLis anthriscus,Heracleuntsphond'yLiurtt,
pulntonoria officinatis, symphytum olIicinate, I.amium galeobdotort, stachils
siluatica, cynortchunt uincetoxicurn,Lys[machia nummularia, Veronico hederifolia, Gali.umaparine, G- schultesi[, solanum dulcamaro, Lapsano corttrttttttts eIc.
De la acest tip existi treceri gradate pe de o par,te spre zir.oaie, pe
dc alta parte spre stejdreto-gleauri de luncl gi, in fine. spre steidrete
de ciinpie inaltd din zona forestierl ori de silvostepl.
232
111.S]'EJ1\I?ET
DE LUNCADIN REGIUNEADE DI]ALI]RI
Acest stejdreta fost cercetatpirrd in prezentnurnai in lunca OltLrlrri,
in aproprerede Ora,sulStalin la altittrdini de 500-5?0 rn. De fapt, el ntr
reprezinta ttn tip cl.epcidure,ct un cc-tntplex
de tipuri, care se iorrneazr din
cauza alternan{eipor{iunilor mai joase 9i mai inalte drn 1unc5.
Locurile nai joase sint reprezer-rtate
prin girle si depresirrniinLrndate
regulat, zlvind astlel un excespermanent de ap5. Intre e1e se alld porltttni nrai ridicate,inundate irr rnod exceplicn:rl,dar cu apa freaticd apropiatd, toldeauna accesibilSpentru rdddcinile stejarLrlui.Solr-r1peste tot
este brur-rde lunci crud, proir,rnd,luto-nisipossau ursipc-lutos,pe depozite
alirvionarenisipoasesarr miloase,bogate in carbona{i.
Arboretul este constitrritdin stejar pedr,rnctrlat,
la care se urai anresleca irr iocuri nlai ioase puiirr virrj si jugastrtt,in cele rnai inalte - rrlrn
'ile cinrp
Si in al doilea etaj, ndr pidLrre{; toate acestespecii sint nunrai
d i.'cettt
in aie.
Consisten!aarboretelorrariazi, intre 0,7 gi 1,0. Crestereaeste actir-i,
'prodnctir,,itatea
si.rperioari.I;orrna arborilor este, irr general, destrrl de
brrnd.[:lagajrrl,de objcei,se iace in butrecorrditii,dar in lccrrri cLrco,rtsisieir{d cer,'amai micd coroaneleajrrng la o dezr.oltareplea nrare.Sint frecr,errtegeirvurrle.Se poate cb!irrenraterial de lLrcnrdestul de rnr-r1t
;i de
bund calitate.
I{egenerareasiejarLrlrrieste, in general, destul de diticilS. Se irrst:leazl in ttnii atri sernin{isurilede stejar, care insd uLt rezisi5 prea urrrlt.
Ceva rnai frecventesirrt semintisurrlede ulm.
Subarboretrrleste slab reprezentatin porfrunile nrai joase, predontjr-rincl
singerul, 1a care se mai adr6rlg;lire izo,laiede: mdlin, pidrrcel
(Crataegus ntonogyna), salbd rtroale,soc cofllult, cdlin; in lccrrri nrai
jrialte sLrbarboretrrl
este des;i puternic dezvoltat, forrnat din acelea,si
specii la care se urai adar-rgd:ahrnul, mdcegrrl(Rosa canina, R. losnenlasa), salba riioasi, spinul ce,rbului,tuilichina, dirmoxul, lemnul ciinesc
Dintrc plantele aglfltoare se glse;ie harneiul.
Pdtirra vie are aspectevariabile, dr,rpdmicroreliel. 1n lo,curile joase,
regulai tnundate, predornindRubus ca:esius,la care se adar-rgImrrlte
plante hidrofile, ca: Phragntites comrnuris, Baldingero arundinacea, Ra,nuncLLlusrepens, Chrysosplentum alternifolium, Symphyturtt, off icinale,
Itlsiruachia uulgaris, L. nuntntuLario,Alentha uerticillata, Eupaloriunl. cot'Lrtabirtum, apoi Dacty[is gktrnerata,Calamagrostisorurldtnacea,Poa nento'
rolis, Llrlica dioico, Geum urbanum, Geraniunt phaeum, Imp,atiensnoiitangere, Aegopadiunt podagrario, Pulmonaria offi.cirtaLis,Glechovnahede'
.rocee, Galeopsis letralit, G. oersicolor, GaLium aparine etc. 1n locurile
rrrai ridicate, inrrndate rar, planrtelehidroiile in majoritate lipsesc, Rubtrs
caesiusgi Gramineae sint rnai pulin abunde'nte
; in schimb, se dezvolti
o pitLrri iorrnati nrai ales dil plalte de rttttll, in care, pe lirtgd speciile
lotate rnai sus, itrai participA Ilrachypodiurn siloaticutn, Carex siLuatico,
233
Polygonatum latifolium, Corutallaria maialis, hloianthemum bilolium, Paris quadrifolia, Ga'la:nthusniualis, Ilelleborus purpurascens, Ane'mone ne'
morosd, A. ranunculoides, Isopyrum thalictroides, Ficaria ranunruloides,
Allia:ria officinalis, Corydalis solida, Eupho'rbia amEgdaloides, Aiuga rep'
tans, Lamium maculatum, Galium schultesii etc.
N.B. Descrierea, in parte, dupd L. Leandru, A. Slvulescu, H. Furnicd, V. Enescu
(in litt.).
1/2. STI]JARET DE COASTE SI PLATOURI DIN REGIUNEA DE DIIAI-URI,
DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE
BIBLIOGRAFIE.
S t e j i r i g d e c o , a , s t(i1 0 5 )
Quercetum legumincsutn (105)
Quercetunt roboris dacicum (19\
Descrisldrb nume (17) (16$ a)
Acesta este tipul de stejdret cel mai irecvent irr regiunea de dealuri ;
deosebit de rlspindit este in bazinul interi'or al Ardealu,lui,unde ocupd
supra,fe,fe
mari intre anumritelimite altitudinale. Unele arborets, de virstd
desiul de mare, ar pu,te,a
li artificiale la origine, dar aceastanu con'trazice
clasarea lor la acest trp.
Arboretelecercetatese gdsesc1a altitudini de (100) 250-500 (700) m,
mai ales pe versan{i cu pante slabe sau moderate,citeodatd pe platouri ;
expozi{ia nu pare sd joace rol, dar actualmenteau rdm,asmai mult arboretele pe expozilii nordice, iiindci pe cele sudice pidurea a fost defrigatd
gi terenul a primit altri destinafie.
O situa{ie caracteristicd este reprezenta,tdprin pante de separafie
intre i.eraselesuccesive,ocupatede alte tipuri mai pu{in pr,oductive(cazul
clasic la Giurgiu). Solr-rrilesi'nt brune, mai rar brune-gdlbui, de texturd
lutoasd sau luto-argirloasd,uneori (terase) cu con(in'utul apreciabil in
schelei (chiar bolovani destul de mari).
Arbore'tele
sittt
cornp'use dirr
siejar
pedrtrrculiit;
diserrrirraI
se
rnai
Qegenerareanaturald a stejarului prin sdmin{d esie desirrl de diiicildTotugr se gesesc ceva semin{iguri, dar se dezvoltd greu. Mult mai bine se
regenerenidgorunul; in arborete de acest tip s-au petrecut in secolele
din urrnri fenomenemasive de inlocuire a stejar'ului pedunculartprin gorun'
care au 9i restrins mult rdspindirea altitudinala a tipului. Se mai observd
tendin;lede succesiunepfin carpen sau fag, care pe alocuri se instaleazi
abundent.In fine, se instaleazdpuiefii de : ulm de munte, cireg, iar uneori,
la altiiucUnimari - de brad 9i chiar molid. In concluzie,deci, tipr-rleste
pulin stabil, evo,lLrindmai ales spre goruneto'stejdret,gorttnet pllr sau
de deal.
mai rar stejdreto-gleau
Srrbarboretuleste destr-rlde bine de'zvoliat,format din : alun, pddLrcel
(crataegus monogyna), porumbar, mSceg (Rosa canina, Q. dumetorum),
salbd rnoale,salbd riioasd, spinul cerbultti,crugin, singer, lemn ciittesc,
exemplare arbustive de jugastrtt, arlar tlthrisc, pdr 9i
soc colllft, apoi
'(Matus
iiluestris, ful. purnila); m,ai lqr s.e gdsesc: .salcia
pddrrr:et
mir
capre'asc5,zmeurul, cloco,tigul,cornil1, capriioiul ( Lonicera xylosteurn),
ceiinul. dirmoxul. t)inire plante'leagd{dioare se ghsegtecurpenul de pIdrrre, dintre cele paraztte viscul de stejar.
Pitura vie este bogatii gi, de obicei, puternic dezvoltatd, constituiti
rnai ales din plante de iirull, la care se mai adaugd unele specii acidofile,
ca : Dryopteris litix mas, Dactylis glonrcrata, Brac'hypodium siluaticunt,
Brontus raffIosus, Festuca gigantea, Poa nemoralis, P. pratensis, Des'
champsia caespitosa, Luzula atbida, PoLygonatum multiflorun't, P. latifolium, Conoallaria ma'ialis, Asorum eurctryeun':,Alliaria officinalis, Mc,ehringia trineroia, Silene nutans, S. uulgaris, Viscaria uulgaris, Anemone'
nemorosa, Ranwuulus aurico'ntus, R. po'lya:nthemos,Helleborus purpurascens,Troliius europeaus,Fragaria utridis, F. uesca, Rubus cceslus, R.
hirtus, Geum urbanum, Rosa galtica, Lathyrus niger, L. oernus, Trilolium
alpesire,T. medium, Cytisus nigricans, C. hirsutus, Genista tinctoria, Sedwn
maxintunt, Gerani.um robertianum, Astrantia rnaior, Sanicula europae(t,
Aego,podiumpodagrarta, Chaerophy/ l wn bulbosunt, Torilis ant hriscus, P ul'
rnonaria o,fficinalis,Symphytum tuherosum, PrtmuLa officinalis, Lysimachia
numnuloria, Aiuga geneoensis, Betorti,caofltcinalis, Larnium ntaculaturn,
ivletitiis melisso,phyllum, Satureja uuLgaria, Stachys silaatica, Digitalis
ambigua, Mehmltyrum rLemorosunt,M. biharie'nse,Scrophularia nodo'sa.
Veronica urticifolia, Cyna:nchum uincetoxicum, Asperula odorata, Galiurrt
sclultesii, G. uernunt, G. cruciata, G. aparine, Chrysanthemuntcoryrnbcsum, Hieracium urnbellatum, Lupsanu communis, Mgcelis muralis etc.
//3. STEJTiRE'IDE PLATOURI DiN REGIUNEADE DEALURI
SUPERIOARA
PRODUCTIVITATE
\
D u m b r i v i l e d e p e s o l u r i l ec e n u g i ii o r e s t i e r e( 1 3 3 )
:i:il::r_*#'::
1:,?,,,
pp(30)
Stejziret-9leaude terasd, p.p. (30)
cuso*n'pp (rTt)
:fji';:,1',,.l:::'i',*1,",;'",ar
Acegt tip de pddLrreeste larg rispindit in .[Iurrtenia,anlu]tein cimpia
^ .
inalld si regiunea dealurilor joase.
Arboreteledin tiptrl de fa{d se localizeazdpe teraseleirralte a1e rilrilcr. SolLrlesie brurr-ro';catputernic podzolit, sau chiar un podzol de
hr'droqen'ezi
veritabil,gretr,foarte compactgi permeabil; regirnLrlde urrriditaie este variabil, de la excesiv ce rrm,edprirndvara p,ina la :lproape
ruscatin timp,11lsecetelor de vard. Substraturile si,nt reprezentate prin
lrrtrrri grele argiloase,uneori cu pietrig mirunt.
se corrsiderdcd acest sol nu ;nai corespundestejarului pedLrncrrlrt;
de aceeain attii de seceti s-au produs usclriie nasive c,,nosc1rte,
care fl1
ar,rit loc in spercialin acest tip.
Arbr-,retrrleste constituit din stejar pedunculat,la care se pcr amesrec:l
gor.rrnul,
.ceru19i girni{a; gorunul se poate ridica pi.d la proportii de
tacies. Diseminat se rnai.gisegte r:lmul (urmus foliacea si u'. nioniana).
care poate da si el un facies; apoi jr-rgastrul,artarrl tdtarasc,urai r.rir
'cle
carpenul,plopul tremrrdtor, teiui arginlirr ;i pucios, paltinul
clnpl
'ciregrrl,pdrLrlgi 'rirul pddure{,sorbLrf
de cirnp gi iraslnr-r1.
crestereastijarulrri pare si li lost r.iguroasdin trecr-rt.
nai, in urnra anilor de secetri
strccesivigi datoriti olginii din ldstar a acesior arborete,ele arr lost
puternrc alectate de uscdri rnasive. Asfiel, corrsistenla arboretelor s-a
redus rrrult ia{i de.cea rlormald, iar productrvitaleaa scazr-rtp1tild li
socctitd astAzica mi.ilocie.I",ormaarborilor este destLrlde br,rnd.Se obtirre
material de lucru de bund calitate.
Regenerareaprirr sdmin(i nll se observd i' actualele conditii.
Subarboretuluneori lipsegtetotal, in alle caztrj este reprezerrtatprirr
pttfineexenplarede:.ahrn, uhr de plutd, pdducel(crataegus monogyim),
rndceg(Rosa cani.na),crusin' salbd moale, salbi riioasi, siuger, corn,
lerun ciinesc, dirmox.
Dintre plantele p,arazile viscrrl de s,tejar nrr este r ar.
Pitura vie este puternic dezvoltatd, mergind pina la intelenireatotala a solului. Pini in prezent nlr s-aLrtdcut ierceflri amdnuntiteasupra
c.onrpozitieiei specilice.
236
115.STEJARET
DE TERASIIJOASLSI LUNCI VECHI,DI\ Ri](:II,NI:A
DI] DEALURI
Acesi tip de siejdret actualmetiterlu rnai este prea rispindit ; tererrrrile respecttveau lost de{rigategi air pritnit alta destina{ie.Totugi, nr'ai:
sirrt unele rirnd;i{e ; pine in prezent existenla lor a fost sernnalatiriri
Alrrtrtenier
rnici.
9r A{oldor,a,dar peste tot rar gi pe s-r-rprale{e
Arboretelede acest tip aLrfost identilicate1a altitudini de 300-500 m"
pe prirneleterase deasupraluncilor actuale sau chiar in |"rnci ceva ruai
vechi, ie$ite de sub regimul inr,rnda{iilor.
Asupra solurilor nLt s-atr ldcut cercetaripind in prezent.
Arboretelesint ccnstitujte din stejar pedr-rnculat
; disemrnatse rnai
gdsesc, in etajul dominant, ulmul (IJ lmus foliacea) -si frasinul, iar iir
jugastrul, ar{arnl tdtdrdsc,teitrl
etajul douti,nat,de obicei rar : carpenr"rl,
prrcios,cire'gul9i mdlinul ; prezen{aacestuiadin urrnd este decsebitde
caractenstic5.S-a semnalatun lacies aparte cu lrasin gi jugastru.
Consis'tenta
naturald a arboreteloreste de 0,8-0,9 ; actualmenterrrrele
cln ele sint rdrite prin interven{ia omului pini la 0,5. Cregtereaeste ;rctii-d, prodnctivitateamijlocie (spre lirn,ita de s rs). F,ornra arborilor este'
loarte brrnd, cu tnrnchiuri drepte, ciilndrice gi bine elagate. Se obfine
nraterial de lucru de valoare.
de ditjcild di1 cauza
Qegcnerareanaturald a stejarului este destr-r1
rutnbreidese a subarboretulrri; semintigLrrrlese instaleazd destrrl de lrecvent, dar rtu dureaz-d.
In schirnb,apar pe al'ocurisenrin{igurile
de: carpetr,
rulrri,jugastnr, tei argintiu gi pr-rcios,
cireg, lrasin, ,si chiar de unele specii
care lipsescin arboretulbatrin - lug, paltin de cimp gi de nunte. Exista"
;istlel, o tenciin{i de succesiunespre stejireto-gleau,fird a ii prea proltun!ati.
Strbarboretulesie in rnajoritateacazurilor puternic dezvoltat, aprr)ape
contittttLt.Utteori categoricpredominanteste alunul ; in alte situatli este
un anrestecde mai multe specii: alun, piducel (Crataegus monogyna),.
porumbar,rndlin (foarte c,ara'cteristic,
rndr padr-rrei,
aproapenelipsit; exeriplare arbustivemai abuttdentedecit cele arborescente
din etaiul dorninat),
rrrdces(liosa canina), salbd noale, crugin,singer,lenrn cijnesi, soc connrlr,
cdlin, rrrai rar zrneur,corcodtrg,scorllg de tnunte (arbListir), spintrl cerbr-r1tri,
dinnox. In subarLroret,
rrnii arbu;ti se rernarci priirtr-o cresiere,
tc,artovigrrroasd,de exemplu,singerul.
Dintre planteleagd{itoare se gdseschanreirrl,si iedera.
Pdtrrra vie este bine dezvoltata,de obicer constitrritadin olante tie
rnull, prirrtre care deseori predo,rnirrdAegopodiurrtltodograria'; se rnai
adarrgd Fesluca gtgarttea.,PoLygortatuntlatifoliurn, Conualleria nruialts,.
Arun"t ntticulatunt, Asarnm europaeutn,lJrtic,a dioictt, tllliaria olficinalis,
,lnentctte rletnorose, A. rununculoides, I;icaria ranwrculoicles,"Frcrparia
liridis, Geuin LlTbortutn,Euphorbla amllgdaLoides,Geraniutn p,haeuttr,c.
roberltanurn,vioLa kirta, V. siluestris,circaea lule,licun, Intpatiens n',1[lungere, .Astrantiatnajor, sanicula europoe&,Pultnoflario ollicinalis, stlntGleclrctnahederacea,Lamiurtt pctlihylurtt tuberosuttt,A juga pen:eoensis,
leobclolon,L. rnrtculalunt,Saluia gluti.nosa.,
Lysintachianurnmtrlaria, tlsperula rtclorataetc. S-att mai sernttalatsi alte aspecteale pitLrrii vri, lrnrLrnc
crr predominarealt,ti Ruhus coesius (ca irr 2dvoaie) iau Vinca rnrnor.
237
S t e j i r e 'dt e d e p r e s i u n( e1 2 0 )
in
S t e j d , r e t - 9 , 1 edaemc i m p i e j o a s i c u s o l a r g i l o s ( 3 0 )
H. Furnici.,
121.STEJAITET
DE I'EIIASACT] PRODI,'C1'I\TITATI]
]NFERIOARA
BIBLIOGRAFIE.
Stejdriq
d e t e r a s d( 1 0 5 )
arpinetum helulosurtt
Querceto-C
Citat idrd nume (168,b)
T i p u r i d e p t r d u r e .-
c.241.
el a fost
(GLrrghiu,
241
243
S t e j d r e td e d e p r e s i u n ep,p . ( 1 3 4 )
Stejiret de rovind mare (30).
T26.STEJARET
DE TERENURINISIrcASE DIN SILVOSTEPA
B I B L I O G R A F I E . C i t a tl i r i n u m ep r e c i (s2 8 )
Acest tip de pddure a fost identificai numai in sudul Aloldor.ei,anume
in nisipr-rrilede la Hanu Conachi,unde ocupd o supralatA micd. Dar, pentnr originalitatea lui meritd o scurtd menliune.
Arboretele sint situaie in depresiuniugoare sau terenuri plane joase.
Solul esie de tipul cernoziomuh,ridegradat, u-sor,nisipo-lu,tos,pe subsirat de nisip.
Arboretcle sint constituite din stejar pedunculatpur. Actualmente,ele
sint puternic degradate,in urma tdierilor in cring la virste inainta'te.In
245
c PR
INcIP''
Ar{EsrEcuRILoR
l^?+lTi!F.
ii"3i::l I'il
"'+,
246
$ase specii de stejar se pot gnrpa in prinrtrl rind dupd pretenliile lor falir
de umiditate:
a) nezofi{i - stejarul pedLrncr.rlat
9i gorunul;
b 1 semixerofiti- cerul 9i girni{a ;
c ) xerofiti - stejarul brumdriu ;i stejarul pufos.
Cornbina!iile posibile in cadrul acestor trei grupdri deterrnind lornra{iile:
-- amestecuride stejari mezofi{i intre e,i (goruneto-stejirete);
- anrestecuri
de steiari semixero{i{iintre ei (cereto-girni{ete);
- :irnesiecuride stejari rnezolili 9i semixeroiili;
-- arnestecuride stejari xerolili irrtre ei ;
- amestecuride stejari rnezolili, semixeroiili si xeroii{i ;
- amestecuride s{ejari rnezofifi 9i xeroiili ;
- amestecuri de stejari se'rn'ixerofitigi xerolili.
Se reamintestecd, pentru a se putea vorbi de un amestec,trebLriesi
iie indeplinite anum,itecondilii de participare a speciilor:
- cind sin't doud specii, fiecare trsbuie si aibd 0,3-0,7 ;
- cind sint trei specii, iiecare trebuie sd aibd cel pulin 0,2 ;
- cind sint patru specii, trei din ele treb'uiesd aibd cel pulin cite
0,2, iar a patra cel pu{in 0,1.
Speciile cu participare de 0,1-0,2 in primr-rlcaz 9i 0,1 in al doilea
rru sint de,termdnante
de tipuri, ci de laciesuri; elc nu apar in ntttnirt::t
tipului; de asemenea,
in cazul cind din patru specii doui au cite 0,1 ; irr
acest din urmd caz arbore,tulse considerd ca rtn facies al amestecrtltti
din ceie doud specii mai abundente.
In stabilireatipurilor, in cadrul iiecirei iornafii, s-a tnai linut seatna
9i de pretenliile ialn de alte caractere edaiice. Astfel, stejaruil pedunctrlrt
gi gorunul sint destul de deosebilica preten{ii tatd de sol ; cerul 9i girnifa
sint, in schinb, destul de aserndndtoriintre ei din acest punct de vedere,
dar deosebi{ide primul grup ; in fine, stejarul brumdriu gi cel pulos sirrt
iard-sideosebi{iintre ei, primul putind ii asernuitmai mult cu gorunu[, al
doilea cu cerul gi girnr{a. In cadrul arnestecurilorde trei gi patru spet'ii
s-zrfirrr-rtsearnagi de acesteaspecte,pentrr-ra nu inmul{r nrrmarul tiptrrilor
de pddure. Astfel, cerul gi girnila de,terrnininumai iaciesuri; de exernpltt,
in cadrul tipLrlui anrcstecnorntal de gorun cu girnild ;i cer sint tret faciesuri : cu girni{d, cll cer si girni{d, cu cer. De asemeneaau Ios,tconsiderate ca laciesuri anumite situa{ii loarte rar initilnite; de exenplu, in crdrLll amesteculuide gorut-I,stejar brumdriu ,si stejar pulos exisI| nt lacies
cu stejar brun'tdriu (Iard pufos).
Brnein{eles,sistemul acesta de clasiiicafie este in bund p;rrte
Dar, din diierite incerciri fdcute, pare a fi, iotugi, cel rnai bun.
In expunereamateriei ce urmerazd,dilerite lormafii de ameste'curisirrt
tratate intercalatcrr lormalrile pure din dilerite specii de steiar; altunte,
Iiecarelorma{ie amesteca,td
este inseratd dupii forma{iile pure ale speciilor,
care intri in aceastd forma!ie amestecatd.Astiel, in paragrafr-rlurmitor
se trateazd goruneto-stejdrete
; in capitolLrlXIV, dupd ceretele gi girnicereto-girnifeteleSi amestecurile de stejar pedunculat,
{etele pure
o t'7
TIPURILOR
D. DESCRIEREA
DE GORUNETO.STEJARETE
,127.
XIIJLOCIE
GORUNETO.STEJARET
DE P'RODUCTIVITATE
BIBLIOGRAFIE. Stejirig
d e c o a s tadr n e s t e c( 1
a0
, t5 )
legunlirlosum
mixtum {1051
Quercelwn
Antestecurilede gorun ;i stejar se intilnesc destul de lrecvettt in regiltnea de dealuri ; dar, de obicei, ocupe supraiete mici, marcind situalii
'l'ipul
de trecere intre gorunete gi stejdretepure.
de fafd a tost semnalat
deocarndatdnumai in Ardeal ; este prea pu{in cercetat,de aceea mai ios
se dd o descrieresumard.
Arboretelede acest tip au iost identilicate la altitudini de 350-600 rn,
pe p,lafouri si versanli cu expozilii diferiite,mai de's umbrite, gi cu pante
de la slabe la moderate.Solurile n-au iost cercetateamdnunlit ; se poate
plesupunecd sint solurilebrune de pddure - eventualpodzolite- la lel
ca rr goruneiele 9i stejdretelepure de tipuri asemdndtoare.
Arboretele sint compuse din gorlrn gi stejar pedunculat in propor{ii
variate, de obicei, aproximativ egale. Diseminat se ma,i gdsesc in etaju{
dominant fagul gi ulmul de munte, in cel dominart,care este rar - fagul,
carpe'nul,mesteacdnul,plopul tremurdtor,salcia cipreasci, ulmul de murrte,
jugastrul, paltinul de munte gi de cimp, teiu'l pucios, ciregul, mdrul 9i
pdrLrl pddure!, sorbrrl de cimp, foarte rar {rasinul.
Consisten{anaturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. Oregtereaeste
destul de activ?i,productivitateamijlocie. Forma arboril,or de gorun destul de buni, cu trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate; la stejar iorntele nu. sint atit de bune. Se obfirre material 'de lucru 9i de construcfie.
Pegenerareanaturald a gorunului este destul de acti','d,a stejarului
nrult mai slabI. Se obserr,So inlocuire trcptati a stejarului prirr gorrrn,
evidentd mtai ales aco,lo unde se gdse,sc aldtr-rri arbore,te de generalii
diierite.
Subarboretuleste destul de bine reprezentat,compus din : alrrn, piducel (Crataegus murcgyna), mdr pddure!, porumbar, mdceg (Rosa canina), zfiIeur, salbd moale, crugin, clocotig,singer, corn, lemn ciinesc, soc
comun, cdlin.
Pdiura r.,ieeste bine dezvoltatl 9i alc2ituit2iin mare parte din specii
de mull ; compozi{ia ei, insd, n-a los't cercetaid in mod amdnunfit.
/28, GORUNETO
DE PRODUCTIVITATE
INFERIOARA
STETARET
AIBI-IOcRAFIE.
G o r u n edte s t e i a r( 3 0 )
CAPITOLUL NV
CERETEG
, T R N I T E T EC, E R E T O - G t R N I T E ;T E
AMESTECURI
DE STEJARIMEZOFITI $I SEMIXEROFITI
(tormafiileXlX, XX, XXI, XXII)
A . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E A
T I P U R I L O RD E C E R E T E C
, IRNITETE,
CERETO-CTRNITET
SE
I A M E S T E C U R ID E S T E J A R IM E Z O F I T I
( S T E J A RP E D T J N C U L A$Tr G O R U N ) $ r S E L T X E R O F I T(TC E R $ r G I R N T T A )
(stejatul brumiriu gi pufos cel mult in proporfiide lacies)
l. -
2. -
QegiLrnede c l m p l e
Qegiunede dealuri
3.-
4.-
i)
/29. CERET
NORMAL
I3O. CERET
DE
CIMPIE
DE
DEPRESIUNE
P r o d u c t iirt a t e s r r p e r i o a r a .
, . 3 2 .C E R E T N O R I { A L D E D E A L U R I
Productivitateuriilocie.
250
t)
/33. CERET
DE
DEALURI.
CU
PRODUCTIVITATE
MIJLOCIE
6.-
t,
Qegiune de dealuri
B.-
NOR]\1AL DE
DEALURI
9. -
10. -
QegiLrnede
/ 3 8 . C E I I E T O - G I R N I T E TD E D E A L U I T I
Arboreteleconstituitedin g.)run in ame'steccu cerul sau girnifa sau cu amindoila un loc; stejarul peduncLrlat
lipsestesarr
este numai diseminat
Arboretul constrtrrit dilr stejarul peduncr,rlatin arnesteccu
cerul sau girni{a sall crl amindo,ila un loc ; uneori pariicipd
gi gonrnul
Productivitaterni.ilocie.Soluri proiunde,ldrd schelet.
/39. AMESTEC NORMAL DE GORUN CU GIRNITA SI
CER
lO
tl
B DESCRTEREA
rr'PURrLoil'.1tl:lu.:lfru'
DEcrMprE
B I B L I O G R A F T E . C e r e (t 8 0 ) ( t 7 t )
Ceretd,eplatou(134) (tT2)
Ceretpur (30)
Ceretde ugoaridepresiune
(30)
Ceretde siivostepiLrmedd
(30)
Ceretpur pe soluricu podzolire
(n2l
de hidrogenez|
cerri (5C)
Quercetum
cerri, p.p. (50\
Quercion
cerris(52) (131)
Quercetum
cerristupicurn(122)
Quercetum
ceretul pur este destul de larg ris,pindit in regiunea de cinrpie din
Mrrntenia, olteni:, Banat gi crigana ; de asenenea se gisegte in sudr-rl
Dobrogei, unde probabrl si aibd anumite caraotereparticulare, care pind
in prezent n-au fost cercetatedin punct de vedere tipologic.
Arboretele din acest tip se gdsesc in special pe platouri 9i cimpii
inalte, ierasele riurilor, conurile de dejec{ie vechi sj Iargi, uneori lunci
vechi gi versan{ii inso,ri{i ai vbilor. Ele se lcnalizeazdrnai mult in zonit
iorestierd,$i arulmein xluntenia, oltenia gi Dobrogeain partea ei externi,
la hotar cu silvostepa,pe cind in r,estn,ltdrii, mai mult spre reglLlnea
dehrroasd(ur-rdese continua cu ceretelede dealuri); de asemenea,in
AlLrntenra
si oltenia pdtrund si in partea internd a silvostepei.In general,
ce,retelepure - in asocia{ie cu unele tipu,ri apro,piate,ca cereto-giruriiete,
cero-gleaurietc, - lorneaz,d o bandd largi cLr predominareacate,gorici
a cerulur.Pe alocr-rri,
terenul ocupat de cer prezintd,un slab reliei de dune ;
ir-rastfel de locuri arboretelede tipul de fa,!a se dispun pe teren rna,iridicat alterrrind in mozaic cu cerete cle dep,resiw-Le
saa cu arborete de alta
cornpozi{ie(girnife,te,cero-91eauri,
gleao-cereteetc.).
Solul caracteristic acestui tip este un sol brrrn-rogcatcu puternici
podzolire de hidrogenezd,Ioarte compact gi greu permeabil. In silvostepd,
solrrl este reprezentatprin cernoziom degradat sau prin Iorme de trecere
intre arces'ta9i solul brun-ro,scat,dar, gi aici podzolirea este evidentd.
Irrinrrvara acest sol line apa din topirea zdpezilor, iar vara se usuci
puternic ;i crapi adinc. caracteristici rnai este prezenta calcarului la o
adincime relativ micd. In general, se considerd,cd arealul cere,telorrle
acest tip coresprrndeunui teri,toritrdestul de intins, unde s-a produs o
tasare a terenulLri,c.are a condus la lormarea solurilor cu caracterele
ardtate, dar cauzele acestui fenomen inci n-au fost cercetate.
cerul avind o rnare putere de expansiune,se poate intinde si in sta!iuni, care nu-i sint tocmai tipice. Astlel, au mai fost gisite cere,tede
.){o
dreanul etc. Agezatepe tereLittricu panta repedesi sol siincos sau bolovdnos, acesteraristi par sd fie naturale. In orice caz tttl s-aLrgasit in
apropiere arborete incheiatecu o cornpozi{ieasemlndtoare,care ar justitica presuprrnerea
cd rarigtile respectjvear reprezenla nigte stadii de
degradare.
C . D E S C R I E R E AI I P U R I L O R D E G i R N I ' [ E T E P U R E
134. CIRNITET DE CIMPIE
B I B L I O G R . . 1 FI E . G i r n i { e t ( 3 0 )
Girnijet pur (3C)
(iirni{etpuf sau cu cer {171)
(122t
(;irniJet prrr pe solLrricu pod;-o1ire
putcrnicl dc liiti!-r,getleza
l:rainclli (30) (53, p.p.) (131)
Quercctutt.t,
Quercetunrconlertae lllpictlm t.122)
Tipuri dc padure.
c.
Deocamclatagirnifetel. au
apar destr-rlde unitare, idcind in
"rnlplernai sus. Dar, cercetdrilemai atente,
rnare rna.ioritateparte din tipul descris
desigur, vor dezvilui in viitor existen{a unor deosebiriin productivitate,
care vor conduce la diferen!ierea 'citorrra tipr-rri. Deocamdatl existi o
nretrliune sumard asupra uno'r ,,girni{ete curate" cu ,,aspectede arboret
de limitd" (adicd cregtereaslabd 9i productivitateainierioara). Astfel de
arboreteau Iost semnalatein Oltenia, in teritoriul ocr-rpatde tipul norrnal.
Ele se localizeazAaici pe pantele ctr expozitiesudici ale vdilor largi 9i
puternic insorite, cll soluri schelete, pe cind plator,rrile inver:inate sint
ocupatede tipul normal (52). FAra indoiali ar,'eurde-a face crr rrn tip
aparte,dar caraciensticilelui nu ne sint cunoscrrte.
135.GIITNI'fEl'
NORI1ALDIr 1)lrALljltl
B I B L I O GRA F I E. G0rnilS(133)
Girni{etele de deaiuri se itttihtesc rnai ales in partea vesticd a }ririi
- Banat, Crrgana9i vestr,rlArdealului; dar au lost semnalate;i in Oltenia gi nlutttenia de vest, unde ele irec pe nesirni{itein girnitete de cinrpie. Irle se gdsesc printre cerete gi cereto-girnifetede deah-rri; in orr'ce
caz, sint nrai rare decit acestedor-idtipuri.
Girr-ri{eteie
in regittnea de dealrrri se lo,calizeazdde obicei pe platorrri,
terase,culmi sau \/ersanticu panta slabd. Solul este uit podzol de hidrogenezd,argilos, loarte conpact, loarte grerl permeabil,cr-rcontrasteloarte
258
D . D E S C R I E R E AT I P U R I L O R D E C E R E T O - C I R N I T E T E
/37. CERETO.GIRNilITETDE CI&IPIE
B I B L I O G R A f I E. Ceret-girni{i (133)
Cercto-girni{et(13a, p.p.) (171) (172)
Ceret-girnilet (30)
Girnilet-ceret (30)
QuercetutrrF'rainetti'Cerris (52) (131)
()uercetun Cerris-l"rainetli (52) (l3l)
Umerennobogata i srrhahilmisla dibrava of biagun i ier, p.p' (27)
Pdtura vie eSiebogatd,cons,tituiidmai aies din: Poa pratensis,P. angustifolia, Festuc,a o&lesiaca, t'. pseudooina, Brachypodium siloaticum,
tlndrolngon ischaemum, Po'lygonurL dumeto,rurn, Lychnis coronaria, Thalictrum minus, Alliaria officinalis, Turrifis glabra, Thlaspi perfo'liatum,
Poteniilla argentea, Geum urbanum, Rubus ta'mentosus,FilipenduLa lrcxa-oiridis, Cytisus austriat:us, Dictarrutus albus, Viola hirla,
1;etala, Fragaria
Euphorbia polychroma, Litlrcspermum purpureo-caeruleunt, Ajuga geneoensis, A. reptans Teucrium charnaedrys,Saloia pratensis, Glechoma hirsuta, Satttreia uulgaris, Cynanchum uinceloxicurn, Veronica chama'edrys,
t'erbascum phoeni.ceum,\,'. phlomoides. Digitalis larnf.o, Asperula taurina,
Artenista austriaca, Achillea setacea,Irtula salicina, Serzecioiahobaea etc.
GIRNITIITDI'. DIIAI-URI
1"?d.
CI:RETO
B I B L I O G R A F I E . U m e r c , n nb o g a t ai s u h ah i , l m i s tdai b r a v ao t b l a g n nj t e r ,
p.p.(27)
,icest tip se inrtilnegte
pestetot, unde cerul 9i girni{a ajLrngsd creascl
aldturr in regiuneade dealuri, adicd in Banat, Crisana,r'estul .t\rdealulrri
,si ceva nrai pu{in Oltenia. El este destul de rispindit, pe alocttri chiar
mai irecvent decit ceretelegi girniletele pure.
Arboretele de acest tip se gasesc,al5turi de ceretelepLrre,mai des pe
platorrt'i,dar uneori si pe versan{ii de dilerjte expozifii si inclinalii, chiar
pinil la loai'te repezi. Solul este 9i aici factorul ecologic determinani. De
cbrcer este rrn podzol de' hidrogenezd sau pe coaste - ul'r soi puteritic
podzolit; dar in orice caz este argilos, Ioa,rtecompact,grelr permeabil,cu
varialii nrari de r-rmiditate
in cursui anului. SLrbstraturile
sint reprezentate
prrn argrle, uneori prrn gisturi cristaline.
r\rboretelesini constituitedin cer ;i girni{i, anrestecate
in diferite
propor{ii; de obicei, cerul este predorljnant. Diserninat se mai gdsesc
gorunLrl,stei;rrLrlpedunculat,f agrrl, carpenul, plopul tremrirdtor, ulurul
(Lllmus loliacea, L. ntontana), jr-rgastrul,arfarul tltdrdsc, paltinul de
rnunte, terLrlargintiLrgi pLrcios,pdrul si rndrul pddLtref,sorbul de cirnp,
sconrsrricomestibii,cire,su1,
frasinrrl.S-a semnalatLrrrfaciesaparte,anuirle
c r r t c i . A r l a r r r l t i t i r i s c p o a i e f i ; r b u r r d e n t i r r a r b o r e t ei . i n e r e ,d a r r r r a i
tirzirr se elimini reoede.
Consistentanaitrrald a arboreteloreste de 0,8-- 1,0, dar in unlra
degraridriiantropogeneunele drn e1earr fost ririte chiar pina 1a 0,5. Crc;tere:reste activd, productivitatease poate apreciaca superioarl. 1lr arboretele echienernai in virsti se poate observa birre cd cerul 1a aceezigi
virsti ret:iizeazddirnerrsiurti
nrai rn:iri decit uirnifa. llulie arbo,reteactriale
:trr o prodrrctiernediocri,dar aceastase datore,ste
degradirii. Arborii ari,
itr gerei;r1,lorrnc bune, crr trurrchirrriciljndrrce,drepte gi bine elagate.
Se obfine uraterialde lucru ;r corrstnrctie.
ilegenerareanatLrraldprin sdnrin{deste destul de actir?i 1a glrnrtS,
de obicei ceva mai slabd 1a cer; sint, insd, ;i c:rzuri iirverse,chiar cu
aspectede succesiune
spre ceretpur.
este slab dezvoltatirr arboreteleincheiate,abrrndentpe
SLtb;rrborettrl
alocrtri in cele rhrite. Este lormat din : plducel (('rataegus nTonoglJtLa,
C. oxrTacantha.),
portunbar,mdceg (Rosn cani.na).spinrrl cerbulrri,salbl
261
moale, singer, corn, lemn ciinesc,mai rar salcie cdpreasci, r-rlmde plutd,
scorus comestibil (arbustiv), rnojdrean 9i, in mod excep{ional, ienupdrDrntre plantele parazite se gisegte viscrtl de stejar.
Pdtura vie este bogata; in arboretelerdrite se ajunge la in{elenirea
continrrl a solulrri. Ila-este alcittutd mai ale's din: Poa lriaialis, P. bulhosa, P. nernr.tralis,Agroslls ca:nina, BrachgpMium siluaticum, Anthoxnnlhum ocloratum, Daitytts glomerat'a, Carex diuulsa, Alliaria officinal,ts,
i,ychnts coronaria. A[oehringia trineruia, Geum urbanum, Fragaria uiridis,
Latlulrus niger, L. uenetus,CoroniLlaoaria, Cytisus hirsutus, C' nigr[ca:ns,
Gen[sla ttniloria, Geranium robertia:num,Circaea lutetia:na, Sedum maxim,um, Lysimochto
nummularia, Lithosperrnum purpureo'caerule'um,Sa'l-eucrium
chamaedrys, Vinca ntinor, Galium cr'Wc:ial'un,
lurela uulgoris,
G. uerunt,Cantpanulcrpatula, Lapsana co'mmunis,Inula soLicinaelc.
In srrdtrl tlattatrrltris-atr scmnaiu, ."r*,o-*irnilete, cu ulm, jugastru
si pIr rrzidrrre!dise'rnina{i,gi cu u'n s,ubarboretfoarrte bogat de carpi'ni{d,
la care se rnai adaugd pidLrcel (Crataegus mornguna), mojdrean, lerffl
cu'rpenul de pddrrre gi vita
c?irresc,iar dinii'e plantele agiitAtoare salbaticd.
As,liel de arborete ar trebr-ri,probabil, sd constituie un tip aparte;
dar, datele existente nu sint suficiente pentrtr a se putea lua o hotdrire
definitivd in aceastdprit'in{d. Eventual ele ar fi identice cu cele descrise
iri tlalcarti, ca girrtileto-ceretarnestecot(137).
Problerna diieren{elor a,. p.oAr.Ltirritate 1a cereto-gir'nifete de dealurj este r-ieldmuriti.Exisiir, rncontestabil,arboretede productivitatesuperioard, dar 9i de productivitatemijlocie. ln ce misttrd, insd, aceste'adin
rrriltd reprezinti un lenortrennatural gi ar tre ui sd fie separateca un tip
aparte sau sint datorite nunrai degraddrii antro'pogenegi trebuie sd rdtuittd
in cadrrrltiorrlrridcscris- dateleexistentent1 ne nermit si decidem.
Irr ziceastl ordjne de jdei trebuje meniionat i5 au iost semnalateirr
vestrrl Olteniei cereto-girniletelede dealuri pe soluri uscate,bogate in pietris. l)isenrinat se nrai gdsesc: gorrrnul, ulmul, jugastrul, teiul, mirul
sr parrrl pidrrre{. ln srrbarboretI plducel (Crataegus monogyna) rar.
Regenerareaeste djiicila. Asupra productivitd!iinu se dau detalii, dar
i,n litt. ).
trebnie sd presupttnetncd ea este cel mtrlt mi jlocie (2. P'rze'me{chi,
DE STEJARI
MEZOFIII$I SEJT1IXEROFITI
AMESTECURILOR
E. DESCRIEREA
NOli;\'lAL l)E (lORt-rN (lt
119. ,,\,\'11:STEC
BIBLIOGR,'1
(iIRNITA SI (iER
F I E . $ l e ' a o - c e rdeet d e a l ( 1 3 1
)
Quercetum cerris polgcarpiceae (52)
Quercetum polpcorpiceae-Tilietum p.p. (52)
',;;'7:)*::#:::,,,:'"i'lil:T'";,f::;;:,f:::ifli'll
tl,r91l,,fic5
(a})
cnat{dri,i,,,,f,l.
262
Lrl-
263
S t e j d r e tc u g i r n i t d s a u g i r n i t a c u c o r ( 3 0 )
Stejriret amestecat (31)
Quercet amestecat (stejar, cer, girniti) (171)
Acest tip de pddure a fost identilicatpini in prezentin vestul ;\Lrtnterriei,in cinrpia inaltd sau 1a cotltacttllei ctt dealLlrile;apoi itr citttpta
Banatulrri,in situafii asenendtoare.
,,\rboretelede acest tip se gasesc in cimpie inaltd, 1a altittrdini de
100-200 tn, pe terasegi pe vechilecotrrtride dejec{ieale riurilor, ttrai rar
pe vii gi coaste lrrre; LineoriocLrpdsupraie{eceva ntai rnari ; in alte
cazrrri se intercaieazl ra li;ii ingt'ste inlre cefete salt cereto-girniJete;i
grele si contpacte,cu podzolirede higleauri.Solurile sint brltne-rogcate,
drogenezi evidentl, iorrnate pe loess; in alte cazrtri pot ti alttviulli in
cllra de transfornrarein sol-rl brttn-rogcat.
Arboretelesint constiiuitedin cele trei specii menlionate,crr propor!ii
aproxirnativegale. Se intimpla, .insi,_si rdmina -stejarLrlctt certll satl
siejarul crr gtini{a, specia c-ealaltaajungind sd fie nLtlnai diseminata:
din contra, proporfia
stelarrrlpoale sd'ajurigd
"(pina predominantabsolr-rtsatl,
in proporlii
girni{a
rdiltinind_
cerul
0,2),
ia
siada
sd
muit
lui
9i
tnai'poate fi pe rloctrri trltnui (tllntus ornbigua,t)..[oegale. Abr-urclerrt
Lfacel,care atinge chrar pirra fa 0,11.Dtrpi anlestecrrlspeciilors-art deo'
faciesttri,ctt :
sebit rrrmdto'arele
- cer si girrii{d ;
- cer;
- cer si ulm;
- girni{i.
Deihrl de abundenli mai pot li jlgastrul 9i ariartri tdtdrasc care se
localizeazdirr al doilea'etaj,impreund ctr o parte din Lrlrtt.Disenrinatse
rnaj qi,sesc: stejarul brumariu, gorunr-rl,carpeti.ul,mesteacentll,ploprrl
trernriiAtor,salcia cdpreascd,teir,rfa,rgintiu, pdrul 9i n-rdrLrlpidr'rrer{,iracare itt tinere{ese lrtenfiue
sinrrl.I-oca1mai poateli abrrndentmojd,reanul,
la acela;i livel ctt speciiiede stejar, apoi rinrine in sttbarboretsatt iLl
etai' rlonrinai; dar, in marea rnajoritaie a cazLLtllof,lllojdreanttl lipse"ste'
Arboretele aciuale sint degradate 9i rdrite din cauza inter"'entiei
destLrlde bLtni
este pLrlinactirid 1a stejarrrlpedrtncLrlat,
ourulrri,[)re,sfslgn
1a cer ;r girni.[5.Productivitateain ansambltteste grert de apreci;tt; irr
rirboreieleactualedegradateesie cel mult rniiiocie.
liegenerare;reste destrrl rle ttgoard, dar ttlleori
rlo
qloirr
cer
265
Palentilla a,rgentea,Fragaria uiridis, Rosa gallica, Astragalus glycuPh!.tllos, Ilypericum perforatum, Viola hirta, Chaerophyllum lentulum,
,1iuga geneoensis,Glechoma hederacea,G. hirsuta, Lamium galeobdolon,
I-. tttoculatum, Sal<sianemorosa, Lysimachia nummularia, Pulmona,ia ofltunalis, Lithospermum.purpureo-caeruleum,Galium cruciatum, G. aparine,
.lrtemisia attstriaca. A. uulgaris, A. absinlhium et"c.
,,1?g!,
porumbar,
salbamoale,salbd.iiorra,'singer,corrr.
I C r n n c t,y??oga,!q),
r n e s c ,m o j d r e a n g i s o c c o m u l l .
N.B. Descrierea
dupi Z. Przemelchi(lBA 9i in lilt.).
266
C.4P]']OLUI, XV
E U PARTICIPAREA
S T E J A R E TP
EU R E $ I A M E S T E C A T C
STEJARILORXEROFITI
( f o r m a f i i l eX X l l l , X X l V ,X X V , X X V I , X X V I I , X X V I I I I )
T I P U R I L O RD E P A D U R E ,P U R E S I
A . C H E I A P I , N T R UD E T E R M I N A R E A
XEROFITI
A M E S T E C A T EC. U P A R T I C I P A R E AS T F , J A R I L O R
(steiar brumlriu gi stejar pufos)
)
.)
i. -
A r b o r e t e c o n i p t t s ed i n c e l p L r { i n0 , 8 s t ej a r b r n r n 5 t ' i l , t
Arborete de altd cornpozifie
2. -
3. -
BRUMARIU
PUR,
PE
PUTERNIC
CERNOZIOM
CU
SUBSTRAT
DEGRADAT.
DE
NISIP
iorrnate pe loess
,4
(.errrozionrrrl
puternic sau nrijlociLtdegradat,ttneori in trecere spre solul brun-ro-scat.Cregterea stejarultri brunidriLL
vigrrroasi. Partea itlternl a silvostepeisatt insttlar it't z-ona
loresti era.
I43- STEJAR tsRUMARIU PUR, PE CERNOZIOM PUTERNIC DEGRADAT.
CU SI]BSTRAT DE LOESS
(,ernozionrslab deg,radat.
CregtereasteiarultribrLrmdriupu{in
aciirzi Partea exteina a silvos,tepei
;i instrlar jn stepd
/44. STEJAR BRUMARIU
PUR
PE CERNOZIOM SLAB
CI]
DEGRADAT.
St BS-fRAT DL
I-OI.]SS
5. -
6. -
7. -
.7
R
ZONA FORESTIERA
B. -
9. -
J,I7 STEJAR PUFOS PUR, DIN SILVOSTEPA, PE SUBSTRAT DE LOESS SAU LUT
S'I'EJAR PUFOS
PUR,
DIN
SILVOSTEPA,
PE
SUBSTRAT
de
12 -
NIS]D
IL -
DE
STEJAR PITFO.C
n aturi
propor!ii cleternrinante
de
I2
1'7
LI
13. -
IO
stejar brumdriu 9i
In arnestectotcleaunastejar pedr-rr-iculat,
apare 9i.girtiecare;
uneori
plrlin
0,2
cel
proporfii
de
cer in
pot participaulmul
nifa in"propoiliede 0,1-0,2; de asetnettea
;r frasinul.
- 1 5 3 ,; \ M E S T E C D E S T E . I A R P E D U N C U L A T $ I
B R U A ' 1 A R I UC U C E R $ I G I R N I T A
14. -
t4
Silvostepa saLr par,tea invecinatd a zonei forestiere. cernoziom degradat tipic satt in tranzi\ie spre sol brttfl-ro"*cat'
'5I AI1ESTEC NORMAL DE STE.IARPEDUNCULAT SI STEJAR RRUTARIII
15. -
l5
r\MESTECA'T
DE
HASI\IAC
/s6.RARIsTEDESTEJARPEDUNCULAT$IBRUMARIUDINHASMACEMICI
16. -
Itt amestec gorrln, stejar brunldriLr 9i stejar pulos in proporlie de cel pulin 0,1 iiecare; in cazuri ioarte rare stejarul
puios poate Lpsi, rdminind celelalte doud specii in propor{ii
ie 0,3-0,7 iiecare; mai poi participa ulmul, teiul, jugastrul ctc.
/,J.
17. -
18. -
STEJAR PUFOS
AMESTEC
DE
GORUN,
STEJAR
BRUIIARIU
SI
STEJAR
PUFOS
Antestecdin steiar brunrdriucu cerutlsaLrgirr-rr{a(satt amindoi) ; stejarul pulos lipsegtesau este nltmai diserninat
Anrestecdin stejar pttlos ct-tcerul sari girniia (sau amindoi),
uneori gi crr stejartrlbrumdriu
evideni ntai bttnd ia cer si girnild
Cregiereagi productir,'itatea
, obicei
d e c i t 1 a s t e j a r b r u r l d r i u . S o l r t r ig r e l e ; i c o r n p a c t ede
cu podzolir",f
BRUMARIU
cu srr,rAR
li,1|;g:Tlu;'- sr crRNrrA
-
l8
19
19. *
B. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E S T E J A RB R U M A R I UP U R
purERNrc
14.?
srErAR
u*uttilu.,?;]$fr:,
DEGRAD^r
TSYjJo.u
B{BLTOGRAFTE.
Acest iip de pddure este larg rdspindit in silvostepa din estul llunteniei; se mai gdsestein cimpia Burnazului9i mai rar in cimpia olteniei.
El se gdsegtede obicei in partea inte,rnd a sih.oste'pei,pind la hotar
cu zona forestier6. In silvosiepa Blrdganr-rl-ri,insd, pe alocuri avanseazAadinc pind in apropiereas,tepei
; aici, iilia in care se gdsesc.pdduri
de acest tip devine ioarte largd, atingind pind 1a 40 km. Arboretele se
lacaltzeazd,in general, pe cimpii inalte, p,recum9i in r,bi mai largi ; no.tdm cr l:ocalizarcain vii se observd artit la corxtactulcu zona iorestierd,
la interferenfa cu cerete, cit si la contactul cu silvostepa rnai uscatd, la
interlerenfa cr-rstejarul puios sau cu arboretele de stejar brumdriu de
tipul urmdtor. Fragmentar, arboretele de acesi tip se gdsesc gi in zon?
iorestieri (la nord gi nord-vest de Bucuresti), unde reprezintd,fdrd rlisculie, relicto din vechea vegetafie de silvostepd.
solul caracteristic acestui tip in laciesul luj normal este u,n cernoziom pLrternic degradat, lutos, bogat in hrrmus, loarte profund, format
pe loess; in arborete ,de acest tip din zona iorestierE, iar pe alocuri gi in
partea internr a silvostepei solul capiti caractere de trecere spre cel brunro-scatde pddure. Au mai fos,t sem'nal,ate,spre limita internd a silvo,stepei
sau chiar in partea externd a zonteilorestiere, fragme,nte de arbore,tepe
cernozio'm prr,ternic degradat, crr podzolire evidenti de hidrogenezd,,pe
substrat de lut greu.
.270
*- girni{d ;
- s l e j a r p r r f o s:
- jugastrr-r9i ar{ar tatdrrisc;
- arlar tdtdrdsc.
Cregtereastejaruh,ribrurni,rirr in acest tip esie destul de frumoas5,
degi arboretele sint provenite din ldstar. Consistenta a,rboretului poate {i
chiar plind. Arborii au lorme bune, cu trLrnchiuri bine elagate. Asupra
prcductivitd{ii nu avem date precise,dar poate ti apreciatdca superioari.
Din pdcate, ins5, irr ma,rea ma.ioritate a cazurilor, arboretele din acest
tip sini foarte puternic degradate prin idieri in cring 9i pdgunat; de
aceea nici nu nai pAstreazdaspectul 1or caraoteristic9i cu gre,Ltpot fi
decsebitede arbolete (de aserneneadegradate) din tipul urmdtor.
liegenerarea din slmin{d a stejarului brumirirr nu se observd, dar
socotinrcI esto posibila.
In arboretelebine incheiate,subarboretuleste rar, in cele crr consistenfa ceva nrai redusa poate ii abundeni. Speciile cele rnai abundente
sint pldrlcelul (Crataegus mano'gyna, mai rar C. pentagyna), porumbarul,
salba moale,ceva nrai pu{in spinul ce,rbuluisi lemnul ciinesc.In cantitate
mai mici se gdsesc ulmul de plutd, corcodugul,rnhcegul (Rosa canind,
Il. durnelorurn), salba riioasd, singerrul,cornul; crr totul sporadic se mai
pot intilni eiregul pitic, migdalul piiic, palachina de s,tlncd,scumpia gi
Vegetatia erbacee se caracte,rizeazdprinir-un amestec de elenrente
proprii stejdretelorin general cu cele de stepd; se gisesc 9i unele specii
de ;learr. In arboretelebine incheiate,pdtura vie este rarr gi rep.ereniate
27r
puR pE .,i,lT-3?rJr"SLABDEGRADAT
/44.srEr.lRBRrilirARru
c,u suBSrRAr
BTBLTOGRAFTE.
Acesi tip de pddure este rdspindit mai ales in estul Xtunteniei, atit
in sih'ostepacontinud, cit gi in insule de pddu,redin stepd; de aici se
ridicri pind in sr-rdul.\loldor,ei; se gdsegtegi in silvostepadin Dobro,gea.
In ceeace privegteprezen{alui in silvostepaBurnazului 9i Olteniei,'c:r
aceasta trebuie verificati pe bazA de cercetlri rrreriprecise; este posibil
aici
statiunile respectivesd iie ocupate de s,tejarr-rl
pufos.
Arbore,telede acest tip se gdsesc in partea externd a silvostepei pe
terenrtri Fesesau sulr forrnd de insule in stepa propiu-zisA,unde se locahzeazA mai mtrlt in depresiuniugoare. So'lul este cernoziom slab pind la
mtjlocir-r-degradat,
lutos, indesat prin pSgunatulexcesiv;in depresiunise
giseste lragrnent:t .si cernoziomulputernic degradat.Substratul-esteloess.
In Dobrogea a lost gdsit in teren valu'rat (localizat in talvegr-rlvdir, dar
cu apa freaticd foa,rteadincd), pe cernoziom nedecarbonatat.
Arboretelesint constituitedjn s,teiarbnrmdrju: raroori apar disemina{i stejarrrl pulos, ulmul, pdrul pddLrre{9i arfarul tdtdrisc. Carac,teristicd
este consisten!amai redllsd a arboretelor,care citeodatd sint forrnate din
arbori asezatiin grupe 9i buchete,intrerup,teprin goluri inierbate. Arboretcle actuale,puternic degradate,nu permit sd se stab,ileascd
cu precizie,
in ce mdsuri redrrcereaconsisten{eireprezinti o consecin\ita defraddrii,
implicii nici care a tost consistenianaturald. Dar, sint destule indicii doveditoare c.d qi iniiial arboreteleau fos't mai rare decit in a,ltetipuri de
stejar brumiriu pur. Asrrpraproductivita!iinu avem date certei iir oricc
272
caz este evident tttai scizuti decit in celelalte tipuri. Arborii sint scunzi,
conici, -slab eiag..:{i,deseori cu coronarnenieexagerat clezr.oltate.Ntr se
poate obfine decjt cel mult material de constructi'irurale.
liegenerareannlrrrali prin siminii nrr se obsen.d.
subarho,retrlleste de obrcei sdrac.in numdr de specii si de indivizj ;
se corxp,unediu : pdduce] (Crytaegus rTlonogyna), porimbar, mdceg (Rosa
canLna),lnaJ rar ulm de plutZi,corcodug,rndr pdduref, spinrrl cerbrrlLri,
seJbr.rnoale,..roccomlln, lemn c-iine,sc,
iar jn locui-i deschisesi pe margini
_- urrgdal pitic.
\'egeta{ia .erbaceeeste pttternic.dezvoltatd, clar constjtuiia nrai uiult
.
din specii de locuri deschise.Dinile plantele de pddLrrese rnal mentine
Fragario uiriclls, mai rar Dictatnnus'albus, so'laium clulcantira ;1..'i;
schimb, sin,t abunden'te:.Andropogon ischaetnum, Fesiuca lalesiaca, Melica ciliata, Acld]lea setacea,Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum
etc., rrneori si S/rpc capi.llata.
/45-STEJARBRUMARIIIPLIRPE (,F:RNozroM
purERNlc DE(;R;\DAr
CU SUBSTRAT
DE NISIP
B T B L T O G R A F t E .( t 2 0 ) .
Stejdretul de stejar brulndriu pur, pe cernoziom deqradat cu suir-
:l;:.lTitfr
t;)?:,,i',T#",ffi,n,:';:l
1'#',,,,,
Quercetum pdunculillorae arenosum (122\
Citat fhrh nume (166, b.)
Tipuri de p6dure.
273
dttret, .iLtgastrLrl,
chiar teiul argintiu. Ca aspect al arboretelorgi cregtere,
acest tip pare sb se plasezeintre celelaltedoud. Cregtereaa tost gisitl
asemltratoarecll a cerului (131). In orice caz, productivitatease poate
consideraca destLrlde ridicatd pentrti condifiile vitrege de la marginea
satr chiar din mrjlocr-rlstepei. Consisten{anaturald cu greu s-ar putea
restabili acunt, dar se apropie de a tipului pe cernozi<rmputernic degradat
crt substrat de loess. F-orrnaarborilor este desir"ilde bund, ctr toatd pro\redesirrlde bun.
nienfa din ldsiar. Se poa,teobfine material de co'n'struc!ie
Regcnerareanaturald din shmin{d nu se observi.
Srrbarboretuleste, in general, slab reprezentat,mai ntult sub lormd
cle gruprrri inrp,rhstiatede arbusti. Esie constituit din piducel (Crataegus
rnonogyna),porurmbar,spinul cerbului, mai pu{in ulm de plutd, r'isin
trrrcesc,migdal pitic, rndceg(/?osa caniln), singer, lernn ciittesc.
PItLrra r-ie este reprezentatdprin vegetalia de locuri deschise,printre
care se gdsesc gi uneie specii caracieristiceterenrtrilor nisipoase: Iris
puntilo, Gltpsophila ltaniculata, Syrenia cana, Erodiurn neilreichii, Viola
hyrnettia.'l'ragoTtogon
floccosus.AbLrndeniepe alocrrri sint Slipa capillata
; i R t i h u sc o e s [ u s .
DE DEALURI
DIN SILVOSTEPA
146.STEJAR
BRIJIUARILI
Acest tip de pddure este rar gi are un evident caracter relictic. El a
iost identiticatpind in prezentnrrmai in partea esticd a podigultricentral
t t toldovenesc.
Arboretele cercetate se localizeazd pe r.ersantii irtsorifi, ocupind, in
general, suprafe{emici. Solurile sint reprezentateprin pseudorendzineqi
pr)n cernozicmurjdegradate,pe sr,rbstraturide gresii, nisiprtri calcaroase,
marne nisio'casesarrcalcare.
Arborelelesirrt constitr-rite
din siejar brurniiriu in proporlie de 0,8-0,9.
In amestecse mai gisesc ulmul de cimp (Ulmus foliacea),artarrrl tdtdrlsc ;i {rasinr-rl.
Consi.stentanaturald a arboretelor este de 0,7-0,8, dar actualmente
este redusl in unele cazttri chiar pind la 0,4. Productivitaiea se poate
apreciaca inlerioard.Irorma arborilor lasd de dorii; elagajLrleste nesatistdcdtor.
Qegenerarease produce grell ; se glsesc pLrlini pLriefide : stejar brr,rmdriu, uhl, jr-rgastru9i cire;. Arboretele par sd evoluezein mod natural
spre un stejlreto-gleauc{-rstejar brr-tmdriu.
In subarboretse gdsesc: pidLrcelul (Crataegus monogAna), nrhcesttl
(l?osa dumetarunt),porumbarul, salba moale, cornul, mai rar socul oomun.
In pdtura vie, speciile de pddure se amestecdcll unele plante de locuri deschise.Ea este compusd mai ales din Poa pratensis,Festuca pseud,ooina, Dactylis glornerala, Asparagus tenuifolius, Aristolochia ctleVnalilis,
Agrimonia eupatorla, F'ragaria uiridts, Cytisus ausfriocus, Chaerophyllum
tentulum, Puirnonaria officinalis, Lithospermum purpureo-caeruleum,Teucriunt sp.. Achilles sp., Artem[sia sp.
N.B Descriereadupi S. Purcelean gi G. Ceucd (in litt.).
27+
AI P U R I L O RD E S T E J A RP U F O SP U R
C . D E S C R I E R ET
/li. STEJARPUFOS PUR, DiN SILVOSTIIPA,PE SUBSTRATDE LOESS SAI-: LIrl'
BIBLIOGRAFIE.
S t e j i r e t d e s t e j a r p u f o s p e s o l u r i n e d e c a r h o n a t a tsea u s l a b
decarbonatate (30)
Stejiret dc stejar pufos pe ccrnozjonl dcgladat lutos s a u l l l t o '
argilos (3C)
StejEretde stejal prrlospe cernoziouislab dcgladat pe loess (171).
Stejar pufos pur (172)
Stejar putos pur pe cernoziom (122),
Quercetumpubescenlis(30) (37) (52) (131)
QuercetuntpubescerLtistgpicunt (.122)
all
qlpi21
- cu cer.
Al treilea facies este cu subarboret de scumpie.
Arboreteleactuale sint foarte puternic degradaieprin actiune'aontttlui,
asilel incit consisten{alor a scdzut pind 1a 0,4-0,5. Ele arr trecut prin
mai nulte genera{ii din listar, de aceeacregtereaeste putin viguroasi,
tDe
in silvostepa
este frecvent
cu carpinrfa.
iar productiviiatea scdzrrtd.Dar, unele exemplare de stejar pttfos_prove-nite drn slmin{a, ce s-au pdstrat ici-colo, ating dimensitrnidestrll de mari,
pind la Z0-Bti, chiar 125 cm diametru de bazit 9i 25 m ,inalfime; deci,
in staro absolut naturall se pot realiza cregteri destul de bune'
eegenerareanaturald din sirnin{d pare imposibilnin condi{ir.nattrrale,
cu arbo-reteio'arterdrite si solul iir{elenit.Totugi, incercdrile ficuie att dovedit cd pind 9i o simpl:i oprire a pd;unattrlui este suticienta pentrLt a
produce in uneie cazuri instalarea pirletilor de stejar pufos, chiar in sol
inlelenit; iar rnobilizareasolului o provoacActt sigttran{d.Pe alocttri se
obsen'd $i instalarea semin{igurilor de ulm.
Subarbcretul este citeodatd loarte abLrndent,in alle 'cazuri relativ
rar; este lormat, de obicei, din pddLrcel(Crataegus monoglina), porun-.
bar, spinul ce,rbului,nrai puiin ulin de pluti, corcodug,cireg pitic, ntigdal
pitic, mdceg (Rosa canina), salbh moale, singer, corn, lemn ciinesc; in
blienla este frecvent scoru.sulcomestibil pipernicit. Un alt aspect al subarboretului este cu scumpie predominantd,pe lingd care se gisesc pu{ine
exemplare din speciile aiatate mai sus ; acest aspect se intilnegte rar la
nord de Dunire,- dar este frecvent in Dobrogea ; in aceastd di'n urrnd provincie au tost semnalatein plus alunrrl, salba riioasd, dirmoxul.
agd{itoare se gdsegtecurpenul de pddure'
Dintre plahtele
-vie
este tSaite dezvoltatd, formind un covor continuu. Ea este
Pdtura
tormatd mai ales d.in: Andropogon i.schaemum,chrysopogon grgllus, Festuca ualesiaca,Alelica citiata,"Hierochloe odorata, Salgola ruthenica, AI'
liaria olficinaiis, Lychnis cor:onaria,Pulsatitta montant, Adonis oernaLis,
Qosagdittca, R. pimpineltifo'lia, Rubus caesius, Irag_aria uir[dis, Po'tentilla
argenleo, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Filipendula hexapetala,
Cftisus heuffelii, C. hirsutus, Sedum ma:xin1um,Dictamnus albus, Euphorb{a cyparisiias, Hypericunx elegans, Althaea ca:nnabina,Viola hirta, Vinc'a
herbicea, Peucedanum, alsatic'um, Lithospermum purpureo-cae,ruleum,
Echium rubrum, E. attissimum, Verboscum phoeniceum, Digitalis la'nata,
Teuctiuttt clntnaedrys, T. potium, Saloia aethiopis, Stach!;s aren,ariaeformis,
Cgnanchum uircetoxicum, Galium aparine, Anthemis tincfctria, Inula ensi'
Achillea
1ilia, I-inosyris oulgaris, Iurinca mollis, Centaurea orientalis,
setacea etc.
:t
Ca o situalie aparie, trebuie notat urt arboret de stejar puios din silvostepa Burnazuhti (pddurea Vitdnesti), sitLratin condi{ii edafice neobi;nulte, pe sol brun-cenugiu,ctl puternicd podzolire de hidrogenezd,lulo'
argilos, greu permeabil,co,mpact,pe lut greu (30). Degi agezatteritori;ll
in silvostepd,acest arboret cregtein condi{ii de sol proprii zonei forestiere,
anume: ceretelorgi girniletelo,r; acest din u'rmd lapt se reflectd in existen{a mai multor exemplare de cer 9i girni{a, disemina,tep'rin arboret.
Totugi, acest unic exemplu,nestudiat in mod amdnttn{it in privinla caracterelo,r icrestrere, nu pare sd indrep,tdleascadeosebireaunui alt tip de
pddure.
276
146.STEJARPUFOSPI.}R,DIN SILVOSTEPA,
PE SUBSTRATDE NISIP
BIBLIOGRAFIE.
f ipul acesta de pddure este rar in prezettt,liirrdch rnajoritatea-arboretelbr au lost deliigaie, dindu-se terenului alid destina!ie. El a fost
i d e n t i i i c a tp i n d a c t r r t tn t t m a i i n s u d - e s l u tp l a t o u l u iM o l d o v - e i .
Aici, arboretelecercetatese gisesc Ia- altitudini de 300-350 m' .pe
coaste cu expozi{ii insorite, in apropiere,acLllmilor sau pe cumpene..So'lttsitLtcomplexe de soluri cenugii-inchis9i
rile sint cerioziomuri degradate-sini
nisipoase,nisipo-lutoasesau ltrto-nisipoase,
cernoziomurrdegradate;
-p e s r r b s l r a t u rdi e n i s i p .
Arbore,telesint co,nsiituitedin stejar ptt{os; disertrinatse mai gdsesc:
steiarul brurniriu, ulmul (ulmus loliacea, U. arnhigua), jtrgastrul, arlarr-rl
titlrdsc, teir,rl alb, ciregul gi frasinul. Uneori speciile de amestec, mai
ales stejarul brumdriu gi ulmul se ridici la proporfii de facies.
Consistenta ectuali a arboretelor este de 0,6-0,7 ; probabil, sd fie
scAzuld intrr:citva din cauza degradlrii. Cregterea esie inceatd ; productivitatea trebuie apreciati ca inierioard : in arborete'lede cring, la 20 de
ani, stejzrriiar"rabia 4-5 m indllime si 6-8 cm diametru de bazd.
Re,generareapare a fi diticila ; se gisesc puieli rari de steja'r prrfos
gi ulm.
Subarboretuleste puternic dezvoltat, comipusdin : porLtmbar,migdal
pitic, mdce9 (Rosa iundzillii, 1?osa sp.), spinul cerbrrlui, salbii riioasd
gi corn.
Pitura vie este foarte bogatS, iorrnati nlai ales din specii de locrrri
'.
deschise,predorninind gramineele; se gisesc Melica ciliata, Andropogon
Lschaemum,Dactylis gTomerala, Thalicfrum aquilegifolium, Potentilla ar'
gentea, P. recta, lragnria uiridis, Agimonia eupatoria, Euphor'bia sp.,
L. aruense, SaLr:ianetnorosd, OrigaLilhosperrnum pLLrllureo-coeruleurn,
rtunt uulgare, Campanula hononiensis, Achillea sp., Artemisio sp., Cetr
taureo solstitialis, Xeranlhentum annuunt elc.
Jri.B. Descrierea dupX S. Purcelean gi G. CeucE (in litt.).
prezent
deahrrile
Este un tip loarte rar, selnnalatpina
l attatrrlrti
d r r rs l r d r t B
Arboretele cercetate se gdsesc pe coaste din imediata apropiere a
llundrii, la altitudini de 60-100 m, excep{ionaipind la 260 rn, pe exponezilii insorite, cu pante foarte repezi; s'olurile sint scheleto.pietroase,
evolu;rte,pe alocuri cu stinci la suprala{i, pe substraturi de -sisturi cristalirrc sau brecii silicioase.
Arboretelosint constituitedin stejar pufos si cdrpini{a in propor{ii
varia'ie, de obtcei, aproximativ egale. In arboretele tinere, anrbele sptrir
se men{in la aceiagi nivel, mai tirziu stejarul se ridicd in etajul dominant. Trebuie menlionat cd aici, pe linga Quercus puhescens,se glsegte
277
irecverrt ,.j Q. otrgtLiana: local aces'tadin urmd poate ajttnge chiar prerlominant. Diserninat se lnal gisesc : gorltnul, girni!a, cerul, simbovina.,
lrrgastrul, iugastnrl bdnd{ean9i sorbr-rlde cimp.
Co,nsistenta actrralfi a arboretel'or este de 0,6-0,7, dar desigttr ea
este redusd in rrnn:r degraddrii antro'pogene.Cregterea este slabI, iar
prcrdrrctrvitatea
rnierioard; totuqi s-atl semnalai exemplale de Q.,uirgiiiana pind la 60 cur dianretru de bazd -si 12 m indl{ime. Forma arborilor
lasd de dorrt ; sirtt tnrtlte tntnchittri conice, strimbe 9i no'duroase,ctl '
coroaneeragerat de dezvoltate.Se poate ob{i,necel mult material de constrrtcliirtrale.
llegerterirreanatrrrald din sarnin{i nlt se observd.
pidtrcel
Srrbarboretrrleste c.onstii,litdin : carpini{I arb'ustivd,scttm,pie,
((lratoegus rttortogg/na),
vi;in turcesc, pa{achind de stlnci, salbd rfioasI,
clocotis,corn, nrojdrean,liliac.
Dirrtre planteie agalbtoare este destul de frecventa vi{a. sdlbaticl.
Pitrrra i ie este reTativrard, dirt caLtzasdrdciei nari a solului; este
constitLritd din Dactytis glomerata, Brachypodium siloaticum, Ruscus
aculeatrs, Lychnis coronaria, Cytisus hirsutus, Euphorbia -cyparissias,
L. arnriqcloloides,Vi.ola aruensis, Cynanchum oinceto'xicum,Satureia in'
ternrcdia,Ilieracium pauichii eic. ; pe alocuri se gdssc mugchii Hypnum
cupretsiiornte,lledw,igia ctlbicartssi lichertrrl Cladonia sllttaticaAceste arborete att rtlt roi intportani in proteciia solului. In ttrma
tdier,ilcldin irecut, o parte di,n ele s-au 9i tran,sformati'n tr,rfdrigtrri
carpini{ei.
d e g r a d a t e , , c up r e d o n r i n a r r a
J5', STI]J\RUI- PI'F-OS CI] Ci\IIPINITA DIN SII-\TOSTEPA
Acest tip de pzidureeste propritt rtrai ales silvostepeisi siepei dobiogene, rrnde este reprezentatprin arborete pttternic degradate,fdcind
parte din categoriacelor ce in Dobrogea se desemneazdctt ntturelegeleric <1ernepelic.El a rlai lost seninalai in silvostepa de pe dealurile
BrizIulLri, intr-o lorrni intrrrcitva deosebiti (lipsesc ttnele specii dobrogenc) .
In sih,ostepadobrogeartdacest iip de pzidureeste destrrl de larg
llai mtrlt pe versra'n{iiinsorifi. In ste'pI, dteexemrdspindit, localizi'ndrr-se
p1u pe valea Cara-Su, se gdse.stedirnpotrivd pe versa'nfi cu expozitie
generaldnordrcd.Se poate obserrraciriar o anrnritd localizaregi pe r-t'rsanlii vailor secrrudare:1a periieria pIdLrrii, vdile poartd vegetafia lempe lersantul nai umbrit (in cazul acesta esl-nord-estic);
rroasdrrr-rrrrai
nrai spre interior, pddrrrea ctrprinde tot terentrl, totugi pe I'ersantul mai
insorit (i'est-nord-r,'estic
) rttasil'ul este intrenrpt, pe alocuri poienit, pe
cind cel umbrit are o consisten{5ceva rnai ridicatd. O alta caracteristici
interesantdeste ilisparifia bruscd a r,egetalieilenrnoasepe platott, irnediat deasuprabnz,eiversantuftli.ln telu1 acesta, irtiluenla climei riefavorabile de stepd este aici cit se poate de evidentd.
Ioarte
Solrrl in Dobrogea este db tipul rendzinei, nedecarbonata,t,
scheletctr Idrimitr.rride calcar de 1a suprafa{5,trecind
bogat itr hrrrr.tus,
ce\'a lnai ios in blocrrrruiari de piatra calcaro;isd.Irr dealurile Buzdultti
solrrl este cenroziou-r
degradat.
278
D e s c r i sf i r i
numire
Acest tip de pddure a {ost sentnalatirr dealurile BuziLrlui si jn PienrontrrlRintniculLri,apoi in centrLrlArdealrrlui.Pesic tot este rar, avind
trn pronrrn{atcaracter relictic.
Arboretele cercetateau fosi jdentjiicate in regirrrreadeluroaszi,1a
altitrrdini de 400-700 rn, pe expozi{ii su'dice,estic,e;i nord-estice,crr
partle repezi sarr loarie repezi. Solurile sint scheleie,crr pieirig Si bolovattr la sttprala{i, sarr solLrrjneerroluatemonoorjzonte,nedecarbonatzrte,
9io
(122\
Durnbrdvile d,eantes.iepdnoud (girneal5) (133)
Stejbrete de stejar brumdriu 9i stejar pLrfos (30)
Stejiiret amestecatCe stejar bruntiiriu si stejar pttfos (l7l)
Stejar brumdriu cu stejar pulos (172)
'
?;:li:,:;,i,";::;:,':;,,i:";:;;,,;i,,,i;:i:
"'J'u,ii!,!!'Jii{rl,#',?10,,
siil:;',1ii,:1f
d e c e r c u s t e j a r b r u m i r i , u i , n d e p r e s i u n ,(i1 3 4 )
.
!,ste-g1 tip de pidure relativ rar intilnit gi pLriinstLrdiatpind acunr
(citaiia bibliogralicdse referd la un aspect particular). tll se'intilneste
irt cinrpi:r.Nlunteniej,
in zona lorestierd,ca apari{ii insulare cu suprafete
mici, printre cerete, cereto-girni{etegi stejdrete pure ; aceste aparilii au
un caracter reLctic, reprezentindrimdsifele veihii sih.osiepe,'cotropite
dc curinri prin pidure.
Arboretelede acest tip apar in terenrrri de cimpie inaltd sau in usoare depresirrnidin. aceastdcimpie. Solul este intermediarintre cernoziom
degradzrtsr' bnrn-ro;cat de pidure sarr chiar brun-ro;cat; de obic_eipodzolirea de hidrogenezl este er.ide,ntd,dar Iird sd ajungd 1a prea rnare
282
irr.lensitate.
Par sd existe anutnite deosebiride textttrd, ntergind de la
lrrto-nisipoasi la lLrto-argiloesd
; ele ar prrtea determina diteren{a de productivitate, care insd nir se pot sezis,ain arboreiteleactual,edegradate.
Substratul este loess.
l\rbcreteie sint constituite in nlod obi'snuit dintr-un amestec de stei a r b r r r r n i r j r rs. t e i a r p e d t r n c u l a$t i c e r , i n p r o p o r t i iv a r i a b i l e ; t t n e o r ip r e " d o m i n ap r i m ' i i O d i c u p a r t i c i p a r 6 aa p r o x i n i a l i ve g a l i , i a r c e r r r l a r e a b i a
0,2 ; in alte cazuri, toaie sp-eciileparticipl aproximativ 1a iel ; in iine,
pina la 0,5-0,6, iar celelaltedoud.specii
cerrrl poiite deveni p,redominant,
egale. Poate apdrea ;i girnila, $rt.-ry
sA rdrnind crr proporfii ap,roxrnrativ
destrrl de 4bun'd9'qij.afiarul..Idi6'
toideaura
sint
Aproape
0,2.
trece cie
risc si jLrgastrLil,care iormeaza un etaj dorninat. Ulmrrl (Ulmus foliacea,
u. ambigua) poate gi el in unele cazuri sd ajungd la p.articiparernai
actir,'d,pina'la'0,2-0,9, dar in ntod obigntriteste numai diseminat'Frasinul esic gi el de obicei diseminat,dar pe alocLtriin depresiunise ridici
la propor'fii de iacies. Astiel se pot pieciza lrnnAtoarele {ac-iesttrictt :
--
far.
-- cer 9i rrlm;
- cer si irasin;
- cer 9i girntfi.
Diseminat se mai intilnesc : carpenul, te,iul (7" tornentosa,1nai rar
T. corclata9i T. platyphyllos), pdrul 9i rirdrul pldure!.
Arboretele actuale sint degradate, ctt conststen{i sc6,zttl5,sttb cea
nornrald" Cre;terea pare destul de activl ; productivitatea naturald este,
probabil,cel pulin mijlocie, dar in arboreteleactuale ea este scdzutddin
iauza degraddrii.Ar i:xista rrneieindicii gi asrrpraLtnorvaria{ii naturale
cle prodtrctivttate,
in lunclie de sol, dar cercetaripreciseflt1 s-atl idcLlt;
eventrral,in viitor s-ar pLrieapune chestiitneascittddrii tiprrlrri irr dorri.
ltaturale prin sdrnin{dse obseryi pe alocuri. In- speciaJ,
Regerterarea
cerul flLrctilicd desttrl de abundent; sernin{iguriiede cer sint destul de
ulmul, jugastrul, arfarul tdtdrdsc ;i frasinrrl'
irecr-ente.Se rnai instz.leazd,
si meargi spre ;teao-cere'tpare
arboretelor
evolufia
Astiel,
Subarboietul este. cle obicei, atrundent,tormat d,in: pdd,ucel(Cratae'
gus monogyna.,C. pentaggna), porr-irnbar,spinul cerirtrlui, salbi moale,
laiba riicasa. singer, lenin cijneic. nai rar alun, ulm de plttii, mdcep
(Rosa carirta), nrir pddttre{ si clocoti's.
Pdtrrra r.re este destul de bogatd, foruratd din Rrachypodiurttsiluati'
t:um, Dactylis glomerata, Brontus sterilis, Poa pralensi,s,Alelica urtifloro,
PctlygonalitmtatiTolium,Arunt nmculntu,n, Polygonunt.conoolaulus,Fica,ra-ia,ru,rcu!oides,Geunt urbctnum,Euphorbia anrygdttloides,Viola lirto,
Lyalsaticum, Lithospermwn pLtrpureo-caeruleun'1,
\,/. oclorata,Peuceclo,nuin
simctchianuntmula.ria,\,'a|erianooificinalis, Cynanchuntirtcetoxicttrn, Ga'
Iium crw:ia,tum,Physal.isolkekengi.
N.B. Descrierea,in mare parte, duni A. Clonaru (in
*
Ilai trebrriesI Iie ntenfionatpe sctirt tttl atnestecapropiat de precedentul, anume compus din gorr"rn,siejar brttmlritr $i girni{Zr.Ill a iost semnalat nrrmai in sili'ostepade pe dealrrrileBuzdtlui, rrndestejarrrlbrumd-
F. DESCRIEREA
flPURIto*
,T*13.;lff
rNrREsrErARrr
MEzoFrTr
15J.A,MESI'I]C
NORMALDtr STEJARPEDI]NCULAT
SI STEJAIT
BRLIMARIIJ
B I B L I O GR A F 18. Amestecde stejarpeduncul,a,t
cu s,tejarbrumi,rri'u
pe pl,afouri(134)
Stejdretantestecat
de stejarbrurndriu9i pedunculat
(120)
.Acest lip de pddure este caracteristicsilvostepeidin sudul &toldoveigi
nord-estui,&!-rnteniei(rn'ai ales in,tre Rimnicul Saiat 9i Adjud). La sud de
Ialornr{a lipsegtein silvostepd,dar se intilnegte insular in partea externi
a zonel forestiere,pe suprafele mici ; aici a,reun caracter r:elictic.
Arboretele de acest tip se gisesc in silvostepd, mai ales pe cimpia
inclinatd a Piemontului Rimnicului, dar gi in cimpia propriu-zisd.solurile
sint cernoziomuri degradate, adinci, inci bogate in humus, cu textura
lu,toasd.Substraturile sint reprezentateprin loess, m,ar,nesam aluviuni. In
lunca veche a Siretului acest tip a fost gdsit gi pe aluviuni cu primele
inceputun de solificare. In general, apa lreatici se grsegte la micd adincime - (4) 7-8 m.
.Menlionarrr ca pe alocr-rriin Piemoniul Rimnioului, solul prea grsu
produce disparifia completi a stejarului bru,mirju din amestec, rdminind
arborete plrre de stejar pedunculat (tipul sleidret norrndl de sf/oostepd).
Arboreteles-intcompusedintr-un amestecde stejar brumarju gi pedunculat, in propor{ii variate. Se adar"rgi in plus ulmui (Ulmus ambigua, fL.
foliacea, mai rar {J. procera), jugastrul, arlarul tl,tdrisc .si pdrul paduret.
De obicei, aceste specii sint numai diseminate; destul de des-lipsesc
crt totul. Au lost insd semnalate9i cazuri cind ele aiung Ia proporfiede
facies. Deci, pe lingd faciesul pur, au mai iost identilica%:
- facies cu rrlm ;
-- Iacies crr ulm,
.iugastrLrsi ar{ar.
Lr cazul din urmd, arboretelenai in virstd se e'tajeazl; jugastrurl,arlarul _si in bund parte ulmul rdmin in al doilea etaj.
cottsistenfa arboreteloractuale este 0,7-0,9 ; ea este evident scrzLrti
1n Lrrnradegradarii prin onr. cregterea gi productivitateapar a li mijlocii
pe'trtrustejarul pedunculat,une'orichiar i'nie,rioare
; d,ar aiest lucru s6 datoregte 9i el, cel pLrlin in parte, degraddrii antropogene.In ceea ce prive9te steiarttl brtttrtziritt,se in{elegecd el i.-siglsegte aici cel pulin conrtilii
egale crr cele uuri bune sialirrni de sih.ostepr,trnde apare p.ri. Deci, ar'Ii
cazul ca productivitatea normali sd iie socotitd cea superioard. Acesta
este un-.caz Iipic al inconvenientelorstabilirii claselor de prodLrctir,itate
pe speclt.
2E4
(46)
Acest tip de piidure este caracteristicpentru Delta Dundrii gi se g5segtedestul de trecvent in pddurea Letea. El ocupd terenuri cu apd freaticd la adincime destLrlde micd. Solurile destul de bogate in hrrmus sint
forrnate pe nisipuri.
Arboretele sint compuse din stejar pedunculat gi stejar brumlriu ;
disenrinaise gdsesc plopLrlalb, plopul tremurdtor, lrasinul oomun, frasinul
puios, mdrul gi pdrul pddure{.
Consistenia este de 0,7-0,6. Prodr-rctivitateaeste inferioari. Formele
arborilor sint, in general, nesatisfdcitoare,cu tulpini strimbe gi sinuoase;
coroanele sint exagerat dezvoltate, oLrcrengi groase.
este destul de dificild, rnai ales din cauza subRegenerareastejarr-rlui
arboretr-rlui
des. Puie{ir de stejar se instaleazd,dar pier curind ;i numai
in locuri mat bine luminate dureazd.rrn timp rnai indelungat.
Subarbcretlrlforneazi rrn desig aproapecorrtjnurr.Se courptrtedin:
pSducel (Crataegus monogljno), singer, lomn ciinesc, cdlin ; pe nrarginile arboretelorse gdsescporumbarul,spinul cerbului gi dracila.
Dintre plantele agifdtoare se gdsesc: curpenul de pddure, vila s5lbaticd si Periploca graeca (aceastadin urmd mai rar decit in alte tipuri).
Pdtura erbaceese compune din pu{ine pilcr-rride Conuallaria majalis,
l?ubus caesius si Galiunt rubioides. localizate in ochiurile lSsate de subarboret.
Actlralnrente,arboretelede acest tip se alld sub un regirn de protec{ie,
ca rnonumental naturii (intreaga pddure Letea).
dupEV. Leandru(in litt.).
N.B. Descrierea
156.RARI$TEDI] STEJARPEDUNCULAT
DIN FIASM,\CE
MICi
SI B,RUM,ARIU
IJ I b LI O G R AI-'l E. Descris l5rii numire gtiin{ilica (41
)
(46)
La nord de Dunire, acesi tip pare a reprezentao raritate. A lost sernnalat numai in sudul A{oldovei si in cotul carpa{ilo,r, acolo unde silvostepa se urcd pe dealuri gi astfei devine posibii amesiecul intre stejirul
pr-rlosgi gorun. Chiar din acestesitua{ii datele sint pr-riinegi fragrnentare;
prin urmare, ne rnul{umim cu o descrieresuma,ri. Este 'foarte probabil ca
tipr-rlsd fie mai rdspindit in pddurile dirr nordr-rlDobrogei (2ona fore*.
tierd), dar nu poseddmdate de acolo.
286
sr xERoFrTl
159. AMESTEC DE CER SI GTRNITA C{J STEJAR BRU,&IARIU
u l b l.I OG R Ab I !a. Cereto-girni{et,p.p. (134)
Amestec de cer cu stejar brumdriLr pe platouri (134)
Amestec de cer cu stejar brumiriu in depresiuni (134)
8ill,JTTn:J
i;,: J'i?b,
"1,
Quercettut't peduncutiflorae-Cerris (l3l)
Quercetum cerris mixtum (122)
Quercetum confertae mixtum (1221
de trei specii in proporfie mai mult ori mai pu{in egale, 9i mai deparie
- la arborete cu predominareagirnilei si cerul numai diseminat; stejarul brumd'riu nu ajr-rngepredominant. Aceste aspectereprezintd tac.iesuri Si anume:
- facies cu cer 9i girni{i ;
-- Iacie,scu cer ;
- lacies cu girni{i.
Diseminat se mai gdsesc: stejarul pedunculat(pe alocuri in depresiuni, poate chiar inlocui stejarrrl brumdriu, dar pe srrprafe{ernici), stejarul pufos, carpenul, ulmul (Ulmus ambigua, mai'rar U. fctliacea), jugastrul, ar{arLtltitarisc, pdrul si nrdrul pddure{,frasinul corrlungi trasinr,rl
puios. In arboretele trnere arlarul tdtdrdsc poate fi abundent, dar mai
tirziu propor{ia lui scade sensibil. La virste ceva mai mari se produce o
diferen'fierepe etaje ; in etajul dorninat rdrrnirne
arfarul, jtrgastrul, carpenu,l,
o 'oarte' din ulm etc.
Consisten!anaturali este de 0,8-0,9 ; arboreteleactLralesint in btrni
parte degradate prir-ractiunea omului 9i rdrite.
Cregtereaeste actir.d la cer gi girni{a, medio,crd1a stejarLrlbrumdriu ;
de la o v'irstd, se obse,rvdevide,ntcunr steia,ru'lbnlmdri'rl rdmine in urrmd
Acesta este caractenrl principal de difereniierea acestuitip fa{I de urmhtorul, f iindcd proporlia speciilo'r in unerle cazuri poaie sd ajungd la
fel. Deosebireain cregtere este, binein{eles, rezultatul condi{iilor ecologice: in. tipul de ia!5, staiiunea este favorabild cerului gi girnilei, iar
steiarul bnrmdriu cu greu reugegtesd se rnentind; in tipul uimdtor condi{iile sint aproximativ1a lel de favorabile tuturor trei'specij, dar cenrl
poate sd ajungd abunden,tdatoritd puterii lui mare de expa'nsiune.
Asupra productivitlfii, in ansamblrr,nu s-au ,fdcurtmisurdtori precise,
.
iar aprecieri aproximative sint greu de fdcut, tocmai datoritd diferen{elo,r
in cre;tere a speciilor comp'one'nte
; probabil, prodLrctirritatea
in ansamblu
ar putea ii caliljcata ca mijlocie. Forma a,rboriloreste bund, cu trunchir:ri
drepte, cilindrice gi destul de bine elagate. Unele rezerve de girni{d ating
dimensir-Lnimonument,aleca gi in girnifetele pure.
Regenelareacerului prin sdmin{a este foarte activi. a girnifei 9i steiarului brumdriu mai stab?i.ln general, evolu{ia se indreaptd spre eliminareersteiarului brun'rlritr; aceastAeliminare merge mai rapid acolo unde
predomind cerul. Se mai observd instalarea tinere,turilorde uhn, jugasirrr
gi arfa,r
Subarboretuleste destul de abundent,compus rnai ales din : pidrrcel
(Lratoegus monogllna) 9i, in arboretelemai rare, ponlffbar ; se mai adarrgd mlce;ul (Rosa cantna), mhrul piduref, spinul cerbului, salba moale,
salba riioasd, singerul, cornul, lemnul ciinesc, in mod exceplional - pa!achina de stincd.
PdtLrra vje este compusi din: Poa p,ratensis,Bronttts slerilis, Dactylis glomerata, Fastuca aalesiaca, F. pseudouina, Carex michelii, C. praecox, Asparagus tenuifolius, Poiygonatum latilolium, lragaria otridi,s, PcttentiLle orgentea, P. alba, Geum urbarutm, Dictarnnus albus, Violo hirta,
H ypericunt. perforatum, LLtsimachia nummuloria, Lithosperm.umpurpureoca,eruleum, Ajuga geneuensis, Galtum cruciatum, Arte'misia absinthiunt,
A, a:ustrtacaetc.
l9 -
Tipuri dc piduri -
c. 241
CU CER $I GIRNITA
/60. AlvlESTEc DE STEJAR BRUdvLARIU
steja'ruluibrurni'riu (ro)
B I B L I O O RA F.IE. Stejiret amestmat cu preidorni'narea
stejarului brumi'riu pe cerStejiret amesteaatcu pnedomi'narea
n o z i o mp u t e r n i cd e g r a d a (t 1 2 )
QuercetinLpeduncultfloraecerretosull (87) (122)
Acest tip, care dupA o serle de caractere (nrai ales cotnpozltia specilici) se asearndndmtrli crr precedentul,are aproxiniativ aceeasirlspindire
- siivostepa C)iteniei,Burnazr-rlui9i a Bardganultri la sud de Ialorni!4,
crr apari{ii insula,rein zona lorestierd apropiatd._
Arb6retele de acest tip se gdsesc pe terenuri plane sau in depresiuni
nFoare. Solurile sint cernbziom*uridegradate sall fontte de trecere intre
aiestea si solurile brune-ro;cate,de oblcei cL1'o podzolire de hidrogenezd
care merge cle la incipienti pind 1a desttrl de pronunfatii-;in aparilii insu"zona
lorestieri, solul este brLtn-roqcattipic. In toate cazllrile,
lare din
dar ceva
solul este mai ugo,rgi mai pu{in compact decit in tipul _precedent,
ntai greu si mil cornpact decit in arbore'telepure de stejar brurndritr.
Srrbstratuleste loess.
Arboretele sint constituite din stejar brumdrirr, de obicei predominant,
pe iingd care apare cerul Fi girni{a in pro,por{iidiie.rite; citeodatd_pr9q9l;
ii;r, tie a cerrrlrii,iie a -partei,
einritei, scade prrternic,speciarespectivAramlnlnd
proportidcerulrripbate sa Creascdmult, daPe
de
altn
aGLrinita'de
exfan-siune; astiel, se ajunge la arboreitecu
torita puterii lr.ri mari
predomirrareaevidentd a ceruiui, care trebttie to'ttrgisd fie clasate, dupd
ielelalte caractere,in tipr-rlde la{a. Faciesttrilesint asertrinitoarecLt ale
t r p r r l r rpi r e c e d e n t :
- ctl cer gi girni{i ;
- ct1 cer (inditerent de propor{ie);
- cu girni{d.
stejarul pulos'
Disemina{i se tnai pot intilni : steja'rul pedLrnculat,
carpenul, ulmul (Uimus ambigua, U. foliacea), itgasrt'rul,arfaml tdtdrdsc,
p2irirlgi mdrul 'propor{ia
padure!. Ar{arr-rltdtdrdsc abundd uneori in arboretetinere,
ilar rrai tirziu
lrri scade repede. l-a r,'irstemai inaintate, arboretul se dileren.tiazXin dor,rdetaje, cu jugastrLrl,arfarLrlgi in parte tthnul
in cel dorninat.
Con-sisten{a
naturald,a arboreteloreste de 0,8-0,9. Actrtalmerlte,insi,
ele sint in rnajoritatedegradate9r rirrte puternic din c:trrzaac{iunii omuIui. Cregtereaeste Ioarte activA la toate trei specii; spre deosebiredc
tiptrl precedent,stejarul brurndritrrealizeazdaici cregterica in cele mai
productir,e arborete pure. ProdLrctivrtateaeste superioard. Iiorma arborjlor este fntrnoasd,cu trLrnchiuridrepte, cililrdrice ;i birre elagate. Se
poate ob{ine material de valoare.
QegenerareanaIffale din sdmintd se observd nai ales la cer, ceva
-rrai pu{irr 1a ste.iarulbrurtdriu 9i uhn ; apar ici-colo ;i puielii de specii
rrereprezentatein arboretul bdtrin - tei argintir"rsi Irasin. 1n ge,rreral,
'evolu{ierarboretelor merge spre mirirea rapidi a propor{rei de cer. ln
rrnele cazuri, a'rboreteleactrrale sint rezrrltateleer.iden,tedintr-o expansiune a cerului in arboretevechi de stejar bnrnirirr, pure salt aproapepure.
Sr,tbarboretul
e,steiorrnat rnai ales drn pidtrcel (Crtttaegustltorloguna,
rareori C. pentagyna),si po,rrrrnbar;
pe alocuri abundl u1mul de plLrtd; se
290
mar gesesc mdcesul (l?osa canina), nrdrul padure{, salba rrioale, salba
riioasi, spinul cerbului, singerul, cornul, lemntil clinesl, rnai rar sctrlupia,
ci,regulprtic ,si nrigdalul pitic.
Patura vie este destdl de bine dezvoltatd, compusi d\n: Brachypodlury siloaficum, Poa pratensis, Bromus commutaris, Festuca oalesiaca,
Andropogon isclaemum, carex michetii, c. diuulsa, Adonis uernalis, paeortia.peregrina, Rubus caesius,Fragaria oiridis, Fttipenduta hexa,petato,potentilla alba, P. argenlea, Geum'-urbanum,vicia'cracca, vinca herb'ac'ea,
Dictantnus albus, v'tctla.hirta, Lithospermum,purpureo-caeruleunt,Lgsintachia riummularia, Glec-hotnahirsuta, Aiuga geneoensis,satureja oitgaris,
Valerianrt oifuc,inatis,
VerortIcachantaedry"s.
daliuttt cru.clatunit,'G.opZrirre'.
Aftemtsia auslriaca, Chrysanthemun ta,nacetum eIc.
767.4\4ESTECDE STEJARBRI-]M;\RIU
sI pr,rFOScu crrR sr aitRNIl'1\
BIBLIoGRAFIE.
Stejdretamestecat
cu p,redom,inarea
stejaruluri
p,uros,
p.p.(30)
(r72)
Ceret amestecat, p.p. (30)
Cer cu siejar brumdriu gi prrios (l7l )
Girnifet amestecat (172)
Quercetum pubescenlis-peclunculiflorae-Cerris
(37) (i2)
(l3l)
S t e j r i r e t a m e s t e c a tc u p r e d o m i n a r e as t e j a r r r l r r pi i u l o s , p . p . ( 3 0 )
ff),is(37)(b2)(13,)
t;::,,i:;"ffi',:,,!;1,,
Acest tip de padure este puiirr rdspirrdit q]..u lo:t sernnalat pirrl in
prezent
nr-'ai diri silvosiepa Bu'rnazului gi a Olteniei'
'
Arbo,retelecercetate se gdsesc in terenuri pilane sau ugor i'nclinate,-ta
coniact inire silvostepd 9i z6na fores'tier5,pe s6lul de cernoztrxndegradat,
cu texturalutoasdpirle li argilo-lrrtoasi,compact,g.rEttpermeabil,uscat,de
oticei cu poclzorlirenetd de hidroge,ne'zd,dar u'neori nepodzotfit.Mai rar se
mai comi,ntilnegte pe soluri brune-rogcatd de pddure, dar de ase'mernea
pacte, grele 9i uscate.
sint Io,rmatedin siejar putos, la care se amestecdfie cerul
Arbo,re,tele
in cazul diir
.si girnila impreund, fie nlmar unj dln aceste doud specii;
sint.vadisemjnatd.
Pro'por{iile
gbse'gte
se
specie
de
amestec
a'doua
u.nld,
riate ; {iecare dln cele trei spccii poate si ajungd la predominareaabsolutd, pind la 0,6-0,7 ; dar sint gi cazuri cind toate trei sau doud atr
propoili" egald. Diseminat se mai gdsescstejarul brumdriu, ulmul (Ulmus
a(arul tdtdriic, plrul 9i mirul pidurel I in arboreo*'ttgin1,'iugas,tr.ul,
"arfarul
tdtdrdsc poate Ii aburndent,d3t _p" .urrnd proporlia lut
tele t]nefe
i.rau ."peae.'Dupi pafiicipirea ce,lorire'i specii de stejari s-au deosebit
trei iaciesuri:
*- cu cer gi girni{d ;
- cu cer;
- cu girniid.
Arbore,teleactuale sint in mare majoritate puternic degradate, clt
consisten{dscdzrrtdpind la cel mult 0,6-0,7. Cregterea,ilsar p?rg.destul
de activd la toate trei specii, mai ales la cer. Asupra productivitdfii' caligi posibitlta!ilor de regenerarenaturald prin siminftr ntt
ti{ii procluselo,r
ru' pot da prectzdri.Se poate spune, fotusi, cd evo,lLr{iaarborelelor pare
cu
si meargd ipre rndrirea |roporliei cerului ; itt ceea ce prives'tefacies.uL
cer, sint"moiive sd credem ca in unele cazuti el p'rovine din invazia tecentd a cerului in arborete pure de stejar ptrlos din trecut'
292
Subarboretul este alcdtLritmai ales din : pdducel (Crataegus monogyna), spinul cerbului, salbd rnoale,mai pulin porurnbar,corcodug,miceq
(Rosa canina), salbd riioasd, singer, corn, lemn ciinesc.
lrr pdtura vie s-au semnalat : Dactylis glomerata, Calantogrostil .eptgeios, Poa angustifoLia, Muscari. cofttosutrl, Ornitho'gallum umbellatum,
Rosa gatlica, Geum urbanum, Filiryndula hexapetaLa,Lathgrus aenetus,
Cytisus hirsutus,l,ithospermun'Lpurpureo-caeruleum,Glechomahirsuta,Ga'
lium uernum, Chrysanthentunt co,rymbosumelc.
L XVl
CAPITOLU
G O R U N E T O - F A G E T E$ ,L E A U R I D E D E A L $ l $ L E A U R I D E C I M P I E
CU STEJARI MEZOFITI
(formafiileXXIX pi XXX)t
DINTRE
DE CLASIFICATIE
A AMESTECURILOR
A. PRINCIPIIGENERALE
SPEC||DE STEJARI$r ALTE FOTOASE
Clasiiica{ia acestor atnestecurise rezolvl intr-un tnod,,care, id linii
dingenerale,este asemdndtorcu principiile de clasiiicare a amestecurile"r
reprincipald
este
di{icultatea
tre dilerite specii de stejari. Ca 9i dincolo,
prezentatit prtn numdrul rtrare de specii, care pot participa in amestec 9i,
irnplicit, prin nurndrrrl loarte mare de combina{ii posibile. Dar, aceastd
dilicultate.pc'ate {i solu}ionatd prin adoptare,aunui sistem de clasiiicalie
mai largi, IdrA a se da importan{d pre'arllare aminuntelor mirunte. Clasifica{ia 9i aici trebuie sd se bazeze,in prim,ul rind, p caractereleecologice ale diferitelor specii de stejari, carc rewezinti ele'menteleprincipale
ale acesto,ramestecu,ii.Dar, apar gi unele sittralii noi, ps,nfm care tre uie
solr-r!iispeciale.
aplicate
Cele nrai caiacteristice anrestecuri de acest gen sint ;leauTile, inle'
stejdreto-gleauri,cero-gleauri'
lese in setts larg (incltrsiv gorune,to-gleauri,
gleao-p{opistrri
gleao-cerete,
etc.). Itr aceasti accep{iegenert'ci a terntenuIui, un .sieauittsearrtndo pddrrreamestecatdin care participl o specie din
gcnul Qaercus (Lrneorisi doul) 9i o serie de specii din alte genuri, dintre
care cele rnai carilcteristicesint carpettul,ttlmtrl (de dilerite spmii), jugastrul, teirrl (de dilerrtespecii) pi frasinul; se mai pot adduga 9i multe alte
specii. De obicei, rrtt gleau reprezintd un amestec pestri{ de 3-4 specii
iritr-o proporfie nrar nrare (de cel pu{in 0,1). Citeodatd numlrul speciilor
dc arnester:se rnicgoreazl, in special din cauza interven{iei om,ului. Astiel
se poate aiilrrge la atttestectrridin ttttmai dor-rdspecii, de exemplu, stejar
pedunculat;i carpen (tei, .iLrgastru).Aceste amestecurireprezintd,de fap't,
nigte slorli de <legratlctreale ;learrlur' ;i tre,buie tratate tot in c-.adrullui,
I In acest capitol gi in ttrmitoarele, ori de cite ori se zice sleau, ldrd referinia
speciald la nrtmele unui tip enumit, acest termEn trebuie si se in{eleagd in sens larq,
etc.
stejareto-gieaurile
adicd inclusiv gonrneto-gleaurile,
294
2. -
3. -
163. GORUNETO.FAGET
CT] FI-ORA
DE
MUI-I-
pozilie
ProdLrctivitatea
inferioarE.In pdtura vie Luzula albida.
/65. GORUNETO.FAGET CU LUZULA ALBIDA
296
(;
t0
'6. -
superio,ar
5
Prodr"rctrvitate
P r o d u c t i v i t a l en t i j l o c i e
7. -
167. $LEAU
FAG DL
PRODUCTIVITATI]. SUPERIOARA
8.*
/7'.
DOBROGEAN
DE
PRODUCTIVITATE
AIIJT,OCIE
9. -
In amesteccarpen ;i tei ; rtneori apare fagtrl, dar rdmine pipernicit itt etajul dotninat.
/d8. $LEAU
DE DEAI- CU GORUN
DE PRODUCTIVITATE
MIJI-OCIE
r 0 .-
tl
ll
il.-
/Z/,
CORIINETO-SLEAU
DE
PRODUCTI\IITATE
SLTPIRIOARA
t2.-
13. -
Dti
PRODUCTIVITATE,MIJI-OCIH
r3
15
297
1 4 .-
1l
1 7 5 . S T E J A R E T O - C O R U N E T O . $ L E ADUE P R O D U C T I V I T A T E S U P E R I O A R A
1 5 .i6. -
16
l9
QegiLrnede cimpie
Qegirrne de dealuri
17
18
'fore
1 7 . Zortd
stier5; sohrri lorestiere,de obicei,brrrne-ro;cate,
tipice
satr podzolite.
a"g'ua'tl':'J^:#l;ii
:il-,:,
:ii:":f1xi,,;:l'J:'iot'uri
1 7 8 . S T , I ] A U D E S I I - V O S T E P AC U S T E J A R P E D U N C U L A ' |
18. -
Prodrrctivitatesuperioard.
-- Prodr,rctivitaternijlocie.
1 6 ( r .s t . u A u D I I D E A I - C U S ' T E J A RP F _ D L I N C r . ] I - ADTr i P R O D U C T i V I T A T E, \ l I J I _ O C I I :
19. -
Productivitate superioari
Produciivitate mi ilocie sau jnferioard
20. -
20
2l
MIJLOCIE
298
22'
23
23. -
, u'anrestec
t i n a d i n c i 'i n r e g i u n e ad e c i r n p i e( u n e o r i
D e o r e s i u nj in c h i s e p
rrlm, vinj, jtrgastru, arfar ta;i ln silvostepd).ln
tei, Irasin'
plop,
carpel-I,
[a.es., mai pti{in cer,
1 8 6 . S T E J A R E T O - S L E A UD E D E P R E S I U N E
Acest tip de pddr-rrea iost semnalat, pind in prezent, in sudul ,Vloldovei, unde pare a fi destul de rispindit. Fdrd indoiald se va gisi 9i in
alte regiuni din tard.
Arbore,telecercetatese gdsescla altitudini de 250-800 m, pe versanti
estici, nord-estici =sisud-estici,cu inclinare slabd. Solurile sint brune satt
bmne-gdlbrripodzolite,pe alocuri chialpodzolu,ri gdlbui, semischelete,pe
substraturi de pietrigr-rri9i gresii in amesteccr-rpulin lut nisipos.
Arboretele sirt compuse dintr-un amestec de gontn si fag ; primul'
de ohicei,predomindugor gi citeo'dat5apare pur pe porlirrni pir-rdla 'ln ha.
Diserninat se mai gdsesc carpenul gi paltinul de munte.
Consistentanatu,raldeste de 0,9-1,0. Cregtereaeste desttrl de activS,
productivitatea nrijlocie. In unele locuri se observd o anumiti diieren{i
de cregtereintre cele doud specii, gorunul avind indllimi vrzibil mai mari,
pe cind lagul are diametre ceva mai mari; in alte pdrfi, ambele specii se
men{in la aceleagidirnensiuni.Fo,rmaarbo,riloreste, in general, bunI, mai
ales la gorun ; trunchiurile sin,t drepte, cilindrice gi bine elagate; la fag
elagajrrl pe alocut'i nu este perfect.
ftegene'rareanatttrald este destul de activi, mai ales la lag; senrirr!isurile de iag se gdsescirecvent, lormind pe alocr-rripilcuri dese.Gorunul
se regenereazl gi el destul de ugor, unde nu este concurat de fag, in special und,eesrteptrr. Se rnai gdsesc puieli de : carpsn, paltin de cimp, tei
puc.ios,cireg, sorb de cimp, scorug de mu,nte.
l'endinta de succesiuneeste ovidentd; larii irrdoiali, arboretele de
acesi trp au lttat nagtere din introducere'arelativ recentd a iagului in gorunete pure cu Carex pilosa. In viitor evolufia rnerge spre ldget pur.
300
Au rnai fost se,tnnalatefragmente de gorLrneto-ligetede productivitate foarte scdzutd,pe ierenuri bo'lovdnoase,cu pdtura vie de Calluna oul'
gar[s, Vacctniunt rnyrtillus, V. oitis-idaea,Luzula a(bida, Alelica uniflora
etc., prectrm 9i rnulli mrtgchi,mai ales Hypnum cupressiforme9i PoLytrichum junip'erinunLSiiLratepe bottrri de de'al,la altitr.rdinide 550-600 nr,
astiel de pilcuri separd gorttnetelede pe platorr 9i gortrrretolSgeielede pe
versanli (tipuri cu Carex plosa).' ele ocupi srtprafe{eprea rttici pentru
a f i c o n s i d e r a t cea t i p a p a r t e ( 1 2 1 ) .
301
D . D E S C R T E R E AT I P U R I I O R D E 9 L E A U C U S T E J A R I I I { E Z O F I T I
166. $LEAI,i DE DEAL CU GORUI.J DE PRODT]CTIVIT;\1.E SIIPERIOARA
t I lJ L.I O G R ,1 l: I i:. Ooiurr-9leau (133)
$leau de deal cu gorun, p.p. (30) (39) (171)
$leau de deal (172)
-T
Quer cetc,-polgcarpiceae ilietunt, p.p. (.52)
pi-Tilietum (52)
Quercelutn-poLgcar
Quercetunt polgcarpiceae-Carpittctilm (52)
Querceto-Carpitrctum(52)
302
paea, PuLmonaria oflicinalis, Symphytum tuberosum, Lysimachia tutmmularia, Ajuga reptans, Melittis melissophyllum, Veronica officinalis, AsWruia odorata, Mycetis mudlis etc.
R . 4 I : 1 . 1 . g l e a u d e d e a l c i r g o r u n ,p . p . ( 3 0 ) .
Sleau de deal cu Caret pilosa (l2l)
Querceto-Carpinetum sessiliflorae caricetosum (l2l)
Tipuri de plduri
c. 24r
3O5
120.$LEAUL]EDE,\t-D0BRo(]l-ANDEP|iODUcTIVlTAl.t.,,\lIJl-OcI
- sai.rsI ii fosi - tipul de pidure cel.ntai
$leaLrlde deal pare si fie
o brrna
r i i s n r i r c l iitn n r a s i v u Ip d d r r r o sa i D o b r o g e jd e n o r d ; a c t t t a l m e n t e
gortrnutrri
extragerea
9i {rao,';l; .i;; ,."it*-rruorete sint degrarlate"prin
Studitrl..tipocarpen.
tei
de
derivat
in"tip
iirnrtolnate
!i
i;;;,,1,';';;;
"riiir arboretes-a tacut pind in prezent icarte stlmar. lll ar
lo{ic al acestor
a stabili daci acest pleau de d.eal este intr-rdevir
ii|n"ilpi'"i*iOat-spre
cI ar exista 9i,g.oruneto'.9Leoufi'
pri,supune
ise
poate
unitar:
Aiboreiele de acedt tip se glsesc la altitudini de 75--150 m pe. versanfi irmbrili 9i in t'ui l^igi, pe"solLrri.brune-roqcatein djierite gracle de
.hir. p,odzSluricenugii, prolunde, pe substrat de loess
p;;;;ii;;"-;ii,'
salt calcar.
Arboreiele sint descrise, ca avind in etajLrl dominani go-rul, llm:
domlnaT
iei argintiu. f.i, pLrcios,paliin de -cimp 9i frasin, iar in-etajttl
sorb de
pldrrref
p5-r
rnir
'
9i
carDet. carplnlta, t'giittu, ar{ar titdrasc,
e
x
c
ep!ronal
i
n
.
m
o
d
l
r
o
j
d
r
e
a
n
.
; ; ; ' p , . . " i , , i t p i b d o f i i t. o n r . s t i U i t ) , _ . i 1 . ; ,
ste;ai'rrt(probabil peduncLrlai),girni{a,9i plopttl trernurdt'or.
"r^ilpri
Ciegterei este"destul de activl, procluctivitatcami.ilocie. Arhorii att
forrne irrtmoasegi lurnizeazd,material de valoare'
de gcrrttn
Qegenerareagorrtnului este dgslu.l de u.soard; dar puielii
sint pr:tetnic concurali de carpen 91.te-I.
rrTono'
Srrbarbore'trrleste bogat, il"atrlt din : alun, pddr-tcel(.Crataegus
soc
ciinesc,
lenn
corlt,
singer,
clocoti.s,
gyna), salbd m.ale, salbi riioasd,
collrln, dirmox.
Asrtpra pdturii vii nu s-au iScr-rtcercetdri'
St,'PtrRIOAftA
l l j b L i ( , )G R , 1 l : I t : . $ l e a u c u g o r u n ( 3 0 )
Gorunefgleau (30)
Pdtura vie este relativ rard, constituiti mai ales din Poa nemoralis
gi Brachgpodium siluaticum, in care se mai a-daugd: Lathgrus niger, se'
aum miitmum, Cynanchum ui,ncetoxicum, Satuieia etulgafils, S. inter,media, Hieracium umbellatum etc.
SUPERIOARA
CU ;F-{GDE pRODU',CTIVIT.{TE
/72. GORUNETO-$LEAU
E I B Ll O G R At: I E. Vlajnaia bucovaia dubrava (161)
5. Asperula-Eichen'Hainbuchenaald-Tgp'p.p. (167)
niertyp, p.p- (167)
5 a. Aegopodium-Eichen-Hainbuchenaald'U
''
6. Carex pilosa'Eicken-Hainbuchenwald'T!/p' p.p' (167) -
B1BLI o GRA u
! l)! cerc
sum \tztl
" 3::;:;::;':i:,,;;, : I' i ",oi,'li,"",
Acest tip este ceva mai rdspindit decit altele asemandtoarecu el (gorunete, fdgete, 9,leauri de productivitate mijlocie 9i cu Carex p1lo9a p19'
dominant in pdtura vie). El a fost semnalat pina in prezent in de'aluridirl
cotul Carpafilor, in inieriorul bazinr-r'lui,ardelean
9i -in Panat.
Arboietele cercetaiese gisesc la altitudini de 200-600 m pe platouri
,uu u.rrun{i cu p,antatind Ei expozi{ii diierite. Asup'ra .'olrtrilor ntt s-au
fd,out pinh in preze'nt cerce'tdri.
Aiboretele sint compuse din gorun predominant, la care se adaugi
mai ales: carpenul,apoi teiul argintiu (uneori teiul pucios), jugastrul gi
308
DI]
CIr
SI SlllJAR PIDti\Cl'l..\T,
MI.ILOCIE
DI: PRODI-'Ci|IVITATII
fn podi-srrt
in prezent_
Acesi tip de ;1eau a fost identificai
alte pir{i
se gaseasca
central nroldcvenesc:dar este probabil
I
a
r
a
.
oln
Arboretele cercetate se localizeazd la altihrdirli de 200-300 m, de
cbicei pe versantii insoriti. SolLrrilesint cenu;ii, brune satl brllne sial)
roscate, slab pi'ni 1a mijlocirr pocizolite.Substraittrilesint reprezentate
'prin laciesui rnarnos al rrisiprrrilorsarma{iene.
Arboretelesint evident bieiaiate.Etaill dorninant se conrpunedin:
gonrn, steiar pedLrnculat,
carpen, tei argintiu, irasin ; diserninatise mai
[asesc trlmul (ulmus foliacea) 9i ciregul. Etaiul dominat este constitrrit
din : carpen, iugastru,paltin de cimp ;i tei argintiLt.
este de 0,8-0,9. Crestereaeste destrrlde actir I.
Consistenta-ge,nerald
p l o d r r c t i v i t a t em
a ijlocie.
In tinereturi se gisesc: gorunul, carpenul,teittl, cire;ul, frasinul'
Subarboretul nu este prea abundent; este constituit din pddrrc.cl
(Crataegus monogyna), salbi moale, salbi riioasi, corn, dirmox.
Pitura vie, de asemeneapotrivit dezvoltatii, este constittritl dirl:
Brachypodiurn silaaticum, Doctylis glomerata, llelica unillcra, hliliurtt
309
eflusum, Carex piLosa,C. siloatica, Polygonatum Latifolium, Asarum europoeum, Stellari.a ln,Loslea,Dentaria buLbifera,Lathyrus niger' L. uenetus,
,\lercurtalis perennis, Euphorbia amygdaloides, Viola siluestris, Hedera
Asperula
helix tiritoare pe pdnrirft, Glecho'mahirsuta, Lamium go:Leobdo(on,
u(iu{ala, GaLiumschultesii,Xlycelts muralis eIc.
N.B. Desmiereadupi S- Purcelean qi G Ceuci (in litt.).
175. STEJARETO-C(ri{UNl:1'O-$l-l]Ati DF- PR()lltl(ll'l\il1'Al'l:
Bt B L to GRAFIE
S(ll'}ERiOARA
(105)
dti::,1",j:#* u,l|,u\0o,,,,,,2
al delean.
3to
cu carpen 9i tei :
clr carpefl, {ag gi
salbe nroale, salbi 'riioas5, clocoti;, singer, corn, lemn ciinesc, dirnrox
li calin.
Paiirra vie este neuniiorrn rdspinditi, lormirrd pe alocr-rrirut covor
ccntinrrrr,alcd,tuitnrai ales din carbx pilosa, la care-se adar-rgd
irr cantitate nrai rnicd trIelica uniflora, Asperula odorala, Galiunt sciirLtesti etc.:
i r r r l t c p d r l i l i p s e s t e ; r p r o a pt o
etal.
177. $LEAIT NOIiI{AL
BIBLIOGRAFIE.
DE CITUPIE
g t e a u p r o p r i u - z i s( 5 1 ) ( 1 2 5 )
$leau de podig (l25)
$leau de depresiune (51)
g l e a L r( 1 0 6 , p . p . ) ( 1 3 4 )
gleau de cimpie, p.p. (30)
$leau de coastd (30).
gleau de cimp (l7l) (172).
Til io-Car pinetum ciscarpaticunt (bl)
Ttlio-Carplneturn aceretosum campestri (51)
banaticum tgpicum, p.p. (106)
Querceta-Carpinetum.
"itTr,',
:':";:::i
i!:itr:.:,:,ffi'
Vlajnaia grabovaia dubrava (l6l)
cilindrice ;i bine
superjoard.Arborii bine conionnafi, cu trrtnchiuri drep'Le,
eidgate. Se ob{ine material de lucru de calitzrte sttperioard,mai ales la
stejar, tei ,si f12sin.
(egenerarea naturalA a arboretelor de ;leatr reprezintd o problemh
diircila-si incd insuiicient studiatd. Specia principald - stejarul peduncLrlat- se instaleazi destul de rar sub masiv, se dezvolti greu 9i piere
pina la urnrd (de obicei, dupa o serie de autorecepdri). foate_speciilede
imestec sint avantajate din a-cestpmnctde vedenefala de stejar. In'tr'adevdr,
seminfigrrrilede carpen, tei, ulm, jugastru, arlar, paltin de cimp, rlneori
;i de irasin se gdsesCdin abunden{d,se dezvoltd bine gi deseoriimpiedicd
rnstalareastejarulur; in plus, teiul se regenereazdviguros 9i prin drajoni'
in lelr-rlacesta se petrece,in aparenfd,o succesiunenaturald a speciilor;
inceprttunle silviculturii regulate, cu pretenlii de a regenera stejarul la
epoci lixe, arr inlesnit desi5gurareaacesteisuccesiuni.l'otu9i, pina la aceste
iuceputuri stejarul 9i-a menlinut 1ocul. Explica!ia trebuie sd tie clutatd
in primul rind in marea lui longevitaie. ln c'o'nditii absolrr't nalurale o
geirera{iede stejar a supravieluit cel pu{in 2-3 generalii din specii de
amestec.Astfel, instalarea unei no,i ge'neralii'din acestespecii, la care asis'
tim astdzi, nu inse,amndcitugride pu{in ci stejra,ruldi,netajul dominatil este
sortit sd piard fdri sd lase u'rma9i; dimpotrivd,, eI a,r avea tot timptul
si se regeflereze atlrnei cind aceasth noud genora{ie va ajunge la depericiu,nes,au, si mai muilt decit atit, sd sttprarlieluiascainc.{_ttLnei
.geneiatii. In tot cursul acesteivie{i foarte lungi a ttnei generalii de stejar se
realizeazdanumlte imprejLrriri, cind regetterarealtti devjne posibill 9i
er,entualchiar lesnicroasd.
Asitel, ln urma secetelordin ultimii aui s-alt
observat rrscdri rrasir,e in tinereturi de specii de amestec,pe cind stejanrl
a re'ztstatioarte bine. AsemeneaJenorneneau p,utuiiavo,rizain trecut regererarea gi men!inereastejarului. Probabil, se mai pot realiza 9i alte intprejrrrdri iavorabile. S-ar-remis chiar ipateze cd in ,trecut steja.rul a fost
ar-antajatprin gospodirireaneregrlatddin pddurilenoastre,pe cind ittceptt'
trrrile srlviculturiialr reprezentato catastrofdpenirtt el.
Bineinleles,considerentelede nrai sus asupra posibilitS{ilor de regetieraie a stcjarului in condilii absohrtnaturale nu se pot transprrnedirer:t
in ndsuri siivotehnice;dar poi da oarecaresrrgesiiiin aceastdprivin{i'.
Srrbarb'oretul
in masiveincheiateeste slab reprezentat,dar dupd oarecare rdrire se dezvolti prrternic.El este fo,rrnatrn2i ales ditr alun, pdd'ucel
(Crataegus tnotlogtJna,pe aloc,Lrrigi C. pentagyna ori C. oxyacantha), salbA
moale, salbl riioasi, singer, corn, lernn ciinesc, mai rar rrLn de plutd,
nriceg (Rosa canina), porumbar, corcodug,spinul cerbultri,soc coruutl,
cilin ; local apar cire,gulpit,ic,clocoti-sulsi rnojdrean'rrl,trlti'rnii d'oi pLrti,nd
ajunge foarte abundenli.
l rMarea lor-rgen'itate
a stejalului se reflectd 9i irr strrictura naturald a alboreielor de
slearr.Astizi, ir nrod obi;nuit, stejarul este localizat irr etajul dorninant,avind iniljimea
la fel cu alte specii din acesi etaj, dar grosinri mult rrai mari. Sintem teniafi a atribtti
at'.estaspect in irrtregimc faptului cE la prinrele exploatiri regrrlateau lost I6sate rezerve
din stejarii cei rnai bitrini, pe cind' alte specii au fost tziiate.Nu tlebuie uitat, insa, cd
li in conditii naturale a existat aceasti deosebirein dimensirrni,datoritb tocmai diferet.rfelor de vinsti maximi atinsd de diferite specii ; dar, brinefnfeles,raporturi:le lntre dimensirrni nu eiarr exact ca celc de acum.
3r4
Dintre plantele ag5{dtoare se gdsesccurpemrl de pddure, v.ifa silbatrci si iedera (Lrltinia ttne'oriritnine piperniciti in pdtttra l'ie), iar
dintro piantele parazile - r'isctrl de siejar.
Pitura vie este bogatd gi constltuiti jn cea rnai nrare parte din plante
lrprcede rnull ; abundentesint plantelee{erneroide
de printdvarS.Se poaie
sprlile ch tocrrai in glear-rlde cirnpie flora de mull igi realizeazd aspectul
ei cel mai caracteristic.De aceeaeste nime'ritca ea si iie enurneratdaici
mai amdnunlil:. Melica wdflora, ALilium ellusum, Bromus ramosus, Poo
nentoralis, Carex siluoltca, C. contigua, C. dioutsa, C. pitosa, Allium ursi.num, Coriuollaria ntaialis, Polygonaturn Latifolium, P. multiflorunl., P. offictnale, Stilla bifoLia,Galanlhus rtiualis, Arum maculafum,'famus communis, Asarum europaeum, AlLiaria officinalis, Dentari,a bulbilera, D.
glartduiosa, Aloehringia tri.neroia, Anemo,neranurrculoides,Ficaria rotuffttuloides, Rarturtc'ulusauricc.trnus,l?. poLyanthemas,Fragaria uiridis, Geum
urbartunt, Lathyrus oenetus, Euphorbia amggdaloides, Mercurialis perennis, Geraniunt robertianum, G. phaeum, Viota hirta, V. canina, V. si|oestris, V. mirabilis, Corydalis marschalliana, C. caoa, C. solida, Aegopodtunt pociagraria, Chaerophyllum temulurn, Anthriscus ce'refo'lium,Torilis
arihrisc'us, Heracleum spho,ttdylium,Sanicula europaea, Pulmonaria offictrtalis, Scrophulnrta. rtodoso, Glechama hirsuta, G. hederacea, Lalmium
galeobdolo,rt,L. ma,culatum,Scutellaria altissima, Saluia glutinosa, Stachgs
siluolica, Aluga gen.eoensis,Asperula odo,rala, A. taurtna, Ga:lium cruciatum, G. schultesii, Lapsana communis etc. Pe lingd aceastd llord tipici
destrrlde irecr.entapar in arboretede gleaLrsi alte plante rnai pLrtincaracierislit'c : B_racltyltodiurn.silualiruttt, Daclylis glontet'nla, Poa pratensis, P.
triuialis, Urtica dioic'a, Lyclutis corotl.orid, Rosa gdllico, Rubus ciaesius,
Potentilla argentea, Lysimachia nummularia, Metampyrum nemorosum eIc.
In interiorul arboretelor mai intinse de sleau se realizeaza,in unele
lcrcrrri,pe sLrprafetemici anumite c-omplexede condifii ecologice,care provoacd aparilia arboretelorde altd nat';r5. Unele din ele apariin tipurilor
cunoscutedin altd parte sau chiar in interio'rr-rlgleaulrri ocrrpd supralete
irpreciabile.Astfel sinl steidrele'lede dep'7ss|r,tt 9i celefele de depresiunein
depresiuniinchise (rovine) lrec'u'ente
in gleaurile din cimpia Mrrnteniel;
de asemenea anini;urile pe soluri hleizate, de produclioitate superioard
in vii nrai adinci clr apa inc.etcurgdtoare,In alte cazuri apar iragurente
cie arborete, cir aspe,cteparticulare, dar cu suprafa{a p'rea rnicd sp,re r
prrtea{i co,nsiderate
ca tiprrri aparte. Astfel, in rovine mici se gisesc plopisuri de rouittd,compusedin plop tremurdtor,uneori alb si cenugilr; de la
ele exlsti treceri spre slejdretul de dapresiune, in fornrd de stejdreto-ploTttguride rrtittnd. 1n vdi, intercalindu-seintre aninigurite din lund gi sleaul
de pe versarrt,apar lisri inguste de frisinete pure. Aceste aspecteau fost
cousideratein trecrrtca tipuri sau laciesuriaparte (30) (134). Dar suprafa{a 1or este prea micd; de aceease men{ioneazdaici pe scurt.
S l e a u d e s i l v o s t e p hp, . p . ( 3 0 )
$leau de cimpie (120)
Pri'
phorbia
'muta amygdaloides,Aegopodiumpdagraria,.Pukno.nariao.fficin"olis;
glutinosa,
gg!eo!/o!9n,
Salaia
Lomium
offtcii1tis,Gtechomdhirsuta,
mai rar - scilla bifolia,Arum tnaculatum,
G. scl'tuLlesii,
Galium'cruciata,
Dentariabulbilera,Viola silueslrlsetc.
tT3#1?EDUI{CULATDE PRoDtlcrlvlrArE
r7e. gLEAUDE DEAL
"u
B I B LI O G R A F I E. Sleau(78)
Acest tip de pzidureeste rar intilnit in regiuneade dealrrri,avind de
iapt natrira'relictlca; a iost sentnalatpind in prezettt in Ardeal 9i in
r\\oldova.
Arboretele cercetate se gesesc la altitr"rdini de 100-450 m, pe terasele riurilor, platoLrri gi ve'rsan{i ioarte slab inclinafi, m,ai tnult cu
expozilii nordiie 9i estii:e. Soluriie au fost studrate prea pu{tn pila ln
de obicei prolunde
pr'"runt. Sint podzoluri de degradare,cenrugii-deschis,
gr
scheiets.
greie,
slab
uneori
- *Arbc,retele
siirt constituitentai ales dirl stejar pedtrncttlrt9i carpen,
la care se adaugd uneori ulmul (Ulmus foliacea), paltinul de cimp.,teiul
aigintiu, teiul pircios, ciregul gi irasinul.' Dupd paiticiparea speciilor de
arriestec,se pot deosebiurmdtoarele laciesuri cu :
- carpcn;
- c a r p e i l9.1 t e l ;
- carpen 91 clre-s;
- carpen,rrlm, paltin, tei gi irasin.
Disemi'nats-arr mai gdsit goru,nul,jugastrul, ar{arul tdririsc, pirul
gi
- rndrul pidure!.
Consisten{a rtaturald a arboretelor este de 0,9- i,0. Crepterea este
ioarte activd, productivitateasuperioarA.Forlna arborilor este trumoasd,
cu trunchiuri d-repte,ctlindrtce, bine elagate; ntturai pe m_argineaarboreielor unii arbori -.int slab elagali, ctl coroaile prea trrari. Se ob{ine mate'
rial de lucru de calitate superioard.
a naturald.a stejarului este destul de dificili. Se instaleazS'
Qegenerare
in schimb, semintiFuri destul de aburndentede alte specii, mai ales de
carpen, apoi de ulm, jugastrrr,paltin de cirnp, tei gi frasin. Ca gi la cimpie,
sint ioarte evidente tenomenelede succesiune,care duc 1a inlocttirea treptaIA a stejartrlui. In general, Iorrmareaacestultritip_trebtrie.atribtriti introcarpe,nuluigi a alto,rspecii de amestecirt stejiretele
ducerii re|atrv ,recente-a
relictice, rimase in regiutreade dealuri din postglaciarul cdlduros.
Subarboretul estJslab reprezentat, forrnat din exemplane izolale de
alun, pddrrcel(Crataegus monogyna), zmeur, salbd moale, salbd riioasi,
crugin, jtrgastrrr(arbrrstiv),tei pucios (arbustiv), singer, corn, tttlichind,
lenrn c.iinesc,capriloi
-este (Lonicera xylosteum), soc colllull.
destLrlde bogatd gi tormatd mai mult din plante de
Pdtura vie
nrrrll : Dactytis glomerata, Bro,rnusramosus, Brachypodium siLuatic'um,Ca'
rex pllasa, Nlalanthentum bifolium, Polggonatum latifoLium, P. officinale,
Arunt ruoculetwn, Asarunt europaeutn, Helleborus purpurascens, Slellaria
hol.ostea,Geum urbariurtt, Geranium 1'haeum,\/tttco rninor, Vi,oLahirta,
Circaea lutetiana, Aegopodium podagraria, Torilis anthriscus, Lysimachia
3t7
nunlmulatia, Pulmonaria oflicinalis, Ajuga geneuensis, Ltuniu,trt maculotum, .scraphularia nodosa, Asperula odorata, Gatium svhultesii, Mgcelis
rnuralis eIc.
s
318
. In crrnpra din vestul |drii s-au semnalat tloud tipuri de stejdretog l e a r r rci a r e ,l d r d j n d o i a l d ,a r t r e b u ip r r v i t ec a t r p u r i a p a f t e ( 3 8 ) . E l e , i n s n .
rt-arrlosr ce'rcetate
amdnun{itpina ih prezent.
Astfel se citeazd stejareto-gleaude productivitate inaltd, format mai
ales din .stejar pedtrnculalin etajul sr-rperiorgi carpen in cei inferior (in
text origirral i se splne chiar stejdreto-carpinet),.se mai gdsesc lrasinirl,
ttlmul gi jrrgastrrrl.SolLrlesle_brirn podzoiic,permeabilla"srrp,rafaid,dar
compact, greu 9i imperneabil de la o anurnitd adincime (80-40 cm).
. Al doilea iip ar ti stdjereto-sleaulcle cimpie ioasd,c,ompusdi,n stejar
pcdunculat,lrasin, ulm ;i jugastnr,cu pu{in carpen gi tei. pioductivitaiea
este nriilocie. Solul este bnrn podzolic iompact iau podzol hleizat, cu orizontul B conrpact.
Caracteristici pentrtr ambele- tipLrri este inmldstinarea pr-rterpicda
lerenrrlrri,
ce'se obsend irr speciardrrphexp,loatare
,uit'ihii, dripa o r;iire
a arboretelor.Acest fenourenlace ca regenerareaacestor arborete sd fie
lcarte dilicjlS, necesitind lucrdri de dren-aiecostisitoare,S-a obsen,at ci
innrldstinareaes,tenrai prr{in inte'nsdin iocLlri rrnde sinrt tnai ab,unde,nte
specirlede arrestec,ceva.uraipretenlioasepentru urniditate,ca tei, i-;;p&,
jugastru etc.
1BJ.SI'EJARETO-gLE;1U
DE DEAI_DE PROD{JCTIVITATE
SLTPERIOT\RA
A.*ti tip a" pidure este rar intilnj't,de obiceiin conrplexcu glcaul de
,^-,
d
e a l c r r s t e i a rp e d r r n c r r l a t .
Arboreiele^cercetate
se gdsescla altit,dini de 400-500 ur, pe platouri
satt coasteline ctt expozilii nordtce9i estice.Asupra solurilo,r
nu s-au idcut
pini in prezentnici un fel de cercetdri.
Arboretul este compus din stejar pedunculatgi carpen, cel di'tii predominind in niod categoric.In arboreteletinere ambele.p"iii se
menlin la
acelaginivel, dar mai tirzin carpenul rdmine in etajul dominat. Diseminat
se mai gisesc gortrnrrl, teirrl pr-rciosgi cire,crrl.
consistenta naturard a arborete,loreste de 0,g-0,g. cregterea
.
este
foarte
.actir''i, productivitatea superioard. Fo,rma arboriio,r este bunr, cu
trLrnchir-rri
drepte,cilindrice 9i bine eragate.Se obfine material de lucru de
bund calitate.
natunali a stejaruluiprin sdnin{d este destul de dificild.
_ Qegenerarea
Seminlisrrrilese instaleazd,d,ar nu duieazd din cauza umbrei arboretului
bztrin 9i a concuren{eisemin{iguriiorde carpen, care sint mai abundente.
S-a nrai semnalat apartliapaltinulLride cimp in tjnereturi.Evolu{ia naturald a ace.s'tuitip porneste, desigur, de la un stejdre,tsi me,rgespre
-sleau.
subarboretul este relativ rar, compus di,n: pdducel (critae[us monogyna), mdceg (Rosa canina), salbd moale, crrisin, singer, lenin
ciinesc,
soc comun.
Pdtura r,'ie este destul de bine reprezeniatd,compusd din: Dactylis
glomerala, Brachypodium siloaticum, Geum urbanum, circaea lutettina,
chaeroplryllum temulum, Torilis a'nlhriscus, solztia glutinosa, stachys silaatica, Galium sclrultesii, Lapsana communis ele.,
320
S t e j d r e t o - 9 l e adue d e a l c u C a r e x p i t o s a ( 1 2 1 , 1
Quercetum rohoris carpinetoso-caricetosum(l2l\
Acest iip de pddure esie prr!irrrispindit. Pini in prezenra {ost identrllcat nurnai in dealurile din cotul carpalilor, dar gi aici este rar.
Arboretelecercetatese gdsescla altltudini de 2oo-900 m, pe versan,fi
foarte slab inclina{i, aproapi platourr,cu expozi{iageneraldbdti.a. soturile sint brune slab acidificate.
Arboretele sint .co'mpusedin stejar pe,d'unculat,
carpen, jugastru
'ai!intiu ;i
mojdrean; diseminat se mai gdsescstejdrrrl brrrmdriu,ieiui
ii
paltinul de cinrp. Se observd o etajare hetd, siejarul fiind lociljzat in
etajul dominant.
consistenla naturald a arboreteloreste de 0,8-0,9. cregterea nu este
prea activi ; productivitateaeste mijlocie, chiar spre linrita de jos. Arborii
jn,qg,leral destrrlde bine confonnali, dar slab elagali, cu coroanelepu:jll:
terntc dezvoltate.Se obiine materialde construciiirur7ld.
' ftegenerat'eanaturald a stejanrlui prin sdmiirti este destul de
dificill ;
puielii sint.pu{ini, se dezvoltdgreu gi de obicei pie,rdin cauzaumbrei arboretelui bitrin.
2 0 - T i p u r i d e P 5 d u r ic . 2 4 1
3Zt
S t e j i r e td e d e p r e s i u n(e1 3 4 )
cllnesc.
CAP]TOLUL XVII
S
' L E A U R ID E L T ] N C A
(fornratiaXXXI)
l.
DE $LEAUDE LUNCA
TIPURILOR
A. CHEIAPI]NTRUDETERMINAREA
-'l-erenrtrileobignrritedelrtncddtncursulapeiormari'inregitrnea de cimPie si de dealuri
- Depresittni cu afia ireatica apr.opiatdpe grindr-rrilenisip'oase
Ain Delta Dundrii (hasmacrtrt;
2. -
car'
Stejarul pedunctriaiin propor{ie de 0,5-0'7' In amestec
p e n , r r l r n ,j r t g a s t r r ti,e i , I r a s i n '
'9J'
STEJARETO-SLE.\U
DE
LUNCA^
brumdriu'
Stejaml peduncttlat,uneori atuestecat9i cu stejarul
in propoi{ie de o,l-0,4
f,. -
Qegiune de cimpie
Qegiune de dealuri
4.-
5.-
324
SUDUL TARIT
,)
6. -
1e0'$LEAo-PLoott
o?,i*,;fr"t"
?i .lru"T?o
tf^Tti
7. -
In amestecstejar pedunculat,anin negru, ulm, jugastru, Irasin, mai rar velnis. Ca specii diseminate caracteristic este
mdlinul ; poate apdrea aninttl alb, ciregul gi chiar fagul.
B. -
9. -
LUNCA DIN
REGIUNEA DELUROASA
Arboretele compuse mai ales din stejarr (pedunculai 9i brumdriu) 9i frasin (comun 9i puios)
Arboretelecompusedin stejar (pedunculatgi brumdrir"r),plop
gi puios)
(alb, tremurdtor 9i ce'nugiu),si trasin (cornr,r,n
r0
Produ,ctivitaiea exceplional de micd. Arborete rdrite di,n depresiuni mici, inconjurate de nisip neimpdd'urit.
/95. RARISTE DE STEJAR SI FRASIN DIN HASMACE
Prodtrc,tivitate
miilocie.
/96. SLEAU.PLOPI$ DE HASMAC DE PRODUCTIVITATEA4IJLOCIE
l1
Productivitate inferioarl
Arborete c,u con'sisten,iamai ridioartd.si de intindere mai mare
r97. $ L E A O . P L O P I S D E H A S M A C D E P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A R A
T I P U R I I , O RD E S L E A U D E L U N C A
B. DESCRIEREA
1B7.$LEAU NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEADE CIMPIE
B I B L I O G R . 4 l : I l J . g l e a u r i l e( 1 3 3 )
$ieau de lunc6 (3tr,p.p.) (51)
Stejzireto-lrasineto-9leau
(106)
$ l e a u ,p . p .
(134)
(172)
3:T,i;:,:3:',i;,1,2',ri'ixl,T',',:7,:
;il:li'"]'ll'i,'#,
$lea.ulltormal de luncd este larg rdspindit in regiuneade cirnpie.in
zcna lorestieragi in silvostepd; in sudul {arii (r\,luntenia9i Oltenia) se
gdsegte nrrmai in partea internd a silvostepei.A iost sernnalat gi in
f)obrogea (2. Przerne{chi,in litt.).
$leaLrrilenorinale de luncd se localizeazdin luncile cerra mai inalte
ale apelor curgdtoaredin regiLrneade cimpie. Aceste lunci nu mai sint
rrundate in mod regLrlat,citeodatii nu ntai sint inundate aproapede loc
(Iie in unna indiguirilor artiliciale,lie din ca\za ridicarii naturale a terenului prin depunereaaluviunilor). Dar, apa Ireaticd este totdeallnaapropiata de suprafafasolului gi lolositd din plin de rdddcinile a,rborilor.De
asemenea,9i urniditateaatnoslerricdeste ridicati. Solurile pot fi destrrl de
variate, de obicei brune slab rogcatede luncb, rrneori slab podzolite; in
alte cazuri s-au t:ons,tatat
soiuri crude, chiar nedecarbonatate,
sall cu Lrrl
ittcep,utde solilicrre la supralald; textura solului este ioarte variatd, de
Ia nisipo-lutospind 1a luto-argilos,uneori cu alternanJepe acelagiprolil;
fenonenele de hleizarreapar intotdealtna; apele lreatice se gdsescde obicei la adincirnede 2-4 m.
Acest tip este caracterizal printr-o compozi{ieioarte variatd a arboreielor. In linii generale,insi, existi auurnitd asemdnarecu sleaul norrlal de crrnpie; uneorr',aceastdaserndnaremerge pind la aspecte aproape
identice, in alte caztri apar unele ca'ractereproprii. Specia principaia
este stejarul pedunctrlat.Speciile de amestecmai des intilnite sint r"rimul
(Ulmus foliacea, U. ambigua, rnai rar IJ. procera) gi trasirnul (Fraxinus
exceLsior,cileodatd ,si F. hototricha). Desttrl de irecvente sint arboretele
compnse d,intr-un arnestecde s,tiejar,ulm gi frasin, cu alte specii n'r_rmai
cliseminate; in gazwi excepiionale,amestequlse poate redrucela stejar gi
ulm sau stejar gi irasin. Dar in, s,tadiirna;i evo,luatese pot adduga gi alte
spEcii de amestec: frecr.en jLrgastrul gi intr-o mdsurrd ceva mai rnjci
arlarul tatdrdrsc; incd desttulde des carpe,n,ul
gi m,u,ltrnai rar teiul argintirt. AstIel, in lorma cea nrai evoluatd se poate ajunge la aceeasiconpozil,ie ca in faciesul normal al glear"rluide cimpie, cu aproximativ aceeagi
proporlie a speciilor. Pe de altd parte s-a semnalat citeodatd 9i prezen{a
piopului alb, care reprezintdo rimigi{i din stadiLrlanterio,rde gleao-plopi;.
In general,arboretelecu participarearnai importantda plopulLri{ac parte
din tipul urrn5tor; in acestearboretenu participd carpenul si teiu1,ci cel
rnult jugastrul. In evo'lu{iagleaurilor de luncd dispari{ia plopuhri gi salciei
are loc, in marea rnajoritatea cazurllor, inaintea apariliei carpenrrlui9i
ieiului. (desigur, se inle ege plopul 9i salci,airnrtr-oproporlie ceva rnai
nare, fiindcd disernirrataceste specii pot ii prezente in orice facies al
tipului de fald ). Ast{el, separa{iaintre tipul de fala gi urmdtorul (care in
mersul evolu{iei se realizeazd mai inainte) este destul de bir-remarcati
prin arborete de stejar, ulm ;i lrasi,n,{iri plop gi salcie,dar gi iara
326
Aspectelemai importante ale evo,lufieitipului de iaii au 9i iost scl-rifate mai sus, liindcd fhrd ele nu s-ar fi pLrtutardta diier;iteiaciesuri ale ltri.
Subarboretul este, de obt'cei,bine reprezentat,constituit din : alun,
pdducel (Crataegus mono,gyna),mlceg (Roso canina), crugin, spinul cerbult-ti,salbd moale, singor, scc comun, cdlin, lemn ciinesc, mai pr-rfinulm
de plutd, mdr pddure{,porumbar,salcim mic, clocotig,corn, dirmox.
Dintre plantele agd{atoare se gdsesc hameiul, curpenul de pidLrre,
iedera gi citeodata subspontanvifa americani.
Pitura vie este bine dezvoltatagi constituitd in rnare parte din plante
tjpice. de mrrll, la care se mai adaugd unele spec,ii cu alt c,aracter:
Brachgpctdium silualicum, Dactytis glornerata, Festurw gigantea, poa
trioialis, lvIeLicawifLora, Milium efiuswn, Deschampsiacaespi{osa,Bromus
ranloslts, Carex si/e;atica,C. diuuLsa,Allium ursinum, Comtallaria maialis,
Arum maculatunt, Tamus commurlis, Anernone nemo'rosa, Ranun'culus
aurlconuts, R. repens, Fica:ria ranwrculoides, Cheli,doniummaius, Coryclalis
caoa, C. solida, Rubus caesius, Geum urbanunt, Hypericum perforatum,
H. hirsutum, Euphorbia amygda:loides, Geranium robertianum, Circaea
lutetiana, VioLa odo'rata,V. siLuestris,Angelica sil'oestris,Sa,ntculaeuropaea, Lysimachia nummularia, Pulmonaria officinatis, p. mollissima,
Symphytum officinale, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Lamium gateobdolon, Stachus siktatica, S. palustris, Lgcopus exaltatus, Scrophularia
nodosa, Asperula odorata, Galiunt cruciatum, G. schuttesii, stllanun,.
dulcamara, Lapsana communis etrc.
In cimpia Banatului se gdsesc in interiorr-rlarboretelor de acest tin
mici depresiuniinchise gi pu{in adinci, in care stagneazdapa din ploi
;i
topirea zdpezllor. Aceste depresiuni au oarecare asemina,recu rovinele
drn gleaul de cimpie din,\krntenia, dar, spre deosebired,e acestea,solul
este
.reprezentat prrintr-o lrcoviste, iar irboretul, de obicei, printr-un
amestecde frasin cu stejan, citeodati frasin aproapc pur (este vorba
de
ecotipul biniiean, rezistent 1a inundafii gi stagnarea aiei, al lui Fraxinus
e-xcelsior).Solul este acoperit printr-ur-rdesigle Deschampstacaespitosa,
ca:rex uuLpina gi lurtcus- elluius, la crare se adaugi totdeauna,
dar in
cantitato mai micd, Lysimachia nummuLariasi Lycipus exaltatus.
1A3.$LEAOPLOPI$NORMALDE LUNCADIN REGIUNEA
DE CIMPIE
BIBLIoGRAFIE.
1s9. $l-EALr DIr LLJNCA DIN SILVOSTEPA 9l STEPA DIN SI,DUL TARII
BIBLIOGRAFIE.
$ l e a u d e l u n c b ,p . p . ( 1 3 1 ) ( 1 6 0 )
$leau cle luncd inundabild in s,ilvostepdti stepi, p.p. (30)
S l e a ud e l u n c i , p . p . ( 1 3 1 ) ( 1 6 0 )
$lean rle luncd inttndabili in silvostepi ;i stepd, p.p. (30)
Acest tip cle pddure este relativ pu{in rdspindit, localizindu-sein lLrncile'
apelor curgdtoaremari din Muntenia gi Oltenia, anume in stepd 9i in
partea externd a silvostepei(inclusiv lunca Drrndrii).
Arboretele cercetate se gesesc in terenuri de luncd destul de joase
si inundate lrecvent; totugi, nivelui apelor lreatice este nai scizut decit
la tipLrlcorespondent
din zona forestierd(6-8 m in timpul verii). Solul
esie aluvionar crud, nedecarbonatat,sau in diferite stadii de evolLrliespre
pe acelagi:
cernoziomnisipo-lutospind la lutos, uneori cLrvariaiii se,n'sibile
profil.
330
mai sint de lcc sau sint foarte rar inundate, dar apele treatice se alld
mici adincime.
Solurile, in exemplele cercetate,sint brune de luncd sau cernozl0prolunde sau ioarte proiunde, cu
niice de lrtncd, uneori-nedecarbonatate,
texturi variate,putind ii Ioarte oompacte.Subsiraturilesint reprezentate
pfln
aluvlunl.
'
Arboretr.rlare ca specie principald stejarul pedunculat, iar ca specii
de arnesiecrnai abundente sint: r:arpenul, aninui negru, trlmul (Ulmus
fotiacea), jugastrul, teiul pucios gi lrasinul. Amesteculeste I o a r t e v a r i a t ;
an fost deoscbiteur'mdtoareleiaciiesuri,cu :
- carpen, frasin, ulm gi jugastru;
- carpen, tei, irasin gi jugastru;
- anin negru, ulm gi jugastru ;
- frasin (ulm diseminat);
- Irasln 9r urm.
ln primele trei faciesuri,jugasirul 9i o parte din ulm se |ocalizeazd
l n al doilea etaj (uneori gi carpenul).
Mai trebtrie sd fie men{ionatdo situafie aparte, anume un amestec
de ufun gi irasrn, cu stejarul abia diseminat; acesta trebrtie sd iie privit
tot ca aparlinind acestui tip, anume ca un stadiu ini{ial.
Speiiite de amestec disemi'natesi,nrtio,arte numeroase: plopul alb
cenirgir-r,
salcla albd, plesnitoaregi cdpreasc5,aninul a1b,vinjul, palii9i
nul de ciurp, arlarul tIt5rdsc, teiul argintiu 9i cu irunzl .mare, mdrr-rl9i
pdrr-rl pddLrre!,ciregul; foarte caractelisticl este prezen\a constantd a
indlinuiui, care a'tinge dimensiuni apreciabile- pind la 40 cm diame'tru
de bazd si 12-15 m indllime; in mod excepiionals-au glsit 9i exemplaro
izolate de fag.
'
f,gn5,istenfanat|rali a arbo,retelores'iede (0,7-)0,8-1,0-. Cregtereaes'te
foarte viguroa'sd,iar productivitatea supe'rioar5.Forma arborilor este, in
general, 6und, cu trun-chiuridrepte,cilindrice gi bine elaga'te; fac excep!ie
exemplarelebdtrine de plop alb, de obicei,cu mai multe tulpini in buche,te
9i coroarreleputernic dezvoltate. Stejarul, frasinul 9i aninul lwnizeazd
material de valo,are.
Qegenerareanalsrald prin shminfd este desiul de activS, exceptind
cazurlle arboretelor de consisten!5prea mare. Se gdsesc rnai ales puieli
de irasin, apoi carpeu, ulm de cirnp 9i de mun'te, jugastru, paltin de
munte, tei, m5r gi cires. In unele cazttri 9i stejarr,rlse regenereazl acliv,
mai ales in ochiLiri.
Evoluiia acestui tip pornegte desigur tot de la zdvoaie de plop, ca
gi la cirnpie ; dovadia este existenia tipului urmdtor care rep,rezinti un
stadiu de trecere.Aciualniente se observd introducereamultor s'peciinol,
ceea ce va conduce la imbogd{irea compozifiei ;i realizarea faciesurilor
noi.
SubarboretLrlreste
de obicei bogat, compus d'i'n: alun, piducel (Cralae'
gus ntonogyna), mir pdduref, mdceg (Rosa canina), rn5lin (pe linga
unii arbori mari, sint loarte abundente exemplarelearbustive in subar'
boret), porumbar, salbd moale, salbd riioasd, crugin, spinul cerbului,
singer, corn., lemlr ciinesc, soc comun, cdlin, dirmox, in mod excep{ional
salbd mare si tulichind.
332
333
ar.neslec.
clr proporiie lnei rnare ulm (u lmus foliacea), a,nin negru gi
plcp alb, iar. diseminat - jugastru, tei pucios, cireg, milin gi Ilasin.
Asemeneaarborete se gdsesc in partea inie,rioari a dealunl,or djn t\1o1dova, jn imediata vecindtatecu ce'ledoud tipuri precedenrte.
Ele se urenlioneazd aici pe .scurt, pind 1a adrtnareamateriaiulr-risuiicient pentru o
incadrare tipologicd.
1ei. STEJAREI'O-SLEAU DE LUNCA
LItjLiOGRA[:lE.
S t e j d r e t - g l e adue l u n c b ( 3 0 )
- c a r p e n;
- rltm;
- tei :
- lrasin:
- - { r a s i r ru
, lut sr iugastrrr.
ln rnod frecven't,speciilede anrestecse lccalizeazain etaiul dominat:
a c e a s t ac o n f i r n t d1 n p l r i s f a p i t r lc d a v e m d e - a I a c ec r r o s t r c c e s i r r ni nec r r r s .
consisien{zr
. cresterea.estefoarte Acliva, productivitateasLrperio'ard.
naturald a arboreteloratinge 0,9-1,0. Arborii sint bine confornrali,crr
trunchiurj drepte, cilindrice gi bine elagate. Se ob,{inernaterial de'calitate superioarS.
._..Qegenerareanaturali a steiarului prin sdrnin{i este destLrlcle dilicild ;
,totugi,se gdsesc uneori seminfisirri.In schimb, irasinul, ulmul,
lLtgastrul,.uneori gi carpenul Iormeazd,semin{i9uri abundente.
subarhoretul este destul de bine reprezenla'|,format rnai ales din
piducel (Crataegus
pe alocuri-gi C. oxyacontha), cnr'-sin,5jnger, soc comiln, rnai.monoglJna,
prr{in ulm de plLrtd,mdceq(Rosa caniia), porumbar,
corcodug,spinul cerbului,salbd.noale, salbd riio,asi,lemn ciinesc,cilin;
1oca1apar alunr-rl9i clocotigLrl.
Dintre plantele parazile se intilnegte viscul de stejar.
Pitura vie este abundentd,constituitd din: Brachypodiumsituaticum,
Dactyi.is glomerata, Bro'mus ramosus, Fesluca gigant-e'a,carex sih,tatica,
334
C i t a t l l r a n L r n r i r eg t i i n { i t i c i ( 4 r i )
'r
f\cest tip de pddure este caracteristicDeltei DLrrr|rii; in specialel
freaticl
ctr
apa
iost cercetat'in insula Letea. Aici, el octtpi dep'resiunile
iornlat pe nisip nlarln.
la micd adincirne.SolLrleste hr"trrico-turbo's,
Arboretele se comptln din : stejar pedunculat,ste.iarbrutniriu, frasirr
conntn, frasin pLrfosgi frasin de Ttrrkestan.In general lrasinr-rlpredomini
in loctirile rrai joase - cu apa la sLrprafa{5,iar stejarul pe locttrile ceva
mai ricljcnte. Lh marginea arboretelor a'par exem'plare de mdr 9i pdr
pddureJ.
Prodrrctir-itateaeste irrlerioar6.Arborii rru sint bine conlormafi, att
tnrnchirrrisinttoase;i crengi groase,care porllescdin treirneaittlerioari
a trurtchiultti.
de stejar 9i de-irasirr.se face in condilii
Ilegenerarea
'ftutttror speciilor
destul de brine. ineretrrrile att crt:9teri destrrl de active gi formeazi pe
alocuri rtn etaj dominat contintttt.
este destul de bine reprezentat9i se compttnedirr singei'
Subarboretrrl
gi lemn ciinesc; 1a marginea arbc'retelorse glsesc desiguride porumbar
gi dracilh.
Periploca
sdlbaticd
Dintre plantele ag5{d'toarese pot
graec0.
*
Pdiura erbaceese compunedin exemplarepLriin numeroasede'. Poa
nemoralis, Ca'la'magrostisbpi.geios, Polygonatum offi,cirto,le,Coru-tallaria
n'taialis, Rubus caeiius, Galium silz:alicum,Galium rubioides ete.
"
C i t a tf b r b n t t m i r e
(46)
de micd.
_ Arboretelereprezintdniste rarigti ; produotivitateaexceptio,nal
Arborii nu sin't bine conforma{i, au trunchiuri sirnuoase.si crengile gro,ase,
incepind din treirnea de jos a trunchiurilor.
Regenerareatuturor speciilo,rse face destul de greu daioritd subar.
boretulrrjcontinrru.Numai in locuri mai bine luminate se gisesc semin!i9uri atit de stejari, cit 9i de frasini.
Sr:barboretulIormeaz| un etaj aproapecontinuu compus din pddLrcel
(C,rataegusnrcnogyna), crugin, singei, lemn ciinesc gi cdlin ; la marginea
arboretelorse gdse'scporumbarul gi spinul cerbului.
Dintre speciile agd{Stoare se remarcd vi{a sdlbaticd 9i Periploca
graeca.
Pdtrira erbaceese compune din exemp'larede Phragmites communis,
specii de Carex, Euphorbia-lucida, Gatium rubioides elc".
dupi V. Leandru(in litt,).
N.B. Descrierea
196.$LEAO-PLOPIS
DE HASIWAC
DE PRODUCTIVIT.{TE
MIJLOCIE
B I B L i O G R A F I E . D e s c r il si r d n u m i r e ; t i i n j i i i (c4b1 ) ( 4 6 )
este cel mai reprezentativdin toate iipLrrilede
.. . Acest.tip de gl,eao-plopis
padrrreexistentein padurea Letea. El se gdsegtemai ales in Hasmacul
rYtare9i in alte citeva din jur, ocupind porliunile mai ridicate; f.ormeazd,
figii de 1a{irnirrariabilein toati lunlimea hasmaculuicarg in general, are
forrna lungi gi ingustd.
Solrrrilesint formate pe n,isipuricu un conlinmtmoderat sau ridicat de
hunrrrs.Apa freati'ci se gdsegteIa o adincime micd; din aceasti c,auzd
a p l r p c r l o c r r r ic o n c r e t i r n if e r o - n r a n g a n o assier r n i n c e p r rdt e h l e j z a r e .
A r b o r e t e l es i n t , d e o b i c e i ,b i e t a i a t eP
. r i m u l e t a i s e ' c o m p u n ed i n : p l o o
alb, plop tremurdtor 9i plop cenugiu.Arborii sint"destul de bine.orifotnra!i arrinrdindrl{imi care depdge,sc
adesea 30 m, iar diametrele varjazd
intre 35 9i 60 cm (in unele cazuri depisind acestedimensiuni). Al doilea
etai este iormat din steiar p,edunculat,
stejar brumiriu, trasin comrln,frasi,n
ptrlos gi frasin de 'l'urkestatr; irr unele"cazrrrifrasirrr-rleste nurlai djsenrtnat, Iormindu-se astiel rrn facies aparte, localizar de obic.eiin locuri
ruai inalte.
, . A.rborii.aj'ng pini la 25-28 m indllime 9i 50 cm diametru. Trunchturile sint rdu conforma.te,sinuoasegi cu crengi gro,ase,incepind adesea
din treimea inlerioari a trunchiului. Ih unele cizu?i rare, etajarea nu se
mai observa, toate speciitj atingind aceea-gi
inil{ime. Se mai gaseic disemrnafi: aninul negri, mdrrrl gi-pirul pdduret.
consistenfa natura;ld a arboretelor este de 0,6-0,8. productirritatea
este nrijlocie la p;lop,inferioard la steiar Si frasin.
stejarrrlrrieste in general
-locurileingreuiald din cauza subarbo, .Regenerarea
retulrrj destul de bine dezt'oltat.ln
hrminate se gdsesc,insi, numerogi puieli de stejar pedunculat gi stejar brumdriu. In porliunile cu
specii de frasin abundentese ins,taleazdti'nereturileio,artebogate ale acestor specii: ele se dezvoll"Afoarte ltine, chiar in ,locuri puternic umbrite.
Subarboretuleste destLrlde bine dezvoltat. El are o rdspindire neregulati, formind pe alocuri desiguri compacte, iar in altele ldsind mici
goluri. Srrbarboretul este format din pdd,ucel(Crataegus monngAtw), poJJO
ploca graeca.
c. 241
Igs.RARISTEDESTEJAR,FRASIN$IPLOPDINHASMACEMICI
BTBLIOGRAFIE.
D e s c r i sl h r b n u m i r eg t i i n i i i i c d( 4 1 ) ( 4 6 ) '
CAPITOLUL XVIII
C,E R O - $ L E A U R$Tr $ L E A U R TD E S T L V O S T E PC
AU
$LEAO-CERETE
STEJARIXEROFITI
(formafiileXXXII, XXXIII 9i XXXIV)
A . C H E I A D E D E T E R M I N A R EA $ L E A O - C E R E T E L O C
RE
, RO-SLEAURILOR
$ t $ L E A U R T L O RC U S T E J A R TX E R O F T T I
1 . - - I n a u r e s t e cp a r t i c i p a c e r u l s i n g u r , c e n r l g i g i r n i { a s a u f o a r t e
rar girni{a singurd ; de obicei, se gdsesc gl l-2
dintre alte
2. -
3. -
Regiune de clmpie. In amestecpoate apdrea ;i irasinul comun, mai rar frasinul puios; diseminat- stejarul brumiriu,
,I99. $LEAO-CERET
DE
t)
CIMPIE
, r , , , $ I , E A O - C E R E TD E D E A L C U S T E J A R P E D U N C U L A T
4. -
In anestec cer $i gorun, uneori si girnifa, de obicei, in propor{ii ap,roximativ egale, 1a un loc cel mitlt 0,7. Qegirure
de deal
Specii detor,minane de tip sint cerul .q'ingursau in, co,mbinalii
cu girni{d, steiarul pufos si steiarLrlbrurmdriu.Qegiune de
cimpie
ln amestecgornn, cer, girni!5, carpen, tei; gorunul uneori
rimine numai diserninat.Carpinita $i mojdreanul lipsesc.
Productivitatemi ilocie.
'
2 0 2 .S L E A O . C E R E T D E D E A L C U G O R U N
339
6. -
Cerul preclominant
; in amestecstejarLrlpuios, iugzrstrtrl,ar'
iarul tatdrasc; in cazuri rare stejarul pLrIoseste nunlai disen'inat; ulmrtl pe sr-rpraieiemici poate deveni predottrinant'
Vestul fdrii, 1a co,ntactintre silvostepdqi zc'na fo're'stierd.
204. CERO-SLEAU CU STEJAR PUFOS
B.-
DE
SILVOSTEPA
DOBROGEANA
STEJAR BRUMARIII
B. DESCRITREA $LEAO.CERE'I'ELOR
199. $LEAO.CERET DE CIA1PIE
B I B L i O G R , 4 F I E . C e r e t - 9 l e a (u1 3 3 )
Cero-9leau,P.P. (125)
(1C61
Stejdreto-9leao-celet
Slean cu cer (30) (134) (l7ll
$leao-cer (134)
Sleao-ceret,p.pi (30)
Tilio-Carpinetunt cerrtetosum (51)
tgpicurn, p.p. (106)
Quercetum-Carpinelum
340
DEALURI
Aces,ttip de p:idure este destr,rlde larg rdspindit in regiunea de cimpie din sudul firii, acolo unde ceretele ajung in contact cu gleaurile.
Astlel iau nagtere o serie de situalii intermediare,care se pot grupa irt
do'ud tipuri de pddure: ,sleao-ceret
de cimpie 9i cero-glearu.
$leao-ceretul
esie nai aproapede gleaul propriu-zis; in majoritateacazurilor el poate
fi rnterpretat ca rezultai al introducerii cerr.tlui in dilerite faciesuri de
gleau, dar citeodatd capdtA unele irisdturi proprii.
Arbordtele din acesi tip de pddure se gdsesc,de obicei, pe platouri 9i
versan{i lini in regiunea de cimpic, la contact intre 9leau gi cerete sau
in forma insulari printre arborete de gleau. SolLtrilesint bntne-rogcnte
podzolite (uneori chiar puiernic), mai grele, rnai compacte9i rnai ttscaie
propriu-zis.SLrbstraturilesint reprezentateprin luturi grele,
decit in 91eau1
r r n e o r ic r r p i e t r i s s i l i c i o sm d r t r n t .
Arboretul este constituit asemenea91eaului,din nai rnulte specii, nici
rrna neavind predominareabsolutd.Steiarr-rlpedunculatparticip5,de objcei, intr-o prc'porlieridicati, pinb la 0,,1; dar, in unele cazuri esie nttmai
de 0,2-0,4, chiar 0,5.
disemi,nat. Pe tingd e1 apare centl, in prorpo,rfie
Ulmrrl (Lilntus ambigua, rnai rar U. foLiacea)este si el deseori abundent,
pind la 0,3 9i joaci aici un ro1 mai important decit in gleau.Mai pot {i
abundentespeciile de amestec obignuite in gleau: carpenul, ittgastrul'
ar{aru1tltirdsc, teiul argintiu, lrasinLrlcomun, mai rar cel puios. Dise'
minat se mai gdsesc: girni{a, ste.iarulbrumdriu, paltintrl de cirnp, teir-rl
pucios, pdrul pdduret. Ca 9i in glearr,iau nagtere Ittllneroasefaciesuri,
caracterizateprin participareatnai abundentl a unora dit, speciile de
arnestecmai importante (carpen,ulm, tei. Irasin), pe cind celelalteajLrng
disenrinate
; pind in prezenl s-au precizaturmdtoarelefaciesrrri:
- normal, cu toate speciile de ameste,caproxi'mativ in prcpnr{ie
egald;
- cu carpen;
- clr carpen gi tei ;
- crr rtlm;
- cu tei ;i frasin:
- cu tei, ulm Si frasin;
- crl ulrr Si fras,in.
Consistentanatrtralda arboretuluieste plini sau aproapeplin5 I dar.
in urlna degradirii antropo'gene,arboretele actuale deseori nu intrec
0,5-0,6. Prod,uctivitateaes,tesuperioarl. Fornta arborilor erstebun5, cu
trLrnchiuridrepte,cilindrice si bine elagate.Se ob(ine rnaterialulde calitate sriperioard,ca gi in gleau.
Qegenerareaprin sbmin!d a siejanrlui gi cerLrluieste diiicli ; puielii
se gdsescrareori. In schimb se regenereazdactiv frasinrrl, ulmul si jngastrul, ceva mai pufin carpenul,ar{arul si teiul ; in unele situa{ii, tineretrrrile din prirneleirei specii ajung sh iormeze un al doilea etaj, pind la
dimensiunide pdri;.
Subarboretuleste destLrlde abtrn'dent,con'stituitmai al,esdin pdducel
(Cratcegus n'Lot-Lo'gynn),
singer, lemn ciinesc, mai pufin r-rlm de plutd,
mdceg (Rosa canina), porumbar, m5r p,Sdrrre!,spinul cerbr-rlrti,salbi
ntcale,salbi riioasS,corn, local clocotiggi mojdrean.
Dintre plantele agdl,dtoarese gdsegtecurpenlrl de pidrrre.
341
Pdtura vte este, de obicei, bine dezvoltatd, compLrsddin : Brachypod[urn s,ilttaticun't.,Agrostis tenuis, Dactylis glomerala, Ar]elica uniflora,
Poa pratensis, Carei pitosa, C. contigua, Polygonatum lotifoliuln, Aru-nt
niaculatum, Lychnis coronaria, Anemone ranunc'uloides,Fragaria ttiridis,
Geum urbanunt, Qubus caesius,Potentilla argentea, Hypericum.perfora'
tum, I:uphorbia amygdaloides, Viola siluestris, V. hirta, Lgsimachia numGLemuLaria, Pulmonaria o,fficinnLis,Lilhospermum purpureo-caeruLeunt,
choma hirsuta.,GaLiurncruciatum, G. aparine eIc.
z'CI.SLIIAO.CERET
DE DEAL CU S]'EJARPEDUNCULAT
p.p. (30)
B I B L I O GR A F I E. gleao-ceret,
$leao-cereielese intilnesc la dealuri mult mai rar decit la cimpie.
In general, e'le apar in arealul continuu al ceretelor de dealuri.
Acest tip de pddure este localizat in vbi mai pu{in adinci din partea
inlerioari a arealului ceretului de dealuri (vdile mai adinci, cLr crrrsuri
permanentede ap5, sint ocupate de gleau propriu-zis).De aici speciile
insoiitoarede gleaucauti sd se rjdice treptat in platouri ocupatede ce'rete.
pind ce sint oprite de condi{ii nelavorabile.Asupra solurilor nll s-aL1Iecut
pind in prezent c.ercetdriamiinuniite; se poate presupLrnecd sint interniediare intre cele de gleau gi de cerete,in orice caz ttar pu{in compacte
gi mai umede dercitcele din urmi.
Arboretele sint constituite din ce,r, stejrar pednnculat, oarpen, ulm
(Ulmus foliacea), jugastru, in propor{ii variabile, citeodatd apioximativ
egale; in unele cazuri, carpenuldevine predorninant;in alte cazuri, propor{ia stejarr"riui
scademuli gi el rdmine numai diseminat; diserninatmai
apar girni{a, plopul tre'murdtor,teiul p'ucios,pdnrl 9i mdrul pid'r-ire{,sorbLrl de cimp, ciresul. 1n unele cazrlri, ar!arui tdtdrdsc esie abundent in
arborete tinere, dar apoi se eliminl repede.
Consistenfa naturald a arboretelor este de 0,8-0,9. Cregterea este
tlesirtl dc viguroasi, productivitateasupcrioari. Arborii s?nt bine conforrua{i, cu trunchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se obiine material
de lu'cru de bLrni calitate.
Qegenerareanaturald a stejarului pedunculat este destr,rlde dificili.
din cauza cople-siriilui de cdtre alte spe'cii,a cemiui este ceva mai ugoard.
Dintre speciilede amesteccarpenuleste invadant. Astlel iau nagtereprobleme de succesiuneasemdnzitoarecu cele din gleaul de cimpie.
Subarboretuleste desttrlde bine reprezentat,cornpllsdtn : alun, pdducel (Crataegus monoguna,C. oxyacantha),porumbar, cnlgin, singer, conn,
lemn ciinesc.
Dintre plantele agdldloare se gise;te curperrul de pddr-rre.
Pdtura vie nu este prea dezvoltatd si compusd mai ales din:. Melica
uniflora, D'actylis glomerata, Carex dioulsa, Polygonatum latifolium, Cepltalanthera longifoLia, Tamus communis, Rubus cwe'sius, posa gallicct,
Genista tinctoria, Lathyrus niger, Euphorbia amygdaloides, Viola hirta.
Prin"tula oflicinalis, Pulmona:ria o,fficinaLis,Prunella oulgaris, Gali,unr
ntollugo, Chrysanthemun'tcorAmbospm eIc.
342
cer, stejar pedunculat,gorun, carpen, tei arginiiu, 1a care se mat asociazd irasi'nLrl,paltinr-rl de cimp, te,iul p,ucios,sorbul de cimp. Asttel de
arborete apar in teritoriirl de r?ispindiremasivd a ceretelor din Oltenia,
!n siiLralii intrazonale, anume in partea interio'arda versanlilo,r cu expozi\ia nordici, pe solul brun-rogcat podzolit.
*
In Banat s-au selttnalat gi glea -cerete de productivitate superioarh,
avind ca elemenie principale gorttnul, cerul, lagLrl, oarpein'ul,ia-r disefrasinul. In suhploprrltrernttritor,salcia cdpreascS,
nrinat: rnesteacdnr-rl,
arboret: alunul, singerul, lentnul ciinesc (2. Przenefchi, in litt.).
*
Tot in Banat au iost seninalatearboretele,care dupd sitLra{iear trebui
in'cadratein tipul de mai sus, dar prezinldo compozi{ieparticulard,anutne
o predominarecategoricda ulmului, pe lingd care se mai gdsesc,in catltltate mici, cerul 9i frasinul. Ille ar putea reprezentagi rtn stadiu de de1e rme,ntionint
gradare antropog'^,nd.Datele existente fiind prea s'trIn,are,
aicii pe sctrrt.
CERO-$LEAURILOR
C. DESCRIEREA
NORMAL
CERO-$LEAU
20.3.
BIBLIOG
R , 4 I : l n . C e r o - g l e a (u5 0 ) ( i 3 a , p . p . ) ' ( 1 7 2 )
Ceret cu elemente de gleau (30)
Cereto-9leau(30) (171)
Querceto Cerris-.4ceretum (52\
D e s c r i sl i i r d n u m i l e s l i i n t i l i c r i ( 1 1 1 )
de silvostepd
p.p.)
degradlrii
arboretelo,r.
Subarboretuleste destLrlde abundent,compus din: pddLrce!(Craloegus, rytonogyfa, C. pentagyna), mdceg (l?osa canina), porlrrnbar, spinul
cerbului,salbd moale, salbd riioasd, singer, corn, lemn-ciinesc,mai rar
alun, scumpie,clocotig,dirmox, sorccomun.
Prtura vie a fos,tcercetatdnumai in prdurea cio,rnuleasa.Aici insd ea
este pr-rternicdegradatd prin navala specirlor de locuri deschise.Dintre
d9 pe{ge s-aLrrnai pdstrat: Arum-maculatum, Asparogus tenuifolius,
"919
.Alliaria offici,nalis, Fragaria rsiridts, Geum urbanum, Tor:ilis anthriscus,
Viola sp., Hedera helix, Lithospermum purpureo-cderu'leum,Gtechoma hederacea etc.
*
A rnai iost citai - foarte suutar - un pleau cu steiar peduncuLatsi
brumdriu, avind ca specii de amesteccarpen, jugastru si t6lut argintiti;
in subarboret alun, plducerl (Crataegus monogyna), singer, soc comun,
dirmox. A lost sennalat in sud-estulMoldovei, pe solul 6run-ro9cat,deci
in zona iorestierd (30). Il considerim ca o trecere intre gleaul obignuit
9i tipul de mai sus.
348
DE DEALURI
DIN REGIUNEA
2A7.$LEAUDE SILVOSTEPA
Acest tip de pddure apare in cotul Carpalilor ;i in srrdrtl podigLrlui
central moldovenesc,acolo unde arboretele gi solrtrile relictice de stlvostepd se gdsesc destul de adinc in regiunea dealurilor. E1 a iost putir-r
s t u d i a tp i r r a i n p r e z e n t .
Arbbretelecercetatede acest tip se gdsescla altitr,rdinide 300-500 n,
po versanti cr-rexpozi{ti sudice, estice g1 vestice 9i pante de la moderate
pddttre.
irlna ta repezi. Soir-rriiesint cernoziomuri-degradatesau brune de
sau Ioarte proitrnde,ltrto-nisipoasesaLt lutoase.
irneori pocizoiite,pro,fr,rnde
Substriturile sint- lLrturi loessoidenisipoase,b'ogatein c'arborl'atde calciit
sau pietrrgurjcalcaroaseori silicioase.S-art tnai semnalatrendzine arglpe calcare oolitice si cochiUiere'
ioase, proirrnde 9i cormpracte,
Speciile mai inrpoitante care iorrneazApartea_principalSa atttesteclt1ui,sint stejarLrlbrumdritt 9i teiLrlargintiu; stejarLrlpr'rlos,gorttn'ul,carpenul, ulntul de mttnte,jr-rgastrul,arfarul tlrdrdsc, ;i lrasinul se gdsescrlneor-1
in propor{ieapreciabili; pe alocurt, irtsd, unele din acestespecii lJot ti
pa1tremurdtcr, neste'acdnLtl.
se m'ai gdsesc: ploptrl
lipseas'ca.'Diseminat
-pddLrre(,
sorbul de cirnp ;i scorttgttl
tinul de cimp, ciregttl,mdrul 9i parul
comeslibil.
s-artptttut deosebittrrtlitoarele
Drrpa rdspindireaspeciilorde anreste,c
faciesuri.cu :
- steiar putos gi rrlm ;
- s t e i a r p u t o s ,L r l m 9 i l r a s i n ;
- stejrr pulos;i carpen;
- s t e i a r p u l o s ,g o r u n , c a r p e ns i u l m :
- g o r u n , c a r p e n9 i u l m ;
- r - a r p e ng i i r a s i n .
atinge 0,8-0,!), daL in_arboreieleactuale
Constsien!anaturald poate
-degradarif
trebtrie
antropogene.ProdLtctivitatea
ea este redusd din cauza
sa lio apreciatdca mijlocie, d'ar s-au semnalit 9i c,rzLrri.de productivit:rte
in{erioaii; ar trebui si se controlezedacd ntt este si ajci o urnrare a degraddt'iianiropogene.Formele arborilor, in general, lasd de dorit ; elagajul este slab.
de
Regenerarean,aturaldeste pufin activd; se gisesc pe alocuri
frasin.
h r t r n r d r i r9i
s t e j ar r blumdriu
;ri frasin
din : alun, pdducel (Crotaegusmonoguna,
coi
este constitLrit
Srrbarboretul
rrrai rar C. pentogyna),porumbar,
-dealrrrile salbd tnoale,salbl riioasi, spinttl.c.erB1zdul'uis-au mai setnnalatcarpini{a'
bului, c,orn,'dirmox ; in
scumpla si mojdreanul:
Patuia vie este slab reprezentaidin arboretele incheiate. bogata ir.
cele rirjte ; este compusd din Brachypodium siLuaticum,Asparagus_-tenuifolius, Polygonalum talilotium, Aristolctchia clematilis, Alliaria officinaiis, Geum urbanum, Lathyrus niger, Vicia pisiformis, Viola sp., SonlcuLa europaea, Lysimachia nummularia, Lilhospermum purpqlr'eo-caerLr.leum, Melarrxp!/rum sp., Asperula odorata, Galium aparine, Carnp'anulLt
persicifolta,
La:psanacommunis eIc.
'
N.B. Descrierea,in mare parte, dupi A. Ridulescu (conr. verbali), S. Purcelean
9i G. Ceuca (in litt.).
XIX
CAPITOLUL
U L M E T E , I T R A S I N E T E9 i A N I N I S U R I
(formafiile XXXV, XXXVI, XXXVII, XXXVIII, XXXIX)
TIPURILORDE ULMETEPURE
A. CHEIAPENTRUDETERMINAREA
(alte specii in proporfie de cel mult 0'2)
1. 2. -
3. -
SILVOSTEPA
DIN
REOIUNEA
DEI,UROASA
QegiLrnede cimpie
Coastele vdilor adinci. Disemitrat jugastru, ar{ar tdtdrdsc,
uneori stejar brumiriu, Irasin, mojdrean.Cernoziotndegradat.
2 0 8 . U L M E T D E C O A S T A D I N S I L V O S T E P AI
Terenuri mai mrrlt ori mai pLrlinplane din vechile lunci colnatate sau terase. Diseminat stejar pedunculat, jngasrtrLr,arlar
tdtdrdsc, une,ori plop 9i sa'lcie. Aluviuni recente; alttviu'ni in
transiorrnarespre cernoziotn,tttieori aco'peritecu aluviuni rnai
noi ; rar cernoziomdegradat.
2Og. ULI.'{ET DE TERASE $I VAI
4" -
B. DESCRIEREA
TIPURILOR
DE ULMETEPURE
208.ULMET DE CO.{STADIN SILVOSTEPA
B I IJLl O G R,1I: I n. Sleaude silvostepl,
p.p.(30)
Ulmet(122)
Ulmetele de coastd au fost semnalate pind acum in silvostepa din
estul Munteniei, nlai rar in cea din Burnaz..-Ele reprezintd, probabrl, un
tip de pddr,rrederivat, apdrLrtin urma tratarnentuLii necorespunzdtoral
s t e j i i r e t e l ocr r r a i i r e s t e d
c e r r l m s a u p o a t ea l g l e a u l L rdi e s i l ro s t e p i i
Ulmetele de acest iip se gdsesc,pe suprafe{emici, pe coastelel,l,ostistei, mai rar pe ale Ialornitei si ale unor r,rii din Burnai. Ici-colo se mai
pot vedea ramigitele de pidure, sr-rbformd de pilctrri sau arbori iz,olali
de ulm, care aratd rdspin,direa
mai largd in trecrit a ulmetelor.Solul este
certtoziorttrrl
degradat sau intermediarintre cernoziomuldegradat gi cel
brun-ro;cat,lrrtos,nl,l prea t-.ompact
si cu rrmiditatesuficienta.Substratul
este loess.
Arbcrretelesint constituite din ulm (ulmus procera, U. ambigua, lnai
rar.u.,foliacea), la care se asociazdjr-rgastrul,'
ar\arui tdtdrEsc-gi
parLrt
'frasinr_rl
pddure!,
.mai rar si numai loca1: stejaru"lbrumdriu, mojdreanul,
comun_si cel pufos; ace,stespecii de ames,tecsiint,de obici:j, nmmai disemirrate,_.darjugastrLrl poate a.iungela propor{ii
-este de facies.
consjsten{anaturald a arboreteior
de 0,2-0,g. cresterea este
,
t l c s t l r l d c . r r g r r r o a s dp, r o d r r r t i v i t a t e a
s e p o a t e c o n s i d e r ac a s r r p c r i o a r a
.
(exceptfnd arboreteleprea ,degradatede a-cliuneaomului). F,ormL arborilor estc destul de bLrnd,crr lrunchirrridrepte gi bine elagate.
- liegenerareanaturali din sdmintd nu se observd deo&rndatd; ulmui
so lrrrnullegteintr-o anumitd mdsuri' prin draioni.
subarbore'tuleste destul de abundent,constituit din : pidLrcel(crataegus 1rcnogArla, mai
^rar C. penta:gynaj, ntAceg(Roio ciutina), spinrrl
cerbLr{iri,
lernn
ciinesc,
mai rar r-rlmde plLrtd,m6r pddur"i .i,.Co.singer.,
dLrg,:albi moale, salbd riio,asd,co,rn,soc co/mun,dirm,ox.
-,, QjnJre plantele agdfitoare s-ar1semnalatcurpcnrride pddure si yit;r
sdlbaticd.
Patura vie este puternic dezvoltatdsi constituitdmai mult din nlante
de locuri deschise,
chiar ruderalein parte; n - a i o s t c e r c e t a t di n a m d n r r n t ;
s-aLlsemnalatnumai rrnelespecii ca'Rubuscaesius,Cytisus nigricans (pipernicrt1, Santbucusebulus elc.
209. ULMET DE TERASE SI VAI COLMATATEDI,N S,ILVOSTBPA
B I R L ] O G R A FI E .
de sol aluvionar
I E . T i p u lu l m p u r ( 1 4 . 1 ) .
Ulnrctunt(144\.
Tiurlri de piidure. -
c. 241.
J5J
SE lorneazl, prin
c i o ori cdtina gi
.{. -
DE
SILVOSTEPA
PE
CERNOZIOM
DEGRADAT
3. -
2
J
4. -
Produc,tivitatea mijlocie.
2 1 6 .F R A S I N E T D E H A S M A C , D E P R O D U C T I V I T A T E S U P E R I O A R A
Productivitateinterioard.
2 . I 7 .F R A S I N E T D E H A S M A C . D E P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A R A
T I P U R I L O RD E F R A S I N E T E
D. DESCRIEREA
21J.FRASINET DE LUNCA
BIBLIOGRAFIE.
F r i s i , n e td e l u n r c i . j o a s di n z o n a f o r e s t ' i e r i
Frdsinetele de lunci se localizeazain lunci, ,care mai sint inuntlabile, dar pe intervale_de tirnp rnar scurte. soluiile sint iluvionare, tlar
mat evoluate,brun-slab rqca,t-ede luncd, cu un o,rizontp,ronunlatde hlei
dedesubt.
i\rboretele sint corrstitr.ritedin lrasin ; in majoritatea cazurilor estc,
ly1{nu1 excelsior pur. dar ln sudrrl ldrii s-au senr,nalat_siarboreielecu
t. holctrichu abrrndent,chiar predomirrant
; arnbele specii jiirrcj lcarte
apropiatedin purrct de ledere Ibrestier,nu este cazul ia se dilererrtie;:e
tipuri apar(e din a_cestmotiv. Se rnai pot adduga: stejarul peduncirlat,"
plopul.alb,_salcia a.lbi 9i plesnitoare,ulmul (tLtntu's
_!.1f.p.t,ul;
loliacea)",.
lugastrul, ar{anrl tdtirdsc, pdrul pddurc{; s-au deosebitrrrmiiioarelcl;r.
ciesuri (pe.linga cel normal), clt :
-" steJar;
* ulm:
- iugastru.
. consistenta natrrrald a arboretelor oste de 0,2-0,9. cregterea frasi-.
nului este extrem de viguroasd. Productivitatea este superioari. ca de
pure,Tormaarbc,riloruneori nu este impecabill: unele
9bjc9i,.ilt-frdsinete.
trnipini sint strimbe, sinuoase 9i foarte des biiu,rcate.Mate,rialul insd".
.,:to.ag calitale srrperioard9i se po.ateralorilica bine chiar in picse rnici;
decr, !orma lnrnchiurilor nrr prezintd prea mare importan!I.'
.
,I(egenerareana.trrralzprin saminfr se observd itit la frasin, cit sr
l . l : j " i o l , u l r r r , i u g a s t r us i a r i a r . A l a i a l e s i n a r b o r e t e l tei n e r ea r { a r r r lp , , a i s
q?',ng.n"t,dar pe urmd propor{ia.lui scade. Frdsinetelede lLincr r-epre11,
zttrt,i, de. iapt,^Lrn
i,nstalindiu-se
dupd plo,pig,uni
!aLr
^stadiu de -s,uccesiurne,
silcete si trecind i,n gleturi de lrrnci.
Subzirboretulnu. este prea abundent,compus din: pdducel (crataegus
monogl|no,pe alocuri g.ic. oxyacantha),mace$(Rosa crinina), salbe moile,
crugin, singer, lemn ciinesc, cdlin, mai rar alun, mir pliddret, po,rumbar,
spinrrlcerbului.
Il pnttrra_vie se amesteci plantele de mtr.ll cu cele hidrofile,"
ca : Ilrachypodium siluaticum, Daclglis glornerata, phragmites communis',
car.e'r. riparia,. C._uulpina, c. tomentoia, polygonaturi tarifotiunt, cont'allaria nrujalis, Rumex sanguineus, Qubus caeiius, Agrimonia eufiatoria,.
Geum trrbanum, circaea litetiana, Lysimachia numiraria, putmonariaofficinalis, Srlmphytum officinale, Aiiga reptans, Glechoha hederacea,
G. hirsuta, I.ycapus europaeus, Cyinnchurn oincetoxicum, Galium cruciatunt. etc. I-Ineor'i s-a semnalat pdtura vie lorrnati mai a,les din Pou'
palustris gi specii de Carex.
l,.tela arboretelede ace,sttip existd treceri :
lrdsineto-aninls, trecere spre aninisul 1te soluri hteizate cu produc
tiuitate :;uoerioard:
- frdsineto-plopis, trecere spre zduoi de
trtlop alb cu productiuilale
srLperioard;
- uimeto-frdsinelula lost mentionat mai srrs, iar slejdreto-frdsineluI
trebirieconsideratca aparfinindgleaLrluide luncd.
MIJLOCIE
216.FRASINETDE H"{SMACDE PROTDUCTIVITATE
(41)
D I B LI O G R AF I E. Citatidrd nulregtiinJilic
Acest tip de frdsinet se gdseFtein toate hasmacurilen-raiintinse dirt
pldurea Letea,ocupind partea lor cea mai joase gi fornind ligii ingrtste.
In aceste depresiuni,apa ireaticd se ridicd la suprafa{d in tirnpul apel'--'r
mari aie Dundrii. Solurileformatepe nisipuri sint bogatein materii htttnice
gi prezintri
o puternica hleiza're in orizonlul B.
Arboretele-sin't formate din irasin colnlln, Irasin de Turkestan ,si lrasin pufos,iar diseminat: steiarul pedunculat,aninul legl!, plopLrltretnttrdtoi, salcia albd, foarte rar ulnrul (Ulmus procera). Siejarul se poate
ridica la proporlii de lacies.
Consisten'ta de 0,6-0,8. Cregtereaeste actir'5, 'producivitaiea trebuie sd fie soco'titi ca mijlocie, dar formelte arLror'ilor lasd mult de
dorii ; trunchir.rrilesint deseori strimbe, sinuo,asegi inturcite, iar coroanele
sint puternic dezvoltate,cu crengi groase pcrnind de.la inaliime..micd.
(egenerarea are loc in condi{ii destul de bune ; se gSsescsernin}igurile
abundentede lrasini gi anin negru. Pr,rie{iide stejar se instaleazdnumii
pe
- locuri nrai inalte si luminate ; s-all observat 9i puieli-de ulm.
Slbar boretll esie destul de slab dezvoltat in locurjle ttnde stagneazi
mrrlt tirnp apa ; in locr,rrilemai inalte, Iormeazd.insd desigttri conpacte.
I11 se corirpunedin : pdducel (Crataegus mrtnogyna), crugin, singer, lentn
ciinesc,cilin, rnai rar zdlog, spintrlcerbului 9i soc colrtln.
Plantele agd{dtoare sint reprezentatep,rin: hramei,vi{d sdlbatic5 si
Periploca graeca.
Pdtura vie se compunemai ales din plante hidrolile, ca: Phragrnites
contntunis, specii de Carex, Iris pseudacoruseIc., pe linga care nrai este
abrrnde,ntRubus caesius, apoi Poa sp., Corutallaria maialis, Heracleurn
stbiricum elc.
N.B. Descrierea,i n nrare parte. dupi V. Leandru(in litt.).
217. FRASINI]T DE
BIELlOGR.4
HASMAC
DE PRODUCTIVITATEINFERIOARA
nume
.
l. - In arboret anintr,lnegru: anin,ulalb cel rnai driseminat
-' Auresiecde anin negru si alb sau anin aib ptrr
2
7
3
6
3. -- Belti intinse, permanentin,undate,in apropiereaapelor curgdtoare mari ; aninul crestepe mllguroareinalte, intre care rdmine apa i plante erbaceehidrofile,inclusiv trestia, in cantitato mare. Rar. jn cimpia Xlr-rn,teniei
si in Delta Dundrii
?18. ANINIS
4 -
'l'erenrrri
DE B,{I,TI
de alta naturd
5. -
6. -
360
7. -- Anrcstecde anin negnr si alb in regiuneadeluroasd,pe alrrviuni recentedin luncile apelor curgdtoaremai mari.
*
2 2 6 .A M E S T E C D E A N r N N E G R U g 1 A N / N A L B I N R E C T U N F D E L U R O A S A
8. -
22]. 41I.11"''
225- ANIN
ALB
PE
ALUVIUNI
CU
OX,4LIS
NISIPOASE
ACETOSELLA
SI PRTJNDISURI
F . D I S C R I E R ETAI P U R I L O P
D E A N I N I $ U RP
I U R E$ I A M E S T E C A T E
2I8.ANINISDE BALTA
Aninigul de baitl este un tip de pldure foarte rar ; a fost senrnalat
pind in prezent in doui lorcuridirr Delta Dundrii gi lragmentar in cimpia
(valea Coleniinei). El merith sd tie men{ionat pe scurt ca o
.A'lunteniei
curiozitate stiintiiici.
Arboretele sint conrpusedin anin negru ptr,r.Arborii cresc pe tnusLlroaie inalte, in ju'rr,rlclrora apa nu seaci niciodatd. Cres,iereaeste vigrtroasi. Iiegenerarease produce ugor. Pe rnarginea aninigului se gdsesc
trrfe rizlefe de zAlog si dlesiguride Phragntitescomntul2is,care pitrtrnd gi
in interio,rularbore,tului.
2/9. ANINIS PE SOLI'RI HLI1iZ.\Tt, Ctr PRODLICTI\/lTATI: SIiPERIOIR'\
B I B L I O G R . 4 F I E . A n i n i E u r i l e( 1 3 3 ) .
Aninis (30) (134).
4lnclurtt gLulirtosue (.131'1
..
36r
u j BL1o,i RAr.r E
(123)
;i sa,,xpurpurea
ffij::,?",::::,r:;,;,,,
363
Srtbarboretuleste reprezentatprin tLrlerare de: alun, pdducel (Cralaegus ntortogyna), rndceg (1iosa canina), singer, soc col11u1-1,
loarte rar
ultn de plutii.
Pdtura vie este alcltLritd dintr-un amestecde plante de rnull gi cele
hidrofile, tnai ales : Equisetum sp., Gagea sp., Arum macuLoturn,IIeLlebot'tLsdurnetorum, Anentone nentorosa, A. silaat{ca, A. ranunculo[des, Rubus
sp., Euphorbia arnygdaloides, Chrysospleriunt alternifoliurrt, Pulmonoria
oft'icirtalis, Saluia glutinosa, Larnium galeobdolort, Tussilago far,fara, Petasiles albus, Telekia speciosa e1rc.
222.AI{INIS PE SOLURIHLEIZATEDI] PRODI-iCTIVITATE
A{IJLOCIE
Acest tip de pddure a.iost identilicatpini in prezent numai in ,\1oldova, la contactul intre cirrp,re9i dealuri ; in general, pane a ii ioarte rar.
r\rboretele cercetate se gdsesc in luncile riurilor la iegirea lor din
regittnea de dealuri, ocrrpind locurile rnai ridicaie, cu soiLr,rialuvionare
crude, cu o hleizareel'identd,dar cu apa freatici cel,a nrai ad?nci gi r'ntrnda{ii rare.
Arboreiul este constituitdin anin negru, la care se adaugi diseminat
plopLrlalb, salcia plesnito'are,
rrlmul (ULmusfol[acea),pirr.rl pddureif,in mod
'excep{io'nral
rdchritaalbi.
Consisten{a natr-r'ralda arboretulrri este de 0,7-0,8. Cregterea nL1
este prea viguroasd. Prodr,rctivitaieatrebuie socotitd ca mijlocie ; este
evident mai micd ta(d de tipul precedent,dar in lipsa tabelelor de producfie trebuie sd ne mul{umim cu aprecieri. Irorma arborilor lasi de
dorit ; nu se observa tulpini drepte, caracteristiceaninului, decit in tinerefe; mai tirziu coroanele se dezvoltd prea nrult gi trunchir-rrilecaphti
deformdri.
naturalA a aninului nu se observd; plopul alb drajonerzi
Qegenera,rea
pe alocuri.
SubarboretLrleste slab dezvoltat, format din tr-rferare de : rdchitl
ro;ie, rrlm de pluti, padrrcel(Cralaegus ntono,gllna),mdceg (Rosa canina).
cntgin, spinul cerbului, salbi moale, dracild, singer, cdtind albd, lemrt
.ciinesc,cdlin.
Dintre plantele agd{dtoarese gdseschameiul 9i curpettulde pddure.
Pe anin, plop gi salcie paraziteazdviscul alb.
Pdtura r,ie este relativ slab 'reprezentati,compusd mai ales din :
Rubus caesius, Geum urbanum, Fragaria uesca, ChelidoniunTInaius, Geroniunt robertianum, Lithosperntunx purpureo-caeruleum, Glechoma hederacea, Santbucus ebulus etc.
22J.ANIN NEGRUPE SOL INMLA$T]NATlN REGIUNE"\DE MUNTE
IJ I B LI O G R AI. I L. Descris l5rd mrmire gtiinliiicd (103) {l2l).
in care se localizeazA aninul. Solul este inmid;tinat la supra{a{d ,"i pr,rternic l-ieizal de la o adincirnedestLrlde rnicd.-Deseoriapd apare ia sLrprala!2i; in rrnel,ecazuri, ani,nii sint agezali pe u'n lel d-e muguroaie de.
supraiatd niai mult ori rnai pulin apreciabiia,^
prinire car? se intrui baltoace mlci cu api permanentd.
ArboretLrleste con'stituit di,n anin negru pur sau cu ioarte pLr{ine
exenrplarediseminatede mesteacdnsi iag, l,ocali2ate
pe mlrgini.
uorrslsten{a
este de 0,7-0,9; in unele locuri arboretrrlse poate irrtrerupe 9i sd rdmina grrrpe de arbori pe locuri mai ridicate. cre;terea esle,
ptttin r jguroasi; arborii nu ating dimen'sirrnimari, rrneorise redrrcla
l o r n t e a t ' b t r s t i v eP. r o d r r c t i v i t a i esae p o a t e a p r e c i ac a i r l e r i o a r a .F o r r r r c l r '
arborilor nu sint atit de bune ca in alte tipuri.
(egenerareanaturrali nu are loc; foarte rar se observd,pe rnargitri,
puiefi de brad, slab dezvoliafi.
Subarboretu,llipseste.
Piitura r,ieeste,in general,destulde abundentd,compusi urai rnult din
specii hidrollle: Deschampsiacaespitosa,Carex remola,-Veratrunt alhunt,
Rutr.tersp_.Ronunculus repens, caltha laeto, 'mai pu{in Athyrium iiLir
lemirtct,Lesluca giganlea,.lurtcus effusus, Llrlico dio'icu',Ru-bushiitus,
R. idaeus, Lysimach[a nuntrnularia, Myosotis palustris etc
224.ANTNI$CU OXALTSACETOSELLA
B I B L I o G R o o' to,))l))
(t2r\.
incanacoxatid.osum
Acest ti-p este destul de frecvent in regiunea ntuntoasi, unde pcate
octlpa suprafe{edesttrl de intinse, formind un lel de zdrroaiein mini.itrrri,
in alte cazuri este redus la figii inguste.
Arboretele cercetate se gisec 1a altitudini de (600) 800-l 200
(1300) m, in terenurilejoasesi orizontaledir-rimediataapropierea albiilor
actuale.Solr-rleste brun de luncd, cu propor{rivariate de schelet,iorrnat
pe prundiguri.
Arboretul este iorrnat din anin
uneori se gdsescmolidul si bradLrl
diseminaii.
Consistenfanaturald este de 0,9-1,0. CregtereaaninulLrieste foarte:
activd; aprecieriasupra productivitd{iinu se pot iace din lipsa tabelelor
de produc{ie; se poate adnrite,totugi, cd in acesttip se realizeazdc,regterea
cea mai bund. Forrnele arborilor lasd de dorit, probabil datoriti provcnien{ei aproapeexclusivdin listar; rnulte trunchiuri sint strimbe ;i :rplccate. Lenrnul se utillzeazd pind in prezent numai pentru mici constrricfii
rttrale ;i pentn-rfoc. In subarboretse gdsesctufe ioarte rare de znTeLtr.
PitLrravie esteputernicdezvoltati,forntindLrncol'cr aproapecontinrlu.
Predorninan,tieste Oxalis acetosella,iuso{ita de mrrltespeciide mu1l : Geutrt
urbanurn, Euphorbia omygclaloidbs, Cerantum robertianum, G. phaeutn,
Pulmonaria rubra, Glechomahirsuta, ceva mai rar Impatiens noli-tangere,
Symphytuntcordatum etc. ; se adaugd si unele plante hidrolile, ca RanurtcuLusrepens,Caltha laeta elc.
365
C i t a t l a r d n u m i r e g t i i n f i l i c a( 1 2 1 ) .
m!rlArboretelede acesttrp se glsesc in lungul piraielordin regittneqtoasd si deluroasl, lipsirid numai acolo unde nu existd aninul alb (4"
exenrplu,in mun{ii Banatului propriu-zis). De obi'cei,ele s,jnt reduse la
figii inguste, care nici nu ind6plihesc condi!iile rninimului de suprala!d
pentru a fi considerateca un tip de pddure, dar, pe alocrtri, luncile resfective serldrgesc gi ocupd o suiraia{d mai mare. De aceeaeste cazttl sd
'se descrierpe scurt pi acest tip de pddure.
Arboreielecercetatese loiaUzelzd pe aluviuni rfoarterecente,formate
din nisip aproapecurat .si sirac, cu ihceputuri de hleizare la adincime
destr-rldb mire (OO-OS cm), in alte ocazii-nisipul esrteamestecatcu mult
prundig.
Fot exiita treceri g,radatespre arboretelede tipul precedent.
'
Aiboretul este con,stit"uit din anri,nalb, pri'ntre care se gdsesc diseminali : salcia albd, plopul alb 9i aninul negru. Salcia se poate ridica la
propor{ie
de facies.
' '
Consisten{anaturald a arbore{elor este de 0,9-1,0. Cregterea este
destul de activd. Asupra productivititii nu s-au ficut cercetdti amdnun\i|e;
in orice caz, ea estd ini'erloard celei din tipul precedent9i trebuie, probabil, apreciati ca mijlocie ; in arboretede acqst tip, aninul .alb nu atinge
dimensiirniatii de maii ca in tip'ul precedent.Formele arborilor sint ioarte
bune, ca in general la anin.
Qegenerfrea nalurald, a aninului alb prin s-dmin{dse produce. dar idrd
prea abundentd; de asemenea,are loc drajonarea. Se mai observd
fi
a
instafa,reapuiciilor rari de pl'op alb, anin negrtt ;i chiar cire;.
Subar6oretul este relaiiv iar, cormpusdin rlchitd ro9ie, ma'ce; (Rosc
canin"a),singer gi cdtind alb6.
Pdtura vie 6ste 'rard. Compozil,iaei nu a fost studiath amdnr-rntit;in
'orice caz predo'minanteste Rubus caesius.
Arbor-etelede ace'sttip au un rol important de protec{ie a albiilor
rirrrilor.
226.AMESTEC
DE ANIN NEGRU$I ANIN ALB DIN RECIUNEADELUROASA
B I B L I O G R A F I E . C i t a t f i r i n u m i r eg r t i i n r J i l(i1i c2n1 )
Acesittip de pddure se iniilnegte in regiunea deluroasl peste tot, unde
ambele specii de anin cresc imp,1sun5.
Arboretele se situeazd pe malurile riurilor gi piraielor, pe aluviuni
ceva mai line gi mai bogate; cercetdri pedologice amlnunlite ntl s-au
fdcut pirrd in prezent.
Arb,iretelesint compusedintr-un amestecal celor doul specii, in proporfii variate. Diseminat se mai inti,lnescplopul alb Si negru, salcia ples366
CAPITOLUL XX
zA vo A rE ,P L OP I$URI
$r CATTNT$URr
. t )
.9
3. Ostroave mari din Delta Du,ndrii crr terenuri nisip,oaseneinundabile.Qarigti de plop alb.
230. RARISTI
4.-
DE
PLOP
ALB
CU
SALIX
I]OS,\,IARINIFOL]A
Lunci inundabile
Plopul aib in proporiie de cel puiin 0,8
r\nrestecde plop alb gi negru in pro,por{iede O,2-O,7 iiecare
qi cel pu{in 0,9 la un loc sau plopr,rlltegru in proporlie de
cel pu{in 0,8
Produc'tivitatesuperioard.
227 ZAVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA
PLOP ALB
DE
PRODUCTIVITATE
MIJLOCIE
,- -
ALB
DE PRODUCTIVITATE
INFERIOARA
368
B. -
Productivitato mijlocie.
2 3 3 .Z A V O L A M E S T E C A T D E P L O P A L B $ I N E G R U D E P R O D U C T I V I T A T E M I J L O C I E
9. -
DE
SALCIE
DIN
LUNCILE
APELOR
INTERIOARE
1l
.l
ll. -
'
DE
SALCIE
PE LOCLIRI
JOASE
DIN
LUNCA
$I
DELTA
DUNARII
DE ZAVOAIE$I PLOPI$URI
TIPURILOR
B. DESCRIEREA
SUPERIOA.RA
227.ZAVOTDE PLOP ALB DE P.R.ODUCTIVITATE
b I h L I O G R A I : l E . Z 6 v o ip, . p .( 3 0 ) ( 1 3 3 )( 1 6 0 ) .
Zdvoi de plop (134).
Plopig,p.p. (172).
Acest tip de zdvoi este larg rdspindit in regiunea de cirmpie 9i in
partea irrlerioard a deah-rrilor.Spre deosebirede cazul zdvoaielor de salcje, socotim cd zdvoaielede plop alb din lunca Drrndrii 9i din lttncile
nu esteexclusca cercetirrleviitoare
apelorinterioareapar{in aceluiasitip;
-pentru
separarede tiptlri aparte, dar
si stabileasci deosebirisuiiciente
justificata.
nu
apare
astfel
de
separare
deocamdatdo
Zavoaiele de ace'sttip ocr-rpi sitr-ra{iicer,a mai inalte din lunci. In
lunca Dundrii ele se localizeazdpe teretrttrice se ridici peste 5 hidrograde; se gdsescgi in deltd, dar numai in partea ei din alnonte.In lunCile apelor interioare existd o denivelare evidenti fairi de zdvoarele de
salcie,'sub iormd de treaptd cLr dirferen{ade nivel de I rn cel prt{in. In
lelLrl acesta,inundaiiile sint aici mai rare ;i rnai pufin lungi decit irr
zz,voaielede salcie; pe alocuri, terenul nici nu se rnai inundd, decit irr
rnod excepfional.Solr-rrilesint reprezentaleprin aluvittni c,rLrdeiertile, de
24 -
T i p u r i d e p d t l u r e .-
c' 241'
369
texturi diierite, de c'bicei rnai ugoare, citeodatd chiar nisipoasd; mai rar
aparo un inceput de evolu{ie spre solul brun de lunci.
Arboretele sint constituite din plopul alb la care se mai arnesteci:
plopul negru, plopul cenugiu, salcia albd 9i plesnitoare,aninul negru ;i
nrai rar alb, stejarrtl pedunculat, ulmutl (Ulmus anfiigua, U. foliacea,
uneori U. procera gr U. montana), vttnjul, jugasirul, parul pddure!, iraslnul gi, jn nrod excepfional,ciregul. De obicer, acestespecii sint numai
diseminate,dar unele din ele se pot ridica la propor{ii de facies.Astfel, pe
linga laciesul normal (plop alb cu alte specii cel mult diseminate) au
turaifcst semnala'telaciesuri cu :
- Plqp negru gi salcie;
- anln negru 9r Llrm; .
- ulm;
- stejar pedurrculat;
-
lfasln.
Consistenta nalurald a arboretelor este plind in tinerele; se rnicgoreazd apoi, putind scddea pind la 0,6. Cregtereaplopului este foarte viguroasi, productivitateasuperioar5.Forma arborilor insI, este destul de
bund nurngi in trnere{e, apoi apar deiorrnirile gi lirgirea exageratd a
coroalrclor.caracteristiceacesterspecii.
Qegenerareanaturali a plopului din sdmin{d nu se prea produce;
totrrsi, s-au semnalat r-rnelecazuri rare. In schinrb,plopul alb are o facultate rernarcabilade a se inmul{i prin dralonr, care se gisesc uneori irr
abLrnden{i,chiar inaintea exploatirii arboretului bdtrin. Astiel se po,ate
conta totdeauna pe o regenerarein plop. Pe lingh aceasta,se instaleazi
pttielii de stejar,ulm, lrasin 9i, subspontan,dud. In special,tinereturilede
rrlrn sint citeodatd abu,nde,nte
si ajLrng si formeze un al doilea etaj continuu, cu dimen,siu'nipini la pri jin,i; ; astfe,l,mersu'l succesiuniies'teevident.
Evolufia zdvoaielor de plop poate sd po,rneasclsi ea de la o renie,
asornlnitoare c1uce'a de salcie; in alie oazurriplopu,l se i'ntroduce treptat
in zdvoaie de salcie. Dupi aceasta,zdvoiul el'olueazd de obicei spre o
pddure amestecatdcare ,reprezintl stadiul incipient al gleao"plopigulu[de
IttncS; ill alte cdzLrticvolufia rrrergespre urr stejiret, frisinet sarr rrlmet
de lunca. Se poate p'roduce,dupd cum s-a aritat, 9i regenerareape loc a
plopului, ia'r in cazvri rare se poate intimrpla ca arboretul sd se tra,nsforme
intr-o rariste cu sol in{elenit si apoi intr-o pajigte.
Subarboretuluneori este slab reprezentat,mai ales in arborete tinere.
El este constituit din: _singer,^crugin,soc comLln,c6lin, ceva mai pu{in
zdlog, rdchitd rogie, pddLrcel(Crataegus tnotrcgyrta),ntdr pddure( (Molus
siluestris,M. pumila). nrdceg (1?osacanina), salbd moale, salbi riioasd,
spinul cerbului, lemn ciinesc; mai rar apar porumbarul, salcimul mic si
dirrnoxul; in estul tdrii pot ii abundentecdtina rogie 9i albi.
Dintre plantele ag5|Stoarese gdse,sc
: h,ameiul,curpenul de pddure
vilbaticS.
Pitura vie lipsegtein arboreteleinchise, dar mai tirziu poate ajunge
.
bine dezvoltatS.Un covo,r con,tinuu de Rubus caesiuseste caracteristic:
se nrai gdsesc: Brachgpodium siloaticum, Dactylis glomerata, Phragmites
contrnwils, specii de Carex, Urtica dioica, Phylolacca omericona, Ranunculus repens, Geunt urbanunt, Glycyrrhyza echinata, Toritis anthriscus,
Lystrn"achiauulgarts, Pulmonaris oflicinalis, Syrnphyturn officinale, Lyco370
pus exaltatus, Cllnanchum uincetoxicum, Galium aparine, Physalis alkekengi, Artemi.siaaulgaris, Mgcelis muroLis etc.
Pe teren existd treceri frecventeintre acest tip gi alte tipuri de luncd.
Astiel se cunosc: stbjdreto-p1opi;uri,ulme,to-plopigu,rigi frlsi'neto-plop,iguri
:;i, ca un caz exceplional, trecere sp're a,ni,nig(tipul zdroi de anin).
C i t a t f d r d n u m i r e g t i i n { i f i c d( 4 t )
(46).
373
2.72.ZAYOTAMESTECAT
DE PLOPALB $I NEGRUDE PRODUCTIVITATI]
SUPERIOARA
B I u t , t O G R A t : l E . Z i v o i ,p . p .( 3 0 ) ( 1 3 3 )( t 6 C ) .
Plopig,p.p. (78).
Acest tip de pddure este destul de rlspindit in lunca Dundrir 9i irr
luncile altor ape curgdtoare ma'ri din regiunea de cimpie gi partea inferioard a dealurilor.
Arboretele cercetateoctrpd terenurile mai ridicate din lunci (in lurrca
Dundrii peste 5 hidrograde). Solurile sini reprezentateprin alur.iLrrri
u,s6s1'.,cu inceputuri de solilicare; apa ireaiicd se gdsegte 1a adincime
de 1-1,5 m; inunda{iilenu sint prea frecvente9i nu dureazdmult.
Arboretele sint compuse din cele doud specii de p,lop, amestecatein
propor!ii variate. Se mai adaugi : salcia albd 9r plesnitoare,aninul negru,
ulmul (Llltttus foLiacea),vinjul, mai rar aninul alb, stejarul pedunculai gi
arfarul tdtdrbsc.In general,acestespecii slnt numai diseminate,dar s-ru
sernnalat;i urmdtoarelefaciesuri:
- faciescu salcie;
- iaciescrr anirr negnl ;
- iacies c,u vini gi r-rlm.
Consistenfanaturald este plind 1a inceput, dar scade cu imbdtrinirea
arboretului, putind ajunge la 0,5-0,7. Cresterea este foarte viguroasd,
productiviiatea superioard. F,orma a,rborilor este bunI, mai ales la plrp
negrrl ; trrrnchi'uri'lesint drepte, cili'nrdrrice9i bine elagate.
Qegenerareaplopilor din sdmin{d nu se observd, dar cel alb draj,rneazd puternic dupd oarecarerd,rire a arbo,retuluibdtrin. Din sdmintd se
instaleazaaninul negrlr, vinjul, ulmul, mai rar aninul alb gi dudul. Astiel
se obserr''ao tendinfi de succesiune,in sensul dispariliei plopr-rlr-ri
negrLltn
genera{iaurmdtoare.
Subarboretules,teslab reprezentatla inceput,dar peate fi continuu;i
ioarte des la vi'rstecer,'amai mari ; este constituit din : pddncel (crataegLts
nnno'gyna), rniceg (llosa canina), salbi noale, crusin, singer, leinrr ciinesc, soc comun, cdlin ; in partea esticd a lririi pot fr abundentecdtirra
rogie gi albi ; mai rar se gdsesc: zdlogttl, porumbarul, salcimul ntic si
spinul cerbului.
Dintre plantele agd{dtoareeste abundent curpenul de pddure; in ulrd
exccp{ionalse gasegteviia silbaticl.
Pitr-ira vie aproape ltpsestein arboretelemai inchise; dar in cele
rrrite se poate aiunge la infelenireaiotald a solului. ln unele cazuri, ea
este coristitr_ritd
din,tr-ult covor c,ontinuude Ru.buscoes[us,cu pu!ine alte
specii ; in alte cazuri predomind Poa pratensis, Dactylis glomerata, Trifolium pratense, la care se mai ad,augi Asparagus tenuifolius, Ronunculus repens,' PotentiLla reptans, Euphorbia cypaiissias, Plantago meclia,
xlyosdlis palustris, Pulmonaria officinalis, Glechoma hederac,ea,Te,ucri.unt
scardium, Galium aparine, Artemisia uulgaris, Lactuca chaixii, Alycetis
muralis elc.
371
2s,t.zAvor AMESTECAT
oo t't?f,JlbBcrsl NEGRUC(r PRoDt.icTlvlrATE
t3t BLIOG
de
salcie. (134).
Zdvoaielede salcie sint larg rdspinditein hlncile tuturor apelor curgltoare mari din cimpie 9i partea inlerioard a dealurilor.Socotim cd toate
acesiezAvoaieapar{in unur singur tip de pddure; acesttip, ins5, nu este
identic cu cele din luncl si Delta DunIrii.
J/O
377
S d l c e t ed e l o c u r i i n a l t e ( 7 8 ) ( 1 7 2 ) .
Lnportan{a lnare a acestui tip de pddure consti in colmatarea bll!il,or, care se produce mult mai repede in caztl prezen{ei unei vegeta{ii
lcnrnoase.
Cdtina vegeteazdfoarte slab ; tufirisul este rar ; nu se gasesc zrlfi arbugtr; aluviuni recente,ioarte sirace.
2 . 1 0 .C A T I N A R O S I E C U V E G E T A T I E L T N C E D A
DEPRESIUNI
Cu \:trGf;TATIE ACTIVA
C d t i n a r o s i e p u r b ( 1 4 4.)
Ttunaricelunt (144).
380
C d t i n a r o g i e p e s o l u r i l e n e f o r m a t e( 1 1 , 1 ) .
38l
PARTEA A III-a
INTERPRETARI
DE VIITOR
$I PERSPECTIVE
CAPITOLUL
XXI
ASPECT, PARTICULARE ALE TIPOI,OGIEI FORESTIERE
DIN R.P.R.
In \ara noastid apar anulnite sitrra{ii,care nlr se prea intilnesc in
alte ldri unde s-a dezvoltattipologia foresiierdclasicd.l)e aceea,tipologia iorestreri rorn.indcapdtd citeva aspecteparticirlare.;1,cesteaspectepot
Ii sezisatcgi din consultareapdrtii specialea lucririi de lati ; dar. ntr
es[e lipsii de interessd fie recapitnlatearci. Silr'iculionrlromin este intercsat rnai ales in tipologia pddurilor de nunte 9i de deal. Tocmai in pbdurile de mrrnte se gi semnaleazao serie de p,articLrlaritd{ide acest ge,n.
Pe de altd parte, insi, 9i pddLrrilede cimpie 1a noi prezintd rttrele
caractereaparte.Acestecaracterele deosebesc
din punct de rrederetipologic, atit de pddunle de munte gi de derl de la noi, cii gi de pddurile de
ciinprodin U.R.S.S.,Lrndetipologia forestieras-a niscrtt gi a ajuns la cea
lrar l'u:lreIrne{etocnrai prin strrdiLrlacestoradin urrrI. S-ar putea sp,une
aproapecd noi avem douii tipologii - una de munte si deal gi alta de
cirnpie; nici rrna din ele nll se suprapuneexact crt sisiemeletipologice
c l a s i c ed i n U , R . S . S .
SiivicLritorrrl
sovieticdirr regirrrrile,in care s-a lorrnat tipologia lorest i e r a c l a s i c d , l u c r e a z cAu u n n u r n d rr e l a t r vm i c d e s p e c i i .P r a c t i cv o r b i n d ,
ca specii principale conteazi fl1tmaitrei : nro idrrl, pinnl silvestru ;i sieiarul pedunculat.Numirrrl spec.iilorde amestecnu este nici el p,reamare.
din prriirrespecri; de aceea,arboretelede aceea;i
Iriidurile sint cornpLrse
conrpozrfiespecificdse intilnesc irr sitr-rafirdestul de deosebite,dind na..iere 1a tiprrri de pddrrredilerite.Tocurai acesteaspecteloarte variate ale
paclririlorde aceeagicompozifiespecifrcdart drrs 1a c.ristailzarea
treptali
;r jdeir, cd o clasitica\iebazatd ttttrnai pe criterirrt speciei predonrinante
ci trebLriesi s,enreargiipinl 1a deosebiriinai fine.
rrrreste dc airrns,.
rnai ales iir sttdul {irii, lr-erl ca specir
de ciruprte,
l-a rrc,i,in regtLrne:r
prirrcipal.--.
cirici speciide stejari; 1a acestcase aclartqisi speciilede arnesPe ctc ait;i parte, ccndi!ii1eecologiceiru sint
tec, desirrl de ntrnreroase.
prea varrate; r'ricipe departeelernu sint atit de variaie ca in imenstrl;es
rusesc.ticoarccecimpia noastrii are o suprafala Irttrli rnai trrjcd. In co,ls:i f:rcI ia1,dttnrri nunrdr ntrti
s.ecirrl,i,
urr rrLrurirrnai rnare de speciitrebr.rie
rrric cle stafrLrr-ri.
Din aceastacitttza, arboretelede o attttttritdccmpozi!ic
speciiic:i se gisesc in relattr, ptr{ine stalir,rnr; citeodatd o modificare in
25-
385
aparenlA.neinsemnatd
a condiliilor sta{ionaleduce repede la schintbarea
col1rpozlllelspecrllce.
Nurndrul total de tipuri este mai redus la cimpie, decit la dealuri sau
la munte (aproximativ 60fo ), tocmai ca o consecinfd a condiliilor mai
pulin vanate. In acest numdr relativ redus, singura tormaiie a sieiarLrlLti
pedttncr"rlat
pur participd mai masiv. Proporfional, 1a cimpie, siejarLrl
ocuph aproximativ acelagiloc ca gorunul la deahLri gi m'olidtrlla mLrnte.
Celorlalte torrnalii le revin mult mai pufine tipuri ; unele din ele se reduc
la 2-3 iipuri. In plus, la cimpie sint rnulte tipuri rare, care apar nrtntai
in condr{ii stalionale cu totul speciale; se pot cita : stejbretul de cimpie
de divaga{ie, stejdretr-rlde con de dejectie, stejdretrrl de depresiuneetc.
Toate acesteaconduc la o caracteristicdparticr-rlarda tipologiei de
cinrp'ie.Anurne, in majoritatea cazurllor ea se bazeazd pe diferen{e de
conrpoziliespeciii,ci.De exemplu, in cele 17 tiptrri de pddure din Ocoltrl
silvic Jigdnegti sint 15 combinafii de compozilie specificd (doud compozilii sint reprezentateprin c;itedoud iipuri). DacI ludm spre compara{ie
rn caz din dealurilenoastre,anume Mdgura Odobegtilor,aveln l2 tipLrri,
lii care corespundnumai 7 combinalii de compozi{iespecificd,ditrtre care
r1,naou patru tipuri, rlna cu trei si restul cu cite unul. In fine, treci,ndla
reglunea muntoas5,avem descrisodrn muntii Vrancei 25 de tipuri crr
numai 8 combinalii de compoziliespecificd,dinire care una cu 7 gi una
c t r 5 i i p u r i ( l 2 l ) ( 1 3 4 )t .
In condr{iilede cimpie din cenirul pdrfii europenea U.R.S.S.,in renttrnitul masiv piduros a1 Breanscuhti,s-au descris nLrmai I I tipuri crt
7 combinatii de compoziliespecificd; dar cornbinatiaprincipald - pinet
pur - este reprezentatiprin 5 tipuri, iar restul prin ciie unul (89). Daci
sis-ar lua un ali exemplu,mai din nord, un,deapare gi molidul, des,igLrr
tualia s-ar apro,pia9i mai mult de cea din munlii nogtri.
Credem cI acesteexemple sint suficiente pentru a sublinia diferenfa
intre tipolo,giaclasici, care trebuiesri tie aplicatdla noi in dealuri 9i rnai
ales Ia rnunte, si cazul particr"rlaral tipologiei noastre de cimpie. Aceasta
din urml este mult mai sin-rpld9i, deci, mai accesibildoriclrr,ri silvicultcr
din produclie. Acest lucnr este gi in avantajul cercetdriiiipologice; piidrrrile do cimpie, in mr-rltecazuri puternic degradate prin acliunea omulrri,
nu prea permit deternrinareacu precizie a elementelornecesarediferentierilormai fine.
Pe de altl parte, in asemeneacondi{ii utiliiatea clasifica{iil'ortipologice este mult mai redusd.Se poate spune,fard riscul de a gregi, ci in
astlel de condi{ii insdgi ideea unei clasiiicdri tipologice n-ar Ii apdrut.
Qamlne, deci, stabilit cd la noi cirnpul adevSrat al cercetdrii tipologice si al aplica{iei clasiiica{iilor tipologice in practicd este re,prezentat
prin regiuneamuntoasd gi cea deluroasd.Dar, ;i aici reliefr-rlaccidentatdd
nagtereunor aspecteparticulare, care nu apar in tipologia clasicd. Aceste
aspecteapar parlial 9i in lucrdrile tipologilor so'vieticiexecutatein Caucaz,
Crimeea gi Carpalii Ucraineni; dar, se pare cd ele au iegit ntai pregnant
la iveald ctt'ocazia cercetdri'lor edectuatein Carpatii din R.P.R.
I In aceste exemple, tipurile au fost consid.erate dupi
cilrelc dilerd pu!in fa!6 de primele publica!ii.
386
387
-stepei; 9i mai la srrd ele dispar to,tal din silvostepd,dar se gesesctn zona
lorestrerd din vecinatate (pot sd nu iie aceleagi-tipuri, dar in orice caz
sint apropiate).
Tabelut 2
Succesiuneain spafiu a vegetafiei lorestiere in cimpia dintre Siret gi Olt
$leauri cu stejar
p e d u n c uI a t
9i Qimna
(Silvostepd)
'u"u
mariu
I
I n t r eS i r e t
Stejdrete pure
de stejar pufos
si amestecuri
de stejar pufos
$i brum6riu
,,,,
:[j:i"i?,,,x;",g:
l'lrt|,**r,,,
il*i+
'"""':'ou
I
Silvostepd
Intre Rimna
gi Ialomifa
iorestieri
Z o n df o r e s t i e r d Zond
(Silvostepi)
S iI v o s t e p i
Intre Ialomi{a qi
Dundre
(Zond lorestieri)
Intre Argeq
Ei Olt
(Burnaz)
Zond iorestierd
Silvostepi
(Zond Iorestierd)
(Silvostepl
Silvostepd
(Zond Iorestieri)
Silvostepi
Binein{eles,toatd aceastd prezentareeste schematich.Mersul succesitrnii in spa{iu, schri{atmai surs,se de,natureazd,rnai arlesdlirndtdudcauze- . :- In prirnLrlrind, intervine existen!,aunei silvo'stepein dealurile Br-rzd-ului,care se invecineazdcu cea de cimpie, discutatd mai sus. caracte,
rele acesteisilrrcstepe.dedealuri nu sint incd bine studiate, dar se poate
consicieraca dovedit faptLrl cd sint nrult diferite fa[d de cele ale silvos.
tepei din cimprlainvecinatd;_in
-specialcaracteristici este abunden!a stejarului.pufos. De.aici, s,tejarulp'ufot
se inljltreazd pulin 9i in cimpie, anu,me
Ia nord de Rimnicu
In discufia fdcu,tdrnai sirs, silvoste,pi di,n dea"Satu_t.
lurile Buzdul,ui n-a iost
luati in consideraiie. De f2rpt,se poate afirma cd
relieiul,accjdentat (recte expozifiile i,nsoriie) echivaieazr iici
o depla".r poat li
sare latitudi'nald spre s,ud: deci, silvostepa din deal'urirleBuzdurl,ui
asemuitd cu cea din Dobrogea.
l In al doilea rind, la-sud de Ialomi[a intervine aparilia cerului rsi
g.irniiei,care inlluen{eazddestul de puternic aspectulpadu.ilor de silvostepd (mai ales in Bu.rnaz).Ac-easta,'insd,ca 9i aparifia stelarului putos
fn_nord, trebuie privitri ca o infiltraiie strdind, care nu allereazdcafacterele propriu-zis-eale silvostopei
respeciive (acesi rafionament, insd,'.eruliri
nu se
-Bu,rnai,
referd la zona forestierddin
pentrq care tocmai abLrndenfa
9i girni!-ei este caracterul cel mai imfiortant).
In {ine, mai trebuie sd se rnenfionezecd in multe locuri lucrurile ar
putea fi denalurate prin disparilia'pddurilo,r naturale,.Aceasta se relerl
390
CAPITOLULXilI
A S P E C T E E C O L O G I C EA L E T I P O L O G I E I P A D U R I L O R
A . R E L A T i lI N T R EU N T T A T | L D
EE CLAS|FICATA
| EL E P A D U R T L OgRr A L E
STATIUNITOR
FOREST!ERE
Qaporturileintre trpurile de pidrrre 9i Lrnitd{ilede clasificafiesta!ioriald reprezintd o problemd virr discutatl in cercurile de specialitate.
Reautinlimpe s'crutcd, de la inceputuriletipologiei,G. F. ,[lorozovinsugi
a precrzatnecesitateade a se face o distinctie inlre tlpul de pddure si tipul
de sta[iuneforestierd (89). In cercei:irilelrri perso'r'ial,e,
insi el nu s-a ocupat
declt de tipLrrile de phdure, cr-rprinzindtotdr:aunain aceastdnoliune gi
factorii stafionalrai terenttllriirr-rpddr-rrit
resipecti\';nici n-a precizatcriteriile petrtru stabilirea tipLrrilorde sta!iune,multumindrr-secrr errtrn{area
citorva principii cr-rtotrrl generale.
ulterior, la E. r\1exeer,
gisim tendinla exageratade a rcicntiiicaaLnbele nolirrni; acest autor iiielobeazi in tipurl cle oddure si ierenurile
l o l a l d e s p a d L r r i tre' ;, r r eA u f o s - ic r n d v a ' i eu p a t e d e t i p r r l r e s p e c t i ' r. l e p a dure ; intr-o formii ceva mai atenuatd, acest mod de a 'n'edealucruiile
nlat.pers,sta a1{i autori din scoala ucraineani. I-a acesti ar-rtori,inc.:_la
ptnd cr-rE. Alexcer,-,epar criteriile precise de diierenfiere a tiprrrilor de
statiune,anLtrrre
dtrpd caracterelesolulrri.
.In.fine,.la.proI. D. \'. \/orobiev se cristalizeazadehnitir.prilcipir_ri
rurreiprirne clasifrcdripLrrecologice(mai precis,edalice),iir cadrirl cdieia
se deosebescntai departe trpurile
_de padirre prir,'ite ca unitati coilplere.
Apare astlel o subordonarea tipLrlLri
ie pidrrie ia{i de tipul'de stitiune
(sarr traducind rnai preci.sterm-enuloriginal - tipLLlcle' teren
forbstier
ori. tipuL de teritoriu [.orestier).Tipurile dd stalir,rnesint reprezentaiegraiic
prin curiosctttttlcadrilai edafic al scolii ucrainene.Trerbuie'sdfie reafiintit,
ittsa, fa.ptr-rl,
cd acest cadrilaj edalic nv epuizeazdpartea ecologica a clal
silicafiilor tipologice rrcrainene.Anuniite situafii locale au dus"ia deo,sebirea unor noi srrbdir,'izjuniin interioml patraielor cadrilajuli_ri.Astiel,
s-au adnris situalii de trecere - sr-rbtipuri- insemnateprin combinatii
intre srnrbolurilerespective,.de
exempluAB, BC, cD, pentirr troiicitate,.si
1-2, 2-3 etc. pentru rrmiditate (sau prin adiLrgireasimbolurilor noi,
I, II, III pentnr troiicitate 9i -, =:,:
pentru urniditate;unde II si
reprezintdsituafia,normald, iar celelalte,treceri spre tipuri vecine).
=
U e a s e r n e n e as,- a u a d l r i s u a r i a t t l e i :e
392
393
395
mtnd aiit cele mai interesante caractere aie arboretelor,cit ,si rnisLrrile
gospodaresti.
pe
,^
_ 193J"
,aceasti cale ar trebui sd meargd 9i teoreticieniitrpologiei
lorestterc,
catttind pentru Jiecarecaz sE,stabileascbprirr ce sirrt dcter]rrinate in mai rrlare masurd proprietd{rleimportante ale arboretelor, cori;l
stitrrrndunitatile superioarede clasjfica{ie'pebaza acestuicriterir"r.
_ . Intr-o prilrd aproximafie s-ar prrtea si fle mai co,moclsi se clasjiice
paduriie zonale in- lunctie' de compozifia speciLca, jar cele azonale,in
func{iede Iactorii ecologici.Dar aceastdchesiiunenu a lost inci cerceiatd
de nirneni rn mod arndn-untl]f
gi o recolrandatiepre,cisdnu se poate da. Ar
putea sd apari gi excepfii.Deocanrdatd,
in cartei de fa{a r-u uioptit-.io.rilicarea in tLrnc{iiede Cornpoziiiespecilicd,prescrisdprin directivelepe,ntrLr
cercetdri tipologrce;. numai separaiia gleaurilor d6 lLrncb, drept b forma,tie aDarte, ar ptltea ii socotitd ca o concesief acr,rtdceluilalt'prrnct de
vedere (dar 9i zrici apar unele deo,sebiride compozifie).
'utritatu
NLt trebttie sd iie uitat cii folosireaforma{iei
superioard
"a a preciza forrnafiile
mai are un i,nconvenientserios, anLlme: greutateade
in cazttl arboreteloramesiecate,
rnai ales-fara predonrini..u .it.[orici a
, , n e - t a n r r m i l es p e c i i .D i n a c e s t p r r n c t d e r e d e r e ,c l r s i f i c a i i a a d i i r i s a i n
c a r l e i l d e t e t a n u e p v i z e a z dc h e s t i L r n egai l r e b r r i es a f i e c o i r s j t l e r a icdr r o
prrmd jncercare.
f{evenind la r,rniti{ile de clasi{icafie cu bazd ecologicd,irebuie sd tie
reanintit cr nevoia lor s-a simfit gi in gcoala acad. V. "N. Sr_rkacevasfiel
;
sint reprezertateprin sbrii r. b serie este iotalitatea tipurilor de
!ggrrrRAri
padlrre, avind condiliile ecologjce asemdnd,toare,
dar cornpozifii'specifice
deosebite.Seriile sini analoge,lera a ri identice,cu tipurilri ae'terei
fo;;;t.ier ale scolii rrcrainene.Deosebireaconsti tocmai in'iaptul cd tipuriLe
de
teren fores.lier se stabilesc dtrpd..anumite caractere edafice dri,nai6teprecizate,,pe cind.seriile.se formeazi dupa aspectr-rr
general -t r:ug"tiifui.i*
rpoate ii condi{ionat de complexe ioarte variate"de factori ec-ologici.Nt{itrnea de ,serieeste, deci, mr,rltmai relastici. Nrrrndrrrl posibil al' serjilor
ntt este dinarintestabilit. Fdri indoiald,acest nrrmdr est-ernai mare decii
al ltpurtlor de teren forestier, dar mult nrai mic decit a1 tuturor subdivizinilor ecologiceposibilein clasilicafiaucraineand.
Seriile prezi:nIi avantajei,ncontestabile
pen,trrrcercetare,tocmai iiindcd
ele nrr se s'tabile,scpe baza u,nor e{e'mentedinainte prescrlise in mod
rigid (cum este iro{icitatea gi umidrtaiea in cazul tipurilor cle teren forestier ale ;c'olii rrcrainene),ci pe baza facto'rilor care sin,t electivdeterminanti in fiecare caz co,ncre't.
Nu,mdnrl lon nti este'limitat;i poateli mirit
fird nici-un incoven,ient,inrediat ce se constatd existen{a rinei situatii necuncsclttepind atrrnci.Acest lucru elirnindtotal necesitatea
de a crea subunitSfi ecologice de tot ielu1, care' hipertroliazd sistemul atit de sirnpiu in
Iornta ini{iala al gcolii ucraiuene; r-rutrebtriesd lie rritat nici faptLrlca
aceastd creare de sr-rbrtniidlidrrpd criterii fixe gi dinainte stabilite duce
Ia apariiia llnor cornpartimenterneo'cupate,care rnai irrg,reuiazdin nrod
inutil sistenrulresoectiv.
1La noi s-a spus uneoni serla ecoLogicd,'este un pleonasm, fiindci seria ette
prin delini{ie o unitate ecologicS.
397
No{rLrnea.
d-etjp de pidure s-a cristalizattreptat gi a ajuris destul de
bino precizatd,iie chiar cd in practicdmai apar uirele divergi:nfede pdreri.
Nofiunea de. ti1\ d.e s.ta(iunebste mult mai pulin precisif Atit reiolulia
cotllertnlei de tipologie lorestierd de la Moscova, cil si clirectiveletipoiogice din lara noastrd se limiteazd,, de lapt, la enun{area unor priricipii
generale; ele nu aratd in mod ldmurit cunr se stabilesteun tio cJe'statiine
{aga cum incearcd ,gi in.bLrnd parte reugescdirectiv6le noasire tipolbgice
in.privinla tipului de.pddure). De aici apar posibilita{ile unor interpre'lari
srrbrective,care pot duce la lormuldri ioarte dileriie.' Lucrdri eteciiye de
identrlicare 9r descrierea trpurilor de staliune s-au pr-rblicatprea puline
(dacd lacem abstracfre de principiile 9co1ii tipo{ogiie ucrainbne);^ deci,
nu s-ar putea spunenici cd o anumiti orientares-ar Ii validat in practici.
Iir rceas.thsitua{ie ar li foarte greu sd se enun{e de pe acum adevdratele
raporturi,,ce trebuie sd existe intre clasilica{iatipoldgica a pddurilor ;i
e e ; ra
sta!iunilor.
'l'ipul
de pddure este, iard indoialr, o realitate. Dar, nu trebuie sd fie
rtitat cd el cuprinde prin defini{ie si condi{iile stafiona\e. Tipul de slaliune
'(89),
a fost.conceputiniJial pentru terenuri lipsite de vegetatieiorestierd
dar ulterlor, nofiunea s-a intins gi asupra terenurilor impidurrte. prin
unltare, acceptind ambele not.iuni, irebuie sd admitem cd intr-un anurnit
teren..iurpddLrrit
existd aiit un tip de pddure care cuprinde 9i faotorii stalionali, cit gi un tip de sta{iune (in general, am ii tedtail s6'credemca cel
din urmi ar trebui sd se re'fe'renu'mai la factorii stationali). Aceastd
coexisten{d, in,si, ar apd.reaca Lln paradox, afard de cazul ci'nd se admit
raponturi de subordo,nareintre cele doud unitd{i de clasificafie (cum
procedeazd9coa1aucraineani). Dar lr-rcrindin spiritLrl directivelor noastre tipologice, trebuie si accelrtim coexis'tenfa acestor doud un,itd{i, Idrd
raporturi de subordonare.Se ,na;te, prin urmare, intrebarea fireascd: ce
legatrrri exis,td inttre cele dou6 tipuri?
Qdspunsttlla aceastdintrebare depinde tocmai de aspectul neldmurit,
aflurne,conlinutul atribuit nofirrnii de lip de ststiune. Foaite tentantd este
o rezolvare simpli a chestir-rnii
: a se consideraca tip de slatiune ansamblu.lcondi{iilorecologicecorespunzdtoare
unui lip
'a de padure.'mai dcparte,
{inindu-se seama de fenomenelede succesiune speciilor, corespondenla
'a
ar irebui extinsi pind la o serie, Acest mod de a vedea lucrurile gi fobt
p.rlsili discu.tiela noi (175). Dar n,upare sd reprezirnte
o sorluliejustL.Tipurrle de slaliune asifel siabilile ar ii lrpsite de rrn con{inrrtprbprirr
si ar'
'n
deveni.irigte anexe a1e.unitd{ilor. de clasiiicalie tipologicd
iredurilor ;
aceas-td
suprapunerear face probabil ca gi iolosul lof pra6tic sd fie indoielnic. Acelagi lucru se poate_sp,unegi despre sta,bilirea-r.rnitdfilor
superioare
do clasifica{iestafionald. ca'un exemplu se poate cita tendin{a, di:stul de
des mariifestalitIa noj, de a deiini rnaiile regir,rnio,rograficedrrpd aspectrrl
vegetaJiei,do exemph-1regiunea muntoasd- dupd piezenla rilsinoaielor ;
aceasti tendin{5, ioarte promifdtoare 1a prirna vedere, nu rezistd nici ea
r r n e i e x a r u i n d r ci r i t i c e m a i s e r i o a s e .
Considerdmcd o clasificaliesta{ionaldanrdnunfitdar ii foarte binevenit?i pentru dezvoltarea viiioare a lucririlor de tipologie a pidurilor.
Dar, pentru a-gi inde,plini scopul, aceasti clasifica{ie ar lrebui sd se bazezg.!r prirnul rind pe caractereleintrinseceale statiunii. Existentarrnnr
trniti{i stalionaleeste o realitate tot atit de evidentdca si existenlatipurilor de pddure: dar delimitarea justl a acestor unitali r5mine pro-
399
stalinnali.
b l e n i ad e s c h i s dJ. r r t i p o l o q i ap d d t r r i l o ra r i n t e r e s ao c l a s i [ r c a i i e
care sd lie intocmitd'- d"acd'ingeneralacest lttcru este posibil - trrtmai
pe baza caracterelorintrinsece ale sta{iLrnii,neglijindr.r-setotal vege'tatia'
Un stLrdiuin parale,la unei astiel de clasifica{iista{ionale'si a rtnci cla.sriica{ii tipo'logice a pddurilor (intocmita dripd uzanlele actuale, adicd
ar .ptttea
acorciild o prEponder6n{dcaraoterelorvegetafiei arboresce.nte).
rezolvain bune'condi{iiinireaga problenra-aecologieitiptLrilorde pddtrre
Implcii
s-ar rezolva o serie de aspecteca :
- raporturile adevdrateintre-lipul de pddure si tipul de staliune, ca
unitiifi reale, existentein naturd ;
- posibiiitateaexisten{eiacel,uiagt
tip de pddure in mai m,uitetipuri
de sia{iune (teza inversd, a existenieimai multor tipttri de pddure in acelagi tip de sla{iune, pare ci este acceptatdde toaid lumea asIlzi) i
- existenla unei subordondriintre unitdtile de diierite ranguri atre
celor doud clasiircatiietc*
B, REPREZEN'TARIGRAF'ICE
'r."9.
"li
D
f bcaale
,in
F i g . 2 . R e p a r t i { i ac l a s e l o rd e p r o d u c { i ea a r b o r e t e l o r
normale de rrolid, p.n, stejar ;i anin negru dupd
t i p u r i l e d e s t a t i u n ed i n z o n e l e d e s i l v o s t e p l9 r i a i g a
sudicl din partea europeanl a U. R. S. S.
Dupi acadmicianul P. S. Pogrebneak (l:9)
400
simplicitd{ii, fiindcd in realrtate graiicLrl flu m3i este c,u doui intrdri,
ci cLt rnai mutlte, ceea ce ingreuiazd mul't consultarea lui. Alt incorrn,ient
parlicular este reprezentatprin taptul cd u'nelesit,uatiiaparte - in spe{d,
pidurile de luncd - nu-gi gd.sesctotde,a,u,na
locul jn acerstgrafic.
grafice
mai
se
Qeprezentdrile
fac uneori gi pentrru evidenlierea
altor aspecte.Erle pot ii complelaie
1;f
ctr o serie de c,nrbe,care circrrrnr-l
11'
scriu (bfneinfeles,cr-raproxima{ie)
i.n
tl,
j"pl ir
arealele ecologice a1e dileritelor
specii arborescenternai irnpor0
tanrte,ardtimd -si ol,asa de prod,ucf.66ate i i lie, realizata in diferite tipuri de
i
stafirlni. lntr-o altd reprezentare,
I
:.F-11
uscate |-_- __\=i_::-:-J
in diierite tiprrri de siafiune sint
2
ardtate cu sem,ne conventi,o,n.ale frcarrne
'1-.
gtii,nr{itice
plan;te'le
sau ou nu,miri
J
lr
indicatoare pentru acestetipuri de
Unede
stafirrni.Astlel, se obtin reprezen(
Uda
tari destrrl de suges,tiveale lega-i
turilo,r exis,tenteintre vegeta{ie gi
J
t
!
I
tllaslini
cond{iii ecoil6glilg.
A
a
C
I
D
CLr toate i,nco,nvenie'ntele
sern0or
Sator
Sugtu/a: t 6nud
nalate,cadrilajul edafic al ;colii
--.-t-"-, *---c..*...-d*e - -f
u,orarinenea gdsit o largd recu---g -.-h
.--.K
i *J
n,oagtere pri,nitre specialigtii din
produc{ie. Acea,sta se datoregte, Fig. 3 - Arealul ecologic a celor mai imporp l a n t e i n d i c a t o a r ed i n p i t u r a v i e ( i e r fdrd indoiald, faptr-rluicd, in con- t a n t e
buri, mu$chi ti licheni)
di{ii'le locale din regirrne unde a
Dupe academicianul P. S. Pogrebneak (129)
Plante caracteristlce solurilor : a) sirace 5i uscale
lost e,laborat- $esul ucrainearr(CIadonia
gilerina, ThAmus scrp!/tlum, l ltutnt(\
acesi cadrilaj (qi implicit tc atd pallasiunus,r a nCal.rarid
islandico, Helich.rAsum arenar
i
u
m
,
S
e
d
u
m
a
, Arctoslophilos utoa ursi, Potatriclasi{icafiagcoli,irespeciive)cores- chum piliferum),c r e b)
sdrace si reavene (Varcinium aitis
punde foarte bine realitd{ilor tere- idaea, Polgtrichum iuniperinum, Dicranum undulac) sdrace, umede Ql ude (Vdccinium n!./rlillus,
n,ului 9i nevoilor silviculturll prac- tum);
coerulea,
Molina
PolAtrichum
cotnmune,
Ndrdxs
-\lricto)
; d) rcl?lstlnoase sErace (Oxgcoccus paluslri.s,
tice : firi inrdoialS.in aceste con- Vqccinium
Ledum palustre, Andromeda
uliginosum,
ditii inconrenientele sermrnalatepoliifoli.a, Eriophorum sp., Cafex lasiocarpa. Sphagnun
p.J,' e) de fertilitate mijlocie, uscare (Ko?leria glouca,
sint re,dusela mi'ninrum. Dar, se sSlipo
joannis, Kochia Iani[bro,
Polentila oreiloria,
F
estuco oaina, Sedum sp.); f) reavene de leltilitate
poate pu,ne i'n acelagi timp un nrijlocie
(Pleridium
aauili.num,
litlclorid
Genistd
semn de inire,bareasupra preten- Romischia secundo, Pirbla rotundifolia, Campdnuld
persicifolio, Majdnlhemum hifoliumr; g) de iertilitate
lirlor de sistenrunive'rsal,unic \1a- miilocie, umede Si ude (Lllsirnachia eulgaris, Polenlabil in toate situaliile,pretentiir:e tmi lilj al o ccire, ,' cml al d. Ds trilnJooapsl er r(ia\ nsl lpai apto! /l tor <s lar i)s; , l Cr )o md ca r uf er trttpl lal /tuast ese o,glindescin rnanilestirile u,nrtr lra, A.lengantltes trifoliatd, Peuccdanutn palustre, Caamagrostis Itnc?olala),' i) bogate gi uscate fCdrc.r
reprezentan{i ai gcodii ucrainsne. lrttithellii,
Carex fhizine,
Mel,ica picla, Viola ltiriu,
L
Vom e'xenrrpflifica
rnat jos aceastd g ii / lut do es p( e4 rsmo rui ml mp uerupruorpeaoe uciol te, r u l e u n t ) ; j )e ufreorpt idl ee,a r, e a v e n e
Saniculd
Slellaindoialli prin cazuri Ce la noi drn r i a l n / o . s / c a , A r l t u u l a o d n r A t a , A a g o p o d i t t t t t p ^ , l n gtario, Pillmonttria obscrtrn, Dtrtoplpris liliu rla<1;
tar5.
k) bogate, ude si lnmlistinate (Athllrium fili,t femina,
Ranunculus repens, Fili.rendula ulmnrid, lmpatielts
In rnetoda scofii acad. V. li.
noli tangerc, Clt!/sospleniurn alternifolium,
Caltita
Srrkacev, reprezentdrilo,rgraiiceli
PQluslris)
s-a aco,rdatrnai prr{ini impo'rtarrid; in orice caz, ele nu sint scoase pc
primul plan. O atitudi,ne,
pe care o co,nsiderrmioarte jLrstd,este lipsa unei
"+*:
I
l
-1
lr
26 -
Tipuri de piCuri -
c, 241
401
gene'
schsme cu pretentjiclelalabiljtateuniversald.Existd a;a-zisascher,nd
se relerd n{ttlna'ila pidttrile de
de pt)dure,dar 9i aceas'ta
ralizata a t'ipuriLrtr
s-aLtidcut scheme
De asemenea,
al [-i.R.S.S.
rdginoaseclin gesrrleuro-siberian
iorrn4lii de rdgigerteralizate
pentrLt.
diierite.
sau regionale.aparte
nbase.PentiLra construio astfel de schemd,se alegein,tritipul (sau seria)
cel mai reprezetltfltiv, care prirnegte
numele de tip axiaL.
Tiprrlaxial se considerd ca origilteaaxelor de r:oordonate.
Apoi, pornind de la
condiliile sta!ionale
ale tipulLri axial se
stabilescdirec{iilede
r,ariatie a acestor
condi{ii in ceielalte
nLr
tipLrri; binein{eles,
poate li vorba de .r
sezisa varia{ia tutu\.
\
!i
\
r\
\.
\
r o r c o n d i t i i l o rc, i n r i \-!
mai a rnor anr,rmi{i
iactori delerminan!i.
In schennelepeflr'crLi
rdsinoase se iau
-\r--,
pairu direc!ii de va___L----'
riaiie :
A - rrdcgorarea
!_r
unriditdtii
'B - ;
mirireatt(arepddure
tipurilot
de
a
Schemageneralizati
Fig 4
miditntii cLr tendirr'{e
alele edafo-fiiocenoticea speciilor lemnoase)
de stagnare;
Dupi Acad. V. N. Sul(acev (154)
C - r r r i tj'r e ni e r t
i
l
i
t
d
tii solulrri;
S
p
h
.
g
S
p
l
t
a
g
n
o
s
a
O
x
d
l
i
d
o
s
a
OxV-Vaccitliosa
M,.-IilgrtiLlosa
D - mdrirea rrCI - Cladinosa
P|, - Polatrichosa
miditatii idrd tendinlt - Fonttnales
Til - Titi.osa
{e de stagnare.
Sph. p - Splldgneta pinosd
Q - Qucetosa
Fiecare direc!ie
Ct -- C'atcarea et cretaceo
'r'ariatie e,ste rede
u
m
i
d
i
t
d
l
i
i
.\
micgorarea
preze'ntai5pe graiic
B - mdrirea umidit5{ii cu tendinle de stagnlrre
printr-o axd, iar in
lertilit[{ii
solului
C - mirirea
i6rii tendinte de stagnare
D - mdrirea ufliditetii
lrrngu'l axelo,r se ageaz.4succesiv tipLrnle tle pidure determinatede varia{ia din ce in ce mai acce'nttta'tia factorulLri respectii'.TipLrrile de pddLrreagezatein lLrngu'lrtnei axe constitLrie
rrn,sir eclafo-fitocenotic.
Sint qi cazuri, cind un tip se dovedegtedeterrniinatde faotori aflali
pe doLrdaxe ; in acest caz se admite a$ezarealui in spa{iLrldirntre axele
principale, unindr,r-1pf intl-o axI secrtndard cLr tipr.rrile inrudite de pe
a x e l ep r ' i n c i p n l e .
402
- mdrirea mobilitd{ii
yy_fi_fi1i
;
.ni,sipului
- inriu'tdfireaaeraJiei
o
,:
gi regimulrri
=
siputui qi umidit6tii
SirulC
aeraliei
D-lnrtruttr{irea
Si regimului hidric, datoritd acoperirii nisipurilor cu iarbii $i muFchi
girul F - E - micgorarea
grosimii
stratulili de nisip
$ i r u l I I - G - t r r t r r i r e au m l d l l A { l p r l n
ridicarea nivelului apelor freatice
-mErirea
continutului
$irul I -J
de s5ruri
403
3fr.
r.
ft.
0,
0t
stlb.
JSx 22t0a
sk.
SA $l
,ttr t800n
ft.
t.
ll
3t
tl
lr
0x
0t
0r.
C/. t Pt
llp
[v. Pt.
Hp. fs.
5Rd
h.
3t
fl
Rb,
Cr.
td.
L.
Pc.
ft.
5t
Rb.
aJll
6J0n
pd.
-
nAt un4l
Frig.6 -
flEt rl$ta(
4
QL
Azaleetosum
Colchicum
O.t
Pe
Oxalidosrrm
petasitelosum
3ir--?jli'".,'i#-Rhodod"rd,onetosrmfl'u : T:'l'*it,i'"*
- Filicetosum
Fl
Fs
H,
l/p
/
L
)U
- Festucetosum
- Herbosum
-Htpericetos[m
- Impat,entostrm
- Laurocerasosum
-,Myrtillosum
Rd
si
.Sr
I
J--
Doniict:iitroaodendronetosum
__ Struihlopie;idolum_ Saxatile_Telekiosum
-, inaintea indicelui unui tip
inseamnii corespondentul lui
subalpin
.i*
{x
$\
h'r
\*\
s l':
Nvx
-=
${s
\.s\
=*
=Fgs
99
nplS*
!.9
E: Y&
5-.
o-.q
5E
l*'=
d"'.
7 =
6 }: " o
.-
Nt.
. cE
s'=
F
i
+.
,Z
[|
|
I'
",i*
N L C :
= 3'j.i
29f.n
af;3
Eh"o
N
- r-c* ti E
r:
'd.7
IE
<F;:
N
6 d u!
tr
oos:L
92a,4L
;;3Sg
"
<
c
tL
!-srl
sp
i\]i
*:i:
6===
tr.:.:!
==trEE
v
.Y
k-t*
',s'E
-e I
6rf
o o
6
O o
o;
6au. -9 3
ee
9' x . -
$i.*r
=
",
\:i"
v Y r J
lrrll
<ioUor!
(-)
a
E
s'-\
.5.\ 's
s \ s\
is-
\* i FS.'
.s-ss
=
a)
.=
NN
.E.
'ss
,u
=>
di
""Ns
\.N
N*s
ss\
RSS
\s'
sss
Ss'
5\
EC
rd T1
*o
s
'rQ
<
-\
,:: S -\
>l
Ct
.a
\s
o
o
a
ES
.t';:
NS
*=e*
\-N
'S*\
i:irx
:,s s.
1:.s\
Sl ^\- S
s.F
<*s
t\
t\
l-\!lL-r
E
I
llS:*l
lN:Sl
a
rl^.
q.
406
i"','?^4'[ li
tu ".u03tid.l/'
S,'rj;ftt l( r.9ri?
:;t,,J/ /)(da/Lu/a/ 5i
sienrlruniru
//0 .,.
)ttiart^t,t,'
l! S//v1rit/,td
i,'?da le flirLtsl1iil
5t!tldtpeltiti.ria!
Fig. 9 -
1r/1.r7t t! .,,?t;r
!, ,;,u i:'e,a'
,/n i'i,ir.t,r/a;l
i .iia/tr,:,triiri L
tcrrul/0n ,!/!a1,.,
";
rucii{ii:',r1,,
Fig.
A Il
C D -
10 -
t! tllt/.J(
lc
$i Dunere
solului
Ilicsorarea gelleralS a u m i d i t h t i i f i r A ' m o d i l i c d r i s e n s i b i l e i n c o m p a c t i t a t e r
'impreuni
micsorarea compaciiletii solului
cu
a rrmjdiiritii
-Nlicsorarea generali
- M d r i te a g e n e r a l d a u m i d i t e l i i I d r r i m o d i f i c a r e a c o m p a c t i t d t i i
solrlui
M [ r i r e a g e n e r a l i a umiditdiii lmpreune cu mdrirea compactilelii
rrytt c2/2/r/gcrp0,t4
qelo etutpqqlf
$=$
ilsE
t
tr
q
u
t,
G
g
i;
s.
s$sF-q$*$$
tr
eg
'*
^q
sE
l
s.
*
T Et
RR
\
6S
.c
.\
s
a
410
I
t
farrucl
tt//t
- P2/
lreacl
ie
l4zba
caarrllrR//
Poz/G4!y/,
- aacltt
/rcepc
azz'fr/akie
2
'?eeb
P2lyO C?rr4tzrp/a
/BPC/FCAr' Hf,I/CA N
,tt/a,
4P6
/4F'OPOa/U,
@
C&x tp/z
ct4a P.i,r.
:1!:I:l!P
Papa/a{t
,fa.lc*2m
/fr1
lr/ta-go7'V"Oo
t"otn
lmed
"lfo"rir'o.n
ca/uzr cruab
nftqu.t
*incte
luai
y'amus
t)
iz
cdrlaoert
co/ /olo'
/arl"t
/otmana
2/?/u,/.
a/uvr)n'
ec.nE
leya/area
A
7'
-*
e/a/u/u
sluesu/
proV.^rrii
ncuccstune
crcs6rea asca-crtnri ta/i/or'
//ufi
/ropr,'/4li
n,bsozvnca
cfacant
fuf\rc,
@-e/a/e
-----+
-lnofub/e
'
succct/i2e
se mcVcs,t/
-f"e//n."t
n7*)J
frn/,i/;' I
7"tfu-*,lr*.,1;'r4fu'
Schema ecologice a tipurrilor de pidure d,in Cimpia Urngard (Alfiild) DupE
B. Z6lyomti ( 166)
2-
r\s
'{N
q\
\
'\
s\
\\
\
l/7/IIOSPRIWUH
Qaenasb -Pale/tfoe
R.d
\-s \\
/;\
.l
\9
PO4 - n/qORAl/S
-ff.UCA
H7ROP4&LA- CA'?X /UA/|7A//A
/ -// -//f
yr5
N N'.1
-\.N N"
$-{
r',.$,'
'\R
i
NN\
\.\, &
/tEzrcA
tll -//
ocraas
?ch
s
t
N
\r
luzu/e
-.
\\
\
\
s\
\(t.
t -///
-//
*s'N:{
0j\'t
n u//7
crrcEz PzasA
/_t
ASPEPUTA
(A
/uzu/a
/r-ut
l.
.N
li
iv
ij
.\
\)
4l
/ ,,1
,!i
\
.G
\\
N
fagluz
Ff'en-tt
/y/ty
?aRrr P/zot,
/ -//
nuabm_
--i
t.-t
.
iezcanc/rs
''E
r\
.$r.t .*S
i
Rs
@/e5ro7odurn
S$N
i9 ::-
\\S
\s' \
\N\Ur
'. $
$N
t:
N.
'sr
I
I
I
ls/re
il
Nc$
^\ $ rq:
.a'--
N ":\N
,Yt
-'iV cabta,
Vc ea/xa4laqa/
a/ce//4 ,t4?ef/c/a/
------ lnorr)ro
lojt/
deilta/E
@. rartVrc
@ -zcl'/a
@.4r ccrrri
@ "rfuno^
+s4ct$//az
__>
,,
//tgei/rt
zeqrce/lr
--+ 8/c
airLrr.
oi7cc 1c crt/cru,
7e
'dc/d
6afett/e/e/
+
,oa/zo/ie
.Qrna2zze,
l3
f,b/zzaoa.e
torr,ks
Fig
it
arAt/.e
,lrlareb
/uzu/a ,r/
Ea/urt /une
/e VJdare
ft/ze/Vt)-tt
pddure din
Bilkk.
CAPITOLULXNII
T I P O L O G I A F O R E S T I E R AD I N A M I C A
Aspectelediscirtatein acestcapitol se relend1a problemasuccesiunii
speciilor forestiere (sau in alt termen, de asemenealolosit, a aLternan{ei
sliecii.lorIcrestiere). Reamintim cd prin succesiunileercgetalieise in{elege,
in general, schirnbareacompozifiei speci{icea litocenozeidintr-rrn a,nurnii
teren de la generalie la genera{ie; adicfi, mai corect - inlocttireape acelagi teren a unei anumite iitocenozeprin alta. Aceastd inlocuire poate repreze'nta
un fenomennatural sau po,atefi datoritd ac!iunii omttlui.
ale vegeta{iei
Problema slrccesiunilor,lie naturale lie antropoge,ne,
in general, sau ale vegetaliei iorestiere im special constituie de mttlt o
preocupare irnportantd a geobotanistilorrgi silvicultorilor. Trebuie si rearninti,mcI tot prol. G. F. Morozor,,a ios't acela, care i-a acordat o importan{d deosebiti 9i a anafizat in mod amanuntit cazttrilemai i'nteresante
pentru silvicultura practici (88). Dupd aceastaau apdrut gi alte I'Ltcrdri,
lrsgs{aIe,iie astratind ,detaliat, lie problerna ge'neralda srtccesilt'nirlff
pectrrl pa'rticular al succesiunilorfo,rest'iere,
cu numeroaselelo,r consecin{e
pentm silvicul,trra practicd. Acad. V. N. S'ukaceva insistat, de ase'menea,
i'n scrierilesa'leasupra fenomenelorde succesiume
9i a irntocrnito clasifica{ie
a lor (151)(154).
Tn general,cei ce au tratat aceasti problerni s-ett ooup,atmai mr-rli
caLtzelorcare pro\roacesuccesiunilevegetafiei. S-ar-rgi tdcut
de s'tabil.irea
clasifica{ii ale succesinnilorbazale pe crite'riul cauzelor care le produc.
Alli auto'ri atr ciutat sI clasifices_uccesiu,nile
drrpd c,adruleco,logic,in care
s e d e s i S g o a rei l e ( 3 6 ) ( 1 5 4 ) .
FirI indoiali, ambele acestea,specte
sint cit se poate de i,nteresante.
necesara se cunoa;te atit
N\ai arles,pentru scopurile practice este ab,solu,t
cauzelede'terminante,cit gi condi{iile ecologice,in oare se prodrlce sucde
cesitrnea. Nrrmai i,n a,c'estfel poate fi vorba de a dirija fe,nornenele
sncoesiune,de a le grdbi, d,ac6sint iavorabile, sarl de a le opri in lo,cdacd
prezintAdezavantaje.
nu poate re,prezentadecit rr
Dar, un astlel de strrdiLral succe,siuni;lo'r
primd etapi. In momenttr{de iafd, cinrdtipo,logiapidtrrilor a lu'at o amploare atit de mare, strrditrl succesittnilortrebtrie sd iie ptrs -siel pe o bazd
tipologicd. Pind in pr,ezent,silvicr'rltoriis-au mullumit sd constate ci, in
invers p1 2f
majoritatea caznrllor, iagr-rlelimind goru,nul,iar fen'ome'nu'l
415
deal cu gorun;
- in si'tu'afiiprielnic,epentrr-r
27 - Tlpuri de pdduri -
c. 241
gorunet, gorune,to-idge't,fIget.
/82 8/eau
norma/ dc /unci din
'
regtwnade cinrie
tu.
Sleao7l11isde lunci
drii ngiuou ie anuc
Zil. A/,telnornd
0 e 'unci
,
/iJ. frisinot de
'lunci
fi+.
-t
I
i
t..
Fig. 14 -
I
._._-)
CAPITOLUL XXIV
P E R S P E C T I V E L ET I P O L O G I E I F O R E S T T E R EI N R . P . R .
Viitoarele studii tipologicein R.P.R. trebuie sa se des{asoarein trei
directii.
In primul rind, trebuie sA lie terminata o'peracie inventarierea tuturor lipurilor dc paclureexistentein tara. CLrtot numarul mare a1 lipttrilor descrisein partea ar Ii-a a c.irtii de fa-[a,este ugor de vazut cd
prohlemaintocmirii ac.esluiprim invcrtar nu este inci definitiv rezolvata.
FarI indoiaia, mai sint unele tipr,rri necunoscute,care asteaptii sa lie
desc.rise.
Pe linga aceasta,unele din tipr-rriidentificateapar deocamdata
uniforme, dzir aceasta numai din cauza insr-rticienleicunogtinlelor; in
viitor, ele vor ajunge, desigur, sa {ie lmpdr.[ilemai departc. Mai sint
gi cazuri dubioasc,specifrcatepe scurt in text, iala de care nu s-ztpt-ttut
luar o atitudine precisa,tot din cauza insuficientei cunogtinleloractuale;
ele'u'or trehrti rezo,lvatein vritor. [-'e de alti parte, nu este excltts nici ca
ir viitor ca insr-tunele din trourile admiseactualmenteszi se dovedeasca
ficierrt iusti{rcatesi si fic gtersedin lista: astfel de c.azurise ivesc 1n
origs operi de sistematizarein domeniul gtiin]e1ornaturale,mai ales 1:r
sa ingrijorezepe nimeni. Prin urmare, ter.,
inceputurileei,9i nu trebr,rte
minarea inventarului tipr-rrilorde padure existente in lara este prima
sarcini impcrtantii pentru cercetarllerriitoare.
In a1 doilea rind, nu mai poate intirzia nici trecerea1a studii de
Cercetlrilc exccutatepinA in
detalirr asrrpratipurilor de paclureclescrise.
prezenlarr dt-tsla identificarc,a
unui numef apreciabilde tipuri de padure;
d a r a c c a s t i i d e n t i l i c a r es - a l i m i t a t i n m a j o r i t a t e ac a z u r i l o r l a s t a b i l i r e : r
diferenli:tle; nu este de ajuns.
runuinumiir res.trinsde carac.tere
lncd la primele incepu{uri ale tipologiei prol. G. Morozov a spus cb
tipurile trebuie intii recunoscute gi mai pe urmd cunoscute.Numai o
astfel de cunoastere a'mdnunfitd va da gara,nfii suiicie,nte,cd mdsLrrile
cele mai
silvotehniceelaboralepe baze tipologice reprezintair-rtr-a.devar
juste solufii. Aceastl utnoagtere presupuneinilierea uno,r cercetAri migdloase de detaliLr,urmind in linii generale prevederiledirectivelor tipologicc.
In al treilea r?nd trebuie inceputi o ac{iunelarga de cartare tipolog i c a a p d d u r i l o rl a r i i " A p l i c a r e ap r i n c i p i i l o rt i p o l o g i c ei n p r o d u c { i ep r e supune prinire altele qi existen{a unei statistici a tipr-rrilor de pddr"rre
;
421
dare a7 lui pot ii mai rnari, decit irntre aspectele n'orrnale a doud tipuri
de oddure diferite (9"1). Probabil, insd, lucrurile sint pulin exagerate 9,t
de stadiu de degradare, ci de un adevdrat tip deriuat.
-;-ri;;i-ti-vo,rna
arboretele tinere.
sint reprezentate
Alte situalii 4aecaracteristice
-maluritatg.
'ajunse- prin
-acestea
pot.ii, de
la
pi
arboretele
Deosebirile inire
u.Lrn"nuu, destul de mari. Ele pot afectd unele caractere din ceie mat
importante, incit o examinare superficiala ar putea Quc,e1a presupunerea
ca'ar ti vorba de tipuri dileriti:. Compozilid specilicd insdgi poate. sa
vaileze de,stul de rnult. Esrie s,uiicierut sa iie reami'ntite urrele tipuri lormate din specii de stejar, in care ar{arul tatdrasc poate"fi abundent in
tinerefe, iai pe urmd sd se elimine aproape cru toiul (girniletul nor.mal
de cikpie, ceieto-girni{etul de dealuri).- 1,n,alte ciazuri rnu se. ajunge la.,o
eliminare totala, Iar raporturile reciproce intre specii se sohimtri mult ;
c a e x e m p l up o t s e r v i a m e s l e c u r i ldei n s p e c i id e s t e j a r 9 i c a r p l n i ! d ; a c e s t e
specii in tinbreleconslilrrieacelasietaj, iar m'aitirziu carpinila se redtlce
li rotul de subarboret sau etaj do,minat scund (gorunet cu carpinild)'
Chiar dacd nu variazd, sbnsibil compozi{ia etajului arbores'cent,ct-i
sigu'ran{i varia'zd celelalte etaje de vegetra{ie- subarboretul gi pdtura
uG. g1. pot sa lipseascatotal in arboreteletinere sau sd tie reprezentate
prin putine exemplare slab dezvoltate ( in pdtura vie deseori steriie).
Lipru' subarboretului in tirnerrlefe9i abunden'falui la. maturita,te p9l s.1
conditionere aspecteIoarte deosebitein acelapi arboret. Iar lipsa lqturii
catszagi ea neajUnsuri serioasein cazuri cind aceastapaturA
vii poate
'o
are deosebiti vatoare indicatoare; bineinleles,aceastase referi 1a cercetdri sulnof, fiindca in studii amdnun{ite examinarea obligatorie a
altor caractereimportantesuplinegteinsuriicienladatelor asupra pdturii vii.
In concluzie,'este neapdrat flecesar ca in {iecare tip d9 pd"duresi
se precizezeaspectele,prin care trece un arboret in diferitele etape ale
vieiil. In urm,a-acestei'precizAri, probabil, se va ajunge la necesitatea
rle a nu mai caracteriza un tip de padure printr-o singurb descriere,ci
prin cel pu{in trei - in prima tinere{e (nuielig-prajinig),la viista mijlotie (ta siirgitul fazei de pdrig) 9i in jurul virstei de exploatabilitate.
In mod analog, este necesarsd se precizezeaspectelecare iau nagtere in cadrul acefuiagi tip de padure, dar in arborete de torme dilerite
arbOrete virgine de structura neregulatd, codru gradinarit, codru
regulat, cring. Si din acest pun,ct de vedere deosebirilepot li destul de
ma'ri, mai ales in ceea ce privegte aspeutufige,nera'la1 arboretuluri,realizarea dileritelor etaje de art;ori, prezen{a gi dezvoltarea subarboretutui
gi pdturii vii etc.
2. Pro;be,ma tipurilor de tdieturi gi a tipurilor derfuate este, de asemenea, cit se poate de importantd, mai ales pentru activitatea practic6.
Un silvicultor-practicianintilnegte la fiec'arepas arborete derivate gi suprafele texploaiaie gi neregenerate. Un sistem de clasiticratie al tipurilor
de bazd, oiicit de bine ar ii pus la pu,nct,nu-l porateaj,u'tasd se orienrteze
in asemeneasitLlalii. (dmine, deci, ca in viitor si se acorde o aten(ie
deosebiti acestei probleme.
Din partea a ll-a a acestei cirJi se poate vedea ugor cd ceroetarea
tipurilor deriuate la r:o'i in lard este de-abia i'nceputd.Materialul existe'n't
este atit de irag'mentar incit in majoritatea cazurilor n-a meritat nici sd
lie me'n{ionat. Exceplie s-a ficut numai pe'ntru undle tipiuri, deriuate de
fapt, dar constituite din specii atit de importante, incit au meritat sd fie
descriseamanun{it,alaturi de tipurile fuhdamentale- molidig cu flord
de mu'11,pinet cu Rubus hirtus, laricet ou tlo,rd de mull. S-au mai tdcut
trnele men(iunii asrupraarboretelor - sau mai prtecist$dripurilor - derivate de carpinita din sudul l3anatului,fiindca inaterial-tit
existentasupra
lor este ceva mai complet.Restul tipurilor derivaten-au puttrt sa fie nici
mdcar -menliornatesurmar. Asupra mestecdniguril'or,plopigurilor de plop
-etc.,
tremurdtor, salcetelor de salcie capreascd, carpinetelor, tei;uriror
cercetariletipologicede la noi din'tara au fost'atit de sumare,incit nu
s-au putut aduce incd precizari importante. De aceea,aceste tipuri derivate nici n-au fost menlionatein fext, socotindu-secd nu este^cazulsa
se repete lucrurile cunoscutede mult.
Ca un aspectteoretic al problemei arboretelorderivate,este necesard
o precizare de atitudine; este oa,remai inidicatca to'ate sd iie co'nsiderate ca_tipuri de p.(dure aparte (ceea ce ar duce la o cregtere exageratd
a numarului tipurilor) sau cele mai putin importante sa fie tratite in
cadrul tipului de baza, din care proviir (dupa hodelul scolii ucrainene),
sl numai celo,r compuse drn specii de o importanta deosebita sa li sc
rangul de tipuri aparte.'Raspunsulla'aceasiA intrebare n, poui"
XcoJd,e
t r - d i r t d e c r t p e b a z a u n u i . m a l e r i a li_a p l i c m a i b o g a t . S - a r p a r e a , t b t u g l ,
c a a t d o l t e ap r o c e d e rar r t i m a i i n d i c a t .
- In .ceea ce privegte tipurite de tdieturi, cercetarea lor n-a iost nici
lnceputa..D.atfiind cd ideea este cu t.tul noua gi in Ll.R.S.S.,se
.rf:ur
lntelege
cd trebuie privitd cu anurnite rezerve. Dar, incerca,reade asemenea cercetdrila noi in tarA meritd sa fie Iacr-rta,
fiindci aceastaiclee
a p a r e c a . i o a r l e .p r . o m i l a t o a rsei a p l i c a r e ae i a r p u r e J a c l u c es e r v i c i i i m .
l)orlanle in unele lucrdri de nroduclie.
3, Problema^fipurilor ariiyiciaLe'n-aio,st cerceta,thincd in nici u,n fe,l
,
t a n o r _r n 1 a r a .s e i n l e l e g ec a i r i l r - o g o s p o d r r i cs i l r i c , r i n t e n s i r . ie a n u
poate fi neglijata. Deci, se impune inc5peieaneintirziataa cercetarilorpi
plopiguri de plop negru3lIql.a acesteicategorii de arborete - salcinietre,
hibrid, chiar .s'teidreieartilicialeeic.
4. o cercetare mai aprotui-rdatatrebuie sa cluca la revrzurrea unei
serii, de situafii, care au f dst deocamdatdcatalogateca tipuri de pa;ure
gparte sau din contra n-au _fostacceptateca atare. considera]iile'teoretice dir.r,
q?llea I 9i descrieriletipurilor din partea.a II-a arata indeajuns
ca in stabilireatipuriior ramine'incd o oareca.edozi clesubiectivism,cu
loate elorturile iacute pentru eli,minarea1ui totaiS. Cercet5rile viitoare
trebuiesd aduca multe precizartin accastaorivinta.
D i l . a c e s t . p u n c td c v e d e r c ,t r e b u i e s a ' { i c c e r c e t a t ca m d n r r n t i td o L r a
,
c a l e g o r i id e s i t u a ! i i . I n p r i m u l r i n d , v i n i n d i s c u l i ep o r i i u n i l e m i c i d e
p a d u r e c u a r b o r e t cp u l c r n i c d
. e o s e b i t ed e c e l e c e d o m i n r i n i L r r : a c e s t e
tpi.gdeosebirisint conditionatede particularitati
_sta{ionaletot atit ,i"
nante. Din aceas,tdcategorie si pot cita: propi$urile
de routnd drin
cu-uaiio.
prinsul arbo,retelorde s-leau; Ii;iile de frasinete pure in lung;r,rl
ceva mai adinci 9i eventualchiar aninigurlledin acestevij, tot ln arealul
gleaului; figiile de carpinet pu-r-in lungul viilor nintuite-ie ingheiuii
in
regiunea de dealuri, printre figeto-caipinete; peticele cle goiunete cu
cregtereafoarte proastd gi pdtuna vie din arbugii pitici acid,otili (vacciniurn myrtillus, caltuna uuLgar.is,Bruckenthatla sficulifolta) tn rnijlocul
424
425
426
429
poate' admite o"d"a treia situa!ie, in oa,refdgetul sd-gi gdseasc, satlslaexisten!d, iar' gorunetul 55 nrt-si giseasca 9i, deci,
i;i.-.;;J;ii'f
"
nici sa nu existe.
Toate aceste co'nsidera{iisint de ajuns pentru a.scoate in evidenJS
rolul mare pe care ti"t,rl"' si-1 joace tetceiarile ecolo'gicein viitoareie
tipologice de detaliu.
studii
7. th st-uaiitetipologice viitoare mai trebu'ie acordatd o atenfie dleo'
sebita aspectuluitaialolic. Sint loarte necesarecercetarilemai prect.se
;;;p;" triuooi eiementelortaxatorice din fiecare.tip de.pidure la diferite
uiiJt". in privinla aceasta pot servi -ca exemplu unele. lucrari strdine,
iu..-orpiinif foiite multe amanunte de aceasti naturd (l38) (162).,Ar
fi vorba, deci, in primul rind de o serie de precizdri necesarecaracteri; acesteprecizari vor
zarii cil mai bune'a tipurilor de padure respective
fi, desigur,Ioarte utile gi mai departe,in aplica{iiletipologrei padurrlor
Dar,
silvici practica,
in acliv"itatea
' r i d i c a mai ales in materie de amenajarnent.
d
e
o
sebit
u
n
d
e
s
p
e
c
i
a
l
e
,
c
h
e
s
t
i
u
n
i
p e l i n g d a c e a s t as e
u
n
e
l
e
9i
interesgtiinlific, c'aremeritd o disculie mai detaliatd.
In general,'criteriile taxatorice se lolosesc in diferenJierea.tipurilgrr
piau?e;
de otricei,aceastase manifesta prin,.incadrareaarboretelor
ae
d i n ' t i p r r l r e s p e c t i vi n t r - o a n u m i t d c l a s d d e p r o d u c . f idea r a 9 i t o s t a c c e n iuitd'n..etit'atea de a studia amanun!it mersul cregterilorin cadrul Iie;;;;l iit-J" piaur" (l58). Intr-adev6r, impartirea acluala pe clase.de
produc{ie se bazeaza'pe valori medii, care estompPa.zeanumite particuiaritdli, ce pot apdrea in unele cazurt. Desigur,.sint.multe cazuri, cind
cregtereaef6ctivd^a unui arboret se incad,reazAdestul de bine in aceste
valori medii ; alteori,ins[, acest lucru nu se intimp1d.Ideea de a urm5ri
varia{ia fenomenelor de cregterreintr-un tip de padure gi a o reda in
cu condifia
mod iidel prin ciire este principial
'cregterii loarte iustd, binein.teles,
sa repre,zinteintr-adevdr un caracter
ca aceastd'dcstigurarea
c.onstant
a1 tipului respectiv.De aici este numai un.pas pina la.proptl.nerea
de a intocmi-tabeled-eproductiepe tipuri de padure sau mai precis, pe
anumite grupe de tipuri, fiindca se in{elege ci nq_ se poate. preco-nrz.a
i n t o c m i r e aa i i t o r t a b e l e ,c i t e t i p u r i d e p a d u r e s i n 1 . ' l ' o t u 9 it,r e b u i es a l i e
recunoscutfdra inconjui, ci ac'eastaprbpnnere ar fi inca prematurd, dar
anumite cercetdripreliminare s-ar putea incerca.
rind scopul de a verirfica,dacd
Aceste cercetdi.iar avea in primul
-cercetat
mersul cregterilor in anumite
ideea este realizabilA. Ar trebui
putea
exista oareoafeindoiald. Desi_gur'
tipuri de pddure, asupra cdrora ar
uir tip de pddure,care pina |a exploatabilitatese men{ine in clasa I de
u n e l ec a z u r i
o r o c l d c t i en. - a r c o m D o r t i n i c i o d i - s c u l i ed,a r s e s e m n a l e a z a
arboretului
productie
vietii
in
cursul
; ele au
se schimb!
tind .irs, de
nimeni
cercetat
n-a
(
(
154)
l58).
Deocamdatd
stirnit
discutii
oa.e.bre
9i
cit de frecvente sint aceste oazuri pi ce importan{a practicl pot avea.
Judecindteoretic, un arboret, c.arela virsta elploatabilita{ii este de clasa
a III-a de produc{ie,ar Ii putut evolua in doua feluri diferite: in tot
cunsul vie{ii sI se ti menlinut i,n aceastd clasd d{e prod'u,cliesa,rr sA li
avut la inceput o productivitate mai ridjcata, care pe ur,ma s3 scadd
430
simfitor, astfel incit la urma urmei sa dea prin insumarevalorile caracterjstice pentru c!asq a III--a (ipoteza inveisa, a ridicarii productivitatii
de la o anumitd virsta a fost busd si era in mod teoretic,'dar probabil
rgPrezintdun caz. extrernde rar). Daci s-ar dovedi cd inrtr-unanu,mit tip
de pddure, mersul cregte,rilor ut'meazdtotde'a,u,na
fie prirna, fie a doua din
caile aratate, atunci 4r rez:ultaldmurit cd acest mers al cregterilortrebuie
sd iie privit ca o caracteris'ticda tip,ului res,pegtiv.Ar u,rma, deci ca in caracterizarea taxatonicd a tipuflui, irn-loc de si,rnpli m,erntiu'ne
2sllrpr&pro'duc-diterite
ti-vita{ti, sa se specificeaminuntit intregul m-ersal cresteriloi la
virste. In cazul cind in cadrul unui trp ie pidure s-ar constatadeosebiri
din acest punct de vedere,ar trebui se tie'cercetat,in ce misurd aceste
deosebiriqpar cu o anumita regularitate.Astlel, s-ar putea pune in,ultima
instanfa_gi problema scinidariiiipului respectiv pe ba?a acestor deosebiri;
bineinteles, in aceasta eventualitate ar trebui sa f ie cumpanit $oaite
bine, daca in acest fel numarul de tipuri
admise nu se va inrirulti intr-un
'-aceasta
rnod exagerat gi draca,in general,
inmultire este compensata
prin avantaje reale de alta naturd. ln
dacd
s-ar ajunge,_pe orice
_fine,
caie, oa intr-un anu,mit tip de padure sa
se gaseasci numai*arbbrete cu
un anu,mit mers a1_cresterilor,atunci, desigur, s-ar putea pune gi problema intocmirii tabelelor de produc1ie pe grLrpe de tipurl cu mersul
'avea
cregterilor asernindtor. rn caz contrar, acest lucrir nu ar
rost.
o altd chestiune taxatorica, ce a'r trebui sa fie mai bine pusa la
punct, este_ceaa consistenfeiarboretelordin fiecare tip de pdciure.In
descrierile
d i n p a r t e aa l l - a s - a u s p e c i i i c a lt a f i e c a r et i p ' l i m i t d l e d e c o n sistenld,ce au fost observatepe ieren ; dar, aceast
a nu epuizeazdnici
pe.d'eparteohestiune.a.
Limitele iespectivetrebuie sa iie preciz'atemai bine,
lolosindu-sesi celela1teno{iuni taxatorice apropiate (densitate,eventual
desime).-s-g atras aten!ia, cd in,anumite tlpurr ae pd'd,ure,consistenla
s a u d e n s i t a t e an i c i o d a t dn u a j u n g l a v a l o r i p r b a m a r i ( t s a 1 .b s t e n e c e s a ' r ,
deci, sa se precizezelimitele iespectivela diierite virste in'cad,rul fiecarui
t i p d e p d d u r e .A c c s tl^u c r u a r a v e ao i m p o r t a n ' ! ca a p i t a l ai n u n e l ea p l i c a { i i
pr_actic-e,
mai ales in legatura,cu calculeie asupra productivitalii'padirrilor. se intglege, ca el ar trebui sa lie tinut in sea,musi in cazui c.ind
s-ar ajunge_la inrtocmirea.tabele,lorde produc{ie pe grupe d,etip,uri.
8. O che'-.tiunede altd nuanld edte cea' a'raYonirii tipoiogice. Respectareaprincipiului geogralic se impune gi 1a noi in {ara. Varietatea
rnare a conditiilor sta{ionale gi numarul mare de specii compo'nente,cu
o r i g i n i d i f e r i t e g i a r e a l e d i f e r i t e d c d i s t r i b u l i ei n t ' a r 5 ,{ a c i a n u m a r u l
tipu'rilor de padure existentesa fie gi el destul de mare, iar arealelelor
in rurlte caztni sa se grupeze in anumite regiuni. O impartire a larii pc
astfel de negiuni tipologice aparc ca o necesitate rearld, pentru a cdiei
sus{inerenu mai este cazul si se piedeze.Nu mai contesta nimeni acest
lucru. l)ar, traducerealui in practica se love;te deocamdatade greuti{i
serioase._De fap,t, o astiel de raionare apare pentru moment ca un cerc
vicios. Scorptrl ei principal ar fi stabilirea unbr raioane tipologice,
-de rigte
ttnita{i de terito'riu mai mult ori mai pu{in uniforme din punct
vedere
tipologic. In interio'rui f iecarui raion irrmeazA sA se execute cercetirile
tipologicegi sa se stabileascdtipurile de padure. Deci, cunoagterearaionului respectivcrr limitele sale s-ar impune inainte de incepereacercetarilor. Pe de aitd parte, insa, raioaneletrebuie sa fie stabilite pe baza
+Jl
cunoa$teriitipurilor de padure din interiorul 1or, liindci tocmai palticularitd{ile aiestor tipuri justificd separarearaioa'nelorintre "ele.Astfel,
problema apare loartb altrlit de rezoivat. Solr-rtiacea mai buna ar Ii :
-ltabilireainitiala a unor anumite raioane provizorii, cercetareatipurilor
din intertorul'1or9i ^pe urmd definitivareadin aproape_inaproapea limi1ui precise. Criteriile principale
telor f iecarui raion cu ca,racteristicile
prin
pentru stabilirea acestorr,aioaneprovizorii ar putea fi reprezentate'
idspindirea diferiie(or specii importanrtede a,rbori, dar acest criteriu nu
epuizeazdp'roblerna,liindca unel-editefen{etipol,ogi'cepot. apArea9i.acolo,
unde din iunct de vederc floristic nu se otrservddeosebirisensibile.Ar
trebLrisa se tini seama gi de alte c'riterii traturale - geomorfologice,
climatologice,pedologice.litologice; in felr-r1acesta s-ar putea porni de
tipuril':r
la o p6imi raionarecbmplexa,dar, in r-rltimainstanla,tot studir-rt
de -pdd,uretrebuie sd dea criterii sigLtrede raionare.
In cadrul acestei raionari trebuie sa se rezolve doud aspecte: o
raionare orrzontalasi una altitudinala"[-a noi in lari cei ce studiazi
p r o b l e m e l ec l e a c e s t g c n s i n t , l n g c n e r l l , u b i l n r r i t i s d d c a m a i m u l t i
importanJa dileren.[ieiiloraltitudinale. Din punct de vedere tipologic,
acest lucru are justiticarea1ui. Se poerlee,mitcde pe acum ipoteza ca
in regiuneamuntoas5aspecteletipologicesint'mai 'uniformepe suprafe{e
mult mai mari decit 1a dealuri sau la cimpie. (,rr alte cuvinte, daca s-ar
, t t u m r t l ir c g i t t n e ,o P l u p o r r r id c l a o i m p i r { i r c o r i z o n t a l aS i s - r r l t t r r . . . a
vincie istoricd, d'e exemplu Moldova, nttmarttl raioanelor de munte din
interiorul ei ar fi relativ redus, fata de cele de deal 9i cu atit mai mult
{a.[5de cimpie. Dec.i,pentru comoditatealttcrttlt-tiar Ii mai indicat sa se
separeintii regiunile orograficemari - mun.{i,dealuri si cimpie - apoi
in lnterio'ru1lor sa se di{eren{iezeraioanele.
situatiei de la noi cu
Acest lucrrr este confirmat si prin comparatJia
cea din tdrile invec.inate(bineinferles,
in mdsura, in care si3 poate aprecia
dupd descrieri; o comparalieperfectvalabila ar trebui sa f ie iacutd de
cineva,care a lucrat sihgr-rr'peite
tot;. Intr-adevir, sint'destuleasernAndri
intre tipurile de padure de munte din Carpalii Moldovei $j cele din
Carpa{iilicraineni; in unelecazuri se poate aiirma ca existi o suprapunere perfecta.In schimb,tipurile de stejaretedin Molclovagi cele din
gesul invecinat zrl Ucrainei nu par sa fie chiar atit de asernanatoare.
La fel, se poate vorbi despreunele sllprapuneriperlectede tipuri intre
Carpatii Meridionali gi 13alcani,pe cind cele din cimpia Munteniei Si din
regiunile mai joase din R.l). Bulgara de obicei nll se prea ase'amani
(exceptindcele din Deliorman,care este continuareanatu,ralda Dobrogerinoastre, dar 9i aici apar une,ledeo'sebiri,ca de exemrplu,tip,111
longoz
din Valea Batovei).
Este foarte probatiil ca o raionare perlectava trebui sd nu se limiteze \a hotarele'tarii, ci anu'miteraioaire sa treaca.si in {arile vecine.
In materie de raio,nare trebuie sd mrai fie men,fionatu'n aspec'tdiiicil,
care nu este inca nici pe departe rezolvat. Anume, nu este clar inci,
in ce fel trebuie sd se tra'sezelimita dintre munte gi dealuri. Astfel, s-au
superioara cu tilord de mull, aparte la
descris fdgete de p'1s611.1ivitate
gi
munte
aparte 1a dealuri, dar pe teren aceste tipuri prezinta f ara
indoiald aspectede trecere.Trebuie sd iie stabilite criteriile precisre,care
sa permita dife'ren{ierea1or, dar aceasta se va putea face numai atunci
432
433
BIBLlOGRAF-]E
I . A L I O F I I NV . V .
Rastitelnosti S.,S.S.R.,Sovetska,iaNauka, Moscova lg5l.
'f
2. .{LEX.,\N,DROU/ICZgprtI6gi;2na s! stemutyzuL:zy
a Iusow sehocinshlt:h.,Roczn,ikinault
\ { r . B . s i Z A R E B AR l e s n y c h ,1 9 5 5 ,t I I I , p . p 1 0 9 - 1 7 8 .
: i . , \ N T I C IM . 9 i
Hemiska reacliitt zemLi;ta u sumshim ttso!ialtantuMLridannecike
L l o t n e n eG, l a s n i k $ L l r u a r s c ofga c u l t e t a ,1 9 5 2 ,n r . 5 , p p . 7 5 - 1 0 a .
B L j N U $ E V A TT
Alexandr Feliltanoutci Rutlzchi (1838-lg0l),,V6daiugciesea
4 . A N U C I NN . P
deiateli otece,stvennogolesovodstva", Gosle's,bu'm
i z d,af, fol6sger/2
Len,ingrad 1950,v. II., pp. 30-49.
Stepnoie Lesoruzuedenie
5 . A N L I C I NN . P .
ne nujd.aetsiaa naukoobraznomucenii
o biogheolenoee.
Les i stepi, 1952,nr. 9, pp. 32-38.
EScio raz o biogheolenoze ,,I-es,noiehoziai.s,tvo,,,1gb:J, n.r. l,
6. ,\NUCINN. P.
pp. 59-62.
7 . A N L I C I NN . P .
Protia o;ibocinih uzgleadou G. P. MotouiLorLau oblasti lesnoi
tipologhii,,,Lesnoie hoziais vo", 1955,nr. li, pp. 80-38.
Obserualiuni usupra ttegetuliei lemnonse tlin muntii Br.Lcegt.
8. B'ELTDIE:\L.
A n a r l e l eI . C . E . F ' . 1, 9 4 1 ,v , V I , p p . 3 - 8 1 .
Fdgetele montdne superioare dintre Valea lalomilei gi Vatea Bu9. BELDIE .{L.
zriului, Edilura _\cademrieiR.p.R., Bucure,Sti 1951.
Vegetalia masiuului Piatrq Craiului, Bul. 9tri,in,{.
I O .B E L D I E A L .
Academiei
R p R., Secti,a de 6triin{e biologice. agrnnoice. geologice qi
geograiict-'.nr. 111952,
t. IV, pp. 999-1029.
Tot in problema raporturilor dirLtre uegetalie ;i staliune, ,,peI I . B E L D I EA L .
vista pddurilor" nr. 5/1956,pp. 289-292.
1 2 .B E L D I E A L . q i
Staliunea de Pinus cembra din abruptul prahouean al Bucegilor, ,,Revista pddurilor", nr. 1211935,pp. 835-857.
CRETZOILIP
Lesnaia rustitelinosti ittgo-uostoka U.S.S.R. Editura Universi_
1;i.t[lQ"{(D
A. L.
td,fii de stat ,,T. G. gevoenko", Kiev 1950.
I 4 . B O . R N E B U S C H Danmarhs shoatgper,Acia forestalia fennri,ca,193g, v. ll4, 1l l.
c. H.
1 5 .B O R Z A A .
1 6 .B O R Z\ . \ .
17. BORZ;\ .,1.
I 1n
a p a rl e .
,,Acta iorestalir
porrlri
un
nnmrr
de
.t.ta
I8. BORZA
19.BORZA
20.BORZA
2 1 .B,RAUN-BLr\NQUET J.
BUNU$EVAT T.
23. BUNUSEV.AT
T
CAJANDERA. K.
?5 CAJANDERA. K.
,A
CERNJAVSKIP.
2 7 C E R N J A V S KP
I.
li I4ARINOVM.
!8 C,HIRITAC.
29. C,FII,R.ITA
C.
30. CHIRITAC.
3 1 . C H T R I T AC .
r,I2.C,HIRII'AC.,
MEHEDI}ITI V.,
NONUTA I.. tr
co,l,abofqre
cu
P,\UNESCUC. +i
STANCIUN.
33 (]HO,DZICKIE.
Przebudoatr lusou kurpttckich a Prtlsce,Syllvan, 1956,nr. l(1.
34, CIALIKOV I. i.
; j 5 .C I A L I K O V I I . t i
.{N(11,15.
36. CLEMEN'IS F. E.
37. CONSTANTIN E S C UN .
pp. 27-47.
Po oiprosa za tiueidane na gorsk&td tipologhia ll /?4s. Gorsko
stopanstvo, 1951, nr. 6, pp. 249-257.
Za lipologhiceshete razlicie ! g.s.e. ,,Belmehen" i tiahnoto otra'
jenie u praktihata Gorsko stop,anstvo,19t53,nr. 9, pp. 403-410.
Plant Succesionand lndicators, Ed. FI. \V. W,ilson(iomp., Nerv
\ ork 1928.
Steitrul pufos in OItenia, ,,Revista pidurilor" nr. 10-11/1945,
pp. 2tt-224.
436
In
manuscris mli
dezvoltrt cu
acelasi subiect
38. CONSTANTI.
N E S C UN .
It9. D A M A C E A N U
C.
E L I I I S C Uc .
{ 1 . ENCULESCU
P.
42.C 1 \ I I C I M .
4ll C A I I C I M .
4 4 GAIICI M.,
coitcl M.,
I V A N O V I C IM .
G E O R G E S CC
U.
GI]ORGISCU
,14
G E O R G E S CC
U.
,l lJ
G E O R G E S CC.
U
CEOIIGESCU
c.
5( ) .G E O R G E S C U
GiIORGESCU
G I ] O R G E S C UC
qi CO,NST,,\NTI]\ESCU N.
G T J S U L E A CM .
II.\RALAMB AT.
si CIiETZOILJ P.
TIUFNAGL }I.
TiUFNAGL T{
HUFNAGL T{.
l n . s u l e l ei l e f a g t l i n p o h r o g e a , , , Q e v i s t ap i d u r d l o r " , n r ' - 4 / 1 9 2 8 .
pp. 231-212.
C o n t r i b u l i u r t il u s t u d i u L p t i d u r i i l - e l e o , , , R e v i ' s ' L ap d d u r i i l o L
nr. 10/1928,pp. 731-737 ; nt;. 211929,pp. 77--87.
Contribuliuni ia slrtdiul piidurllor dintre Comana ;i
pp. 965-978'
vista paduri,lor",nr. 1211931,
Suttlii phgto-geogralicein basinul irtIerior ul Cernei,
I . C . E . l - ' ,1. ,9 3 4 ,v . I , P P . 7 l - 1 3 3 .
Curpa!ii Roniniei,
Rispintlireu rtrizontalii a pinuLui silt't'stru
. \ n a l e i e L ( l E . F . , 1 9 3 9 ,v . V , p p . 3 - 7 8 .
C e r c t e l ec a t i p d e p t i d u r e , , , R e v i s t ap d d u r i l o r " ' n r 8 - 9 / 1 9 4 1 ,
1tp. 447-4r;7, nr. 10-11, pp. 505-5'18.
)
$leaul ca tip de patture de rentabilitttle (Conienin{iirr:cenzat:i
pp
323-325.
pzidu,ri'lor",
1211945,
nr.
,,Rer,'ista
Tipurile naturo1e de pdtlure din regiunile lesurilor ioasc ;i
p i d u r i l o r " , n i r . I 2 1 1 9 4 5p,p 2 7 7 - 2 9 : l '
inolte ale Olteniei,,,Revista
geobotaniceasupra Pinului siloestru din BttcoCctnsirleralitLni
ufna. Bul. F'acultalii tle gtiin(e din Cerniu{i, 1930.v IV, lasc' 2,
pp.3l0-375.
I o r t ; i Pinus silues'
O stuliune de PintLs banatica Georg'
0
l t e n i a , ,,Revista Pride
Runc
tris L. pe ualea Soltodolului
765-778
pp.
811937,
nr.
r.lurrilor'"
nr. l7--13,
Waldtypen. .\llgemeine Foirszeitung,
pp. 155-l 56.
Vegetatictnsentaicklurtg,Riichschlcige urtd Feftllciftttig, Allgr:m e i n e F o r s , t z e i t u n g1, 9 5 0 ,n r . 1 9 - 2 0 , 1 t . 1 7 l .
Schattertbliimchentgp,.\llgemeine ForsizeiDer SauerkLee-
t u n g , 1 9 5 1n, r . 9 - 1 0 , p p . 8 l - 8 2 .
ucenie,I'es i
I-\BLOKOV A. S. Biogheo[ettoloEhio'metafiziceshoe
|p.
I L V E S S . \ L OY .
Irprtri dc
10,
zt-.ti.
--
c. 241
f;0 IOV,{NOVICIB
,l3fl
'l1
\1I:I
I]il1\\/
[jl
UITZIiRA-\
rr
85 i \ l i l Z L R , \ . \
86 }IOR.,\RIU I.
87 TORARIU I.
G. i.s8 .\TOROZOV
89. .UOROZO\,'G. F
r(
95 MUR-\NSI(-i'S
06 NDSTL.RO\; V. G
) 7 N E S T I ] I ? O VV . S
{ l B .N h S T E I I O VV G
99 N E S T E R O VV . G
oL$.\NSKr ,\1. A
ORLOV .\
1 0 2 .O S l i . \ S T O N
t.
, o s c o v a ,1 9 5 5 .
l z . A k a d e m ' i iN a u k S . S . S . R .M
..Noaaia" Iesotipologhiceshaia klassifikalta, Lesnoic hoziaistvo,
1955.nr. 8, pp. 27-29.
N daittaa u pralesoobnu reseruatu Bielouieza u Prilshu' ,,Lt's-
T.
1 0 3 .P A $ C O V S C H S
LEANDRU V.
l 2 l . ' P : \ S C O V S C HSI . ,
LEA,NDRUV. 9i
PURCELEANS.
122.PASOOVSCHTS.,
LEANDRUV. 9i
RADULESCUS.
440
ol
1 2 3 .P A U C A A .
12,1.pERN L. I(.
125.PETCUT M.
126p
. oGREBNE,.\CKP. C
127.POGREB
NEA"KP. S.
128. POGIR'EBNE,AKP. S.
129.POGREB.
NEAK P. S.
1 3 0 .P o , P E .
I 3 I . P O P E S C UC . I
T
1 3 2 .P R Z E M E T C Hz.
7
I33. PRZEME'T.CHI
u.
9i VASILES,CU
U Studiul tipurilor de piidure dirt Ocrilul silurc ttxpcrimenIul TiI 3 4 P U R C ] E L E A N s.,
C H I R I ' I ] AC . ,
giinerti,I.C.E.S. Studii ;i ce,rcetir,ri,
1953,r,. XlV, pp. 127-176.
P.\$COVSCHTS .
9i BELDII- A
1 3 5 .P L ] R I G . S .
Forest-typesstudiesin In.dia, J. Indian Bot. Soc. l{)54,nr
R . \ D I ( O VI . N
RADKOV I. N.
I 38. RADI(OV I. N
I 3 9 R , \ \ D U S K . \D .
1 4 0 REIC,HELTH . $ '
ERLB.\CH
RIOHTER
r42. l t f r B i r L E .
1 4 3 .I T U B T O VS
p p . l 9 - 2 7 ( r e c c n z a li n , , R e f e , r a t i v n i iJ u r n a l , B i r : l o g h i a " ,
nr.2, p. 1V4).
l-izobnoui.aaane
nu dihouite gori a seuenta Strandja, Sl;ornili
nra Tentralnra Gorski Islcdovatelski Institu't, 1948, v. IV,
pp. 207-250.
Vizobnouiauurte na dibouite gori u iztocina Staru Planinu
dem, 1949, v. V, pp. 127-188.
t t 4 R U B ' I O VS .
442
IJritislr Beech llToods in',,Dic Euchcnwdldcr lruropas" H. Iiuber Verl., Eer,n-Berlin 1932, pp. 294-361.
I6,1-\\/ESTVF]I-D M.
er aI.
1 6 5 .Z A I T E V B , I )
166.zoLYO.\lt B.
167ZOL\OMI B.
J-\KUCS I'.,
B.\RATFIZ. I]
H O R : \ N S Z K YA
168.
169.
170
171
t72
17?,.
| /tl
17:.)
)i: * +
* + :r:
INDEXULALFABETIC
a l n u n r i r i l o r q t i i n t i f i c ea l e s p e c i i l o r d e a r b o r i . s i a r b u ; t i
A fin
.\griq
Alun
.,\lLrn turcesc
Anin alb
.\n'in negru
:\nin vcrdc
;\rfar titirisc
V a c c i n i u mm g r t i L l u sL .
Ribes grossaluria L.
Corglus auellana L.
Corylus colttrna L.
Alruts incana (L.) Monch.
ALnus glutinosa (L.) G,aertn.
Alnus ulridis (Ch,aix) Larn. et D. C.
Acer tatarlcum L.
B ircoace
L - ] i r c o a cnee a g r i
B i;icoa.sa
Brad
C iir;"
Caprifoi
(iarpen
Ciirpinili
Ciiiina albi
(lzi,tina rnicl
Ciitini rogie
Cer
Cireg
Ciregul pitic
ClocotiE
Coaciz de mun,te
Corcodug
Corn
Coronigtc
Cruqin
Cununi!:'r
444
Viburnum opultts L.
Lonicera xglosteurnL., L. nigra L.
Carpinus betulus L.
Carpinus orientalis M,ill. (Carpinus rluinetrsis
Scop.)
Hi ppophad rhamttottlesL.
Mgricaria germanica (L.) Dcsv.
Tamarix rantosissima.Led.
Querc,us cerris L.
Prunus auium L. (Cerasus auium (l-.) M6nch.
Prunus f ruticoso Pall. (Cerasus frutico'sa (Pall \
Woronow.
Staphgleapinnata L.
Ribes alpinum L.
Prunus cerasifera Eh,rh. (P. myrobalana Loiq )
Cornus mas L.
Coronilla emerus L.
Rhamnus frangula L. (Frangula alrtus M i l l . )
Spiraea ulmilolia *'oP.
Curpende pidure
Cu,rpen,de munte
Clematis aitalba L.
Clematis alpina (L.) Mill. (Atragene atpina L.l
I)irmox
Dracila
Drob
Viburnum lantanu L.
Berberis uulgaris L.
Cytisus (diierite sp,ecii,totdeauna indicate precis) ; Cgtisanthus radiatus (L).
Genista tinctoria L.
Morus atba L.
Drobifi
Dud alb
Frg
Fag oriental
Frasin, frasin comun
F,nasinde Pe r,nsylvania
Frasin de Turkestan
Fr'asinul pufos
Girni{I
Gorun
Hamd
Iarbd neagrd
Iasomie
Iedera
Ienupir, ienupbr comun
Ienupir pitic
Jneapdn
Jugastru
Jugastru binifean
La'rice
Lemn ciinesc
Liliac
Mdceq
Mdoeg de munte
MIlin
Mi'r p5dure{
n{erigor
MesteacEn,mesteacdncomun
Mesteachn pitic
Mesteacdn pufos
.Vtigdai pitic
Mojdrean
Molid
30 -- Tipuri de pdduri -
Fagus stluatica L.
Fagus orientalis Lipsky
Fraxinus excelsior L.
Fraxinus pennsgluanica Marsh.
Fraxinus oxgcarpa Willd. (Froxinus oxgphgila
Bieb.)
Fraxinus holotricha rKoehrne.
'c. 241
445
Mur
Nuc
Juglans regia L.
Peducel
Pdliur
Paltin de cimP
paltin de munte
Plltior
Pirr piduret
Pir argintiu
Pa{.achini de siin'cI
Pin negru
Pin silvestru
PloP alb
Plop cenuqiu
Plop negru
Plop tremurator
Porumbar
Crataegus monogAna Jacq., da:5 nu este tndicati precis altd specie; uneori C. oxgacantha L. 9i C. pentaggnaW. et K.
Paliurus spina-christi Mill.
Acer platanoides L.
Acer pseudoplatanusL.
Ribes petraeum Wulf.
Pirus communis L.
Pirus elaeagrifolia Pall.
Rhamnus saxalilis Jacq.
Pinws nigra Arn.
Pinus siluestris L.
Populus alba L.
Populus canescens Srn.
Populus nigra L.
Populus tremula L.
Prunus spinosa L.
Rechite albi
Rbchiti rorie
Salix incana L.
Saiix purpurea L.
Salbi moale
Salbi m'are
Salbi riioasi
Sa'lcie albd
Salcie cipreasca
Salcie plesnitoare
Salcim
Salcim mic
Salcim galben
Singer
Scoruq comestibil
Scorug de munte
Simbovini
Scumpie
Soc comun, soc negru
Soc rogu
Sorb de olrnp
Sorb de munte
Spinul. cerbului
Stejar, steja,r pedunculat
Stejar bru,mbriu
446
L)
Sambucws nigra L.
Sambucus racemosa L.
Sorbus torminalis (L.) Cr.
Sorbus arla (L.\ Cr. ; SorDus cretica (Lindl.\
Fnitsch; Sorbus borbdsii Jav.: Sorbus moigeolll Soy. Will. et ,Godr.
Rhamnus cathartica L.
. Quer,cus robur L. (Quercus pedunculata Ehrh.\'
Quercus pedunculfflora C. Koch.
Stejar pufos
Tei argintiu
Tei cu frunza mare
Tei pucios
Tulichini
Ulm de munte
Ulm de plutl
Velnig, v,inj
Vigin turcesc
Vlsc
Visc
Vi{a
Vifa
a,lb
de stejar
sdlbatici
amelicani
Zebg
Zimbru
Zmeur
l^4,
TI4NbI,/IECOB B PHP
PE3NME
OnucurecHoii rsnoJ'tofltll>.
co6oii <<Ocsosrt
fleprar uacrl pa6oru flpeAcraBJlaer
Baercfl BogHnKHoBeHHer.r pa3Barue Lrnor'lornqecKltx luKoJl s Poccut{ u CCCP' a raKxe
s OngflqHAr114. ,[,anrca noApo6nocru orHocr.rrerbHo AByx rl4neroru']ecKHX uanpaaneHtlfi,
cefiqac s CCCP. AnrOp npuCoeAgHqeTcfl K MHeHI-Iio,qTo 3r!i ABa HanpacyqeqrBylqr[ux
BJ'leHI{q He cr'tt{IlrKoM pa3Htrcfl Me)KAy co6oii, B oco6eHgocrt.r B ycraHoBJIeHI'll'1ocuoBHbIK
eArrHI4q x,raccrQuxaqu[-Tl{noB fleca.
Kparxo H3,'tOx(eHHnpgHllllnbt Ii MeToAbI pa6orsl nplrHflTble s CCCP npu QuroUeuoqro n CCCP cy'
roruqecKr.rx li 6lroreoqeno,loruqecKl.ix uccfieAoBaHlltx ; noArepKl{Baercg'
uecrByer noJrHoe corJracue uex4y $nroqeuoJrorueii Ii JlecHoii rnno,'rorfiefi. Aaiorcq raKxe
n
HeKoropbre yKagaHfifl o npr.rH[r.rnax Qrzrocoquo.noruqecxofi KJIaccuOltKaquu, npuumofi
MHoro
JtecoB
coAepxar
onilcaullq
uro
Anrop
curlraer
crpaHax.
Apyrlrx
$urocoqr4oronfiqecKl]e
qeHgbrx Ar'ls JtecHofi Tuno,rorlu MarepnaroB ; Ho OllTocoqltororaqecKaf K,'laccu$uxatl'ln He
Moxer 3aMeHr.rrbrr.rno!'roraqecKylo,TaK KaK oHa ucxoAl.tr n3 Apyrux npI4HuHnoB ll o6urnoBeHHo npeue6peraet KaK pa3 Hafi6oJree Ba)KHbrMHc JrecoAcrBeunofrToqKI.i3peHl4fl MoMeHTaMH.
npH6.nnsnte,ruuo
B
Pyrrtmnurc Tr.rnor'tofuqecKrre npr4Hr1{nbr Hasa!'Ir4 npoHllKarb
.ner roMy Ha3aA. Ho rtlHoro pa6oT HanucaHHbrx B npouJtoM, He AocraroqHo Bbl25-30
JlepxaHbt H cJ1r.lrxKoMnpoHr.lKHyrbr Qurocouuo,noruqecKnMLt nplrulrl.rnaMI't. flocne 1949 r.
nocreneHHo 6una nupa6oraHa oAHopoAHafl, qhcro rltno,'roruqecKat MeroAa. B ocnoee 6Hna
npHHrrTa CoBeTCKas MeToAa aKaAeMI.rKa B. H. CyraueBa ; HO noHaAo6ltal'ICb HeXoTOpble
qacrHbre u3MeHeHnr, neo6xoAuruue r.rg sa cnerluQltKu MecrHbtx ycnonufi. floc,'re npoeeqeHItoro B 1955 r. coBeu{aHr.rq6trnu aurpa6oTaHH cTporue npaBula TuloJtorl4qecKl'tx uccfleAoBaHnfi. CorJracHo 3THM npaBr.r,raMTnnbr JrecoB ycrauaB,'lltBalorcq ro : cocraBy nopoA; 60qro
'
Kacaerctl
HnTeTy, QOprrle nepeebeB n KaqeCTBy ApeBeCnHbI XoAy Bo3O6HoBneHxs.
pa3rpaHHquBalouue
noKa3are,'1u,
ycrauoeJreHbr
rruQpoBble
cocraBa nopoA r.r 6onurera 6sr.lrr.i
cMexHble rlr11bl. floArecoK, TpaBflHricraq pacrureflbHocrb tt noLIBeuHble ycaoBl'tg Mofyr
TrKXe OnpeaelgTb Tl.rIIbl Jleca, Ho ToJIbKO B pe[KIrX C'lyrlagx' KofAa oHu pe3Ko BfltrtloT
Ea BaxHbIe oco6eHHocrr.r ApeBocrorr alr:/, fla flecoBoLcrBeIIHHe Mepoflpltqrur noAxoAfllrlile
MepOnpItqTI1gX TanKe nPI4tlUnJlrr AaHHorO HaCa)I(AeHI.Iff.PagUUqa B IeCOBOACTBeHHbIX
MaeTcfl Bo BHl.lMaHlle npu paSrpaHl',tqeHl4uTItnoB.
B noc,reAuee BpeMq Tr.rnofloruqecKue npr{Hunnbl Bce Aa,lbilre n AaJlbue BHeApflloTctl
,lecHbIe pa6orU e PHP' oco6eHHo B ,tecoycrpoiicrBeHHble I4 ,'Ieco'
npoi.t3BO.{cTBeHHble
B
pa6orbl. Taxxe
BOACTBeHbTe
coctasJrtlorcfi
TllnoJloruqecKl'Ie Kap'Ib!'
npHBoAgrcq HeKoropbre .qalrHbre o nofiolKeHul] JlecoTHno,'IorHqeCKI4x riCCneAosaHuii B HecKoJlbKLIxcTpaHax ; 3ru ,qaunUe Oqeub KpaTKI.I, lt3 3a neAoB rosqe
craroqHocru
nepBoii sacru
r.rcroqHuKoB, 6usurux
B pacflopgxeuutr
asropa.
s
uactu pa6msr [peAcraBJrner co6ofi <Onucauue rltnoB .recoe PHP>. Bce
Bropar
TrjnbI Jleca crpynupoBaHbr B Bbrclxue eAHHHI.Ibl,ycTaHOB,leHI'leno BHAOBOMyCOCTaBy qficrbtx flecoB-eJIbHHKoB'
<$oplraqut>.
Bcero npuuaro 46 QopuarrHil. Ecrr
$oprr,rauur.r
I.1 T. A.
6yur.*r n r. A. n $opr'raqfiil cMe$aHnbrx JrecoB-nuxroBo-eJloBblx, 6yxoso-gy6otblx
O6uee qucro onucaHHbrx runoB 24i. B noaasrttouleM 6onurunsctge 3To ocHoBgble ruIIbI,
eure HeaocraroqHo paapa6orano;
noroMy qro ri3yqeHue rtpoH3BoAHbrx rranoB B PHP
oaHaKo, onucaHbr 14 HecKorrbKo npougBoaHbrx runoB, npeAcraBdlqloulxx oco6esnufi l.iHTepec.
A,rq scex onucaHHbrx runoB ,(arorcrr cHaqaJla oflpe,(eJll.rreJlr.io6r,txuoeeHHo no Qopuaqunu,
a HHorAa AJlq AByx !inr.{ HecKoJrbKux $opraaqrlft BMecre (n c,ryuae $opnautlit coAepxa[lux
uuc.no runon). flocne onpeAenurereii Aatorcq roqlrbre onilcaHltl rlrfloB reca.
fle6o6uoe
Kaxqui.i u]n o6oaHaneH HayqHbrM HauMeHoBar{ueM Ha pyMbrHcKoM tt3blKe I{ nopflAKoBbIM
uageaHl4fi Ha JIaTHHcKoMqgstxe 6onuile
HoMepoM ; cofJlacHo oQ$zqua.nrustM HacraBJreHr.{qr\,r
ue ynorpe6,rarctcq. flpueoAllrcn norHat cliuoHllMI{Ka Haeeaunfi, KaK I'13 pyMblHcxofi, TaK
n $nrocoutio1{ t43 r.rHocrpannofi .nureparypbr ; npfiBe,&eHbrr.t Ha3Banur ynorpe6lflBllluecs
Me)riAy
ycraHoBHTr'
cooTBecrBlte
(pasyueercn.
ecrn
Bo3Mo)KHo
aHTeparypbr
,'rorHqecKofr
onrrcaHHbrMH eaauntlaus). Co6creeHHo o[r{caHtze 3aK.IIrcqaer AaHHbte o pacnpocrpaHeHl'it4
THna Jreca B cTpaHe rj ero npaKTHqecKoM 3HaqeHr.ru; SKoJrofliqecKHe ycJloBlrfi-BblcoTy HaA
y p o B H e M M o p q , p e l b e Q , e K c n o 3 h u t t r c , n o q B y , r p y t l r , I . l H o r a a r a p y r t 4 e n o , u p o 6 u o c r f i; B H A o eofi cocrag Haca)r(aeHufl; xoa pocra, 6ouilrer, rroJrHory, Qopuy leperleB, KaqecrBo ApeBecllHbl ; xol sogo6Hog,'reuHr; HanpaBJreHr{ecMeHbr nopoA ; cocraB r4 Korlit{ecrBo floAJIecKa;
cocraB u KoJII4qecrBorpaBf Hucroii pacrt{TeJlbHocrl4.
Kpoue onucauHbrx xopotxo r{3yqerrHbrx TunoB, AaHbr eilIe MHoroqilcJleHHble yKa3aHl-lr
o pa3Jrr4qHbrx qacrHbrx c,lyqasx, Tpe6yrounx eure AonoJIHI'treJIbHblx ucc,leaoeauhit A,'1R
peureHlir Bonpeca, npeAcraBmror Jrn olni co6oi ornuqHble rltnbr Ilru Her. Taxuu o6paeol't
6yAyrUire uccJleAoBaHr.rfi,Bo3MoxHo npr{BeAyT K HeKoTopoMy yBeIIiqeHI4Io qHcJ'la TI4noB fieca.
Boo6ue ueo6xoAauo noAqePKHyrb, vro pa6ota npeAcraBnqer nepBylo flonblTKy Aarb
6o,ree lun MeHeernonHyn x,laccuQuraqulo TI{noB ,neCa PHP. B 6ylyufeu Aa)Ke HeKoropble,
CeiruaC no4po6sg Onucasnde THnbI ;eca Moryr 6otrl no4reprHyTbl npoBepKe, no Mepe
naKoueHr.rr 6onee nolpo6Hbtx MaTepr.ia.non.Bnpoueu 3lo He Moxer cqurarcq oqenl 6o.nrrrnM HeaocratKoM, TaK xax geug6exno B Haqa,'Ie raxoti 6u ttu 6u,'to xJIaccuQnKaqut{ B
ecrecrBeHHHx HayK.
flocne4unt uacrr pa6oru o3ar,'taB,yrflercrr<O6cyx4eHne pe3yrbraroB Ir nepcneKrliBbl
6yeyUterOrr. BO nepnstx H3,tafaIOTCfl HeKoTOpbte oCO6esnOCIH TllnO,'rOrLIHnecoe e PHP.
B paenunnofi MecrHocrn 6o;rruroe qnclo lecoo6pa3ylour,ux nopoA npHBoAur K Jlecmilrod'lorull ocHoBaHHoil rflanHLIM o6pa3oM Ha BHAoBoM cocraBe sacaM.renutf, creaoBare,'lbl'{o
oqeHb Hec!'lo)Knofi; uanporuB, B xoJIMI.icr[rIxrr ropHbIX o6nacrqx pyMblHcKat recorl'Inor'loffiq
nprr6,raxaercr r coeercxoii, B ropax pe3Ko Bbrpa)KeHbt H IrtltpoKo pacnpocrpaHeHHbl BIIKa'
pHaHTr{bre rr.inbr reca, o6yc.non.neuHlre r.r3MeHeHr.ieM6oHurera c srtcoroii Haa ypoBHeM
o6nacru
rutopl. Cxoxr.re ta3MegeHnq B HeKoTopbtx clyqaqx Ha6noAarcrcq n B ulHpOTHoM HaIIpaB!'ienr.rv, H3 3a noBbrueHr.rs 6ouurera eJrr.rH cHH)KeHHs ero y 6yra no Mepe upoABut(eHut
!i ceBepy. flocneAHqq r.iHTepecHarIoco6esHocrl 3To cMeHa B npocrpaHcrBe THIIoB r'leca
B Jrecocrenn ; no Mepe floaBuxeHilr K rofy noflB,'rqrorcr Bce 6o.nee n 6o.nee sacyxoycroiiqHBbIC
TUNbI.
x.naccuSlrxaqtrc
<<Tunoilt
nprl,qeplKnBaercfl MHeHIrf,, qro
maccuQura{ufi
ycnoBHii MecronPoH3Pa.
449
a
cTaHilfl 'H qUCTo !'lecorHnor'lorHqecKoii
KJ'taccuoHKarlnuref Ko npuBe,to 6sl K noJlHoMy
pa3peueHI'ttosxoJrortiqecxoficropoHbr ,recuofi Tr,rnoJrorHH.
9ro xe Kacaercr noaquHeHlrn
<<TnnoBJreca> eAr4HnuaMKJraccltQr.rKarIHu
yc,ronufi Mecronporr3pacraHLlg(no nprrMepv
y'xpauucroil Jrecorr4norofr{qecroiimxo,nu) e Hacroaueii pa6ore 3ror npuHuun ue 6un
npHMeHeH
<<QopnauuH))
ycraHoBJreHbr
; Bblcur.ie eariHr.irlbrKflaccr4Qr4Kauan,,
no BHAoBOMy
cocraBy. Ho anrop npeararaer noABepfHyrb n 6yayuter"r u3yqeHuro Bo3MoxHocrb npl.tveHeHrrr o6oux npuuqanoB; Bo3MoxHo,rtro B HeKoroF,blx
c,'ryqarx yAo6uee ycraHaB/.IfiBarb
BbrcrxueK,tacclienKaqr.ioHHbre
eAuHuubrno rocnoAcrnyrouleiinopoAe (Hanpuuep e.nr,Huxu),.
B Apyrnx xe cryqaqx - no ycaoBl.rflM
Mecronpoli3pacraHHs
(uanpnlrep noiiuenuue.neca).
LUr.rpoxoo6cyxgaercn Bonpoc rpaQuuecxoro uso6paxenul pacnocrpaHeHHflrgnoB
neca, nocpeAcTBoM
3Ko"IorliqecKllx.
Cxtrrl.Anrop npHxoAuTK BbrBoAy,qTo cocTaBr.leHfie
cxeMbr
rlpuro4Hofr.&'lq Bcex Bo3MoxHbIxcr'tyqaeBHoKer'larerbHo,noroMy qro olpeAeJlfltourue3KofloruqecKueoaKTopr,r,r.r3r'tHnaroTcrr
HHofAaaaxe Ha oqeHbue6o,lturux paccTotHtrflx.fopaa,uo
Jyllue cocraBurb MecrHbtecxeMbl, noaqepKuBaqB Kax(AoMc,ryuae 4eficrnureJlbHoonpeAe,rqrcurlie $axropu. Aerop npnuesser cuoco6 rpa$uuecxoro uso6paxennn no ilKoJle aKaA.
B. H. CynaueBa,no3Bo,"trrcureii
ssoAurt B cxeMy caMbrepa3Hoo6pa:HneonpeAe,rsrcuue
qraKropbt.
9ro xacaercq nepcneKTuB6yqyurero, noAqepKuBaercse oco6eHHocruueo6xoAnMocr!,
npoBeAeHlrtpa6or no <<anHaMur{ecKoii
runo.noruu>>,
t. e. }.rccreaoBaH}rq
cMeH,necsoii
paCTIlTeJ'IbHOCTL
Ha !'IeCOTHno,notuqecxoil
ocHoBe. Tarxe noAqepKuBaercflHeO6xoAuuOCrl
n3yqeHlrt craAnii AerpaAaqur.r,
npoMe)KyroqHbrx
HacaxAeHHii,r,,lo.no4urxoB,
rnnoB nupy6ox,
T[noB XCKyCTBeHTJbtX
!'lecoB; npea,lafaeTcfl pacunpeHne 3KoJlofnqecKr4xr.tcc.neAoranilfi,
BnJIOTbAO nO,'lHOfoyToqHeHr4fl3Ko,'rorHHpa3IurrHbrx Tr.rnoBJleca; ueo6xolrjllo rarxe
yroqHeuue raKcaulroHHl,rxaaHHblx.Eure o.quoii eaxuoii gaAaqeii jl,,'rfl6yAyurero qBfiqercg
pafioHuponauue
crpaHbrc runoJlofl4qecroil
ro,rxu 3peur.rtlr, Bo3MoxHo,MecrubreH3MeHehnn
tPaeMoB pa6ornt cor,'racHo erouy paitouupoBaturo.
B gax.nrcqeunenpeAJlaraercq npeAocraBurr necuoii Tr.rno,'lofrlHcoorBercrBylouee
Mecro B o6uer'r QHroueHor'toruqecKoM
Lr3yqeHH!ipacrr.irerbHocrrl,no npr{Mepy coBercKux
uccfleroeannfi; B cBs3!t c 3Tr.rMnorpe6yercl, BepoflTHo,u H3BecrHaflnpoBepKa MeroA
pa6orsr, I4crtoJ'rb3yeMblx
B 3TLrx o6erx orpac,rflx aHaHHfl,s oco6eHrrocrHyaraloBilelue
o6uleil HouesK,'rarvDbi.
WALDTYPENDER RVR.
ZUSAMMEN F,4SSUNG
In dem ersten Teil ,,Die Grundlagen der Waldtypologie" werden die Erscheinung
und die Entwicklung der typologischen Schulen in dem damaligen Russland und
Frinnland beschrieben. Es werden Angaben iiber beide typologischen Schulen, die
gegenwiirtig in der Sowjet Union arbeiten, iibermittelt. Der Verlasser ist der Meinung,
dass sie keine grundwesentlichenUnterscheidungen,besonderswas die Bestimmungsart
der wesentlichen Einheriten, der Waldtypen angeht, darstellen.
un,d biogeoaoenoEs wird ein kurze,r Ubenblick iiber die phyfocoeLn'ologirsche,n
l o g i s c h e n G r u n d s d t z eu n d V e r l a h r e n i n d e r S o r v j e t t l n i o n d a r g e b i e t e n
: man unterstreichi, dasrses i'n diesem Lande gelungen ist zu einem vollkommenen Eiverstdndnis
zwischen allgemeinen Phytocoenologie und Waldtypologie zu schafien. Die Arbeit
enthdlt weitere Angaben iiber die phytosociologischenKlassilikationsgrundsiitze,die
in anderen Liindern verwendet werden. Der Verfasser ist der Meinung, dass die
phytosociologischenArbeiten wertvolle Angaben fiir die Waldtypologie enthalten;
trotzdem kann die phytosociologischedie typologische Klassifikation nricht ersetzen,
,lass ,sie von anderen Gru,ndsdtzenausgeht und gewrinnlicherwetise
gerade drie vom
f orstlichen Standpunkte wichtigsten Prorblementibersieht.
In Qumdnien sind die typologischen Grundlehren vor etrva 25-30 Jahren eingefrihrt worden. Es wurden aber verschiedenevon den phytosociologischenGrundsdtzen
stark beeinfliissten Arbeiten unternommen. Nach lg49 ist man stufenweise zu einer
einheitlichen,rein typologischenMethode iibertreten. Im Grunde wurde die sowjetische
Methode des Akad. W. N. Sukatschew angenommen; es wurden aber einige Einzelfrnderungen,die von lokalen Verhdltnissen,bestimmt worden slnd, vollzogen. Nach der
1955Tagung wurden genauere Richtungen ffir die typologischenForschringenbearbeitet.
Diesen Richtungen zufolge werden die Waldtypen nach Holzarten oder Artenmischung,
Ertrag, Baumform und Holzqualitiit, Verjungungsmdglichkeitenklassifieziert. Was die
Artenmischung und Ertrag anlangt, sind sogar zahlenmdssige,fiir die Typen unterscheidende Crenzen, festgestellt worden. Der Unterholz, die Kraut und Grassvegetation und die Bodeneigernscha'ften
kdnnen auch - 'aber ,nur sih,r seJten- die Typen
bestimmen; das geschiehtnur wenn sie offenbar die wichtigen Merkmale des Bestandes
oder drie fLir d,iesen Besiand geeigneten wal.dba.ulich-teh[:tischen
I{assnahmen beeinflLissen.Auch die wesentlichen waldtechnischenMassn,ahmenkdnn,eneigenartige Typen
best.immen.
In der letzten Zeit sind die typologischen Grundlehren mehr und mehr in der
waldbaulichen Praxis und zwar in Forsteinrichtungsarbe,iten,
sowie in eigentlichen
451
452
beobachten; s;ie ist der Erhiihung der Fichtenbonitiit und der Verminderung derselben
der Buche, je man mehr nach Norden geht, zu verdanken. Der letzte interessartte
Umstand bildet die rdumliche Sukzession der Waldtypen in der Vorsteppe; wenn man
nach Siiden vorricht, erscheinenmehr und mehr xerophytischeWaldtypen.
Weiter werden die dkologischen Probleme in Beziehung mit der Waldtypologie
ausfiihrlich beschrieben.Es wird gezeigt, dass die Bildung der ,,Serien" im Sinne
Sukatschews unter den in der RVR herrschenden Verhdltnissen auf Schwierigkeiten
stiesst; zur Ldsung dieser Frage sind noch weitere Forschungen n6tig. Die Frage
der Beziehungen zwischen ,,Wald-" und ,,Sthndortstyperr"wird noch besprochen.Der
Verfasser ist den Meinung, dass eine Standontsklassiiiigation die Vegetart,ionsrnezkmale
nicht zu beachtenhat ; durch Vergleiche einer solchen Standorts- mit einer Waldtypenklassifikation wiirde zur vollstiindigen Ldsung der dkologischen Aspekte der Waldtypologie fiihren. Diese Arbeit weist die eventuelle Unterbrdnung der Waldtypen zu
typologischen
Einheiten der Standortsklassifikation(nach dem Vorbild der ukraLinischen
Schule) ab ; die hoheren Einheiten sind die Formationen, die auf die eigenartige
Veriassung iestgestellt worden sind. Aber fiir die Zukunlt schldgt der Verlassen die
M<iglichkeit der Anwendung beider Standpunkte zu studieren vor ; manchmal wdre es
rrahrscheinlich mehr geeignet die hoheren Einheiten nach der herrschenden Holzart
{2.B. Fichtenwdtder),ein anderes Mal nach dkologischenVerhiiltnissen (2.8. Auwiiider)
zu hilden.
Die Frage der graphischen Darstellung der Waltdtypenverbreitung wird ausfrihrlich durch ,,tikologischeSchema" erortert. Der Verfasser ist der Meinung, es set
ribertrieben allgemein giiltigen Schema zu suchen, rveil die tikologischen Faktoren,
welche d,ie Verbreitung der Waldtypen bestimmen, sehr oft aui kurzen Strecken sich
verdndern. Es ist mehr geeignet tokale Schema,die frir jeden einzelnenFall die wirklich
herrschendenFaktoren unterstreichen,auizustellen. Der Verfasser nimmt Akad. Sukatschews Darstellungsweise an, weil sie in der Darstellung die Einfiihrung der ver'
schiedenstenherrschendenFaktoren gestattet.
Was die Ansichten anlangt, wrird es besondersauf die Notwendigkeit der Arbeiten
in Richtung einer ,,dynamischenTypologie", dass heisst der Forschung der Sukzession
der Waldvegetation aui typologischen Grundlagen, anzuleiten. Ebenso wird unter.
Zwische,nstrichen die Notwen,digkei't der Forschungen riber d,ie Degrad,ierirngsstadrien,
fiille, Jungbestdnde,Schlagtypen, Kunstwaldtypen. Es wird vorgeschlagen Nachdruck
Eestiirnmung der Oekologie
auf die rikologischen Studien zu legen urm drie vol,l,st?ind,ige
verschiedenen Waldtypcn zu crreichen ; auch die taxator,ischerrAspekte mtissen genauer
betrachtet werden. Eine andere wichtige Frage frir die Zukunft bleibt die Qaionierung
nach typologischen Gesichtspunktenund abhingig derselben die eventuelle Anpassung
der Arbeitsmethoden.
Endlich muss man der Waldtypologie im Rahmen der allgemeinen phytocoenologischen Studien nach dem Muster der sowjetischen Forscher eirne Stelle versichern;
im Zusammenhang mit d,ieserFrage ist es notwendig die angewendetenMethoden der
beiden Fiichem und besondersdie Feststellung einer gemeinsamenNomenklatur wieder
durchzusehen.
Popescu Valeria
Virgil
D a t l n l u c r u 1 5 . 1 . 5 8 .B u n d e t i D d r 2 2 . 5 . 5 8 . T i r a l
1.3a0+100 ex. bro6ate,200 ex. legate. Hirlie uel.
g r . l m 2 F a r m a t 1 6 1 7 0 X 1 0 0 .C o L i e d . i t o r i a t e
sat.65
36,t50. Coli tipar 28,750. Editia
I. Comanda 15.
6349.
closificare
mari
de
bibLiotecile
indicile
f6.360.
Pentru
mici
63. E.
bibliotecile
TiDarul executat sub comanda nr.241 la Intre
prinderea Poligraiicd nr. l, Str. Grigore Alexan
drescu nr. 93-95, Bucure$ti. R.p-P.