Convergena contabil internaional: cazul romaniei.

La nivel internaional, procesul de realizare a convergenei contabile internaionale este

n plin desfurare. Cele mai multe dintre ri au gsit o modalitate sau alta prin care s
adapteze noilor reforme de la nivel mondial. Astfel, unele au ales adoptarea IFRS-urilor(cel mai
relevat lucru find sitoaia obligatorie a companiilor listate din UE pentru conturile consolidate),
n timp ce altel au optat pentru convergena cu acestea(cel mai renumit caz find cel al Austriei).
Dezbaterile privind manifestarea convergenei contabile internaionale n ara noastr se
axeaz pe dou marii direcii : implementarea IFRS-urilor (inclusiv standardurile pentru IMMuri) i aplicare reglementrilor contabile conform cu directivel contabile europene (OMFP
3055/2009, n vigoare de la 1 ianuarie 2010 cu completrile ulterioare) de ctre entitti.
Directivele contabile europene au fost modernizate tocmai pentru a rspunde referenialului
internaional i pentru a elimina incompatibilitile eventuale cu standardele IFRS actuale i
viitoare. Cu tate acestea , studiile realizate de Comisia European au artat existena unor
diferene importante n modul de adoptare al acetor Directive n dreptul contabil national al
statelor membre.

Implementarea standardelor internaionale de raportare financiar n

Romnia.

5.1.1 Scurt istoric privind evoluia normalizrii contabilitii.

Dup anul 1990 s-a renunat la o economie de tip socialist,iar prin apariia Legii contabilitii
din Romnia nr. 82/1991 i a Regulamentului de aplicare a acesteia din 1993 , contabilitatea a
nceput s fie regelmentat dup alte coordonate. Romnia a optat n prima etap a reformei

contabile pentru o consiliere pe filiar francez, aspectjustificat ntr-o oarecare msur de

colaborarea anterioar n aceast direcie .Acest nou sistem contabil a fost aplicat n Romnia ,
fr prea mari modificri pn n anul 2000.
Premizele unei schimbri au fost conturate nc din primvara anului 1997, moment n care
a fost demarat Programul de Dezvoltare a Sistemului contabil din Romnia. Acesta a fost iniiat
de Ministerul Finanelor mpreun cu Institutul contabililor autorizai din Scoia (The Institute of
Chartered Accountants of Scotland) i Know How Fund pentru Romnia. Rolul acestui program
a fost acela de a armoniza contabilitatea din Romnia, receptiv la tendinele manifestate n
plan internaional, cu Dirtectivel Europene i Standardele Internionale de Contabilitate.
Odat cu apariia OMFP 403/1999 , care a fost nlocuit ulterior de OMFP 94/2001 cu
aceeai denumire i care reprezint o variant inbuntit a regulamentului precedent , au
aparut elemente specifice viziiuni economice si au inceput sa fie inportate elemente ale
Cadrului general IASB. Ordinul 94/2001 solicita aplicarea Regelementarilor contabile amortizate
cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Iternatioanle de Contabilitate, in perioada 1999-2005
, in mod gradual , intreprinderiolor mari.
Noul sitem de gandire anglo-saxona a inceput sa fie aplicat treptat in intreprinderile mari
din Romania, dar cu dificultate din cauza neintelegerii literei si spiritului standardelor
internationale de conatabilitate (Malciu si Feleaga, 2005). In paralel, incepand cu 1 ianuarie
2003 , intreprinderile ce nu au indeplinit criteriile de raportare in conformitate cu prevederile
Ordinului 94/2001 au intocmit situatii financiare amortizate doar cu Divergente Europene,
aspect reglementat de OMFP financiare amortizate doar cu Directivele Europene, aspect
reglementat de OMFP 306/2002. Diferentele semnificative se regaseau la nivelul principiilor
contabile enuntate, respectiv in modul de prezentare a situatiilor financiare. Cele doua ordine
au fost sustinute de modificarile facute la nivelul legi contabilitatii(in anul 2002). Trebuioe
semnalat in acest context faptul ca nu mai are amintio conceptulde patrimoniu. Renuntarea
insa la acest cocept va implica mult timp si ample dezbateri.
Incepand cu anul 2006 marea majoritate a agentilor economici au aplicat un nou ordin,
OMFP 1752/2005 Regelementari contabile conform cu directivele europene. Regelmentarile
din Ordin reperinta insa un hibrid , rolul diverselor infuente exercitrate in anii de reforma ,
inclusiv experienta internatioanla acumulta in anii de aplicare a OMPF 94/2001. Strategia
aleasa de normalizatorul roman viza si aplicarea IFRS urilor, dar pentru un numar restrans de
entitati, fiind cazul a cincizeci de institutii financiare. Acestea s-au conformat cu dificultate in
ceea ce priveste asimilarea si implementarea unui sistem contabil ce avea la baza referentialul
international. Trebuie admis totus ca in momentul in care Romania a aderat la UE avea un
produs normalizat foarte apropiat de exigentele directivelor contabile (Feleaga 2006).

Odata cu aderararea la UE , IFRS-urile au devenit obligatorii pentru intocmirea

conturilor de grup ale societatilor cotate , normale contabile natioanle aplicandu-se celorlalte
situatii.
Aceasta etapa a reformei contabile romanesti reprezinta incadrarea optiunilor
mediului normalizator al tarii noastre intr-o copie mai mult sau mai putin fidela a arhitecturii
noului look al evolutiei europene si mondiale in plan contabil. Se caracterizeaza prin analiza si
implementarea standardelor internationale de raportare financiara ( Malciu si Feleaga , 2005).
Prin arderea la UE , Romania s-a conformat regelmentarilor la nivel european unde,
obligativitatea implementarii IFRS-urilor asa cum au fost adoptate de UE pentru companiilele
listate pe pietele europene si respectiv directivelor contabile modernizate,ramase legislatiei de
baza, coexista. Conform OMFP 1121/2006 incepand cu 1 ianuarie 2007 societatile din Romania
cotate pe piata regelmentata au fost obligate sa aplice referentialul IFRS pentru intocmirea
situatiilor financiare consolidate. Aplicarea standerdelor internationale pentru intocmirea
situatiilor financiare individuale ale celorlalte societati de interes public nu erea permisa decat
in scopuri de informare . Autoritatile guvernamentale au solicitat acestor entitati respectarea
Regelementarilor contabile conform cu Directiva a IV-a . Entitatile de interes public puteau
opta pentru intocmirea situatiei finaciare consolidate , fie in conformitate cu IFRS, fie conform
normelor nationale. Pentru nevoi proprii de informare, aceste entitati aveau posibilitatea sa
intocmeasca si un al doilea set de situatii financiare individuale in coformitate cu IFRS.
In anul 2009 a fost emis OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conform cu directivele europene. Prin aplicarea OMFP 3055/2009 , contabilitatea din romania
se conformeaza cu directivele europene care au suferit modificari importante pentru a veni in
intampinarea referentialului international. Comparativ cu OMFP 1725/2005, noul ordin vizeaz
pe de o parte introducerea unor noi elemente, iar pe de alta parte detalierea si completarea
altora (Raileanu et al.,2010).
In prezent obligativitatea adoptarii IFRS- urilor revine tuturor societatilor cotate. Decizia
Romaniei reprezinta insa un pas spre atingerea convergentei contabile internationale. Trebuie
remarcat ca aceste entitati vor aplica standardele internatioanle asa cum au fost adoptate de
UE ca urmare a procesului de aprobare.
Ca urmare a OMFP 881/2012 privind aplicarea de catre societatile comerciale ale caror
valori mobiliare sunt admise la tranzactioanrea pe o piata reglementata a Standardelor
Internatioanle de Raportare Financiara , societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt
admise la tranzactionarea pe o piata reglementata trebuie sa aplice standardele internationale
de raportare financiara la intocmirea situatiilor financiare anuale individuale, incepand cu anul
2012. Situatiile financiare individuale conforme cu IFRS pentru anul 2012 se vor obtine prin

retragerea informatiilor contabile pregatite in baza regelementarilor contabile nationale,

conforme cu Directiva a IV-a CEE (aprobate prin OMFP 3.055/2009 cu modificarile si
completarile ulterioare) si vor fi supuse auditului statutar . Entitatile vizate vor trebui sa asigure
continuitatea aplicari IFRS, chiar si in eventualitatea in care ulterior valorile lor mobiliare nu mai
sunt amise spre tranzationare pe o piata reglementata .Din anul 2013, IFRS-urile vor reprezenta
baza contabilitatii pentru aceste entitati.
OMFP 1286/2012 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror
valori mobiliare sunt admise la tranzactionarea pe o piata regelmentata prezinta politicile
contabile ce trebuie aplicate de entitati in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale in
conformitate cu ceritele IFRS. In plus cuprinde un plan de conturi adaptat la solicitarile de
informare ale IFRS . Incepand cu exercitiul financiar al anului 2013, entitatile care fac obiectivul
prezentului ordin nu le mai sunt aplicabile Reglementarile contabile conform cu directivele
europene, aprobate prin OMFP 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin aplicarea referentialului internatioanl entitatile vin in intampinarea solicitarilor
diverselor categorii de utilizatori. C.N Albu et al., (2010b) remarca faptul ca desi in ultimul timp
au avut loc transformari semnificative : utilizatorii incep sa ceara informatii contabile nu daor
cantitative, ci si calitative ; auditorii sunt mult mai exigenti si preparatori de conturi devin mai
calificati etc., nici in prezent IFRS-urle nu sunt pe deplin intelese si aplicate corespunzator in
practica. O justificare pentru faptul ca standardele internatioanle sunt aplicate efectiv in mod
diferit ar putea fi determinata de faptul ca mediul de creare a lor este diferit de mediul in care
urmeaza sa fie implementate.
Previziunile privind viitorul normalizarii contabile in Romania se bazeaza pe trendul
existent la nivel international. Daca pentru intreprinderile cotate pe pietele de capital, viitor
pare a fi destul de cert din punct de vedere al regelmentarilor contabile datorita cerintelor
internationale, la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii ramnae in discutie necesitatea
dezvoltarii regelmentarilor autohtone care sa tina cont de particularitatilor natioanle.

Trecerea in revista a celor mai importante studii privind aplicarea IFRS-urilor in

Romania.

Analiza implementarii IFRS urilor in Romania a fost realizata in primul rand de

cercetatori romani, dar si de cei straini. Spre exemplu , Larson si Street (2004) au identificat , in
cazul Romaniei la sfarsitul anului 2002 , cele mai importante obstacole in calea atingeri
convergentei : natura complicata a diferitelor standarde (dintre acestea IAS 39 si IAS 36 au fost
considerate cele mai complexe), conectarea contabilitati la fiscalitate , dezacordul cu IFRS-urile
in aspecte semnificative, ghiduri insuficiente pentru adoptarea pentru prima data a IFRS-urilor,
pietelor de capital limitate.
Preocuparile cercetatorilor romani au vizat opurtunitatea unui astfel de hotarari in
mediul contabil romanesc( Mihai , 2008; C.N . Albu et al.,2010b),analiza costurilor generale de
aplicare IFRS-urilor in Romania (I. Ionascu et al.,2007) stabilitatea avantajelor unor astfel de
decizii(Mates et al .,2006; Bunget et al.,2009; I. Ionascu et al 2010a) identificarea dificultatilor in
aplicarea IFRS-urilor in Romania, analiza gradului de conformitate al situatiilor financiare cu
IFRS-urile(Girbina, 2009a; Tiron-Tudor, 2010; Tiron-Tudor si Ratiu,2010), stabilitatea masurii in
care calitatea raportarii financiare a crescut ca urmare a aplicarii standardelor.
Mihai (2008) i propune sa rspund la urmtoarele ntrebari : care este motivaia implementrii
standardelor internaionale de raportare financiar n Romnia?; respectiv dac prin implementarea
standardelor IAS-EFRS se obine o repoziionare a sistemului de raportare financiar pe noi coordonate
ale eficienei sau implementarea reprezint doar o aliniere forat a practicilor contabile n contextul
aderrii Romniei la UE? Autorul susine c reforma contabilitii n Romnia s-a realizat doar la nivelul
modificrii repetate a legislaiei privind contabilitatea tranzaciilor i a standardelor de contabilitate i
raportare financiar, fr a lua in calcul reforma instituiilor, o reform a componentelor infrastructurii
unui sistem de rapoartare financiar care s fie eficient din punct de vedere economic. Autorul consider
c reforma contabilitati romneti este lipsit de perspective, constnd n traducerea i popularizarea
continu a standardelor internaionale. Practicile curente care genereaz i influeneaz caracteristicile
calitative ale informaiilor financiare se modific n funcie de modul de guveman corporativ, de
structura acionarial i controlul corporaiilor, de factori politici, de sistemul legal, de relaia dintre
contabilitate i fiscalitate, de dimensiunea calitativ i cantitativ a profesiei de auditor i de standardele
contabile impuse sau acceptate de o economie. Toate acestea acioneaz sinergic, find posibil s fie
influentate de factorul politic, ce determin noi provocri n realizarea reformei. Desi IFRS-urile sunt
considerate standarde de calitate, aplicarea acestora in Romnia nu sporete calitatea raportrii financiare
atta vreme ct o serie de ali factori instituionali nu vor fi supusi reformei.
Bunget el al. (2009) consider c exist mai multe motive pentru adoptarea IFRS-urilor n
Romiteia, dar majoritatea lor se supune obiectivului, central de aderare la UE. In Romnia, contabilitatea
este subordonata fiscalitii, sistemului de finanare bancar, puine companii romneti fiind listate pe
pieele strine de capital. In acest context, motivaii secundare ca realizarea convergenei cu standardele
recunoscute la nivel internaional; creterea comparabilitatii cu situaiile financiare ale companiilor

internationale; satisfacerea nevoilor suplimentare ale analitilor financiari si ale investitorilor; nlesnirea
accesului pe pieele internaionale de capital etc se regsesc ntr-o msur mai mica n ara noastr.
C.N. Albu et al. (2010b) considera ca i n condiiile n care aplicarea IFRS-urilor a fost solicitaa
de unii utilizatori, trebuia realizat un test de mediu, un proces de selecie, care ar fi putut conduce la
obinerea unei soluii viabile la nivel local. Dei mediul apariiei i dezvoltrii normelor IASB este foarte
diferit de mediul romnesc i incompatibil cu acesta, ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare n

conformitate cu referenialul internaional a reprezentat o obligaie legal pentru companii si nu o

necesitate logic. Pentru Romnia, implementarea IFRS-urilor reprezint o schimbare
semnificativ ce implic nenumrate eforturi att din partea normalizatorilor, dar mai ales a celor
ce ntocmesc situaiile financiare. Profesia contabil s-a confruntat astfel cu diferite probleme,
neputnd aciona ca o surs de mbuntire a practicilor i reglementrilor (Nobes Parker,
2008).
Analiznd costul trecerii la aplicarea IFRS-urilor, L Ionacu et al. (2007) au identificat un
cost mediu al implementrii IFRS-urilor de circa 30.000 euro pentru o companie, 78,26% dintre
companiile luate n studiu anuntand costuri sub 50.000 euro, 17.39% ntre 50.000-100.000 euro
i doar 4.35% peste 100.000 euro. Studiul demonstreaz c implementarea IFRS-urilor pentru
cele mai multe companii nu este legat de un beneficiu imediat, avantajele putnd deveni mai
vizibile n viitor.
Matis et al. (2006) au realizat un studiu la nivel naional ce analizeaz atitudinea mediului de
afaceri la implementarea IFRS-urilor. Autorii compar situaia din Romnia cu cea de la nivelul
Uniunii Europene din perioada premergtoare implementrii IFRS-urilor. Studiul are la baz
rspunsurile oferite n cadrul unui chestionar tiprit, testat de operatorii de interviu la entiti
economice din Romnia (338 de chestionare valide). In plus, au fost utilizate informaii dintr-un
studiu PricewaterhouseCoopers din anii 2002, realizat ntr-o perioad anterioar implementrii
IAS-IFRS la nivelul UE i care a vizat creionarea unei imagini de ansamblu privind aceast
implementare. Rezultatele cercetrii din Romnia au artat c 71% din companiile care aplic
IFRS-urile consider ca adoptarea acestora aduce beneficii directe companiilor. Cu ct
companiile sunt mai pregtite n ceea ce privete aplicarea normelor IFRS, cu att mai mult au
intenia de a apela la consultan. Companiile care sunt mai puin pregtite nu au apelat sau nu
doresc s solicite consultan de specialitate. Autorii consider c managerii companiilor nu au
nc o imagine clar referitoare la implementarea IFRS-urilor. In comparaie cu rezultatele
studiului PWC pe aceeai tem, respondenii din Romnia sunt mult mai ncreztori n nivelul
lor de pregtire dect cei din UE n perioada anterioar implementrii normelor internaionale.
Cu toate acestea, realitatea este alta. Recomandarea pe care autorii o fac normalizatorilor
romni este aceea de a construi o politic, o strategie de implementare a IAS-IFRS n sistemul
contabil naional axat att pe comunicarea cu mediul de afaceri, ct i pe o pregtire riguroas
a celor care vor fi implicai efectiv n ntocmirea situaiilor financiare ale entitilor. In cadrul
studiului comparativ, se constat o ncredere mai mare a romnilor n beneficiile pe care
implementarea referenialului internaional le aduce companiilor lor, dect ncrederea celorlali
europeni.
I. Ionacu et al. (2010b) analizeaz eventualele beneficii ale aplicrii IFRS- urilor n
Romnia, urmrind efectul asupra costului capitalului. Autorii consider c necesitatea de a
stabili empiric prezena avantajelor adoptrii IFRS-urilor este mai imperioas n rile n care
implementarea IFRS-urilor a fost hotrt mai mult din motive politice i mai puin de mediul de
afaceri. Rezultatele studiului indic un cost al capitalului mai redus dup adoptarea IFRS-urilor
n cazul companiilor romneti cotate la BVB. Autorii remarc faptul c sunt puine studii care
s evidenieze costurile i beneficiile internaionalizrii contabilitii romneti.
Bunget et al. (2009) consider aplicarea IFRS-urilor mai mult dect o schimbare a
reglementrilor conbatabile. Reprezint un nou sistem de evaluare a performanei, care ar putea
modifica modul de lucru i chiar managementul strategic i al contabilitii. Implementarea
normelor internaionale implic timp important la nivelul fiecrei companii, succesul acesteia

depinznd i de domeniul n care entitatea i desfoar activitatea i de reglementrile contabile

aplicate anterior. Din experiena multor ri europene, se consider c prin aplicarea IFRS- urilor
companiile au acces mai uor la pieele internaionale de capital, ar putea s i diminueze
cheltuielile i s deruleze mai uor tranzacii internaionale. Grupurile multinaionale i pot
optimiza comunicarea intern i crete calitatea raportrii ctre management. Aplicarea IFRSurilor permite ca performanele entitii s fie comparate la nivel internaional de investitori i
alte categorii de utilizatori.
Albu et al. (2010a) analizeaz critic problemele legate de implementarea IFRS-urilor n
Romnia n perspectiva unei teorii instituionale i de structurare. Autorii consider c doar
schimbarea standardelor contabile fr implementarea unor modificri semnificative n
reglementrile pieei de capital, n politicile de dezvoltare economic sau n practicile de
guveman corporativ, ar putea s nu conduc la rezultatele ateptate n ceea ce privete
calitatea raportrii financiare.
Studiile care au analizat conformitatea cu IFRS-urile au indicat n general un nivel parial
de conformitate cu mai multe standarde i o legtur puternic ntre contabilitate i fiscalitate.
Grbin (2009a) demonstreaz empiric neconformitatea rapoartelor anuale ale entitilor cu
cerinele de informare menionate n standardul IFRS 7 i identific factorii care influeneaz
practicile de divulgare a informaiilor privind riscurile asociate instrumentelor financiare. TironTudor i Raiu (2010) au examinat nivelul de informare cu privire la situaiile financiare
consolidate n cazul companiilor romneti listate, utiliznd un indice