Professional Documents
Culture Documents
Termenul i are originea n limba latin, unde avea sens att de cultivare a pmntului
ct i a fiinei umane prin educaie. Analogia i are originea n ideea de schimbare att a naturii
ct i a omului.
Este un sistem de credine, idei i modele comportamentale nvate n experiena social
i transmise prin socializare i aculturaie. Sisteme de valori, idei i concepii, experiene, norme,
sunt transcrise n opera de ctre o generaie i se transmit ulterior altora, asigurnd continuitatea
existenei umane.
Cultura nu are o definiie fix, exist o mulime de definiii ale ei, n funcie de
perspectiva celui care o alctuiete. Exist doar un contur al fenomenului culturii, nu e posibil de
o definit concret ca n cazul definiiei triunghiului dreptunghic sau a fenomenului gravitaiei.
Francezii au definit-o doar ca manifestare material, pe cnd americanii ca mod de via
al unui popor.
O caracteristic special a fiinei umane este de a tri ntr-un mediu artificial pe care i-l
creaz. Urma pe care o las acest mediu este ceea ce numim cultur.
Prima definiie este data de Tylor n secolul XIX, care o nelege ca totalitate a
manifestrilor unui popor: limb, religie, mitologie, rituri, ceremonii, simboluri, cunotine,
organizare social.
Uneori asociat cu termenul de civilizaie. Germanii defineau civilizaia ca manifestare
exterioar, pe cnd cultura ca manifestare interioar, spiritual.
alta.
Funcia de coeziune social menit de a uni membrii societii n jurul unor idei
commune.
Funcia identitar ajut individul s-i gseasc apartenena la un grup social cu
care se nelege.
Funcia de socializare transformarea fiecrui individ nscut ntr-un membru al
3. Tipologia culturii.
Criteriul temporal: cultura antic, medieval, renascentist, modern, contemporan;
Criteriul spaial-geografic: indian, egiptean, greco-roman;
Criteriul tipologic: primitiv, arhaic, evoluat.