97.

Prezentati carateristicile managementul clasic vs

managementului modern ( Taylor vs Mintzberg).
99. Prezentati rolurile managementului modern in conceptul
lui Mintzberg.

98. Realizati o succinta prezentare a managemnetului si

lidership-ului in conditiile mediului internationalde afaceri.

100. Definiti conceptul de lider. Exemplificati

La nivelul organizaiilor liderul se definete ca o persoan capabil s-i exercite influena, prin
intermediul comunicrii, asupra celorlalte persoane din organizaia respectiv, orientndu-le spre atingerea
scopurilor. Capacitatea de a influena cunoate mai multe forme, pornind de la influena amiabil i ajung
pn la cea coercirtiv. Modalitatea de exercitare a influenei depinde de gradul de orientare al liderului,
centrat fie pe oameni, fie pe obiective. Dac liderul este centrat mai mult pe oameni, atunci strategia de
influenare poate fi prin prietenie, coalizare sau cderea la nvoial, iar dac liderul este centrat mai mult pe
sarcin atunci strategia de influenare se schimb n agresivitate, autoritate superioar, sau sancionare.

101. Definiti conceptul de manager. Exemplificati.

Persoan care conduce o entitate economic, ndeplinind, integral sau par ial, func iile de previziune i
organizare a activitii, de coordonare i antrenare a personalului subordonat i de control asupra obiectivelor
propuse.

93. Prezentati pe scurt fundamentarea teoretica cu privire la

CSR si mediul international de afaceri.
Fundamentarea CSR necesitatea poziionrii indiviziilor i instituiilor fa de relativ noiisosii n societate corporaiile transnaionale
n prezent - conceptul a devenit aproape la fel semnificativ i pentru companiile mici i
mijlocii
Aciunile corporaiilor internaionale produc efecte asupra societii
Orice modificare n strategia unei afaceri impus de luarea n considerare a acestor
efecte - alterri ale eficienei firmei
Msura n care companiile au competen necesar i legitimitatea de a aciona la
nivel social - discutabil
Dezvoltarea teoretic- baze teoreticieni
H. Bowen public, 1953, Social Responsabilities of the Businessman
K.E. Boulding, 1953, The organizational revolution
A. Berle, 1954, The 20th centrury capitalis revolution
Pe parcursul celei de-a doua jumti a secolului trecut, analiza rolului marilor corporaii n
contextul social s-a concretizat n conturarea a trei modele de analiz a RSC
principale:
Instituionalist
Organizaional
Filozofic.
Curentul instituionalist are n centrul analizei sale:
scopul social al firmei,
tipuri instituionale i ageni sociali precum sindicatele, grupurile de
consumatori, agenii guvernamentale, corpul dreptului, etc
Curentul organizaional i fundamenteaz analiza responsabilitii sociale
preponderent pe studiul empiric la nivel microeconomic al agenilor economici
privai.
n esen, ambele curente mprtesc viziunea tiinei liberale i marxiste conform creia
comportamentul unitilor sociale trebuie neles ca un proces al istoriei naturale n care
individul nu poate fi fcut responsabil pentru relaii ale crui produs social este.
Reprezentanii curentului filozof compar situaia real a rolului corporaiilor
transnaionale cu o situaie ideal n care acestea i asum un veritabil rol social,
fiind probabil cei mai importani susintori ai RSC

n teoria economic mainstream o alt perspectiv asupra CSR este construit plecnd
de la bine-cunoscutele concepte de externaliti i costuri sociale, necesitatea CSR
fiind justificat n aceast direcie de abordare

94. Prezentati cel putin trei elemente definitorii ale rolului

CSR-ului in dezvoltarea noului mediu economc international.
Exemplificati.
Acceptarea de ctre manageri a obligaiei de a considera profitul, satisfacia
consumatorilor i binele societatii ca valori la fel de importante pentru
performanele firmei
n mod tradiional, performanele companiilor au fost apreciate prin prisma contribuiei
lor la dezvoltarea economic i prin locurile de munc pe care le creau
n prezent conteaz:
Oportunitile egale la angajare
Respectarea diversitii culturale a anagajailor
Responsabilitatea fa de ambient
Locuri de munc sigure pentru sntatea angajailor
Oferirea de produse sigure n exploatare

Forme ale CSR

1. Politici investiionale prudente n funcie de obiective pe termen mai lung; o
renunare treptat la anunurile frecvente privind situaia financiar, care pot fi
i irelevante pe termen mai lung i duntoare n cazul firmelor publice;
2. Implementarea unor sisteme de monitorizare a performanei competitive,
care s ndrepte atenia ctre strategia afacerii i s asigure o
transparen sporit. Alturi de riscurile financiare, alte categorii de riscuri,
generic numite riscurile comerciale (de ex. riscul unei achiziii ostile,
pierderea clienilor importani, cele privind reglementarea mediului de afaceri,
de securitate fizic, geopolitice i de reputaie, trebuie s completeze
instrumentele managementului de risc;
3. Implicarea reprezentanilor oamenilor de afaceri n trasarea unei conduite
bazate pe principii etice n societatea global. O lrgire a cercului celor
interesai de mersul firmei inclusiv clieni sau ecologiti, de exemplu
rspunde acestor obiective;
4. Practici ale corporaiei care sunt considerate n orice caz binevenite:
sinceritate fa de angajai, dezavuarea mitei, crearea unui climat de
munc predictibil;
5. Practici mai ambiioase, care difereniaz puternic firmele, cheltuieli de timp i
resurse pentru activiti caritabile, angajamente pentru investiii etice,
protecia mediului prin msuri speciale.

95. Alegeti o campanie de CSR si exemplificati exteralitatile

sale pozitive la nivelul Romaniei.
Campanii de CSR premiate la Romanian PR Award 2014
In cursul saptamanii trecute a avut loc cea de-a XII-a editie a Galei Romanian PR Award. In cadrul evenimentului, au
fost premiate mai multe proiecte de responsabilitate sociala ale unor companii si ONG-uri. Descoperiti in continuare
castigatorii acestei editii:
Samsung Electronics Romania a castigat aurul la categoria Responsabilitate sociala si dialog cu grupurile cointeresate, cu un proiect de educatie digitala si orientare profesionala.
Este vorba despre Preparing today for the jobs of tomorrow, proiect cu 3 componente:

un program de mentorat pentru liceeni, in cadrul caruia acestia invata notiuni de baza in utilizarea
calculatorului si sunt indrumati in alegerea carierei;

un program de dotare a unor sali de clasa cu solutii hardware si software, cu ajutorul carora elevii au acces la
informatie in format digital;

un program prin care peste 350 de studenti vor invata sa dezvolte aplicatii Android si sa se pregateasca
pentru o cariera in domeniul IT.
Cu acelasi proiect, Samsung a castigat si aurul la categoria Tech PR, argintul la categoria Comunicare corporatista
si titlul de PR Innovator of the Year.
Tot la categoria Responsabilitate sociala si dialog cu grupurile co-interesate, Avon Cosmetics Romania a
castigat doua premii: unul pentru campania Doneaza din inima si celalat - pentru conferinta CSR4Women.
Campania Doneaza din inima a constat in lansarea unei platforme de crowdfunding pentru sustinerea cazurilor
unor femei care au fost depistate cu cancer la san sau care sunt victime ale violentei domestice, dar si a proiectelor
unor ONG-uri care activeaza in unul dintre cele doua domenii.
CSR4Women este o conferinta pe care Avon o organizeaza incepand cu 2013, pentru a premia proiectele,
campaniile si oamenii care sustin drepturile femeilor.

Alte companii premiate pentru campanii de CSR

ING Bank: argint la categoria Comunicare corporatista si argint la categoria Comunicarea produselor si
serviciilor financiare, cu un proiect de incurajare a antreprenoriatului romanesc. Compania a organizat o
serie de workshop-uri pentru publicul larg, la care a invitat oameni care au reusit sa isi transforme visurile in
realitate.
GSK Romania: argint la categoria Social Media, pentru o campanie de informare despre Lupus, o boala
greu de depistat, pentru ca imita foarte bine simptomele altor boli. Campania a fost realizata impreuna cu
Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Autoimune si Asociatia Lupus Romania, iar rezultatele ei pot fi urmarite pe siteul InfoLupus.ro.
GSK Romania: argint la categoria Comunicare Interna, cu o campanie de strangere de fonduri pentru
sustinerea uneia dintre principalele cauze pentru care lupta organizatia Salvati Copiii Romania, respectiv
reducerea mortalitatii infantile in Romania. Campania s-a numit In compania oamenilor buni si a implicat in jur
de 20-30% dintre angajatii companiei. Donatiile lor au fost dublate de GSK.
GSK Romania: argint la categoria Comunicarea proiectelor de mediu si tot argint la categoria
Comunicarea produselor si serviciilor medicale, pentru un program unic in Romania, de colectare a
inhalatoarelor folosite. In 2013, au fost colectate 6.900 de inhalatoare in Bucuresti, reducandu-se astfel cu
pana la 99% impactul negativ pe care aruncarea lor in natura l-ar fi avut asupra mediului.

ONG-uri premiate pentru campanii sociale

Fundatia Vodafone Romania: aur la categoria Organizatii non-guvernamentale. Societate civila, pentru
programul Mobile for Good. Prin acest program, fundatia incearca sa imbunatateasca prin intermediul
tehnologiei viata persoanelor cu diabet, varstnicilor asistati la domiciului si sportivilor cu dizabilitati intelectuale.

Vier Pfoten Romania: aur la categoria Public Affairs, Advocacy, Lobby, argint la categoria Organizatii nonguvernamentale. Societate civila si argint la categoria Buget -, Creativitate+, cu proiectul Hingherul cel Bun o initiativa de dresare si convertire a maidanezilor in caini de asistenata pentru persoanele cu dizabilitati.
Salvati Copiii Romania: argint la categoria Organizatii non-guvernamentale. Societate civila, pentru
campania Bun venit pe lume. Prin intermediul acesteia, ONG-ul a reusit sa atraga fonduri pentru
modernizarea a 15 maternitati din Romania.
WWF-Romania: argint la categoria Public Affairs, Advocacy, Lobby, cu o campanie pentru protejarea
raurilor de munte din Romania, amenintate in prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate in
diferite stadii de avizare, construire sau functionare.

De asemenea, in cadrul Galei a fost anuntata compania cu cel mai bun raport anual de responsabilitate
corporativa. Premiul a mers catre Raiffeisen Bank Romania, pentru raportul de CSR corespunzator anului 2013.
- See more at: http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/campanii-de-csr-premiate-la-romanian-pr-award2014.html#sthash.6ZkRePbH.dpuf

96. Prezentati minim 3 obiective ale unei campanii de CSR in

domeniul energetic tinand cont protocolul de la Kyoto.
Politica de CSR a Enel Romania:
Grupul Enel a adoptat o strategie de CSR care presupune planificarea minutioasa, monitorizarea si raportarea
politicilor referitoare la transparenta, combaterea coruptiei, protejarea mediului si relatiile cu comunitatile si cu
oamenii cu care lucreaza.
Companiile din grup respecta un cod etic, un plan de combatere a coruptiei, un program de conformitate si
o politica pentru respectarea drepturilor omului conforma cu cerintele ONU.
Enel Romania urmareste aceleasi domenii de responsabilitate sociala precum compania-mama: responsabilitatea
fata de stakeholderi, responsabilitatea fata de mediul inconjurator si responsabilitatea fata de comunitate, prin
programele sale din domeniul educatiei, culturii si asistentei sociale.

Responsabilitatea fata de angajati si furnizori

Atat angajatii din mediul intern, cat si colaboratorii trebuie sa respecte Codul Etic al companiei. Acesta este format
din 16 principii generale, printre care se numara: impartialitatea (non-discriminarea), confidentialitatea datelor
personale, cooptarea actionarilor in procesul de luare a deciziilor, protejarea angajatilor, transparenta informatiilor,
concurenta loiala si responsabilitatea fata de mediu si comunitate.
Codul are la baza doua principii fundamentale: buna reputatie si reciprocitatea.
Buna reputatie face referire la imaginea pe care compania o are. In mediul extern, aceasta are rolul de a favoriza
investitiile actionarilor, loialitatea clientilor si atragerea celor mai bune resurse umane. In mediul intern, contribuie atat
la luarea si implementarea deciziilor, cat si la organizarea activitatii fara controale birocratice sau utilizarea excesiva a
autoritatii.
Reciprocitatea se refera la cooperarea partilor in conformitatea cu rolul fiecareia.

Responsabilitatea fata de mediul inconjurator

In ceea ce priveste protejarea mediului inconjurator, Enel s-a angajat sa investeasca in urmatoarele directii:
dezvoltarea energiilor regenerabile, eficienta energetica si dezvoltarea echipamentelor nepoluante.
La nivel de grup, Enel a implementat o serie de proiecte pentru protejarea mediului inconjurator, si anume:

programul Zero emisii

Enel a incheiat parteneriate cu mai multe universitati si institute de cercetare care studiaza cum se pot limita
emisiile de gaze cu efect de sera. In plus, compania face parte si din Platforma Zero Emisii, o coalitie
europeana care dezvolta tehnologii de captare si depozitare a emisiilor de carbon.

proiect de dezvoltare a unor tehnologii alternative de ardere a carbunelui Prin intermediul acestor
tehnologii, carbunele se arde in oxigen, nu in aer. Astfel, se obtine dioxid de carbon lichid, care poate fi inlaturat
cu usurinta, si vapori fara nitrogen.
dezvoltarea unor centrale pe hidrogen O astfel de centrala a fost deja construita in Italia.
dezvoltarea energiei regenerabile Grupul Enel investeste in dezvoltarea de energii regenerabile, precum
cele solare, eoliene, hidro, geotermale si de biomasa, fiind lider pe piata de profil.

Responsabilitatea fata de comunitate

Initiativele prin care compania isi demonstreaza preocuparea pentru comunitatile in care activeaza sunt de obicei
desfasurate intr-unul dintre urmatoarele domenii: educatie, cultura, sport sau asistenta sociala.
Ca proiecte educationale, Enel organizeaza periodic competitiile Play Energy si We are energy. Prima se
adreseaza elevilor si profesorilor, care sunt invitati sa propuna proiecte care utilizeaza electricitatea intr-un mod
inovator, contribuind astfel la o lume mai eficienta energetic. Cea de-a doua competitie are drept scop premierea
copiilor angajatilor Enel pentru idei creative pe diverse teme.
Pe plan cultural, Enel a sponsorizat numeroase evenimente artistice, cum ar fi: Festivalul Enescu, concertele Uto
Ughi, Sting, Dan Grigore, Angela Gheorghiu, festivalul SoNoRo sau festivalul turneul Stradivarius. De asemenea, a
conceput sisteme de iluminare pentru diverse monumente, precum Ateneul Roman, Statuia lui Mihai Viteazul din
Piata Universitatii sau Opera Romana din Timisoara.
In domeniul sportului, Enel este un sustinator al sportului si atletilor talentati, fiind suporter traditional al turnelui ATP
din Romania.
In ceea ce priveste asistarea unor categorii defavorizate, grupul Enel a infiintat Enel Cuore, o organizatie nonprofit
care administreaza fondurile alocate unor initiative sociale si caritabile.
In Romania, printre proiectele finantate de organizatie, se numara: renovarea completa a mai multor sectii de copii din
cadrul principalelor spitale din Bucuresti si Constanta (Spitalul de Copii Marie Curie, Spitalul de Urgenta din
Constanta), sprijinirea unor institutii care ajuta copii cu nevoi speciale (Casa pentru copii cu dizabilitati Pollicino din
Petrosani, Asociatia pentru copii cu autism Help Malin) sau numeroase initiative educationale ale organizatiei Salvati
Copii.

80. Comentati sintagma: modificarea structurii familiei in utimele decenii a

condus la modificari ale consumului discretionar.
Prin consum ostentativ sau consum discreionar, provenit din expresia din limba englez, conspicuous
consumption, se nelege cheltuirea de bani pentru achiziionarea de bunuri i servicii de lux n scopul afi rii
publice a bunstrii cumprtorului acelor bunuri de lux.
Sociologic, pentru consumatorul ostentativ, o astfel de afiare public a sumelor de bani aflate discre ionar la
ndemna sa denot apartenena consumatorului la o anumit poziie social. Mai departe, prin consum de
invidie, conform termenului originar invidious consumption, care descrie un termen sociologic mai ngust
specializat, se nelege consumul ostentiv deliberat de bunuri i servicii menit s epateze prin provocarea
sentimentului de invidie ca o modalitate de relevare a statutului superior social-economic al consumatorului.

79. Prezentati efectele modificarilor demografice asupra mediului international de

afaceri.

_ Rata natalitatii:
_ Trend descendent
_ Cresterea ratei de utilizare a contraceptiei
_ Scaderea ratei de fertilitate
_ Crestrea varstei de casatorie

_ Schimbarea cu privire la rolul femeii in societate- delocalizare

_ Rata mortalitatii:
_ Cresterea nivelului de trai
_ Dezvoltarea tehnicii si practicii medicale
_ Cresterea nivelului de educatie
_ Imbunatatirea conditiilor de lucru
_ Migratia neta:
_ Bariere legale-legea emigrarii
_ Migrare economica
_ Persecutii
_ Politici guvernamentale

Populatie = cerere de marfuri, fortei de munca

_ Imbatranirea = cresterea cereii de consum pentru bunuri publice si private din domeniul sanatatii,
electorat imbatranit/politica fiscala
Efectul modificarilor demografice asupra MIA
_ Ratei natalitatii= modificarea cererii pentru educatie, produse destinate copiilor...scaderea populatiei
active
_ Modificari ednice ale populatiei se reflecta in modificarea cererii pentru anumite tipuri de produse
agroalimentare, inbracaminte si servicii media
_ Reorientarea regionala a populatiei afecteaza in principal consumul de bunuri publice(transport, educatie)
82. Prezentati interdependenta dintre relatia stratificarii sociale si gusturile culturale
de consum conform lui Chan( 2005).

Relaia stratificarea social - gusturi culturale

consum (Chan i Goldthorpe, 2005: 2)
1. argumentul omologiei clas consum cultural (homology).
Indivizii din straturi sociale superioare prefer i consum cultur de elit (high or
elite culture), iar indivizii din straturile inferioare prefer i consum predominant
cultur de mas
2. argumentul individualizrii (individualisation).
Neag argumentulhomologiei. n societile moderne, bogate i puternic
consumeriste , diferenele n gusturile culturale i n consum nu mai au legtur cu
stratificarea social.
Vrsta, sexul, etnia sau sexualitatea sunt variabile mai puternice dect clasa
social.
3. argumentul omnivor univor:
le combate pe ambele anterioare.
Fa de individualizare consider c gusturile i consumul cultural sunt determinate
de stratificarea social, dar, fa de homologie, nu privete n termeni de consum de
elit/mas.
susine c consumul cultural din straturile sociale superioare difer de al celor din
straturile sociale inferioare, n sensul c este mai bogat i mai divers.