Habitatul

Proiect realizat
de:
Dunel
Alexandra
Gavris

Habitatul exprim sinteza condiiilor de via uman, a

realitii social-economice existente la un moment dat. La scara
globului, populaia se mparte n dou tipuri majore de habitat:
rural i urban, ntre care exist asemnari, dar i deosebiri
fundamentale.

Habitatul urban

sau oraul este o form de aezare

uman superioar satului, de care se deosebete printr-o
densitate mai mare a populaiei i a construciilor, echipare
tehnico-edilitar superioar, activiti economice preponderent
secundare i teriare, un mod de via specific i cu un potenial
demografic mai ridicat.

Oraele au aprut n zone cu condiii naturale favorabile,

reprezennd o treapt superioar de organizare a colectivitilor
umane, un alt model de activiti, de relaii i de via pentru
locuitorii lor.
Oraul s-a nscut n perioada dintre mileniul al III-lea i al II-lea
Hr. n Mesopotamia i pe valea Nilului, a Indului i a Fluviului
Galben, ca un loc unde se concentreaz i se schimb
excedentele agricole ale ctorva zone deosebit de fertile.
Apariia oraelor a fost influen de factori diferii: in Europa, de
exemplu, fenomenul de urbanizare masiva apare odat cu
industrializarea din secolul al XIX-lea, fenomenul de urbanizare
evolund n funcie de cerinele de for de munc ale oraelor,
n America de Nord i n Australia urbanizarea a fost consecina
migraiei masive a europenilor din secolul al XIX-lea i nceputul
secolului al XX-lea.

Urbanizarea

este un proces social global prin care se produce o

transformare a structurilor sociale i profesionale, o restructurare a
formelor de existen rural i a vechilor forme urbane dup modele noi.

Procesul de urbanizare se realizeaz pe mai multe direcii:

- prin dezvoltarea oraelor existente ca urmare a construirii
unor obiective industriale i a extinderii reelei de servicii;
- transformarea unor localiti rurale n orae, ca urmare a
amplasrii unor ntreprinderi industriale n mediul rural, creterii
demografice, a lrgirii diviziunii activitilor;
- prin ptrunderea unor caracteristici urbane n toate tipurile
de colectiviti (urbanizare difuz).
.

Urbanizarea in Romania
Romnia a atins pragul de urbanizare de 50% in 1985. In 1989
ajunsese la 53%, insa in ultimii 19 ani ritmul urbanizarii a fost
inlocuit de fuga la tara sau din tara. n medie, Romania abia
atinge pragul de 54%, urbanizare, n timp ce n clasamentul
european se evideniaz: Belgia - 97%, Marea Britanie - 90%,
Danemarca - 86%, Spania i Frana - 77%, Germania - 75%,
Cehia - 73%, Bulgaria - 71%, Italia - 68%, Ungaria - 67%,
Polonia 62%.

Satul reprezinta un proces constant de umanizare a

teritoriului, proiectia in spatiu a modului in care populatia a
reusit sa se adapteze modului de utilizare a resurselor solului
si subsolului, in baza unor relatii economice si social-istorice
determinante.

Tipuri de sate:
- risipite
- rasfirate
- adunate

Satele risipite au o structura extrem de simpla,

primitiva, cu gospodarii puternic dispersate pe versanti sau pe
podurile mai netede ale platformelor (sudul Muntilor Sureanu,
zona Bran-Fundata, Muntii Apuseni, Culoarul Timis-Cerna,
Obcinile Bucovinene, Depresiunea Dornelor, Marginimea
Sibiului etc.)
Ocupatia de baza a locuitorilor este cresterea animalelor, pe
baza culturii extensive a fanetelor si pasunilor alpine si
subalpine, cu toate ca satele risipite prezente nu s-au limitat
numai la pastorit.

Satele rasfirate

sunt prezente n special n regiunile

de deal si de podis, au gospodariile situate la distante mai
mici unele de altele. O parte din terenul agricol este
cuprinsa in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in
exteriorul vetrei.

Satele adunate

sunt ntlnite mai ales la campie si in

depresiuni, au vatra bine conturata, gospodariile sunt lipite
unele de altele, terenurile agricole detasandu-se net in
exteriorul vetrei.