44. Punctede vdereln dfinireanofiunii de obosaE.

Originanervoasia
oboselii: gunentefiziologice
ri Fihologico
A- PUXCTE
DEVDERE
iT DEFIIIIiEANOJ|UNN
D[ OBO5EALA
femtrnd atat de obiFuit al oboselii inc! N a fosl destul de clar denniq nici din prel de
vederefiziolosic. ti cu atetmai p{in, din punctdevedeE psihologicj
- detui$a aaeptatn cel nai ds: ,eb6esla esE acet stu. lehpomfi o oryoniwulti care
apar b aM rtul eJon dc6it ea n Wa lwgn dvttd, ti .atu re a"tleazd .a tt are a uei
, nol'uM de oboserlt csrelegaEstrt$ d aclivilale, de efor! dd nu s lode puneln didentt,
nici un fel d pbpo4ionalilale inlre activilala d.pun !i oboFala subecvenu.lnhe gladul de eforl gi
gndul d. oboealt @ultati
, d.. PiG Benaclon vorbetbedespreo " obose,ls ieirte de a & obosi ", $ se @fed la
o?a.ibro onulu' de r dT,t, Fr pld nmbl rcnv'bb pe cm o m de inftpriG in aenene"
c.fui, sDditiodea Eflexi deline u loc foarte important ri, de esndea. notir4ia @ o
condiliole deordin supdior.
- apeiJia oboselii poate fi mAnarn de opdilia uui ini@, a uui mlinent su slinul (o
rpr&ifl laudatia4 jnteFolie uui slituul nsl6dal, deEtem unei reconpeise);
- i6t lar pc@e a oboslii sau a substilutului aceni4 plicrisdla poor fi datn de tpe
i deslui penru activihr s d etivitalile pe monolone,chid .lacd nu cei fo.rui nzice sau
- s{ in@icat introducm ir definilia oboelii a Dor factoii naj 'obieclivi" cm d fi
msiderand oboeala o stue a olguismtlti
vddda a
caructqizattt pinto
494!4eqql,
caprcitdlii d. ltcru rla. rcArcM mndamntului.(a9acum p@izeA R.Floru), nu indicn nspaEt o
starcde oboseal4ndqoli faclori psihologici, cM a n lpe uui nobil desl'i de pu&rnic. condilii
nefavombileale MbimJei gradnl insutcini d arllrenmm! po! prcduceeidd ale imdmdtulDi,

@ nupott arribuiieoboselii,
Chtt. ti dk @tte sMrc

cMitle,ttii

ft w,b cA de confuzn wi 6te, t"cd, totiu"u

B. ORIGINEA NERVOASAA OBOSf,II.

Obosealanu 6t u fenonfl Frif.ric,
I

lgat de odele fecl@

(sishnl

de

nusuld

subslarlei excirarivea
Z Obo$ala este b fnoFe. mtral- nepos, lsat fie de coBm@
acurohilor. fie de c@ fizjolsihice nai @nddq al clo suht ar esle repre&hlal de diffiica
proslor n.ruoe tundm.nrale. ddemimtd adt d.lipul de sistd nwor c3t $ de dpaiala de
adaltarc la nediu a individllui
Sa dmo6F.t *rdiDenlal Dlul piDordial .l sislemului @G Gislenul nueuld 1ii
I
!i Muiabii ru eGcluez.nfiavdii d*& Oin @nDi prinite de la si edd adosj ln*@na
cd ei sut pnctic infatigabili. obGeala no@ld avtud o origin rord@ua tuNod4 6ind de fap!
obosala sistdului neflos Spulend a olosit d6ra su picionl, noi exprintun o iluie.

ARGUMf,NTEfl ZTOLOGICE
$I PSIEOIOGTCEI
1
Experin.nrulEalizt deClandcBemard- s.adenonsratl}rd ehiyc, old pnnordialal
sistcnuluilNos l! fmonmd d. obGertr
Sa |u.nanpewdt reto nwub, ld cde s4 p^hat ti o po4tre din htu!,ta tpindfii ti t
4 tr.dt Ia etcttded @slttd 1, dditua mdtoue: unnul @Ns spii4l. NNt nrychitl. Sa conslatatcn silremrlmtsdb esrecel.li" umd car. iti qaize@z@t6ele
2.
C@l uor eMalici c{m li sau mpuial nembrel:deli i nn nai an rte exnplu
pi.io.rl .e li d!r.!, sint d ii doe @ i clrd l-r .v (nmbnn $riom);
(l.M.s*nov)
3.
M@isulrebfzioloeicd"odih.ei&live'

45. Couzeleobo8eliiin acaivitlter scohr6, Sehrcle oboselii

A. Sf,MNELf, OBOSELtr
inftlaEa obossli esie loldeuno sutstd de apa4i. snzltiei d. otossl! (d tu subi.stivl
lcplScult,insotitdderodinF da abrndon.r.livitrtea, unGl deennal derl.rna; esl! ahmn de ldka.
d@ee nu Eildtn totdsunao obosla .li)r
- P.Bug.rd (umendu'l! S.H.Benley)invca untiplu critri' al oboslii:
. obistiv: scidcEonndmentoluii
.
bieriv:.azatii deinca@ibls:
. fizioloeio:lGrnn ak @ntublor mediuluiinlm.
Dupt deronl Pl.rE B.rrebo!, e disliry doudal%oii d. &on. oleoboslii Ial*i:
> s.hhe ae.mt4 prlo$., ehi inFdnqi, priv'F D0t4 copilul *'oubn'pe me de lucitr.
*@!i depBime ld bD ehilor, anoreriesu, dimpotrid, bDliniasuspct4dus decsp;
> Setue psihkx: inwBiuna dispozitiild psihic,seutie de pricol imind! dificult6li in
perceperea
@lat5lii. imp.sihilihtu de cmcentu, sirncifta voc trldnl . apdilia ticurilo!, !
btlhiielilor. elc.).
-PsiholoEllEmdnvd.nr cduto evidenlia, uinfi@rele Mne aleoboselii:
> sM.@ lonusubiilrolional al oreeismului;
> 3liie de di$onfon psihio tulbuoH ficienlei ru4iilor {te ouo'5rere (peeeplie.ndorie,
ArndiE, elc.), lulbuEs moticidiii, dificult4i de alnliq cE$em rdsiunii enolionale.
itrshbilibc. nodilicfui detiDd.Dresivalc afeclivitdtii,elc.:
> endera trdfrdblui
in etilibl prof6iondd,.fscl@ dedtiui gEtite, elc j
> .ulburfui.le hLedrii individuluiin mediulfanilial, in col*riv, in wie6re.
-Pentu dixgnonicr*d 0b0seliisN elaborar:
. reft spec'irci
. enaliabidninicei
. eleddnefalognte;
. dtlo':R tur
functiilorsnatcpsihii
. anolia darclorrcfcitoar Ia pcrfomti (ddflmt)
Diagnoeicft hbnie saribr ln v.deE !pl.

ri h compodndtul subiccJildla ldul

cN deteminSoboe.la.

D. CAUZDLEOBOSELII iX $COAL,I
in t oal4 ob@alr 6re unfenonodrornali
- cuoasl@ factorilorff innuenia vib rp.itiei oboselii nepemite snpaveniminnalfti ei
proeuM instnotiv+du6riv 9i ne dul, sl iftryeDiD .u misun
pE@q ddumtoe pelrn d6fi!ffa
prcfila.lices s[ lmpi.iia tssfma&
otoslii in smetuj (obosla cFnici) stu ln ntrozn anenici.
Dind .luele nultiple alcobslii, cele.e u o m.i diulA legalurdo obosalaelevilor,sunl:
. pl$uiL ti progmele deinuJtnid p@ incaa s;
. otriilelc.MEspunznici.bsnne
t
t
.

did@ticei
folosireanecoEpunzi@, lilsia deblent p.dogogic,a uo merode
dinft l*liij
n@sp(fua tMlor Eglmsh
licii in incilzir4 ilunin0F ti vcnlil4i! claslori

.
.
.
.
.
.
.

stm i.suficidrj
suFalnod@ lwilor cul@e p6u a64
lipsodcglto4ionalitateftlFdililllileinteleonDbtfizice;
sitoaM 9.olilor in hne poluaei
ieno@a defioien&lqsbrille aleunoreldii
.benl. I. elevia obitnuinleidca faceefohri su4inule;
moliwtia necospuzll@ i acrivilitjj Scold.;

-Torb meneoo@ deob.serli trbuiluarin eviddjn cu grljn *unci c9rd seoA$iz@n sdivid*
clevild, aiatla $Mla cir ti acnl
' ?rofesorutEbuieinst si rtie d in evilrEa dei ob.seli intopslive l! elevi,@nbib'Jiasadslecu

D.T,CEOTYIf,LE PSTIOLOGICT AlE AI(I{TT]IRII

ORARUI, AICATUIT

ORARULUI

NECORESPUNZiTOR = DINIRE

TACTORII CENERATORI DE

oBosEAlA
rendinF spE ohdsb a el*ilot, v^ilzt htftrt.l i. & ilele snrhri nii, cn ti htttt.l it tlc tliltri ar
.
.

in Aenqal,prlommtslesunlsiar h inepur si sliEil desrntnmenS,

cideri alo Bndrmedului eu ffinald ri la miilooul i.dtut'nii (de &e.4 in FMI!, de
*nplq joia !tulile nu tid csri):
. prigsjlcliljj
srdemdment sorzd.
EXPLICATII:
> ar fapl 3e qdicr prin ef*leI. pdiddei de dftnare illl la ln@pul de
stflnntni;
> pierddi dedergic care inreghftat dimin{Fi
> dupduii oe@lllo . oe! nai crilio! esteoB deln afti.d.
. rliu cudei Dei4ii dc lucB alingcllrEULleLEa! !!a!! a?@lirdq!!!eg
Espcotivin
drelea doursi d ftia lr 9c.larii Mi ne4i.endu* la unrivel ridisl $ in draa pdta.
-inreniea judiciNd ! oErului ftbtrie si lini sts' de o610 eldmla L Eo fel incit Dftriile de
studiusi lie disiibuile confomcu Bradullor dedincultlt!;
- ehinbnrih fEcvenrale omlni $ un efed nefavohbilarpn mndanenrului9colr, nai ales
elevtlor
6upE
o sislen nenos slabsaushbii in lma uneidiviuli suplimontoE!064 su in uma mor
situaljicntc din fmiln (onniote, motii, eto.).
B' MONoTONTA$I COMBAfiREA EI
MONOTONIA UNEI ACTIVITATI }ROVOACA OBOSEAIA RAI'DA SI CHIAR UZURA
NERVOASA.dere
ln mrdifiilc lclivit4ii monorores $lici$ sftu acesrsicandi neruoti,tr stfel se
lenfta a inltbn efectuldarin.nl al nonolonieisermandi:
* inbodu@Eanuicii:
.i. sisiFa und D'wd* iDteEsre de comuicm r cunoitinielor folosi@ @nv6a1ieieuristice,
EiaNa matcrialuluiiDtuitivri a prccd@lorde qpunw a rstui4 monulca ademln ! vocii
pbfe.dlui, sLbilis cu precizie. c@ E et. pnncipal9i i ceeace esteseundorln cunorlinlcle
pem $ ptrncelenodale@ $liciri lr ffiiem
tuis,
cap,cibrd dinleleg@a elevilor

46.Psihofizioloei!odihnei,
Mijloacede prevenire
a instalariiprecoce
a oboseliiIr elevi
A. P$HOFIZIOIOCTA ODIIIEI
- slaM de inaclivira6 aielul4 evdtul

$md

nu reprzinli

Enediul el tui bm al

cu sinpla inrrcrop@ ! lucrului ti ajtefllea pdilI a

- odihm nu echivaleazni old@
relacoii ddgiei cheltuite;
n! on@ fel depa6 ti indifedt de nomert ri decondilii 6!d Fconforlat;
- pa!rele pEa frecvob car !i mlea p@ luej, du la suprimda efectelor mtredrii, dupi
.m psEle luale lta dziu, end d aldnt deja snele uni oboseli marcate,snr a totul

ODIIINA C&A MAI EFICACECONSTAiN ALTERNAREARATIONALi A I'NDI

acTIvnaTI cu ALTA.Ftronod a fosiobeNd rncddel.M.scerov,ri a fot rMil qqq!!!

4SryA

h timpul odihnei &!iv orgdisnul iri eslabile*e mi Epede ti nai conpl.t capacilat@d.
nucl. Reslabili@ nai Epidi a apacit4ii d muci in rimpul odibnei actilo se ddicd pno
iedislribui@ prcceelor de excit lie ti inhibilie in cqf.ii rcFoti, de la c@ pomescimpukuite sprc
div@le gtute de nuachi.
Etic&itata odihni active esle nulr nai ore {EsiabiliEa calacitalii de muca se face Mi
rapid ti nsi pofiud) deAt in odihs paivn. Explisia estemitoft!:
cdhii conlcali exciiaii in
tjhDul adivit4ii u cucrd de Eium (difdird in ontinur de acdviraraeleri@4 ce a ltodB
olosirea), deremilE Gtu inducti sinuLann ngativ!) u pDes de inlibiie @ e suprapuie, se
suneun @ inhibiJia de pre1e4ie(inst laril in r.giua conjcali @ a dinjd erivitaleo p@edenti).
c*a ce aE u efctde iftensi66 a prcesdui inlibilor Ca zuhor sl &estei jntsiEcnd. prccsele
de asirilaie, de rcsinlza,s aceleEaze ti se dsf4@, mai prcnnd, sigrrend dfel mi repede
EstaliliM caprciln de bucr.
Aest fEiolog a afregbttut pe tihogqf
cwba oboselii in cMl electLdrii unei @tiritdti
neulue
Ctba dlosr bt Cilltutd mdi adAi Ia o singtud nAnd nontatd la un ersosal slabilindu-sc
deJiecue perioadd .!e adivnah ia?tl hecesatftfaceii potcnlialului de connacie (ndrinaa pnzai
pehltu odihn4 ia ctutirbte, sa ffecn ld o dcti-late iddticd .u cealdwi nand, tomai in itumt"t
afe.lat o.lihmi dtinii cde pAna atunci l"qare. &a constatat
twprtudtal, ahtne .d, dacd t,
"kfapt
paiM.ro de rcptus a fiinei naini ihtrd in activitate .a da-a
doua nAnd, otu..i .apa.itatea ei d.
ntrcd setula.e tutun tidD sedibil rui scun.
M.cMiMul otihnA a.riw a f6r eti.at te bau tezt idrctiei .uitue
a uo$.lor
aNae Jt llfutaL,
.lesc.tperitedePatlo. Miyuea naikii dtepre(D), esle.ofld44dtd .le&tutl
de dcralie D, tin zM notorie a yM4ei caebale Ma"ilettoea obNeli; coinrid" t" ;sldldtua
thhi4tiei deprotectie in acestlu
, inhibilie carc aru o a.ffiirA inte6itate, t. Dacd adtu ifttrl1 in
furctiure nend sttusd (s), ate cdrci m$cdti ttht cond4date de focnt de gcitatie s, .llat i"
wcindtate, atwi co4fom lesii indu.liei fe.ipoce, 1kjF l ucestuifoc@ ia na$ere o zotu de
ihhibilie yin indu.lie rezatitd, de intensitateI cde cuprir.le ,n pqinehal ei ti f@oul D, anat deja
in stoe da inhihilie (flpntnitud)
S"p/apthan lu te, cele datd feluri .lc i,hibitie # tune@d, ata
incat int Nitatea inhihiliei bldte d.ire t+t ih hnrl4iile Mstei inhibitii ewsia aenoasd a
Rntutui r.st.ctit
recupaeazna o eitezdrtai noe ti mi @nptet.
'e

REGULTpentruo odihnnfi@e:
.r rm 9i eeari aclivitatede e*a5i intdsitaie trebuiesns adres* alternativuor oreane
rctivit4ile bazatein nod lredosindt pe pdnul sisrcn de tuliz@
tebu'e sd 6e
altmal@ acel@bute in modprdoninmlF el deal doilm sistqnde seMalitul
sAnu setr@t la intoduc@ elivitndi devdiatie maiinaintcda sesdnala obosalatn
acliliiltea prircipali, avdrdu-s, i$d grijt, e dlemam activfteli snnu s fa.n uia 6rru:
actii.aaasemddA snnu 6e nai obosilo@decatceaprincipald
odinnaacrivns poarapli@al6lid timpul@atiilor orsmizareid ad libd docui. ctc.),
cat ti lh timpul lrcliilot prin vdiee nelodlo! didadi prin innldue@ la hoftorul
oportune nakrialuluj intnitv tn cwnl ud conwiciri de noi cuottinle esaincat cele
doudsistnedeserralie si fie eli.itat F.
'ndi
in adivirara$olu4 r'n@ elewl luc@z! mdt
@lculw4 che*e,lnul{, in paE 6te
nc@ sAse mige, sn s plin&. sn d@ua un efort fizic uror. h d libq (dociind
acliuea tonifitutn a $mlui. amlui ri aFi). Jouile, alrgfile, snriturile,Dlinbtrjie,
exeritiile de gimslicr, slortuile pu in migcm div@ grupede muEhi,invigorcdn
nusculalm nenbrlor, ranchiului, &lilerzn iespinda ti circulatiasnguile Gponnd
apoftn de oxigen),elinin6ndlqonenle de slazl dii Egiun bazindni ti a&onenului
(cam@ a poztiei stllie din bnnci).
agdile odihnei&tive lrebuiercsFclale in dgeiz@ lnhee'nuiEsim de aclivitateal
eldului. ln rgldotarea mlionrl! a limp ni deslinatuneiastu alteia dinire acrivitdli
Ousetul.le tio! al elevului).
A CAPACITATtrDE
EDUCAREAMOTTEIOR I{ViT,iRII . MUTOCDE MENTINERE
EFORT.
l. alitudina individnlnilalt de aenvital desfiLguare
@rltihri, ffe u factord ndicde a
c.pdcitdJiide efo1tln c@l ct csiepozilvn, t nn f&tor d dininuE a eeslei capacilili
in ce ci 6te neativ|;ldil)@ pnlruo nuct oamdq lntrlinein orsmifl o ddgie
ap@peinpulabilr, pe cerd lip6adc i.1e6 $ dc dngosiepntu &a nuca siErse$e
Epdein plictisld d interope@ lucruhij
2. nolinrca caDacit4iideefort$ poarelae prin educ@amorivlo.i \dlrrii;
3. fonres $i denolt4a la elai a uor inleFs de cunoa5trsrrbil. ca si a Mr
sentimente
inteletude in cadtullargal oriotLii prcfsionale;.

ATENTIE]
Ca!&itat deluru maldepindd@d-dE-e!Es!a94-ri-d!-9r4i!!

al pedoei spctive.

A r.mn..trl e Efd la modific5rilegenemle,F6istn1cdin qernism, c& 5pd tn ma u.ei

nmci rpet te, sistdaice, prcgesiveti @ spoBc nivlulcap&iitlii d&livilale a uei pmaneErerciliul e Efd la cE$@a capacitiliideaotivilalf.l.i deo auin odvitate sldcl spcialiatE.
de
ld tunc1idoex@ilru $ mtFnmmr setomrzn apoinunmN d.prindai d Iucrud obi9nuinJa
peMele
lipsite de
a nufti, spodndlsdel Ezistentr si capeilala .te activilat,in cmpmlic cu