GESTIUNEA DESEURILOR

1. Deseuri medicale. Definitie si clasificare

Deseurile medicale includ toate deseurile produse de catre asezamintele de sanatate,
institutiile de cercetare si laboratoare.
In comparatie cu deseurile domestice, intre10 si 25% dintre deseurile medicale, prezinta
anumite riscuri, mai mici sau mai mari, pentru sanatate.

Deseuri infectioase sunt suspecte de a contine agenti patogeni in concentratie sau

cantitate suficienta sa imbolnaveasca gazde susceptibile. Exemple:
-agenti infectiosi sau culturi de laborator
-resturi chirurgicale sau provenind de la autopsierea unor indivizi cu boli infectioase
-deseuri apartinand unor pacienti infectati din sectiile izolate
-animale de laborator, moarte, infectate
Deseuri anatomice adica tesuturi, organe, parti de corp, etc
Deseuri ascutite ace, seturi de perfuzie, lame, bisturie, sticle sparte, etc
Deseuri farmaceutice produse farmaceutice expirate sau nefolosite
Deseuri genotoxice reprezentate prin medicamentele citostatice si alte deseuri medicale
din sectiile de oncologie. Aceste deseuri prezinta grade inalte de hazard datorita proprietatilor
mutagenice si carcinogenice.
Principala proprietate a substantelor citostatice este de a distruge sau de a stopa cresterea
anumitor celule umane(cancer).
Deseuri chimice solventi, substante dezinfectante, resturi fotografice (fixare si
developare)
Containere presurizate care sunt folosite pentru pastrarea gazelor medicale cum ar fi:
gaze anestezice, oxid de etilena, oxigen, aer comprimat etc.
Deseuri radioactive in principal radionuclizi pentru terapie si diagnostic.
Repartitia procentuala a deseurilor medicale ar fi:
80% - deseuri menajere obisnuite provenind din activitatile administrative si hoteliere
3% - deseuri farmaceutice si chimice
1% - containere presurizate si deseuri radioactive
16% - deseuri infectioase
2. Colectarea deseurilor cu risc
In spitale se utilizeaza saci de culoare rosie pentru deseurile infectioase. Obiectele cu forme
neregulate sau ascutite se introduc in recipienti de plastic cat mai etanse. Sacii rosii se pot
dispune in cutii de carton. Daca deseurile menajere obisnuite se ridica in fiecare zi, cele cu risc
mare au frecventa de ridicare variabila de la 20 ori/saptamana la 1 data/zi.
Inainte de a fi tratate, recipientele sunt stocate in locuri inchise la adapost de intemperii,
caldura si animale.
Deseurile lichide sunt dispuse in sticle marcate plasate in proximitatea sacilor rosii.
O alta clasificare practicata in cadrul gestiunii deseurilor medicale cu risc le imparte pe
acestea in deseuri solide si deseuri lichide.

3. Metode de tratare a deseurilor solide

3.1 Incinerarea
Este un proces de oxidare uscata la temperaturi mari care reduce deseul organic combustibil
la o materie anorganica necombustibila.
1

Acest procedeu se aplica si deseurilor menajere care nu pot fi reciclate sau refolosite.
Incinerarea este fezabila numai daca capacitatea calorica a deseurilor este mai mare decat 2000
Kcal/Kg (8370 KJ/Kg).
Din fericire, pentru deseurile infectioase capacitatea calorica depaseste 4000 Kcal/Kg.
Combustia materialelor organice produce emisii gazoase: abur, oxizi de azot, bioxid de
carbon, substante toxice. Reziduurile de ardere solide sunt prezente sub forma cenusii.
Standardele europene privind emisiile cuptoarelor care trateaza deseuri sunt foarte restrictive
cu urmatoarele substante toxice:
- dioxina si compusi furanici
- bioxid de sulf, monoxid de carbon, compusi ai clorului
- metale (mercur, cadmiu, taliu, plumb, nichel, arsenic)
Incineratoare pirolitice
Incinerarea pirolitica este cea mai raspandita metoda de tratare a deseurilor medicale; mai este
denumita si incinerarea cu camera dubla intrucat in proces intervin o camera pirolitica si o
camera post-combustie.
In camera pirolitica deseurile sunt descompuse prin procesul de piroliza, adica o combustie
saraca in oxigen la o temperatura medie (800-900C), rezultand cenusa solida si gaze. Camera
pirolitica include si un arzator cu combustibil, avand rolul de a amorsa procesul de ardere.
Gazele produse in camera pirolitica sunt arse la temperaturi mari (900-1200C) cu ajutorul
unui arzator de combustibil in camera de post-combustie in exces de aer pentru a se minimiza
fumul si mirosurile.
Camerele cuptorului se construiesc din otel si se captusesc cu caramizi refractare.
Operatorul uman trebuie bine instruit ca sa vegheze ca timpul de combustie sa nu fie nici prea
scurt nici prea lung.
Cuptorul se monitorizeaza si se regleaza de la o consola centrala, urmarindu-se temperatura,
fluxul de aer si fluxul de combustibil. Pentru spitale sint recomandate cuptoare cu dimensiuni
reduse, cu capacitati cuprinse intre 200-1000 Kg/zi, cu incarcare deseuri si evacuare cenusa,
manuale.
Investitia si costurile de operare sunt destul de mari. Astfel, pentru un cuptor cu capacitatea
de 1 tona/zi, costul de achizitie ajunge la 50x10$, 100x10$ daca se recupereaza energia de
ardere si se realizeaza si ecologizarea gazelor.
Costurile de mentenanta si de operare pentru un cuptor pirolitic de spital este in jur de
380$/tona deseuri incinerate.

3.2.

Tratarea prin dezinfectare si ardere

Obiectivul urmarit este sa se aduca deseurile infectioase la un nivel de contaminare similar

celui care corespunde deseurilor menajere obisnuite si apoi eliminarea acestora prin filiera
clasica a incineratoarelor municipale.

Metode de dezinfectare
1. Decontaminarea cu vapori si cu microunde (2450MHz) cu reducere de 80% a volumului
initial
2. Decontaminare pe cale chimica urmata de o compactare cu presa de 50 tone.
3. Decontaminarea termica (10 minute la 135 C si 3,13 bar )
4. Reducerea prin arc cu plasma . Deseul este distrus intr-un nor de plasma format prin
ionizarea unui gaz inert fara a fi nevoie de ardere; se distrug legaturile moleculare, iar
deseurile se reduc la componentele de baza.

5. Costuri implicate de catre gestiunea deseurilor solide

Respectarea conventiei de la Basel, semnata de mai mult de 100 de tari implica:
- principiul poluatorul plateste, indica responsabilitaea legala si financiara a eliminarii
deseurilor
- principiul precautiei postuleaza ca orice risc neevaluat este considerat periculos pana la
proba contrarie
- principiul proximitatii recomanda ca tratarea si eliminarea deseurilor sa se realizeze cat mai
aproape de sursa pentru a se minimiza riscurile implicate in transport
Din punctul de vedere al unui spital exista doua tipuri de costuri:
-interne, care corespund colectarii, ambalarii si manipularii deseurilor
-externe, care corespund transportului, tratarii si eliminarii deseurilor si in general, sunt platite
subcontractatilor externi.
Daca spitalul are incinerator propriu, atunci costurile externe devin interne.
In cele ce urmeaza se prezinta succint costurile realizarii unui incinerator.
Terenul
o Costul terenului
o Pregatirea infrastructurii
o Pregatirea utilitatilor
Proiectare
o Proiectare arhitect
o Proiectare inginer constructor
o Aprobari
Constructia
o Constructia cladirii incineratorului
o Constructia depozitului de deseuri
o Constructia birourilor
Incinerator
o Cost incinerator
Transport
o Cost camioane colectare
o Cost bene
Echipamente
o Cantare
o Frigidere
Costuri directe
o costuri manopera (manager, operatori, soferi etc)
o costuri transport
o costuri utilitati (combustibil, apa, electricitate)
Costuri indirecte
o Instruire personal
o Mentenanta si piese de schimb incinerator
o Mentenanta si piese de schimb camioane
o Echipamente de protectie
o Costuri eliminare cenusa
o Monitorizare gaze

GESTIUNEA DESEURILOR LICHIDE MEDICALE

1. Originea deseurilor lichide medicale
Orice spital este mare consummator de apa potabila la care se adauga apele
specializate(apa distilata sterila de ex.)
Intr-un spital se disting doua categorii de deseuri lichide:
Deseuri lichide de natura domestica
-deseuri lichide din bucatarii(pun probleme indeosebi apele grase)
-detergenti si produse care nu sunt biodegradabile
-deseuri din garaje si ateliere(detergent,sapunuri,uleiuri etc.)
Deseuri lichide specifice spitalului care la randul lor sunt deseuri
lichide comune tuturor departamentelor clinice si deseuri caracteristice anumitor
departamente clinice.
Astfel deseurile lichide comune pot fi:
a) Deseuri lichide datorate substantelor desinfectante si antiseptice
Principalele produse dezinfectante folosite psntru dezinfectarea podelelor si peretilor sau
a instrumentarului sunt derivatii clorati sau produsele care contin aldehide.Dintre
antiseptice amintim betadina si clorhexidina.
b) Deseuri lichide continand agenti patogeni
Pot exista mai multe surse de eliminare a elementelor patogene din spital.Germeni
bacteriologici,virali si/sau parazitari pot fi evacuate cu apele menajere sau prin produsele
de laborator daca nu exista sisteme de recuperare sau tratare specifice
c) Deseuri lichide medicamentoase
Se disting doua cai de eliminare a medicamentelor
Prima consta in excretiile sau lichidele biologice umane prin care se elimina anumite
medicamente administrate, iar a doua corespunde eliminarii medicamentelor expirate sau
neadministrate,cand nu se respecta procedurile.
d) Deseuri continand metale grele
Aceste metale grele pot fi argintul(de la radiologie) si mercurul(termometre casate).
Deseurile lichide caracteristice corespund urmatoarelor departamente clinice:
a)Hemodializa: deseurile sunt de doua feluri, pe de o parte deseurile rezultate din
tratamentul propriu zis, iar pe de alta parte deseuri rezultate din decontaminarea
aparatelor.
b) Laboratorul de analize:utilizeaza diferite produse chimice(solventi, acizi, baze,
produse radioactive) sau manipuleaza lichide biologice(sange,urina,expectorari,culturi de
celule, etc.) mai mult sau mai putin infectate.Aceste produse prezinta pericol pentru mediu
si pentru om impunand masuri particulare de utilizare si de eliminare.
c) Medicina nucleara: elemente radioactive care intereseaza in cadrul acestei analize
sunt produse susceptibile de a fi deversate conform urmatorului tabel:
Grupa
Elemente
Grupa 1
Nu prea sunt utilizate
Radiotoxicitate
foarte
ridicata
Grupa 2
Iod 125, Iod 131
Radiotoxicitate ridicata
4

Utilizare

Radioimunologie
Tratare cancer tiroidian

Grupa 3
Radiotoxicitate medie

Cobalt 57 si 58
Crom 51
Fer 59
Galiu 67

Grupa 4
Radiotoxicitate slaba

Indiu 111
Thaliu 201
Tehnetiu 99
Tritiu

Dozaj vitamina B12

Testul Schilling
Analize sange
Metabolism fier
Depistare
centri
inflamatori si infectiosi
Scintigrafie medulara
Scintigrafie miocardica
Explorari functionale
Metabolismul apei
Explorari pulmonare

Xenon
d) Radiologie si imagistica medicala
Este in principal vorba de deseurile fotografice generate pentru developarea filmelor
radiologice pe supot de hartie sau film. Se utilizeaza substante chimice de contrast si se
consuma o mare cantitate de apa si saruri de argint.

5.2 Riscuri asociate

Riscul infectios : este teoretic posibil sa se regaseasca in apele uzate anumiti germeni
patogeni cum ar fi :
- bacterii prezente in saliva sau urina (salmonele, streptococi, enterobacterii) sau cele
responsabile pentru infectiile nasocomicale (stafilococi, streptococi Pseudomona)
-virusi (hepatita,enterovirusi, retrovirusi)
-paraziti (Tenia, Ascaris, Ciuperci)
Riscul toxic : Posibil datorita poluarii cu metale grele( Hg, Ag, Ni, Co, Cr) sau cu molecule
organice (solventi, antibiotice, dezinfectanti, detergenti)
Riscul radioactiv : Potential crescut atunci cand se folosesc elemente radioactive.
Subzista un risc potential cu pacientii infectati si nesupusi unui control specific dupa
injectare.

5.3 Evaluarea poluarii

Prin poluare se intelege orice factor fizic, chimic sau biologic raspandit intr-o rezerva de
apa naturala (superficiala sau profunda) care risca sa perturbe pe termen scurt sau lung
echilibrul biologic al acestei ape si sa fie susceptibil sa cauzeze prejudicii economice sau
de sanatate.
a)Parametrii fizico-chimici
Pentru a evalua poluarea apelor uzuale dintr-un asezamant se sanatate trebuie
cunoscuti urmatorii parametrii :
- materii in suspensie
- materii oxidabile, evaluate prin :
cererea chimica de oxigen, indica cantitatea de oxigen consumata necesara pentru
a oxida chimic toate componentele organice prezente in apa.
cererea biologica de oxigen, indica cantitatea consumata in 5 zile de catre bacterii
pentru a distruge un produs; cresterea acestei cantitati corespunde unei saraciri de
oxigen in apa, fapt care poate conduce la disparitia intregii vieti acvatice
azot redus
materii fosforate
5

compusi organo-halogenati care pot fi absorbiti prin carbune activ

oxid de azot
pH
temperatura

b)Parametrii microbiologiei
Prin identificare acestora se urmaresc doua aspecte :
-aprecierea cantitativa si calitativa a contaminarii reziduale cu microorganisme
-sa se puna in evidenta germenii specifici spitalelor tinand cont de rezistenta anumitor
specii vis a vis de antibiotice, antiseptice etc.
c) Estimarea debitului si fluxului poluant
Cunoasterea debitelor este indispensabila pentru realizarea unor masuri cantitative asupra
unei substante indiferent de natura sa poluanta. In plus, se permite calculul fluxului
poluant necesar pentru aprecierea gradului de poluare al deseului lichid.
Flux poluant= Concetratia materiei poluante x Debit