tennessee sre sits [metro To Zonole de ofort(E. Bourke, 1989): Zona 1 corespunde unui elort ugorutilzat pentru pauzele active. pentiu exersarea™ leer’, preungita, in vederea imbunatapnistani generale de sanatate. In aceasta. zona, uazata gh n Incalzire i refacere dupa efort ‘recventa cardiac valor de 120 pulsati/ mn Zone 2 corespunde ni efot moderatutliza_ ert Imbundiarea functe de pompa cardiacs, pentiu optimizares melaboksmuii aeoh, a inga!’mugco tendearlor lgamentelor,precum si pentru ameliorarea rezistentei musculare leat In larsie de anveramert,o mare pare a distancia parcurse se situeaza in zonete de intensitate 1 $i 2. In zona 2 ‘rocventa cardiaca inegistreaza valor sub 140 pulsai Zona 3 corespunde unui efort optim utiliza pentru arderea fesutului adipos, peniru imbunataprea rezistentel musculare {ocala gi acomodarea la un rtm mai crescut de lucru, Senzata Sublectivd este aceea de confor. si de dispontbiitate de a Imenfne eforul o durata mai mare de tmp. In aceasta zona, ‘recventa cardiaca inegistreazé valon sub 180 pulsatl m Zona 4 corespunde unui efort intens utlizat pentru repterea folerantei la acidul lactic, pentru setivitété enzimatice 1a nivel muscular si familarizarea’ cu piste competiionale. In aceasté zona se plaseaza pragul (Ratat (preg anaerob), iar frecvenja cardiac’ inregisreesd Valor sub 180 pulsativ min, Zona § corespunde unui efort maximal utiizat pent ustnetea anumitor secvenie scurte, intense, explozive din lr. 8 avin’ ‘oh de & ereqe, Aoleranta ta 7 eats I coasts zond, fesvenia cortate A ‘stuoazainjuru! a 180 puaseaee, janvergura, s-3 pus. accentul pe sesmezarea, Fe probs, artrenamentul destna “centage dlesfasurandu-se pe baza metodologiel conse rie ualrea Sportiva debuteaza cu 0 perioad progatioare in poriea nreste dezvoitarea capaci eerobe gr obioamtey Sportvior cu pattem-urie de migsare In, Ciape de pregétire general, subiectl va sua pe distante © 1200-2400 m, in zona 1 de intensiste: seat sistante vor alterna cu secvente de dezvoltare a forlel tenta srPsiat, 9 £a"e $8 vor adauga exoreili de stretetng ponte sogtlava umarulu, ticeps, ‘exori gi extensor formes, Bectoral s mugchi superior ai spate precum gi luce peri ptimizarea tehnici de impingere a seaunulth vient in etapa de pregatire specifica (precompetitionala) se va Pare eaccentul pe dezvoliarea vitezei de deplasere. sh a rezstenfei musculare locale, Se pot utiliza urmatoarele metode 51 procedee metodice: Devaar vores | Tolerant Tenet pe distanje de 80) repeiepe dstanie e180 E200 tm 80m 100m, 120m, | mpaued aca, 160 mea team aie 140.msi 160m mca 160m 240 mou 130m, 270 mc 4100 ms 300 m (rete luo cadeacca, aera eo ‘atonement ep ‘Reparizaea eciibraa a onc pe dria cast * 130m + 420 m+ 40m: cu varerea inonstii de a 0 distant la aia, Cu pauza actus + 80m + 30 m+ 60m, cu varierea intenstti de ia 0 asta Ia ata pi = 7 Ee Dazvoliafen fore! ga pur, necesarestarulu 9 lansdm dela Star ‘+ 150 m + 90 m+ 60 m, imensitate In zona 4, fara existent [a 30 m cu rezistonta (deplasare franata) + 30 m. fara frdnare mm, cutranare + 40.m fara franace + 30 Repetai pe aistante de descendents soars etc Se alearga pe disianie simiare celor din compelitile cficale a menpunea c8 und cintre spor ia startl mai devreme (line de start decaita) Particularitatile antrenamentului de forts fa sportivil in scaunul rulant Desi studile referitoare la efectele antrenamentelor cu Ine&resturé asupra performantei atletice la copiil tines in ‘scaunulrulant nu sunt numeroase, totus sunt evidentiate 0 serie de rezultate care intéresc ideea ca un program de antrenament de forta atent dirjat poate conduce la modificéri semnificative ale capacitati de performants prin: + Intirrea fesutului conjunctiv, ~ realizarea echilibrului inte diteritele grupe musculare, = dezvoltarea rezistentei musculare locale; —— —————— asigrwreatehrickadecvateaehanion sigur amp a eee igen, De exemplu, in ema unui program de Imbunstajiea forte! Yenuka super, re £2 ameboratsemnicaty tn rapt Su tstares de program, poate sivaatn out ave dines ima viet ‘est Cooper ial Un ae =_In primele 6 saptamani, in faza de condijonre fa, & av ofectuat’3 x "2 rept ee in urmatoarele saptamani, in fta de dezvotare sau electuat3 3 8 repel Oe ee Siablirea inearcator se realceez8 tn funcfe de numa maxim de repetri pe care sublet le poae elec, daca Aacesia poate reaiza mai malt de 10 repel, eareturs poate reste. lar dacd acesta nu poate realiza minum 8 Tepe iroaceatura trebule 8 seada. Subieem pot va gantte, bare benz! elastce 9, 8ineinees,aporatura ge specalate Peru incepaton. pregatea debuteeza tu © serie de repeta gi ceste pana Ta maximum 3_ ser, pentu aceeay inrcatura. Daca subiecul ae o stare genealé bund gi dacd mu acuza febra musculara a doua 3, numar de seni poate ces. in mod obignut,fecare sere contne 10-8 repel. dack Goresie imbundtatrea. renstentes musculare locale, cuptinde 15:20 repetar. Ca. dats total, Ital pent fog trebule 88 depageasea 20 min. Exoretilo umarese formarea bazel de pregitca penta probele de sprint 9, in acelag tmp, dexvotarea echt {uur grupelor muscular de la ive trenul super. fAnalza biomecanica a actuni de impingere a, scaunuul ‘ulant a relevat cd pectoral mare, deltldul anterior eepsul sunt grupele implicate protar in efor. Decarece multi sporti care reaizeaz8 propulsia scaunulh rulant au musculatura anteroara bine dozvatat, in detimentl ‘musculatuti posterioare (a spatelu), in programele de fod se Va insista afupra mugchior (S. Ramsbottom, 2000}: serratus anterier,ridicaforul scapul, romboiz In cazulefortutilor unilateral (axate pe implicata in efortul de impingere), 5epicondlite lateralo si modiae (S.Figar, 6. Hedrick, 1983) Ga, , | aceasia causa. programete Go fata vor inclose oxerch sere Tae area mugohhi menfonat ca gi pent extensor artculsee Aaa ‘venoase prin imbunatatea pompel musculare pelferice pi Dp r 4 ser. 48 rep, $90% Fm, par 3-4, sips pa Particularitdtile antrenamentului de mobilitate- co z ‘Suplete la sportivii in scaunul rulant amatuer cu gant Luerul pentru mobiitate-suplee Ia sublectiimobiiza! in meri [Fut meri aero | dt nul Tulant Imbunstateste efcienta migeafi, sub report Tce terior ester ampitudinii acestela. Pe de alté parte, exerctle de Tpits weeps a" [eps alia). | sx mobiltate trebuie 88 insoteasca orice program de dezvoltare a Tieeps ke tekomery | wiceps trial | S| 3) =| § fortoi sau a rezsteniei cardhovasculare [Essie Pies tea 5 & De regula, aceste exert sunt utizate In prima parte a ee ‘ectie (de exemplu, § min. stretching dupa incalie) 3 nainte do Fevenirea organismului dupa efor. Durata mentinerit inner.5.5. PRECAUTII, RECOMANDARI SI CONTRAINDICATIT IN ANTRENAMENTUL SPORTIVILOR CU DISABILITATI MOTORTE AMPUTA wite, In ingiivea Bont In contol tamperatuni ontact cu proteza impune aco osebite In dozareaefortuul prin acordarea unor pauze lent de lung, In vederea preintsmpinari apanie! durer $1 = Reducerea suprafetei corporale datorati_plordeni segmentulu nentelor) favorizeazi _supralncirea ect cfesterea ratel de vanspirate, ceea ce Tepercuteaza negativ asupra fxaii proteze © Antrenorul_ va asigura o hidratare adecvata, atat in fenament cat si In competi + Aparitia unor dureri fombare trebuie $8 atentoneze lantrenorul asupra existentei unei Iungimi impropri @ protezel cea ce impune consultarea unui specialist INFIRMITATE MOTORIE CEREBRALA © Antrenorii trebuie 8 cunoascd faptul ca sportvi cu paralizie cerebrala au cele mai frecvente traumatisme 1a nivelal anual eer. atesahiay anion S oy a, rae ‘gleznelor, articulatei pumnulu si degetelor " + nord an ere cu There Grea, 6) ee Ge rane TRAUMATISME MEDULARE + Migcaerepettve ale suiectunh maiz In scaunt ‘an conduc la sindrortun de supravzua fa rveluh mage Texator @ al zone! carpe, precum ila rupun muaeule, Majrtatea accidertartor +8 prague In probele de aemgare Jocul de baschet gin tenis de camp, de rege a organismulu peru eft g de erie a acestua Uebue 8 fe ate elaora, ase reat fe ata 9 Dund irealzte a aparatuul locomotor, eat 0 ivae weptata dupa efor + Subiecfi cu taumatsme medulare ne ver anna in general, mal mult de 3 zie! saptamang In anumite sti ne Teebie de artrenament va itercala® o 2 de paszh eau ooh solctare ugoara + Pinte objectivalelafilor de artrenament se Vo regis cu 0 pondere mare, objective care se adreseazh, dez/Oti 2), mobi artiouiare g suploti muscular + Echipamentul de anirenament va f adapta n. 899, raspuns la stirlul_administat Onca cent esto prea complax. treble fagamertat In unt mal imple, factateare. In acost_model de insure, rcfesoal onrdi asbtentt tn execia parlor inate ate sarin asd independent subject In raznvarea independent ame! Componente a sarcni. In mod progres sublec va f capabl si lucreze sng ¥ptleinae so sar Aa esovonsw8 {sso inpre omponetta tals ere cle ial CConsacinta n> dup afgares nts compertament, sublet ‘dae mtrmat dense succes sau eye execs Foes-tacea pote pont i fect de tre sau raga - tefeet ce atentonare + —— vere |.[ Conporrawent |{ cOnseCNTA | Mode! de instruire bazet pe secventalizars sarcinior ‘motrice De Dur, Morehouse 9! Fredericks (1886) In secs, abordaren behav so concretizesz3 tan progam bine sucturat i oflentatspreszop, ear minmzesz8 toguneule,increcte, prin controls set al stuaior de “Aborderee eclectcé se bazeazd po o imbnare. ire svordares umarists 9) Batavia, precum i pe ale oxo Ticelonale “Ieovorte peru facitarea \depsnderior Peecerestul comportement nactviatl fee adap. “Astor majoras exzuslor nd se pune, problema connor 9) oppanior personal, abordarea umanit este de Seema cs ce cesta, n state care exsta.un ea de Scavotare ever, abordarea behaviors este cea mat efits ‘Segui cbjnerea aida a efectl. ‘Simotzand ase conceptile relevant areir menonst, data persoanelor afte Im ccutae i propune si asus: vringerea unl vel a devotare cata cea Jopanrea dove! oe aval, wizard) mifoace asecvate, Seseptna deft gl debanarea capaciforneesare ‘apa rte socacae 5 or formarea capaci de 9 doza efor! ase! Inca s8 rest mal put bromospasmul poster Data perspective imporarsIn conte integra sociae © reoreznta abordarea’ proventivaAceasis concepe Sublinaca elect Benet ale miscari$) actviator face supra, mentinen_ i imeuraatn’ slide sanatate. Ea fresupune Ioenfcarea faconir de is (Sederarism, izle focal, obceun almentare relate etc) si conceperea de programe ca at Corinto eoueatie speciale -_ se role’ a ce eauestve consecitve Urot Sifunet sa deficenie 36 neta imtoectala.serzonala, psnomotica, ilogca etc, ca ware 2 unor cond paihoatecve, soco-econem fata (cum ar fabserta modi amial precare, arumte paricuartat a personal are paseaza sudtectlInt-o stare de dictate alls. Aceasa stare ns permite © exstena sa 0 vawsihcae in condity normale 4 potenti nteictl s are acesta Sepune 9 neue in sentiment 8 accertueazh cons sade porsoara cu cero specie Cerifele educative specie soled abordarce acts educaforal de pe poss eloruu defen sau aft I sfieutat do a ineloge gt vaoiica contin invari 3) nu de pe posta Profesoruul dau educetoruul care va. destagta.aciviatea Instwetv-educatva In condiile une!" clase “omogene. cau Pseudo-omogene Integrarea scolard — rez procesul de inchiders in {colle masa (case abignulto, a copilorconederah ca avd Getnole educative speciale, dorindu-so asfel 0 schimbare de atiucine fat3 de problematca gi posite de implcare activa $i efectva in viata comuntai a persoanelr cu cern specale, Fenunfarea Ia prejudecatie gi stereotourile care considera ‘ceste persoare ca find tol dependente de cel dn Iu (ineapabil sa efectueze activa s/ sau servi ute comunta) 4 culvarea princpiull normaltai cae valorzeaza in prcepta mmembrior comuntatirealzinie reuptele sociale 9 Drfesioale ale aceselcateori de persoane,precum sap le paper att ca ei nu trebule prvi sau watah ca Simp, capercoane normale a Contact re cop noma el hardcopy stileara bute tegrarea lor be seaea, eoaenca Goo sugaars Be cit pos ned seta blu lednd spl a aatenta ate rjoace oe Custoe pean’ Dacha hha copiers o dae Speco, ‘combinarea celor dou, se impune: “a ‘8guarea une srnse Tea ne med educational specializat si cel obigruit, = asigarea contactor ire cop val cai defied ‘ceeay viet Stinilarea anziel sora mec solr big, dacs ‘crass este por pach ext drt, Aleerea pls Sa untae Ge invtimért tebe $8 se ach dupa o evouare mindiosd, i curd ciel pit opt dofcort” webu aunt de" echips mutdecpinrd de Speciitate, care. stzeaza tetnicl de onetare,pedapeged ‘rand seama de apitedi, dove # neve paiodare ale copia 1.2. Obiectivele educatiei fizice gi sportulul adaptat diectvele educate’ fzce si sportull la copil deficient sunt dervate cin obiectivele cu caracier general ale educate, find repartizate In oud categoni: generale si specifice (in functie de deficientte exstonte) Odiectivele cu caracter general delimteaza cadrul in care trebuie £8 so destigoare Itregul preces, cu elementele sale do conin struct forme de organiza, parkadaizte in funetie de: 4) factor care tn de subiecti(caracteritel de vars, sex, de deficient, nivel de dezvoliare psihica, rmotica atc), ) factor! specifier cagruul dacic devotament, ceativitate, perso