Specii de insecte daunatoare a lemnului

Blastophagus minor (Gandacul mic de scoarta al pinului)

Gandacul este de 3,5-4 mm. Elitrele sunt cafenii roscate cu antenele si picioarele
roscate. Scutul este mai lung decat lat. Dupa zbor femelele fac galerii-mama orizontale in
forma de acolada, imprimate evident in lemn. Dezvoltarea insectei este la fel cu a lui
Blastophagus piniperda. Insecta ataca pinii si mai putin alte rasinoase. Sunt preferate
exemplarele cu un anumit dezechilibru fiziologic.

Ips typographus (Gandacul mare de scoarta al molidului)

Adultul are corpul de forma cilindrica, de culoare brun-negricioasa, cu peri galbui.

Lungimea gandacului este de 4,3- 5,5, iar latimea 2 mm.
Elitrele sunt lucitoare si adancite la capat. Tessitura elitrelor aere un luciu mat( parand fi
acoperita cu o pelicula fina de sapun).
Larva este apoda, are corpul curbat, de culoare alba, acoperit cu peri fini si rari. Capul
este chitinizat, castaniu-galbui sau castaniu deschis.
Pupa este scurta si groasa de culoare alba. Se observa antenele, picioarele si aripile
viitorului gandac.
Dezolvarea insectei. Zborul Ips-silor este in functie de conditiile climatice, de expozitia
terenului si altitudinea puncctului respective. De obicei aceasta se produce cand
temperature aerului ajunge la 20 grede Celsius. Masculul face orificii de intrare oblic
indeosebi sub solzii si crapaturile cojii.Dupa ce patrunde in coafa aceasta sapa in decurs
de 2-4 zile in parenchim. Camera nuptial este lunga de 8-10 mm, este vizibila pe partea
interioara a cojii.
Dusmanii naturai. Dintre dusmanii naturali fac parte unele pasari, insect parasite si
pradatoare precum si unele ciuperic parasite.

Specii de ciuperci lignicole

Daedalea quercina: Iasca de cioata a stejarului

Prezinta carpozoame perene, suberoase, n forma de consola, sesile, izolate sau

imbricate si intinse, uneori, pe substrat. Partea superioara a carpozoamelor este
aproape plana, este usor paroasa, zonata, galbuie-cenusie, cu marginea subtire.
Tuburile sporifere sunt confluente, de forma unor lame labirintiforme.
Porii tuburilor sporifere au forma diferita si sunt albiciosi. Trama este suberoasa,
elastica si galbuie.
Bazidiosporii sunt elipsoidali sau cilindrici, hialini, de 5-7 x 2,5-3,5 m.
Ciuperca se dezvolt ca saprofita pe lemnul de stejar i mai rar pe alti arbori
foiosi. Aceasta specie produce un putregai rosietic al lemnului si se ntalneste tot
timpul anului (Eliade i Toma, 1977).

Fomitopsis pinicola: Vacalie de brad, iasca de cioata a

rasinoaselor

Ciuperca Fomitopsis pinicola (fam. Fomitopsidaceae, ord. Polyporales;) prezinta

carpozoame izolate sau etajate, sesile, semicirculare, de 10-30 cm n diametru.
Carpozoamele sunt acoperite cu o crusta rosiatica-portocalie, stralucitoare, care
cu timpul devine bruna-roscata. Marginea carpozomului este de culoare cenusie
sau galbuie
Fata superioara a carpozomului este zonata, cu santuri concentrice, iar regiunea
himeniala este format din tuburi sporifere stratificate, galbui-albicioase. Fiecare
strat are 3-8 mm lungime. Porii tuburilor sporifere sunt circulari
(0,2-0,3 mm n diametru), sunt initial albi, apoi devin albiciosi-galbui i se
coloreaza, la atingere, n brun (Eliade i Toma, 1977).
Trama este alba sau uneori este galbena ca sulful. Bazidiosporii sunt eliptici,
hialini, albiciosi, de 6-10 x 3-4,5 m (Romagnesi, 1995).

Fomitopsis pinicola (sin. Fomes marginatus) se dezvolta pe trunchiuri vii si

moarte de la diferite conifere (pin, brad, molid etc.) si arbori foioi (cires, visin,
salcam), si produce putregai rosu al lemnului. Ciuperca se intalneste tot timpul
anului (Prvu, 1999).

Profesor : Dr.Ing. Simonca Vasile

Elev
: Covaciu Daniel Nicusor
S
pecializare : Silvicultura
Anul: IV
Materia : Studiul Lemnului