Capitolul 5

ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE

5.1. INDICATORI: DEFINIRE; FORMULE DE CALCUL
INDICATORII SERIILOR CRONOLOGICE
Indicatori absoluţi
Indicatorii de nivel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori
absoluţi:
(y1, ...yt, ..., yn.).
⎛ n ⎞
Nivelul totalizat al termenilor ⎜ ∑ yt ⎟ ; se calculează numai dacă termenii
⎝ t =1 ⎠
seriei cronologice sunt însumabili.
Modificările absolute
• cu bază fixă: Δt/1=yt - y1 , unde t = 2, n
• cu bază în lanţ: Δt/t-1=yt - yt-1 , unde t = 2, n
Relaţii utile:
m

∑Δ
t =2
t / t −1 = Δ m /1 , unde m ≤ n

Δt/1 - Δt-1/1 = Δt/t-1 , unde t = 2, n

Indicatorii relativi
Indice de dinamică
yt yt
• cu bază fixă: I t / 1 = sau I t / 1(%) = ⋅ 100 , unde t = 2, n
y1 y1
yt y
• cu bază în lanţ: I t / t −1 = sau I t / t −1(%) = t ⋅ 100 ,.unde t = 2, n
yt −1 yt −1
Relaţii utile:
m

∏I
t =2
t / t −1 = Im / 1 , unde m ≤ n

It / 1
= I t / t −1
I t −1 / 1
Ritmul de dinamică
yt − y1
• cu bază fixă: Rt / 1 = ⋅ 100 sau Rt / 1 = I t / 1(%) − 100% , unde t = 2, n
y1

159
 yt − yt −1
• cu bază în lanţ: Rt / t −1 = ⋅ 100 sau Rt / t −1 = I t / t −1(%) − 100% ,
yt −1
unde t = 2, n
Valoarea absolută a unui procent de dinamică
Δt / 1 y1
• cu bază fixă: At / 1 = sau At / 1 =
Rt / 1 100
Δ t / t −1 y
• cu bază în lanţ: At / t −1 = sau At / t − 1 = t − 1
Rt / t −1 100

Indicatori medii
Nivelului mediu
• pentru o serie cronologică de intervale de timp formate din indicatori
absoluţi:
n

∑y t
y= t =1
n
• pentru o serie de momente cu intervale egale între momente (media
cronologică simplă ):
y1 y
+ y2 + y3 + ... + y i +... + yn −1 + n
ycr = 2 2
n −1
• pentru o serie de momente cu intervale neegale între momente (media
cronologică ponderată):
⎛d ⎞ ⎛d +d ⎞ ⎛d +d ⎞ d +d ⎛d ⎞
y1⎜ 1 ⎟ + y2 ⎜ 1 2 ⎟ + ...yi ⎜ i−1 i ⎟ + ...+ yn−1 n−2 n+1 yn ⎜ n−1 ⎟
2 ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠ 2 ⎝ 2 ⎠
ycr = ⎝ ⎠ n−1

∑
di
i=1

De reţinut că, pentru seria de momente cu intervale neegale între datele

înregistrate, media cronologică ponderată este singurul indicator mediu ce
caracterizează seria.
Modificarea medie absolută:

Δ=
∑Δ t / t −1
sau Δ=
yn − y1
n −1 n −1

160
 Indicele mediu de dinamică (I ) :
yn
I = n −1 ∏I t / t −1 sau I = n −1
y1
Dacă dispunem de mai mulţi indici medii ce caracterizează mai multe
subperioade succesive de timp, indicele mediu ce caracterizează întreaga perioadă
se calculează astfel:
k

∑ ni
I = i =1
I 1n1 ⋅ I 2n 2 ⋅ ... ⋅ I ini ⋅ ... I kn k
în care:
I - indicele mediu general de dinamică;
I i - indicii medii parţiali de dinamică;
ni - numărul indicilor cu bază în lanţ ce intră în componenţa fiecărui
indice mediu parţial;
k - numărul subperioadelor, adică al indicilor medii parţiali.
Ritmul mediu de dinamică
( )
R = I (%) − 100%

AJUSTAREA SERIILOR CRONOLOGICE

Evoluţia oricărui fenomen în timp este rezultanta unor influenţe de natură
sistematică şi a altora de tip aleator.
Componentele sistematice sunt:
• trendul (tendinţa generală) ;
• sezonalitatea care se manifestă sub formă de oscilaţii la intervale
regulatede timp mai mici de un an (semestru, trimestru, lună, decadă,
săptămână);
• ciclicitatea care se prezintă sub formă de fluctuaţii în jurul tendinţei
înregistrate la perioade mai mari de un an.
Componentele aleatoare se manifestă sub forma unor abateri întâmplătoare
de la ceea ce are sistematic evoluţia variabilei analizate.
Prin ajustarea termenilor unei serii de date statistice, se înţelege operaţia de
înlocuire a termenilor reali cu termeni teoretici ce exprimă legitatea specifică de
dezvoltare obiectivă a fenomenelor la care se referă datele.
Metode simple de ajustare a seriilor cronologice
Metoda mediilor mobile
Se foloseşte pentru seriile care prezintă oscilaţii sezoniere şi ciclice.

161
 Mediile mobile sunt medii parţiale, calculate dintr-un număr prestabilit de
termini (k), în care se înlocuieşte pe rând primul termen cu termenul ce urmează în
seria care trebuie să fie ajustată:
yi + yi + 1 + L + yi + k −1
yi = , unde t = 1, n − (k − 1)
k
În practică, putem calcula medii mobile dintr-un număr impar de termeni
sau dintr-un număr par de termeni în funcţie de periodicitatea influenţei factorilor
sezonieri.
Când ajustarea se face pe baza mediilor mobile calculate dintr-un număr
par de termeni, mediile mobile se obţin în două trepte:
1) medii mobile provizorii ( yi ) care se plasează între termenii seriei;
⎛ y + yi + 1 ⎞
2) medii mobile definitive sau centrate ⎜ yi = i ⎟ , care se plasează
⎝ 2 ⎠
în dreptul termenilor seriei şi cu care se face ajustarea termenilor seriei
iniţiale.
Metoda grafică
Acest procedeu presupune reprezentarea grafică a seriei de date empirice
prin cronogramă (historiogramă), urmată de trasarea vizuală a dreptei sau curbei,
astfel încât să aibă abateri minime faţă de poziţia valorilor reale în grafic.
Metoda modificării medii absolute
Ajustarea prin acest procedeu se foloseşte atunci când, prelucrând seria de
date, se obţin modificări absolute cu bază în lanţ apropiate ca valoare unele de
altele.
Funcţia de ajustare:
Yt = y1 + (t − 1) ⋅ Δ , unde t = 1, n
sau
Yt i = y0 + ti ⋅ Δ
unde:
y0 - reprezintă termenul luat ca bază de ajustare (acea valoare care se
apropie cel mai mult de dreapta sau curba trasată vizual în grafic);
ti - reprezintă variabila de timp în raport cu baza de ajustare folosită
(poziţie pe care termenul respectiv o are faţă de termenul ales ca
bază).
Metoda indicelui mediu de dinamică
Acest procedeu se foloseşte atunci când termenii seriei au tendinţa de
creştere de forma unei progresii geometrice, în care raţia poate fi considerată ca
egală cu indicele mediu de dinamică I . ()
Funcţia de ajustare:
Yt = y1 ⋅ I (t −1)

162
 sau
Yt i = y0 ⋅ I t i
unde:
y0 - reprezintă termenul luat ca bază de ajustare;
ti - reprezintă variabila de timp în raport cu baza de ajustare folosită
(poziţie pe care termenul respectiv o are faţă de termenul ales ca
bază).
Metode analitice de ajustare
Metodele analitice au la bază un model matematic, în care tendinţa centrală
a evoluţiei se exprimă ca o funcţie de timp:
y = f(t) numită funcţie de ajustare,
în care:
t - reprezintă valorile variabilei independente (timpul);
y - reprezintă valorile variabilei dependente (fenomenele) care sunt
prezentate în seria cronologică.
Alegerea tipului de funcţie care se potriveşte cel mai bine pentru
exprimarea trendului se face pe baza următoarelor criterii aplicabile opţional:
• criteriul bazat pe reprezentarea grafică. Se construieşte cronograma şi
se apreciază forma tendinţei de evoluţie
• criteriul diferenţelor. Se procedează la calculul diferenţelor absolute cu
bază în lanţ de ordinul unu, doi etc. până când obţinem diferenţele de
ordin i aproximativ constante ajustarea făcându-se după polinomul de
gradul i.
• Dacă fenomenul cercetat s-a dezvoltat în progresie geometrică, adică
indicii cu bază în lanţ sunt constanţi (It/t-1 = constant), admitem că seria
cronologică respectivă prezintă o tendinţă exponenţială.
În urma alegerii funcţiei de ajustare după criteriile prezentate se impune
estimarea parametrilor acestor funcţii utilizând metoda celor mai mici pătrate.
Această metodă are ca funcţie obiectiv minimizarea sumei pătratelor abaterilor
valorilor reale de la cele ajustate deci:
min ∑( 2
yi − Yt i , ) unde ti= 1, 2, ... ,n

Trend liniar
Yt i = a + bti
în care:
Yti - reprezintă valorile ajustate calculate în funcţie de valorile
caracteristicii factoriale (ti);
a - reprezintă parametrul care are sens de mărime medie şi arată ce nivel
ar fi atins y dacă influenţa tuturor factorilor cu excepţia celui
înregistrat, ar fi fost constantă pe toată perioada;

163
 b - reprezintă parametrul care sintetizează numai influenţa caracteristicii
factoriale (t):
ti - reprezintă valorile caracteristicii factoriale care, în cazul seriilor
cronologice, este timpul.
Parametrii a şi b se determină prin rezolvarea sistemului de ecuaţii normale
obţinut prin metoda celor mai mici pătrate ( [ yi − (a + bti )] = min ):
∑
2

⎧ n n

⎪na + b ti =
⎪ i =1
∑ i =1
yi ∑
⎨ n n n
⎪a t + b t 2 =
⎪ ∑
⎩ i =1
i
i =1
i ∑i =1
∑
t i yi

n
Pentru ∑t
i =1
i = 0, sistemul de ecuaţii normale devine:

⎧ n n n
⎪na =
⎪ i =1
yi ∑ yi ∑
t i yi ∑
⎨ n , de unde a = i =1
; b= n
i =1
n
n
⎪b t 2 = t y
⎪ i ∑ i i ∑ ti2 ∑
⎩ i =1 i =1 i =1

Înlocuind valorile calculate ale celor doi parametri în ecuaţia de regresie şi

apoi înlocuind succesiv valorile variabilei timp se obţin valorile ajustate ale
caracteristicii rezultative.
Verificarea corectitudinii calculării ecuaţiilor de regresie se face pe baza
n n
relaţiei: ∑i =1
Yt i = ∑y .
i =1
i

Unele criterii de alegere a procedeelor de ajustare

a) Se calculează suma abaterilor, luate în valoare absolută, dintre datele
empirice şi cele ajustate yt − Yt . Se consideră cel mai potrivit
n
procedeul la care se obţine ∑y
i =1
t − Yt = min.

b) se calculează coeficientul de variaţie:

dy/t
V y′ / t = ⋅ 100
y
în care d y / t reprezintă abaterea medie liniară a valorilor reale de la
n

∑ y −Y
i =1
t t
valorile ajustate calculată după formula: d y / t = .
n

164
 EXTRAPOLAREA SERIILOR CRONOLOGICE
Extrapolarea datelor unei serii statistice are la bază metodele şi procedeele
folosite la ajustare.
Pentru a face distincţie între termenii ajustaţi ( Yti ) şi cei extrapolaţi - care

sunt consideraţi tot termenii teoretici - se vor nota termenii extrapolaţi cu Yt′i , iar
variabila de timp cu ti’.
Deci, formulele de calcul vor fi:
• pentru extrapolarea pe baza sporului mediu: Yti′ = y0 + ti' ⋅ Δ

pentru extrapolarea pe baza indicelui mediu de creştere: Yt′i = y0 ⋅ (I ) i

t'
•
Aceste formule se aplică atunci când se folosesc valorile parametrilor
( )
Δ, I din perioada expirată. În cazul când aceştia se modifică, formulele se
modifică cu un coeficient k, astfel:
Yti′ = y0 + ti' Δ′ în care: Δ ' = k ⋅ Δ
Yt′ = y0 ⋅ (I ′) i
t′
în care: I ′ = k ⋅ I
Coeficientul k poate să fie mai mare sau mai mic decât 1.
Dacă k<1, atunci înseamnă că se reduce variaţia medie absolută sau
relativă, după cum se aplică la primul sau la al doilea procedeu.
Dacă k>1, atunci înseamnă că valoarea parametrilor folosiţi în extrapolare
este mai mare decât în perioada de analizat.
Pentru extrapolarea pe baza metodelor analitice de calcul se pune, în primul
rând, condiţia ca datele să se determine astfel încât să nu modifice originea variaţiei
n
de timp care este în mijlocul seriei cronologice şi pentru care ∑t
i =1
i = 0 . Deci,

variaţia de timp se extinde în ambele sensuri, deşi interesează numai tendinţa

obţinută prin extinderea seriei pentru perioada următoare.
Şi în acest caz se vor folosi aceleaşi notaţii, adică termenii extrapolaţi se
vor nota cu Yt′i , astfel:
Yt′i = a + bti'

Analiza seriilor cronologice care prezintă oscilaţii sezoniere

A. Modelul multiplicativ:
yij = Yij ⋅ S j ⋅ ε ij
unde:
yij reprezintă valorile reale ale termenilor seriei;
Yij
reprezintă valorile componentei trend;

165
 S j reprezintă valorile componentei sezoniere;
ε ij
reprezintă valorile componentei aleatoare sau reziduale
i = 1, n (perioada, ex: anul)
j = 1, m (subperioada, ex:trimestrul, m=4)
Analiza presupune parcurgerea următorilor paşi:
a) se ajustează seria folosind metoda mediilor mobile, obţinându-se
valorile ajustate ( Yij );

b) pentru înlăturarea componentei de tendinţă se calculează raportul între

fiecare termen real ( yij ) şi cel ajustat ( Yij ); rezultatul raportului
reprezintă produsul dintre componenta sezonieră şi cea aleatoare
(reziduală);
c) pentru eliminarea efectului factorilor aleatori, din valorile determinate
anterior se determină medii aritmetice parţiale pe sezoane (ex:
trimestre), care reprezintă estimatorii bruţi ai componentei sezoniere:
n
yij
∑Y
i =1 ij
S ′j =
n
d) se calculează media estimatorilor bruţi ai componentei sezoniere:
m

∑ S′
j =1
j

;
m
e) se calculează indicii de sezonalitate raportând fiecare estimator la
media acestora:
S ′j
IS j = m

∑ S′j =1
j

m
f) se calculează valorile desezonalizate ale seriei raportând valorile reale
la indicii de sezonalitate corespunzători şi se ajustează seria
cronologică obţinută folosind metoda analitică cea mai potrivită;
g) se determină valorile previzionate pentru orizontul de prognoză,
prelungind variabila timp, calculând valorile de tendinţă (ajustate) şi
înmulţindu-le cu coeficienţii de sezonalitate corespunzători.

166
 B. Modelul aditiv:
yij = Yij + S j + ε ij
Analiza presupune parcurgerea următorilor paşi:
a) se ajustează seria folosind metoda mediilor mobile, obţinându-se
valorile ajustate ( Yij );
b) pentru înlăturarea componentei de tendinţă se calculează diferenţa
dintre fiecare termen real ( yij ) şi cel ajustat ( Yij ); rezultatul diferenţei
reprezintă suma dintre componenta sezonieră şi cea aleatoare
(reziduală);
c) pentru eliminarea efectului factorilor aleatori, din valorile determinate
anterior se determină medii aritmetice parţiale pe sezoane (ex:
trimestre), care reprezintă estimatorii bruţi ai componentei sezoniere:

∑ (y − Yij )
n

ij
S ′j = i =1
n
d) se calculează media estimatorilor bruţi ai componentei sezoniere:
m

∑ S′
j =1
j

;
m
e) se calculează abaterile sezoniere:
m

∑ S′ j

AS j = S ′j − j =1

m
f) se calculează valorile desezonalizate ale seriei ca diferenţă între valorile
reale şi abaterile sezoniere corespunzătoare şi se ajustează seria
cronologică obţinută folosind metoda analitică cea mai potrivită;
g) se determină valorile previzionate pentru orizontul de prognoză astfel:
se prelungeşte variabila timp, se calculează valorile de tendinţă
(ajustate) la care se adună abaterile sezoniere corespunzătoare.

167
 5.2. PROBLEME REZOLVATE

Problema 1. Înzestrarea populatiei României cu televizoare a înregistrat

următoarea evoluţie în perioada 1994-2003:
Tabelul 5.1
Anul 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
TV*) 201,8 224,7 231,6 233,7 247,8 259,4 270,8 292,2 327,7 366,3
(buc/1.000
loc.)
*) la sfârşitul anului
Sursa: Anuarul Statistic al României, anul 2004
Se cere:
1. să se reprezinte grafic seria cronologică;
2. să se caracterizeze seria cronologică folosind indicatori absoluţi,
relativi şi medii;
3. să se determine tendinţa de evoluţie pe baza metodelor mecanice şi
analitice;
4. să se extrapoleze seria pentru următorii doi ani.

Rezolvare
1. Reprezentarea grafică indicată în acest caz este cronograma
(historiograma):
400
buc./1.000 loc.

350
300
250
200
150
100
50
0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Anul

Figura 5.1 Evoluţia înzestrării populaţiei României cu televizoare în perioada 1994-2003

Graficul indică o tendinţă de creştere continuă, liniară, a înzestrării
populaţiei României cu televizoare în intervalul 1994-2003.
2. Prelucrarea seriilor cronologice de momente egal distanţate se face
asemenănător seriilor cronologice de intervale, cu excepţia nivelului mediu al
termenilor seriei, care se calculează cu o formulă diferită.

168
 Nivelul totalizat al termenilor seriei nu se poate calcula în acest caz
deoarece însumarea nivelurilor absolute nu are sens.
Indicatorii absoluţi şi relativi ai acestei serii cronologice se trec în tabelul
5.2 şi pot fi determinaţi după cum este prezentat în cele ce urmează.
Indicatori absoluţi
• nivelul absolut ( yt ) este reprezentat de termenii seriei cronologice
(vezi tabelul 5.2, coloana 1);
• modificarea absolută cu bază fixă arată cu cât a crescut numărul de
televizoare la 1.000 de locuitori în fiecare an, comparativ cu anul 1994;
Δ t / 1 = yt − y1 = yt − 201,8 , t = 2,10 , (vezi tabelul 5.2, coloana 3)
• modificarea absolută cu bază în lanţ (bază mobilă) măsoară creşterea
numărului de televizoare de la un an la altul:
Δ t / t −1 = yt − yt −1 , t = 2,10 (tabelul 5.2, coloana 4)
Suma tuturor modificărilor cu bază în lanţ este:
10

∑Δ
t =2
t / t −1 = y10 − y1 = 164,5 buc./1.000 loc.

Tabelul 5.2
yt Modificarea Indicele At / t −1
Ritmul
(buc./ absolută de dinamică (buc./
(%)
Anul 1.000 t (buc./1000 loc.) (%) 1.000
loc.) Δt / 1 Δ t / t −1 It / 1 I t / t −1 Rt / 1 Rt / t −1 loc.)
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1994 201,8 1 - - 100 100 - - -
1995 224,7 2 22,9 22,9 111,35 111,35 11,5 11,5 2,018
1996 231,6 3 29,8 6,9 114,77 103,07 14,77 3,07 2,247
1997 233,7 4 31,9 2,1 115,81 100,91 15,81 0,91 2,316
1998 247,8 5 46,0 14,1 122,79 106,03 22,79 6,03 2,337
1999 259,4 6 57,6 11,6 128,54 104,68 28,54 4,68 2,478
2000 270,8 7 69,0 11,4 134,19 104,39 34,19 4,39 2,594
2001 292,2 8 90,4 21,4 144,80 107,90 44,80 7,90 2,708
2002 327,7 9 125,9 35,5 162,39 112,15 62,39 12,15 2,922
2003 366,3 10 164,5 38,6 181,52 111,78 81,52 11,78 3,277
Indicatori relativi
• indicele de dinamică cu bază fixă:
yt yt
It / 1 = 100 = 100 , t = 2,10 (vezi tabelul 5.2, coloana 5)
y1 201,8

169
• indicele de dinamică cu bază în lanţ:
y
I t / t −1 = t 100 , t = 2,10 (vezi tabelul 5.2, coloana 6)
yt − 1
Produsul indicilor cu bază în lanţ este:
10
y10
∏I
t =2
t / t −1 =
y1
= 1,645 sau 164,5%

• ritmul de dinamică cu bază fixă:

Δ
Rt / 1 = t / 1 100 = I t / 1(%) − 100 , t = 2,10 , (vezi tabelul 5.2, coloana 7)
y1
• ritmul de dinamică cu bază în lanţ:
Δ
Rt / t −1 = t / t − 1 100 = I t / t −1 (%) − 100 , t = 2,10 (vezi tabelul 5.2, col. 8)
yt − 1
• valoarea absolută a unui procent din ritmul de bază fixă are aceeaşi
mărime pentru fiecare moment t (fiecare an):
Δ y
At / 1 = t / 1 = 1 = 2,018 buc./1.000 locuitori
Rt / 1 100
Acest rezultat arată că mărirea cu 1% a înzestrării populaţiei României
cu televizoare, în orice an, comparativ cu anul 1994, este echivalentă
cu un spor absolut de 2,018 buc. la 1.000 de locuitori.
• valoarea absolută a unui procent din ritmul cu bază în lanţ este o
mărime variabilă:
Δ t / t −1 yt − 1
At / t −1 = = , t = 2,10 (vezi tabelul 5.2, coloana 9)
Rt / t −1 100
Indicatori medii
• nivelul mediu se calculează aplicând formula mediei cronologice
simple deoarece aceasta este o serie cronologice de momente situate la
distanţe egale de timp:
y1 y 201,8 366,3
+ y2 + ... + yn −1 + n + 224,7 + ... + 327,7 +
ycr = 2 2 = 2 2 = 263,55
n −1 10 − 1

Deci, ycr =263,55 buc./1000 loc.

• modificarea medie absolută:
n

∑Δ
t =2
t / t −1
y10 − y1 366 ,3 − 201,8
Δ= = = = 18,28 buc./1.000 loc.
n−1 10 − 1 9

170
 • indicele mediu de dinamică:
n
y10 9
I = n −1 ∏I
t =2
t / t −1 = n −1 I n / 1 = 9
y1
= 1,645 = 1,0569 sau 105,69%

• ritmul mediu:
R = I (% ) − 100 = 5,69%
3. Reprezentarea grafică a acestei serii cronologice, precum şi indicatorii
absoluţi şi relativi calculaţi anterior arată o tendinţă de creştere relativ uniformă a
numărului de televizoare la 1.000 de locuitori. Metoda mecanică indicată în acest
caz este metoda modificării medii absolute, iar ca metodă analitică este
recomandabilă ajustarea pe baza unei funcţii liniare.
Metoda modificării absolute medii
Yt = y1 + Δ (t − 1) , t = 1, n
Yt = 201,8 + 18,28(t − 1) , (vezi tabelul 5.3, coloana 2)
Tabelul 5.3
Valorile Metoda modificării absolute medii Ajustarea analitică cu trend liniar
reale t Valorile ajustate Abaterile Valorile Abaterile
ti
yt Yt = 201,8 + 18,28(t − 1) yt − Yt ajustate y −Y
i i
Yi = a + bti
A 1 2 3 4 5 6
201,8 1 201,8 0 -9 193,96 7,84
224,7 2 220,08 4,62 -7 209,88 14,82
231,6 3 238,36 6,76 -5 225,80 5,8
233,7 4 256,64 22,94 -3 241,72 8,02
247,8 5 274,92 27,12 -1 257,64 9,84
259,4 6 293,20 33,8 1 273,56 14,16
270,8 7 311,48 40,68 3 289,48 18,68
292,2 8 329,76 37,56 5 305,40 13,2
327,7 9 348,04 20,34 7 321,32 6,38
366,3 10 366,32 0,02 9 337,24 29,06

∑y t =
- ∑ Y =2840,6t ∑y t − Yt = ∑ t =0 ∑ Y = ∑ y
i i i − Yi =
2656 193,84 2656 127,8
Ajustarea analitică cu trend liniar
Valorile ajustate se determină cu relaţia:
Yt = a + bt
Se utilizează metoda celor mai mici pătrate pentru a calcula parametrii a şi
b ai funcţiei liniare:
[Yt − (a + bt )]2 = min
∑

171
 Sistemul de ecuaţii normale este:
⎧ n n

⎪ na + b t i =
⎪ i =1
∑ i =1
yi ∑
⎨ n n n
⎪a t + b t 2 =
⎪
⎩ i =1
∑i
i =1
i ∑
i =1
ti yi ∑
n
Dacă se pune condiţia ca ∑t
i =1
i = 0 , sistemul devine:

⎧ n

⎪
⎪
na =
i =1
∑
yi
⎨ n n
⎪b t 2 = t y
⎪ ∑
⎩ i =1
i
i =1
i i∑
cu soluţia:
n

∑y
i =1
i
2656
a= = = 265,6
n 10
n

∑t y
i =1
i i
2627 ,4
b= n
= = 7 ,96
330
∑t
i =1
i
2

unde:
n

∑ t y = (− 9 )⋅ 201,8 + (− 7 ) ⋅ 224,7 + (− 5) ⋅ 231,6 + (− 3)⋅ 233,7 + (− 1)⋅ 247,8 +

i =1
i i

+ (1) ⋅ 259,4 + (3) ⋅ 270,8 + (5 ) ⋅ 292,2 + (7 ) ⋅ 327 ,7 + (9 ) ⋅ 366 ,3 = 2627 ,4

n

∑t
i =1
i
2
= 330

4. Pentru a extrapola seria cronologică este necesar să se aleagă în

prealabil cea mai bună metodă de ajustare pentru aceste date. În acest scop pot fi
folosite mai multe criterii, dintre care se utilizează frecvent compararea
coeficienţilor de variaţie calculaţi după relaţia:
n

∑ y −Y
i =1
i i
v= ⋅ 100
ny

172
 Se calculează coeficientul de variaţie pentru fiecare metodă de ajustare
folosită anterior. Se vor folosi abaterile calculate în tabelul 5.3 (coloanela 3 şi 6).
• metoda modificării absolute medii:
193,84
v1 = ⋅ 100 = 7,35%
10 ⋅ 263,55
• metoda ajustării analitice liniare:
127 ,8
v2 = ⋅ 100 = 4,85%
10 ⋅ 263,55
Se reţine metoda de ajustare pentru care coeficientul de variaţie are o
valoare mai mică. În acest caz metoda ajustării analitice liniare este cea mai bună.
Valorile extrapolate pentru următorii doi ani se obţin folosind aceeaşi
formulă de ajustare, dând variabilei t valorile următoare pe axa timpului: 11 şi 13,
păstrând aceeaşi origine (considerând că seria se prelungeşte în ambele sensuri):
Y2004 = 265,6 + 7 ,96 ⋅ 11 = 353,16
Y2005 = 265,6 + 7 ,96 ⋅ 13 = 369,08

Problema 2. Se cunosc următoarele date referitoare la numărul

biletelor de odihnă vândute într-o staţiune de pe litoral de către o agenţie de
turism:
Tabelul 5.4
Anul Trimestrul Număr bilete
A B 1
2002 I 20
II 70
III 150
IV 40
2003 I 30
II 90
III 180
IV 60
2004 I 40
II 110
III 240
IV 110
Se cere:
1. să se reprezinte grafic seria cronologică.
2. să se analizeze sezonalitatea seriei şi să se previzioneze numărul
biletelor vândute în anul următor.

173
 Rezolvare

1. Corelograma (figura 5.2) indică atât existenţa trendului crescător cât şi

afectarea valorilor trimestriale de către factorul sezonier.

300

250

200
nr. bilete

150

100

50

0
Trim. I Trim. Trim. Trim. Trim. I Trim. Trim. Trim. Trim. I Trim. Trim. Trim.
II III IV II III IV II III IV
2002 2003 2004
perioada
Figura 5.2 Numărul biletelor vândute trimestrial în perioada 2002-2004

2. Graficul sugerează utilizarea modelului multiplicativ de forma

yij = Yij ⋅ S j ⋅ ε ij , unde:
yij reprezintă valorile reale ale termenilor seriei;
Yij
reprezintă valorile componentei trend;
S ′j
reprezintă valorile componentei sezoniere;
ε ij
reprezintă valorile componentei aleatoare sau reziduale.
i = 1, n (anul, n=3)

j = 1, m (trimestrul, m=4)
Măsurarea oscilaţiilor sezoniere presupune, în prealabil, ajustarea seriei
prin metoda mediilor mobile, obţinându-se valorile ajustate reprezintă valorile
Y
componentei trend ij .
Deoarece datele de care dipunem sunt trimestriale (durata ciclului este de
un an), mediile mobile se calculează din patru termeni. Pentru ca mediile astfel
calculate să fie centrate se determină în două faze (medii mobile provizorii şi medii
mobile definitive).

174
 Mediile mobile provizorii:
20 + 70 + 150 + 41 70 + 150 + 40 + 30
y1 = = 70; y2 = = 72,5;
4 4
150 + 40 + 30 + 90 40 + 30 + 90 + 180
y3 = = 77 ,5; y4 = = 85;
4 4
30 + 90 + 180 + 60 90 + 180 + 60 + 40
y5 = = 90; y6 = = 92,5;
4 4
180 + 60 + 40 + 110 v 60 + 40 + 110 + 240
y7 = = 97 ,5; y8 = = 112,5;
4 4
40 + 110 + 240 + 110
y9 = = 125.
4
Mediile mobile definitive se calculează ca medii mobile de câte două medii
mobile provizorii astfel:
70 + 72,5
Y13 = = 71,25
2
72,5 + 77 ,5
Y14 = = 75
2
....................................
Pentru înlăturarea componentei de tendinţă se calculează raportul între
fiecare termen real ( yij ) şi cel ajustat ( Yij ) (tabelul 5.5, coloana 4).
Rezultatul rapotului dintre valorile reale ( yij ) şi cele ajustate ( Yij )
reprezintă produsul dintre componenta sezonieră şi cea aleatoare (reziduală).
Pentru eliminarea efectului factorilor aleatori, din valorile determinate
anterior (tabelul 5.5, coloana 4) se determină medii aritmetice parţiale pe sezoane
(trimestre), care reprezintă estimatorii bruţi ai componentei sezoniere:
n
yij
∑Y
i =1 ij
S ′j =
n
Pentru determinarea estimatorilor bruţi ai componentei sezoniere, datele
vor fi sistematizate ca în tabelul 5.6.
0,37 + 0,38 1,03 + 0,93
S1′ = = 0,375; S 2′ = = 0,98
2 2
2,10 + 1,97 0,53 + 0,63
S 3′ = = 2,035; S 4′ = = 0,58
2 2

175
 Tabelul 5.5
Anul Trim. Număr bilete Medii mobile Trend yij
i j yij din patru Yij Yij
termeni
A B 1 2 3 4
I 20 - -
-
II 70 - -
70
2002
III 150 71,25 2,10
72,5
IV 40 75 0,53
77,5
I 30 81,25 0,37
85
II 90 87,5 1,03
90
2003
III 180 91,25 1,97
92,5
IV 60 95 0,63
97,5
I 40 105 0,38
112,5
II 110 118,75 0,93
2004 125
III 240 - -
-
IV 110 - -

Următorul pas este acela de a calcula media estimatorilor bruţi ai

componentei sezoniere:
m

∑ S′
j =1
j
0,375 + 0,98 + 2,03 + 0,58
= = 0,9925 .
m 4

Indicii de sezonalitate se determină raportând fiecare estimator la media

acestora:
S ′j
IS j = m
.
∑ S′
j =1
j

176
 Astfel,
0,375 0,98
I S1 = = 0,378; I S 2 = = 0,987
0,9925 0,9925
2,03 0,58
I S3 = = 2,045; I S 4 = = 0,584
0,9925 0,9925
Tabelul 5.6
yij Indici de
Indici de
Yij sezonalitate
sezonalitate
Trim. bruţi
2002 2003 2004 Ι Sj
Sj
0 1 2 3 4 5
I - 0,37 0,38 0,375 0,378
II - 1,03 0,93 0,98 0,987
III 2,10 1,97 - 2,035 2,045
IV 0,53 0,63 - 0,58 0,584

Valorile desezonalizate ale seriei se determină raportând valorile reale la

indicii de sezonalitate corespunzători (tabelul 5.7, coloana 3)
Tabelul 5.7
Anul Trim. Număr bilete Indici de Valori
(i) j yij sezonalitate desezonalizate
(col.1/col.2)
A B 1 2 3
I 20 0,378 52,91
II 70 0,987 70,92
2002
III 150 2,045 73,35
IV 40 0,584 68,49
I 30 0,378 79,37
II 90 0,987 91,19
2003
III 180 2,045 88,02
IV 60 0,584 102,74
I 40 0,378 105,82
II 110 0,987 111,45
2004
III 240 2,045 117,36
IV 110 0,584 188,36
Total - - 1048,39
Pentru previzionarea numărului de bilete vândute în anul următor se
reprezintă grafic seria valorilor desezonalizate şi se alege modelul de ajustare
corespunzător:

177
 200
180
160
140
nr. bilete 120
100
80
60
40
20
0
Trim. I Trim. Trim. Trim. Trim. I Trim. Trim. Trim. Trim. I Trim. Trim. Trim.
II III IV II III IV II III IV
perioada
2002 2003 2004

Figura 5.3 Numărul biletelor vândute trimestrial în perioada 2002-2003

(valori desezonalizate)
Graficul sugerează utilizarea modelului liniar pentru ajustare:
Yt i = a + bti
Pentru calcularea parametrilor modelului liniar se efectuează o serie de
calcule intermediare (vezi tabelul 5.8).

Tabelul 5.8
Valori ti ti2 t i ⋅ yi Yt i = 87 ,36 + 4,245 ⋅ ti
Anul Trim. desezonalizate
(yi)
A B 1 2 3 4 5
I 52,91 - 121 -582,01 40,67
11
2002 II 70,92 -9 81 -638,28 49,16
III 73,35 -7 49 -513,45 57,65
IV 68,49 -5 25 -342,45 66,14
I 79,37 -3 9 -238,11 74,63
II 91,19 -1 1 -91,19 83,12
2003
III 88,02 1 1 88,02 91,61
IV 102,74 3 9 308,22 100,10
I 105,82 5 25 529,1 108,59
II 111,45 7 49 780,15 117,08
2004
III 117,36 9 81 1056,24 125,57
IV 188,36 11 121 2071,96 134,06
Total - 1048,39 0 572 2428,2 1048,32

178
 n

∑y
i =1
i
1048,39
a= = = 87 ,36 ;
n 12
n

∑t y
i =1
i i
2428,2
b= n
= = 4,245
572
∑t
i =1
i
2

Aşadar: Yi = 87 ,36 + 4,245 ⋅ ti .

Pentru determinarea valorilor previzionate pentru anul 2005 se prelungeşte
variabila timp, se calculează valorile de tendinţă teoretice care se înmulţesc cu
coeficienţii de sezonalitate (vezi tabelul 5.9).
Tabelul 5.9
Anul Trim. t Yti = 87 ,36 + 4,245 ⋅ ti Indici de Valori
j sezonalitate previzionate
(Ij)
I 13 142,55 0,378 53,88
II 15 151,04 0,987 149,07
2005
III 17 159,53 2,045 326,23
IV 19 168,02 0,584 98,12

Propunem, în continuare, determinarea mediilor mobile cu ajutorul

programului EXCEL:

1. Se introduc datele iniţiale pe o coloană (număr bilete vândute). În A1

se tastează „Număr bilete“.
2. Se apasă Tools/Data Analysis şi Moving Average.
3. Se specifică Input Range (A1:A13). Se selectează Labels in first row.
4. Se specifică numărul de subperioade la Interval (4).
5. Se specifică Output Range (B1).
6. Dacă se doreşte reprezentarea grafică a seriei se selectează Chart
Output. Se apasă OK.
Se obţin rezultatele:

179
 Pe coloana B sunt afişate mediile mobile din câte 4 termeni. Observăm că
s-au obţinut mediile mobile provizorii. Pentru a obţine medii mobile definitive se
procedează astfel: se selectează din nou meniul Tools - Data Analysis – Moving
average; în fereastra de dialog se introduce la Input Range câmpul care conţine
mediile mobile provizorii; se bifează Labels şi the First Row; se tastează 2 la
Intervals; se specifică Output Range; se bifează Chart Output. Deoarece în cazul
calculării mediilor mobile în două etape, graficul arată rezultatele parţiale, se
selectează graficul şi apoi se selectează meniul Chat - Source Data - Series şi se
modifică seria Actual punând în locul câmpului cu medii mobile provizorii, câmpul
cu datele iniţiale.

Problema 3. Cheltuielile de funcţionare ale unei unităţi bancare au

înregistrat în perioada 1999-2005 următoarea dinamică:
Tabelul 5.10
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Dinamica
cheltuielilor 100 110 120 134 147 166 186
faţă de anul
1999 (%)
Se cere:
1. să se determine dinamica cheltuielilor de funcţionare în fiecare an faţă
de anul precedent;
2. să se reconstituie seria cronologică ştiind că valoarea absolută a unui
procent de creştere a cheltuielilor în orice an al perioadei considerate
comparativ cu anul 1999 este de 200 RON;
3. să se ajusteze seria cronologică folosind cea mai potrivită metodă
mecanică şi să se estimeze cheltuielile de funcţionare ale băncii în anul
2006.

180
 Rezolvare
1. Pornind de la indicii de dinamică cu bază fixă (I t / 1(% ) ) din tabelul 5.10
se calculează indicii cu bază mobilă astfel:
I
I t / t −1(% ) = t / 1 ⋅ 100 , t = 2 ,7
I t −1 / 1
Exemplu:
I 110
I 2 / 1(% ) = 2 / 1 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 110 %
I1 / 1 100
I3 / 1 120
I 3 / 2 (% ) = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 109,09 %
I2 / 1 100
2. Valoarea absolută a unui procent de creştere faţă de anul 1999 este:
y
At / 1 = 1 = 200 RON . ⇒ y1 = 20.000 RON
100
Termenii seriei ( yt ) se determină cu relaţia:
yt = y1 ⋅ I t / 1 , t = 2,7
Exemplu:
y2 = y1 ⋅ I 2 / 1 = 20000 ⋅ 110% = 22000 RON
y3 = y1 ⋅ I 3 / 1 = 20000 ⋅ 120% = 24000 RON etc.
Tabelul 5.11
It / 1
Anul t I t / 1(% ) I t / t −1(% ) =
I t −1 / 1
⋅ 100 yt = y1 ⋅ I t / 1 ()
Yt = y1 ⋅ I
t −1

0 1 2 3 4 5
1999 1 100 100 20 000 20 000
2000 2 110 110 22 000 22 160
2001 3 120 109,09 24 000 24 550
2002 4 134 111,66 26 800 27 205
2003 5 147 109,70 29 400 30 143
2004 6 166 112,92 33 200 33 399
2005 7 186 112,05 37 200 37 006
3. Indicii cu bază în lanţ (tabelul 5.11, coloana 3) au valori apropiate,
ceea ce indică o tendinţă de creştere exponenţială a cheltuielilor. Această tendinţă
poate fi verificată şi cu ajutorul graficului termenilor seriei cronologice yt
(cronograma).
Valorile ajustate Yt se determină cu relaţia:
Yt = y1 ⋅ I () t −1
, t = 1,7 ,

181
 unde:
n
y7 6
I = n −1 ∏I
t =1
t / t −1 =6
y1
= 1,86 = 1,108 , sau 110,8%

Pentru a estima cheltuielile de funcţionare ale băncii în anul 2006 se

extrapolează seria cronologică:
Y2006 = y1 ⋅ I () 8
= 20000 ⋅ 1,108 8 = 45430 RON

Problema 4. O casă de schimb valutar a înregistrat pe parcursul unei

săptămâni următoarea evoluţie a numărului tranzacţiilor zilnice:
Tabelul 5.12
Ziua Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă
Modificarea
absolută a
numărului de - +10 -5 +7 +10 +2
tranzacţii faţă de
ziua precedentă
Se cere:
1. Să se reconstituie seria cronologică privind numărul de tranzacţii
zilnice ştiind că numărul tranzacţiilor a fost cu 24% mai mare sâmbătă
faţă de luni.
2. Să se calculeze indicatorii medii ce caracterizează seria.

Rezolvare

1. Notăm termenii acestei serii cronologice de intervale cu yt , t = 1,6 .

Însumând modificările absolute cu bază în lanţ Δ t / t −1 din tabelul 5.12,
obţinem creşterea numărului de tranzacţii pe total:

∑Δ
t =2
t / t −1 = Δ6 / 1 ⇔ 10 − 5 + 7 + 10 + 2 = y6 − y1 ⇔

⇔ y6 − y1 = 24 (1)
Indicele de dinamică pe total săptămână a fost 124%:
y6
⋅ 100 = 124 (2)
y1
Din relaţiile (1) şi (2) se pot calcula termenii externi ai seriei cronologice:
y1 şi y6 . Se obţin rezultatele: y1 = 100 şi y6 = 124

182
 Ceilalţi termeni ai seriei cronologice pot fi determinaţi cu relaţia:
yt = yt − 1 + Δ t / t −1 , t = 2 ,5
y2 = y1 + Δ 2 / 1 = 110

y3 = y2 + Δ 3 / 2 = 105
y4 = y3 + Δ 4 / 3 = 112
y5 = y4 + Δ 5 / 4 = 122

2. Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:

n

∑y
t =1
t
y1 + y2 + ... + y6
y= = = 112,17 tranzacţii/zi
n 6
n

∑Δ
t =2
t / t −1
yn − y1 y6 − y1
Δ= = = = 4,8 tranzacţii/zi
n −1 n −1 5
n
yn y
I = n −1 ∏I
t =2
t / t −1 = n −1
y1
= 5 6 = 1,044 sau 104,4%
y1

R (% ) = I (% ) − 100 = 104,4 − 100 = 4,4%

Problema 5. Stocul de combustibil existent în depozitul unei firme a

înregistrat următoarea evoluţie pe parcursul unui an:
Tabelul 5.13
Data 3.01 30.01 25.02 3.04 10.05 20.06 1.07 1.08 1.09 1.10 1.11 1.12 31.12
Stoc 320 210 180 300 250 200 240 300 260 220 300 280 200
(litri)
Se cere:
1. Să se reprezinte grafic evoluţia stocului de combustibil pe fiecare
semestru în parte.
2. Să se calculeze stocul mediu în semestrele I şi II.

Rezolvare

1. Reprezentarea grafică a seriilor cronologice de momente cu intervale

egale între momente (semestrul II) este cronograma, iar pentru seriile cronologice
de momente cu intervale neegale (semestrul I) se foloseşte graficul prin coloane
nelipite centrate pe momente.

183
 350

300

250
stocul (l)
200

150

100

50

0
03.01 30.01 25.02 03.04 10.05
20 06 1 07
data inregistrarii

Figura 5.4 Situaţia stocului în semestrul I

350

300

250
Stocul (l)

200

150

100

50

0
01.07 01.08 01.09 01.10 01. 11 01.12

Data inre gistrarii

Figura 5.5 Situaţia stocului în semestrul II

2. Stocul mediu de combustibil din primul semestru se calculează ca
medie cronologică ponderată, ponderile fiind intervalele de timp (distanţele) dintre
momentele inventarierilor:
03.01-30.01 d1=27 zile y1=320
30.01-25.02 d2=25 zile y2=210
25.02-03.04 d3=38 zile y3=180
03.04-10.05 d4=37 zile y4=300
10.05-20.06 d5=40 zile y5=250
20.06-01.07 d6=10 zile y6=200
y7=240

184
 d1 d +d d +d d +d d +d d +d d
+ y2 1 2 + y3 2 3 + y4 3 4 + y5 4 5 + y6 5 6 + y7 6
y1
ycr.sem.I = 2 2 2 2 2 2 2=
d1 +d2 +d3 +d4 +d5 +d6
= 240,25 litri
Stocul mediu din semestrul al II-lea se calculează ca o medie cronologică
simplă a ultimilor 7 termeni ai seriei cronologice din tabelul 5.13:
y7=240; y8=300; y9=260; y10=220; y11=300; y12=280; y13=200;

y7 y
+ y8 + y9 + y10 + y11 + y12 + 13
y cr .sem.II = 2 2 = 263,33 litri.
7 −1

Problema 6. La o societate comercială s-au înregistrat următoarele stocuri

pentru marfa A în anul 2005:
Tabelul 5.14
Data Stoc (kg.)
1.01 120
31.01 150
28.02 100
31.03 180
30.07 110
31.10 160
31.12 80
Să se determine stocul mediu în trimestrul I 2005 şi stocul mediu pe anul
2005.

Rezolvare
Stocul mediu din trimestrul I se determină ca medie cronologică simplă
deoarece intervalele de timp (distanţele) dintre momentele inventarierilor sunt
egale:
y1 y 120 180
+ y 2 + y3 + 4 + 150 + 100 +
y trim.I = 2 2 = 2 2 = 133,33 kg.
4 −1 3
Stocul mediu pe întregul an se determină ca medie cronologică ponderată
deoarece intervalele de timp (distanţele) dintre momentele inventarierilor sunt
neegale:

185
 1.01-31.01 d1=1 lună y1=120
31.01-28.02 d2=1 lună y2=150
28.02-31.03 d3=1 lună y3=100
31.03-30.07 d4=4 luni y4=180
30.07-31.10 d5=3 luni y5=110
31.10-31.12 d6=2 luni y6=160
y7=80

d d +d d +d d +d d +d d +d d
y1 1 + y2 1 2 + y3 2 3 + y4 3 4 + y5 4 5 + y6 5 6 + y7 6
ycr.an = 2 2 2 2 2 2 2 =135,42 kg.
d1 +d2 +d3 +d4 +d5 +d6

5.3. PROBLEME PROPUSE

Problema 1. Numărul clienţilor noi, persoane fizice, ai unei bănci

comerciale din Bucureşti a evoluat astfel în lunile ianuarie-septembrie din anul
2006:
Tabelul 5.15
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Număr clienţi 120 116 122 144 145 164 175 176 178
(persoane)
Se cere:
1. să se caracterizeze evoluţia numărului de clienţi noi folosind indicatorii
absoluţi, relativi şi medii;
2. să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice şi
analitice;
3. să se extrapoleze seria pentru lunile octombrie şi noiembrie.

Rezolvare
1. Calculul indicatorilor seriei
Indicatorii absoluţi
• nivelul absolut ( yt ) este reprezentat de termenii seriei cronologice
(tabelul 5.16, coloana 1), t = 1,9 ;
• modificarea absolută cu bază fixă
Δt / 1 = yt − y1 = yt − 120 , t = 2 ,9 , (tabelul 5.16, coloana 3)
• modificarea absolută cu bază în lanţ (bază mobilă):
Δt / t −1 = yt − yt −1 , t = 2 ,9 (tabelul 5.16, coloana 4)

186
 Tabelul 5.16
Modificarea Indicele Ritmul de
yt absolută de dinamică modificare At / t −1
Luna (pers.) t (pers.) (coef. ) (%) (pers.)
Δt / 1 Δ t / t −1 I t / 1 I t / t −1 Rt / 1 Rt / t −1
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 120 1 - - - - - - -
2 116 2 -4 -4 0,966 0,966 -3,4 -3,4 1,2
3 122 3 2 6 1,016 1,051 1,6 5,1 1,16
4 144 4
5 145 5
6 164 6
7 175 7
8 176 8
9 178 9
Total 1340 10

Indicatori relativi
• indicele de dinamică cu bază fixă:
yt y
It / 1 = 100 = t 100 , t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 5)
y1 120

• indicele de dinamică cu bază în lanţ:

yt
I t / t −1 = 100 , t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 6)
yt − 1

• ritmul de dinamică cu bază fixă:

Δt / 1
Rt / 1 = 100 = I t / 1 (%) − 100 , t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 7)
y1

• ritmul de dinamică cu bază în lanţ:

Δ t / t −1
Rt / t −1 = 100 = I t / t −1 (%) − 100 , t = 2,9 (tabelul 5.16, col. 8)
yt −1

• valoarea absolută a unui procent din ritmul de bază fixă are aceeaşi
mărime pentru fiecare moment t (fiecare lună):
Δ y
At / 1 = t / 1 = 1 =
Rt / 1 100

187
 • valoarea absolută a unui procent din ritmul cu bază în lanţ este o
mărime variabilă:
Δ y
At / t −1 = t / t −1 = t − 1 , t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 9)
Rt / t −1 100

Indicatori medii
z nivelul mediu ( y )
Avem o serie cronologică de intervale, deci nivelul mediu se calculează
aplicând formula mediei aritmetice:
n

∑y
t =1
t
y= =
n
Interpretare:
• modificarea absolută medie ( Δ )
Δ
Δ = n/1 =
n−1
Interpretare:

• indicele mediu ( I ):
I = n −1 I n / 1 =
Interpretare:

• ritmul mediu ( R ):
R = ( I − 1) ⋅ 100 =
Interpretare:

2. Determinarea trendului sau a tendinţei generale

Metode mecanice
a) metoda modificării absolute medii:
Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:
Yt = y1 + Δ ⋅ (t − 1) , t = 1, n
b) metoda indicelui mediu:

Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:

Yt = y1 ⋅ I (t −1) , t = 1, n

188
 Rezultatele obţinute în urma ajustării termenilor prin aceste două metode
mecanice sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 5.17
Luna yt Valori ajustate prin:
Metoda modificării Metoda indicelui mediu
absolute medii
1 120 Y1 = 120 + Δ ⋅ 0 = 120 Y1 = 120 ⋅ I 0 = 120
2 116 Y2 = 120 + Δ ⋅ 1 = Y2 = 120 ⋅ I 1 =
3 122 Y3 = 120 + Δ ⋅ 2 = Y3 = 120 ⋅ I 2 =
4 144
5 145
6 164
7 175
8 176
9 178
Total 1340
∑Y = t ∑Y = t

Metodă analitică
Pentru ajustarea seriei cronologice utilizăm funcţia liniară:
Yt = a + bt
Se utilizează metoda celor mai mici pătrate pentru a calcula parametrii a şi
b ai funcţiei liniare:
∑ [Yt − (a + bt )]2 = min
Sistemul de ecuaţii normale este:
⎧ n n

⎪
∑
⎪ na + b t i =
i =1
∑
i =1
yi
⎨ n n n
⎪a t + b t 2 =
⎪ ∑
⎩ i =1
i ∑
i =1
i ∑
i =1
ti yi

n
Dacă se pune condiţia ca ∑t
i =1
i = 0 , sistemul devine:

⎧ n

⎪
⎪
na = ∑
i =1
yi
⎨ n n
⎪b t 2 = t y
⎪ ∑
⎩ i =1
i ∑
i =1
i i

189
 cu soluţia:
n n

∑
i =1
yi ∑t y
i =1
i i
a= = b= n
=
n
∑i =1
ti2

Calculele necesare estimării parametrilor funcţiei de ajustare vor fi

efectuate în tabelul de mai jos:
Tabelul 5.18
i = a + bti
2
Luna y i t i ti t y
i i Y
A 1 2 3 4 5
1 120 -4 16 -480 Y1 = a + b(−4)
2 116 -3 9 -348
3 122
4 144
5 145
6 164
7 175
8 176
9 178
Total 1340 ∑
ti = ∑
ti2 = ∑
ti yi = Yi = ∑
Precizaţi care sunt modalităţile prin care se alege cea mai bună metodă de
ajustare:
Ð …………………….
Ð ……………………
Ð ……………………
Ð …………………….
Extrapolarea seriei pentru lunile octombrie şi noiembrie
• prin metoda modificării absolute medii:
Y10 = 120 + Δ ⋅ 9 = pentru luna octombrie
Y11 = pentru luna noiembrie
• prin metoda indicelui mediu:
Y10 = 120 ⋅ (I ) = 186 ,98
9
pentru luna octombrie
Y11 = pentru luna noiembrie
• prin metode analitice
Y5 = a + b ⋅ 5 = pentru luna octombrie
Y6 = pentru luna noiembrie

190
 Problema 2. Se cunosc următoarele date referitoare la vânzările de băuturi
răcoritoare (mii litri) dintr-un supermarket în perioada 2002-2004:
Tabelul 5.19
Anul Trimestrul Vânzări (mii
litri)
2002 I 32
II 48
III 64
IV 58
2003 I 40
II 52
III 74
IV 66
2004 I 44
II 60
III 82
IV 74
Se cere:
1. să se reprezinte grafic seria cronologică;
2. să se analizeze sezonalitatea seriei;
3. să se determine trendul pentru seria desezonalizată.

Rezolvare
1. Din graficul prezentat în figura 5.6 se observă atât existenţa trendului
crescător, cât şi afectarea valorilor trimestriale de către factorul sezonier.
90
80
70
60
mii litri

50
40
30
20
10
0
I II III IV I II III IV I II III IV
‘0 2 ‘0 2 ‘0 2 ‘0 2 ‘0 3 ‘0 3 ‘0 3 ‘0 3 ‘0 4 ‘0 4 ‘0 4 ‘0 4
T r im .

Figura 5.6 Evoluţia vânzărilor de băuturi răcoritoare în perioada 2002-2004

2. Pentru determinarea abaterilor sezoniere se va utiliza modelul aditiv:

yij = Yij + S j + ε ij ,

191
 unde:
yij reprezintă valorile reale ale termenilor seriei;
Yij
reprezintă valorile componentei trend;
Sj
reprezintă valorile componentei sezoniere;
ε ij
reprezintă valorile componentei aleatoare sau reziduale.
i = 1,n (anul, n=3)
j = 1,m (trimestrul, m=4)

Măsurarea oscilaţiilor sezoniere presupune, în prealabil, ajustarea seriei

Y
prin metoda mediilor mobile, obţinându-se valorile ajustate ij .
Deoarece datele de care dipunem sunt trimestriale, mediile mobile se
calculează din patru termeni. Pentru ca mediile astfel calculate să fie centrate se
determină în două faze (medii mobile provizorii şi medii mobile definitive).
Calculele sunt redate în tabelul 5.20, coloana 2.
Mediile mobile provizorii:
32 + 48 + 64 + 58 48 + 64 + 58 + 40
Y1 = = 50,5; Y2 = = 52,5;
4 4
…………………………………………………………………….
Mediile mobile definitive calculate ca medii mobile de câte două medii
mobile provizorii sunt prezentate în tabelul 5.20, coloana 3.
De exemplu:
50,5 + 52,5
Y13 = = 51,5
2
..........................................
Pentru înlăturarea componentei de tendinţă se calculează diferenţa dintre
fiecare termen real ( yij ) şi cel ajustat ( Yij ) (tabelul 5.20, coloana 4).
Rezultatul diferenţei dintre valorile reale ( yij ) şi cele ajustate ( Yij )
reprezintă suma dintre componenta sezonieră şi cea aleatoare (reziduală).
Pentru eliminarea efectului factorilor aleatori, din valorile determinate
anterior (tabelul 5.20, coloana 4) se determină medii aritmetice parţiale pe sezoane,
care reprezintă estimatorii bruţi ai componentei sezoniere:
n

∑ (y ij − Yij )
S ′j = i =1
n

192
 Tabelul 5.20
Anul Trim. Nr. Medii Medii yij − Yij Abateri Serie
bilete mobile mobile sezoniere corectată
(buc.) provizorii definitive (Sj)
A B 1 2 3 4 5 6
2002 I 32 - -16 48

II 48 -
50,5
III 64 51,5 12,5
52,5
IV 58

2003 I 40 -16 56

II 52

III 74

IV 66

2004 I 44 -16 60

II 60

III 82

IV 74
Pentru determinarea estimatorilor bruţi ai componentei sezoniere, datele
vor fi sistematizate ca în tabelul 5.21.
− 14,75 − 18 − 32,75
S1′ = = = −16 ,375; S 2′ =
2 2
S 3′ = ; S4′ =
Tabelul 5.21
yij − Yij Abateri Abateri
sezoniere brute sezoniere
Trim. 2002 2003 2004
S 'j Sj
0 1 2 3 4 5
I - -14,75 -18 16,375 -16,032 ≅ -16
II -
III 12,5
IV

193
 Pentru determinarea abaterilor sezoniere corectate (nete) se determină în
prealabil media estimatorilor bruţi ai componentei sezoniere:
m
∑ S 'j
j =1 − 16 ,375 − 4 ,5 + 14 + 5 ,5 − 1,375
= = = −0 ,344 .
m 4 4
Abaterile sezoniere nete se calculează astfel:
m
∑ S 'j m
j =1
S j = S 'j −
m
( ∑S j = 0 ) .
j =1

De exemplu:
S1 = −16 ,375 + 0 ,344 = −16 ,032 ≈ −16
……………………………………………..
Seria corectată de sezonalitate se va determina ca: yij − S j (tabelul 5.20,
coloana 6).
3. Pentru determinarea trendului pentru seria desezonalizată se reprezintă
grafic seria (figura 5.7). Determinarea tendinţei seriei se va face cu ajutorul
metodei analitice, utilizând funcţia liniară de ajustare. Rezolvarea se va face
folosind EXCEL:

1. În celula A1 tastaţi textul „Vânzări“ şi începând de la celula A2

introduceţi datele.
2. Apăsaţi pe iconul Chart Wizard sau pe Insert/Chart.
3. Selectaţi Line şi Next. Introduceţi coordonatele blocului de date
(A1:A10)
Apoi selectaţi opţiunile dorite pentru grafic şi apăsaţi Next. Apoi
Finish
4. În graficul obţinut, se poziţionează cursorul pe unul din puncte. Se
apasă pe butonul din dreapta al mouse-ului. Se selectează Add
Trendline.
5. Se selectează tipul de funcţie care pare să se potrivească cel mai bine
datelor. În cazul problemei noastre se selectează Linear.
6. Se apasă butonul Options. În noua fereastră se selectează Display
equation on chart.

194
 75

65

55
y = 46,061+1,8112t
45

35
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Vânzări (mii litri) Linear (Vânzări (mii litri))
Figura 5.7 Vânzările trimestriale de băuturi răcoritoare în perioada 2002-2004
(valori desezonalizate)
Aşadar:
Yi = 46,061+1,8112ti
Valorile trendului pentru seria desezonalizată vor fi calculate în tabelul de
mai jos:
Tabelul 5.22
Anul Trim. Valori ti Yi = 46,061+1,8112ti
i j desezonalizate
y ij − S j
A B 0 1 4
I 48 1 46,061+1,8112*1=47,87
II 52 2 46,061+1,8112*2=
2002
III 50 3
IV 52 4
I 56 5
II 56 6
2003
III 60 7
IV 60 8
I 60 9
II 64 10
2004
III 68 11
IV 68 12
Total - 694
∑Yt =

195
 Problema 3. Se cunosc următoarele date referitoare la evoluţia numărului
de abonamente telefonice particulare în localitatea X, în perioada 2001-2005:
Tabelul 5.22
Anul 2002 2003 2004 2005
Valoarea absolută a unui procent de modificare
110 115 118 122
a nr. de abonamente faţă de anul precedent

Se cere:
1. să se reconstituie seria valorilor absolute ştiind că în anul 2005 faţă de
anul 2004 numărul abonamentelor a crescut cu 5%;
2. să se caracterizeze seria cu ajutorul indicatorilor medii;
3. să se ajusteze seria folosind metode mecanice şi analitice.

Rezolvare
1. Plecând de la formula de calcul a indicatorului valoarea absolută a unui
procent de modificare cu bază în lanţ:
Δ y
At / t −1 = t / t −1 = t −1 , t = 1,5
Rt / t −1 100
se poate reconstitui seria pentru perioada 2001-2004 (tabelul 5.23,
coloana 3):
y
Exemplu: A2 / 1 = 1 = 110 ⇒ y1 = 11000 abonamente
100
………………………………………………………….

Tabelul 5.23
Număr
Anul t At / t − 1 abonamente
yt
0 1 2 3
2001 1 - 11000
2002 2 110
2003 3 115
2004 4 118
2005 5 122
Total - -

Pentru calcularea numărului de abonamente din anul 2005 utilizăm

informaţia dată în problemă:
⎛y ⎞
R5 / 4 = ⎜⎜ 5 − 1 ⎟⎟ ⋅ 100 = 5 ⇒ y5 = 1,05 ⋅ y4
⎝ y4 ⎠

196
 2. Calculul indicatorilor medii :
z nivelul mediu ( y )
Avem o serie cronologică de intervale, deci nivelul mediu se calculează
aplicând formula mediei aritmetice:
n
∑ yt
y = t =1 =
n
Interpretare:

z modificarea absolută medie ( Δ )

Δn / 1
Δ= =
n −1
Interpretare:

z indicele mediu ( I ):
I = n −1 I n / 1 =
Interpretare:

z ritmul mediu ( R ):
R = ( I − 1 ) ⋅ 100 =
Interpretare:

3. Determinarea trendului sau a tendinţei generale

A. Metode mecanice
a) metoda modificării absolute medii:
Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:
Yt = y1 + Δ ⋅ ( t − 1 )
b) metoda indicelui mediu:
Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:
Yt = y1 ⋅ I ( t − 1 )
Rezultatele obţinute în urma ajustării termenilor prin aceste două metode
mecanice sunt prezentate în tabelul de mai jos:

197
 Tabelul 5.24
Anul yt Valori ajustate prin:
Metoda modificării Metoda indicelui mediu
absolute medii
A 1 2 3
2001 11000
2002
2003
2004
2005
Total
∑Yt = ∑Yt =

B. Metodă analitică
Pentru ajustarea seriei cronologice utilizăm funcţia liniară:
Yt = a + bt
Se utilizează metoda celor mai mici pătrate pentru a calcula parametrii a şi
b ai funcţiei liniare:
∑ [Yt − (a + bt )]2 = min
Sistemul de ecuaţii normale este:
⎧ n n

⎪ na + b t i =
⎪ i =1
∑i =1
yi∑
⎨ n n n
⎪a t + b t 2 =
⎪
⎩ i =1
∑
i
i =1
i ∑ i =1
∑
ti yi

n
Dacă se pune condiţia ca ∑t
i =1
i = 0 , sistemul devine:

⎧ n

⎪
⎪
na =
i =1
yi∑
⎨ n n
⎪b t 2 = t y
⎪
⎩ i =1
∑ i
i =1
∑
i i

cu soluţia:
n n

∑
i =1
yi ∑t y
i =1
i i
a= = b= n
=
n
∑i =1
ti2

198
 Calculele necesare estimării parametrilor funcţiei de ajustare vor fi
efectuate în tabelul de mai jos:
Tabelul 5.25
Anul yi ti ti2
ti yi Yi = a + bti
2001 1100
2002
2003
2004
2005
Total ∑t = ∑t
i i
2
= ∑t y
i i = ∑Y =
i

5.4. TEMĂ

Problema 1. Producţia unei firme a înregistrat în perioada 1995-2004

următoarea evoluţie:
Tabelul 5.14
Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Producţie
anuală 350 362 369 374 380 390 393 400 385 380
(mii tone)
Se cere:
1. să se reprezinte grafic seria cronologică;
2. să se calculeze indicatorii absoluţi, relativi şi medii pentru această
serie;
3. să se ajusteze seria prin metode mecanice şi analitice;
4. să se extrapoleze seria pentru următorii doi ani utilizând metoda care
ajustează cel mai bine tendinţa de evoluţie.

Problema 2. Se cunosc următoarele date privind activitatea unui agent

economic:
Tabelul 5.15
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Creşterea cifrei de
afaceri faţă de anul
105 93 90 102 89 92 100
precedent (u.m.)
Se cere:
1. să se reconstituie seria referitoare la producţia anuală a firmei ştiind că
valoarea absolută a unui procent de creştere a cifrei de afaceri în anul
2001 faţă de anul 1998 este de 200 u.m.;
2. să se calculeze indicatorii absoluţi şi medii;
3. să se ajusteze seria folosind procedeul cel mai potrivit în acest caz.

199
 Problema 3. Se cunosc următoarele date privind evoluţia numărului de
clienţi persoane fizice ai unei sucursale aparţinând unei bănci comerciale din
judeţul X în perioada 2000-2004:
Tabelul 5.16
Anul 2001 2002 2003 2004
Modificarea relativă a
numărului de clienţi faţă de 10 -20 5 20
anul 2000 (%)
Se cere:
1. să se reconstituie seria valorilor absolute ştiind că modificarea absolută
a numărului de clienţi în anul 2001 faţă de anul 2000 a fost de 200
clienţi;
2. să se calculeze indicatorii medii;
3. să se ajusteze seria folosind procedeul cel mai potrivit în acest caz;
4. să se extrapoleze seria pentru anul 2005.

Problema 4. Despre producţia de ţesături a unei fabrici de textile, în

perioada 2000-2004 se cunosc datele:
Tabelul 5.17
Anul 2001 2002 2003 2004
Valoarea absolută a unui
procent de modificare a 100 105 110 120
producţiei faţă de anul
precedent (mii mp)
Se cere:
1. Să se reconstituie seria valorilor absolute ştiind în anul 2004 faţă de
anul 2003 producţia a crescut de 1,05 ori.
2. Să se ajusteze seria folosind metode mecanice şi analitice.
3. Să se extrapoleze seria pentru anul 2005 folosind cea mai potrivită
metodă de ajustare.

Problema 5. Stocurile existente în depozitele unei societăţi comerciale

pentru marfa “A” în anul 2000 au fost:
Data 01.01 01.03 01.06 01.07 01.09 31.12
Stoc (kg.) 140 175 160 195 150 184

Să se determine stocul mediu pentru anul 2000 şi pentru fiecare semestru

în parte.

200
5.5. INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce înţelegeţi prin serii cronologice de momente? Exemplificaţi.

2. Ce înţelegeţi prin serii cronologice de intervale? Exemplificaţi.
3. Cum se reprezintă grafic seriile de momente?
4. Cum se reprezintă grafic seriile de intervale?
5. Ce înţelegeţi prin indicator de nivel?
6. Ce înţelegeţi prin indicator de nivel totalizat?
7. Ce semnificaţie are modificarea absolută?
8. Ce particularităţi prezintă termenii unei serii cronologice?
9. Ce condiţii trebuie să îndeplinească termenii unei serii cronologice?
10. Ce condiţie trebuie să îndeplinească termenul seriei luat ca bază fixă?
11. Cum se face trecerea de la bază fixă la bază în lanţ în cazul
modificărilor absolute?
12. Cum se face trecerea de la bază în lanţ la bază fixă în cazul
modificărilor absolute?
13. Cum se exprimă indicii de dinamică?
14. Cum se face trecerea de la bază fixă la bază în lanţ în cazul indicilor de
dinamică?
15. Cum se face trecerea de la bază în lanţ la bază fixă în cazul indicilor de
dinamică?
16. Cum se interpretează valoarea unui indice de dinamică?
17. Ce alt indicator se pot calcula pe baza indicelui de dinamică?
18. Ce înţelegeţi prin ritm de dinamică?
19. Ce semnificaţie are modificarea relativă?
20. Ce indicator se poate calcula pe baza modificării absolute şi a
modificării relative?
21. Cum se caculează nivelul mediu în cazul unei serii cronologice de
momente?
22. Cum se caculează nivelul mediu în cazul unei serii cronologice de
intervale?
23. Când se recomandă calcularea modificării medii absolute?
24. Când se recomandă calcularea modificării medii relative?
25. Când se recomandă calcularea indicelui mediu de dinamică?
26. Ce semnificaţie are nivelul mediu al unei serii cronologice?
27. Ce semnificaţie are modificarea medie absolută?
28. Ce semnificaţie are modificarea medie relativă?
29. Ce semnificaţie are indicele mediu de dinamică?
30. Care pot fi componentele termenilor unei serii cronologice?
31. Care sunt componentele sistematice?
32. Ce înţelegeţi prin trend?
33. Ce înţelegeţi prin sezonalitate?
34. Ce înţelegeţi prin ciclicitate?

201
35. Ce semnificaţie are componenta aleatoare?
36. Ce înţelegeţi prin ajustarea termenilor unei serii cronologice?
37. Care sunt metodele simple de ajustare a seriilor cronologice?
38. Ce înţelegeţi prin medii mobile?
39. Când se recomandă utilizarea metodei mediilor mobile?
40. Când se recomandă utilizarea metodei modificării medii absolute?
41. Când se recomandă utilizarea metodei indicelui mediu de dinamică?
42. Ce criterii se pot utiliza pentru alegerea metodei analitice de ajustare?
43. Ce semnificaţii au parametrii trendului liniar?

202