Cresterea productiei animaliere globale se

realizeaza prin sporirea efectivelor si marirea

productiei pe cap de animal. Marirea productiei
globale prin cresterea efectivelor nu estetotdeauna
cea mai economica, ntruct presupune cheltuieli
n plus pentru adapostirea,hranirea si ngrijirea
animalelor. De dorit este sa se realizeze productii
mari prin marirea productiei pe cap de animal prin
mbunatatirea potentialului genetic. Plecnd de
laefectivele existente se formeaza o generatie
noua cu potential genetic superior, care sadea
productii superioare generatiei anterioare. Aceasta
modificare reprezinta"ameliorarea", avnd ca
unitate de lucru populatia

Ameliorarea animalelor este procesul de

modificare dirijata a potentialului
productiv, acaracterelor ereditare, a
genofondului populatiilor de animale
domestice n directia doritade om determina modificari n structura
genetica a populatiei, n potentialul
deproductie, deci, indirect, influenteaza
productia.

Factorii ameliorrii
Valorificarea materialului eterogen
Cunoaterea legitilor ereditare de
motenire a caracterelor valorificate
Crearea unui spectru larg de variaii
ereditare ce pot fi implicate n
programele de ameliorare
Cunoaterea i valorificarea rolului
mediului n fixarea caracterelor ereditare
selectate
Elaborarea unor noi metode de
ameliorare

Selectia
Selectia este procesul de alegere a animalelor
pentru reproductie sau procesul dediscriminare
reproductiva nentmplatoare a genotipurilor.
Selectia actioneaza la toate nivelurile de
organizare a materiei vii si poate fi observataprin
numarul de descendenti produsi si retinuti de la
fiecare individ
Discriminarea reproductiva are urmatoarele cauze:
ntmplarea
selectia naturala
selectia artificiala

Efectul genetic al selectiei se materializeaza

prin modificarea performantelor
populatiei,promovnd o parte din indivizi.
n functie de sursa de informatie fenotipica,
selectia se face dupa performanta proprie si
performantele rudelor. Metodele de selectie se
mai clasifica si dupa valoarea de ameliorare
(generala sauspeciala) felul n care este vizata
modificarea caracterelor (directa sau indirecta)
sidirectia de modificare a populatiei
(directionala, stabilizatoare, disruptiva).

Sub aspectul costului, selectia pe performante

proprii (individuala sau masala) este ceamai
convenabila si are doua variante:
cu individualizare (nu impune controlul montei si
fatarilor si nregistrarea originii; serecomanda
pentru ameliorarea cantitatii de lna a oilor si
greutatii vii la porci, oi,gaini, curci);
masala (se grupeaza fatarile pentru obtinerea de
loturi mari de contemporani, formareagrupelor,
controlul caracterului la o anumita vrsta si
clasarea n momentul luariideciziei de selectie

n cadrul populatiilor mici, unde este pericolul

mperecherilor nrudite, se recomandaselectia
intrafamiliala, care se aplica pentru aceleasi
caractere ca si precedenta(caracterele nu sunt
limitate de sex si nu impun sacrificarea pentru
masurare). Paralel cu selectia artificiala actioneaza si
selectia naturala; chiar daca nceteaza
selectiaartificiala, selectia naturala continua,
supravietuind numai animalele adaptate; dupacteva
generatii constatam ca productiile acestora sunt
scazute, motiv pentru care selectiaartificiala trebuie
sa existe continuu. n vederea selectiei, animalele
trebuie individualizate, trebuie sa li se tina evidenta
productiei, sa li se determine greutatea, sa fie
masurate, sa se cunoasca sporul mediuzilnic la
tineret, genealogia etc., dar li se face si un riguros
control sanitar veterinar.

Potrivirea perechilor la animalele

domestice

Operatiunea de
mperechere ntr-un
anumit fel a cuplurilor n
scopul obtinerii de
produsicu baza ereditara
dorita poarta denumirea
de potrivirea perechilor

Criterii de clasificare sisisteme de mperecheri

mperecherea consangvina se realizeaza ntre animale nrudite, cu unul sau mai

multiascendenti comuni .
mperecherea normala se realizeaza ntre animale din aceeasi rasa, fara legatura
derudenie, n scopul combinarii ideale a celor mai importante caractere ale
partenerilor(productie, dezvoltare, conformatie).
mperecherea individuala este operatia de repartizare a femelelor pentru fiecare
mascul.Prin aceasta metoda se obtin rezultate rapide si certe.
mperecherea de clasa reprezinta operatia de stabilire a categoriei sau clasei de
femele ce se repartizeaza masculilor.
mperecherea heterogena (heterogamia) se foloseste n urmatoarele
situatii:mperecherea femelelor dintr-o clasa inferioara cu masculi dintr-una superioara
nvederea ameliorarii;mperecherea indivizilor din linii diferite pentru obtinerea de linii
noi, care sansumeze calitatile celorlalte.De exemplu, se pot mperechea linii de
taurine cu productii mari de lapte si % mic de grasime, cu linii de la care se obtin
productii medii de lapte si % mare degrasime,urmarindu-se fie formarea unei linii
caracterizata prin valori ridicate ambelorcaractere, fie infuzia unei linii n calitatea
celeilalte. Astfel de mperecheri au aplicabilitate la toate speciile.
mperecherea omogena(homogamie) are ca scop ntarirea nsusirilor ereditare la
descendenti mperecherea facndu-se ntre animale cu nsusiri morfo-productive si
chiarereditare asemanatoare.

ncrucisarea
ncrucisarea este mperecherea ntre
indivizii unei populatii sau din populatii
diferite.
ncrucisari de ameliorare:
ncrucisarea de absorbtie (se practica
pentru nlocuirea raselor slab productive)

ncrucisarea de infuzie (pentru a corecta

unele defecte si pentru
evitareaconsangvinizarii)
ncrucisarea pentru formarea de rase noi
de sinteza (se prefera combinari de rase

ncrucisari industriale = au ca obiectiv producerea

hibrizilor de exploatare; hibrizii nuse
mperecheaza ntre ei:
simpla (ncrucisarea ntre doua populatii pentru
obtinerea F1 de comercializare)
dubla de ntoarcere - Se aplica mai ales n
ameliorarea porcinelor deexploatare;
tripla - pentru producerea porcinelor si ovinelor
de carne si a pasarilor pentru oua.
cvadrupla - se foloseste n ameliorarea
industriala a gainilor pentru carne;
rotativa - este simpla ca aplicare si se
obisnuieste la ameliorarea porcinelor, ovinelor
sitaurinelor;

Consangvinizarea (endogamia)

Consangvinizarea este mperecherea

unor animale mai nrudite dect media
nrudirii din populatie. Orice reproducere
"n sine" a unei populatii duce la
consangvinizare, gradul eidepinznd de
marimea populatiei, selectie si dirijarea
mperecherilor. Toti indivizii din"populatii
nchise" sunt, dupa un anumit numar de
generatii, nruditi ntre ei; cu ct
populatia este mai mica, nrudirea este
mai mare
.

Efectele consangvinizarii
mperecherea nrudita are urmatoarele
efecte pozitive:
fixeaza si intensifica unele calitati dorite;
mareste puterea de transmitere ereditara
a caracterelor la reproducatori;
reface conservatismul ereditar, daca
acesta a fost "zdruncinat"; este util n
cazulformarii de rase noi.

Efectele negative mai frecvent ntlnite sunt:

scaderea fecunditatii si prolificitatii;

micsorarea taliei si a greutatii corporale a

descendentilor;

scaderea vitalitatii si a productiei;scaderea

puterii de folosire a hranei;

aparitia monstruozitatilor.