PREGATIREA CADRELOR

MEDICALE IN FATA MORTII

DR. IOANA SOARE
2014

Din popor
Viata este o pregatire pentru moarte, pentru
viata de dincolo
Moartea este plecarea sufletului
Moartea este oprirea organismului
Stim unde mergem
Cine are credinta nu are frica de moarte
Ne e frica pentru ca nu stim ce ne asteapta
Nu de moarte ne e frica, ne e frica de pacatele
noastre

Dpdv religios
Moartea cuprinde 4 faze:
Agonia
Trecerea- moartea propriu-zisa
Priveghiul (trei zile)
Perioada de 40 zile ridicarea Panaghiei
(inaltarea de dupa Pasti) - in traditia
ortodoxa inseamna ziua in care sufletul
pleaca dintre noi si se prezinta la judecata

n mitologia egiptean e recunoscut

existena vieii dup moarte, aceasta doar cu
condiia reunirii dup deces a celor trei
elemente eseniale ale fiinei umane: corpul,
ba-ul (sufletul) i ka-ul (vitalitatea).
Religia budist susine faptul c omul este captiv unui ciclu
infinit moarte-renatere n funcie de karma acumulat n
timpul vieii. Aadar, pentru buditi exist mai multe viei, iar
moartea nu este dect o etap de trecere ntre ele. Faptele
bune sau rele svrite de ei ntr-o via anterioar,
constituie karma ce se oglindete n starea material i
virtuile vieii actuale. Buditii cred n rencarnare, cred c
trupul nu constituie dect vasul n care se dezvolt
smna sufletului. n filosofia indian ciclul nesfrit viamoarte poart numele "samsara".

La daci
Conform lui Herodot, printele istoriei, geto-dacii se
credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era dect o cale
de a merge la zeul lor suprem Zamolxes, zeul
subpmntean al vegetaiei i al fertilitii. De aceea,
moartea unui dac nsemna pentru ei un prilej de bucurie, o
srbtoare. Dacii practicau incineraia pentru mor ii lor.
Peste mormintele nobililor tarabostes i ale cpeteniilor se
ridicau uneori tumuli. Moartea era pentru daci i un mod de
comunicare cu zeul lor. Ei sacrificau la fiecare cinci ani un
tnr geto-dac, dup cum spune Herodot. Acesta avea rolul
de a fi solul oamenilor ctre Zamolxes, lui ncredinndu-ise naintea ritualului de sacrificiu cererile, rugmin ile,
problemele celorlali.

La romni
n mitologia romneasc, viaa omului parcurge trei etape importante:
naterea, nunta i nmormntarea (moartea). Dup moarte, sufletul se
desparte de trup, se integreaz cosmosului i se une te cu natura,
formnd cu aceasta un ntreg. Aceast idee pornete de la nite
concepii pgne strvechi, care probabil i au originea n
mitologia traco-dac.
Astfel viaa de dup moarte nu este dect o continuare a celei terestre,
sufletul omului fiind aproape de spaiul n care a vieuit, idee dezvoltat
i n balada "Mioria".
Cu toate c moartea nu reprezint un sfrit al sufletului, al fiinei, ci o
continuare sub alte forme a existenei acestuia, moartea este vzut
ca un eveniment tragic. Omul se desparte de ceea ce i era familiar,
devine altceva, nu mai este alturi de cei dragi.
Moartea este acceptat n concepia romneasc ca o condiie uman
de care nimeni nu poate scpa.

DEFINITIE DICTIONARE
SFARSITUL VIETII
INCETAREA TOTALA SI PERMANENTA A
TUTUROR FUNCTIILOR VITALE ALE
UNUI ORGANISM
Bioetica, ramura a filozofiei, apare ca o
reacie de rspuns a omului la toate
problemele ce in de via, sntate i
moarte.

DEFINITIE LEGALA
Moartea este momentul cind inceteaza capacitatea
civila de folosinta a unei persoane fizice i reprezint
acel fapt juridic care marcheaz ncetarea calitii de
subiect civil. Cf art 35 noul cod civil.
CAPACITATEA DE EXERCITIU reprezinta aptitudinea
pers de a incheia singura acte juridice civile. Incepe la
majorat si inceteaza la punerea sub tutela/ interdictie
judecatoreasca.
CAPACITATEA DE FOLOSINTA reprezinta aptitudinea
de a avea drepturi si obligatii civile. Incepe la nasterea
persoanei si inceteaza la moartea ei.

PERSOANA DISPARUTA
Declararea judectoreasc a morii poate fi
precedat de declararea dispariiei unei persoane
sau se poate realiza direct, atunci cnd persoana a
disprut n mprejurri de natur a forma
convingerea c a decedat.
Constatarea mortii reprezint cheia de bolt a
ntregului eafodaj juridic al materiei succesiunilor
i nu numai.
De aici decurge interesul practic al dovedirii
momentului morii, n funcie de care se stabiliesc
vocaia i capacitatea succesoral.

Dpdv biologic
O serie de modificari fizice si emotionale pot aparea la sfarsitul
vietii, ca de exemplu:
- somnolenta si slabiciune excesiva pe masura ce perioadele de
constienta devin tot mai rare si energia generala scade; - LETARGIE
- disfunctii respiratorii: ca perioade de polipnee (respiratie rapida)
alternand cu bradipnee (respiratii rare);
- halucinatii vizuale si auditive: pacientul vede persoane sau lucruri pe
care ceilalti nu le vad;
- inapetenta, cu diminuarea metabolismului si pierderea apetitului;
- disfunctii intestinale si urinare, ca hematurie sau urina neagra si
tranzit intestinal diminuat (constipatie);
- modificari ale temperaturii corpului, ca stari de hipertermie (febra),
alternand cu stari de hipotermie;
- disfunctii emotionale, ca pierderea interesului pentru lumea din jur si
scaderea comunicarii cu persoanele din jur.
Coma/ Agonia

Contrar credintelor populare, moartea nu este un

moment specific. Ea este un proces care incepe in
momentul in care inima nu mai pompeaza sange,
continua cu incetarea activitatii plamanilor si se incheie
cu lipsa de reactie a creierului, sustine Sam Parnia,
profesor in cadrul Universitatii din Southampton.
Exista insa destul semne de intrebare in ecuatia medicala
care defineste momentul mortii. In timpul unui atac de
cord, toate cele trei semne sunt prezente. Si cu toate
acestea, dupa cateva secunde sau chiar mai mult de o ora,
metodele de resuscitare pot intoarce procesul mortii,
considerat ireversibil, de altfel. Ceea ce oamenii
experimenteaza in astfel de momente arunca o lumina
noua asupra modului in care moarte trebuie perceputa,
declara acelasi Sam Parnia.

Studiul AWARE

Doctorul fixeaza o lanterna in pupilele cuiva pentru a demonstra ca nu exista

reflexe. Reflexul ocular este mediat de trunchiul cerebral si este un indiciu al
activitatii creierului. In acest moment, de regula, se pronunta decesul
pacientului.
Deoarece fluxul sanguin se diminueaza treptat, celulele cerebrale intra intr-un
fel de frenezie a supravietuirii si in decurs de aproximativ cinci minute incep sa
se deterioreze. Dupa o ora, procesul distructiv este atat de avansat incat, chiar
daca se produce resuscitarea cardiaca, pacientul nu mai poate fi salvat in
totalitate, deoarece celulele organismului sau s-au schimbat foarte mult. Acest
proces ireversibil va continua si in cateva zile corpul incepe sa se descompuna.
Deci nu este vorba neaparat de un moment al mortii; este mai degraba un
proces care incepe din secunda in care inima se opreste si culmineaza cu
distrugerea totala a celulelor.
Mo artea creierului rezulta din incetarea completa a fluxului sanguin
cerebral si infarctul global al creierului in timpul mentinerii artificiale a
respiratiei, inima continuand sa functioneze. Este singurul caz de
pierdere irevocabila a functiei creierului curent recunoscuta de lege ca
echivalent al mortii.

Criteriile ideale pentru dg de

moarte a creierului
(1) distrugerea corticala extinsa demonstrata prin coma profunda,
(2) lezarea globala a trunchiului cerebral demonstrata prin absenta
reactiei pupilare la lumina si prin absenta reflexelor oculo -vestibulare si
corneene
(3) distrugerea bulbara indicata de apneea completa.
Alte criterii:
Frecventa pulsului este de invariabila si non-responsiva la atropina.
Majoritatea pacientilor au diabet insipid, dar la unii acesta se dezvolta
dupa semnele clinice ale mortii creierului. Nu este necesar ca pupilele
sa fie deplin dilatate, dar nu trebuie sa fie contractate. Absenta
reflexelor tendinoase profunde nu este necesara, deoarece maduva
spinarii poate ramane functionala.
Posibilitatea unei depresii profunde a SNC indusa medicamentos sau
determinata de hipotermie trebuie intotdeauna exclusa.
Este de dorit o perioada de observatie, de obicei 6-24 h, in care aceasta
stare se mentine. Este adeseori recomandabil a se amana testarea
clinica cu pana la 24 h daca atacul de cord a fost cauza mortii creierului
sau daca boala determinanta nu este cunoscuta.

Moarte clinica/ biologica

Semne

Oprirea respiratiei
Oprirea inimii (fara puls)
Paloare
Livedo
Racirea
Redoarea
Descompunerea

Moartea legala
Pierderea constiintei de sine, incetarea
activitatii cerebrale
Practic moartea cerebrala, nu numai
incetarea activitatii electrice a creierului
Importanta pentru activitatile de
transplant.

DECLARAREA MORTII
CEREBRALE

I. Diagnosticul morii cerebrale se stabilete pe baza urmtoarelor criterii:

1. Examen clinic:
- starea de com profund, flasc, reactiv;
- absena reflexelor de trunchi cerebral.
2. Absena ventilaiei spontane, confirmat de testul de apnee (la un PaCO2 de 60
mm Hg).
3. Traseu electro-encefalografic care s ateste lipsa electrogenezei corticale.
Cele 3 examene care confirm moartea cerebral se repet la un interval de cel
puin 6 ore pentru aduli. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nounscutul cu vrsta ntre 7 zile - 2 luni, 24 de ore pentru copilul cu vrsta ntre 2 luni
- 2 ani i 2 ore pentru copilul cu vrsta ntre 2-7 ani. Pentru copiii cu vrsta peste 7
ani, intervalul este acelai ca la aduli. La nou-nscutul cu vrsta mai mic de 7 zile
nu se declar moartea cerebral.
II. Cauza care a determinat moartea cerebral trebuie s fie clar stabilit.
III. Excluderea altor cauze reversibile care ar putea produce un tablou clinic i un
traseu EEG, asemntoare cu cele din moartea cerebral (hipotermia, mai mic de
35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipotensiune
arterial - presiune arterial medie mai mic de 55 mm Hg).
IV. Diagnosticul de moarte cerebral va fi stabilit de doi anesteziti reanimatori
diferii sau de un anestezist reanimator i un neurolog sau neurochirurg.

CONCLUZII
Sa nu lasati singur pacientul in agonie
Sa il incurajati
Sa ii respectati credintele si obiceiurile religioase (inclusiv
aprinsul unei luminari)
Sa sprijiniti si sfatuiti familia sau apartinatorii, ceilalti pacienti din
salon
Sa sfatuiti familia sa dea acordul pentru transplant, daca este
cazul, in ideea ca 10-12 pacienti pot fi salvati cu organele de la un
singur donor

Daca este moarte clinica si se pune problema transplantului,

respectati protocoalele in special in privinta formarii echipei
care constata moartea cerebrala
Nu va grabiti niciodata
Certificatul de deces se elibereaza dupa 24h

CARPE DIEM!