CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Criterii

- Directia de transmitere a impulsului nervos

- Aferente (impulsul circula catre corpul neuronal - fibre senzitive/ascendente)
- Eferente (impulsul se indeparteaza de corpul neuronal - fibre motorii/descendente)
- Prezenta tecii de mielina
- Mielinice
- Amielinice
- Apartenenta la un anumit sistem
- Fibre somatoaferente generale (senzitiv tactil si muschi)
- Fibre somatoaferente speciale (senzoriale)
- Fibre somatoeferente (muschii scheletici)
- Fibre visceroaferente generale (aduc info de la organele interne)
- Fibre visceroaferente speciale (sensibilitatea gustativa)
- Fibre visceroeferente generale (inerveaza motor organele)
- Fibre Visceroeferente speciale / Branhiomotorii (muschii derivati din arcurile branhiale)

- Dupa mediatorul utilizat

- Fibre colinergice (folosesc Acetilcolina) (Parasimpatice si fibrele simpatice preganglionare)
- Fibre adrenergice (folosesc adrenalina si noradrenalina) (Simpatice postganglionare)
- Fibre dopaminergice si serotoninergice (dopamina/ serotonina) (in etajele superioare ale
SNC)

- In functie de grosimea fibrei, viteza de conducere si prezenta mielinei

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Fibrele tip A (fibre aferente clasificate in 3 grupuri)

- A1 - fibrele cele mai groase si cele mai rapide (Fibre proprioceptive)
- A2 - fibre cu grosime si viteza medii (Fibre pt sensibilitatea tactila si fibrele accesorii ale
fusurilor neuromusculare)

- A3 - fibrele cele mai subtiri si lente (sensibilitatea termica si dureroasa)

- Fibrele tip A efferent

- Fibrele musculare ale muschiului scheletic

- Alfa 1 (fazice, pt muschi cu contractie rapida)
- Alfa 2 (tonice, pt contractie lenta)
- Beta (contractie lenta)
- Gamma (Fibre musculare intrafusale)
- gamma 1 rapide
- gamma 2 lente

- Fibrele de tip B (mai subtiri decat A, si cu viteza mai mica) Fibrele vegetative preganglionare
- Fibrele de tip C (cele mai subtiri si lente) Fibre amielinice ce deservesc sensibilitatea viscerala si
contin si fibrele eferente postganglionare

Receptorii
Structuri care aduc informatii din mediul intern si extern, avand 2 roluri importante

- Transformator al unor energii diferite (mecanica, termica, chimica) in energie electrica

- Codarea in frecventa a energiei electrice

Depind de locul de provenienta a informatiei

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Exteroreceptori
- proprioreceptori
- interoreceptori

Depind de modul in care aduna informatiile

- Receptori de contact
- Telereceptori (receptori de distanta)

Depind de tipul de stimul la care sunt supusi

- Mecanoreceptori (receptorii tactili, de presiune, receptorii analizatorilor acustic si vestibular,

corpusculii Golgi, Fusurile neuromusculare)

- Termoreceptori (Receptori pentru variatii de temperatura, pentru cald si pentru rece)

- Chemoreceptori (Olfactivi, gustativi, Structurile reflexe din interiorul corpului - glomusul carotic,
influentat de variatii presionale)

- Electromagneticoreceptori (analizatorul vizual)

Exteroreceptorii
- Receptorii de distanta (receptorii analizatorilor)
- receptorii de contact (Tactili, presionali, termici si durerosi)

Pentru tactili avem

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Discurile Merkel (structuri sensibile la atingeri fine. Se gasesc in stratul spinos al epidermului.
Sunt receptori incapsulati, formati dintr-o retea neuronala in forma de cupa, ce inconjoarao
celula epiteliala mare, modificata, dispusa central) cu numar ce creste cu inaintarea in varsta

- Corpusculii Meissner (sensibili la atingeri puternice. Se gasesc in stratul papilar al dermului, in

special in regiunile fara par. Receptori caracteristici pulpei degetului, mucoasei linguale,
organelor genitale feminine si regiunii mamelare. Sunt receptori mari (90 um diametru), cu forma
ovalara, alcatuiti din o capsula fina, periferica, o retea de fibre nervoase fara teaca de mielina, ce
se ataseaza de celule discoide, dispuse transversal in centrul corpusculului. In partea
supericiala a corpusculului se gasesc fibre elastice, care se continua cu digitatiile profunde ale
epidermului. Acest lucru face corpusculul foarte sensibil la deformari ale tegumentului.

- Terminatiile Peritihiale sunt terminatii nervoase derivate din plexul coriotic al dermului, ce
inconjoara firul de par si se termina pe fibrele de colagen din radacina firului de par. Tunsoarea
scade sensibilitatea acestor receptori.

Pentru receptorii pentru presiune

- Corpusculii Watter-Paccini ce se gasesc in hipoderm (profund), pe fata palmara a mainii, pe fata

plantara a piciorului si a degetelor, la nivelul tegmentului bratului, al cefei, la nivelul organelor
genitale, in periost si in capsulele articulare. Sunt receptori voluminosi (1-4 mm in diametru), cu
forma sferica, alcatuiti dintr-o capsula (20-60 de lame celulare); in interior se gasesc relativ
putine celule. Central contine o fibra nervoasa, care, dupa patrunderea in corpuscul, isi pierde
teaca de mielina si se termina sub forma de bulb/buton terminal. Sunt receptori sensibili la
presiuni mari, sau la vibratii

- Corpusculii bulbosi Krause responsabili si de sensibilitatea termica (pt Rece). Sunt dispusi in
derm, in apropierea epidermului (superficial)

- corpusculii Rufinni, care sunt responsabili inclusiv de sensibilitatea termica (cald). Se gasesc in
derm, profund, in apropierea hipodermului

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Receptorii Golgi in mucoasa organelor genitale externe

Sensibilitatea termica si dureroasa

- Receptorii de la presiune (rufini si krause)

- Terminatii nervoase libere, situate in epiderm si in derm, unde formeaza 2 plexuri (unul
superficial si unul profund)

- Plexul profund trimite fibre superficiale in epiderm, care se termina in buton, in apropierea
stratului granular al epidermului, la nivelul suprafetei celulelor Malpighiene, unde formeaza
jonctiuni neruoepiteliale

Proprioreceptori
- Proprioreceptori care culeg info despre sensul miscarii, amplitudinea acesteia, dar si depsre
pozitia corpului, a capului, a membrelor, sau a segmentelor de membre

- Acesta se gasesc in articulatii, capsule articulare, la nivelul tendoanelor si ligamentelor, in

periostsi in interiorul analizatorului vestibular
Avem mai multi receptori

- Corpusculii neurotendinosi Golgi, receptivi la incarcari mecanice puternice, stimulati de

contractia activa a muschiului. Se gasesc la jonctiunea musculotendinoasa

- Corpusculii Rufinni se gasesc pe suprafata externa a capsulei articulare, inervati de fibre tip II.
Corpusculi cu adaptare lenta, stimulati de miscari ale articulatiei si de pozitia segmentelor
osoase

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Terminatii nervoase libere, ce se gasesc in intreaga capsula articulara. Sunt deservite de fibre
tip II. Se adapteaza lent

- Corpusculii pacini dispusi pe suprafata profunda a capsulei articulare. E foarte sensibil la

miscarile fine ale articulatiei si la modificari presionale.

Proprioreceptori
Aduc informatia depsre gradul de contractie a msuchiului si care asigura controlul tonusului
muscular
Acestia receptioneaza informatii de la nivelul muschilor, premit comparaea miscarii intentionate cu
miscarea efectuata (ce vrei / ce rezulta)

- Fusurile neuromusculare sunt structuri diseminate printre fibrele musculare striate, fiind asezate
paralel fata de acestea. Sunt sensibile la tensiune de contractie a muschiului. Sunt alcatuite din
2-10 fibre musculare modificate, numite fibre intrafusoriale. Acestea sunt inconjurate de o
capsula, in interiorul careia se gaseste si limfa

- Fibre intrafusale cu lant nuclear sunt fibre scurte si subtiri, ce se insera fie pe capsula fusului
neuromuscular, fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear. sunt fibre cu contractie mai rapida, nucleii
fiind dispusi in sir/lant. Contin miofibrile (mai putin ca cele cu sac) si au rol in raspunsul static
si in adaptarile lente, controland numai lungimea muschiului.

- Fibre intrafusale cu sac nuclear sunt fibre mai lungi si mai groase. Se insera pe endomisiumul
fibrelor msuculare extrafusale. Au rol in raspunsul dinamic al muschiului. Sunt fibre cu
contractie lenta. Controleaza atat lungimea muschiului cat si gradul de contractie a lui. La
polii fibrei cu sac nuclear se pastreaza structura striata si capacitatea contractila. In centrul
fibrei se gasesc 40-50 de nuclei. nu are capacitate contractila

Inervatia fusurilor neuromusculare e si senzitiva si motorie

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Cea senzitiva e asigurata de 2 categorii de fibre

- fibre primare, mielinice (anulospirale), ce apartin fibrelor mielinice groase, si se spiralizeaza in
jurul ecuatorului fibrelor neuromusculare cu sac nuclear.

- terminatii secundare (in buchet), care apartin tipului 2 de fibre, si care ajung la suprafata
sarcolemei, in special pe fibrele cu lant nuclear

- Cea motorie e asigurat de fibre motorii ce formeaza placi motorii (gamma 1) si gamma 2, lente.
Acestea inerveaza ambele tipuri de fibre intrafusoriale, preponderent cele cu lant, prin terminatii
difuze, situate in zona ecuatoriala

Excitarea acestor neuroni gamma determina contractia regiunilor polare ale fibrelor cu sac.
Aceasta stimuleaza receptorii anulospirali, ce determina acivarea moderata a neuronilor alfa,
determinand contractia musculara. daca stimularea e intensa, se produce si stmularea tonusului,
dar si contractia completa a muschiului.

Interoreceptorii
In legatura cu activitatea viscerelor si diferite aspecte ale homeostaziei. In geenral sunt terminatii
nervoase libere, in peretii organelor viscerelor, dar pot exista si sub forma de corpusculi lamelari (in
pancreas, in adventicea vaselor mari). Dupa stimul, se pot clasifica in chemoreceptori,
mecanoreceptori, osmoreceptori

Radacina posterioara a nervului spinal

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

Aceasta contine fibrele aferente/ senzitive. Are originea reala in ganglionul spinalde pe traiect. Intra
in maduva prin santul dorsolateral si contine urmatoarele tipuri de fibre:

- Proprioceptive (70%)
- exteroceptive (28%)
- Interoceptive (1-2%)

Axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali, ajunsi in maduva, foreaza 2 curente. Un
curent lateral, ce aduce informatia de la receptori ai sensibilitatii exteroceptive protopatice termice
si dureroase. acestea ajung in zona marginala Lisawer, unde se bifurca, intr-o ramura ascendenta
si una descendenta. Se formeaza astfel fascicului dorsolateral, situat in jurul capului cornului
posterior al substantei cenusii medulare. Dupa patrunderea in maduva, aces facicul realizeaza o
corspondenta intre mielomer(segmentul MS corespunzator unui segment
somatic/muscular/visceral) si mezomer.
Al doilea curent e curent medial, cu lungime medie-mare. Acesta conduce sensibilitatea
epicritica si proprioceptiva. Curentii se vor bifurca in 2 ramuri (asc si desc). ramura ascendenta
patrunde in cordonul posterior al substantei albe a maduvei si ajunge la nucleii Gracilis si Cuneat
din bulb. O parte din aceste fibre ascendente patrund in substanta cenusie medulara si ajung la
motoneuronii din cornul anterior, cu care fac sinapsa. Aceste fibre formeaza fasciculul reflex
Coliker, responsabil pentru reflexele miotatice, monosinaptice, buneuronale (reflexul proprioceptiv).
Portiunea descendenta formeaza zona pericornurala (in jurul cornului posterior cenusiu). Vor avea
un traiect variabil, dupa care intra in substanta cenusie.

Sectionarea unui nerv produce doar hipoestezie, nu anestezie in zona. asta deoarece un izomer
este deservit atat de mielomerul cu acelasi numar, cat si de cei supra si subiacenti.

Degenerarea fibrelor nervoase se produce datorita sectionarii axonului. In functie de teritoriul

interesat se clasifica in

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

- Degenerescenta Vallerriana, ce se refera la degenerarea axonala distal de locul sectiunii.

aceasta e produce la 4 saptamani dupa sectionare. La acest nivel, teaca de mielina
degenereaa, se fragmenteaza si se tranfosrma in corpi grasi. Axonul se fragmenteaza in resturi
ce vor fi fagocitate de macrofage, in decurs de cateva zile. celulele Schwann se hipertrofiaza,
prolifereaza, devin mobile si formeaza benzi inguste (benzile BUnger) ce au un rol important in
regenerarea axonului.

- Degenerarea retrograda, degenerarea capatuluo proximal, inainte de sectiune. Incepe in primele

24h, si are intensitate maxima la 2 saptamani dupa sectioare. Se produc o serie de modificari si
la corpul neuronal. Acesta se tumefiaza, nucleul se disune periferic. mitocondriile se modifica
datorita cresterii proceselor oxidative. Citoplasma se ingroasa, creand astfel o presiune
axoplasmica.

- Degenerarea postsinaptica se refera la modificarile neuronului situat care realizeaza o sinapsa

situata distal de axonul degenerat. Corpul neuronal se tumefiaza si la acest nivel, apoi
degenereaza. Aceste modificari au fost observate la analizatorul optic si vestibular. S-au
observat ca distrugerea tractului central al tegmentului duce la degenerarea neuronilor din
complexul olivar si ulterior a celor din scoarta cerebeloasa.

Regenerarea fibrei nervoase

Prima care se reface e teaca Schwann. Un rol importnt il au Benzile Wanger, din capatul proximal
de sectiune, care se vor uni cu cele din capatul distal. datorita preiunii axoplasmice, la aproximativ
10 ore dupa sectiune apar prelungiri ale citoplasmei corpului neuronal, care trec prin ciatricea
formata la locul de sectiune si apoi se alatura tecii Schwann. Initial se alatura la periferie, apoi
central. Daca intr-o teaca Schwann patrund mai multi axoni, unul singur persista, ceilalti
involueaza. Axonul creste cu 1mm/zi. Daca la nivelul sectiunii, teca Henle produce o structura
fibroasa (in cazul amputatiilor, de exemplu), atunci prelungirea axonala si teaca Schwann nu vor
putea trece mai departe, se incolacesc si formeaza neurinomul de tip cicatrizat. La nivelul SNC,

CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE

leziunile produc degenerare in acelasi mod, dar raman definitive, deoarec fibrele, neavand
neurileme, nu mai pot regenera dupa sectionare.