You are on page 1of 20

5.

Kinetoterapia in artrita juvenila idiopatica : beneficii


Inflamaia i durerile din AJI declaneaz un cerc vicios
distrugeri i deformri articulare imobilizare moarte
prin complicaii infecioase
program de reabilitare multilateral nceput TIMPURIU, pentru a se
recupera pierderea funciei i pentru a preveni handicapul permanent
Kinetoterapia - TERAPIE DE PRIM INTENIE N TOATE
FORMELE DE BOAL, asociat cu terapia farmacologic i/sau
cu alte metode complementare
Contribuie la mbuntirea strii de sntate a cartilajului prin
facilitarea procesului de hrnire i preluare a asubstanelor nutritive
rezultate din metabolism
Programul de kinetoteapie va fi individualizat i va implica
pacientul i membrii familiei sale!
Programul se va baza pe 3 reguli fundamentale:
Trat cel mai simplu este cel mai potrivit, mai puin dureros, mai puin
costisitor
Exerciiile de flexie i de for trebuie particularizate n funci e de
ectivitile zilnice pe care pacinetul nu le poate efectua
toate etapele trat trebuie urrite ndeaproape de un emdic specialist n
balneofiziokinetoterapie

4. METODE NONFARMACOLOGICE DE COMBATERE A


DURERII CRONICE REUMATISMALE

Kinetoterapia

Tehnici cognitiv-comportamentale
Electroterapia
Laseroterapia
Meloterapie vibroacustic
Acupunctura
Reflexoterapia
Metode chirurgicale
6. Terapia fizica in artrita juvenila idiopatica : scop, modalitati
Scop:
a. ndeprtarea durerii i rigiditii
b. Pregtirea pentru programele fizice
c. Reducerea contraciilor
d. Asiguarea pregtirii grupelor specifice de muchi
e. n faza iniiala a bolii: meninerea forei musculare
pe grupele opozante i susinerea mobilitaii
articulare
Modaliti de terapie fizic standard:
f. Termoterapia
g. Masajul
h. Electrostimularea
i. Ultrasunetele

7. Rolul caldurii in combaterea durerii si redorii matinale in artrita


juvenila idiopatica
CLDURA
AJI: redoare articular matinal criteriu de evaluare a
activitii bolii
Efectele fiziologice ale cldurii:
Reduce nivelul de durere
Reduce spasticitatea fibrelor musculare
crete flexibilitatea esuturilor cu colagen
Relaxare mental
poate fi benefic inaintea exerciiilor de stretching
asupra unor grupe musculare sub tensiune
TEHNICI SUPERFICIALE ridic temperatura esuturilor la
0,5 cm
sau mai puin de suprafaa
cutanat
transmit cldur prin conducie sau
convecie
Pachete calde
Sticle cu ap cald
Comprese umede calde
Perne nclzite: electric, chimic sau cu gel
Terapia cu ap (hidroterapie)
TEHNICI PROFUNDE cresc temperatura la o
adncime de 3-5 cm
form de energie n cldur

convertesc alt

Diatermie: - unde scurte (cureni electrici de nalt


frecven)
- microunde (radiaia
electromagnetic)
Ultrasunete
Ultrasunetele - reprezint trat preferat n cele mai
dureroase boli, n special n cele care au originea n
esuturile moi i ligamente, deoarece:
au putere de penetrare
efecte nontermale
cresc elasticitatea esuturilor
necesit echipament specializat i profesioniti
antrenai
Diatermia contraindicat:
n prezena metalului, pentru c anumite
metale absorb enegia i generaz cldur care
poate duna esuturilor
n situaia articulaiilor cu edeme inflamatorii
Crioterapia (ghea local)
8. Exercitii terapeutice in artrita juvenila idiopatica
Ajut la:
meninerea mobilitii articulare i a forei
musculare

rectigarea micrii pierdute sau a intensitii forei


musculare
Programul de exerciii - trebuie individualizat
- trebuie s cuprind
exerciii de
stretching i de
respiraie
Kinetoterapeutul ajut copilul s realizeze exerciiile la
domiciuliu, pentru c majoritatea trebuie efectuate zilnic
Sunt benefice activitile n ap (not, etc) pentru c se
evit impactul unor lovituri i pentru c nu implic o
solicitare deosebit
9.Masajul terapeutic in artrita juvenila idiopatica
Rol:
Destinde muchii i realizeaz o mai bun oxigenare
a esuturilor
Amelioreaz nivelul anxietii asociate cu durere
mbuntete starea general
Nu prezint riscuri
Contraindicaii:
Febr
Infecii cutanate
Intervenii chirurgicale majore
Plag sau cicatrice postoperatorie recent
Fibroame sau tumori
Tulburri circulatorii, flebite, tromboze, varice,

HTA,
diabet
Pentru masajul abdominal: - menstruaie
- purttoare de
sterilet
- sarcin mai mare de 3 luni

10. Tratamentul fizical in Distrofia musculara Duchenne:


enumerare metode, rolul kineto si fizioterapiei
Inactivitatea (repausul la pat pentru perioade lungi)
poate inrautati situatia.
Recuperarea medicala cuprinde:
kinetoterapie,
fizioterapie,
masaj,
terapia ocupationala,
interventiile ortotice,
terapia la logoped
instrumentele ortopedice
Kinetoterapia are rolul de a preveni sau de a reduce
deformarea articulatiilor sau ale coloanei vertebrale
si de a permite pacientilor cu distrofie musculara sa
isi pastreze mobilitatea cat mai mult timp posibil.

Scopul fizioterapiei, la fel ca si cel al masajului


terapeutic, este de a mentine tonusul articular,
mobilitatea articulara, de-a preveni contracturile prin
electroterapie, termoterapie, laserterapie.
11. Masajul in Distrofia musculara Duchenne
are un rol principal chiar de la inceputul programului de
recuperare, datorita efectelor favorabile pe care le
produce.
Efectele asupra muschilor:
o decontracturare profunda a fiecarei fibre a muschilor
somatici;
o tonicitate mai mare a tuturor muschilor flasci si acelor
slabiti;
o eliberare masiva de acid lactic stocat la muschi
datorita efortului prelungit.
Efectele asupra nervilor:
o mai buna excitabilitate la stimulii din exterior;
o mai rapida contractibilitate a nervilor care raspund de
reflexe;
o deblocare a centrilor locomotori de la nivelul
creierului.
Efectele asupra sangelui si limfei:
o fluiditate mai mare prin miscari care au un sens
invers circulatiei sanguine;
o accelerare a circulatiei sangelui prin deschiderea
capilarelor de rezerva;
o eliminare substantiala de toxine din sistemul venos;
o drenare corecta a limfei cu ajutorul manevrelor de
drenare limfatica.

Efecte indirecte asupra glandelor endocrine:


o mai buna functionare a sistemului nervos central care
comanda aceste glande;
o activare a circulatiei hormonale datorate bunei
circulati sanguine
12. Metode de kinetoterapie in Distrofia musculara
Duchenne in functie de stadiile bolii
n stadiile iniiale ale bolii se recomand:
Stretching-uri individuale i/sau manuale
precum i stretching pasiv pentru grupele
musculare unde apar contracturi (tendoane
achiliene, iliopsoas,ischiogambieri),
not i hidroterapie
Purtarea de orteze (imobilizare) pe timpul nopii
pentru a preveni retractiile tendonului ahilean la
nivelul gleznelor.
n stadiile mai avansate:
Stretching-uri pasive pentru tendoanele ahiliene,
musculatura posterioar a coapsei, flexorii oldului
i ischiogambieri;
stretching-ul individual este de asemenea recomandat,
Stretching pentru musculatura membrului superior
not, hidroterapie
Purtarea ortezelor pe parcursul nopii
Posturare n posturi funcionale i n decubit ventral.
n perioada folosirii scaunului cu rotile:

Stretching-ul pentru corectarea contracturilor la


coapse, genunchi i glezne i asigurarea confortului n
momentul aezrii n pat, pentru a uura mbrcatul i o
bun poziie n scaunul cu rotile
Stretching-ul pe musculatura membrului superior
Folosirea cadrului de mers
Posturare n decubit ventral (culcat pe abdomen)
i posturri funcionale
not i hidroterapie
Folosirea ortezelo
13 Stretchingul in Distrofia musculara Duchenne : efecte
.este un gen de exercitiu fizic fara contraindicatii pentru
omul sanatos

.-imbunatatesc performantele fizice generale ale


organismului
-amelioreaza capacitatea de invatare si efectuare a
miscarilor complexe (diverse exercitii sportive)
- cresc capacitatea de relaxare fizica si mentala
- dezvolta capacitatea de constientizare a propriului corp
- reduce riscul de accidentare la nivelul articulatiilor,
muschilor si tendoanelor
- reduc tensiunea si durerea musculara dupa efort
- amelioreaza mobilitatea prin stimularea producerii de
lichid sinovial (in articulatii) si a elementelor ce intra in
compozitia tesutului conjunctiv

- reduc severitatea durerilor menstruale (dismenoreea).


14. Kinetoterapia in mucoviscidoza : scop, indicatii
Scopul fizioterapiei este de a mentine plmanii curati, pe
cat posibil fr secretii, pentru a preveni suprainfectia
bacteriana.
fizioterapia bolnavului cu mv cuprinde:
- Tehnici de clearance respirator;
- Exercitii fizice;
- Terapie inhalatorie (aerosolo-terapie).
Tehnici conventionale
Ciclul de respiratie activa
Drenajul autogen
Drenajul autogen modificat
Presiunea expiratorie pozitiva
Presiunea expiratorie pozitiva inalta
Presiunea expiratorie oscilanta (Flutter terapia)
Drenajul postural si percutia
Afectarea pulmonar cronic este prima cauz de
morbiditate si mortalitate la bolnavii cu mucoviscidoza,
infectia si inflamatia cronic ducand invariabil la
insuficient respiratorie progresiv.
Fizioterapia aplicat consecvent este cel mai
important factor de prevenire a infectiei si, alturi
de antibioterapie, contribuie la eradicarea acesteia.

Fizioterapia trebuie inclus in mod obligatoriu in


programul de management al oricrui bolnav cu MV. Ea
trebuie inceput imediat dup ce s-a pus diagnosticul
si trebuie efectuat zilnic, atat in absenta, cat si in
prezenta exacerbrilor infectioase, cand numrul
sedintelor creste

15 Criterii de alegere a tehnicilor de fizioterapie in mucoviscidoza :


scop, indicatii
Scopul fizioterapiei este de a mentine plmanii curati, pe
cat posibil fr secretii, pentru a preveni suprainfectia
bacteriana.
Tehnicile de fizioterapie se vor alege in functie de:
- varsta bolnavului,
- statusul clinico-evolutiv,
- complianta si preferinele bolnavului,
- experienta fizioterapeutului,
- nivelul socio-economic si cultural al familiei.
16. Tehnici conventionale
Ciclul de respiratie activa
Drenajul autogen
Drenajul autogen modificat
Presiunea expiratorie pozitiva
Presiunea expiratorie pozitiva inalta

Presiunea expiratorie oscilanta (Flutter terapia)


Drenajul postural si percutia
1. Ciclul de respiratie activa:
Controlul respiratiei - const dintr-o respiratie
normal (la volumul curent), usoar, utilizand
toracele inferior, cu relaxarea regiunii toracale
superioare si a umerilor. Termenul de respiraie
diafragmatic sau abdominal este deseori folosit
pentru a descrie aceast tehnic.
Exercitii de expansiune toracic - Sunt exercitii de
respiratie profund, cu o accentuare a inspirului si
un expir usor, nefortat. Crescand volumul pulmonar,
rezistenta la flux prin canalele colaterale este
redus, permitand trecerea aerului in spatele
secretiilor, facilitandu-se, astfel, mobilizarea
acestora.
Tehnica expirului fortat - Are ca scop mobilizarea
secretiilor din cile aeriene mici spre cele mai mari,
astfel incat plmanii sa devina curati. Const din
una sau dou expiruri fortate combinate cu perioade
de control al respiratiei. un expir fortat, dar nu
violent (cu gura larg deschis, nu suflat); dac este
corect executat, bolnavul trebuie s-si simt
musculatura abdominal contractat.
DRENAJUL AUTOGEN
Const in alegerea unei pozitii care stimuleaz respiratia
(sezand sau culcat), urmat de curtirea cilor aeriene
superioare (nas, gat).
Fiecare respiratie cuprinde :

- inspirul: se inspir usor pe nas, la


volumele pulmonare joase, mijlocii sau inalte (in
funcie de localizarea mucusului), mentinand cile
aeriene superioare deschise;
- apnee postinspiratorie de 3-4 secunde,
timp in care toate cile aeriene superioare sunt
mentinute deschise, favorizand umplerea uniform a
tuturor zonelor pulmonare. In timpul acestei faze, un
volum suficient de aer ajunge in spatele obstructiei;
- expirul: se realizeaz pe nas sau pe gur,
deschis pe jumtate
DRENAJUL AUTOGEN MODIFICAT
const din inspir pe nas, pauz, expir pe nas sau gur
PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIVA
Sistemul PEP este format dintr-o masc si o valv
unidirectional la care pot fi atasati rezistori pentru expir
de diferite dimensiuni. Intre valv si rezistori se poate
atasa un manometru pentru determinarea nivelului
corect al PEP. Diametrul rezistorului utilizat in tratament
se determin pentru fiecare bolnav in parte in scopul
obinerii unei PEP stabile, in mijlocul perioadei de expir.
Aceast presiune stabil trebuie mentinut in timpul
expiratiei doar cu ajutorul unor expiruri usoare.
PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIVA INALTA
-presupune manevre de expir fortat impotriva rezistorului
mstii de PEP
PRESIUNEA EXPIRATORIE OSCILANTA
Flutter-terapia incearc s combine tehnica PEP si
terapia prin oscilaii orale de inalt frecvent.

Se realizeaz printr-un dispozitiv de buzunar (Flutter


VRP1) care genereaz o presiune pozitiv oscilant,
controlat, producand intreruperi ale fluxului expirator in
momentul cand se respir prin el.
Scopul su este de a imbuntti ventilatia pulmonar si
de a usura respiratia.
Aparatul este format dintr-o pies bucal, un con de
plastic, o bil de otel si un capac perforat
In timpul expirului prin dispozitiv mingea de oel este
repetat impins de presiunea aerului. Aceasta determin
vibraii interne in sistemul respirator al bolnavului care
sunt declansate de variatiile repetate ale fluxului de aer
expirat si de oscilatiile endobronsice.
Hiperinflatia manual (este folosit la bolnavii care sunt
ventilati mecanic)
ALTE METODE DE CLERANCE
Vibratiile toracice
Compresiunile toracice
Tusea asistat
Suctiunea (aspiratia)
TEHNICI NOI DE CLERANCE
Terapia prin oscilatii orale de nalt frecvent - A derivat
si s-a dezvoltat din ventilaia oscilatorie de inalt
frecvent. Diafragma unui difuzor produce unde
oscilatorii sinusoidale care se suprapun unei respiratii
normale. Se consider c oscilatiile peretilor cilor
aeriene mobilizeaz secretiile.
Terapia prin compresiune toracic de nalt frecvent Se aplic cu ajutorul unui sistem care const dintr-o

vest special gonflabil care acoper in intregime torsul


bolnavului si care are un sistem special de distribuire
pulsatil a aerului. Acest aparat aplic compresii toracice
de inalt frecvent pentru a mobiliza secretiile.
Dispozitivul Jamil
primul aparat care asigur o veritabil mecanoterapie a
respiraiei.
format dintr-o centur lat care inconjoar abdomenul si
toracele inferior, manevrat printr-un sistem pneumatic.
Centura asigur cicluri de presiune-decompresiune
controlabile in timp si intensitate Aparatul acioneaz
asupra peretelui toracic, plmanului si a diafragmului.

17. DRENAJUL POSTURAL SI PERCUTIA


asezarea bolnavului intr-o pozitie care s permit
gravitatiei s ajute la drenajul mucusului dinspre
periferie spre centrul plmanului.
De obicei se folosesc intre 6 si 12 poziii de drenaj in
functie de lobul sau segmentul care trebuie drenat.
Fiecare bolnav necesit un program individual, care
poate fi modificat odat cu progresia bolii sau
schimbarea simptomelor. Toate poziiile pot fi modificate
dac sunt ru tolerate sau produc unele inconveniente.
Percutia se utilizeaz ca si adjuvant al drenajului postural
si se va efectua pentru 3-10 minute pentru fiecare poziie
Se recomand ca numrul de poziii de drenaj pentru
fiecare sedint s fie limitat la dou sau trei. Tratamentul
se imparte in 2-3 sedinte zilnice.

18. Importanta si obiectivele kinetoterapiei in sindromul


Down
Copiii cu sindrom Down au un profil ce evidentiaza un nivel
particular al dezvoltarii motorii, deoarece prezinta o intarziere in
atingerea sabloanelor somatice.
Kinetoterapia are un rol important in recuperarea copiilor cu sindrom
Down, inca din primele luni de viata pentru a avea o dezvoltare
neuromotorie adecvata si armonioasa.
Se considera ca inceperea tratamentului recuperator cat mai timpuriu
posibil, va determina in viitor la obtinerea unui grad cat mai mare de
independenta.
Tratamentul kinetic are pe langa scopul de dobandire a unui grad de
independenta cat mai mare a copiilor cu sindromul Down si scopul de
prevenire si corectare a deficientelor asociate
OBIECTIVE
relaxarea prin efectuarea de miscari pasive, deoarece nu intotdeauna se
poate sconta pe capacitatea de concentrare a copilului, dat fiind si
retardul psihic.
alinierea coloanei cervicale, corectarea cifozei;
alinierea coloanei toracice si a centurii scapulare (ridicarea umerilor si
indreptarea spatelui);
alinierea coloanei lombare si a pelvisului (reducerea hiperlordozei
lombare;
alinierea extremitatilor inferioare, corectarea platfusului, ridicari pe
varfuri, purtarea de talonete.
De mentionat ca in toate situatiile copilul trebuie oprit de la exercitii
care ar solicita articulatia cervico-occipitala, deoarece aceasta este
foarte laxa si exista riscul unor luxatii cu consecinte dramatice .
19 HIDROTERAPIA
Scopul hidrokinetoterapiei:
Imbunatatirea capacitatii motrice generale

Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate


(functional, activ si independent)
Stimularea psihica

Beneficii ale educatiei acvatice la copii.


Studii facute la Colegiul Sportiv German din Koln (74-76) indica
beneficii in sferele:
achizitii motorii
reflexe
puterea de concentrare
inteligenta
comportament social
increderea in sine
independenta
a face fata la situatii noi/nefamiliare
21 BILANTUL MOTRICITATII BUCO-FACIALE
Kinetoterapeutul verific reflexul punctelor cardinale : la atingerea
tegumentelor peribucale cu indexul, copilul isi deviaza capul schitand
reflexul de supt

MOTRICITATEA REFLEXA
Exist aproximativ 70 de reflexe prezente la fetus i nou nscut , care
se estompeaz i dispar in mod normal n jurul vrstei de 3 -6 luni.
Prezena lor este un semn de funcionare bun a sistemului subcortical (
mduva spinrii,cerebel i trunchi cerebral ). Insa persistena lor peste
aceast vrst sau atenuarea lor tardiv arat o disfuncie.
REFLEXUL MORR
se aplica o excitatie brusca se trage brusc scutecul de sub copil,
acesta va avea o miscare rapida de extensie i abductie a membrelor
superioare cu revenire lenta n flexie i adductie

Se poate verifica de asemenea si prezenta reaciei de protecie . Este


vorba de un reflex postural care apare n cursul primului an, cnd
sugarul dobndete poziia sezind . Spre 6 -8 luni, se poate verifica
reacia la o poziie lateral a trunchiului exercitat la nivelul umrului.
Normal copilul ntinde braul opus pentru a para cderea.

Mai trziu, spre 9 luni, se poate cuta reacia parautei anterioare.


Susinut suspendat n poziie ventral i apropiat rapid de o mas,
copilul va ntinde rapid braele i va deschide minile , ca pentru a se
proteja.
22 MIJLOACE FIZICE
MASAJ
Mai trziu, spre 9 luni, se poate cuta reacia parautei anterioare.
Susinut suspendat n poziie ventral i apropiat rapid de o mas,
copilul va ntinde rapid braele i va deschide minile , ca pentru a se
proteja.
HIDROTERAPIA
Imersia i exerciiile in ap cald a copilului spastic are, pe lang
efectul inhibitor al tonusului muscular,i un benefic efect psihologic ca
activitate recreativ.
Crioterapia
Decontracturarea prin rcire local este frecvent folosit.
In sfarit, se mai poate lua in consideraie posibilitatea ca frigul s
acioneze asupra gradului de polimerizare a moleculei de miozin.
In orice caz, efectele aplicrii de ghia sunt evidente asupra
contracturii tricipitale din P.C. sau in cazul piciorului plat, ca i in
contractura rezidual a gambierului post. prezent la piciorul stramb
congenital varus echin.
Practic se aplic punga de gel inut la congelator pe tendonul achilian
spastic i partea inferioar a tricepsului sural, se invelete cu un
prosop, iar terapeutul va executa elongaii tricipitale cca 10 -15 min.
Imersia antebratului i a mainii in ap cu cuburi de ghea, reduce
spasticitatea

flexorilor mainii.
Se introduce segmentul respectiv de 3 ori timp de 3 secunde cu pauze
de cateva secunde intre imersii.
Se mai practic i imersia general in ap de 20-22 grade timp de 10-15
min., desigur dac pacientul e receptiv la aceast procedur.
In cazul pacienilor cu hemiparez spastic, stimularea cu ghia a
plantei va induce contracia dorsiflexorilor plantari cu relaxarea
extensorilor.
TERMOTERAPIA
Se folosesc imersii in ap cldu, sau impachetri cu parafin.
Suprafaa pensulat trebuie s imbrace complet regiunea muchiului i a
tendonului spastic.
Procedura are rezultate i in cazul retraciilor incipiente, dup aplicarea
parafinei urmand elongaii ale muchiului respectiv.
ELECTROSTIMULAREA FUNCTIONALA
Se folosesc imersii in ap cldu, sau impachetri cu parafin.
Suprafaa pensulat trebuie s imbrace complet regiunea muchiului i a
tendonului spastic.
Procedura are rezultate i in cazul retraciilor incipiente, dup aplicarea
parafinei urmand elongaii ale muchiului respectiv.

20 Evaluarea spasticitaii se poate realiza cu ajutorul scalei Ashwort


: segmentul de testat este mobilizat n axele normale ale micrii, fr a
se specifica viteza de micare.
Criteriul scalei Ashwort: se acord puncte de la 0 la 4, n funcie de
gradul spasticitii:
0 - tonus normal;
1 - uoar cretere a tonusului cu apariia unui spasm cnd segmentul
este mobilizat;
2 - cretere marcat a tonusului;
3 - cretere considerabil a tonusului;
4 - segmentul este rigid.
METODE DE DECONTRACTURARE

A. kinetoterapie, diminuand mecanismele reflexe.


B. mijloace fizice (frig, cldura, electroterapie).
C. mijloace chimice (infiltraii cu alcool, toxina
botulinic, pentru scderea eferenei gamma asupra plcii motorii).
D. tratament medicamentos (activarea rolului inhibitor al cortexului
prin neurotrofice).
E. tratament ortopedic.
F. tratament chirurgical.