Estimarea statistica a parametrilor

w(|r)d =

0, || P
.
1, || > P

w(r|)w ()
d.
w(r)

d
ln w(r|) +
ln w () = 0.

adica map este solutia ecuatiei:

w(r|)w ()
,
= arg max w(|r) = arg max

w(r)

Pentru estimatul maxim aposteriori map se obtine:

p =

(2)

(6)

(5)

(4)

adica estimatul este acea valoare care minimizeaza costul erorii de estimare.
Folosind diferitele forme particulare ale functiei de cost, obtinem expresiile
de calcul a estimatilor uzuali. Pentru estimatul p
atratic p se obtine:

= arg min (C( ))

Odat
a ce functia de cost a fost xata, calculul estimatului se face, evident,
prin:
(3)

C() = Cmap () =

alegere a functiei de estimare este minimizarea costului erorii de estimare a

adic
parametrului prin valoarea ,
a minimizarea lui C(). Costul erorii,
and proprietatea c
a C(|x|) este
exprimat prin functia C : R R+ , av
crescatoare pentru orice valoare x reala, modeleaza impactul erorii de estimare
asupra performantei sistemului. In functie de alegerea unei anumite functii de
cost se pot obtine diferite tipuri de estim
ari. Estimarea p
atratic
a se realizeaza
atratic p . Estimarea maxim
pentru C() = Cp () = 2 si produce estimatul p
aposteriori produce estimatul maxim aposteriori map n cazul folosirii functiei
de cost uniforme

Constantin VERTAN

(1)

Dictionarul explicativ al limbii rom

ane deneste verbul a estima ca : a
evalua (cu aproximatie), a aprecia marimea sau valoarea pe baza unor date
incomplete. In urma actiunii de estimare este produs un estimat, denit ca
valoarea aproximativ
a cu care se nlocuieste valoarea exacta a unei marimi
atunci c
and m
asurarea experimentala a acesteia este afectata de erori.
Sa consideram cazul unui sistem tipic de transmisiune de semnal, n care
semnalul transmis depinde si de un parametru purt
ator de informatie 1 ,
s(t, ). Pe parcursul transmisiunii, semnalul util este afectat de un semnal de
zgomot n(t), presupus aditiv, astfel c
a semnalul receptionat r(t) este :
r(t) = s(t, ) + n(t), cu t [0, T ].

Din observarea semnalului receptionat r(t) pe intervalul de timp nit xat

[0, T ] se doreste determinarea valorii parametrului purt
ator de informatie ,

deci se doreste calcularea unui estimat al acestui parametru (notat ).

In majoritatea cazurilor de interes, observarea semnalului receptionat este
realizata discret, prin esantionarea semnalului r(t) la N momente de timp ti
[0, T ], cu i = 1, . . . N . Esantioanele rezultate sunt observatiile discrete ri =
r(t ). Ansamblul acestor observatii discrete formeaza un vector al observatiei
i

r=
r = (r1 , r2 , . . . , rN ) 2 . In aceste conditii, problema de estimare revine la
a calcula estimatul al parametrului n functie de observatiile ri disponibile,
1 , r2 , . . . , rN ).
combin
and aceste observatii printr-o functie, = (r
Daca semnalul purt
ator de informatie s(t, ) depinde liniar de parametrul ,

N
estimatul se numeste liniar si va avea forma = i=1 ki ri , cu ki constante.
Desigur, nu se poate obtine o estimare oricat de precisa a parametrului
, si deci exista o eroare de estimare = . Criteriul matematic de
1 Deoarece parametrul este purt
ator de informatie, acesta trebuie s
a e o realizare
particular
a a unei variabile aleatoare (informatia se poate obtine numai prin anularea incertitudinii asociate unui eveniment [probabilist]). Atunci trebuie considerat
a variabila
aleatoare , caracterizat
a de functia de densitate de probabilitate w (x)
2 Notarea uzual
a a unui vector se face cu liter
a mic
a cu corp de text ngrosat, de exemplu
r. O matrice este notat
a uzual cu liter
a majuscul
a si cu corp de text ngrosat. Notarea

unui vector prin

r va folosit
a n general acolo unde notarea cu corp de text ngrosat ar
putea s
a nu e perceput
a cu usurint
a (ca de exemplu la tabl
a).

ni ,

Se remarca folosirea n ecuatiile (4) si (5) a formulei probabilit

atii conditionate
Deducerea unor forme mai particulare
w(r|)w () = w(|r)w(r).
ale estimatilor este conditionat
a de specicarea unor conditii particulare
(dependenta a semnalului transmis s de parametrul , distributie a variabilei
aleatoare din care parametrul provine ca realizare particular
a, tip de
zgomot ce afecteaza transmisiunea).
Sa consideram atunci urmatoarea problema clasica :
Ex. 1. S
a se determine estimatul p
atratic si estimatul maxim aposteriori
a valorii a unui semnal constant a c
arui valoare este realizarea particular
a
a unei variabile aleatoare gaussiene de medie 0 si varianta
2 . Semnalul
receptionat este perturbat de un zgomot alb, aditiv, gaussian, de medie 0 si
varianta
n2 . Estimarea se face prin folosirea a N observatii discrete.
Suntem deci n cazul n care semnalul util transmis este s(t, ) = . Pentru
ecare dintre cele N observatii discrete, ecuatia de denire a esantioanelor
receptionate este:
=+
i = 1, 2, . . . , N,
(7)
ri

unde ni sunt esantioanele de zgomot. Fiecare esantion de zgomot este o

realizare particular
a a procesului de zgomot n(t), considerata la momentul
de esantionare ti xat. Deci ecare esantion ni este o variabila aleatoare 3 ,
distribuit
a gaussian, av
and media 0 si varianta n2 . Functia de densitate de
probabilitate a acestor variabile aleatoare este:


1
n2
exp i2 .
(8)
2n
2n2
wn (ni ) = N (0, n2 ) = 

w(r|)w ()
d.
w(r)

De asemenea, se stie ca functia de densitate de probabilitate a variabilei

aleatoare din care provine valoarea particular
a a parametrului este:


1
2
exp 2 .
(9)
2
22

w(|r)d =

w () = N (0, 2 ) = 

a) Determinarea estimatului p
atratic p se face dupa denitia din (4),
adica estimatul p
atratic este media valorilor masurate (sau observate) ale
parametrului, conditionate aposteriori de observatiile f
acute asupra semnalului receptionat, adic
a:
 +
 +
(10)
p =

3
Intr-adev
ar, observarea unui proces aleator la un moment de timp xat produce o
variabil
a aleatoare.

p =

 +

w(r)

w(r|)w ()d

(11)

Cum functia de densitate de probabilitate a vectorului observatie w(r) nu

depinde de variabila de integrare, expresia de calcul a estimatului p
atratic
devine:

w(r, )d =

w(r|)w ()d.

(13)

(12)

Pentru echilibrarea matematic

a a expresiei si pentru a utiliza doar cantit
ati
ce pot deduse (cum este de exemplu densitatea de probabilitate apriori a
vectorului observatie conditionat de parametrul de informatie w(r|)), vom
exprima functia de densitate de probabilitate a vectorului observatie ca densitate de probabilitate marginal
a a ansamblului format din variabilele aleatoare
vector observatie si parametru:
w(r) =

In aceste conditii estimatul p

atratic este exprimat ca:


+
w(r|)w ()d
p = 
.
+
w(r|)w ()d

N


i=1

w(ri |) =

i=1

N


w( + ni |).

(14)

Elementul esential de determinat este functia de densitate de probabilitate

a vectorului de observatie conditionat
a apriori de parametrul de informatie.
Aceasta functie corespunde de fapt unui ansamblu de n variabile aleatoare
conditionate ri |, ca w(r|) = w(r1 |, r2 |, . . . , rn |). In conditiile n care
esantioanele ri ale semnalului receptionat sunt exprimate ca ri = + ni
(cu constanta, ca urmare a conditionarii), caracterul lor este similar cu al
esantioanelor de zgomot ni . Cum zgomotul n(t) este alb, variabilele aleatoare
ni , ca si ri sunt independente, si atunci se poate scrie

w(r|) = w(r1 |, r2 |, . . . , rn |) =



1
(r )2
i
exp
2n2
2n2

(15)

In ne, functia de densitate de probabilitate a unui esantion observat,

conditionat
a apriori de parametrul , este functia de densitate de probabilitate a esantionului corespunz
ator de zgomot, centrat
a pe media :

w(ri |) = w( + ni |) = wn (ri ) = 

1
2n2

N exp

i=1

 (ri )2
2n2

(16)

Atunci functia de densitate de probabilitate a vectorului de observatie

conditionta apriori de parametrul de informatie devine:
w(r|) = 

= K exp

2
2

1
N
+ 2
2
n
+

N

ri
n2 i=1

(17)

 N



 (r )2
1
2
1
i

exp 2 ,


N exp
2n2
2
22
i=1
2n2


N

1
ri2
1
exp

N 
2 2
2 2
n

i=1
2 2
n




N
2 1
N

exp
+
ri
+
2 2
2
n2 i=1
n




In aceste conditii, functia de densitate de probabilitate a ansamblului de

variable aleatoare vector observatie si parametru w(r, ) = w(r|)w ()
devine:
w(r|)w ()

w(r|)w ()

w(r|)w ()

Tot ce a mai ramas de facut pentru calculul estimatului p

atratic p este
evaluarea integralelor din expresia (13). Evalu
and integrala de la num
arator
prin metoda de integrare prin p
arti obtinem:

K exp

2
2

1
N
+ 2
2
n

N

ri
n2 i=1

w(r|)w ()d.

(18)







N
+
+
2 1
N

w(r|)w ()d =
K exp
+ 2 + 2
ri
=
2 2

i=1

n
n


+




N
1

2 1
N


K
exp
+ 2 + 2
ri 
+

2 2
n
n i=1
+N

N
i=1 ri

1
N
+ 2
2
n
+

2
n
2

+N

N
i=1 ri
2
n
2

p =

+N

N
i=1 ri

2
n
2

N
i=1 (ri
n2

(19)

Inlocuind expresia obtinut

a n (18) pentru num
aratorul fractiei din (13),
obtinem ca estimatul p
atratic este:

d
d

2
22

.
2

N
i=1 ri
.
n2

2
i=1 (ri )
2n2


N

N
2
n

(20)

b) Determinarea estimatului maxim aposteriori map se face dupa denitia

din (5), adic
a estimatul maxim aposteriori este solutia ecuatiei (6) n necunoscuta . Vom evalua deci pe r
and cei doi temeni din ecuatia (6).


ln w(r|)

d
ln w ()
d

Atunci ecuatia (6) devine:

N

1
2 +

i=1 (ri )

n2
2


+N

N
i=1 ri

In ne, obtinem ca estimatul maxim aposteriori este:

map =

2
n
2

N+

n2
2

1

(21)

Se observa din expresiile (19) si (20) ca cei doi estimati sunt identici si respecta
forma unui estimat liniar (expresia estimatului este o combinatie liniar
a a
esantioanelor semnalui receptionat, deci a observatiilor discrete):

p = map = liniar , cu ki =

Sa consideram atunci si o aplicatie numerica si un exemplu de utilizare

defectuoasa a formulelor (19) si (20).
Ex. 2. M
asurarea unei tensiuni constante, distribuit
a gaussian n jurul
asur
atori cu un aparat
valorii de 11 V , cu varianta
1 V 2 , se face prin 4 m

(22)

de m
asur
a afectat de erori gaussiene de medie nul
a si varianta
0, 1 V 2 . Valorile m
asurate ale tensiunii sunt u1 = 9, 1 V , u2 = 10, 5 V , u3 = 11, 2 V
atratic si estimatul maxim aposteriori
u4 = 10, 2 V . Determinati estimatul p
a tensiunii.
Suntem n urm
atoarele conditii initiale: semnalul transmis este tensiunea
masurata si este identic cu parametrul de informatie; eroarea de masura care
perturbeaz
a valoarea exacta este echivalenta zgomotului ce afecteaza canalul
de transmisiune. Atunci putem rescrie ecuatia (7) ca :
ui = + ei , i = 1, 2, 3, 4.

N
i=1 ui
2 ,
n
2
N+

(23)

Vectorul observatie are patru componente si este u =

u
=
(u
1 , u2 , u3 , u4 ).
Distributia variabilei aleatore din care provine parametrul de m
asurat cat si
distributia erorilor de masur
a sunt de tip gaussian. La o prim
a vedere sunt
ndeplinite conditiile care ar permite aplicarea directa a relatiilor deduse n
(19) si (20) pentru calculul estimatilor de tip p
atratic si respectiv maxim
aposteriori ai tensiunii m
asurate. Acest calcul s-ar reduce la:
p = map =

unde N = 4, e2 = n2 = 0, 1 V 2 si 2 = 1 V 2 . Atunci, printr-un calcul

aritmetic imediat, obtinem:
p = map

N
ui
9, 1 V + 10, 5 V + 11, 2 V + 10, 2 V
=
= 10 V. (24)
= i=1
4, 1
4, 1

N (, 2 )


2
1
( )
=
exp
22
22

(25)

La o prim
a vedere calculul este corect, dar parametrul m
asurat nu are
media nul
a, asa cum a fost cazul pentru deducerea relatiilor (19) si (20).
Deci, calculul efectuat nu este corect si trebuie deduse din nou relatiile de
calcul ale estimatilor.
Ce s-a schimbat ? Faptul ca parametrul provine dintr-o variabil
a aleatoare
ce are o medie oarecare (n principiu nenul
a) face ca functia sa de densitate
de probabilitate s
a devin
a:
w ()

Am vazut n problema anterioar

a ca n cazul n care distributiile parametrului
si zgomotului sunt gaussiene, estimatul p
atratic si estimatul maxim aposteriori au aceeasi form
a. Vom recalcula deci doar estimatul maxim aposteriori,
4

d
ln w () =
d

d
d

i=1

(ui

1 + N 2

N
i=1 (ui
e2

,
2

0,

)2
2e2

2
( )

22


N
i=1 ui
e2

N
i=1 ui
e2
2

N+

(27)

(26)

acesta avand un mod de deducere mai simplu (6). Cele dou

a derivate ce
intervin n ecuatia (6) sunt atunci :

w(u|)

N
1
+ 2
e2

Vom avea:


N
N

i=1 (ui )

=
e2
e2
2
2



map

11 V
= 10, 27 V.
1 + 4 10

(28)

Se poate remarca faptul c

a estimatul obtinut n conditiile unei medii nenule a
parametrului de informatie provine din estimatul calculat n conditiile unei
medii nule (20) la care se adaug
a un termen de corectie dependent de media
parametrului. In cazul problemei considerate, valoarea corecta a estimatului
tensiunii m
asurate va deci :
map = 10 V +

(1, 9 V ) + (0, 5 V ) + (0, 2 V ) + (0, 8 V )

= 10, 27 V.
4, 1

N+

11 V +

= +
=

N

i=1 ui
e2
2

Un alt mod de a obtine rezultatul corect este de transforma parametrul cu

medie nenul
a ntr-un parametru de medie nul
a, prin centrare (scaderea valorii
and un nou set de
mediei). Atunci valorile m
asurate ui sunt centrate, obtin


Pe
baza
setului
de
observat

ii
u
observatii ui  = ui .
i se poate calcula
a de
un estimat al valorii centrate a parametrului, map  , folosind o formul
tipul (20). In nal, estimatul corect este obtinut din estimatul centrat prin
adunarea mediei parametrului. Aceasta nseamna ca:
map
map

Ex. 3. Valoarea
unei
a dup
a legea de distributie

 tensiuni
 este distribuit
Aparatele de m
asur
a folosite pentru
w(s) = ( 8)1 exp s2 /8 .
m
asur
atori au erori gaussiene, de medie nul
a si varianta
k 2 . Pentru
realizarea unei determin
ari c
at mai corecte a valorii tensiunii se folosesc
m
asur
atori simultane cu mai multe aparate de m
asur
a identice, iar valoarea
tensiunii este estimat
a pe baza acestora. Cum se poate obtine un estimat mai
precis : folosind mai putine aparate de m
asur
a scumpe, dar de calitate (k
mic), sau mai multe aparate de m
asur
a ieftine, dar putin precise (k mare)
?

N
N

i=1 si
=
K
si ,
N + k 2 /4
i=1

(29)

Se poate constata cu usurinta ca distributia valorilor tensiunii (functia

w(s)) este gaussiana, de medie nul
a si varianta 4 (N (0, 4)). Erorile de m
asur
a
sunt de asemenea gaussiene, de medie nula, ceea ce implica faptul c
a estimatul
p
atratic este identic cu estimatul maxim aposteriori si ca se obtine sub forma
ecuatiei (20). Inlocuind datele particulare ale problemei, obtinem ca n cazul
folosirii a N aparate de masur
a, estimatul tensiunii constante m
asurate este:

unde K = 1/(N + k 2 /4).

Ce nseamna calitatea unui estimat ? Evident, calitatea estimatului este
legata de apropierea acestuia de valoarea corecta a marimii estimate, deci de
modul n care aceasta marime este aproximata. Aproximarea este realizat
a
pronind de la observatiile zgomotoase, deci este de asteptat ca si n valoarea
estimatului sa e prezent un caracter aleator indus de acest zgomot. Vom
considera deci estimatul ca pe o alta variabil
a aleatoare. Media variabilei
aleatoare estimat trebuie sa e cat mai apropiat
a de media adevarat
a a
valorii estimate; dac
a cele doua medii coincid, estimatul se numeste nedeplasat. Valoarea estimatului trebuie sa varieze cat mai putin (chiar dac
a
observatiile zgomotoase au variatii importante), adic
a estimatul trebuie s
a e
stabil. Aceasta se poate masura de exemplu prin varianta variabilei aleatoare
estimat, care trebuie sa e cat mai mica.
Sa inspectam deci estimatul maxim aposteriori obtinut n (29): acest estimat este o combinatie liniar
a a unui num
ar nit (N ) de variabile aleatoare
si identic distribuite. In plus, variabilele aleatoare si sunt si independente.
Atunci, media variabilei aleatoare estimat se obtine ca aceeasi combinatie
liniar
a a mediilor variabilelor aleatoare si . Varianta variabilei aleatore estimat se obtine ca o combinatie liniar
a a variantelor variabilelor aleatoare si ,
5

si

(31)

(30)

i=1

i=1

= K2

= K
2

s2i .

ponderate cu p
atratul coecientilor de ponderare initiali, adic
a:

vmap

v
e

1 + N v2

a erorile au medie nul

a si sunt independente
Dar si = s + ei = s = 0 (pentru c
de tensiunea masurata) si s2i = e2 = k 2 . Deci media estimatului este nula
(si deci estimatul este nedeplasat) iar varianta estimatului este N K 2 k 2 .
Pentru a reveni la problema de rezolvat, comparatia calitatii estimatilor
obtinuti prin m
asur
atori cu num
ar diferit de aparate de calit
ati diferite
revine la a compara variantele corespunzatoare ale estimatilor. Fie deci estimarea realizata cu N1 aparate scumpe, de precizie k1 si estimarea realizata
cu N2 aparate ieftine, de precizie k2 . Vor trebui atunci comparate valorile
a claritate
N1 k1 2 /(N1 + k1 2 /4) si N2 k2 2 /(N2 + k2 2 /4). Pentru mai mult
sa consideram un exemplu particular : e deci estim
arile realizate cu dou
a
a ori mai
aparate de calitate (N1 = 2, k1 = 1) si cu patru aparate de dou
putin precise (N1 = 4, k1 = 2). Variantele estimatilor vor atunci, n ambele
cazuri, egale cu 2 2 /(2 + 2 ), ceea ce ar nsemna ca estimatii sunt la fel de
precisi (si deci o masur
atoare de aceeasi calitate poate f
acuta cu mai multe
aparate ieftine sau cu mai putine aparate mai scumpe).
Ex. 4. Viteza unui avion este m
asurat
a cu un radar de sol. Erorile
de citire ale vitezei sunt gaussiene, de medie nul
a si varianta
1000 Km/h.
Viteza avionului variaz
a gaussian n jurul valorii nominale de 1000 Km/h, cu
varianta de 1000 Km/h. Se fac cinci citiri independente ale vitezei, rezult
and
observatiile v1 = 980 Km/h, v2 = 550 Km/h, v3 = 1100 Km/h, v4 = 1050
Km/h si v5 = 760 Km/h. Calculati un estimat al vitezei si precizia acestuia. Comparati precizia acestui estimat cu precizia estimatului obtinut prin
medierea aritmetic
a a observatiilor.
Aceasta problem
a nu este altceva decat o aplicatie numerica simpla pentru
determinarea unui estimat maxim aposteriori (n conditiile n care distributiile
parametrului m
asurat viteza si a erorilor de m
asur
a sunt de tip gaussian
estimatul maxim aposteriori este identic cu estimatul patratic). Parametrul
masurat are o medie nenul
a, si atunci formula pentru estimatul maxim aposteriori este data de (27). Identicarea variantelor si a num
arului de observatii
este o problema banal
a, rezultatul numeric al calcului de estimare ind:

N
i=1 vi
e2
v2

N+

vmap

vmap
=

1000
980 + 550 + 1100 + 1050 + 760
+
5 + 1000/1000
1 + 5 1000/1000
4440 Km/h 1000 Km/h
+
= 906, 667 Km/h.
6
6

N
1 
vi ,
N i=1

(32)

Problema sugereaza ca si media aritmetica a observatiilor ar putea

folosit
a ca estimat al parametrului masurat. Intr-adev
ar, media aritmetica a
observatiilor este
v =

5 2
1
= e2 = 1000 (Km/h)2 /5 = 200 (Km/h)2 .
25 v
5

(34)

(33)

ceea ce nseamna ca este o combinatie liniar

a, cu ponderi egale, a observatiilor,
adica o combinatie ce ar putea un estimat liniar. In cazul datelor particulare ale acestei problema, media observatiilor este v = 4440 Km/h/5 =
888 Km/h.
Compararea calit
atii estimarilor vitezei prin media aritmetic
a a
observatiilor sau prin estimarea maxim aposteriori se va face prin evaluarea
variantei estimatilor corespunzatori, conform modelului prezentat n problema anterioara. Cum ambii estimati sunt combinatii liniare ponderate (cu
ponderi egale) ale variabilelor aleatore observatii vi , varianta estimatilor va
determinat
a dup
a (31), si anume
v2 =

5
5 2
2 =
= 5000 (Km/h)2 /36 = 138, 88 (Km/h)2 .
36 v
36 e

pentru estimarea prin media aritmetic

a, si:
v2map =

pentru estimarea prin estimatul maxim aposteriori. Evident, estimatul vmap

este mai precis.
Ex. 5. Pentru m
asurarea valorii unei tensiuni constante, distribuite uniform n intervalul [0, 4] V se foloseste un aparat de m
asur
a cu erori gaussiene
ac
and patru m
asur
atori independente,
de medie nul
a si varianta
0, 1 V 2 . F
a se
rezult
a valorile u1 = 1, 8 V , u2 = 2, 1 V , u3 = 2 V si u4 = 2, 1 V . S
calculeze estimatul maxim aposteriori al tensiunii si s
a se determine eroarea
p
atratic
a medie de estimare.
Ce este deosebit n aceasta problem
a ? Parametrul de m
asurat nu mai
este distribuit gaussian, ca p
an
a acum. Aceasta nseamna ca trebuie reluate
calculele de determinare a formulelor diferitilor estimati necesari, n cazul nostru, doar estimatul maxim aposteriori. Conform denitiei, estimatul maxim
6

aposteriori a unui parametru se obtine ca solutie a ecuatiei:

ln w(u|) +
ln w () = 0.

(35)

Calculul functiei de densitate de probabilitate a vectorului observatie

conditionat apriori de valoarea parametrului de m
asurat decurge n acelasi
mod clasic prezentat anterior, expresia sa ind:

(37)



N
N
N
4




25
w(ui |) =
we (ui ) =
N (, e2 ) = 2 exp 5
(ui )2 .
w(u|) =

i=1
i=1
i=1
i=1
(36)
Derivata acestei expresii dupa (termenul al doilea din ecuatia de determinare
a estimatului maxim aposteriori) este:

ln w(u|) = 10
(ui ).

i=1

1/4, daca x [0, 4]

.
0, n rest

(38)

Cum parametrul de m
asurat (tensiunea) este distribuit uniform n intervalul
[0, 4], functia de densitate de probabilitate a variabilei aleatoare din care
provine este:

w (x) =

i=1

(ui ) = 0, cu [0, 4],

(39)

Este evident ca logaritmul acestei functii nu poate denit dec

at pe intervalul pe care aceasta ia valori nenule ([0, 4]), iar pe acest interval, derivata
logaritmului functiei va nul
a. Atunci ecuatia de determinare a estimatului
maxim aposteriori se reduce la:
10
ceea ce produce solutia

(40)
i=1

ui , cu map [0, 4],

map =

In particular, map = 8 V /4 = 2 V si se observa ca estimatul maxim aposteriori coincide n acest caz cu media aritmetica a observatiilor. Eroarea p
atratic
a

= (map u)2 =

medie de estimare este:



N
1 
ui u
N i=1

2
=


N
1 
(ei + u) u
N i=1

1
1
2


= 2 N e2 = e2 /N = 0, 1 V 2 /4 = 0, 025 V 2 .
N
ei
N2
N
i=1

N

i=1

i=1
N

N

i=1

wn (ri s()) =

(2n2 ) 2 exp

N

i=1

N (s(), n2 );

N
1 
(ri s())2
2n2 i=1



N

1
1

exp
;
2n2 (ri s())2
2n2


w(ri |) =

N
1 
(ri s())2
2n2 i=1

N
ds()
1 
. (41)
(ri s())
n2 i=1
d

(43)

(44)

(45)

Evident nu toate solutiile map pot acceptate; pentru ecare dintre solutiile
potentiale trebuie vericata ndeplinirea conditiilor particulare ale problemei.
Ex. 7. Rezistenta unui rezistor este m
asurat
a prin m
asurarea tensiunii de
pe rezistorul respectiv atunci c
and acesta este parcurs de un curent constant
de 1 mA. Tensiunea se m
asoar
a cu un voltmetru; erorile de citire a tensiunii sunt distribuite gaussian, cu medie nul
a si varianta
unitar
a. Valoarea
rezistentei rezistorului este distribuit
a normal n jurul valorii nominale R0 ,
cu o dispersie egal
a cu clasa de toleranta
a rezistorului. S
a se g
aseasc
a regula
de estimare maxim aposteriori a valorii rezistorului n conditiile n care se fac
N m
asur
atori independente ale tensiunii. Particularizati pentru cazul a patru
m
asur
atori de valori 9,8 V, 9,9 V, 10,1 V si 10,2 V pentru un rezistor din
clasa de toleranta
de 5%. Care este precizia estimatului maxim aposteriori ?
Este acest estimat mai precis dec
at cel obtinut prin media aritmetic
a ? Cum
este inuentat
a precizia de clasa de toleranta
a rezistorului ?
Ex. 8. Cu un telemetru optic se m
asoar
a unghiul sub care se vede un reper
din teren fata
de axa optic
a. Principiul de m
asur
a se bazeaz
a pe estimarea
unghiului dintre reperul real si simetricul s
au fata
de axa optic
a a aparatului,
deci valoarea real
a a parametrului este jum
atatea valorii m
asurate. Erorile
de m
asurare sunt distribite normal, cu medie nul
a si varianta
unitar
a, iar
unghiul sub care este v
azut reperul variaz
a normal n jurul unui unghi mediu
a se g
aseasc
a regula de estimare maxim apostede /4, cu dispersia 0,5 . S
riori a valorii unghiului, dac
a se fac N m
asur
atori independente. Care este
precizia acestui estimat ?



N
1 
1 n2
ri
.
map = 
N i=1
2N 2

O solutie evidenta este map = 0; celelalte solutii sunt date de

N
2 

(ri 2 ) = 2 .
n2 i=1

In cazul particuar al problemei date, s() = 2 , ceea ce face ca ds()/d = 2

si ecuatia (43) devine:

In ne, estimatul maxim aposteriori se obtine ca solutie a ecuatiei:



2
N
N
1 

ds()
1 
ei
= 2.
(ri s())
N 2 i=1
n2 i=1
d

Ex. 6. S
a se calculeze estimatul maxim aposteriori al tensiunii de la
bornele unei rezistente constant
a de valoare unitar
a, dac
a m
asur
atoarea se
face prin determinarea puterii disipate pe acea rezistenta
. Erorile de m
asurare
sunt distribuite gaussian, cu medie nul
a, iar tensiunea variaz
a gaussian n
jurul valorii nominale nule.
Suntem n fata unei probleme de estimare neliniar
a: echivalentul semnalului
transmis (n acest caz puterea electrica disipat
a) nu mai depinde liniar de
parametrul de informatie (tensiunea de la bornele rezistentei), ci dup
a relatia
s() = k2 . Vom considera deci problema determinarii estimatului maxim
aposteriori (ca solutie a ecuatiei (6)) n conditiile unei dependente oarecari a
semnalului transmis de parametrul de estimat.
Vom recalcula mai nt
ai functia de densitate de probabilitate a vectorului
observatie, conditionat
a apriori de valoarea parametrului :
w(r|)
=

w(r|)
w(r|)

Atunci, derivata dup

a a logaritmului acestei functii de densitate de probabilitate conditionat
a (primul termen din (6)) este:


ln w(r|) =

(42)

Cum parametrul de m
asurat (tensiunea) este distribuit gaussian, cu medie
nul
a, functia de densitate de probabilitate a variabilei aleatoare
din care


2
. Atunci,
acesta provine este, evident, w () = ( 22 )1 exp 2
2
d

ln w () = 2
d

Ex. 9. Factorul de amplicare a unui amplicator n tensiune variaz

a normal n jurul valorii nominale de 10, cu o varianta
unitar
a. La intrarea amplicatorului se aplic
a un semnal de test; tensiunea de la iesire este m
asurat
a cu
un voltmetru caracterizat de erori gaussiene de medie nul
a si varianta
unitar
a. Timpul de propagare a semnalului prin amplicator este nul. Se fac
patru m
asur
atori ale semnalului de la iesirea amplicatorului, la momentele
a se calculeze estimatul maxim
de timp tk = (2k + 1)T /8, cu k = 0, 1, 2, 3. S
aposteriori al factorului de amplicare dac
a semnalul aplicat la intrare este:
a) x(t) = cos 2t/T b) x(t) = t/T c) x(t) = sin 2t/T . Care estimat este mai
precis ?

Ex. 10. La intrarea unui amplicator n tensiune se aplic

a semnalul
a gausx(t) = cos 0 t V . Factorul de amplicare al amplicatorului variaz
sian n jurul valorii nominale de 10, cu o varianta
unitar
a. Tensiunea de la
iesirea amplicatorului se m
asoar
a cu un voltmetru afectat de erori gaussiene
de medie nul
a si varianta
unitar
a. Timpul de propagare a semnalului prin
amplicator este nul. a) Calculati estimatul maxim aposteriori al factorului
de amplicare dac
a se fac dou
a m
asur
atori independente, la momentele de
a a estimatului dac
a
timp t1 = 0 si t2 = /0 . Calculati valoarea numeric
m
asur
atorile produc valorile r1 = 11 V si r2 = 7 V . b) Calculati valoarea
medie si dispersia acestui estimat. c) Un coleg v
a propune s
a folositi pentru
estimare media aritmetic
a a m
asur
atorilor. Ce p
arere aveti ? d) Un alt coleg
v
a propune s
a folositi pentru m
asur
atoare alte momente de timp, t1 = /(20 )
arere aveti ?
si t2 = 3/(20 ). Ce p

Ex. 11. La intrarea unui amplicator n tensiune se aplic

a semnalul
x(t) = sin 0 t V . Factorul de amplicare al amplicatorului variaz
a gaussian n jurul valorii nominale de 10, cu o varianta
unitar
a. Tensiunea de la
iesirea amplicatorului se m
asoar
a cu un voltmetru afectat de erori gaussiene
de medie nul
a si varianta
unitar
a. Timpul de propagare a semnalului prin
amplicator este nul. a) Calculati estimatul maxim aposteriori al factorului
de amplicare dac
a se fac dou
a m
asur
atori independente, la momentele de
a a estimattimp t1 = /(20 ) si t2 = 3/(20 ). Calculati valoarea numeric
ului dac
a m
asur
atorile produc valorile r1 = 7 V si r2 = 11 V . b) Calculati
valoarea medie si dispersia acestui estimat. c) Un coleg v
a propune s
a folositi
pentru estimare media aritmetic
a a m
asur
atorilor. Ce p
arere aveti ? d) Un
alt coleg v
a propune s
a folositi pentru m
asur
atoare alte momente de timp,
arere aveti ?
t1 = 0 si t2 = /0 . Ce p
8

References

[1] Dictionarul Explicativ al Limbii Rom

ane, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996.

[2] Al. Sp
ataru: Teoria Transmisiunii Informatiei, Ed. Didactic
a si Pedagogica, Bucuresti, 1983.