Anatomia chirurgicala

a sanului
Tanase Mihai Ionut
Grupa 56 Seria E

Anatomia glandei mamare

Din punct de vedere

embriologic, glanda
mamara este o glanda
sudoripara inalt
diferentiata.
La nastere glandele sunt
evidente la ambele sexe
iar la fete in decursul
dezvoltarii la pubertate
se dezvolta sub
influenta hormonilor
ovarieni.(estrogen si
progesteron)

La femeia adulta aria glandei mamare se

intinde de la coasta 3 la coasta 7, lateral de
la marginea sternului pana la marginea
axilara anterioara. Forma lor este conica cu
baza de diametru aproximativ de 10-12 cm
iar grosime de 5-7cm. La nulipare sanul este
aproximativ sferic si cu o consistenta ferma
iar la multipare acestia tind sa devina mai
voluminosi si de o consistenta flasca.

Sanul prezinta 4
prelungiri: axilara
(mai constanta) si 3
inconstante
(subclaviculara,
parasternala si
submamara).
Cadranul
superoextern
contine mai mult
tesut glandular
decat celelalte

Glanda mamara este continuta intr-un

sistem fascial ce asigura un invelis pentru
toate formatiunile anatomice dar care
contine vase limfatice si formeaza
ligamentul suspensor al mamelei si cel al
axilei. Fiind o cale buna de diseminare in
operatiile radicale aceasta fascie trebuie
indepartata complet.

Ligamentele lui Cooper

pornesc de pe crestele
fetei convexe a flandei
pana la fata profunda a
dermului deliminand loje
adipoase Duret si astfel
impiedica decolarea
tegumentelor de pe
glanda. Bursa
retromamara dispusa pe
fata posterioara a sanului
intre stratul profund al
fasciei superficiale si
fascia marelui pectoral
permite mobilizarea si
decolarea glandei pe plan
muscular.

Structura interna a
sanului este divizat in
15-20 de lobi formati
din glande tubuloalveolare care
comunica fiecare cu un
canal galactofor cu
diametru de 2-4mm
prevazut cu un orificiu
extern constrictor care
se deschide la nivelul
mamelonului. In imdiata
vecinatate a areolei
fiecare canal prezinta o
dilatatie numita sinus.

Vascularizatia glandei
mamare

Partea interna a glandei

mamare primeste ramuri
perforante din artera
mamara interna care
strabat primele 6 spatii
intercostale(artera
principala se afla in
spatiul al 2-lea). Portiunea
externa si inferioara sunt
irigate de ramuri ale
mamarei externe si
ramuri laterale din
arterele intercostale
posterioare.

Circulatia venoasa este formata din 2 retele. Una

superficiala (cercul venos Haller) si cealalta
profunda dispusa de-a lungul arterelor care
dreneaza sange venos spre axila prin vena
mamara externa prin ramurile mamarei interne
si ramurile intercostale posterioare. Bogatele
anastomoze cu formatiunile din jur de tipul
plexului Baston cu venele tributare vertebrale
explica diseminarea metastatica in organele
toracice.

Drenajul limfatic al glandei mamare este dispus in

retele superficiale si profunde.
Reteaua superficiala se indreapta spre axila de
aceeasi parte iar cele din zona mai interna pot
trece pe partea opusa prin existenta puntilor de
comunicare la nivel dermic. Cea mai densa retea
limfatica este in jurul areolei(plexul subareolar)
caruia ii sunt tributare majoritatea vaselor limfatice
alre glandei.
Limfaticele profunde iau nastere in sacii perilobulari
unde se formeaza capilare si apoi trunchiuri
limfatice, plasate in spatiile interlobulare paralel cu
ductele galactofore, care se varsa in plexul
subareolar. Se descriu 2 cai principale (axilara si
mamara interna) si accesorii: retropectorala,
retrosternala.

Chirurgical se descriu sase grupuri ganglionare

axilare:
Lateral dispusi medial de vena si dreneaza cadranul
superior.
Mamar extern asezat de-a lungul marginii inferioare
a micului pectoral in contact cu vasele
laterotoracice in care ajunge limfa din sectoarele
laterale.
Scapular din vecinatatea vaselor subscapulare.
Subclavicular asezati superior de micul pectoral in
care ajunge limfa din toate grupurile ganglionare si
care converg catre vasele limfatice de la nodulii
subclaviculari pentru a forma truchiul subclavicular.
Interpectoral (Rotter) intre marele si micul pectoral
care dreneaza limfa direct catre grupurile central si
subclavicular.