ENERGETICA (ORGAN AL MIN:STERULUI ENERGIE! ELECTRICE $1 AL CONSILIULU! AATIONAL, AL WGWERILOR 1 TEHNIIENILOR OIN REPUBLICA SOGIALISTA ROMANIA aoe Bee Tato Cuprinsul Bruckner si Consider sistemice ate AL Gheorghe a cnergiel; concept MG. Pop st vir D. Amariufed ats pina ae 50 MW, E, Covor Cites posibititagh de accete telee intr 1. Sabine S. Darte $i, Sinteza rejelelor etectrice eu B, Valea si Unele probleme dicate de ‘A. Cristovtet ale iuiilor eleetnice aeriene eHONICK, A. Gheorghe {Energie si ti area Revista apare sub indi Consiliului. stiimtitie al Institutuluj central dee dupa opricea de sin ores a nik grup vedere fineyionarit In re 2 peoteetivr prin 1 sefa Conterings ‘Socletayit Exzpene de Fizied ri energetice pag 2sConsideratli sistemice ale unei scheme de producere a energiei; conceptul aerogenerator — lac de acumulare Dr. Arthur Bruekner* dr, ing. Adrian Gheorghe** in ultimii ani studiul sistemelor de energie preoeupi echipe interdisciplinare de energe- ticieni, constructor de masini termice gi hidra- ulice, économisti, analisti de sisteme ete. Stiinta stemelor sit gisit nenumirate aplicatii in acest domeniu, dovedindu-se o metodologie utili mn rezolvarea stritegiilor de vitor privind dezvoltarea energeticii, a procedeelor adecvate de management si proiectare a sistemelor com- plexe de producere, transport, distribugie si conservare 2 energie. Articolul de fat prezinta o aplicatie a teoriei temelor in abordarea evaluirii tehnologice 2 aerogeneratoarelor ca o sitrsi alternativa de producere a energiei. Obiectivele de studiu ale prezentei gatii sint a) Evaluarea coneeptului de utilizare gi proiectare a aerogeneratoarelor, care se dovedese compatibile din punct de vedere fizie pentru a fi integrate in cadrul unui sistem energetic nafional existent. In acest sens este necesar ase depisi limitarile introduse de utilizarea unei surse de energie aleatorii, in seopul uti- lizitrilor practice intr-o tari ce’posed’ 0 indus- trie puternic b) Prezentarea unui model de sistem total integrat care si includi faetornl economic ea un indieator general in eadrul unai model de simulare, ©) Evaluarea limitelor de utilizare a. siste- mului aerogeneratoarelor pe care proiectantul trebuie sii le aiba in considerare in determina- rea fezabilititii_sistemului, pentru inceput este necesar de a prezenta aspecte ale cereetirii unor astfel de sisteme inainte de a trece la proiectarea propriu-zist a echipamentelor. Numai in east in care se efectueazi aprioric un asemenea sttt- diu va deveni rational a investi fonduri finau- ciare de cercetare, cunoseind faptul eh acestea sint, in general, limitate. Cercetiri, fie ele si de ‘natura teoretied, privind proiectarea gi comportamentul echipamentelor, pot fi con- duse in acelasi cadru de studi, pentru a obtine in final realizarea obieetivelor tehnice si eco nomice propuse. investi- * Gercetitor ta Departamentul de stlinta sistemelor, The City University, Londra, Profesor la Louisiana State’ Uni- versity (S.U-A.). ‘Set de Iucrici la Institutul potitehnic Buenresti, Cate. ra de organizare st conducere Industrial ENERGETICA * 23 & 1975 & Nr. 9-10 Un criteriu final de apreciere a unui sistem de producere a energiei, indiferent. de simplita- tea sau complexitatea’ din punct de vedere constructiv a neestuia, este cel dat de costul total al energie: livrate [lei/kWh] Ia. consuma- tor. Aceasta presupune, deci, o acfiune con- trolabili in producerea de energie pentru sati facerea nevoilor imediate ale unui consumator sau unui grup de consumatori. Satistacerea continud 2 consumatorilor a reprezentat o restriclie serioasi, eare de mult timp impiedicd utilizarea pe scari ling 2 surselor aleatorii de energie. Schema propus% in cadrul articolului de fat utilizeazi echipamente ale ciror aspecte con- stuctive sint deja cunoscute. Se apreciazd ei noua ordine in pretul combustibilului este aceea care impune astizi utilizarea competi tiv gi economicd a surselor aleatorii de ener- gie. Coneeptul de producere # energiei prin aero- generatoar Acrogeneratoarele nu reprezinta in sine ceva nou, maginile eoliene au fost utilizate in teh- nologiile ‘de incepnt care an apreciat valoarea acestui ,,combustibil” gratuit, chiar si aleatoriu, pentru hecesititi de irigatie’in agricultar’ san in industria moriritului. S-a dat dovad’ de o ingeniozitate deosebiti in gisirea de noi solutii pentru cresterea ran- damentului_ conversiei, tinindu-se seama de o gami angi de viteze posibile ale vintului. Datoriti disponibilitatii stochastiee a sursei eoliene de energie, asemenea mori eoliene mu sint adeevate pentru o societate eu o industrie dezvoltat, unde producerea de energie este controlati de consumul esteia Asadar este nevoie si se introduc’ concep tulde ,,lae-tampon” (lac de stocare a energie). Conceptul de lac-tampon reprezint& o schema programatied eu scopul de a ccmbina compo- nente si echipamente deja existente intr-un sistem rational cu cost minim, dar ea expaci- tate tehnic% pentru producerea de energie con- trolabili in seopul de a face fat% corespunziitor variatiilor de putere ale consumatorilor (fig. 1). Aceasti ultima cerinfi este esentiali daca comportamentul stochastic al energiei eoliene e poate adapta corespunziitor variatiei inde- pendente a necesarului de energie al consuma- torilor. In scopul indicirii caracteristicilor echipa- mentului bazat pe. principiile aerodinamicii, cuvintul ,,aerogenerator” va fi folosit de. lungul intregului articol. Bazate pe prineipiile moderne de proiectare din aerodinamied, aceste echipamente ar pntea avea un diametru de aproximativ 49 m si capacitate de 500 kW in eaul prezentei unui factor optim de dens tate eotiank. 233Echipamente cu astéel de caracteristiei au fost deja construite in anii 1950 in Marea Bri- tanie de ,,Electrieal Research Association (prototipuri moderne de aerogeneratoare au. fost realizate ined din anii 1930). Utilizind aceste echipamente in amplasamente adecvate, ele san dovedit a fi un succes in_realizaren criteriului economic esenfial [lire/kWh pro- dus], mentionat anterior. Cu toate acestea, in La un moment aleatorin in timp, indepen dent de modul de producere a energiei eoliene, se obfine energie electrici prin intermediul generatoarelor hidroelectrice (5) ea wn ,,input” adecvat in sistemul energetic national (6), in concordanti ea curba de consum a sistemnlti, Consideragii generale asupra sistemului Aga cum se poate aprecia din studiul siste- acea perioad’ cind combustibilul era relativ mului de mai sus, produstl randamentelor crite patere [2] ioe a’ ele) \ or provecrie » |=» hAA LAC TAMPON _ Timp timp Fig. 1. Interfata lae-tamnpon icftin, sistemele cu utilizare aleatorie a energiei nu s-au justifieat din punet de vedere economic Astiizi sau inregistrat suecese remareabile in tebnologia aerospapiaki. Aceasta include metalurgia propulsiei cu elice de pind la 6000 CP, elaborarea unei teorii adeevate a proiectinii sistemelor aeropropulsate. in plus noul spectru al pretului_ combusti- hilului, cit si limitele de fezabilitate a aero: generatoarelor cu o sursi alternativd de ener nbat si ele, Estiméri curente arata ck un factor eolian de inedreare de aproxima- tiv 25%, raportat Ta valoarea nivelelor de con- versie, ar putea face ca aerogenerstoarele si devini competitive intr-o tard ea, spre exem- plu, Marea Britanie. Acest Ixeru ‘inelade fap. tul’c& energia eoliand suplimentara din timpul ievnii este echilibraté de ratele de consum mii- rite ale energiei in acest anotimp. Seeventa general de amplasare a unui aran- jament de tip lae-tampon este prezentati in figura 2. Energia electrick produsi prin intermediul aerogeneratoarelor (1) este folositi de pompele hidraulice (2). Acester reprezinti grupuri de Pompe projectate in scopul de a funcfiona en un randament maxim de transfer al energiei. AAceste pompe de inalt randament transvazeazi apa din rezervorul inferior (3) in rezervorul superior (sau lacul hidroenergetie de acumulare) (4), corespunzator disponibilititii temporale a energiei eoliene, Astfel, este posibili si aera- “a ecologica a lncurilor, care are utilizdiri mul- tiple, ca, spre exemplu, producerea de api potabilt 234 sisi de energie — consumator partiale’ ale componentelor acestnia (randa- ment mecanic, electric ete.) limiteazi in mod sever ,,output®-nl energiei nete a schemei. Acest Iueru este adevatat in termeni de efieientit a conversiei aerodinamice, datorit, pe de o parte, mediului fluid, cit si factorului de densitate eoliand. Actualmente sint dowd motive super: ficiale de a nu considera energia eoliand ea 0 sums alternativé practiced de energie. Motivul cel mai des relevat este acela ea costul real al energie’ electri¢e conventionale Iuat. in ana- liz este nesatisfXedtor, datoriti puterii_ insta lute a. diferitelor echipamente din_ sistenvul energetic (de exemphi costul per KW relativ la investitia in echipament si costal per kW relativ la combustibilal utilizat). Cind aceste dow componente sint rafionalizate in mod corespunzitor printr-wn cost anual de amorti zare, costul antal al combustibilului reprezint’, jumatate din costal total anual. Datorita eri- zei_ mondiale a energiei, proportia costului combustibilului in costul total anual al energiei electrice atinge valoarea de aproximativ 86% (exeluzind eostul ew vetvibutia salaria{fior in treprinderii). Agadar, economiile de cost la combustibil pot chiar mai mult decit compensa pierderile de randament atribuite utilizirii aerogenera- toarelor, finindusse ins seama ed sint necesare amplasamente corespunziitoare. In al doilea rind, amplasamentele in clima- tul maritim due la o stabilizare a factorulut de densitate eolian& si prin urmare la acoperi rea corespunzitoare a cererilor sezoniere de energie. Multe regitini muntoase au conditii ENERGETICA % 23 & 1975 & Nr. 9-10oarecum similare ale esantioanelor de energie eoliand, Cind aceste date specifiee sint corelate cores: punzitor printr-un model de simulare, se pot evalua corespunzitor amplasamente ” indivi- velor enregetice. fn plus, npare necesar de a nu folosi extensiv combustibil nerecuperabil in centralele electrice conventionale de mare putere. De asemenea, multe previziuni ale modelelor mondiale de alocare a resurselor ae duale pentru aplicafii justifieate ale folosivii puterii eoliene. Bate evident ed, din motive economice privind productia energiei, sute de instalatii eoliene nu indeplinese criterii esentiale legate de costul per kWh al energiei produse. Studiile intre- prinse se bazeazi pe instalarea de echipamente competitive si nu au luat in considerare uti- lizarea hidrogenului zi a pilelor de combustie ca baze de cost pentru asemenea echipamente. Ite scheme de amploare si de stocare a ener- giei ar putea include utilizarea de ,,roti zburd toare” (flywheels) sau galerii subterane pentru pistrarea aerului comprimat. Astiizi este nevoie de un punet de vedere mai , bazat pe citnostinge ale teoriei sistemelor, atit in termeni de nt economies cit si prin darea in folosinta in termen util a obit ENERGETICA * 2 & 1915 * Ne. 9-10 Seliemi principiala a sistemului aerogeneratoare Jae de senna. indicd necesitatex pentru o produetie folosind rezervele proprii, astfel ci exporturile descres: ‘tre fostele {ri importatoare de astfel de materii prime, ele dezvoltindu-si produetia lor proprie in’ aceasta directic. Energia electricd produsi prin intermediul aerogeneratoarelor oferd posibilitatea utilizarii unui ,,combustibil local”, eit si experienta industriel aeronautice. Thvestifiile se pot esa lona pe o perioad’ mai lund de timp, in eta. pele inifiale utilizind resurse financiare mai mici. Rezultate ale unui model de simulare in stadiul initial de cercetare a fost deja investigat un model de simulare eare studiazi efectele stocirii energiei prin utilizarea sub-jemelor deserise anterior. Modelul energie’ aleatorii_ este reprezentat in figura 3. Acesta constituie un model integrat de simulare teh- nieo-economicd de un interes si seop general, nepractie din punctul de vedere al obieetivelor de control impuse de consumator. BunKoarl, odat& cu eresteren numirului de baterii eoliene, situatia se poate schimba? Se pot considera, de asemenea, pentnt studi in viitor, efectele a ~s as 1 Lyi 1 hep leii de / Fi 1 gots Outputul sar- mt pe i A AW awh AW Conerfoore — Fanefiode Converhare te introre —“shevane Ge ware ae cube clsehi a Fuente, cchole Fig, 8 Structurd simbotied pentra modelul de simular. capabil si studieze si alte surse de energie probabiliste ale grwpurilor mari de baterii cu caracter aleatoriu, ca, de exemplu, energia _eoliene pentru o transmisie direct’ pe o bazk solark sau a mareelor. Acest model ‘studiazi nu numai corelajia parametrilor fiziei, cum ar fi eficienta componentelor ete., dar gi aspectele economice legate de investitia si cheltuielile de exploatare relativ la o valoare de amorti- zare A echipamentului considerata la nivelul economiei nationale. Caracteristicile stochastice ale energiei eoliene sint considerate pe o peri- oad’ de un an, in seopul de a determina coreet cheltuielile de amortizare cu echipamentele, output”-ul final prezentat reprezentind costnl pe unitate de energie electrics produs in com- paratie eu costurile conventionale. ‘De mare importan{& este faptul ch astiizi se analizeazi comportamentul sistemului total in functionare. Asadar, utilizind aceast& abordare, cerinfele de limitare a costului cit si cele e la proiectare se definese apriorie in- i de proiectare a unui serogenerator. Aceasta este valoarea deosebiti a cercetiirii in aceasti etapa, inainte de a se trece la pro- iectarea propriu-zisi a echipamentului. In fi- gura 3 se indies faptul e& modelul asiguri ia direct a energie’ produse de aero- generatoare ciitre sistemul energetic natio Acest lucru se datoreste faptului ci periodic tea oxcilatiilor energiei eoliene ar putea cauz perturbatii sistemului, in acest caz devenind 236 proportionali. Rezultatele unui model de ealeul pentru cerintele fizice, o alti fazi de Inern, indict rezultatele pentru sistemul de cost. O versiune graficd a rezultatelor obfinute se prezintd in figura 4. Aceasta este un rezultat esential pen- tru motivele determinante de Inare a deciziilor in legitur’ en investitii la nivel national, | cout ct anontuoe [esi Cy clara de casa ead. Fig. 4. Evaluarea tehnico-economicd a Scheme’ lae-tampon atrogeneratoare ENERGETICA * 22 & 1975 * Nr. 019Figura 5 se poate folusi pentin evaluarea unor anumite regimuri si localiziri ale rezervoarelor pentru acumulare. Se indick faptul eX un lade acumnlare trebuie si fie suportat de un numir corespunziitor de aerogeteratoare pentru via- + ofel anand orlen (80 a ‘uct de compe ee a Fig. 5. Analiza sealet operationate a unui tip de proieet de ‘arogenerator ‘Coosa atonal bitrockecteioe; 9 — rewuien, Ue Soe 5 Dilitate economicd, chiar Iuindu-se in consi- derare 0 perioadi’ de depreciere indelungata pentr barajul de acumulare. sistemului ind facilitati de stocare prin_pompare deja existente sau baraje si amenajiiri tidro- clectrice, costul total al unei scheme de acro- generatoare si lac-tampon se poate reduce Un rezervor hidraulie refine energia. potential’ prin intermediul structurii ei monolitice. Bunt oar’, nu apare nici o diferenti dacd aceast component important « sistemalui_ este uti lizat& intr-o combinatie a energiei hidroelec- trice din riuri, stocare-acumulate conventio- nal si ca lneuri-tampon. Acest Iuera este in special interesant in firile unde precipitapiile atmosferice sint sezoniere, in acest caz find necesar un lac de acumulare cu nivel seizut. © schemi de lac-tampon necesita pompe si generatoare hidroelectrice, in comparatie cto combinatie de pompi-generator, utilizaté in unele aplieafii ale centralelor de pompare-acu- mulare conventionale, in cazul in care exist’ conditii ideale de vint si amplasare a lacului de acumulare, prin exa- minarea figurii 6 se pot observa avantajele complete atunei cind este necesaré o puiere suplimentar’. Costul variabil al combustibila- Ini lichid poate fi utilizat in indicarea direefii- lor practice pentru evaluarea pe termen lung. ENERGETICA & 22 & 1075 & Nr. 910 ercetirile sistemice pot fi utilizate direct) si Si ajute in mod util proiectarea sistemului din punet de vedere aerodinamic. Indicatiile generale existente in urma acestor studii pot fi utilizate pentru producerea de cantitati semnate de energie intr-un vitor apropiat. Astizi necesarul de energie este in continu’ crestere; proiectarea corespunzitoare a unot astfel de sisteme va conduce in curind la tre- cerea lor in fabricatie. Valoarea combustibilu- \ui utilizat find gratuita, costul sedizut al generstoarelor cu o ficient rezonabili poate conduce la costuri competitive. Beneficiile mar- ginale aduse de procedee sofistieate de proiec- tare (precum si costuri de produetie) ar putea si nu justifice un cistig ueinsemnat: in efieienta sistemilui, ‘Tipurile de proiectare de genul ,,non-clice” ar putea, de asemenea, fi vtilizate; in general, cle sint relativ nelimitate de restriefii de resis tent aerodinamied. In acest caz capacitatea mérité a puterii produse ar putea duce la o marire a gradului de folosire a amplasamentelor eclor mai eficiente. Aspectele pragmatice des- crise anterior trebuie si fie luate in conside- rare eu. precidere. In etapele de proiectare a sistemului, mo- delul poate fi utilizat pentru a asista pe pro- unnte pai iveshf re fenton her |G ste oy eros) oon i 18 oo — {seasons it baal’ Pig. 6, Costul medi per baret petrol plus eostul anual de autortizare al unel centrale conventfonale eehtvalente pentra nivelele date ale sursei anuale de energie jectant in evaluarea cantitativ’ a propunerilor teoretice. Astfel, evaluarea tehnologicd este de cost minim, fir a fi nevoie de constructii-pro- totip deosebit de scumpe. Coneluzii in S.U.A., spre exempla, ca unsare @ unui contract “de cereetare finantat de Fundafia National de Stiinta, se ieste sama de 1 milion dolari in domeniul gisir competitive de energie potential’. in Marea Britanie in domeniul aerogeneratoare- lor si al teoriei dinamice a comportai 237in amplasamente corespunziitoare sink deja avansate, Se crede eX aveste cercetiiri se vor extinde prin folosirea avantajului eapacitit lor potentiale oferite de industria aerospatial fn Romania studi anterioare asupra. uti- ligirii_aerogeneratoarelor indie fezahilitatea folosirii energiei eoliene in regiuni ea Moldova si Birdigan. Modelarea pentru evaluarea tehno- logics poate, evident, ajuta limitele energetic si economice ale aplicirii aerogeneratoarelor Studi! aplicate privind amplasarea economics centralelor hidroelectrice ar putea fi nece- ¢ ca suport pentin un sistem lac-tampon cu_ aerogeneratoare. intr-o perioad’ de restrie{ii energetice, noile surse cit si noile tehnologii de energie nu tre- buie si fie desconsiderate. Experimentarl privind pornirea dupa oprirea de simbata pina luni (28ore) a unui grup cu condensatie de 50 MW, in vederea functionarii in regim de virf Ing. M. G. Pop si ing. D. Amai R. In condifiile sistemului energetic al B.S (dotarea in ultimii ani cn grnpuri de puteri mari) si tinind seama de alura curbei de sar- cin electric, se pune problema folosirii ms economice a grupurilor de condensatie ew para metri si puter’ medii (25. si 50 MW) in tim- pul golurilor de sareini, cind acestea functio: heazk en sareink variabil (in zona de vit a curbei de sarcina), S-a demonstrat [1] e& modul optim de pre- Iuare a variatillor mari de sireind eu astfel de grupuri const& in oprirea lor in_ gol de sarcing Si repornirea eit mai rapid&. Regimul optim de functionare in perioada golurilor de sareini se alege pe baza unor caleule de economie de cdldurk necesitind : — experimentiri complexe la minim teh- nie [215 — experimentiri de porniri_ norm: niri secelerate en parametri alunee [4] in revista. ,,Bnergetiea” ur. 10/1971 5-3 prezentat solutia pornirii in timp minim a blo- cului PK 10-P-VK-50 dupa opriri de 6-6,5 ore. * Mihai G. Pop este eereetator stintific la ICE Dumitru Amariutel este inginer ta, ICEMENEI de, por- ori [3], 238 © societate puternie industrializat® are ne- voie de energie pentru acoperirer necesitii{i- lor industriale si de consum la preturi de cost aceesibile si in acelasi timp ugor disponibile. Cereetarea in problemele aerogeneratoarelor este necesar si {ind scama de aspecte sistemice legate de consideratii economice, fizice si aspecte practice, Pnergia eolian’ nu este poluanti, com- bustibilul este gratuit, ji, in amplasamente bune, pre{urile pot deveni competitive, Inves- tifia poate fi esalonath astfel incit ea se poate recupera odati eu progresul proiectului, Studiile efectuate justified eficienta evalud acestui tip de surse de energie vii (Arve int In veduete ta 4 torrie 1838) liza regimul de pornire alunecatori se impune : a blocului inaintea Pentru a putea re aceelerata: cw parame’ ii termi — analiza pornirii; = determinarea eforturilor Ia eare sint su- puse in timpul pornirii principalele elemente ale grupului (tambur, colectorul suprainedlzito- mui, conducta de abur vid, careasa turbinei) ; — caleulul timpului minim de pornire alizarea unor modifiedri constructive ; elaborarea unui nou mod de pornire eare au solicite prineipalele agregate ale grupului, si fie economic si sk se ineadreze in functio- narea in regim de virf. Articolul de fata trateaz rezultatele experi- mentarilor privind pornirea de la cald dupa oprirea de simbita pind luni (28 ore) a gr lui VE-50 (90 ata, 500°C, 50 MW) PK-10 P/230 t/h, 100 ata, 510°C de la Centrala termo- cleetrick Parogeni. Blocului i s-au adus urmatoarele modified : imbunditatirea cireulatie’ apei in spagiul salin al tamburului prineipal al eazamului ; — iniiriver drenajelor de pe condueta prin: cipaki de abur vit insintea admisied aburului in turbind ; — ingrogavea izolajiei cilindrului turbinei in partea inferivard plantarea unor”p mentare. wte de misurd supli- A, Experimentiri preliminare Incirearea accelerat& a Dlocului se poa realiza cunoseind starea termick a blocului inaintea pornirii, cit si posibilititile maxime ale grupului in ce priveste ritmul de erestere a presiunii si a temperaturii aburului supra ERGETICA & 23 1975 & Nr. 9-10incalzit, vitmul admisibil de erestere a turatiei si, respectiv, sareinii_turbinei, In eursul’ anului 1970—1971 sau efectuat incerciri de pornire dupi opririle de 24 si 28 ore. Experimentirile s-an efeetuat dupa instruc. tiunile de pornire ale firme’ constructoare ; deci cazanul si turbina au fost pornite separat Turbina a pornit eu abur vin din bara colee: toare, iar eazamul a fost legat la bara de abur in momentul atingerii parametrilor nominali S-a constatat experimental ei, atit dupa oprirea de 24 ore cit si dupi cea de 28 ore, starea termied a blocului este aproximativ aceeasi — presiunea aburului in sis- temul fierbitor at cazanului = 2—5 kgtfem® temperatura metalului tamburului neipal al cazanului in medie 130° metalului pr — tempertura medic a suprainedlzitorului prineipal temperatura metalului conduetei de abur vin 170°C; — temperatura eareasei turbinei in zona treptei de reglare 220—250°C Evaluarea posibilititilor maxime ale gru pului se face prin caleule dup metodele pre zentate in {2] pentru cazan si [3] pentru con ducta de abur viu si turbina. in timpul experimentarilor preliminare sa urmirit miisurarea tuturor parametrilor nece- sari in curse? nei porniri la bloeul eazan-tur- pin. La pornirea dup 24 ore cazanul a functio- la inceput cu un singur arzitor de pe rin: dul de jos ; ca urmare, eresterea de temperatur a apei saturate si in special a aburului produs a fost Ient& Ia inceput si brused. dupa aprinde- rea unui al doilea arzitor de pe rindul de jos Valoarea maxima a cresterilor de tempera turd 2 fost de 2°Cjmin la tambur si 6°C/min ly suprainedizitor, inst diterenta maxima de temperatura Ia tambur Af, ma depisit 45°C (tig. 1, 2, 3). Cresterea de presiune s-a produs relativ mai repede in prima perioad’. O astfel de variatie a parametrilor nu este avantajoast utter por hiti bloc rapide, deoarece potrivirea intre tem- peratura diverselor pirti ale blocului ar nece- sila an timp indelungat. in timpul incerearilor de pornire dup’ rea de 28 ore sa wrmirit realiza lufii a parametrilor aburului care s& corespundi unei porniri bloc rapide. Aceasta necesita o erestere relatiy lent a presiunii la inceputul pornirii (fig. 4 si 5). S-au obfinut erester? de temperatur’ ale aburului sprainedlzit continun eu viteza de 6'/min, eresterea temperaturii metalului tain. opti rea unei evo: ENERGETICA % 23 * 1915 * Nr. 9-10 Fig. 1. Comportarea turbinel In cursul_pornirti experiae wo wa) Tale dupa 24 ore oprire eters area intararal Comportarea tambaraluk tn eursul pornteti expe ‘mentale dupa 24 ore oprire Velen ating Pig. 3. Comportarea suprainedzitorulut in eursul porate fexperiinentale duph 24 ore oprire: 239purului ficindu-se eu 1,5—2°C/min. In acelasi timp, diferenja de temperaturi intre genera Depromo ch sree hes crm ae toarea superioar si inferioar’ a tamburului | ns | a fost de 90°C. | Zapcene ct eemine Vietine) Aone? 1 | i 5 ¢ or x Fig. 4. Comportarea turbine! Im eursut pornisls dupa 28 ore oprire Fig. 6. Diagram de pornire dupa oprirea de 28 ore Tia pornirea turbinei s-a observat c& Ia timp mare de cregtere a turatiei, de Ix 03000 rot/ min (1,5 h) ricirea metalului in zona roti de reglare este nesemnificativa (fig. 4). Turatia pentru care a inceput incdlzirea metalului la fata Ini interioar’: a fost cuprinsi intre 500 gi 800 rot/min. Prin analogie cu situatia intilniti la pornirile dupé opriri de 6—6,5 ore, se va numi turatie stabilizaté (rratia de 500 rot/ min). Astfel, eu toate eX pornirile turbinet dup’ 6,5 ore si dup’ 24 si 28 ore sint considerate de Ja cald, deosebirile mari intre stirile termice inigiale determin’ aparitia starii stabilizate intr-un eaz 1a 12—15 MW gi, respectiv, la 500— 800 rot/min. Astfel se explicd de ve se mireste timpul de pornire in cazul pornirilor dupa opriri de 28 ore faja de cele dup opriti de Figs 5. Comportares cazanutsl UK-10-P sn tmp por: . nirit experimentale dupa 28 oF6 opsiee 6—6,5 ore, finind seama de faptul ei starea {i (Mnnsancahhiiniwasts —cutcaacswwweonee: Stabilizata trebuie atinsi teoretic istantaneu. 240 ENERGETICA & 23 4 1975 & Ne. 9-19Fig. 7. Schema simplifieats 3 legaturli pe partea de abur dittre eazanul PK-10 $1 turbina VK-50, ‘azele procesului de pornire de la cald si mirimile de control Folosirea intregii cantitati de e&lduri inma- gazinat de citre bloc inaintea pornirii de la cald este prineipala condifie tehnie’ si de eco- nomicitate a pornirii oriedrui bloc. Pe baza acestui prineipiu trebuie fcuk corelarea mane- vrelor de pornire a cazanului si turbinei. Expe- rimentirile preliminare au conturat trei faze (momente) in cazul pornirii bloc rapide dupa opriri de 28. ore a) Faza potrivirii paranetrilor_aburului vin pentra admisia in condueta principald de abur. Momentul introducerii aburului in conducta de abur viu este determinat de temperatura metalului conductei (tare = (25-30) + tooniucia)- In acest moment parametrii de control sint (fig. 9) emperatura aburului suprainedlzit : 225 — 230°C — presiunea aburului in tambur: 5 ata (fig. 8). b) Faza cresterii lente de presiune pind la atingerea turatiei stabilizate a turbinei (fig. 8). Momentul introducerii aburului in turbind este determinat de temperatura metalului tur- binei in zona roti de reglare dupi 28 ore. Vemperatura aburului la intrarea in turbind in acest moment trebuie si fie determinatd astiel incit (dup% laminarea in ventilul turbi nei si destinderea in roata de reglare) si fie mai mare sau cel pufin egal cu temperatura, metalului in acel loc. ENERGETICA % 22 & 1975 * Nr. 9—10 Pentru determinarea temperaturii_aburului Ja imtrarea in turbin’ tru diverse valori ale presiunii la intrare, astfel ca temperatura aburului in camera roti de reglare si fie egal | denies acaitn PA herb 50 00 Fig. &. Bvolufla prestunif aburutui im tamburuprineipat al cazanulai PR-10 tn enrsul pornirii vapide dupa 28 ore price cu temperatura metalului dup% 28 ore oprire, se face urmitorul rajionament : — In primul moment, procesul de destin- dere in turbind este o izoentalpie. Presupunind cA temperatura aburului in camera rofii este 241egal cu (emperatura melalului, rezult& pentru vedere c& Intre momentul admisiei aburului in diverse presiuni la intrare urmitoarele tem- — turbind si cel de atingere a turatiei stabilizate peraturi ale aburul se scurge de obicei un timp mai mic decit, cel de inert'e al cazanului, rezult& eX o bunk pro- : cedura de alegere a temperaturii aburului la Pyp ala 5 | 20 | 25 | 30 | | intrare ar fi 0 mediere a acestor_valori | - Introducerea aburului in turbink eu teu oy mcesar 260 | 20 | 283 peratura mai mick in anumite limite deci | temperatura teoretic necesari la presiunea, respectivii mu determina decit o usoard ricire metalului turbinei in zona rofii de reglare, are este avantajoasi din punctul de vedere — Dup& inceperea invirtirii rotorului, des tinderea in turbina se face foarte mult in zona rofii de reglare si neglijebil in restul turbinei: z , Fe eee determinant ci ke al pornirii, deoatece micsoreazt diferenta de turatia stabilizaté, 800 rot/min, aburul de — tempertturt in flange la sfirsitul procesului, 500% si 90 ata ne’ destinde pind ta Ort ata si In consecinjé, parametrii aburului la intro- 250°C. ‘Astfel ssa determinat randamentul ropii—“‘Meerea in turbind trebuie si fie : de reglare, considerindu-se ea acesta depinde — ean aburalui 2 rc mult de turajie pina la sineronizare. Cu acest supraine’l aburul Cae randament si stiind cX temperatura aburului ee a cy la turatia stabilizat& este egal cu temperatura ©) Faza atingerii parametrilor nominali. metalului in zona roti de reglare, rezult’, pen- Aceasta este marcatd de intensificarea focuri tru aceleasi valori ale presiunii Ia intrare, urm) lor Ia cazan, determinati de iminenta atin- toarele temperaturi : geri turatiei de 3000 rot/min ta turbind. Din acest moment, necesarul de abur debitat de cazan crete puternic (corespunziitor unei cre: a mo | 0 a sareinii de 1,5—2 MW/min), fa fel pre- | —| siunea si temperatura aburulti vit, Ficindu-se | 385) 102 415 | 425 | 435 astfel posibild incdrcarea cu parametri aluneca- tori ¢ observa c& acelorasi presiuni ale aburului Parametrii estimati ai aburulut sint : le corespund, in cele dows situatij, doud tem- — temperatura aburului de mult diferite. Avind in supraincalzit 350 — 400°C — presianea aburului supra- incalzit 15-20 ata Heterminarea cu exactitate a avestor para- inetri se face in eursul pornirilor bloc experi mentale. Pentrt ¢4 momentul intetirii focurilor la cazan este determinat de atingerea tura- fici de 3000 rot/min Ja turbind, intervalul intre cele doua momente caracteristice este finctie de viteza de crestere a turatiei turbinei. S-au fieut determingri experimentale ale acestui interval de timp in funetie de temperatura metalului careasei in zona rofii Curtis. S-a - constatat ei timpul cresterii turatiei este de epeschcodeing | $5 nin ein ‘temperattra.metalulti.in_-zon | rofii de reglare este 190°C si 20 min cind tre = 230°C. Astfeis-a putut situa momentul intefi- vii focurilor eu aproximativ 20—30 min din momen¢ul introducerii aburulai in turbina. In aceasti fazi nu trebuie depisiti dilatarea relativi de -+2 min si diferenta de tempera- turk Ia flange de 130°C (fig. 9). Fig. 9 Experimentiri finale Page ek ha Sega ape ee ene a in uma experimentirilor finale s-a dovedi {t'metalutul = Jos in etngn fot Oures} 4 twrnperatura melita a suprarea diagrama de pornire propusi (fig. 6) este ‘erage mctaiel W ester & paul ral Gute temperaure —Vakabild in realizarea unor astfel de porniri, eu ‘wetabutus conduetes de abur viuz 8 ~ temperatura metaluki venga de abur urmitoarele observatii TE teeth, at ier ‘In mentinerea parametrilor aburului la nt 18 = temperate metafta — sue corp taPiat ~ mm sfirsitul procesului de pornire intre valorile 242 ENERGETICA * 23 % 1975 Nr. 9—10adiisibile, 0 importan{A deosebit_o are nto- mentul intensificdrii focurilor, stabilit anterior la minutul 90, Prin intensificarea focului la am moment anterior s- obfmut 0 devansare a momentului atingerii temperaturii nominale a aburului eu o ori sia presiunii nominale cu aproximativ 30 min (fara insi a depisi, con: form caleulului, valorile admisibile ale eforturi lor termice atit in metalul {evilor suprainedlzi- torului, tamburului cit si al conductei de abur viu yi turbinei) (fig. 9,°10, 11). He zt penal tstra ale da | * faote fe Olt =O ta 1K | Dae oe Fig. 10. Comportarea metalulul tamburului principal sl a colectorului supratnediztorului eazanului PK-10 P in eursut ppornitilor rapide dupa 28 ore oprive, Ay 4, 8) Fig. 11. Anmplasarea punetelor dew boul PK-10—P. WF Ja tambural caza- — Cu toate c& admisia aburului in tu si momentul cresterii saveinii au fost devan- sate cu 30 min, respectiv 5 min, s-a putut mien- ENERGETICA % 23 % 1915 & Nr, 9—10 fine temperatura aburului suprainedlzit intr limite admisibile (mentineres s-a ficut printr-o incireare accelerat& a turbine’ pind la 20 MW) (fig. 6). — Rotirea arzitoarelor trebuie si se fac: pind la momentul intensificarii focului numai intre arzitoarele din rindul de jos (preferind in eazul dat arzitoarele 5 si 7). Coneluzii — Experimentarile au demonstrat ei ble cul PK—10 P—VK—50. funetioneaz eu re- zerve de elort apreciabile (in raport eu limi tele admisibile) in regim de pornire bloc rapida dupA opriri de 28 ore. — Cu modificdrile constructive necesare, tim- pul de pornire @ blocului se reduce de la. mini- mum 214 minute la 160 minute. Bibi Ul] Pop. MG, Tardos, G si Baden, A. Stabitirer ‘modului economic de funclionare a grupurilor de conden- sofie de putere medie in timput golurilor de sarcind. tn: Energetien nr. 7, 1974 B] Popa, T. Considerapit ew privire ta functionarea grax purilor turboenergelice eu presiuni aluneedtoare. In: Enet- sgetien nr. 2, 1971. 1B] Popa, T. Contribufti la studiat funefiondrit blocuritor energetice cu paramelri alunecitort, ‘Text de doctoral, Tnslitutul politehnie Bucuresti, 1971 HM] © * * Stabitirea relafittor de cateut at sotietartior ix perclltlanburatui eazanulut PK-10 P st careaset turbinet VK-50 la CTE Paroseni. Luerare 1CEMENERG, iunie 1970, [5] Georghiu, $l, Pop, Msi Tardos, G. Vi dadmisibile de inedtsire ta eacanele eu ctreulajte natural: In: Energetica ur. 12, 1971 [6] Ulrich, E. Die Bereehnung und graphisene Broil lung der zutassigrn Auftel2 und ADRAAL Geschwindigkel- fen von Hoblzplindern unter Ennendvuck bet quasistatice hiiren Temperaturfeld in der Wand. In: BWK nr. 18, fan, 1968. (ariat 5 eacte Ia T august 4939Citeva posibilitatl de accelerare a protectillor prin relee intr-o intreprindere industriala” Ing. E, Covar** In ultimii ani, in multe intreprinderi indus- triale au fost Tuate méisuri de mentinere in funetiune a procesului tehnologic Ia goluri de tensiune care au o durati + mai mick decit durata teqq maximi admisi de procesul tehno- logic. Cresterea duratei “seq impune modificir ale instalatiilor tehnologice si este costisitoare. Mai avantajoasi, tehnie si economic, este reducerea duratei_golurilor de tensiune prin accelerarea protectillor prin relee gi a alito- matieii de sistem. In articolul de fath sint redate citeva posibilitaji de accelerare a pro. tectillor prin relee intr-o intreprindere indus- trial e de curent 1. Aeeelerarea protectiilor maxi temporizate Tn [2] a fost analizata posibilitates treptei de timp de selectivitate At. In cele ce urmeaz se vor analiza posibiliti- tile de reducere a numérului de trepte de timp de seleetivitate. Aceasta depinde esential de schema electried de distributie si trebuie avuta in vedere la proiectarea sistemului intern de alimentare eu energie electric’. Pentru aceasta, se Va evita alimentarea in caseadd a stafiilor cleetrice, deoarece fiecare statie contribnie ou doud trepte de timp (0 cupla si o alimentare) la eresterea tuturor temporizarilor in amonte. De asemenea este de observat c racordarea generatoarelor la bare contribuie ew o treapti de timp la eresterea temporizirilor protectiilor cuplei, fiderului de alimentare normali din statia’ respectiva, precum si ale protectiilor tuturor elementelor din amonte (spre tins. formatorul de 110/63 kV) [2}. ‘otusi, chiar pentru un sistem intern de nentare cu energie electricd determinat (exis- tent), valorile temporizirilor protectiilor maxi- male, necesare pentru asigurarea selectivitifii, diferd in funetie de schema electric de distri- bufie momentank (schema operativa). Astiel, protectia maximali a fiderului statiei de 6 KV, 250 MVA (fig. 1 din [2}) este temporizata cu o treapté At mai mult decit protectia maxi- mali a cuplei, iar aceasta, la rindul ei, cu o treapti Af mai mult decit cea a pleciirilor * Acest articol este im legiturd eu articotut ,,Partheulai ‘afi ale utilizarii unor tipurt de proteetit prin relee inti-un combinat chimic ew proces tehnologic continu” publicat fn revista ,,Energetica, ne. 7—8, 19% Eugen Covar este’ ingines protectant la 1PU reducerii 244 6 KV, pentru a se asigura selectivitater de declangare la seurteireuit in eazul alimentarii prin cupki (pe sursa de rezervi) a unei sectii de bare. Aceasta implied o diferenta de dowi trepte At intre temporizarea protectiei_maxi- male a fidernlui si cele ale plecirilor 6 kV. Aceasté diferent (2 At) nu mai este necesara in regim normal de funetionare eind cupla este deschisi, ci este suficient% 0 treapti At. Pentru aceasta, protectia maximaki a fideru lui trebuie sa’ aibi douk tempor (dou relee de timp) distantate la o treapti At, Tem- porizarea mai mie (egal cu cea a cuplei din statia 6 kV, 250 MVA) va fi blocati dack cupla este inchisk. Aceasta necesita transmite rea informatie’ ,,cupla inchisi” intre statia de 6 KV, 500 MVA' si statia de 6 kV, 250 MVA (deci’un cablu de comand suplimentar) (vezi fig. 1 din [2]). Mai mult, in statiile eu alimen- tare radiali (fair generatoare sau intereone- xitni eu CET), faptul ch protectia maximals de curent a cuplei_mu a demarat (releele de curent mu gi-aw inchis contactele), desi intre- ruptorul este anclangat, araté ed declansarea intreruptorului mu va surveni, deci nu trebui asigurata selectivitatea Ia declangare a fideru- Ini fat de cupli. De aceea si in acest caz protecfia maximal a fiderului poate Iuera cu temporizarea cuplei. Generalizind ideex de mai sus, in schemele clectrice de distributie eu alimentare radiaki temporizarea protectiei maximale a unui cle- ment de schema poate fi coborit automat la nivelul temporizirii protectiei maximale a ele- mentului veein din aval daci aceasta din urma nt a demarat sau intreruptorul este deja declan- t. Metoda se poxte generaliza si pentru sche- tne ett alunentare bilateral, diar luarea in con. siderare a senstilui curentilor complica schemele de protectie si, in plus, utilizarea releclor diree~ tionale nu este posibili in retelele de eabluri cu Tungimi seurte. Metoda poate fi aplicatd in statin de 6 kV, 500 MVA. (fig. 1 din [2]) astfel : Protectiile euplelor yor avea doud tem- porizSri (dowd relee de timp), dintre eare una egal% cu cea a fiderului, iar cealalta cu At mai mult. Cind protectia fiderului licreazt eu tem- porizarea cuplei din aval, protectiile cuplelor Yor Iuera eu temporizarea fiderului. — Protectiile intreruptoarelor de 6 kV ale transformatoarelor vor avea trei_temporiziri (trei relee de timp), dintre care una egal eu ea a cuplelor gi una egal eu cea a fiderului Protectiile vor funetiona astfel: dack o cupli este inchisi, funetionarea protectiei fiderului eu temporizarea protectiei cuplei din statia din aval (250 MVA) atrage funcjionarea pro- tecfiilor cuplei inchise din statia de 6 kV, 500 MVA si a intreruptorului de 6 kV al transfor- matorului 110/63 KV cu cite o treapti At mai putin; daei cuplele din statia de 6 kV, ENERGETICA * 23 & 1975 & Nr. 9-10lui de 6 KV al transformatorului 110/6,3 kV en dowk trepie At mai pufin, Prin urmare, in regi de functionare normal, cind cuplele sint_deschise in toate statiile de 6 KV, pro- iile maximale vor functiona en urméatoarele ri (fig. 1 din [2] — protectin fiderului stafiei_ 6 KV, 250 MVA cu {= 0,8 5, in loc de 1,2 53 — protectia ‘intreruptorului 6 kV’ al trans- formatorului 110/6,3 KV cu t= 1,2 s, in loc de 2,2 s, Aplicarea metodei de mai sus pentru accele- rarea_protectiilor maxinale temporizate este complicat% pentru statiile cu schema dezvoltatd si de aceea nu este recomandabilé decit in cazuri particulare, unde avantajele sint pre- cumpinitoare, Metoda este si mai putin utili dack toate elementele scheniei de distributie, inclusiv barele de 6 kV, au protectii de bazd rapide. Bste de remareat ca 1a baza_ metodei de mai sus sti principiu) imbunititirii selectivitatii protectiilor prin relee prin prelucrarea logic: a informatilor din mai multe puncte ale sche mei de distributie, ceea ce permite reducerea temporizitilor (al caror scop este tocmai gurarea seleetivititii). Dezavantajul consti in dificultatea transmiterii si prelueririi logice a informatiilor si in cheltuielile suplimentare legate de aceasta. Prineipiul de mai sus trebuie avut totdeavna in vedere si aplicat in eazurile particulare in care avantajele precumpiinese. 2, Proteetii rapide harelor colectoare in stajiile de 6 kV selectiva (absclut selec Protectia a barele co- ivi) si deci cea mai rapid’ pent lectoare este protectia diferentiali Utilizarea acestein pentru sta este neindieath deoaree — necesiti: montarea a cite dou transfor- matoare de curent pe fiecare circuit de 6 kV, Cea ce, pe lings faptul ed este costisitor, este 31 dificil constructiv, deoarece majoritatea celu- lelor de 6 KV sint’ tipizate (irk transforma- toarele de curent suplimentare) gi prefabricate 5 — nunvirul cireuitelor de 6 kV racordate la barele de 6 KV ale unei statii este relativ mare, 20—50; — este dificil realizaren aceluiasi raport de transformare a curentilor primari in euren{i secundari pentru toate circuitele de 6 kV. In statiile de 6 kV cu hobine de reactant pe toate plecirile, se poate utiliza protec diferentialS incompletA desensibilizatd fat de curentul maxim de scurtcireuit dup bobinele de reactant. Acesta este cam statillor de 110/6 kV {1}. ile de 6 kV ENERGETICA * 23 & 1915 & Nr. 910 In acest caz, sursele posibile ale wnei sectii de bare sint : un transformator 110/6,3 kV (fune- fionarea in paralel la tensiunea de 6 kV transformatoarelor 110/6,3 kV este permi pentru durate foarte seurte si mu se ia in con- siderare la scurteireuite) san una dintre euple (alimentare de la cellilalt transformator de 110/6,3 KV [2]). Astfel, o protectie rapidi a barelor se obtine previzind cite 0 sectionare de curent pe circuitele cuplelor si transforma- joarelor de 110/6,3 kV. Toate sectioniirile de curent de mai sus vor fi desensibilizate fath de curentul maxim de seurteireuit dupa. bobi- nele de reactanta. Sectiondrile de curent de mai sus acfioneaz si la seurteireuite in bol nele de reactan}%, ceea ce este corect, intrucit, acestea mi sint separate de bare prin intrerup- toare (fig. 1 din [2}). himb, in stafiile de 6 kV ffirk bobine de reactant pe plecari [2] (statin de distributis 6 kV, 250 MVA), protectia diferentiali ineom- pleta’ (sectionri’ de curent pe alimentare si pe euplt) nu mai poate fi aplicati. Pentru realizarea unei protectii rapide a barelor colec- toare se aplicd principiul culegerii si prelueririi logice rapide 2 informatiilor necesare din mai multe puncte ale schemei de distributie. De data aceasta, punctele de eulegere si de prelu- crare a informatiilor se_glisese toate in aceeasi statie si transmiterea informafiilor si a comenzi lor nu prezint% dificultiti (legate de distant) Tn schimb, apar uncle complicatii legate de numérul relativ mare al punetelor din care se. culeg. informatii surse Y Fig. 1Metoda va fi aplicat& mai intii unei stafii eu alimentare radialt In figura 1 este prezentatd explicatia : — dack seurtcireuitul este pe o plecare (punctul £1), relecle de curent ale protectiei cireuitului de 6 kV respectiv se vor excita ; — dac& seurteireuitul este pe bare (punctul K2), releele de curent ale protectiilor plecri- lor mu se vor excita deoarece reglajele lor sint superioare curenfilor de scurteireuit debitati de motoarele asincrone la scurtcireuit pe barele de 6 KV sau in amonte de ele; - releele de curent ale protectiei instalate pe intreruptorul de alimentare se excitt la seurteireuit pe bare sau in aval gi nu se exciti la scurtcireuit in amonte (protectia este desen- sibilizat& fat de curentul de seurteireuit debi- tat_de motoarele asinerone) Din cele de maj sus rezulta e& : — relecle de curent ale protectiei intrerup- torului de alimentare se exciti dack si mumai dack apare un seurteireuit gi sensul curentului este de la fider ciitre bare (protectia este desen- sibilizati faj& de curentul de scurteireuit cu sensul de la bare eXtre fider) ; deci scurtcireui: tul este in aval de intreruptor: pe bare su pe pleciri; — relecle de curent ale protectiei fieetrei pleciri de 6 kV se excit’ dack si numai dack apare un seurteireuit si sensul curentului este de la bare spre plecarea respectivi: (protectia este desensibilizat& fa{& de curentul de seurt- cirenit din cireuitul respectiv ew sensul spre bare); deci scurteireuitul este pe plecare, Rezulti un procedeu de determinare a sen: sului curentului de seurteireuit prin desens bilizarea protectiei maximale fati de curentul eu sens contrar, Procedeul este aplicabil dack raportul eurentilor de seurteireuit : minim in sensul controlat si maxim in sens contrar, este de cel putin 1,5. In astfel de cazuri, procedeut tine locul utilizirii releelor directionale si este chiar mai economic, Plecind de la premisa imposibilitiii aparitie’ simultane a dowd scurteireuite, unul pe bare si unul pe o plecare, si tinind’ seama de cele de mai sus, rezulta : — functionarea simultand a. proteetiilor ma- ximale de curent la intreruptore! de alimen- tare gi la cel al unei pleckri indica scurte pe plecare (deci nu pe bare) ; — functionarea numai a protecti a intreruptorului de alimentare indick cireuit pe bare. Schema de protectie este redati in figura 2. Releele de curent ale intreruptorului de ali ‘int cele ale blocajului AAR Ia scurt- cireuite pe bare sau in aval [3]. Temporiza- rea declansirii intreruptorulai de alimentare la seurteirenit pe bare este necesari pentru a 246 Vatinclees erp om, ENERGETICA & 23 & 1975 # Nr. 9-10 WAT Fig. 2 i i i ipermite blocajul acesteia dack seurteireuitul este pe o plecare (acoper’ timpul necesar- prelueririi logiee a informatiilor). Temporiz rea trebuie si fie mai mare decit timpul de anclangare a unui relen de timp (0,04 5) plus timpul de dezexeitare a releului de timp (0,045) si eroarea releului (0,06 s). Se poate Ina tem- proizarea t = 0,2 5, deci foarte m O schemé similark se realizeazi si_pentra protectia cuplei utilizind releele de curent ale protectiei maximale temporizate. In aceasti varianti a protectiei barelor este controiati demararea protectiilor maximale temporizate {al chror reghj de eurent este mai coborit decit al protectiei rapide) Ia toate plecirile In cazul in care protectia plecirii demareaza, dar intreruptorul respectiv nu declanseazi, protectia rapidé a barelor este blocati. Funefio- neazi cu temporizare mare protectia fiderulut san a cuplei. Avind in vedere eX unele pleciri (motoare de 6 kV) au numai protectie rapid’ impotriva seurtcircuitelor, schema protectiei barelor (fig.2) se poate simplifiea adoptind o treapta de selec- tivitate At = 0,4 s fata de protectiile rapide si nemaicontrolind demararea protectiilor cir cuitelor respective. In acest caz, la refuzul de declansare a intre ruptorului defect (dintre cele necontrolate), declangarea alimentirii (sau cuplei) survine ew temporizare mica, ceea ce reprezint& un avan: taj atit fatd de schema din figura 2, cit si fata de protectia diferentiala a arelor, care nu functioneaz& in acest caz, Prin urmare, in varianta simplifieats imine de controlat demararea protectiei_maximale temporizate a transformatoarelor de 6/0,4kV. Dae curentul de pornire a protectiei maxima- le de curent a alimentarii (cuplei) depiigeste curenjii de pornire a section‘irilor de curent ale tuturor transformatoarelor de 6/0,4 kV, seurt- Cireuitele sesizate de protectin maximal a alimentirii (a cuplei) sint lichidate tr% tem- porizare. In acest caz, temporizarea cu At = 04s a protectiilor maximale ale alimentirii cuplei este nu mai este necesar controlul demaririi protectiilor maximale nici ‘ la transformatoarele de 6/0,4 kV. Nemaiexistind nici un blocaj fata de scurt- cireuitele pe pleciri, proteetia maximali de curent 2 alimentarii va avea don& temporizii, una la At = 0,4 8 cind cupla este dese alta la 2 At=0,8 5 cind cupla este inchi: jar protectia cuplei o temporizare de At = 0,4s. Utilizarea acestei variante (cea mai simpli) la refuz de funetionare a pro- implied un rise : tectiei rapide (de bazi, adie’ sectionarea de curent), seurteireuitul pe o pleeare va fi lichi- dat de protectia de rezervi cu temporizare At =0,4 8, In acelasi timp, alimentarea. san ENERGETICA % 23 % 1915 & Nr. 9—10 cupla declanseazi neselectiv, avind aceeasi tem- porizare At = 04 s. De aceea aceasti variant’i de protectie a barelor mu este recomandabili decit in eazuri in care riseul de mai sus poate fi preluat. De asemenea exist si avantajul reducerii eu o treapti Af = 0,4 8 2 tuturor temporizitrilor in amonte. Revenind la schema din figura 2, in regim de funetionare ew eupla deschisé si alimen- tirile J 1,72 inchise, demararea unei protectii imale temporizaté a unei pleedri conduce In excitarea releului 2 RTp al seetiei respective care blocheazi declangarea prin releul RTp a alimentirii respeetive. In caz contrar, ali- mentarea respectivk declangeazi eu tempor rea releului Rp. Releul RI, care se auto- mentine, serveste Ia blocajul AAR la scurteir- euite pe bare sau in aval (3). in cazul alimentarii unei sectii de bare prin cupli (alimentarea corespunziitoare deschisi), dlocajul declansirii alimentirii in funetiune prin ‘Rp are loc si la demararea protectiei cuplei. Cupla decangeaz’t eu temporizare mick dack pe nici una din plecdrile racordate Ix cele doud sectii de bare mi este sesizat un scurt- circuit (nu demareazi niei o protectie a ples lor) Schema se bazeazi pe faptul ci la scurte cuite cupla gi ambele alimentari nu sint inchise simultan, Releele de blocaj 2 RTp sint eu temporizare la revenire, pentru a da timp releclor de curent care an contactele in cirenitele bobinelor RTp ale alimentarilor si 1 Rp al euplei si-si des- chid contactele Protectia barelor prezentati_mai sus se poate aplica si in cazul alimentirii de la dona sau mai multe surse de alimentare normal si una de rezerva (sau mai multe, dar nu este naual), Este cazul existentei unor generatoare racordate Ia bare. Schema. este indieaté in figura 3. Protectia maximali de curent care supravegheazi suma curentilor debitati de toate sursele sectiei de bare indied dac& seurt- cireuitul se afl sau mu pe bare sau pe pleesti. Controlul demaririi protectiilor maximale de curent, temporizate ale plecdrilor arati dact seurtcircnitul este pe o plecare—K 3 (si blo- cheazii declangarea eu temporizare mic& a sur- selor) sau nu — K 2 (deci pe bare si permite Geclansarea surselor eu temporizare mic). Protectia care supravegheazi suma curenti- lor surselor trebuie desensibilizat’ fata de curentul de autopornire a sarcinii_ maxime § fati de eurentul de seurteireuit debitat de motoarele asincrone ale sareinii la scurteireuit pe partea surselor de alimentare — 1. Aceast protectie serveste si ln blocajul AAR la seurt cirenite pe bare sau in aval (releul RT) [3 Realizarea ei este usurata si de faptul ed sursele 247au curenti de sareind apropiati, astfel CX este posibil’ montarea transformatoarelor de curent eu acelagi raport de transformare Mimentare orga ¥ KE tul se afl: pe plecare sau nu, iar daci seurt- cireuitul nu se_aflé pe nici o plecare, rezulté c& acesta se afl pe bare. Alecore Her, BCL ~ teen maximal do catents RE — relon intermetiars 4 fl 2B -28C 2 Rio rao dati ov emuoriare te reontes 2H hart de tees Si aceastd protectie se poate realiza in dowk variante : = cu controll demaririi protectiilor maxi- male de curent ale tuturor plecirilor si tem- porizare t= 0,2 8; - eu controlul demaririi protectiilor maxi- male de curent temporizite numai ale plecdri- lor care au o astfel de protectie de rezervit si temporizare t= 0,4 8 (treapta de timp de selectivitate fagi de plecirile care au numai protectie de baz — motoare de 6 KV). Protec{it rapid’ a barelor prezentati in acest paragrat este echivalenta ew protectin diferential’: completé a barelor. Diferenta const in faptul eX in locul inten- sit&{ii curentuhii din pleearea defect se utili- zeaz& Gemararea protectiei pleciirii respective ca informatie pentru a decide daca, seurteireni- 248 . Protectie rapida pentru o linie de 6 kV (fider de stafie de 6 kV) Pe baza echivalentei intre protectia diferen- tial si protectia rapid’ care culege si prelu- creazi informatii mai multe punete ale retelei, se poate concepe o protectie rapid& (ct temporizare mica) pentra fiderii stafiilor de 6 kV cu alimentare radiali. Schema este dat in figura 4. Prineipiul de funefionare a protectiei rapide este urmiterul : dacd dema- reazi ambele protectii de la. capetele fiderulni, seurtcircuitul nu este pe fider si protectia nu Iucreaza, iar dack demareazé rumai protectia intreruytorului din amonte (I 1), protectia Inereaz& en temporizare miei, t= 0,2—0,3 s, seurtcirenitul fiind pe fider. Curentul de por- hire al celor dona protectii este acelasi (depa- geste eurenttl de antopornire al sarcinii gi ENERGETICA & 23 & 1975 & Nr. 9-10curentul debitat de motoarele asinerone ale sarcinii la scurteireuit pe fider). Pentru siguranté, eurentul de pornire al el din amonte se va ua cu 10% mat mare deceit cel al protectiei din aval, pe fider. Si nso HBC. Fig. 4 Schema protectiei este simpli. La intrerup- torul din amonte se utilizeazé releele maximale de curent ale protectiei de reserva (tempori zat), iar la intreruptorul din aval, pe fider, releele maximale de curent ale blocajului AAR la seurteirevite pe bare saw in aval (3) In cazul in care intreruptorul 7 1 comand, la declangarea sa, deelangsarea Ini I 2 (prin con- tact auniliar) [3}, releul 1 R7p este necesar numai lv intveruptorul 71 In raport cu_protectia diferentiaki longi dinali, protectin prezentati are uméatoarele avantaje : — dispare legitura prin eabla intre secun darele transformatoarelor de curent, aceasta fiind inlocuité cu o legitura de comanda (mai pufine fire si de sectiune mai mic’ — intreruperea cablului de legiturk de eu- rent al protectiei diterengiale conduce la deco- nectarea fiderului (rimine deschis seeundarul unui transformator de curent), in timp ce intreruperea legiturii de comand nm are acest efect 5 — legitura de comand poate fi controlata cu un releu intermediar, care si semnalizeze ENERGETICA % 22 % 1073 Nz. 9-10 ea ei; astfel se evith refuzul de acti nare a proteetiei la intreruperea cablului de legitura (in acest caz, deconectarea fiderului este comandata de protectia de rezerva—maxt- mali de ctirent — dar eu temporizare mare). Coneluzii Solufiile tehnice expuse mai sus se pot dovedi avantajoase, tehnic si economic, pentru aceeleraren, protectiilor prin relee, in nume- roase cazuri particulare ce se intilnese in refe- Iele interioare de inalt® tensiune ale intreprinderi lor industriale Ble sint cu atit mai utile in intreprindetile industriale cu proces tehnologie continuw la care accelerarea protectiilor prin relee este de stringent, necesitate. Bibtiogratie ra) GAlin, S. si Mareu, 5, imelor cleelrice. Editura tehnici, Bucuresti, Proteetia prin relee a siste- 1909. [2] Covar, E. Parleutaritift ate wtitizarit unor tipuri de protec prin relee intr-tr combinat chimie eu proces tehe rologie continay, In: Energetiea nr. 7—8, 1975. [3] Cova, E. Marirea siguranfel in funeitonare arejlelor cletrice interioare la combinate chimice ex proces tehnolo- gie continua, In: Energetica nr. 6, 19 (Astieat Intra in redaeye Me A marie 194) 249Procedeu rapid de oxidare fotochimicd a uleiurilor electrolzolante neaditivate I. Sabaiu* de serviein a wleiurilor electroi: lante destinate transformatoarelor variazit in fnnctie de urmitoarele caracteristici analitice : a) concentratia purtatorilor de sarcind, care inrdutatese prin prezenta lor proprietiitile @ clectrice ; ) cantitatea impuritafilor dizolvate (rémase de pe urma unei rafindri necorespunzitoare sau apiirute accidental prin poluare), care pot da nastere la purtitori de sarcina In timp ce concentratia purtatorilor de sar- cind se determina relativ repede si usor, atit la_receptia uleilui cit si in exploatare, prin masurarea pierderilor dielectrice, decelarea.im- purititilor din care se formeazi este posibili numai dup oxidarea lor artificiali, prin pro cedee de lung durata, care, datoritd faptulai c& reclama citeva zile sau chiar siptamini de Incru, sint practicate in mod curent- numai Ge laboratoarele rafindriilor pentru controlul de calitate a fabricatiei Ca wmare, singurele garanjii eu privire In longevitatea ‘acestui material, deosebit de im portant pentru exploatarea sigur’ gi economieti a transformatoarelor din sistemul energetic national, sint oferite exclusiv de eXtre produci- tor, dar valabilitatea lor expir’ in momentul desc&reirii wleiului nou in rezervoarele desti- natarilor, pentru c% in timpul depozitiirii sau al procesului de useare wleiul poate fi poluat eu_ugurinta. Uniea proprictate capabil& x semnaleze inrd. utspirea calitativa a produsului este stabilitatea chimicd, practic imposibil de controlat, din cauza dificultatilor procedeului de analizi, eare, potrivit conditillor impuse de STAS 6798 — 63, dureazi_o stiptimin’. Elucidarea meeanismului intim al_ procese- Jor care stau la baza metodelor termochimice de testare a stabilittii chimice a facut posibilii ac Jerarea reactiilor de oxidare a impurititilor dizolvate, prin utilizarea unei surse suplimen- tare de energie radiant, ceea ce a redus consi- Gerabil timpul necesar executarii_probelor de imbitrinire artificial in condifii de laborator. In cele ce urmeaza sint prezentate periorman- fele unui procedeu fotochimic de analizi, care oferi rezultate comparabile cu cele ale meto- delor termochimice ; durata incercdrii nu depi- geste opt ore de lucru gi ma reclamd aparataj din import. + Toan Sabu luerea7a ta TRE Sibiu, 2. Considerafii teoretice Hidrocarburile saturate, care formeazi 85 — 95% din compozitia uleiurilor electroizolante, prezintd proprietii{i dielectrice exceptionale, deoarece se caracterizeaz’ printr-o accentuatd inertie chimicl, datoritt energiilor relativ mari (in jur de 200 keal-mol.~%), necesare pentru excifarea electronilor din orbitalii de legktura oy adic% tranzitia lor intraun orbital de antile- gitur o*. Alituri de hidrocarburile saturate, wleiurile mai conjin ins& si 5 — 15% aromate, ale ediror molecule au numerosi electroni x puternic delo- calizati, care necesiti cantititi mai mici de energie, in jur de 150 keal -mol.~+, pentra exei- In nivele de antilegiturk (tranzitie = —> Aceasti proprietate Himureste in bun parte cresterea instabiliti{ii uleiurilor, odatd cu ma rea continutului de hidrocarburi aromatice. Formatiunile care constituie nemijlocit pr cursorii purtitorilor de sarcind sint produsele de oxidare ale hidrocarburilor aromatice si ale celor nesaturate din impurit’ti, Explicatia con- st in consumul mie de energie (in jur de 100 keal mol”), necesar pentru excitarea. electronilor neparticipan{i 2p din orbitalal n de nelegitw al heteroatomilor de O, si tranzitia lor intr-un orbital de antilegdtura’:*, fn figura 1 sint redate tipurile de tranzit electronice care pot aves loc intre orbitalii mole- culelor exeitate [1], [4]. Orbitalul de antilegiitura <* find perpendi cular pe orbitalul de nelegiturk n, tranzitia n—n* este interzisi; ea se manifesta totusi cu intensit%{i mici, datoritd faptului eX elec- tronii de nelegitura se giseso, in starea funda- mental, la un nivel energeti¢ superior electro- nilor 7. In cazul metodelor de lungi durat, sursa de energie utilizaté pentru accelerarea proce —~g* oo 6-6" | T2T*| 7-T*| 7-5 * ' a Fig. 1. sului de oxidare a impurittilor fiind de natur& termied, s-ar_piirea eX exeitarea_moleculelor mu este posibild, pentru ck energia radiatiilor termice hu depiseste nici chiar in infrarogn 30 keal + mol-*, ENERGETICA % 23 & 1915 & Nr. 9-10Daci fenomenul de oxidare are totusi_ loc, ce-i drept, cu o viteni foarte miei, acest Inert se datoregte urmatoarelor cauze — ciocnirile elastice, provocate de agitatia termica, pot marj energia unui infim numér de molecule pind la nivelul necesar unor tranzifii clectronice [515 — molecula de oxigen este, in stare funda- mentali, 0 moleculA triplet care, datorita elec tronilor neimperecheati en spin paralel din cei doi orbitali =* de antilegituri, se comportd ca un biradieat [2], [3], [4] —meeanismul de formare a radicalilor_li- beri are earacterul unei reaefii in lant [4], Reprezentind numirul moleculelor de ulei termic, in functie de nivelul lor ener- getie [5], repartitia lor corespunde curbei din figura 2. Datorit% probabilitajii reduse ca moleculele nestabile din impuritati si cistige energia nece- sar pentru ruperea homolitick a legiturilor covalente gi si formeze peroxizi, modificirile de naturk chimick evolueazk incet, iar produ- sele de reactie ajung la concentrafii masurabile (prin cregterea pierderilor dielectrice, a acidi? titi organice si a gudroanelor) abia dupa un timp indelungat. selee adie’ a moleculelor care posed’ celor nesaturate, se poate firk difievitati majore, prin iradiere ca Tumind ultravioleté (4 = 200 — 400 nm). In timp ce hidrocarburile saturate sint trans- parente pentra radiatii en 2 > 180 nm, cele 4 "| \ | 2 olefinice si aromatele absorb puternic radiati- ile din ultravioletul apropiat, a ciror energie, dat de relatia he a(nm) Bon = 143 keal-mol.~ in care este constanta Ini Planck ; = viteza luminii ; ~ numérul lai Avogardo 5 chiar gi pentru o ENERGETICA * 23 * 1! Nr, 9-10 c te cromoforul cel mai freevent in moleculcle impurititilor si tranzitia electronieh x x* se produce cu atit mai ugor, cu cit orbitalii moleculari sint mai extingi, ceea'ce implied existen{a unui numir mai mare de duble legituri conjugate. Cromoforul = 0 se deosebeste. prin acee: 4 poate da nastere atit la tranzitii xn, cit sim x*, datorith electronilor neparti- cipanti 2 p ai atomului de oxigen. Dup& modul in care se rup legiturile vechi prin absorbtie de energie si se formeaza altele hoi, se disting dowA mari grupe de reac stere —heterolitice, care genere: (4), (7: zi ioni organiei A: BoA Be Stiind e& electronul necesar pentrn formarea unor speci ionice poate fi oferit yi de euprul din bobinajul transformatoarelor electrice, probele de imbiatrinire artificiali se execut in ‘prezen{a unui catalizator de cupru, eare favorizeaz: aparitia purtitorilor de sireini prin urma- toarele reac{ii de oxido-reducere [6], [7]: ROOH + Cu*—+Cu+* 4+ RO. |- OH” RO. + R\H->ROH + Rj Ri Cutout ® + Re in timp ce, la temperatura de 100° C, forma- rea pe cale termici a radicalilor liberi, fri de care oxidarea nn este posibili, evolueazt foarte lent, producerea lor pe eale fotochimied decurge cu un randament incomparabil mai bun, pentru cA radiatiile termice de mick energie sintadsor- bite de totalitatea moleculelor de ulei, pe cind 251radiatiile Iuminoase, a eftror energie este mult superioari, sint adsorbite numai de cromoforii moleculelor din impurititile dizolvate, 3. Aparatajul necesar si modul de Iueru Instalatia utilizati pentru efectna belor fotochimice de imbitrinire artificial se compune dintr-un termostat, et ajutorul ciruia © proba de 100 ml de ulei, introdust intr-un pahar Griffin de 400 ml, se menfine timp de patra ore Ia temperatura de 100°C, si sursa de radiagii ultraviolete, asezaté orizontal la 450 mm de fundul paharului. Sursa de mdiatii este formaté dintr-un tub cu vapori de mercur de medie presiune, avind © putere de 400 W, alimentat ta tensiunea de 220 V prin intermediul unui drosel. Schema instalatiei este prezentati in fi- gura 4. a pro: sap Gitin de 49 ty proba de el: 3 sea deena) Us {n proba de ulei se introduce o spiral con- fecfionatd dintr-m metru de sirmi de euprn en @ de 1 mm, proaspit curitith eu smirghel fin gi degresati in benzen. Spre deosebire de metodele termochimice, care in majoritatea lor previid introducerea ‘unui curent de aer sau oxigen in proba de ule, procedenl fotochimic reckim& doar oxigenul ent in aerul dizolvat de uleiul analizat 10% in volume), Protectia personalulai din laborator, fat de actiunea nociv’ x radiatiilor wltraviolete, se realizeazd prin asezarea instalatie! intr-o nig bine aerisit%, pentru eliminarea cantitatilor mari de ozon care iau nastere in timpul proce- sului de iradiere, si absorbtia freeventelor eu lungimi de undi vitimitoare pentru ochiul omenesc, de citre stiela geamului glisant. Gadul de alterare a probei imbiitrinite artificial se determina, ca si la probele termo- chimice, prin misurarea pierderilor dielectrice, a acidititii organice si a gudroanelor preeipitate in heptan normal. Pierderile diclectrice si aciditatea organic’ se pot determina imediat dupi terminarea pro- cesului de iradiere si, enim aceste dowd carac- teristiei analitice Sint determinante pentru comportarea uleitlui, rapiditatea procedeului prezintd. importante avantaje atit pentru pro- dueatori, care trebuie si controleze operativ grdul de rafinare a produsului, cit si pentru Consumatorii doritori sk controleze gradu de poluare a leila 4, Rezultate experimentale Oxidares artificial rapida a uleiurilor electro- izolante cu ajutoral procedeului fotochimiec a fost experimentata eu succes atit la IRE Sibiu, cit si in alte laboratoare, dar numai_ rezultatele inregistrate la Rafinaria Ploiesti se bucuri de avantajul e% permit o eomparatie en cele ob- {imate prin procedeul termochimic oficial. Misuratorile efectuate asupra unui set de sase probe de lei, prezentate sinoptic in figura 5, reflect, mai bine decit un tabel, plaja largi de rezulltate care se pot obtine, doar i ore, cit ajutorul procedeului fotochimi Datele experimentale, disponibile pind in prezent, arati ck intre caracteristicile analitice obfinute pe eale termochimied si fotochimied nu se poate stabili 0 corelatie exacti. Totusi, indieatiile furnizate de cele dou procedee, privitor la cemportarea unui ulei, sint asemi- nitoare, en deosebirea ci rezultatele metodei fotochimice sint uneori mai diferentiate si chiar mai eloevente Cu toate eX, in relatiile dintre consumatori si furnizori, numai rezultatele probelor de sta- bilitate chimict dupi STAS 6798—63 pot fi luate in considerare, determinirile comparative, efectuate rapid si usor pe cale fotochimicd, oteri prin valoarea lor relativa indicatif foarte pretioase ct privire la stabilitatea uleiului Astiel, utilizarea procedeulni fotochimie Ia controlul interfazic al fabricatiei de ulei electro: izolant ar permite producitorilor optimizarea proceselor care nu contribuie in mod. satis ciitor la purificarea wleiului, precwm gi sesizarea tutnror abaterilor de 'a disciplina tebnologica. Pe de alti parte, consumatorii ar putea controla grija cu eare este gospodirit acest ENERGETICA % 23 1975 & Nr. 9-10produs deosebit de sensibil la polaare, precum, $i modifiearea rezistentei Ia oxidare a’ uleiului, dupa operatiile de useare (reeonditionare fiziet) sail introducere in cnvele transformatoarelor gto % _L Penn debchce Aethtae organs Sudieare Fig, 5. Procedeu! fotochimie permite, de axemenea, determinarea obiectivi a miseibilitatii uleiu’ rilor electroizolante, pe baza modific venite dupa iradierea in conditii dowd probe reprezentative, prelevate iurile supuse la aceasté proba de laborator. Cind reaultatele obfinute fotochimic se porteai Ia comportarea unui ulei de refer informatiile ev privi produstlui cereetat sint nu numuai orientative, ci chiar cantitative, Coneluzii — imbatrinirea avtificiali, pe cate’ fotochi miei, a uleinrifor electroizolante permite re ducerea timpului necesar oxidirii hidrocarbu- ENERGETICA % 23 & 1975 & Nr. 9—10 rilor nesaturate din impuritipi la mai payin de opt ore, fat de 190 ore cit dureaz prot deul termochimie standardizat in {ara noastr’ — Informatiile obtinute fotochimic, relativ stabilitatea uleiurilor electroizolante, nu pot inlocui rezultatele probei efectuate dup STAS 679363, uniea velabil in raporturile dintre produciitori si consumatori, dar oferi_ambelor parti un mijloe rapid, usor ‘aecesibil gi totodata concludent, pentru controlul gradului de rafi- nare sau de poluare a produsului. - Instalatia necesari pentru efectuarea pro- belor fotochimice nu reclamé aparataj din import, cu exceptia unui termometru eu con- tact, si poate fi usor realizat’ chiar prin auto dotare, de citre orice laborator industrial. —Controlul operativ al puritapii poate con- tribui la exploatarea mai economick a transfor- matoarelor, prin prelungirea duratei de serviciu a uleiurilor electroizolante si miegorarea canti- tatilor de ulei pol potrivit legislatiei in vigoare, trebuie predate gratuit organelor de colectare $i inlecuite eu ulei nou. (NOTA: autorul aduee smultumiri ing, Ve Junen de la Ratinaria Ploiesti, pentru ajutorul acordat prin exeeutare probelor comparative de oxidare,” precum si conduce TRE. Sibiu pentru inlesnirile acordate in vederea efeetuarls Werdeilor de laborator.) sibliogratie aneiu, M, Melode fiztee in chimia Ul Pogany, 1, stiintsied, Bueuresti, 1972. organted. “Fait Ly] Nemibesem ¢ B. Chimie generald, Editura didac ed si pedagogies, Bucuresti, 1972, Manis a. G, Photo [3] Mousserou—Ganec, My tua Dunod, Paris, ehiinie ef réaellons iotéeutuires. Ei 1968, [1] Hades, F. Mecuntsme de reactle i chime organic, Editura stiin{iied, Bucuresti, 1925. [3] Nasser, KI. Plysikutische Chemie, VER Deutscher Verlag fur Grundstoffeliemie, Leipzig, 19 G, Constantinesen, 0. Chima tv sUiintfied, Bucuresti, 1969, [o) Mantesew radiiitor. Es W. A. Iniroduction to free radical ehemistry all Ine.. New Jersey, S.U.Ay 1966, I) Pryor Drenti (Area intrat a eedacie ta 6 marie 126)Sinteza retelelor electrice cu cuplaje mutuale Dr. ing. 8. Dari si ing, A. Man’ Operatia de sinter’ se refer’ Ia obfinerea modelului_matematic al matricei_de imitante, corespunzitor unui anumit spatiu in care se definese ecuatiile de functionare ale retelei fine seama atit de caraeteristicile de mat. rial cit si de caraeteristicile topologice. Introducerea in ealcule a cuplajelor mutuale este absolut necesarii atunei eind area problemei abordate face apel la utilizarea Schemelor de secventi: caleulul eurentilor de scurtcircuit nesimetrici sau caleulul regimuri- lor nesimetrice ale refelelor electrice, De asemenea, uncle influente mutuale pot rea in eazul vecinitifilor de linii aeriene, fie de energie, fie de energie gi telefonice ete. La inceput, includerea efeetului mutual s-a limitat la retelele electrice de dimensiuni mic din cauza capacitifii reduse a eal (2h [11]; de asemenea, era necesari o pregi tire manual a rejelei de citre operator. Odatd cu aparitia ealculatoarelor din generatia doua, apar noi metode de caleul al_ matr de impedan{i nodali, metode care fin seama atit de caracteristieile de material cit side topologia refelei [2], [3] [4] (7h, 0}, ru. in luerare se prezinti un nou algoritm si program de calcul, care permit construirea si modificarea imatrivei de impedant& nodal pentru retelele electriee cu cuplaje mutuale. Nu xe vor arta in cele ce urmeazi metodele do caleul al disimetriilor si nici diferitele apli- catii la caleulul refelelor, acesta constituind scopul unci lueriri urmatoare. In centrul aten- ici vor fi exclusiy eficacitatea si rapiditatea determinarii matrieei Z in coutestul folosir saleulatoarelor electronice, 1, Formularea modelutui matematie al refelelor electrice eu cuplaje niutuale Prezenta cuplajelor mutuale intre laturile refelei face ca matrivea de admitantajimpe- danji a laturilor si mu mai fie diagonali, fn aceasti situatie, matricea de admitan{i no- dalf a refelei ¥ nu mai este lacunart, iar deter- minarea ei se face cu ajutorul transformaril singulare (1) : ¥= Ay Ay a * Dr. ing. Silviu Darie este sef de lucrdri la Institutul polltchnic Cluj; Man Augustin este inginer la Central teri torial de caleul electronic’ Clu} 254 Utilizarea transformariisingulare (1) ma este recomandati deoarece aceasta presupune introducerea in calculator a topologiei refelei matriciale A si A,, ceca ce inseamn’ ocuparea unui volum fnsemnat de memorie in caleula- tor. Acest neajuns se poate inlitura folosind metoda lui Zollenkopt [10] pentru determina- rea matricei de admitanti nodali. Matricea de impedanti nodali Z = ¥~1 per tru retelele electrice cu cuplaje mutuale se determina prin sintezi. Cele mai cunoscute metode, care se incadreazi in tehniea de sin- tezi, sint : — metoda Iai ElAbiad [6]; metoda lui Riaz [3]; — metoda Brown-Storry’ [2], — metoda H. Daniels Mo-Shing-Chere [5] Z, a retelelor eleetrice eu cuplaje mutuale 2A, Algoritmul lui El-Abiad pentru determina rea prin sinted a matricei Z [6] Algoritmul prezint% urmétoarele ristiei [12]: — este 0 metoda pur constructivd, cuplajele mutnale se iau in considerare in momentul aparitiel lor; — cuplajele mutuale nu_modifici refelei; ele sint reprezentate ca ¥ nediagonale in matricea de retea; — acelasi algoritm se poate folosi atit Ja generarea matricei Z prin sintezd, cit sila Tecalcularea acestei matrice ca urmare a modi- fiedrii retelei. Formulele pentru sinteza matricei Z a rete- Ielor electrice cu cuplaje mutuale folosind acest algoritm sint eunoseute din literatura de specialitate [6], [9]. Dezavantajul_algoritmului El-Abiad — tim pul de calcul si memoria ocupati in caleula for — se datoreazi faptulai ci metoda impune construirea concomitentd cu extinderea rejel ia matricei impedantelor refelei din inversa Clreia se extrage vectorul (Ype) 9). nacte- topologia clemente 2.2, Algoritmul H. Daniels— Mo-Shing-Chen (5 } © imbundtatire adusi in ceea ce priveste inchiderea cuplajelor mutuale s-a realizat prin enerarea prin sintez& a matricei Z firk a lua in considerare cuplajele mutuale, iar apoi modi ficarea acesteia ca urmare a introducerii cupla jelor mutuale. Tehnica de caleul este eunoseutd in literatur’ sub denumirea de ,,compensarea cuplajelor mutuale”. Algorittmul ui H. Daniels — Mo-Shing-Chen are la bazA urmatorul concept : conditiile in eare curenfii nodali sint cuplaje mutuale, in si atit pentru refeaua ENERGETICA # 23 * 1925 & Nr. 9-10tuale, ten- me: eit gi pentru refeaua eu enplaje m siunile nodale vor fi diferite, si an Vit Vay @) in care: V, sint tensiunile nodale ale retelei on cuplaje mutuale; tensiunile nodale ale aceleiasi retele ‘iri cuplaje mutuale. Yeo In condifiife in care tensiunile nodale rimin aceleasi atit pentru reteaua firi cuplaje mutu- ale cit si pentru refeaua cu cuplaje mutuale, curentii nodal! in refeaua fri cuplaje mutnale erese cu AT: (¥— ¥)-V sar (3) satt AY-V = al 4) cu notatiile : AY =Y'- ©) in care ¥ este matricea admitanfelor nodale a ei rd cuplaje mutuale ; matricea admitantelor nodale a refe cu cuplaje mutuale, Ecuafiile de functionare pentru refeaua fark cuplaje mutuale sint ; ee. MT 4 BAY V, (6) din care resulta : L=(0 AY)-V, (7) in care O este matricea-unitate de ordinul 2; 4% — matricea impedantelor nodale a refe- lei fri cuplaje mutuale. Din ecuatia (7) se obtine: Vs(U WOVE (3) sau =B1 9) cu notafiile : Z=(0 - SAY hg’ (10) Obserousti a) Relatia (10) reprezinté modelul matematic al matrieei de impedan}s nodala pentru refeleke electrice eu cuplaje ) Relajia (40) permite caleulul matriced de impedanta nodali pentru refeatia eu cuplaje mutuale in funetie de mat impedanelor nodale a accleiasi retele, dar fard conside- area cuplajelor muta, ENERGETICA # 23 & 1975 & Nr, 9—10 2.3, Algoritmul propus de autori Plecind de la observatiile din [11]: a) metoda lui El-Abiad este foarte elastied, ea permite atit construirea cit si modi carea matricei Z; ») in cazul retelelor electroenergetice, Iatu- rile afectate de cuplajul mutual sint in numar redus; ¢) numirul nodurilor afectate de ecuplajul mutual este numirul nodurilor indepen. dente ale liniilor cuplite magnetic, se propune urmitorul algoritm de calcul : 1. Construirea matricei Z se realizeaza pe za algoritmului lui H. Daniels; Modifiearea matricei Z, ea urmare a ma- din sistem gi care afecteazi caracteristicile de “material ale jutorul alg i propun urmitoarele topologia retelei, se realizeaz’i cu a lui ELAbiad, la care s imbunaitiitiri : a) Se partitioneazd matricea Z in dou gru- puri, corespunziitor laturilor cu cuplaje mutuale si laturilor fri cuplaje mutuale : (11) 1 care Zq este o submatrice plink, corespun: laturilor cuplate magnetic binatrice diagonal ce contine im- pedantele laturilor necuplate mag- netic cu alte laturi; in aceasta situ: fie: gal (12) el iar pq 99 V@ TiO linie extrast din Z,'. b) Taturile refelei se grupeazd in "grupuri de laturi, care sint cuplate intre ele; intre x purile de laturi nu esistt cuplaje.Duttale ¢) tn cadrul fiectrui_ grup de taturi se ia o latura-bazi. In aceasta situatie, submatricea %y se partitioneazi dupa laturile bazi : Zo Zn | Boa (13) *s Bat @) O submatrice Za este de forma : toare “oe Bay = oe al as) [Zig Za in care termenii diagonali sint impedantele proprii ale laturilor, iar termenii nediagonali reprezintii cuplajele: mutuale 255Algoritmul de toarele avantaje: a) In procesul de construire a matrieei este foarte rapid gi necesiti cel mai redus num de operatii [5]. b) Modificarea matricei Z la manevre exe cutate in sistem se realizeaz’ cu algoritmel de caleul @ Ini El-Abiad imbunatafit, prin care se adue in plus urméitoarele avantaje : — se evil inversarea intregii matric Z,y. la fiecare aparitie de nou cuplaj magnetic; — se miegoreazi memoria ocupaté in cal- cwlator, deoarece se retin sub forma de ma- trice numai informatiile referitoare la laturile cuplate magnetic — timpul de caleul se miegoreazd prin fap- se inverseazi o submatrice de dimensiuni mult redusi aleul propus prezint& urma- Programat de eateul SINEREM Pe bara alyorituului propus s-a realizal progranul de sleul SINTREM, care este seris ia linibajul FORTRAN pent caleulatorul FELIS C256. Programul este realizat Sub forma modularizati, avind In prineipiu steuctura ein figura 1 [ corre FE] SINTEZA OCIEICARE Fig, 1. Stuetura generala a progranwutui S Inroducerea datelor 4) La construirea matrieei 7 pe prima eartela se da un cod (MATER = 0), care iucied procesut Wie sintezd a matrlect Z, Fig. 2 Seiem de conexiuus a releles electriee a dous cartel se i NN (uumdrul nodueilor inde: pendeitte), NT (amirul total de date. ale retelei, VT NL NG = NTS LG (ne); LC (numaral latneilor eu plate mutual) — Pe urmitoarele eartele se di lista caracleristcilor Intutl tor. byt iodifiearea matvicei Z e prima cartela se di ut col (ATER ~ 1), care indied procesul de modivieare @ matrieet Pe uritiloarele earlele se aA liste eavaetersticilor de material ‘ale lalusior ce. se SnUrothi "Pe urmatoarea cartelé se dd momar! de explaje mutwale dintre Intura nou adiugati si lalurile retelel ila Pe urmatoarele cartele se di tista nodurilar, laturilor ‘in rofea eu care fata now adéu: 255 Conelu Tatcrares prezinti metodele de sintezii_ale retelelor electrice cu euplaje mutuale. Se indica un nod algoritin de ezleul prin sintezit a mat cei Z, care prezint& wmiitoarele avantaje Tn procesul de construire a matricei Z, acesta este foarte rapid si necesit’. un numét tedus de operatii b) Se evit& inversarea intvegii matrice de impedant& a retelei la fiecare aparifie de now cuplaj magnetic ©) Se miesoreaz memoria ceupati in cal- culator, deoarece se retin stl forma de matrice numai informatiile referitoare ta laturile cu- plate magnetic 4) Timpul de calcul se mieyoreaz& prin fap- {ul c& se inverseazd 0 submatrice de dimensiuni mult reduse. Algoritmul de caleul este foarte adeevat in exploatarea retelelor sistemelor electrice, nece: sita un timp de calenl si o memorie redusti in caleulator, Algoritmul " permite si se ia in considerare modificdtile de structura si ale caracteristicilor de material ale retelei, permi- tind in felul acesta analiza unui mare numér de variante de regimuri nesimetriee. ANEXA Pentru refeaua din figura 2, se cere si se caleuleze prin sintezi, cnt compensirea cuplaje- Jor mutuale, matricea . ae TREM ENERGETICA & 23 & 1975 * Nr. 9-10rote 1 Corecess de mac ate sel oa | Sk ia 3 Tabet 2 Cuplafele mutuale ale refelel dniyinle 6.1731 | 0.0962 | 0,0923 | 0.1619 0,130 0.0962 | 0.2756 | OWnB1s LOK 08 0.0923 | 040513 | 0.2359 0.1128 | 0,13 0.1615 | 040897 | 0.1128 | 0.2308 911067 0.1500 | ola: | olass | O.1Ne7 Ul2500 In retea se introduc cuplajele mutuale 1—2, 4-2 gi 3—5, 4—2, pentru care se caleuleart prin sintez& noua matrice de impedanti nodali Tabet > Cuplajele mutnale introduse tm rofeaua foittakt Latera cops anemic ‘coral mau 2 s2 1 2 4 oaza | 0.0975) 0,012 | 0,1608 | 0.1302 60975 | e196 | o14s |; @.1296 | o.07%2 6012 | 0.1181 | atas7a | ojost9 | ota o,1608 | 9.4296 | ocosia | o.2i08 | 0.1717 eas | 0073 | oat | 0.n7i7 0.2887 ibliourotie HW] Antonin, 1 8. Cateulut mateteiat $i tensoriat in clectrotelinied, Baitura tehnies, Bueuresti, 1962, [2] Storey, J. 0. 4a, An improved method of incorpo: rating tnutual couplings im single phase short-ctreuits caleilatians, In: IEEE, ‘Trans. PAS, vol. 89, 1970. [3] Riaz, M. Plecewise solutions of electrical networks with eoupting elements, Yo: Journal of the Franklin Instilute, vol. 289, 1970. HP Daniels, 1 A. Compensation of mutuat coupling in shorttrenit studies. M.S. ‘Thesis, University of Texas at Arlington, 1969, [5] Daniels, M.A. sia, Compensation of mutual cou- pling tr the formation of the bus impedance matrix. JERE Sumner Power Meeting EHV Conference, Los Angeles, July. 1970. 61 Ab iad, A. M, Digitol ealeutation of tine to ground slort-eiveults by motrix method. In: AIBE, Trans. PAS, vol, 79, 1960 HF) Lema, Me J. Digital shortcireni! solution of power system networks including mutual impedance. In: ATER. PAS, vot, 86, 19 [s] Reintan, D. K. a, Modification of the bus impe- dance matrix for system changes tnvotoing mutual cow pings. In Proceedings of the IE S, vole 97, 1969 [9] Stage, Wo sa Computer methods in power system analysts. MeGraw-Hill Book Company’, New-York, 1968. [10] Zollenkopl, K. Nodal impedance matrix of systems including mutuals computed by Inversion of te nodat dadimitance matrix. eprint, 1968 [i] Darley 8. Metode de sinte: Imuriloe sistemelor electri. Tez de doctor 197 fotestte (a eateutut regl- t, Bucuresti, (12] Darie, S. Modalitaji de tuare in considerare a cupta jelor inutuale ta obfinerea echioelenfitor pe baza matriced de impedunfa nodald. Sesiunea stiintitied LP. Clu), 22-28 februaric 1974 (Arica intra ta redaele Ia 18 notemrle 1810) ENERGETICA % 23 * 1915 & Nr. 9-10Unele probleme ridicate de influentele electrostatice ale liniilor electrice aeriene de ultrainalta tensiune Ing. F. Vatri si dr. ing. A. Cristo 1. Consideragii_ generale Studiile efectuate asupra introducerii ten siunilor ultra-inalte au relevat o serie de pro- Dleme noi asupra cirora se indreapti atentia cercetitorilor. Printre aceste probleme, o aten- fie deosebitd v-a dat efectelor inductiei electro- statice in Vecindtatea liniilor si instalatiilor clectrice de ultrainalti tensiune. Cimpul electric din jural liniilor electrive eriene induce prin efect capacitiv o tensiune toate corpurile conductoare aflate in acest imp si izolat in raport cu pamintul. O atingere accidental’ de etre om a unui astfel de corp conduce la o descdreare prin om a sarcinilor electrice acumulate pe acest corp. Datorita pericolului pe care-lprezinti acest fenomen, apare necesitatea studierii cu atentie a tensi- unilor induse electrostatic in corpurile aflate in cimpul electric cit si a eurentilor de des- cireare prin om. Prezenja omului intr-un cimp electric intens prezint& de asemenea o serie de probleme din punet de vedere biologic, datorit posibilitati- lor de modificare a curenfilor biologici, care pot produce o serie de perturbatii functional. Din acest punet de vedere, pentru apre efectelor supra omului este necesar si se poati determina intensitatea cimpului electric deasupra solului in apropierea liniilor electrice aeriene, astiel incit si se poatd stabili valorile la care este supus corpul omenese. in articolul de faji se analizeazi efectele cimpului electric, modul de caleul al valorilor cimpului electric’ in diferite puncte din jurul liniei si curenii de desedreare prin om in eazul atingerii unor obieete aflate in cimpul electric. 2, Curengii de desedreare prin om in eazul atingerii unor obieete aflate in eimpul electric al unei linii eleetriee aeriene Vehiculele plasate sub sau in apropierea liniilor electrice zeriene se afl la un anumit potential, funetie de capacitatile vehieulului fata de linie si pimint (pneurile vehiculelor practic il izoleazd la pimint). Dacd un astiel de vehieul este ating de un om, prin corpul omenesc se va descirea sarcina electric’ inma- gazinataé pe vehieul sub forma unui eurent. * Aultorli Iucreazi le ISPE, 258 Daca vehiculul rie in prin aer e afl in cimpul el momentul atingerii, curentul ce tree este un eurent permanent Daca vehiculul a iesit din cimpul electric, in functie de proprietafile izolante ale pneuri- lor, el ramine in continuare inedreat cu o anu- mit s icd. In momentul atingerii unui astfel de vehienl, curentul de desedreare prin om va fi sub forma de impuls, Experienfele au aritat ek percepjia curen! lor permanenti de 50 Hz are loc pentru valori de peste 1 mA [1], [21, [10]. Acesti curenti devin periculosi cind ating valoarea curentului maxim admisibil pentru corpul omenese. Pink la aceasti valoare a curentului, se consider’, c& omiul iyi poate controla mugchii. Peste valo: rea acestui curent maxim admisibil, omul nu-si inai poate controla muschii, respiragia devine foarte dificili 31 poate apirea riscul unui atac de_cord provocat de epuizare [1], [3], {4}. in literatura’. se dau valori ale curentului maxim. admisibil pentru corpul omenese eu 0 probabilitate de 0,5% ca acest curent si fie periculos (fig. 1) : 9=10 mA pentru barbafi; —7 mA pentru femei ; 5 mA pentru copii [1} {21 [5] [6], 18}, {io}, in fara noastri, in STAS 2612—72 admit valori ale curentului maxim admisibil prin corpul omenese de 10 mA. PROBABILITATEA 66 2 th 1 CURENTUL PRIN OM (mA) 16 22 Fig. 1. Curbele de distributie a eurentulu! admisibil. la Treevent Industrial pentru 134 barbafi st 28 fem Valori mai mari ale curentilor se admit fune- tie de durata acestora, respectiv conform for- mulei [8}; k Vt ENERGETICA % 23 * 1975 & Nr. 9—10Incirearea vehiculelor cu o sareind electrics poate prezenta si pericolul ca la alimentarea intr-o statie de benzing (dact vehiculul in prealabil nu a fost desciireat) si se product seintei electrice la desedrearea vehiculului in timpul alimentarii, care si conduck la aprin- amestecului carburant aerjvapori de ‘aloarea energie? minime necesare amestecului_aer/vapori de benzind este de cirea 0,25 md [2], [3], [10], valoare pe baza cireia sa stabilit’ ca limit’ maxima, a potentialului admisibil al vehiculului de pind la 800 V [2] Obiectele metalice aflate in veeinitatea liniei de-a lungul euloarului liniei trebuie si se lege la pamint pentru a se evita descircare tora in momentul atingerii lor de Fenomene periculoase pentru omul care se afi intr-un cimp electric intens pot apirea siin cazul atingerii de edtre acesta a unor obiecte metalice legate la _pAmint. Zn acest caz apare o desc&reare 2 eapacititit omului fatX de pAmint printr-un impuls de curent de forma [11]: unde U, este valoarea tensiunii maxime intre cor- pul omenese si obiectul pus la pamint; BR, — rezisten{a de contact formaté din rezistena omului si rezisten{a arcu- lui; — R,. Bow,» (fig. 2). acesttti curent de deseireare, chiar un pericol mortal imediat, Valoarea dack nu prezint YU Comb Fig. 2, Schema echivatenta in eazul in eare un om atinge ‘un oblect pus Ia. pimint 1 = urea de tenulne sehivaenth: Co, ~ capacitten ccivatents intro Tine tome He neratenta Ia cons’ ome pe Comey ~ componente Active et recle ale Tenateate totale: tf Sm "aboot inate ¢ Alsteeneey te” corel dnnneesuresy ip —ciantal"Uedevcresre baci omatal fats de pint ENERGETICA & 23 & 1975 Nr, 910 este periculoasi datorita impulsului care creeazi nigte reacfii naturale ale oamenilor, pericu- Joase in special in cazul Iucrului la indltime, intr-o stafie de conexiuni in apropierea insta~ lafillor sub tensiune [8], [11]. 3. Influenfa eimpului electric asupra oamenilor impul electric intens are ca efect modifica- yea curentilor biologie! in om. Dac& valoarea curentilor produsi de cimpul electric este mai miei decit valoarea ecurentilor biologiei san de acelasi ordin de marime, perturbafiile care se produc datorita influentei cimpului electric. pot fi anulate dupa iegirea din cimpul electric. Daca produsi de cimpul electric sint curentii biologici, perturbatiile produse de acestia pot ff de durati sau chiar ineversibile zent Nu s-a stabilit 0 valoare unied impului electrie periculoas’ pen- tru om. Existé pareri ci pink la # = 5 kV/m nu este nici un pericol [11], [12] pentru om, intre 5 si 20 kV/m trebuie’ si_se Iuereze un timp limitat in cimp electric. Peste 25 kV/m nu se poate Iucra firk miisuri de protectie. Alji autori sustin ei valori de 10 kV/m [10], si 20 kV/m [12}, [13], [15], [16], [17] pot fi suportate fri pericol pentru om. Se mentioneazi ci valoarea cimpului clec- trie admisibil poate fi determinati in douk ipoteze a) Nu se ia in consideratie deformarea cim- pului datoriti: prezentei omului; in acest caz se compari valoarea cimpului electric nedefor- mat cu valoarea limita biologic’ stabilita. in laboratoare ; b) se fiue seama de deformarea cimpului datoritt prezentei_omului, Se pare ed modul de definire a limitei cim- pului electric diferit la diversi autori depinde tocmai de modul de determinare a cimpului cleetric in prezenta sau in absenfa oameni- Jor [14]. Bfectele cimpului electric se manifest la oameni prin degradarea stiri dinamice a sis- temului nervos central, a inimii si vaselor san- guine (sehimbarea structurii sanguine) [11 Pind la efectuarea unor studi de detaliu re si Himureascd limitele biologice ale curen- filor indusi electrostatic in om, este necesard evitarea eredrii unor cimpuri intense in locu- rile circulate. 4. Caleulul cimpului electrie al unei LEA gi al curentilor de desedreare pria om in eazul atin- geri unor obicete aflate in eimpul electri Pind in prezent, pentru studiul influenjei cimpului electric al LEA s-au utilizat atit 259metode analitice cit si modele fizice verificate in practicé prin mieuritori. In cadrul ISPE sa elaborat un algoritm gi program de calcul pentru calculatoare numerice, Rezultatele obfi- nute din aceste calcule s-au comparat cu rezul- 10 » 30 Fig, 3, Curentul de deseireave prin om in eazut ati tatele publicate in literatura, objinindu-se o concordanta foarte bunk (fig. 3) [6], [9], [14]. Suecesiunea caleulelor este urmitoarea 1) determinarea valorilor sarcinilor electrice pe conductoarele unei electrice aeriene ; 2) determinarea potenfialului electric in aif rite puncte ale sectiunii transversale ale unei 260 sil unui trailer aflat in yecinitatea uni L fine seama de deformarea cimpu lui electric prin prezenta unor obiecte Diferenfa de potential intre doud puncte aflate la distanja de 1 m da amplitudinea inten- ‘impului_ electri LEA, ft Curba caleutaba prin program IRIS LSPE Curbé colculata SUA Dibliografia (5 ] y. tlm] Distanta fota dé axub Liniei A de 735 kV. intr-un condue- al lie ‘mminarea tensiunilor induse ieul echivalat printr-un indric aflat in cimpul electric 4) determinarea curentului ce trece prin om in cazul atingerii obiectului de la pet. 3. Relajiile de caleul pentru fiecare etapi de calcul sint prezentate in anexi. ENERGETICA & 23 & 1975 & Nr. 910acestein in funetie de sectiunea conductor elor, tensiunea nominald a liniei, inaltimea 5, Rezultate de ealeul. Diseutii ti r in figurile 4, 5, 6 si 7 sint reprezentate libera a conductorului deasupra solului. intensitatea cimpului electric la 1 m de sol Pe aceleasi figuri este reprezentatd seara de in sectinnea transversaki a unei LEA gi varia. curenti pentru curentul de desedreare prin Tensiunea nominala a iniee v= 765 KY Vistanta intre conducteare ds 13m Sectiunen conductocrelor See 680 mm VEL KV/m] Ima) 6 19) | = beim }i0 ff ® @ wm OH 0 it Distant fd de axel ini Fig. 4. Variatia intensitatii elmputut electric la tm desol, fmetie de Inéltimea conduetorutul deasupea pamintetui (seara din dreapta — mA — determina curentul de desedreare prin om im cazul atingerit unui trailer ew dimensiunile din fig ENERGETICA & 23 & 1915 * Nr. 910 261om ineazul atingerii unui trailer eu dimensiunile din figura 12. Din figurile respective rezulta ci, practic, seetiunea conduetoarelor sau variatia mick a tensiunii in jurul tensiunii nominale nu influ- enteazi sensibil intensitatea cimpulni electric. EL KY/m] 8] 4 x 367mmt Ae 7 $= bx 600 mm | Ls be i8mm™ | Ups a8 8 J ci om amon Fig. ‘0 De asetenea, variatia distanfei intre con- ductoarele subfasciculului nu duce la diferente esentiale (fig. 8). Q influent substantial o are inalfimea con- ductorului deasupra solului. Astfel, pentru o linie de 765 kV variafia indl{imii conductorn V> 765 KV ds 13m he 2m 0 100 Um] Distanta fala de oxvl Liniei 5. Varlatia intensitatil elmpului electric Ia 1 m de sol funetie de seetivnea eonductoarelor LEA (seara din dreapta, idem fig. 4) 262 ENERGETICA & 23 # 1975 4 Nr, 9—1016 m conduce la 0 reducere a ensititii cimpului electric la 1m de sol de la 12,6 la 8 kV/m, In aceeasi proportie se redue si eurentii de desedreare prin om in caznl atinger 7 unor obiecte. Din fignra 7 re- ELkv/m] mult variafin intensititii cimpului electric pentru linii cu tensiuni nominate de In 400 la 1500 kV. Din acestea rezulté ed, dack pentru linii de 400 kV intensitatea cimpului electric la 1 m de sol nu prezinti valori perieuloase, astm he fom 3+ x680mm? 0 400 t bm] Distante fata de axul Linied Fig. 6, Variatin intensitafiielmpului electrie Ia 1 mde. sol, funelie de tensiune 735—765—800 kV (seara din dreapta, idem Tig. 2. ENERGETICA % 23 1975 * Nr. 9—10 263Sen + 680mm Tensieneo, istante | Namar de Distanta neminalé intré nominala to | conductoare a LEA conduetoare | pémint pe Tard Cee) Lr) oy 2 2 | 4 8 8 113 8 L ae a NE a oS eh mt ifm Pistonte faté de amt vinied Foza exterioard Varlatia intensititii elmputni electric Ia 1m de sol taneyie de tensiunea nominala « amel LEA (seara ‘din dreapta, idem fig. 1), 264 ENERGETICA % 23 & 1975 & Nr. 9-1016 928) anjuy Bune “vaxepIMPSIp uy ynTEAO}ONpUIOD B FUTUR, 3204 TUM! vinwisid [19 02 6 % bb Hy 70S 7 20 no ” & YANO @ prem opn2oo jody eB “g “BL wiWeityNy » to = os os y EE wey semey or | EE| |” et |, : a g ————- o as 7 or ed w of [unr] wsoree | W299 =P woogeo te a wp + [ajay 265, ENERGETICA % 23 * 1915 * Nr. 9-10pentru linii cu tensiuni nominale mai inalte intensitatea cimpului electric gi, respectiv, efec- tele acesteia trebuie si constituie un criteriu pentru alegerea solutiei constructive. Din curba presentati in figura 7 rezolt pentru diferite valori admise ‘ale intensititii cimpului electrie la 1 m de sol, precum gi din Tabelul ‘Frees nominal 9 Daan stl 400 | 19 Ss 765 2B 20 1100 39 Pe) | | 1300 49 37 20 1500 er) M4 Tadetut 2 m | oo | | rn x in figura 9 sau trasat liniile de izocimp elec- trie de 5 kV/m si 10 kV} la 1,8 m de sol pentru o deschidere de 400 m a unei LEA de 750 kV in cazul in cal ia nic ‘a special de protectie. {naltimea minim’ a conductoarelor fat de pimint este 12m. si ree Gi 124 | 2 120 [4m i “| 2 a4. a eS Fig. 9 Liniile de izocimp electric de 5 kV/m si 10 kV/m Ia 1,8 m de sol pentru g desehidere de 400m a unel LEA de 750 kV, curentii de desedireare prin om in cazul atin- geri unor obiecte (cazu\ particular al traile- rului), coridoarele de-a Iungul liniei ce trebuie respectate pentru evitarea influentelor perieu- loase ale cimpului electric. tn tabelele 1 gi 2 sint date distantele minime de la axul liniei care trebuie respectate in cazul adoptrii diferitelor valori pentru intensita- tea cimpului electric gi a curentului de desedr- care prin om. Coridorul de protectie cel mai lat rezult% pentru conditia respectirii intensitaif cimpu- lui electric la 1 m de sol sub 5 kV/m. 266 Coneluzii in cazul adoptirii unor tensiuni peste 400 kV este necesar si fie bine studiate influentele electrostatice ale unei LEA asupra oamenilor si obiectelor din vecinstate, putind eonstitui chiar un eriteriu determinant in alegerea tra- seului liniei si a solufiilor constructive. Pentru reducerea intensiti{ii cimpului elec- trie exist posibilitigi constructive sau de ecranare ce pot fi adoptate, msurile concrete pentru fiecate caz in parte trebuind si consti- tuie obiectul unui caleul tehnico-economic, ENERGETICA & 23 % 1975 & Nr. 910intrucit pind Ia ora actuali nu exist un punet de vedere unitar asupra valorii intensi titi cimpului electric perieuloase pentru om, este necesar cao serie de studi biologie si detalieze aceast problema in vederea. normarii unor valori. ANEXK, Algoriim si progran pentru caleulul intensitiqit eimpulut sleetrie sf al curenilor de desedrcare prin om in cnzul alin ‘aerii unor obiecte alate fntr-un elmp electric Programul de calenl permite obtinerea atit a intensitifii cimpului electric intr-un anumit punct al unei sectiuni transversale a liniei cit si a eurentilor de desedreare prin om in cazul atingerii unor obiecte aflate in cimpul electric (vehicule, obiecte rectangular, con- ducte, conductoare, garduri ete.). Problema cuplajului electrostatic poate fi tratati cao problemi de refea. In figura 10 [Aad ti s0 ny ' 1 V8 utau es (aay uy 1 veetorul de tensinne a fazel f, fala de pamint, nV i; — veelorul sarelnli pe faza i, in Cm. Pentru conduetoarele de protectie (zolale fats de stp se poate considera 6, an se div un exemplu al acestei interpretiri pentru, un vehieul aflat sub o linie trifazati simply circuit. Metoda de calei! const din patru elape Elapa 1~ Determinares valorilor sarcinilor electrice pe conductoarele unei lili eleetrice aeriene. Relajile Intre.ten- siunea liniel, dimensiunile conductoareior, distanjele intre conductoare, tntre conductoare si pamint si sarcinile pe con- ductoare pentru o linie electrieg ‘aeriand trifazala. cu con Auetoare de protectie sint-urmitearele ee ENERGETICA * 23 & 1915 4 Nr. 910 10 Circuitnt cebivatent pentru studiul indnefie! eleetrostatice pe un vehieul sub o Tinie electried seriand. intruelt prin aceste conductoare nm eireul determine sarcini electrice. Pentri conductoarele de protectic lesate Ia stilp se ponte considera carenti care si as Su — distanta Intre conductor i si imaginea tui f, nm: Sy — disianta ttre conduetoral £ si imaginen condue- torulul j, tm mj sy ~ distante’ intre conductorul ¢ si comductoral j, in my 2 — faza echivalent& @ condsictorutul, In m. Sistemul (AA) poate ff seris sub forma matricial T= 1/101 as Sarcinile pe conductonre sat date de relatia 1) = Prey anBlapa 2 — Determinarea potentialului electric im diferite puncte ale sectiunil transversale ale liniei electriee aeriene {aria tine seama de deformarea cimpulut electric prin pre~ zenta unor obiecte. Se uthizeaza expresia Wel = Phd as) unde Py oben Se ao dre Se Is] — potentialut electric, in Vi; TQ] — Sarcina pe conductoare, determinati eu expresia, (AD), in) Siz — distanta intre conductor f sf imaginea punetu- Wiz, In ms Si — distanfa Intre conduetorul f si punctul x, 1mm. Diferenta de potential intre dou’ puncte aflate la distant de 1m 3 amplitudinen intensitatti-elmpului electric, im Vim. Elapa 3. — Determinarea tensiunii induse Inte-un obieet cechivalent printe-un conductor ellindrie aflat in elmput elee- tie al lintel (fig. 11 si 12) 5 15200 2— by o” of Fig, 11, Coronamenta} pentru linie electrieit aer 735 KV 5 poritionarea trailerulul. Utilizing relate din figora 10, se poate serle relatia : D1 = jo [PP any — Pentru determinarea lui {P] se folosese relatiile (A.2) = Ingieele 1 se Teferi la elementele lintel x este un punet situat pe un conductor fietlv ce trece prin centrul vehieulului (tig. 12), Pentru determinarea tenstunli induse sl a curentotut de scurteirenit se foloseste leorema Theventn, 268 ig, 12, Dimensiunite trailerului pozitionat sub o Hine elee= rich serian’ de 735 KV, START. CTESTE. U teevenia nthe 8 Bers cordoceaebe “feelt f dinencone scat alah [PI (2 faye LPT" a] Gaieul: LRT Lij- (RV) é L——_ Caled Lhich=-Lin n} Walled} ———— Cty] -Dive} Le) TiPARESTE Me De E Fig. 13, Schema logiea de ealewt a intensitatit etmputut leetrie si a curentitor de deseareare prin om, ENERGETICA & 23 & 1975 & Nr. 9—10Echivalental Thévenin pentru object este aratat in figura 4. Pentru determinarea tensiunil induse tu obiect avem, tn acest ca7, Ua “a Din (A.t0) revult& relatia Use © Wath Bd any 14 Cireuitul cehivatent Thévenin, Blapa 4. — Determinarea eurentului de scurteireult Impedanja de seurteirenit, privita din punetul 2 al igurii 10, se determing prin pasivivarea schemel. In acest eaz Wi=0 (aay Dacd o tense va fi aplteat in nodul x, atunei curentul de seurteireuit vai Wel = Wah (01 + Wal (as Mel = (York Mad (16) si neven = WY 2 (aay) Folosind algeritanut de calcul precentat mai tuainte, sa laborat un progeam in limba} FORTRAN’ pentru ealeula- lorul IRIS-50 de la LS.P-E. Program permite caleule pentr linit eleetrice aeriene ‘eu mai mulle eirevite pe acelasi tilp si pentew linil electrice ‘eriene paralele. Schema logied de calew) esle prezeutata in figura 18. Bibtiogratie [i] Balderston,G. Jr. sa. Blude des lignes de trans port en courant allernalif a ulirahaule tension dopres tes résullals desvals du ,,Projed UH". CIGRE 1972, vap. 31-12, [1 Paris, L sa. Une dude de ta conception des para- iibtres des Tignes de transport au-dessus ie 1 000 KV. CIGRE 1972, rap. 31-15, [3] Oakeshott, DF, Tension indutte dans tes wéhlew- les sous les lignes aérlennes. CIGRE, 1966, rap, 338, anexa D. Ul Erbacher, W, si Sehmidl, 1. Effets @induetion des lignes haute tension, CIGRE 1958, rap. 303. [5] René, 1G. si Radu P, Comsa. Computer analy. Sis of clecirostatically induced currents on finite objects by EHV transmission lines. in: IEEE Trans, on PAS, 87, nr. 4, 1968, p. 9971002. Radu P. Gomsa si René, J.G. Ate model for sudy of eivetrastatie. induction by iranemiss(on lines. in: IEEE Trans, aut PAS, 87, nt. 4, 1968, p, 1002—1010 [7 Tranen, J.D. sl Wilson, Gal. Electrostatically induced vottages and currents’ on conducting objects under EHY transmission Unes SE Trans. on PAS, 90, ne. 2, 1971, p. 768—776. Is] + ©} TEER “Working” Group Report. Bleetrostatie effects of overhead transmission tines. Part 1, Hazards IE Trans. on PAS, 91, nr, 2, 107 to) De 422426, 19) © IEEE Working Group Report. Hleerostatte effects of overhead transmission lines, Part I1, Methods of eatewation. In: TEEE Tvans. on PAS, 91, nt, 2, 1972, p. 126—444 Uo] Barber, P.p, sa, Lignes de cransport adrennes dans Fenranaement de PAngtelerre el du Pays de Galles. IGRE 1974, rap, 2201 U1] Korobkova, Vip. 8, Influence du clamp dlec- trigue dans les poster & 500 el 50 kV sur ley équipes enivetien ct tes'moyens de leur protection. CIGRE 1872, rap. 23-06 La] *** Rapport final du groupe ad-toc UH de ta Crone, In: Electra nr. 2, ot. 1972. (13) Barbes, 1G. a Thoremy B, Le programme de recherches UHT ABPASEA. Résultats obtenus jus- {qu’en 1973 et réatisation d'un projet de sation et de tigne @essais de réseau. CIGRE. 1974, Tap. 31—10. lig] Sehmeider, Kit, sa, Courants de déptacement vers le -corps humoie causes par te champ didlectrigue sous {es lignes de transport d énergie, CIGRE 1974, rap. 9604. {15} Thoren, B.-A 1973 took af UMV, ASEA, Vasterts, Suedia. 116] Janeke, G. sa. Le réseau suédots & 600 kV. Cl 1974, rap. 31, 17] Balder'ston, Garr, 5.0, Rapport d activité du Prot fect CHV" de PEPRY (Giectsie Power Research ‘insti- ute), CIGRE 1074, rap, 3-02. 118] Clarke, E, Analiza eireaifctor sistemeloreletroenergex lice. Edita’ tehniea, ‘Bucurest, 1973. 19] Munteanu, G9 Daneila, M. Gonstderait pri. vind elonpurte'eletree din eeindiatea tnstalfitor alee. Irice de inal 9 foarte nates tenstane (stil st intt elecirie). In: Construetit sh montaje energetice, 6, nr, G. 197%, p. 297201 20) Numtegau, Gs Danesia, M. Curent indugt in corput omenese — rezutat at aefiuntt eimpurtlor eee irice de mare trensitate, ns Construetit st montaje cnergetie 7, a. 7, 1973, p, 357-305, (Arico! tote In reduce E ro augest 1974) ENERGETICA % 23 * 1915 * Nr. 9-10 269ENERGIE $I FIZICA A treia conferinté generala a Socletatii europene de fi Bucuresti, 9—12 septembrie 1975 in prima jumatate a lunii septembrie 1975 a avut loc ia Bucuresti, sub inaltul patronaj seseu, a treia Conferin{a general a Soci europene de fizica, cu tema: ,,Energie “fn cadrul sedintei inaugurale, primul mini s lui romin, Manea Miineseu, a sat de pregedintele Repu- Socialiste Romania, Nicolae Ceausescu, participantilor la conferinti. i 11 septembrie, tovardisul Nicolae Ceaugesen arfiga Elena Ceaugeseu, impreuni ew alfi ori de partid si de stat, au primit un grup de personalititi stiintifice de peste hotare participante la Conferinf generali a Societati europene de fiziea. Conferinfa a analizat in principal multiplele aspecte ale energiei, aplicative si teoretice Diseufiile s-au purtat in jurul a sase domenii importante, si anume: producerea ener prin (conversie pe planeta nostri (fisiune, fuziune, solar, chimic%, geotermic, atmoste ried), producerea energiei la scark cosm (astrofizics, particule elementare), transferul energetic al materiei biologice, strategii ener- getice si prognozi, transportul si stovarea ener- giei, energia si probleme ale corpurilor multi- ple (mecanica, statistic’ fizied, fizict nuclear’). ‘Au participat peste 609 de reprezentan{i din aproape 30 de (iri europene, 8.U.A. si Canada. Lueririle conferinjei s-au’ desfasurat. in se- siuni plenare si paralele, Programul conferintei : Mar(i_ 9 septembrie plenari Sesiun PL. W. Hafele (IIASA, Laxenburg) pentru. energie. rategii A.) — Maturitatea ener Sesiuni paralele 1) Fiziea particulelor elementare G. Capon (CNEN, Fraseati) — Particule now n (JINR Dubna) — Analiza hadro- nilor cu ajutorul leptonilor. V.P, Sarantzev (JINR, Dubna) — Energ’ inalte, eum? 270 2) Energie tu astrofizied G._Setti (Bologna) — Cosmologia obser tional. H. Reeves (CEN, Sealay) — Producerea el mentelor in perioadele de inceput ale uni versului, LD. Nivokov culelor. W. Kopezynski (Varyovia) — Rolul de spin in universul ‘timpului 3) Probleme ale corpurilor multiple H. Haken (Stuttgart) — Ireversibilitate i fluetuafii in fiziea laserilor R. Baleseu (Bruxelles) — Noi rezultate ale seolii belgiene in domeniul jreversibilitatil. 4) Transportul si stocarea cnergiei A. Rocher (Franfa) —Transportul si stoca- rea energiei — privire general’, W.T. Eeles (Marea Britanie) — Bateriile elee- trice pentru. stocarea energiei. D.T. Schroder (Aachen, R-F.G.) energiei_terinice. F. Williams (Marea Britanie) — Procese de conversiune ale erbunelui, (Moscova) — Crearea parti- Stocare: 5) Polosivea energie’ solare ‘VK. Page (Marea Britanie) si preocupari actuale. Energia solard reuri 10 septembrie Sesiunen plenari ‘Trautman (Varsovie) — Energie, gravi- tatie si cosmologie. P. Aigrain (Fran{a) lare. L. Van Hove (Geneva) — Energie si materie in fiziea particulelor. Utilizarea energie: so: O.M. Prokhorov (Moscova) — Fziune seri. Sesiuni paralele E 1) Fizica particulelor elementare R. Onmes (Univ. Orsay) Particnlele ele- mentare si cosmologi c,. Rub! Geneva) — Energii inalte, de ce ‘H. Hecht (Observ, Mendon) — Neutrino in univers. 2) Probleme ale eorpuritor multiple C. Jona (Lasinio) Comportamentul critic in termenii conceptelor probabilistice si ergodice, . Brezin (Franta) — Metode ale teoriei ciin- pului, aplicate in studiul fenomenelor critic de Diominicis (Franfa) — Grup renorma- zat si comportamentul dinamie in regiu- nea critica, ENERGETICA & 23 & 1915 & Nr. 9—103) Producerea si distribufia energiei G. Bogner (R.F.G.) — Probleme ale con- ductoarelor si dialectricilor pentra cabluri eriogenice. A. Winse) (R.F.G.) — Conversiunea electro- chimed a energiei ; aspecte ale materialelor utilizate. B, Edmondson (Marea Britanie) — Probleme ale materialelor in reactoarele nucleate. 4) Fizicd nucleara %. Sxymanski (Varsovia) — Suprafata ene giei nucleare si preocupari pentru noi cl mente. 5) Folosirea energie’ solare FP. Califano (Italia) — Bfectul fotavoltaie. Joi 11 septembrie Sesiunea plenard T. Ureu (Romania) xi preoeupiiri in fizied. M. Archer (Marea Britanie) — Aspeete foto- chimice ale conversiei chergici solare. HLT. Witt. (Berlin-Vest) -- Procese energe- tice in biologie. OM. Braams (R.F.G.) — Stadiul actual al cercetrilor termonucleare Energia, noi obiective Sesiuni paralele 1) Energia in astrofizied K.A. Pounds (Marea Britanie) — Observa. rea surselor compacte de raze X E. Schatzman (Obsery. Meudon) — Stadii i ale evolutiei stelare si supernovelor. i Stewart (R.F.G.) — Gaurile negre (Black holes), C.J. Pethiek (S.U.A.) — Stelele neutron. Fizied nucleard W. Creiner (R.F.G.) tale in fizica ionilor gr Probleme fundamen, 3) Materiale pentru producerea gi distribufia energie! D. Wynn Jones (Marea asupra cleetrolitilor solizi. Britanie) — Panel 4) Utilizarea energici solare G. Forti (Italia) — Fotosinteza. Stein (Israel) — Utilizarea folochimied a energiei solare. 5) Strategit de cercetdri tn energie G. Drilhon (OECD, Paris) — Aspecte inter nationale ale cercetirilor in domeniul ener- giei. B. Berkoysky (UNESCO) — Programut de energie UNESCO. A. Weinberg (8.U.A.)—Ce i anul 2000. vi energetice ENERGETICA * 23 * 1915 # Nr, 9—10 T. Went (Olanda) — Dezvoltarea breeder-ilor term y 12 septembrie Sesiune plenari G. Nicolis (Belgia) structuri. ©, Marchetti (IIASA) —Laxenburg) portul si stocarea energiei Energie, disipare gi Sesiuni paralele 1) Pizica particulelor elementare D.W. Wilkinson (Marea Britanie) — Parti- culele elementare si itueleii. T. Bell (Geneva) — Perspect cimpului unificat. 2) Energie tn astrofizied G. K. Miley (Observ. Leiden) — Surse radio extragalactice, C. M. Ozernoy (Moscova)—Surse de energie lei galactici activ R. Wielebinsky (R.F.G.) — Stele pulsatorii, N. T. Holloway (Marea Britanie) — Teoria stelelor pulsatorii, 3) Invajimintut pentru fizicd KW. Keohane (Marea Britanie) — Directii in’ stiinja edueagiei. 4) Strategii de cercetdri tn energie A. Gheorghe (Romania) — Modelarea struc turali in managementul cercetarilor in ener- gie. A. Colomb (Elvetia) — Aspecte economice ale producerii energiei, K. Meyer logice ale A. Deeken (R.F. energie. N. Kurti (Marea Brit ten utili 3) Geofizied H, Stiller 5.2. (Polonia) canismele cutremurelor. e in teoriile -G.) = Aspe Grilor in energie ) = Bvaluarea surselor de © eco ie) — Tehnologii pen- rea eficient’: a energie. Investigatii in me- In referatul sin, acad. PL. Kapitza sa referit Ia probleme’ ale interfefei dintre fizie’ si energie, producerea acesteia din urm& in Condifii economic avantajoase si pe scari largi. El s-a ocupat in special de corelatia dintre densitatea de energie a diverselor forme de producere a energici, criteriile economice aferente acestora, evidentiind directii viitoare de cercetiri fundamentale si aplicative in do- meniul fizieii. Exemplele date aut analizat patru se energetice, de tip termic, electric, biolo- gic stin final nuclear. Limitarile privind densita- tea de energie (date de veetorul Umov — Poyn- ting) constituie o indicafie utili in elaborarea strategiilor de cercetare pentru gisirea a noi surse de energie, 271Profesorul Hafele de la IIASA — Laxenburg a insistat asupra necesititii unei abordari glo- esiti bale pentru trecerea de la surse de energie ief- tine, dar limitate, la surse de energie costisi- toare, dar disponibile in cantitati vaste. O atentie specialA s-a acordat_interdependentei diferitelor obiective in dezvoltarea surselor de energie, cit gi in unele din tebnologiile poten- fiale pentru optiuni viitoare (cirbune, fisiune, energie solari, fuziune, energie geotermick). El a mentionat eX priorititile de cercetare in domeniul energiei sint : stocarea si transpor- tul energie, lichefierea edrbunelui, fizica atmo- sferei si dinamica oceanelor (controlul climei globului), producerea de hidrogen, energia solar’ ieftina, fuziunea, A insistat asupra ideii c& noile opfiuni ale tehnologiei pentru producerea ener- giei trebuie 8% se dovedease’ in viitor flexibile in functionare. Vorbitorul s-a ocupat pe larg si de mecanismul penetrarii pe piata energeticii a diferitelor tipuri de combustibili (de exemplu len, cirbune, petrol nuclear ete.) si utiliza- rea acestor rezultate intr-un model de_,,inva- {are” in scopul evaluirii viitoarelor strategii pentru energie. In modelarea sistemelor pentru energie, un rol important il are tehnica sce1 lor in clarificarea unei gindiri conservatoare. Aceste scenarii trebuie si se concentreze in special asupra problemei energetice a CO,, introducerea de noi tehnologii cit si lmarea in considerare a utilizérii hidrogenului Dr. A. Weinberg de la Institutul pentru analiza energiei — Oak-Ridge (S.U.A.) a ana- lizat in detaliu stadiul dezvoltarii energeticii nucleare si in special a filierelor de tip PWR, AGCR, HIGCR. Prin contrast eu acestea, doar unei singure filiere de reactoare reprodu- ciitoare rapide — LMEBR — i sa acordat 0 atenfie serioast. ,,Aceast atitudine unilate- rali pentrn o singuri filier’ de dezvoltare a breeder-ilor pare a fi imprudenti, Autorul a luat apoi in diseufie binecunoscuta replied : Cit de sigur este suficient de sigur?” (How safe is safe enough 2), insistind asupra elabo- ririi de noi strategii de proiectare in vederea cresterii seeuritiqit sistemelor energetice nue are, Profesorul A. ‘Trautman de la Universitatea din Vargovia a discutat pe larg corelatia ener- gie — gravitatie, cosmologie, introducind ideea c& giurile negre (black holes) din univers sint surse de energie de mare potential; energia acestora poate fi extrasi in scopul ‘utilizdrii eficiente. O problemi similara a tratat si T. Stewart in comunicarea ,,Black boles”. In comunicarea sa, ,,Bnergia, noi obiective si preoeupari_in , aead. prof. I. Ursu de la LF.A. Bucuresti a Meut o ampli prezen- tare a impactului fizicii in conjunctura creatt de eriza energetic’, implicatiile dezvoltarii pe viitor a stiintei si tehnologiei. fn general s-a insistat asupra necesititii armonizArii solufiilor 272 tehnice, a ciutarii pentru fezabilitate stiinfi- fied a alternativelor de producere a energie (dimensiune tehnologick si de cultur’). Fizica e menirea de a implementa in economia mon- ial de energie noi surse si vectori, care ar putea astfel transforma economia actual, ba zat& pe ideea unui ciclu desehis, intr-o atitu dine de conservare, economie de tip cielu inchis. Tn acest sens au fost amplu prezentate citeva alternative posibile de viitor (de exemplu hidrogen), toate acestea elaborate in seopul cresterii bunistirii omenirii pe planeta noas tri. Energia solari represinti 0 forma alterna- tiva in vectorul de energie al viitorului. Dr. M. Archer de la Royal Institution din Londra, sa ocupat in expunerea sa de ,,Aspectele foto- chimice ale conversiei energiei solare” Stocarea pe termen lung a energiei so poate fi realizat& pe baza raetiei fotochimic enderogonice de tipul RSP unde R reprezinti reactantul fotochimie ce veactioneazd in scopul producerii produsului metastabil P (procesul se poate realiza si in etape multiple). P poate fi reeonvertit la prin intermediul unei evolutii de energie. Comu- nicarea a prezentat citeva aspecte generale ale conversiei fotochimice solare, indieindu-se in acelasi timp linii ale procesului in general. Tnal doilea rind s-au diseutat citeva din reactiile specifice ce au fost deja propuse a fi utilizate pe plan mondial in scopul conservarii energie: solare. In al treilea rind au fost deserise prin- cipiile conversieienergici fotoelectroehimiee folosind electrozi metalici si semiconductiv Lucrarea a fost deo inalti tint stiintified si s-a bucurat de un larg interes din partea celor prezenti la congres. Comunicarea dr. C.M. Braams dela FOM — Inst. V. Plasmafysiea, Jutphaas, Olanda, s-a referit in special la viitorul reactoarelor de fuziune. Nu este inc’ cazul de a face afir- mafii definitive asupra necesititilor de resurse si a chestiunilor degeurilor radioactive ridicate de utilizarea acestei filiere de reactoare. Sta- diul actual al reactoarelor de fuziune este ins incurajator pentru dezvoltarea in viitor a aces- tora, De deosebit interes si atenfie sa bucurat luerarea dr. Nicolis de la Universitatea liber’ din Bruxelles, cu tema: ,,Energie, disipare gi structuri”, Sistemele fizico-chimice, datorita transferului de mas’ gi energie la’ care sint supuse, pot manifesta fenomenul de autoorga- nizare cu o anumit’ regularitate spatialé tem- perat& sau de propagare a frontului de unda. Disiparea energiei se apreciaz’ ch este 0 con- secinti direct proprietitii de autoorganizare. ERGETICA & 23 * 1915 & Nr. 9-10Lucrarea a pus intr-o lumind nouk ehestiuni fundamentale termodinamice ale unor astie) de structuri disipative. Bxemplele au inelus domeniile (eoriei reactiilor chimice, chimiei organice si biologiei. Dr. Marchetti de la IIASA—Laxenburg, in Incrarea sa. ,/Lranspor- tul si stocarea energiei”, s-a oeupat in special de a evidentia urmiitoarele : (1) chestiunea energie’ primare nu este chiar atit de importanti pe cit se pare, (2) transportul energiei_m este problema cea mai importanta in studiul siste- melor de energie si (3) chestiunea previziunilor de energie pe termen lung este deosebit de dificil, In alocutiunea sa, vorbitorul a insistat asupra aspectelor econontice ale sistemelor mari de energie (C = a 8", whde © este costul unei centrale ; S — miirimea centrale’; a, 6 — cons. tante sau d este un factor de sealk) si a seos in evidenta legiturile complexe ce apar intre functia de transport. a energiei si structura si temului de energie. A fost analizata importanta proprietatilor combustibilului sau_a_formelor de energie Ja determinarea proprietatilor sis- temelor de distributie a acesteit. In final a fost studiat posibilitatea de a’ transpoi negentropia (partea util” a energiei pro- duse), disociat’i de energie, inty-un sistem aceep- tabil din punet de vedere tehnie, Acest Jucrn va prelua din inconvenientele de azi ale poludrii termice @ mediulai inconjuritor. Coriozitate bateriilor eleetrice pentru stocarea energie’ (WT. Eeles — Marea Britanie), stocarea ener- giei termice (DT. Schroder -—'R.P.G.) si pro- cese de conversie a combustibilului solid (F. Williams — Marea Britanie). S-au_studiat in detalit posibilititi de stocare a hidrogenutui, conversiiinea si stocarea caldurii ete., insistin= di-se si asupra limitelor si competitivitiitilor ceonomice ale alternativelor posibile. In sectia ,,Strategii de cercetare ale energiei” sau discutat chestiuni legate de aspecte ale politieii dezvoltarii sistemelor de energie. In cuvintul de desehidere, dr, D, Schumacher din R.P.G. a evidentiat diferitele priorititi de cercetare prezentate de prof. Hafele si cele ale Comisiei de Buergie atomied din 8.U.4., care consider’ drept strategii de viitor conv sia energiei cu randament ridicat in productie siutilizare, productia proprie prin deseoperirea dle noi rezerve de petrol si gaze. Gazeifiearea rbunelui, noi tehnologii nucleare, studi gi cercetiri privind securitatea CNE, studierea surselor de energie pe termen lung — nivelele de planificare ale cereetirii se realizeazi astfel international, national, sector de cereetare al energiei, institut de cereetare, echipa si indi- vid. In'cadrul procesului de cercetare si dez voltare (R & D) trebuie si existe 0 corelare co- respunzitoare cu_necesitatile si resursele exis- tente azi (fig. 1). O reprezentare graficd privind cooperaren internafionalt institufionaliznt’ si Necesitft personale $i rnafionale Individ Red Sectorul de energie fchips de cercetare Program gi Nivel national Institute de cercetare SHfategit Nivel international Oportunitagi de cercetare Restrictii Fig. 1. Scenari priviad wceesitatile pentra Ri & P. Sesiunile de dupi-amiazii, asa eum s-a aritat, sau desfigurat in sedinte paralele. De interes penirn cititorii revistei ,,Energetica” se _men- fioneazt sectiile : Transportul si stoearea ener giei; Utilizarea energiei solare; Strategii de cereetare pentru energie. ‘In sectitmea ,{Transportul si stocarea ener giei” s-au prezentat comuniciri in legiturd en starea actual pe plan mondial a problemei in acest domeniu (A. Rocher — Franta); rolul ENERGETICA & 23 & 1975 & Nr, 9—10 bilateral in domeniul strategiilor de energie se_prezinti in figura 2 Dr. A. Weinberg, in comunicarea sa ,,Cer- vi energetice in anul 2000, s-a referit pe larg la preocupirile organizationale si tehno- logic S.U.A. pentra a face fati eu succes sia epasi eriza energeticd contemporand. si a rispunde necesititilor energetice pentrw sfir- situl see, XX. E) a anitat ed strategiile ameri- cane i acest domeniu sint : independente fata 273LLL esc CELLET oECD CIEL ry Gag Fart in curs de LH deavaltare Tari industrializale SUA, URSS. Fig. 2. Cooperare internatinnala th energetiea de surse primare din import, menfinerea eoope- ririi internationale, sedderea somajului, sta- bilitate economie% ‘si pastrarea unei calititi corespunztoare a mediului ambiant. Utiliza- rea economies a energiei solare reprezint’ un obiectiv important ce urmeazi a fi realizat. Opfiunea reactoarelor reproducdtoare rapide trebuie sk fie reevaluatd gi acceleraté cores- punzitor. Un Iueru important il va constitui elaborarea unor programe internationale de ‘ooperare in domeniul energi Dr. G. Drilhon (OBCD — Paris) s-a referit la citeva aspecte internationale ale cercetirii in_domeniul energiei, iar B. Berkovsky (UN- ESCO) a prezentat amplu planul de vitor al UNESCO pentru promovarea nor strategit noi privind cereetarea si invitimintul in dome- niul ene echipa de cereetatori din Olanda a prezen- tat un studiu de caz privind dezvoltarea filie- rei de reactoare termice rapide si reaultate experimentale olandeze, Cel de-al doilea panel in domeniul strategiilor de cercetare s-a preocu- pat cu precidere de aspectele economice ale producerii energiei. El a fost condus de dr. 'T. Went (Olanda). Dr. A. Gheorghe (Romania) a prezentat citeva consideratii privind utiliza- rea inodelirii struc strategiilor de asupra necesitatii utilizirii unor noi clas metodologie si_modele matematice (sistemele fuzzy si lingviste ete.) in scopul utilizarii tora in aplicatiile practice ale sistemelor de energie cu mai multi eficienti. tat apoi, pe rind, implicatiile eco- privind cercetarea in energie (Meyer — — R.F.G.), evaluarea din punt dere economic a surselor de energie (A. — R.F.G.), aspecte economice ale producerii energiei (A. Colomb — Elvetia), tehnologii in vederea unei utiliziri eficiente a energie’ (N. Kurti — Marea Britanie). Jn cadrnl conferintei, prof. V.F. Weisskopf de la MIT, Cambridge’ (S.U.A.), a prezentat lectia memorial Powell, in legitura cu aspec- tele sociale, teoretice si de perspectiva privind responsabilitatea fizieii in lumea contemporani. In incheiere, presedintele Societtifii Europene de Fizied, prof. H.B.G. Casimir, a prezentat comunicares ,,Conceptul de energie”. Conferinta de la Bucuresti a reprezentat un forum deschis de opinii si idei in legitura ew problemele fizicit, in perspectiva rezolvirii crizei energetice mondiale, Diseutiile de inalt nivel stiintific au seos in evident’ noile directii cercetare teoretic’ si aplieativa in domeniul fizicii, tehnologiilor gi ingineriei sistemelor de energie. Dr. ing. Adrian Gheorghe 274 ENERGETICA % 23 & 1975 * Nr, 9-10