Professional Documents
Culture Documents
Labiile mari
Labiile mici
Vestibulul
Himenul
Glandele Bartholin
Tot
vaginul
uterul
trompele uterine
ovarele.
Vestibulul vaginal este n viziunea profund a vulvei i este mrginit pe laturi de feele mediale
al labiilor mici.Latura posterioar sau baza este constituit de meatul urinar si ostiumul vaginal.
Meatul urinar:Este un orificiu rotund sau liniar,cu dimensiuni de 3-4 mm i este situat la
extremitatea anterioara a vestibulului,napoia clitorisului i naintea orificiului vaginului.
Himenul:Este o membran dispus ca o diafragm ntre canalul vaginal si vestibulul
vaginului.Dup conformaia orificiului,se descriu forme variate ale himenului.Cele mai frecvente
sunt:semilunar,inelar,labiat.
Structura himenului.Acesta este format dintr-o cut a mucoasei.ntre cele doua lame mucoase
se gasete un strat subire de esut conjunctivo-elastic,uneori poate fi destul de gros ncat sa fac
deflorarea dificil sau imposibil.Himenul se rupe la primele raporturi sexuale-deflorarea.La
nivelul vestibulului se deschid numeroase glande mucoase cu rolul de a lubrifia vulva n
decursul actului sexual.
Organele erectile
Clitorisul-este un organ median si nepereche,situat in partea anterioar a vulvei,napoia
comisurii labiale anterioare.
Bulbii vestibulului:Snt dou formaiuni erectile situate simetric pe prtile laterale ale
vestibulului vaginului n loja bulboclitoridian a perineului.ntre feele lor mediale si peretele
vestibulului se gasesc glandele vestibulare mari Bartholin.Cei doi bulbi descriu mpreun o
potcoav cu concavitatea posterioar.
Perineul
Reprezint ansamblul parilor moi care nchid inferior cavitatea pelvina.Perineul cuprinde
poriuni ale aparatului digestiv,urinar si genital cu anexele lor.
Vaginul
Vaginul este un organ musculo-membranos care face legtura ntre vulv si uter.El este
organul de copulaie la femei.n acelai timp servete la trecerea fluxului menstrual,a produselor
de secreie uterina,ct i a ftului si anexelor sale.
Vaginul este un organ impar i median,aezat n excavaia pelvin i perineul anterior.Prin
faa anterioara vine in raport cu peretele anterior al rectului i cu fundul de sac peritoneal
inferior(Douglas);prin faa anterioar vine in raport cu uretra i vezica urinar,iar in partea
mijlocie cu muchii ridictori anali care la acest nivel,constituie sfincterul superior al vaginului.
Extremitatea superioar a vaginului se insereaza de jur mprejurul colului uterin,mai sus de
orificiul extern al uterului.ntre extremitatea inferioara a colului si pereii vaginului,la acest
nivel,se formeaza aa numitul fundul de sac vaginal.Extremitatea inferioara a vaginului se
deschide in vestibulul vaginal sau vulva.
Structura vaginului
Pereii vaginului sunt mult mai subiri dect cei ai uterului.Ei sunt alctuii din:
-tunica muscular i
-tunica mucoas.
La femeile multipare precum i la o vrsta naintat,aceste cute dispar,mucoasa netezindu-se.
Vascularizaia.Vaginul este vascularizat n cea mai mare parte de artera vaginal,ramur a
arterei hipogastrice.
Inervaia.Nervii vaginului provin de la plexul hipogastric inferior i de la nervul ruinos intern.
Uterul
Uterul sau mitra este un organ cavitar nepereche,aezat n partea median a cavitaii pelvine ntre
rect si vezica urinar.El are rolul s primeasc din tromp ovulul fecundat(oul), s-l hrneasca i
s-l expulzeze la sfaritul sarcinii.
Forma.Uterul are forma de par,cu poriunea mai mare in sus,iar cea mai mica in jos.Are o
lungime de 6-8 cm,variaia fiind n funcie de faptul dac o femeie a nscut sau nu,iar largimea
este de 4 cm.Este turtit anterior astfel ncat cavitatea uterin este virtual.
In morfologia extern a uterului observm:
Consistena uterului este ferm,dar elastic,el tinde in timpul examinrii sa scape dintre
degete,ca un smbure de cirea,in sarcin devine moale si pstos.
Greutatea uterului este in medie de 50-70g.,fiind mai usor la nulipare 50-50g.
Structura uterului
Peretele uterului este format din trei tunici:
Tunica seroasa sau perimetrul ,este formata de foia peritoneala care imbrac uterul.
Tunica muscular sau miometrul este stratul cel mai bine reprezentat.Este format din
manunchiuri de fibre musculare netede separate,dar in acelasi timp solidarizate intre ele prin esut
conjunctiv,conine si numeroase vase sanguine.
Tunica mucoasa sau endometrul adera strans la miometru ,fara interpunerea unei submucoase.
Mucoasa cavitatii uterine este neteda,are o culoare roza-roiatic,e foarte aderenta la miometru i
friabila.Sub influiena hormonilor ovarieni-foliculina si progesteron mucoasa uterina se pregatete
lunar n vederea nidrii zigotului.n lipsa nidaiei,startul superficial sau funcional al endometrului
mpreuna cu o cantitate de snge,se elimina sub form menstruaiei.
Mucoasa exocolului sufer mpreun cu mucoasa vaginal,o descuamaie permanent.Acest
fapt are o mare importanta deoarece examenul citologic al materialului recoltat poate depista unele
forme incipiente de cancer al colului.
Vascularizaia i inervaia uterului
Irigaia arterial a uterului este asigurat n primul rnd de ctre artera uterin,n mic msur
particip i artera ovarian i artera ligamentului rotund.
Inervaia uterului este de natur organo-vegetativ,simpatic si parasimpatic.O mic parte a
nervilor provine din plexul ovarian.Acesta se desprinde din plexul aortico-abdominal i coboar
alturi de artera ovariana aducand fibre simpatice pentru tuba si ovar.Unele din aceste fibre ajung
pan la uter.
Trompele uterine
Tubele sau trompele uterine sunt in numr de dou i se ntind de la coarnele uterine pna la
ovare.Tubele au rol important n captarea ovulului,apoi n vehicularea acestuia.Din punct de vedere
embriologic trompele uterine iau natere din canalele lui Muller.
Forma.Trompele au forma de trompeta cu extremitatea uterin ngusta i extremitatea ovariana
largit.Au o lungime de 12-14 cm.Trompei uterine i se descriu patru segmente:interstiial,istmic,
ampular,pavilionar.
Segmentul interstitial este situat n grosimea peretelui uterin i are un lumen foarte ingust cu
diametrul de 1 mm i lungimea de 5-6 mm.
Segmentul istmic este poriunea juxta uterin,rectilinie,situat trensversal i avnd un diametru de
3-4 mm.Se afla n marginea superioara a ligamentului larg.
Segmentul ampular este dilatat avnd 6-8mm diametru,merge pe marginea anterioara a ovarului.
Segmentul pavilionar sau pavilionul trompei,are aspectul unei corole care este franjurat,prin care
cavitatea peritoneala comunic cu cavitatea uterin.
Structura
Trompei uterine i se descriu mai multe straturi care de la exterior spre interior sunt:seroas,muscu-lar ,submucoas si mucoas.
Vascularizaia i inervaia
Artera primar a ovarului este artera ovariana,iar a tubei artera uterin.Venele urmeaz n general
dispoziia arterelor.Limfaticele ovarului iau natere dintr-o reea capilar perifoliculara,ajung n
poriunea lui medulara unde formeaz un plex,din acesta pleac 6-8 vase care prsesc ovarul la
nivelul hilului.Nervii sunt de natur organo-vegetativ,vin pe artera ovarian pe plexul ovarian.
Ovarele
Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii i produc ovulele.Ovarele ndeplinesc dou funcii
endocrin si exocrin.
Funcia endocrin adica are loc secreia de hormoni ovarieni estrogen i progesteron i exocrina
producerea ovulului.
Forma este ca o migdal,un ovoid puin turtit.I se descriu doua fee median si lateral,doua margini
liber i mezovarian,doua extremitai tubar i uterin.
Greutatea ovarului la femeia adulta este de 6-8 g.n peroada preovulaiei,ovarul care va elibera
ovulul i mrete volumul,devenind de doua trei ori mai mare ca nainte.n timpul graviditaii
ovarul purttor de corp galben are un volum mrit.
4.Operaia cezarian
4.1.Operatia de cezarian este o intervenie chirurgical pe cale abdominal prin celiotomie,prin
care se realizeaz naterea artificial prin deschiderea chirurgical a uterului.