DEZVOLTAREA CORDULUI

APARITIA TUBULUI CARDIAC SI EVOLUTIA SA

Originea aparatului cardiovascular este in mezoderm. Inca de la
sfarsitul s3 intre endodermul veziculei viteline si spalhnopleura apar insule
de celule angioformatoare. Acestea vor da nastere placii cardiogene care
este o formatiune simetrica paramediana. Dorsal de placile cardiogene
apare un spatiu care prin clivare va schita viitoarea cavitate pericardica.
Celule placilor cardiogene se vor grupa si vor forma cordoane pline
paramedian ce iau numele de cordon cardiogen. Ulterior, apare lumen in
interiorul cordonului cardiogen, deci se tunelizeaza luand numele de tubi
cardiaci.
In acelasi moment discul embrionar sufera si el trasnformari si
anume se curbeaza in axul longitudinal si transversal iar tubul cardiogen
sufera o rotatie pana la 180 grade. Crubarea longitudinala a discului face
sa apara niste plici amniotice: una caudala si cealalta cefalica care imping
membrana orofaringiana, schita cordului si mezenchimul septului
transvers spre ventral suferind si un proces de rotatie. Astfel schita
cordului stiuata ventral va avea cranial membrana orofaringiana si caudal
septul transvers. Prin curbarea transversala a discului embrionar tubii
cardiaci(2) se aprpopie si fuzioneaza(1) rezultand tubul cardiac unic.
Despre el spunem ca este endotelial si inconjurat de tesut mezenchimatos
care formeaza un manson, o teaca legandu-l de intestin prin mezocardul
dorsalsi de septul transvers prin mzeocardul ventral.
Interiorul tubului cardiogen este captusit cu endoteliu, ulterior va
deveni endocard. Peretele extern al tubului va forma miocardul si
epicardul. Intre aceste straturi externe apare o patura gelatinoasa de tesut
mezenchimatos sarac in celule care ulterior va capta o multitudine de
celule mezenchimatoase si va da nastere valvulelor cardiace.
In concluzie peretele tubului va fi format dinspre interior spre
exterior de endocard, miocard, epicard, cu mentiunea ca acesta din urma
reprezinta foita viscerala a pericardului. La aparitie tubul cardiac unic
tunelizat este rectiliniu dar sufera un proces de crestere, dilatare sau
stramtorare si septare, toate ducand la cordul defintiv. Portiunea caudala a
tubului cardiac este venoasa cu rol acceptor de vase sangvine. Portiunea
craniala este arteriala cu rol donator de vase sangvine.
Prin fuzionare tubul cardiac va avea 5 regiuni in sens caudo-cranial:
1. Sinusul venos si coarnele sale
2. Atriul primitiv
3. Ventriculul primitiv
4. Bulbul arterial al cordului
5. Trunchiul arterial
Cele 5 regiuni expuse reprezinta dilatatii ale tubului cardiac,
despartite prin portiuni ingustate atat exterior cat si interior. In
interior portiunile ingustate sunt reprezentate de ingrosari
endocardice numite perinute endocardice.
SINUSUL VENOS este la extremitatea caudala numita si venoasa,
este un segment dilatat curpins in grosimea septului transvers. In

coarnele sinusului venos se strange sangele care vine de la vezicula

vitelina = venele viteline, de la vezicula ombilicala = venele
ombilicale, de la corpul embrionului = venele cardinale. Datorita
acestor vene acest segment al tubului cardiac este partea
receptoare. Aici sta sangele in timpul contractiei atriale. Intre
sinsusul venos si atriul primitiv exista o ingusatare externa si
interna, cea interna fiind perinutele endocardice care in timpul
sistolei atriale se apropie si nu permit intoarcerea sangelui din atriu
in sinus.
ATRIUL PRIMITIV este dilatatia situata cranial de sinus, despartit
inferior de sinus prin perinuntele endocardice. In atriu, sangele
circula de la sinus spre el si comunica cu ventriculul primitiv printrun canal atrio-ventricular care este ingustat prin prezenta unor
perinute endocardice.
VENTRICULUL PRIMITIV este o dilatatie mai mare a tubului cardiac,
separat de bulbul arterial printr-o zona sramtorata descrisa de Haller.
Caudal sunt perinutele endocardice.
De mentionat ca la suprafata embrionului de 12 mm, in dreptul liniei
de fuzionare a bulbului cu ventriculul, apare un sant ce separa un
ventricul drept mai mic de un ventricul stang mai mare. Putem
spune ca din s6 aspectul exterior al cordului seamana cu cel
definitiv.
BULBUL ARTERIAL si TRUNCHIUL ARTERIAL sunt elementele cele mai
craniale ale tubului cardiac, separate de ventricul prin stramtoarea
Haller. Din ele vor lua nastere, in special din trunchi, aortele
ventrale. Acestea se continua cu aortele dorsale care in final vor
forma un singur vas = aorta mediana. In interiorul bulbului si
trunchiului arterial zonele sunt ingustate prin niste creste
endocardice situate ventral si dorsal.
La embrionul de 7 pana la 16 somite, cordul ramane suspendat
de peretii cavitatii pericardice, caudal prin mezogastrul venos situat
la nivelul septului transvers si cranial prin mezocardul arterial situat
la nivelul trunchiului arterial. Restul tubului ramane liber, se cudeaza
si ia aspectul literei S, intial verticala si apoi transversala. Portiunea
care se dezvolta mai mult este cea a ventriculului si a bulbului
arterial, reprezentand asa numita ansa bulbo-cardiaca. Prin rotatie
deci, atriul se situeaza dorsal de ansa bulbo-ventriculara. Deoarece
atriul este cuprins intre sinusul venos si bulbul arterial nu mai poate
creste, el se va mari lateral, aparand astfel doua evaginari mari ale
atriului primitiv din care in final vor lua nastere atriile definitive. In
continuare atriul unic si ventriculul apar la suprafata despasrtite prin
niste santuri atrio-ventriculare definitivandu-se si mai bine spectul
cordului final.
Odata cu transformarile de rotatie, de crestere a tubului cardiac,
acesta isi cauta pozitia definitiva coborand din regiunea cervicala
impreuna cu septul transvers si ocupand o pozitie ventrala in corpul
embrionar. Ajungand in pozitia ventrala troacica definitiva, din s7
incepe modificarile din interiorul elementelor tubului cardiac, adica
spetarea cavitatilor.

SEPTAREA ATRIULUI SI A CANALULUI A-V.

Atriul creste lateral prin cele doua evaginari, respectand regula
spatiu limitat duce la dublarea cavitatilor inimii spre lateral. Cordul
sufera o rotatie, astfel ca ventriculele se duc caudalsi spre stanga iar
atriile cranial si spre dreapta. Toate aceste modificari de pozitie
respecta fluxul sangelui de la sinusul venos la trunchiul pulmonar.
Sinusul venos se varsa in atriu printr-o palnie valvulara unica intial,
apoi prin doua: una dreapta si una stanga.
Intre atriu si ventricul canalul A-V mentine legatura. El se ingusteaza
prin marirea perinitelor endocardice, acestea ajungand in contact si
realizand un sept intre cavitatea atriala si cea ventriculara numit
septul stramtorii atrio-ventriculare.
Intre ventricul si bulb se gaseste de asemenea o stramtoare, aceasta
dispare in interiorul tubului cardiac sub forma unor creste care vor fi
elementul de pornire pentru dezvoltarea musculaturii din interiorul
tubului cardiac.
In final atriul care era unic se divide in atriul drept si stang incepand
septarea atriului primitiv.
Ca si calendar al dezvoltarii ulterioare dupa septarea atriilor
urmeaza septarea canalului A-V, apoi urmeaza incorporarea sinusului
venos in atriul drept urmat de incorporarea venelor pulmonare in
atriul stang, transformarea partiala a bulbului arterial cu diviziunea
trunchiului arterial in trunchiuri pulmonare si artera aorta(partial la
acest proces participa si bulbul aortei), septarea ventriculilor. Tot
calendarul evolutiv va avea loc in s6-7, avand in final formarea a
doua atrii, doua ventricule si doua segmente arteriale ale
bulbului(trunchiul pulmonar si artera aorta).
Inaintea septarii atriilor in sinusul venos se deschid urmatoarele
vene:
- In sinusul venos drept: venele viteline drepte, venele ombilicale
drepte, venele cardinale drepte si un vas comun rezultat din
venele pulmonare
- In sinusul venos stang: dispar toate aceste vene, totul reducanduse la sinusul coronar care se deschide in atriul drept.
Septarea atriilor incepe la embrionul de 5 mm cu aparitia pe
mijlocul peretelui dorsal al atriului primitiv a unei plici endocardice
ce ia numele de septum primum. Acesta creste caudal,
indreptandu-se spre ostiul atrio-ventricular si lasand un orificiu numit
stium primum prin care atriile raman sa comunice intre ele.
Ostium primum este marginit de doua perinite endocardice care prin
unire dau nastere septului intermediar. Cele doua septuri se vor
intalni, ele ducand la separarea atriilor in portiunea inferioara si
ducand la disparitia lui ostium primum.
Canalul A-V se separa si el in doua ostii: unu drept si unu stang.
Ulterior, se vor continua cu doua canale atrio-ventriculare: drept si
stang. Deoarece presiunea in atriul drept creste prin intoarcerea
venelor ombilicale, septum primum cedeaza superior, se perforeaza,
apare un orificiu numit ostium secundum. Ulterior apare si septul
secund care duce la micsorarea ostiului secund, deoarece se

comporta ca o valva nelasand fluxul sangvin sa treaca din atriul

drept in cel stang. Cand ostium secundum este mare sangele se
poate amesteca. Din septul secund apare limbul fosei ovale iar la
nivelul lui ramane doar foramen ovale(gaura lui Botallo). Aceasta
persistenta a lui foramen ovale este compatibila cu viata. Dar, in
cazul in care diametrul este mare apar turbulente functionale.
Ostium secundum are o existenta lunga, pana la nastere, pt ca fatul
este adaptat tipului de circulatie si respiratie fetala care sunteaza
plamanul. Dupa nastere, ostium secundum se inchide, se egalizeaza
presiunile dintre cele doua atrii, septul secundum fuzioneaza cu
septum primum si astfel atriile sunt complet separate. La locul de
deschidere in atriul drept a sinusului venos se gaseste un al treilea
sept: fals septi. Acesta va fuziona si el cu septum secundum
delimitand astfel foramen ovale de jur imprejurul ei. Din portiunea
dreapta a lui fals septi se mai dezvolta doua vale si anume: valva
rudimentara a venei cave inferioare, valva lui Eustachio si valva
sinusului coronar a lui Tebesius.
In concluzie atriul drept are multiple zone de dezvoltare, ca
marturie fiind aspectul interior diferit al acestuia. Se dezvolta din
jumatatea dreapta a canalului A-V care da portiunea neteda a atriului
drept. Din atriul primitiv drept care va da nastere portiunii cu muschi
pectinati si urechiusei drepte in care muschii sunt aglomerati in
retea si din sinusul venos ce formeaza portiunea din atriul drept
numita sinus venarum. Prin septare apare si atriul stang, acesta
fiind format din urmtoarele elemente: din jumatatea stanga a
canalului A-V care da aspectul neted, din atriul primitiv stang care
prezinta muschi pectinati in retea in urechiusa stanga si din
portiunea numita vestibul care ia nastere prin inglobarea in cavitatea
atriului, a portiunii comune a venelor pulmonare, vestibulul va fi
delimitat de restul atriului stang printr-o formatiune numita tenia
terminala stanga.
SEPTAREA VENTRICULILOR
Ventriculii se septeaza dupa atrii. La nivelul ventricular al
tubului cardiac se dezvolta rapid musculatura, ea se aseaza in doua
straturi: unul superficial compact si unul profund trabecular. Initial
musculatura umple in intregime lumenul ventricular. Reteaua
profunda trabeculara este acoperita de endocard si sufera un proces
de resorbtie. Astfel, creste cavitatea ventriculului. Raman numai in
dreptul liniei mediene a ventriculului primitiv din care se va dezvolta
septul ventricular primitiv. Din acesta la adult se dezvolta portiunea
musculara a septului inter-ventricular. Dezvoltarea septului incepe
de la apex.
Din portiunea profunda trabeculara mai raman muschii sub forma de
trabecule carnoase, muschii papilari si cordajele trndionase care sunt
la extremitatea opusa a muschilor papilari si care se prind pe
valvule.
Stratul superficial muscular al ventricului se ingroasa mai ales la
nivelul ventriculului stang. Va forma musculatura parietala,
miocardul ventricular. Septul ventricular primtiv emrbionar merge

ascendent, se intalneste cu septul intermediar care este de origine

membranoasa(la adult septul membranos). Intre cele doua
componente septale care se apropie ramane un orificiu
interventricular. Acest orificiu il gasim, deci, intre portiunea
membranoasa si musuclara a septului si in final se inchide sau
ramane permeabil, cand are o dimensiune mai mare produce
tulburari in circulatia sangelui.
Septarea trunchiului arterial si a bulbului arterial
O parte din bulbul arterial este inglobata in ventricul iar in restul
apar in interior doua plici endocardice care se apropie, se alipesc
formand septul aortico-pulmonar sau spiral. Urmeaza un fenomen
important, rasucirea bulbului si a septului. Prin aceasta rasucire
aorta si trunchiul arterei pulmonare isi schimba pozitia ajungand la
pozitia adulta. Astfel trunchiul arterei pulmonare este situat initial
ventral si la dreapta aortei ascendente, apoi se aseaza la stanga
aortei, incrucisand-o anterior. Nerasucirea bulbului duce la o
malformatie congenitala necompatibila cu viata.

ANOMALIILE CARDIACE
De pozitie:
Dextrocardia - dezvoltarea tubului cardiac si a ansei bulboventriculare in dreapta, singulara sau cu asocierea tuturor organelor
= situs inversus.
Ectopia cardiaca - cord situat in alta regiunea, poate ramane
cervical, poate fi la nivelul aperturii toracice superioare sau prin lipsa
de fuziune a sternului poate fi sub tegument in regiunea toracala
anterioara.
Defecte:
Septale La nivelul atriului: DSA(defect septal atrial) de tip ostium
secundum sau ostium primum. In ostium secundum se datoreaza
faptului ca valvula foramen ovale este nedezvoltata. Tot aici, atriul
comun, cand exista o comunicare inter-atriala larga prin lipsa
partiala mai mult sau mai putin a septului, asociat cu cianoza, care
apare in special la efort.
La nivel ventricular este lipsa toatala sau partiala a septului interventricular. Cand lipsa e totala se nuemste ventricul unic si cordul
este tricameral.
Tipul de anomalie de inotoarcere venoasa anormala, cel mai frecvent
la venele pulmonare.
Trunchi arterial comun, prin lipsa septului aortico-pulmonar.
Transpozitia de vase mari cand trunchiul pulmonar pleaca din
ventriculul stang, aorta din ventriculul drept. Se datoreaza
nespiralizarii septului aortico pulmonar.
Anomalii valvulare:
Stenoze valvulare care sunt congenitale sau dobandite.
Insuficiente.
Malformatii congenitale:

Tetralogia Fallot:

1.
2.
3.
4.

Stenoza sau atrezia pulmonara

Dextropozitia aortei
Defect septal ventricular superior
Hipetrofie ventricul drept
Trilogia Fallot:
1. Stenoza de pulmonara
2. Hipertrofie ventricul drept
3. DSA
Maladia Epstein: Afecteaza tricuspia, absenta acesteia cu hipoplazia
ventriculului
drept.