Curs 5. Anestezia Etimologie: An = far Estezia (aesthesis) = sensibilitate Definifie: este 0 metoda medicala cu ajutorul careia se obtine pierderea temporara a sensibilitatii dureroase, gratie unor reactii complet reversibile, prin administrarea unor substante chimice sau aplicarea unor agenti fiz Fiziologia dureri: la baza anesteziei sta intreruperea temporara a durerii Scopul durerii este de aparare contra oricarei forme de energie lezionala. Tipuri de dure - senzoriala: periferica, cutanata - visceral — de la organele interne ~ referiti sau radiala de la nivelul unui viscer ~ _ profunda de la nivelul aparatului locomotor - psihogen’ — datoriti perceperii si integririi constiente a durerii la nivelul sooarfei Receptorii durerii : = terminafii nervoase libere din fesuturi si organe = corpusculi Valter-Pacini Cai de conducere ~ pornesc de la nivelul terminatiilor receptoare si ajung la scoarja cerebralt, Substante mediatoare : histamina, serotonina, bradikinina, Exist substante endogene capabile si se lege de acesti receptori. Ele se numesc Endodorfine si au rolul de a modula impulsul dureros. Sunt utilizate in anestezia de lung’ durats. Anestezia cuprinde metode $i tehnici medicale care inlstura durerea si reactile la durere permifind in conditii de securitate si echilibru biologic, efectuarea interventiilor chirurgicale. Preanestezia: se efectueaza in paralel cu pregitirea pentru interventia chirurgicala si are doua etape: a. preliminard, de cunoastere = examen clinic complet, evaluarea riscului anestezici, terapia de reechilibrare, terapie psihicd b, preoperatorie imediatd: medicajia de preanestezie (dozaj: ori, cale, administrare), pregatirea tehnicii de lucru. Medicatia preanestezicd : medicafia necesara bolnavului pentru a favoriza anestezia . Are ca scop: sedarea percepfici, calmarea durerii, diminuarea metabolismului, diminuarea secrefiilor brongice si/sau salivare Clasificarea anestezic ‘Anestezia poate fi - ocala~ de conducere (rahidian’, peridurala) - generalii 1.Locala : produs’ prin contactul substanfei anestezice de tip local pe receptorii periferici ai excitafiilor nervoase . a. de contact ‘TOPICA = aplicarea anestezicului direct b. prin infiltrarea straturilor : plan cu plan 2, De conducere : blocheazii transmiterea centripeta si conducerea influxului dureros prin nervii periferici.. fn functie de locul infiltrarii anestezicului si tehnica folosita : - tronculara: - plexala spinal : rahianestezia peridural 3. Generalé realizeazs: - analgezia — inléturarea sau reducerea maxima a reactiilor de durere - hipnoza —somn anestezic ~ relaxare musculara ~ curarizare - echilibrul functiilor vitale Anestezia locali : reprezinta blocarea prin mijloace fizice sau medieamentoase a terminafiilor nervoase din piele, mucoase si se realizeazi prin: badijonare, instilati, racire sau infiltrafic. Este metoda prin care se anesteziaz& numai regiunea pe care urmeaza a se efectua operatia, Este foarte bine tolerati si prezinté cel mai mic rise anestezic. a. de contact — topict — se poate realiza prin mijloace fizice: refrigerare cu KELEN (clorura de etil ). = Prin badijonare, instilafie sau pulverizare cu cocaina Img/kg/24h in ORL, oftalmologie, bronhoscopie; cu xilococaina: < 200 mg/24h, ORL, oftalmologie, stomatologie b._ prin infiltrafie ~ injectarea anestezicului (xilina 0,5 ~ 1 ~2%, novocaina 0,5 ~ 1%) in piele, fesuturi subcutanate si in profunzimea planurilor operatorii. Premedicatia: mialgin 100mg, diazepam 10mg, atropina 0,5mg i.m. cu 60 min. preoperator. Incidente: - locale: aparitia cu intérziere a anesteziei, lezarea trunchiurilor nervoase, infectarea pligii, echimoze - Generale: supradozaj (anxietate, paloare, constrictie toracic&, delir, convulsii), alergie (urticarie, prurit, edem, soc anafilactic). Anestezia de conducere a.Tronculara: introducerea substanfelor anestezice in vecinitatea unui trunchi nervos (ex. paravertebrala) b Plexala: blocarea conducerii pe 0 zon mai larg inervata de un plex nervos (pt anestezia membrului superior se face infiltratia plexului brahial)c.Spinala 1, RAHIANESTEZIA: introducerea unei cantitati de anestezic intrarahidian, in LCR. ( dincolo de duramater) acest anestezic ajunge 1a rAdacinile anterioare si posterioare ale nervilor rahidieni si opreste transmiterea influxului nervos, care duce la paralizie muscular (temporara si reversibila) si abolirea sensibilititii la nivelul locului la care s-a facut injectia si dedesubtul acesteia. ~Preanestezia: evaluare elinic& + paracliniea -Premedicatie: vagolitica: ATROPINA ‘tranchilizant: DIAZEPAM. analgezicd: MIALGIN ++ asepsia antisepsia Pozifia: sezinda sau decubit lateral Puncfionarea spafiilor L2 - L3, locul in care se face rahianestezia se aseptizeazii ca pentru orice act operator. Linia care uneste crestele iliace = spatiul lombar Anestezicul: Procaina (novocaina) 8% sau Xilina 4% sau 2%, Rahianestezia cu aceste substanje dureazi pana la o ora pentru Procaind si 60 - 90 minute pentru Xilind 4%. Incidente: - in timpul anesteziei: scurgerea de singe pe ac -infepare a unei radacini ~ dup anestezie : - H.T.A. - hiperventilatie; - hipoxie cerebral (greturi, varsituri) se face O2-terapie gi perfuzie: Dextran in chirurgia: -abdomenului inferior; -lombelor, -perineului; -membrului inferior. 2.PERIDURALA: -injectarea unei cantitaji mai mari de anestezic in spatiul peridural, plasind acul intre ligamentul galben si dura mater. intrucét prin spatiul peridural tree nervii rahidieni, anestezioul introdus strabate perinervul gi induce anestezia. ~ substante anestezice: Xilina, Procaini 2% - 20ml, ~ Adrenalina 1%o- 0,1 ml Indicaté la hipertensivi, cardiaci, renali, hepatici, prostatici. Ca si rahianestezia, anestezia peridurala se realizeaza in condijii de asepsie. Anestezia General = intoxicatie dozata, reglabila, progresiva, temporaria si reversibila fara sechele ce duce la pierderea sensibilitatii, pierderea constientei gi relaxare muscularé. {in aplicaarea acestui tip de anestezie urmarim sa realizim urmatoarele obiective: - Analgezie care reprezinta suprimarea durerii pentru o perioada de timp dorita. - Hipnozi, adicd boinavul doarme - Relaxare musculara — musculatura nu se mai contract- Efect antigoc — oprirea factorilor nocivi traumatici (care pornesc de la organele pe care se opereaz) de a ajunge la SNC gi a declanga stare de soc traumatic. Se obtine prin administrarea narcoticelor pe cale inhalatorie (pe masc& sau IOT) sau intravenos. Ajunge la corpii corticali inhibandu-i. Substante: 1. Care se administreazl intravenos: a) Barbiturice Se folosese pentru inductia anesteziei si pentru hipnozi. Acestea sunt Penthothal, Inactin. b) Nebarbiturice Ketalar, Diazepam. 2. Anestezice generale respiratorii: a) Anestezice volatile Eterul dietilic, Penthrane, Fluothane sau Halotan sau Narcotan. b) Anestezice gazoase Protoxidul de azot, Ciclopropan. 3. Analgezice: Sunt calmantele durerii, si dintre acestea primul loc I-a ocupat multé vreme, aproape in exclusivitate Morfina. Alte analgezice sunt: Mialgin, Dipidolor, Fentanyl, Algocalmin, Fortral, Piafen Aparaturit Pacientul este ventilat cu un amestec de gaze: oxigen + gaze anestezice. Principalele componente ale aparatului de anestezie: 1. masina de gaze 2. circuitele anestezice 3. dispozitivul de administrare a anestezicului volatil 4, dispozitivul de respiratie mecanica Intubafia orotraheala: consti in introducerea unei sonde numité Sonda de IOT, prin gurd in trahee si administrarea anestezicului amestecat cu oxigen numai pe acesté sondi, pe care iese din pliman si aerul folosit. La capaitul care ajunge in trahee, sonda are un balonas care, prin umflare, ocupa tot cilindrul traheal, dirijnd intrarea amestecului anestezic-oxigen si iesirea acrului expirat numai pe sonda endo-traheald.