Nevointa - 2. Aratarea Neputintei Tale Lui Hristos - Curaj

Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
04.01 Bej
Rugai-v lui Dumnezeu din inim

Cci nu e nici o putere care s se poat mpotrivi iubirii. Iubirea este putere nebiruit, cci Dumnezeu
Tadei
"n toate zilele se cuvine s ai pe Dumnezeu i pe Preacurata Nsctoare de Dumnezeu n inima ta, cci toa
Domnul i de la Preacurata Maica Sa pentru cei ce ndjduiesc spre dnii. Fie-i drag a te ruga de-a purure
inima i va vedea pe Dumnezeu."
De fapt, noi ne deprtm (de Dumnezeu). El nu se poate despri de noi, cci El este Viaa.
... S-i aduci aminte c Domnul te vede dac-i pui ndejdea n El
Nu exist pcat care nu se iart dect numai pcatul pentru care nu ne pocim.
El este cel mai nflcrat dintre ndrgostii i totodat plin de noblee, nct respect n chip
desvrit libertatea noastr.
De asemenea, El este Cel care se poart ca Printele din parabola Fiului risipitor nu cere
s dai socoteal, nici nu se supr, ci se bucur de ntoarcerea noastr spre bine. Sf. Luca al
Crimeii
Dac ne lsm n voia lui Dumnezeu, s fim siguri c nu ne va lsa
Maica Domnului este nencetat i necontenit cu noi - dar noi o uitm.
O, ct de mult i ntristm - prin nestatornicia noastr, aici pe pmnt, n via - pe Domnul
i pe Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu...
Dar atunci cnd cdem ctre ei din inim, ne iart toate!
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
+41 44 259 61 11 / Direct Newspapers
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
E-Mail media@ringier.com
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Rugai-v lui Dumnezeu din inim

Rugciunea struitoare nseamn rugciune din inim. Din inim ne rugm
Domnului. El nu cere de la noi cuvinte filozofice. Lui trebuie s ne rugm din inim, ca
prinilor:
Ajut tuturor sufletelor i nu m uita i pe mine Doamne. F ca toi s aib pace, s Te
iubeasc, aa cum Te iubesc ngerii. i ne d i nou putere s Te iubim, aa cum Te iubesc
Prea Sfnta Maic, ngerii i sfinii Ti. D-mi i mie aceast putere, s te iubesc cu trie!
Cci nu e nici o putere care s se poat mpotrivi iubirii. Iubirea este putere nebiruit, cci
Dumnezeu este Iubire.
Nu astepta sa te afli pe tine pentru ca sa incepi

Pornete i drumul te va nva!
Nu atepta s te afli pe tine, pentru ca s ncepi
Atepi zile, luni, ani, pentru o ntlnire de mai nainte hotrt. Nu a venit nc. Nu s-a
artat. A ntrziat mult, att de mult, nct i-au obosit ochii i i s-a rnit inima de atta
ateptare. i spun, dei o s te doar:
Nu va veni Nu atepta Nu pentru c te respinge, ci pentru c nu poate veni. Nu a
fgduit asta niciodat. Tu i-ai nchipuit asta, tu ai vrut s-o crezi. Nu va veni niciodat acea
sine a ta pe care o atepi de ani de zile s vin la ntlnire. Nu va veni niciodat ziua n care
se va arta nluntrul tu o sine a ta bine mbrcat, desvrit, ireproabil, fr pcat,
fr cusur. Nu. Nu va veni. Nu poate veni, pentru c nu exist.
tiu c i-au spus unii aceasta i n adncul sufletului tu ai dorit-o, ca o scuz, ca o
justificare ca s nu ncepi niciodat cltoria. Uit-i pe toi i ia hotrrea ca tu s-o afli. Tu so iubeti. Acolo n adnc s-o ieri. Aa cum este urt, obosit, chinuit i pctoas. D-i
srutul acceptrii, aa cum face i Hristos cu fiecare om nevrednic de a fi iubit.
Nu astepta sa fii desavarsit, caci nu caderea te face urat
Ci aroganta desavarsirii
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
ncepe tu cltoria, dei nu te simi pregtit, desvrit, bun, curajos. Nu cderea te face
urt, ci arogana desvririi. Nu greeala te osndete, ci rmnerea i struina n ea. Nu
atepta ca mai nti s simi, pentru ca s dai. Nu atepta ca mai nti s vin i dup aceea
s mergi. Nu atepta s te simi bine i fr cusur, pentru ca s trieti. Aceasta este o
minciun, un joc al minii tale.
Dar nu tiu drumul, mi vei spune
Taci i roag-te cu ndejde. Pornete la drum. Dar nu tiu drumul, mi vei spune. Nu-i
nevoie s-l tii, cci atunci cnd mergi, i se deschid drumurile i vezi ivindu-se peste tot
crri. Tu s nu atepi s te simi pregtit pentru ca s porneti, cci aceasta este o curs.
http://www.marturieathonita.ro/nu-astepta-sa-te-afli-pe-tine-pentru-ca-sa-incepi/
Arhimandritul Zaharia Zaharou - Viaa n Biseric / Viaa duhovniceasc

Zaharia (Zaharou) de la Essex
Din credin n credin
10 March 2015
Arhimandritul Zaharia Zaharou, de la Sfnta Mnstire a Cinstitului naintemergtor (Essex,
Anglia), Stavropighie a Patriarhiei Ecumenice, vorbete despre ndejde i credin.
***
Noi, cretinii, credem ntr-un Dumnezeu personal i viu, i nu n vreun Dumnezeu egocentric
i ndeprtat, cufundat n contemplarea iubirii de sine i incapabil de a veni n contact cu
fiinele create. Pentru noi, dovada existenei Lui Dumnezeu sunt energiile Sale, harul Su,
prin care participm i noi la viaa Sa, viaa Dumnezeirii. Chiar i atunci cnd omul este
ncercat de ndoieli, ptrunderea harului dumnezeiesc n inima sa mprtie norii ndoielilor,
activnd nluntrul su viaa dumnezeiasc. Aceast via nu este din lumea aceasta, i nici
un raionament uman nu poate s i se opun. Prima credin a omului reorienteaz ntreaga
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
sa existen ctre Dumnezeu, picurnd n sufletul su frica de Dumnezeu, cucerindu-i,

astfel, inima.
i, ntr-adevr, tocmai aceast fric fa de Dumnezeu ajut inima noastr s se vad pe
sine. Dumnezeiasca Scriptur vorbete despre,,adncurile inimii (Psalm 62. 7) omului, care
sunt cercetate de dimineaa pn seara i de seara pn dimineaa (Iov 7,18). Atunci cnd
Iov ntreab: ,,Ce este omul, c l-ai artat pe el plin de cinste? (Iov 7, 17), Scriptura d
urmtorul rspuns: omul este ,,acuzatorul Lui Dumnezeu (Iov 7, 20). Adic, acel om, a
crui inim a devenit inta Lui Dumnezeu, se prezint n faa Lui i vorbete cu El de la egal
la egal, mijlocind pentru mntuirea lumii ntregi, fiindc Dumnezeu i-a acordat cinstea
aceasta. Dumnezeu dorete aceast egalitate de mprtire cu omul; nu-l consider pe om
doar o creatur pe care a adus-o la via, ci o ,,icoan a Lui, ca pe cineva egal cu El cu care
poate s vorbeasc.
n Sfnta Scriptur gsim foarte multe locuri unde vedem c Dumnezeu i vorbete omului
de la egal la egal: ,,Oricine va mrturisi pentru Mine naintea oamenilor, mrturisi-voi i Eu
pentru el naintea Tatlui Meu, Care este n ceruri. Iar de cel ce se va lepda de Mine
naintea oamenilor, i Eu M voi lepda de el naintea Tatlui Meu, Care este n ceruri (Matei
10, 32-33). Dac, prin Harul Duhului Su, venim n legtur personal cu El, atunci l
mrturisim nu doar cu cuvntul, ci prin realitatea prezenei Lui n noi. Fiindc atunci, Acela
va ptrunde n inima noastr i acolo mrturisete mntuirea noastr cu harul Su. Cuviosul
Siluan Atonitul confirm acest adevr paradoxal, atunci cnd spune c ,,Duhul mrturisete
n inima noastr mntuirea noastr.
Un alt mod prin, care Dumnezeu ne vorbete ca unor egali ai Si, este cuvntul Su: ,, C
de vei ierta oamenilor greealele lor, ierta-va i vou Tatl vostru Cel ceresc (Matei 6, 14).
Aceast egalitate, reiese, de altfel, i din Rugciunea Domneasc: ,,i ne iart nou
greelile noastre, precum i noi iertm greiilor notri (Matei 6, 12). La prima vedere,
negarea iertrii Lui ni se poate prea, poate, destul de sever. ns, dac lum n
considerare c El este Creatorul, iar noi suntem creaturile Lui, atunci putem constata c
dispoziiile cuvintelor Sale sunt nedrepte n ce fel?Dumnezeu este mult prea milostiv fa de
noi n judecile Sale!
Dumnezeu, n dorina de a-l aeza pe om ntr-o relaie de egalitate cu El, cerceteaz
,,adncurile inimii acestuia. Domnul dorete ca inima omului s dobndeasc ,,minte i
simiri dumnezeieti (Pildele lui Solomon 15, 14), adic nu doar simpla utilizare a raiunii, ci
exact acea form de trire interioar care s-i ridice existena mai presus dect cea a
animalelor. Vorbirea articulat ne difereniaz de acestea. Dac, ns, aceast capacitate a
noastr nu slujete dect bunstrii noastre, atunci, cu adevrat, nu depim foarte mult
nivelul vieuitoarelor. Dac ne vom petrece viaa n griji lumeti, atunci sufletul nostru va
merge, mpreun cu trupul, n mormnt. ns, dup cum am amintit deja, chemarea noastr
este mult mai nalt. Dumnezeu dorete s scruteze adncurile inimii oamenilor cu prezena
sa dumnezeiasc i dttoare de via. Atunci cnd omul va dobndi contiina acestui
tezaur n inima sa, atunci l va umbri frica Lui Dumnezeu.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Chivot. Acuarel de Angela Hanc

Imediat ce inima noastr este cucerit de aceast sfnt team dumnezeiasc, i ncepem
s simim energia dttoare de via a Lui Dumnezeu, stabilim o relaie personal cu
Dumnezeul-Persoan, Acela Care s-a descoperit pe Sine, Dumnezeu-Tatl, Dumnezeu-Fiul i
Dumnezeu-Duhul Sfnt. Legtura aceasta este un fapt care depete orice logic, orice
gndire omeneasc. Cei de alt credin obiecteaz: ,,Nu putem nelege cre tinismul. Cum
poate susine c Dumnezeu este, n acelai timp, i Unul, dar i Trei? Religia noastr este
mai logic, fiindc propovduiete c Dumnezeu este unul, este puternic i are cutare i
cutare nsuiri etc. Unii ca acetia, aducnd acest argument, nu fac dect s confirme
caracterul dumnezeietii descoperiri pe care l propovduiete credina noastr, i, prin
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
urmare adevrul ei. Acest adevr, ce ne este dezvluit, nu se supune logicii omeneti ci o
depete. Ei se ncred ntr-un aspect al credinei, care constituie produsul raionalismului
omenesc. Insistnd s trecem credina prin filtrul logicii, ei o dispreuiesc, demonstrnd
lipsa, din aceasta, a adevratului caracter al descoperirii, care depete n mod substanial
percepia uman.
Venind n legtur cu Dumnezeu Personal, avnd ncredere n El, ale Crui fire i esen
ne sunt nou inaccesibile, intangibile i imperceptibile, l ,,ndatorm, prin credina noastr,
s ne cerceteze cu harul su cel nestriccios. Cu harul Su cel necreat, ce izvorte din
nsi Fiina Sa, va crea o punte ntre venicie i natura Sa necreat, pe de-o parte, i
creaturile sale limitate nu ns i lipsite de logic pe de alt parte.
Dumnezeu cerceteaz ncontinuu inima omului. Omul, ns, abuznd de libertatea ce i-a fost
dat, devine robul propriilor idei i fidel acestora. Astfel, el nu face dect s mpiedice harul
Lui Dumnezeu care vrea s intre n inima sa i s se slluiasc acolo. n acest sens,
pcatele noastre sunt fr valoare naintea milostivirii Lui Dumnezeu. n ochii Si, acestea
sunt precum praful ce se aeaz pe suprafaa unui obiect, dar dispare cu totul atunci cnd
suflm asupra lui. Imediat ce frica de Dumnezeu va pune stpnire pe inima noastr,
nelegem ct de neputincioi suntem ca s cultivm o adevrat relaie cu Dumnezeu i
nelegem c doar harul Su ne poate ajuta pentru a nfptui acest lucru.
Astfel, omul ncepe s aib o relaie nou, creatore cu Dumnezeu. Abia acum nelege el c
acesta este singurul scop pentru care a fost creat. C acesta este planul din venicie al Lui
Dumnezeu pentru neamul omenesc, i c adevrata destinaie final a omului este unirea lui
cu Dumnezeu. Dar, legtura aceasta cu Dumnezeu l oblig pe om s fie fidel unei singure
legturi, fr a fi duplicitar. Acum, omul nelege c situaia n care se afl, legturile i
obiceiurile pe care i le-a format i cultivat reprezint un obstacol n relaia cu Dumnezeu, l
mpiedic s ajung cu bine pe malul cellalt al rului, acolo unde l ateapt nemurirea.
Pricepe omul c nu se poate nc uni cu Dumnezeu, fiindc ,,nu oricine va intra n mpria
Lui Dumnezeu (Apocalipsa 21,27). Acum nelege omul c, dac vrea s se mntuiasc,
trebuie, mai nti, s se sfineasc, lucru fr de care ,,nimeni nu va vedea pe Domnul
(Evrei 12,14). Pentru atingerea acestui scop, el trebuie s foloseasc talantul acestei vie i
pmnteti ce i-a fost ncredinat de ctre Dumnezeu, fr s rein nimic, astfel nct s l
nmuleasc de treizeci, aizeci ori o sut de ori (Marcu 4, 8-20).
Abia atunci, omul ncepe s cunoasc i o a doua latur a credinei, care ar putea fi
caracterizat drept ,,ndejdea cea de pe urm. Atunci cnd, omenete vorbind, se va stinge
n sufletul su orice ndejde de mntuire, din acel moment, omul i va pune toat ndejdea
sa n Dumnezeu, Cel care poate s nvie i morii (Romani 4,17). De aceea, Sfntul Apostol
Pavel spune c Dumnezeu a ngduit moartea ,,ca s nu ne punem ncrederea n noi, ci n
Dumnezeu, Cel ce nvie pe cei mori (II Corinteni 1,9).
Atunci cnd omul va ajunge s fie stpnit de aceast credin, care este att de plcut Lui
Dumnezeu, atunci el poate s progreseze spiritual foarte mult. Dumnezeu va rspunde
rugciunilor omului, iar aceast relaie dintre ei se va intensifica foarte mult. Civa psalmi
i rugciuni conin o rugciune scurt, care se gsete i n slujba Miezonopticii: ,,Al Tu
sunt, Doamne, mntuiete-m (Ps. 118, 94). Dar, fiindc suntem nevrednici ca s i
spunem Lui Dumnezeu ,,mntuiete-m, cci al Tu sunt, Doamne, suntem datori, nti de
toate, s i artm Lui Dumnezeu c suntem al Lui, lucrnd conform acestui mod harismatic
al credinei.
ntlnim foarte multe exemple ale acestui fel de credin n Scriptur. Cu totul impresionant
este cazul lui Avraam, care a crezut n Dumnezeu care nvie morii i cheam la fiin cele ce
nc nu sunt (Romani 4,17). Este foarte important pentru noi s ncercm s nelegem
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
credina lui, de vreme ce el este printele tuturor acelora care au crezut dup el. Mai nti
de toate, Avraam a crezut n Dumnezeu Cel Viu, Care, doar cu suflarea Sa poate s aduc la
existen cele care nu sunt, i poate nvia i morii. Mai mult de att, n vremea aceea,
logica omeneasc nu vedea dect dezndejdea absolut, fapt ce subliniaz autenticitatea
ndejdii lui Avraam. Aceasta se ntemeia pe o credin adnc, din inim, care nu era doar o
simpl acceptare cu mintea a tainei puterii dumnezeieti. De aceea, i-a insuflat o asemenea
ncredere interioar, nct a primit putere de sus ca s-i pun toat existena sa n minile
Lui Dumnezeu.
Aceast credin adnc i-a dat dreptul lui Avraam de a sta n preajma Lui Dumnezeu i l-a
fcut printe al multor neamuri. Atunci cnd Dumnezeu i-a poruncit ,,Iei din pmntul tu
i din rudeniile tale i urmeaz-mi Mie, Avraam nu a ntrebat unde urma s mearg.
Dumnezeu i-a spus: ,,Vino n pmntul pe care i-l voi da ie (Facere 12,1), fr ca s-i
spun care anume este acea ar. Avraam, care l iubea pe Dumnezeu din toat inima, fr
s-L ntrebe absolut nimic, i avnd deplin ncredere n El, a fcut ntocmai dup cum i-a
poruncit Dumnezeu. Atunci, Acela i-a fgduit c va dobndi urmai, n ciuda vrstei sale
naintate. Iari, n pofida vrstei sale, Avraam a crezut c Dumnezeu, Cel care nvie morii
poate s fie i Dttor de via, indiferent de mprejurri. Vedem, iat, ct bunvoin a
aflat Avraam naintea Lui Dumnezeu, nct Acesta l-a considerat vrednic de a-i fgdui c
prin el se vor binecuvnta toate neamurile pmntului (Facere 17, 4-8). Aceasta nu a fost
singura fgduin a Lui Dumnezeu ctre Avraam, cci i va promite c el va dobndi i un
fiu, dei el era naintat n vrst i la fel era i soia sa, Sarra. n continuare, Sfnta
Scriptur ne spune c Avraam l-a iubit pe Isaac, fiul pe care Dumnezeu i l-a druit (Facere
22,2), pregtindu-ne, astfel, pentru ceea ce urmeaz, atunci cnd Dumnezeu i
poruncete: ,,Ia pe fiul tu, pe Isaac, pe singurul tu fiu, pe care-l iubeti, i du-te n
pmntul Moria i adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care i-l voi arta Eu (Facere
22,2). Cu alte cuvinte, Dumnezeu i spune: ,,Ia-l i jertfete-l pe fiul tu, pe care eu i l-am
promis, pe fiul fgduielii care a deschis pntecele sterp al Sarrei, soia ta. Aici se ascunde
o mare tain. Avraam, credincios fidel al voii Lui Dumnezeu, a fcut ntru totul dup cum
Acesta i-a poruncit. ns, atunci cnd l-a dobndit pe Isaac, dup promisiunea pe care
Dumnezeu i-a fcut-o, inima sa s-a mprit ntre dragostea pentru Dumnezeu i dragostea
pentru fiul su. Dumnezeu, pentru a-i elibera inima, l-a supus unei ncercri foarte mari,
cerndu-i s-l jertfeasc pe singurul, pe iubitul su fiu. Avraam nu a stat pe gnduri nici o
clip. Atunci cnd Dumnezeu a vzut c inima robului su s-a eliberat i s-a ntors la prima
sa dragoste pentru El, prin ascultare i gata fiind s-i jertfeasc singurul fiu, l-a dat iari
pe Isaac lui Avraam, care i pusese toat ncrederea n Dumnezeu.
Acest al doilea stadiu al credinei urmeaz primului n care inima a fost nsufleit prin
credin. De acum, omul se lsat pe sine cu totul n minile Dumnezeului Celui Viu. Nu este
condus ctre o direcie anume iar existena sa, asemenea vieii lui Avraam, graviteaz n
jurul Soarelui dreptii, el punndu-i toat ncrederea n Dumnezeu, cel care nvie morii.
Aceast credin i permite omului s rmn n prezena Lui Dumnezeu, de vreme ce i-a
pus toat ndejdea n atotputernicia i n cuvntul Lui.
Fiecare om, atta timp ct s-a deertat pe sine i s-a ncrezut pe deplin n Dumnezeu, va fi
ncercat n diferite feluri, iar cteodat chiar foarte dur. Unii chiar vor fi ameninai c i vor
pierde viaa dar, dac n clipa cnd sunt ncercai, ei se vor arta neclintii n credin,
aducnd slav i mulumire Lui Dumnezeu, atunci, credina unora ca acetia, asemenea
credinei lui Avraam, depind nu doar lumea, dar chiar moartea, se va arta mai puternic
dect aceasta. Din acest motiv este foarte important s nelegem credina ca ,,ndejde mai
presus de ndejde, astfel nct, dac ne vom nvrednici de un asemenea prilej, s-l
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
ctigm pe Hristos i, mpreun cu El, i venicia. Cci, ntr-adevr, oricine se va lsa cu tot
sufletul n minile Lui Dumnezeu, va fi condus de Dumnezeu n mprie pe calea cea
ngust. Se va lepda de omul cel vechi, pentru a putea intra curat n casa Tatlui: ,,Fericii
cei curai cu inima c aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5,8).
Scriptura spune c ,,Dumnezeu foc este (I Ioan 1,5), iar cnd l vom vedea, vom deveni i
noi foc precum El (I Ioan 3,2). Dar, mai nti trebuie s ne curim pentru a deveni vrednici
fericitei vederi a Dumnezeului Celui Adevrat. El cerceteaz pe toi oamenii, dar i ndreapt
atenia mai ales asupra acelora care dau dovad de dorina i disponibilitatea de a se lsa cu
totul n minile Lui. El are grij de fiecare dintre noi, n mod separat, aa cum a fcut cu
Avraam, i cu toi aleii si. ntr-adevr, ntreaga Scriptur, care este istoria relaiei Lui
Dumnezeu cu omul, se recapituleaz n mod separat, n viaa fiecrui om. Atunci cnd
Dumnezeu va vedea c omul ia n serios problema mntuirii sale, atunci va pune o piedic
omului, pentru a-l ncerca i a-l ntri n hotrrea sa. l cerceteaz i l povuiete, aa
cum face un tat cu fiul su (Evrei 12, 6-11). Primind aceast ncercare a credinei sale,
omul este nvat [de ctre Dumnezeu] cum s depeasc acest prim obstacol.
Atunci, Dumnezeu va trimite ncercri i mai mari, pentru ca omul s nvee s cread i mai
mult n El. n acest fel, Dumnezeu i acord cinste omului, dndu-i prilejul de a arta,
precum Iov, nlimea credinei sale care l va face motenitor al bunurilor Raiului. ,,Toate
ale mele, ale tale sunt (Luca 15, 31) i spune tatl fratelui fiului rtcitor. De aceea, fericit
este acela care va rbda la vreme de ncercare i va rmne tare n credin, chiar i atunci
cnd este ameninat cu moartea.
,,Ndejdea mai presus de ndejde este definiia exact a acelei credine prin care sunt
trecute i obstacolele cele mai dificile. Aceast credin concentreaz n sine toate gndurile
i toate puterile sufletului nostru, ntr-un singur punct i cu un singur scop. Acest lucru se
aplic, de asemenea, i n desvrirea n viaa duhovniceasc, acolo unde ne nevoim
pentru a uni mintea cu inima. Toat existena noastr este concentrat n inim, astfel nct
s ne putem ruga cu un singur gnd, conform nvturii tradiiei noastre isihaste. Hotrm,
astfel, s luptm din toate puterile, cu ajutorul Lui Dumnezeu, chiar pn la moarte, pentru
a depi fiecare greutate. i trebuie s facem acest lucru, fiindc, de aceast lupt depinde
nsi mntuirea noastr. n acest punct, inima omului devine un nod foarte strns, unde se
afl concentrat toat existena sa, iar omul nsui este, cu totul, la mila Lui Dumnezeu. n
felul acesta ncepem i noi s credem, asemenea lui Avraam, avnd ,,ndejde mai presus de
ndejde. Credem c Dumnezeu poate s ne arate i pe noi fiii Lui Avraam (Matei 3,9), i
c ,,la Dumnezeu, toate sunt cu putin (Matei 19,26). Treptat, noi vom fi pregtii pentru
a face i acel salt n credin, care nvinge chiar i moartea.
Credina harismatic, precum aceea a lui Avraam, ne conduce, din realitatea creat spre cea
necreat, formnd o punte ntre Dumnezeu i om. Iar atunci cnd omul va da dovad de o
asemenea credin, atunci va afla limanul cel lin al iubirii, fiindc Dumnezeu este iubire.
Viaa cea trectoare a omului se va uni cu viaa cea dumnezeiasc, venic i nemuritoare,
fapt ce constituie cea mai mare minune a existenei umane. Dumnezeu arat preuire fa
de viaa omeneasc i o arat vrednic de a se uni cu viaa Sa, cu modul su de existen,
cu ajutorul harului necreat.
mplinirea acestui celui de-al doilea stadiu al credinei presupune o mare strduin care ne
oblig s ne amintim prima noastr dragoste pentru Dumnezeu, s rmnem angajai cu
toat fiina noastr i cu credincioie n aceast dragoste. n cartea Apocalipsei gsim
scris: ,,i strui n rbdare i ai suferit pentru numele Meu i nu ai obosit. Dar am mpotriva
ta faptul c ai prsit dragostea ta cea dinti. Drept aceea, adu-i aminte de unde ai czut i
te pociete i f faptele de mai nainte; iar de nu, vin la tine curnd i voi mica sfenicul
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
tu din locul lui, dac nu te vei poci (Apocalipsa 2, 3-5). n ziua Judecii, cnd ne vom
afla n faa Domnului, cu mult ndrzneal, unii vor spune: ,,Muli mi vor zice n ziua
aceea: Doamne, Doamne, au nu n numele Tu am proorocit i nu n numele Tu am scos
demoni i nu n numele Tu minuni multe am fcut? (Matei 7,22), i ,,am mncat naintea
ta i am but i n pieele noastre ai nvat. i el v va zice: V spun: Nu tiu de unde
suntei. Deprtai-v de la mine toi lucrtorii nedreptii (Luca 13, 26-27). Dar, cum este
posibil ca oamenii s fac minuni n numele Domnului i, totui, Acesta s nu i recunoasc
drept lucrtori ai si? Fiecare dintre noi, cu mai muli ani nainte de sfritul vieii noastre,
sau chiar numai cu o zi, sau mcar cu o clip, am fi putut s ne venim n fire i s credem n
Dumnezeu din tot sufletul nostru. Avnd acest duh al credinei, ar fi fost posibil s simim
atotputernicia Lui Dumnezeu i, cu ajutorul acesteia, s svrim chiar i minuni.
Dumnezeu, ns, nu d foarte mare importan acestor lucruri, fiindc ateapt de la noi
lucruri mai importante. Dac dorim s fim drepi i plcui naintea Lui cci citim n Apostol
c ,,dreptul din credin va fi viu (Romani 1,17) atunci, credina noastr trebuie s fie n
continu cretere: ,,credina care duce la credin (Rom. 1,17).
Cu alte cuvinte, cei drepi vor sta ,,bine pe acest al doilea nivel al credinei harismatice. i
vor pune toat ndejdea n Dumnezeu, primejduind totul pentru harul Su, pentru a
dobndi tot ce e bun, vznd fr ntrerupere dumnezeieti minuni n viaa lor. Apostolul,
ns, ne avertizeaz: ,,Iar dreptul din credin va fi viu; i de se va cobor pe sine, nu va
binevoi sufletul Meu ntru el (Evrei 10,38). La ce se refer ,,coborrea aici, oare? Se refer
la lipsa de brbie duhovniceasc. Dimpotriv, drumul credinei este un urcu continuu n
viaa duhovniceasc cea dup Dumnezeu (I Cor. 3,7; Coloseni 2,19) care ne conduce prin
credin la credin.
Dorina cea mai adnc a fiecruia dintre noi este de a pstra vie aceast legtur a noastr
cu Dumnezeu i de a ne bucura de Cinstitele Sale Daruri. Chiar i cea mai uoar atingere a
dumnezeiescului har n sufletul nostru este ,,mai puternic dect viaa (Psalm 62, 4), dup
cum ne spune psalmistul. Cu toate acestea, intrm, n mod contient, n aceast relaie cu
Dumnezeu, cu promisiunea c vom dovedi i noi statornicia drepilor, adic vom tri, n
continuare, ,,cu credin.
Suntem datori de a lucra credina, astfel nct aceasta s creasc continuu, pn va ajunge
la al treilea nivel al credinei drepilor: credina statornic care ne va ntri pentru a putea
sta neclintii n toate ncercrile la care Dumnezeu ne va supune pentru a vedea tocmai
fermitatea noastr n credin. Acest cel mai nalt nivel al credinei este att de stabil, nct
nu las loc nici celei mai mici ndoieli. O astfel de credin nu se poate micora, i nici nu se
poate separa de izvorul vieii. n aceast nou realitate, omul triete fiecare zi ca pe o
nou ntmplare, ca pe un nou prilej pe care dumnezeiescul har i-l ofer. La acest nivel
foarte matur al nelegerii credinei, Sfntul Duh se descoper foarte delicat i sensibil, fiind,
n acelai timp i foarte exigent.
Cu toate acestea, la nceput, Dumnezeu se arat a fi foarte ngduitor. Omul dobndete
experiena bucuriei pe care harul o transmite. Cu toate c nc este supus slbiciunilor
omeneti, neputinei i ignoranei, harul nu nceteaz de a-i bucura inima i de a-l mpinge
nainte, datorit nevinoviei sale. Dumnezeu este milostiv i dorete, nainte de toate, s-l
nvee pe om cum trebuie s lucreze harul Su n suflet. Duhul Sfnt se va retrage, ns, de
la omul acela care nu respect poruncile Sale. Epistola ctre Evrei vorbete tocmai despre
acest lucru, despre cei care au primit mari daruri de la Dumnezeu, au cunoscut puterea
cuvntului Su, renscnd duhovnicete, dar, dup care, s-au pierdut pe drumul care duce
la mntuire. Citim n Scriptur c este aproape cu neputin ,,s fie rennoii iari spre
pocin(Evrei 6, 4-6), adic s fie ridicai iari de ctre Dumnezeu dup cderea lor. Cu
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
alte cuvinte, cu ct ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu att mai ,,exigent devine
Duhul Lui Dumnezeu, astfel nct s trim ct mai aproape de El, i s fim venic unii cu el.
Aa dup cum am mai spus, Dumnezeu dorete s se comporte cu omul ca i cu un egal al
Lui, ca unul care este creat dup chipul i asemnarea Sa. L-a nzestrat cu mari daruri i
posibiliti, astfel nct s se poat prezenta n faa Lui Dumnezeu i s ctige bogia vieii
venice. ,,Toate cte sunt ale mele, ale tale sunt (Luca 15, 31).
Cnd vom trece primele 2 niveluri ale credinei
Cnd vom trece primele 2 niveluri ale credinei (credina ,,de nceput i credina
harismatic, ce este n legtur nemijlocit cu dezndejdea harismatic sau sfnta
dezndejde) vom ajunge la credina care se distinge prin statornicie interioar i este
asemenea credinei drepilor. Atunci l vom fi convins pe Dumnezeu c suntem pe deplin ai
Lui, iar El ne va rspunde prin cuvntul Lui, cuvntul vieii venice. Iar Dumnezeu va ncheia
cu noi un testament final al dragostei, care, dup cum tim din Sfnta Scriptur, este
testament venic. Exact cu aceleai cuvinte cu care L-a trimis pe Fiul Su, l vom auzi
spunndu-ne, nu doar ,,al Meu eti (Isaia 43, 1), ci i ,,Fiul Meu eti tu, Eu astzi te-am
nscut (Ps. 2,7). Aceasta este una, singura i adevrata noastr chemare: s ne facem
asemenea lui Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu.
ncrederea noastr n Dumnezeu este probat cu asprime.

Arhim. Sofronie Saharov
Calea cretinului este n felul urmtor.
La nceput omul este atras de Dumnezeu cu Harul Su. Dup ce este deja atras,
atunci ncepe lunga perioad de ncercare. Este pus la ncercare libertatea omului i
ncrederea sa n Dumnezeu, care este pus la o prob dur.
La nceput cererile ctre Dumnezeu, mici sau mari, chiar i rugminile ce abia sunt
formulate, sunt mplinite de obicei de Ctre Dumnezeu ntr-un mod grabnic i minunat.
ns atunci cnd vine perioada de ncercare, atunci toate se schimb i parc cerul
se nchide i devine surd la toate rugminile. Pentru cretinul nflcrat toate n viaa sa se
fac cu greutate. Comportamentul oamenilor fa de el se nrutete, nceteaz s-l mai
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
cinsteasc. Ceea ce ngduie la alii, la el nu ngduie, munca sa este pltit, aproape

totdeauna, cu mai puin dect se cuvine, trupul su este predispus cu uurin bolilor.
Natura, oamenii, toate se ntorc mpotriva sa.
Cu toate c harismele sale fireti nu sunt mai prejos dect harismele celorlali, nu
afl condiii favorabile s le foloseasc. Pe lng acestea, sufer multe atacuri de la puterile
demonice, iar punctul culminant este nesuferita mhnire pricinuit de dumnezeiasca
prsire. Atunci ptimirea () sa ajunge la culme, pentru c omul n ntregime este
rnit pe toate planurile existenei sale.
Dumnezeu l prsete pe om? Este cu putin aceasta?
i totui, n locul tririi apropierii lui Dumnezeu, vine n suflet sentimentul c Acela este
infinit, inaccesibil, departe, dincolo de lumea astral i toate invocrile adresate Lui se pierd
n imensitatea lumii spaiale. Sufletul i intensific luntric strigtul su ctre El, dar nu
vede nc nici ajutor, nici luare-aminte. Atunci toate devin mpovrtoare.
Toate se izbutesc cu o osteneal nespus de mare. Viaa se umple de chinuri i n om se
nate simmntul c asupra sa lovete blestemul i mnia lui Dumnezeu.
Dar cnd vor trece aceste ncercri, atunci va vedea cum purtarea de grij
minunat a lui Dumnezeu l-a pzit cu mare grij n toate aspectele vieii sale.
Experiena milenar, care se pred din generaie n generaie, spune c atunci cnd
Dumnezeu va vedea credina sufletului nevoitorului pe care o are pentru El, aa cum a vzut
credina lui Iov, l va povui prin abisuri i la nlimi, care nu sunt accesibile altora.
Cu ct mai deplin i mai puternic este credina i ncrederea omului n Dumnezeu,
cu att mai mare este i msura ncercrilor, precum i deplintatea experienei, care poate
ajunge la o mare msur.
Atunci i se arat limpede c a ajuns la limitele peste care nu poate trece omul.
Atunci i se arat limpede c a ajuns la limitele peste care nu poate trece omul.
http://www.marturieathonita.ro/increderea-noastra-in-dumnezeu-este-probata-cu-asprime/
Cum recunoastem harul in pocainta noastra
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Arhim. Zaharia Zaharou
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Icoana de Georgios Kordis

"Cu cat mai mult vad pe Dumnezeu, cu atat mai inflacarata mi se face pocainta, caci cu atat
mai limpede imi constientizez nevrednicia inaintea Lui". (Arhim. Sofronie, Vom vedea pe
Dumnezeu precum este, p. 221)
"Acel cuvant al Psalmului 33 s-a adeverit si in cazul meu, si nu o data: "Saracul acesta a
strigat, si Domnul au auzit pre dansul"..."Temeti-va de Domnul... ca nu este lipsa celor ce se
tem de Dansul". De departe nu este o fericire a se vedea "sarac", a constientiza propria
orbire. Nespus de dureros si infricosat lucru este a-ti auzi osandirea la moarte pentru ca esti
asa cum esti. Insa in ochii Ziditorului meu - sunt fericit anume pentru aceasta cunoastere a
propriei mele saracii (cf. Matei 5, 3). Aceasta viziune duhovniceasca tine de faptul ca ni s-a
descoperit "imparatia cerurilor". Eu trebuie sa vad pe Hristos "precum este", pentru a ma
cumpani fata de El, si din aceasta comparatie sa imi simt propria "neasemanare" - uraciune.
Eu nu ma pot cunoaste pe mine insumi daca nu se afla inaintea mea Sfant Chipul Sau.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Puternica imi era, si inca imi mai este, respingerea fata de sine-mi. Insa tocmai din aceasta
groaza s-a nascut inlauntrul meu o rugaciune de o anumita deznadejde care ma afunda intro mare de lacrimi. Eu nu vedeam atunci nicio cale spre vindecarea mea; imi parea ca
uraciunea-mi nu se poate preschimba intru asemanarea frumusetii Lui". (Arhim. Sofronie,
Vom vedea pe Dumnezeu precum este, p. 79-80) *
- Ati citit mai devreme un pasaj din scrierile Staretului Sofronie unde acesta spune ca dupa
o perioada de pocainta a cunoscut harul dumnezeiesc si pocaintei i-a urmat mangaierea.
Cum a recunoscut harul si cum putem si noi sa recunoastem harul in pocainta noastra sau
atunci cand incercam sa ne pocaim? Si daca nu simtim ca am primit aceasta mangaiere,
este aceasta un semn ca pocainta noastra nu este sincera?
Arhim. Zaharia Zaharou: Ne dam seama ca am dobandit har daca, de pilda, devenim mai
puternici in a tine piept ispitelor. Daca vigoarea noastra in lupta impotriva pacatului
sporeste, aceasta este un semn ca am aflat har. Daca ne vine mai usor sa ne smerim
inaintea fratelui nostru, sa-i dam lui intaietate si sa ne punem pe noi pe locul doi, din
nou aceasta este un semn ca am aflat har. Daca putem sa ne rugam mai usor, mai curat, si
cu mai multa evlavie, aceasta este din nou un indiciu ca starea noastra nu este una pur
sufleteasca, ci impreunata cu har.
Sunt si feluri practice de a ne pune la incercare. Cand Sfantul Ioan Scararul ne infatiseaza
anumite criterii prin care sa ne cercetam sporirea duhovniceasca, el nu spune ca cel ce
privegheaza trei ore se afla pe prima treapta a scarii urcusului duhovnicesc, iar cel ce
privegheaza cinci ore pe cea de a doua si asa mai departe.
Pentru el, criteriul care nu da gres este reactia pe care o avem atunci cand cineva ne mustra
sau ne corecteaza.
El spune ca daca ne silim sa nu-i intoarcem vorba, atunci ne aflam pe prima treapta a scarii
desavarsirii.
Iar daca nu numai ca tacem si nu raspundem cu rautate, ci ne si dam seama ca gresim si ne

osandim pe noi insine pentru greseala noastra, atunci ne gasim pe cea de-a doua treapta.
Daca dam slava lui Dumnezeu pentru ca am fost mustrati spre folosul si indreptarea
noastra, atunci suntem pe cea de-a treia treapta.
Iar daca ne rugam pentru cel ce ne-a gresit si-l consideram binefacatorul nostru, atunci
suntem cu un pas mai sus pe scara spre desavarsire.
Ba mai mult, Sfantul Ioan spune ca atunci cand cineva ne face o observatie si noi ii
intoarcem vorba, ne uram propriul suflet.
Nu noi trebuie sa avem ultimul cuvant.
Sau daca e sa avem ultimul cuvant acesta trebuie sa fie intotdeauna "Amin" sau "Sa fie
binecuvantat" fara sa mai adaugam nimic altceva.
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Sursa: Omul cel tainic al inimii, Arhim. Zaharia Zaharou, Ed. Basilica
Nb: Toate ale lui sunt ale tale; toate ale tale sunt ale Lui
Adica, e ca si cum [ ne invata Dumnezeu ] mizeria fratelui tau sa fie si a ta, precum si
mizeria ta a mea este: fara sa ma murdaresc de ea, Eu ma ating mereu de ea si ma ranesc
de ea fara incetare [ in vesnicie] .
Iar, daca tu iti cunosti mizeria ta, o apuci [ cu mana ta, adica o numesti ] si mi-o dai mie,
atunci eu ti-o intorc tie in curatenie. [ fara intoarcere asupra-si ]
Asa trebuie sa suferi si tu rana fratelui tau, daca poti, si, in loc de rau, sa ii intorci curatenie,
adica sa-i aduci [ dai ] un folos.
Iar daca nu poti, macar nu-l provoca sa faca un rau asupra ta [ si a Mea ], pentru care [ cat
timp ] nu e inca capabil sa ceara de la Mine curatire si iertare.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Sf. Ioan Gura de Aur - Buntile celuilalt le consider ca fiind ale ei
Iubirea nu invidiaz, nu se mndrete. Fiindc buntile celuilalt le consider

ca fiind ale ei. Ai vzut cum iubirea l face nger n miniatur pe cel care se
hrnete din aceasta?
Dac toi ar fi iubit i ar fi fost iubii, nimeni nu ar fi fost cu ceva nedreptit, ci crimele,
i luptele, i rzboaiele, i rscoalele, i furturile, i toate celelalte ruti toate ar fi
disprut, chiar pn i numele rutii ar fi fost uitat i ar fi devenit necunoscut.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Iubirea nu invidiaz, nu se mndrete. Fiindc buntile celuilalt le consider ca fiind

ale ei. Ai vzut cum iubirea l face nger n miniatur pe cel care se hrnete din
aceasta? (din Omilia a 32-a la Epistola I ctre Corinteni).
(Sfntul Ioan Gur de Aur, Texte alese. Volumul I, traducere de Preot Ioan Andrei Trlescu,
ediie ngrijit de Ieromonah Porfirie Nichita, Editura Bunavestire, Bacu, 2012, p. 41)
Nb: Daca atunci cand plangi in apropierea lui Dumnezeu plangi [ chiar cu ]
lacrimile lui ?
Nb: Daca lacrimile care-ti vin in apropierea lui Dumnezeu sunt chiar lacrimile Lui [ toate ale
tale ale mele sunt ] plangand de mila ta, si a raului pe care-l porti in spate fara sa vrei sa te
despovarezi [ asupra cuiva, asupra lui ? ] poate fara sa ai puterea sa te despovarezi de el
Omul Durerii [ noastre ]
Cele doua trairi peste fire ale tanarului diacon Zian Boca, inainte de calugarire, in 1939
BY ANOMISMI44 ON MARCH 16, 2015
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Parintele Arsenie Boca desen de Gabriela Mihaita David

Au iesit la lumina in anii din urma multe date referitoare la viata si personalitatea unica
a Parintelui Arsenie Boca pe care multi dintre noi il avem in inima si inaintea ochilor
sufletesti, ca pe un far neasemanat Dintre cele pe care le-am citit, mi-au atras deodata
atentia doua intamplari descrise de insusi Parintele, desfasurate in vremea cand era inca
numai diacon, pe numele sau de Zian Boca. Le-am legat temporal dar si ca impact
duhovnicesc, si m-am gandit ca este foarte probabil ca acestea au fost cele care l-au
determinat sa aleaga sa devina monah.
Hirotonit diacon la 11 septembrie 1936 la Catedrala Mitropolitana din Sibiu, tanarul Zian
Boca urca duhovniceste. Se gasea sub impactul neasemuit al cursurilor de mistica predate
de profesorul Nichifor Crainic, cu care intrase si in legatura directa, punand intrebari. Dupa
cum se stie astazi cu precizie, in 1939, la varsta de 29 de ani, Parintele Arsenie a facut doua
calatorii deosebite: una in Grecia la Salonic si Muntele Athos, iar a doua la Chisinau. La
Muntele Athos Parintele a vietuit din martie pana in iunie 1939, iar la Chisinau a plecat la 5
octombrie 1939 (conform lui Florin Dutu in cartea sa Viaa Printelui Arsenie Boca de la
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Prislop: 1910-1989, Ed. Floare Alb de Col, 2015, p.28) si a ramas, cel mai probabil pana
in decembrie 1939 sau ianuarie 1940. (La Athos hotarase se plece deja catre toamna anului
1938, adica imediat dupa terminarea stagiului de practica de dupa absolvirea celei de a
doua facultati la Bucuresti, cea de belle-arte. Aceasta informatie pretioasa (cu privire la
demersurile de plecare la Athos) a fost adusa foarte recent la lumina de acelasi Florin
Dutu in cartea sa Mistica ortodoxa si schimbarea la fata a Teologiei romanesti: Nichifor
Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Staniloae: cei mai buni dintre cei buni, (Ed. Floare Alb de
Col, 2014, p.415). Se evidentiaza ca la data de 7 noiembrie 1938 Mitropolitul Nicolae Balan
se adresa ministrului afacerilor straine la Atena al Romaniei, in vederea sustinerii plecarii la
Muntele Athos a tanarului Zian Valean Boca).
1. Una dintre amintirile personale deosebite consemnate de Parintele Arsenie insusi din
vremea cat a fost la Muntele Athos este cea legata de intalnirea sa cu un sfant, si a fost
publicata intai in cartea Pr. Nicolae Zian Streza (preot in comuna Rasinari, jud. Sibiu cititi
aici), Catisme ale Pr. Arsenie Boca pe Muntele Athos, Ed. Credinta Stramoseaca, Iasi, 2008
(pag. 172-185). Aceeasi amintire a aparut publicata mai recent si in cartea Parintele
Arsenie Boca Se umplu masurile si se plinesc vremile (Ed. Credinta Stramoseaca, Iasi,
2013 (pag. 90-105), unde sunt redate documente ce au apartinut unui prieten de o viata al
Parintelui Arsenie, Arhimandritul Serafim Popescu de la Manastirea Sambata (alaturi de
care, de altfel, a si stat la Athos tanarul Zian). Nu voi reda aici intreaga intamplare
petrecuta in timpul lucrului la treptele Sfantului Athanasie din Athos, ci numai cateva
paragrafe graitoare:
[] M-am cutremurat, ca aveam langa mine un Sfant, un Prooroc care-mi stie trecutul si
numele. [] Eu nu vorbeam nimic, eram cuprins de o sfanta emotie si de o caldura
nemaitraita. Imi facea bine, caci din pricina frigului care se lasase la malul marii, eram
inghetat. Am ajuns pe buza muntelui, la crucea din lemn de dafin. Sfantul nostru se departa
dar inca ne lumina cu faptura lui Indumnezeita. Vedeam poteca ce duce catre schitul
Prodromul. Sfantul mergea inaintea noastra, dar parca sarea ca o roata de foc, ca o pasare
inrosita. In spatele meu, Parintele Porfierie se inclina si recita ritmic, gafaind: Iisus, fiul lui
Dumnezeu, miluieste-ma. Dometie canta: Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri si va
plecati. Dara de lumina intra inaintea noastra pe poarta manastirii, si noi dupa ea. Ajunsi in
poarta care tocmai se inchidea, ne trezi din revelatie vocea barbateasca a Parintelui staret
Arsenie Mandrea, venit el insusi sa inchida portile manastirii. Intamplarea minunata s-a
petrecut de fata fiind si cei doi calugari amintiti, intre care Parintele Dometie Trihenea, care
avea sa devina singurul roman care a fost vreodata staret la una dintre cele 20 de mari
manastiri athonite a fost staret la Zografu aproape 10 ani, incepand din 1965. Acesta ii
spusese la vremea intamplarii traite impreuna, diaconului Zian: Frate Ziane, azi ai primit
botezul cu foc si cu proorocie, caci ti s-a vorbit tie de Sus.
Ca urmare, intors de la Muntele Athos in iunie 1939, in aceeasi luna a si fost inchinoviat la
Manastirea Brancoveanu de la Sambata!
2. A doua intamplare desebita consemnata de Parintele Arsenie insusi si ramasa in
manuscris, se refera la ziua in care lua trenul inapoi spre Sibiu sau Bucuresti, intorcandu-se
de la Chisinau. Plecat acolo sa deprinda tehnica lucrarii cu foita de aur a icoanelor (cicanca),
Parintele se intorcea odata cu primii refugiati ce se retrageau dincoace de Prut, din calea
Armatei Rosii. Era sfarsitul anului 1939 sau inceputul anului 1940, iar descrierea se refera la
gara din Chisinau. Episodul este amintit atat in exceptionalul film al regizorului Nicolae
Margineanu, Parintele Arsenie Boca Omul lui Dumnezeu (2011, 80 minute) cu
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
denumirea de intalnirea cu Omul Durerilor cat si in trei lucrari despre Parintele Arsenie,
intre care cel mai complet apare redat acel text in cartea Mistica Ortodox i Schimbarea la
Fa a Teologiei Romneti: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stniloae: cei mai buni
dintre cei mai buni- de Florin Dutu, (Ed. Floare Alba de Colt, 2014, pag. 412-413):
Am vazut. Stapanul sta rezemat intr-o usa de gara, cu ochii pierduti in zare, dar
parea ca vede toate neamurile, toti oamenii din ele si toata lumea. Tremura de frig
asa mi se parea; insa am inteles ca o durere fara seaman pentru ceea ce vede,
aceea Il facea sa-i tremure gura. Cu adevarat Omul durerii. Peste tot avea
infatisare de cersetor cu imbracamintea, insa n-am prea luat sema la
imbracaminte, ca peste masura m-a izbit durerea Lui, cum n-am mai intalnit
niciodata nicaieri, dar si o frumusete pe care n-am mai intalnit-o am vazut-o pe
chipul Lui. O frumusete pe care n-o mai pot uita. N-a privit la mine, dar m-a vazut
si m-am aprins de o dragoste de a suferi cu El. Nestiind cu ce sa-I ajut, cu cea mai
mare graba am dat fuga sa-I dau din painea noastra. Si cand m-am intors cu
painea nu L-am mai gasit, desi nu trecusera decat cateva secunde Atunci am
inteles ca m-am intalnit cu Cel gol, insetat, flamand si fara salas in lumea
aceasta. Atunci am inteles in cateva clipe mai mult decat tot ce am invatat in
atatia ani de zile. Dar in inima mi s-a aprins un dor ce ma arde ca un foc de a suferi
cu El, de a ma stinge pe mine de dragostea Lui si de neasemanata-I Cruce. Dau
marturie si eu, nevrednicul, pentru cuvantul: Iata, Eu voi fi cu voi in toate zilele,
pana la sfarsitul veacurilor (Matei 28,20)! [] si in alta scriere Parintele
consemna: oare nu la asa ceva m-am legat cand L-am vazut intr-o gara, privind
peste harmalaia lumii, la tragedia ce avea sa vina a doua zi: al doilea razboi
mondial, cu niste ochi de o frumusete divina si cu o infinita durere ca ne vedea pe
toti? Nu-i voi usura intrucatva imensa lui Cruce pe care o duce printre oameni
pana la sfarsitul lumii, luandu-mi partea mea? Caci nu I ne putem asemana in nici
unul din atributele Lui divine, decat in aceasta cruce intre oameni, pe care ei
mereu ne-o pun in spate, pana cand vor veni si cei ce ne vor bate piroane, gasind
viata noastra o infamie .
Toate [ durerile ] tale, ale Mele sunt
Intors de la Chisinau la Manastirea Sambata unde se inchinoviase imediat dupa intoarcerea
de la Athos, Zian Boca va fi tuns in monahism la circa 4 luni de zile, la 3 mai 1940, cu
numele de Arsenie nume pe care il intalnise la Athos ca fiind al unuia dintre cei 7 pustnici
care se rugau pentru pacea lumii si traiau fara mancare si fara apa, doar cu cuvantul lui
Dumnezeu.
https://anomismia.wordpress.com/2015/03/16/cele-doua-trairi-peste-fire-ale-tanaruluidiacon-zian-boca-inainte-de-calugarire-in-1939/
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Slav ie Care eti ascuns de toi i neptruns n judecile Tale,

Care n tiina Ta premergi toate inainte de a fi ele!
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Dei iubirea Ta e mai adnc dect marea,

Tu ai ntins n faa dulceii ei vlul asprimii
spre stvilirea inclinrilor noastre.
Sf Isaac Sirul
Nobleea, mreia lui Dumnezeu

Ce este nobleea?
Gheronda, la ce s lum aminte mai mult n Postul Mare?
La noblee, la nobleea duhovniceasc.
Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioad de pocin?
Noblee, noblee, ca s fii prini n mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip s sporii. Dac ai
ti ce aduce nobleea, ai vna-o zi i noapte; nici n-ai mai dormi. Dac cercetezi cu deamnuntul nobleea duhovniceasc, vei vedea ascuns n ea mreia lui Dumnezeu.
Gheronda, ce este nobleea mai exact?
Nobleea duhovniceasc este superioritatea duhovniceasc, este jertfa. Un suflet nobil
are pretenii numai de la sine insui, iar nu de la ceilali. Se jertfete pentru ceilalti, fr
s atepte rsplat. Uit tot ce d, dar i amintete pn i cel mai mic lucru care i se d.
Are mrinimie, are smerenie i simplitate, are lips de interes, cinste, le are pe toate. Are
cea mai mare bucurie i veselie duhovniceasc. Nobleea duhovniceasc are Harul lui
Dumnezeu, este cum s spun? o nsuire dumnezeiasc. Acolo unde exist noblee,
lucrarea nu se face cu zgomot, nu se face la vedere. De aceea acolo Se odihnete
Hristos i acolo este binecuvntarea lui Hristos.
Sf. Paisie Aghioritul - Din Patimi i virtui, Editura Evanghelismos 2007.
Un suflet nobil are pretenii numai de la sine insui, iar nu de la ceilali. Se jertfete pentru
ceilalti, fr s atepte rsplat. Uit tot ce d, dar i amintete pn i cel mai mic lucru
care i se d. Are mrinimie, are smerenie i simplitate, are lips de interes, cinste, le are pe
toate. Are cea mai mare bucurie i veselie duhovniceasc. Nobleea duhovniceasc are Harul
lui Dumnezeu, este cum s spun? o nsuire dumnezeiasc. Acolo unde exist noblee,
lucrarea nu se face cu zgomot, nu se face la vedere. De aceea acolo Se odihnete Hristos i
acolo este binecuvntarea lui Hristos.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
El este cel mai nflcrat dintre ndrgostii i totodat plin de noblee, nct respect n chip
desvrit libertatea noastr.
De asemenea, El este Cel care se poart ca Printele din parabola Fiului risipitor nu cere
s dai socoteal, nici nu se supr, ci se bucur de ntoarcerea noastr spre bine.
De ce Dumnezeu nu ne vindec ntotdeauna trupul?
Sfntul Luca Chirurgul
M-a ntrebat un prieten zilele trecute de ce s se fac i de ce s nu se fac tuturor

oamenilor minuni de ctre Hristos Care este Adevrul personal -, de ctre Maica
Domnului, de ctre Sfini i ali mijlocitori i rugtori. De ce un om s fie vindecat de cancer,
iar altul s se opreasc, s-l doar i s sufere trupete mereu? Dorete aa ceva
ubitorul de oameni Dumnezeu?
Mai nti de toate, Dumnezeu nu se face scietor/stnjenitor i nu este complexat ca noi.
Dimpotriv, dac nu-L vrem n viaa noastr, nu vine, dei ne face bine, ns tot ct i
ngduim noi. El este cel mai nflcrat dintre ndrgostii i totodat plin de
noblee, nct respect n chip desvrit libertatea noastr. De asemenea, El este
Cel care se poart ca Printele din parabola Fiului risipitor nu cere s dai
socoteal, nici nu se supr, ci se bucur de ntoarcerea noastr spre bine.
Cu alte cuvinte, ne las s mergem unde vrem, fie c o facem pe evlavioii prin cuvintele i
faptele noastre exterioare, fie nu. Aici are omul ntreaga rspundere.
Cnd cu adevrat avem dragoste sau fie i numai frica lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu
intervine n viaa noastr. Iar prioritatea Lui este s ne vindece mai nti sufletul, apoi i
trupul. De aceea bolile sunt iubitele lui Dumnezeu, aa cum spunea un mare stare
contemporan. i aceasta dup cuvntul pe cine l iubete Domnul, l ceart, adic pe cel pe
care l iubete (pe toi deopotriv i iubete, dar aici se pare c Apostolul vorbete despre
dragoste cu reciprocitate), l educ, l instruiete, astfel nct s se ndrepte i s-I semene
mai mult, pe msura voinei i a rbdrii fiecrui om.
Stareul Porfirie a spus ceva nemaiauzit: Dumnezeu nu a deschis mintea medicilor ca s afle
tratamentul cancerului, care este naintea ochilor lor, deoarece a vzut c astfel s-a umplut
Raiul. (Totodat a spus c: Sntatea duhovniceasc neutralizeaz cancerul).
Odihna
Dreptatea dumnezeiasc i cea omeneasc
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
- Printe, ce este dreptatea dumnezeiasc?
Dreptatea dumnezeiasc este s faci ceea ce l odihne te pe aproapele tu.
Dreptatea dumnezeiasc este s faci ceea ce l odihnete pe aproapele tu. Dac,

de pild, ai de mprit ceva cu cineva, d-i nu numai jumatate din ceea ce ai, ci ct vrea
acela. S-l intrebi: Cte vrei? Dou i jumtate? Trei? Ia-le!. S dai cele bune i s ii cele
stricate. S dai pe cele mai multe i s le ii pe cele mai puine. Iat, s zicem c o sor ne
aduce zece prune. Dac eu, din pricina lcomiei pntecelui, mnnc opt i-i las ie dou, te
nedreptesc. Dac spun: Deoarece suntem doi, voi mnca eu cinci i-i voi lsa ie pe
celelalte cinci, atunci fac dreptate omeneasc. Iar dac vd c-i plac prunele i eu mnnc
numai una i-i spun: F dragoste i mnnc-le tu pe celelalte, pentru c mie nu-mi prea
plac i m deranjez i la intestine, atunci fac dreptate dumnezeiasc.
Dar care este dreptatea omeneasc?
Dreptatea omeneasc este atunci cnd, de pild, trebuind s mpari ceva cu cineva, dai
jumtate i tu ii cealalt jumtate.
Printe, ce loc are dreptatea omeneasc n viaa duhovniceasc?
Dreptatea omeneasc nu este pentru oamenii duhovniceti; ea este doar frn pentru
oamenii lumeti. Omul duhovnicesc este lipsit de minte dac o folosete numai pe ea,
pentru c naintea dreptii dumnezeieti, dreptatea omeneasc este zero. Dar i omul
lumesc, dac reuete ceva n viaa aceasta punnd n lucrare numai dreptatea omeneasc,
nu va ajunge la adevrata bucurie i odihn.
Fragment din Nevoin duhovniceasc Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos
2009.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Arhim. Zaharia Zaharou - Despre zidirea inimii prin rastignirea mintii

Zidirea inimii prin rastignirea mintii
Potrivit Sfantului Apostol Pavel, intelepciunea lui Dumnezeu este nebunie pentru lume (cf. 1
Cor. 1, 18). Lumea nu vede decat nebunie in Crucea lui Hristos, dar cel ce a gustat din
mantuirea pe care Crucea lui Hristos a adus-o pe pamant cunoaste ca intelepciunea lui
Dumnezeu este mai presus de toata intelepciunea si ca intelepciunea si puterea lui
Dumnezeu pot sa-l mantuiasca pe om.
Hristos a murit pe Cruce in ascultare fata de Tatal Ceresc, iar credinciosul isi ia crucea sa in
ascultarea de porunca lui Dumnezeu. Omul nu se poate mantui daca fuge de cruce si de
moarte, caci mantuirea lui se savarseste tocmai prin cruce si prin moarte. Hristos a murit pe
Cruce pentru mantuirea oamenilor si cei ce voiesc sa urmeze caii Sale, calea ce duce la
viata, trebuie sa-si ia crucea de bunavoie, implinind astfel porunca dumnezeiasca. Pazind
poruncile, el va face voia Domnului, iar mintea ii va fi rastignita ca sa se nasca in el un
cuget nou - cugetul lui Hristos. De voieste cineva sa devina intelept, acela trebuie mai intai
sa se faca nebun, precum zice Apostolul (1 Cor. 3, 18). El trebuie sa-si robeasca mintea voii
lui Dumnezeu printr-o neobosita cautare a gandurilor smerite. Astfel mintea va ramane in
biecuvantata robie a lui Hristos. Mult folos aduce si cercetarea Sfintelor Scripturi, caci ea
smereste cugetul omului, de vreme ce cuvintele Scripturii purced de la Duhul cel smerit al
lui Dumnezeu. Cand aceste cuvinte se salasluiesc din belsug in inima credinciosului, atunci
mintea lui incepe sa se asemene Mintii lui Dumnezeu.
Calea lui Hristos si prezenta Lui in lume rastoarna criteriile si valorile omenesti, de aceea
Scriptura pare straina lumii. Domnul insusi zice: "Spre judecat am venit n lumea aceasta,
ca cei care nu vd s vad, iar cei care vd s fie orbi." (Ioan 9, 39). Lumina pe care Hristos
a adus-o in lume este de asa natura incat cei ce cred ca vad si ca sunt intelepti "cu de la
sine putere" raman pe veci orbi, iar cei ce nu vad si inteleg ca sunt orbi, aceia vad cu
adevarat.
Tainele si slujbele Bisericii ne ajuta sa intelegem si sa patrundem tot mai adanc in taina
Crucii si Invierii lui Hristos. La Botez, credinciosul moare pacatului si lumii acesteia,
ridicandu-se la "innoirea vietii" (Rom. 6, 4), potrivit duhului poruncilor dumnezeiesti. Crucea
ne deschide calea catre taina vietii dumnezeiesti, iar Sfanta Impartasanie ne reinnoieste
legamantul Crucii: tot cel ce se impartaseste din de-viata-datatorul Trup si Sange al lui
Hristos ar trebui sa moarta siesi si sa vieze numai lui Dumnezeu. Asumarea de bunavoie a
mortii prin credinta si pocainta este cea mai buna pregatire pentru Sfanta Impartasanie, in
care omul Ii daruieste toata viata lui Dumnezeu, primind in schimbul existentei sale
vremelnice si stricacioase viata dumnezeiasca cea nestricacioasa.
Potrivit invataturii Sfintilor Parinti, exista doua etape in rastignirea omului. In prima etapa,
omul se departeaza de lume si de patimi, iar in cea de-a doua, care este mai inalta, patimile
si alipirile de cele lumesti sunt dezradacinate din insasi inima lui. Daca in prima perioada
credinciosul dobandeste o oarecare libertate, el devine cu adevarat liber abia in cea de-a
doua. In prima etapa, credinciosul biruieste dorinta de stapanirea asupra aproapelui. In cea
de-a doua, el insusi nu se mai afla sub stapanirea nimanui, caci acum este rastignit pentru
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
toti: "Iar mie, s nu-mi fie a m luda, dect numai n crucea Domnului nostru Iisus Hristos,
prin care lumea este rstignit pentru mine, i eu pentru lume" (Gal. 6, 14).
Daca ne lasam ispititi de lumea vazuta, ajungem sa fim dusmani ai Crucii pentru ca ne
facem robi lumii. Dar daca singura noastra dorire este paza poruncilor, cautarea si plinira
voii lui Dumnezeu si savarsirea doar a ceea ce este bineplacut Lui, chiar daca aceasta este
impotriva firii noastre cazute, atunci suntem "prieteni" ai Crucii, caci stim ca "Dumnezeu
este mai mare dect inima noastr i tie toate" (1 Ioan 3, 20). Stim ca dumnezeiasca si
desavarsita dragoste, de care sufletul se simte atras, ne-a fost data ca porunca. Insa
sufletul se chinuie amarnic fiindca nu poate sa o implineasca si de aceea petrece toti anii
vietii lui pe pamant ca un rastignit.
Daca mintea omului, care a fost pangarita de caderea lui Lucifer, nu se leapada de
intelegerea ei fireasca si nu primeste nebunia Crucii, nu va fi in stare sa se smereasca pe
sine si sa purceada in calatoria catre cele de jos. Atunci cand primeste sa se rastigneasca,
mintea coboara in inima si omul traieste nebunia Crucii ca pe intelepciunea si puterea lui
Dumnezeu. Atunci ii este cu putinta sa petreaca in inima in stare de trezvie, chemand
Numele Domnului. De aceea in traditia isihasta se pune accentul pe pocainta ca temelie a
urcusului duhovnicesc al omului. Urcusul acesta este de fapt un drum al pogorarii, cu
neputinta de parcurs fara credinta in Dumnezeirea lui Hristos si constiinta pacatoseniei si
saraciei noastre duhovnicesti. Pocainta este un dar insemnat al Duhului Sfant, care poate in
asa masura sa sporeasca in om simtamantul saraciei sale duhovnicesti, incat el ajunge sa
traiasca in lume asemeni unui nebun.
Dar rastignirea mintii se infaptuieste mai cu seama prin ascultare - o virtute de capatai in
monahism, care duce la cunoasterea voii lui Dumnezeu si la dobandirea cugetului lui Hristos.
Pentru ca ascultarea presupune dependenta de o alta persoana, ea naste in noi smerenia
care, la randul ei, ne intareste inima. Cugetul cel firesc este rastignit, iar adancul inimii iese
la iveala, gata sa primeasca darul Duhului Sfant. Acest dar inseamna, mai presus de orice,
iertarea pacatelor. Primind aceasta iertare, inima este sloboda sa cheme Numele Domnului
spre mantuire. Astfel ascultarea il inalta pe om in planul vietii si libertatii dumnezeiesti.
Ascultarea nu este totuna cu disciplina
Ascultarea nu este totuna cu disciplina. Disciplina este proprie omului cazut, supus
stricaciunii, insa "ce este nascut din trup, trup este" si "nu foloseste la nimic" (cf. Ioan 3,
36; 6, 63). De aceea omul trebuie sa faca un "salt" de credinta si sa patrunda in taina
ascultarii. Impunerea din afara a disciplinei duce la inegalitate, nedreptate si dezbinare, si
se insoteste de o anumita raceala a inimii atat a celui care impune disciplina, cat si a celui
care se supune ei. Ascultarea, insa, presupune o relatie intemeiata pe rugaciune. Cuvantul
lui Dumnezeu poate atunci sa se nasca in inima smerita a celui care ii primeste pe oameni
ca un parinte, precum si in inima celui care asculta. In ascultare nu este nicio urma de
cruzime. Disciplina presupune respectarea unor forme pur exterioare si a unui fel de a gandi
pur omenesc, in vreme ce ascultarea cauta in inima instiintare de la Dumnezeu. Disciplina le
ingaduie celor puternici sa-si mentina stapanirea supra celorlalti, iar cei slabi sunt dati
pierzarii, insa acest proces al "selectiei naturale" nu are cum sa reflecte adevarata biruinta a
Crucii. Calea ascultarii, insa face ca fiecare credincios, oricat ar parea el de "neinsemnat", sa
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
se uneasca in chip desavarsit cu Trupul lui Hristos. Si nu trebuie decat sa-si puna toata
nadejdea in Crucea Domnului pentru ca inima lui sa dobandeasca plinatatea harului.
in aceasta lume, El patimeste
Tot omul, fie el slab sau puternic, trebuie sa-si rastigneasca mintea daca voieste sa se faca
madular care sa vietuiasca armonios inlauntrul Trupului lui Hristos. Sa nu uitam ca Hristos,
Capul Trupului, poarta cununa de spini si ca in aceasta lume El patimeste. Prin urmare, orice
madular care va fugi de durere se va afla in afara Trupului si despartit de Capul lui. Insa de
va imbratisa crucea ascultarii din iubire, inima lui va fi taiata imprejur si va purta inlauntrul
ei Numele Domnului.
Nevointa tinerii mintii in inima il conduce pe om la starea de feciorie duhovniceasca.
Simturile noastre pot fi puse in slujba acestei feciorii, ceea ce constituie o rastignire in plan
duhovniceasc, fecioria fiind rodul unei vieti rastignite. Potrivit Sfantului Apostol Pavel,
adevaratul crestin nu este preocupat de aspectele exterioare ale vietii sale, ci de paza
poruncilor (cf. 1 Cor. 7, 19).
Insa rastignirea mintii prin pazirea poruncilor este o sarcina foarte grea pentru omul
modern, care respira si cultiva un duh de autonomie agresiva. Din punctul de vedere al
logicii independentei, a-l accepta pe celalalt, ba mai mult, a te supune in duh de ascultare
voii celuilalt este curata nebunie. Dar aceasta logica egocentrica a vremii noastre este de
fapt o "fundatura" atat din punct de vedere social, cat si din punctul de vedere al vietii
personale a omului. Rastignirea mintii isi vadeste insemnatatea mai ales in ziua de azi,
pentru ca ea are putere sa tamaduiasca egocentrismul omului contemporan.
Coborarea mintii in inima
Omul isi implineste adevarata menire, cea harazita de Dumnezeu mai inainte de toti vecii,
prin pazirea poruncilor Ziditorului sau. Insa aceasta implinire presupune intoarcerea mintii in
inima si redobandirea ntregiei dintr-nceput. Caci numai atunci ii este cu putinta omului sa-L
iubeasca pe Dumnezeu cu toata fiinta sa si pe aproapele sau ca pe sine insusi, potrivit
indoitei porunci a dragostei. Aceasta era starea omului in rai, in sufletul lui el nu cunostea
nici dezbinare, nici lupta launtrica, ci isi indrepta neincetat puterea fireasca a mintii, cu care
il inzestrase Ziditorul sau, spre Domnul, iar desfatarea sa intru slava lui Dumnezeu nu
cunostea margini. Insa acum omul este o faptura cazuta, cu mintea risipita in lumea zidita;
el trebuie sa se intoarca in inima si sa-si regaseasca unitata fiintei.
Insa iubirea de sine se dovedeste a fi o mare piedica, ce nu-i ingaduie mintii sa se
reintoarca in inima si sa se statorniceasca in adancul ei. Iubirea de sine naste in om slava
desarta care il impiedica sa se smereasca pe sine si sa creada in Hristos. Slava desarta
intuneca inima, o impietreste si o umple de sinele cel patimas, nelasand loc nici pentru
Dumnezeu, nici pentru aproapele. Omul nu mai este in stare sa intre intr-o relatie datatoare
de viata cu Dumnezeu si se lipseste de bucuria comuniunii cu semenii sai. Mintea ii este
ingreuiata de instrainarea de tainicele si vastele intinderi ale adancului inimii. Omul se
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
vadeste incapabil de lucrarea ziditoare a rugaciunii. Vaduvit de mangaierea rugaciunii si

instrainat de Dumnezeu, omul se inaspreste si se salbaticeste.
Strapungerea inimii si pocainta sunt cele mai bune leacuri pentru tamaduirea omului.
Strapungera inimii aduna atentia mintii, iar zdrobirea inimii pe care o resimte din pricina ca
L-a tradat si L-a manitat pe Dumnezeu, Mantuitorul si Binefacatorul sau, ii alunga din minte
toate gandurile rele. Prin harul Duhului Sfant, strapungerea si zdrobirea inimii ii sunt
indeajuns crestinului pentru a birui toate duhurile rautatii. Sfintii obisnuiau sa se
impotriveaca duhurilor necurate cu o rugaciune de osandire de sine, mai degraba decat cu
un cuvant din Scriptura, osandirea de sine fiind un act de smerenie si, prin urmare, unul mai
sigur. Fireste, Hristos, fiind fara de pacat, a certat duhul vrajmas cu autoritate, invocand
Scriptura. Insa omul ranit de pacat este chinuit de slabiciuni ascunse, de care duhul rautatii
se poate lesne folosi pentru a-l birui. De aceea ii va fi mai usor sa alunge energia
diavoleasca daca va cauta adapost in rugaciunea smerita a osandirii de sine, consideranduse vrednic de toata suferinta, chiar si de iad.
Neindoielnic, inima infranta si smerita va fi cercetata de har, iar mintea va cobori in chip
firesc in inima si se va uni cu ea. Inima lui va deveni o fortareata duhovnicasca si atunci
omul va primi putere de la Domnul ca sa-l izgoneasca pe vrajmas cu rugaciunea. El va izbuti
sa alunge gandurile rele printr-o singura chemare a Numelui lui Hristos, printr-o singura
miscare a duhului. Insa unirea mintii cu inima este mai cu seama rodul pocaintei. Cu cat
este mai adanca pocainta, cu atat mai mare este ravna inimii si mai temeinica statornicirea
mintii in inima. Desi durerea pocaintei este cea care inlesneste cel mai mult coborarea mintii
in inima, ne putem folosi de orice durere care ne incerca in aceasta viata, cata vreme o
primim cu deplina incredere in pronia lui Dumnezeu. Boala, prigoana, saracia sau oricare
alta suferinta se pot preface in energie care deschide calea catre inima.
Nenumaratele suferinte ale omului sunt urmarea necontenitei lui instrainari de bunul
Dumnezeu. Din pricina caderii omului in pacat, intregul univers geme de durere si necaz, si
Duhul cel smerit al Domnului nu Se mai odihneste in el. Primind sa patimeasca moartea
(Evr. 2, 9), Hristos a slobozit lumea din lantul tragic, fara de noima si fara de sfarsit, al
suferintei. Insa suferinta lui Hristos, care I-a insotit desertarea de Sine din momentul in care
a luat asupra-Si firea noastra omeneasca si pana in clipa jertfei Sale in infricosatul loc al
Capatanii (cf. Matei 27, 33), nu poate fi descrisa in cuvinte, ea e de neinteles si de neatins
pentru om. Ba mai mult, suferinta aceasta nu poate fi niciodata intrecuta pentru ca Domnul
este Iubire mai inainte de veci. Desi a fost urat si respins de oameni, Hristos a fost pus de
Dumnezeu sa fie piatra din capul unghiului a vietii celei nepieritoare si Incepatorul mantuirii
vesnice.
Desi suferinta Domnului e mai presus de orice inchipuire, in ea nu este nicio urma de
tragism. Tragedia este caracteristica suferintei omului cazut, insa Hristos nu S-a despartit
nicio clipa de Tatal si, prin jertfa Sa de bunavoie, a implinit in chip desavarsit indoita
porunca a dragsotei, fara a fi pacatuit vreodata. El a luat asupra-Si tragedia intregii omeniri
si, prin patimile Sale, Si-a aratat dragostea "pana in sfarsit" si asa a mantuit lumea. Din acel
moment noi am cunoscut care este calea, care este vietuirea ce atrage Duhul slavei lui
Dumnezeu sa-Si afle odihna in chip minunat in inima indurerata a omului (cf. 1 Petru 4, 14).
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Dumnezeu "ne-a iubit Cel dintai" (1 Ioan 4, 19) si "pe Insusi Fiul Sau nu L-a crutat, ci L-a
dat mortii, pentru noi toti" (Rom. 8, 32), iar credinciosul raspunde chemarii dumnezeiesti
prin imbratisara suferintei in pocainta sa, dovedindu-si astfel masura iubirii care I-o poarta
lui Dumnezeu, Mantuitorului si binefacatorului sau. Omul, care se pocaieste se cufunda intro "mare de suferinte", si potrivit marturiei Sfantului Siluan "cel ce mai mult iubeste, mai
mult si sufera". Dar aceste suferinte nu sunt de natura sufleteasca. Ele nu sunt urmarea
unor tulburari psihice, a unor furstrari sau esecuri. Omul le ia asupra-si de bunavoie, in
stradania sa de a pazi poruncile dumnezeiesti.
Omul sufera pentru ca s-a desfatat de suflarea nemuritoare a Duhului Sfant Care i-a aprins
sufletul de dorirea lui Dumnezeu. Si pentru ca acum tanjeste dupa iubirea nemarginita a lui
Hristos, viata pamanteasca devine pentru el o temnita stramta si inima lui plange "cu
suspine negraite" (Rom. 8, 26) pentru ca nu poate ajunge la desavarsirea dumnezeiasca a
iubirii, care i-a fost poruncita (vezi Matei 5, 48). E posibil ca el sa sufere in toate planurile
fiintei sale, insa aceste suferinte nu-l distrug, caci ele sunt duhovnicesti. Si pentru ca aceste
suferinte sunt urmarea raspunsului omului la porunca dumnezeiaca, ele se insotesc in chip
minunat de o mangaiere nestricacioasa care da viata inimii si avant mintii.
Asemenea suferinte nu fac decat sa adeverasca libertatea duhovniceasca a omului, pe care
el, o dobandeste prin ascultarea de porunca dumnezeiasca, aratandu-si astfel iubirea pentru
mara jertfa a Unuia-Nascut Fiului lui Dumnezeu. Ele mai au si o alta calitate care surprinde:
sunt insotite de bucuria care biruieste patimile si aboleste "legea pacatului" (Rom. 8, 26) din
madularele omului. Si cand suferintele lui ajung la o anumita masura, ele il conving pe
Dumnezeu sa-i daruiasca slugii Sale risipitoare focul Iubirii Parintesti si bogatiile cuvenite
unui fiu (vezi Luca 16, 10-11; Ioan 14, 23). Si credinciosul, pe masura ce se descopera pe
sine ca persoana constienta de libertatea sa plina de slava, priveste cu uimire cum i se
deschid inainte adancuri ale fiintei pana atunci necunoscute. Desi nu poate sa cuprinda in
sine darul dumnezeiesc, caci "Dumnezeu este mai mare decat inima noastra" (1 Ioan 3, 20),
totusi inima lui se deschide deplin spre a primi "stralucirea cunostintei slavei lui Dumnezeu
pe fata lui Iisus Hristos" (cf. 2 Cor. 4, 6).
Dupa cum spune Parintele Sofronie, coborarea mintii in inima nu se poate savarsi fara
suferinta, insa praznicul iubirii dumnezeiesti care are loc in inima face ca "patimirile vremii
de acum" (Rom. 8, 18) sa para mici si neinsemnate. Caderi tragice se dovedesc folositoare
atunci cand sunt intelese din perspectiva pocaintei, caci ele vadesc pustiirea sufletului si il
ranesc cu tanjirea dupa Dumnezeu, i incalzesc inima impietrita si inlesnesc coborarea mintii
in inima.
Intoarcerea mintii in inima constituie cea de-a doua miscare a mintii. Prima miscare este
aceea a iesirii in afara si a imprastierii in cele zidite ale inimii, in vreme ce a treia miscare se
infaptuieste atunci cand mintea, inatarita de harul dumnezeiesc, indreapta intreaga fiinta a
omului spre Dumnezeu.
Odata salasluita in inima, mintea trebuie sa ramana inchisa inlauntrul ei si sa se inarmeze
cu Numele lui Hristos. Puterea acestui Nume ii ingaduie omului sa devina stapan pe firea sa
si pe toate facultatile sale. Astfel, harul principiului ipostatic incepe sa se arate lucrator,
desavrasindu-se in cele din urma prin luminarea Luminii nezidite.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Mintea s-a intors acum in inima si Dumnezeu vegheaza asupra ei. Ea se cufunda in vapaia
inimii, curatindu-se prin botezul focului pe care Domnul l-a adus pe pamant (cf. ["El v va
boteza cu Duh Sfnt i cu foc"] Luca 3, 16; ["Foc am venit s arunc pe pmnt i ct a
vrea s fie acum aprins!"]12, 49). Si cand mintea se curateste desavarsit, ea devine precum
fulgerul si este gata sa patrunda in adancul inimii.
Sursa: Omul cel tainic al inimii, Arhim. Zaharia Zaharou, Ed. Basilica
Vedeti si :
Cuvantul Ortodox, PARINTELE ZAHARIA DE LA ESSEX despre infricosata lucrare, suferinta si
jertfa a PREOTIEI traite in adevar, despre MANGAIERE SI MUSTRARE LA SPOVEDANIE,
despre DEPASIREA NEPUTINTEI DE A NE RUGA, INFRUNTAREA MORTII si multe altele
Revista Ortodoxa: Arhimandritul Zaharia Zaharou, Omul cel tainic al inimii (1 Petru 3, 4).
Traducere din limba englez de Monahia Tecla, Ed. Basilica, Bucureti, 2014, 255 pp.
Doxologia, Omul cel tainic al inimii
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Sf. Paisie - Fr gnduri i reprezentri; SINGURA REPREZENTARE : contiina

pctoeniei i a nerecunotinei noastre
Ca s comunici cu Dumnezeu i s afli odihn, trebuie s te supraveghezi pe tine

nsui i s ai trezvie, ca s-i dai seama de grealele tale, s te pocieti i s ceri
iertare. Altfel, chiar dac vei simi o oarecare bucurie n rugciune, aceasta nu va fi o
bucurie duhovniceasc. Nu vei avea nluntrul tu ntrariparea duhovniceasc care provine
din comuniunea cu Dumnezeu.
Rugciunea trebuie s se fac cu mintea curat, fr gnduri i reprezentri , chiar
dac acestea sunt chipuri ale lui Hristos sau reprezentri din Sfnta Scriptur, pentru c
aceasta este primejdios, mai ales pentru cei care au mult imaginaie i mndrie. Numai
cnd vin gnduri murdare i de hul s folosim reprezentri din Sfnta Scriptur.
Dar cea mai bun reprezentare este contiina pcto eniei i a nerecuno tinei
noastre.
Din vol. VI al Cuviosului Paisie Aghioritul Despre rugciune, Editura Evanghelismos.
Traducere de Ierom. tefan Nuescu.
Nu suntem ndreptii s ne nelinitim
De aceea, atunci cnd cerem ceva de la Dumnezeu, s nu ne ndoim i vom fi auzii. S
avei credin fr s v ndoii, a spus Domnul. Dumnezeu tie cnd trebuie s ne dea
ceea ce cerem, ca s nu ne vtmm duhovnicete.
Uneori cerem ceva de la Dumnezeu, dar nu avem rbdare i ne nelinitim. Dac nu am
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
avea un Dumnezeu atotputernic, atunci ar trebui s ne nelinitim. Dar fiindc avem un
Dumnezeu atotputernic, Care are foarte mult dragoste, att de mult nct ne hrnete
i cu Sngele Su, nu suntem ndreptii s ne nelinitim.
Sf. Macarie de la Optina
Ce implic rugciunea curat?

Tu caui rugciunea fierbinte, ins nu pot ncuviina aceast nzuin a ta
Curia rugciunii, cldura ei, lacrimile i celelalte sunt toate daruri dumnezeieti, ns ele
sunt date celor smerii, fiindc acetia nu se mai pot semei cu mintea, ci doar i vd
rutatea lor i, asemenea vameului, strig ctre Dumnezeu, rugndu-se s primeasc mil.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Tu caui rugciunea fierbinte, ins nu pot ncuviina aceast nzuin a ta. Dac i s-a
ntmplat s te rogi cu cldur n inim, crezi c prin aceasta ai deja mntuirea, iar de aici
poi ajunge la amgire; tocmai de aceea Domnul nu ngduie s ne sprijinim pe rugciunea
fierbinte, ci ngduie s vin gnduri tulburtoare i s fii biruit de somn. Curia
rugciunii, cldura ei, lacrimile i celelalte sunt toate daruri dumnezeieti, ns ele sunt date
celor smerii, fiindc acetia nu se mai pot semei cu mintea, ci doar i vd rutatea lor i,
asemenea vameului, strig ctre Dumnezeu, rugndu-se s primeasc mil. Las Purtarea
de grij dumnezeiasc s-i dea darurile acestea cnd va gsi de cuviin: El tie cui i cnd
s le druiasc.
Daca ne pretuim singuri straduinta si rugaciunea
Sfntul Isaac scrie: Darul fr ispit este pierzare pentru cei care l-au primit. Rugciunea
smerit este plcut naintea lui Dumnezeu, pe cnd dac ne preuim singuri osrdia i
rugciunea, aceasta ne face s ne semeim cu mintea, i lui Dumnezeu nu-I mai place
prinosul nostru. S-L lsm pe El s pun pre pe rugciunile noastre, iar noi trebuie s
socotim tot ce facem ca pe ceva de nimic, dar s nu ne lsm de rugciune, chiar dac
aceasta ni s-ar prea rece; nu tim noi iconomia dumnezeiasc, de ce ne rpete El
simmntul cldurii, ngduind uscciunea, trndvirea, lenevia i celelalte: toate
acestea sunt spre sporirea noastr. Dac se ntmpl vreodat s te ndulceti de cldura
rugciunii, iar apoi aceasta i este luat, nu te trndvi, ci smerete-te. La nceputul
chemrii la viaa duhovniceasc, Domnul cerceteaz cu harul Su i cu felurite mngieri,
ns apoi le ia de la noi i ne arunc n focul ispitelor i necazurilor de tot felul, pentru ca
aezarea noastr sufleteasc iubitoare de sine i iubitoare de slav deart s fie
mistuit cu desvrire de focul ispitei i s nu avem ndejde n noi nine i n faptele
noastre, ci n mila i n iubirea de oameni dumnezeiasc. Mare bine este smerenia!
(Sfntul Macarie de la Optina, Sfaturi pentru mireni, Editura Sophia, Bucureti, 2011, p. 4748)
Arhimandritul Zaharia Zaharou - Un singur gand

Nu poi plnge dac nu ai numai un singur gnd
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Puterea vindectoare a lacrimilor
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Cnd ai doar un singur gnd ndreptat spre Dumnezeu i plngi, aceasta aduce vindecare, i
unete ntreaga fiin i te ridic la o asemenea msur nct s-L poi iubi pe Dumnezeu cu
toat inima ta, cu tot cugetul tu, cu toat fiina ta.
Duhul este Cel Ce strpunge inima i atrage mintea la ea i, odat ce inima este
strpuns de Duhul i mintea se pogoar, gndurile strine pier. Aceasta este frumuseea
lacrimilor, a lacrimilor duhovniceti.
Lacrimile - nu cele psihice care vetejesc viaa omului, ci cele duhovniceti - au
aceast frumusee: c atunci cnd plngi cu gndul la Dumnezeu, mintea i inima i sunt
una.
Nu poi plnge dac nu ai numai un singur gnd. Uneori, oamenii plng pentru c
sunt stpnii de un singur gnd: de ur sau de mil de sine - i aceasta i
distruge. Dar cnd ai doar un singur gnd ndreptat spre Dumnezeu i plngi,
aceasta aduce vindecare, i unete ntreaga fiin i te ridic la o asemenea msur
nct s-L poi iubi pe Dumnezeu cu toat inima ta, cu tot cugetul tu, cu toat fiina ta.
(Arhimandritul Zaharia (Zaharou), Lrgii i voi inimile voastre!, Editura Rentregirea, Alba
Iulia, 2009, p. 264)
Cum s iubim pe Dumnezeu cu toat inima?

Cu toat inima - pt ca inima omeneasca e de nemprit
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Toi bolim, chiar dac felurit, de stricciune, de patimile pierztoare de suflet, iar de
dragostea dumnezeiasc nu ne pas, suntem reci fa de Ziditorul i Binefctorul nostru.
S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta i cu tot sufletul tu i cu

tot cugetul tu (Mt. 22, 37). De ce cu toat inima? Fiindc Domnul a fcut toat
inima pentru Sine ca s triasc n ea, nu doar n parte; pe lng asta, inima
noastr pur i simplu nu poate s slujeas la doi domni - lui Dumnezeu i lui
Veliar, sau bogiei (Mt. 6,24), ea este de nemprit. i dac vei deprta mcar cu o
iot inima ta de la Dumnezeu, nu va ntrzia s-o umple pe de-a-ntregul vrjmaul diavol, ce
caut nencetat s ne nghit (I Pt. 5, 8). Iat ce lege psihologic! A mpri inima este un
lucru din cale-afar de primejdios i vtmtor. Slav ie, Dumnezeule, Care ntru simplitate
ai zidit inima omeneasc i ne-ai poruncit s gndim, s dorim i s facem totul ntru
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
simplitate i s fugim n tot chipul de viclenia pctoas, diavoleasc. Izvorul i pricinuitorul

a toat viclenia este diavolul. Izbvete-ne, Doamne, de cel viclean! (Mt. 6,13).
Din stricciune, Dumnezeule, scoate-m (irmos, glasul al 2-lea, cntarea a 6-a). Toi bolim,
chiar dac felurit, de stricciune, de patimile pierztoare de suflet, iar de dragostea
dumnezeiasc nu ne pas, suntem reci fa de Ziditorul i Binefctorul nostru. Pentru
mbogirea material ne strduim din rsputeri, dar cu Dumnezeu nu ne mbogim, ci
srcim. Unii au muli, muli bani i feluri de avuii, dar pe Dumnezeu nu-L au deloc n
inim. n schimb, zavistie fa de bunul, fa de avutul altuia avem cu carul, dar nu avem
bunvoire. Domnul Se d pe Sine nsui ie spre motenire, omule, d toat fiina Sa

dumnezeiasc i omeneasc, preacurat, nestriccioas, nemuritoare,
atotdreapt, atotfericit, preaneleapt. Pentru ce nu primeti aceast bogie
nesecat, netinuit, pentru ce fugi de ea, alergnd dup cele striccioase, dup pulbere,
dup bici de spun ce pier? Pentru ce te ncarci singur cu lanuri crude? Vino-i n fire,
dezmeticete-te, trezete-te!
(Sfntul Ioan de Kronstadt, Despre tulburrile lumii de astzi, Editura Sophia, Bucureti,
2011, pp. 73-74)
Neputinta
http://www.doxologia.ro/cuvant-de-folos/cum-vine-omul-la-smerenie
Cum vine omul la smerenie?

Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Dac cineva recunoate c are nevoie de ajutorul Dumnezeiesc, multe rugciuni face. i cu
ct nmulete rugciunile, cu att se smerete cu inima. C tot cel ce se roag i cere,
trebuie s se smereasc, c: Inima nfrnt i smerit, Dumnezeu nu o va urgisi (Ps. 50,
19).
Omul care-i [re] cunoate neputina

Ferice de omul care-i recunoate neputina. Fiindc aceast recunoatere i se face lui
temelie i rdcin, i nceput a toat buntatea. Cci de ar cunoate cineva cu adevrat i
ar simi propria lui neputin, atunci i-ar aduce imediat sufletul din lenea, care ntunec
cunoaterea, i ca o comoar ar strnge pentru el paza. Dar nimeni nu-i poate simi
neputina, dect numai atunci cnd nceteaz o clip s fie ispitit prin chinuri, fie trupeti, fie
sufleteti. C atunci asemnndu-i neputina lui cu ajutorul de la Dumnezeu, va s-i dea
ndat seama, ct e de mare ajutorul. i iari, cnd i va vedea mulimea meteugurilor,
pzirea, nfrnarea, acoperirea i ndrgirea sufletului su, prin care omul a ndjduit s-i
afle sufletului o bun ndejde, dar n-a putut. Sau dac inima lui nu se alin din pricin c-i
e team i se cutremur s neleag i s afle, c frica aceasta a inimii lui arat i
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
nsemneaz c peste tot are nevoie de un altul, care s-l ajute. C dinluntru d inima
mrturie prin frica aceea, care o lovete i o tulbur, nluntrul ei, artnd c-i lipsete
ceva. i de aceea se nvinovete pe sine, neputndu-se aeza cu ndejde. C zice,
ajutorul lui Dumnezeu ne mntuiete (Ps. 120, 2). Iar dac cineva recunoate c are nevoie
de ajutorul Dumnezeiesc, multe rugciuni face. i cu ct nmulete rugciunile, cu att se
smerete cu inima. C tot cel ce se roag i cere, trebuie s se smereasc, c: Inima
nfrnt i smerit, Dumnezeu nu o va urgisi (Ps. 50, 19). Deci, inima nu contenete s fie
risipit, pn ce nu se va smeri. C numai smerenia face inima s se adune (concentreze).
Iar cnd se smerete omul, ndat l nconjoar mila i simte atunci inima ajutorul de la
Dumnezeu. C a aflat inima o putere a ndejdii, c se mica ntr-nsa. Iar cnd simte omul
c, Dumnezeu este de fa i-i ajut, atunci inima i se umple de credin i nelege de aici,
c rugciunile las ajutorul s vin, c este izvor de mntuire i comoar de ndejde i
liman de izbvire n faa viforului, i lumina celor ce sunt n ntuneric, i sprijin al celor
neputincioi, i acopermnt n vremea ispitelor, i ajutor n rutatea bolilor, i pavz de
izbvire n vreme de rzboi, i sgeat ascuit mpotriva vrjmailor, i ca s spunem pe
scurt, toate aceste multe bunti prin rugciune intr n suflet.
(Sfntul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoin, Editura Bunavestire, Bacu, 1997, pp. 102103)
Sf. Paisie - I-ai artat lui Hristos neputina ta? Ceri ajutor de la Hristos sau te
lupi singur?
Prin smerenie atragem harul i ajutorul lui Hristos
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Cnd cerei ceva de la Dumnezeu i mult timp nu ajut, s tii c exist mndrie. Dac
suntem stpnii de patimi, cum ar fi: lcomia pntecelui, vorbirea deart, mnie, invidie
etc., avnd totodat i mndrie, Dumnezeu nu ajut, pentru c mpiedicm harul
dumnezeiesc.
I-ai artat lui Hristos neputina ta? Ceri ajutor de la Hristos sau te lupi singur?
O stare gresita
Printe, ntmpin greuti n nevoina mea.
Ceri ajutor de la Hristos sau te lupi singur? I-ai artat lui Hristos neputina ta?
Nu te smereti i nu ceri ajutor de la Hristos, iar dup aceea spui: ntmpin greuti n
nevoina mea". Dac omul se smerete i cere puin ajutor de la Hristos, El l ajut. De
multe ori omul depune o strduin egoist, i de aceea nu-l ajut Hristos. Arunc-te pe tine
n nevoin, nu te bga n seam i harul lui Dumnezeu se va sllui nluntrul tu. Noi
dorim s dobndim sfinenia n chip magic. ns Dumnezeu nu ajut o stare greit. Chiar
i puin de ar intra interesul, este mpiedicat ajutorul dumnezeiesc.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Atunci cnd am intenie s m ndrept, oare Dumnezeu nu m va ajuta s-mi vd mcar o

neputin a mea?
Ca s ajute Dumnezeu, trebuie s existe dispoziie pentru nevoin. i cnd spunem
dispoziie pentru nevoin nelegem s depun cineva puin strduin s-i
depeasc neputina sa. Puin dispoziie curat de va vedea Dumnezeu, l va
ajuta pe om trimindu-i cu drnicie harul Su. i atunci omul intr pe fgaul lui
Dumnezeu.
Cnd cerei ceva de la Dumnezeu i mult timp nu ajut, s tii c exist mndrie
Printe, pn la ce punct ne ajut Dumnezeu n nevoina duhovniceasc?
Pn n punctul n care i noi l ajutm pe Dumnezeu ca s ne ajute. Cnd cerei ceva de
la Dumnezeu i mult timp nu ajut, s tii c exist mndrie. Dac suntem stpnii de
patimi, cum ar fi: lcomia pntecelui, vorbirea deart, mnie, invidie etc., avnd totodat
i mndrie, Dumnezeu nu ajut, pentru c mpiedicm harul dumnezeiesc. Chiar i numai
predispoziie spre mndrie dac avem n noi, tot l mpiedicm pe Dumnezeu s ne ajute,
chiar de ne nevoim i ne rugm poate mai mult dect trebuie. Este cu neputin s nu ajute
Dumnezeu atunci cnd nu exist pericolul ca omul s-i ridice nasul. De ndat ce va pleca
predispoziia spre mndrie i omul i va dobndi sntatea sa sufleteasc, atunci
Dumnezeu l va slobozi imediat de patima ce l chinuie i l va rsplti i pentru
prisosina lui de nevoin. De aceea, ca s ne ajutm pe noi nine, trebuie s-L ajutm
pe Dumnezeu prin cugetarea noastr smerit. S spunem: Mare netrebnic sunt,
Dumnezeul meu, Te rog iart-m i m ajut!. Atunci Dumnezeu ajut, cci sufletului i
se cuvine ajutor, deoarece s-a lsat n minile Lui cu dispoziie bun i smerit.
Trebuie s credem c Hristos i Maica Domnului ne pzesc i ne ajut ntotdeauna,
numai s avem cugetare smerit. Dumnezeul nostru nu este surd, ca s nu ne aud, nici
orb, ca s nu ne vad!
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceti. Volumul II. Trezvie duhovniceasc,
traducere de Ieroschimonah tefan Nuescu, ediia a doua, Editura Evanghelismos,
Bucureti, 2011, pp. 317-318)
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Rugaciunea incepe mai intai prin adevarata intelegere a neputintelor si

slabiciunilor proprii
Un printe spunea:
Adevrata cunoatere a rugciunii inimii ncepe la om mai nti prin adevrata nelegere
a neputinelor i a slbiciunilor proprii. Dumnezeu nu las la greu pe nimeni. Cel ce are
rugciunea minii cere s fie vindecat, vrea s neleag, caut ndrumare. Cel ce e curat cu
inima vrea un ndrumtor duhovnicesc, are frica de Dumnezeu n el i se smerete pe sine.
Aceast fric l ocrotete de nelri. n acest punct ncepe cateheza. Este ajutat, fornduse pe el nsui, i lucrrile lui bune sporesc. Acea persoan ajunge n cele din urm la
vederea lui Dumnezeu i nelege sensul Judecii de apoi, a iadului i a mpriei cereti.
Cine merge n adevr nu va cdea n capcane. Acela va nelege tot. Cel ce merge pe o cale
greit e ca i cum ar pi pe aer.
https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2015/03/15/cap-xxxviii-despre-virtuteaindumnezeitoare-a-rugaciunii-care-cuprinde-toate-celelalte-virtuti-patericul-athonitioannikios-kotsonis/
Un pustnic mai n vrst spunea:
Muli au rugciunea minii, dar ei nu tiu.
Printele P. ne spunea:
Odat i-am cerut lui Dumnezeu ceva ce credeam c-mi va fi de folos n viaa mea
duhovniceasc. Am insistat trei ani. Dup ce au trecut aceti trei ani i nc apte luni, miam dat seama c starea mea duhovniceasc a avut de suferit din cauza lucrului pe care-l
cerusem insistent de la Dumnezeu ca s-l primesc. Apoi am insistat din nou, rugndu-m:
Dumnezeule, ia-l de la mine, ia-l, ia-l. Dup ali trei ani, El l-a luat. Cineva ar putea
spune, de vreme ce am cerut, de ce nu l-a ndeprtat Dumnezeu imediat. Poate din cauz
c, dup un timp, dup ce a fi uitat, a fi cerut din nou. Aa, Dumnezeu m-a lsat s atept
un timp, i n cele din urm mi-a ndeplinit dorina.
Isihastul E. din Katunakia spunea:

Acum c ai venit la Sfntul Munte, tot ceea ce ar trebui s obii e un irag de metanii. Te
va conduce la lucruri necunoscute ie. Te va conduce pe trepte mai nalte. Doamne,
miluiete-m. Dac ai vreo problem spune din nou Doamne, miluiete-m pe mine,
pctosul. Ai o ispit cu cineva, cu vecinul tu, cu prietenul tu, cu eful tu? Spune
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Doamne, miluiete. Astfel va fi gsit o soluie pentru problema ta. Aa vei iei din
ncurctur.
A fost un an cnd am avut o ispit. Ce s fac? Ce? O, Maic Preasfnt a lui Dumnezeu,
ajut-m s vin repede s-i fac o rugciune! Maica mea, ajut-m!. Nu a fost prea mult
pn cnd rugciunile mele au primit rspuns. Ispita s-a dus, pn a treia zi. Ce bucurie c
s-a dus. Att de repede ajut Maica Domnului pe cineva care postete. Ia un irag de
metanii: Doamne, miluiete-m. Dac devii una cu iragul de metanii, vei fi luminat i vei
ajunge la o treapt mai nalt, total necunoscut ie acum. Toi clugrii, pustnicii, asceii,
cei ce locuiesc n schituri i clugrii din mnstiri, ei toi au iraguri de metanii n minile
lor.
Un printe spunea:
O, binecuvntate suflete, ascult acestea! Nimic din ceea ce putem spune despre
rugciune nu-i destul. Fiindc rugciunea nu se termin niciodat. E ca dialogul cu
Dumnezeu. Nu pot spune ce simte o persoan cnd se roag. Un lucru trebuie fcut
cunoscut, acela c sufletul celui credincios are nevoie s se roage continuu. Cnd se termin
doxologia, ncepe implorarea. Cnd se termin implorarea, ncep rugminile. i aa ncepe
mereu una dintre acestea, iari i iari. Cnd te rogi, adu-i aminte de fratele tu care se
ndoiete i roag-te zilnic ca Dumnezeu s-l lumineze i ca s fie binecuvntat s afle calea
spre mntuire.
Un ascet spunea:
Cnd rugciunea lui Iisus se spune de la sine, nu e alt sentiment mai dulce dect acesta.
Atunci uii s mnnci sau s dormi i te bucuri c eti la schit, pn printele tu te
ntrerupe ca s ncerci umilina.
O clugri a ajuns la aceast stare de rugciune. Dup o zi grea de munc, noaptea, ea
spunea rugciunea lui Iisus. Aceasta a durat 5 zile. Iar cnd starea ei a oprit-o, ea a zis:
Eu cred c am greit ceva. i din pricina smeritei ei ascultri, s-a pocit.
Unul din prinii cei mai n vrst ne spunea urmtoarele:

Cnd eram tnr, am dus lucrurile minilor mele s le vnd unor cretini evlavioi.
Oriunde mergeam, pe vapor, sau pe strzi, muli necredincioi se adunau n jurul meu,
spunnd lucruri mpotriva existenei lui Dumnezeu. i m rugam Maicii Domnului s nu
prseasc poporul nostru i s-l nrobeasc din cauza acestor oameni care nu au credin
n Dumnezeu. Apoi l-am ntrebat pe printele meu ce s fac cnd aceti oameni ncearc s
m amrasc, nconjurndu-m i asuprindu-m. El mi-a spus: Cnd se apropie de tine,
stai n picioare, ncrucieaz-i minile pentru rugciune, i nu va fi nici un atac i vei
rmne linitit. Am fcut aa i am fost linitit. Aa cum soarele mprtie norii, rugciunea
i ndeprteaz pe cei ce vor s atace sufletul cu blasfemii i s-l umple cu patimi
dezgusttoare.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
PUTEREA
Puterea lui Dumnezeu vine n noi prin Sfintele Taine
Singuri nu putem
nva-m, Doamne, s iubesc!

Spunea Printele Sofronie de la Essex o povestioar: Un om s-a dus la Muntele Athos s ntrebe ce s fac s se mntuiasc. i acolo i-au zis: S iubeti pe Dumnezeu din tot
sufletul tu i din tot cugetul tu i din toat inima ta i pe aproapele ca pe tine nsui. i
bietul om i-a zis: Asta nu pot! Pe Dumnezeu nu-L iubesc, mi-e fric de El, dar nu-L
iubesc iar pe aproapele nu-l pot suferi de cele mai multe ori. Trebuie s mai fie i alte
metode de mntuire, post, mtnii, ceva ce pot s fac Se duce la alt Printe i la altul i
strbate tot Muntele Sfnt fr s aib vreo alt metod Atunci s-a aezat pe o piatr i ia zis cu toat dezndejdea celui ce caut o soluie: Ce voi face? Am nevoie de mntuire.
Nu vreau s m chinui aa o venicie! i, i-a venit gndul: Am s fac ce pot. Pot s fac ce
a face dac a iubi!. i mereu se ntreba: Ce a face eu acum dac L-a iubi pe
Dumnezeu?. i fcea. Ce-a face dac l-a iubi pe aproapele?. i fcea.
F i tu la fel! Strig: nva-m, Doamne, s iubesc! Aceast stare de ur mi face ru.
nva-m s iubesc!. i atunci Dumnezeu o s te nvee n fiecare diminea i tu s zici:
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Ce a face eu, dac i-a iubi pe oameni?. i vezi ce gnd i vine. Te-ai ruga pentru ei. Ce
a face dac a iubi-o pe mama? A ierta-o c m trimite cu gunoiul exact cnd este filmul
meu preferat. i tot aa. i o s vedei minuni mari! Nu e greu, dac cerei, vei i primi de
la Dumnezeu puterea de care avei nevoie.
Puterea lui Dumnezeu vine n noi prin Sfintele Taine
Doar s nu uitai c Puterea lui Dumnezeu vine n noi prin Sfintele Taine. S nu uitai de
Spovedanie i mprtanie. Spovedania curat i mprtania frecvent i responsabil
ajut un suflet bolnav s nvee iubirea i bucuria. Singuri nu putem.
Monahia Siluana Vlad - Deschide Cerul cu lucrul mrunt
sursa: ramurainflorita.blogspot.ro
Fiinta sufletului
"Daca ar fi fost cu putinta, i-a raspuns el, sa te urmez de acum inainte si sa-ti vad mereu
cinstita ta fata! Indeplineste insa o singura cerere a batranului, si gusta putina mancare din
cele ce ti-am adus aici".
Ringier AG
Telefone:
Group
6448
Magazines
Communications
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Dufourstrasse 23
Printing Plants
CH-8008 Zrich
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
La aceste cuvinte ii arata ce avea in paneras. Ea si-a atins varful degetelor de linte, a luat
trei boabe, le-a dus la gura, spunand ca ajunge darul Duhului pentru a pastra
neintinata fiinta sufletului. Spunand acestea, a zis din nou catre batran:"Pentru Domnul,
roaga-te, roaga-te pentru mine si adu-ti aminte de mine, ticaloasa!".
Ochiul gandirii mele deci il indreptam totdeauna, fara incetare, spre chezasuitoarea mea,
rugand-o sa fie intr-ajutor aceleia care trecea prin atatea primejdii in nesfarsitul pustiului. Si
aveam un ajutor si un aparator spre pocainta. Asa am petrecut vreme de saptesprezece ani,
luptandu-ma cu mii de primejdii. Dar din acea vreme si pana astazi, ajutatoarea mea a fost
langa mine in toate, calauzindu-ma prin toate".
http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-cuvioasei-maria-egipteanca/viata-sfinteimaria-egipteanca-124444.html
Sf. Tihon din Zadonsk
S i mrturisim lui Hristos orice greeal i suferin
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
Chiar daca El stie dinainte e important sa spunem ca sa ne vedem pacatul
Hristos cunoate durerea dinaintea mrturisirii tale. Dar este nevoie de

mrturisire din toat inima i de bun voie, ca tu nsui s-i vdeti vinovia
naintea Lui i s nu-i ascunzi otrava pcatului: Am greit, Doamne,
miluiete-m! Vindec-m, Doamne, c i-am greit ie!.
Dac, din impruden, omul nghite otrav sau orice alt substan vtmtoare i
simte n stomac durere, nu pierde timpul, ci imediat recurge la medicamente i caut
tmduirea. Cretine, nu trgna nici tu, dac din impruden sau din lucrarea
diavolului ai gustat din otrava pcatului! Nu trgna, i zic, ci imediat alearg s caui
tmduirea! Alearg cu credin la Hristos, Doctorul trupului i al sufletului, roag-L si tmduiasc sufletul. Arat-I rana pe care i-a pricinuit-o vrjmaul. Arat-I-o,
chiar dac El o tie. Cazi naintea Lui i, cu inim nfrnt, mrturisete-i durerea. Nu
te ruina i nu te teme! El i cunoate durerea dinaintea mrturisirii tale. Dar este
nevoie de mrturisire din toat inima i de bunvoie, ca tu nsui s-i vdeti
vinovia naintea Lui i s nu-i ascunzi pcatul. Vorbete-I i mrturisete-I
frdelegea ta: Am greit, Doamne, miluiete-m! Vindec-m, Doamne, c i-am
greit ie!.
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com
Media Release
Communiqu de presse
Comunicat de pres
(Sfntul Tihon din Zadonsk, Comoar duhovniceasc, din lume adunat, Editura
Egumenia, Galai, 2008, pp. 105-106)
Ringier AG
Group
Communications
Dufourstrasse 23
CH-8008 Zrich
Telefone:
6448
Magazines
Telefax+41 44 259 86 35
Digital Media
Printing Plants
Internet
www.ringier.ch /
www.ringier.com

Nevointa - 2. Aratarea Neputintei Tale Lui Hristos - Curaj

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Nevointa - 2. Aratarea Neputintei Tale Lui Hristos - Curaj

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Media Release

Rugai-v lui Dumnezeu din inim

Dar atunci cnd cdem ctre ei din inim, ne iart toate!

Rugai-v lui Dumnezeu din inim

Nu astepta sa te afli pe tine pentru ca sa incepi

Arhimandritul Zaharia Zaharou - Viaa n Biseric / Viaa duhovniceasc

sa existen ctre Dumnezeu, picurnd n sufletul su frica de Dumnezeu, cucerindu-i,

Chivot. Acuarel de Angela Hanc

ncrederea noastr n Dumnezeu este probat cu asprime.

cinsteasc. Ceea ce ngduie la alii, la el nu ngduie, munca sa este pltit, aproape

Cum recunoastem harul in pocainta noastra

Arhim. Zaharia Zaharou

Icoana de Georgios Kordis

Iar daca nu numai ca tacem si nu raspundem cu rautate, ci ne si dam seama ca gresim si ne

Iubirea nu invidiaz, nu se mndrete. Fiindc buntile celuilalt le consider

Iubirea nu invidiaz, nu se mndrete. Fiindc buntile celuilalt le consider ca fiind

Omul Durerii [ noastre ]

Parintele Arsenie Boca desen de Gabriela Mihaita David

Slav ie Care eti ascuns de toi i neptruns n judecile Tale,

Dei iubirea Ta e mai adnc dect marea,

Nobleea, mreia lui Dumnezeu

M-a ntrebat un prieten zilele trecute de ce s se fac i de ce s nu se fac tuturor

Dreptatea dumnezeiasc este s faci ceea ce l odihnete pe aproapele tu. Dac,

Arhim. Zaharia Zaharou - Despre zidirea inimii prin rastignirea mintii

in aceasta lume, El patimeste

vadeste incapabil de lucrarea ziditoare a rugaciunii. Vaduvit de mangaierea rugaciunii si

Sf. Paisie - Fr gnduri i reprezentri; SINGURA REPREZENTARE : contiina

Ca s comunici cu Dumnezeu i s afli odihn, trebuie s te supraveghezi pe tine

Nu suntem ndreptii s ne nelinitim

De aceea, atunci cnd cerem ceva de la Dumnezeu, s nu ne ndoim i vom fi auzii. S

Uneori cerem ceva de la Dumnezeu, dar nu avem rbdare i ne nelinitim. Dac nu am

avea un Dumnezeu atotputernic, atunci ar trebui s ne nelinitim. Dar fiindc avem un

Sf. Macarie de la Optina

Ce implic rugciunea curat?

Arhimandritul Zaharia Zaharou - Un singur gand

Puterea vindectoare a lacrimilor

Cum s iubim pe Dumnezeu cu toat inima?

dragostea dumnezeiasc nu ne pas, suntem reci fa de Ziditorul i Binefctorul nostru.

S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta i cu tot sufletul tu i cu

simplitate i s fugim n tot chipul de viclenia pctoas, diavoleasc. Izvorul i pricinuitorul

bunvoire. Domnul Se d pe Sine nsui ie spre motenire, omule, d toat fiina Sa

Cum vine omul la smerenie?

Omul care-i [re] cunoate neputina

Prin smerenie atragem harul i ajutorul lui Hristos

Atunci cnd am intenie s m ndrept, oare Dumnezeu nu m va ajuta s-mi vd mcar o

Rugaciunea incepe mai intai prin adevarata intelegere a neputintelor si

Isihastul E. din Katunakia spunea:

Unul din prinii cei mai n vrst ne spunea urmtoarele:

nva-m, Doamne, s iubesc!

Sf. Tihon din Zadonsk

S i mrturisim lui Hristos orice greeal i suferin

Hristos cunoate durerea dinaintea mrturisirii tale. Dar este nevoie de

You might also like