ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Administratie si Management Public

Proiect
Dezvoltarea durabila a agriculturii in judetul Vrancea

Bucuresti 2014

Conceptul de Dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de

dezvoltare socio-economic care se axeaz n primul rnd pe asigurarea unui echilibru
ntre aspectele sociale, economice i ecologice i elementele capitalului natural.
Rolul agriculturii in economia judetului Vrancea
Spatiul rural reprezinta in judetul Vrancea 93,5% din suprafata totala si 62,1% din
populatia totala (01.01.2007), cifre care evidentiaza importanta sa deosebita pentru
dezvoltarea echilibrata a judetului, ponderea resurselor naturale si umane localizate in
acest spatiu fiind covarsitoare. Spatiul rural este organizat in 68 de comune, densitatea
populatiei acestora variind semnificativ.
Agricultura joaca un rol inca si mai important in ocuparea populatiei in jur de
50% din populatia ocupata civila, dupa cum se vede in graficul de mai jos aflandu-se
totusi in descrestere usoara in intervalul 2002-2005, pe masura ce se dezvolta in
contraparte sectorul serviciilor:

In acest sens, Vrancea este la nivel regional judetul cu cea mai mare pondere a populatiei

ocupate in agricultura, urmata indeaproape de judetul Buzau.

Structura productiei agricole in Vrancea este similara cu structura la nivel regional; se
remarca totusi ponderea semnificativ mai scazuta a serviciilor agricole in totalul
productiei
agricole, indicand mentinerea unui model relativ traditionalist de agricultura:

Contributia judetului Vrancea este insa limitata de suprafata redusa de teren agricol (doar
11% din totalul suprafetei agricole din regiune).
Datorita reliefului diversificat, in jud Vrancea spatiul total agricol se imparte in
urmatoarele categorii:

O analiza mai detaliata a productiei vegetale a judetului comparativ cu celelalte judete ale
regiunii evidentiaza:

Importanta majora a productiei viticole Vrancea detinea in 2005 14,1% din

suprafata viticola totala a tarii, plasandu-se pe primul loc la nivel national atat in
privinta suprafetei cultivate cat si a productiei de struguri. In prezent importanta viticola
la nivel national a ramas aceeiasi.

Ponderea relativ ridicata a suprafetei ocupate de livezi (totusi mai scazuta decat in

judetul Buzau); productia de fructe variaza mult de la un an la altul, incadrandu-se

insa constant in prima jumatate a ierarhiei nationale a judetelor.

Ponderea suprafetei dedicate productiei de legume este surprinzator de ridicata

pentru un judet cu o pondere mai redusa a zonelor de campie (constant cu un

procent mai ridicata decat media regionala), singurul judet din regiune care
depaseste Vrancea din acest punct de vedere fiind Galati; totusi, productia la hectar
nu evidentiaza avantaje comparative ale judetului Vrancea in raport cu celelate judete
ale regiunii (exceptand leguminoasele boabe);

Ca si in celelalte judete ale regiunii, productia de cereale pentru boabe detine

suprafetele predominante in Vrancea (intre 73% si 83%); trebuie remarcata insa

orientarea mult mai puternica a judetului Vrancea catre cultura porumbului, care
detine in jur de 50% din totalul suprafetelor cultivate;

Cultura plantelor uleioase este mai putin importanta in Vrancea decat in alte
judete ale regiunii.

Alti factori restrictivi ai dezvoltarii productiei vegetale in Vrancea sunt:

Incidenta ridicata a riscurilor climatice (in special seceta in zona de campie, cu

impact ridicat asupra productiei de legume), in conditiile utilizarii foarte limitate

a irigatiilor: astfel, suprafata amenajata pentru irigatii este de 21328 ha (14% din
totalul terenului arabil), dar suprafata efectiv irigata in 2007 a fost de numai 5984 ha
(28% din suprafata amenajata). Si la nivelul OUAI se observa un nivel ridicat de
faramitare in Vrancea exista 20 OUAI, din care nu mai putin de 7 in Maicanesti;

Existenta unor suprafete extinse de terenuri degradate:

Industria vinului
Industria vinului este puternic reprezentata in Vrancea, valorificand potentialul
viticol
exceptional din acest judet:
Din cele 16 mari firme de vinificatie din Romania, 3 sunt localizate in Vrancea (Vincon
Vrancea SA, Veritas Panciu SA si Vinexport SA);

Vincon Vrancea este unul din cei 4 jucatori majori de pe piata vinului din
Romania, fiind lider national pe anumite categorii de produse; de asemenea,
Vincon a fost in 2006 cea mai mare firma din Romania din industria vinului, ca
numar de angajati (975) si in termini de cifra de afaceri (114 mil. RON), depasind
Jidvei SA si Murflatar SA ca principali competitori;

Veritas Panciu este cel mai mare producator de vin sampanizat/spumos din

Romania, cu cea mai indelungata traditie in domeniu; procesul recent de

restructurare pe care l-a parcurs Veritas Panciu s-a rasfrant asupra numarului de
angajati (238 in 2006) si respectiv asupra cifrei de afaceri 4,428,957 EURO (2006)

Dezvoltarea acestui sector continua in momentul actual 12 noi combinate de

vinificatie au fost infiintate in Vrancea cu sprijinul programului Sapard.

Alaturi de marii producatori de vinuri, exista de asemenea o multitudine de mici
producatori (reflectand partial faramitarea exploatatiilor viticole). Unii din acesti
producatori indeplinesc cerintele de igiena si siguranta alimentara europene, fiind
constituiti/retehnologizati prin programul SAPARD. Acesti mici producatori se confrunta
insa cu dificultati majore la penetrarea pe piata vinului de calitate, datorita costurilor
financiare si de know-how ridicate ale imbutelierii, etichetarii120 si marketingului pe

aceasta nisa de piata. Aceste constrangeri limiteaza fortat pretul de desfacere al vinului
pentru micii producatori care nu reusesc sa gaseasca o strategie de marketing adecvata
pentru produsele premium, reducand veniturile din viticultura ale acestora.
Alte tipuri de industrie alimentara / de valorificare a productiei agricole
Industria alimentara detine o pondere importanta in economia judetului,
reprezentand 19,8% din productia industriala a judetului Vrancea (perioada 1.01.2007 30.06.2007)121 si detinand o pondere importanta in numarul de salariati ai judetului.
Desi industria alimentara se afla printre sectoarele competitive, majoritatea
productiei este inca orientata catre piata nationala in 2005 exportul de produse
alimentare al judetului Vrancea a reprezentat doar 479,000 Euro. Aceasta competitivitate
redusa la export a industriei alimentare cu exceptia industriei bauturilor
alcoolice/vinului se datoreaza, fie si partial, resurselor limitate pe care agentii din acest
sector le dispun pentru marketing si promovarea marcilor proprii, industria alimentara
fiind reprezentata in Vrancea practic exclusiv de IMM-uri.
O serie de firme din industria alimentara s-au orientat catre nise de piata
inovatoare, cu potential ridicat de crestere, cum este productia industriala a produselor
alimentare traditionale (cum ar fi Aurora Com SRL din Odobesti). Cu toate acestea,
produsele traditionale strict specifice judetului Vrancea (cum ar fi cascavalul de Soveja,
pastravul afumat in cetina de brad), care ar putea beneficia de protectia de marca de
origine geografica, raman exclusiv la nivelul productiei traditionale a micilor producatori
individuali, nefiind integrate in procesul de productie, marketing si desfacere industriale.
Productia de legume a judetului este insuficient valorificata de industria
alimentara, industria conservelor fiind foarte slab dezvoltata (exista o singura microintreprindere competitiva).
Productia de fructe a judetului este partial valorificata de catre fabrica de sucuri
naturale Mera SA (investitie straina cu capital polonez), dar majoritatea productiei este
fie prelucrata in alte judete, fie trimisa spre desfacere pe pietele locale, unde au preturi
foarte scazute, comparativ cu marile centre urbane.
Dezvoltarea rurala
Indicatori privind bunastarea comunitatilor rurale si dezvoltarea economica

Orice analiza a aspectelor privind dezvoltarea sociala a judetului Vrancea trebuie

sa porneasca de la o prima constatare esentiala prin natura retelei sale de localitati si
prin distributia populatiei in cadrul acesteia, Vrancea este un judet rural. Astfel, populatia
urbana a judetului doar 37,86% din total, este concentrata in principal in municipiul
Focsani centru urban cu peste 100000 locuitori si in alte patru orase mici: Panciu,
Odobesti, Marasesti si Adjud122; judetul este, de altfel, unul dintre cele 8 din tara unde
nu exista orase mijlocii (cu o populatie intre 20000 99999 locuitori). In plus, fluxurile
migratiei interne sunt dinspre oras inspre sat.
Astfel, populatia rurala a judetului Vrancea a crescut in perioada 2002-2007 cu
1,9%, in timp ce in mediul urban populatia a crescut in aceeasi perioada cu numai 0,6%.
Structura demografica in mediul rural ridica insa o serie de dificultati pentru dezvoltarea
economica echilibrata, populatia in varsta de munca (18-62 ani) reprezentand numai 56%
din populatia totala, in timp ce in mediul urban aceasta grupa de varsta reprezinta 71%
din populatia totala.
Structura economica in mediul rural in Vrancea este relativ diversificata, doar 15
comune fiind complet dependente de agricultura, in comuna neexistand nici un salariat in
industrie: Andreiasu de Jos, Bordesti, Chiojdeni, Jitia, Mera, Negrilesti, Poiana Cristei,
Ploscuteni, Popesti, Racoasa, Sihlea, Sl. Ciorasti, Tanasoaia, Vintileasca, Vizantea
Livezi.
Gradul de dependenta de activitatile agricole ramane insa semnificativ pentru
majoritatea comunelor cu exceptia celor localizate in proximitatea oraselor numarul
comunelor in care salariatii din industrie reprezinta mai putin de 10% din totalul
salariatilor din comuna fiind de 32 (47% din total). Dezvoltarea sectorului tertiar (comert,
servicii, transport) este de asemenea foarte redusa in majoritatea comunelor.
Cu toate acestea, trebuie remarcat ca incidenta somajului este semnificativ mai
puternica in mediul rural decat in mediul urban: ponderea somerilor in total populatie in
varsta de munca (18-62 de ani) era la data de 31.08.2007 de 2,95% in mediul rural, fata
de 1,37% in mediul urban.

ANALIZA SWOT A JUDETULUI VRANCEA

Analiza SWOT Dezvoltare durabila
PUNCTE TARI
39 % din suprafata judetului acoperite

PUNCTE SLABE
Managementul defectuos si

cu pdure

nesustenabil al zonelor forestiere de stat

Naturalitatea arboretelor forestiere,

si private;

pluriene, de tip natural-fundamental din

Capacitate redusa de control si raspuns

zona montana si colinara unde daunele

privind aplicarea regimului forestier

produse de factorii meteo-climatici si

Lipsa cunostintelor si educatiei

biologici sunt nesemnificative

adecvate a publicului privind prezervarea

Biodiversitate ridicata

padurilor si a mediului in general

17.289 ha de pdure certificate

Inertie si ignorarea de catre locuitori a

37 % din ariile protejate (exceptand

avertizrilor pentru cazuri de urgent

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) din

Arii protejate si situri Natura 2000

Regiunea SE se afl n Jud.Vrancea

amenintate cu degradarea

Operatorii care detin instalatii care intr Statii de epurare putine i/sau
sub incidenta Directivei IPPC au Planuri

ineficiente

de msuri pentru monitorizarea i

Ape subterane si de suprafata poluate in

raportarea emisiilor de gaze cu efect de

unele zone ale judetului cu pesticide sau

ser.

alti fertilizatori utilizati in agricultura;

 Exist Societti unde se practic

Grad avansat de uzura si retele

coincinerarea deeurilor

insuficient extinse pentu distributia apei

Exist Societti unde se folosesc

potabile si canalizare

deeurile de lemn

Management precar si necorespunzator

Emisiile n atmosfer sub plafonul

normelor, al deeurilor menajere, toxice

maxim admis.

i periculoase.
Slaba utilizare a surselor regenerabile
de energie
Capacitate institutionala redusa pentru
urmarirea si aplicarea legislatiei privind
utilizarea terenurilor n zonele inundabile
i n cele cu risc de alunecri
Comunicarea interinstitutional
defectuoasa;
Capacitate institutionala redusa in
domeniul
protectiei mediului si conservarii naturii
(lipsa personal, slaba calificare si dotare

OPORTUNITI
Accesarea Fondurilor Structurale:

a cadrelor si institutiilor existente).

AMENINRI
Procedura de infringement pentru

o POS Mediu o POR;

siturile Natura 2000 incluse n lista

o PNDR - Oportunitati de finantare

Siturilor de Interes Comunitar, dar

din FEADR, avand in vedere

nesatisfctor prezentate sub aspectul

specificul judetului

regimului de proprietate

Constituirea Grupurilor de Actiune

Cadru legislativ inadecvat pentru

Locala finantate din masura Leader

situatia specifica a judetului, care

Deschiderea finanrilor prin Fondul

conduce la neacordarea de compensaii

pentru Mediu pe baz de aplicatii:

pentru aplicarea servituilor de

o Reciclarea i depozitarea

conservare

deeurilor provenite din activitti

Lipsa actiunilor de mpdurire n zonele

industriale i gospodrii

de formare a viiturilor n zonele

individuale (Dispoziia AFM

inundabile i n luncile rurilor

nr.15/18.10.2007) o Gestionarea

Accenturea riscurilor climatice si

deeurilor lemnoase i a rumeguului

geomorfologice si / sau aridizarii in

provenite de la exploatrile forestiere i

anumite zone ale judetului, datorita

pomicole i din industria de

fenomenului de incalzire globala.

prelucrare a deeurilor (Dispoziia AFM

nr.68/4.05.2007) o Procesarea deeurilor
de sticl n vederea reciclrii (Dispozitia
nr.6/4.05.2007) o Reciclarea deeurilor
de ambalaje din mase plastice
(Decizia AFM 6.05.2007) o Programul
National de mbuntire a calitii
mediului prin realizarea de spaii verzi
n localiti OUG 59/2007. .

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI VRANCEA

Obiectivul general de dezvoltare
Cresterea accelerata a Produsului Intern Brut judetean, pe baza unei rate
de crestere economica superioara mediei regionale, prin valorificarea
durabila a avantajelor competitive ale judetului referitoare la capitalul
natural, cultural si uman.
OBIECTIVE SPECIFICE:
-Dezvoltarea echilibrata a infrastructurii coordonata cu
implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului
natural si de prevenire si gestionare a riscurilor naturale;
-Mentinerea unui mediu rural viu, atractiv si curat, strans integrat cu mediul urban,
simultan cu cresterea valorii adaugate si diversificarea activitatilor economice din
mediul rural;

-Crearea unui mediu favorabil investitiilor si spiritului antreprenorial, dezvoltarea

resurselor umane in vederea cresterii productivitatii acestora si infiintarii de locuri de
munca bine platite;
-Crearea unui mediu social incluziv, care sa sprijine eficient integrarea tuturor
grupurilor defavorizate in viata socio-economica a judetului.

Bibliografie

Judetele Patriei-Vrancea, Ed.Turism 1981.

Coordonatori:-Ion Patrascu
-Ion Curocichin
-Petrache Licsandru
-Ionel Nistor
http://www.cjvrancea.ro/
http://www.madr.ro/
http://www.insse.ro/