Secohll al XVl-lea a fost descris

ca 'inceputul epocii moderne.

Una dintre caracteristicile sale
a fost aparitia statelor
puternice, centralizate, care
erau conduse cu o autoritate
nemai'intiilnitd.
D

ezvoltarea statelor modeme a fost un

proces incet ~i ine~al care s-a desf~~urat de-a lungul mal multorsecole. Insa:
pe la inceputul secolului al XVI-lea, cateva
dintre principalele tra:sa:turi ale acestora
existau deja in "noile monarhii" din vestul
Europei, in special in Anglia, Franta ~i Spania.
Fiecare dintre ele avea un suveran, o
persoana:sau o institutie care, teoretic, avea
autoritate nelimitata: in ceea ce privea
promulgarea legilor ~i conducerea regatului.
De asemenea, fiecare avea caracterul unei
natiuni, ai ca:reimembri ii erau foarte loiali.
Noile monarhii erau foarte diferite de cele ]
din Evul Mediu, cand monarhul nu era altceva ~
decat "primul printre egalii sa:i",in cadrul unui
sistem de relatii feudale, care depa:~eau
frecvent granitele nationale.. Pe deasupra, in
fiecare societate medievala:, privilegiile ~i
drepturile stabilite prin traditie, lege sau tratat
ingradeau suveranitatea conduca:torilor. Cea
mai privilegiata era biserica, un "stat in stat",
cu propriile sale curti $i taxe.

O Henric al VIlI-Iea ajunge pe campul Hainelor de Aur, unde trebuia sa-1intalneasca pe

regele francez Francisc I, pe 7 iunie 1520.
intalnirea, care trebuia sa fie o conferin~a de
pace, a fost pentru cei doi o ocazie de a-~i
etala aptitudinile ~i stilul de via~a extravagant.
t:(rile catolice, precum ~i in cele care se desp:(rtiser:l de Roma.
in ceea ce privea luarea deciziilor politice,
monarhli se bazau din ce ill ce mai mult pe
"noli oameni" capabili, din randurile micli nobilimi ~i ale clasei mijlocli, care (spre deosebire
de marii nobili) ii datorau totul regelui. in
.calitate de consilieri regali ~i servitori civili, noli
oameni ai regelui au instaurat o administratie
centraliza~ ~i au ma.rit impozitele destinate
guvemului ~i r:lzboaielor. Crearea unei armate
regale prof~si9niste, dotat:l cu artilerie, a avut
un rol foarte important, deoarece consolida
puterea monarhului vis-ii.-vis de nobilime.

O noua unitate
De obicei, conducatorii noilor monarhii le
ofereau regatelor lor unitate, eliminand opozitia semi-independenta: ~i grupurile de
dizidenti. Parlamentele, institutiile superioare
~i alte corpuri reprezentative ~i-au pierdut
influenta, la fel ca aristocratia,cu toate ca:unii
indivizi deiineau inca: functii inalte. Biserica
era, de asemenea,supusa:autoritatii regale, in

~
0
~
O
u

~
9
"5
I

O Domnia reginei Maria Tudor a

reprezentat singura intrerupere a procesului
prin care Biserica Engleza a fost adusa sub
controlul Coroanei. Maria a restaurat
catolicismul, insa sora sa Elisabeta a introdus
un regim protestant moderat.
O Thomas Cromwell a fost primul ministru al lui
Henric al VI11-Ieaincepand cu 1533 ~i facea parte
din "no ii oameni", angaja~i de statui secolului 16.
Cromwell s-a aflat in fruntea asaltului bisericii, in
urma caruia aceasta a trecut sub controlul regelui.

Statui
englez
Anglia a fost exemplul remarcabil al unui nou
tip de stat. Dup:( Mzboiul Rozelor (1455-85),
coroana engle~ a profitat de dorinta poporului
de revenire la starea de pace ~i de ordine. Acest
lucru a fost realizat de primul monarh din
dinastia Tudorilor, Henric al VII-lea (14851509), un conduc:(tor inteligent, care a economisit resursele 1;:1rii,oferind coroanei securitate
fmanciar:l ~i, ill consecin1;:1,independen1;:1.
"Noli oameni" ai regelui dominau consiliile
regale, armatele private ale nobilimii au fost
desflintate ~i un tribunal regal special (Star
Chamber) audia cazuri care altfel puteau fi rezolvate de influenta aristocratiei. Pentru guvemul
local, Heruy al VII-lea a ales oameni de seanlli
pentru a fi judecttori. in timpul acestei perioade,
113

NOllE

MONARHII

O Regele francez Francisc I (dreapta, jos) ~ia petrecut o mare parte din domnie luptand
impotriva
imparatului
Sfantului Imperiului
roman, Carol al V-Iea care, ca ~i tanarul Carol
1, ~ine in mana o sabie (in partea stanga).
O Ferdinand ~i Isabela intrand in Granada
triumfatori,
in 1492, punandu-se capat astfel
luptei de 500 de ani pentru recuperarea
~arii
de la mauri. casatoria
lui Ferdinand de
Aragon cu Isabela de Castilia a fost primul
pas facut in vederea unificarii Spaniei.

de Aragon, care unnau sa mo~teneasca tronurile

celor mai marl d6ua regate spaniole. in timpul
domniei
lor comune, eroica "recucerire"
spaniola a penirtsulei a devenit completa cind
Grnnada, ultima fortareat:l maur:l, a cazut in
1492.
Consolidarea
Spaniei
1492 a fost, de asemenea, anul in care Columb
a navigat spre America, iar evreii au fost alungati
din Spania, fapt ce punea in evidenta
temperamentul religios fanatic al spaniolilor.
~ Consolidarea Spaniei Intr-un singur regat a
~ devenit completa clod habsburgul Carol I a
devenit rege, In 1516. Ulterior, acesta a devenit
monarhia Tudor avea sa:se bucure de sprijin din
Imparat al Sfantului Imperiu Roman, sub numele
partea poporului. A.5as-a intfunplat ()i cu Henric
de Carol al V-Iea, iar, In consecint:1, Spania a
al VIIl-lea (1509-47), de()i comportamentul sa:u devenit parte dintr-o aglomeratie de teritorii,
tiranic ()i-aexecutat doua: din cele ()aseneveste)
dificila, cosmopolita $i, in unele privinte,
a ascuns partial acest fapt. Criza regatului s-a
inapoiata. Spania s-a distillS ca o mare putere
decian()at in momentul in care Henric al VIII-lea
sub Filip al II-Iea (1556-98).
a incercat sa: o inla:ture pe prima sa sotie,
deoarece nu ru1scuse un ba:iat care sa: fie
Ridicarea
Frantei
m0()tenitor (0 problema: grava: pentru securitatea
Si in Franta, procesul creari; statelor s-a
statului). Refuzul Papei de a consimti divortul
intensificat In timpul secolului al XV-Iea, dupa
celor doi l-a, determinat pe Henric sa: nu mai
Razboiul de 100 de Ani. Ludovic al XI-lea (1461recunoasca: autoritatea Papei ()i sa: se declare
83) a creat ma$inaria de baza, bucucindu-se de
()eful Bisericii Anglicane (1534), avand, insa:,grija:
asemenea de disparitia Burgundiei, un stat semisa: cola~reze cu parlamentul. Astfel, Reforma
independent, condus de o aripa t:1nara a familiei
Engleza: a constat, ini1;ial, intr-a schimbare
regale franceze, care prOOusesemulte necazuri.
politial ()i, pentru o perioada: de timp, Angiia a
Carol al VIII-Iea (1483-98) a primit Bretania In
ramas in cele mai multe privinte catolica:.
urma casatoriei, dar a Inceput sa implice fara rost
Franta In razboaiele italiene. Francisc I (1515-47)
Clasele
improprietarite
parea sa fie simbolul "noului monarh" sau a
Cu toate acestea, prin dizolvarea ordinelor
monarhului renascentist, de$i domnia sa a fost
monastice, regele a preluat suprafete intinse de
ocupata In cea mai mare parte cu lupta
pa:mant, care a fost in cea mai mare parte
epuizantaimpotriva imperiului lui Carol al V-Iea.
vandut. Rezultatul a fost crearea unei clase
Totu$i, noile monarhii aveau sa lnt:1mpine In
improprieta:rite, cu un interes deosebit in
curand dificultati majore. in ceea ce prive$te
succesul Tudorilor. Angiia a devenit un stat in
Spania, aceasta avea sa piarda Olanda, In timp
intregime protestant sub conducerea tana:rului
ce devastatoarele Razboaie ale Religiei din
rege Edward al VI-lea (1547-53), revenind
Franta au demonstrat cat de u$Or centralizarea
pentru scurt timp la catolicism in timpul reginei
putea fi rasturnata. Dar, In ciuda fragilitatii sale,
Maria (1553-58), inainte ca sora sa Elisabeta 1
statuI mOOern fusese creat.
(1558-1603) sa: instaureze un regim protestant
mai moderat. Un fapt important era al religia
O "Floarea de crin", emb!ema Coroanei Franaleasa:de monarh era in mare parte acceptat1 de
ceze, pe pecetea lui Francisc I, care a domnit
restul poporului.
intr-o maniera extravaganta ~i ostentativa -in
Unificarea Spaniei a fost pusa: la cale in 1469,
ciuda razboaie!or neincetate impotriva lui Carol
prin ctsa:toria lsabelei de Castilia cu Ferdinand
a! V-Iea -din 1515 pana in 1547.
114
-lstoria

~umii 31 -MZBOIUL

ROZELOR I