Professional Documents
Culture Documents
rimii
probabil
locuitori
ai
cu
20
Americii
de
au
mii
sau
40
sosit
de
aici
mii
de
ani in u~.
Cu toate eforturile depuse
de arheologi, nu se poate stabili o data mai
exacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii au
luat In stapanire
partile
nelocuite
ale
pamantului ~i probabil ca atunci au migrat
primii oameni In America, prin "podul"
existent in vremea aceea lntre Siberia ~i
Alaska.
Dezvoltare
izolati
Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul
erei glaciare, cand o mare parte a cantitltii de
apa a pamantului era lnmagazinatlln
calotele
de gheata ~i astfel nivelul marilor era mult mai
scazut fata de nivelul de azi. Primele popoare
ale Americii au fost probabil vanatori care au
trecut pe istmul intercontinental
urmarind
vanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, au
populat Intregul continent, ~i au ajuns la
extremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarn
de Foc.
Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit
calotele de gheata, a disparut istmul, ~i
continentul
era despartit
de Asia de
Stramtoarea Bering.
Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor au sosit
pe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-au
stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i
In Groenlanda,
oceanele
au despa:rtit
popoarele Americii de schimba:rile produse In
alte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat
1n mod independent, izolate de restul lumii.
Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelor
civilizatii americane, ~i faptul ca: populatia
ba:~tina~a:a Americii n-a reu~it sa: ajunga: la un
nivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu
O La SO de km
spre nord de Ciudad
de Mexico se afla
ruinele primului ora~
mexican
Teotihuacan.
Este un
ansamblu de
piramide, palate,
locuin~e ~i ateliere,
care s-au construit
dupa sute de ani de
la decaderea
imperiului
olmec. Cel
mai mare
monument,
Piramida
CIVILIZATIILE
AMERICII
CENTRALE
~I DE
SUD
96
O Capitala azteca
Tenochtitlan
a fost
construita pe o
insula, primii
locuitori s-au stabilit
aici in cca. 1325.
pana in secolul al
XV-Iea s-a
transformat
intr-un
ora~ mare. Dupa unii
istorici a avut 250
de mii de locuitori,
dupa al,ii 500 de
mii. Aceasta a fost
cea mai importanta
realizare a aztecilor
in domeniul
construc,iilor.
Se
intindea pe un grup
de insule legate de
uscat prin istmuri
artificiale. Fernando
Cortes, conchistador
spaniol, l-a distrus in
totalitate
in 1519,
nu cu mult dupa
sosirea lui in Lumea
Noua.
Performan1ele
maya~ilor
Chichem Itza capitala maya~ilor ~i celelalte
centre nu puteau fi realizate decat de societ:lti
cu un grad de organizare ridicat, a c~ror viat:!
a fost condus~ de religie. Aceasta este dovedit
de cuno~tintele avansate de matematic~ ~i de
astronomie
ale maya~ilor,
dar aceste
cuno~tinte erau folosite exclusiv pentru a
intocmi
calendare complicate
pe milenii
intregi. Cugetul lor se invartea in jurul
timpului, ~i m~surarii lui i-au conferit semnificatii religioase deosebite.
Dar spiritualitatea religiei maya~ilor n-a
devenit deosebit de rafinat:l. Meseria~ii au
continuat traditia central-americarul, sculptand
figuri mistice supranaturale cu forme fantastice
~i infrico~~toare, reprezentand animale cu
tras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~i
ingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~"
(300-800 e.n.), utilizand doar unelte din lemn.
Mai tarziu, posibil sub influenta cuceritorilor tolteci sositi din Mexic, ~i maya~ii au
preluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~
razboi zeilor.
Cu toate c~ teritoriul lor s-a diminuat, din
civilizatia lor a disp~rut avantul creator, dar
cultura lor tot mai anemic~ a rezistat, parul ce
in secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~
dispara cu totul.
O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor.
Machu Picchu. aflat pe teritoriul statului Peru
de azi la 80 de km spre nord de Cuzco.
Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu mult
dupa invazia spaniola.
97
CIVlLIZATllLE
AMERICII
CENTRALE
~I
DE
O Dupa credin~a
aztecilor in fiecare zi
Soarele trebuia sa
ca~tige lupta cu
Noaptea. Deoarece
de victoria Soarelui
depinde existen~a
lumii. acesta trebuie
hranit cu sange ~i cu
inimi umane (in
partea dreapta). La
stanga: o figura
imbracata in pielea
unei victime jupuite
reprezinta simbolul
porumbului in
coacere.
SUD
~
~
"~
]
0}
-0
"
"
~
Ji
~
.2
E
"
~
"
~
~
:0:
':1
"
i
1--
"
3
~
-&
~
ii
~
"
;;:
"'
\:1
a
9
.E
trimite
instructiuni
detaliate,
se ,puteau
informa despre evenimente In centru, cu
ajutorul codului
kipu, adic,} cu ajutorul
nodurilor legate pe fire colorate.
Severitatea
domniei
incase
Oamenii simpli erau sub un control' ~i o
supraveghere
strict,}, Nu puteau p,}r,}si
localit,}tile de domiciliu, trebuiau s,} pl,}teasc,}
impozite, s,} fac,} serviciu militar, erau datori
cu corvoad,} pentru st:Ipani, 1n schimb trniau
In sigurant,}, datorit,} bunei organiz,}ri a
statului puternic ~i a sistemului de distributie
a alimentelor, bine pus la punct.
Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiranie
binef,}c,}toare, altii 1n schimb accentueaz,}
natura lui agresoare.
Inca~ii au fost mari me~teri constructori, iar
ruinele capitalei lor, Cuzco, precum ~i ale
ora~ului montan Machu Picchu stau m,}rturie,
La constructii utilizau blocuri de piatrn, care
erau cioplite
cu exactitate
milimetric~,
Imbinate Intre ele f,}r,} mortar, cu atata
exactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unui
cutit.
Aproape sigur c,} In jurul anului 1000 In
America au sosit vikingii, ~i pentru o scurt:l
perioad,} s-au stabilit In Newfoundland. Dar
acest episod istoric nu a avut urm,}ri. Nu la fel
s-a 1ntamplai dup~ sosirea In 1492 a lui
Cristofor Columb dup,} traversarea Atlanticului.
Aparitia europenilor 1n Lumea Nou,} a ~vut
urm,}ri catastrofale asupra aztecilor, inca~ilor
~i a tuturor popoarelor b,}~tina~e ale Americii.
O Oricat de
dezvoltate au fost
civiliza~iile olmece,
maya~e ~i aztece, nu
au descoperit
scrierea alfabetica.
insa aveau
cuno~tin~e profunde
de matematica ~i de
astronomie. Au avut
totu~i o scriere in
hieroglife, cum arata
exemplul alaturat.
un calendar magic
aztec.